FAITH (Credința) -
Foster Ability, Inclusion,
Tenderness, Harmony
Număr de referință: 2021-1-RO01-KA122-SCH-000013805 GHID DE BUNE PRACTICI
MAI 2023
COORDONATORI VOLUM
Prof. Șcarlii Ioana
Prof. Jeanina Cătălina Apostol
Prof. Țifrea Corina Mariana
Prof. Cojocariu Simona
RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE:
Metode și mijloace alternative de predare-învățare
FAITH - Foster Ability, Inclusion, Tenderness, Harmony - GHID DE BUNE PRACTICI
- jocuri, metode, proiecte didactice și materiale realizate de profesorii implicați în implementarea
proiectului și de către profesorii participanți la Simpozionul Internațional „Non-Formal
Teaching Methods Through Erasmus+”
organizat de
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe”, Botoșani
în cadrul
Proiectului FAITH - Foster Ability, Inclusion, Tenderness, Harmony
(Credința - Să promovăm abilitatea, incluziunea, sensibilitatea, armonia)
Numar de referinta: 2021-1-RO01-KA122-SCH-000013805 (1 sept. 2021- 1 mart. 2023)
BOTOȘANI
Mai 2023
2.
COORDONATORI VOLUM:
prof. Șcarlii Ioana
prof. Apostol Jeanina Cătălina
prof. Țifrea Corina Maiana
prof. Cojocariu Simona
Tehnoredactare:
prof. Șcarlii Ioana
prof. Țifrea Corina Mariana
Coordonator proiect:
Concept volum:
prof. Șcarlii Ioana prof. Apostol Jeanina Cătălina
Membri în echipa de proiect:
prof. Ștefan Crina Daniela
prof. Țipirigan Emilia-Niculina
prof. Șcarlii Ioana
pr. prof. dr. Dascălu Daniel
RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE:
Metode și mijloace alternative de predare-învățare
FAITH-Foster Ability, Inclusion, Tenderness, Harmony - GHID DE BUNE PRACTICI
- jocuri, metode, proiecte didactice și materiale realizate de profesorii implicați în implementarea proiectului și de către
profesorii participanți la Simpozionul Internațional „Non-Formal Teaching Methods Through Erasmus+”
organizat de
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe”, Botoșani
în cadrul
Proiectului FAITH - Foster Ability, Inclusion, Tenderness, Harmony
(Credința - Să promovăm abilitatea, incluziunea, sensibilitatea, armonia)
Numar de referință: 2021-1-RO01-KA122-SCH-000013805 (1 sept. 2021- 1 mart. 2023)
BOTOȘANI
Mai 2023
A FOST ÎNREGISTRAT LA BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI AVÂND CODUL
ISBN
3.
Cuprins
RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE PROPUSE DE:
SECȚIUNEA I:
1. Exemple de jocuri și metode achiziționate în urma mobilităților din Portugalia și Malta, în cadrul proiectului FAITH, proiect Erasmus+,
acțiunea KA1, finanțat cu sprijinul comisiei europene, prof. Crina Daniela Ștefan, prof. Apostol Jeanina Cătălina............................................ p. 12
2. Modalități de activizare a elevilor în cadrul orelor de chimie, Prof. Antonie Marilena-Georgiana...................................................................... p. 18
3. Dezvoltarea inteligenței emoționale prin joc, Prof. Albu Adina-Corina................................................................................................................ p. 20
4. Jocuri de comunicare la orele de limba engleză, Prof. Andrei Elena.................................................................................................................... p. 23
5. Jocurile de energizare și importanța lor în grădiniță, Prof.înv.preșc. Antohe Monica......................................................................................... p. 25
6. Jocurile de „spargere a gheții” în instruirea interactivă, Prof. Antonescu Tatiana Adi....................................................................................... p. 25
7. Aplicații ale teoriei inteligențelor multiple în învățământul primar, Profesor învățământ primar Mărunțelu Silvia........................................... p. 27
8. Metode didactice interactive de predare-învățare utilizate în învățământul preuniversitar, Prof. dr. Arsenie Adela Mădălina.......................... p. 29
9. Jocurile de energizare în economia unui demers didactic, Prof. Banu Mihaela................................................................................................... p. 31
10. Jocul didactic și învățarea, Horbovanu Cristina..................................................................................................................................................... p. 33
11. Jocul – element important în crearea stării de bine a elevului, Profesor Barta Mihaela-Roxana......................................................................... p. 34
12. Jocul ne unește!, Bogdan Adriana și Maxim Andrada Roxana.............................................................................................................................. p. 35
13. Importanța jocurilor în îmbunătățirea climatului educațional, Prof. Boroș Oana............................................................................................... p. 37
14. .Jocuri de comunicare și de spargere a gheții, Prof. Borș Mihaela Vasilica.......................................................................................................... p. 38
15. Jocuri pe valori individuale, jocuri de comunicare, creatoare de legături, Prof. Breazu Daniela Maria............................................................. p. 40
16. Ice breaker, team building and get to know each other activities in non-formal learning environment, Prof.Caragea Carmen........................ p. 42
17. Modelul nonformal de educație pentru mediu, Profesor: Cârjilă Elena Raluca.................................................................................................... p. 44
18. Terapia prin joc a copilului cu tulburări din spectrul autist, Prof. Chichifoi Mariana......................................................................................... p. 45
19. Metode novatoare în actul educațional învățarea centrată pe elev, Prof. Ciobanu Cristina Violeta.................................................................... p. 47
20. „Spargerea gheții” – moment de maximă importanță în activitatea didactică, Înv. Ciocîrlan Sonia Valerica și Înv. Strechie Rozica............... p. 49
21. Folosirea jocurilor de cunoaștere și de comunicare în clasade elevi, profesor Ciurea Viorica............................................................................ p. 50
22. Valoarea jocurilor de spargerea gheții la copiii de vârstă preșcolară, Prof. Înv. Preșc. Cobzaru Luminița......................................................... p. 52
23. Motivație și provocare îndescoperirea literaturii și valorilor culturale, Mihaela Cobzaru................................................................................... p. 54
24. De la opționalul „Cǎlǎtorie în universul cromatic al literaturii și al artelor vizuale” la activitatea din cadrul proiectului „ Dezvoltarea
competențelor socio-emoționale la elevii cu CES”, Prof. Aura Comorașu............................................................................................................ p. 55
25. Comunicare și legături create în procesul de învățare activă, Bucurescu Iuliana................................................................................................. p. 56
26. Jocurile de energizare/spargere a gheții, Prof.Constantin Aurora......................................................................................................................... p. 59
27. Metoda R.A.I.- evaluare prin joc, Constantin Dumitra........................................................................................................................................... p. 60
28. Jocurile de energizare la preșcolari, Prof. Cristian Mirela și Prof. Constantinescu Mihaela................................................................................ p. 62
29. Tipuri de jocuri de energizare/spargere a gheții, de comunicare și creatoare de legături utilizate în activitățile cu copiii cu CES,
Prof.Cornea Florentina-Mariana............................................................................................................................................................................... p. 63
30. Energizarea copiilor prin joc, Costea Mioara Mihaela și Popa Georgiana Ioana.................................................................................................. p. 64
31. Dezvoltarea personalității copilului prin joc, Prof. educator Daniela ioviță și Prof. educator Mureșan Chira Gabriel......................................... p. 66
32. Îmbunatățirea performantelor școlare printr-un program bazat pe activități asistate de animale, Profesor-educator Băncilă Angela............. p. 68
33. Particularități ale comunicării la vârsta preșcolară, Prof.înv.preșc. Diaconeasa Elena-Simona.......................................................................... p. 70
34. Jocul în literatură, Prof. Dinculescu Mariana-Simona........................................................................................................................................... p. 72
35. Eficientizarea jocul de spargere a gheții, Prof. înv. primar Dinu Vasilica............................................................................................................. p. 73
36. Jocuri de dinamizare și energizare la orele de fizică, Prof. Dragomir Daniela..................................................................................................... p. 75
37. Metode alternative de evaluare, Prof. Drăgulin Luiza-Nicoleta............................................................................................................................. p. 76
38. Les jeux dans la classe de fle, Prof. Ducu Andreea................................................................................................................................................ p. 79
39. Integrarea jocului didactic în orele de matematică, prof. Dumitrașcu Alina........................................................................................................ p. 79
40. Jocuri de energizare/spargere a gheții, Eftimie Elena Camelia............................................................................................................................. p. 82
41. Les jeux pendant les cours de français - Jocurile pe parcursul orelor de limbă franceză, Prof. Erent Silvia Lacramioara................................ p. 83
42. Metoda jocului didactic utilizată în actul educațional, Prof.înv.primar Etem Șeniz............................................................................................. p. 84
43. Metodele ludice – baza activității instructiv-educative, Prof. Filimon Irina Elena................................................................................................ p. 86
44. O nouă cale de cunoaștere-jocul de spargere a gheții, Ed. Filip Roberta-Andreea............................................................................................... p. 87
45. Jocuri aplicabile pentru dezvoltarea socio-emoțională la gradiniță, Prof. Florea Valentina Dorina.................................................................... p. 88
46. Jocul didactic de la formal la nonformal, Prof. Florea Ioana................................................................................................................................ p. 89
47. Jocurile de energizare, de comunicare și creatoare de legături, Prof. Fortoeș Mariana-Marcela........................................................................ p. 91
4.
48. Rolul jocurilor de energizare și de spargere a gheții în grădiniță, prof. înv. preșcolar Frunză Elena Andreea...................................................p. 93
49. Stimularea creativității copilului preșcolar prin intermediul activităților artistico-plastice, Prof.Ganea Georgeta Elisabeta............................p. 94
50. Jocul ca mijloc de educație, Prof. înv. primar Gănii Loredana șiProf. înv. primar Șișu Gabriela........................................................................p. 96
51. Jocul în activitățile de cunoaștere și comunicare, Prof. Agheorghiesei Gabriela................................................................................................p. 98
52. Avantajele jocurilor de societate în era tehnologiei moderne, Prof. Andreianu Milena.......................................................................................p.100
53. Jocurile de spargere a gheții, Prof. Antonache Lucian Emil................................................................................................................................. p.102
54. Metode nonformale ce stimulează competențele de comunicare, Prof.Alina Bălan.............................................................................................p.104
55. Dezvoltarea comunicarii prin joc, Bibol Emilia Ancuța........................................................................................................................................p.106
56. Folosirea exercițiului de spargere a gheții în activitatea didactică, Prof.Butoi Mirela........................................................................................p.108
57. Jocul activitate umană necesară, Prof.înv.preșcolar Caloian Felicia.................................................................................................................... p.108
58. Activități de spargere a gheții la ora de limbă străină, Cănuță Loredana-Elena...................................................................................................p.109
59. Importanța activităților de spargere a gheții în timpul procesului educativ, Prof. Chetraru Veronica................................................................p.111
60. Jocul și activitatea ludică – mijloc de realizare al educației nonformale, Prof. înv. primar Cîșlariu Laura - Paraschiva................................... p.112
61. Proiectul educativ – metodă non-formală de învățare și evaluare, Prof. Cismaru Cristian................................................................................. p.114
62. Jocuri didactice și de comunicare în grădiniță, Dinică Luiza...............................................................................................................................p.116
63. Jocurile didactice, Prof. Dovleac Mariana Camelia............................................................................................................................................... p.117
64. Metode non-formale de învațare, Enache Mirela...................................................................................................................................................p.119
65. “Creativity Lab”(Laboratorul de creativitate), Prof.Gavril Florentina..................................................................................................................p.119
66. Profesorul în școală, Gavril Anamaria Elisabeta................................................................................................................................................... p.121
67. Matematica și jocul didactic, Gavril Mihai Marius................................................................................................................................................p.122
68. Proiect educațional - Gândește, mănâncă, alege să fii sănătos, Prof. Anisie Maria............................................................................................ p.123
69. The use of icebreakers in class, Prof. Georgescu Claudia Iulia.............................................................................................................................p.125
70. Jocuri inedite în ora de matematică la gimnaziu, prof. Georgescu Mioara..........................................................................................................p.126
71. Folosirea jocurilor didactice în predarea biologiei, Prof. Gheonea Gabriela....................................................................................................... p.128
72.Frumusețea jocului, Gheorghiță Camelia și Buciu Elena....................................................................................................................................... p.129
73. Jocul didactic și stimularea creativității, Prof.înv.primar Gliga Corina................................................................................................................p.130
74. Jocuri de energizare și de spargere a gheții, Înv. Grama Daniela-Giorgiana........................................................................................................p.131
75. Educația nonformală în grădiniță, Grosu Stela.....................................................................................................................................................p.133
76. Comunicarea și cooperarea prin joc în actul educațional, Prof. Gujbă Felicia Anca și Prof. Spineanu Alina Sorina........................................ p.134
77. Dezvoltare personală - o disciplină ,,altfel”, Prof. Hojda Diana-Mihaela............................................................................................................. p.136
78. Metode active de lucru-abordări inovative, Prof. Tupiluș Hortensia.....................................................................................................................p.137
79. Modalități de activizare a elevilor în cadrul orelor de chimie, Prof. Antonie Marilena-Georgiana..................................................................... p.138
80. Activitatea de spargere a gheții în predarea la distanță, prof. Iacob Venera-Roxana...........................................................................................p.140
81. Jocul, Ignat Maria Claudia......................................................................................................................................................................................p.141
82. Efectele educației nonformale în tulburările emoționale și comportamentale la preadolescenți, Ilovan Adriana Ninela................................. p.143
83. Rolul educativ al jocului în predarea geografiei în școala modernă, Prof. Ionescu Florica................................................................................p.145
84. Jocurile de energizare/spargere a gheții, jocurile pe valori individuale, jocurile de comunicare și creatoare de legături – din perspectiva
oportunității unei învățări experiențiale, Prof. Minodora Cristinela Ionescu............................................................................................................. p.146
85. Jocul didactic – mijloc de motivare pentru învățare, Ioța Cornelia Ionela și Răcăreanu Paulina.........................................................................p.147
86. Jocul de energizare/ spargerea gheții, Liuțe Gheorghița.......................................................................................................................................p.149
87. Jocuri de energizare și de spargere a gheții, Prof. Scarlat Iuliana........................................................................................................................ p.150
88. Jocuri de spargere a gheții, Lal Emanuela.............................................................................................................................................................p.151
89. Jocurile de spargere a gheții, Prof. Pîrlog Rodica................................................................................................................................................. p.152
90. Lecții non formale - clasa smart, Firescu Daniela................................................................................................................................................. p.153
91. Rolul personalității profesorului în eficientizarea activității didactice, Profesor medic, Lota Corina Georgescu...............................................p.154
92. Locul si rolul jocului în dezvoltarea creativității la vârsta școlară mică, Prof.înv.primar, Chira Elena Delia.................................................... p.156
93. Jocul în actul de predare, Prof. Lucaciu Adriana-Livia.........................................................................................................................................p.157
94. Jocuri în cadrul orei de istorie, Kurunczi Ofelia Aneta și Kurunczi Flavius Ioan................................................................................................ p.158
95. ”Să știi mai multe, să fii mai bun!”- pentru elevii clasei a X-a B , Prof. Căpriță Paraschiva.............................................................................. p.160
96. Energizare și socializare, Prof. Mămară Claudiu...................................................................................................................................................p.162
97. Jocuri de energizare la clasele primare, Prof. Manea Gina...................................................................................................................................p.163
98. Am învățat din povestea mea Erasmus, prof. înv. primar: Marinescu Gabriela Mariana, prof. Petrule Daniel și prof. Bogatu Iuliana............... p.164
99. Relația dintre educația formală, nonformală și informală, Prof. Mădălin Ioana-Alina.......................................................................................p.166
100. Metode tradiționale și moderne în grădinița de copii, Prof. Înv. Preșcolar: Oncea Maria..................................................................................p.167
101. Pași pe calea dezvoltării personale. Autocunoaștere, cunoaștere, comunicare și cooperare prin joc, Elizaveta Miercioiu.............................p.168
102. Valoarea jocurilor de spargere a gheții la copiii de vârstă preșcolară, Prof. Înv. Preșc. Mihail Daniela.......................................................... p.170
103. Predarea limbii engleze prin jocuri, Prof.Milea Anca Maria...............................................................................................................................p.171
5.
104. Jocuri de comunicare și creare de legături la grădiniță, Prof. înv. preșcolar Miriță Corina Elena................................................................... p.172
105. Captarea atenției în cadrul lecțiilor de limba și literatura română, Prof. Mișu Denisa - Cătălina.................................................................... p.173
106. Educația nonformală – între prezent și viitor, Mîțu Lenuța................................................................................................................................p.175
107. Modalități de abordare a educației pentru dezvoltarea durabilă la preșcolari, Prof.înv. preșc – Moldovan Cătălina...................................... p.176
108. Jocuri de energizare și jocurile de spargere a gheții folosite la grupa mica, Prof. înv. preșc. Moghina Maria Laura...................................... p.177
109. Contextul ludic și clarificarea unor proceduri matematico- logice la elevii incluși în activități educative de sprijin, Profesor educator
Mureșan Chira- Gabriel................................................................................................................................................................................................. p.178
110. Muzeele , repere importante pentru educația nonformală, Profesor consilier școlar Ianovici Marijana Camelia.............................................p.179
111. Jocurile de spargere a gheții - metode interactive de activizare, motivare și stimulare a cooperării, prof. Nagy Laura Magdalena............... p.180
112. Jocurile de energizare/spargere a gheții, Prof. Neagu Cristina...........................................................................................................................p.182
113. Jocuri de energizare și de spargere a gheții, Prof.Inv.Primar Neata Ionela........................................................................................................ p.182
114. Jocurile de comunicare și dezvoltare a limbajului în grădiniță, Prof.Înv.Preșc. Neculae Elena-Larisa............................................................ p.184
115. Să învățăm geografia și prin joc!, Prof. Cristina Nicolai.....................................................................................................................................p.185
116. Non- formal methods acquired within Erasmus + projects, prof. Iliin Ionela Carmina..................................................................................... p.186
117. Preșcolarul și jocul de comunicare, Prof.înv.preșc., Oanță Livia Nicoleta.........................................................................................................p.188
118. Jocuri de energizare în cadrul activităților de educație civică, Profesor învățământ primar Oprea Ana........................................................... p.190
119. Jocurile de spargere a gheții, Prof. Oros Anamaria Gabriela.............................................................................................................................. p.191
120. Pacea, o temă actuală în opera contemporană peace (A current theme in the contemporary work) sau Pregătirea excelentă a
profesorului sensibilizează elevii prin actualitatea temei (The excellent training of the teacher sensitizes the students through the the
actuality of the subject), Silvia Strătilă.........................................................................................................................................................................p.193
121. Educația nonformală - între ludic și educativ, Pană Elena Germaine................................................................................................................ p.194
122. Importanța jocului didactic în activitățile educative, Prof. Liliana Paraschiv.................................................................................................... p.196
123. Efectele recitalurilor și ieșirii în public asupra performanței elevilor înainte de examene sau concursuri, prof. Pavel Ana Maria...............p.197
124. Jocurile de energizare și de spargere a gheții, Petre Daniela Maria................................................................................................................... p.199
125. Aleg să mănânc sănătos, Gabriela Ploscuțanu..................................................................................................................................................... p.200
126. Jocuri de spargere a gheții, Popa Camelia...........................................................................................................................................................p.202
127. Comunicarea, cheia succesului în cadrul jocurilor de teambuilding, Profesor Popa Mura – Grațiela..............................................................p.203
128. Dezvoltarea comunicării la copii si jocurile de rol, Prof. Înv preșc. Iancu Georgeta- Alina.............................................................................. p.204
129. Proiectele educaționale în învățământul nonformal, Prof. Damian Petronela................................................................................................... p.206
130. Jocuri care stimuleaz comunicarea, Radu Corina............................................................................................................................................... p.208
131. “Spunerea de povești” în activitatea didactică, Profesor înv. primar dr. Florentina Răducanu.......................................................................... p.208
132. Jocurile de comunicare și creatoare de legături, Răducu Costinela................................................................................................................... p.209
133. Metode și jocuri folosite în educația nonformală, Înv. Răileanu Mihaela.......................................................................................................... p.210
134. Jocul-mijloc de comunicare și creator de legături, Prof. înv.primar: Baloșin Daniela-Elena............................................................................ p.212
135. Jocurile de spargere a gheții, Prof. înv.primar Revnic Corina.............................................................................................................................p.215
136. Jocuri de spargere a gheții, de comunicare și creatoare de legături, Robaciu Neli -Ștefania........................................................................... p.216
137. Educația nonformală, Prof. Rogozea Gheorghe-Ovidiu......................................................................................................................................p.217
138. Rolul jocurilor didactice în procesul instructiv-educativ, Prof. Cojan Lidia Ioana............................................................................................ p.218
139. Jocul didactic în promovarea educației ecologice, Prof. Roșescu Marinela....................................................................................................... p.219
140. Învățarea prin proiecte la ora de limba franceza, Prof. Roșu Alina................................................................................................................... p.220
141. Caracteristici ale jocului didactic, Prof. Rus Daniela Ioana................................................................................................................................ p.222
142. Jocul didactic și formarea deprinderilor de receptare a valorii textului literar, în ciclul primar, prof. înv. primar Săftescu Camelia............p.223
143. Elemente de creativitate și joc în orele de matematică, Prof Săftian Elena-Cătălina..........................................................................................p.225
144. Jocuri pentru dezvoltarea vitezei, Prof.Săvoiu Radu Florin.................................................................................................................................p.227
145. Despre utilizarea jocului didactic în activitatea educativă, Serea Veronica Lulu Viorica..................................................................................p.228
146. Jocul în activitățile matematice din învățământul primar special, Serea Viorica..............................................................................................p.229
147. Jocuri de energizare și de spargere a gheții, Prof.înv.primar Simionescu Simona.............................................................................................p.230
̑
148. Jocul didactic mijloc de educare a limbajului, Prof. inv. preșcolar Rizea Aurora/Burnichi Oana/Popa Georgeta.............................................p.232
149. Comunicarea cu preșcolarii-modalitate de cunoaștere a acestora, Curcudel Elena.......................................................................................... p.233
150. Utilizarea jocului în activitatea la clasă, Prof. Sinca Loredana...........................................................................................................................p.235
151. Metode interactive, Prof. Slavu Nicoleta.............................................................................................................................................................. p.236
152. Jocuri de spargere a gheții, Prof. Soare Tatiana Mihaela.................................................................................................................................... p.237
153. Jocuri de autocunoaștere, de prezentare, energizare și de cunoaștere interpersonală, Prof. înv.preșc.: Sorescu Cătălina.............................. p.239
154. Dezvoltarea abilităților de comunicare prin joc la preșcolari, Prof. înv. preșc. Stan Mirela..............................................................................p.241
155. Jocuri de energizare la preșcolari, Ștefan Mihaela-Alina................................................................................................................................... p.242
156. Jocurile de spargere a gheții, Prof. Steier Dana Angela...................................................................................................................................... p.244
157. Educabilitatea-condiție obligatorie în dezvoltarea psihică a elevului, Profesor medic Strâmbeanu Elena Mihaela..........................................p.244
158. Jocurile de energizare/spargere a gheții, Prof. Teodorescu Daniela...................................................................................................................p.246
6.
159. Caracteristicile activităților artistico-plastice la copiii cu C.E.S., Profesor învățământ preșcolar Elena-Claudia Toma.................................... p.247
160. Jocul didactic-metodă interactivă de formare a competențelor de comunicare într-o limbă străină, Profesor Trașcă Minodora.................... p.248
161. Rolul jocurilor de energizare în activitatea didactică, Prof. Tuns Valentina....................................................................................................... p.250
162. Jocurile de spargere a gheții, Tuță Silviu Marinel................................................................................................................................................ p.252
163. Jocuri de spargere a gheții în activități educative extrașcolare geografice, prof. Urechiatu Valentina Carmen................................................ p.254
164. Educația non-formală, Profesor Vasii Elena........................................................................................................................................................ p.256
165. Jocurile de ”spargere a gheții” și istoria, Prof. Vasilache Florența Paula........................................................................................................... p.257
166. Jocul dinamic ca metodă de comunicare cu elevii din ciclul primar, Profesor Vieru Iolanda Daniela.............................................................. p.259
167. Jocurile de spargere a gheții, Prof. Vlad Codruța și Prof. Chebăruș Raluca-Maria............................................................................................. p.260
168. Jocuri de spargere a gheții, Prof. Zaiț Luana – Mihaela....................................................................................................................................... p.261
169. Jocuri de spargere a gheții, Prof. Zaiț Radu - Constatin....................................................................................................................................... p.262
SECȚIUNEA II:
1. Proiect de lecție - Consiliere și orientare, Prof. Apostol Jeanina Cătălina............................................................................................................ p.264
2. Lessson plan - English Class, Prof. Apostol Jeanina Cătălina............................................................................................................................... p.267
3. Lessson plan - English Class, Prof. Apostol Jeanina Cătălina............................................................................................................................... p.270
4. Proiectul unității de învățare: modelare psiho-emoțională, Prof. Emilia-Niculina Țipirigan.............................................................................. p.272
5. Proiectul unității de învățare, Prof. Emilia-Niculina Țipirigan............................................................................................................................. p.273
6. Proiect de activitate didactică – Ritmul muzical, Prof. Grădinaru Cezar.............................................................................................................. p.275
7. Proiect didactic - Consiliere și orientare, Prof. Grădinaru Daniela....................................................................................................................... p.279
8. Proiect de lecție - Consiliere și orientare, Prof. Grădinaru Cezar.......................................................................................................................... p.281
9. Proiect de lecție, Prof. Ștefan Crina Daniela........................................................................................................................................................... p.283
10. Proiect de lecție, Prof. Ștefan Crina Daniela........................................................................................................................................................... p.289
11. Proiect de activitate didactică – Sistemul solar, Prof. Papuc Adina....................................................................................................................... p.293
12. Proiect de activitate didactică – Mari ansambluri economice și geopolitice ale lumii, Prof. Papuc Adina......................................................... p.297
13. Proiect de activitate didactică – Sinteză și evaluare, Prof. Papuc Adina............................................................................................................... p.309
14. Proiect de lectie – Chenoza, Pr. Prof. Dr. Daniel Dascălu..................................................................................................................................... p.314
15. Proiect de lectie – Originea răului în creație, Pr. Prof. Dr.Daniel Dascălu........................................................................................................... p.324
16. Modele de bune practici în educația nonformală – Reguli de conduită: Vizita la bibliotecă, Alecușan Elena Gabriela.................................... p.331
17. Turul galeriei – creativitate și distracție, Prof. Andrei Doina................................................................................................................................ p.332
18. Proiect didactic, Profesor psihopedagog Ardelean Ana Ioana................................................................................................................................ p.335
19. Proiectarea activităților desfășurate asincron și sincron pe platforma google classroom-google meet - proiect didactic *activitate
integrată*, Prof.Înv.Preșc. Palade Livia-Petronela................................................................................................................................................. p.336
20. Proiect didactic - Tipuri de comunicare, Profesor Artin Cătălin........................................................................................................................... p.339
21. Proiect didactic - Cum îți exprimi emoțiile?, Prof. Mihaela Artin......................................................................................................................... p.340
22. Procesul literar – metodă interactivă pentru orele de literatura engleză, Cristina Baciu.................................................................................... p.342
23. Proiect de activitate - Florile de primăvară, Balazs Monica................................................................................................................................. p.343
24. Utilizarea metodei „Facilitatea grafică în grădiniță”, Prof. înv. preșcolar, Balteș Camelia Maria...................................................................... p.345
25. Modele de bune practici folosind metode non-formale în procesul formativ – educativ. Despre conflict și discriminare, Prof.înv.primar
Beldiman Ramona-Nicoleta..................................................................................................................................................................................... p.347
26. Proiect de tehnologie didactică, Prof. ec. Berza Ana Maria................................................................................................................................... p.349
27. Îmbinarea metodelor non-formale cu cele formale în cadrul activităților din învățământul preșcolar, Prof. Boghean Anamaria................... p.353
28. Model proiect didactic - „Jocuri vesele de iarnă”, Prof. Bordianu Violeta.......................................................................................................... p.354
29. Educație, viziune, comunitate “Jocul sportiv și Jocul Cromatic”, Prof. Budușan Monika................................................................................. p.356
30. Modele de bune practici folosite la orele de limba engleză . Activităti non formale: jocul de rol, Profesor: Paloș Nicoleta-Silvia................ p.359
31. Activități educative nonformale – exemple de bune practice, Prof. Catrina Anca Mirela................................................................................... p.361
32. Proiect didactic „Substantivul. Complementul“ - Limba și literatura română, clasa a VII-a, Catrina Olivia-Florentina................................. p.362
33. Educația nonformală-componentă de bază a procesului educațional, Prof. Chesa Roxana.............................................................................. p.364
34. Proiect didactic – Viața și opera Sfântului Irineu al Lyonului, Prof. Pr. Petru-Georgel Chichioacă................................................................. p.366
35. Recolta Toamnei, Prof. Înv. Preșc.: Chiorean Paula.............................................................................................................................................. p.369
36. Characters features in The Hound of the Baskervilles, by Arthur Conan Doyle, prof. Carmen-Silvia Ciobanu............................................... p.371
37. Educația nonformală în gradiniță, Prof. Ciobanu Elena Monica......................................................................................................................... p.372
38. Proiect de activitate integrată, Pof. Ciocoiu Alexandra........................................................................................................................................ p.374
39. Proiect didactic - „Reguli de circulație pentru micii pietoni”, Prof. înv. preșcolar Clapou Crina Luminița....................................................... p.377
̑
̑
40. Repertoriu de metode activ - participative utilizate in cadrul orelor de Limba și literatura romanǎ, Prof. Comorașu Aura............................ p.378
41. Proiect de activitate integrată-Turtița , Profesor învățământ preșcolar: Condruț Valentina Robertina................................................................ p.380
7.
42. Proiect de activitate ecologică, Cotea Cristina Daniela........................................................................................................................................... p.382
43. Modern audio-visual technology in teaching english in primary and secondary school, Covaci Silvia Marta................................................... p.382
44. Proiect de activitate integrată (exemple de bune practici), prof. înv. preșc. Cozma Ozana.................................................................................. p.384
45. The english club – a nonformal and interactive way of learning english, Prof. Adela Diaconu.......................................................................... p.386
46. Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea personalității micului școlar, prof. înv. primar Diaconu Elena Mirabela.................................... p.387
47. Animarea învățării online, prof. înv. primar Dinu Simona..................................................................................................................................... p.388
48. Proiect didactic, prof. înv. primar Drăgoiu Olimpia Maria..................................................................................................................................... p.390
49. Proiect de activitate nonformală, Prof.înv.primar: Ene Claudia............................................................................................................................. p.392
50. Sfoara, Pisica și Penarul, prof. înv. primar Farcaș Mariana și prof. înv. primar Todoran Floarea........................................................................ p.393
51. Proiect de activitate integrată ,,Copiii colorează viața”, Prof. Florea Alina.......................................................................................................... p.394
52. E ziua ta, copile! –Proiect didactic, Pro.Înv. Preșc. Florea Mihaela -Monica........................................................................................................ p.395
53. Proiect didactic - Selecția personalului – Interviul, Prof. Florea Monica-Cristina................................................................................................ p.397
54. Exemple de bune practici în activitatea didactică, Prof.Fluerașu Ioana................................................................................................................. p.398
55. Reacții de substituție, adiție, eliminare, transpoziție - Proiect de activitate didactică, Prof. Gheorghescu Mariana............................................ p.399
56. Metode non-formale în procesul formativ-educativ: jurnalul reflexiv, Profesor Gherghe Florin........................................................................ p.402
57. Povestirea- metodă nonformală de identificare a emoțiilor, Prof. Gligă Ramona............................................................................................... p.403
58. Proiect didactic - Ce emoții mă caracterizează?, profesor consilier Grigoraș Maria Otilia................................................................................... p.404
59. Activități educative nonformale – exemple de bune practici, Hărăbală Lucia....................................................................................................... p.406
60. Educație antreprenorială- Planul de afaceri. Metoda didactică: Proiectul, Prof.Hodrea Luminița..................................................................... p.407
61. Metoda “Știu-Vreau să știu- Am învățat”, Hrițcu Gabriela Loredana și Hrițcu Cristian.................................................................................... p.409
62. Aplicarea metodei cubului în predarea fizicii, prof. Humă Elena.......................................................................................................................... p.410
63. Proiect didactic al unei lecții de matematică desfășurată prin parcurgerea unui soft educațional, prof. Humă Ioan........................................ p.411
64. Strategii de atragere a elevilor la lectură prin proiecte educaționale, Bibliotecar prof. Ilieș Ioana..................................................................... p.414
65. Valențele educative ale educației nonformale, Prof. Ion Lenica și Prof. Cristescu Mihaela................................................................................. p.415
66. Emoții diverse, Iordache Mirela............................................................................................................................................................................... p.416
67. Aplicație la clasă a jocurilor despre valori, prof. Angela Iosif............................................................................................................................... p.418
68. Proiect de activitate- Metoda STEM, Prof. înv. primar - Irimia Andra-Maria....................................................................................................... p.419
69. Proiect didactic- EU si cei din jurul meu (Clasa: a VII-a B), Prof.Ivașcu Elena-Gabriela................................................................................... p.421
70. Activități de tip nonformal organizate în natură, ce pot fi desfășurate atât în cadrul „Școlii altfel”, cât și în „Săptămâna verde”, Ioana
Anca Joița....................................................................................................................................................................................................................... p.423
71. Proiect de activitate integrată „Aventurile veveriței”, Prof. înv. preșcolar Lazea Ionela Camelia........................................................................ p.424
72. Proiect diactic – Congruența triunghiurilor, Prof. Leahu Roxana........................................................................................................................ p.426
73. Drumul laptelui - Design-ul instrucțional al unei activități de cunoaștere și informare, prof. înv. primar Maftei Paula................................... p.428
74. Lumea ca spectacol, Prof. Manea Mirela-Alina...................................................................................................................................................... p.430
75. Proiect de activitate ecologică, Manole Alina Liliana............................................................................................................................................. p.431
76. Studiu - Aportul activităților nonformale la dezvoltarea personalității elevilor, Marc Aurica și Gligor Dana.................................................... p.432
77. Proiect de lecție – Drepturile copiilor, Prof.înv.primar Marinică Florența-Teodora.............................................................................................. p.433
78. Exemple de bune practici privind abordarea integrată a activităților instructiv-educative din educația timpurie, Mateescu Gabriel............... p.435
79. Factori perturbatori în aprecierea și notarea rezultatelor școlare la matematică, Mateescu Maria Luminița.................................................... p.436
80. „Biblioteca Vie” la ora de Educație tehnologică și aplicații practice, Profesor Melinte Cornelia........................................................................ p.437
81. Exemplu de bună practică european în cadrul programului de educație antreprenorială Erasmus +, Prof. Meșteriuc Grațiela...................... p.438
82. Proiect de activitate integrată, Mihăese Andra Iulia............................................................................................................................................... p.439
83. Modalități de aplicare a metodei ” flipped classrooms” în grădiniță, Prof. Iordache Diana Elena...................................................................... p.441
84. Modele de bune practici folosind metode non-formale în procesului formativ-educativ în cadrul învățământului artistic, Gabor Florina și
Fleter Felicia................................................................................................................................................................................................................... p.442
85. Metodele nonformale, Moțăilă Mihaela.................................................................................................................................................................. p.443
86. Integrarea de strategii incluzive în grădiniță, Profesor învățământ preșcolar Nicoraș Geanina........................................................................... p.445
87. Debate classes – more than teaching speaking skills, Prof. Denisa-Maria Octav................................................................................................. p.447
88. Caricatura – Metodă didactică alternativă, Prof. Octav Paul................................................................................................................................ p.449
89. Utilizarea metodei „Origami teatru” în grădiniță, Prof. înv. preșcolar, Olar Daniela........................................................................................... p.452
90. Rolul activității integrate în dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor, Prof. dr. Olaru Cătălina și Prof. Voicu Ioana-Georgiana........................ p.453
91. Educația nonformală înînvățământul preșcolar, Prof. Ornoiu Elena Mădălina................................................................................................... p.455
92. În lumea culorilor - Proiect de activitate, Prof.înv. preș. Orosz Gabriela Ioana și Consilier școlar Nechita Oana............................................... p.457
93. O abordare non-formală în educația artistică la liceu, Pavăl Cristina Maria........................................................................................................ p.459
94. Matematicieni celebri.Activitate nonformală, Prof . Petre Bogdan........................................................................................................................ p.460
95. Proiect de activitate didactică inderdisciplinară, Prof. Petrișor Ștefania Camelia................................................................................................. p.461
96. Metode deliberative - dezbaterea academică în format World Schools Style, prof. Petrune Livia Mihaela......................................................... p.462
8.
97. Exemple de bune practici în procesul formativ – educativ, Prof. învăț. Preșcolar Pintican Emanuela................................................................. p.464
98. Arta ca terapie de învățare (Autocunoaștere și atitudine pozitivă-Secvență didactică – Proiectare), Prof. Bianca Maria Ilaș........................... p.466
99. Proiect de activitate integrată - ,,Prietenii sănătății”, Prof. Șotropa Monica-Iuliana............................................................................................ p.468
100. Proiect didactic, Prof. Balica Nela-Ionela............................................................................................................................................................. p.469
101. Proiect de activitate, Prof. înv. preșcolar Călugăru Bernandeta............................................................................................................................ p.472
102. Proiect de lecție, Prof. David Elena Eugenia......................................................................................................................................................... p.473
p.475
103. Proiect de lecție, Bobaru Ana- Liliana...................................................................................................................................................................
104. Proiect de activitate integrată - Toamna și animalele din pădure, Prof. Rad Liliana Maria............................................................................... p.477
105. Rolul art-terapiei în dezvoltarea stimei de sine la elevii cu dizabilitate intelectuală, Prof. Psihopedagog Rațiu Andreea................................ p.480
106. Activități educative nonformale – exemple de bune practice, Rogozea Mihaela................................................................................................. p.482
107. Remedierea școlară la chimie, Prof.ing. Rotaru Cristina și Prof. Spătaru Manuela............................................................................................. p.483
108. Metode de predare inovativă în grădinița de copii, Profesor: Săcădat Alina....................................................................................................... p.484
109. Exemplu de bună practică – metode non-formale, Prof. Dan Sbîrcea................................................................................................................. p.486
110. Proiectde parteneriat educațional „Grădiniță – Școală” În curând voi fi școlar, Prof. înv. preșc. Semen Nicoleta......................................... p.487
111. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale la elevi prin intermediul metodelor non-formale, Prof. Stanciu Nicoleta.................................... p.489
112. Moș Martin la Grupa mică, Prof. învăt. Preșcolar Telcean Ana-Maria................................................................................................................ p.490
113. Studiul biodiversității prin proiecte europene, Prof. Țenea Codruța Elena.......................................................................................................... p.492
114. Excursia – mijloc de educație patriotică, Prof. înv.preșc.Tetileanu Nadia.......................................................................................................... p.494
115. The effectiveness of using drama in non-formal education, Prof. Brîndușa-Otilia Martin................................................................................. p.495
116. Proiect didactic – Enigma Otiliei, de George Călinescu, Prof. Tinca Adina....................................................................................................... p.497
117. Tradiții și obiceiuri de Crăciun: exemplu de bună practică, Prof. Szocs Bianca și Prof. Tincu Beatrix............................................................ p.499
118. Proiect de activitate integrată, Prof. înv. preșcolar Toth Ana-Maria.................................................................................................................... p.500
119. Emoții și relaționare - Proiect Didactic, Turcescu Mirela.................................................................................................................................... p.502
120. Exemplu de bune practici privind educația nonformală în grădiniță, Prof. înv. preșc. Turturean Angela........................................................ p.504
121. Viețuitoarele se pregătesc de iernat, Ursa Ana Oltița........................................................................................................................................... p.506
122. O școală fără bullying!, Urse Daniela................................................................................................................................................................... p.509
123. Proiect de activitate integrată – „Manifest pentru natură”, Prof. înv. preșc. Ursuleanu Ana-Ramona și Prof. înv. preșc. Gheorghe Elena..... p.512
124. Excursia, activitate educativă nonformală și impactul asupra elevilor, Floare Vaida........................................................................................ p.514
125. Valențele formative ale activităților nonformale, Prof. Rușconi Mihaela............................................................................................................ p.516
126. Desfășurarea activităților în grădiniță, utilizând metoda „Teatru de umbre”, prof. Vancea Adriana Cosmina................................................ p.519
127. Algoritm de caracterizare a personajului literar Goe, din schița lui I.L.Caragiale, Prof. Gr. Did.I Vlad Carmen Valentina........................... p.520
128. Educația non- formală în școală, Prof. înv. preșcolar Vladu Mihaela................................................................................................................. p.522
129. Proiect didactic - lecție tip concurs, Prof. Voiașciuc Adriana.............................................................................................................................. p.523
SECȚIUNEA III:
1. Proiect didactic - Deteriorări ale peliculei de culoare: cracluri, modificări de structuri fizico-chimice ale materialelor, lacune, Prof.
Șcarlii Ioana............................................................................................................................................................................................................. p.526
2. Proiect didactic - Tehnica auririi - procedee, Prof. Șcarlii Ioana.......................................................................................................................... p.529
3. Proiect de lecție - Moara cu noroc de Ioan Slavici- caracterizarea personajului principal, Prof. Țifrea Corina............................................... p.532
4. Proiect didactic- Relații semantice, Prof. Țifrea Corina........................................................................................................................................ p.539
5. Proiect didactic- Verbul. Indicativul prezent, Prof. Grădinaru Daniela................................................................................................................ p.543
6. Proiect didactic- Complementul comparativului și al superlativului, Prof. Grădinaru Daniela........................................................................... p.548
7. Proiect didactic- Statul și politica – forme de organizare politică în antichitate (Sumerienii, Egiptenii, Evreii), Prof. Rîznic Marius............. p.552
8. Proiect didactic- Relații internaționale – Cooperare și conflict în secolul XX, Prof. Rîznic Marius................................................................... p.554
9. Proiect didactic- Funcții Excel, Prof. Cojocariu Ionela Simona........................................................................................................................... p.556
10. Proiect de lecție – Gândirea, Prof. consilier școlar Vamanu Diana....................................................................................................................... p.558
11. Proiect de activitate didactică, Prof. Ungureanu Angelica-Mihaela...................................................................................................................... p.559
12. Proiect de activitate didactică, Prof. Clipa Daniela Carmen.................................................................................................................................. p.561
13. Stimularea învățării cu ajutorul noilor tehnologii, Prof. Anamaria Tănase......................................................................................................... p.563
14. Predarea-învãțarea-evaluarea online în învãțãmântul preșcolar, Prof. înv. Preșc. Aliman Adelina.................................................................. p.564
15. Utilizarea platformei wordwall.net la grupa mică, în demersul didactic online, Prof. Alzner Sabina................................................................ p.566
16. Autocunoaștere personală, Anghel Teodora Maria............................................................................................................................................... p.566
17. Utilizarea aplicației digitale „Kahoot” în lecția de educație fizică și sport, Prof. Anisie Ionuț Ștefan................................................................ p.567
18. Proiect didactic, Prof. Anton Ionica........................................................................................................................................................................ p.568
19. Beneficiile utilizării platformelor e-learning în predare-învățare, Avram Ancuța Daniela................................................................................. p.570
20. Metoda proiectului în activitatea didactică, Baban Iuliana Georgeta.................................................................................................................... p.571
9.
21. Copiii preșcolari în mediul online, Prof. Înv. Preșcolar Baidoc Dumitra Daniela................................................................................................. p.573
22. Integrarea jocurilor didactice în evaluarea elevilor, Prof. Balazs Adina.............................................................................................................. p.574
23. Abordarea integrată a activităților din învățământului primar utilizând platformele de e-learning și modul lor specific de facilitare a
procesului instructiv-educativ, P.I.P. Barbu Emilia Grațiela........................................................................................................................................ p.575
24. Beneficiile utilizării aplicațiilor educationale, Prof. Zuican Maria Cristina.......................................................................................................... p.578
25. Educația – armonie între inovație și tradiție, Prof. Bonea Alina-Narcisa.............................................................................................................. p.579
26. Aplicații și platforme în actul didactic, Bratu Aura Cristina.................................................................................................................................. p.580
27. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Prof. Brezeanu Georgiana-Norica.................................................... p.581
28. Proiect de lecție, Prof. Bulai Mădălina Roxana....................................................................................................................................................... p.583
29. Proiect didactic pentru o evaluare online la matematică, Prof. Bulgăr Delia Valentina...................................................................................... p.585
30. Proiect de activitate - „A fost odată…”, Prof. Înv. Preșc. Bunescu Elena-Alexandra............................................................................................ p.587
31. Proiect de activitate integrată - „Alimentele și sănătatea dinților”, Prof. Înv. Preșc. Bunescu Mihaela.............................................................. p.589
32. Instrumente digitale în procesul de învățate, Prof. Buzatu Cristina-Lăcrămioara................................................................................................. p.591
33. Platformele educaționale utilizate în procesul de predare-învățare a limbilor străine, Prof. Chirilă Ana-Maria................................................ p.593
34. Îmbunătățirea învățării la discipline economice prin utilizarea platformelor educaționale, Prof. Cîrcotă Roxana............................................ p.594
35. Beneficiile utilizării platformelor educaționale în demersul didactic, Prof. înv.preprimar Cismaru Lilica Verginia.......................................... p.595
36. Triunghiul –proiect didactic, Prof. Codreanu Adriana........................................................................................................................................... p.596
37. Cercul – proiect didactic, Prof. Codreanu Liviu...................................................................................................................................................... p.598
38. Utilizarea eficientă a platformelor educaționale în procesul educațional, Prof. Constantin Virginia Carmen.................................................... p.599
39. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale la ora de Religie, Prof. Damean Marioara Nicoleta............................................................. p.600
p.602
40. Beneficial asset, useful resource, helpful aid for Students, Dan Corina...............................................................................................................
41. Instrumente digitale online pentru evaluare, Prof. Dașu Narcisa Gabriela........................................................................................................... p.604
42. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Prof. Deaconu Monica-Nicoleta........................................................ p.605
43. Utilizarea aplicațiilor și a platformelor de elearning în demersul didactic, Dinu Adriana Carla......................................................................... p.607
44. Utilizarea computeruluiîn învățământul preșcolar, Prof. Dinu Mihaela Elisabeta și Prof. Petre Maria Georgiana............................................. p.608
45. Strategii didactice interactive prin intermediul platformei LIVRESQ, Prof. Mioara Doboș................................................................................ p.609
46. Utilizarea platformelor educaționale de învăţare în școala românească, Prof. Dobre Sandina................................................................... p.611
47. Proiect de activitate didactică - Ajutoarele lui Moș Crăciun, Prof. înv. preșc. Dobrinoiu Diana.......................................................................... p.613
48. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în abordarea textului multimodal la disciplina limba și literatura română, Dumitriu-
Broștic Elena-Liliana...................................................................................................................................................................................................... p.615
49. Utilizarea platformelor educaționale în demersul didactic, Dumitru Ionela-Cătălina.......................................................................................... p.616
50. Evaluarea în mediul online- aplicația Wandeducation, Prof. Alisa Maria Vancea.............................................................................................. p.618
51. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Prof.Monica Felherț........................................................................... p.619
52. Tehnologii avansate multimedia și web-based în procesul de predare-învățare, Prof. Florea Alina Simona...................................................... p.621
53. Aplicația ZOOM în procesul educațional, Florescu Florina - secretar................................................................................................................... p.623
54. Metoda Flipped Classroom, Prof. Georgescu Otilia............................................................................................................................................... p.624
55. Rolul platformelor de e-Learning, Gheorghiu Mioara și Dănoiu Anișoara............................................................................................................ p.625
56. Utilizarea aplicațiilor în activitatea didactică, Prof. Gîndu Elena-Zvetlana.......................................................................................................... p.627
57. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Gorun Camelia și Șerban Tatiana Marilena...................................... p.629
58. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Prof. înv. Primar Grecu Niculina și Prof.înv.preșcolar Vîlceanu
Maria Cosmina............................................................................................................................................................................................................... p.630
59. Proiect didactic – Atelier de creație –Editarea video a reportajului cultural cu FlexClip, Prof. Ana Haraga..................................................... p.631
60. Schiță de activitate asistată de calculator, Prof. Iacob Anca Elena........................................................................................................................ p.634
61. Exemple de bune practici în utilizarea platformelor digitale la ora de religie, Pr. Prof. Iftodi Marian-Liviu...................................................... p.636
62. Utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare ( NTIC) în stimularea creativității elevilor, Iordache Ioana....................................... p.637
63. Proiect de tehnologie didactică, Iosub-Georgescu Alina Sanda............................................................................................................................. p.638
64. Utilizarea aplicațiilor și a platformelor de e-learning în demersul didactic, Prof. Mihaela Iurea........................................................................ p.641
65. Integrarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, la orele de biologie, Prof. Jurca Floarea Anuța............................... p.642
66. Instrumente/ aplicații de facilitare a evaluării online, Prof. Înv. Primar Lazăr Emilia......................................................................................... p.644
67. Cartea electronica - Numere Intregi, Diaconu Constantin Cristinel...................................................................................................................... p.646
68. Integrarea platformelor educaționale în cadrul secvențelor de învățare proiectate în învățământul special primar, prof. psihopedagog
Simona Prisneac............................................................................................................................................................................................................. p.647
69. Procesul de învățare și utilizarea platformelor educaționale, secretar Scărlătescu Vasilica................................................................................ p.650
70. Aplicații și platforme educaționale, Educ. Luncașu Simona.................................................................................................................................. p.651
71. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Prof. Marica Elena............................................................................. p.652
72. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în procesul de predare, Prof. înv.primar Martin Mariana.................................................... p.652
73. Eficientizarea demersului terapeutic recuperatorlogopedic prin utilizarea TIC, Milici Roxana Cristina........................................................... p.654
10.
74. Instrumente digitale și platforme educaționale integrate în cadrul orelor de limba germană, Prof. Minuț Costelia-Lenuța............................. p.655
75. Instrumente virtuale – suport al instruirii elevilor la orele de fizică, Prof. Moșteanu Gabriela Georgeta............................................................ p.656
76. Proiect didactic: ”Lacrimile”- de Lucian Blaga, Moțiu Alina............................................................................................................................... p.658
77. Utilizarea aplicațiilor și a platformelor educaționale în demersul didactic, Mureșanu Carmen Florentina......................................................... p.661
78. Resurse digitale utilizate la predarea lecției „Procesul tehnologic de filare”, Prof. Nițu Gabriela-Lăcrămioara................................................ p.662
79. Tipuri de softuri și platforme educaționale în mediul virtual. Exemplu de utilizare a platformelor, Dănuț-Alexandru Nuță............................ p.663
80. Utilizarea instrumentelor digitale în predarea online, prof. înv. primar Horga Cristina - Diana.......................................................................... p.664
81. Aplicațiile educaționale la clasă, Prof. Pațac Ramona Cornelia............................................................................................................................. p.667
82. Marginalii la un proiect didactic creat cu aplicația Genially: Variații stilistice „Argoul și jargonul”, Prof. Pavelescu Marilena..................... p.668
83. Platforma Liveworksheet pentru realizarea fișelor de lucru interactive, Ing. Lazar Daria................................................................................... p.670
84. Platforme de predare- învățare – evaluare online, Prof. inv prescolar Stroe Roxana Emilia................................................................................ p.673
85. Proiect de activitateintegrată „Surprizele omului de zăpadă”, Prof. Pojoga Simona Marinela............................................................................ p.674
86. Proiect didactic - Proiectarea, după modelul ERR, a unui demers didactic multi/pluri, interdisciplinar, transdisciplinar, Pop Ana Mihaela. p.676
87. Proiect didactic „Structura internă a Terrei”, Prof. Pop Elena............................................................................................................................. p.678
88. Strategie de evaluare pentru lecția Registrele contabile, prof. Victoria Popa....................................................................................................... p.680
89. Instrumentele digitale în activitatea didactică, prof. Anca Popescu – Liceul Tehnologic..................................................................................... p.682
90. Etwinning - bune practici folosind metode non-formale, Prof. ing. gr.I. Postolache Dumitrita........................................................................... p.683
91. Proiect de lecție- online, Prof. înv. primar Potorac Silvia....................................................................................................................................... p.686
92. Utilizarea aplicațiilor și a platformelor educaționale în demersul didactic, Preda Mirela Violeta....................................................................... p.687
93. Predarea istoriei în scopuldezvoltarii competențelor cheie europene, Dumitru-Florin Mehedințeanu................................................................ p.688
94. Educația digitală, Prof. Înv. Primar Preduș Ana..................................................................................................................................................... p.691
95. Resurse digitale folosite în cadrul predării online, Prof. Negrea Tamara Roxana................................................................................................ p.692
96. Rolul platformelor de învățare în școala online, Prof. Radu Adina....................................................................................................................... p.693
97. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic, Prof. înv. primar Rigda Enikö- Csilla................................................ p.695
98. Proiect de lecție, Roman Rodica.............................................................................................................................................................................. p.697
99. Proiect didactic – Sistemul respirator la om, Prof. Simion Aurelia Nicoleta......................................................................................................... p.698
100. „Let’s create games” – proiect eTwinning, Prof. Mădălina Terezia Simpf.......................................................................................................... p.700
101. Proiect didactic, Panseluța Slabu........................................................................................................................................................................... p.701
102. Învățare și inovare prin intermediul mijloacelor tic. Importanța integrării metodelor moderne de predare și a tehnologiilor asistate de
calculator în procesul de predare-învățare-evaluare, Stoian Georgiana Alina........................................................................................................... p.703
103. Două instrumente digitale pentru învățarea online:Wordwall și Padlet, Prof. dr. Tanase Luisa Georgiana...................................................... p.706
104. Aplicații și platforme educaționale folosite în demersul didactic, Prof.înv.primar Terteleac Mirela.................................................................. p.707
105. Utilitatea platformelor educaționale în cadrul lecțiilor de Limba și literatura română, Tuță Anișoara – Ionela.............................................. p.708
106. Utilizarea aplicațiilor și a platformelor de e-learning în demersul didactic, Prof. Fănică Daniel...................................................................... p.709
107. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în activitățile cu cei mici, Prof. înv. preșcolar: Rotar AnaFlorica...................................... p.710
108. Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în cadrul orelor de matematică, Ivănuș Nicolae............................................................... p.712
109. Utilizarea platformelor și aplicațiilor educaționale în predarea-învățarea matematicii, Prof. Iroveanu Aura.................................................. p.712
110. Utilizarea eficientă a platformelor educaționale în procesul educațional, Prof. Constantin Virginia Carmen.................................................. p.714
111. Utilizarea aplicațiilor și a platformelor de e-learning în demersul didactic, Vlad Loredana Diana................................................................... p.715
112. Rolul activității integrate în dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor, prof. Voicu Ioana-Georgiana................................................................. p.716
113. Proiect didactic, Zambalic-Neagoe Livia-Elena.................................................................................................................................................. p.718
114. Proiect didactic, prof. Ariciuc Lenuța............................................................................................................................................................................... p.720
Ghid realizat în colaborare cu profesorii de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe”
Botoșani care și-au încărcat propriile materiale în prezentul ghid
Autorii își asumă întreaga responsabilitate pentru conținutul articolelor
11.
SECȚIUNEA I:
Tema jocurilor de energizare/spargere a gheții, jocurilor pe valori individuale, jocuri de comunicare
și creatoare de legături
EXEMPLE DE JOCURI ȘI METODE ACHIZIȚIONATE ÎN URMA MOBILITĂȚILOR DIN PORTUGALIA ȘI MALTA, ÎN
CADRUL PROIECTULUI FAITH, PROIECT ERASMUS+, ACȚIUNEA KA1, FINANȚAT CU SPRIJINUL COMISIEI EUROPENE.
Material realizat de prof. Crina Daniela Ștefan și prof. Apostol Jeanina Cătălina
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani
I. Jocuri de energizare/spargere a gheții
Jocurile energizante sunt utile pentru a revitaliza un curs, pentru trezi elevii fizic, dar și intelectual și să ia pauze active.
1. Doua adevăruri și o minciună
Profesorul așează elevii în cerc și le oferă câte o cravată confecționată din hârtie și câte un instrument de scris. Le explică apoi că ei vor trebuie să scrie pe
acele cravate două adevăruri și o minciună despre ei înșiși, dar că atât minciuna, cât și adevărurile, nu trebuie să fie previzibile. Se pot da și exemple de: așa
da, așa nu.
Elevii se plimbă printre ei și pun întrebări de identificare pentru a afla care afirmație a fost o minciună.
Ar trebui să adreseze întrebări prin care să obțină un detaliu care să le permită să găsească ce afirmație este falsă, observând în același timp reacția elevului
care răspunde pentru a vedea dacă sugerează un mic defect în răspunsurile sau atitudinea sa.
După ce toți elevii au terminat de scris, ei își atârnă cravatele de tricouri și se plimbă printre colegi. Își citesc cravatele unul altuia și apoi, la finalul jocului,
fiecare va spune dacă a ghicit sau nu minciuna colegilor și se desemnează cea mai buna minciună.
Este un joc de spargere a gheții care oferă posibilitatea grupului să se cunoască. Permite tuturor, de la cei mai timizi la cei mai extrovertiți, să se dezvăluie
și să descopere fapte reale despre colegii lor.
Sfaturi pentru a-ți alege adevărurile și minciunile:
Încearcă să nu-ți scrii minciuna ultima.
Încercați să folosiți un adevăr care ar fi greu de crezut, dar totuși adevărat pentru a-l face să pară o minciună.
În schimb, utilizați minciuni simple care ar putea fi destul de credibile.
Nu lăsa expresiile faciale să-ți trădeze minciuna.
La sfârșit se realizează o discuție despre care minciună a fost cea mai bună.
2. Traseul
Banda scoth colorată este utilizată pentru a marca un mini traseu sportiv pe holul scolii, la intrarea în clasă. Poate fi o linie peste care elevii trebuie să sară
sau cutii pe teren pe care trebuie să le ia pentru a intra în clasă etc.
3. Lovitură pe genunchi
Elevii formează un cerc în timp ce stau așezați pe scaune. Aceștia trebuie, în manieră
sincronizată, să lovească cu mâinile genunchii persoanei din stânga lor, apoi a lor, apoi a persoanei din dreapta și apoi a lor din nou. Creștem ritmul pe
măsură ce lucrurile evoluează.
4. Cele 1,2,3 din brațe
Toată lumea își întinde cele două brațe.
La "1", mâna stângă atinge palma dreaptă.
La "2", mâna stângă atinge interiorul cotului brațului drept.
La "3", brațul drept se îndoaie și mâna dreaptă se sprijină pe umărul stâng.
Întindem brațul stâng și o luăm de la capăt pe cealaltă parte. Facem aceste mișcări într-o bucă fără oprire într-un mod sincronizat și din ce in ce mai repede.
5. 1.2.3
Plasăm elevii în perechi. Pentru început, le cerem să alterneze.
Primul spune „1”, celălalt „2”, primul „3”.
Odată ce secvența începe să fie fluidă, înlocuim 1 cu o bătaie din palme și continuăm să spunem 2 și 3. Când mișcarea, coordonarea este stăpânită,
înlocuim „2” cu o bătaie din picior. În cele din urmă, înlocuim „3” cu un salt pe loc...
12.
6. Nas/urechi
Este un joc de coordonare.
În ritm, elevii sunt rugați să-și atingă nasul cu mâna stângă și, în același timp, urechea stângă cu mâna dreaptă. Apoi, nasul cu mâna dreaptă și urechea
dreaptă cu mâna stângă. Li se cere să lege gesturile din ce în ce mai repede.
7. Scaunul muzical
Un clasic. Punem scaunele în cercuri, muzică, cu fiecare oprire a muzicii luăm un scaun. În loc să fie eliminați, elevii fără scaun trebuie să găsească o
modalitate de a se așeza. Vor sfârși prin a se așeza doi, trei pe un scaun sau unul în brațele altuia.
Spre deosebire de jocul copilăriei noastre, obiectivul este aici ca toți jucătorii să se așeze până când rămân doar unul sau două scaune. Pentru elevii din la
clasa a IX -a, integrarea va fi instantanee.
8. Coregraful
Scoatem un elev din clasă.
Toți ceilalți formează un cerc și aleg un lider pe care va trebui să-l imite dansând.
Începe muzica și aducem elevul.
Liderul dansează, schimbând pașii în mod regulat, el este imitat de restul cercului astfel încât elevul care a fost scos din sală să nu-și dea seama. Scopul
jocului este de a reuși să se identifice coregraful, liderul.
9. Releul prezentărilor
Elevii sunt plasați în cerc și se formează perechi. Li se acordă 5-10 minute pentru a discuta împreună, iar apoi fiecare elev trebuie să-și prezinte
coechipierul celorlalți în câteva propoziții.
10. Elefant, pește, blender, mașină de spălat sau James Bond
Ne așezăm în cerc. Fiecare termen este asociat cu gesturi care trebuie efectuate de persoana desemnată, dar și de cei din jurul său.
Elefantul: (3 persoane) persoana din mijloc face un gest cu mâna mimând trompa, cei din stânga și din dreapta fac un gest din mâini, mimând urechile
elefantului.
Mixerul: persoana din mijloc apasă ”butoanele” deasupra capului vecinilor săi, care trebuie să se rotească, precum se rotește un mixer.
Peștele: persoana din centru mimează un pește, cei care sunt în stânga și dreapta mimează valurile. James Bond: persoana din centru ia poziția lui James
Bond, ceilalți doi mimează două fete care îl „admiră” pe Bond.
Mașina de spălat: oamenii din jur fac tamburul mașinii cu brațele, persoana din centru mimează rufele care se spală.
Odată ce gestul său este făcut, persoana din centru desemnează următorul jucător și așa mai departe...
11. Spune-mi ce-ti place
Prima persoană afirmă două lucruri pe care le apreciază, fiecare dintre degetele sale arătătoare reprezintă unul dintre aceste lucruri.
Unul dintre ceilalți participanți care apreciază același lucru vine să atingă indexul corespunzător cu propriul index, apoi anunță un alt lucru care îi place și
își ține degetul arătător rămas.
Participanții sunt adăugați pe o parte sau alta în funcție de gusturile lor până când cercul se închide.
12. Dans spărgător de gheață
Elevii sunt plasați în cerc. O primă persoană este plasată în centru. Începem muzica. Persoana din centru trebuie să facă un mic pas de dans și este imitată
de restul cercului. După câteva secunde, ea își desemnează înlocuitorul și îi ia locul în rundă.
13. Mingea de hârtie
Fiecare elev este rugat să-și scrie numele pe o bucată de hârtie și apoi să o mototolească într-o minge și să o arunce.
Toată lumea ridică o minge de hârtie și trebuie să găsească persoana al cărei nume este înscris.
Profesorul/animatorul le sugerează să-și pună unul altuia întrebări despre: mâncarea preferată, animalul preferat, sportul preferat etc ...
De fiecare dată, trebuie să-și noteze răspunsul persoanei pe hârtie și apoi să-l remototolească și să-l o arunce .
14. Amintiți-vă de mine...
Elevii sunt plasați în cerc.
Prima persoană își spune prenumele și îl asociază cu un gest.
Următoarea persoană trebuie să-și amintească primul nume făcând gestul pe care l-a făcut el, apoi să-și adauge propriul prenume și propriul gest.
Următorul pronunță numele și mimează gesturile persoanelor anterioare și adaugă numele sau și gestul asociat, și așa mai departe ...
15. Ce părere ai despre mine?
Fiecare elev scrie un compliment pentru două persoane diferite pe bucăți de hârtie și le dă persoanelor respective. Aveți grijă, nu au dreptul să-și aleagă
prietenii!
Acest joc îi obligă să comunice cu colegii cu care relaționează cel mai puțin.
13.
16. Zip-Zap3. Zip-Zap - metodă/joc de atenție și concentrare
Profesorul așează elevii în cerc și le explică acestora că acesta este un joc de atenție și comunicare. Profesorul se așează și el în cerc și dă prima
comandă: Zip, însoțită de un gest din palme, de “predare a ștafetei” către partea stângă. Toți elevii efectuează gestul pentru a-l reține, pronunțănd cuvăntul
“ZIP” .
Apoi, profesorul dă altă comandă, Zap, spre dreapta însoțită de un gest din palme, de “predare a ștafetei”. Toți elevii efectuează gestul pentru a-l
reține.
După ce toți elevii au înțeles cele două comenzi însoțite de gesturi, profesorul dă o nouă comandă: Zip-Zap, de data aceasta către un elev din fața sa, din
partea opusă a cercului, Comanda este însoțită de un gest din mâini care le combină pe cele precedente.
Elevii împreună cu profesorul joacă acest joc, combinând comenzile, respectiv gesturile, verificând astfel atenția și concentrarea celorlalți.
II. Jocuri pe valori individuale
Jocurile pe valori sunt utile pentru a scoate în evidență valorile personale ale fiecăruia și să ia în considerare diversitatea indivizilor.
Aceste jocuri pot ajuta la o mai bună înțelegere a comportamentului unui individ prin referirea la propriul său sistem de valori.
Aceste jocuri pot permite, de asemenea, apariția unui consens în cadrul grupului.
1. Îndrăgostiții și piratul
Dintr-o poveste scurtă și simplă, putem scoate în evidență valorile semenilor.
Spunem povestea, apoi îi rugăm pe elevi să claseze cele 5 personaje de la persoana "cea mai bună" la cea mai rea.
Recuperăm toate rezultatele și le comparăm. Elevilor li se poate cere să explice/justifice alegerea lor.
Povestea:
O tânără pe nume Abigail locuia pe o insulă. Iubitul ei Steve locuia pe insula vecină.
Cele două insule erau conectate printr-un pod. Într-o zi a fost o furtună mare care a distrus podul. Nu a existat nici o barcă, nici un telefon, și nici o altă
modalitate pentru îndrăgostiți de a se întâlni sau de a se vedea.
Nu au avut nici o veste unul despre celălalt pentru o perioadă foarte lungă de timp.
Într-o zi, un pirat pe nume Jack a ajuns pe insula lui Abigail. Ea l-a rugat să o ducă pe cealaltă insulă pentru a i se alătura lui Steve.
Jack, piratul, a fost de acord cu condiția ca Abigail să petreacă o noapte cu el. Abigail nu a știut ce să facă și a decis să ceară sfatul mamei sale.
Mama lui i-a spus că orice ar decide, va fi decizia potrivită.
Abigail a fost de acord să-și petreacă noaptea cu Jack pentru a se putea reîntâlni cu Steve.
Când și-a regăsit iubitul, ea i-a mărturisit ce a făcut pentru putea fi din nou împreună. Steve și-a schimbat apoi comportamentul, a devenit foarte agresiv
față de Abi.
Cel mai bun prieten al lui Steve, Nick, care trecea pe lângă el, a auzit țipetele lui Steve și a intrat. L-a văzut pe Steve, care o amenința fizic pe Abi, l-a
împins deoparte și i-a pus pumnul în față pentru a o salva pe Abi.
Cele 5 personaje de clasificat de la "cel mai bun" persoană la cel mai rău: Abi, Steve, Jack, mama și Nick.
Clasamentele participanților vor fi atât de diferite încât profesorul poate scoate astfel în evidență cât de diferit este sistemul nostru de valori, cât de diferit
gândim/judecăm o situație.
2. Portret chinezesc al animalelor
Fiecare elev este rugat să scrie animalul preferat. Apoi, cerem să asocieze fiecare animal cu un adjectiv.
Adjectivele alese reprezintă sistemul său de valori.
3. Exercițiu IKIGAI
Scoatem în evidență sistemul de valori al participanților cu ajutorul unui tabel simplu de completat.
VALORI
-
-
-
PASIUNI
-
-
-
COMPETENȚE
-
-
-
NEVOI
-
-
.
14.
4. Spațiu personal
Elevii sunt rugați să se alinieze în două rânduri, unul în fața celuilalt.
Unul dintre rânduri nu se mișcă. Elevii din celălalt rând trebuie să avanseze până când persoana din fața lor le cere să se oprească, deoarece încep să le
invadeze spațiului personal.
Dacă înțelegem că această noțiune de spațiu este culturală, dar și personală va face posibilă o mai bună gestionare a spațiului clasei și comunicarea cu
elevii, în special cu adolescenții. "Invadarea" spațiului personal al unui elev, chiar și neintenționat, poate duce la situații conflictuale.
Acest joc face posibilă realizarea faptului că limitele sunt diferite pentru fiecare individ.
III. Jocuri de comunicare și creatoare de legături
Jocurile de comunicare și creatoare de legături sunt utile pentru a sensibiliza participanții cu privire
la necesitatea unei bune comunicări sau pentru a se asigura că atmosfera în sala de clasă devine propice unei bune comunicări.
Aceste jocuri sunt de asemenea utile pentru a crea dinamica grupului, un sentiment de apartenență la grup, clasă și pentru a crește concentrarea și
participarea la activități. De asemenea, acestea permit crearea unei forme de cooperare.
1. Bariere în calea unei comunicări eficiente.
Scopul exercițiului este de a avea o conversație de câteva minute cu un elev din clasă cu privire la lucrurile pe care ne place să le facem în viață.
Clasa este împărțită în două: prima jumătate a clasei este instruită să-și încrucișeze brațele pe durata conversației. Membrii celei de-a doua jumătăți vor
trebui să privească în spate, peste umărul interlocutorului lor pe tot parcursul exercițiului.
Perechile sunt create, față în față, și începe conversația.
Oricine poate experimenta astfel importanța comunicării non-verbale și dificultatea de a continua o conversație atunci când interlocutorul creează o
barieră prin direcția privirii sale sau prin postura sa.
Este important să fim conștienți de aceste gesturi, uneori involuntare, pe care le facem și care ne pot împiedica să creăm legături sau să transmitem un
mesaj în mod eficient.
2. Intrați în cerc
Toți elevii, cu excepția câtorva, sunt rugați să formeze un cerc ținându-se de mână.
Cei câțiva elevi rămași sunt în afara cercului și li se adresează, cu voce tare cerința: „Încercați cu orice preț să intrați in interiorul cercului!”.
Elevii care formează cercul, fără ca cineva să le dea vreo instrucțiune în acest sens, strâng rândurile și nu-i lasă să intre. Elevii din exterior încearcă să
rupă cercul de mai multe ori, prin mai multe părți.....Finalmente, unii reușesc să găsească o „verigă” slabă și pătrund.
Apoi analizăm situația împreună cu ei pentru a le arăta că, fără să se gândească la asta, au creat o situație de conflict. Lor nu li s-a cerut, de fapt, să-i
împiedice pe ceilalți să intre în cerc.
Concluzie! O bună comunicare poate promova ajutorul reciproc, în timp ce, dimpotrivă, comunicarea deficitară generează conflicte.
3. Căutarea leacului
Formăm două echipe. Fiecare are o sarcină de îndeplinit, care îi este comunicată separat. Fiecare echipă își cunoaște obiectivul, dar nu și pe cel al
celeilalte echipe.
Ne aflăm într-o societate post-apocaliptică populată de zombi.
După multe cercetări, oamenii de știință cred că au găsit un leac.
Unei echipe i se spune că pentru a reuși vindecarea, oamenii de știință au nevoie de ei pentru a aduce coaja ultimei portocale de pe pământ. Celeilalte
echipe îi cerem să aducă înapoi sucul ultimei portocale de pe pământ.
Fiecare echipă este plasată la un capăt al clasei și o masă cu o portocală în mijloc.
Prin urmare, cele două echipe se poziționează automat una împotriva celeilalte. Ar fi suficient să se comunice pentru a satisface ambele părți și pentru a
nu crea conflicte.
Prin aceste jocuri simple experimentăm viteza cu care apare un conflict, adesea din cauza lipsei de dialog între părți. De aici și importanța promovării
schimbului prin punerea în practică a unor moduri și stiluri eficiente de comunicare.
Lipsa de comunicare generează conflicte.
-
15.
4. Misiune (im)posibilă
Facem echipe și le oferim elevilor o listă cu provocări de atins (întrebări de fond, întrebări despre membri, reprezentări artistice etc.). Timpul
este limitat iar la sfârșitul timpului alocat membrii echipelor prezintă munca lor în echipă. Echipele concurează între ele.
Sugestie model:
MISIUNE (IM)POSIBILĂ????
1. Împărtășiți un salut în toate limbile cunoscute de grup.
2. Organizați-vă într-un șir în funcție de ziua de naștere, în funcție de lunile anului, din ianuarie până în decembrie (doar zile și luni).
Prezentați-l în fața organizatorului.
3. Creați un semn artistic reprezentativ pentru grupul vostru.
4. Alegeți o melodie a echipei (creați una sau alegeți-vă melodia preferată)
5. Faceți o fotografie de grup amuzantă.
6. Faceți o listă cu 5 motive pentru care limba engleză/franceză/spaniolă/etc., este mai bună decât alte limbi străine.
7. Faceți o prognoză meteo pentru următoarele 3 zile în pantomimă (fără sunet). Prezentați-l în fața organizatorului.
8. Care este "vârsta totală" a grupului (calculați vârsta grupului adunând vârsta membrilor din echipă)
9. Faceți o lista cu 5 cele mai renumite băuturi englezești/franțuzești/spaniole/etc.
10. Calculați numărul de ore și kilometri necesari pentru ca toată lumea să ajungă de acasă școală.
11. Enumerați obiectivele turistice pe care doriți să le vizitați în Marea Britanie/Franța/Spania/etc.
5. Pădurea și vizitatorii
Se formează două cercuri cu două treimi din grup. Elevi formează două cercuri unul în interiorul celuilalt. Ei formează acum pădurea.
Restul elevilor, vizitatorii, stau în afara cercurilor și închid ochii.
Copacii trebuie să-i ghideze, fără să vorbească sau să-și miște trunchiul, astfel încât vizitatorii să ajungă în centrul pădurii.
6. Vulpea, casa și cutremurul
Elevii, câte doi, formează, împreunându-și mâinile, o casă deasupra unui al treilea elev care reprezintă vulpea. Profesorul rămâne în centru și
anunță instrucțiunile.
Dacă profesorul rostește "vulpe" toți elevii care joacă rolul vulpii trebuie să schimbe casa.
Dacă el strigă "casa" toți elevii care formează casele trebuie să formeze o nouă casă deasupra unei vulpi noi.
Dacă el spune "cutremur", casele și vulpile trebuie să schimbe locul în timp ce își mențin rolul inițial.
7. Dragoni cu coada-calului
Elevii sunt separați în două echipe și se așază pe două rânduri, ținându-se strâns unul de celălalt. Ultimul din rând primește coada dragonului,
care este înfășurată/legată în jurul taliei. (O eșarfă, un fular).
Punem șirurile la distanță una de celălaltă.
La început, fiecare dragon trebuie să încerce să prindă coada celeilalte echipe fără a-și pierde propria coadă. Primul care a luat coada celuilalt
este declarat câștigător.
Aveți grijă, este interzisă desprinderea din echipă!!!
8. Oglinda și umbra
Se formează perechi. O persoană este liderul, cealaltă oglinda lui. Liderul se mișcă, face gesturi și oglinda lui, așezată în față, îl imită. Apoi,
rolurile sunt inversate.
O luăm de la capăt, doar că, de data aceasta, umbra se mișcă în spatele liderului său.
16.
9. Aparatul Foto
Un joc de încredere, care poate fi jucat cu succes în aer liber dar poate fi adaptat și pentru spații închise.
Elevii sunt grupați câte doi, de regulă nu trebuie să își aleagă ei partenerii ci ar trebui combinați elevi care nu au legat încă o prietenie.
Profesorul explică activitatea tuturor. Mai întâi, un elev din fiecare echipă închide ochii, celălalt elev se plasează în spatele celui cu ochii închiși și își
pune mâinile pe umerii lui, ghidându-l fie prin parc, fie prin clasă. Primul elev ține în permanență ochii închiși iar cel din spate îi spune pe unde să
meargă (mergi la stânga, atenție că vom trece peste o creangă de copac/vom urca o treaptă, etc.) Mâinile sunt în permanență pe umerii celui cu ochii
închiși, ghidând ușor spre direcția dorită. Astfel, elevul din spate reprezintă „ochii” celui din față.
La un moment dat, elevul care conduce bate ușor cu palma pe unul din umerii celui din față iat acesta deschide ochii și face o „poză” reținând ceea ce
vede. Apoi este din nou condus spre alt obiectiv. În aceeași manieră se vor mai face alte două „poze”.
Apoi se inversează rolurile. Iar cel care a condus până acum devine cel condus. Va face și el trei „poze”.
La final, perechile se adună la profesor, care îi întreabă cum s-au simțit să meargă cu ochii închiși, dacă au avut încredere în partenerii lor, ce poze au
fâcut (să descrie ceea ce au văzut de fiecare dată când au deschis ochii) precum și de ce, atunci când au condus, au ales acele locuri pentru a fi pozate de
partenerii lor.
IV. Metoda interactivă „Flipped Classroom”
Când orele noastre devin prea liniare, este ok să răsturnăm situații și să facem lucrurile cu susul în jos:)
Unul dintre cele mai actuale trenduri în educație, care poate fi aplicat cu succes în mediul online este FLIPPED CLASSROOM – altfel spus, o clasă
inversată în beneficiul elevului. În mod tradițional, informațiile noi sunt transmise de către profesori, într-o manieră accesibilă și filtrată, astfel încât să
poată fi asimilate cu ușurință, corelate și transferate în viața reală. Profesorii sunt în centrul învățării, captând întreaga atenție printr-un demers
unidirecțional în care elevii ascultă, iau notițe, înregistrează și fac apel la memorie. Acest fapt duce adesea la frustrare și scăderea motivației de învățare.
FLIPPED CLASSROOM este un demers invers, prin care copiii se familiarizează cu un conținut nou acasă, îl exersează și pun în practică la școală.
Rolurile se inversează, mediul de învățare se schimbă, elevul devine elementul central al procesului instructiv – educativ, fiind propriul ghid în
interacțiunea cu materialul nou.
CE FACE ELEVUL ACASĂ?
·caută informații din surse variate (mediul digital sau enciclopedii, reviste, cărți de specialitate)
·urmărește filme sau prezentări care să-l familiarizeze cu noul concept
·lecturează, notează ideile principale și formulează întrebări despre aspectele care nu-i sunt clare
·folosește tehnologia pentru a intra în contact cu alți membri care dețin informații despre subiectul urmărit
·face investigații, experimentează, analizează, compară
CE FACE ELEVUL LA ȘCOALĂ?
·împărtășește noile informații în maniera proprie și în ritmul lui
·colaborează cu ceilalți pentru clarificarea unor situații
·primește sprijin și completări pe același subiect de la colegi și profesor
·pune întrebări și argumentează
·aplică noile conținuturi
·realizează proiecte
·exersează skill-urile de comunicare prin dezbateri, discuții în perechi, prezentări
·evaluează și revizuiește conținutul, având în vedere și perspectivele celorlalți membri ai grupului
CE FACE PROFESORUL?
Pentru funcționarea cu succes a acestui model, profesorii trebuie să se asigure că elevii vin la oră cu informațiile de bază, pe marginea cărora vor crea
situații și contexte noi de învățare. De la începutul orei organizează sesiuni active de întrebări și răspunsuri, pentru a clarifica unele confuzii sau
neclarități, identifică cine are nevoie de sprijin și încurajare, tocmai pentru a oferi oportunități de exprimare pentru fiecare elev în parte.
În FLIPPED CLASSROOM, profesorii alocă un timp mai mare consolidării unor deprinderi de lucru în echipă, exprimentării și investigației. Cei care
îmbrățișează acest model de învățare sunt într-o permanentă căutare de căi de optimizare a timpului, astfel încât elevii să fie implicați activ și motivați să
lucreze independent.
Flipped classroom oferă o experiență individualizată, în care fiecare elev vine cu propriile cunoștințe, opinii și argumente, se mișcă în ritmul lui, aplică
noile informații, exersându-le în clasă, în echipă sau grupuri mici. Un avantaj major al acestui tip de organizare, este acela că elevii au un control mai
mare asupra celor învățate, ei sunt cei care inițiază și conduc discuțiile, iar cadrul didactic și colegii au rol de clarificare și nuanțare a ideilor prezentate.
Ei descoperă concepte în manieră proprie, într-un mediu organizat și motivant, care corespunde interselor și particularităților lor.
Sursa:
https://www.educlas.ro/educatie/flipped-classroom-clasa-rasturnata-care-sprijina-invatarea/
17.
MODALITĂȚI DE ACTIVIZARE A ELEVILOR ÎN CADRUL ORELOR DE CHIMIE
Profesor: Antonie Marilena-Georgiana
Unitatea școlară: Școala Profesională Daneți
Tehnica 6/3/5
Se numește astfel pentru că există 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluții fiecare, la o problemă dată, timp de 5
minute.
Etapele metodei 6/3/5
Împărțirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
Formularea problemei și explicarea modalității de lucru.
Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărțită în 3 coloane.
Desfășurarea activității în grup.
În această etapă are loc o îmbinare a activității individuale cu cea colectivă.
Pentru problema dată, fiecare din cei 6 participanți, are de notat pe o foaie, 3 soluții în tabelul cu 3 coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile migrează
apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul inițial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citește soluțiile deja notate și încearcă să le modifice
în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătățindu-le și reconstruindu-le continuu.
Analiza soluțiilor și reținerea celor mai bune.
Se centralizează datele obținute, se discută și se apreciază rezultatele.
Exemple: Să se scrie câte 3 exemple de săruri de către fiecare membru al grupei de 6 elevi.
Elevii pot rearanja sărurile deja scrise în funcție de acizii de la care provin, de culoare, de solubilitatea în apă.
Utilizând hidrocarburi scrieți ecuațiile unor reacții chimice prin care se obțin alcooli.
Metoda Philips 6/6
Această metodă se individualizează prin limitarea discuției celor șase participanți la șase minute, care are ca scop intensificarea producției creative, ca și în
cazul metodei 6/3/5.
Etapele metodei Philips 6/6:
Constituirea grupurilor de câte 6 participanți(4 membri + 1 secretar + 1 conducător de grup). Secretarul fiecărui grup are în plus sarcina de a consemna ideile
colegilor. Conducătorul este cel care dirijează dezbaterea în cadrul grupului și prezintă concluziile.
Înmânarea temei/problemei ce urmează a fi dezbătută în particular, de către fiecare grup și motivarea importanței acesteia.
Desfășurarea discuțiilor pe baza temei, în cadrul grupului, timp de 6 minute.
Acestea pot fi libere, în sensul că fiecare membru propune un răspuns și la sfârșit se rețin ideile cele mai importante sau pot fi discuții progresive în care
fiecare participant expune în cadrul grupului său o variantă care este analizată și apoi se trece la celelalte idei.
Colectarea soluțiilor elaborate
Conducătorii fiecărui grup expun ideile la care au ajuns sau ele sunt predate în scris coordonatorului colectivului (profesorului).
Discuția colectivă, decizia colectivă în ceea ce privește soluția finală, pe baza ierarhizării variantelor pe tablă.
Încheierea discuției cu oferirea din partea profesorului a concluziilor privind participarea la desfășurarea activității și eficienței demersurilor întreprinse.
La disciplina chimie această metodă se poate aplica în realizarea lucrărilor de laborator.
Exemplu : reacții de simplă înlocuire ( de substituție ) – o grupă de 6 elevi studiază reacția metalelor alcaline și alcalino-pământoase cu apa, altă grupă
studiază reacția metalelor active cu acizi minerali, iar a treia grupă reacția metalelor cu săruri ale metalelor mai puțin active.
Explozia stelară
Începe din centrul conceptului și se împraștie în afară, cu întrebări, la fel ca explozia stelară. Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie și se înșiră cât
mai multe întrebări care au legatură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce? Când? Lista de întrebări inițiale poate
genera altele neașteptate.
Metoda mozaicului sau metoda grupurilor interdependente este bazată pe învățarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină
„expert”. El are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate celorlalți colegi.
ETAPE ȘI FAZE
Pregătirea materialului de studiu
Profesorul stabileste tema de studiu (de exemplu: Clasificarea substanțelor compuse, Metale -caracterizare generală) și o împarte în 4 subteme. Opțional,
poate stabili pentru fiecare subtemă, elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul, atunci când studiază materialul în mod independent.
Acestea pot fi formulate fie sub formă de întrebări, fie afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci când elevul studiază materialul.
Realizează o fișă expert în care trece cele patru teme propuse și care va fi oferită fiecarui grup.
Organizarea colectivului în echipe de învațare de câte 4-5 elevi ( în funcție de numărul lor în clasă).
Fiecare elev din echipă, primește un număr de la 1 la 4 și are ca sarcină să studieze în mod independent, subtema corespunzătoare numărului său.
El trebuie să devină expert în problema dată. De exemplu, elevii cu numărul 1 din toate echipele de învățare formate, vor aprofunda subtema cu numărul 1, cei
cu numărul 2 vor studia subtema numărul 2, și așa mai departe.
Faza independentă:
Fiecare elev studiază subtema lui, citește textul corespunzător. Acest studiu independent poate fi făcut în clasă sau poate constitui o temă de casă, realizată
înaintea organizării mozaicului.
18.
Constituirea grupurilor de experți
După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu același număr se reunesc, constituind grupe de experți pentru a dezbate problema împreună. Astfel,
elevii cu numărul 1, părăsesc echipele de învățare inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda subtema cu numărul 1, la fel procedează și ceilalți elevi cu
numerele 2, 3 sau 4; dacă grupul de experți are mai mult de 6 membri, acesta se divizează în două grupe mai mici.
Faza discuțiilor în grupul de experți
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor avute la dispoziție, se adaugă
elemente noi și se stabilește modalitatea în care noile cunoștințe vor fi transmise și celorlalți membri din echipa inițială. Fiecare elev este membru într-un grup
de experți și face parte dintr-o echipă de învățare.
D.p.d.v. al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experți trebuie plasate în diferite locuri ale sălii de clasă, pentru a nu se deranja reciproc.
Scopul comun al fiecarui grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având responsabilitatea propriei învățări și a predării și învățării colegilor din
echipa inițială.
Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare
Faza raportului de echipă
Experții transmit cunoștințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte subteme. Modalitatea de transmitere
trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audiovizuale, diverse materiale.
Specialiștii într-o subtemă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul unor diagrame, desene, fotografii. Membrii sunt
stimulați să discute, să pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de idei.
Evaluare
Grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au învatat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport
sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fișă de evaluare. Dacă se recurge la evaluarea orală, atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care
trebuie să răspundă fără ajutorul echipei.
Metoda jocurilor
Strategia jocului este în esență una euristică. Elevii au ocazia să aplice, la situații noi, date și concepte însușite anterior, să exerseze în rezolvarea unor
probleme care necesită experimentarea unor strategii alternative, adoptarea unor decizii optime, evaluarea de situații și rezultate.
Folosirea jocului didactic constituie un real ajutor pentru profesor în contextul mânuirii metodelor active. Captarea interesului elevilor va fi cu atât mai mare
cu cât jocul este prezentat mai clar , modelat estetic și ușor de realizat.
Noțiunile verificate prin joc servesc ca fundamente pentru studiul chimiei în clasă.
Se cere completarea cu electroni a învelișului electronic la diferiți atomi ai elementelor chimice folosind legile de repartizare cu electroni pentru nivelurile de
energie K, L, M, N. Elevul va completa, pe nivelurile de energie trasate pe modelul primit electronii corespunzători nivelului, determinat logic; electronii se
reprezintă prin buline de culori diferite, culori pe care le au și straturile electronice cărora le aparțin (stratul electronic K – roșu, L - albastru, M - verde, N -
portocaliu). Se va avea în vedere armonizarea culorilor și efectul lor psihologic (roșu l- stimulează, mobilizează; albastrul –calmează; verdele – produce
concentrare) deoarece materialul didactic colorat armoniossporește receptivitatea elevilor și randamentul intelectual diminuând oboseala . Pe buline albe se va
trece sarcina nucleară care se așează în centru. Bulinele se prind cu bolduri de cartonul ce are desenate nivelurile de energie.
Cerința formulată în text: „Stabilește cum vor fi repartizați electronii pentru nivelurile de energie ale elementului cu Z = 13 (Al) . Aceeași cerință poate fi
formulată și pentru alt element, de exemplu cu Z = 16 (S) .
Cerința de joc este dată elevului fie pe un text scris în fișa de joc , fie oral , la precizarea profesorului.
Jocul permite consolidarea cunoștințelor referitoare la completarea învelișului de electroni. Capacitatea de utilizare iși va mări sfera de acțiune , dacă la cele
arătate se adaugă una - două sarcini de lucru suplimentare.
Să se determine numărul de protoni ai elementului dat și să se plaseze bulina cu sarcina pozitivă în locul rezervat din modelul atomic.
Cunoscând numărul protonilor elementului analizat , determinați numărul de neutroni ai nucleului, pe baza informației primite suplimentar, ce se referă la
numărul de masă (A).
În cadrul orelor de chimie se pot utiliza jocuri cu întrebări („cine știe câștigă”) , jocuri – ghicitori, jocuri de cuvinte încrucișate etc.
Astfel, pentru scrierea formulelor chimice se poate utiliza un joc de tipul:
19.
Considerați că cele două cercuri se pot roti unul față de celălalt (încercați să construiți din carton cele două cercuri care au un centru comun).
Scrieți toate formulele rezultate prin alăturarea metalelor din cercul mic de nemetalele sau de grupările de atomi din cercul mare și denumiți substanțele
obținute.
Bibliografie:
Chirigiu Liviu, Chirigiu Geanina, Neacșu Mădălina, Ceaușu Nicoleta, Miulescu Mioara, Nițu Angela, Miu Lenuța, Ceaușu Dumitru, Ghizdăvescu Irina, 2010,
Metodica predării chimiei, Editura Arves
DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE PRIN JOC
Prof. Albu Adina-Corina,
Colegiul Național de Artă ”George Apostu” Bacău, jud. Bacău
Inteligența emoțională reprezintă capacitatea unei persoane de a recunoște, a conștientiza, a exprima, a evalua și a controla emoțiile. Aceasta reprezintă
o mai bună mai bună înțelegere a propriilor emoții, gestionarea lor eficientă și creșterea calității vieții. Datorită inteligenței emoționale are loc o mai bună
înțelegere a persoanelor din jur și o interrelațonare mai eficientă cu cei din jur. Beneficiile creșterii gradului de inteligență emoțională sunt: performanțe
crescute, motivație îmbunătățită, inovațiae sporită, creșterea încrederii în sine, managementul eficient.
Conform lui Goleman, inteligența emoțională are 4 componente, și anume: autocunoașterea; autocontrolul; social “Awareness” (conștiința socială, de
grup); managementul relațiilor interpersonale.
Identificarea emoțiilor reprezintă abilitatea de a recunoaște propriile emoții, sentimente, dar și pe ale celor din jurul nostru. Utilitatea emoțiilor se referă
la abilitatea de a folosi și simți o emoție ca fiind utilă în comunicarea sentimentelor. Înțelegerea emoțiilor reprezintă abilitatea de a înțelege informațiile despre
emoții, progresul din „tranzacțiile” interpersonale și implică rezolvarea problemelor emoționale prin cunoașterea emoțiilor asemănătoare sau diferite.
Managementul emoțiilor se referă la abilitatea de a avea deschidere față de sentimente și de a le adapta pentru propria persoană și de a ține cont de
emoțiile celorlalți pentru a se dezvolta. Acest management al emoțiilor implică înțelegerea consecințelor comportamentelor sociale asupra emoțiilor și reglarea
emoțiilor în funcție de nevoile personale și ale celorlalți.
Succesul unei persoane depinde de abilitățile emoționale și sociale care se formează pe tot parcursul educației formale, nonformale, dar și informale.
Cadrele didactice trebuie să-și planifice și să-și organizeze întreaga strategie didactică pe o dimensiune de educare a emoțiilor. Tratarea diferențiată a
elevilor înseamnă respectarea emoțiilor și sentimentelor fiecăruia, pentru că inteligența emoțională este acel tip de inteligență pe care o îmbunătățim constant
cu fiecare experiență trăită și care influențează eficiența unei persoane.
Pentru a identifica nivelul de dezvoltare a inteligenței emoționale la școlarul mic se poate aplica testul de inteligență emoțională elaborat de Mihaela
Rocco (varianta pentru copii).
20.
Acesta constă într-un chestionar în care elevul trebuie să aleagă răspunsul care descrie cel mai bine reacția sa la scenariul dat. Testul a fost adaptat de
Mihaela Rocco după cel elaborat de Daniel Goleman și constă în 10 întrebări ce prezintă unele situații (scenarii) în care se poate afla o persoană. Completarea
testului are în vedere, pe de o parte, transpunerea copilului în situația respectivă, iar pe altă parte, alegerea uneia dintre variantele de răspuns din cele patru
posibile, care reprezintă unele modalități concrete de a reacționa în situațiile indicate de întrebări. Scenariile conținute de itemi sunt următoarele:
- Persoana se afla într-o situație critică ce îi amenință viața. Trei dintre variantele de răspuns privesc capacitatea de a fi conștient de emoțiile personale, de a
cunoaște situația din punct de vedere afectiv și de a răspunde adecvat, echilibrat la situațiile neobișnuite, critice sau stresante.
- Un copil este foarte supărat, iar adulții care se afla în preajma lui încearcă să-l ajute să depășească această stare emoțională negativă. Adulții folosesc
situația pentru a-i antrena emoțional pe copii, ajutându-i să înțeleagă de unde provine starea emoțională negativă (supărare), ce anume îi determină să fie
supărați, să înțeleagă ceea ce simt, să observe alternativele pe care le pot încerca pentru a găsi soluțiile adecvate.
- Un subiect adult se afla într-o situație care trebuie să fie modificată în vederea obținerii unor beneficii. Acest item testează motivația intrinsecă, la
capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole și capacitatea de a urmări un scop. Este vizată „speranța” ca dimensiune a inteligenței
emoționale.
- Scenariul prezentat se referă la o persoană care are eșecuri repetate într-o anumită direcție. O variantă de răspuns vizează gradul de optimism al persoanei.
- Se prezintă o situație prin care se urmărește comportarea față de minorități, atitudinea elevului cu privire la diversitatea etnică, culturală etc. Vizează
schimbarea prejudecăților și adoptarea unui model democratic de stăpânire a furiei.
- Situație care se referă la modul în care poate calma o persoană furioasă. Se urmărește capacitatea empatică a copilului, modalitățile de stăpânire a furiei.
- O situație în care unul dintre personaje este agresiv, mânios. Cel mai indicat răspuns în cazul unei dispute puternice este să ia o pauză, interval în care
persoana se poate calma, și, astfel, nu se lansează în atacuri violente. După aceasta, persoana respectivă poate fi mult mai bine pregătită pentru o discuție utilă.
- Într-un colectiv trebuie găsită o soluție pentru o problemă delicată sau plicticoasă. Prin răspunsul dat se arată că membrilor unei echipe trebuie să li se
asigure un climat psihic confortabil care să le permită exprimarea ideilor personale într-un mod natural.
- Un copil se poate afla în situații stresante datorită timidității, a situațiilor neobișnuite, care îi accentuează starea de teamă. Răspunsul vizează implicare în
situații noi, atragerea în relații interpersonale.
- O persoană care are inițiativa schimbărilor în activitatea sa este mult mai pregătită să se angajeze într-un nou gen de acțiune, învață mai repede cum să
obțină performanțe. Este important ca să încerce și altceva decât ceea ce face în mod curent, dezvoltându-și unele talente ascunse.
Modul de notare și interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională constă în a aduna punctele corespunzătoare celor patru variante de
răspuns de la cei 10 itemi, după care se raportează punctajul obținut la etalonul care clasifică nivelul de inteligență emoțională în: sub medie, mediu, peste
medie, exceptional.
Pentru a realiza o cercetare constatativă cu scopul de a identifica nivelul de dezvoltare a inteligenței emoționale la elevii de vârstă școlară mică, a fost
constituit un lot experimental format din 209 elevi din învățământul primar, cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani.
După aplicarea testului de inteligență emoțională s-au obținut următoarele rezultate: un procent mare de elevi manifestă o inteligență emoțională sub
medie (60%), 36% dintre elevi manifestă o dezvoltare medie a inteligenței emoționale, iar 4% dintre elevi au o inteligență emoțională peste medie.
Un procent foarte mic de elevi (6,8%) au indicat o gestionare eficientă a situațiilor în care intrelocutorul este agresiv, mânios, respective de a nu se lansa
în atacuri violente.
Au răspuns pozitiv doar 12,5% dintre elevi la itemul care testa motivația intrinsecă, capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste obstacole și
capacitatea de a urmări un scop.
Un procent de 21,6% dintre elevii testați au o atitudine pozitivă față de diversitatea etnică, culturală, nu au prejudecăți și adoptă unui model democratic
de stăpânire a furiei.
Abilitatea de a asigura membrilor echipei din care ar putea face parte a unui climat psihic confortabil, care să permită exprimarea ideilor personale se
manifestă la 22,7% dintre elevii testați.
În concluzie, inteligența emoțională la această vârstă nu este dezvoltată încă și sunt necesare desfășurarea de activități care să contribuie la aceasta.
Dezvoltarea inteligenței emoționale la școlarul mic are ca scop înțelegerea și gestionarea emoțiilor de către copil, astfel încât să relaționeze armonios cu
cei din jur. O modalitate de dezvoltare a inteligenței emoționale este utilizarea jocurilor.
Înțelegerea și managementul emoțiilor împreună cu abilitățile sociale, pot fi învățate și dezvoltate la orice vârstă. Cu cât implicarea în programe de
dezvoltare socială și emoțională se produce cât mai devreme, avantajele sunt mult mai mari.
Exemple de jocuri utilizate pentru dezvoltarea inteligenței emoționale:
*Echilibru
Obiective:
- favorizarea cunoașterii de sine;
- conștientizarea propriilor emoții și trăiri interioare;
- identificarea valorilor personale;
- creșterea stimei de sine.
Resurse: carton albastru pe care sunt desenate un nor și picături de ploaie, carton galben pe care este desenat un soare, foarfece, instrumente de scris,
flanelograf
Descrierea activității
Se formează grupe de 4-5 participanți.
Fiecare membru al grupului primește câte un carton albastru, un carton galben, o foarfecă și instrumente de scris.
21.
Pe nor, fiecare membru trebuie să scrie ceea ce consideră ca a făcut rău vis-à-vis de o anumită persoană apropiată, iar pe picăturile de ploaie, cum ar
recunoaște că a greșit și și-ar asuma responsabilitatea. Nu toate picăturile de ploaie trebuie completate.
După această etapă, fiecare membru al grupului își decupează norul, picăturile de ploaie și soarele și prezintă grupului ceea ce a scris. Toți discută și
aduc argumente pentru circumstanțele care au favorizat apariția vinei, dau sfaturi și propun modalități de a evita un comportanment supărător față de
persoanele din jur. Aceste argumente vor fi completate de fiecare membru, pe picăturile de ploaie rămase necompletate.
Fiecare membru al grupului va ieși în fața participanților, va prinde pe flanelograf norul, iar dedesubtul lui, picăturile de ploaie. Va prezenta ceea ce a
considerat el că a greșit, argumentele proprii și cele aduse de membrii grupului.
După această prezentare, va trebui să răspundă, oral, la întrebările:
- Te mai simți vinovat față de persoana respectivă?
- Te-a ajutat discuția cu ceilalți membri ai grupului?
- Ai acceptat argumentele lor?
- Consideri că ți-a crescut stima de sine?
După ce răspunde la aceste întrebări, dacă consideră ca a dispărut sentimentul de vină, va acoperi norul cu soarele decupat.
*Roata emoțiilor
Obiective:
- conștientizarea propriilor emoții și trăiri interioare;
- creșterea stimei de sine.
Resurse: roata confecționată dintr-un carton pe care se scriu în cele 12 cadrane, următoarele stări: trist, fericit, agitat, nemulțumit, agresiv, supărat,
nervos, frustrat, sigur, îngrijorat, speriat, furios sau realizată pe wordwall, instrumente de scris, baloane.
Descrierea activității
Vine pe rând câte un copil și învârte roata emoțiilor, citește denumirea emoției la care s-a oprit acul și povestește o întâmplare care ilustrează emoția
numită. I se înmânează un balon pe care va desena o față care să redea emoția descrisă. După ce toți copii au participat pe rând la acest joc se poate realiza o
discuție despre emoții, astfel încât elevii să concluzioneze că oamenii au parte de diferite emoțîi și că trebuie să le gestioneze. La sfârșitul activității, elevii sunt
invitați să arunce în aer baloanele și ei să se joace cu acestea, nelăsându-le să cadă.
* Cuburile pereche
Obiective:
- conștientizarea propriilor emoții și trăiri interioare;
- creșterea stimei de sine.
Resurse: 2 cuburi
Cub 1 – pe fețele acestuia este scrise următoarele enunțuri:
•Cum poți spune că cineva se simte...
•Ce nu ar trebui să facem când cineva se simte...
•Numește un lucru care te face să te simți...
•Spune-ne un moment în care te-ai simțit...
•Numește un lucru pe care îl poți face când te simți...
•Mimează cum arată o persoană care se simte...
Cub 2 – pe fețele acestuia sunt scrise următoarele emoții: fericit, trist, uimit, furios, fricos, dezamăgit.
Descrierea activității
Fiecare copil rostogolește cele două cuburi citește enunțul de pe față primului cub și îl completează cu emoție de pe fața celui de al doilea cub pentru a
construi sarcina pe care apoi o va rezolva.
Inteligența emoțională este cel mai bun predictor pentru achizițiile viitoare, pentru succes față de inteligența tradițională, cognitivă. Inteligența emoțională
permite adaptarea rapidă la schimbările societății.
Bibliografie:
1. Fodor, I., (2009), Inteligența emoțională și stilurile de conducere, Editura Lumen, Iași;
2. Goleman, D., (2018), Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche Publishing, București;
3. Roco, M., (2004), Creativitate și inteligență emoțională, Ed. Polirom, Iași.
4. Rucsanda, M. D., (2017), Suport de curs pentru Educație emoțională și artistică, Universitatea Transilvania, Brașov.
22.
JOCURI DE COMUNICARE LA ORELE DE LIMBA ENGLEZĂ
Prof. Andrei Elena
Colegiul Economic Buzău
Ora de limba engleză constituie un sprijin în maturizarea copiilor și a tinerilor, creând, de cele mai multe ori, un spațiu de relaționare, comunicare,
găsire de soluții și rezolvare a unor probleme, decizii, autocunoaștere, colaborare, acceptări, succese, eșecuri, renunțări.
În cadrul orelor de limba engleză, elevii învață să lucreze productiv unii cu alții, să-și dezvolte abilități de comunicare, colaborare și ajutor reciproc atât
prin învățarea prin cooperare, cât și prin metode alternative de gândire critică și creativă.
Lecția bazată pe interactivitate cultivă relațiile bazate pe respect reciproc, colaborare constructivă, interdependența pozitivă, ajutându-i pe elevi să
învețe mai profund, să-și formeze deprinderi de lucru în echipă, de comunicare, să-și dezvolte încrederea în sine, dar mai ales să-și formeze capacitatea de a-i
respecta și accepta pe cei din jur.
Pentru a obține o lecție interactivă, pentru a le trezi interesul, atenția, motivația pentru învățare, pentru a le oferi posibilitatea de a se implica activ, de a
comunica, putem folosi jocul.
Jocurile pot fi structurate în cinci categorii:
jocuri de autocunoaștere, de prezentare și de cunoaștere interpersonală;
jocuri de cooperare și comunicare;
jocuri de creativitate și de confecționare;
jocuri de energizare și de spargere a gheții;
jocuri de formare a grupurilor.
Jocurile de cooperare și comunicare
Cooperarea contribuie la crearea unei atmosfere prietenoase, de ajutor reciproc, încredere, bunăvoință, comunicare deschisă, făcând ca procesul de
conviețuire în grup să fie mai puțin anevoios.
Scopul principal al acestor jocuri este consolidarea grupului și promovarea unei comunicări eficiente între participanți. Organizând aceste jocuri cu
copiii și tinerii, participanții vor reuși:
să se simtă parte a unui grup;
să-și dezvolte încrederea în propria persoană și în ceilalți;
să demonstreze respectul pentru sine și pentru alții;
să deosebească emoțiile de gânduri, realitatea de fantezie;
să cerceteze și să analizeze realitatea;
să ia decizii de sine stătător și în grup;
să manifeste empatie și ajutor reciproc;
să-și exprime liber opiniile;
să facă față stresului și fricii;
să găsească modalități de lucru și comunicare nonviolente;
să asigure echilibru între dorința de a fi independent și nevoia de a menține relații cu ceilalți;
să-și dezvolte simțul umorului;
să-și dezvolte abilitățile de comunicare asertivă.
Aceste jocuri își propun să stimuleze comunicarea între participanți; ajută grupul să exploreze alte căi de comunicare decât cele verbale, să stimuleze
comunicarea nonverbală: expresiile, gesturile, contactul fizic, privirea etc.
Sunt un mijloc eficient de integrare socială a participanților tradițional excluși, izolați.
Sarcina profesorului constă în implicarea tuturor participanților.
Exemple de jocuri
Degetul ajutător
Împachetează câteva mici cadouri. Roagă participanții să formeze echipe a câte 5 persoane și distribuie câte un cadou fiecărei echipe. Echipele trebuie să-l
desfacă folosind câte un deget al fiecărui participant, înving cei care despachetează primii cadoul.
Conducând și ghidând
Participanții formează perechi. Unul din parteneri își leagă sau închide ochii, iar celălalt îl conduce cu precauție prin sală, păzindu-l de eventualele loviri sau
obstacole. După ceva timp, participanții își schimbă rolurile. La sfârșit, animatorul facilitează o discuție referitoare la cum s-au simțit când a fost necesar să
aibă încredere în cineva pentru a-și asigura securitatea sau să fie responsabil pentru securitatea partenerului. Ca alternativă, poți introduce diverse obstacole:
scaune, mese, sticle etc.
Orchestra invizibilă
Fiecare membru al echipei va imita/reproduce sunetul unui instrument muzical. La numărul 3 echipa va improviza un cântec original prin combinarea
sunetelor produse de „instrumentele” individuale ale membrilor echipei.
23.
Cu fața la spate
Partenerii formează perechi. Partenerii se așează pe scaune, unul cu fața la ceafa celuilalt. Cel care stă înainte nu poate să se întoarcă în urmă, iar cel de la
spate nu are voie să se încline în față. Partenerii trebuie să discute între ei timp de 2 minute. După expirarea timpului, oprește activitatea și discută cu
participanții despre cum s-au simțit atunci când discutau cu partenerul și despre importanța limbajului nonverbal și al contactului vizual în timpul
comunicării.
Desenează ce simți
În grupuri de 5-6 persoane, participanții se așează în rânduri. Ultimul participant din fiecare rând desenează cu degetul ceva pe spatele penultimului. După
ce ultimul a terminat, penultimul, la rândul său, desenează pe spatele colegului din fața sa ceea ce a simțit și tot așa mai departe. Primul participant
desenează ceea ce a simțit pe o bucată de hârtie. Apoi se compară desenul obținut cu ideea pe care a vrut să o transmită ultimul participant.
În nori și sub mare
Participanții vor prezenta doar prin gesturi și mimică, fără a folosi alte materiale, o istorie care se desfășoară în două spații: în cer și în mare. Sarcina lor este
să facă mișcările personajelor cât mai adecvate, ca și cum ele ar fi cu adevărat în cer și în mare.
Ai încredere în mine
Rugăm participanții să formeze echipe a câte 4 persoane. Participarea trebuie să fie la dorința subiectului. O persoană din fiecare grup va fi legată la ochi.
Alta va fi liderul și va da indicii persoanei legate la ochi cum să se miște prin sală. Celelalte două persoane vor asista liderul pentru a se asigura că persoana
legată la ochi nu se va lovi de nimic. Peste 2-3 minute participanții își vor schimba rolurile. Poți crea diverse obstacole prin sală: mese, scaune, alte obiecte.
Maratonul
Se formează 4-6 echipe cu un minim de trei participanți în fiecare. Fiecare echipă alege un „soldat pentru maraton”, care are de transmis un mesaj pentru
,,armata” sa. În acest scop, soldatul va dispune de atâția „cai”, câți jucători sunt în echipă. Soldatul va parcurge distanța stabilită în spatele coechipierului
său, care va avea rolul de „cal”. Calul va transporta „soldatul” la o distanță cât mai mare, iar apoi „soldatul” va fi preluat de un alt membru al echipei.
Aurul piraților
Participanții formează două echipe: „pirații” și „paza de coastă”. Un membru al echipei „piraților” are „comoara” (un obiect micuț în mână). Scopul
„piraților” este de a transporta comoara la celălalt capăt al sălii fără a fi prinși de „paza de coastă”. „Paza de coastă” se va repezi să prindă „pirații” care le
vor arăta mâinile. Dacă „piratul” ce duce comoara nu este prins, „pirații” primesc un punct. Dacă „paza de coastă” găsește piratul cu „comoara”, atunci
echipa lor obține un punct. După prima rundă echipele își pot schimba rolurile.
Prezentarea cadourilor
Animatorul pune într-o cutie sau într-o pungă fișele pe care sunt scrise numele tuturor participanților. Cutia este transmisă participanților și ei extrag câte o
fișă. Când cineva a extras fișa cu propriul nume, o va pune înapoi și va alege alta. Participanților li se acordă câteva minute pentru a se gândi la un cadou
imaginar pe care ar dori să-l dăruiască persoanei al cărei nume l-au extras și la modul în care ar vrea să-l înmâneze. Pe rând, fiecare participant își va
prezenta cadoul imaginar.
Razele solare
Participanții primesc câte un creion colorat și o foaie, își scriu prenumele la mijloc și desenează în jurul acestuia un soare. Fiecare transmite foaia sa
vecinului din dreapta, care urmează să deseneze o rază și să scrie pe aceasta un lucru pozitiv despre persoana al cărei prenume este scris la mijloc. Foile
circulă până când toți au scris câte ceva pe fiecare foiță.
Reflectând asupra zilei
Pentru a ajuta persoanele să analizeze activitățile efectuate în timpul zilei, animatorul lansează o minge (poate fi confecționată din hârtie) și roagă
participanții s-o arunce de la unul la altul. Persoana care are mingea în mână poate spune ceva despre ziua petrecută: cum s-a simțit, ce i- a plăcut, ce l-a
deranjat, ce ar dori să schimbe, ce ar propune pentru ziua următoare etc.
Concluzii
Jocurile utilizate la dirigenție pot constitui adevărate exerciții de pregătire și formare a elevilor pentru viață, iar metodica asigură participare, strategii
interactive, deschizând calea spre exprimarea liberă a opiniilor, spre formarea atitudinilor, contribuind la realizarea unor ore educative profitabile, utile,
așteptate cu interes și plăcere de către elevi.
Strategiile interactive dezvoltă personalitatea copiilor, capacitatea de a interrelaționa și comunica, de a rezista în situații de stres, conducând la o bună
capacitate de adaptare și integrare socio-profesională.
Bibliografie
1. Harmer, Jeremy, 1991, The Practice of English Language Teaching, Editura Longman
2. Ionescu, M., 2000, Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară Clujeană
3. Ur, Penny, 1996, A Course in Language Teaching, Editura Cambridge University Press
24.
JOCURILE DE ENERGIZARE ȘI IMPORTANȚA LOR ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof.înv.preșc. Antohe Monica
Grădinița cu P.P. nr.15 Târgoviște
Jocul este activitatea de bază a copilului în grădiniță și în afara ei. Jocul este extrem deimportant pentru copil, prin joc își satisface nevoia de mișcare,
curiozitatea, dorința de experimentare, de explorare, își dezvoltă imaginația, creativitatea și prin joc se realizează experiențele de învățare. La vârsta
preșcolară, jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie generată de trebuințe, dorințe, tendințe specifice acestui nivel de
dezvoltare psihologică. Jocul se regăsește în toate culturile, din cele mai vechi timpuri, fiind activitatea de bază a copiilor de pretutindeni.
Jocurile cel mai des desfășurate în timpul unei zile, sunt jocurile de energizare. Aceste jocuri au scopul săîmbunătățească circulația sangvinăîn tot
corpul, inclusiv în creier, astfel restabilind energia după o pauză sau o activitate statică îndelungată. În timpul activităților statice copiii se plictisesc, își pierd
concentrarea și interesul de a mai lucra., de aceea este indicat să desfășurăm astfel de jocuri de energizare.
Ele ajută la :
- restabilirea atenției si a concentrării;
- relaxare, distracție;
- diminuarea stării de monotonie sau tensiune;
- trecerea mai ușor de la o activitate la alta;
Exemple de jocuri de energizare
1.Scăunelele muzicale
Scăunelele ( cu unul mai puțin decât numărul participanților) sunt așezate cu speteaza în interior în formă de cerc. Toți copiii se mișcăîn jurul scaunelor în
timp ce cântă o melodie veselă. Când muzica se oprește, fiecare se așază pe un scaun. Cel care rămâne în picioare iese din joc, luând cu el un scaun. Apoi
muzica este pornită din nou și jocul continuă in același mod. Jocul se termină când unul din doi copii rămași in joc reușește să se așeze pe scaun.
2.Regina
Copiii sunt așezați în linie în spatele clasei. Unul din aceștia este ales conducător de joc, joc care se va desfășura astfel:
-copilul conducător de joc va sta în fața clasei , se va învârti cu mâinile la ochi și va recita versurile „Regină la perete stai”, în timp ce ceilalți copii vor trebui
să înainteze fără să fie văzuți de cel din fața lor. Dacă un copil este văzut va fi întors la linia de plecare. Jocul continua până când un copil ajunge lângă
regină și este declarat câștigător.
3. Statuile
Copiii se vor mișca pe ritmuri muzicale. Când muzica se oprește aceștia vor rămâne nemișcați, copilul/copiii care se mișcă sunt scoși din joc, jocul va
continua până când va rămâne un singur copil câștigător.
Bibliografie:
1.Golu Florinda, (2008). Joc și învățare la copilu lpreșcolar, București: Editura Didactică și Pedagogică.
JOCURILE DE „SPARGERE A GHEȚII” ÎN INSTRUIREA INTERACTIVĂ
Prof. Antonescu Tatiana Adi
Școala Gimnazială nr. 7 Alexandria, Teleorman
În activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocupă, evident, locul preferat. Doar jucându-se, el își satisface nevoia de activitate, de a acționa cu
obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri și situații care să-l apropie de realitatea înconjurătoare. Jocul dezvoltă funcțiile latente, ființa
cea mai bine înzestrată fiind cea care se joacă cel mai mult. El procură copilului acele mobiluri de acțiune care se consideră, în alte condiții, de negăsit în
sala de clasă. La copil, îndeplinește rolul pe care munca o are la adult. Așa cum acesta își dovedește sieși propria valoare prin lucrurile sale, tot așa copilul,
aflat în afara lucrărilor reale și sociale, găsește acest substitut în joc.
Dascălul din școala românească este aflat mereu într-o continuă căutare de soluții care să-i confere reușita în munca profesională. Metodele ori
procedeele prin care reușește să ajungă la scopul propus nu de puține ori sunt supuse unei atente analize pentru a se asigura de reușita muncii sale. Pentru a
ajunge la sufletul copilului, nimic nu este mai plăcut decât să intri în lumea lui, a jocului său. De aici până la a comunica și a învăța nu e decât un pas.
Folosirea jocului în activitatea de învățare face ca elevul să învețe cu plăcere, să devină interesat față de activitatea ce se desfășoară, face ca elevii
timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoși, mai încrezători în capacitățile lor, având mai multă siguranță în elaborarea răspunsurilor. Un alt
argument care să susțină nevoia de joc este acela că elevul nu face bine decât ceea ce îi place să facă.
Jocul didactic poate fi utilizat cu mare succes în diferite momente ale lecției, fie că este vorba de cel al captării atenției, de obținere a performanței
sau retenției. De asemenea, jocul poate fi utilizat în orice tip de lecție, fie ea și de evaluare. Toate cele arătate întăresc importanța folosirii jocului didactic,
utilizat ca o metodă de învățare.
25.
Datorită conținutului și modului de desfășurare, jocul este mijloc eficient de activizare a întregului colectiv de elevi, dezvoltă spiritul de echipă, de
întrajutorare, formează și dezvoltă unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată. El contribuie la dezvoltarea stăpânirii de sine, a
autocontrolului, a spiritului de independență, a disciplinei colectivului, a altor calități de voința și caracter. În joc, copiii învață să se ajute unii pe alții, să se
bucure de succesele colegilor, să aprecieze nepărtinitor reușitele altora.
În demersul didactic de formare a competențelor de comunicare, utilizarea jocului didactic în metodologia generală a activității de comunicare
asigură obiective prioritare: îmbogățirea și acti-vizarea vocabularului, precizarea și valorificarea acestuia în contexte variate, valorificarea, în mod creator, a
informațiilor primite, cu alte cuvinte, a capacității de exprimare în orice situație.
O serie de psihologi susțin că un anumit grad de dezvăluire a sinelui în fața celorlalți constituie un exercițiu benefic pentru consolidarea relațiilor
interumane. De asemenea, dezvăluirea sinelui este și un semn de echilibru interior. Am putea enumera multe tipuri de jocuri folosite la clasă, însă le voi
alege pe acelea care au avut un impact deosebit în rândul elevilor și anume jocurile de „spargere a gheții”.
1. Copăcelul stimei de sine:
Elevii vor avea câte o coală, elemente de hârtie glasată decupate, lipici. Sarcina lor este să realizeze un colaj care să reprezinte un copăcel al propriei stime
de sine; sunt încurajați să folosească pentru calități culori calde, iar pentru aprecierile mai puțin plăcute culori reci; la finalul activității se vor afișa copăceii
la tablă; discuții: care copăcel e mai vesel/e mai trist?, de ce?, putem face astfel încât toți copăceii să fie veseli? etc.
2. Știu să desenez:
Avem la dispoziție coli de hârtie, creioane colorate: „Folosiți culorile care vă plac cel mai mult, pentru a vă reprezenta pe voi. Acest desen ar putea fi așezat
într-o ramă pe biroul vostru.” Apoi fiecare va face prezentarea desenului și va urmări motivarea alegerii unor elemente, precum: culori, ce simt personajele
create, ce simt ei în raport cu aceste personaje.
3. Timpul poveștilor:
Elevii sunt rugați să selecteze un fragment preferat dintr-o revistă, carte, poezie, text dramatic și să îl citească, motivând alegerea.
4. Descrieți comportamentul:
Elevii sunt rugați să descrie un comportament ce interferează cu activitățile lor: „Când îți lași papucii la ușă...”;
Exprimați-vă sentimentele în legătură cu consecințele comportamentului asupra dumneavoastră: „...mă enervez...”;
Descrieți consecințele: „...pentru că mă împiedic de ei”.
Mesajul ar trebui să cuprindă următoarele elemente: Când ... (descrieți comportamentul); Mă simt... (descrieți sentimentul); Din cauză că...(descrieți
consecințele).
5. Cum ne merge?:
Pe o foaie A4 realizați o listă de cuvinte-cheie, reprezentative pentru lucrurile pe care le-ați făcut săptămâna trecută. Folosind diferite culori, puneți în
evidență activitățile pe care în mod firesc le-ați grupa laolaltă. Categoriile pot să cuprindă învățat, muncă, socializare, hobby-uri, menținerea în formă etc. Pe
o a doua foaie de hârtie realizați cercuri distincte, având mărimi diferite, în funcție de timpul dedicat activităților subordonate. Acum gândiți-vă ce simțiți
față de aceste lucruri pe care le faceți: vă plac, vă lasă indiferent(ă) sau nu vă plac. Pe o nouă coală de hârtie desenați un cerc mare și împărțiți-l în
aproximativ trei sectoare, care să relecte cât timp petreceți făcând ceea ce vă place, ceea ce vă lasă indiferent(ă) sau ceea ce nu vă place. Cum arată? Cum s-
ar tăia plăcinta în felii într-o lună sau într-un an? Moment de reflecție: Ce v-ar plăcea să schimbați? Din ce motiv?
6. Povestea vieții mele:
Tocmai ai încheiat un contract cu o editură foarte mare care ți-a cerut să îți scrii autobiografia. Impresarul tău este nerăbdător să se publice. El a decis să te
ajute la scrierea ei cu câteva întrebări de probă: 1. Mai întâi ia o hârtie de flipchart și împăturește-o în jumate, apoi iar în jumate și tot așa pentru a obține o
carte. 2. Alege titlul unei melodii cunoscute pentru a da titlul cărții tale. Scrie acest titlu pe copertă. 3. Pe pagina a doua scrie cuprinsul cărții: – Numele
locului unde te-ai născut; – Descrierea primei tale școli; – Numărul de ani petrecuți în prima școală; – Pe pagina a treia desenează familia ta; 4. Pe coperta
de pe spatele cărții desenează ceea ce plănuiești să faci când vei termina școala.
7. Prea mulți bucătari:
Familia ta tocmai a moștenit un restaurant de succes. O singură problemă: fostul proprietar era foarte dezorganizat. Singurele rețete ce se pot găsi sunt pe
bucăți de hârtie rupte. Trebuie să le deslușești cât mai repede. Restaurantul se deschide în seara asta și trebuie să ai bucatele gata. − Fiecărui membru al
grupului de elevi i se va da o parte din rețetă. − Sarcina fiecărui grup de elevi este să le ordoneze cât mai repede și rețeta să aibă sens. − Când un grup a
terminat anunță cu voce tare „poftă bună!”, ca semnal al sfârșitului jocului.
8. ABC-ul meu:
Ai fost angajat de către Compania pentru Lecții Creative pentru a ilustra un poster care să-i ajute pe copii să învețe ABC-darul. Printr-o fericită coincidență,
prenumele tău este subiectul posterului. a. Mai întâi, scrie-ți numele vertical în partea din stânga jos a paginii. b. Apoi, găsește câte un cuvânt care să înceapă
cu iecare literă din numele tău. Cuvântul trebuie să spună ceva despre tine. c. Apoi, după ce ai scris cuvintele, desenează o imagine care să le reprezinte pe
fiecare. d. După ce ai terminat lipește posterul pe perete.
9. Îmi amintesc:
Tu și ceilalți membrii ai grupului sunteți pe cale să vă reamintiți trecutul și să faceți o excursie în „Țara Memoriei”. a. Prima dată, luați o monedă. b. Apoi,
uitați-vă în ce an a fost făcută moneda. Gândiți-vă ce făceați voi atunci când a fost fabricată moneda. Erați la școală? Erați copii? Unde locuiați? Ce se
întâmpla în viața voastră atunci? Care era muzica la modă? etc. (Dacă nu erați născuți sau nu doriți să vorbiți despre viața voastră în anul respectiv, alegeți
altă monedă).
26.
c. După ce v-ați gândit ce făceați atunci, fiți gata de începerea jocului. Scopul vostru este de a găsi pe cineva din grup care are o monedă ce a fost fabricată
cu cel puțin 2 ani înainte sau după cea pe care o dețineți. În final, scopul vostru este ca cineva să aibă cea mai veche monedă din sală. d. Când v-ați găsit
partenerul aveți trei minute pentru a vă spune unul altuia ceea ce făceați în acea perioadă. Când ați terminat, dați cu moneda în sus. Dezvăluiți rezultatul
aruncării monedei partenerului. Dacă sunt la fel (cap sau pajură), faceți schimb de monede. Dacă sunt diferite, păstrați-vă moneda inițială.
10. Lampa magică:
Grupul de elevi a găsit o lampă magică. Surpriză!!! Din lampă apare un duh fermecat. Duhul vă poate îndeplini trei dorințe. Aveți posibilitatea să faceți trei
schimbări la școală. Te poți schimba pe tine, poți schimba profesorii, dirigintele, directorul școlii, colegii, școala, notele din catalog etc. a. Conducătorul
grupului împarte elevii în grupuri de minimum 3 elevi și le va da câte o foaie de flipchart. b. Când elevii s-au gândit vor scrie lista de dorințe pentru duh.
Când au terminat vor lipi lista pe perete.
11. Confesiunile bomboanelor:
Să ne imaginăm că tocmai v-ați luat o slujbă de degustător de bomboane într-o fabrică celebră. Ceea ce diferă de bomboanele obișnuite este că aceste
bomboane au în gustul lor ceva din trăsăturile voastre, ele spun ceva despre voi. Sarcina fiecăruia este să testeze patru feluri de bomboane din bol, care va
circula pe la fiecare membru. a. Fiecare alege câte patru bomboane din bol fără să se uite. În momentul în care ați gustat bomboana se va activa o stare
suletească a voastră, cum te simți azi, în acest moment, în această săptămnă, în această perioadă. b. O dată ce ați gustat bomboana trebuie să spuneți ceea ce
vă caracterizează.
12. Îmi place de mine atunci când…:
Fiecare membru al grupului va spune ce îi place cel mai mult la propria persoana. Este foarte important că propoziția de început să fie: „îmi place cel mai
mult de mine atunci când…”; practic participanții vor completa această afirmație cu ceea ce li se potrivește. Este recomandat ca facilitatorul să ofere un
exemplu.
13. Din fericire / din nefericire…:
Acest joc poate fi jucat pe perechi sau în cerc. Primul jucător începe povestirea cu: „din fericire când m-am trezit azi dimineață era frumos...”. Al doilea
continuă „din nefericire, liniștea gândurilor mi-a fost tulburată de...”. Al treilea continuă „din fericire...” și tot așa procedează și restul grupului.
În concluzie, putem afirma că: • rolul exercițiilor de „spargere a gheții” este acela de dezinhibare a participanților, de eliberarea emoțiilor de la
începutul lecției, dar și de stabilirea unei comunicări cordiale între cei doi piloni ai educației; • ele au ca scop realizarea unui climat relaxant și reconfortant
în vederea desfășurării unei activități ulterioare, dar au și rolul de încurajare a participanților în a interacționa și în a se cunoaște reciproc în contexte
neobișnuite; • din practica didactică se poate observa că exercițiile de spargere a gheții sunt un catalizator și între elevi, nu doar între profesor și elevi, aceștia
găsind puncte comune cu aceia la care se așteptau mai puțin.
Bibliografie:
1.Georgescu, V., Rolul jocului didactic in dezvoltarea vocabularului elevilor, Editura Rovimed, 2014;
2.Gai, B.; Epure, C.; Curcubătă, R.; Vaida, B. - Jocuri didactice, Ed. Taida, 2021;
3.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/EDUCATIA_2020.pdf
APLICAȚII ALE TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Profesor învățământ primar Mărunțelu Silvia
Școala Gimnazială Calopăr, jud. Dolj
Teoria inteligențelor multiple reprezintă o altenativă a muncii diferențiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui la
îmbunătățirea performanțelor elevilor. Cadrele didactice au un rol semnificativ în identificarea, dezvoltarea și exploatarea acestor inteligențe în contexte
educaționale formale, nonformale sau informale cu scopul de a eficientiza procesul de predare-învățare-evaluare.
Contrazicând informația că ,,rațiunea, inteligența, logica și cunoașterea nu sunt sinonime...”, Howard Gardner (1983) propune o nouă viziune
asupra inteligenței care a fost repede integrată în curricula școlară. În Teoria inteligențelor multiple, Gardner a lărgit conceptul de inteligență la unul ce
include domenii precum muzica, relațiile spațiale și cunoașterea interpersonală, pe lângă abilități mentale și lingvistice.
Gardner definea inteligența ca fiind ,,capacitatea de rezolvare a problemelor sau de a adapta produsele care sunt evaluate într-unul sau mai multe
medii culturale” (Gardner&Hatch, 1989). Utilizând cercetarea biologică, dar și pe cea culturală, el a formulat o listă de opt inteligențe. Această nouă
concepție diferă mult de punctul de vedere tradițional, care în mod obișnuit recunoaște doar două tipuri de inteligență: verbală și matematică. Cele opt tipuri
de inteligență definite de Gardner sunt: inteligența lingvistică/verbală, inteligența logico-matematică, inteligența muzicală/ritmică, inteligența
vizual/spațială, inteligența naturalistă, inteligența corporal/kinestezică, inteligența intrapersonală, inteligența interpersonală.
Toți ne naștem cu aceste tipuri de inteligență. Totuși, elevii vin la școală cu grade diferite de dezvoltare ale acestor tipuri de inteligențe. Aceasta
înseamnă că fiecare copil va avea un set unic de puncte forte și de puncte slabe. Astfel se explică cât este de ușor (sau dificil) pentru un elev să asimileze
informația când este prezentată într-o modalitate particulară. Aceasta este strâns legată de stilul de învățare. Multe stiluri de învățare pot fi găsite într-o
singură clasă de elevi. De aceea este foarte greu, chiar imposibil pentru un profesor să adapteze fiecare lecție la stilurile de învățare ale elevilor.
27.
Cunoscând profilul de inteligență al elevilor din clasa mea (mă voi opri asupra clasei a II-a), iată cum am aplicat T.I.M. la disciplina ,,Comunicare în
limba română”, lecția ,,Iarna pe uliță” de George Coșbuc. În prealabil, elevii s-au familiarizat cu textul liric, apoi au rezolvat exerciții de vocabular prin
explicarea cuvintelor necunoscute. În următoarea oră s-au constituit grupele în funcție de inteligențele tari. Grupele de elevi pe tipuri de inteligență au avut
sarcini diferite:
Grupa 1 - Poeții – căreia îi corespunde inteligența verbal-lingvistică
Povestește, pe scurt, ceea ce ai înțeles din poezie.
Completați versurile cu cuvinte care rimează:
,,Iarna a sosit în zori
La fereastră a pus ...........
A sosit cu gerul ei
Cu zăpadă și ............. .”
Grupa 2 - Matematicienii - căreia îi corespunde inteligența logico-matematică
Compuneți, apoi rezolvați o problemă despre copiii de la săniuș, folosind numere până la 100.
Grupa 3 – Compozitorii - căreia îi corespunde inteligența muzicală-ritmică
Cântați un cântecel despre iarnă. Alegeți o strofă din poezie și alocați-i o melodie, creată de voi.
Grupa 4 – Pictorii - căreia îi corespunde inteligența vizual-spațială
Pictați o săniuță, pe baza conturului de pe bănci. Mai întâi veți decupa, apoi veți asambla părțile componente, iar la final veți picta. Modelați din
plastilină o sanie.
Grupa 5 – Naturaliștii - căreia îi corespunde inteligența naturalistă
Prezentați semnele iernii, așa cum apar în poezie. Descrieți comportamentul copiilor la săniuș.
Grupa 6 - Actorii - căreia îi corespunde inteligența corporal-kinestezică
Imitați mișcările copilului mic atunci când apare pe uliță.
Grupa 7 – Avocații - căreia îi corespunde inteligența intrapersonală
Imaginați-vă că sunteți în locul bătrânei. Cum ați fi procedat? Ești băiatul cel mic: povestește, pe scurt, viața ta.
Grupa 8 - Jurnaliștii - căreia îi corespunde inteligența interpersonal
Realizați un interviu cu un personaj din poezie. Dați sfaturi copiilor aflați la derdeluș.
După ce mă asigur că toate grupele au înțeles ce au de făcut, le dau voie să înceapă să lucreze. Voi supraveghea și voi da indicații acolo unde e
necesar. Această activitate m-a ajutat să tratez elevii în funcție de potențialul propriu, să realizez o evaluare continuă și individuală, în care fiecare elev să
aibă libertate de expresie, alegându-și inteligența sau combinația de inteligențe adecvate propriei personalități.
În cadrul inteligenței verbal-lingvistice am scos în evidență următoarele abilități ale elevilor: sensibilitate de limbaj, exprimare verbală coerentă
și corectă, îmbogățirea vocabularului.
Inteligența logico-matematică s-a axat pe abilitățile elevilor: operare cu concepte matematice, realizare de raționamente logice, gândire abstractă,
elevul învățând din conexiunile făcute, folosind gândirea critică, calculând, experimentând, preferând numerele, formulele, raționamentele.
Inteligența muzicală-ritmică a folosit ca abilități ale elevului producerea de sunete, melodii, fredonat, cântat, preferând sunetele, ritmurile vesele,
cântatul pe voci.
Inteligența vizual-spațială s-a bazat pe observarea de detalii, orientarea în spațiu, imaginație, desen, culori, colaj.
Ob servarea fină a detaliilor senzoriale, a relațiilor, a mediului înconjurător sunt abilitățile elevului observabile în cadrul inteligenței naturaliste. Elevul
preferă natura, fenomenele naturale, îi place să stea în aer liber, să se joace cu ceilalți.
În cadrul inteligenței corporal-kinestezice, elevul își poate controla în mod voluntar mișcările corpului, își poate programa mișcări ale corpului,
face ușor legătura dintre corp și minte.
Inteligența intrapersonală are ca abilități ale elevului introspecția, înțelegerea de sine, analizarea și exprimarea sentimentelor și gândurilor proprii,
autoevaluarea prin sarcini individualizate, prin muncă independentă.
În cadrul inteligenței interpersonale, un rol important îl are comunicarea verbală și nonverbală, negocierea, medierea, înțelegerea celuilalt, relațiile
sociale, colaborarea, empatia față de alții, interacțiunea realizându-se prin comunicarea în grup, prin activități independente. În concluzie, Teoria
inteligențelor multiple a lui Gardner oferă o bază teoretică pentru a recunoaște diferitele abilități și talente ale elevilor. Această teorie acceptă că, în timp ce
nu toți elevii sunt înzestrați verbal și matematic, ei pot avea talente în alte domenii, cum ar fi muzica, relațiile spațiale sau cunoașterea interpersonală.
Aprofundarea și evaluarea învățării în acest mod permite unui număr mare de elevi să participe cu succes la învățarea din clasă.
Bibliografie:
***Romiță Iucu, Teoria și metodologia instruirii – suport de curs, P.I.R., București, 2005
***Mielu Zlate, Fundamentele psihologiei, Editura Polirom, Iași, 2009
28.
METODE DIDACTICE INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE UTILIZATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Prof. dr. Arsenie Adela Mădălina
Colegiul Economci „Virgil Madgearu” Tg-Jiu
Etimologia cuvântului metodă (gr. methodos, „metha” – „spre, către” și „odos” – „cale, drum”) ne sugerează semnificația metodelor didactice, în
procesul de învățământ. Ele reprezintă așadar, caleade urmat, în vederea atingerii obiectivelor propuse; reprezintă drumul parcurs, în vederea aflării
adevărurilor. Nu în ultimul rând, semnifică calea pe care o parcurge profesorul pentru a-i ajuta pe elevisă-și găsească propria cale de devenire.
Atenția acordată metodelor și procedeelor didactice facilitează respectarea normelor, principiilor didactice. Ele constituie, de asemenea, un element
esențial al strategiei didactice, deoarece„reprezintă latura executorie a acesteia (atingerea finalităților)”. În sinteză, metoda este „o cale eficientă de
organizare și conducere a învățării, un mod comun de a proceda ce reunește într-un totfamiliar eforturile profesorului și ale elevilor săi”.
În cadrul metodelor, se întâlnește o tehnică mai limitată de acțiune, numită procedeu. Acesta reprezintă o particularizare, un detaliu, o componentă a
metodei respective. Între metodă și procedeu există o relație dinamică, în sensul că procedeele pot varia, își pot schimba locul fără să afecteze realizarea
celor propuse, pe de o parte, și pe de alta, în sensul că metoda poate deveni un procedeu în cadrul unei alte metode, după cum, procedeul poate fi ridicat la
rang de metodă.
Funcțiile metodelor didactice
Funcția cognitivă
Metodele didactice îndeplinesc o funcție cognitivă în măsura în care reprezintă o cale de acces la cunoaștere. Prin intermediul acestora elevul, sprijinit
de profesor, își însușește valorile culturii și științei. Metoda devine astfel un mod de a afla, de a descoperi, de a cerceta realitatea înconjurătoare, de a-și
însuși cunoștințe, de a-și forma abilități cognitive. Prin intermediul metodelor didactice profesorul aduce realitatea mai aproape de elev, creând situații de
viață, facilitând învățarea.
Funcția formativ-educativă
Pe lângă țeluri de ordin cognitiv (de cunoaștere), metodele didactice îndeplinesc și funcții de formare și exersare a priceperilor, deprinderilor,
capacităților de cunoaștere și acțiune, având rol în formarea și dezvoltarea personalității ca întreg. Prin metodele folosite, profesorul influențează formarea și
dezvoltarea unor atitudini, emoții, sentimente, interese, convingeri.
Funcția motivațională
Un criteriu de apreciere a eficienței unui demers instructiv-educativ îl constituie gradul de plăcere învățare. Metoda didactică îndeplinește în acest
sens o funcție motivațională în măsura în carereușește să facă activitatea să fie atractivă, să stimuleze motivația în învățare, interesul pentru studiumenit să
susțină efortul cognitiv de mobilizare psihică.
Funcția instrumentală
Metoda este un instrument, o modalitate, o cale de atingere a dezideratelor propuse. Este liantul dintre obiective și rezultate. Pentru a atinge rezultatele,
profesorul trebuie să stăpânească arta didacticii ce presupune știința de a-i învăța și pe alții ceea ce știi deja foarte bine, într-un mod plăcut, atractiv,
accesibil.
Funcția normativă (de optimizare)
Din această perspectivă, metoda arată cum să se procedeze pentru obținerea rezultatelor dorite. Optimizarea activității presupune găsirea variantei
eficiente de combinare a variabilelor didactice și sugerarea unui traseu flexibil de realizare a activității instructiv-educative. Pentru a fi eficientă, metoda
trebuie să fie aplicată în strânsă corelație cu celelalte componente ale procesului de învățământ, respectând totodată normativitatea didactică.
Metodele activ-participative
Metodele activ-participative sunt proceduri care pornesc de la ideea că învățarea este o activitate personală, care nu poate fi înlocuită cu nimic, iar cel
care învață este considerat managerul propriei învățări, al întregului proces de învățare. Aceasta devine o activitate unică și diferită de la o persoană la alta,
fiind determinată de istoria personală a subiectului, de mediul din care provine dar și de relațiile sociale pe care acesta le dezvoltă.
Metodele activ-participative presupun activism, curiozitate intrinsecă, dorința de a observa, a explica, a explora, a descoperi. Sunt considerate activ-
participative acele metode care mobilizează energiile elevului, care îl ajută să își concentreze atenția, să-i stârnească curiozitatea. Metodele activparticipative
pun accent pe cunoașterea operațională, pe învățarea prin acțiune, aduc elevii în contact nemijlocit cu situațiile de viață reală. Ele se centrează exclusiv pe
elev și sunt decisive în formarea personalității acestuia.
Prin intermediul metodelor activ-participative profesorul trebuie să fie capabil să creeze situații în care elevii să fie obligați să utilizeze o gamă vastă
de procese și operații mintale, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a folosi materialul predat pentru rezolvarea sarcinilor date. Este vorba despre
operații cum ar fi: observarea, identificarea, comparația, opunerea, clasificarea, categorizarea, organizarea, calcularea, analiza și sinteza, verificarea,
explicarea cauzelor, sesizarea esențialului, corectarea, stabilirea de relații funcționale, abstractizarea și generalizarea, evaluarea, interpretarea, judecata
critică, anticiparea, conturarea de imagini, formarea propriei opinii, extragerea de informații, comunicarea etc.
29.
Metode activ-participative- exemple
1. Turul galeriei
Turul galeriei este o metodă interactivă de învățare bazată pe colaborarea între elevi, care sunt puși în ipostaza de a găsi soluții de rezolvare a unor
probleme. Această metodă presupune evaluarea interactivă și profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Astfel, turul galeriei constă în
următoarele:
Elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învățare) susceptibilă de a avea mai multe soluții (mai multe perspective de
abordare).
Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă, diagramă, inventar de idei etc. notate pe o hârtie (un poster).
Posterele se expun pe pereții clasei, transformați într-o veritabilă galerie.
La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariile și observațiile
vizitatorilor sunt scrise pe posterul analizat.
După ce se încheie turul galeriei (grupurile revin la poziția inițială, înainte de plecare) fiecare echipă își reexaminează produsul muncii lor comparativ
cu ale celorlalți și discută observațiile și comentariile notate de colegi pe propriul poster.
2 . Ciorchinele
Deși este o variantă mai simplă a brainstorming-ului, ciorchinele este o metodă care presupune identificarea unor conexiuni logice între idei, poate fi
folosită cu succes atât la începutul unei lecții pentru reactualizarea cunoștințelor predate anterior, cât și în cazul lecțiilor de sinteză, de recapitulare, de
sistematizare a cunoștințelor.
Ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe evidențiind modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut.
Reprezintă o tehnică eficientă de predare șiînvățare care încurajează elevii să gândească liber și deschis.
Metoda ciorchinelui funcționează după următoarele etape:
- Se scrie un cuvânt/temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi de hârtie.
- Elevii vor fi solicitați să-și noteze toate ideile, sintagmele sau cunoștințele pe care le au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din
centru, trăgându-se linii între acestea și cuvântul inițial. În timp ce le vin în minte idei noi și le notează prin cuvintele respective, elevii vor trage linii între
toate ideile care par a fi conectate.
- Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.
Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii ciorchinelui:
·Scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema/problema pusă în discuție;
·Nu judecați/evaluați ideile produse, ci doar notațiile;
·Nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră timpul alocat; dacă ideile refuză să vină insistați și zăboviți asupra temei
până ce vor apărea unele idei;
·Lăsați să apară cât mai multe și mai variate conexiuni între idei; nu limitați nici numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.
3. Tehnica 6/3/5
Participanții se împart în grupuri de câte 6 persoane, fiecare propunând 3 idei într-un timp maxim de 5 minute. Conducătorul (cadrul didactic)
formulează tema, iar la nivelul subgrupurilor fiecare membru răspunde, în scris, prin 3 soluții (menționate într-o coloană distinctă). Fiecare participant
pasează vecinului din dreapta foaia cu propriile propuneri, preluând, la rândul său, foaia cu soluțiile coechipierului din stânga, pentru a face diverse
completări, retușuri, precizări. Rotirea se face de 5 ori până ce ideile emise de oricare membru al grupului sunt văzute de toți ceilalți. La sfârșit, se
sintetizează propunerile și se aleg cele mai bune soluții. Prin intermediul acestei metode se obține o cantitate mare de idei.
4. Discuția panel
Tema în cauză se discută de către un grup restrâns - numit panel („jurații”) - format din 5-7 persoane competente în domeniul respectiv. Ceilalți
elevi din clasă ascultă în tăcere ceea ce se discută, dar pot interveni numai prin bilețele trimise „juraților”, bilețelele (de culori diferite) putând conține
întrebări, sugestii sau păreri personale. După primirea acestor bilețele panelul reia discuția, în funcție de conținutul acestora. După ce grupul de experți a
epuizat repertoriul ideativ, persoanele din sală pot interveni și direct pentru soluționarea problemei. În finalul dezbaterilor conducătorul grupului, în
colaborare cu panelul, realizează o sinteză a ideilor exprimate și formulează concluziile.
5. Metoda pălăriilor gânditoare
Ea a fost propusă de De Bono (1986) și se referă la modul în care funcționează gândirea oamenilor atunci când sunt confruntați cu o problemă. Ea
este utilizată frecvent în școală pentru a dezvolta gândirea laterală a copiilor. Vorbim de existența a 6 pălării, de culori diferite. De obicei, la clasă, profesorul
alege să împartă elevii în șase grupe și îi așează sub cupola unei culori. Apoi prezintă caracteristicile fiecărei culori. La final, li se dă un text sau o problema
pe care fiecare grupă trebuie să o trateze conform culorii pe care au primit-o. Înainte ca ora să se încheie, în ultimele 20 de minute fiecare grup prezintă din
punct de vedere al pălăriei pe care o are atașată, printr-un reprezentant, soluția pe care au identificat-o și analiza realizată.
30.
Cele 6 culori ale pălăriilor sunt:
Pălăria albastră este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discuțiilor, extrage concluzii, clarifică, alege soluția
corectă(moderatorul);
Pălăria albă deține informațiidespre tema pusă în discuție, fac conexiuni, oferă informația brută așa cum a primit-o, informează (povestitorul);
Pălăria roșie își exprimă emoțiile sentimentele, emoțiile, supărarea față de situația întâlnită, nu se justifică, spune ce simte (psihologul);
Pălăria neagră este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole, greșeli la soluțiile propuse, exprimă doar judecăți negative, identifică greșeli
(criticul);
Pălăria verde oferă soluții alternative, idei noi, inovatoare, caută alternative, generează idei noi (gânditorul);
Pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, explorează optimist posibilitățile, creează finalul, identifică aspecte
pozitive (creatorul).
Bibliografie
1.Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006;
2.Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași, 2005;
3.Garboveanu, M., Victoria Negoescu, Gr. Nicola, Adrian Onofrei, Mihaela Roco, Al. Surdu, Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ,
E.D.P.,București, 1981;
4.Landau, E., Psihologia creativității, E.D.P. , Bucuresti, 1979;
5.Matei, C., Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ, E.D.P., Bucuresti, 1982;
6.Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2004.
JOCURILE DE ENERGIZARE ÎN ECONOMIA UNUI DEMERS DIDACTIC
Prof. BANU MIHAELA
Școala Gimnazială Corocăiești, Suceava
Un mare cunoscător al copilăriei și al universului acesteia, Ion Creangă, afirma prin vocea unui personaj: ”Apoi este-o vorbă: dacă-i copil, să se
joace, dacă-i cal, să tragă și dacă-i popă, să cetească.” Vârsta copilăriei se caracterizează prin două mari acțiuni: a (se) juca și a învăța. Ambele îi vin
copilului ca activități firești, derivate din dezvoltarea sa ca persoană. Prin urmare copilul învață prin joacă și se joacă învățând.
Pornind de la aceste trăsături ale profilului psihologic al vârstei, toate activitățile pentru copii trebuie să îmbrace o formă cât mai atractivă pentru a
aduce rezultate dorite. Apar astfel acele scenarii didactice bine construite ce vor atrage elevul să participe activ la procesul de învățare. Competențele și
conținuturile din programă sunt obligatorii. Activitățile de învățare sunt orientative. De aceea modalitatea și tactul pedagogic al profesorului îl vor implica
activ pe elev, îl vor pune în situația să-și depășească condiția, să rezolve situații problemă apelând la cunoștințele acumulate anterior. Fiecare situație de
învățare, formală sau nonformală, este mai mult decât transmiterea unui conținut anume. Este o sumă variabile, ce antrenează copilul în propria formare. De
aceea cadrului didactic îi revine sarcina de a transpune procesul de învățare într-un scenariu didactic atractiv, provocator pentru copil.
Indiferent de nivelul la care lucrează profesorul și indiferent de structura colectivului de elevi, caracterul ludic al unei secvențe va dinamiza parcursul
scenariului didactic. Pentru antrenarea motivațional – afectivă a elevilor amintim jocurile de ”spargere a gheții” în momentele de început, jocurile de
energizare, jocurile pe valori individuale, jocurile de comunicare și creatoare de legături, abordate pe parcurs. Împreună sau separate, aceste momente vor
crea punți în economia de timp a lecției și între calupuri de conținut. Prin aceste scurte momente elevul este valorizat, simte că devine actor principal al unei
activități, și nu doar un spectator al profesorului (mai ales în cazul elevilor mai reținuți).
Planul afectiv influențează mult relațiile cadru didactic-elev, elev-elev. Momentul de început al unei activități poate dicta întregul său parcurs.
Minute prețioase pierdute la început sau neîncrederea elevilor, emoția, nesiguranța în situații mai deosebite (prezentări de proiecte, evaluări, momente
artistice) – toate acestea pot crea un parcurs greoi, determinând o reorganizare (nu tocmai bună) a timpilor propuși inițial, unele momente esențiale pierzând
în detrimentul momentelor inerte, neproductive.
Jocul dezinhibă copilul, îl face mai încrezător, eliminate fiind povara unui răspuns greșit și amenințarea unei etichete nepotrivite primite după un
eșec. Creează un climat relaxant, reconfortant. Utilizarea jocurilor în momentul de început dă încredere fiecărui copil că și el poate.
31.
”Rolul exercițiilor de spargere a gheții este acela de dezinhibarea participanților care interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulți
parteneri (se sprijină unul pe celălalt) și, desigur, reciproce (fiecare interpretează și o versiune, și cealaltă – ca în tehnica oglinzii, în care o persoană face un
gest, iar partenerul său o imită) ” – I.N.Dobridor, Știința învățării.
Exemple de jocuri de ”spargere a gheții”:
1. ECUSONUL
·Desfășurare–Pe o foaie elevul trebuie să realizeze acrostihul prenumelui cu propriile trăsături de caracter. În partea dreaptă va realiza un desen reprezentativ
pentru el. La finalul activității fiecare elev își prezintă ecusonul în fața colegilor.
2. INIȚIALA
– joc scurt, rapid, adaptabil oricărei discipline. Nu sunt necesare materiale.
· Scopul jocului este activarea tuturor elevilor.
· Desfășurare – Fiecare elev, în ordinea dorită, va spune prenumele și o însușire ce i se potrivește, cu inițiala numelui său. (Exemplu: Nicoleta – năstrușnică).
Pornind de la tema activității se pot solicita cuvinte cu inițiala numelui referitoare la: părți de vorbire, noțiuni de istorie, geografie, lecture, personaje, locuri,
obiective turistice.
3. DANSUL URSULUI
·Desfășurare–Fiecare copil primește câte un pahar de plastic pe care îl pune pe cap. Toți dansează cu paharele pe cap. Câștigă cel care păstrează paharul
mult timp pe cap, fără a îl atinge cu mâna.
4. CE-AȘ FI DACĂ AȘ FI...?
·Scopul – cunoașterea și autocunoașterea - relaționarea - dezvoltarea creativității, imaginației și limbajului
·Desfășurare – Fiecareelev primește o fișă pe care sunt formulate mai multe întrebări la care trebuie să răspundă. După completarea răspunsurilor elevii își
prezintă rezumatul în fața clasei. (Dacă aș fi un animal, aș fi..., Dacă aș fi floare, aș..., Dacă aș fi o culoare, aș fi... etc.).
Fiind sub formă de joc, fără presiunea evaluării cu note, elevii pot da răspunsuri libere, participând activ la prima secvență a activității. Se creează
astfel premisa unei motivații interne pentru a participa la următoarele momente ale scenariului propus..
Pe parcursul suitei de evenimente organizate de cadrul didactic atenția elevilor poate fi perturbată de diverse elemente. Există și elevi care nu îți pot
menține atenția concentrată maimult timp. Astfel, apare riscul ca în cele mai importante momente din procesul de predare – învățare – evaluareelevul să nu
fie maxim concentrat. Tocmai pentru a elimina aceste situații se pot introduce jocuri de energizare. Acestea pot fi de tipul jocurilor de ”spargere a gheții”
adaptate momentului în care sunt introduse, pot avea sau nu legătură cu subiectul abordat. Momentul trebuie să vină ca o detensionare pentru toată lumea,
un nou început, o încurajare, o provocare și pentru cei care au fost mai puțini activi până în acel moment. Chiar o sarcină didactică formulată sub forma unui
joc poate să dea o altă perspectivă ambientală a momentului formal sau nonformal.
Aceste jocuri pot îmbrăca și forma unor activități fizice care au scopul să îmbunătățească circulația sangvina în tot corpul, inclusiv în creier, astfel
restabilind energia după o pauză sau o activitate îndelungată. Ele ajută la restabilirea atenției și a concentrării, la relaxare, la ridicarea dispoziției și la
racție, schimbarea locului în clasă, stabilirea unui contact cu ceilalți colegi, diminuarea stării de monotonie sau tensiune, trecerea mai ușoară de la o
dist
activitate la alta.
Exemple:
1.”ÎNCÂLCEALA”
·Desfășurare – Copiii formează un cerc, ținându-se de mâini. Unul va ieși din sală pentru câteva minute. În acest timp ceilalți vor crea o încurcătură mare,
trecând peste sau pe sub brațele celorlalți, fără a da drumul mâinilor. Când încâlceala este suficient de mare, participanții strigă după ajutorul colegului
plecat.Acesta va încerca să descâlceascăgrupul, ghidând copiii să treacă peste sau pe sub brațele celorlalți pentru a rezolva problema.
2.”SCĂUNELUL MUZICAL”
·Materiale necesare: scăunele, fundal audio
·Desfășurare – Scăunelele se aranjează în cerc, cu fața spre elevi, în număr mai mic cu unu decât numărul elevilor. Profesorul pornește muzica, iar elevii
înconjoară și dansează în jurul scăunelelor. Când muzica se oprește este semnalul că trebuie să se așeze rapid. Cine va rămâne fără loc părăsește jocul, luând
un scăunel din mijloc. Câștigă copilul care se așază pe ultimul scăunel.
3. BINGO
·Desfășurare –Fiecare elev primește o fișă de joc, pe care se află un pătrat împărțit în mai multe părți (pot fi 9 , 16, 25 de rubrici, rămâne la alegerea
propunătorului). Elevii primesc diferite sarcini și pentru fiecare răspuns obținut bifează pe fișă rezultatul. Marcarea tuturor rubricilor de pe o coloană sau un
rând va fi anunțată prin cuvântul ”Linie!”, iar completarea tuturor prin cuvântul ”Bingo!”
·Variantele pentru fișa de joc sunt foarte multe. Se pot crea jocuri de cunoaștere a colegilor (a) sau jocuri ce țin de disciplina respectivă (b).
(a) Variantă de joc: Elevii trebuie să se plimbe prin clasă și să găsească printre colegi pe aceia care pot să îi completeze câte o rubrică din tabel, în așa
fel încât să realizeze linie (pe verticală sau orizontală). Pe fișa de joc sunt trecute cerințe de tipul: este înalt, are părul blond, scrie cu stânga, are fundițe
albe, are o bicicletă albastră, are două surori, îi plac acadelele. Jocul determină comunicare, interrelaționare, cunoașterea colegilor.
(b) Variantă de joc: Pe fișa de joc elevii au trecute diferite simboluri (numere, cuvinte, imagini). Cadrul didactic citește cerința, iar elevii vor bifa
casetele cu răspunsurile respective. Reușita jocului va depinde de cunoștințele elevilor, dar și de măiestria cadrulului didactic de a aranja pe foaie de joc
simbolurile și de ordinea citirii sarcinilor.
Jocurile de comunicare și creatoare de legături implică o deschidere mai mare a copiilor către ceilalți. Necesită o contribuție a elevilor în realizarea
sarcinilor pentru ca în final să descopere lucruri deosebite pe care le au în comun cu ceilalți.
32.
4.FLOAREA
·Scopul: cunoaștere, crearea de legături între copiii cu aceleași interese.
·Desfășurare – Fiecare elev va primi o fișă pe care este desenată o floare cu petale generoase. În centrul florii elevul își va trece numele, iar pe o petală ce îi
place cel mai mult să facă. Apoi, într-un dans al florilor, fișele vor trece de la un copil la altul, fiecare notând pe câte o petală informații pe care le are despre
elevul respectiv (ce are numele trecut în mijlocul florii). La final fiecare va avea o floare completată. Cu unele afirmații poate fi de acord, cu altele nu.
Florile se pot expune în clasă, descoperind astfel interese, pasiuni comune.
Modalitățile moderne de creare a situațiilor de învățare includ implicarea resurselor tehnologice. Interesul elevilor pentru mijloacele audio – vizuale
poate fi exploatat pentru a fi introduse cu grijă și măsură în situațiile de învățare dirijate. Mediul online pune la dispoziție o serie largă de platforme și
instrumente digitale prin care se pot realiza resurse educaționale în forme variate, pe teme diverse. Maniera de lucru poate fi de la simpla receptare, la grade
diverse de interactivitate și până la tehnici de lucru colaborative. Rezultatele pot fi spectaculoase pentru elevi prin prisma efectelor audio-video. Dintre
platformele și instrumentele digitale ce pot oferi resurse educaționale de tipul jocurilor amintim: Kahoot!, Educaplay,Quizizz,
LearningApps,Quizlet,Padlet,Prezi, Mentimeter, Wordwall, Extensiile Google.
Exemplu de resursă educațională ce poate fi folosită ca joc de ”spargere a gheții”:
Sarcină: https://www.menti.com/38z9bjbe2m
Rezultat: https://www.mentimeter.com/app/presentation/492851329339a6f5628dcc947e1d1961
Bibliografie:
·Bocoș M.D., 2013, Instruirea interactivă, Ed. „Polirom” Iași;
·Cerghit I., 2008, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii. Ediția a II-a, revăzută și adăugită., Ed. „Polirom” Iași;
·Moldovanu, I.; Culea, L. ,2002, Cartea mare a jocurilor. CIDDC Chișinău;
·Voiculescu E., 2003, Pedagogie preșcolară. Ed. „Aramis” București;
· www.digitaledu.ro/resurse-educationale-deschise/
JOCUL DIDACTIC ȘI ÎNVĂȚAREA
Horbovanu Cristina
Liceul „Alexandru cel Bun”Botoșani
O simplă analiză a practicii didactice actuale relevă necesitatea adaptarea predării – învățării – evaluării la realitățile educaționale existente. Un trist
adevăr îl reprezintă faptul că este din ce în ce mai dificil să motivezi o anumită categorie de elevi. Cadrele didactice se confruntă adeseori cu apatie,
agresivitate, instabilitate sau hiperemotivitate conforme cu etapele de dezvoltare ale elevilor. Recurgerea la jocul didactic, alături, evident, de tehnicile
consacrate, poate constitui o soluție pentru remedierea unei asemenea probleme. Consacratul psiholog Jean Piaget susține, demonstrând prin apelul la
argumente pertinente, prin fundamentarea lor, că jocurile contribuie la dezvoltarea abilităților motorii, a simțurilor, creativității și imaginației, a competenței
lingvistice, a concentrării, a flexibilității, a armoniei și respectului reciproc, a sentimentului de empatie, manifestat în relațiile cu alți jucători. Un
binecunoscut autor de cărți de metodică a predării limbii engleze, Jeremy Harmer susține că jocul reprezintă o activitate plăcută, cu efect terapeutic atât
pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice și constituie o manieră de a exersa limba. Într-un mediu lipsit de stres și relaxant, ca cel creat prin joc, învățarea
centrată pe elev este mai dinamică.
O scurtă retrospectivă a numeroaselor definiții date jocului relevă faptul că acesta este perceput ca fiind „o formă de joacă guvernată de reguli” (cf.
Rixon,1981:3). Hadfiled J. îmbogățește sfera definițiilor jocului cu elemente de „amuzament și scop”(cf. Hadfield, 2005, n.p.) Alte exemple de definiții date
jocului subliniază aspecte legate de cooperare și competiție (cf. Gibbs, 1978: n.p.) . Autorii cărții „Jocuri interactive în procesul de predare-învățare a unei
limbi străine” introduc aspectul pedagogic în definiția jocului: „un joc este considerat o tehnică valoroasă care include trei elemente esențiale: competiția,
regulile și distracția. Este necesar ca acestea să fie orientate spre un obiectiv de predare-învățare.” (Cf. Sanchez&Morfin&Campos, 2007:47). Toate aceste
caracteristici atribuite jocului evidențiază valoarea insdicutabilă a acestei tehnici în învățare.
Utilizarea jocului în procesul de învățare are o multitudine de beneficii: cognitive, dezvoltă personalitatea, facilitează derularea unor ore dinamice, oferă
flexibilitate în procesul de învățare, folosește aspecte reale din viața de zi cu zi, sunt centrate pe elev, este promotor al autenticității, este folosit cu ușurință
în fiecare etapă a lecției și aduce voia bună în sala de clasă.
Dacă ar fi să evidențiez influența jocului asupra personalității elevului, aș începe prin a menționa dezvoltarea motivației. Aceasta stă la baza
dobândirii succesului de către elev și evidențiază măsura în care elevii folosesc noțiunile dobândite, în afara sălii de clasă (Cf. Gardner&MacIntyre, 1991:
57-72). Importanța dezvoltării motivației prin utilizarea jocului în învățare este subliniată de numeroși lingviști. J. Harmer consideră că „motivația este un
fel de impuls intern care determină elevul să acționeze. (...) Motivația pe care elevii o aduc în clasă este cel mai important factor care determină dobândirea
succesului.” ( Cf. Harmer, 1998:3). Atunci când tehnica jocului îmbogățește învățarea, intervine motivația intrinsecă. Este vorba de acei factori care animă
elevul și îi determină să consolideze noțiunile. Responsabilitatea pentru învățare și exersare a noțiunilor aparține elevului și aceasta este acceptată din toată
inima. Factori precum provocarea, curiozitatea, auto-controlul, cooperarea, competiția și recunoașterea – activate ori de câte ori jocul este folosit în învățare
- contribuie la dezvoltarea motivației intrinseci.
33.
Utilizarea jocului în învățare promovează derularea de ore dinamice. Se spune că elevii excelează atunci când sunt activi. Atâta timp cât jocul în
învățare implică acțiune, elevii sunt mai dispuși să investească timp, atenție și efort. Acțiunea este dublată de cooperare și colaborare care asigură
coeziunea în învățare. Rezolvarea sarcinilor împreună, schimbul de informații, împărtășirea propriilor opinii, contribuția proprie în rezolvarea sarcinilor,
sprijinirea punctelor de vedere ale celorlalți elevi, au un rol esențial în dezvoltarea relațiilor interpersonale. Atunci când lucrează în echipă toți membrii
grupului se bucură de o interdependență pozitivă, ceea ce înseamnă că fie reușesc cu toții, fie înregistrează, toți, eșecul. Fiecare din membrii grupului face
eforturi pentru a atinge un scop comun, reflectând asupra fiecăreia dintre soluțiile propuse. Prin urmare, utilizarea jocului în învățare determină o apropiere
între elevi, creând o varietate de relații eterogene, dar și o apropiere față de cadrul didactic. Ca rezultat al interacțiunii stimulate de folosirea jocului în
învățare, elevii își dezvoltă abilități sociale ceea ce duce la o mai bună relaționare, participare activă și dezvoltare a stimei de sine. Această stimă de sine
sporește ori de cîte ori soluțiile oferite de elevi sunt apreciate iar colegii de echipă îi percep ca jucători demni de încredere.
Consider că jocul didactic reușește să vină în întâmpinarea dificultăților ivite în procesul predării – învățării – evaluării, facilitând creșterea
motivației elevilor și demonstrează, în același timp, că învățarea, deși necesită efort constant, poate deveni un proces plăcut, generator de satisfacții
educaționale semnificative. Atribuirea de sarcini educative sub formă de joc reprezintă o schimbare utilă față de activitățile obișnuite, are rolul de a captiva,
de a-l motiva pe elev pentru a dobândi o diversitate de noțiuni. Departe de a fi activități menite să umple timpul, jocurile didactice posedă o valoare
educațională incontestabilă, contribuind la dezvoltarea elevului pe termen lung, cu condiția ca acestea să aibă obiective bine stabilite și să fie riguros
organizate.
Bibliografie:
Rixon, S., 1991, The Role of Fun and game Activities in Teaching Young Learners, Collins;
Hadfield, J., 2005, Intermediate Vocabulary Games, Harlow Essex:Longman;
Gibbs, G., 1978, Handbook of Games and Simulation Exercises, London: E. & F.N. Spon Ltd.;
Martínez, S., Maritza, M., Pérez Morfín, Armando; Portillo Campos, Vilma E., Interactive Games in the Teaching-Learning Process of a Foreing
Language,2007, Universidad de Quintana Roo Cozumel, México;
Gardener, R.C.& MacIntyre, P.D., 1991, An Instrumental Motivation in the Language Study:Who Says It Is Not Effective, Studies in Second language
Acquisition;
Harmer, J., 1998, How to Teach English London: Longman.
JOCUL – ELEMENT IMPORTANT ÎN CREAREA STĂRII DE BINE A ELEVULUI
Profesor Barta Mihaela-Roxana
Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca
„Jocul este puntea între copilărie și vârsta matură” J. Chateau.
Jocul este principala activitate a copilului. Pentru noi, adulții, poate părea o simplă distracție, însă pentru copil, jocul este o activitate care îi permite
să experimenteze lucruri noi, să învețe, să gândească, să fie creativ. Este un mod interesant și atractiv prin care ei reușesc să cunoască lumea.
Odată cu debutul școlarității, se produce o schimbare în ceea ce privește poziția și prezența jocului în programul zilnic al copilului. Activitatea
bazată în mare parte doar pe joc este încet, încet înlocuită cu o activitate fundamentală de învățare. Este important însă să ținem cont de faptul că școlarul
mic manifestă încă o înclinație și o preferință pentru joc, că motivația este una extrinsecă, că ei nu înțeleg rostul școlii și de ce trebuie să vină zilnic la
școală, de ce trebuie să învețe, de ce nu pot să se joace mai mult etc. Astfel, pentru o bună adaptare a copilului la viața școlară, pentru a-i capta atenția,
implicare și pentru a-l determina să se implice activ în activitatea instructiv-educativă, pentru a-l ajuta să învețe cu plăcere și să rețină mai bine noțiunile
însușite, este important ca dascălul să condimenteze demersul didactic cu diferite jocuri.
Jocurile ce pot fi folosite la clasă pot fi de energizare/ spargere a gheții, de comunicare, de socializare etc.
Jocurile de energizare sunt folosite pentru stimularea fizică și mentală a participanților. Sunt necesarepentru pregătirea elevilor pentru o anumită
activitate, pentru revigorarea elevilor după o activitate mai lungă și obositoare sau pentru reducerea monotoniei și oboselii.
Jocuri de energizare
Ascultă cu atenție și acționează
Este un exercițiu interactiv de energizare, ce poate fi folosit cu succes la începutul activității, asigurând o explozie de energie și focalizare din partea
elevilor.
Pentru desfășurarea jocului avem nevoie de o poveste haioasă. Aceasta nu trebuie să dureze prea mult și nici să fie prea complicată. Cu cât va fi mai
simplă, cu atât jocul va fi mai eficient. În timp ce ascultă povestea, elevii trebuie să realizeze anumite mișcări, de exemplu: să bată din palme sau să se
ridice sau să aplaude sau oricare altă mișcare atunci când aud un anumit cuvânt.
Cald si rece
Un copil desemnat de colegi este legat la ochi. Colegii ascund un obiect undeva în sala de clasă/ spațiul de joacă, fără ca cel legat la ochi să poată
vedea. Copilul legat la ochi va începe căutarea. Când este aproape de obiectul ascuns, colegii strigă cald, iar când se îndepărtează, strigărece. Odată ce
obiectul a fost găsit, un alt copil este legat la ochi, iar jocul continuă. .
34.
Ghicește animalul/ planta
Un copil desemnat de colegi este ales ghicitor. El va ieși din sală pentru câteva clipe. În acest timp colegii se vor gândi la o denumire de animal sau de
plantă. La întoarcerea în sală, ghicitorul trebuie să ghicească cuvântul. Pentru aceasta, el va adresa întrebări grupului de colegi, la care aceștia vor răspunde
cu da sau nu. Odată ce animalul sau planta a fost ghicită, se alege un alt ghicitor.
Joc de cunoaștere
Cum te cheamă
Elevii se plimbă prin sală până când profesorul strigă o cifră. Atunci ei vor forma grupuri din numărul respectiv de persoane și își vor spune prenumele
în cadrul grupurilor formate. Acțiunea se repetă de mai multe ori.
Joc de cooperare și comunicare
Conviețuirea în grup
Fiecare copil va desena sau confecționa animalul preferat și îl vor prezenta. Se vor stabili asemănări sau deosebiri între comportamentul animalului și
cel al copilului. La final toate animalele se vor aduna într-o haită și vor trebui sa stabilească de comun acord legile care să le ajute să conviețuiască împreună.
În concluzie, jocul are un rol important în pregătirea emoțională a elevului, prin crearea unei stări de bine, prin stârnirea curiozității, exersarea
mobilității și a autonomiei în gândire și acțiune.
Bibliografie
1. Schaffer, H.R. (2005), Introducere în psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-Napoca
2. Stoica, Ana (1983), Creativitatea elevilor, Editura Didactică și Pedagogică, București
* biblioteci virtuale
JOCUL NE UNEȘTE!
Bogdan Adriana, Maxim Andrada Roxana,
Grădinița nr.62, sector 4, București
Copiii ne învață! Copiii ne indrumă! Trebuie doar să ii privim activ!
̑
̑
Stau împreună cu colega mea să schimb câteva impresii. Ultimii trei copii rămași în grupă, înainte de plecarea acasă, colaborează tăcut în realizarea
unor construcții din piese colorate. Apoi se gândesc să deseneze, fiecare o temă la alegere. Își împărtășesc ideile despre lucrări, apoi, unul dintre ei se ridică și
strigă: “Leapșa!”, atingând un copil dintre cei doi rămași. Se pornește o joacă amețitoare, dar plină de bucurie. Copiii aleargă și se distrează, iar timpul parcă
stă în loc! Eu și colega mea avem o revelație: parcă ne întoarcem în copilăria noastră, când ne jucam alături de prieteni, asemeni acestor preșcolari, în
împrejurimile casei natale sau in curtea școlii. Aceste jocuri au unit inimi atunci, unesc și acum. Jocul, de orice fel ar fi, este toleranță și prietenie. Trebuie
̑
doar să îl folosim eficient pentru că, prin intermediul lui, citim nevoile copiilor, le valorificăm potențialul, astfel ei căpătând o stare de bine sau legând noi
prietenii.
În acest sens, am adunat într-o încăpere două grupe, o grupă combinată și o grupă mare, cu care am desfășurat trei jocuri de spargere a gheții, de
̑
imprietenire.
Primul joc se numește "Mingea imaginară". Jocul se adresează întregii grupe de copii. Copiii și educatoarele stau în cerc. Adultul le demonstrează
copiilor regulile jocului folosind o minge adevărată, pe care o ține în ambele mâini. O aruncă spre un copil, spunându-i numele, iar acesta o dă altui coleg și
așa mai departe. După ce s-au interiorizat regulile, mingea adevarată este pusă de o parte și se execută jocul cu o "minge imaginară". Adultul trimite mingea
imaginară unui copil, strigându-l pe nume. Acesta se preface că o prinde și apoi o aruncă următoarei persoane, numind-o și așa mai departe până când toți
copiii sunt antrenați în joc.
Al doilea joc se numește "Zboară, zboară". Jocul se realizează cu întrega grupă de copii, aceștia stând în cerc. Educatoarea așază pe podea un jeton cu
o ființă/ un obiect și spune: "Zboară, zboară... calul zboară". Dacă ființa/ obiectul din imagine nu zboară, copiii stau împietriți, iar dacă zboară, aceștia imită
zborul și onomatopeele caracteristice. Se repetă jocul până la ultimul jeton, apoi sunt rugați copiii să continue cu alte exemple (cartof, avion, pană, sticlă etc).
Al treilea joc desfășurat cu preșcolarii s-a numit "1, 2, 3, Privește!" Copiii stau tot într-un cerc. La semnalul verbal al educatoarei, fiecare copil
privește spre unul dintre colegi. Dacă și acesta l-a privit, se iau de mână și se așază în centrul cercului. Se repetă jocul până când toți copiii și-au găsit un
partener de joc prin intermediul privirii.
35.
Foto 1, 2. Jocuri: “Mingea imaginară”, “Zboară, zboară…” (sursa: arhiva personală)
Foto 3. Joc: “1, 2, 3, Privește!” (sursa: arhiva personală)
Concluzii:
●Toate cele trei jocuri au fost desfășurate cu foarte mare entuziasm de către copii, cel mai îndrăgit fiind: "Mingea imaginară";
●Jocurile au realizat coeziunea grupului, iar între copii s-a stabilit contact vizual permanent;
●Atât copiii tipici, cât și cei atipici au participat activ;
●La sfârșitul activității, când preșcolarii au fost lăsați liberi, au preferat să se așeze pe podea și să converseze în grupuri mici, mixte (copii de la ambele
grupe);
●La activitățile ulterioare, realizate tot împreună, copiii au fost mult mai deschiși, mai comunicativi unii cu alții și mult mai implicați in activitate.
̑
Tipul acesta de jocuri dau încredere copilului și îl ajută să lege mai ușor prietenii. Majoritatea copiilor pe care îi cunosc abandonează gadgeturile
pentru ieșitul în parc și pentru socializare! Sunt foarte fericiți când se întâlnesc cu prietenii și nu doresc să mai plece acasă. Iar cei care știu cum să se joace,
sunt înconjurați de toți ceilalți prezenți, sunt luați drept lider și sunt mai fericiți.
"Joaca este cel mai bun exercițiu pentru mintea, trupul și sufletul copiilor" (Doina Toana).
Bibliografie:
1. https://earlyimpactlearning.com/15-fabulous-icebreaker-games-for-preschoolers/;
2. Toana, Doina., www.sapteANiDeAcasa.ro
36.
IMPORTANȚA JOCURILOR ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA CLIMATULUI EDUCAȚIONAL
Prof. Boroș Oana
Grădinița cu program prelungit nr. 15 Târgoviște
Prima formă de activitate umană desfășurată de o ființă este jocul. Ființa umană are în însăși natura sa „dorința acțiunii”. Dacă pentru adult această
activitate este considerată o formă activă de consumare a timpului și de divertisment, pentru copil ea apare ca o activitate serioasă care îl transpune în roluri
asemănătoare cu ale mediului social al adulților.
Pedagogia preșcolară presupune ca întreaga activitate a copilului să aibă un caracter ludic. Copilul se joacă învățând și învață jucându-se, de aceea la
el se întrepătrund activitățile de joc cu cele de învățare, de muncă și de creație.
Metodele active reprezintă exerciții care slujesc nevoii de joc, concomitent, promovează crearea de grupuri bune și o bună atmosferă de grup. O bună
cooperare în cadrul grupului presupune deschidere, dialog și participare, iar obiectivul metodelor active propune aceste elemente.
Exercițiile, jocurile trebuie să fie distractive și să nu umilească. Râsul este un lucru foarte relaxant; neurologul francez Henri Bernstein afirmă că un
minut de râs este la fel de relaxant ca o meditație profundă. Trebuie să nu râdem însă de cineva, ci cu cineva. Exercițiile propuse ajută la cunoașterea
celuilalt, îndepărtarea tensiunii și a agresiunii, relaxarea atmosferei, exprimarea emoțiilor, dezvoltarea calităților și asentimentelor, împrospătare și varietate,
oferă posibilitatea de a participa, învață lucruri noi,dezvoltă cunoștințele și competențele/abilitățile, sprijină descoperirea propriilor capacități șitalente, dau
încredere în sine, dezvoltă intuiția, stârnesc și oferă plăcere.
Când folosim aceste exerciții, trebuie să existe un lider în grup, care participă sau nu la joc. El dă energia și cu întreaga sa ființă promite că se va
petrece ceva bun. Liderul de grup trebuie să gândească pozitiv. Este foarte important ca liderul să experimenteze aceste exerciții și să le folosească așa cum
i-ar plăcea să fie folosite asupra sa.
Exercițiile pot fi folosite în maniere selective cu orice grup și în orice lecție, ca parte a unei învățări experimentale. Este bine să le folosim când un
grup se formează, dar și acolo unde este nevoie să se redea energia sau motivația fiecăruia în parte.
Auto-exprimarea, experimentarea sentimentelor și provocările prin exerciții, jocuri, jocuri de rol nu sunt invenția nimănui; ele au existat întotdeauna
în culturile umane.
EXERCIȚII PENTRU SPARGEREA GHEȚII
La anumite etape ale unei sesiuni participanții vor pierde din energie și concentrație. Jocurile de energizare și de spargere a gheții sunt activități fizice
care au scopul să îmbunătățească circulația sangvină în tot corpul, inclusiv în creier, astfel restabilind energia după o pauză sau o activitate îndelungată.
Utilizate cu entuziasm, aceste jocuri vor ajuta participanții: să restabilească atenția și concentrarea; să se relaxeze, să-și ridice dispoziția și să se distreze; să-
și schimbe locul de aflare în spațiu; să stabilească contact între ei; să diminueze starea de monotonie sau tensiune; să treacă mai ușor de la o activitate la
alta; să încheie o activitate sau ziua pe o notă pozitivă. Activitățile propuse în acest capitol sunt jocuri scurte și distractive. Sunt foarte binevenite atunci
când participanții obosesc și nivelul de energie al grupului scade. Dar sunt la fel de utile când începi să lucrezi cu un grup nou, pentru a crea o atmosferă de
destindere și a „sparge gheața” între participanții care abia s-au cunoscut. Totodată, multe din jocuri îi vor ajuta să se cunoască reciproc și îi va motiva să
lucreze asupra unor viitoare proiecte și activități. Mișcarea și râsul prezente în majoritatea jocurilor de energizare pun în funcție mecanismul de relaxare
psihologică și fi zică. Acestea încearcă să elimine aspectul de competitivitate prin integrarea tuturor și dezvoltarea spiritului de echipă. Selectate și adaptate
riguros la o temă anume, aceste jocuri pot fi folosite ca o evocare pentru introducerea participanților în subiect. De multe ori activitățile sunt descrise în linii
generale, propunând doar niște sugestii pe care le poți dezvolta, explorându-ți creativitatea. Atât animatorul, cât și membrii grupului pot propune câteva
jocuri energizante și colegii vor decide pe care ăl vor organiza. Practicând aceste jocuri, animatorul trebuie să asigure securitatea participanților, având grijă
ca mișcarea fi zică să nu provoace accidente și traume, să nu creeze disconfort prin atingerile fi zice cu alte persoane, să evite la maxim pipăitul corpului cu
ochii închiși fără permisiunea persoanei, să nu încurajeze glumele și luatul în derâdere a cuiva.
Vine lupul!
În acest joc atingem ținte. O persoană, care este lupul, are o pernă. El/ea încearcă să prindă pe altcineva din grup atingându-i burta cu perna. Celălalt
poate încerca să evite întorcând prinderea lupului îmbrățișând pe altcineva atât de strâns încât lupul să nu poată plasa perna între ei. Când lupul se întoarce,
el/ea strigă: „Vine lupul!!!” toți trebuind să-și schimbe perechile, deoarece nu sunt permise păstrarea lor în timpul acestui joc. Jocul se termină atunci când
este gălăgie prea multă și/sau când sunteți epuizați.
Elefantul
Participanții formează un cerc. Un voluntar stă în mijloc și când arată spre cineva strigă „Elefantul!”. Acel participant va ridica ambele mâini la
urechi. Vecinul din dreapta „elefantului” va ridica mâna dinspre „elefant” la urechea stângă a sa, în timp ce vecinul din stânga va ridica mâna apropiată de
„elefant” la urechea dreaptă. Dacă unul din cei trei face o greșeală acoperind urechea care nu trebuie, sau folosind ambele mâini în loc de una, ori nu
reacționează deloc, atunci respectivul participant va ieși în mijloc și va continua jocul.
Buldogul britanic
Toți participanții se plasează la un capăt al sălii. În mijlocul sălii se află 3 voluntari, care vor fi „buldogii”. Când sunt pregătiți, ei vor striga: „Buldog
britanic!”. Participanții trebuie să alerge până în partea opusă a sălii fără a fi atinși de buldogi.
Păcăleala orbului
Un voluntar legat la ochi este învârtit de 3 ori, după care încearcă să prindă pe cineva din jurul său. Ceilalți pot să se furișeze în jurul „orbului” și să
strige „Bo!” sau să stea nemișcați și să nu facă zgomot. Totuși, în cele din urmă cineva va fi neatent și va fi prins. Acesta va fi legat la ochi pentru a
continua jocul
37.
Salata de fructe
Toți stau pe scaune, într-un cerc mare. Fiecare primește o bucată de hârtie pe care este scris numele unui fruct. Există cinci sortimente de fructe
(de exemplu: măr, banană, portocală, strugure, vișine). Liderul grupului stă în mijlocul cercului și nu are scaun. El/ea strigă numele unui fruct iar aceia care
au scris pe hârtie numele acelui fruct trebuie să schimbe scaunul cât mai curând posibil. Liderul procedează la fel și dacă reușește să se așeze, altcineva
rămâne fără scaun și ajunge în mijlocul cercului iar jocul pornește de la început. Odată la un anumit interval este posibil să se strige „Salată de fructe” și
atunci toți trebuie să schimbe scaunul. Nu este permisă așezarea pe un scaun vecin. Jocul se termină atunci când toți au obosit.
Cei care îngheață și cei care se dezgheață
Liderul le spune participanților despre joc. El/ea alege doi sau trei voluntari din grup pentru a fi „înghețați”. Activitatea lor constă în a atinge cât
mai multe persoane posibil și să le spună: Îngheață!, după care aceștia trebuie să stea ca și cum ar fi înghețați. Ceilalți membri ai grupului sunt cei care
dezgheață și prin a căror îmbrățișare persoanele înghețate devin din nou libere și se pot îndepărta de cei de către care au fost înghețați.
Curier Express
Grupul mare este împărțit în grupe mai mici (fiecare având un număr aproximativ egal de membri). Toate grupurile stau, la început, în linie.
Grupurile trebuie să definească cel mai rapid curier. Fiecare grup trimite un reprezentant (curier) să îndeplinească, într-un anumit timp, o anumită misiune.
Liderul dă țintele de atins: „Adu-mi ceva galben!” iar membrii grupurilor trebuie să găsească ceva galben și să îi dea. Liderul păstrează ceea ce a adus cel
mai rapid curier. Alte ținte pot fi: „Adu-mi ceva ud!”, „Adu-mi ceva comestibil!”, „Adu-mi ceva vechi!”, „Adu-mi ceva care miroase!” sau „Adu-mi ceva
viu!” Când toți curierii și-au realizat misiunea, liderul numește grupul cu cel mai rapid curier.
Dansul pe reviste
Pe podea sunt împrăștiate mai multe reviste deschise. Participanții se pot deplasa doar pe reviste, fără a păși pe podea. Fiecare trebuie să se miște
sau să danseze tot timpul. După un timp revistele se împăturesc, iar dansul/mișcarea continuă; revistele se împăturesc în continuare până când nimeni nu se
mai poate mișca și toți trebuie să stea cât mai aproape unii de alții.
Familia Johnson
Pe podea sunt două rânduri de scaune. Față în față, la o distanță aproximativă de un metru și cu suficient spațiu împrejurul lor. Grupul stă pe
scaune și liderul spune că pe scaune stau două familii Johnson, față în față: mai întâi tatăl, apoi mama, fiicele, fiii, bunicile, bunicii, câinii și pisicile (în
funcție de dimensiunea grupului), precum și mătușile, unchii, verii etc. Liderul le spune că de fiecare dată când va menționa numele cuiva, acela trebuie să
stea în picioare și să meargă în jurul rândurilor cât mai repede posibil și să stea pe scaunul celuilalt. Dacă este menționată familia Johnson toți trebuie să se
miște. Povestea poate suna astfel: tatăl Johnson decide că familia sa va merge în vacanță în Malta. Mama Johnson era foarte bucuroasă și încântată iar fiica
începe imediat să viseze la băieții maltezi arătoși, în timp ce fiului i-ar plăcea mai degrabă să stea acasă cu câinii, cu pisicile și cu bunica, precum și cu
bunicul. Dar – surpriză! – tatăl spune că de această dată întreaga familie trebuie să meargă împreună – tata și mama, fiul și fiica, bunicul și bunica, unchiul
și mătușa, câinele și pisica… Acest exercițiu este o competiție, rezultatul este întotdeauna încurcat, până când întâmplările sunt imposibil de urmărit.
BIBLIOGRAFIE
1. Ana-MariaStan, OanaBoroș, GheorghițaTorcică,Îmbunătățirea climatului educațional prin joc, Editura Zven, Târgoviște, 2016;
2. Adina Botiș, Loredana Mihalca, Ghid despre dezvoltarea abilitaților emoționale si sociale ale copiilor, fete si băieți,cu vârsta până la 7 ani, Editura
Alpha MDN, Buzău, 2007;
3. Roco Mihaela, Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași, 2001;
JOCURI DE COMUNICARE ȘI DE SPARGERE A GHEȚII
Prof. Borș Mihaela Vasilica
Școala Gimnazială Ploscuțeni , Județul Vrancea
„ Spune-mi și voi uita, arată-mi și poate îmi voi aduce aminte, implică-mă și voi înțelege.” (Confucius)
Ce înseamnă cuvântul joc?
În DEXapare această definiție: „ acțiunea de a se juca și rezultatul ei, activitate distractivă (mai ales la copii)~ de societate – distracție într-un grup
de persoane care constă în întrebări și răspunsuri hazlii sau dezlegarea unor probleme amuzante
Piaget dorește să demonstreze relația dintre dezvoltarea gândirii și modul de manifestare a comportamentelor în joc în cadrul diferitelor etape de
vârstă. În concepția sa jocul, constituie activitatea fundamentală a copilăriei. În viziunea lui Piaget jocul apare ca modalitate de manifestare a dorințelor
nesatisfăcute ale copilului.
Jocurile pot fi privite ca o metodă spontană de descoperire de sine, a celorlalți și a lumii. Joaca împreună cu ceilalți implică participare, ajutor reciproc,
organizare, învățarea felului în care câștigi sau pierzi.
Acest mod de recreere constituie pentru copil un mod de învățare de noi valori și funcții, scopul final fiind implicarea copilului prin joc dezvoltarea
abilităților de viață.
38.
Astfel sunt diferite tipuri de jocuri:
Icebreaking - sunt folosite la începutul activității pentru a stimula interacțiunea dintre elevi, reducerea timidității și a lipsei de încredere.
Jocuri de prezentare – sunt acelea care permit un prim contact când participanții nu se cunosc, acesta fiind un prim pas pentru crearea unui grup
deschis și dinamic.
Jocuri de cunoaștere – sunt destinate cunoașterii reciproce a elevilor dintr-o activitate.
Jocurile de relaxare – sunt benefice în orice ocazie, ele pot fi practicate cu un anume scop de încălzire, contactare cu participanții, pentru ruperea
monotoniei și a tensiunilor, pentru trecerea de la o activitate la alta sau ca punct final a unei activități comune.
Jocuri de comunicare – care încearcă să stimuleze comunicarea, creează un mediu favorabil ascultării active, stimulează comunicarea nonverbală.
Jocuri de cooperare – colaborarea între participanți este esențială.
Philip Coombs a diferențiat încă din anii 1970 trei tipuri de învățare: formală, non-formală, informală, și îl definește ca „ sistemul educațional
structurat ierarhic și gradat cronologic, pornind de la școala primară și până la universitate, care include în plus față de studiile academice, o varietate de
programe de specializare și instituții de pregătire profesională și tehnică cu activitate „full - time”.
Educația non-formală este educația de tip instituțional, dar neșcolar, desfășurată în locuri care nu au în mod special o misiune educațională proprie.
Statuile emoțiilor
Obiectiv: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalți,facilitarea exprimării emoționale.
Nivel: gimnazial/liceal
Materiale necesare: bilețele
Durata: 30 minute
Descriere: Se utilizează un set de bilețele pe care au fost notate denumirea unor emoție (fericire, tristețe). Câțiva elevi voluntari vor avea trei roluri
de sculptor, de statuie de observator. Elevul care și-a ales rolul de sculptor alege un bilețel își caută un elev care și-a ales rolul de statuie și va încerca „să
modeleze” statuia în funcție de emoția pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială, postura. Elevul cu rolul de observator va nota toate
modalitățile prin care elevul „sculptor” încearcă să exprime emoția. Ceilalți elevi trebuie să identifice emoția exprimată de elevul cu rolul de „statuie”.
Alinierea în funcție de ziua de naștere
Fără să vorbiți, aliniați-vă în funcție de ziua și luna de naștere. Grupul este lăsat să se descurce singur și pentru ordinea de alinierea să folosească
comunicarea nonverbală.
Jocul numelui – prenumele însoțit de un adjectiv care să înceapă cu prima literă din prenume.
Linia vieții – luați o foaie de hârtie și desenați linia vieții noastre. Poate fi dreaptă, ascendentă sau descendentă. Marcați cu x locul unde vă aflați
acum. Marcați evenimentele importante din viața noastră. Lăsați mai multe spații pentru a adăuga pe parcurs.
Simboluri:
experiențe pozitive, întâmplări favorabile „A”
experiențe negative, dificile „*”
am învățat ceva din ce mi s-a întâmplat „!”
cât de stresant a fost: S- puțin; SS- destul; SSS- foarte stresant.
dacă am riscat „R”
dacă a fost alegerea mea „~”
dacă a fost singura alternativă pe care am avut-o „x”
Origami teatru- este o metodă educativă ce îmbină arta orientală a plierii hârtii origami cu teatru de animație. Interferența celor două arte pe
teritoriul educației împletește respectul față de reguli, specific artelor marțiale adus de origami, cu dinamica cu care orice formă de teatru stimulează
inteligența emoțională. Este o metodă prin care participanții devin mai răbdători, se concentrează mai bine, câștigând mai multă încredere în forțele proprii,
dar și mai responsabili în comunicarea emoțiilor și ideilor proprii.
Prin această metodă se învață cum se pliază un pătrat de hârtie pentru a obține diverse forme, se învață să se elaboreze povești folosind figurinile
pliate, se cultivă răbdarea și atenția la detalii și mai ales se învață să comunice creativ și metaforic emoții și idei simple sau complexe.
Se pliază pe grupuri de orice vârstă din orice colț al lumii. Are o funcție educativă, dar și terapeutică, estetică (se pot face spectacole de teatru).
Conține trei etape: origami poveste, origami joc, origami teatru. Fiecare etapă poate fi implementată separat, însă împreună creează un proces de
învățare în cadrul căruia participanții își dezvoltă creativitatea, toleranța, atenția.
Biblioteca Vie este o metodă non-formală care își propune să promoveze respectul pentru drepturile omului și demnitatea umană, să atragă atenția
asupra diversității în toate formele ei și să stimuleze dialogul dintre oameni. Rafturile Bibliotecii Vii sunt oamenii care se confruntă cu prejudecățile.
Aceștia intră într-un dialog personal cu cititorul și își spune povestea. Biblioteca funcționează ca o bibliotecă obișnuită - cititorii vin și împrumută cărți
pentru o perioadă de timp. După ce au citit „cărțile” (practic cititorul și cartea poartă un dialog), le returnează în bibliotecă.
Pașii pentru organizarea Bibliotecii Vii sunt:
- identificarea Obiectivelor și stabilirea beneficiilor metodei; stabilirea responsabilităților echipei de proiect; alegerea locației pentru organizarea
evenimentului; selecția cărților și pregătirea cataloagelor; selecția și pregătirea bibliotecarilor; întâlnirea de pregătire a cărților; promovarea bibliotecii;
desfășurarea efectivă a bibliotecii; evaluarea bibliotecii; monitorizarea Bibliotecii Vii din România.
PhotoVoice – fotografii și povești, aceasta este esența metodei, „Photo” înseamnă în engleză „fotografie”, iar „Voice” înseamnă voce, adică „să
vorbești” prin imagini. Este o metodă de a transmite un mesaj puternic prin prezentarea de „fotografii vii” realizate de membrii acelor grupuri defavorizate,
marginalizate care nu au deprinderea de a determina introducerea pe agenda publică a problemelor lor și nici capacitatea de a se mobiliza pentru urmărirea
unui interes comun. Această metodă este flexibilă și poate fi adaptată pe diferite situații.
39.
Obiectivele PhotoVoice:
-să le permită oamenilor să identifice și să mediteze asupra punctelor tari ale comunității și asupra problemelor lor;
-să promoveze schimbul de informații și un dialog critic pe teme ce vizează comunitatea.
În concluzie educația non-formală poate fi descrisă ca fiind: diversă, multiculturală, incluzivă, formativă, complementară, provocatoare, stimulativă,
neconvențională, ajustabilă, dinamică, non-directivă.
Bibliografie
1. Costea, Octavia (coord.), Cerkez, Matei, Sarivan, Ligia, 2009, Educația non-formală și informală: realități și perspective în școala românească, Editura
Didactică și Pedagogică.
2. Cerghit, Ioan, 1988, Formele educației și interdependența lor, în Curs de pedagogie, București.
3. Cozma, Teodor, 1997,Educația formală, non-formală și informală în Psihopedagogie,Editura Spiru Haret, Iași.
4. Piaget, Jean. 1965, Psihologia inteligenței, Editura Științifică, București.
5. Văideanu, George, 1998, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București.
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bie_non-formal%C4%83
JOCURI PE VALORI INDIVIDUALE, JOCURI DE COMUNICARE, CREATOARE DE LEGĂTURI
Prof. Breazu Daniela Maria
Prin caracterul lui practic,joculmijloceștecunoașterea directă a lumii și, mai ales,cultivădeprinderi, trăsături complexe de caracter, convingeri și
puternice trăiri emoționale. Prezint în cele ce urmează câteva exemple de jocuri pe care le putem aplica în activitățile didactice cu elevii.
PRIETENUL SECRET
Scop: identificarea valorii relației de prietenie în dezvoltarea personală
Resurse:
hârtie, carioca, culori, reviste;
materiale pentru colaje;
ipici, plastilină, etc.
Etape ale activității:
se notează numele fiecărui elev pe câte un bilețel
se introduc toate bilețelele (care au aceeași dimensiune) într-o cutie;
fiecare copil extrage câte un bilețel având grijă ca ceilalți să nu afle numele care este scris pe acesta și nici să-șiobțină propriul nume;
se cere ca fiecare elev să se gândească la persoana al cărui nume l-a extras și la o modalitate prin care să-și exprime admirația/aprecierea față de
aceasta, folosind materiale cât mai diferite;
se lucrează acasă cu foarte multă grijă pentru a nu se afla pentru cine este cadoul;
se încurajează copiii să-și folosească imaginațiași creativitatea;
se stabilește un colț al cadourilor în care fiecare elev va așeza ce a realizat (împreuna cu numele persoanei căreia îi este adresat cadoul respectiv) având
mare grijă să nu fie descoperit;
se împart cadourile și, după ce toți elevii și-au primit cadoul, se formează un cerc;
fiecare participant trece în mijloc, iar „prietenul secret” se prezintă și spune care este trăsătura pe care o admiră cel mai mult la acesta;
nu se încheie înainte de a mulțumi pentru colaborare și cadouri.
COLAJUL APRECIERILOR
SCOP:
descoperirea imaginii pe care o au colegii despre ei;
aprecierea obiectivă a persoanelor din jur;
Materiale:
coli de hârtie A3;
carioci, culori;
materiale pentru colaje, reviste;
lipici, foarfecă.
Etape ale activității:
se formează grupe de câte 4-6 elevi;
cadrul didactic le spune participanților că vor avea ocazia să realizeze un colaj - pentru fiecare elev - care să descrie calitățile acestuia;
se scrie numele fiecărei persoane din grupul format pe o coală de hârtie;
copiii au un timp (5minute) în care se gândesc la trăsăturile fiecărui coleg din grup, apoi decupează imagini și caută cuvinte pentru descriere;
colile de hârtie cu numele pe ele sunt rotite (trec pe la fiecare participant din grup) pentru a filipite imaginile și scrise cuvintele potrivite;
la sfârșit, toate colajele trec din mână în mână și fiecare elev explică contribuția laîntocmirea lui;
colajele sunt dăruite posesorilor.
40.
PLICUL CU FAPTE BUNE
SCOP:
valorizarea faptelor pro-sociale
creșterea stimei de sine, evidențiereacalităților personale
Elevii sunt îndemnați să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut în ultima vreme. După un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rând, fapta
bună. Chiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. La clasele
mici, după această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care va reprezenta fapta bună pe care a povestit-o. Elevii vor primi coli A4, si vor
folosi creioane colorate.
Apoi, fiecare elev va primi câte un plic în care să își pună desenul. Plicul e bine să fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului
X". Elevii vor fi îndemnați ca de acum înainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze un desen care se va păstra în plicul fiecăruia. La elevii mai mari se
poate exclude desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună.
Elevilor li se va spune că trebuie să aibă grijă de plicurile lor fiindcă ele sunt niște documente importante,și li se va cere ocazional să prezinte faptele
bune, sau câte fapte bune au reușit să realizeze într-un anumit interval de timp.
Am îndemnat fiecare copil să scrie câte o faptă bună, chiar dacă e vorba despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. Am accentuat că
nu trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite, astfel ca fiecare să aibă ceva de împărtășit.
Le-am cerut elevilor ca periodic să își completeze plicul cu fapte bune. Când am observat comportamente lăudabile le-am sugerat să își pună
această faptă în plic.
La sfârșitul modulului III am verificat plicurile și am felicitat elevii pentru faptele lor bune.
Exemple de jocuri care au ca scop evitarea conflictelor
ROATA EMOȚIILOR EXPRIMATE
dintr-un carton se realizează o roată împărțită în 5 părți egale pe care sunt desenate cele 5 emoții de baza (imagini cu fețe): mânia, tristețea, bucuria,
teama, surpriza.
Această roată va fi utilizată într-un joc în care cineva va învârti roata si când se oprește la o emoție,elevul va identifica și va explica emoțiași va descrie
un moment din viața lui, în care s-a simțit în acel fel.
în cazul în care roata se va opri tot la aceeașiemoție, se va roti din nou, pentru a putea fi discutate toate emoțiile.
Se distribuie apoi câte o pungă mică de hârtie și 5 fâșii de hârtie fiecărui elev.
Se explică elevilor că uneori avem sentimente,în anumite situații pe carenu le spunem nimănui, le ascundem ca într-o pungă de hârtie si nu lăsămpe
nimeni să vadă ce e în ea.
Elevii se vor gândi la o situație în care au procedat așa:vor așterne pe hârtie întâmplarea și o vor introduce în pungă.
Elevii vor da exemple de emoții pe care au tendința să le țină pentru ei si exemple de emoții pe care le pot împărtășișicelorlalți.
Astfel vor învăța să înțeleagăși să respecte emoțiilecelorlalți.
PÂNZA DE PĂIANJEN
elevii sunt așezați în cerc
un elev primește un ghem de ață pe care îl prinde la un capăt.
în timp ce ține capătul aței dă ghemul la alt elev și-l roagă să ținăața din punctul care a ajuns la el,dând apoi ghemul mai departe,până când toți elevii
vor ține în mână ața,în așa fel încât să se formeze o rețea,ca o pânză de păianjen.
Un elev este rugat să lase ața din mână,explicându-li-se ce s-a întâmplat după ce colegul lor a făcut acest lucru.
Elevii vor lăsa ața din mână rând pe rând,până când toată ața ajunge să fie ținută de un singur elev.
Elevii sunt întrebați în ce fel se aseamănă acest joc cu relațiile care există între oameni.
Discția este condusă înspre a convinge că pentru a avea relații bune cu un grup de persoane,fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-și facă partea
sa în a menținerelația.
Dacă nu, se întâmplă ca atunci când, unul câte unul,elevii renunță să mai susțină pânza de păianjen,ața devine încâlcită și nu mai are frumusețea pânzei
de păianjen.
SURPRIZA
elevii sunt așezați în cerc,în mijlocul cercului se va pune o cutie în care li se spune că se află un lucru deosebit.
Fiecare elev este invitat să vadă acel lucru secret astfel încât,el să se reflecte în oglinda așezată în cutie.
După ce fiecare a văzut lucrul secret este rugat să spună grupului ce a văzut
Se va insista pe trăsăturile fizice,accentuându-se deosebirile dintre persoane.
Jocurile următoare au o mare importanță în cadrul orelor cu copiii, deoarece principala lor calitate este aceea că destind atmosfera în timp ce
canalizează și concentrează atenția asupra activității ce urmează a fi desfășurată la clasă. De asemenea, unele dintre jocuri (sau exerciții) solicită exersarea
memoriei, a limbajului, a motricitățiietc.
41.
1.„MAȘINA DE SPĂLAT”
Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii să fie triști fără un motiv anume, sau în zilele în care copiii sunt
tensionați din diverse motive (iminența unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonașe rotunde pe care am desenat o față zâmbitoare, o față tristă și o față
care plânge cu lacrimi. Eu am lipit cartonașele pe perete și i-am rugat pe copii să se încoloneze în dreptul cartonașului care exprimă cel mai bine starea lor
emoțională din acel moment. Copiii care s-au așezat în dreptul feței zâmbitoare sunt cei care vor alcătui „mașina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele
care învârt „hainele” în mașina de spălat. „Hainele” sunt copiii din dreptul cartonașului cu fața cere plânge. în funcție de situație, copiii așezați în dreptul
feței triste pot fi ori „mașina de spalat” ori „haine”, învățătorul fiind cel care poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulți sau prea puțini într-o
echipă, frcvența cu care unul dintre copii revine la fața care plânge șimotivația lui etc.). Copiii care formează mașina de spălat se așează pe două rânduri,
față în față. „Hainele” vor trece una câte una printre ei și vor fi atinse de „paletele” mașinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de
la colegii veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonașe cu fețe. în funcție de
rezultat, putem repeta jocul sau putem apela la alte metode.
2.„MERGI CUM ÎȚI SPUNE MUZICA!”
Putem folosi acest joc atunci când copiii par adormiți la prima oră din zi. Avem nevoie de mai multe stiluri de muzică mixate pentru mai multe
feluri de deplasare: mers normal, alergare ușoară, sărituri ca mingea, mers pe vârfuri și în tăcere, galop, „patinaj” etc. Pe parcursul derulării muzicii, cadrul
didactic le cere copiilor să execute diferite feluri de mers (în concordanță cu muzica), rugându-i să rețină fiecare stil de mers corespunzător unui stil de
muzică. Exercițiul se reia pe același mixaj de muzică, însă fără indicațiileprofesorului, copiii executând din memorie, în funcție de muzică, diferitele feluri
de mers. Elevii mei iubesc acest joc pe care îl consideră amuzant și energizant.
3.„SPUNE-MI, CE AI MAI FĂCUT?/ NOUTĂȚI...”
Fiecare elev va prezenta clasei ceva nou sau interesant ce i s-a întâmplat din ziua precedentă până în momentul sosirii la școală (a mai citit
câteva pagini dintr-o carte, a avut un musafir drag, a pregătit ceva de mancare el singur, a vizitat un muzeu, a cumpărat ceva deosebit etc.). Pentru a înveseli
atmosfera, se poate folosi o minge micuță. Cel care are mingea în mână vorbește primul, apoi o dă unui alt copil care va vorbi ș.a.m.d. Acest exercițiu poate
fi folosit și în cadrul orei de educație civică, solicitând copiii să spună colegilor câte un lucru pe care aceștia nu îl știu despre ei.
4.„UN GÂND BUN”
La fiecare început de săptămână (sau chiar și în fiecare zi), copiii pot propune un slogan, un gând bun, un citatpentru săptămâna în curs. Acesta
poate avea legătură cu un anumit eveniment, cu o unitate de învățare sau poate fi ales aleator. Se poate face o programare a copiilor, astfel încât fiecare să
ajungă să facă o propunere măcar o dată, sau se poate face sub formă de concurs cu voturi din partea colegilor.
Deoarece ne începem în acest mod diminețile, elevii mei sunt mai bine dispuși, mai receptivi și mai cooperanți în cadrul orelor de curs, ajung să
se cunoască mai bine șiașteaptă fiecare dimineață cu nerăbdare pentru a veni la școală să învețe, să se joace, să se cunoască, să-și dezvolte abilitățile și să
devină din ce în ce mai buni.
Bibliografie:
1. .,,855 de jocuri și activități” –Ghid metodologic. Asociația European Youth Echange Moldova cu sprijinul financiar al Reprezentanței UNICEF în
Moldova.
2. Resurse web:
1. https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2021/12/1_Ghid-consilieri-scolari-Inv-Primar-_vol-I.pdf
2. .https://www.studocu.com/ro/document/liceul-teoretic-nicolae-iorga/sport/400-de-jocuri-de-energizare/25279410
ICE BREAKER, TEAM BUILDING AND GET TO KNOW EACH OTHER ACTIVITIES
IN NON-FORMAL LEARNING ENVIRONMENT
Prof.Caragea Carmen
Școala Gimnazială, Comuna Plosca, Județul Teleorman
The concept of non-formal learning, which falls outside the categories of informal and formal learning, has not been as widely discussed,
especially in the music education literature. In order to bridge this gap and to provide supplementary framework to the discussion of informal and formal
learning, therefore, this paper will first summarize various literature in this area and then an operational concept about non-formal learning which is
applicable in music learning-practices will be formulated.
Firstly, ‘non-formal’ learning is not a new concept. As already mentioned, the concept of non-formal education was introduced in the 1970s by
Coombs and Ahmed, and it appeared in a book entitled “Attacking rural poverty: How non-formal education can help”. (1974). Coombs and Ahmed
defined non-formal education as: “any organized, systematic, educational activity carried on outside the framework of the formal system to provide selected
types of learning to particular subgroups in the population, adults as well as children”. (Coombs & Ahmed, 1974, p. 8) Therefore, the learning includes both
learners (recipients) and a/some transmitter(s) and their activities were held outside the formal system, which can be understood as ‘school’. However, it is
not clear what is meant by ‘selected types of learning’, or exactly who can be included in the ‘particular subgroups in the population’.
42.
In addition to the context of this type of learning, which is outside the formal system, the autonomous nature of non-formal learning has also
been referred to. According to Reddy (2003), non-formal learning consists of “activities outside the formal learning setting, characterized by voluntary as
opposed to mandatory participation” (p. 21). Two points are made here: non-formallearning takes place outside of a formal learning setting, and it is
engaged in voluntarily. Reddy thus goes one step further in mentioning the issue of autonomy in learning. In the field of music education, Morgan (2000)
defines the concept of non-formal learning. In his study of the Band and Music Service world in Northern Ireland, with regard to the context of this type of
learning, he described non-formal learning as: a form of learning that takes place outside the parameters of the traditional learning structures or institutions.
One could argue that ‘all’ learning that takes place outside organizations is, in fact, non-formal in character because it is not constrained by rules, ceremony
or conventions. (Morgan, 2000, p. 95). His idea is similar to those of the scholars referred to above, who also considered non-formal learning to take place
outside a formal institution.
All the above scholars appear to emphasize the fact that non-formal learning is an out-ofinstitution, voluntary type of learning. However, voluntary
learning can also occur within a school setting as extra-curricular activities. Thus, I have reservations about this ‘out-of-institution’ point of view. Instead,
non-formal learning should not be seen as being bound by where the learning takes place. Following in the footsteps of Coombs and Ahmed, La Bella
(1982) further developed the concept and characteristics and states that non-formal learning can take place in schools in the form of extra-curricular
activities. In contrast to the views of the scholars mentioned above, he goes on to say that the non-formal mode of learning can take place in formal, non-
formal and informal educational settings. Concerning the autonomous nature of non-formal learning, La Bella confirms the view of other scholars that it is
non-mandatory in nature, yet both teacher and learner have the intention to work towards a pre-planned goal. Taking into account the above views on non-
formal learning and its applicability to music learning scenarios, the following operationaldefinition was developed. Non-formal learning is relatively
systematic and (but not necessarily) pre-planned with an explicit intention on the part of both learner and mentor to accomplish a/some specific learning
task(s). It is clear that non-formal learning involves some kind of guidance from a mentor. As this type of learning is voluntary, it is not like the compulsory
education which is given at school, but this does not mean that the learning cannot take place in a school. In fact, non-formal learning can occur in any
learning context. Many extra-curricular activities in schools can be regarded as non-formal learning. It should be noted that modes of assessment and
intended learning outcomes have not been clearly outlined in non-formal learning. This indicates that measurable learning outcomes are not the main
concern of non-formal learning, as they are in formal learning and formal education.
Non-formal learning: Methods of transmission.
The method of transmission in non-formal learning may be both aural-oral and by means of musical notation. In the aural-oral method, it is usual
for traditional musicians to learn by following mentors’ oral instructions and demonstrations. Yet the use of notation for learning is also possible when
notation is used as a supplement to guidance by mentors. Notation is also used in other learning contexts, such as church and extra-curricular school music.
However, a musician may begin by using an aural approach to copying music, or start by reading a score and later switch to the aural approach. A shift
from reading a score to an aural approach is common. Bennett (1980) mentions the case of a piano player who first took classical piano lessons, but later
joined a band in college. Being unable to play without a written score because of his previous training in music, the player started by using sheet music.
However, he was soon able to convert to using an aural approach to learning: those transcriptions are so bad—they never match the record—so I stopped
doing the sheetmusic trip really quickly. It’s so simple just to get things off the record, sheet music is just for people who can’t hear. (Bennett, 1980, p.
139).
Non-formal Education (NFE) is an organized educational activity that takes place outside the formal educational system. Usually it is flexible,
learner-centred, contextualized, and uses a participatory approach. Essential principles of non-formal education are:
Balanced co-existence and interaction between cognitive, affective, and practical dimensions of learning;
Planned, structured, and guided process with exact aims, goals, and objectives;
Linking individual and social learning, partnership-oriented solidarity, and symmetrical teaching/learning relations;
Participatory and learner-centred, based on and led by the needs, interests, and expectations of participants;
Holistic, diversity-orientated, and process-oriented;
Close to real-life concerns, experiential and oriented to learning by doing, using intercultural exchanges and encounters as learning devices;
Voluntary and (ideally) open access;
Aims above all to convey and practice the values and skills of democratic life.
ICE BREAKER, TEAM BUILDING AND GET TO KNOW EACH OTHER ACTIVITIES
Whether it is a small group of students or a large group of participants, we all want to feel that we have established some commonality with our
fellow students/participants. By creating a warm, friendly, and personal learning environment, students/participants will participate more and learn more.
One way to do this is to incorporate group activities, such as icebreakers, team building activities, and energizers. Below you can find a compilation of 10
activities that can help you create a warm atmosphere among your students/participants during any time of the day. You can start or end your day with one
of these activities or you can make use of some as energizers in the middle of your day.
CONNECTING EYES
Aim: Team building, ice-breaking, splitting in pairs;
Preparation: Finding a place to make a circle;
Age: 14+;
Duration: 10 minutes;
Materials: Fun, energetic background music.
43.
Instructions :
1. Participants stand in a circle;
2. Each person makes eye contact with another person across the circle;
3. Participants with eyes connected walk across the circle and exchange positions, while maintaining eye contact;
4. Several pairs can exchange at the same time, and the group should try to make sure that everyone in the circle is included in the exchange;
5. While exchanging, it is not allowed to get in touch with each other;
6. Begin by trying this in silence and then exchange greetings or compliments in the middle of the circle.
References:
1. Bennett, H. S. (1980). On becoming a rock musician. Amherst: University of Massachusetts Press.
2. Coombs, P. H. & Ahmed, M. (1974). Attacking rural poverty: How non-formal education can help. Baltimore: John Hopkins University Press.
3. LaBella, T. J. (1982). Formal, non-formal and informal education: A holistic perspective on lifelong learning. International Review of Education,
28(2), 159-175.
4. Morgan, A. (2000). An investigation into the learning environments associated with the band and music service worlds in Northern Ireland: A
qualitative comparison of formal with non-formal learning. Unpublished PhD thesis, University of Ulster, Northern Ireland
5. Reddy, R. S. (2003). Recent trends in non-formal education: Some forays. New Delhi: Rajat Publications;
6. https://drop-in.eu/media/drop-in-io2-en.pdf;
7. https://rm.coe.int/2012-compendium-non-formal-education/168077c10b;
8. “100 Ways to energise groups: Games to use in workshops, meetings and the community” International HIV/AIDS Alliance 2002.
MODELUL NONFORMAL DE EDUCAȚIE PENTRU MEDIU
Profesor: Cârjilă Elena Raluca
Liceul Agricol ”Sandu Aldea” Călărași
Educația pentru mediu are scopul de a îmbunătății calitatea vieții prin cunoștințele și motivațiile pe care le oferă pentru a acorda mediului atenția și
îngrijirea necesare. Realizarea activităților de către elevi alături de cadrele didactice, părinți, ingineri silvici, este o modalitate eficientă de a face în mod
conștient educație ecologică prin care se pot rezolva o parte dintre problemele mediului. Din acest motiv am considerat necesară derularea unui proiect în
vederea dezvoltării în rândul elevilor a spiritului antreprenorial. Cu siguranță școlii îi revine sarcina de a forma elevilor o atitudine conștientă și
responsabilă față de mediu. Prin realizarea acestui proiect dorim să se dezvolte spiritul de inițiativă, comunicarea, să aibă loc un schimb de bune practici în
vederea formării unei educații demne de cetățean european.
Metodele utilizate în educația nonformală sunt foarte diferite de pedagogia utilizată în educația formală. În cazul educației pentru mediu în aspect
nonformal, accentul este pus pe învățarea prin acțiune, învățarea de la egal la egal și activitatea voluntară. Întrucât educația nonformală se bazează pe
oferirea de situații de viață reală, care nu pot fi reproduse în clasă, instituțiile de educație formală ar trebui să coopereze cu furnizorii de educație
nonformală, pentru a desfășura activități extracurriculare, combinând cunoștințele și metodologiile specifice ambelor tipuri de educație, dar respectând
principiile educației nonformale.
Proiectul „Suntem ECOprovocați!” a fost conceput pentru a trezi conștiința participanților cu privire la viitorul sumbru care ne așteaptă dacă nu
limităm factorii ce duc la dezechilibre naturale. Proiectul urmărește dezvoltarea conștiinței și a conduitei ecologice la elevi, bazată pe respectul față de
natură și protecția mediului, transformarea comportamentelor cotidiene ale elevilor în stiluri de viață ecologice, sănătoase și durabile prin întreținerea unui
ambient curat, responsabilizarea pentru prevenirea poluării și gestionarea resurselor fără a periclita echilibrul mediului și sănătatea comunității.
Prin acest proiect s-a urmărit ca elevii: să-și dezvolte o conștiință ecologică teoretică necesară transpunerii ei în practici ecologice; să-și asume
responsabilități potrivit particularităților de vârstă; să participe și să coopereze activ în activități practice de îngrijire și protejare a mediului;să-și formeze
deprinderi de plantare și îngrijire a spațiilor verzi; să acționeze în sensul colectării selective și depozitării controlate a materialelor refolosibile prin
înființarea unui punct de colectare a materialelor refolosibile; să identifice impactul activității omului asupra mediului înconjurător analizând situații
concrete din natură; să participe activ la acțiuni ce promovează sănătatea mediului, desfășurarea unor activități practice de ecologizare a mediului local.
Din cadrul proiectul fac parte următoarele activități: Cea mai frumoasă școală (acțiune de înfrumusețare a școlii prin plantarea de flori și pomi în
parcul școlii, metoda nonformală folosită jocul deteam building axat pe activități), Ecoprovocare de la mic la mare (colectarea de deșeuri și depozitarea lor
în punctul de colectare, realizate prin metoda jocurilor de cooperare), Natură și creativitate(atelier,expoziție cu obiecte confecționate din materiale
refolosibile – jocuri bazate pe creativitate).
Monitorizarea are în vederepostarea unor fotografii cu activitățile desfășurate pe pagina de facebook a școlii. Se va urmări ca elevii implicați să-și
împărtășească liber părerile și impresiile personale asupra temelor propuse pentru proiect.În această etapă se poate folosi PhotoVoice(este o metodă
nonformală care are ca scop transmiterea unui mesaj puternic prin prezentarea de „fotografii vii”). PhotoVoice încearcă să aducă schimbări sociale pozitive
în comunități prin intermediul unor instrumente prin care participanții să își poată susține și îmbunătăți calitatea vieții.
44.
Imaginile utilizate, precum și cuvintele asociate acestora sunt expuse local, național și internațional prin diverse mijloace: expoziție de fotografie,
expoziții online.Esențial într-un proces PhotoVoice este tocmai procesul, identificarea problemelor, stabilirea cauzelor acestor probleme, discuțiile și
găsirea unor soluții, dobândirea puterii și apoi crearea unui mesaj vizual puternic. Rezultate așteptate,pentru proiectul propus, sunt: formarea unei atitudini
sănătoase față de natură; întărirea colaborării elevi – cadre didactice pentru îmbunătățirea sănătății mediului; implicarea responsabilă și efectivă a elevilor în
viața școlii; dezvoltarea de parteneriate cu alte școli din zonă, eleborarea de noi proiecte în viitor, atragerea părinților, a altor membri ai comunității, în
strategiile școlii; îmbunătățirea peisagistică a propriei școli.
Bibliografie:
1.Carcea, M., Managementul educației nonformale, Iași, Polirom, 2001;
2.Fabian, A., Onaca, R., Ecologia aplicată: Cine se teme de ECOLOGIE?, Cluj-Napoca, Casa de Editură „SARMIS”, 1999.
3.https://www.nonformalsepoate.ro/index.php/educatia-nonformala/care-sunt-metodele-si-activitatile-specifice-educatiei-nonformale
TERAPIA PRIN JOC A COPILULUI CU TULBURĂRI DIN SPECTRUL AUTIST
Prof. Chichifoi Mariana
Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Sf. Andrei”, Gura Humorului
Motto:
„Jocul este și o pregătire pentru viața de mai târziu, dar mai presus de toate, el este însăși viața copilului”(Mc. Dougall)
Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. În mod obișnuit o asemenea activitate este considerată ca izvorâtă din
nevoia de acțiune, mișcare a copilului – o modalitate de a-și consuma energia – sau de a se distra; un fel plăcut de a utiliza timpul. Punctul de vedere în
abordarea jocului sunt diferite: unii l-au considerat activitate intelectuală, alții ca o activitate fizică, iar alții ca o activitate agreabilă, plăcută, distractivă.
Jocurile educative au atât o forță predictivă, fapt ce l-a determinat pe H. Wallon să le considere veritabile teste de dezvoltare; totodată ele au și o forță
propulsoare pe planul dezvoltării psihice a persoanei cu dizabilități, jocul constituind un veritabil revelator al evoluției mentale, un instrument pentru a
măsura procesul de maturizare și dezvoltare mintală și afectivă.
Jocul este arena în care copiii se pregătesc pentru viața socială de adult. De aceea este important să creăm posibilitatea unui copil de a se juca.Pentru a
se putea juca, în special cu alți copii, copilul trebuie să-și dezvolte o serie de abilități de joc.
Abilitățile de joc sunt calități ale copilului de a manipula obiecte, a da și a primi, a imita și a pretinde, fie în interacțiune cu alți copii sau adulți, a
imagina, a-ți aștepta rândul, a conduce și a accepta să fie condus, a avea empatie, a comunica și a contribui alături de alți copii pentru a crea ceva. A avea
abilități de joc permite copilului să fie parte a unui grup.
La copilul cu autism jocul ca orice abilitate se învață pas cu pas, prin repetiție, fiind nevoie de consecvență. Fiecare copil învață în ritmul său propriu,
iar in funcție de capacități și de abilități va avea un program personalizat care să-i permită dezvoltarea potențialului la nivel maxim.
Plan în intervenția terapeutică prin joc la copilul cu tulburări din spectrul autist
Dată fiind complexitatea și profunzimea problemelor comportamentale ale copilului cu autism, specialiștii recomandă, în general, includerea copiilor
și tinerilor cu acest sindrom în programe terapeutice individuale.
Astfel, planul de intervenție general pentru copiii cu autismeste adresat psihopedagogilor, urmărindu-se atingerea tuturor caracteristicilor care trebuie
formate și îmbunătățite, cu obiective pe termen lung și scurt, cu terapie organizată în funcție de aceste obiective.
45.
A. Înregistrarea comportamentelor de joc presupune completarea unei fișe este o modalitate de descoperire a copiilor în zona de risc pe palierul
social. Poate fi folosită pentru copii fără diagnostic, copii cu autism,cu ADHD sau copii cu tulburări de comportament.
Evaluatorul observă copilul într-o perioada de aproximativ 2 săptămâni. Copilul va fi observat în mediul lui natural, adică într-un loc în care copilul
vine/ stă zilnic.
Fișa completată creează o imagine amplă asupra comportamentelor de joc ale unui copil șieste un punct de plecare în stabilirea unor obiective terapeutice
de joc și crearea unui plan de intervenție.
Poate fi de asemenea un punct de plecare în discuția cu părinții și a crea fundalul unei colaborări.
B. Obiectivele terapeutice presupun următoarele:
• Alegem un tip de joc care vrem să-l dezvoltăm
• Jocul ales trebuie să fie în zona proximei dezvoltări a copilului, adică el să reușească cu ajutorul adultului.
• De exemplu, exersarea jocului de rol – «Magazinul» pentru a crește abilitățile copilului vis-a-vis de tematica «familie și casă /meserii».
C. Intervenție terapeutică prin joc presupune următoarele etape:
1. Planificare - Cu ce ne jucăm? Recuzita (casa de marcat, bani de jucărie, produse de cumpărat, coș de cumpărături, rafturi). Ce copii vor fi în grupul de
joacă? Copil cu autism de 6 ani, doi copii de 5 ani (o fată și un băiat). Unde ne jucăm?, Cum pregătesc copiii pentru joc, creându-le o imagine adecvată
asupra jocului? (cameră separată, spațioasă, ferită de restul grupului).
2. Organizare - Numesc concepte, descriu acțiuni și faze ale activității, mergem împreună la magazin și fiecare cumpără câte un fruct.
3. A pune în practică - Începem jocul în acord cu cele planificate. Copilul cu autism este susținut inițial de adult.După o perioadă de timp, adultul se
retrage parțial, dar rămâne în încăpere ca observator.
4. (Auto)reglare- În cazul în care copiii încep să se abată de la planul inițial, fie un copil, fie un adult readuce jocul la firul inițial. Dacă apar conflicte,
adultul poate să găsească sursa conflictului și să-l aplaneze. Adultul întrerupe jocul când este «de ajuns».
5. Monitorizare- În această perioadă adultul are în cea mai mare parte a timpului rol de observator. Notează intențiile spontane de joc. Notează tipul de
relație dintre copii. Reia jocul de câteva ori. Poate schimba copiii din grup. Își poate atribui rolul de «administrator/ lucrător în magazin» și astfel poate să
procure noi elemente/ recuzită pentru joc.
6. Reevaluare– Se reia schema de înregistrare a comportamentelor de joc și se evaluează diferența.
Este posibil ca și alte aspecte ale jocului să se găsească la un alt nivel.
Terapia prin joc, în funcție de vârsta copilului, poate fi folosită cu succes, permițând exersarea reciprocă, directă între copil și terapeut. Relațiile de
reciprocitate se stabilesc în ordine crescândă, cu implicare ascendentă, progresivă; de la exerciții - joc cu părțile corpului (degete,mâini, picioare), la jocul
cu mingea. În aceste situații simple și fundamentale, copilul trebuie să stea în brațele celui cu care face exercițiile, cu spatele lipit de pieptul acestuia.
Față de terapeut, exigențele sunt mari: i se cere să facă dovada unei imaginații bogate, pentru a putea inventa jocuri de două persoane, astfel sunt
sporite șansele de reușită ale copilului (așa cum jocul „puzzle” poate fi rezolvat de autist cu multă precizie și rapiditate, cu și fără model).
Selectarea jucăriilor și a tipul de joc pentru copilul cu autism
Jucăriile și tipul de joc se aleg în funcție de nivelul fiecăruia de dezvoltare. Pentru a putea învăța să se joace copilul trebuie să fie atent la persoana
din fața lui și la acțiunile pe care le desfășoară aceasta, trebuie să știe să imite. La început se folosesc jucării preferate de copil însoțite de sunete amuzante
pentru a-i menține interesul, încurajând astfel și abilitățile de comunicare (instrumente muzicale, mașini, animale de jucărie).
Jocuri simple de interacțiune socială și tentații de comunicare pot fi: "trece moșul prin salon, și apasă pe buton"- apăsam cu degetul pe nasul copilului
spunând "tiit"; 1,2,3 – apoi ne apropiem de copil să-l gâdilăm. Repetând acesta rutină copilul învață să anticipeze acțiunile care urmează și să spună sau să
facă anumite părți din joc.
Atunci când implicăm obiecte este important:
- să folosim două seturi identice pentru a-l ajuta pe copil să imite mai bine,
- să fie obiecte ușor de manipulat, să aibă un efect evident (zornăitoare, ciocan cu sunet).
Jucăriile vor fi așezate pe raft la îndemâna copilului de unde să și le poată lua singur atunci când dorește, trebuie s fie cât mai simple și să-i ofere
acestuia oportunitatea de a le putea folosi într-un mod creativ (cuburi, creioane, hârtie, plastilina, diverse materiale, mașini, păpuși, mingi, microfoane și
instrumente muzicale, tacâmuri și vesela de jucărie, etc.).
Copiii cu autism nu înțeleg scopul jucăriilor și le folosesc inadecvat în activități repetitive. Ce putem face când acest lucru se întâmplă, este să le
arătam o varietate de acțiuni ce implică obiectele respective pentru a-i încuraja să le folosească adecvat.
Pornind de la un singur obiect, treptat, copilul va ajunge să desfășoare activități complexe. Dacă la început copilul învârtea roțile trenulețului,
învățând ulterior cum să-l plimbe printr-o singură mișcare înainte, copilul reușește apoi să construiască un întreg scenariu (trenul merge pe șină, întâlnește
în drumul lui case, pomi, oprește în gară, călătorii urcă, etc..). Copilul va învăța toate aceste lucruri repetând zilnic. Pentru a înțelege că lucrurile nu trebuie
să fie de fiecare dată la fel vom adăuga mereu ceva nou, stimulându-l și încurajându-l să vină el singur cu o idee, să aibă inițiativă.
Bucuria jocului are o influență puternică și produce un impact emoțional pozitiv sporind stima de sine. Prin intermediul jocului copiii își vor însuși
competențe de care vor avea nevoie pentru a face față schimbărilor din mediu.Prin joc ajutăm copiii cu autism să fie mai fericiți și mai independenți.
Terapia prin joc (ludoterapia)are o contribuție importantă în dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților sociale, crește calitatea vieții copilului cu autism prin
reglarea stării fizice, psihice și emoționale a beneficiarilor. Putem afirma că aduce un aport major în depășirea și ameliorarea tulburărilor de dezvoltare și
integrare socială.
46.
Principalii beneficiari ai ludoterapiei sunt copiii; pentru aceștia reprezentând o formă foarte atractivă și ușor accesibilă de exprimare a dorințelor,
aspirațiilor și nevoilor lor. O abordare comportamentală a ludoterapiei aduce progrese majore în lucrul cu copiii cu autism, în rândul copiilor cu deficiențe
cognitive, atât în privința comportamentului,dar mai ales în satisfacerea nevoilor lor emoționale.
BIBLIOGRAFIE
1. Avramescu, Monica Delicia, Defectologie și logopedie, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2002
2. Marcelli, D., Tratat de psihopatologia copilului, Ed. Fundației Generația, București, 2003
3. Morar, A., Popescu, S., Stanciu,C., Ghid de intervenție în autismul infantil, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2010
4. Mureșan, Cristina, Autismul infantil:Structuri psihopatologice și terapie complexă, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004
5. Pamela j. Wolfberg- “Peer play andthe autism spectrum
6. Peeters, Theo, Autismul:Teorie și intervenție educațională,Ed. Polirom, Iași, 2009
7. Jocul -Învățare și terapie, Timișoara, Colecția „Copii cu nevoi speciale”, 2004
8. Hoven, G. (1999). Veiledningtil KALA. TrøndelagKompetansesenter
METODE NOVATOARE ÎN ACTUL EDUCAȚIONAL
ÎNVĂȚAREA CENTRATĂ PE ELEV
Prof. Ciobanu Cristina Violeta,
Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”, Iași
În opinia lui Gibbs (1992) învățarea centrată pe elev „oferă elevilor o mai mare autonomie și un control sporit cu privire la disciplinele de studiu,
la metodele de învățare și la ritmul de studiu” (pag. 23). Această perspectivă subliniază caracteristicile fundamentale ale învățării centrate pe elev,
promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învățării prin asumarea responsabilității cu privire la: ceea ce se învață, modul
cum se învață și de ce, momentul când se învață.
Într-o prezentare succintă a caracteristicilor persoanelor care învață eficient, de la Harpe, Kulski și Radloff (1999) arată că o persoană care învață
eficient: „ are scopuri clare privitoare la ceea ce învață, are o gamă largă de strategii de învățare și știe când să le utilizeze, folosește resursele disponibile în
mod eficace, știe care îi sunt punctele forte și punctele slabe, înțelege procesul de învățare, își controlează sentimentele în manieră adecvată, își asumă
responsabilitatea pentru procesul lor de învățare și își planifică, monitorizează, evaluează și adaptează procesul de învățare” (pag. 110).
La baza învățării eficiente centrate pe elev există câteva principii: accentul activității de învățare trebuie să fie pe persoana care învață și nu pe
profesor; recunoașterea faptului că procesul de predare în sensul tradițional al cuvântului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru
a-i ajuta pe elevi să învețe; rolul profesorului este acela de a administra procesul de învățare al elevilor pe care îi are în grijă; recunoașterea faptului că, în
mare parte; procesul de învățare nu are loc în sala de clasă și nici când cadrul didactic este de față; înțelegerea procesului de învățare nu trebuie să aparțină
doar profesorului – ea trebuie împărtășită și elevilor; profesorii trebuie să încurajeze și să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea și
administrarea propriului lor proces de învățare prin proiectarea structurată a oportunităților de învățare atât în sala de clasă, cât și în afara ei; luați individual,
elevii pot învăța în mod eficient în moduri foarte diferite.
Iată câteva exemple de învățare centrată pe elev: lecția pleacă de la experiențele elevilor și cuprinde întrebări sau activități care să îi implice pe
elevi; elevii sunt lăsați să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă și cum prezintă rezultatele studiului lor; elevii pot beneficia de
meditații, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale cu privire la învățare și pot cere îndrumări; aptitudinea elevilor de a găsi singuri
informațiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă informații standardizate; pe lângă învățarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de
a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă; se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situații
din viața reală, cum ar fi studiile de caz și simulările; Lecțiile cuprind o combinație de activități, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă
în învățare (vizual, auditiv, practic / kinetic); lecțiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare și solicită participarea activă a elevilor la învățare; lecțiile
se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învățate, a modului cum au învățat și de a evalua succesul pe care l-au avut
metodele de învățare în cazul lor.
Așadar, este important să se utilizeze metode de predare care permit persoanei care învață și cadrului didactic să depisteze concepțiile greșite și
apoi să le corecteze.
Învățarea trebuie să cuprindă activități de prelucrare a noii materii învățate, care trebuie legată de ceea ce elevul știe deja. Pentru a fi vorba de o
învățare „de profunzime” e necesar ca sarcinile să fie autentice, stabilite în context semnificativ și legate de viața reală fără a se repeta unele lucruri,
deoarece acest fapt duce doar la învățarea „de suprafață” .
Având în vedere faptul că învățarea elevilor va implica erori, sarcinile trebuie să le ofere ocazia de a se autoevalua, de a corecta, de a discuta cu
colegii, de a primi reacția profesorului, precum și de a face alte verificări de “conformitate cu realitatea”.
Învățarea activă presupune utilizarea unor întrebări care antrenează elevii și le impune elevilor să își creeze propriile concepții cu privire la noua
materie învățată. De exemplu: utilizarea sarcinilor și întrebărilor care stimulează gândirea elevilor și se bazează pe Taxonomia lui Bloom și nu simpla
reamintire. Aceste sarcini și întrebări necesită mai multă gândire și prelucrare: Analiză: întrebări de tip “de ce ? ”, Sinteză: întrebări de tip “cum? ”, “ai
putea să? ”
47.
Evaluare: întrebări de judecată; utilizarea lucrului în grup, care solicită elevilor să discute materia învățată, astfel încât să colegii să se verifice între
ei și să învețe unii de la alții; utilizarea studiilor de caz care leagă subiectul discutat de viața reală sau de experiențele anterioare și deci de învățarea
anterioară. Nu se pot face raționamente pe marginea materiei învățate înainte ca aceasta să fie conceptualizată; de aceea, întrebările care solicită
raționamentul vor determina conceptualizarea. Metodele de gândire critică se bazează pe folosirea unei game largi de întrebări care stimulează participarea
elevilor la discuție și să determine soluțiile din perspective variate. Nu sunt recomandate: întrebările închise ( cu răspuns „da” sau „nu” ); întrebările care
direcționează răspunsul ( „nu este așa că…” ); întrebările care solicită exclusiv memoria.
Tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică: Ce s-a întâmplat? (elevii sunt ajutați să-și clarifice perspectiva asupra problemei); De ce
s-a întâmplat? (elevii sunt ajutați să înțeleagă cauze, efecte); De ce au făcut așa? (permite deplasarea accentului spre căutarea motivelor, cauzelor
interioare); Se putea face și altfel? (se încurajează ideea că acțiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influențate de faptul că nu au ales cea mai
bună alternativă posibilă); Poți să faci și tu? (este deschisă ideea transpunerii teoriei în practică); Ce ai fi făcut tu dacă erai într-o asemenea situație? Ce crezi
că a simțit cel în cauză? Ce ai fi simțit tu într-o asemenea situație? (permit observarea măsurii în care elevii folosesc empatia în anumite situații, în ce
măsură pot identifica alternative, dar și dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor); A fost drept/corect/ ? A fost greșit? De ce? (permit urmărirea
stadiilor dezvoltării morale).
Avantajele metodelor de gândire critică: dezvoltarea pe termen lung a relațiilor deschise, de colaborare; dezvoltarea capacității elevilor de a
gândi critic; stimularea învățării independente; asumarea responsabilității elevilor față de propriul proces de învățare; înțelegerea logicii argumentelor ;
sintetizarea unor idei provenite din surse diferite; formarea unor opinii argumentate.
Metoda "mozaic" este o metodă de învățare prin colaborare și are la bază împărțirea grupului mare de cursanți în mai multe grupe de lucru,
coordonate de formator.
Etapele metodei: Etapa I: Se împarte clasa în grupe de câte patru elevi ; Se numără până la 4, astfel încât fiecare membru al celor patru echipe să
aibă un număr de la 1 la 4; Dacă este foarte numeroasăclasa, s-ar putea să fie nevoie să se facă, de exemplu, două grupe cu numărul 1. Se împarte tema în
patru sub-teme ; Fiecare membru al grupelor va primi o fișă de învățare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…) Se dă sarcina: fiecare elev va
trebui să studieze întreaga lecție, care va fi însă predată de colegii de grup pe fragmente; Toți elevii cu nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2 în alt grup…
Aceștia se vor numi “experți” și citesc fragmentul care le revine , discută între ei, hotărăsc modul în care vor preda; Etapa a II-a: Se refac grupele inițiale și
“experții” predau celorlalți colegi de grupă ceea ce au studiat; Etapa a III-a: profesorul va răspunde întrebărilor la care “experții” nu au știut să dea răspuns
și corectează eventualele informații eronate.
Ce face profesorul în timpul învățării prin colaborare? Este foarte important ca profesorul sămonitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se
transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări; stimulează cooperarea, asigură implicarea, participarea tuturor membrilor.
Avantaje ale folosirii metodei: are caracter formativ; stimulează încrederea în sine a participanților; dezvoltă abilități de comunicare argumentativă și de
relaționare în cadrul grupului; dezvoltă gândirea logică, critică și independentă; anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea socială, când individul își
imaginează că propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie). Aplicație la clasa a XII-a:să se identifice elementele romantice /
simboliste din textele de mai jos: După ce s-a împărțit clasa în patru grupe, cei cu nr.1 vor analiza comparativ prima strofă de la ambele poezii, cei cu nr 2. a
doua strofă......Apoi experții vor expune ideile, iar profesorul va răspunde întrebărilor la care “experții” nu au știut să dea răspuns și corectează eventualele
greșeli.
Romantism / Simbolism
Sonet Sonet
de Mihai Eminescu de G. Bacovia
Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri; E-o noapte udă , grea, te-neci afară
Și tu citești scrisori din roase plicuri Prin ceață- obosite, roșii, fără zare-
Ard afumate, triste felinare,
Și într-un ceas gândești la viața toată. ca într-o crâșmă umedă, murdară.
Pierzându-ți timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...
Șivoaie –n case triste inundară-
Dar și mai bine când afară-i zloată, Ș-auzi tușind o tuse-n sec amară-
Să stai visând la foc, de somn să picuri.
Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.
Și eu astfel mă uit din jeț pe gânduri, Ca Edgar Poe, mă reîntorn spre casă,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii ; Ori ca Verlaine, topit de băutură-
În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri;
Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.
Deodat-aud foșnirea unei rochii, Apoi cu pași de-o nostimă măsură,
Un moale pas abia atins de scânduri… Prin întuneric bâjbăiesc prin casă.
Iar mâini subțiri și reci mi-acopăr ochii.
Și cad, recad, și nu mai tac din gură
48.
Bibliografie:
1. Candy, P.C., Crebert, G. & O'Leary, J. (1994). Dezvoltarea învățării continue prin intermediul învățământului universitar. Raportul nr. 28 al Comisiei
NBEET, Canberra: Casa de editură guvernamentală din Australia.
2. Harpe, B., Kulski, M. și Radloff, A. (1999). Cum se documentează cel mai bine calitatea actului predării și modul cum învață elevii noștri?
3. K. Martin, N. Stanley și N. Davison (Eds), Predarea disciplinelor / Învățarea în context, 108-113. Lucrările celui de al 8-lea Forum anual de predare
învățare, Universitatea Western Australia, februarie 1999. Perth: UWA.
4. Proiectul FEDA (RP M132 H ) 1998. Dezvoltarea stilurilor eficiente de învățare.
5. Proiectul FEDA CBD 204 1999. Strategii de predare care satisfac stilurile individuale de învățare
„SPARGEREA GHEȚII” – MOMENT DE MAXIMĂ IMPORTANȚĂ ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Înv. Ciocîrlan Sonia Valerica
Înv. Strechie Rozica
Liceul Tehnologic Beceni, Buzău
Începutul unei zile de învățare se face prin primul moment al zilei numit „Spargerea gheții”. Acest moment se întinde pe durata a 5-10 minute și
urmărește antrenarea și organizarea colectivului de elevi , motivează elevii să se implice în activitățile care se vor desfășura.După acest moment, elevii se
deblochează și încep ziua bine dispuși.
Exercițiile pot consta în :
- Relatarea unei întâmplări hazlii ;
- Relatarea unor preocupări din ziua anterioară ;
- Ascultarea unui text citit de învățător cu scopul de a-i bine dispune ;
Exemple de exerciții-joc care pot face parte din momentul „Spargerea gheții”
1. „Din Cămara minții”
Acest exercițiu-joc are următoarele obiective :
- Activizarea inteligenței vocative ;
- Dezvoltarea gândirii critice.
Regula jocului : Elevii scriu cuvinte care încep cu aceeași literă sau alcătuiesc o propoziție în care toate cuvintele încep cu aceeași literă, până la
semnalul „STOP”
Se stabilește clasamentul elevilor în funcție de cuvinte scrise.
2. „Eu sunt acela” – Exercițiu-joc pentru formarea grupelor și captarea atenției.
Acest joc formează deprinderi de descriere și caracterizare a personajelor.
Regula jocului : Învățătorul numește un elev. Acesta la rândul lui , trebuie să descrie și să caracterizeze pe rând trei colegi din clasă. Elevul care se
recunoaște în descriere se va ridica în picioare și va spune : „eu sunt acela”. Jocul va continua până se vor forma grupele.
Exercițiile de spargere a gheții cuprind tehnici care au drept scop principal diminuarea barierelor inhibitorii privind contribuția elevului la activitatea
de grup , cu scopul de a stabili un climat de lucru relaxant și reconfortant.
Sub sintagma exerciții (sau jocuri) de spargere a gheții regăsim multe modalități practice. În interiorul tehnicilor de spargere a gheții vom regăsi un
continuum de la exercițiile simple și unic direcționate până la tehnici care se individualizează dincolo de denumirea acestei metode.
Exemplu : Jocul „ziarului vorbitor”, prin care cerem elevilor , la începutul orei , să-și exprime sentimentele produse de ziua respectivă pe un ziar pe
care fiecare l-a primit de la profesor astefel , ruperea ziarului poate desemna sentimentele de frustare pe care le încearcă persoana respectivă ; ceilalți colegi
vor trebui să descrie în cuvinte starea persoanei și să-i ofere acestuia ceva din starea lor (de bucurie , de exemplu) pentru a compensa și a aduce tot
colectivul la un echilibru emoțional înaintea începerii lecției.
Exercițiile de spargere a gheții tind să se desfășoare pe un parcurs de la „jocurile” cu efecte motivaționale și de reîmprospătare a capacităților de efort
ale participanților, până la o anumită individualizare în interiorul unora dintre metodele de interacțiune educațională și chiar prin construcția lor ca în
metode de sine stătătoare.
Această caracteristică a exercițiilor de spargere a gheții ne îndreaptă atenția către metoda pe care cadrul didactic o va folosi în continuitatea „ice-
breking”.
Spre exemplu , putem folosi în deschiderea lecției, brainstorming-ul de echipă sau brainstorming-ul cu „minge”. Brainstorming-ul de echipă
presupune că vom împăți clasa în echipe cărora le vom cere să listeze : lucruri care sunt rotunde, aspecte asociate unor evenimente, lucruri de o anumită
culoare , etc.
Brainstorming-ul „cu minge” presupune că profesorul cere ca elevii să ofere un răspuns în momentul în care fiecare primește o minge de plajă
aruncată de la un elev la altul;
Astfel, fiecare elev este pus în situația de a răspunde .
49.
În ceea ce privește reuniunea Phillips 66, exercițiile de spargere a gheții care-i pot fi asociate vizează modul de formare și dezvoltare a spiritului de
echipă. Exemple
- Fiecare elev va scrie despre sine trei lucruri care-l reprezintă ( o culoare , un animal, și ceva ce își dorește să facă în viitorul apropiat); Foile sunt
redistribuite la întâmplare în grupul de elevi și fiecare notează colegul despre care crede că este vorba, apoi are loc o redistribuire etc.
- La nivelul formării echipei, li se poate cere elevilor să se plimbe prin fața tablei împărțită în șase spații, acestea conținând câte o caracteristică (spre
exemplu : calm , energic, vesel etc), și fiecare să-și noteze numele în dreptul uneia dintre ele . Constituim șase grupuri, astfel.
Din multitudinea de exerciții , cadrul didactic poate alege , poate imagina altele noi, pe anumite conținuturi.
Bibliografie :
1. Chereja Florica – „Dezvoltarea gândirii critice în învățământul primar”, Editura Humanitas Educațional, București, 2004
2. Pânișoară Ion-Ovidiu, „Comunicarea eficientă”, Editura Polirom, Iași, 2003
FOLOSIREA JOCURILORDE CUNOAȘTERE ȘI DE COMUNICARE ÎN CLASADE ELEVI
profesor Ciurea Viorica,
Școala Gimnazială „Anton Pann”, Craiova,județul Dolj
Autocunoașterea și intercunoașterea calităților și defectelor proprii dar și a a celorlalți semeni este necesară în toate contactele umane dar și în
mediul școlar. Începând cu perioada pubertății, copilul depune în mod conștient eforturi pentru a se autocunoaște. Această dorință de autocunoaștere se
accentuează în adolescență și tinerețe. Autocunoașterea se poate îmbunătăți prin formarea obișnuinței de observare a propriilor comportamente, a
modalitățiide a interacționa cu cei din jur , de aacționa și de a reacționa în diferite situații. Este important pentru fiecare elev să-și dezvolte capacitatea de
conștientizare a propriilor emoții, sentimente, gânduri sau motivații. De asemenea, nu trebuie să neglijeze importanța informațiilor verbale și nonverbale
primite de la cei din jurul său, care pot fi membrii ai familiei sau prieteni și să le cunoască opiniile cu privire la propria persoană. Consider că fiecare om în
general și fiecare elev trebuie să conștientizeze aptitudinile de care dispune pentru a obține performanțe superioare în domeniul respectiv. Acestea pot fi
cunoscute prin autoobservare și prin compararea performanțelor cu ceilalți. Dezvoltarea aptitudinilor presupune motivație,perseverență și însușirea unor
cunoștințe. Un alt aspectal autocunoașterii îlreprezintă conștientizarea intereselor , adică acele preferințe cristalizate ale unei persoane pentru anumite
domenii de cunoștințe sau de activitate. Conștientizarea intereselor de către fiecare elev configurează valorile care reprezintă convingerile fundamentale ale
oamenilor după care își ghidează viața.
În cadrul managementului sistemic al clasei de elevi o primă abordare o reprezintă autocunoașterea care poate fi realizată prin folosirea unor
jocuri sau exerciții. Un prim exemplu în acest sens îl constituie jocul „EUL- PUZZLE” este un exercițiu - mozaic prin care elevii se vor reconstitui ca
identitate prin diferite forme și culori, completând pe elementele puzzle: calități, defecte, abilități, interese, ultimele reușiteși ceea cedoresc să schimbe la ei.
Pentru punerea în aplicare a acestui joc de autocunoaștere denumit „EUL- PUZZLE” sunt necesare câteva materiale: hârtiecolorată, foarfece,
lipici,cartonașe albe, creioane colorate iar ca durată de timp cam 35 minute. Modul deorganizare a activitățiio reprezintă lucrul pe grupeurmând un scenariu
al activitățiicare constă înîmpărțirea clasei deelevi în grupe de cinci elevi care vor primi câte un săculeț cu “resurse personale” din diferite hârtii colorate
(cu mărimi, forme variate) și foarfece. Fiecare membru al grupului își va construi „EUL-PUZZLE”. Acesta poate lua diferite forme, în funcție de identitatea
sa. Pe fiecare element puzzle, fiecare elev participant are ca sarcină să scrie calitățile și defectele, abilitățile („ce știu eu să fac cel mai bine”), pasiunile, ce
vor să schimbe la ei și ultimele reușite. „Eul-Puzzle” va fi lipit pe un carton, va fi prezentat în grupul mare și analizat. La sfârșitul activității, vor fi afișate
„construcțiile” rezultatepentru o cunoaștere în grup.
În cadrul managementului clasei de elevi pornim de la definirea intercunoașterii ca fiind o formă a interacțiunii persoanelor, un proces în care
indivizii îi cunosc pe ceilalți, sunt cunoscuți de ceilalți și se cunosc pe ei înșisi. Intercunoașterea include procese complexe de gândire socială, de realizare a
imaginii cât mai adecvate despre sine și despre ceilalți, ca și de apreciere reciprocă adecvată, cât mai obiectivă. Motivația pe care se bazează
intercunoașterea pornește de la trebuința recunoașterii sociale, nevoia de comunicare umană, de a fi confirmat în acțiuni de către cei din jur, necesitatea de a
împărtăși sentimentele și convingerile proprii. Se cunoaște faptul că din punct de vedere ontogenetic, cunoașterea celuilalt este anterioară cunoașterii de
sine. Fiecare persoană comunicând (prin cuvinte, gest, mimică) spune ceva despre un eveniment sau obiect din jurul său dar totodată se expune percepției
partenerului, furnizând informații asupra personalității sale. În procesul cunoașterii între două persoane, fiecare întrunește, în relația cu celălalt, dubla
calitate de „actor” și „observator” așa încât „actorul” este echivalent cu „eu”, iar „observatorul” cu „celălalt”. Un rol deosebit în procesul intercunoașterii îl
are și empatia, adică acea capacitate a omului de a trece pe poziția stării emoționale a celuilalt.
Un model teoretic ce explică relația autocunoaștere-intercunoaștere îl reprezintă jocul „Fereastra lui Johari”. Modelul poate fi folosit în scopul
identificării elementelor de comunicare ce trebuie îmbunătățite și, implicit, în scopul autocunoașterii. Acest model are forma unei ferestre, în care fiecare
din cele patru zone are o anumită semnificație: informații care sunt accesibile atât persoanei cât și celorlalți; informații sesizate de ceilalți dar fără să fie
conștientizate de persoană; informații conștientizate de persoană și inaccesibile celorlalți; informații inaccesibile atât persoanei cât și celorlalți. Procesul
prin care datele înmagazinate în zona ascunsă sunt transferate zonei deschise se numește autodezvaluire. Există mai multe stiluri de autodezvăluire și
receptare a feedback-ului la clasa de elevi : stilul I - persoană necomunicativă și distantă; stilul II - persoana ce nu are încredere în ceilalți; stilul III -
persoana neinteresată de opinia celorlalți despre sine și stilul IV- persoana ce are încredere în sine, cu abilități de comunicare. Autodezvăluirea este un
proces simetric și poate fi stimulată în clasa de elevi prin prin adresarea de întrebări, prin manifestarea interesului față de răspunsurile pe care le primește
persoana și prin încercarea de a lega aceste răspunsuri de cunostințele și experiența proprie. În cadrul folosirii acestei intercunoașteri și autocunoașteri în
clasa cu elevi se observă apariția unor obstacole legate de „deschiderea sufletului” în fața celorlați colegi.
50.