EVALUARE (10 min.)
Distribui Fișa de lucru nr. 8 și cer elevilor să rezolve individual sarcinile primite.
ÎNCHEIERE (5 min.)
Reiau sintetic principalele probleme abordate în cadrul lecției, insistând asupra faptului că piața cu concurență perfectă are doar o existență ideală, iar
piața imperfectă este piața reală în care producătorii sau cumpărătorii pot exercita influențe individuale asupra prețului, cantității și calității produselor
tranzacționate.
EXTINDERE (5 min.)
Distribui elevilor fișa de lucru nr. 9 în care sunt prezentate câteva strategii prin care producătorii încearcă să obțină o poziție cât mai bună pe piață.
Explic elevilor că desenele prezentate în fișă nu reprezintă decât un pretext pentru identificarea unor situații reale în care strategiile sugerate sunt
utilizate în activitatea economică.
Tanti Nina trebuie să ajungă la piață însă drumul este prea complicat.
Identificați traseul pe care trebuie să îl parcurgă tanti Nina pentru a ajunge la destinație;
Precizați tipul de concurență care se regăsește la nivelul acestei piețe justificând alegerea făcute pe baza indiciilor din labirint;
Desemnați un reprezentant al grupei care să prezinte rezultatul.
451.
Caricaturile de mai jos sugerează câteva posibile strategii prin care producătorii încearcă să obțină o poziție cât mai bună pe piață. Câteva
dintre cele mai cunoscute sunt: reducerea costurilor, scăderea prețului de vânzare, creșterea calității, acordarea de facilități clienților, publicitatea,
sponsorizările, dar și șantajul, mita, traficul de influență, specularea unor situații critice, evaziunea fiscală. Identificați și argumentați pentru fiecare caz
în parte strategia utilizată.
Strategia ____________________________ Strategia ____________________________
Argument____________________________ Argument____________________________
Strategia ____________________________ Strategia ____________________________
Argument____________________________ Argument____________________________
UTILIZAREA METODEI ORIGAMI TEATRU ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. înv. preșcolar, Olar Daniela
Grădinița cu PP nr. 33 Sibiu
Metoda Origami teatru se referă la plierea unui pătrat din hârtie pentru a obține diferite forme și la crearea unei povești, utilizând figurinele
obținute. Această metodă se desfășoară în trei etape: origami poveste, origami joc si origami teatru.
PROIECT DE ACTIVITATE
GRUPA: mare
DOMENII EXPERENȚIALE: DOS + DLC
TEMA: Povestea lui Pătrățel – poveste creată
MIJLOC DE REALIZARE: Origami teatru
TIPUL ACTIVITĂȚII: formare de priceperi și deprinderi
SCOPUL: Dezvoltarea limbajului și a abilităților creative prin utilizarea de metode non-formale
452.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
- să identifice pătratul din multimea formelor geometrice
- să plieze hârtia pentru a obține diferite forme, prin tehnica Origami
- să creeze o scurtă poveste pe baza figurinei obținute prin pliere
- să joace diferite roluri ale personajelor din povestea creată, utilizând figurina obținută
STRATEGII DIDACTICE:
METODE SI PROCEDEE: Explicația, Conversația, Povestirea, Demonstrația, Instructajul, Exercițiul, „Turul galeriei”
MATERIAL DIDACTIC: pătrate de hârtie, creioane colorate, băț de frigărui, bandă de lipit, zăpadă artificială
FORME ȘI METODE DE EVALUARE: evaluare curentă, aprecieri verbale, analiza rezultatelor, observarea comportamentului verbal și nonverbal.
Moment organizatoric
Asigurarea condițiilor optime pentru buna desfășurare a activității. Se pregătește materialul didactic.
Captarea atenției
Se expun pe panou imagini cu diferite forme geometrice, unele cu fețe vesele, altele cu fețe triste.
Anunțarea temei:
Vom plia hârtia care are formă de pătrat. În timp ce pliem, vom crea o scurtă poveste pe baza figurinelor obținute prin plierea hârtiei, iar la final
vom juca o scurtă piesă de teatru.
Desfășurarea activității:
Copiii denumesc formele geometrice și identifică forma geometrică – pătrat. Se prezintă personajul Pătrățel (asamblat pe un băt de frigărui).
Copiii primesc o foaie de hârtie în formă de pătrat și creioane colorate.
Educatoarea îi antrenează pe copii în exerciții de încălzire a musculaturii fine a mâinilor: Rotirea pumnilor, închiderea și deschiderea pumnilor,
bătăi din palme, aceasta realizându-se pe ritmul unor versuri adecvate temei.
Educatoarea pregătește 3 foi în formă de pătrat, apoi ia o foaie și începe povestea: Era odată un Pătrățel care și-ar fi dorit să fie un obiect util. Așa
că s-a dus la o grădiniță să îl ajute copiii...
Foaia 1 - Educatoarea pliază hârtia pe diagonală – copiii sunt stimulati să identifice obiecte care au formă de triunghi (batic, acoperiș, șervețel îndoit
etc.), apoi stimulează copiii să emită enunțuri.
Enunț posibil: Șervețelul l-a invitat pe Pătrățel să se așeze la masă...
Foaia 2 – pliază colțurile de sus până se obține forma unei căsuțe.
Enunț posibil: Căsuța l-a invitat pe Pătrățel să locuiască în ea...
Foaia 3 – pliază marginile laterale spre interior (se obține forma unui dulap cu două uși).
Enunț posibil: Dulapul și-a deschis ușile si l-a invitat pe Pătrățel să-și aleagă obiecte de îmbrăcăminte...
Fiecare copil pliază foaia, liber, pentru a obține forma unei figurine. Produse posibile: batistuță, bărcuță, cap de cățel, vaporaș, solniță, plic etc. Cu
ajutorul creioanelor colorate, copiii pot desena pentru a aduce completări obiectului obținut, apoi îl atașează de bățul de frigărui cu banda de lipit.
După finalizarea lucrărilor, fiecare copil va emite un enunț pentru a continua povestea începută de educatoare. Fiecare enunț va fi pronunțat clar,
expresiv, însoțit de mimică și gestică adecvată.
Obținerea performanței:
Se organizează o scurtă piesă de teatru, copiii utilizând produsele obținute prin pliere. După utilizarea figurinelor, copiii înfig produsele în zăpada
artificială pentru ca acestea să fie vizibile tuturor copiilor. Se realizează un tur al galeriei în jurul machetei obținute.
Încheierea activității: Aprecieri globale asupra activității.
BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru Educația Timpurie, 2019
2. METODELE NONFORMALE (snsh.ro)
3. Selbstgemachtes Lesebuch - 2. Klasse (waldorf-ideen-pool.de)
ROLUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE ÎN DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A PREȘCOLARILOR
Prof. dr. Olaru Cătălina
Prof. Voicu Ioana-Georgiana
Școala Gimnazială ”Uruguay”, Sector 1, București
Pedagogul american Jerome Bruner considera că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode și procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o
formă mai simplă astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă ușurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor”. În educația
preșcolară din România, în momentul de față, se tinde spre o valorizare și potențare a diferențelor dintre copii, adoptându-se metode și procedee
didactice axate pe eficiența și flexibilizarea învățării, pe respectarea individualității și valorizarea diferențelor.
453.
Vârsta preșcolară a fost numită de Maria Montessori drept „vârsta creatoare”, prin urmare, cadrele didactice din învățământul preșcolar au un
important aport în dezvoltarea copiilor prin activitatea pe care o organizează și o desfășoară. Cu toții ne întrebăm ce anume am putea face pentru ca
activitatea desfășurată la grupă să fie mai atractivă și mai interesantă pentru copii, pentru ca aceștia să devină autorii propriei învățări și rezultatele să
dureze în timp. Curriculumul pentru educație timpurie vine cu un răspuns la această întrebare și pune un foarte mare accent pe organizarea activităților
de învățare sub forma activităților integrate. Acest tip de activitate care necesită o bună cunoaștere atât a propriilor capacități, cât și a colectivului de
copii are avantajul de a facilita asimilarea cunoștințelor prin realizarea unor conexiuni interdisciplinare și totodată are meritul de a dezvolta
competențe psihosociale copiilor.
Reușita activității integrate se bazează pe scenariul unitar întocmit de către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a sarcinilor zilnice în
fiecare sector de activitate și asigurarea unei palete variate de opțiuni care duc la atingerea obiectivelor propuse. Scenariul începe întotdeauna cu o
întâlnire în grup, motivul fiind o poveste, o întâmplare sau un personaj și chiar dacă conținuturile aparțin unor domenii diferite, au totuși un subiect
comun care urmează să fie studiat și care are în vedere atingerea obiectivelor propuse. Varietatea materialelor încurajează copiii să observe, să
gândească, să-și exprime ideile. Astfel, ei își asumă responsabilități și roluri în microgrupul din care fac parte, participând la jocuri interesante, inițiate
la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
În continuare voi prezenta proiectul unei activități integrate desfășurată la grupa mare cu titlul ”Orașul formelor geometrice” din cadrul
proiectului tematic “Micul meu univers”, tema anuală de studiu fiind ”Cine sunt/suntem?”
Componența activității: Domeniul Științe-Activitate matematică-Joc logico-matematic “Așază-mă la căsuța mea”+ Domeniul Om și Societate’-
Activitate practică-Lipire „Ferestre ale blocurilor”
Tipul de activitate: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Scopul activității:
consolidarea cunoștințelor matematice despre piesele geometrice: cerc, pătrat, triunghi;
exersarea deprinderilor și aplicarea tehnicilor de lucru însușite în contexte noi.
Obiective:
să descrie cel puțin o piesă geometrică precizând cele patru atribute ale acesteia: formă, mărime, culoare și grosime folosind piesele geometrice;
să amplaseze corect fiecare piesă geometrice după criteriul precizat de educatoare (formă, mărime, culoare, grosime) folosind materialul didactic
pus la dispoziție;
să denumească cel puțin una din grupele formate, precizând criteriu utilizat în constituirea acesteia: mărime, formă, culoare sau grosime;
să utilizeze în exprimare cel puțin o formulă din cele specifice limbajului matematic „piese geometrice”, „formă (cerc, pătrat, triunghi)” „mărime
(mare-mic)”, „grosime (gros-subțire)”, „culoare (roșu-galben-albastru)” pe baza experienței anterioare;
să denumească corect cel puțin două din materialele de lucru puse la dispoziție pentru realizarea lucrării practice (lipici, carton, carton decupat în
forme geometrice-cerc, pătrat, triunghi) pe baza experienței anterioare;
să lipească toate formele geometrice respectând criteriul mărime la locul potrivit realizând ferestrele blocurilor din oraș pornind de la experiența
personală;
Comportamente:
C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
C.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;
D.2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului;
E.2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălțime, lungime, volum;
E. 2.3. Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.
Sarcina didactică
denumirea pieselor geometrice și amplasarea lor respectând criteriile legate de culoare, formă, mărime și grosime.
Regulile jocului:
fiecare copil extrage o piesă geometrică, o denumește și o amplasează în locul potrivit după criteriul precizat: culoare-în căsuțele cu acoperiș
roșu, galben, albastru, formă: în casa în formă de triunghi, cerc sau pătrat, în diagrama Venn după mărime și grosime. Sunt denumite după
completare, grupele formate precizându-se criteriul utilizat.
fiecare răspuns corect este recompensat cu aplauze din partea colegilor
lipește ferestrele blocului respectând criteriul mărimii: ferestre mari sau ferestre mici, amplasând ulterior blocurile în oraș.
Elemente de joc: mânuirea materialului, surpriza, aplauze, mișcare, recompense.
Strategii didactice:
metode și procedee: explicația, exercițiu, conversația, demonstrația, diagrama venn, problematizarea;
material didactic: piese geometrice, carton decupat în forme geometrice, blocuri, recompense;
forme de realizare: individual, frontal.
Durata: 45-50 minute
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
1. Organizarea activității. Se vor crea condiții pentru buna desfășurare a activității: aerisirea sălii de grupă, aranjarea mobilierului, pregătirea
materialului didactic necesar, introducerea copiilor în sala de grupă.
454.
2. Captarea atenției se realizează prin intermediul unei marionete care vine în vizită la grupa mare și cere ajutorul copiilor să găsească drumul
spre casă deoarece s-a rătăcit în orașul formelor geometrice și nu poate ajunge casa decât dacă așază fiecare piesă geometrică la casa ei. Aceasta cerea
ajutorul copiilor despre care a auzit că sunt extrem de pricepuți și cunosc piesele geometrice.
3. Anunțarea temei. Educatoarea anunță faptul că pentru a așeza fiecare piesă geomtrică la locul ei, se vor juca un joc care se numește “Așază-
mă la căsuța mea” în care copiii vor așeza piesele geometrice la locul lor după formă, mărime, culoare și grosime.
4. Reactualizarea cunoștințelor. Se solicită denumirea pieselor geometrice cunoscute: cerc, pătrat, triunghi și atributelor acestora: mărime,
culoare și grosime, reactualizându-se astfel cunoștințele despre piesele geometrice. Se cere copiilor să identifice în sala de grupa obiecte care au formă
de cerc, pătrat, triunghi.
5. Desfășurarea jocului. Se explică, se demonstrază și se execută jocul “Așază-mă la căsuța mea”, unde preșcolarii ajută marioneta care a
amestecat piesele geometrice să le așeze după formă. Un copil vine și alege de pe masă toate piesele geometrice cu foma de pătrat și le așază la casa
pătratelor după criteriul formei. Se procedează la fel și pentru piesele geometrice cerc și triunghi. Se execută prima varianta a jocului în care o trăistuță
fermecată se plimbă din mână în mână, iar preșcolarii recită versurile: ”Hai trăistuță fermecată,/ Hai arată-ne îndată,/ Ce-ai ascuns cu dibăcie/ Căci
copiii vor să știe”. Când versurile se opresc, preșcolarul în mâna cărui se află trăistuța extrage o piesă geometrică, o descrie precizandu-i atributele:
pătrat galben mare gros și o așază la căsuța cu acoperișul potrivit, în funcție de criteriul culorii. Când se termină piesele geometrice din trăistuță se
precizează criteriul grupelor formate: culoarea. Se trece la varianta a doua în care piesele geometrice din cutia de pe masă se așază în diagrama Venn.
Într-un cerc al diagramei se vor așeza piesele mari, iar în celălalt cerc piesele groase. Preșcolarii motivează alegerea pieselor așezate la intersecția
cercurilor diagramei. La varianta trei copiii merg la măsuțe unde găsesc blocuri fără ferestre și în castroane hârtie colorată în formă de cerc, pătrat,
triunghi și de mărime: mare și mic. Se vor identifica și denumi materialele de lucru. Se prezintă copiilor orașul formelor geometrice care are doar două
blocuri, unul cu ferestre mari și unul cu ferestre mici. Preșcolarii vor lipi pe blocuri doar ferestre mari sau doar ferestre mici, indiferent de forma
acestora. Se precizează tehnicile de lucru utilizate pentru realizarea temei. În caz de nevoie explic și demonstrez etapele de lucru. Se efectuează
exercițiile pentru încălzirea mușchilor mâinilor si se trece la realizarea temei de către copii. Pe parcursul activității se vor da indicații individuale.
Copiii lucrează acompaniați de un fond muzical. Se corectează pozițiile deficitare ale capului și corpului copiilor la masa de lucru, se dau explicații
suplimentare, se încurajează copiii pentru realizarea lucrării și pentru păstrarea acurateței lucrării și a curățeniei la masa de lucru. Se amplasează
blocurile cu ferestre mari și blocurile cu ferestre mici, pe străzile din orașul formelor geometrice.
6. Încheierea activitătii. Se discută respectarea criteriului mărime utilizat în lipirea ferestrelor, precum și modul e lucru: acuratețea lucrării,
curățenia la locul de muncă. Activitatea se încheie cu interpretarea cântecului „Am o căsuță mică”, utilizat ca tranziție pentru a face trecerea către
următoarea categorie de activitate.
Activitățile integrate sunt iubite de copii deoarece implică folosirea jocului sub toate aspectele lui. Ei nu se mai plictisesc, descoperă lucruri noi
prin efortul propriu de cercetare, nu obosesc, ci participă activ și depun efort comun în căutarea răspunsurilor. Relațiile copilului preșcolar cu colegii îl
ajută să facă progrese în procesul de socializare, proces început deja în familie. Acțiunile educative desfășurate în grădiniță conturează, într-un mod
specific, baza relațiilor socioafective ale copilului și, în același timp, îl pregătesc pentru integrarea în mediul școlar.
Bibliografie:
1.Evans, J., Meyers, R., 2000, Early Childhood Counts. A Programing Guide on Early Childhood Care for Development. Washington, DC, World
Bank Institute;
2.Vrășmaș, E., 1998, Educația copilului preșcolar, editura ProHumanitate București;
3.Preda V., 2002, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București.
EDUCAȚIA NONFORMALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
Prof. Ornoiu Elena Mădălina
Grădinița „Căsuța Cu Povești” Craiova
Educația reprezintă un pilon fundamental al societății umane, prin intermediul căreia se urmărește clădirea unei vieți de calitate a fiecărui individ
în mod particular, precum și dezvoltarea în mod general a societății și culturii acesteia.
Educația copiilor reprezintă un proces amplu de acțiuni cu impact asupra cunoștințelor, atitudinilor, valorilor și caracterului acestora. În funcție
de gradul de organizare al formelor educației se delimitează trei mari categorii: educația formală, educația nonformală și educația informală.
Educația nonformală reprezintă, conform lui J. Kleis (1973) ”orice activitate educațională, intenționată și sistematică, desfășurată de obicei în
afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării și cunoașterii și al
minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal.”
Educația nonformală, fiind un tip de educație organizată sau semiorganizată, operează în afara sistemului educațional formal, maximizând
procesul de învățare și minimalizând constrângerea specifică școlii. Cu toate acestea, valențe ale educației nonformale au fost 3 introduse și în mediul
școlar. Începând de la programul ”Școala Altfel” până la activitățile extrașcolare și extracurriculare, unitatile școlare sprijină și încurajează demararea
acestor activități și apreciază exemplele de bune practici, menționând avantajele pe care acestea le conferă.
455.
Cadrul didactic devine un pilon în descoperire și învățare, la care educatul se raportează pentru a fi ghidat. În același timp, educatul devine
resursă, producător, participant activ la propria învățare. Nu putem nega rolul determinant al educației formale în dezvoltarea integrală și armonioasă a
personalității copiilor și în sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare pe tot parcursul vieții, însă
consider determinant rolul integrării aspectelor educației nonformale pentru maximizarea bucuriei și plăcerii de a învăța și pentru dezvoltarea
abilităților de viață și sociale, a inteligenței emoționale și a relațiilor interpersonale necesare atât copiilor cât și viitorilor adulți
Educația nonformală este caracterizată prin:
- răspunderea concretă la cerințele fixate;
- permite momente de abstractizare, prin extragerea de cunoștințe din viața practică;
- scoate din educație, funcția de predare, lăsând loc funcției de învățare;
- copiii sunt implicați în proiectarea, organizarea și desfășurarea acestor activități;
-are caracter facultativ sau opțional;
- nu se face o evaluare riguroasă;
- permite punerea în valoare a aptitudinilor și intereselor copiilor;
- permite o mare varietate de forme, flexibilitate sporită a formelor, cunoaște modalități diferite de finanțare;
- facilitează promovarea muncii în echipă și a unui demers pluri sau interdisciplinar;
-accentuează obiective de tip formativ-educativ.
Educația nonformală oferă un set de experiențe sociale necesare, utile pentru fiecare copil, tânăr sau adult, complementarizând celelalte forme
de educație prin:
valorificarea timpului liber al copiilor, din punct de vedere educațional;
oportunități pentru valorificarea experiențelor de viață ale copiilor prin cadrul mai flexibil și mai deschis și prin diversificarea mediilor de învățare
cotidiene;
participare voluntară, individuală sau colectivă;
modalități flexibile de a răspunde intereselor copiilor - gama largă de activități pe care le propune și posibilitatea fiecărui copil de a decide la ce
activități să participe;
dezvoltarea competențelor pentru viață și pregătirea tinerilor pentru a deveni cetățeni activi; pe lângă informațiile și competențele specifice
anumitor domenii de activitate în care se încadrează proiectele sau activitățile nonformale, copiii își dezvoltă și capacități organizatorice,
capacități de autogospodărire, de management al timpului, de gândire critică, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme;
un cadru de exersare și de cultivare a diferitelor înclinații, aptitudini și capacități, de manifestare a talentelor în artă, cultură, muzică, sport,
pictură, IT etc.
Învățământul preșcolar poate fi considerat precursor al educației outdoor, având în vedere că activități formale, informale și nonformale se
desfășoară în afara grădiniței dintotdeauna. Excursiile, plimbările în aer liber, vizitele la muzee au fost mereu prilej de transmitere către copii de
informații, priceperi și deprinderi, niciodată nefiind organizate doar de dragul de a fi organizate.
Activitățile de tip outdoor nu sunt activități de educației formală ce au loc în afara sălii de clasă, ci activități de educație nonformală, menite să
familiarizeze copiii cu natura și să le formeze deprinderi și priceperi de cunoaștere prin experiență, bazându-se desigur pe cunoștițele dobândite în
activitățile de educație formală.
Durata unei activități outdoor este de regulă între 15 minute și 45 minute (în funcție de nivelul de vârstă al participanților se pot organiza runde
suplimentare, vor fi puse condiții care cresc dificultatea activității).
Exemple de activități outdoor:
,,Detectivii naturii” - invstigăm grădina cu o lupă; desenăm în carnețelul propriu ce am descoperit;
„Galeria copiilor” – pictură pe cearșafuri vechi;
Vopsim pietre cu acuarele și personalizăm spațiul de joc al grupei;
Plantăm în grădină; observăm evoluția plantelor (pomi, flori, fructe sau legume) și le îngrijim până la obținerea roadelor; învățăm să împletim un
gard din nuiele;
,,Căsuța păsărelelor” - realizăm un dispozitiv de hrănire a păsărilor și le hrănim zilnic; observam păsările cu binoclu;
,,Spălăm jucăriile”; observăm care plutesc și care se scufundă; observăm modificările apei (formă, culoare, textură etc.);
Organizăm o ,,vânătoare de comori” în natură; facem colecții (frunze, pietre, castane etc.);
Pictăm cu unelte neconvenționale (o paletă de muște, un burete, o floare de păpădie, ramuri diferite etc.);
Creăm o piatră magică pentru decorarea grădinii;
Colorăm dalele de piatră din curte cu cretă colorată, urmărind alternanța culorilor;
„Micile nimicuri, lucruri de luat în serios” - culegem și realizăm un album cu frunze, jucării cu materiale din natură;
Urmărim harta unei comori și descoperim comoara observând direcția săgeților indicatoare și numărând corect pașii;
Găzduim mini olimpiada copiilor;
Stam culcați pe o patură și ne imaginam ce forme au norii; asocierea lor cu forme reale sau din lumea basmelor;
,,Gradina cu povești” - citim cărți afara; fiecare cartea lui sau toți ascultă aceeași poveste; 16. Facem baloane de săpun și măsurăm mărimea
baloanelor și distanța dintre acestea; 1
Desenăm cu creta colorată conturul umbrei noastre, a unui copac etc.;
,,Pavilioanele cunoașterii” – mini ateliere (,,Cum se face pâinea?”, ,,Cum se curăță porumbul?”, ,,Roata olarului” etc.).
456.
Acestea sunt câteva propuneri, dar cheia găsirii temelor pentru activitățile outdoor constă în deschiderea și atenția adulților față de întrebările
copiilor.
Grădinița care le oferă ocazia aceasta va deveni un loc la care merg cu încantare și interes, iar activitatea de studiu va da rezultate mult mai bune
dacă este îmbinată și cu câteva momente de distracție și detensionare.
Educația nonformală oferă un câmp motivațional mai larg și mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalității copilului, având o
capacitate rapidă de receptare a tuturor influențelor pedagogice informale, aflate altfel, într-o expansiune cantitativă greu controlabilă.
BIBLIOGRAFIE :
1. Ionescu, Miron/Bocoș Mușata, ,,Tratat de didactică modernă”, Editura Paralela 45, Pitești, 2009
2. Preda, Viorica, ,,Educația pentru știință în grădiniță”, Editura Compania, București, 2000
3. Schulman, Kolombus, ,,Didactica preșcolară”, Editura V & Integral, București, 1998
4. http:/ /www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/este-importanta-educatia-de-dincolode-usa-clasei
ÎN LUMEA CULORILOR
PROIECT DE ACTIVITATE
Prof.înv. preș. Orosz Gabriela Ioana
Consilier școlar Nechita Oana
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 28 Baia Mare
DATA:
PROFESOR: Orosz Gabriela Ioana/ Nechita Oana
UNITATEA DE INVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu Program Prelungit Nr. 28 Baia Mare
GRUPA: Mică,,Fluturașii”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cum exprimăm ceea ce simțim?
TEMA SĂPTĂMÂNII: În lumea culorilor
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,În lumea culorilor”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
ADP+ADE(DLC)+ALA
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ(ADP)
Întâlnirea de dimineață: „Care sunt culorile curcubeului? ”
ACTIVITĂȚI LIBERALESE(ALA)
Manipulative: Roata culorilor;
Construcții: Construiește după model;
Știință: Amestecul culorilor-experiment;
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE: (ADE)
DLC:„Căticica mea cu ferăstruici-Culori” – lectura educatoarei;
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA)
„Atenție ce culoare și apoi faci mișcare”– joc de mișcare;
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
- Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare;
- Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
- Activare și manifestare a potențialului creativ;
- Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui;
- Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare;
COMPORTAMENTE:
- Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
- Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate;
- Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiate;
- Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
- Manifestă creativitate în activități diverse;
- Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc în calitate de auditor;
- Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene /relații din mediul apropiat;
457.
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
- Formarea deprinderii de a asculta o poveste, de a se exprima corect din punct de vedere gramatical, respectiv valorificarea deprinderilor de lucru
însușite , în realizarea unor sarcini primite.
OBIECTIVE:
să specifice titlul poveștii prezentate;
să demonstreze înțelegerea textului, răspunzând la întrebările adresate, de către educatoare;
să construiască după modelul dat, respectând culoarea;
să așeze bomboanele în farfurie, respectând indicațiile primite;
să așeze fiecare clemă pe culoarea pereche;
să respecte regulile jocului distractiv „Atenție ce culoare și apoi faci mișcare”.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee:conversația, exercițiul , explicația, observația, demonstrația, expunerea,
Materiale didactice:
Pentru copii:cleme colorate, roata culorilor, imagini model construcții, cuburi de lemn, bomboane, farfurii, apă, pipete;
Pentru educatoare:cartea,, Căticica mea cu ferăstruici-Culori”, materialdemonstrativ;
Mijloace de învățământ:calculator, boxe
Forme de organizare: frontal, individual;
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Copiii vor intra în sala de grupă în rând unul câte unul,complectând prezența prin așezarea pozei individuale pe fluturaș, așezându-se apoi pe
scăunel, în formă de semicerc, recitând versurile(Întâlnirea de dimineață):
Fluturașii s-au trezit
Bună dimineața
Și la grădi au venit
Bună dimineața!
Educatoarea le transmite un salut, însoțit de o apreciere: „Bună dimineața, copii harnici și frumoși! Mă bucur că suntem și astăzi împreună!”
Aceștia vor răspunde salutului adresat de educatoare : „Bună dimineața, doamna educatoare!” Copiii se salută unul pe altul, de la stânga la dreapta, cu
glas tare, clar, uitându-se unul la celălalt, folosind formula de salut „Bună dimineața!” și numele colegului pe care îl salută.
Este desemnat preșcolarul de sevici care este rugat să numere câte fete și câți băieți sunt prezenți. Se numără apoi toti copiii prezenți,
menționând numărul totalde copii prezenți ,vom vedea apoi ce poze au rămas neatașate la prezență, ceea ce înseamnă că acești copii sunt absenți. Se
va completa și calendarul naturii:vom identifica ziua din săptămâna în care ne găsim, data și luna și anotimpul in care ne aflăm. Se solicită
preșcolarului de sevici să privească pe fereastră pentru a putea observa cum este vremea iar apoi o să reprezinte acest lucru prin desen.
Activitatea de grup se va realiza prin jocul muzical,, Clap, clap song”.
În continuare copiii sunt solicitați să închidă ochii, iar educatoarea scoate cartea surpriză pe care a găsit-o dimineață la grupa noastră. Copiii
vor fi solicitați să deschidă ochii și să privească cu atenție cartea (Noutatea zilei).
Captarea atenției se va realiza prin următul joc,, Ghicitori pe culori”-Wordwall
Astăzi ,dragi copii o să vă spun o poveste minunată, despre culori. Povestea se numește ,, Căticica mea cu ferăstruici-Culori”desfășurată în
cadrul Domeniului Experiențial Limbă și Comunicare(DLC)”(Anunțarea temei).
Copiii vor fi invitați să se așeze în semicerc pentru a asculta povestea, dar nu înainte de-a specifica faptul că este nevoie să se respecte niște
reguli( să ne găsim o poziție comodă pe scăunel, să fim atenți la expunerea poveștii, să ridicăm mânuța atunci cînd vrem să spunem sau să întrebăm
ceva).
În continuare voi trece la cititul cu voce tare pentru un grup de copii,a poveștii ,,Căticica mea cu ferăstruici-Culori”nuanțându-mi tonul în așa
fel încât să mențin interesul copiilor, ținând cartea cu fața la copii în așa fel încît să observe toți imaginile.Pe parcursul citirii poveștii mă voi opri
asupra fiecărui pagini, voi răspunde la întrebările adresate de copii. După finalizarea poveștii voi adresa câteva întrebări: Cum s-a numit povestea? Ce
culori am întâlnit în povește?(Dirijarea învățării)
Obținerea performanței și asigurarea feed-back-ului se va realiz aprin metoda ,,explozia stelară.”Pentru această metodă avem nevoie de o stea
mare și cinci stele mai mici. Copiii așezați în semicerc vor avea de răspuns la cinci întrebări care se găsesc pe cele cinci stele mici:CE?(culori am
întâlnit în poveste);CINE?(are culoarea roșie, dar galbenă);UNDE?(întâlnim culoarea verde, dar albastră);DE CE? (ne plac mai mult unele culori
);CÂND( apar aceste culori toate împreună?).Pe steaua mare voi nota ideea centrală.Surprinși de conținutul poveștii,copiii sunt întrebați dacă ar dori
să se joace împreună cu culorile. Astfel educatoarea îi învită pe copiii în centrele de activitate.Se prezintă centrele deschise, se intuiesc materialele și
se comunică sarcinile de lucru. Împărțirea copiilor pe cele trei centre de interes se realizează cu ajutorul ecusoanelor primite în piept.
Copiii de la centrul Știință,vor avea de realizat experimentul ,, Amestecul culorilor”.La Construcții,vor construi după modelul dat, respectând
forma și culoarea iar la Manipulative, vor atașa clema la culoarea corespunzătoare de pe roată.. După demonstrarea modului de lucru se va trece la
realizarea sarcinilor primite.După finalizarea sarcinilor primite se va face evaluarea fiecărui centru în parte. Lucrările vor fi evaluate și se vor face
aprecieri asupra modului în care au lucrat copiii.
458.
In încheierea activității , deoarece le-a plăcut foarte mult povestea se vor face aprecieri generale și individuale asupra modului în care au
participat la activitate , iar drept recompensă ne vom juca jocul distractiv,, Atenție ce culoare și apoi faci mișcare”(ALA)
BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum prntru educația timpurie, 2019;
2. ”Metode interactive de grup”, - ghid metodic,2002, Editura Arves, București;
3. Laurenția Culea și colaboratori, 2008, ,Activitatea integrată din grădiniță”, ghid metodic, Editura Didactica Publishing House;
4. ,,Piramida cunoașterii’’- Repere metodice în aplicarea curriculumului preșcolar,2014, Ed. Diamant
O ABORDARE NON-FORMALĂ ÎN EDUCAȚIA ARTISTICĂ LA LICEU
Pavăl Cristina Maria
Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
Sintagmă din ce în ce mai des uzitată în ultimii ani, fie că e vorba de discuții colegiale sau acte ministeriale, educația non-formală este o
reinterpretare a tradiționalei educații extra-școlare sau extra-curriculare, opunându-se pe alocuri educației formale (și formalizate) din școala
tradițională (și tradiționalistă). Pedagogia modernă o definește ca „totalitatea activităților educative desfășurate în afara programului instituționalizat
cu principal obiectiv formarea sau dezvoltarea competențelor-cheie specificate în curriculumul național”. Ca trăsături definitorii ale acestui tip de
educație merită să menționăm marea varietate de conținuturi, flexibilitatea ridicată și caracterul facultativ al activităților incluse. Bineînțeles, educația
non-formală, ca și cea informală, transcende spațiul școlar, poate fi întâlnită pe tot parcursul vieții. Dar, în etapa școală a ei, educația non-formală stă
sub specificul conținuturilor urmărite care își pun amprenta și asupra formelor sale de organizare: de regulă activitățile se desfășoară în școală sub
formă de cercuri tematice, competiții (sportive, culturale, etc.), cluburi. Desigur, unele activități necesită deplasare la locurile cerute de tematica
abordată – instituții ale statului, teatru, agenți economici, etc.
Din punctul de vedere al profesorului de educație artistică/muzicală, abordările non-formale ale conținuturilor disciplinelor respective comportă
o serie întreagă de forme: ansamblul (coral, vocal-instrumental), înființarea/participarea la o orchestră/grup dramatic, participări la concerte, piese de
teatru, întâlniri cu diverși artiști în cadrul unor manifestări ca FILIT sau festivaluri de teatru, etc. Dar conținuturile pot fi abordate și mai simplificat,
fără un efort financiar și/sau logistic ridicat implicat de participarea la activitățile sus-menționate. Am ales pentru exemplificare o activitate
(schematizată mai jos) pe tema „Reinterpretări ale poveștii clasice Romeo și Julieta”, realizată la o clasă de a XII-a, profil filologie.
Clasa: a XII-a (organizați în trei grupe)
Tema: Reinterpretări ale poveștii clasice Romeo și Julieta
Durată: 50 minute (se poate prelungi)
Materiale necesare: videoproiector/tablă inteligentă, foi, markere.
Introducere (5’): Activitatea va avea ca punct de plecare piesa lui Shakespeare, cu celebra poveste de iubire dintre cei doi protagoniști, prezentată pe
scurt de doi elevi cu rol de prezentatori-moderatori ai întregii activități.
Prima parte: (20-25’’): primul grup de elevi va avea ca sarcină găsirea și prezentarea de reluări și/sau reinterpretări ale poveștii shakespeariene în
cultura populară până în epoca modernă, cu mențiunea că vor trebui să analizeze diferențele dintre „original” și copii” și semnificația acestor diferențe.
Profesorul poate sugera ca puncte de plecare filmul „Shakespeare in love”, punerea în scenă a piesei pe Broadway, cu Orlando Bloom în rolul lui
Romeo, lucrarea lui P.I. Ceaikovski, musicalul de la Opera din Beijing pus în scenă de Jiang Tao și a lui Wang Tingting, filmul lui Franco Zefirelli sau
filmul „Poveste din Cartierul de Vest/Westside Story”.
Al doilea grup de elevi va prezenta mitul iubirii din perspectiva altor cupluri celebre – Tristan și Isolda, Paris și Elena, Napoleon și Josefina,
Cleopatra și Marcus Aurelius, Ulise și Penelopa, Regina Victoria și Prințul Albert fiind câteva sugestii.
Al treilea grup de elevi va trebui să găsească în prezentările colegilor o serie de argumente pro și/sau contra pentru afirmația „Indiferent de
moment, iubirea este o constantă indispensabilă a umanității”. Se discută cu toată clasa aspectele reliefate
A doua parte (15’): elevilor li se arată piesa de teatru „modernizată” - atașată, în limbaj internautic, apoi se discută pe ideea „își pierde povestea din
farmec/putere/semnificație dacă este vulgarizată? De ce (nu)?”
Ultima parte (10’): idei de rescriere a finalului poveștii Romeo-Julieta, din care elevii își vor alege una și o vor pregăti pentru data viitoare. Discuții
finale și feedback.
-----
Romeo și Julieta pe internet – piesă de teatru
Login
Actul 1
R: Sal, iubi, cf? Vrei să vb?
J: O, da, stau, hai. Unde eshti?
R: Jos, la balcon, pe avari
459.
J: Mă urmăreshti, iubi??
R: Trb să vb akuma, miss U babe!
J:Ai grijă, bătrânu’ te urăște tare de tot!!!
R: csf, nai csf... așa-s ei... Da’tu?
J: te iubi muuult! NE luăm dak vrei tu!! XOXO
R: K, vb mâine dimi, la 9?
J: OK, 3>
R: XOXO, pwp!
Actul 2
Călugăr: O iei?
R: Da.
Călugăr: Îl iei?
J: Da.
Actul 3
J: Hai, iubi, la nani, nu-i nik afară, ce-auzi tu??
R:OK...
J: Ba staii!!! E ciocârlia!!! Fuuuugi că o mierlești!!!
R: Off, la naiba, babe!!! Mai bine îl căsăpeam pe Tybalt ăla!!! Aku fug repede!!!
J: Knd mai vii?? Yubi, ai grijă!
R: mai vin amc tac’tu nu mă mai urmărește...
J: Miss U big time, XOXO
Actul 4
Doica: Tre’ să te iei cu Paris că nu se poate altfel!!!
J: Bleah!! NUUU! M-am măritat cu Romeo și gata!!!
Actul 5
Călugăr: pe bune??? Atunci, tre’ s-o faci pe moarta, ca să scapi! Bea poșirca asta!
J: Super! Dă-o-ncoa!!
Actul 6
R: J, de ce mă lași pe Seen, iubire??? Ești OK, babe??? Vin kuma!!
Batty: OH, nașpa moment, mișto coliva! J a dat colțu’!!
Actul 7
R: Fără tine, J. viața e pustiu!! Mai bine mort otrăvit! TE yubi enorm! Adio!! (bea otravă)
Actul 8
J: Hai, R, o făceam pe moarta să-l disper pe taică-miu!!! Cf, iubire, acolo???
Călugăr: Oh, damn! Nașpa treabă! R. e cam mort.
J: Vaaaaiiii!!! Iuuuubiiiii!!! R. e mort???? Unde-i pumnalu’??? Aaaaah!!!!
Logout.
MATEMATICIENI CELEBRI
ACTIVITATE NONFORMALĂ
Prof . Petre Bogdan
Liceul Tehnologic,,Lazăr Edeleanu’’Ploiești
Numele activității: ,, Matematicieni celebri’’
Scopul activității: Stimularea și dezvoltarea interesului elevilor pentru cunoașterea istoriei matematicii dar și a creativității acestora intr-un cadru
̑
̑
non-formal, unde elevii vor prezenta descoperiri si rezultate remarcabile ale unor matematicieni celebri in evoluția matematicii dar și ilustrarea epocii
̑
in care au trăit.
Grup țintă: elevii claselor de liceu;
Alți participanți: părinți,alți elevi ai școlii;
Descrierea activităților:
̑
vor fi formate grupe de elevi (4-5 elevi), in funcție de preferința fiecăruia;
̑
fiecare grupă iși va alege un matematician pe care să-l prezintte
̑
fiecare grupă va căuta informații despre matematicieni: date biografice, descoperirile sale, preocupări in alte domenii, aportul său in matematică,
̑
rezolvări de probleme, anecdote;
460.
Desfășurarea activității
inainte de inceperea activității participanții vor viziona un film despre istoria matematicii;
̑
̑
fiecare grupa iși va crea un decor - ,,camera matematicianului’’;
̑
̑
pe foi de flipchart iși vor lipi informațiile, fotografiile, aplicațiile;
de asemenea vor putea folosi costume pentru a reliefa caracteristici ale epocii in care a trăit;
̑
fiecare reprezentant al echipei va prezenta celorlalți ,,camera matematicianului’’ ales ;
la finalul prezentărilor fiecare grupă iși va spune parerea despre realizările fiecărei echipe, puncte forte, minusuri etc
̑
Impactul asupra elevilor:
cresterea interesului cunoașterii istoriei matematicii și a descoperirilor matematice;
conștientizarea importanței istoriei in evoluția umană;
̑
dezvoltarea competențelor digitale;
dezvoltarea gandirii critice și a creativității in domenii variate;
̑
reducerea abandonului școlar;
̑
̑
stimularea invățării continue in rândul elevilor;
̑
imbunătățirea performanțelor școlare;
Comentarii asupra activității
puncte forte, puncte slabe, imbunătățiri;
̑
Evaluarea activității
Concluzii
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ INDERDISCIPLINARĂ
Prof. Petrișor Ștefania Camelia
Seminarul Teologic Liceal „Sf. Iosif Mărturisitorul” Baia Mare, Maramureș
Unitatea de învățământ: Seminarul Teologic Liceal „Sf. I. Mărturisitorul”, Baia Mare
Clasa: a XII- a
Disciplina: în cadrul orei de română –activitate culturală, dedicată nașterii poetului Marin Sorescu.
Titlul activității: SORESCU – „ singur printre poeți”.
Tipul activității: dobândire de priceperi și deprinderi
Profesor: prof. Ștefania Petrișor, bibl. Nechita Claudia
Competențe specifice:
1. cunoașterea vieții și activității lui Marin Sorescu;
2. descifrarea limbajului artistic;
3. capacitatea utilizării adecvate a spațiului bibliotecii și a resurselor informaționale;
4. capacitatea de a comunica în scris și verbal, de a înțelege și a-i face pe alții să înțeleagă diferite mesaje în situații variate;
5. capacitatea de a utiliza și manipula instrumente tehnologice.
Competențe operaționale:
1. să analizeze elementele de compoziție și limbaj ale textului poetic;
2. să identifice teme și motive literare;
3. să lectureze expresiv texte din creația lui Sorescu;
4. să exerseze jocul de rol;
5. să realizeze un afiș de prezentare a fragmentului din drama „Răceala” interpretat de colegii lor;
6. să prezinte produsul realizat în urma cercetării;
7. să-și consolideze deprinderile de muncă intelectuală riguroasă, îmbinând analiza și sinteza;
8. să participe activ la activitate, respectând regulile unei conversații civilizate.
Resurse materiale: volume de poezii și teatru de Sorescu, calculatoare, flip-chart, video-proiector.
Metode și procedee: munca pe grupe, animație culturală, conversația euristică, observația.
Metode de evaluare: Eseul de cinci minute. Să-l descrie pe Marin Sorescu așa cum l-au perceput ei în urma activității, în 5- 10 rânduri.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
1. Moment organizatoric: Salutul, verificarea prezenței elevilor, scurtă conversație .
461.
2. Reactualizarea cunoștințelor: profesorul le amintește elevilor că în această perioadă sărbătorim nașterea scriitorul Marin Sorescu.
3. Captarea și orientarea atenției: Folosindu-se de o prezentare PPT doamna bibliotecar oferă câteva date despre viața și activitatea literară a lui
Marin Sorescu.
4. Informarea elevilor cu privire la obiectivul urmărit: profesorii îi vor provoca pe elevi la o analiză a câtorva texte din opera scriitorului, din care
se vor desprinde particularitățile operei scriitorului.
5. Dirijarea învățării:
Elevii vor fi împărțiți pe trei grupe, vor primi fișe de lucru care vor conține sarcini distincte. După lecturarea fișelor elevii vor identifica nevoile de
rezolvare a cerințelor și își vor împărții sarcinile în cadrul grupului. Una din grupe, se va folosi de computer, pentru a duce la bun sfârșit sarcina
cerută.
6. Asigurarea conexiunii inverse (feedback-ul): Se va prezenta produsul cercetării lor, fiecare grupă va prezenta o particularitate a textelor
soresciene, vor avea loc discuții și remarci la adresa activității de cercetare, din care se vor putea desprinde temele și motivele fundamentale din opera
lui Sorescu și viziunea sa despre lume și viață.
7. Notarea elevilor și tema pentru acasă. Elevii nu vor fi notați, ei vor primi eseul de 5 minute în care vor descriemodul cum l-au perceput pe
scriitorulMarin Sorescu.
GRUPA I
POEZIA LUI SORESCU
Elevii vor primi, în format letric, textele a trei poezii scrise de Marin Sorescu: „Poveste”, „Boala” și „Shakespeare” și următoarele cerințe:
Stabiliți o temă pentru fiecare poezie;
Extrageți motivele din poeziile primite;
Identificați sentimentele pe care vi le-a provocat lectura textelor;
Găsiți similitudini cu alte poezii din literatura româna;
Recitați expresiv textele poetice.
GRUPA II
„ACTORII” LUI SORESCU
Lecturați și interpretați fragmentul extras din drama „ RĂCEALA” de Marin Sorescu.
GRUPA III
„ DE- A RÂSUL, PLÂNSUL”
Realizați un afiș pentru fragmentul pregătit de colegii voștri, după piesa „RĂCEALA” de Marin Sorescu .
METODE DELIBERATIVE - DEZBATEREA ACADEMICĂ ÎN FORMAT WORLD SCHOOLS STYLE
prof. Petrune Livia Mihaela
Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani
Tipul metodei: activ-participativă
Disciplina/ activitatea: La orice disciplină se poate organiza o dezbatere în formatul World Schools Style dacă se stabilește o temă/moțiune care să
permită formularea de argumente pro și contra, să prezinte interes pentru participanți, să fie actuală – dezbaterea vizează probleme controversate din
realitatea socială, economică, culturală, științifică etc., trebuie să fie clară și precisă, să fie ofertantă în privința surselor de documentare.
Nivel de dificultate (ușor, mediu, greu): mediu
Dimensiunea grupului: minim 7 elevi (6 debateri și un arbitru)
Timp necesar: o oră (se poate adapta timpul de discurs pentru a ne încadra într-o oră de curs)
Materiale necesare (resurse):
resurse informaționale (formatul dezbaterii WS, rolurile vorbitorilor, arbitrajul în WS, feed-back, dar și informații despre tema propusă pentru
dezbatere);
resurse materiale – foi A3, A4, instrumente de scris, fișe de arbitraj.
Contextde aplicare: Putem folosi această metodă în cadrul lecțiilor de recapitulare,sistematizare și consolidare a cunoștințelor, dar și a celor de
formare a priceperilor și deprinderilor de comunicare/argumentare, dar și ca lecție de evaluare sau transmitere și însușire de noi cunoștințe.
Obiectivele aplicării metodei (din perspectiva cunoștințelor, abilităților și atitudinilor):
462.
Tehnicile de dezbateri dezvoltă:
Gândirea critică;
Capacitatea de argumentare;
Concizia și claritatea în exprimare;
Rezonabilitatea în afirmarea unei opinii având o documentare prealabilă;
Toleranța față de opiniile adverse;
Persuasiunea;
Ascultarea activă;
Stilul de prezentare într-o apariție publică;
Capacitatea de a lucra într-o echipă.
Competențe vizate / metacompetențe:
Dezvoltarea deprinderilor de gândire analitică și de exprimare personală;
Cultivarea toleranței față de pluralismul opiniilor;
Dezvoltarea la elevi a capacității de abordare inter/pluri/transdisciplinară a problematicii supuse analizei și dezbaterii.
Descrierea metodei: DEBATE-ul este o formă structurată de dezbatere educațională, compusă formal din echipe cu un număr egal de membri.
Aceștia sunt puși în situația de a pune în valoare „pro” și „contra” argumente diferite pentru ambele fațete ale unor chestiuni asupra cărora oamenii,
deși bine intenționați, pot fi în dezacord.
Etape/principii de aplicare: În formatul dezbaterilor World Schools Style avem două echipe, numite formal Guvern (echipa care afirmă moțiunea) și
Opozitie (echipa care neagă moțiunea), cu câte trei vorbitori; tema/moțiunea poate fi impromptu (este adusă la cunoștință cu o oră înainte, iar în
pregătirea acesteia echipele nu au voie să folosească decât materialele tipărite pe care le au la dispoziție, de regulă dicționare sau compendii; sunt
moțiuni foarte largi din punctul de vedere al interpretării) sau moțiuni prepared (sunt anunțate cu cel puțin două săptămâni înainte). Dezbaterea este
compusă formal din 8 secțiuni distincte: 6 discursuri constructive (durata acestora fiind de 8 minute, timp care poate fi redus în cadrul unei ore de curs
la 4-5 minute) susținute în ordine alternativă de membrii celor două echipe (Guvern, apoi Opoziție) și 2 discursuri concluzive (durata acestora fiind de
4 minute și nu pot fi susținute decât de vorbitorul 1 sau 2 al fiecărei echipe, iar ordinea de prezentare a acestora este Opoziție, apoi Guvern). Doar în
cadrul discursurilor constructive, echipa oponentă poate adresa intervenții (începând cu minutul 2 al discursului și până la minutul 7 inclusiv), dar
vorbitorul are libertatea de a accepta sau respinge intervenția.
În centrul conceptului de dezbatere se află cazurile; fiecare echipă, cea afirmatoare și cea negatoare, își compun propriul caz. Ele se prezintă în
discursuri numite pledoarii constructive.
Cazul presupune o argumentare completă ce cuprinde:
- interpretarea moțiunii (pe baza definirii termenilor cheie);
- formularea unui criteriu sau a unor perspective de abordare a temei;
- prezentarea motivelor pe care se sprijină poziția adoptată;
- expunerea pe larg a argumentelor pregătite.
Ambele echipe trebuie să:
- prezinte cazuri cu motive care afirmă și, respectiv, infirmă moțiunea;
- respingă cazurile oponenților;
- se apere împotriva acestor respingeri.
Evaluarea unei dezbateri este asigurată de unul sau de un număr impar de arbitri și se realizează pe baza a trei criterii:
conținut (40 puncte) – reprezintă calitatea argumentelor folosite, dar și a contraargumentelor (evaluarea trebuie realizată ca și cum acestea ar fi
redate în formă scrisă); se evaluează, calitatea raționamentelor și exemplelor, dar și gradul de complexitate al acestora;
stil (40 puncte) – se analizează modul în care un debater vorbește (repede/rar, apăsat/lin, aprins/calm), felul de a folosi limbajul non-verbal și alte
elemente ce țin de capacitatea de a captiva audiența;
strategie (20 puncte) – analiza elementelor care țin de structura discursului dar și înțelegerea și aprecierea ariilor cheie ale dezbaterii, coeziunea
argumentelor.
Arbitrul acordă punctaje individuale, completează fișa de arbitraj, decide echipa câștigătoare și motivează decizia; este recomandat să ofere și
feedback debaterilor.
Exemplu de bună practică:
În cadrul orei de Filosofie, lecție de fixare și sistematizare, unitatea de învățare: Politica, tema: Teorii politice moderne și contemporane,
desfășurată la clasa a XII a D, specializarea științe sociale, de la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani, am evaluat dezbaterea în formatul WS
Acest Parlament crede că democrația este o ideologie superioară comunismului/totalitarismului. – moțiune prepared stabilită în săptămâna anterioară,
când am distribuit și rolurile elevilor: s-au format cele două echipe Guvern (3 elevi) – Opoziție (3 elevi), am stabilit durata de 5 minute pentru un
discurs constructiv (primul și ultimul minut fiind protejate de intervenții din partea echipei adverse), 3 minute durata discursului conclusiv, 4 minute
pentru completarea fișei de arbitraj de către arbitri (26 de elevi și profesorul) și 10-15 minute pentru acordare deciziei/feedback dezbatere.
Reflecție și evaluare:
Cele două echipe și-au prezentat cazurile proprii – afirmând, respectiv, negând moțiunea. În interpretarea acesteia, în formularea poziției
adoptate, în construcția argumentelor au folosit concepte specifice filosofiei politice, teorii politice diferite (abordări pro și contra legate de sisteme
politice/guvernare, libertate, dreptate, egalitate, interes general, relația stat-cetățean etc.).
463.
Atât debaterii cât și arbitrii au fost capabili să identifice principalele trăsături ale democrației și comunismului, respectiv totalitarismului, să
utilizeze teoriile politice în argumentarea/contraargumentarea pe o temă dată, să evalueze obiectiv dezbaterea (a câștigat echipa Guvernului într-un
meci echilibrat - o diferență de 1,5 puncte), dar și să argumenteze un punct de vedere personal cu privire la ideologiile politice, beneficii, limite,
impact, drepturi și responsabilități implicate. Explicațiile, exemplele, implicațiile prezentate în structura argumentelor /contraargumentelor oferite de
către cele două echipe, dar și în motivația deciziilor prezentate de arbitri au evidențiat faptul că elevii au reușit să realizeze conexiuni între cunoștințele
dobândite în cadrul orelor de istorie, sociologie, studii sociale,filosofie și situații reale de viață.
Valori promovate:
Gândire critică și flexibilă;
Autonomie în gândire;
Atitudine pozitivă față de comunicare;
Toleranță față de valorile, opiniile și argumentele celorlalți;
Deschidere pentru colaborarea cu ceilalți;
Interes pentru analiza și investigarea unor probleme ale lumii contemporane;
Cetățenie activă.
Bibliografie și referințe web:
1. Manual de dezbateri academice, Iași, Editura Polirom, 2002;
2. Manualul elevului pentru disciplina opțională Dezbatere, oratorie și retorică (format online), București 2016;
3. https://www.edu.ro/sites/default/files/RegS_ONADG_2022.pdf Regulamentul specific al Olimpiadei Naționale de argumentare, dezbatere și
gândire critică „Tinerii dezbat”
4. https://ardor.org.ro/resurse/
5. https://idebate.net/resources/debatabase
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN PROCESUL FORMATIV - EDUCATIV
Prof. învăț. Preșcolar: Pintican Emanuela
Instituția: GPP NR 3 Bistrița, jud. BN
Educația formală este educația intenționată realizată de specialiștii din domeniul educației (educatori, profesori, învățători, lectori, etc.). Acest
tip de educație cuprinde totalitatea influențelor și acțiunilor organizate sistematic, gradate cronologic și elaborate în cadrul unor instituții specializate,
în vederea realizării personalității umane. Educația formală este educația oficială fiind prioritară din perspectiva politicilor naționale privind
dezvoltarea resurselor umane, este principala țintă a politicilor educaționale.
Educația nonformală cuprinde totalitatea acțiunilor organizate în mod sistematic, dar în afara sistemului formal al educației fiind considerată
complementară cu educația formală sub aspectulfinalităților conținutului și a modalităților concrete de realizare. Conținutul, metodele și instrumentele
de lucru sunt diferențiate în funcție de capacitățile și interesele participanților.
Educația informală este considerată ca fiind educația incidentală și include totalitatea influențelor neintenționate, eterogene și difuze, prin care fiecare
persoană dobândește cunoștințe, abilități și aptitudini din experiențele sale zilnice. Prin educație informală înțelegem educația realizată spontan,
discontinuu și nesistematic, fără restricții sau standarde.
Așadar, cele trei forme ale educației contribuie la dezvoltarea personalității tinerilor și pot contribui la dezvoltarea durabilă a societății prin
intercondiționare. Astfel, educația formală are de câștigat dacă reușește să integreze creator multe din influențele specifice educației nonformale și
informale.
Metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii, ale inteligenței, ale imaginației și creativității. Ele sunt totodată mijloace prin
care se formează și se dezvoltă priceperile, deprinderile și capacițățile copiilor. Învățarea prin cooperare este o modalitate de stimulare a comunicării și
învățării active.
O categorie din ce în ce mai frecvent folosită în procesul instructiv-educativ o reprezintă metodele interactive de grup. Acestea sunt modalități
moderne de stimulare a învățării și dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei,
de experiențe, de cunoștințe. Pentru ca obiectivele metodelor interactive să fie atinse este necesar ca atât educatoarea cât și copiii să îndeplinească o
serie de roluri, cum ar fi rolul de animator care obligă la ascultarea activă a tuturor copiilor, a grupurilor.
Metoda ”Pălăriile gânditoare”- este o tehnică interactivă de stimulare a creativității, având la baza interpretarea unor roluri prin care copiii
își exprimă liber gândirea dar respectând rolul. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru, negru;
membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul:
464.
Pălăria albă - oferă o privire obiectivă asupra informațiilor, este neutră, este concentrată de fapte, obiective și imagini clare, stă sub semnul
gândirii obiective (neutralitate, face clarificări).
Pălăria roșie- frâu liber imaginației și sentimentelor, oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor, poate însemna și furia sau supărarea,
descătușează stările afective (Așa simt eu în legătură cu…).
Pălăria neagră- exprimă prudență, grijă, avertisment, judecată, oferă o perspectivă întunecoasă și sumbră, este perspectiva gândirii pesimiste și
negative (Dar dacă nu se potrivește…, Nu numai că nu merge, dar nici nu……, identifică greșeli).
Pălăria galbenă- oferă o perspectivă pozitivă, constructivistă; simbolizează lumina soarelui, simbolismul, optimismul; gândire optimistă,
constructivă pe un fundament logic; exprimă speranța, are în vedere beneficiile, valoarea informațiilor și a faptelor, oferă sugestii, propuneri clare
și concrete ( ideile creative oferite sub pălăria verde, pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă).
Cum se utilizează metoda: se împart cele 6 pălării și se oferă tema supusă discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria albastră-
conduce activitatea. Este pălăriaresponsabilă cu controlul discuțiilor. Formulează concluzii-clarifică. Pălăria albă- este povestitorul, redă pe scurt
conținutul acțiunii. Este neutru-informează. Pălăria roșie- își exprimă emoțiile, sentimentele, supărarea, față de personajele întâlnite. Nu se justifică –
spune ce simte. Pălăria neagră-este criticul, prezintă aspectele negative ale întâmplărilor- identifică greșelile. Pălăria verde –este gânditorul, care oferă
soluții alternative, dă frâu imaginației –generează idei noi. Pălăria galbenă –este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive, explorează
optimist posibilitățile. Creează finalul –efortul aduce beneficii.
Pălăria verde- exprimă idei noi, stimulând gândirea creativă; este simbolul producției de idei noi inovatoare; caută alternative, ajunge la noi
concepte, variante, posibilități; cere efort de creație.
Pălăria albastră- exprimă controlul procesului de gândire, este atotvăzătorul și atotcunoscătorul; supraveghează și dirijează bunul mers al
activității; preocupare pentru a controla și a organiza; monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor, rezolvă conflicte, intervine din
când în când și la sfârșit, atrage atenția celorlalte pălării, care la rândul lor pot să-i ofere sugestii.
Beneficiile metodei se concretizează în faptul că copiii învață:
Să comunicece simt fără reținere;
Să comunice liber gândurile, dar din perspectiva semnificației culorii;
Să-și exteriorizeze emoțiile, sentimentele;
Să evite greșelile;
Să ia decizii;
Să cunoască semnificația fiecărei culori;
Să-și schimbe modul de a gândi experimentând un altul.
În cadrul Domeniului Limbă și Comunicare, metoda poate fi integrată în diferite momente ale activităților: povestirea, memorizarea,
convorbirea, lectura după imagini.
Aplicație ‘’Scufița Roșie’’- povestirea copiilor.
Etape:
·Prezentarea și intuirea materialului nou: Sunt prezentate cele 6 pălării de culori diferite care vor fi așezate pe măsuțe pentru constituirea grupurilor;
Imagini din povestea „Scufița Roșie” .
Anunțarea temei: cu aceste pălării magice ne jucăm - fiecare pălărie are puteri diferite;
Constituirea grupurilor –sunt împărțiți în 6 echipe și sunt așezați la măsuțele cu pălăriile colorate: sub fiecare pălărie mai mulți copii vor găsi
soluții, răspunsuri, se vor consulta și vor interpreta același rol fie completându-se, interpretând pe rând sau fiind reprezentați de un lider; Sunt
explicate copiilor rolurile fiecărei pălării în parte.
Pălăria Albă- prezintă faptele din poveste cum s-au întamplat.
̑
Pălăria Albastră- caracterizează personajul principal în comparație cu lupul din poveste.
Pălăria Roșie-sentimentele trăite de Scufiță.
Pălăria Neagră- identifică greșeala Scufiței.
Pălăria Verde-să caute soluții
Pălaria Galbenă- propuneți un alt final al poveștii.
Activitatea în grupuri:
Pălăria Albă-redă pe scurt textul povestirii.
Pălăria Albastră –o caracterizează pe Scufița Roșie în comparație cu lupul; e veselă, prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar
neascultătoare, în timp ce lupul este rău, lacom, șiret, prefăcut. Arată ceea ce se întâmplă când sfaturile părinților nu sunt ascultate.
Pălăria Roșie-arată cum Scufița Roșie își iubea mama și bunica, de care a ascultat întotdeauna Ea iubește florile, animalele, se joacă cu ele în
natură, îi este milă de bunică, este bucuroasă când vânătorul le salvează, este supărată pe lup pentru ceea ce a făcut.
Pălăria Neagră - critică atitudinea Scufiței Roșii: trebuia să asculte sfaturile mamei, trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Nu trebuia să aibă
încredere în animale, nu trebuia să spună intențiile ei, este supărată pe vicleșugul lupului.
Pălăria Verde-acordă variante Scufiței Roșii; dacă dorea să ofere flori trebuia să ceară mamei să cumpere un buchet de flori, dacă dorea să culeagă
flori, trebuia să o roage pe mama să o însoțească în pădure sau să o întrebe dacă are voie. Lupul o putea ajuta să culeagă mai repede flori sau
ciuperci pentru bunica.
Pălăria Galbenă-găsește alt final textului. Scufița Roșie putea să refuze să meargă la bunica, știind că trece prin pădure; ea nu ascultă de lup, lupul
i-arată Scufiței Roșii drumul cel mai scurt până la bunica, animalele din pădure o sfătuiesc să nu asculte de lup.
465.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în
sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia.
În concluzie,aplicarea cu regularitate a metodelor inovative, de cooperare, duc în timp la rezultate superioare, relaționări heterogene mai pozitive,
motivație intrinsecă mai mare, respect de sine mai crescut și dezvoltă abilități sociale deosebite.
Bibliografie:
1. Breben S., Gongea, E., Ruiu,G.,Fulga,M.,( 2002), Metode interactive de grup, Editura Arves, București
2. Oprea, L., (2008),Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București
3. Stan, N., Manea, D., (2010),Rolul metodelor interactive în contextul paradigmei curriculare contemporane, în Educația 21, pp.50-67, Nr.
ARTA CA TERAPIE DE ÎNVĂȚARE
(AUTOCUNOAȘTERE ȘI ATITUDINE POZITIVĂ-
SECVENȚĂ DIDACTICĂ - PROIECTARE)
Prof. Bianca Maria Ilaș
Școala Gimnazială Nr. 10 Botoșani
CLASA: a IV-a A
DISCIPLINA: CUFĂRUL CU IDEI (disciplină opțională)
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: „IDEI CU SUFLET ȘI CULOARE”
SUBIECTUL LECȚIEI: Autocunoaștere și atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți: „Just Be Yourself”
TIPUL LECȚIEI: transmitere de noi cunoștințe
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
DISCIPLINE INTEGRATE: - LLR
- Matematica
- MM
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE:
EDUCAȚIE CIVICĂ:
1.1. Stabilirea unor asemănări și deosebiri între sine și ceilalți, după criterii simple;
2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă
2.3. Explorarea abilităților de relaționare cu ceilalți;
COMPETENȚE SPECIFICE INTEGRATE:
LLR
1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un text audiat;
MATEMATICA
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigații, prin observarea și generalizarea unor modele sau regularități din mediul apropiat;
MM
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare, în funcție de conținutul și caracterul muzicii;
SCOPUL LECȚIEI: Manifestarea interesului pentru autocunoaștere și intercunoaștere, pentru identificarea asemănărilor și deosebirilordintre și
formarea unei atitudini pozitive față de semeni
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să aplice modele de comportamente pozitive în grupul de copii (de diferite etnii, din medii dezavantajate și cu cerințe educative speciale);
O2: să utilizeze corect criteriile de caracterizare ale unei persoane după vârsta biologică;
O3: să utilizeze oricare formă de liberă exprimare – ca artă, pentru definirea personalității proprii;
O4: să-și formeze deschiderea față de alte culturi;
STRATEGIA DIDACTICĂ: activ-participativă;
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: observația dirijată, explicația, exercițiul, jocul didactic, conversația euristică, problematizarea, evaluarea
prin aprecieri verbale;
MIJLOACE DIDACTICE: laptop, proiector, I m a puzzle, link-uri / hyperlink-uri pentru accesarea materialelor didactice selectate la cursul „Art as
Therapy: Self-Expression and Special Needs in Art Education”, Barcelona, Spania, august 2022;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual;
RESURSE TEMPORALE: 45 min.
466.
BIBLIOGRAFIE:
“Programa pentru disciplinele Comunicare în limba romană, Matematică și explorarea mediului, Dezvoltare personală, Muzică și mișcare, Arte
vizuale și lucru manual, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
Manual de Dezvoltare personală, Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, METCS, Ed. Ars Libri, format PDF online;
„Ghidul cadrului didactic, Editura Ars Libri 2013;
Suport de curs formare Erasmus + : „Art as Therapy: Self-Expression and Special Needs in Art Education”, Barcelona, Spania, august 2022;
www.didactic.ro;
www.facebook.com;
https://im-a-puzzle.com/look_i_m_a_puzzle;
www.utilecopii.ro;
https://www.qbebe.ro/
https://hu.pinterest.com/pin/48061921109150297/ (Imagine_Stadiile de dezvoltare ale omului)
https://im-a-puzzle.com/look_i_m_a_puzzle_8wmHH38v.puzzle (Puzzle matematic_Descoperă invitații, calculând vârsta)
https://www.google.com/search?
q=familia+generatii+de+oameni+imagini&sxsrf=ALeKk036qG_aPRkf3HJrUGlwV8h6CLaJMw:1596165331007&tbm=isch&source=iu&ictx=1
&fir=Rfoczisrp_nU5M%252CSIAP63oGo1efOM%252C_&vet=1&usg=AI4_-
kSOqPE3HUABdn81HAWN1hJxeYz0Jw&sa=X&ved=2ahUKEwiRuLqcw_bqAhWIrIsKHe7MBSAQ9QEwAHoECAoQBQ&biw=979&bih=43
9#imgrc=dtxnZGC0YCUQKM (Familia_păpuși de lemn)
http://www.utilecopii.ro/articole/poezii-ghicitori/poezia-familia-mea/9470/ (Poezie_„Familia mea”)(Videoclip –muzică și versuri_Pagina
TraLaLa_ Meloritm_„Cântecul familiei”)
Aplicații: I m a puzzle, Facebook, YouTube Kids, Jamboard, Picassa;
DESCRIEREA SECVENȚELOR PROIECTATE:
1.CAPTAREA ATENȚIEI
C 1.1 EC
C 3.1 MEM - O1
Activitatea se desfășoară în sala de clasă, mobilierul este dispus în cerc, grupat pentru lucrul în echipe.
Elevii sunt anunțați că au musafiri surpriză și că îi pot descoperi prin rezolvarea unui puzzle matematic ale cărui rezultate au o semnificație aparte;
https://im-a-puzzle.com/look_i_m_a_puzzle_8wmHH38v.puzzle (Puzzle matematic_Descoperă invitații, calculând vârsta)
2.ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR
C 2.2 EC - O1
Se anunță tema și obiectivele pe înțelesul elevilor: „Autocunoaștere și atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți: „Just Be Yourself ”
3.DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
C 1.2 LLR – O1
Se citește poezia „Familia mea” http://www.utilecopii.ro/articole/poezii-ghicitori/poezia-familia-mea/9470/ (Poezie_„Familia mea”)
Se discută poezia, se stabilesc diferențele de vârstă dintre membrii acesteia/ se atribuie un număr de ani bunicilor, părinților, copiilor și se
precizează activitățile pe care le fac/le pot face – în funcție de vârstă (pe baza unei imagini);
https://drive.google.com/file/d/1meuGJpe8E3ELPksB1PjgotOTss5k6sVX/view?usp=sharing
Se intuiește planșa și precizează că oamenii parcurg de la naștere mai multe stadii de dezvoltare: copilăria, adolescența, tinerețea, maturitatea,
bătrânețea;
Se utilizează o fișă de lucru pentru a se realiza caracteristicile diferite/ asemănătoare ale copiilor, dar și modurile diverse prin care aceștia pot
colabora și socializa.https://drive.google.com/file/d/1TskqEvxUA_PR7fodV0B_CZpGMwVKgaF5/view?usp=sharing
Se vizionează videoclipul „Cântecul familiei”: https://www.youtube.com/watch?v=unHFJ0LYSkI (Videoclip –muzică și versuri_Pagina
TraLaLa_Meloritm „Cântecul familiei”)
Mesajul educativ este extras cu ajutorul elevilor:
• fiecare vârstă are avantaje și dezavantaje;
• oamenii trebuie să se ajute între ei;
• fiecare vârstă trebuie trăită corect, prin asumarea responsabilităților, dar și a beneficiilor; etc.
În încheiere, copiii sunt invitați să arate, prin expresii faciale, modul în care se simt la sfârșitul lecției, cadrul didactic face aprecieri asupra
desfășurării activității;
Elevii sunt invitați să-și spună părerea asupra activității desfășurate și să aleagă, pentru o zi, vârsta pe care și-ar dori-o, motivând preferința.
467.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
,,PRIETENII SĂNĂTĂȚII”
Prof. Șotropa Monica-Iuliana
Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Sf. Ioan Iacob” Dorohoi/
Grădinița cu P.P. nr.6
GRUPA: MIJLOCIE ,,PITICII”, NIVEL I
TEMA ANUALĂ: ,,CINE SUNT/SUNTEM?”
TEMA SĂPTĂMÂNII:,,MAI CURAT, MAI SĂNĂTOS!”
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,PRIETENII SĂNĂTĂȚII”
MIJLOC DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ (ADP, ALA 1, ADE, ALA 2)
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Verificarea și consolidarea cunoștințelor dobândite referitoare la obiectele de igienă personală, precum și consolidarea
priceperii și deprinderii de a realiza o compoziție plastică originală.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
să construiască cu ajutorul cuburilor baia proprie;
să decoreze cutia pentru obiectele de igienă personală cu semnele grafice învățate;
să recunoască obiectul de igienă personală prin pipăirea acestuia;
să denumească obiectele de igienă personală;
să despartă cuvintele în silabe, precizând numărul de silabe din care este format cuvântul;
să traseze atâtea linii câte silabe are cuvântul respectiv;
să numere în limitele 1-4 raportând numărul la cantitate și invers;
să identifice obiectul de igienă personală motivând necesitatea folosirii acestuia;
să picteze prosopul folosind tehnica dactilopicturii;
să participe cu plăcere și interes la joc alături de ceilalți copii
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
ADP - ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
Întâlnirea de dimineață: ,,În oglindă mă privesc”; Salutul: ,,Bună dimineața, copii frumoși și sănătoși!”; prezența; calendarul naturii; împărtășirea
cu ceilalți; activitatea de grup; noutatea zilei.
Tranziții: ,,Ghici, ce mimez?”; ,,Mă îngrijesc, sănătos să cresc!”
Rutine: ,,Mâinile curate înseamnă sănătate!”; ,,De mine mă-ngrijesc, mare ca să cresc”
ALA1 - JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE LIBER ALESE :
Construcții: ,,Baia mea”
Artă:,,Cutia pentru obiecte de igienă personală” – decorare cu semne grafice
Știință:,,Ghici, ce obiect de igienă personală ai pipăit?”
ADE - ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE:
DLC+DȘ+DOS+ DEC: ,,Prietenii sănătății” - joc didactic+dactilopictur
ALA 2 - JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE LIBER ALESE:
,,Așază-mă la locul potrivit!” – joc de atenție
SARCINA JOCULUI:
Denumirea obiectelor de igienă personală, despărțirea cuvintelor în silabe, trasarea atâtor linii câte silabe are cuvântul;
Numărarea în limitele 1-4, raportarea numărului la cantitate și invers;
Identificarea obiectului de igienă personală
REGULILE JOCULUI:
Copilul numit de către educatoare va denumi imaginile ce reprezintă obiecte de igienă personală, va despărți cuvintele în silabe specificând
numărul acestora, va corela numărul de silabe cu bătaia ritmică din palme, va trasa atâtea linii câte silabe are cuvântul respectiv, va număra în
limitele 1-4, va raporta numărul la cantitate și invers, va identifica obiectul de igienă personală și va motiva necesitatea folosirii acestuia.
La rezolvarea corectă a sarcinilor, fetița își va recăpăta, pe rând, obiectele de igienă personală.
ELEMENTE DE JOC: păpușa, surpriza, ghicirea, aplauze, recompense, stabilirea feed-backului prin aprecierea permanentă a rezultatelor.
STRATEGII DIDACTICE:
➢ Metode si procedee: conversatia, explicatia, observația, demonstratia, exercițiul, problematizarea, jocul didactic, Turul Galeriei, metoda Celor patru
colțuri;
➢ Materiale didactice: imagini ce reprezintă obiecte de igienă personală, păpușă, cuburi, cutie, creioane colorate, carioci, foi albe, coș cu obiecte de
igienă personală, jetoane cu cifrele de la 1-4, coșuri, prosoape, acuarele, apă, șervețele, recompense.
➢ Forme de organizare: frontal, individual.
468.
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
Continuă: prin observarea comportamentului, analiza răspunsurilor, stimularea participării la activitățile individuale și frontale;
Finală: oral prin aprecieri asupra realizării obiectivelor, aprecieri verbale.
BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru Educație Timpurie, 2019;
2. Laurenția Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea - ,,Activitatea integrată din grădiniță” - ghid pentru cadrele didactice din
învățământul preuniversitar, Editura DPH, 2008;
3. Laurenția Culea - Aplicarea noului curriculum - sugestii metodologice, Editura Diana, Pitești, 2008;
4. PPT ,,Prietenii sănătății”
ACTIVITATE INTEGRATĂ
“PRIETENII SĂNĂTĂȚII”
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, copii frumoși și sănătoși!”, parcurgându-se momentele: salutul, prezența,
calendarul naturii. În etapa împărtășirea cu ceilalți educatoarea poartă o discuție cu copiii despre obiectele de igienă personală. Activitatea de grup –
,,În oglindă mă privesc...” se realizează prin rostirea unor versuri cu referire la obiectele de igienă personală. Noutatea zilei se va realiza prin întâlnirea
educatoarei cu o fetiță cam neîngrijită, pe nume Rica Murdărica. Aceasta este tare tristă deoarece toate obiectele de igienă personală au fugit de la ea
deoarece nu i-a plăcut niciodată să se spele pe mâini, pe față, pe dinți, să se pieptene și nici să facă baie. Acum îi pare rău de ceea ce a făcut, realizează
cât de important este să fii curat și îngrijit și își dorește foarte mult ca acestea să se reîntoarcă la ea. Pentru a o ajuta pe fetiță, copiii trebuie să
îndeplinească câteva sarcini de lucru. Pentru că o vor ajuta pe Rica Murdărica, aceasta a pregătit o surpriză pentru copii.
Activități pe centre de interes: Educatoarea va prezenta fiecare centru de interes deschis, se intuiesc materialele și le va explica copiilor ce au de
lucru. Copiii, în funcție de dorința fiecăruia, se vor împărți și își vor alege sectorul la care vor să lucreze ținând cont de sarcinile cerute de educatoare:
la sectorul ”Construcții” – ,,Baia mea” - copiii vor construi din cuburi baia proprie; la sectorul ,,Artă” – ,,Cutia pentru obiectele de igienă personală” –
copiii vor decora, cu semnele grafice învățate, cutia pentru obiectele de igienă personală; la sectorul ,,Știință” – ,,Ghici, ce obiect de igienă personală
ai pipăit?” - copiii vor recunoaște obiectele de igienă personală prin pipăirea acestora.
Înainte de a începe activitatea pe centre, copiii execută câteva exerciții de încălzire ai mușchilor mici și ai mâinilor. Educatoarea supraveghează
și antrenează copiii la fiecare centru de interes, oferind explicații suplimentare acolo unde este necesar. La final, copiii observă și analizează lucrările
și rezultatele activităților. Se fac aprecieri individuale și colective asupra comportamentului și modului de realizare a lucrărilor.
Trecerea de la activitățile pe arii de stimulare la activitățile pe domenii experențiale se va realiza prin tranziția „Ghici, ce mimez?”. Activitatea
pe domenii experențiale va integra domeniile Limbă și comunicare, Științe, Om și Societate și Estetic și creativ. Se trece la desfășurarea jocului
didactic „Prietenii sănătății” în care copilul numit de către educatoare va denumi imaginile ce reprezintă obiecte de igienă personală, va despărți
cuvintele în silabe specificând numărul acestora, va corela numărul de silabe cu bătaia ritmică din palme, va trasa atâtea linii câte silabe are cuvântul
respectiv, va număra în limitele 1-4, va raporta numărul la cantitate și invers, va identifica obiectul de igienă personală și va motiva necesitatea
folosirii acestuia. La finalul activității fiecare copil își va înfrumuseța prosopul prin tehnica dactilopicturii.
Activitatea se încheie cu Jocuri si activitati liber alese II – ,,Așază-mă la locul potrivit!” – joc de atenție.
Voi aprecia pozitiv evoluția copiilor, îi voi evidenția pe cei care s-au implicat activ și îi voi încuraja pe cei care au nevoie, precum și mulțumirile
fetiței pentru ajutorul primit, recompensarea și expoziția cu lucrările acestora.
PROIECT DIDACTIC
Profesor Balica Nela-Ionela
Liceul Particular nr. 1, Bistrița, județul Neamț
INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Liceul Particular nr. 1, Bistrița, județul Neamț
DATA: 07.02.2023
CLASA: a XI-a
PROFESOR: Balica Nela-Ionela
OBIECTUL: Limba și literatura română
SUBIECTUL˸ Mircea Eliade, Maitreyi – particularități de construcție a personajului feminin
TIPUL LECȚIEI: de însușire de noi cunoștințe.
469.
COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare;
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare si nonliterare;
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.3 Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate;
2.1 Aplicarea unor tehnici vizând înțelegerea textelor literare sau nonliterare;
2.4 Analiza componentelor structurale și expresive ale textelor literare studiate și discutarea rolului acestora în tratarea temelor;
2.6 Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate;
3.3 Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate;
COMPETENȚE DERIVATE:
C.1. prezentarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului analizat (Maitreyi);
C.2. indicarea ipostazelor în care apare personajul;
C.3. precizarea mijloacelor de caracterizare a personajului;
C.4. încadrarea personajului într-o zodie, în funcție de dominantele caracteriologice;
C.5. cultivarea plăcerii de a citi;
C.6. stimularea gândirii autonome, reflexive și critice, prin lectura textelor.
VALORI ȘI ATITUDINI:
1. să aprecieze și să recepteze romanul românesc modern;
2. să manifeste gândire autonomă, reflexivă și critică prin lectura și analiza textelor.
STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ȘI PROCEDEE: conversația euristică, problematizarea, analiza literară, explicația, expunerea, argumentarea, brainstorming, lucrul pe
grupe, Diagrama Venn, metoda horoscopului;
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: textul romanului, fișe de lectură, fișe de lucru;
FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂRII: activitate individuală, pe grupe.
BIBLIOGRAFIE::
1.Eliade, Mircea, Maitreyi, Editura 100+1 Gramar, București, 1997, Prefață de Eugen Simion, Ediție îngrijită și curriculum vitae de Mircea Handoca
2.Fînaru, Sabina, Eliade prin Eliade, Editura Univers, București 2003;
3.Glodeanu, Gheorghe, Poetica romanului interbelic, Editura Europeană;
4.Reschika, Richard, Introducere în opera lui Mircea Eliade.
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
I. Moment organizatoric - 2 minute
Profesorul verifică prezența elevilor la ora de curs și creează atmosfera propice bunei desfășurări a lecției.
II. Verificarea temei pentru acasă și reactualizarea cunoștințelor însușite anterior – 5 minute
Prin intermediul conversației, sunt actualizate câteva cunoștințe despre textul studiat: Maitreyi, Mircea Eliade (rezumatul romanului).
III. Captarea atenției – 10 minute
Prin brainstorming, se alcătuiește o hartă conceptuală a personajului Maitreyi, al lui Eliade. Se pornește de la întrebarea “Ce îl atrage pe
Allan,europeanul instruit, la exotica Maitreyi?” Răspunsurile argumentate, cu citate reprezentative, generează o schemă conceptuală utilizată apoi
în caracterizarea eroinei. (Anexa 1 - Metoda ciorchinelui)
IV. Anunțarea temei și a obiectivelor – 3 minute
Prin intermediul expunerii, profesorul anunță titlul lecției și se notează pe tablă.
Sunt enunțate competențele ce vor fi urmărite pe parcursul activității:
-prezentarea trăsăturilor fizice și morale ale personajului analizat (Maitreyi);
·indicarea ipostazelor în care apare personajul;
·precizarea mijloacelor de caracterizare a personajului;
·încadrarea personajului într-un semn zodiacal, în funcție de dominantele caracteriologice.
V. Dirijarea învățării – 20 de minute
Activitatea pe grupe : învățarea prin descoperire. Se împarte clasa în grupe și se dau următoarele sarcini:
-Grupa nr. I: Realizează fișa de identitate a personajului (Anexa 2).
-Grupa nr. II: Completează fișa de caracterizare a personajului, cu accent pe ipostaza sacră în care este prezentat personajul și argumentarea
alegerilor cu citate (Anexa 3).
-Grupa nr. III:Completarea unei diagrame Venn pentru a descoperi asemănările și deosebirile dintre Allan și Maitrezi / europeni și indieni
(Anexa 4).
Fiecare grupă are timp de lucru 10 minute, după care își prezintă activitatea.
470.
Sunt subliniate principalele trăsături ale personajului (Făptură misterioasă și schimbătoare, stranie și ciudată, ființă pură, plină de sensibilitate,
mândră și disprețuitoare, nevinovată și senzuală , instruită, cultă, simbol al femeii superioare intelectualicește, inițiată, însetată de cunoaștere).
Sunt indicate mijloacele de caracterizare folosite (Caracterizare directă: personaj-narator – relatare la persoana I sg; Caracterizare indirectă:
comportament, felul cum acționează, mimică, gesturi, limbaj, relația cu celelalte personaje, mediul în care trăiește).
Metodele și procedeele didactice utilizate sunt explicația, conversația, fișele de lucru diagrama Venn. Forma de organizare a învățării este cea
frontală.
VI. Obținerea performanței – 8 minute
Elevii vor primi fișe (Anexa 5) cu trăsăturile fiecărui semn zodiacal, iar după ce le vor citi vor încadra personajul Maitreyi în sfera unei zodii.
Elevii vor prezenta oral opțiunile și argumentele ce le justifică alegerea.
Metodele și procedeele utilizate sunt problematizarea, argumentarea, metoda horoscopului. Formele de organizare a învățării sunt cea pe grupe și
cea frontală.
VII. Asigurarea feed-backului – 1 minut
Feed-back-ul se realizează prin aprecieri verbale pe tot parcursul lecției, vizând participara elevilor, calitatea exemplelor și a argumentației,
calitatea și corectitudinea exprimării.
VIII. Asigurarea retenției și a transferului – 1 minut
Profesorul comunică elevilor tema pentru acasă:
Alcătuiește un eseu de 1-2 pagini în care să caracterizi personajul Maitreyi, folosind informațiile obținute în clasă.
Anexa 1
Fișă de lucru - Mircea Eliade, Maitreyi
Ce îl atrage pe Allan, europeanul instruit, la exotica Maitreyi? Răspunsurile argumentate, cu citate reprezentative, generează o schemă
conceptuală utilizată apoi în caracterizarea eroinei. (Metoda ciorchinelui)
Anexa 2 - Grupa I
Fișă de lucru – Mircea Eliade, Maitreyi
Realizează fișa de identitate a personajului Maitreyi.
Nume -
Locul personajului în operă -
Statutul personajului în operă –
Tipologia personajului –
Date legate de familie –
Aspect fizic –
Trăsături de caracter –
Anexa 3 - Grupa II
Fișă de lucru – Mircea Eliade, Maitreyi
Completează fișa de caracterizare a personajului, cu accent pe ipostaza sacră în care este surprins personajul. Argumentează-ți alegerile cu
citate ilustrative din operă.
Anexa 4 - Grupa III
Fișă de lucru – Mircea Eliade, Maitreyi - Diagrama Venn
Identifică asemănările și deosebirile dintre Allan/europeni și Maireyi/indieni.
Anexa 5
Fișă de lucru – Mircea Eliade, Maitreyi
Identifică, pe baza trăsăturilor specifice, semnul zodiacal cel mai potrivit personalității și caracterului Maitreyiei.
BERBEC - (21.03 – 20.04) - plin/ă de inițiativă; ambițios/oasă; hotărât/ă; egoist/ă; capricios/oasă; obraznic/ă; idealist/ă.
TAUR - (21.04 – 21.05) - harnic/ă; răbdător/oare; încăpățînat/ă; rigid/ă; hotărît/ă; posesiv/ă; calm/ă; fidel/ă.; de încredere; cu simț artistică
GEMENI - (22.05 – 20.06) - activ/ă; optimistă; încăpățînat/ă; capricios/oasă; dezordonat/ă; împrăștiat/ă; inteligent/ă; imprevizibil/ă.
RAC - (21.06 – 20.07) - prudent/ă; sociabil/ă; direct/ă; grijuliu/ie; prietenos/oasă; modest/ă; sensibil/ă; nesigur/ă.
LEU - (21.07 – 21.08) - optimist/ă; puternic/ă; arogant/ă; orgolios/oasă; nestăpînit/ă; magnetic/ă; egoist/ă.
FECIOARA- (22.08 – 21.09) - corect/ă; obiectiv/ă; analitic/ă; încăpățînat/ă; precaut/ă; nehotărît/ă; modest/ă; autocritic/ă.
BALANȚĂ - (22.09 – 22.10) - intuitiv/ă; logic/ă; estetic/ă; temperat/ă; autocompătimitor/oare; nehotărît/ă; diplomat/ă.
SCORPION - (23.10 – 22.11) - hotărît/ă; întreprinzător/oare; pasionat/ă; ager/ă; arogant/ă; senzual/ă; nemilos/oasă; tainic/ă.
SĂGETĂTOR - (23.11 – 2O.12) -neinteresat/ă; idealist/ă; compătimitor/oare; risipitor/oare; încăpățînat/ă; lipsit/ă de tact; de neîncredere; împrăștiat/ă.
CAPRICORN - (21.12 – 19.01) - diplomatic/ă; vesel/ă; profund/ă; întreprinzător/oare; egoist/ă; materialist/ă; carierist/ă; ambițios/oasă; rigid/ă.
VĂRSĂTOR - (20.01 – 18.02) - omenos/oasă; meditativ/ă; onorabil/ă; binevoitor/oare; lipsit/ă de simț practic; de neînduplecat.
PEȘTI - (19.02 – 20.03) - tăcut/ă; compătimitor/oare; adaptabil/ă; supersensibil/ă; credul/ă; risipitor/oare; capricios/oasă; flexibilă
471.
PROIECT DE ACTIVITATE
Prof.înv.preșcolar: Călugăru Bernandeta
Școala Gimnazială Pârcovaci
GRUPA: Mijlocie
TEMA ANUALĂ DE STUDIU:,,Când / Cum și de ce se întâmplă?”
PROIECT TEMATIC: „Regatul toamnei”
SUBTEMA: ,,Carnavalul toamnei”
TEMA ZILEI: ,, Plimbare pe cărările toamnei”
TIPUL ACTIVITĂȚII : Evaluare și apreciere a calității cunoștințelor însușite și a calităților noilor deprinderi
FORMA DE REALIZARE:Activitate integrată: Ala I + Ala II
MIJLOC DE REALIZARE: parcurs aplicativ + exercițiu cu material individual +dramatizare
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri, individual
RESURSE TEMPORALE: 50 de minute
LOC DE DESFĂȘURARE: curtea grădiniței
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător și a spiritului de echipă, precum și stimularea curiozității pentru
investigarea acestuia;
Verificarea capacității de aplicare a cunoștințelor despre toamnă în contexte variate;
Stimularea creativității prin jocuri și activităti diverse.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Să descrie cu ajutorul analizatorilor vizuali, tactic-kinestezic, auditivi observațiile efectuate;
Să utilizeze un vocabular adecvat privind schimbările și transformările constatateîn mediul natural;
Să formeze mulțimi după formă, mărime și culoare;
Să așeze în diferite poziții spațiale elementele descoperite în natură;
Să participe activ la activitate, colaborând cu colegii, în rezolvarea unor sarcini;
Să respecte indicațiile primite pentru a parcurge traseul desemnat;
Să interpreteze expresiv rolurile respectând pauzele și intonația cerută de text.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee: jocul, explicația, exercițiul, conversația, problematizarea, munca individuală, munca în grup, brainstormingul.
Material didactic: cămara iepurașului, iepuraș, ghiveci, borcane cu frunze de diferite culori, lădițe, coșulețe, fructe, legume, flori, porumb, rafturi,
conserve, cercuri, baloți de paie, hârleț, lopățele, stropitoare, coceni, sfoară.
STRATEGII, METODE ȘI INSTRUMENTE DE EVALUARE:
continuă: prin observarea comportamentului, analiza răspunsurilor, stimularea participării la activități;
finală: orală prin aprecieri asupra realizării obiectivelor, aprecieri verbale;
INVENTAR DE ACTIVITĂȚI:
ALA I
PARCURS APLICATIV ÎN CURTEA GRĂDINIȚEI
ȘTIINȚĂ :
-sortează frunze,fructe, legume, știuleți după criteriile date;
-așează pe rafturi în diverite poziții spațiale materialele sortate;
-labirint;
-plantat flori în ghivece.
BIBLIOTECA :
-recitări de poezii despre fructe și legume
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ
„ O activitate diferită, în curte de toți copiii dorită!”
RUTINE
,,Vreau să fiu de ajutor” (deprinderea de a acorda ajutor celorlalți”
TRANZIȚII :
„A,a,acum e toamnă, da”- cântec
,,Câte unul pe cărare”- joc cu text și cânt
,,Toamna din poveste” – cântec
ALA II
DRAMATIZARE: „Unde a zburat rândunica”
472.
SCENARIUL ZILEI
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:
Activitatea debutează cu poftirea copiilor afară, pe cântecelul ,,Toamna” și așezarea lor pe buturugi. Acolo, ei află că se vor juca altfel, și anume
cu natura, pe care o vor putea simți mai bine.
SALUTUL:
„Bună dimineața”-ROCVAIV
CALENDARUL NATURII: Unde suntem noi acum? Cum e vremea, dragi copii ?
ÎMPĂRTĂȘIREA CU CEILALȚI/ ACTIVITATEA DE GRUP: Pe cântecul ”Am privit spre cer” vom executa diferite mișcări sugestive,în timp ce
vom cânta în cerc.
NOUTATEA ZILEI
Copii primesc o scrisoare de la Zâna Toamnă prin care le spune că ea a aflat că astăzi ei vor desfășura o activitate în aer liber, plimbându-se pe
cărările ei. Zâna va fi peste tot, îi va privi prin adierea vântului, le va vorbi prin șoaptele frunzelor.
Ei vor aduna ce a mai rămas din bogățiile și frumusețile toamnei, pentru a termina decorarea sălii în care va avea loc carnavalul.
TRANZIȚIE
Cântec ,,A,a, acum e toamna da!”
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Copiii pornesc pe cărarea toamnei, întâlnesc un pârâu, vor sări ca broscuțele din cerc în cerc. Cântând (,,Câte unul pe cărare”) copii se apropie de
livadă, se opresc la un pom bătrân, îl îmbrățișează, îl ascultă, îi vorbesc. Aici găsesc frunze cu care se joacă, apoi le adună în cutii de diferite culori(
culorile frunzelor în anotimpul de toamnă) pentru a decora sala de carnaval.
Plimbarea continuă, copiii găsesesc sub o glugă de coceni fructe, legume, știuleți de porumb. Copiii vor avea sarcina să formeze mulțimi și să le
așeze în coșulețe. Copiii cântă cântecul ,,A venit toamna”, recită poezii despre fructe și legume.
În calea lor întâlnesc culcușul iepurașului care este trist deoarece nu a reușit să termine de aranjat cămara pentru iarnă. Copiii vor fi întrebați cum
îl pot ajuta pe iepuraș să iasă din starea în care se află. Copiii vor așeza pe rafturi fructele, în diferite poziții spațiale, vor pregăti murături pentru
iepuraș. Fructele, legumele care rămân vor fi folosite pentru decorarea sălii.
În drumul lor copiii întâlnesc un labirint prin care trec, cu cântec și voie bună.
( ,,Toamna din poveste”).
În stratul cu flori copiii găsesc tufănele. Vor rasădi o floare într-un ghiveci, pe care îl vor duce în sala de carnaval.
Alături se află doi copăcei pe care copiii îi vor pregăti pentru iarnă, înfășurând în jurul tulpinii coceni. Se va face o horă în jurul copăceilor și se va
cânta cântecul ,,Copăcelul din grădină”.
Copiii , la întoarcere vor primi stimulente și vor lua materialele adunate pe care le așează în sala de carnaval după care vor viziona dramatizarea
pregătită de copiii de la grupa mare.
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru învățământul preșcolar , Didactica Publishing House, București, 2009;
Breben S, Gongea, E.(2007) E. Metode interactive de grup, Editura Arves, București;
Revista Învățământului Preșcolar, Editura Arlequin, București, 2012;
Manual de educație tip outdoor.
PROIECT DE LECȚIE
Prof. David Elena Eugenia,
Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget; Timiș
CLASA: a VII –a
DISCIPLINA:Limba și literatura română
PROFESOR: DAVID ELENA EUGENIA
ȘCOALA:LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA” FĂGET
DOMENIU: Comunicare și Lectură
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Aproape de ceilați
TITLUL LECȚIEI: Fata săracului cea isteață ( poveste culeasă de Petre Ispirescu)
473.
CATEGORIA LECȚIEI: de formare de deprinderi și abilități
COMPETENȚE SPECIFICE:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin receptarea și producerea textului oral
1.3. Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă și de negociere a informației și a relației cu interlocutorii
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de scriere și selectarea unor structuri adecvate intenției de
comunicare
3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate în fața colegilor
METODE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE:jocul de rol, cadranele, turul galeriei, algoritmul.
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: fișe de lucru cu textul, cartonașe cu citate reprezentative, flipchart;
FORME DE ACTIVITATE: individuală, pe grupe, frontală
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
să încadreze personajele, după rolul acestora în derularea firului epic;
să identifice modalități directe și indirecte de caracterizare;
să precizeze trăsăturile fizice și morale ale personajelor;
să interpreteze semnificația unui fragment;
să elaboreze o compunere/ un text după o cerință dată .
SCHIȚA LECȚIEI
1.EVOCARE :
Patru elevi sunt invitați să citească în fața clasei citatele pregătite de către profesor pe patru cartonașe. Ceilalți vor fi rugați să identifice personajele.
Timp de lucru: 5 minute
2.CONFIGURAREA SENSULUI:
Elevii au realizat lectura integrală a textului (familiarizarea) ca temă pentru acasă.
Se formează 4 grupe , în funcție de numărul de elevi. Fiecare grupă primește o fișă cu unul dintre citatele anterioare și cerințele aferente.
Sarcini pe grupe:
▪ Ghidul de studiu I – cadranul 1 ( Săracul)
Identificați:
-două trăsături conturate prin mijloace directe de caracterizare;
-două trăsături conturate prin mijloace indirecte de caracterizare;·
Corelați cu o experiență personală/de lectură.
Interpretați următorul citat:Boierul ne-a îndatorat să-i ghicim niște întrebări pe cari nici oamenii cei procopsiți nu i le-ar putea spune, necum un
sărman prost ca mine.
▪ Ghidul de studiu II – cadranul 2 ( Bogatul)
Identificați:
-două trăsături conturate prin mijloace directe de caracterizare;
-două trăsături conturate prin mijloace indirecte de caracterizare;
Corelați cu o experiență personală/de lectură.
Interpretați următorul citat:Apoi de, cucoane, ce să fie mai gras decât porcul meu din ogradă, care are grăsimea pe el de o palmă de groasă.
Ghidul de studiu III – cadranul 3 ( Boierul)
Identificați:
-două trăsături conturate prin mijloace directe de caracterizare;
-două trăsături conturate prin mijloace indirecte de caracterizare;
Corelați cu o experiență personală/de lectură.
Interpretați următorul citat:Fiindcă ai călcat făgăduiala și ai judecat fără mine, nu mai putem trăi amândoi. Ia-ți ce poftești de la mine și ce-ți este
mai drag în casa mea, și să te duci la tată-tău acasă.
Ghidul de studiu IV – cadranul 4 ( Fata)
Identificați:
-două trăsături conturate prin mijloace directe de caracterizare;
-două trăsături conturate prin mijloace indirecte de caracterizare;
Corelați cu o experiență personală/de lectură.
Interpretați următorul citat:Când m-ai gonit de la d-ta, mi-ai dat voie să iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a
fost mai drag decât bărbatul.
474.
Timp de lucru: 15 minute
• Fiecare grupă alege un purtător de cuvânt care prezintă produsul activității( turul galeriei).
Timp de lucru: 5 minute /grupă
3.REFLECȚIE:
Profesorul moderează discuția finală pe cele două niveluri:
a. Nivelul comprehensiunii textului;
b. Nivelul hermeneutic: fiecare grupă concepe un cvintet pentru personajul analizat
Timp de lucru: 5 minute
Tema: Redactează un text, de minimum150 de cuvinte, în care să caracterizezi unul dintre personaje.
Bibliografie:
1. PETRE ISPIRESCU, 1988, Legende sau basmele românilor, vol. 1, Editura Cartea Românească, București;
2. Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi și Anca Davidoiu- Roman, 2017, Manual de limba și literatura română, clasa a V-a, Editura
Art, București;
3. Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș ,2017, Limba și literatura română. Clasa a V-a. Caietul
elevului, Editura Art Educațional, București;
4. Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, 2017, Ghidul profesorului, Editura Art Educațional, București;
5. Resurse RED https://meet.google.com/linkredirect?authuser=0&dest=https%3A%2F%2Fwordwall.net%2Fresource%2F7058752%2Ftext-literar-
narativ
PROIECT DE LECȚIE
Bobaru Ana- Liliana
C.Ș.E.I.,,Brădet,,- Săcel
Unitatea de învǎțǎmânt: C.Ș.E.I.,,Brădet -Săcele
Clasa: a VII-a
Aria Curricularǎ:Terapie educaționalǎ complexǎ și integratǎ
Disciplina: Activitate de stimulare cognitivǎ
Subiectul: Soluții și amestecuri
Tipul lecției: consolidare
Profesor: Bobaru Ana Liliana
Durata activitǎții: 45 minute
Obiective cadru:
- Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea unor termini specifici chimiei;
- Formarea capacităților de investigare a realității prin folosirea unor instrumente și tehnici de lucru specific;
- Formarea capacității de analiză folosind noțiuni specific chimiei;
- Formarea și dezvoltarea atitudinilor positive necesare protejării propriei persoane și a mediului înconjurător.
OBIECTIVE DE REFERINȚǍ:
I.1.Să observe și să denumească substanțe și fenomene din mediul înconjurător
I.2.Să identifice caracteristici ale unor substanțe și amestecuri din mediul apropiat
II.1.Să determine caracteristici ale unor substanțe și amestecuri
II.2.Să realizeze experiențe simple pentru a pune în evidență procese și fenomene din mediul apropiat
III.1.Să utilizeze metode adecvate pentru înregistrarea datelor obținute prin observare directă în urma unor experimente simple
IV.1.Să cunoască și să respecte regulile privind protecția muncii, a sănătății și a mediului înconjurător.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
Cognitive:
O.C.1: sǎ precizeze proprietățile soluției obținute în urma dizolvării zahărului în apă.
O.C.2: sǎ precizeze proprietățile soluției obținute în urma dizolvării sării în apă.
O.C.3: sǎ precizeze ce se întâmplă dacă sarea și zahărul sunt supuse temperaturilor înalte.
O.C.4: sǎ formuleze întrebări și răspunsuri utilizând un limbaj specific chimiei.
O.C.5: sǎ precizeze importanța acestor două alimente în viața omului.
475.
Psihomotorii:
O.P.1: sǎ-și consolideze efortul oculo-motor cǎtre centrul de interes vizat de profesor;
O.P.2: sǎ se deplaseze în spațiul clasei pentru a soluționa sarcinile primite.
Afective:
O.A.1: sǎ participe cu plǎcere la activitate;
O.A.2: să exprime opinii privind experimentele realizate;
O.A.3: să reacționeze pozitiv, dorind să fie apreciat.
RESURSE EDUCAȚIONALE:
Procedurale: conversația, explicația, experimentul, observația, Explozia stelară, Diagrama Venn.
Materiale: pahare din plastic transparente, sare, zahăr, legume, brânză, borcan, blat de tort, cremă pentru prăjitură, ipsos, formă ipsos.
Organizatorice: frontalǎ, individual, în perechi.
Temporale: 45 minute.
EVALUARE:
- se realieazǎ permanent pe parcursul activitǎții;
- se oferǎ aprecieri verbale (frontale și individuale).
BIBLIOGRAFIE:
- “Programa școlarǎ pentru Chimie” cls. VII, București;
- Neamțu C.; Gherguț A.: “Psihopedagogie specialǎ”, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
- Ionel Mușu, Aurel Taflan“ Terapie educaționalǎ complexǎ și integratǎ”, Ed. Pro Humanitate, București, 1997
Moment organizatoric 1'
Forme de organizare – frontal
Activitatea profesorului
- Se asigurǎ climatul de liniște și ordine necesar desfǎșurǎrii activitǎții;
- Se pregatesc materialele necesare.
Captarea atenției 3' O.P.1 O.A.1
Metode si procedee- Conversația, Explicația
Forme de organizare – frontal
Evaluare- Aprecierea rǎspunsurilor
Activitatea profesorului
-Se prezintă elevilor sare și zahăr și se evidențiază necesitatea acestora.
Activitatea elevilor
-Elevii sunt atenți și rǎspund la întrebǎri
Anunțarea obiectivelor și a subiectului 3’ OP1
Metode si procedee- Explicația
Forme de organizare – frontal
Evaluare- Observarea sistematică
Activitatea profesorului
-Se comunicǎ subiectul lecției și se anunțǎ obiectivele acesteia în termeni simpli, respectându-se particularitǎțile de vârstǎ și psihoindividuale
Activitatea elevilor
-Elevii sunt atenți la explicații.
Reactualizarea cunostințelor dobândite 10’ O.C.1, O.C.2,O.C.5,O.P.1,O.P.2,O.A.2,O.A.3.
Metode si procedee- Experimentul, Conversația, Observația, Diagrama Venn
Forme de organizare – frontal, individual
Mijloace didactice- pahare din plastic,sare, zahăr,Ipsos,cremă, lapte
Evaluare- Acordare note
Activitatea profesorului
-Se completează diagrama Venn adăugând sau corectând răspunsurile.
-Se prezintă elevilor materialele necesare realizării experimentelor.
-Se impart elevii în două grupe.
-Echipa 1. Se cere elevilor să obțină o soluție dulce.
-Echipa 2. Se cere elevilor să obțină o soluție sărată.
-După obținerea acestor soluții se trece la următorul experiment și anume amestecul.
-Echipa 1. Va primi praful de cremă și lapte și se cere să facă un amestec.
-Echipa 2. Va primi ipsos și apă și se cere să facă un amestec.
-Se cere elevilor să facă anumite observații pe baza experimentului
476.
Activitatea elevilor
- Elevii realizează sarcinile de lucru
Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor 20' O.C.1,O.C.2,O.C.3,O.P.2,O.A.1,O.A.2,O.A.3.
Metode si procedee- Explicația, Conversația, Diagrama Venn
Forme de organizare – frontal, individual
Mijloace didactice- blat de tort, legume, brânză
Evaluare- Aprecieri verbale, observarea sistematică
Activitatea profesorului
Activitate în echipă
-O mică parte din aceste soluții vor fi puse pe foc și se cere elevilor să observe ceea ce se întâmplă cu aceste soluții. Dacă este cazul se completează
diagrama Venn.
-Echipa 1 va primi un blat de tort pe care trebuie să-l pregătească.
-Echipa 2 va primi legumele și bucata de brânză pe care trebuie să le pună în saramură.
Activitatea elevilor
Activitate în echipă
- Elevii realizează sarcinile de lucru
Feed-back 7' O.C.5, O.A.3.
Metode si procedee- Explozia stelară
Forme de organizare – în echipă
Mijloace didactice- blat de tort, legume, brânză
Evaluare- Aprecieri verbale
Activitatea profesorului
-După terminarea sarcinilor, se cere elevilor de la grupa 1 să formuleze enunțuri despre zahăr care să înceapă cu întrebarea cine, unde și să răspundă
elevii de la echipa 2. După răspunsul la cele două întrebări, echipa 2 formulează enunțuri despre sare care să înceapă cu întrebarea de ce, când și să
răspundă elevii de la echipa 1.
Activitatea elevilor
-Echipele își adresează întrebări.
Evaluarea activității 1'
-Se fac aprecieri asupra activității elevilor, elevii împărtășesc din experiența trăită și sunt mulțumiți că au învățat noțiuni noi pe care le pot pune în
practică în activitatea de zi cu zi.
PROIECT DEACTIVITATE INTEGRATĂ
TOAMNA ȘI ANIMALELE DIN PĂDURE
Profesor: Rad Liliana Maria
DATA: 22.XI.2023
INSTITUȚIA: G. P. P. Nr.3 Bistrița
NIVEL/ GRUPĂ: Ninel I/ Grupa Mijlocie A
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI TEMATIC:Toamna cea bogată
TEMA SĂPTĂMÂNII: Viețuitoarele se pregătesc de iernat
TEMA ZILEI: Toamna și animalele din pădure
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată (o zi)
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ABORDATE:
1.ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ: Bună dimineața, dragă veveriță!
- prezența, calendarul naturii, activitatea de grup
- inițierea în cadrul activităților de azi prin intermediul discuțiilor despre ce se întâmplă toamna în pădure
Rutine: primirea copiilor, servirea micului dejun, igiena individuală,
-,,Mâncarea e mai gustoasă cu prietenii la masă”-formarea unor deprinderi de bună relaționare și atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți.
Tranziții: Din pădurea cea vestită; Veverița Rița, Rița, Rița; Animalele la sfat,O alună două trei.
477.
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE)(TEMA, MIJLOCUL DE REALIZARE) :
Domeniul Limbă și Comunicare (DLC) – Educarea limbajului ,,Rița Veverița”– povestirea educatoarei
Domeniul Om și Societate (DOS) Activitate practică –Prietenii veveriței (îndoire, lipire)
JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA):
ALA1:ȘTIINȚĂ: Drumul veveriței la scorbură-labirint
ARTĂ: Coșul cu alune al veveriței -Desen
CONSTRUCȚII: Culcuș pentru prietenii din pădure-îmbinare
ALA2: -Petrecerea din pădure
-Joc cu text și cânt :La plimbare
- Joc cu text și cânt :Animalele la sfat
- Joc liniștitor :Cui dai coșul cu alune?
OBIECTIVE GENERALE:
S1 - Familiarizarea copiilor cu informații referitoare la anotimpul toamna în general și la pregătirea viețuitoarelor pentru iernat în special;
S2 - Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale precum și formarea unor abilități
practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
S3 - Cultivarea și educarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți;
COMPORTAMENTE URMĂRITE PE PARCURSUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE (preluate din planificarea săptămânală)
III.3.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;
IV.1.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă);
IV.1.1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc (comunicare expresivă);
IV.2.2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);
IV.2.2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Până la sfârșitul activității, preșcolarii vor fi capabili:
O1 - Sǎ asculte cu atenție textul povestirii pentru a sesiza succesiunea evenimentelor și mesajul transmis;
O2 - Șă-și îmbogățească vocabularul cu cuvinte si expresii noi: a înhăța, iaz, culcuș etc
O3 - Să răspundă întrebărilor adresate de către educatoare pe marginea textului audiat, având ca suport metoda interactivă Explozia stelară;
O4- Să aplice tehnici de lucru învățate anterior (îndoire, lipire) în vederea realizării temei practice propuse;
O5 - Să traseze corect drumul pe care trebuie să-l parcurgă veverița pentru a se întoarce la scorbură;
O6 - Să desenezautilizând culori diverse potrivite;
O7- Să asambleze piesele de burete pentru a realiza culcușul iepurașului de câmp;
O8 -Să realizeze mișcările sugerate de text, respectând ritmul și melodiei.
STRATEGII DIDACTICE
Metode și procedee didactice:
M1 - povestirea;
M2 - conversația;
M3 - demonstrația;
M4 - exercițiul;
M5- explicația;
M6- Jocul
M7 - metoda ,,Explozia stelară”
M8 - Turul galeriei
Mijloace didactice:.
m1 -Rița Veverița
m2 - coșuleț
m3 - imagini din poveste
m4 - stea
m5 - lipici
m6 – hârtie colorată
m7 – coronițe cu veverițe
m8 - fișă labirint
m9 - creioane colorate
m10 – piese de îmbinat
m11 – iepuraș
m12 – coș cu alune
m13 - șervețele umede;
478.
Forme de organizare a activității:
*frontală;
*individuală;
SISTEM STRATEGII DE EVALUARE
1.Forme de evaluare: evaluare continuă
2.Metode și tehnici de evaluare:
- observare curentă
- verificare orală
- verificare prin probe practice
- analiza produselor activității
3.Instrumente de evaluare: aprecieri verbale, recompense, probe scrise
DURATA: O zi
BIBLIOGRAFIE:
1. ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” , Didactica Publishing House, București, 2009;
2. ,,Ziua bună începe la întâlnirea de dimineață” 2009, Editura Tehno-Art, București;
3. ,,Activitatea integrată în grădiniță”-ghid pentru cadrele didactice, DPH 2008
SCENARIUL ZILEI
Sala de gupă va fi organizată pe două compartimente: o jumătate în care scăunelele vor fi așezate în formă de semicerc ( unde se va desfășura
Întâlnirea de dimineață, precum și prima parte a activității integrate) și cealaltă jumătate în care măsuțele vor fi aranjate pentru activitatea practică.
Întâlnirea de dimineață va debuta prin recitarea unei poezii de către educatoare și preșcolari :
Bună dimineața,soare !
Iată-mă sunt în picioare
M-am trezit,mi-am luat hăinuțe
Și-am venit la grădiniță
De mânuțe ne luăm
Si frumos ne salutăm.
(fiecare copil va saluta colegul de lângă el), apoi salutăm grădinița prin cântecelul, Bună dimineața, dragă grădiniță. Pe urmă vom face prezența
copiilor prin intermediul panoului de prezență( norișor).
La calendarul naturii vom stabili ziua săptămânii, anotimpul și vom vedea care sunt condițiile meteorologice ale zilei.
Apoi vom efectua gimnastica de înviorare: Dacă vreau să cresc voinic…Cu mișcările sugerate de text.
În cadrul activității de grup vom desfășura un scurt joc prin care vom răspunde la întrebarea: Când spun pădure, mă gândesc la.....
Noutatea zile o voi realiza prin apariția unei veverițe alături de care vom face o călătorie in pădure. Voi anunța tema activității: Toamna și
animalele din pădure, explicându-le că în prima parte vom asculta povestea Rița Veverița, după care vom realiza la activitatea practică Prietenii
veveriței, pe care aceasta dorește să îi invite la petrecere pentru a mânca împreună din proviziile adunate, iar pe urmă ne vom impărți pe centre:
ȘTIINȚĂ: Drumul veveriței la scorbură-labirint, ARTĂ: Coșul cu alune al veveriței-desen și CONSTRUCȚII: Culcuș pentru prietenii din pădure
-îmbinare.
În continuare voi reda povestea Rița Veverița (Anexa 1, folosind o exprimare clară, expresivă, nuanțată, cu un ton și o mimică adecvată, iar
acolo unde va fi nevoie voi explica cuvintele noi aparute (a înhăța – a lua , iaz-lac , culcuș etc). La final, se face fixarea prin metoda interactivă
Explozia stelară.
Prin tranziția Veverița (Anexa 2) vom merge la măsuțe pentru a desfășura cea de- a doua activitate (DOS) Prietenii veveriței- activitate
practică.Se cere preșcolarilor să intuiască materialul pus la dispoziție pe măsuțe după care le voi explica și demonstra modul de lucru. Înainte de a
începe realizarea sarcinilor date, copiii vor executa execiții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor. Urez copiilor: „Spor lalucru!” și le cer să lucreze
ordonat, după care se va trece la realizarea temei de către copii.Voi pune accent pe pozitia corecta a corpului, îi supraveghez în timp ce lucrează și voi
trece pe la măsuțe, dând cu voce scăzută indicații și oferind ajutor copiilor care au nevoie . La terminarea lucrărilor vom face Turul galeriei.
Prin tranziția O alună ,doua ,trei!(Anexa 2) copiii vor trece la centrele de activitate.
La centrul Știință, copiii au ca sarcină să traseze Drumul veveriței la scorbură. La centrul Artă, copiii vor avea de desenat- Coșul cu alune al
veveriței iar la centrul Construcții, copiii vor construi prin imbinare Culcuș pentru prietenii din pădure. Urez copiilor Spor la lucru. Voi merge pe rând
la fiecare centru de activitate oferind ajutor și explicații acolo unde este nevoie. După realizarea activităților pe centre, voi face evaluări parțiale la
fiecare centru în parte.
La final copiii desfășoară o activitate, recreativă, distractivă în cadrul căreia sunt organizate Petrecerea din pădure cu :Joc cu text și cânt :La
plimbare ;Joc cu text și cânt :Animalele la sfat și un joc liniștitor Cui dai coșul cu alune?
La final, se face evaluarea zilei. Se stabilește împreună cu copiii tot ce au învățat pe parcursul zilei: se va repeta titlul povestirii, ceea ce au
realizatla activitatea practică și la centre și cum s-au numit jocurile. Pentru modul în care s-au comportat pe parcursul întregii zile, copiii vor primi ca
și recompensă o napolitană de la Veveriță Rița.
479.
ROLUL ART-TERAPIEI ÎN DEZVOLTAREA STIMEI DE SINE
LA ELEVII CU DIZABILITATE INTELECTUALĂ
Rațiu Andreea : Profesor Psihopedagog
CentrulȘcolar Pentru EducațieIncluzivă Șimleu Silvaniei, Sălaj
Art – terapia: este o modaliate psihoterpeutică mediată prin producții vizual plastice ( picturi, modelaj, grafice, sculptura, colaj maști ) și prin
unele moduri de expresie artistică( poezie, muzică, teatru, dans etc.).
Cuvântul arta este definit astfel: activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare
cu caracter specific. Cuvântul terapie vine de la therapeia grecesc, care înseamnă ,, a fi atent la “. Ideea de bază a art-terapiei este aceea că procesul
creativ ajută oamenii în dezvoltarea abilităților personale și interpersonale( emoțională, relațională, comunicare , inteligență) în creșterea stimei de
sine, în gestionareaa comportamentului , reducerea stresului, stimularea gândirii și a imaginației, dezvoltarea creativității.
Scopul terapiei prin artă este, în esență unul de vindecare la sesiunile de art-terpie accentual se pune pe interior, sentimente, percepții și
imaginative pe dezvoltarea și exprimarea de imagini care vin din interiorul persoanei. Oamenii caută întotdeauna evadarea din fața bolii și s-a
constatat că arta este una dintre cele mai comune metode.
Beneficiile de bază ale art-terapiei sunt: stimularea creativității, crearea de stări afective pozitive, facilitarea comunicării interpersonale, creșterea
sociabilității, dezvoltarea imaginației creatoare, rezolvarea eficientă a conflictelor, acceptarea de sine, creșterea adaptării în societate, dezvoltarea
stimei de sine, inducerea unei stări de relaxare, reducerea anxietății, diminuarea tensiunii, prevenirea și reducerea stresului, dezvoltarea percepției și a
reprezentării vizuale, asimilarea și fixarea afectivă a valorilor estetice, dezvoltarea inteligenței emoționale, dezvoltarea capacității de exprimare,
capacitatea de a învinge obstacole ( ,,nu pot” ,, nu sunt în stare de nimic”…) dezvoltarea gradului de conștientizare despre sine și despre ceilalți,
descopeerirea de noi strategii și soluții de aface față experiențelor traumatice, gestionarea adicțiilor, îmbunătățirea abilităților cognitive,
responsabilizare, orientarea pacientului spre încorporarea frumosului în viață.
O activitate de desen, modelaj, drama, dans, poate reda buna dispoziție și starea de bine oricărui copil. Poveștile, confecționarea de măști îl pot
ajuta pe copil să asimileze experiențele trăite și relitatea în general. Copiii supărați pot simți un sentiment de control atunci când modelează lutul sau
plastelina. Lutul și plastelina au și efect benefic în relaxarea mâinilor.
Terapeutul trebuie să înțeleagă și să interpreteze acest limbaj al copiilor, pentru a comunica la nivelul acestora. Prin art terapie, copiii își
exprimă, trăiri, temeri și dorințe. Copilul învață într-un mediu atractiv despre și cum sî gestioneze diferite situații de viață. Sunt folosite diferite jocuri
și activități care favorizează învățarea, căutarea de soluții, luarea de inițiativă, exprimarea dorințelor, conștientizarea propriei scheme corporale.
Participând la ședințele de art terapie, copiii învață să relaționeze cu cei din jur, să se accepte , devin mai socialbili, mai deschiși își dezvoltă
atenția, devin mai creativi, își depășesc timiditatea, își descoperă talente, abilități, își dezvoltă simțul artistic, trăiesc emoții pozitive, învață să se
accepte pe sine, își dezvoltă creativitatea , originalitatea.
Intervenția prin activități de art-terapie:
În urma analizei dosarelor participanților au fost elaborate activități care să corespundă nevoilor lor de dezvoltare. Implementarea activităților
art-terapeutice a avut loc pe o perioadă de 4 săptămâni (13.02.2018- 11.03.2018) cu câte 2 întâlniri pe săptămână.
Ședințele au fost organizate cu regularitate pentru a determina un proces de ritualizare astfel încât elevii să se obișnuiască cu programul. Pe
parcursul activităților a fost oferită pauză atunci când copii au solicitat acest lucru sau atunci
când a fost considerat că este necesar acest lucru tocmai pentru a prevenii tulburările de concentrare și atenție care pot surveni. Au fost alternate
activitățile dirijate cu cele în care participanților li s-a oferit posibilitatea de exprimare liberă.
ACTIVITATEA I : „ Mâini dibace”
Materiale utilizate : matrițe cu diferite forme din silicon ( Moș Crăciun, îngeri, brăduți, clopoței,
oameni de zăpadă, fluturi, ursuleți, buburuze, animale, flori diferite, libelule, melci, cai tablouri) apă,
ghips, vase pentru amestec, șpaclu, agățătoare din sârmă de diferite grosimi , Cd player, șorțuri
Desfășurarea activității: În primă fază, eleviiocupă locul în atelierul de lucru și ascultă cu atenție
instrucțiunile ce urmează a fi puse în practică. Pentru crearea unui ambient mai plăcut, mai relaxant, s-a
folosit muzica ca factor extern pentru acest scop. Vom folosi ca metodă în cadrul acestei ore de art
terapie – modelarea, turnarea ghipsului/ipsos, pentru a crea forme diferite și pentru a le da ,,viață “ cu
ajutorul materialelor prezentate, după care vom lăsa să se usuce până la următoarea activitate.
Obiective propuse:
colaborarea cu colegii de grup (socializarea)
să cunoască etapele principale ce trebuie parcurse în confecționarea figurinelor din ipsos
activarea emoțională
dezvoltarea încrederii în sine
480.
ACTIVITATEA II : ,, Un dar, un zâmbet, o mulțumire ” - mărțișoare
Materiale utilizate : foli de mărțișoare, macaroane fundițe, mărgele, coli cu sclipici, coli
colorate, șnur de mărțișor, foarfece, perforatoare și foarfece cu model, folie argintie și aurie,
plasă de tencuit diferite culori
Desfășurarea activității : Copiii sunt atenți la modul de realizare a mărțișoarelor, la
etapele de lucru. Fiecare copil își alege macaroanele fundițe, le pictează, culorile folilor,
șnurul de mărțișor și sunt atenți lamodul în care le vor îmbina. La finalul activității copiii își
prezintă mărțișosrele confecționate.
Obiective propuse :
Confecționarea unor produse
Dezvoltarea încrederii în forțele proprii;
Creșterea stimei de sine;
Dezvoltarea morticității fine;
Îmbunătățirea abilităților de percepție și concentrare.
Dezvoltarea simțului estetic;
Dezvoltarea respectului față de rezultatele muncii altor copii.
ACTIVITATEA III : ,, Felicitări pentru mama ! “
Materiale utilizate : foi cartonate colorate, șnur de mărțișor, lipici, griș, făină de mălai, material de construcții ( glibură), pene, fire de tricotat
colorate, foarfece, perforatoare și foarfece cu model
Desfășurarea activității : Elevilor li se explică modul în care se realizează felicitarea pentru a obține un produs finit. Fiecare elev își alege în
funcție de propriile dorințe materialele pe care le va folosi în realizarea felicitărilor. La finalul activității fiecare elev își va prezenta propria felicitare și
mesajul scris de ei în interiorul acesteia. Menționez că lucrările realizate de ei vor fi dăruite persoanelor dragi ( educatori, părinți, profesori, prieteni ) la
alegere.
Obiective propuse :
cunoașterea și utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale
proiectarea și confecționarea unor produse artistice;
formarea și consolidarea depriderilor de decupare, lipire, pliere
creșterea capacității de concentrare;
stimularea creativității;
creșterea stimei de sine;
dezvoltarea creativității, a spiritului critic și a gustului estetice
În timpul desfășurării activitățiilor de art-terapie am observat elevii în grup și individual, la început aceștia au fost mai tensionați, frustați având
sentimente negative, vizibile. Astfel, pe parcursul ședințelor elevii și-au redus semnificativ sentimentele negative și tensiunile încercând să colaboreze,
iar la sfârșit aceștia au început să se exprime liber, au fost creativi, au cooperat unii cu ceilalți, au avut încredere și au colaborat în realizarea activităților
propuse, ajutându-se unii pe alți chiar schimbând idei. La începutul primelor activități elevii erau inhibați, iar după program s-a observat lejeritate,
neinhibare și eliberare de tensiune.
In urma aplicӑrii acestui program unii elevi au reuṣit sӑ-ṣi descopere caracteristici neconṣtentizate panӑ atunci, au reuṣit sӑ afle pӑrerea altor
̑
̑
colegi despre ei. Pe durata activitӑṭilor elevii au comunicat foarte bine între ei, au rӑspuns foarte bine la cerinṭele date au transmis sentimente ṣi credinṭe.
Din punct de vedere psihologic putem spune despre faptul că un program de consiliere are un efect benefic asupra participanților săi redându-le sau
întărindu-le stima de sine .
BIBLIOGRAFIA
1. Andre, C. (2010) Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, Editura Trei, București.
2. Bălaș-Baconschi, C. (2013) Suport de curs: Terapii ocupaționale la persoanele cu dizabilități, Cluj-Napoca
3. Roșan, A.(coord.) (2015) Psihopedagogie specială: Modele de evaluare și intervenție, Iași: Editura Polirom.
481.
ACTIVITĂȚI EDUCATIVE NONFORMALE – EXEMPLE DE BUNE PRACTICE
Rogozea Mihaela,
Șc Gim ,,Viorel Cucu Paltin”
Proiectul: Atelierul de făcut și copt PIZZA, în vizită la SC Valencia (brutărie)
După ce s-au spălat cu toții pe mâini,li s-au dat halate și bonete de unică folosință și... start la frământat aluatul!!! S-au format echipe și au
început să învețe să facă pizza. Au primit toate ingredientele, indicațiile date de specialist. Au pregătit blatul, au folosit sucitorul, l-au pus în tavă, au
presărat ingredientele. Au pregătit câte o tavă de echipă, le-au dat nume (scris pe hârtia de copt de sub pizza) și le-au pus la copt, în cuptoarele cu
lemne, pregătite dinainte. Apoi s-au scos tăvile, s-au tăiat porțiile și a început degustarea.
Copiii: Pentru cei mici a fost o experiență unică, interesantă.S-au amuzat și au fost atenți la toate indicațiile. S-au înțeles de minune în ceea ce
privește împărțirea sarcinilor de lucru. Le-a plăcut să lucreze în echipă.
Rezultatele: Copiii și-au primit cu bucurie diplomele și am pornit înapoi spre școală, împărțind impresii și păreri despre locul vizitat. Ei își doresc
să meargă și la alte ateliere.
Proiectul: În vizită la Ferma de animale
Am fost întâmpinați cu ospitalitate și conduși la Ferma de animale din comuna Arpașu de Jos din jud Sibiu .
Aici copiii au văzut în mediul lor natural iezișorii, mieii, vițelușii, poneii, găinile, porumbeii, fazanii, păunii, iepurașii.
Copiii au fost impresionați, alergau de colo colo să fotografieze și/ sau să filmeze animalele.
Ei s-au bucurat de fiecare informație pe care au aflat-o.
Împreună cu poneiul Napoleon, cel zvăpăiat, cu Lili, oița cea mândră de lâna ei cea moale, cu Coco, găina dolofană și cu purcelușul Ghiță,
elevii claselor I și a II a au descoperit ferma animalelor.
Copiii: Copiii s-au jucat în incinta fermei, s-au amuzat cu poneiul Napoleon, apoi chiar au călărit puțin...poneiul...!
Rezultatele: Copiii au văzut în context real comportamentul unor animale domestice. Au înțeles noțiunea de animal domestic. Au aflat care este
importanța unei ferme de animale.Au văzut ce implică munca fermierului.
Proiectul: Vizita la Mănăstirea Sâmbăta. Jud Brașov
Clasa I si clasa a II a au vizitat mănăstirea. Este o altfel de mănăstire cunoscută, aici se află și fântânița părintelui Arsenie.
Copiii au avut ocazia de a vedea locul, construcția și de a asculta povești și legende legate de această mănăstire.
Copiii: Activitatea a fost atractivă și interesantă, mai ales prin atmosfera mitică pe care o dagajă.Copiii au fost interesați de amănunte legate de
acest lăcaș și au pus întrebări ghidului.
Rezultatele: Elevii au aflat ce este o grotă. Au aflat despre haiduci și locurile în care aceștia se ascundeau. Au aflat că datorită mânăstirii unice în
România, numeroși producători și regizori au ales să filmeze aici. Au înțeles ce este un schit rupestru și au aflat despre legendele din partea
locului. Au înțeles de ce trebuie să conservăm tezaurul cultural.
Proiectul: În cadrul Proiectului ,,Prima zi la bibliotecă” elevii au vizitat Biblioteca și au desfășurat o activitate atractivă sub îndrumarea
doamnei bibliotecar. Din prima clipă, elevii au fost atrași de ambientul plăcut al secțiunii pentru copii, dar s-au simțit bine și în cadrul secțiunii pentru
adulți.
Copiii: Au explorat cu interes rafturile cu cărți puse la dispoziție, au citit și au prezentat cărticelele alese, au aflat cum pot împrumuta cărți de la
bibliotecă, cum trebuie să aibă grijă de ele și când trebuie să le returneze.
Rezultatele: Elevii s-au întors la bibliotecă însoțiți de părinți, și-au procurat permise și au început să citească. Cărticelele citite sunt recomandate
colegilor la “Întâlnirea de dimineață”.
Proiectul: Micul pieton
Elevii claselor I și II au primit vizita unui prieten polițist. Prin activități atractive și interesante, copiii au învățat din ce motiv polițistul poate
fi prietenul oricărui copil. Trebuie să aibă încredere în el oricând îl întâlnește: la școală, pe stradă, în intersecții. Elevii au învățat semnalele polițistului
rutier, și chiar le-au exersat. Activitatea a fost interesantă, s-a dezbatut problema apariției principalelor accidente, cauzele acestora și cum le putem
evita, elevii urmărind un filmuleț foarte sugestiv în acest sens.
Copiii: Le-a plăcut să urmărească explicațiile oferite de polițistul invitat la activitate, s-au lămurit în privința regulilor de circulație prin
intermediul unei prezentări animate: ,,Polițistul - prietenul meu”, iar prin vizionarea videoclipului educativ ,,Drumul colorat”au înțeles ce
înseamnă să fii civilizat în trafic. Cel mai mult s-au bucurat de cadourile primite de la ,,prietenul lor polițistul”: orare, pliante și insigne.
Rezultatele: Elevii au învățat într-un mod plăcut și distractiv semne și reguli de circulație, au descoperit că pot avea încredere în polițiști. Copiii
au învățat că trebuie să traverseze strada la culoarea verde; că semaforul pentru pietoni are doar două culori roșu și verde, pe când cel pentru șoferi
are trei culori, respectiv roșu,galben și verde; că strada se traversează doar prin locurile special destinate, adică pe trecerea de pietoni/zebra; că
trebuie să meargă cu bicicleta pe pista special marcată pe stradă și… alte lucruri care le-au stârnit interesul.
482.
REMEDIEREA ȘCOLARĂ LA CHIMIE
Prof.ing. Rotaru Cristina
Liceul Tehnologic de Transporturi și deConstrucții, Iași
Prof. Spătaru Manuela
Colegiul Național ,, Al.I.Cuza’’ Alexandria, jud. Teleorman
ARGUMENT
Strategia propusă țintește spre asigurarea unei participări totale și active în viața comunității, a elevilor deficienți, asistarea permanentă și continuă
a acestora spre a-i conduce spre o viață independentă în acord cu propriile cerințe și aspirații, evitarea oricăror forme de discriminare. Integrarea
eficientă atuturor categoriilor de copii trebuie să țină cont de situația concretă, de contextul complex în care se desfășoară activitatea.
Fiecare cadru didactic va alege metoda de evaluare în funcție de competențele specifice care trebuie evaluate și va construi un instrument de
evaluare adaptat acestora.
Poate selecta din exemplele de itemi în funcție de activitățile cu elevii desfășurateși de particularitățile clasei.
După aplicarea probei de evaluare inițială și analiza rezultatelor, fiecare cadru didactic va decide, în funcție de situația specifică identificată,
intervenția de tip remedial necesară. În situația în care profesorul constată, ca urmare a evaluării inițiale, că gradul de structurare al competențelor
vizate nu este satisfăcător, va putea include activități de învățare remedială pe care să le integreze în cadrul unităților de învățare potrivite, acolo unde
competențele specifice din anul anterior se pot structura cu ajutorul celor noi, iar conținuturile pot fuziona sau imediat după administrarea evaluării
inițiale așa după cum au evidențiat punțile de legătură din secțiunea 1, în vederea stabilirii unui parcurs cât mai eficient.
La nivelul liceului, respectiv înclasele la care se predă chimia, sunt elevi cu dificultăți de învățare:
-deficiențe de atenție,
-lipsuri în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare,
-deficiențe de limbaj,
-dificultăți de citire, dificultăți de scriere,
-dificultăți în realizarea activităților matematice,
-dificultăți în scrierea formulelor chimice, denumirea substanțelor chimice.
Din aceste motive ei nu rezolvă unele sau toate sarcinile învățării școlare. Elevul aflat în această stare are dificultăți școlare, cu risc de eșec
școlar și uneori tulburări comportamentale. Pentru prevenirea abandonului școlar, a situației de corigență, colectivul de profesori, psihopedagogul,
părinții trebuie să intervină deoarece elevii care se confruntă cu dificultățile de învățare, dacă sunt ajutați pot înregistra progrese, chiar dacă reduse,
cadrul didactic având rolul deosebit de important.
SCOP Îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor cu dificultăți de învățare prin corectarea funcțiile instrumentale afectate.
OBIECTIVE:
- radiografierea relațiilor existente în grupul clasă integrator al copiilor cu dificultăți de învățare
- identificarea problemei care influențează rezultatele scăzute la învățătură;
- alegerea unei strategii corespunzătoare pentru valorificarea potențialului intelectual al elevului;
GRUP ȚINTĂ , elevi cu deficiențe de citit, de înțelegere a noțiunilor specifice chimiei, de algoritmizare.
ACTIVITĂȚI:
-analiza relației existente între rezultatele școlare ale elevilor cu dificultăți de învățare și modul de funcționare al funcțiilor instrumentale,
-proiectarea și aplicarea unor programe de intervenție cu valoare de „bune practici” care urmăresc :
-stimularea cognitivă a funcțiilor instrumentale care ar putea fi cauza dificultăților de învățare
-îmbunătățirea relațiilor din cadrul grupului integrator al elevilor cu dificultăți de învățare
-înregistrarea, monitorizarea rezultatelor obținute de elevi.
PLAN DE INTERVENTIE
Intervenția în cazul elevilor cu dificultăți de învățare, ca de altfel în cazul oricărei categorii de elevi poate fi orientată în foarte multe direcții: de
la dezvoltarea elementelor simple care pot sta la baza dificultăților până la introducerea unor proiecte de intervenție individualizată pentru fiecare elev
în parte, de la consilierea elevului până la consilierea grupului din care acesta face parte sau a familiei în care crește un elev cu o anumită dizabilitate.
I Asigurarea unui confort psihic si înțelegere, în vederea determinării unei evoluții pozitive a personalității:
- discuții cu colectivul de elevi în vederea explicării implicațiilor tulburărilor de vedere, auz;
- antrenarea elevului în activități în care să îsi pună în valorea abilitățile intelectuale;
- urmărirea efectuării periodice a consultațiilor medicale și de consiliere școlară;
II Pregătire remedială:
1.tema pentru acasă – individualizată,
2.fișe de lucru particularizate în momentul sesizării unor probleme,
3.teme de portofoliu pe perioade mai lungi pentru a încuraja colaborarea între elevi, munca în echipă,
4.elaborarea graficelor de consultatii, pregătire în afara orelor,
5.monitorizarea progresului școlar.
483.
III Înștiințarea periodică a părinților cu date despre progresul sau regresul înregistrat de copiii lor.
Deficiente întalnite la ora de chimie
1.Elevi care absentează fie online, fie în scenariul fizic
2.Insuficienta pregătire a noțiunilor de baza .
4.Relații colegiale insuficient consolidate.
5.Dificultăți la calcule matematice și corelații interdisciplinare.
6.Probleme în formularea noțiunilor și argumentarea lor.
7.Interes scăzut pentru învațare.
8.Scăderea atenției, percepției noțiunilor.
9.Corelații interdisciplinare slabe.
10.Adaptarea greoaie la lucrul intensiv.
11.Noțiuni insuficient însușite/ tema nerezolvată.
Măsuri remediale
1.Monitorizarea prezenței și încurajarea participării active la oră .
2.Proiectele de lecții se vor adapta nevoilor de învațare a elevilor.Tratarea diferențiată și individualizarea predării , învațării și evaluării,.
3.Program de recuperare a noțiunilor de bază.
4.Asigurarea unei bune colaborări cu dirigintele și familia.
5.Asigurarea unor lecții interdisciplinare, legătura chimie-matematică-fizică.
6.Utilizarea unei palete mai largi de metode și strategii didactice.
7.Recăpătarea interesului asupra învațării.
8.Integrarea tehnologiilor în procesul de predare, continuarea integrării la procesul de
învățare. Utilizarea experimentului de laborator virtual.
9.Utilizarea termenilor<<identifică , compară, asociază, analizează>>. Asocierea elementelor predate cu importanța în viata de zi cu zi. Folosirea
corectă a terminologiei specifice chimiei. Noțiuni de protecție a mediului.
10.Lucrul diferențiat dupa ritmul fiecăruia, intensificarea studiului individual.
11.Acordarea atenției pentru tema de acasă / verificarea și corectarea temei.
Bibliografie
1. Cursul de formare ,, Designing Inclusive Enviroments’’ -Florența, Italia 2019
2. http;//www.teacheracademy.eu/en
3. educatiacontinua.edu.ro
METODE DE PREDARE INOVATIVĂ ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
Profesor: Săcădat Alina
Instituția: G.P.P. NR.52, Oradea
”Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăți o să țin minte, dar dacă mă implici o să înțeleg.” Anonim.
Gradinița este un mediu creativ și interesant, care pune baza educației copilului. Îi oferă oportunitatea de a descoperi lucruri noi și de a-și
dezvolta abilități esentiale pentru viața de zi cu zi, pe care stând acasă nu le poate dobândi. Copiii sunt nucleul în jurul cărora se învârte toată educația.
Astfel metodele inovative pun accent pe învățarea prin cooperare, aflându-se oarecum în antiteză cu metodele tradiționale de învățare. Educația pentru
participare și democrație face parte din gama noilor educații, care reprezintă cel mai pertinent și mai eficient răspuns al sistemelor educative la
imperativele generate de problematica lumii contemporane. Prin participare, copiii își pot exprima opțiunile în domeniul educației, culturii, timpului
liber. Copiii nu sunt doar receptori de informații, ci și participanți activ la educație. În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului
participativ înseamnă pasul deosebit de la „a învăța” la a „învăța să fii și să devii”, adică pregătirea pentru a face față situațiilor, dobândind dorința de
angajare și acțiune. Principalul avantaj al metodelor inovative îl reprezintă implicarea copiilor în actul didactic și formarea capacității acestora de a
emite opinii și aprecieri asupra fenomenelor studiate.
Pentru profesor, metoda reprezintă o cale de organizare și conducere a activității de cunoaștere (învățare) a elevului; o cale de conducere înspre
construcția cunoașterii individuale a acestuia; un instrument didactic cu ajutorul căruia îi determină pe cei aflați pe băncile școlii la un demers de
asimilare activă a unor noi cunștințe și forme comportamentale, de stimulare în același timp, a dezvoltării forțelor lor cognitive, intelectuale.
484.
În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale să țină pasul cu evoluția societății și implicit a educației. Și
în învățământ au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de învățare care poate eficientiza tehnicile de învățare și de muncă intelectuală
sau le poate bloca. Nevoile și cerințele copiilor „actori” pe scena educațională pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de abordare a
activității didactice. Activitățile pentru copii trebuie să aibă un caracter spontan, să contribuie la dezvoltarea independenței în gândire și acțiune. Noul,
necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activității „mister didactic”, se constituie ca „o aventură a cunoașterii” în care copilul
e participant activ pentru că el întâlnește probleme, situații complexe pentru mintea lui, dar în grup prin analize, descoperă răspunsurile la toate
întrebările, rezolvă sarcini de învățare, se simte responsabil și mulțumit la finalul lecției. Calea de învățare pe care o parcurge copilul este determinată
de metoda folosită. Această metodă devine cel mai spectaculos exercițiu de interacțiune dintre mințile copiilor care ne bucură când observăm progrese
de la o perioadă la alta. Lumea în care trăim se schimbă și ea iar o dată cu ea și educația. Observăm zilnic în joaca copiilor o lume a lor care aduce
comportamente, teme, probleme absolut noi. Prin metodele inovative, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri de care vor
avea nevoie în viața de școlar și de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de cunoaștere, de abordare a altor demersuri intelectuale, decât
cele clasice prin studiul mediului concret și prin corelațiile elaborate interactv în care copiii își asumă responsabilități, formulează și verifică soluții,
elaborează sinteze în activități de grup, intergrup, individual sau în perechi. Copiii descoperă o nouă experiență relaționând în grupuri de învățare
activă.
Abordarea metodelor inovative reprezintă un mod superior de instruire. Schimbările intelectuale, verbale, de idei, opinii, de acțiune activează
copiii și îi motivează reducând stresul acumulat intr-o activitate tradițională. Ele acționează asupra modului de gândire și de manifestare a copiilor.
Metodele inovative prezentate ca jocuri de învățare, de cooperare, distractive ajută și învață copiii să rezolve mult mai ușor problemele cu care aceștia
se confruntă, îi ajută să ia decizii în grup și să aplaneze conflicte. Totodată aplicare metodelor solicită timp, diversitate de idei, angajare în acțiune
duce la descoperirea de noi valori, resonsabilitate didactică, încredere în ceea ce s-a scris dar și în capacitatea personală de a le aplica creator pentru
eficientizarea procesului instructiv-educativ. Situațiile de învățare rezolvate prin metode inovative dezvoltă copiilor gândirea democratică a copiilor.
Metodele învață copiii, că un comportament întâlnit în viața de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăța cum să-l evităm. Ei aduc argumente, găsesc
soluții, dau sfaturi din care toți învață. Este importantă alegerea momentului din lecție, dintr-o zi, personajul-copil și fapta lui deoarece ele reprezintă
punctul cheie în reușita aplicării metodei și nu trebuie să afecteze copilul. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere
comportamente reale, cotidiene.
Metodele implică mult tact din partea dascălilor deoarece trebuie să-și adapteze stilul didactic în funcție de tipul de copil timid, pesimist,
agresiv, nerăbdător pentru fiecare găsind gestul, mimica, interjecția, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea, aprecierea, entuziasmul în
concordanță cu situația dată. În cadrul metodelor copiii primesc sarcini de învățare. Acestea sunt foarte diferite de la o metodă la alta încât explorează
o mare varietate de capacități.
Grădinița contribuie tot mai mult la modelarea personalității și la cultivarea trăsăturilor ei. În întreaga operă de formare a omului nou, a
personalității sale, un rol important, uneori chiar decisiv, îl au primii ani de școală. Grădiniței îi revine sarcina de a forma primele deprinderi de muncă
intelectuală. De aceea, este necesar ca educatorul să fie preocupat în permanență de perfecționarea metodelor și procedeelor inovative de predare-
învățare, a stilului de muncă în general, pentru optimizarea procesului instructiv-educativ . Cadrul didactic trebuie să fie animat de o puternică
receptivitate față de tot ce este nou si important în specialitatea sa și în pedagogie, iar în practică să dovedească un efort continuu spre autodepășire,
pentru a face față sarcinilor pe care le ridică învățământul. Utilizarea metodelor inovative în activitatea didactică contribuie la îmbunătățirea calității
procesului instructiv-educativ, având un caracter activ – participativ și o reală valoare activ-formativă asupra personalității elevului.
Un exemplu de metodă inovativă este ”Acvariul”. Este o tehnică ce evaluează comportamentul preșcolarului în timpul unei activități de
învățare organizată în grup precum și evaluarea comportamentului întregului grup. Rezolvarea creativă a unei sarcini de învățare și evaluarea
comportamentelor individuale și de grup reprezintă obiectivul acestei metode. Etapele metodei sunt: Copiii sunt împărțiț în două grupuri: copiii pești
(grupul interior) și observatori (grupul exterior). Cerințele pentru grupul interior sunt următoarele: lucrează timp de 10 minute la rezolvarea sarcinii de
lucru având la dispoziție material informative adecvate. Rezolvă creativ o problemă, o sarcină de lucru. Ascultă cu interes ideile colegilor de grup. Își
schimbă rolul cu observatorii.Cerințele pentru grupul exterior sunt: observă comportamentul unui singur coleg din cercul interior și activitatea
întregului grup. Schimbă sarcina de observator în cea de evaluator a cunoștințelor. Formulează întrebări pentru copiii pești. Își schimbă locul cu copiii
pești. Nu critică și nu categorisește deciziile pentru rezolvarea problemei sau a sarcinii de lucru. Explică demersul folosit de copii pești pentru
rezolvarea sarcinii. Descrie comportamentul copiilor pești și răspunde la întrebările adresate de copilul pește.
Alt exemplu este ”Mica publicitate”. Anunțul publicitar este o tehnică axată pe realizarea unui mesaj (de mică întindere), clar pentru un
anumit domeniu. Obiectivul urmărit este transmiterea unei informații într-o formă concisă prin îmbinarea cuvântului cu imaginea. Etapele metodei
sunt: Copiii sunt familiarizați cu tehnica de lucru în cadrul jocurilor și activităților liber alese, creative la sectorul bibliotecă și artă utilizând
modalitățile de lucru text-imagine, imagine-text pentru a înțelege ce înseamnă mesajul concis care dă informații despre ceva ce reprezintă interes
pentru expeditor și pentru receptori. Exemplu: „Grădinița noastră a primit invitația de a participa la festivalul Satul românesc în zi de sărbătoare cu o
formație de dansuri populare. Timp de 7 minute concepeți un anunț puplicitar pentru a selecta copiii din grădiniță care vor face parte din grupul de
dansatori. Copiii concep anunțul individual sau în grup iar educatoarea notează făcând corectări unde e nevoie. Anunțul se așează pe un panou
„Anunțurile de mică publicitate” care constituie suportul pentru un exercițiu în cadrul unui joc de rol.
”Bula dublă” grupează asemănările și deosebirile dintre două obiecte, procese, fenomene idei, concepte. Bula dublă este reprezentată grafic
prin două cercuri mari în care se așează imaginea care denumește subiectul. Exemple: animale-păsări, copii-părinți, animale carnivore-animare
ierbivore, fructe-legume, oraș-sat, pădure-câmpie, munte-câmpie. Etapele metodei sunt: În cercurile mici așezate între cele două cercuri mari se
desenează sau se așează simboluri ce reprezintă asemănările dintre cei doi termeni cheie. În cercurile situate în exterior la dreapta și la stânga
termenilor cheie se înscriu caracteristicile, particularitățile sau deosebirile.
485.
La activitatea DLC-convorbire ,,Ce știm despre anotimpuri?” în cercurile mari am asezat imagini reprezentative despre anotimpurile toamna și
iarna. Copiii au completat două caracteristici ale anotimpului toamna (cad frunzele, pleacă păsările călătoare), două caracteristici ale anotimpului iarna
(ninge, îngheață apa) în cercurile exterioare și două asemănări (anotimp, 3 luni) în cercurile mici din mijloc. O altă activitate la care am folosit metoda
Bula dublă a fost o activitate DLC-joc didactic ,,În curând voi fı școlar,,. În acest joc în cele două cercuri mari am așezat imagini cu preșcolari și
școlari, iar copiii au completat cercurile mici din mijloc cu asemănările existente între preșcolari și școlari (sunt copii, se hrănesc și cresc), iar în
cercurile exterioare au completat cu caracteristicile acestora (preșcolarii se joacă, merg la grădiniță, școlarii merg la școală, învață).
Bibliografie:
1. Breben, S., Goncea, E., „Metode interactive de grup”, Editura Arves, 2002
2. Cerghit, I., „Metode de învățământ”, Editura Polirom, 2006
3. Mihăescu, M., Dan, I., „Metode activ-participative” Editura DPH, 2010
Exemplu de bună practică – metode non-formale
Prof. Dan Sbîrcea
Liceul cu Program Sportiv Arad
În perioada 18-20 iulie 2017, Serviciul Social-Misionar al Episcopiei Caransebeșului a organizat la Reșița și Caransebeș „Întâlnirea Tinerilor
Ortodocși din Banatul de Munte (ITO BM)”. Evenimentul, sprijinit și de Primăria Caransebeș, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Reșița și
Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte, a adunat în cele două municipii aproximativ 500 de tineri cu vârste între 14 și 24 de ani din
diferite eparhii ale Patriarhiei Române. În scopul consolidării relațiilor de colaborare în ceea ce privește misiunea cu tinerii la nivelul Mitropoliei
Banatului, conform invitației adresate Înaltpreasfințitului Părinte Timotei, la eveniment au luat parte și 20 de tineri adolescenți din Arhiepiscopia
Aradului. Grupul constituit prin grija preoților parohi și având profesori de religie însoțitori, a participat alături de ceilalți tineri prezenți „la un
program de formare spirituală și culturală adecvat vârstei și adaptat la nevoile tinerilor”. Programul s-a derulat pe parcursul a trei zile și a avut
următorul cuprins:
Marți 18 iulie 2017
12.00-16.00: Sosirea și cazarea participanților (în internate școlare din municipiul Reșița)
17.00-18.00: Festivitate de deschidere (Reșița-Parcul Tricolorului)-cu participarea tuturor partenerilor și a invitaților. Slujbă religioasă, urmată de
festivitatea de premiere a câștigătorilor concursului ”Banatul de Munte – izvor al tinereții mele”
18.00-19.00: Cina (locație stabilită de Primăria Municipiului Reșița)
19.00-19.30: Rugăciunile de seară - platoul din fața Catedralei ”Schimbarea la față” Reșița Govândari
19.30-21.30: Seară de muzică folk ”Reșița mea” - Cristian Buică și invitații săi – scena din Parcul Tricolorului (platoul din fața Catedralei
”Schimbarea la față”)
21.30 - Deplasarea spre locurile de cazare (internate școlare pentru cei din afara Reșiței)
Miercuri 19 iulie 2017
08.30-09.00: Micul dejun
09.00-09.30: Rugăciunile de dimineață (bisericile din Reșița – cartierul Govândari)
10.00-13.00: Ateliere de lucru și dezbateri în liceele din cartierul Govândari al municipiului Reșița (metode non-formale, subiecte de interes și
actualitate pentru tineri).
Tema dezbaterilor: ”Tinerii de azi – mărturisitorii de mâine”.
13.30-14.00: Masa de prânz
14.00-15.00: Program liber / odihnă
15.00-17.00: Vizitarea Mănăstirii ”Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” Vasiova
17.00- 18.00: Procesiunea Tinereții, de la Biserica ”Sf. Ap. Petru și Pavel” Govândari, pe traseul: Bd. Muncii – Intim – Bd. Republicii – Catedrala
”Schimbarea la față” Govândari
18.00-20.00: Conferința cu titlul ”Să fii român!”, susținută de actorul Dan Puric – Parcul Tricolorului (în fața Catedralei din Govândari); în caz de
vreme nefavorabilă conferința va avea loc în catedrală
20.00-20.30: Cina
21.00: Acatistul Sf. Proroc Ilie Tesviteanul (Catedrala ”Schimbarea la față” Govândari)
21.45: Deplasarea spre locurile de cazare
486.
Joi 20 iulie 2017
08.00: Plecare de la Reșița spre Caransebeș
09.00-13.00: Sf. Liturghie Arhierească la hramul de vară al Catedralei Episcopale ”Învierea Domnului” din Caransebeș
13.00: Festivitate de încheiere a ITO BM (în Catedrala din Caransebeș)
13.30: Masa de prânz (Caransebeș)
15.00: Plecarea participanților spre localitățile de domiciliu
Deși evenimentul a fost în mod firesc unul religios, fiind organizat de instituția bisericii, se poate observa din conținutul programului că
activitățile planificate nu s-au cantonat pe educația moral-religioasă, chiar dacă aceasta a fost dominantă, ci au corespuns și altor laturi ale educației,
precum și altor preocupări și nevoi specifice vârstei, într-un cadru organizat și dirijat prin prezența însoțitorilor, profesori și preoți care în îndeplinirea
rolului lor au știut să relaționeze cu adolescenții în așa fel încât atmosfera să fie una destinsă și consonantă cu obiectivul de a atrage tinerii în acest tip
de activități religioase care de regulă nu sunt atât de atractive sau de distractive; cu atât mai mult cu cât participarea nu a fost o obligație și a presupun
desfășurarea activităților în timpul liber al participanților. În acest sens remarcăm faptul că pe lângă activitățile religioase organizatorii au propus și o
seară de muzică folk, ateliere de lucru și dezbateri în liceele din Reșița, metode non-formale, subiecte de interes și actualitate pentru tineri, program
liber / odihnă, conferința susținută de un binecunoscut actor și om de cultură român.
Tinerii au apreciat pozitiv evenimentul, s-au simțit bine, și-au îmbogățit sistemul de valori, atitudini și comportamente și au manifestat dorința
de a participa pe viitor și la alte evenimente de acest fel, ceea ce ne îndreptățește să catalogăm acțiunea ca fiind una reușită și demnă de a fi dată ca un
exemplu de bună practică.
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAȚIONAL
„GRĂDINIȚĂ – ȘCOALĂ” ÎN CURÂND VOI FI ȘCOLAR
Prof. înv. preșc., Semen Nicoleta
Grădinița cu P.P.„Constantin Brâncuși” Tg-Jiu
COORDONATORI PROIECT: Directorii și cadrele didactice din cele două instituții de învățămînt.
PARTICIPANȚI PROIECT:Toate cadrele didactice din grădiniță și școală
TITLUL PROIECTULUI: „În curând voi fi școlar”
CATEGORIA ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ PROIECTUL: Proiect de parteneriat educațional
ARGUMENT
In cadrul acțiunii de reformare a sistemului de învățământ și reașezarea lui pe baze moderne, se subliniează tot mai mult ideea parteneriatelor
educaționale, ce crează oportunități de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare in vederea atingerii unui scop comun.
Integrarea copilului in școală presupune mai întâi formarea unor reprezentări corecte care să le permită preșcolarilor o adaptare afectiv-
motivațională la mediul școlar. În calitatea noastră de părinți, educatori sau învățători ne-am întrebat adesea: “De ce se manifestă adesea unele forme
de inadaptare a copiilor chiar din primele zile de școală? De ce unii elevi din clasa pregătitoare nu fac față cerințelor școlare?
Răspunsurile la aceste întrebări nu trebuie căutate doar în cunoașterea particularităților de vârstă și individuale a copiilor sau în stilul de activitate
al învățătorului, ci se impune o cunoaștere și o analiză atentă a activității din grădiniță și familie-medii care asigură pregătirea copilului pentru școală
prin activități extrașcolare.
În acest scop, organizarea unor activități comune (școală-grădiniță) ce vizează familiarizarea copiilor cu munca școlarilor, cu relațiile ce se
stabilesc între învățător si elevi, elevi-elevi, ar face ca reprezentările copiilor despre școală sa fie mai clare, mai coerente și mai apropiate de realitate,
acest lucru conducând la un debut școlar optim.
Din acest motiv am considerat că un parteneriat grădiniță-școală, prin intermediul căruia să surprindem toate aceste aspecte, să le înțelegem și
apoisă le sintetizăm într-o strategie, ar permite egalizarea șanselor școlarilor și integrarea optimă a copiilor în clasa pregătitoare.
SCOPUL:
·Proiectul are ca scop găsirea unor modalități viabile de colaborare, interacțiune între educatoare și învățătoare pentru integrarea școlară a copiilor
și pregătirea părinților pentru integrarea copiilor în activitatea școlară.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
structurareaunor modalități de cooperare între grădiniță și școală;
asigurarea continuității de cerințe între grădiniță și școală;
formarea unei atitudini corecte a preșcolarilor față de școală;
implicarea familiei și familiarizarea acesteia cu diverse aspecte ale școlarității mici;
schimb de metode concrete de lucru;
cunoașterea specificului activităților din grădiniță de către învățătoare;
487.
teficientizarea și perfecționarea modalităților de integrare a copiilor preșcolari in activitatea școlară;
cunoașterea individual a copiilor de către cadrele didactice, sub aspectul capacităților , ritmului de dezvoltare, al abilităților și inclinaților, al
mediului familial din care provin;
cunoașterea de către copii a sarcinilor și a conduitei de școlare.
GRUP ȚINTĂ:
Preșcolari grupelor mici, mijlocii și mari
Elevii claselor primare
Învățătoarele
Educatoarele
Părinții
DURATA:
Parteneriatul se va desfășura pe o perioadă de 1 an școlar.
IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA RESURSELOR UMANE:
Educatoarele și învățătoarele au avut posibilitatea să-și valorifice experiența acumulată la clasă, să-și lărgească sfera preocupărilor in ceea ce
privește reușita succesului școlar al copiilor.
Copiii se familiarizează cu activitatea școlară.
Părinții sunt informați cu privire la cerințele școlii.
RESURSELEPROIECTULUI:
Resurse umane:
preșcolari
școlari
învățătoare
educatoare
părinți
Resurse materiale:
dotările din sălile de grupă și de clase
materiale didactice necesare
aparat foto
FINALITĂȚI:
album cu fotografii de la activitățile desfășurate
realizarea de expoziții cu creații ale copiilor
diplome pentru copiii care s-au evidențiat
analiza desfășurării parteneriatului
LOCUL DESFĂȘURĂRII:
Grădiniță
Școală
PROGRAM DE ACTIVITĂȚI:
1. „Ziua porțilordeschise! Vizită la școală
- ateliere de lucru
- vizitarea școlii de către preșcolari
2. „Ziua porțilordeschise!” Vizită la grădiniță
- schimb de felicitări
- vizitarea grădiniței de către școlari
3. „Expoziție cu vânzare de mărțișoare”
- activitate comună în curtea grădiniței
4. „Copilărie de vis”
-desene pe asfalt - terenul din curtea școlii
5. „Festivalul Toamnei“
- parada costumelor ecologice – terenul din curtea școlii
EVALUAREAPROIECTULUI:
Observarea sistematică a copiilor.
Expoziții cu desenele și materialele realizate de către copii.
Album cu fotografiile realizate pe parcursul desfășurării activităților.
Discuții cu partenerii de proiect care au contribuit la activitățile desfășurate.
FINALIZAREA PROIECTULUI:
Expoziții cu materialele rezultate în urma desfășurării activităților prevăzute în proiect.
488.
Mediatizare în spațiul public.
Prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice ale învățătorilor și educatoare.
BIBLIOTECĂ:
M.E., 2019, Curriculum pentru educația timpurie
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR ANTREPRENORIALE LA ELEVI
PRIN INTERMEDIUL METODELOR NON-FORMALE
Profesor Stanciu Nicoleta
Colegiul Național de Agricultură și Economie, Tecuci
Prezentul articol descrie un exemplu de bune practici desfășurat la Colegiul Național de Agricultură și Econmie Tecuci în anul școlar 2021-2022.
Proiectul “Antreprenoriat agricol prin învățare activă” a fost finanțat de ROUMAIN-AMERICAN FOUNDATION în parteneriat cu ASOCIAȚIA
VIITORUL ANTREPRENOR – C.N.A.E. TECUCI.
1. Rezumatul proiectului
Proiectul Antreprenoriat agricol prin învățare activă a avut ca principal scop dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale elevilor de clasa a X-a
care studiază la domeniul Agricultură.
În urma unei ședințe de brainstorming realizată cu elevii beneficiari ai proiectului, s-a conturat ideea de antreprenoriat pe care elevii au dorit să o
implementeze, aceasta fiind cultura de căpșuni. Justificarea alegerii de către elevi a acestei culturi a fost că se pot obține primele fructe de primăvară
utilizând lotul didactic al liceului, iar gustul și aroma căpșunelor pot convinge colegii elevilor și populația să cumpere produse proaspete de la cei
implicați în proiect.
Liceul nostru deține o suprafață de 6 ha în care se regăsește și lotul didactic unde se desfășoară activități practice cu elevii. Acesta include și
suprafață de 50 ari atribuită în folosință elevilor pentru înființarea culturii de căpșuni cu stoloni de primăvară în cadrul acestui proiect. Această cultură
a fost înființată și îngrijită de elevi și tot aceștia au cules fructele pe care le-au vândut prin campanii proprii de marketing. Toate activitățile s-au
desfășurat sub atenta supraveghere a profesorilor de specialitate.
Elevii și-au gestionat propria afacere din punct de vedere financiar-contabil prin intermediul metodei “Biroul de Învățare”.
2.Implementarea activităților proiectului
Activitatea 1: Organizarea și stabilirea procedurilor de lucru.
Rezultate: Ședințe de lucru, procese verbale, contacte cu furnizorii și partenerii.
Subactivitatea 1.1. Stabilirea grupului de elevi beneficiari direcți ai proiectului.
Rezultate: Listă criterii de selecție a elevilor și listă elevi beneficiari ai proiectului.
Subactivitatea 1.2. Workshop-ul cu tema “Dezvoltare locală durabilă prin transfer de cunoștințe de la fermieri la elevi”. În cadrul evenimentului
desfășurat pe data de 18.05.2022 au avut loc următoarele activități:
Prezentarea unității de învățământ și a rezultatelor școlare obținute de către doamna director Bîrzu Cristina Valeria.
Relația școală – mediul de afaceri - cheia succesului în învățământul agricol. Prezentări ale fermierilor locali ale unor modele de business din
domeniul agricol care s-au dezvoltat în comunitatea noastră.
Modalități de susținere a liceelor agricole de către Ministerul Agriculturii prezentate de reprezentanți ai Direcției Agricole Județene.
Împărțirea elevilor pe echipe pentru a căuta soluții la probleme de business propuse și prezentarea de către elevi a soluțiilor identificate.
Prezentarea unor studii de specialitate în domeniul agriculturii sustenabile de către doamna dir. adj. Dascălu Ionica.
Subactivitatea 1.3. Identificarea resurselor umane, financiare și materiale.
Rezultate: Identificarea resurselor suplimentare puse la dispoziție de liceu, parteneri, asociație și care pot fi utile pentru implementarea proiectului.
Subactivitatea 1.4. Stabilirea responsabilităților partenerilor.
Rezultate: Întâlnire de lucru finalizată cu întocmirea procesului verbal și a listei de responsabilități a tuturor persoanelor implicate în proiect, a
partenerilor și a membrilor comunității locale.
Activitatea 2: Cultivarea stolonilor de căpșuni
Subactivitatea 2.1. Plantarea stolonilor de căpșuni
Rezultate: Procese verbale, poze de la activitățile de plantare a 2.000 stoloni de către elevi.
Subactivitatea 2.2. Efectuarea de lucrări de întreținere a culturii de căpșuni
Rezultate: Procese verbale, poze de la activitățile de întreținere a culturii de căpșuni de către elevi (combaterea buruienilor – 3 prașile manuale,
combaterea bolilor, dăunătorilor și fertilizare – 2 lucrări, irigare prin picurare – în mod frecvent).
Subactivitatea 2.3. Culegerea și valorificarea căpșunelor
Rezultate: S-au recoltat peste 500 kg de căpșuni, care s-au sortat, ambalat și vândut.
489.
Activitatea 3: Organizarea activităților de gestionare a ideii de afacere
Rezultate: Întâlniri de lucru cu elevii și membrii echipei de proiect pentru informări cu privire la materialele necesare, contactarea furnizorilor,
achiziționarea produselor, realizarea etichetelor și stabilirea modalităților de vânzare a fructelor.
Subactivitatea 3.1. Înregistrarea costurilor necesare înființării și întreținerii culturilor și a veniturilor obținute din vânzarea fructelor
Rezultate: Elevii și membrii echipei de proiect au desfășurat activități cu caracter financiar-contabil specifice Biroului de învățare.
Subactivitatea 3.2. Realizarea unei strategii de promovare a produselor ce urmează a fi vândute
Rezultate: Elevii și membrii echipei de proiect au decis ca fructele obținute să fie vândute în caserole cu etichete personalizate în magazinul propriu de
desfacere a liceului.
Activitatea 4 Monitorizarea proiectului.
Activitatea 5 Promovarea și diseminarea proiectului.
Rezultate: Documente, poze, blog, întâlniri de lucru realizate cu scopul monitorizării, promovării și diseminării proiectului.
Vizibilitatea proiectului
Proiectul a fost comunicat prin următoarele canale:
-În ședințele de Consiliu profesoral și aprobat în Consiliul de Administrație a școlii
-La Târgul de ofertă educațională desfășurat la Casa de Cultură a Municipiului Tecuci în prezența reprezentanților comunității locale
-În presa națională de specialitate și în presa locală online
-În mediul online site-ul școlii, pagina de facebook a școlii și alte site-uri din domeniul școlar
Dificultăți și măsuri corective propuse
Pentru școala noastră și pentru elevii noștrii, implementarea acestui proiect a fost o adevărată provocare, dar ne-am mobilizat și considerăm că
am reușit să trecem peste orice impediment. Ținând cont de specificul proiectului – cultura de căpșuni – considerăm că abia în perioada următoare se
vor vedea rezultatele.
Evaluarea rezultatelor și a impactului proiectului
Proiectul a avut un impact major atât asupra cadrelor didactice, cât si asupra elevilor liceului ca organizație și a comunității. În urma desfășurării
activităților practice elevii au beneficiat de respectul colegilor și a membrilor comunităților din care provin și astfel au obținut o încredere mai mare în
sine și în forțele lor proprii, ceea ce a condus la diminuarea fenomenului de discriminare, excluziune și segregare a elevilor din școală care studiază la
domeniul agricultură.
Testimoniale participanți:
„Putem să schimbăm lucrurile în această instituție pentru ca principalii actori, și anume elevii, să beneficieze de cea mai bună formare și
educație ce le poate fi furnizată de către școală.” Burciu Romeu – Administrator fermă agricolă – Participant la workshop.
“Este un proiect super productiv, super educational, super social, este un proiect de viitor și de foarte mare ajutor, te învață cum să îți deschizi
o afacere, cum sa iti faci parteneri, cum sa fii mai sociabil și cum sa lucrezi în echipă, este un proiect super!”. Păduraru Gabriel – elev.
“Proiectul nostru cu căpșunile ne ajută de mici pe plan profesional, mai ales pe noi, elevii, care locuim în oraș, deoarece noi nu putem vedea
toate procesele/stadiile prin care trec plantele înainte să ajungă pe raft, ca sa le consumăm. Mi se pare o idee super bună plantatul și vândutul
căpșunelor, deoarece oarecum este și mândria noastră, ca școală și ca elevi participanți în proiect.” Oprea Theodor – elev.
Bibliografie
https://www.jaromania.org/noutati/agribusiness-in-scoala-oportunitati-practice-de-invatare-educatie-antreprenoriala-pentru-liceele-agricole
MOȘ MARTIN LA GRUPA MICĂ
Prof. învăt. preșcolar:Telcean Ana-Maria
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3- Bistrița
Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: ,,Cei mici în lumea poveștilor’’
Tema activității integrate: ,,Moș Martin la grupa mică”
Tipul activității: mixtă (predarea și verificare a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor)
Forma de realizare: activitate integrată
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI ABORDATE:
1. Activități de dezvoltare personală (ADP):
Întâlnirea de dimineață: ’’Moș Martin în vizită la grupa mică’’- salutul, prezența, calendarul naturii, împărtășirea cu ceilalți, activitatea de grup,
noutatea zilei.
490.
Rutine: Primirea copiilor; Micul dejun; Igiena
Tranziții: poezii: „Bună dimineața, cer frumos!“,,Spargem nuci”
Jocuri cu text și cânt: ,,Câte unul pe cărare ! ” ’’Animalele la sfat’’
2. Activități pe domenii experiențiale (ADE):
Domeniul limbă și comunicare: ,,Căsuța din oală’’– povestirea educatoarei
Domeniul om și societate: (activitate practică),,Daruri pentru Moș Martin’’ – lipire, rupere, asamblare, suprapunere.
3. Activități didactice liber alese (ALA):
ALA 1: Artă: ,,Tablou pentru căsuță” – pictură cu bețișor
Joc de masă: ,,Drumul la casuța-oală”– labirint/suprapunere, lipire( fig. geometrice)
Joc de rol: ’’Prăjiturele pentru ursuleț’’-activ. gospodărească
ALA 2: Jocuri de mișcare: Întrecerea animalelor; Petrecerea în pădure: dans
Obiective generale:
̑
S1:Îmbogățirea cunoștințelor copiilor referitoare la personajele din povești;imbogǎțirea vocabularului cu noi cuvinte și expresii;
S2: Formarea capacității de exprimare orală, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;
S3: Cultivarea sentimentelor de prietenie și ajutor față de cei din jur.
Obiective operaționale: Pe parcursul și până la sfârșitul activității, preșcolarii vor fi capabili:
O1: să redea, pe scurt, momentele principale ale poveștii, în urma povestirii educatoarei, având ca suport macheta cu personaje; (85%)
O2: să utilizeze cuvinte noi, întâlnite în text(s-a sfărmat; culcuș; adăpost; oaspeți; mânios) în momentul repovestirii; (80%)
O3: să desprindă mesajul transmis de poveste, folosind un limbaj adecvat vârstei; (80%)
O4: să utilizeze tehnici de lucru învățate anterior în vederea realizării temei date (lipire, rupere, suprapunere, asamblare); (90%)
O5: să mânuiască materialele puse la dispoziție în mod corect și organizat, pentru a realiza tema propusă ; (90%)
O6: să respecte regulile jocurilor de mișcare enunțate de către educatoare. (95%)
Strategii didactice:
Metode și procedee de învățământ: conversația; povestirea; repovestirea; metoda piramidei; explicația; demonstrația; exercițiul; jocul; instructajul;
turul galerie.
Mijloace de învățământ: panou întâlnirea de dimineață; machetă poveste(animalele din poveste+ oala); ecusoane; bagheta; coroniță; coșulețe; lipici;
acuarele; betișoare; pânză tablou; fluturași; floricele; figuri geometrice; fișa labirint; tăvi hartie; aluat; forme pt prăjituri; bombonele; șortulețe;
șervețele; piramidă; siluete personaje din poveste; măști;calculator; recompense.
Forme de organizare: frontal; individual; pe grupuri mici;
Sistem de evaluare: Forme de evaluare: inițială; continuă
Metode de evaluare: observare curentă; chestionare orală; verificarea produselor activități.
Instrumente de evaluare: aprecieri verbale (globale și individuale); recompense.
Resurse temporale: o zi
Finalitatea zilei: Lucrările realizate la cele trei centre se vor prezenta lui Moș Martin
SCENARIUL ZILEI
Sala de grupă va fi organizată pe două compartimente: o jumătate în care scăunelele vor fi așezate în formă de semicerc (unde se va desfășura
Întâlnirea de dimineață, precum și prima parte a activității integrate) și cealaltă jumătate unde măsuțele vor fi aranjate pe sectoare/centre/arii de
stimulare.
Copiii vor intra în sala de grupă și se vor așeza pe scăunelele aranjate în formă de semicerc, pentru desfășurarea Întâlnirii de dimineață, astfel
încât, fiecare copil să aibă contact vizual cu toți ceilalți copii ai grupei. Ei primesc ecusoane cu animale sălbatice.
Întâlnirea de dimineață va debuta prin recitarea unei poezii de către educatoare și copii:
’’De mânuțe ne luăm/Ochi în ochi noi ne uităm/ Și frumos ne salutăm/ Bună dimineața!’’
Salutul se va realiza după formula: ,,Bună dimineața, ursuleț Tudor!”, fiecare copil salutându-și vecinul aflat în stânga sa, prin întoarcerea
capului spre acesta, în funcție de ecusonul pe care îl poartă în piept (urs/vulpe/ șoricel/lup/ broscuță/iepuraș). Prezența se va realiza în stilul nostru: la
panou va veni câte un copil și va numi câte un copil absent și îi va întoarce poza. Se vor stabili coordonatele zilei: ziua săptămânii, dată, luna, anul,
anotimpul, condițiile meteorologice și se vor completa la Calendarul Naturii, după care se recită poezia: ,,Bună dimineața cer frumos/ Bună dimineața
soare luminos/Bună dimineața micule vânt/ Care-alergi pe pământ/ Bună dimineața copaci desfrunziți/ Bună dimineața pietre tari/ Bună dimineața
animale mici și mari.”Povestitorul zilei va fi ales conform unei numărători, numărându-se câte un copil pe fiecare silabă: ,,Foaie verde viorea/
Ascultați povestea mea”. Povestitorul zilei se așează pe ,,scaunul povestitorului” și expune o anumită experiență sau o idee importantă pentru el.
Activitatea de grup constă într-un joc de atenție - ,,La plimbare, pe cărare prin pădure”. Copiii stau pe scăunele, iar conducătorul jocului ( educatoarea)
se mișcă în cerc, trece prin fața copiilor și spune:’’ Am plecat spre pădure și după mine s-au luat niște șoricei-chiț, chiț. Mergând așa ei aud pisica și
repede au plecat spre casa lor. Trecând pe lângă lac aud broscuțele făcând oac,oac. Văzând barza zburând pe deasupra repede, repede broscuțele au
sărit în lac. Ajung în pădure și iepurașii dragălași se plimbă și ei. La auzul că vulpea e pe aproape o iau la fugă și se ascund. Vulpea se plimbă și ea pe
cărare cu coada ei stufoasă. Se sperie când îl vede pe urs- mor, mor, mor’’( fiecare copil se va plimba în funcție de animalul din piept și se va așeza
înapoi la locul lui când va auzi că vine alt animal). În cadrul etapei Noutatea zilei, va veni Moș Martin- ursul.
491.
Moș Martin îi salută pe copii. “-Bună ziua dragi copii, mă numesc Moș Martin, am întrebat prin toată grădinița și am aflat că, aici în grupă la
voi, toți sunteți prieteni și vă comportați frumos. Vreți să fiu și eu prietenul vostru? Și poate mă ajutați să-mi fac din nou prieteni în pădure.Acum sunt
foarte supărat, am venit să vă spun ce- am pățit într-o zi, ce mi s-a întâmplat în pădure.’’
Voi anunța în termeni accesibili tema activității:,,Moș Martin la grupa mică, explicându-le că în prima parte a activității vor asculta povestea lui
Moș Martin care se numește ,,Căsuța din oală”, urmând ca în partea a doua a activității să pregătim ,,Daruri pentru Moș Martin”, pentru ca acesta să
nu mai fie supărat.
Povestea va fi expusă cu mare atenție la inflexiunile vocii, în funcție de personajele din poveste ținându-se cont de stările afective pe care textul
literar le implică și anume: tonul cald potrivit cu importanța faptelor, modularea vocii pentru a imita personajele, marcarea pauzelor determinate de
punctuație, mimică și gesturi adecvate situațiilor prezentate. Prin toate aceste mijloace se va încerca să se imprime povestirii caracterul plastic-
intuitiv. De asemenea se va sublinia repetiția: “Casă – căsuță, cine locuiește aici?” pentru a putea fi reținută de copii în vederea redării ei în partea
finală. Tranziție: ’’Animalele la sfat’’
Ne vom reaminti povestea pe care am ascultat-o. Cum s-a numit povestea pe care ați ascultat-o? Unde și-au găsit animalele noastre căsuța?
Cine a găsit oala?; Cine a mai venit în căsuță?S-au înțeles aceste animale? Cum au fost animalele între ele?( s-au ajutat, deci au fost prieteni) Ei au
fost prieteni până într-o zi când ce s-a întâmplat? A vrut ursul să strice căsuța? N-a vrut dar nu a fost atent. Din neatenție putem să-i facem pe cei din
jur să sufere. Unde au fugit animalele?. Propun copiilor să completeze piramida poveștii: se vor împărții în trei grupe, fiecare grupă va primi câte o
piramidă și siluete cu personajele din poveste. Le explic cum trebuie să completeze priramida: pe rândul de jos, la baza piramidei vor așeza animalele
mai mari care au intrat în oală( lup, vulpe, iepuraș), pe al doilea rând vor așeza animăluțele mici( șoricelul, broscuța) iar în vârful piramidei vor așeza
oala căsuță. Astfel aflăm de ce Moș Martin este tare supărat: a spart oala-căsuță și animalele au fugit în pădure. Fiind obosit Moș Martin adoarme iar
noi hotărâm să-i pregătim o surpriză:Daruri pentru ursuleț. Tranziție:Câte unul pe cărare.
Se prezintă cele trei centre: Artă: ,,Tablou pentru căsuță” – pictură cu bețișor. Preșcolari vor lipi pe rama tabloului fluturașii colorați, pe urmă
vor picta cu bețișorul oala de pe pânza tabloului. Joc de masă:,, Drumul spre oala-căsuța -labirint”– suprapunere, lipire; rupere. Copiii vor recunoaște
figurile geometrice învățate( cerc, pătrat) lipindu-le pe traseul labirintului, apoi vor decora oala prin ruperea și lipirea hârtiei colorate. Joc de rol:
Prăjiturele pentru ursuleț. Copiii vor lipi pe marginea taviței fluturași și floricele. Apoi vor întinde aluatul și pe urmă cu ajutorul formelor primite vor
tăia prăjiturelele ( flori, inimioare,fluturaș,etc). La sfârșit le vor decora cu bombonele colorate. Înainte de începerea realizării sarcinilor date pe
sectoare, copiii vor executa câteva exerciții, pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii: Pe tot parcursul desfășurării activității la centre, copiii vor fi
încurajați și sprijiniți în vederea realizării sarcinilor primite. Voi trece pe la fiecare sector, oferind ajutor copiilor care au nevoie. Preșcolarii vor face
ordine la locul unde s-au jucat, lăsând pe măsuțe doar lucrările realizate. Lucrările realizate la cele trei centre se vor așeza ca să fie vizibile de Moș
Martin. Copiii au realizat tablouri; tăviță cu prăjiturele și labirinturi pentru el. O să îl ajutăm pe Moș Martin să caute animale care s-au speriat și au
fugit. Le vom explica că Moș Martin nu a vrut să le strice căsuța intenționat ci doar nu a fost atent. El vrea să fie prieten cu ei așa cum suntem și noi,
să își ceară scuze pentru că a distrus căsuța și să împartă darurile cu ei.Vom chema pe rând animalele din povestea:Soricelul- chiț,chiț chiț; Broscuța-
Oac,Oac,Oac; Iepurașul-țup, țup, țup; Vulpea; Lupul- auu, auu.
Se face evaluarea zilei, precizându-se progresul realizat de fiecare copil în raport cu el însuși. Se stabilește împreună cu copiii tot ce au învățat
pe parcursul zilei: au ascultat povestea’’ Căsuța din oală”, au realizat tablouri; tăviță cu prăjiturele și labirinturi pentru ursuleț.
În încheierea activității Moș Martin propune copiilor o Petrecere în pădure: Copiii vor primi măști- animale drept mulțumire pentru ajutorul dat. Moș
Martin propune un joc: întrecerea animalelor. Voi prezenta conținutul și regula jocului, vom realiza jocul de probă, după care urmează desfășurarea
propriu-zisă a jocului.
Bibliografie:
1.Clapou, C.,(2015), ‘’Împreună putem schimba lumea’’, Editura Grinta,
̑
2.Glava, A. ,Chiș O., Tǎtaru, L. (2014), “Piramida Cunoașterii-repere metodice in aplicarea curriculumului preșcolar “, Editura Diamant
3.Hobjilă, A., (2008), Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului( etapa preșcolarității), Institutul European, Iași
4.MECT,( 2008) ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar, 3-6/7 ani”, Editura DPH
5.Mitu, F., Antonovici, S., (2005), Metodica activităților de educare a limbajului în învătământului preșcolar, Editura Humanitas Educational,
București
STUDIUL BIODIVERSITĂȚII PRIN PROIECTE EUROPENE
Prof. Țenea Codruța Elena,
Colegiul Energetic, Râmnicu Vâlcea
În ultimii ani, profesorii au asistat, în rândul elevilor, la o lipsă de interes față de știință, care, inevitabil, duce la evitarea acestor subiecte, în
special matematică, biologie, geografie. Aceste discipline sunt percepute ca fiind dificile.
492.
Colegiul Energetic, Râmnicu Vâlcea derulează mai multe proiecte europene, cu următoarele obiective:
Dezvoltarea cunoașterii și înțelegerii diversității culturale și lingvistice europene în rândul profesorilor și elevilor;
Sprijinirea elevilor pentru a dobândi competențele și abilitățile necesare dezvoltării personale pentru integrare profesională și cetățenie activă.
Un astfel de proiect este ”A Statistic and Scientific Research on Biodiversity”/ Un studiu statistic și științific al biodiversității.
Proiectul a contribuit la o schimbarea de percepție, prin promovarea unei abordări pozitive față de știință, printr-o situație reală de cercetare.
Profesorii și elevii sunt elemente fundamentale ale procesului, prin dezvoltarea experiențelor de învățare, care includ, printre alte strategii, utilizarea
de noi tehnologii (inclusiv TIC - Tehnologiile informației și comunicațiilor), situații științifice reale, excursii pe teren, în scopul de a colecta informații
reale .
Întregul proiect s-a bazat pe colaborarea continuă între școlile din parteneriat, care duc la workshop-uri și prezentări, realizate în principal de
către studenți.
Rezultatele proiectului sunt disponibile pe un site comun. Materialele și strategiile elaborate în cadrul parteneriatului sunt înglobate într-o
broșură, care a fost publicată și difuzată.
MOTIVAȚIA PROIECTULUI
Există o percepție că matematica, biologia, geografia și alte discipline sunt subiecte "dificile”.
În prezent, Știința este peste tot în viața noastră de zi cu zi, de aceea este necesar să fim informați, conștienți de implicațiile sale, în scopul de a
fi cetateni activi. Necesitatea de a face stiința mai interesantă și atractivă pentru elevi este fundamentală dacă vrem ca ei să aleagă și să învețe aceste
subiecte „grele". În scopul de a îmbunătăți competențele științifice este bine pentru elevi să aibă o experiență de cercetare reală.
Cunoașterea științelor și a matematicii are un impact pozitiv asupra perspectivelor educaționale, economice și sociale, este forța motivatoare
din spatele propunerii noastre de proiect.
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Să promoveze o atitudine pozitivă față de științe și matematică;
Să crească interesul elevilor în utilizarea matematicii în viața de zi cu zi;
Să se discute asupra celor mai bune metode de predare și învățare a matematicii;
Să se dezvolte noi strategii și resurse inovatoare, utilizarea noilor tehnologii;
Să încurajeze o atitudine responsabilă față de mediu le nivel local, național și global;
Să dezvolte înțelegerea și respectul față de alte culturi;
Să îmbunătățească utilizarea noilor tehnologii;
Să dezvolte o experiență de cercetare reală;
Să dezvolte grija pentru biodiversitate;
Să recunoască rolul statisticii în cercetare;
Să utilizeze cunoștințele de statistică pentru a analiza și interpreta rezultatele;
Să construiască un model statistic pentru a facilita studiul mediului înconjurător.
ȘCOLI PARTENERE
I.E.S. Manuel de Falla- Puerto Real – Spain, Colegiul Energetic – Râmnicu Vâlcea-România, ValkasGimnazija – Valka – Letonia, Istituto
D’IstruzioneSuperiore ‘SandroPertini’ – Camposampiero – Italy, H.O.V.AlemdagTuncCapaAnadoluLisesi – Istanbul – Turkey
STRATEGII
Crearea instrumentelor potrivite pentru a identifica dificultățile de abordare a temelor statistică și biodiversitate.
Dezvoltarea unui parteneriat între elevi și profesori pentru a crea module de învățare care ar putea fi publicate și utilizate de orice școală.
Implicarea elevilor în pregătirea și execuția activităților și a cerințelor practice
Antrenarea numărului maxim de elevi în mobilități.
Utilizarea unui spectru larg de modalități de comunicare (Moodle, Etwinning, etc)
Prevederea unor ieșiri în natură, vizite.
Diseminarea rezultatelor fiecărei instituții.
INFORMAȚII COMPLETE:
ssrb.iesmanueldefalla.es
energeticproiecte.wordpress.com
https://guidebiodiversity.wordpress.com/
PRODUSE FINALE
Produse finale: site-ul proiectului, GHID PENTRU STUDIUL BIODIVERSITĂȚII, afișe, pliante, panouri, logo-uri, colecție de link-uri din
domeniul biodiversității, filme (film de prezentare al Colegiului Energetic, film despre mobilitatea din Valka), prezentări Power Point și Prezi,
biodicționar, statistici și studii comparative în Microsoft Excel, revista proiectului, cercetare online/ chestionar privind interesul elevilor în studiul
matematicii și științe-lor, expoziție de plante presate, album virtual cu plante din România, emisiuni TV, calendare, materiale utile în desfășurarea
excursiilor în natură.
493.
GHID PENTRU STUDIUL BIODIVERSITĂȚII
https://guidebiodiversity.wordpress.com/
EXCURSIA – MIJLOC DE EDUCAȚIE PATRIOTICĂ
Prof. înv.preșc.Tetileanu Nadia,
Școala Gimnazială Nr.1 Bumbești-Jiu,Gorj
Printre activitățile cu valențe formative, un rol deosebit îl au vizitele și excursiile realizate în scopul cunoașterii de către copii a locurilor istorice
din localitate, care au o mare valoare educativă, să cunoască locul unde s-au născut și au trăit persoane care au devenit figuri de eroi.
Peisajul încântător al împrejurimilor orașului, munții semeți, aurul verde al pădurii , apa Jiului, sunt câteva obiective care au încântat privirile și
au umplut sufletul de bucurie al copiilor de la grădinița noastră.
Grădinița dispune de numeroase posibilități pentru ca de la o vârstă fragedă copiii să ia cunoștință și contact cu ceea ce au făcut și au realizat cei
care și-au jertfit viața pentru realizarea copilăriei lor fericite de astăzi.
Știind că orașul Bumbești-Jiu, străveche vatră de istorie și civilizație , a păstrat peste vreme mărturii care dovedesc existența și continuitatea de
locuire a populației pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri , am organizat cu preșcolarii o excursie la Castral Roman, aflat pe malul stâng al
Jiului . Aici copiii au aflat că , înainte de sosirea romanilor, pe acest loc a fost o așezare dacică. Inițial castrul era realizat din pământ, având rolul de a
apăra și asigura intrarea în Defileul Jiului, iar apoi a fost refăcut în pragul secolului al III-lea. Importanța strategică a castrului era că avea menirea ,
când a fost înălțat să închidă Valea Jiului contra unui atac întâmplător ce ar fi putut veni de peste Carpați. El trebuie să fi avut legătură prin munți cu
capitala Daciei romane- Sarmisegetusa. Zidăria se compune din var, lespezi și bolovani rotunzi luați din Jiu. Prădat de Atilla și hunii săi, castrul de la
Bumbești a fost distrus în cele din urmă de avari în secolul VI, populația retrăgându-se în nord, unde pădurea îi ferea din calea năvălitorilor.
Din dorința de a le trezi copiilor sentimente de admirație pentru locurile natale , le-am vorbit copiilor despre trecutul de luptă, despre vitejia
poporului român, le-am prezentat cele mai semnificative fapte prin care s-a distins eroul Ion Dragalina . Toate acestea le-am realizat atunci când am
fost cu copiii la statuia generalului Ion Dragalina. Aici copiii au putut afla că în timpul primului război mondial, generalul Ion Dragalina a plecat în
dimineața zilei de 25 octombrie 1916 din Craiova , aici la Bumbești, pentru a vorbi soldaților și ofițerilor , pentru a cerceta terenul și amplasarea
trupelor. El s-a adresat astfel ofițerilor : „Luați soldații, căci ei sunt copiii cinstiți ai neamului și mergeți și apărați cu sacrificiul vieții, glia patriei
strămoșești”. Ajuns la Mănăstirea Lainici, generalul a primit vestea că inamicul interceptase comunicările la sud de Lainici șihotărât să se întoarcă.
494.
În mașina, deoarece gloanțele veneau din partea sa, i s-a propus să schimbe locurile, iar generalul a răspuns : „Nu, îmi păstrez locul de onoare și
în pericol!”.Însă, un glonț l-a lovit pe general în umărul și brațul drept. Dialogul cu doctorul Poenaru , care-l îngrijea, este uimitor prin tenacitatea și
spiritul de sacrificiu ce-l anima : „Doctore, cum aș putea să fiu vindecat mai repede, ca să mă întorc la bătălie ? Fie că îmi vei păstra sau îmi vei tăia
brațul. „Răspunsul doctorului a fost prompt și dur : „Tăindu-vă brațul vindecarea se va face mai repede”. Generalul Dragalina n-a existat : „Ei, bine ,
atunci, taie doctore, tot mi-era de-ajuns unul!”. Deși brațul i-a fost amputat, generalul era optimist : „mai am un braț pe care-l pun la dispoziția țării!”.
Succesele câștigate de trupele românești asupra celor germane s-au datorat înaltului patriotism care a însuflețit ostașii și măsurilor elaborate de
generalul Ion Dragalina. Victoria de la Jiu a fost cel mai frumos omagiu pe care ostașii Armatei I îl aduc bravului lor comandant, generalul Ion
Dragalina aflat pe patul spitalului. Boala s-a agravat, iar la 6 noiembrie 1916 a încetat din viață. Astfel a intrat în istorie ca unul din eroii neamului
nostru.
De asemenea am organizat cu copiii o excursie la Mănăstirea Lainici . Preșcolarii au putut afla că mănăstirea are o mare legătură cu istoria: o
parte din monahii din Lainici au aderat la răscoala lui Tudor, iar călugărul Maxim a ajuns pandur. Aici s-au retras mai mulți boieri socotind că vor fi
feriți de văpaia răscoalei, dar unii dintre ei au fost prinși, în timpul războiului pentru independență s-a cerut mănăstirii să trimită monahi apți pentru
serviciile sanitare (s-au trimis 2 din cei 12 monahi apți).
Primul război mondial a fost nemilos față de mănăstire, distrugând-o (trupele germane au intrat cu caii chiar și în biserică, făcând focul în ea și
profanând-o peste măsură).
Cu prilejul acestor excursii am încercat să le trezesc copiilor sentimente de prețuire a poporului nostru, de dragoste pentru ceea ce a realizat , să
cunoască zestrea folclorică a acestui neam creator de atâtea frumuseți.
Bibliografie :
1. Victoria Stolojanu – Munteanu – „Bumbești-Jiu, monografie”, Editura „Rhabon” Tg-Jiu 2003, pag. 70,71,143,144,326,327
2. Sorin Oane Maria Ochescu – „Istoria Românilor”, Editura Humanitas Educațional , București , 2003, pag. 118 .
THE EFFECTIVENESS OF USING DRAMA IN NON-FORMAL EDUCATION
Prof. Brîndușa-Otilia Martin
Clubul Copiilor Făgăraș
The objective of this paper is to show how drama techniques improve the effect and quality of teaching and learning English vocabulary. The
term ''drama'' in this context does not only mean a theatre performance in front of an audience, but it is rather used here to bring various aspects into
the teaching and learning process, mainly involving and stimulating the learners' feelings and emotions and providing different stimuli and enriching
the learning process with a deeper level of experience.
It is necessary to look closely to the term of drama and its place in the teaching and learning of English. Di Yanni (1999) argues that drama in
education uses the same tools that are used by actors in theatre, especially improvisation and pantomime. Nevertheless, while at the theatre everything
is set for the benefit of the audience, in the classroom everything is set for the learners' benefit. The use of improvisation and pantomime provides
learners with a foreign language practice placing them in situations that are similar to the ones in real life. Communication in real life situations is
characterized by limited time for preparation. If learners have enough experience in class, they will feel comfortable using the language in the real
world, their answers will be spontaneous, they will be able to adapt and react more quickly. Pantomime and non-verbal communication will become
important tools to stimulate and enrich the learning experience. Introducing drama into the learning process is a way of enhancing the experience of
enriching the vocabulary of a foreign language. It also helps students more in several areas as: developing the awareness of the use of English in
various environments and situations, building self-confidence.
Drama games
Drama games are effective if the teacher takes into account the following guidelines:
For getting the group into a circle, the teacher counts down from five and tells learners they must form a circle during that particular time frame.
The more difficult learners should be given more responsibility. The ones who get bored easily tend to disturb the group and this is the reason why
they should be given extra tasks in order to keep them focused.
The teacher should keep the atmosphere fun and creative encouraging bold choices and decision-making and avoid turning the classroom into an
intimidating or fearful environment.
Although some of the games have winners and are based on competition, it shouldn't be taken to the extreme. The teacher should try not to make
it all about winning and losing as students can be easily discouraged and they might want to quit playing.
The teacher must keep the students involved. He/she should ask the students what they like, as reflection and discussion are really important for
this games to have the desired effects on learners.
When they are involved in drama games, learners enter a world which is different from the one they live in. They use their imagination to
portray and dramatize something and to show others what they want to express. These games usually involve other types of activities as listening to
music, drawing, dancing. They also build a sense of trust among the learners, which is crucial for creating a positive and strong group dynamics.
495.
The most frequently used items for drama games are:
- a deck of playing cards for pairing the learners;
- a bag of hand-held props to use in the activity;
- chalk or strips of scrap paper;
- flashcards;
- a timer.
Some of the most popular drama games are:
1. I am a tree
It is a widely used game, suitable for beginners.
The learners stand around the classroom/stage. One of them goes to the middle, strikes a pose and says who or what he/she represents. For
example, he/she lifts his/her arms over his head and says "I am a tree." A second learner adds to the picture and also says who or what he/she is. A
third learner enters the scene and completes the suggestions from the first two learners.When the scene is finished, the first learner leaves the stage
taking one of the other ones with him/her. The other learner remains on the stage repeating the sentence without changing his/her pose, offering a
suggestion for a new scene.
Example:
Learner 1: I am a tree
Learner 2: I am a leaf on the tree
Learner 3: I am the grass around the tree
Learner1: I’ll take the grass
Learners 1 and 3 leave ...
Learner 2: I am a leaf
Learner 4: I am an apple
Learner 5: I am a farmer
Etc …
This game may become an effective training tool at getting the learners to learn to tell stories and practice vocabulary. Instead of just ”painting” a
picture on stage, a story may be created and connected to a certain theme.
2. Greetings, Your Majesty!
It is a simple game to burn some time at the end of a class.
The learners sit in a line. The teacher places a chair facing away from the students. One student is chosen to sit in the chair and closes his/her eyes.
A learner is then picked from the line to sneak up behind the chair, and in a weird or different voice, they say: "Greetings, Your Majesty!" This
student then returns to his/her seat in the line. The student in the chair must guess which student it was. If the student in the chair gets it right,
he/she stays in the chair. If he/she doesn't guess, however, the student who tricked him/her sits in the chair. The game will continue until it tires.
3. The monster calls all those who…
This game works really well at the start of a lesson, it is very easy to explain and everyone gets a go. The teacher forms a circle out of chairs, with
one chair in the middle. The student in the middle says: “the monster calls all those people who have …” (he/she thinks of something that will
apply to most of the students, for example blue eyes, brown hair, a mobile phone etc). The students who that call applies to have to get up and
change seats. The student who is last to take a new seat is now in the middle. The game continues until everyone has had a go. Each time the
students must think of a new thing to call out.
4. Charades
"Charades" is a game in which one student uses body language while the rest of the class tries to guess what he/she is trying to communicate. It
reinforces the connection between body language and spoken language and it is especially useful for vocabulary practice.
Setting up
Beforehand, the teacher counts out one card for each student from a regular deck of playing cards. Then, from a second deck, he/she makes a pile
of those exact same cards. If there are ten students, for example, there should be two identical piles of ten cards - made from two different decks.
The students sit in a semi-circle with space in the middle for the charade.
Doing the activity
The teacher randomly hands out one playing card to each student from the first deck. The teacher should have the same cards in his/her own,
prepared deck. He/she shuffles the cards, takes the first card from the stack and calls out the card. The student who has got that particular card is
the first up to act. The teacher hands that student a flashcard. The student should begin with an agreed gesture to indicate noun, verb or adjective.
For example, “noun” could be miming “hold a ball”; “verb” could be represented by knocking one wrist on the other; “adjective” could be
pointing to their own smiling face. These gestures are set from the beginning.
The student is given one or two minutes to act out the word and the teacher uses a timer to do this. The student is not allowed to make any single
sound while miming. The rest of the group should try to figure out the word being acted out. The teacher reminds the students to use complete
sentences, rather than simply shouting out words. If a student guesses the word before the time’s up, the teacher leads the applause and then picks
another card from the deck to choose the next student to act. By using the playing cards, the teacher makes sure everyone gets a chance to act out
a word. As a variation, two or three flashcards may be combined. For example, an adjective with a noun, or a noun with a verb. The words might
not match exactly, but it is fun and the larners will enjoy it.
496.
5. The Expert
This game is great for 4th graders, as it activates both their prior knowledge of a topic and their creativity. The learners are taught to use role,
situation, voice and movement to create dramatic meaning. The teacher forms small groups of 3-4 members. He/she allocates a letter to each
member within the group (i.e. every group will have a person A, person B etc) and calls out the letter of the one who will be “The Expert” first.
He/she then announces the topic that the Expert is specialized in (e.g. the seasons). The Expert must speak about the topic for an agreed amount of
time (e.g. 30 or 60 seconds). The teacher counts to three to begin the time and calls “Stop!” when time is up. The teacher then announces which
learner will go next and the new topic of expertise. Learners love this game as there is only one rule – the expert can never stop talking, even if
he/she runs out of ideas before the time is up. He/she should just keep talking, making up anything at all about the topic, no matter how absurd.
This game is very useful as it shows how playwrights, directors and actors can play with the ideas related to a “real” topic in order to create an
artistic representation of it through drama.
Variations:
·The other students are allowed to ask questions in order to help the Expert if he/she gets stuck.
·The teacher may choose topics that are connected to content previously dealt with in the class.
·Each student in the group my play a character from a text or a film they are familiar with.
·The teacher may create a board of Experts, with two or three students in front of the class discussing the topic.
·The teacher may add props or costumes, such as a coat, glasses and others.
6. Mirror, Mirror
In this game, the students build confidence in using their body to create a role and to communicate meaning. The students form pairs. The teacher
allows the students to decide who will be A and who will be B. On the teacher’s signal, student A begins to move very slowly. Student B has to
copy the movement exactly as if they are the reflection Student A sees in a mirror. The game continues for a while and then the students swap
places, student B leading student A. The teacher encourages students to move slowly, so that anyone watching the pair wouldn’t be able to tell
which student is leading the movement and which student is following.
Variations:
·The teacher asks the students to take on a specific role or character, such as "a pilot".
·The teacher specifies the situation the student A is in: e.g. "you are flying a plane''.
·The teacher offers details about a specific time or place, changing the actions and movements.
SELECTED BIBLIOGRAPHY
1.Armstrong, Grady. One Approach to Motivating Faculty to Use Multimedia- T.H.E. Journal, 1996.
2.Bowers, Roger. Teaching Tips: Communicative Language Teaching, 2008.
3.Di Yanni, Robert. Drama: An Introduction. Boston, McGraw Hill, 1999.
4.Graves, Michael. The Vocabulary Book: Learning and Instruction. New York, Teachers College Press, 2006
5.Harmer, Jeremy. The Practice of English Language Teaching. New York, Longman, 1991.
6.Klippel, Friederike. Keep Talking-Communnicative Fluency Activities for Language Teaching. Cambridge, University Press, 1985.
PROIECT DIDACTIC – ENIGMA OTILIEI, DE GEORGE CĂLINESCU
Profesor: Tinca Adina
Unitatea școlară: Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncuși”, Dej
Clasa: a XI - a A
Data: 03.02.2023
Aria curriculară – Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Romanul interbelic
Titlul lecției: ”Enigma Otiliei”, de George Călinescu
Tipul lecției: fixare și sistematizare a conținutului literar
Durata și locul desfășurării: 50`, sala de clasă
Competențe generale:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare;
2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare
3.Argumentarea în scris sau oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
497.
Competențe specifice:
1.4. Redactarea unor compoziții despre textele studiate și alcătuirea unor texte funcționale sau a unor proiecte.
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specificetextului narativ
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
Conținuturi asociate:
- analiză, comentariu, eseu structurat și eseu liber;
- construcția personajelor;
- modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje;
- tipuri de texte: eseu, comentariu, analiză.
Competențe derivate:
C1: încadrarea personajelor într-o tipologie socială, umană, estetică (corelare cu c.s. 2.1.);
C2: identificarea modalităților de caracterizare a personajelor (corelare cu c.s.2.1.);
C3:construirea portretului moral și psihologic al personajului, ilustrând contradicțiile interioare ale acestuia și relația cu alt personaj (corelare cu c.s.
1.4. și c.s. 3.3.)
Motivația:Elevii vor identifica ideile, atitudinile lor în cuvinte proprii, în raport cu întreg conținutul, ei creează contexte pentru schimbul liber de idei
și au oportunitatea de a valorifica informațiile de cultură generală
Condiții prealabile: Grupă eterogenă (nivel mediu). Elevii au deprinderi de a lucra și de a fi în stare să-și susțină argumentele, ei îndrăgesc ora care le
permite să creeze, să se joace cu idei, imagin, căci sunt CREATIVI și INVENTIVI
Strategia didactică:
Moduri de abordare: învățarea prin identificare; învățarea prin analogie, învățarea prin cooperare.
Metode și procedee: brainstormingul, conversația euristică, problematizarea.
Suporturi didactice: fișe biografice, rezumatul romanului pe capitole
Forme de organizare: frontale.
Evaluare: observarea sistematică a activității la clasă
DEMERSUL DIDACTIC
Evocarea – 8 minute
Profesorul: notează absențele, apoi propune elevilor să comenteze citatul: Viața noastră, a oricui, este alcătuită din nenumărate tangențe, la
nenumărate romane. (L. Blaga)
Elevii: Se pregătesc pentru lecție, au înainte fișe cu rezumatul acțiunii romanului pe capitole, precum și caietul de notițe. Elevii notează țn caiete
citatul, căutând un răspuns rapid la cerința profesorului, pe care-l notează în caiete și-l împărtășesc colegilor. Formulează răspunsuri în enunț.
Profesorul: adresează întrebări pertinente pe seama răspunsurilor cărora să recapituleze tipologiile romanului călinescian, tematica acestei scrieri. În
baza acestui schimb de idei, schițează pe tablă un ciorchine al tipologiilor, un altul al tematicii.
Elevii: implicați în activitate, răspund în enunț la întrebărilor cadrului didactic, își notează în caiete schița tablei.
Profesorul: anunță și explică obiectivele lecției, anume precizarea personajele romanului, încadrarea personajelor într-o anumită tipologie umană;
interpretarea adecvată a relațiilor care se stabilesc între personajele romanului; prezentarea unui punct de vedere referitor la potențialul moral și etic al
personajelor romanului.
Realizarea sensului – 35 minute
Profesorul: Ca punct de plecare pentru realizarea sensului este propusă părerea lui Nicolae Manolescu: Puțini dintre protagoniștii Enigmei Otiliei au o
concepție morală asupra vieții... Pentru a testa pertinența acestei opinii ne vom opri în această oră la patru dintre personajele acțiunii, le vom descoperi
personalitatea prin a citi pasaje din text, a discuta implicațiile faptelor lor: Otilia Mărculescu, Felix Sima, Costache Giurgiuveanu, Leonida Pacalopol.
Elevii răspund la întrebări legate de portretul și acțiunile personajelor acțiunii, realizându-le fișa biografică. Se încearcă integrarea tuturor elevilor în
activtate, se prezintă punctul de vedere despre personaje, formulează/adresează/ răspund la întrebările profesorului, colegilor
Otilia Mărculescu
-Cine e Otilia Mărculescu?
-Prin ce se face remarcată în acțiunea romanului?
-Care sunt personajele cu care ea relaționează?
-Cum e privită de celelalte personaje?
-Dumneavoastră întruchipați drama singurătății feminine, toți bărbații vă admiră, dar niciunul nu vă poate oferi o viață fericită, viitorul vă este incert,
dacă vi s-ar oferi șansă să vă luați viața de la început, la ce ați renunța?
Felix Sima
-Care e povestea vieții lui Felix?
-Ce gânduri îl aduc în capitală?
-Care sunt trei dintre trăsăturile sale dominante de caracter?
-Pe parcursul romanului ați evoluat de la un adolescent la om matur, trăind experiența iubirii entuziaste, ați făcut totodată o carieră strălucită, ce v-a
ajutat/motivat?
-Aveți un spirit de observație bine dezvoltat, la ce v-a ajutat această calitate?
498.
Costache Giurgiuveanu
-Cum reușeste bătrânul să supraviețuiască în atâtea lipsuri materiale?
-Ce l-a determinat să-i ia în grijă pe cei doi orfani?
-De ce v-a fost atât de greu să luați o decizie în privința adopției Otiliei, dacă tot o iubeați atât de mult?
Leonida Pasclopol
-Prin ce se remarcă Pascalopol?
-Cum a reușit să renunțe de două ori la femeile pe care le avea alțturi?
-De ce i-a fost imposibil să le ofere fericirea pe care ele și-o doreau?
-Cum apreciați relația dvs cu moș Costache/ Felix/ Stănică?
Reflecție - 5 minute
Profesorul: conduce spre sens activitatea derulată, fiecare temă a romanului poate fi ilustrată prin prsma acțiunilor a unul – două personaje.
Elevii: numesc personajele discutate, temele literare ce le caracterizează acțiunile
*moștenirea – Costache Giurgiuveanu
*iubirea - Felix /Otilia/ Pascalopol/ Costache
*paternitate – Costache/Pascalopol
*maturizarea– Felix Sima
Extindere – 2 minute
Profesorul: anunță tema pentru acasă, felicită elevii pentru activitatea desfășurată, notează răspunsurile bune și foarte bune ale acestora.
Realizați un eseu liber de 1-1,5 pag., în care să meditați asupra uneia din cele două întrebări propuse: Ce lecții de viață putem deduce citind acest
roman? Ce experiențe duc la maturizare a unui tânăr?
Elevii: notează în caiete cerința temei pentru acasă.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN: EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ
Profesor Szocs Bianca
Profesor Tincu Beatrix
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă ,,Brădet ”- Săcele
Localitatea Săcele, jud. Brașov
Educația este un act de iubire care presupune cultivarea în sufletele copiilor noștri a unor valori culturale, moral-civice și religioase. Scopul
final al educației fiind dirijarea evoluției copilului spre stadiul de adult autonom, responsabil, bine integrat în societate.
Modelarea personalității, a conștiinței unui copil se realizează prin acțiunea simultană a unor medii educogene. Dintre acestea, cele mai
importante fiind familia și școala. Tocmai de aceea, fiind conștientă de rolul său social, școala, pe langă activitățile instructiv-educative impuse de
planul cadru și programe, oferă și experiențe de învățare non- formale dar la fel de importante, prin diverse activități extracurriculare.
În cadrul activitățiilor extracurriculare se folosesc cu precădere metode non-formale de predare-învățare, contribuindu-se astfel la gândirea și
completarea procesului de învățare, la dezvoltarea înclinaților și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului liber. Aceste sunt
extrem de atractive, stârnesc interesul, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe și dezvoltarea unor deprinderi și aptitudini.
Elevii școlii noastre, instituție de învățământ special, sunt copii care prezintă diferite grade de deficiență mintală și alte deficiențe asociate, o
parte provin din medii sociale defazorizate iar alții, din instituții de protecție ale statului, prezintă o agresivitate crescută datorită specificului bolii lor
dar și a mediului din care provin, cu tendințe spre abandon școlar.
Astfel, ținând cont de specificul elevilor săi, școala, prin cadrele didactice, realizează anual o serie de activitățile extracurriculare ce urmăresc
dobândirea de cunoștințe teoretice și practice noi, prevenirea absenteismului și a abandonului școlar, diminuarea comportamentelor violente și nu în
ultimul rând, formarea unei atitudini corecte față de educație și muncă.
O astfel de activitate extracurriculară, foarte îndrăgită de elevi este proiectul educațional ,,Obiceiuri și tradiții populare” care urmărește
însușirea de noi cunoștințe legate de obiceiurile și tradițiile populare romanești specifice unor mari sărbători creștine. Acest proiect a fost conceput pe
module, specifice Sărbătorilor de Crăciun și Paște, cu activități din mai multe domenii: artistico – plastice, gospodărești, artă, structurate ca și
complexitate pe mai multe niveluri de deficiențe.
În cadrul modulului dedicat Crăciunului au fost realizate picturi pe tema nașterii Mântuitorului și activități de confecționare a unor produse
finite - utile și decorative.
Proiectul s-a derulat în periada 1 decembrie – 22 decembrie și a avut ca grup țintă elevi din clasele primare D.M.S. și D.M.U.
499.
Scopul urmărit: dezvoltarea motricității generale și fine, formarea unor structuri perceptiv – motrice de formă, mărime, culoare,formarea și
dezvoltarea unor deprinderi practice de realizare de produse utile, formarea unor conduite de lucru în echipă și exersarea unor comportamente moral –
civice, însușirea de noi cunoștințe legate de Sărbătoarea Crăciunului.
Decorațiunile au fost realizate prin tehnica șervețelului urmărindu-se următoarele etape de lucru:
1. Se separă cele trei straturi ale servețelului, oprindu-l pe cel cu desenul de Crăciun;
2. Se decupează imaginea de pe servețel ținând cont de mărimea formei de ipsos;
3. Se întinde un strat de aracet pe forma de ipsos;
4. Se lipește servețelul având grijă să-l întindem de la interior spre exterior, pe toată suprafața de lucru;
5. Se aplică înca un strat de aracet peste servețel;
6. Se pictează marginea formei de ipsos.
7. Se taie o bucățică de panglică, apoi se îndoiaie în două bucăți egale iar capetele le lipim cu aracet pe spatele formei de ipsos.
Obținem astfel un obiect decorativ ce poate fi agățat în pomul de Crăciun.
La finalul proiectului a fost organizată o expoziție cu toate lucrările elevilor, fiecare elev fiind premiat pentru munca depusă.
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. înv. preșcolar – Toth Ana-Maria
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Bistrița
Unitatea: Grădinița cu Program Prelungit Numărul 3, Bistrița
Grupa: Mare
Profesor pentru învățământ preșcolar: Toth Ana-Maria
Tema anuală de studiu: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului tematic: ,,Magia Crăciunului”
Tema săptămânii: ,,În prag de sărbători”
Tema activității integrate: „Bradul de Crăciun, bucuria copiilor”
Tipul activității: mixtă
Categorii de activități abordate:
Activități pe domenii experiențiale (A.D.E.)
Domeniul Limbă și Comunicare ( D.L.C.)
,,Povestea pomului de iarnă”, după Victor Eftimiu- povestirea educatoarei
Domeniul Estetic și Creativ( D.E.C.)
,,Bradul de Crăciun” - pictură pe pânză (tablou)
Activități liber-alese ( A.L.A.)
Artă: ,,Ghirlande pentru brad” - confecție
Știință: ,,Ornamente pentru brad” – ordonare crengi de brad
Construcții: ,,Steaua/Bradul” – construire din bețe de lemn
A.L.A. 2 – ,,Bradul să-l înveselim, frumos să-l împodobim” - împodobire bradul
,,Un brăduț mititel astăzi am primit” - horă în jurul bradului
Activități de dezvoltare personală (A.D.P.)
Întâlnirea de dimineață: ,,Bradul, prietenul meu!” (salutul, prezența, calendarul naturii, gimnastica de înviorare, povestitorul zilei, activitatea de
grup, noutatea zilei);
Rutine: primirea copiilor, micul dejun (deprinderi specifice)
Tranziții: ,,Bradul, brăduțul”, ,,Brăduleț, brăduț drăguț”
„Unu, doi la măsuțe mergem noi!” ,,Am o căsuță bine închisă”
OBIECTIVE GENERALE:
S1- Îmbogățirea cunoștințelor preșcolarilor referitoare la semnificația bradului, în contextul sărbătorilor de iarnă, prin receptarea conținutului poveștii;
S2- Consolidarea deprinderilor artistico-plastice și practice, prin exersarea unor tehnici de lucru specifice domeniului Estetic și creativ, respectiv
domeniului Om și societate;
S3- Educarea unor trăsături pozitive față de sine și față de ceilalți, precum și promovarea unor valori moral-civice specifice sărbătorii Crăciunului
(tradiții și obiceiuri).
500.