Ghid de bune practici-FAITH

COMPORTAMENTE URMĂRITE PE PARCURSUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE



I.1.Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate




III.1.1.1. Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi



III.3.3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative




IV.1.1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)




IV.1.1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificaiilor etc. (comunicare expresivă)



IV.2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare



IV.2.2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului




OBIECTIVE OPERAȚIONALE: pe parcursul și la sfârșitul activității, preșcolarii vor fi capabili:




O 1: Să redea momentele principale ale poveștii, în urma povestirii educatoarei, având ca suport intuitiv ,,Șorțul povestitor”;



O 2: Să identifice cel puțin trei personaje din poveste în urma povestirii realizată de educatoare;




O 3: Să se exprime clar, coerent și corect în propoziții și fraze scurte;



O 4: Să formuleze propoziții cu cuvintele noi („strivit”, „cetină”, „creastă”)




O 5: Să realizeze, prin tehnica picturii, bradul împodobit, folosind elemente de limbaj plastic;



O 6: Să ordoneze crenguțele de la cea mai lungă la cea mai scurtă pentru a realiza un brad;




O 7: Să construiască steaua/bradul lipind bețe de lemn pe o suprafață dată;



O 8: Să utilizeze tehnici de lucru învățate în vederea realizării ghirlandei pentru brad;




O 9: Să împodobescă bradul folosind podoabele realizate la centrele de interes;



STRATEGII DIDACTICE:




a.Metode și procedee didactice



Conversația, Explicația, Povestirea, Demonstrația, Exercițiul, Metoda R. A. I.,




b.Mijloace de învățământ




Panou ,,Întâlnirea de dimineață”, ,,Șorțul povestitor”, brad, tablou pânză pentru pictură, acuarele, pensule, forfecuțe, hârtie colorată, lipici, bețe din



lemn, decorațiuni brad




c.Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe



SISTEM DE EVALUARE:




d.Forme de evaluare: evaluare formativă



e.Metode de evaluare: observare curentă, chestionare orală, verificare prin probe practice, analiza produselor activității




f.Instrumente de evaluare: aprecieri verbale, recompense.



Resurse temporale: o zi




Finalitatea zilei: expoziție cu tablourile pictate de copii și bradul împodobit









SCENARIUL ZILEI









Sala de grupă va fi organizată pe două compartimente: jumătate în care scăunele vor fi aranjate în formă de semicerc, unde se va desfășura



Întâlnirea de dimineață și povestirea; cealaltă jumătate va fi organizată pe trei grupuri, unde se vor desfășura activitățile liber- alese, respectiv




activitatea de pictură.



Ziua debutează cu Întâlnirea de dimineață, prin recitarea următoarelor versuri:




-„Dimineața a sosit, toți copiii au venit/ Două cercuri noi formăm /Și frumos ne salutăm”: Salutul între copii se va realiza utilizând strategia de




învățare prin cooperare ,,Cerc interior, cerc exterior” (copiii formează două cercuri) combinată cu metoda ,,Amestecă, îngheață, formează perechi”. La



semnalul ,,Amestecă” dat de educatoare, copiii se rotesc în cerc intonând cântecul ,,Bună dimineața, dragă grădință!”, apoi se opresc la semnalul




̑
,,Ingheață”. La semnalul ,,Formează perechi”, copiii din cercul interior se întorc cu fața către cei din cercul exterior, formează pereche cu cel din fața


sa prin prindere de mână, salutându-se fiecare pereche (Bună dimineața, ...!”).




După realizarea salutului copiii recită următoarele versuri:



-Bună dimineața, copiii! / A-nceput o nouă zi! Se va realiza prezența de către un preșcolar. Mai departe stabilim coordonatele zilei: ziua, data, luna,




respectiv anul. Vom completa datele caracteristice Calendarului naturii, după care urmează Gimnastica de înviorare.



Împărtășirea cu ceilalți este momentul în care povestitorul zilei (copilul ales de educatoare) vine în fața grupei de preșcolari și expune o anumită




experiență sau o idee importantă pentru el. Activitate de grup se realizează prin cântecul ,,Bună dimineața”.



Voi lansa o discuție despre tema săptămânii, adresând copiilor câteva întrebări referitoare la tradiții și obiceiuri de Crăciun. (Ce sărbători de




iarnă cunoaștem?, Cum ne pregătim de sărbători?, Ce tradiții de Crăciun cunoaștem?



Se trece la Noutatea zilei care constă în elementul surpriză, un brad pe care l-am găsit dimineață în sala de grupă și un cadou sub el care constă




într-un șorț - ,,Șorțul povestitor” care ne va ajuta să aflăm povestea bradului.



Voi anunța tema zilei, ,,Bradul de Crăciun, bucuria copiilor”. Pentru început vom asculta ,,Povestea pomului de iarnă”, vom picta ,,Bradul de




Crăciun” iar apoi vom lucra la centrele de interes deschise astăzi: Știință, Artă, Construcții. După încheierea activității la centre, o să împodobim



bradul și o să facem o horă în jurul bradului.



















501.

În continuare prezint copiilor conținutul poveștii folosind ca mijloc de învățământ ,,Șorțul povestitor”. Odată intuită povestea, educatoarea își



va pune șorțul povestitor, intuind cu copiii care sunt elementele de pe el (brazi, munte, stele) și începe povestea propriu-zisă. Cu fiecare etapă




povestită, educatoarea scoate din buzunarul șorțului personajele care apar în poveste și le lipește pe el. Voi explica copiilor cuvintele necunoscute



întâlnite în poveste (strivit - zdrobit, cetină – creangă de brad, creastă – partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac). La un moment




dat, povestea va fi întreruptă. Le propun copiilor să-l ajutăm pe brăduț să scape de singurătate pictând fiecare câte un brad. Astfel vom realiza o parte




din activitatea de pictură (fundalul tabloului și un brad). Înainte de a începe să pictăm, voi coordona câteva exerciții de încălzire a mușchilor mici ai



mâinilor. După ce fiecare preșcolar și-a pictat un brad, voi continua relatarea poveștii. Dupa finalizarea poveștii, voi numi un copil pentru a repeta cum



s-a numit povestea, un copil va reda momentele principale din poveste pe baza Șorțului povestitor, un alt copil va numi cel puțin trei personaje




întâlnite în poveste, apoi voi ruga copiii să formuleze propoziții cu cuvintele noi întâlnite în poveste. Tranziție ,,Bradul, brăduțul”- preșcolarii vor




merge să-și continue activitatea de pictură, împodobindu-și fiecare bradul pictând globuri și o steluță.



Voi folosi metoda interactivă R. A. I. pentru fixarea conținutului poveștii. Pentru aplicarea acestei metode folosim o minge. Copiii sunt așezați




în cerc. Copilul care aruncă mingea trebuie să formuleze o întrebare din cunoștințele însușite din poveste, copilului care o prinde. Cel care prinde



mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare.Tranziție –,,Unu,doi – unu,doi, la măsuțe megem noi!”




Copiii își vor alege centrele la care își vor desfășura activitatea, după care voi intui materialele puse la dispoziție. La Știință vom ordona crengile



de brad, de la cea mai lungă la cea mai scurtă, pentru a realiza un brad și vom lipi tot atâtea elemente (ornamente) cât indică cifra de pe fiecare crengă,




la Artă vom realiza o ghirlandă pentru brad iar la Construcții vom construi pe suprafață plană stele/brazi. Se realizează Turul galeriei: copiii de la



centrul Construcții vor analiza lucrările celor de la Știință, după care împreună vor analiza lucrările colegilor de la Artă.




După finalizarea activităților pe centre preșcolarii vor împodobi bradul cu podoabele realizate la cele trei centre iar apoi vom face o horă în jurul



bradului și vom cânta ,,Un brăduț mititel”.




La final, se face evaluarea zilei. Pentru modul în care s-au comportat pe parcursul întregii zile, copiii vor primi recompense (turtă dulce).








Bibliografie:




1. Contoman, E., Ciflica, S.M., Dosa, D., ,,Poveștile ne învață lucruti bune despre viață” – texte literare și sugestii de jocuri/activități, în care sunt



folosite metode interactive de grup, pentru învățarea și fixarea poveștilor, Editura Tehno-Art




2. MEN,( 2019), Curriculum pentru educație timpurie



3. M.E.C.T.S. (2009), ,,Metodica predării activităților instructiv- educative în grădinița de copii”, Ed. Gheorghe Cârțu































EMOȚII ȘI RELAȚIONARE




PROIECT DIDACTIC










Turcescu Mirela,




Colegiul Economic„Maria Teiuleanu” Pitești, județul Argeș









Disciplina: Consiliere și orientare




Data: ......................



Clasa: a IX-a




Unitatea școlară: Colegiul Economic „Maria Teiuleanu” Pitești



Subiectul: Emoții și relaționare




Profesor: Turcescu Mirela




Competente generale: Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare si extrașcolare



Competențe specifice:




Recunoașterea unei varietăți de emoții trăite în raport cu sine și cu ceilalți



Acordarea feedbackului pozitiv în relaționarea cu ceilalți




Din punct de vedere operational:



a) In plan cognitiv, elevii trebuie să identifice termenii: emotii de bază (bucurie, frică, tristețe, furie, dezgust), comunicare pozitivă, relaționare




armonioasă și să coopereze în rezolvarea problemelor și a sarcinilor de lucru;



b) In plan afectiv elevii trebuie sa se adapteze la situațiile prezentate, și să aibă o atitudine participativă în dialogul cu clasa și profesorul.




Resurse:



Umane: elevii clasei a IX-a




Materiale: sala de clasă, fișe de lucru, laptop, proiector, tablă



Procedurale: explicația, conversația, jocul, reflecția


















502.

DEMERSUL DIDACTIC



I.Momentul organizatoric




Se pregătesc materialele necesare și se asigură momentul de liniște necesar începerii orei.



II.Joc de energizare




Scopul jocului:




-Apropierea între elevi necesară pe parcursul activității;



-Dobândirea încrederii între ei;



-Crearea unei atmosfere destinse.




Timp: 10 minute




Desfășurarea jocului: Elevii sunt împărțiți în 3-4 grupuri egale și așezați în cerc unul în spatele celuilalt, cu mâinile pe umerii colegului din față. Vor



încerca să meargă, din ce în ce mai repede, fără a scăpa mâinile. Fiecare grup va veni în fața clasei, prin rotație.



III.Punerea la curent




Fiecare copil va spune pe rând ceva de bine și ceva de rău din ziua/săptămâna respectivă, în funcție de preferințe.




Vor fi întrebați pe rând cum s-au simțit, iar ei vor răspunde cu o emoție.



IV.Anunțarea temei și a obiectivelor propuse




Elevii vor fi așezați pe scaune în semicerc.



V.Descrierea activității




Emoțiile reprezintă stări psihologice complexe și sunt resimțite ca totalitatea schimbărilor care apar la nivel cognitiv, fiziologic și



comportamental.




Fiecare persoană are un răspuns propriu la fenomenele interne sau externe care apar și de aceea ele au un impact foarte mare asupra



comportamentelor și a relațiilor cu cei din jur.




Elevii vor urmări un filmuleț tematic. La finalul acestuia vor identifica emoțiile manifestate la personajele care apar, precizând caracteristicele




care le-a atras atenția pentru a identifica fiecare emoție. Vor preciza cât de importante au fost în relațiile cu celelalte personaje.



Le voi prezenta „Cercul” emoțiilor lui Plutchik (Fișa 1).




Vor juca „Mimează emoția” (Fișa 2): Fiecare elev va extrage câte un bilețel pe care este precizată o situație anume. În funcție de ceea ce simte și



percepe în acel moment, va mima emoția respectivă. Colegii vor aprecia „performanța” fiecăruia în parte. Vor încerca să precizeze și




modificările fiziologice asociate situațiilor prezentate.



Jocul „Un bilet de mulțumire” (Fișa 3): Elevii își vor scrie numele pe un bilețel, toate bilețelele fiind apoi amestecate. Fiecare elev va extrage un




bilet la întâmplare completând afirmațiile după cum simte, oferindu-l colegului în cauză. Vor identifica astfel emoțiile mai puțin plăcute pe care le



au față de anumiți colegi, încercând să treacă peste acestea și să se apropie de ei.




VI.Feedback



Fiecare elev va răspunde la final următoarelor întrebări:




- Cum te-ai simțit?



- Ce ai descoperit nou?




- Ce ți-a plăcut și ce nu ți-a plăcut?









ANEXE



Fișa 1: „Cercul” emoțiilor lui Plutchik


















































































































503.

Fișa 2: Mimează emoția



1. Mama te-a certat pentru dezordinea din cameră.




2. Ai primit cadoul dorit.



3. Te-ai certat cu fratele tău.




4. Ai întârziat foarte mult de la școală.




5. Nu îți găsești ochelarii de soare.



6. Încerci să dai o explicație pentru nota mică primită.



7. Un profesor te-a lăudat pentru răspunsul dat.




8. Ai găsit pe jos 50 de lei.




9. Nu înțelegi de ce ești certat.



10. Ai câștigat cu echipa de fotbal.









Fișa 3: Scrie un bilet de mulțumire către un coleg/o colegă:




Te apreciez pentru că .................................



Îți mulțumesc pentru..................................




Am invațat de la tine..................................



Îmi place de tine atunci când.....................































EXEMPLU DE BUNE PRACTICI PRIVIND EDUCAȚIA NONFORMALĂ ÎN GRĂDINIȚĂ













Prof. înv. preșc. Turturean Angela




Școala Gimnazială “Constantin Morariu „ Pătrăuți










Educatia non-formala pune copilul în centrul procesului pentru a identifica și a dezvolta talentele și abilitățile sale personale și a le completa cu




unele noi într-un proces continuu de învățare. Se deosebește de educația clasică prin natura facultativă, conținutul organizat pe arii de educație non



formală și cuprinde activități organizate în afara sistemului școlar, care oferă șansa de a pune în practică cele învățate la lecții și, mai ales, de a




completa setul de experiențe valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională.



Caracteristici ale învățării nonformale sunt:




Este centrată pe individ și nevoile, interesele sale



Se desfășoară în mod organizat în afara școlii




Nu are caracter obligatoriu, participă cine vrea



Permite asimilarea de noi cunoștințe, idei, viziuni




Folosește metode practice, interactive și diverse de formare



Nu are limită de vârstă, se bazează pe învățarea pe tot parcursul vieții




Educația nonformală oferă cadrul în care copilul poate să descopere lucruri noi despre sine și despre lumea din jur, să trăiască experiențe inedite,



să-și dezvolte abilități și să-și contureze un set de valori care să-l ajute să evolueze pe plan personal și profesional.




Activitățile extracurriculare pot fi încadrate în programul de educație nonformală: excursii, activitați ecologice, activitați culturale etc.Prezint mai




jos un exemplu de activitate culturală,extracurriculară ce aparține tipului de educație nonformală.



NIVEL/GRUPĂ: I/ mijlocie




TEMA ANUALĂ: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?



TEMA PROIECTULUI: ,,În lumea poveștilor”




CATEGORIA ACTIVITĂȚII / Act. extracurriculară



TEMA ACTIVITĂȚII: „PETRECERE ÎN LUMEA POVEȘTILOR”




MIJLOC DE REALIZARE: dramatizare



SCOPUL: Stimularea comunicării, a interrelaționării în vederea realizării coeziunii grupului prin crearea unei atmosfere de destindere și bună




dispoziție;



OBIECTIVE OPERAȚIONALE:




să recunoască personajele din poveștile cunoscute prin intermediul măștilor;



să interpreteze rolurile personajelor din povești;




să execute pași de dans, respectând ritmul melodiei;



să exprime sentimente de bucurie și mulțumire prin mișcare scenică, muzică, mimică/gestică;













504.

STRATEGII DIDACTICE:



METODE ȘI PROCEDEE: conversația, dialogul, explicația, exercițiul, dramatizarea.




RESURSE MATERIALE: măști, casetofon, CD, costume



FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual




DURATA: 50 minute









ANEXĂ



Se prezintă invitația la nunta Prințului cu Alba ca Zăpada, invitație aflată în coletul trimisde Zâna Poveștilor.




Copiii sunt invitați la nunta Prințului cu Alba ca Zăpada dar pentru a putea merge trebuie să fie personaje din povești. Ei își vor pune măști și vor




prezenta rolurile în fața publicului.



NUNTĂ LA PALAT- DRAMATIZARE




1.Prințul



Astăzi am organizat




Un bal mare la palat



Unde ai să întâlnești




Doar personaje din povești.









2.Cenușăreasa Rochia cea mai frumoasă



Și pantofii de cristal




Zâna mi i-a dăruit



Ca să pot merge la bal.










3.Capra În pădure după mure



Pentru iezi eu am plecat




Și-a venit atunci lupul



Și doi iezi mi i-a mâncat.









4.Iedul cel mic M-am ascuns în horn odată




Și pe lup l-am păcălit



Sunt cuminte, hărnicuț




Căci sunt iedul cel micuț.









5.Purcelușul Eu sunt Naf-Naf cel isteț



Naf-Naf Ce din pietre fac coteț




Nici o fiară cât de rea



N-o să intre-n casa mea.









6.Scufița Roșie La bunica cu mâncare




M-a trimis mămica mea




Dar când am ajuns acolo



Lupul rău în pat dormea.








DESCRIEREA ACTIVITĂȚII




Prezentarea sub formă de surpriză a invitației la o petrecere în lumea poveștilor are menirea de a le crea o stare afectivă adecvată și de a le trezi



interesul pentru activitate.Copiii își vor pune măștile pentru a se transpune în pielea personajelor din povești și vor interpreta rolurile pe fond




muzical.



După fiecare strofă copiii vor executa diferite mișcări de dans.




Se urmărește exprimarea orală, expresivă, prin intermediul limbajului verbal, paraverbal și nonverbal, cât și a sentimentelor de bucurie și



mulțumire prin mișcare, ritm, muzică. Se va crea o atmosferă relaxantă,care să stimuleze creativitatea copiilor în interpretarea rolurilor.




Copiii își vor pune măștile pentru a se transpune în pielea personajelor din povești și vor interpreta rolurile pe fond muzical.



După fiecare strofă copiii vor executa diferite mișcări de dans.




Se urmărește exprimarea orală, expresivă, prin intermediul limbajului verbal, paraverbal și nonverbal, cât și a sentimentelor de bucurie și



mulțumire prin mișcare, ritm, muzică. Se va crea o atmosferă relaxantă,care să stimuleze creativitatea copiilor în interpretarea rolurilor.




Se pune accent pe transpunerea în acțiune dialogată a faptelor, evenimentelor, aspectelor poveștii audiate anterior, dezvoltarea capacității de



exprimare orală și de receptare a mesajului oral, exprimarea clară, corectă, respectarea pauzelor gramaticale logice sau psihologice din textul




interpretat.














505.

Se pune accent pe transpunerea în acțiune dialogată a faptelor, evenimentelor, aspectelor poveștii audiate anterior, dezvoltarea capacității de



exprimare orală și de receptare a mesajului oral.




Se urmărește stimularea creativității copiilor prin interpretarea de roluri, socializarea și interrelaționarea copiilor.



Se fac aprecieri asupra modului de interpretare a rolurilor și a comportamentului. Copiii vor fi rasplătiți cu aplauze din partea publicului prezent:




părinti, bunici, frați, prieteni și cadre didactice prezente.









BIBLIOGRAFIE:



1. Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, Prezentare și explicitări, Editura DPH București;




2. Pavăl S; Zus Elena, 2013, ,,Culegere de serbări școlare’’































VIEȚUITOARELE SE PREGĂTESC DE IERNAT









Ursa Ana Oltița




G. P. P. Nr. 3 Bistrița









NIVEL/ GRUPĂ: Nivel I/ grupa mijlocie c




TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?



TEMA PROIECTULUI TEMATIC:Toamna cea bogată




TEMA SĂPTĂMÂNII: Toamna în pădure



FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată




DURATA- o zi




TIPUL DE ACTIVITATE: Mixtă



CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ABORDATE:



1.ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP):




ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ: Bună dimineața, dragă veveriță!




- prezența, calendarul naturii, activitatea de grup



- inițierea în cadrul activităților de azi prin intermediul discuțiilor despre ce se întâmplă toamna în pădure




Rutine: primirea copiilor, servirea micului dejun, igiena individuală,



-,,Mâncarea e mai gustoasă cu prietenii la masă”-formarea unor deprinderi de bună relaționare și atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți.




Tranziții: Din pădurea cea vestită; Veverița Rița, Rița, Rița; Unul după altul...



ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE)(TEMA, MIJLOCUL DE REALIZARE) :




Domeniul Limbă și Comunicare (DLC) – Educarea limbajului ,,Rița Veverița”– povestirea educatoarei (momentul poveștilor)



Domeniul Om și Societate (DOS) Activitate practică –Prietenii veveriței (îndoire, lipire)




JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA):



ALA1:




ȘTIINȚĂ: Drumul veveriței la scorbură-labirint



JOC DE ROL: De-a gospodarii –desfăcare porumb




CONSTRUCȚII: Culcuș pentru iepuraș-îmbinare




ALA2: -Petrecerea din pădure



-Joc liniștitor: Cui dai coșul cu alune?




OBIECTIVE GENERALE:



S1 - familiarizarea copiilor cu informații referitoare la anotimpul toamna în general și la pregătirea viețuitoarelor pentru iernat în special;




S2 - Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale precum și formarea unor abilități



practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;




S3 - Cultivarea și educarea unei atitudini positive față de sine și față de ceilalți;



COMPORTAMENTEURMĂRITE PE PARCURSUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE




1.Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă)



2.Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare




3.Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative



4. Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată




OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Până la sfârșitul activității, preșcolarii vor fi capabili:



O1 - Sǎ asculte cu atenție textul povestirii pentru a sesiza succesiunea evenimentelor și mesajul transmis;













506.

O2 - Șă-și îmbogățească vocabularul cu cuvinte si expresii noi: a înhăța, iaz, culcuș etc



O3 - Să răspundă întrebărilor adresate de către educatoare pe marginea textului audiat, având ca suport metoda interactivă Explozia stelară;




O4- Să aplice tehnici de lucru învățate anterior (îndoire, lipire) în vederea realizării temei practice propuse;



O5 - Să găsească drumul.veveriței la scorbură folosind săgețile indicatoare;




O6 - Să desfece boabele de porumb de pe știulete pentru șoricelul de câmp;




O7- Să asambleze piesele de plastic pentru a realiza culcușul iepurașului de câmp;



O8 -Să realizeze mișcările sugerate de text, respectând ritmul melodiei.



STRATEGII DIDACTICE




Metode și procedee didactice:




M1 - povestirea;



M2 - conversația;




M3 - demonstrația;



M4 - exercițiul;




M5- explicația;



M6 - metoda ,,Explozia stelară”




M7 - jocul



Mijloace didactice:.




m1 -Rița Veverița m9 – săgeți indicatoare



m2 - coșuleț m10 - porumb




m3 - imagini din poveste m11 – piese de îmbinat



m4 - stea m12 – iepuraș




m5 - lipici m12 – șoricel




m6 – hârtie colorată m12 – coș cu alune



m7 – coronițe cu veverițe m13 - șervețele umede;




m8 - fișă labirint m14 - tăvi



Forme de organizare a activității:




*frontală;



*individuală;




SISTEM STRATEGII DE EVALUARE



1.Forme de evaluare: evaluare continuă




2.Metode și tehnici de evaluare:



- observare curentă




- verificare orală



- verificare prin probe practice




- analiza produselor activității



3.Instrumente de evaluare: aprecieri verbale, recompense









SCENARIUL ZILEI









Sala de gupă va fi organizată pe două compartimente: o jumătate în care scăunelele vor fi așezate în formă de semicerc ( unde se va desfășura



Întâlnirea de dimineață, precum și prima parte a activității integrate) și cealaltă jumătate în care măsuțele vor fi aranjate pentru activitatea practică.




Întâlnirea de dimineață va debuta prin recitarea unei poezii de către educatoare și preșcolari :



Dimineața a sosit




Toți copiii au venit



În semicerc să ne-adunăm




Și frumos ne salutăm



A-nceput o nouă zi




Bună dimineața, dragi copii !



(fiecare copil va saluta colegul de lângă el), apoi salutăm grădinița prin cântecelul, Bună dimineața, dragă grădiniță. Pe urmă vom face prezența




copiilor prin intermediul panoului de prezență:



După ce ne-am adunat




Și frumos ne-am salutat



Colegii ne-am întâlnit




Oare cine n-a venit?



La calendarul naturii vom stabili ziua săptămânii, anotimpul și vom vedea care sunt condițiile meteorologice ale zilei. Apoi vom efectua




gimnastica de înviorare:Dacă vreau să cresc voinic.













507.

În cadrul activității de grup vom desfășura un scurt joc prin care vom răspunde la întrebarea: Când spun pădure, mă gândesc la.....



Noutatea zile o voi realiza prin apariția unei veverițe alături de care vom face o călătorie in pădure. Voi anunța tema activității: Viețuitoarele se




pregătesc de iernat, explicându-le că în prima parte vom asculta povesteaRița Veverița, după care vom realiza la activitatea practică Prietenii veveriței,



pe care aceasta dorește să îi invite la petrecere pentru a mânca împreună din proviziile adunate, iar pe urmă ne vom impărți pe centre: ȘTIINȚĂ:




Drumul veveriței la scorbură-labirint, JOC DE ROL: De-a gospodarii –desfăcare porumb și CONSTRUCȚII: Culcuș pentru iepuraș-îmbinare.




În continuare voi reda povestea Rița Veverița (Anexa 1) folosind o exprimare clară, expresivă, nuanțată, cu un ton și o mimică adecvată, iar



acolo unde va fi nevoie voi explica cuvintele noi aparute (a înhăța, iaz, culcuș etc). La final, se face fixarea prin metoda interactivă Explozia stelară.



Prin tranziția Din pădurea cea vestită vom merge la măsuțe pentru a desfășura cea de- a doua activitate (DOS) Prietenii veveriței- activitate




practică .Se cere preșcolarilor să intuiască materialul pus la dispoziție pe măsuțe după care le voi explica și demonstra modul de lucru. Înainte de a




începe realizarea sarcinilor date, copiii vor executa execiții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor. Urez copiilor: „Spor la lucru!” și să lucreze



ordonat, după care se va trece la realizarea temei de către copii.Voi pune accent pe pozitia corecta a corpului, îi supraveghez în timp ce lucrează și voi




trece pe la măsuțe, dând indicații și oferind ajutor copiilor care au nevoie .



Prin tranziția Veverița Rița, Rița, Rița copiii vor trece la centrele de activitate.




La centrul Știință, copiii trebuie să găsească cu ajutorul săgeților indicatoare Drumul veveriței la scorbură. La centrul Joc de rol, copiii vor avea



de desfăcat porumb- De-a gospodarii iar la centrul Construcții, copiii vor construi prin imbinare Culcuș pentru iepuraș. Urez copiilor Sporla lucru. Voi




merge pe rând la fiecare centru de activitate oferind ajutor și explicații acolo unde este nevoie. După realizarea activităților pe centre, voi face evaluări



parțiale la fiecare centru în parte.




La final copiii desfășoară o activitate, recreativă, distractivă în cadrul căreia sunt organizate Petrecerea din pădure și un joc liniștitor Cui dai



coșul cu alune?




La final, se face evaluarea zilei. Se stabilește împreună cu copiii tot ce au învățat pe parcursul zilei: se va repeta titlul povestirii, ceea ce au



realizatla activitatea practică și la centre și cum s-au numit jocurile. Pentru modul în care s-au comportat pe parcursul întregii zile, copiii vor primi




recompense de la Veveriță.









ANEXA 2 – Explozia stelară UNDE?



Unde i-a spus bufnița să-l caute pe frățiorul ei?



































CÂND? DE CE?



Când adună provizii veverițele? De ce nu l-a certat veverița pe frățiorul ei?


















































































CINE? CE?




Cu cine s-a întâlnit veverița pe drum? Ce i-a înhățat frățiorul veveriței?






















































508.

ANEXA 1




RIȚA VEVERIȚA








Într-o zi de toamnă, Rița Veverița și frățiorul ei strângeau mâncare pentru iarnă: nuci, alune, conuri de pin și fructe de pădure. Venise toamna




și peste tot se găsea ceva bun de mâncare, chiar și mure coapte. Pe câmp se recolta porumbul. Frățiorul veveriței a înhățat una dintre alune:



-Sunt sigur că nu poți să mă prinzi! –și a luat-o la fugă.




Au tot alergat în cerc unul după altul, chiar și frunzele îngălbenite se roteau cu ei. Fugind printre copaci, dintr-o dată frățiorul a dispărut. Oare



ce e de făcut? Veverița a început să-l caute. Chiar atunci dintre frunze a apărut șoricelul de câmp care își aduna și el provizii pentru iarnă-porumb,




iar Rița Veverița l-a întrebat pe șoricel:



-Mi-ai văzut cumva frățiorul? Îmi este tare foame și el mi-a luat o alună.




-Caută-l prin iarbă! i-a spus șoricelul. Atunci veverița a început să caute prin iarba înaltă.



Din culcușul său și-a scos capul Iepurașul de câmp ca să vadă ce se întâmplă.




-Mi-ai văzut cumva frățiorul și mâncarea? l-a întrebat veverița.




-Caută pe lângă iaz. Veverița a tot căutat, dar degeaba.



De sus dintr-un copac a strigat-o bufnița:



-Riță Veveriță nu cumva frățiorul tău e acolo lângă mărul cel bătrân? Parcă are ceva bun de ronțăit.




Veverița a alergat cât de repede a putut până la măr, iar frățiorul ei a fost atât de surprins s-o vadă încât și-a scăpat aluna pe care o ținea între




lăbuțe.



-Îmi pare tare rău, a spus el, dar mi se făcuse așa o foame...Atunci veverița nu l-a certat și l-a intrebat:




-Știai că mâncarea este și mai gustoasă dacă o împarți cu cineva? Și-au zâmbit unul altuia și s-au gândit, chiar dacă le era foarte foame, c-ar fi



bine să le cheme și pe celelalte veverițe din pădure la o petrecere și să mănânce împreună. Mâncarea e mai gustoasă cu prietenii la masă!









BIBLIOGRAFIE:




1. ,,Curriculum pentru învățământul preșcolar” , Didactica Publishing House, București, 2009;



2. ,,Ziua bună începe la întâlnirea de dimineață” 2009, Editura Tehno-Art, București;




3. ,,Activitatea integrată în grădiniță”-ghid pentru cadrele didactice, DPH 2008






























O ȘCOALĂ FĂRĂ BULLYING!









Urse Daniela




Colegiul Național Pedagogic « D.P.Perpessicius », Brǎila





















SCOPUL LECȚIEI:




Prevenția și combaterea violenței în mediul școlar, respectiv a comportamentelor de intimidare (bullying).



CONCEPTE CHEIE:




Conștientizarea bullyingului, bullyingul legat de rasă și etnie, bullyingul în viața școlară;



Definiția conceptelor de bullying, agresor și victimă, tipurile de bullying, analizarea și identificarea comportamentului corect, a empatiei și




toleranței.



OBIECTIVE OPERAȚIONALE: la sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:




Să definească bullying-ul și tipurile de bullying; să identifice agresorul și victima;



Să explice sentimentele persoanelor implicate în fenomenul de bullying;




Să ia decizii cum să se comporte adecvat atunci când se confruntă sau sunt martorii fenomenului de bullying;



Să adopte un comportament corect când interacționează cu alți elevi;




Să accepte toleranța, să fie empatici.



Să sesizeze cazurile de bullying către părinți, diriginte, profesori, director, poliție.




RESURSE:



Resurse umane: elevii




Resurse materiale: Hârtie albă, computer și video-proiector, fragment din cartea Agresorul de Paul Langan, fișe de lucru, tablă, cretă.



Resurse procedurale: expunerea,dezbaterea informală, conversația, explicația, sarcini de lectură, chestionar.




FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe














509.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII









1. Captarea atenției (5 minute)



Activitatea 1




Profesorul anunță titlul lecției și explică modul în care se vor derula activitățile.




Activitate practică



Profesorul dă fiecărui elev câte o hârtie albă și le cere să o mototolească, să o strângă în mână, să o facă praf, dar să aibă grijă să nu o rupă.



Apoi le cere elevilor să o desfacă, să o întindă și să se uite la cât de speriată și de murdară este.




2. Introducerea de noi concepte (15 minute)




Activitatea 2



Profesorul definește și explică ce înseamnă conceptele de bullying, agresor, victimă, tipuri de bullying (prezentare PPT).




Apoi, face legătura cu activitatea practică. Atunci când au mototolit hârtia, elevii au fost agresori pentru ea ... Au lăsat urme care nu pot fi



înlăturate. Le cere elevilor să-și ceară scuze hârtiei. Cu toate că și-au cerut scuze și au încercat să repare hârtia, profesorul le arată toate cicatricile




pe care le-au lăsat, acestea nevindecându-se niciodată, oricât de tare ar încerca ei să le repare.



Exact la fel este și situația în care un copil este agresat de un altul. Își pot cere scuze, însă cicatricile vor rămâne pentru totdeauna!




Concluzie: Bullying-ul poate afecta victima pentru o perioadǎ lungă de timp!



3. Utilizarea literaturii pentru a ilustra fenomenul de bullying (20 minute)




Activitatea 3



Profesorul le oferă elevilor copii cu fragmentele selectate din cartea Agresorul, scrisă de Paul Langan (pag. 22-27, Anexa 1).




Elevii citesc fragmentul și îl analizează: ei identifică agresorul/agresorii și victima, discută cu dirigintele și între ei despre comportamentele



acestora, despre cauzele acestor comportamente, despre sentimentele celor implicați și își exprimă opiniile (pro sau contra), oferind argumente în




acest sens.




Dirigintele moderează discuția și orientează elevii prin întrebări spre materializarea discuțiilor în judecăți de valoare, precum și atingerea



obiectivelor.




4. Fixare și evaluare (10 minute)



Profesorul le cere elevilor să realizeze sarcina din fișa de lucru și anunță tema (Anexa 2).




Temă: Realizarea unui desen cu un mesaj antibullying pe foaie A3 sau A4; desenele vor fi expuse pe în clasă sau pe holurile școlii.









ANEXA 1 - Fragment din cartea “Agresorul” de Paul Langan



Mergând pe stradă, Darrell[1] își văzu umbra în fereastra unui magazin. Își aminti de un șoricel ce alerga pe alee, sperând să nu fie văzut de




nicio pisică. Își dădu seama că, pentru restul lumii, el părea a fi un copilaș ce se teme de propria sa umbră.



Mai în față, văzu un grup de 5 băieți stând în fața unui mic magazin de sendvișuri. Păreau a avea în jur de 15 sau 16 ani, toți fiind mai mari




decât Darrell. Nu semănau cu huliganii pe care îi știa de acasă. Păreau a fi copii obișnuiți care își petreceau timpul împreună, așa cum și el făcea



împreună cu prietenii săi, Malik, Reggie și Mark. Doi dintre ei aveau doze de suc, se înghioldeau și râdeau. Darrell se întreba dacă vreunul dintre ei




era boboc la Bluford.



Se gândi ce să facă. N-ar fi drăguț să zâmbesc și să mă prezint, iar ei să se dovedească a fi băieți prietenoși, își spuse el. Poate ei sunt la fel ca




Malik, Reggie și Mark. Dacă voi ajunge să îi cunosc, prima zi la Bluford nu ar fi chiar așa de rea.



Darrell se apropie și încercă să urmeze sfatul mamei sale. Le zâmbi, încercând să ascundă faptul că îi tremurau genunchii teribil.




- La ce râzi, fraiere? spuse cel mai mare dintre băieți. Era aproape la fel de înalt și bine făcut ca Malik. Crezi că suntem amuzanți sau ce?




- Nu, nu, spuse repede Darrell, panicat, căutând cuvintele potrivite. Fusese simplu să vorbesc cu Malik și cu băieții de acasă, dar aceștia sunt



altfel, se gândi Darrell.



Nu avea nici cea mai mică idee ce ar putea să le spună.




- Sunt… sunt nou pe aici, mormăi el emoționat, și merg la Buford.




- Buford? Ce-i asta? Ești prost sau ce? spuse cel mare, ceilalți râzând parcă în sincron.



-Vreau… vreau să spun Bluford-, rectifică Darrell, da… Bluford.




- De ce nu ai spus așa de la bun început? Ți se plimbă limba-n gură sau ce? întrebă cel mare. Oricum, nu prostești pe nimeni. Tu, ăla de clasa a



șasea, ce pretinzi că ești la liceu.




Se apropie atât de mult încât Darrell nu mai putu nici măcar să respire sau să zâmbească, lovind-ul un miros puternic de ceapă și țigări.



- Care-i numele tău, puștiule? întrebă el.




- Sunt Darrell… Mercer.



- Darrell… Mercer repetară ei, chicotind.




Numele lui Darrell îi amuzau teribil. Continuau să îl tot repete, luându-l în derâdere. Darrell încerca să găsească o cale să fugă, să scape de



ei, dar băieții îl înconjurară.




În sfârșit, cel mare întrebă:



- Ai ceva bani, Darrell Mercer?




- Pentru ce? întrebă Darrell.














510.

- Ne gândeam că ne împrumuți, ca să nu-ți îndesăm fundul ăla sfrijit în tomberonul acela, spuse cel mare.



Prietenii lui începură să râdă tare. Unul dintre puști, îmbrăcat într-un tricou foarte larg cu Lakers, îi acoperea pe toți cu râsul său.




- Arată de parcă ar fi pe punctul de a-și uda pantalonașii, zise băiatul cu tricoul Lakers, neputând nici măcar să mai respire de râs.



Darrell le dădu 3.25$, tot ce avea. Le înmână banii cu mâinile ce-i tremurau groaznic.




- Trei biștari? Atât ai? se rățoi băiatul musculos la el.



Darrell se holba la el, cu gura deschisă de spaimă. Apoi, fără să scoată vreun cuvânt, Darrell încercă să treacă pe lângă ei, dar toți se puseră în




calea lui. Băiatul mai mare întinse degetul arătător și îl împunse pe Darrell în piept.



- Sunt Tyray Hobbs. Sunt boboc la Bluford, iar eu conduc lucrurile pe aici. Ai auzit ce am zis?




- Da, zise Darrell, plecându-și capul.




Voia să meargă acasă, nu la unchiul Jason, ci înapoi în Philadelphia. Încă o dată, încercă să treacă de ei. De această dată, băieții se dădură la



o parte. Dar, grăbindu-se să treacă de ei, Tyray îi puse piedică. Neputând să treacă de adidașii Nike ai lui Tyray, Darrell se împletici și căzu pe




marginea trotoarului. Își mușcă buza când se lovi de pământ. Simți gustul sărat al sângelui care îi țâșni din buză.



- Ești împiedicat sau ce? întrebă Tyray.




- Ești vreun prostălău sau ceva de genu’? întrebă alt băiat.



Darrell se ridică ușurel. Rana era mică. O ascunse, mușcându-și buza de jos. Nu voia ca cineva să observe că sângera.




-Deci așa are să fie, gândi Darrell.



-Uite cum tremură, zise Tyray sfidându-l, iar băieții se puseră din nou pe râs, scoțând un sunet asemănător mașinilor prinse în aglomerația din




oraș de la orele de vârf.



Darrell se întoarse și începu să mergă ușurel către noul său apartament.




Un cuplu tânăr ce împingea un cărucior de bebeluș se îndrepta către el. Bărbatul era solid. Darrell crezu că Tyray și prietenii lui nu vor



îndrăzni să se ia de el. Când mai avea puțin de 1 metru până la cărucior, se întoase. Băieții dispăruseră.




Tyray și prietenii săi dispărură în umbră, dar Darrell știa că avea să îi vadă din nou. Ajungând la Bluford, ei aveau să fie acolo, plimbându-se




pe coridoare, stând în vestiar, relaxându-se în sala de sport.



Îl vor aștepta.



[1] Darell este un băiat orfan de tată, care trăia, foarte modest, cu mama sa, în Philadelphia. Darell este în clasa a IX-a și este un băiat mai mic de




statură decât băieții de aceeași vârstă cu el. Unchiul lui Darell i-a găsit mamei acestuia o slujbă mai bună în California și Darell, împreună cu mama




sa s-au mutat în timpul anului școlar.








ANEXA 2




Fișă de lucru




Activitatea 1:



Citiți cu atenție textul următor și identificați formele de bullying.




“Primii mei ani la liceu au fost o adevărată tortură. Nu era suficient de rău să fii nou în școală, dar unii oameni de acolo aveau grijă să îți facă



viața și mai grea decât atât. Erau câțiva care obișnuiau să scrie bilețele jignitoare, să te urmărească în drumul tău spre casă sau să facă farse la telefon.




Un anumit agresor obișnuia să îmi necăjească sora, care avea doar 10 ani pe atunci. Se întâmpla numai când eu nu eram prin preajmă. Nu a durat mult



până ce agresorul a început să mă necăjească și pe mine. După ce am mers la consilier pentru a-i povesti ce se întâmplă, mi-au promis că vor discuta




cu cei implicați. Nimic nu s-a schimbat. Am mers și la director și, suprinzător, nimic nu s-a schimbat până ce în clasă, odată, pe când agresorul m-a



lovit și mi-a apucat mâna, aproape reușind să mi-o rupă. Se uită atunci la mine și îmi spuse:




-Ești la fel de ușor de rănit precum sora ta.









Activitatea 2:




Pentru fiecare întrebare de mai jos, alegeți răspunsul corect:









a. “Bârfa” este o formă de bullying?



Da Nu




b. Apare bullying-ul de cele mai multe ori în cadrul unui grup?



Da Nu




c. Sunt agresorii mai populari decât colegii lor mai puțin îndrăzneți?



Da Nu




d. Ar trebui ca un copil ce este agresat să vorbească cu cineva (părinte, prieten, profesor)?



Da Nu









BIBLIOGRAFIE ȘI RESURSE INTERNET:




Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova, Strategii pentru o clasă fără bullying , manual pentru profesori și personalul



școlar;




https://ro.wikipedia.org/wiki/Bullying














511.

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ – „MANIFEST PENTRU NATURĂ”









Prof. înv. preșc Ursuleanu Ana-Ramona/ Prof. înv. preșc Gheorghe Elena,




G.P.P. „Căluțul de Mare” Constanța










Unitatea de învățământ: GPP “Căluțul de Mare”



Nivelul: I




Grupa: “Pestișorii aurii”(mijlocie)




Tema anuală: “CINE ȘI CUM PLANIFICĂ /ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?”



Subtema: “Natura, prietena mea”



Forma de activitate: Activitate integrată




Durata: o zi




Tema zilei și activității: “MANIFEST PENTRU NATURĂ”



Scopul activității:




Formarea și dezvoltarea personalitații copilului, a unui comportament prietenos față de mediu, de protejare a naturii;



Dezvoltarea capacității de utilizare corectă și eficientă a limbajului de specialitate ecologic, din sfera naturii, în situații specifice concrete;




Familiarizarea cu tehnologia resurselor de energie regenerabilă;



Promovarea reciclării sortate a deșeurilor în vederea valorificării materialelor reciclabile.




Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual









SCENARIUL ZILEI









Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață (ADP).



1) Salutul: “Bună dimineața mici ecologiști!/ Mă bucur că sunt aici./ A-nceput o nouă zi.../ Bună dimineața, dragi copii!”




2) Împărtășirea cu ceilalți: “Toți suntem foarte importanți astăzi, ne vom pregati pentru a organiza un manifest pentru natură”. Precizăm anotimpul în




care suntem, luna și ziua. Purtăm discuții despre tema săptămânii.



3)Activitatea de grup: vom cânta împreună un cântec preferat (“Imnul micilor ecologiști”).



4) Noutățile zilei: “Ecologel ne va ajuta astăzi să organizăm și să participăm la un MANIFEST PENTRU NATURĂ. Această zi este o zi a




surprizelor.”




Voi purta o scurtă discuție despre ce implică organizarea unui astfel de manifest, și voi menționa copiilor faptul că Ecologel îi va ajuta prin



intermediul materialelor trimise și a jocurilor și a activităților pe care acesta le propune să desfășoare manifestul pentru natură.




Ziua continuă cu activitățile pe domenii experiențiale (ADE ) – DȘ “AȘA DA, AȘA NU!” (joc didactic) și DOS “Atelierul ECO”, cu activitățile



liber alese (ALA 1), încheindu-se cu “Parada ECO” (ALA 2) unde vor participa cu obiectele realizate de ei, vor susține un scurt program artistic și vor




prezenta fiecare costumul eco, desfașurând astfel manifestul propiu-zis pentru natură.



I. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)




Întâlnirea de dimineață: “Ecologel ne invită să participăm la MANIFESTUL PENTRU NATURĂ”



Tranziții: poezii și cântece învățate în săptmânile precedente.




Rutine: - “Mă pregătesc pentru activitate”- exersarea unor deprinderi de autoservire; “Prosopelul însetat” – exersarea unor deprinderi igienice.



II. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE)




Domeniul Științe: “AȘA DA, AȘA NU!”



Mijloc de realizare: joc didactic




Tipul activității: de fixare și consolidare a cunoștințelor




Obiective operaționale:



O 1– să identifice acțiunile și comportamentele referitoare la protejarea și ocrotirea naturii, dar și acțiunile negative, care o pun în pericol;




O 2 – să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate despre comportamente ecologice pozitive și negative;



O3 – să grupeze imagini după modelul : “Așa da, așa nu!”;




O4 – să enumere sursele de poluare și efectele negative ale acesteia asupra mediului și sănătății omului;



O 5 – să motiveze necesitatea protejării mediului de către om;




O 6 – să identifice efectele secundare, negative ale omului asupra mediului;



Sarcina didactică: Descrierea și selectarea acelor imagini care reproduc comportamente pozitive și negative față de mediu.




Regula jocului: Copiii trebuie sa descrie imaginiea și să stabilească dacă acțiunea din imaginea respectivă este pozitivă sau negativă.



Elemente de joc: Surpriza, întrecerea, aplauzele, versuri cu rimă, mânuirea baghetei, numărători hazlii.




Strategii didactice:



Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, jocul, exercițul verbal “Diagrama cauză-efect”.




Material didactic: imagini reprezentând acțiuni, fenomene și comportamente pozitive și negative față de mediu, jetoane “Așa da, așa nu!”, planșele



reprezentând diagramele cauză-efect, stimulente.












512.

Domeniul Om și Societate: “Atelierul ECO”



Mijloc de realizare: aplicație




Tipul activității: de formare de priceperi și deprinderi



Obiective operaționale:




O 1 – să dobândească deprinderi legate de utilizarea tehnicii de lucru: lipire;




O 2 – să identifice materialele, instrumentele de lucru și reguli de utilizare ale acestora;



O 3 – să verbalizeze acțiunile întreprinse folosind un limbaj adecvat;



O 4 – să realizeze obiecte utile și originale prin refolosirea deșeurilor, valorificând deprinderile practice însușite anterior;




O5 – să-și autoevalueze lucrarea realizată pe baza criteriilor stabilite la începutul activității;




O6 – să evalueze lucrările realizate de colegi pe baza criteriilor stabilite la începutul activității.



Strategii didactice:




Metode și procedee: explicația, conversația, demonstrația, observarea, instructajul verbal, exercițiul, “Turul galeriei”.



Material didactic: hârtie colorată, lucrările model, casetofon, CD cu cântece pentru copii, diferite deșeuri reciclabile (hârtie, pet-uri, ambalaje etc),




lipici, pensule.



III. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE I (ALA I)




Tema activității: “Ne pregătim să mergem la MANIFESTUL PENTRU NATURĂ”



-Artă : “Manifeste” (confecție)




Obiective operationale:



O 1–să confecționeze manifeste (fluturași, stegulețe, pancarte) ce includ mesaje eco cu materialele date;




O 2 – să lipească părțile componente ale obiectului dat;



O 3 – să valorifice deșeurile reciclabile prin realizarea unor lucrari practice și plastice;




O4 – să-și autoevalueze lucrarea realizată pe baza criteriilor stabilite la începutul activității;




O5 – să evalueze lucrările realizate de colegi pe baza criteriilor stabilite la începutul activității.



Strategii didactice:




Metode si procedee: conversația, instructajul verbal, explicația, demonstrația, exercițiul.



Material didactic: diferite deșeuri reciclabile (hârtie, cartoane, pet-uri, ambalaje etc), lipici, pensule.



·Știință: “Energia verde” – observare




Obiective operaționale:




O 1 – să se familiarizeze cu tehnologia resurselor de energie regenerabilă;



O 2 – să discute în legătură cu cele observate;




O 3 – să sesizeze legăturile cauzale dintre fenomen și realitatea înconjurătoare;



Strategii didactice:




Metode și procedee: conversația, explicația, observarea, demonstrația, exercițiul verbal.



Material didactic: enciclopedii, imagini reprezentând aspecte pe care le implică sursele de energie regenerabilă și tehnologia specică lor, joc “Energia




naturii”.



·Joc de rol: “La centrul de colectare”




Obiective operaționale:



O 1–să manifeste disponibilitate în a participa la acțiuni de îngrijire și protejare a mediului, aplicând cunoștințele dobândite;




O2 – să sorteze corect deșeurile reciclabile;




O3 – să se transpună în rolul ales;



O 4 – să interacționeze activ cu partenerii de joc.



Strategii didactice:




Metode și procedee: conversația, instructajul verbal, explicația, jocul.




Material didactic: diferite deșeuri reciclabile (hârtie, pet-uri, ambalaje), recipiente pentru colectarea deșeurilor din hartie, plastic, sticlă și aluminiu.



·Construcții: “Orășelul ECO”




Obiective operaționale:



O 1–să redea prin intermediul construcției modele din realitate;




O2– să interacționeze activ cu partenerii de grup.



Strategii didactice:




Metode și procedee: conversația, instructajul verbal, explicația, exercițiul.



Material didactic: căsuțe din poliester și lemn, moriști, flori realizate din diferite materiale reciclabile, piese “AR-CO” .




IV. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II (ALA II)



Tema activității: “La Parada ECO”




Mijloc de realizare: Moment artistic



Obiective operaționale:




O 1 – să exprime în limbaj verbal și nonverbale impresiile, emoțiile, atitudinile, interpretând: poezii, îndemnuri, cântece cu mesaj ecologic;













513.

O 2 – să organizeze o paradă a costumelor ecologice și o expoziție cu lucrările practice realizate;



O 3 – să participe activ și afectiv la programul propus, dând dovadă de inițiativă, cooperare și interes.




Strategii didactice:



Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, jocul.




Material didactic: expoziție cu lucrările realizate de copii diferite deșeuri reciclabile (hârtie, pet-uri, ambalaje etc), costume, stegulețe, pancarte,




fluturași cu îndemnuri și mesaje ecologice.



Elemente de joc: mișcare, bătăi din palme.









BIBLIOGRAFIE:




1. Breben Silvia, Gongea Elena, Puiu Georgeta, Fulga Mihaela, “Metode interactive de grup - ghid metodic”, Editura Arves, București, 2006;



2. Ministerul Educației și Cercetării, 2009, Revista Învățământului Preșcolar, Nr. 1 – 2, București;




3. Ministerul Educației și Cercetării, 2008, Revista Învățământului Preșcolar, Nr. 3 – 4, București;



4. Ministerul Educației și Cercetării, 2007, Revista Învățământului Preșcolar, Nr. 4, București;




5. Dilă S., Crăciun V., 2002, Ghid practic – educație ecologică, RBDD, Tulcea.































EXCURSIA, ACTIVITATE EDUCATIVĂ NONFORMALĂ ȘI IMPACTUL ASUPRA ELEVILOR









Floare Vaida









Activitățile nonformale reprezintă un mijloc de dezvoltare a deprinderilor elevilor de a-și folosi în mod rațional timpul liber, de manifestare a




spiritului de independență și inițiativă. Aplicarea cunoștințelor în cadrul activităților extrașcolare, în cazul nostru - excursia, are valoarea unui exercițiu



de dezvoltare a aptitudinilor elevilor. În derularea acestor activități elevii pot fi implicați atât în inițiere, documentare, organizare, cât și în modul de




desfășurare.



Participarea la astfel de activități îi ajută pe elevi să se înțeleagă pe ei înșiși, să-și dezvolte o serie de competențe prin observarea și interpretarea




propriului comportament în comparație cu al celorlalți, prin dezvoltarea personalității, contribuind, de asemenea, la creșterea performanțelor școlare și



a integrării sociale. Participarea efectivă în activitate angajează atât elevii timizi cât și pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de




cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi care se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activități se supun de bună voie regulilor,



asumându-și responsabilități.




În realizarea unei excursii școlare e nevoie de un plan de lucru cu abordare interdisciplinară, documentare, de informare și prelucrare a normelor



de deplasare în grup, a cerințelor igienico-sanitare, a regulilor de comportament civilizat. Vizitele programate la muzee, monumente, case memoriale




și locuri istorice constituie un mijloc de a prețui valorile culturale, istorice și turistice ale țării.



Un exemplu de bună practică în acest sens poate fi considerat și excursia organizată în toamna anului 2018 la Sighetul Marmației. Scopul




excursiei a fost de a stimula interesul pentru cunoașterea istoriei regionale, dramele trăite de evreii din nord-vestul Transilvaniei, în perioada dictaturii



hortyste, sistemul de represiune comunist și victimele făcute de acesta, importanța respectării drepturilor omului, dar totodată și cunoașterea unor




obiective culturale și spirituale, create de poporul român. Obiectivele vizate la Sighet au fost: Casa memorială Elie Wiesel, muzeul Memorialul



Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Cimitirul săracilor, Cimitirul vesel și Mănăstirea Bârsana.




Casa Memorială Elie Wiesel redă atmosfera din perioada interbelică și specificul comunității evreiești. Ghidul nostru, profesor de istorie, ne-a




vorbit despre evreii din Sighet din perioada interbelică, despre modul lor de viață dar și despre soarta cruntă pe care au avut-o. Un ghidaj deosebit,



foarte bine documentat, care a stârnit interesul și a captat auditoriul.




Un alt obiectiv a fost Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, un muzeu situat în fosta închisoare politică din Sighetul Marmației.



Memorialul are ca scop reconstituirea și păstrarea unor dovezi ale ororilor regimului communist, cunoașterea istoriei reale și nu cea de propagandă. În




mai 1950 au fost aduși la penitenciarul din Sighet peste o sută de demnitari din întreaga țară. Deținuții erau ținuți în condiții insalubre, hrăniți



mizerabil, fără încălzire, umilința și batjocora făcând parte din programul de exterminare. Incursiunea noastră în timp și spațiu a continuat cu vizita la




Cimitirul săracilor, Cimitirul vesel și Mănăstirea Bârsana, încheind într-o notă meditativă dar optimistă.



Prin aceste activități elevilor considerăm că le-a fost stimulat interesul pentru istorie, tradiție, cultură și și-au consolidat simțul civic. Faptul că




activitățile realizate și-au atins obiectivele este dovedit și de impresiile elevilor. Redăm câteva dintre acestea:



„Excursia de la Sighetul Marmației a fost un eveniment unic. Pentru mine, participarea la acest eveniment a fost o experiență de neuitat, o




experiență magnifică, care va dăinui pentru mult timp în amintirea mea. Această excursie nu a fost doar una de studiu. Ar fi prea simplu definită ca și



„excursie de studiu“, ci a fost o excursie prin care noi, elevii, generația noastră, am învățat să nu lăsăm istoria sumbră a țării noastre să se repete.




Excursia la care am participat nu doar că ne-a oferit lecții de istorie, despre ororile comunismului și Holocaustului, ne-a oferit și lecții de viață. În



final, eu cred că, făcând abstracție de latura sângeroasă a acestor evenimente, este important să cunoaștem istoria țării pentru a împiedica repetarea




unor evenimente, în special cele de genocid…“ (Sebastian Andrei, Clasa a XI-D)












514.

„Excursia la Sighetul Marmației a fost o experință specială, prin care noi, o parte din viitoarea generație, am reușit să conștientizăm mai bine




impactul comunismului și al Holocaustului asupra României. Pentru mine, participarea la această excursie a fost un eveniment important care m-a



sensibilizat și prin care am asimilat o serie de informații noi.“ (Alexandra Maria, a -XI-a D)




”In excursia noastră, am mai vizitat și Casa Memorială Elie Wiesel, care a adus un plus de cunoștințe remarcabil pentru noi. Am aflat despre



faptele vitejești ale unui copil, care înfrunta cu curaj vremurile în care trăia, devenind un personaj emblematic și primind premiul Nobel pentru Pace.




Pot să spun că a fost cea mai interesantă și mai fascinantă excursie la care am participat și sper să mai am ocazia să particip la astfel de proiecte.“



(Ana Alexandra, Clasa a XII-a P)




„Excursia la Sighetul Marmației m-a făcut să-mi schimb viziunea despre perioada comunistă. Înainte nu cunoșteam tortura prin care au trecut



detinuții politici. Am rămas impresionată și șocată de ce s-a putut întâmpla, dar, în același timp, am învățat o lecție importantă, o lecție reală despre




trecutul communist, care a lăsat cicatrici grele asupra Europei de Est. Am aflat că în această temniță au fost închise, în perioada comunistă,



personalități politice, academicieni, ziariști, chiar și preoți. Condițiile inumane prin care au trecut aceștia (smulgerea unghiilor, arderea tălpilor,




bătaia continuă, interzicerea de a vorbi și faptul ca nu aveau voie să privească cerul mi s-au părut atât de crude și inexplicabile. ” ( Andreea, XI P)



” …obiectiv turistic deosebit de important deoarece ne amintim de oamenii care au murit pe nedrept și au fost tortutați în diferite moduri (bătaia




cu cablul de cupru peste gambele picioarelor, crucificarea pe perete, smulgerea unghiilor de la mâini și de la picioare). De asemenea, deținuții nu



aveau voie să aibă contact cu cei din afară sau să părăsească celula (în celulă era un pat, două vase, și o farfurie). Fiecare celulă a devenit o sală de




muzeu, în care, urmând acum o ordine cronologică, au fost amplasate obiecte, fotografii, documente, creându-se ambianța și documentația unei săli




de muzeu.”(Florina, clasa a XI-a P)



”Excursia din data de 13 X 2018 de la Sighetul Marmației a avut un impact deosebit și un rol patriotic pentru mine. Condițiile inumane de




care au avut parte deținuții politici din perioada comunistă mi s-au părut șocante”.



„Cei de al doilea cimitir vizitat”Cimitirul vesel”mi s-a părut extreme de interesant și m-a uimit inventivitatea și spiritual artistic prezentat de




localnici. În plus , degajarea și seninătatea cu care aceștia privesc moartea, alături de îndrăzneala de a transforma un loc al durerii, al tristeții, al



rememorării într-un spațiu plin de veselie mi se pare remarcabilă.




Și nu în ultimul rând, mănătirea Bârsana se deosebește prin peisajele superbe și arhitectura specific maramureșană de care dă dovadă, lucruri



care mie mi-au plăcut cu adevărat.” (Cristina, clasa a XI-a P).




În concluzie, activitățile extrașcolare sunt de impact, stârnesc interes, produc empatie, facilitează acumularea de cunostințe. Activitățile



extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, dezvoltă sentimentul de omenie și de admirație pentru cei ce au avut curaj, au riscat ajutându-și




semenii în momente dificile, pentru cei ce au pus idealul național mai presus de interesul personal sau pentru cei care prin muncă, au lăsat lucruri



admirabile, devenind modele de urmat. Elevii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranță față




de ideile noi, capacitatea de a găsi modalități de rezolvare a problemelor sau de a lua atitudine în anumite momente.




Prin urmare, activitatea extracurriculară este o componentă educațională valoroasă și eficientă, căreia cadrele didactice merită să îi acorde



atenție, chiar dacă este consumatoare de timp și energie. Prin asemenea activități, educația depășește limitele exigențelor și valorilor naționale și tinde



spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanității.








Bibliografie, sitografie:




1.Cristina STAN, Valențele educative ale educației nonformale, Tribuna învățământului, 2017




2.Ionescu, M., Chiș,V., Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitățile de instruire și autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană,



Cluj-Napoca, 2001




3.https://edict.ro/importanta-activitatilor-extrascolare-in-invatamantul-preuniversitar/



4.http://scoalaargeseana.ro/didactica-magna/504-locul-si-rolul-activitatilor-extracurriculare-in-educatia-copiilor













































































































515.

VALENȚELE FORMATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR NONFORMALE









Prof. Rușconi Mihaela




Școala Primară ”Gh. Asachi”Iași










Dezideratul școlilor moderne este acela, de a înzestra elevul, cu un ansamblu structurat de competențe de tip funcțional și mai nou, cu un




ansamblu de abilități, care să poată fi aplicabile de-a lungul întregii vieți. În sensul acestui proces de redimensionare, de regândire a viitorului



european, au fost analizate toate politicile educaționale asfel încât ele să fie adaptate procesului de învățare de-a lungul întregii vieți. Învățarea, ca și




adult, poate fi viabilă dacă este pornit procesul de educare încă din copilărie.



Lucrarea de față este concepută ca o sumă de informații teoretice asociate realității școlare și se adresează cadrelor didactice, care doresc să




desfășoare activități extracurriculare, cu scopul bine determinat de a forma premisele achiziționarii abilităților de viață.



Impactul pe care activitățile extracurriculare îl au asupra frecvenței la orele de curs, asupra rezultatelor școlare și asupra posibilității de a fi




motivați în continuarea studiilo este de necontestat.



În România s-a constat că aceste activități dețin un rol important în formarea competențelor cheie, deși ele nu fac parte din curriculum oficial,




deoarece completează activitățile de învățare urmărind lărgirea cunoștințelor și cultivarea interesului pentru variate domenii. Ele dețin monopolul



atractivității pentru elevi, deoarece organizarea lor în spațiul nonformal le scoate de sub rigoarea regulilor, le asigură flexibilitate și creativitate.




Implicarea elevilor în propria formare favorizează asimilarea cu ușurință a deprinderilor de viață vizate. Deci flexibilitatea și atractivitatea este ceea ce



face ca activități extracurriculare precum excursiile tematice, cercurile, serbările, vizitele la diverse instituții, drumețiile, concursurile, voluntariatul,




activitățile sportive să fie întâmpinate cu interes de către elevi.













516.

Activitățile nonformale sunt recunoscute ca dimensiune a procesului de învățare permanentă, contribuind laaccesibilizarea actului educativ,



oferind șansa de integrare socială și de colaborare cu societatea civilă. Ele sunt legiferate atât în Legea educației naționale cât și în alte regulamente și




acte normative. Pentru a-șiatinge potențialul educativ, aceste activități sunt proiectate și organizate tînând cont atăt de preocupările copiilor, cât și de



competențele cheie, respectiv abilitățile de viață, care pot fi dezvoltate. Componenta emoțională implicată în derularea acestora, facilitează atingerea




obiectivelor stabilite.




În întreaga Europă s-a constat o diminuare a interesului către științele exacte, motiv pentru care organizarea activităților extracurriculare cu



support matematic ar conferi un plus de atractivitate acestei arii curriculare, accesibilizand cunoștintele teoretice și punând în evidență faptul că viața



este plină de aplicații ale matematicii. În altă ordine de idei se situează și faptul că elevii performanți înregistrează un sentiment de frustrare, dacă




toate activitățile se vor situa în zona recreativă, de aceea ei au nevoie de provocări mai serioase.




Adesea practicienii scapă din vedere limitele fizice și intelectuale ale elevilor, neadaptându-și cerintele în funcție de nivelul de vârstă. Se



observă că elevii învață despre unități de măsură, despre unități monetare, despre distanțe și comparații, grafice și tabele și ceea ce cred că este mai




important, învață să problematizeze, să analizeze și să înțeleagă noțiunea de problemă. Cu probleme, într-o formă sau alta, practice sau teoretice,



elevii se vor întâlni de-a lungul întregii vieți. Deci abilitatea de a rezolva probleme capătă o importanță deosebită. Ei învață toate acestea trecând de la




manipularea obiectelor până la manipularea informațiilor. De la concret la abstract, uneori pot exista discrepanțe majore, de aceea exercițiile de



identificare a conceptelor matematice în lumea din jur le va fi de un real ajutor.




Se observă, că sunt evidențiate anumite condiții pentru dezvoltarea aptitudinii pozitive, în ceea ce privește rezolvarea de probleme șică variatele



tipuri de gândire, precum gândirea divergentă, gândirea laterală sau verticală dețin un rol important în acest proces.




Predarea bazată pe investigație câștigă din ce în ce mai mult teren, dar ce sunt activitățile extracurriculare decât oportunități de a investiga? Se



evidențiază tendința de a crede că învățându-i pe elevi toate informațiile cuprinse în programele școlare, aceștia, odată plecați de pe băncile școlii, vor




reuși să le pună în practică cu ușurință. S-a constatat că acest lucru implică un oarecare efort, pe care elevii nu știu să îl gestioneze sau să și-l asume.



Să gândești critic, dar să-ți poți imagina un viitor pozitiv, să poți răspunde cerințelor de reorientare profesională, să gândești sistemic înțelegând viața




ca un tot unitar, ca un sistem de informații, care pot fi corelate și adaptate cerințelor momentului, să găsești relația dintre tradiție și inovație fără efort




și să poți avea o viață de calitate, iată ce abilități poate deprinde un elev în timpul școlarității.



Abilitățile de viață, asemeni compețentelor, sunt specifice fiecărui nivel de vârstă și se pot forma în activitățile derulate la orele de curs, în




activitățile opționale sau în activitățile extracurriculare. Metodele activ participative utilizate în activitățile nonformale sunt cele care au înregistrat



cele mai bune rezultate.




Se impune un act de investigare asupra abilității ce se impune a fi dezvoltată, apoi proiectarea activităților, găsirea metodelor, derularea



acestora și evaluarea rezultatelor. Toate acestea se pot desfășura în etape lungi de timp în funcție de disponibilitatea cadrelor didactice corelată cu cea




a elevilor. De menționat este și faptul, că fiind activități extracurriculare, pot presupune găsirea unor parteneri și a unor resurse financiare.



Relevanța în ceea ce privește convergența activităților extracurriculare, cunoașterea matematicii și abilitțtile de viața , este dată de variabila,




vârsta elevului. La acesta vârstă, în care elevul parcurge ciclul primar, el este interesat mai curând de tot ceea ce este cuantificabil, în acest sens



matematica este plină de exemple, o altă trăsătură caracteristică o constituie, faptul că, elevii sunt într-o necontenită relaționare socială , fapt ce




conduce la organizarea activităților pe echipe cu multa ușurință, deci la formarea abilității de a colabora, și nu în ultimul rând, elevii au predispoziția



de a alerga , deci a deprinde un stil de viață sănătos, chiar dacă măsurâd perimetrul terenului de sport.




Se pot derula numeroase activități nonformale/extracurriculare și în cele ce urmează este prezentat un exemplu.



Identificarea nevoilor grupului țintă




Nu este dificil să observăm,dorința elevilor de a avea cât mai multe obiecte și dacă este posibil, aceleași cu prietenul, colegul, vecinul. Odată



identificată acestă abilitate și trăind în secolul bancomatelor, băncilor, investițiilor nu ne rămâne, ca adulți decât să îndrumăm elevii spre dezvoltarea




acestui talent și orientarea lui în mod constructiv, încât să poată deveni o sursă de venit și un mod de a contribui la dezvoltarea sănătoasă a societății.




Denumirea activității-Afacerea mea



Obiective




să descrie care sunt caracteristicile unui bun afacerist/manager;



să identifice care este afacerea potrivită pentru el argumentând;




să demonstreze că poate vinde /schimba în mod avantajos obiecte;



să exprime matematic acțiunile sale;




să identifice oportunitățile activității desfășurate.



Grup țintă – clasa a IV-a 10 -11 ani




Resurse



cadrul didactic, voluntari, elevi




jucării , obiecte , servicii



Descrierea activității




Se prezintă elevilor abilitatea pe care o vor avea în vedere și care va fi monitorizată de profesor și eventual alți adulți voluntari.



Se descrie abilitatea, folosind cuvinte accesibile, evidențiind care sunt comportamentele vizate.




Se notează în carnețel aceste comportamente.



Se explică modul de derulare al activității.




















517.

Elevii sunt provocați să se gândeasca la cât mai multe obiecte pe care le pot vinde,apoi se transmite ideea că nu doar obiectele sunt de vânzare ci



și serviciile, sfaturile, etc. Se face o listă cu tot ceea ce primim (la acestă vârstă empatizează mai întâi cu ideea de a primi) în schimbul banilor și




ceea ce oferim pentru bani. Se specifică că un antreprenor este acela care reușeste să desfășoare o activitate în urma căreia să obțină un câștig, care



uneori nu este material.




Listele se realizeazăindividual apoi se afișează pe un panou. Se citesc cu glas tare.




Motivul pentru care este recomandată realizarea individuală a listelor îl constituie faptul că în felul acesta o parte dintre elevi vor avea ocazia să



fie validați social datorită numărului mare de informații de care dispun.



Citirea cu voce tare le va oferi celor care sunt în pană de idei o alternativă. Studiile de specialitate confirmă faptul ca învățarea socială are




posibilități deosebite.




Se pot forma echipe înainte sau după citirea listelor.



Aceasta etapă este preliminară pentru că elevii nu identifică întotdeauna ceea ce constituie un potențial de comercializare.




În acest timp învățătorul va nota pe fișa de observație pregătită comportamentele identificate.



După stabilirea obiectelor de vânzare se derulează o discuție referitoare la valoarea lor și la valoarea unor servicii. Este deosebit de importantă




etapa de reflectare asupra valorii obiectelor pe care le dețin sau și le doresc.



De exemplu se pune întrebarea cât ar valora ajutorul oferit pentru rezolvarea temelor și dacă acestă valoare este diferită în funcție de cel care




ajută. Sau care este diferența de preț între ajutor la teme și ajutor la gătit sau curățenie. Discuțiile preliminare deschid multe portițe cognitive, care



în contextul orelor formale pot fi blocate de emoții. Este o oportunitate de a ne modela abordarea didactică .




Plata poate fi făcută în bani sau în alte servicii. Se observă asfel că este bine să ai ce oferi și de aici faptul că fiind bun în mai multe acțiuni ți se



deschid numeroase posibilități.




Se va observa că unii elevi cunosc mai bine valoarea obiectelor. Implicarea în viața familiei îi ancorează în realitatea lumii dezvoltându-le abilități



de viață. Observațiile făcute pot fi transmise părinților.




Un alt aspect care va fi discutat va fi modalitatea de identificare a unei afaceri profitabileși modul în care poate fi promovată o activitate.




Pentru această etapă se propune participarea unui părinte care are o afacere, colaborarea cu o bancă și cu un PR.



În acest moment al discuțiilor se constată că este necesară organizarea a mai mult de o activitate și în acest fel elevii, din aproape în aproape,




devin conștienți, nu doar de valoarea banilor cât și de valoarea muncii depuse.



Se propune un exemplu sub forma unei probleme matematice pentru a estima care ar fi valoarea unui kilogram de roșii. Problema va fi alcătuită și




rezolvată împreună cu elevii.



Se propune ca temă informarea asupra prețurilor unor obiecte asemănătoare sau a unor servicii.




Se solicită elevilor alcătuirea unui program de activități care să finalizeze cu un concurs al afacerilor.
































































Evaluare




Se va solicita în scris o estimare a celui care este un potențial câștigator.



Se explică rolul estimărilor și anume conștientizarea că fiecare dintre participanți este evaluat și stimulat să ofere tot ce are mai bun. Este




importantă explicarea pașilor pentru a avea o implicare maximă în activitate. Această etapă poate fi realizată de un colaborator adult pentru a da



un plus de valoare informației.




Se urmărește modul în care elevii folosesc informațiile obținute la orele de matematică respectiv cunoașterea operațiilor de adunare și scădere,



formularea întrebărilor, asfel încât atât suportul matematic cât și cel relațional să fie valorificat.




Se trec aceste observații pe fișele atribuite fiecărui elev.



Se completează un chestionar în urma desfășurării activității pentru a vedea modul în care elevii se autoevaluează.




Se analizează răspunsurile și se stabilesc pașii de urmat.



CHESTIONAR DE EVALUARE




1. Crezi că poți să vinzi un obiect care îți aparține?



2. Poți stabili cât mai exact valoarea muncii tale?




3. Ce vei îmbunătăți în urma activităților?



4. Cunoștintele de matematică te-au ajutat astăzi?




5. Care este activitatea pe care ai dori să o repeți?













518.

Bibliografie




1. Belciu, M., Demetrenco, D., Hinț, S., ș.a., Metode și instrumente pentru dezvoltarea abilităților de viața la clasă, Editura Paralela 45, Pitești, 2011;



2. Careanopol, M., Tîrcă, A., et al., Managementul evenimentelor educaționale, Editura British Council, București, 2004;




3. Costea, O., Educația nonformală și informală: realități și perspective în școala românească, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009;



4. https://www.edu.ro/sites/default/files/Metodologie%20Scoala%20Altfel.pdf




5. World education report, 2000: The right to education; towards education for all throughout



lifehttps://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000119720































DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR ÎN GRĂDINIȚĂ




UTILIZÂND METODA „TEATRU DE UMBRE”










Prof. Vancea Adriana Cosmina




Grădinița cu PP nr. 33 Sibiu










Teatrul de umbre reprezintă o formă a teatrului de animație, utilizând o sursă de lumină, figurine, obiecte, persoane în spatele scenei. Dintre



tipurile de teatru de umbre care se pot desfășura în grădiniță se pot enumera: teatru de păpuși, teatru de dans, teatru muzical, teatru de improvizație.









PROIECT DE ACTIVITATE




GRUPA: mare



DOMENII EXPERENȚIALE: DOS + DLC




TEMA: Muzicanții din Bremen



MIJLOC DE REALIZARE: Teatru de umbre




TIPUL ACTIVITĂȚII: formare de priceperi și deprinderi



SCOPUL: Dezvoltarea limbajului și a abilităților creative prin utilizarea de metode non-formale




MIJLOC DE REALIZARE: Teatru de umbre



TIPUL ACTIVITĂȚII: formare de priceperi și deprinderi




OBIECTIVE OPERAȚIONALE:




- să identifice personajele din poveste și elementele care pot fi confecționate



- să imite voci și comportamente ale animalelor din poveste



- să realizeze siluete/figurine ale personajelor cu ajutorul materialelor puse la dispoziție




- să joace diferite roluri ale personajelor din poveste, utilizând siluetele confecționate




STRATEGII DIDACTICE:



METODE SI PROCEDEE: Explicația, Conversația, Povestirea, Exercițiul, Jocul de rol




MATERIAL DIDACTIC: text-suport, cărți cu imagini, foi de desen A3, hârtie colorată, creponată, sfoară, markere, foarfece, pânză, reflector, aparat



de filmat




FORME ȘI METODE DE EVALUARE: evaluare curentă, aprecieri verbale, analiza rezultatelor, observarea comportamentului verbal și nonverbal.



Moment organizatoric




Asigurarea condițiilor optime pentru buna desfășurare a activității.



Captarea atențieiși introducerea în activitate




Se vor expune cărți cu povești în imagini pe care copiii le vor răsfoi și vor descoperi cartea Muzicanții din Bremen, a cărui text urmează să fie



utilizat la punerea în scenă a unui teatru de umbre.




Anunțarea temei:



Vom repovesti povestea pe care tocmai ați descoperit-o, apoi vom confecționa, în echipe, siluetele personajelor cu ajutorul cărora vom desfășura




un teatru de umbre. Săptămâna trecută ați vizionat o piesă de teatru de umbre prezentată de elevi. De data aceasta, noi vom juca rolurile




personajelor din poveste. Scena este pregătită, doar vom porni reflectorul.



Desfășurarea activității



Repovestirea conținutului textului, acesta fiind deja cunoscut copiilor.




Identificarea personajelor și a obiectelor din poveste care pot fi redate prin tehnici art-creative:




măgarul, cățelul, pisica și cocoșul, hoții, drumul, copaci, căsuța din pădure etc.



Copiiii sunt stimulați să imite voci și comportamente ale animalelor, a hoților din poveste.




Educatoarea propune copiilor executarea unor exerciții de încălzire a musculaturii fine a mâinilor, aceasta realizându-se pe ritmul unor versuri



adecvate temei.




Copiii sunt impărțiți în perechi. Fiecare pereche confecționează un personaj sau un obiect din poveste din materialele puse la dispoziție.










519.

După definitivarea siluetelor, copiii pot exersa în perechi jocul de rol, pot emite enunțuri, dialog între personajul confecționat și alte personaje,



aceasta reprezentând o repetiție, înainte de intrarea în scenă.




Obținerea performanței



Copiii joacă rolurile personajelor în spatele pânzei de teatru, utilizând figurinele confecționate. În timp ce copiii joacă rolurile, educatoarea




filmează piesa de teatru. La activitatea următoare, copiii pot viziona piesa de teatru.



Încheierea activității




Se realizează aprecieri asupra activității desfășurate; se adună materialele utilizate.









Bibliografie




1. Curriculum pentru Educația Timpurie, 2019



2. METODELE NONFORMALE (snsh.ro)




3. https://eduki.com/de/material/466821/materialpaket-die-bremer-stadtmusikanten-nach-der-szenischen-interpretation

























ALGORITM DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI LITERAR GOE,




DIN SCHIȚA LUI I.L.CARAGIALE










Prof. Gr. Did. I Vlad Carmen Valentina




Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” Brăila









Profesorul de limba și literatura română dispune de o bogată ofertă de dicționare de personaje literare, cele mai multe dintre ele nefiind însă




structurate în funcție de un scriitor anume, ci urmărând direcția didacticistă a pregătirii elevilor pentru diversele forme de evaluare națională, astfel



încât acestea sunt construite pe baza programelor școlare.




Interpretarea textului literar presupune, însă, un mare grad de subiectivitate; de aceea, tot ce poate face un dascăl bun este să îi pună elevului la




îndemână instrumentarul critic, de analiză a unei opere literare, încercând să îl transforme într-un cititor avizat și dezvoltându-i gustul estetic.



Experiența didactică arată că elevii, deși dispun de capacități, de potențe mari, nu stăpânesc un cult al muncii intelectuale. Unul dintre motive




este și lipsa de abilități necesare în exercitarea și valorificarea informațiilor, în a ști de la ce să pornești, care sunt pașii următori și cum trebuie să



închei un text propriu. S-a observat de mai multe ori că elevii nu pot realiza anumite subiecte, tocmai fiindcă nu au deprinderea de a căuta informația




de primă importanță, de a o sistematiza și de a o comprima. Experiența ne-a demonstrat că, atunci când începem a-l învăța pe elev, este mai ușor s-o



facem pas cu pas, să-l deprindem să-și ordoneze comunicarea. Activitatea la clasă ne-a convins, nu o dată, că se însușește și se realizează bine ceea ce




este sistematizat.



FIȘĂ DE LUCRU




I. Exercițiu de dezgheț (exemplu): Alegeți cinci lucruri care vi se par esențiale în viață, dintre cele menționate în lista următoare, și așezați-le în



ordinea importanței pe care le-o acordați. Dacă nu găsiți ce vi se potrivește, puteți completa lista cu elemente noi: sănătate; cinste; o profesie




interesantă; o slujbă bine plătită; mâncare bună; o viață fericită de familie; o casă frumoasă; să poți să-i ajuți pe ceilalți; să te bucuri de ce ai; istețime;



conștiinciozitate; o relație durabilă; timp liber; nonconformism; hărnicie; liniște sufletească; să fii îmbrăcat(ă) în pas cu moda etc.




II. Discutați pe grupe și numiți trei lucruri care credeți că sunt importante pentru personajul X , din opra literară Y.



III. Identificați mijloacele de caracterizare folosite în conturarea personajului X, răspunzând la următoarele întrebări, cu privire la textul dat (prin




metoda conversației):



Ce spune naratorul de spre personaj?




Ce spun sau ce gândesc alte personaje despre personajul X?




Cum se caracterizează personajul însuși?



Ce reiese despre personaj din acțiunile sale?




Ce reiese despre personaj din ceea ce le spune el celorlalte personaje ale textului?



Ce reiese despre personaj din modul în care se exprimă acesta?




Ce rol are mediul în care trăiește asupra personajului (are vreo influență asupra trăsăturilor sale de caracter sau asupra comportamentului său)?



Ce rol are numele/ porecla personajului în sugerarea unor trăsături ale acestuia?




ALGORITM de caracterizare a unui personaj literar, dintr-o operă dată



Organizați informațiile și observațiile prin care ați răspuns la întrebările din fișa de lucru, într-un plan:




locul și rolul personajului în operă: personaj principal/ secundar / episodic; cum funcționează acesta în cadrul operei(este un personaj activ sau un



personaj -narator, cu statut de martor; este cel în jurul căruia se desfășoară întreaga acțiune etc.);




portretul fizic al personajului: trăsături, precum și sursele din care provin informațiile despre personaj;



portretul moral al personajului: trăsături care se desprind din felul în care se comportă sau îl descrie naratorul, din modul în care vorbește




personajul, comportamentul său, tipurile de conflict - exterior și/ sau interior - pe care le trăiește personajul, cu exemplificări/ citate din text;












520.

compararea cu alte personaje: personajul X este construit prin opoziție sau prin asemănare cu alte personaje?; ce efect are această punere în relație



cu alte personaje, pentru cititor?;




atitudinea scriitorului/ cititorului față de personaj: ce fel de personaj este X (pozitiv/ negativ/ complex, alcătuit din calități și defecte; un personaj



static sau unul dinamic, care evoluează pe măsură ce acțiunea înaintează; un personaj simbolic etc).




Toate activitățile vor folosi ca text-suport schița D-l Goe..., iar în final vom exemplifica eforturile noastre (ale profesorului și ale elevilor) printr-



un model de fișă de dicționar, pentru personajul principal al aceleiași schițe. Principiul urmărit va fi tot acela de unitate în diversitate sau, cum ar




spune Caragiale însuși, al ,,temei cu variațiuni”, dorind să demonstrăm că dicționarul de personaje literare este o metodă didactică viabilă, căreia i se



pot subordona, pe etape de lucru, alte metode activ-participative, scopul vizat fiind acela de a dezvolta creativitatea și personalitatea elevilor,




sprijinindu-le puncte de vedere cât mai variate, dar și de a-i ajuta să își structureze informațiile, cunoștințele, părerile, argumentele etc. într-un sistem




unitar, prin utilizarea unui algoritm de lucru.



Tema 1: Exercițiu de dezgheț.




La începutul activității, înainte de lectura-model a textului, avându-se în vedere tema schiței, li se cere elevilor să lucreze în perechi, doi câte



doi, și să se salute în mod politicos. De exemplu: ,- Bună dimineața, Mihai! Arăți foarte bine astăzi!




- Mulțumesc! Și tu pari încântat de soarele de primăvară de afară!” etc.



Tema 2: Model de fișă de lucru pe grupe.




2.1. Scrie, în spațiul liber din dreptul fiecărei litere, cifrele care corespund rolului personajului din schiță.



a) Personajul principal.................. 1. Goe




b) Personajul secundar................. 2. mamița



c) Personajul episodic.................. 3. mam’mare




4. tanti Mița



5. ,,urâtul”




6. conductorul



Tema 3: Metoda cubului.




Se formează 6 echipe de lucru. Fiecare echipă își desemnează un reprezentant. Acesta va alege, prin aruncarea unui cub pe ale cărui fețe sunt



scrise diferite comenzi, sarcina de lucru corespunzătoare:




Echipa care a primit sarcina DESCRIE va redacta portretul fizic al personajului Goe, folosind ca mod de expunere, descrierea, și pe baza citatelor




din text;



Echipa care a primit sarcina COMPARĂ va încerca să prezinte asemănările și/ sau deosebirile dintre Goe și Ionel Popescu, personajul principal




din Vizită..., text studiat anterior;



Echipa care a primit sarcina ASOCIAZĂ va stabili posibile corespondențe între personajul principal al textului dat și o plantă/ un animal/ un




anotimp, menționând corelațiile pe care le-a făcut între cele două entități;



Echipa care a primit sarcina ANALIZEAZĂ va comenta faptele lui Goe și relațiile stabilite între acesta și celelalte personaje participante la




acțiune;



Echipa care a primit sarcina APLICĂ își va prezenta punctul de vedere privitor la ce anume ar putea aplica/ sau nu, în propria existență, din




atitudinea personajului studiat, motivându-și opțiunile;



Echipa care a primit sarcina ARGUMENTEAZĂ va nota argumente pro sau contra ideii că personajul Goe este un personaj negativ, ironizat de




scriitor.



Tema 4: Metoda horoscopului.




Se lucrează în grupe de 5-6 elevi. Fiecare grupă primește câte o fișă cu trăsăturile zodiilor. Exemplu: BERBEC (21.03 - 20.04) - Trăsături:




capricios; plin de inițiativă; egoist; dinamic; hotărât; extremist; original. Valoare: idealism. Pericol: egoism etc.



Sarcini de lucru:



Stabiliți împreună în ce zodie credeți că se încadrează Goe, după ce veți citicu atenție trăsăturile din horoscopul prezentat.




Selectați trăsăturile pe care le considerați proprii personajului Goe din zodia pentru care ați optat și notați pentru fiecare trăsătură un exemplu




relevant din text (un citat, un tip de comportament, o acțiune etc).



Proiectele elevilor sunt prezentate apoi întregii clase, făcându-se comparații și trăgându-se concluziile (cu ajutorul profesorului).




Tema 5: Metoda cvintetului.



Ex.: ,,Goe,




Obraznic și incult,



Vorbind urât, mințind și urlând,




Mi se pare chiar nesuferit.



INFATUATUL!”




Tema 6: Gruparea elevilor în funcție de atitudinea față de o problemă.



De exemplu, li se cere elevilor să își exprime părerea cu privire la comportamentul personajului mam’mare, atunci când se preface că doarme,




cu Goe la ea în brațe, fugind astfel de asumarea responsabilității pentru fapta nepotului. Astfel se poate stabili relația dintre personajele textului,



modalitate de caracterizare indirectă, prezentă în algoritmul de întocmire a unei fișe de dicționar de personaje literare.




În final, ca activitate individuală de muncă indepenedentă (de emplu, ca temă pentru acasă), se poate cere elevilor să exprime, fiecare în scris,




poziția proprie și argumentele care o susțin.











521.

Tema 7: Linia valorii.



Profesorul scrie pe tablă următoarele citate:




a) ,,Goe este personajul principal din schița D-l Goe... de Ion Luca Caragiale, reprezentând tipul copilului răsfățat și prost crescut, consecință



firească a unei educații defectuoase prin folosirea unor metode total greșite.[...] Goe stârnește râsul prin ridicol și prostie, constituind pentru oricine




un exemplu negativ, care îndeamnă la un comportament diferit, pentru a nu fi la fel de penibil.” (Mariana Badea)



b) ,,Ca și Ionel Popescu, Goe este măcinat de neastâmpăr și de curiozitate în explorarea realității înconjurătoare. [...] Dispune de o curiozitate vie,




împinsă uneori până la granița cu riscul. [...]Din fericire pentru el, mimarea condiției adulte nu-l transformă într-un personaj grotesc, pentru că el își



conservă ingenuitatea și reflexele vârstei.”(Gelu Negrea)




Întrebare: Care dintre critici credeți că are dreptate?




Elevii își conturează răspunsul personal pe o foaie, după care se grupează, în funcție de răspunsul dat, de-a lungul unei linii imaginare (sau



nu) trasate de profesor în mijlocul clasei. La capetele liniei se vor regăsi cei care adoptă poziții radicale, iar la mijloc se vor regăsi cei cu poziții




neclare. În funcție de situație, se pot organiza dezbateri după cum urmează: dacă nu există elevi cu poziții neclare, cele două grupuri vor susține o



dezbatere prin care încearcă să convingă că au ales soluția corectă; și dacă există elevi cu poziții neclare, aceștia trebuie convinși de unul dintre




grupurile cu o poziție radicală, să accepte acea poziție.



Tema 8: Brainstormingul.




Ex.: Ce sfat i-ai da lui Goe, dacă te-ai întâlni cu el?































EDUCAȚIA NON-FORMALĂ ÎN ȘCOALĂ









Prof. înv. preșcolar:Vladu Mihaela










În ultimii ani educația non-formală a ajuns să dea o binevenită mână de ajutor sistemului tradițional de educație pentru a ține pasul cu realitățile




și nevoile vremurilor. Acest tip de educație pune elevul în centrul procesului pentru a identifica și a dezvolta talentele și abilitățile sale personale și a



le completa cu unele noi într-un proces continuu de învățare. Se deosebește de educația clasică prin natura facultativă, conținutul organizat pe arii de




interes, metodele interactive, motivante și diverse de cunoaștere și asimilare a informațiilor.



EDUCAȚIA NON-FORMALĂ ȘI BENEFICIILE SALE




Ajungem astfel la subiectul discuției noastre - educația non- formală care vine să o completeze pe cea tradițională prin metode interactive,



stimulative, creative de formare.




Educația non formală cuprinde activități organizate în afara sistemului școlar, care oferă șansa de a pune în practică cele învățate la lecții și, mai



ales, de a completa setul de experiențe valoroase pentru dezvoltarea personală și profesională.




Caracteristici ale învățării nonformale sunt:



Este centrată pe individ și nevoile, interesele sale




Se desfășoară în mod organizat în afara școlii



Nu are caracter obligatoriu, participă cine vrea




Permite asimilarea de noi cunoștințe, idei, viziuni



Folosește metode practice, interactive și diverse de formare




Nu are limită de vârstă, se bazează pe învățarea pe tot parcursul vieții



Care sunt beneficiile educației nonformale?




Poți crea propria programă de educație, centrată pe nevoile și interesele copilului




Susține procesul de autocunoaștere care stă la baza dezvoltării armonioase



Oferă o înțelegere mai bună asupra societății și a mediului




Determină o atitudine activă și participativă



Stimulează dezvoltarea de noi abilități și talente




Ajută la formarea unui set personal de valori



Ajută la dezvoltarea individuală dar și integrarea într-o echipă




Toate aceste beneficii derivă din faptul că educația nonformală pune individul în centrul procesului de formare și asigură mediul necesar



identificării și dezvoltării înclinațiilor, aptitudinilor și abilităților personale.




Cine organizează activități nonformale?



ONG-uri cu profiluri diverse - mediu, cultură, educație, integrare socială, drepturile omului, etc.




Unități de învățământ



Școli de specializare




Centre culturale și sportive













522.

Instituții precum muzee, teatre



Companii private




Asociații profesionale



Educația nonformală poate urmări:




stimularea elevilor și tinerilor în vederea dezvoltării personale și profesionale pentru responsabilizare socială și integrarea pe piața muncii;




creșterea nivelului de cunoaștere a specificului diferitelor culturi și civilizații, incluzând aici și formele lor de manifestare;



asigurarea mediului necesar identificării, exersării și dezvoltării înclinațiilor, aptitudinilor și abilităților personale.



Educația nonformală este educația urmărită în afara sistemului școlar într-o maniera regulată sau intermitentă și se realizează printr-un ansamblu




de mijloace extrașcolare în scopul dobândirii unor cunoștințe generale sau chiar a unei calificări profesionale. In „Vocabularul Educației”, educația




nonformală este considerată „orice activitate educativă structurată într-un cadru nonșcolar (învățământ tradițional, mișcări ale tineretului, cluburi și



asociații diverse și care oferă tipuri de învățare unor subgrupe specifice ale populației, atât în rândul adulților cât și la nivelul vârstei tinere.




La fel ca și educația formală, educația nonformală deriva din latinescul „non formalis” care înseamnă fără forme, în afara formelor organizate în



mod oficial pentru un anumit gen de activitate, cu alte cuvinte această forma iese din structurile și „tiparele” învățâmântului și educației realizate prin




intermediul procesului de învățământ.



Educația nonformală este determinată de actele educaționale mai mult sau mai puțin spontane realizate în afara formelor educaționale oficiale




din structurile de învățământ, deci în cadrul unor instituții și a unor forme specifice altor activități care fie direct, fie indirect, își proiectează obiective



educaționale completând uneori chiar substituind conținuturile predate prin intermediul educației formale. Evidențiem în acest sens rolul mass-mediei




cu structurile acesteia: radioul, televiziunea, presa; a unor instituții culturale și artistice: teatrul, cinematograful, muzeele, expozițiile, precum și a altor



activități științifice, sportive, economice etc. care vin în sprijinul educației și al formării personalității indivizilor.









Bibliografie :




1. Neacșu, I., Zgaga, P., Velea, S. Formarea cadrelor didactice. Experiențe europene. București: Editura Universitară, 2007 ;




2. Ghidul cadrelor didactice pentru educația timpurie și preșcolară, volum accesat pe site-ul:



https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_cor3.pdf




3. http://www.imparte.ro/Ajutor/Reintegrare-sociala/Educatia-nonformala-490.html



4. https://www.edu.ro/educatie-non-formala-informala




5.https://www.cervantestraining.eu/erasmus-plus-ka1-courses-mobility-for-teachers-madridspain/innovative-skills-ict



6. https://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm





































PROIECT DIDACTIC - LECȚIE TIP CONCURS









Prof. Voiașciuc Adriana,




Colegiul Tehnic “ Gheorghe Asachi ” Botoșani










a. Date introductive:



Clasa: a X-a




Disciplina: Fizică




Tema lecției: Termodinamică



Tipul lecției: recapitulare și sistematizare a cunoștințelor - lecție tip concurs




Scop: depășirea concepției „Calorimetria se ocupă cu măsurarea căldurii corpurilor” prin explicarea și fixarea conceptelor: calorimetrie, căldură



specifică, proces termodinamic, căldură.




Competențe specifice:



1. Fixarea și consolidarea conceptelor și teoriilor utilizate la termodinamică pentru a putea explica teoremele calorimetriei;




2. Formarea deprinderilor de a lucra în echipă prin rezolvarea sarcinilor de lucru;



3. Formarea deprinderilor de evaluare și autoevaluare.




Competențe derivate:



1. Scrierea relațiilor matematice ce reprezintă formulele corespunzătoare căldurii;




2. Clasificarea proceselor termodinamice;



3. Stabilirea corelațiilor între unitățile de măsură în S.I. și mărimile fizice cu care se lucrează;




4. Desenarea calorimetrului și specificarea elementelor componente;



5. Rezolvarea problemelor simple aplicând formulele specifice teoriei de la calorimetrie.













523.

Resurse educaționale:



a. materiale: cretă, tablă, coli flipchart, markere, fișe de lucru




b. Procedurale:



I. metode si procedee: exercițiu de energizare 369, demonstrația/observația, conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, metoda




galeriilor



II. forme de organizare:




Frontal, pentru reactualizarea cunoștințelor;



Pe grupe, pentru realizarea sarcinilor de lucru;




Individual, pentru prezentarea la tablă;




Metoda galeriilor –pentru prezentarea sarcinilor de lucru.



Metode de evaluare: verificare curentă orală, observarea sistematică a elevilor, autoevaluare - grupa ce formează juriul.



b. Scenariul didactic:




Competențe derivate: C1, C2, C3, C4, C5.




Conținuturi : Procese termodinamice, Căldura, Calorimetria, Coeficienți calorici



Activități de predare – învățare:




1. Moment organizatoric: 5 min



Se face prezența, se anunță elevii care vor forma grupa – juriu, iar în urma unui exercițiu de energizare 369 se formează echipele în număr de 4.




Se alege câte un șef de echipă, câte un elev care să completeze răspunsurile corecte pe fișă și un responsabil cu timpul.



2. Se anunță competențele urmărite:fixarea cunoștințelor anterioare învățatela termodinamică.




3. Mod de lucru: 40 min



Clasa este împărțită în 4 grupe de câte 5 elevi iar o grupă de patru elevi vor forma juriul-ales de profesor. Grupele au câte două coli flipchart




prevăzute la capăt cu bandă dublu adezivă, markere și o fișă de lucru. Participanții se familiarizează cu situația prezentată, rezolvă sarcina de lucru




răspunzând cerințelor pe foaia flipchart. Fiecare grupă prezintă în fața clasei foaia flipchart, explică și răspunde la întrebările adresate de juriu sau



colegi, profesor.




Juriul notează:



- scrierea corectă a relațiilor;




- respectarea timpului de rezolvare a sarcinilor;



- prezentarea materialului;




- corectitudinea răspunsurilor;



- modul de aranjare în pagină.




Juriul calculează punctajul și anunță punctajul pentru fiecare grupă în parte. Va fi anunțat clasamentul final și câștigătorii răsplătiți cu note.



4. Fixarea cunoștințelor: 5 min




- se extrag concluziile finale ;



- feed –backul direct prin adresarea întrebării ”ce ați realizat astăzi?”




- feed –backul indirect metoda mutrițelor



- se anunță rezultatele și se notează elevii din grupa câștigătoare.




Resurse procedurale :



- conversația euristica;




- exercițiu de energizare369;




- Explicația;



- problematizarea;




- învățarea prin descoperire;



- conversația.




Resurse materiale:



-foi flipchart;




-markere;



- fișe de lucru;




- metoda galeriilor;



- foi flipchat, markere;




- fisa;



- metoda galeriilor;




- creta;



- tabla.




Evaluare:



- capacitatea de a se organiza în echipe;




- capacitatea de a lucra în echipă;














524.

- capacitatea de a interpreta rezultatul obținut;



- capacitatea de a interpreta situațiile create și a le explica, argumenta;




- capacitatea de a generaliza concluziile obținute.









Bibliografie :




1. CĂLȚUN, F. O.,Didactica fizicii, Editura Universității ,“Al . I. Cuza”, Iași, 2006



2. CIASCAI , L., Didactica fizicii, Editura Corint, București, 2007



3. CIASCAI , L., Didactica științelor naturii, Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2006




4. CUCOȘ, C. , Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996




5. CUCOȘ, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998













FIȘA DE LUCRU CLASA A X-A.




LECȚIE TIP CONCURS








1. Scrieți cât mai multe relații (formule) pentru căldură învățate la termodinamică.



2. Dați cât mai multe exemple de procese termodinamice studiate la termodinamică.




3. Realizați corespondența între u.m. în S.I. și mărimile fizice corespunzătoare:



Q Pa




m K



V moli




C J/kg ∙K




c J/K



ν m3




T Kg



P J




4. Desenați calorimetrul și precizați elementele sale componente.



5. Într-un vas cu 5 Kg de apă la temperatura de 36 ˚C se introduce o bucată de aluminiu cu temperatura de 0˚C. Temperatura de echilibru este de 30˚C.




Ce masă are bucata de aluminiu dacă se neglijează capacitatea calorica a vasului?



Se dau :






























































































































































525.

SECȚIUNEA III:












Utilizarea aplicațiilor și platformelor educaționale în demersul didactic



PROIECT DIDACTIC




Profesor: Șcarlii Ioana




Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani















Clasa: a XII-a



Disciplina: Restauare de icoană și lemn policrom




Unitatea de învățare: Tehnici de restaurare icoană și lemn policrom



Titlul lecției: Deteriorări ale peliculei de culoare: cracluri; modificări de structuri fizico-chimice ale materialelor; lacune




Tipul lecției: De verificare și apreciere a rezultatelor școlare



Scop: Verificarea și aprecierea informațiilor dobândite despre etapele urmate și materialele folosite în restaurea unei picturi pe suport de lemn care




prezintă degradări la nivelul peliculei de culoare.




Competențe derivate: C1 – precizarea etapelor urmate în restaurarea unei opere pictate pe lemn;



C2 – stabilirea materialelor folosite în funcție de etapa restaurarii unei opere;




C3 – recizareaa diferitor tipuri de degradări ce pot fi prezente la o pictură pe suport de lemn;



C4 – descrierea diferitor degradări întâlte la pelicula de culoare și etapele urmărite până la integrarea cromatică .




Metode și mijloace: Conversația, explicația, expunerea, test, kahoot, video-proiector










Momentele Metode și




lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Timp Competenț mijloace


e













1. Moment - profesorul intră în clasă, salută și face - elevi salută și se pregătesc 5 min Conversația



organizatoric prezența; pentru oră;

















2. Precizarea - profesorul anunță tema lecției „Deteriorări ale




conținutului ce peliculei de culoare: cracluri; modificări de - elevii sunt atenți la explicația 2 min Explicația

profesorului;
urmează a fi structuri fizico-chimice ale materialelor; lacune”




verificat














Conversația,



- elevii sunt atenți la explicațiile explicația,

-profesorul încarcă pe video-proiector codul QR profesorului apoi pornesc C1, C2 expunerea,



și codul numeric pentru Kahoot.

aplicația pentru a începe să 10 min video-




răspundă la întrebările din proiector,



3. Verificarea Kahoot kahoot




conținutului









- elevii vor primi și o fișă test scrisă, în care sunt - elevii sunt atenți la explicațiile Conversația,



verificate informațiile recapitulate cât și alte explicația,




noțiuni (tipuri de degradări) profesorului și răspund la 30 min C3, C4 expunerea,

întrebările din test

test scris









- profesorul strânge testele elevilor, urmând să



le corecteze acasă și să le aducă/ comunice 3 min

4. Aprecierea notele ora următoare, apoi le prezintă elevilor - elevii predau testele și sunt Conversația,




rezultatelor atenți la explicațiile profesorului; explicația

baremul de corectare al testului, elevii putând



astfel să-și autoevalueze răspunsurile date





















526.

527.

Nume și Prenume:





Test





- restaurare icoana pe lemn -





1. Puneți în ordinea corectă următoarele etape:












a) Integrarea cromatică a lacunelor stratului pictural 0,25p





b) Fotografii preliminare 0,25p





c) Vernisarea 0,25p




d) Tratamentul împotriva atacului xilofag 0,25p





e) Chituirea lacunelor 0,25p





f) Îndepărtarea verniului îmbătrânit 0,25p












2. Răspundeți Adevărat sau Fals;












- Biocidarea trebuie repetată după trei săptămâni A/F 0,5p





- La integrarea cromatică se utilizează culori acrilice A/F 0,5p





- Testele de curățare se fac de la solvenți mai tari la cei mai slabi A/F 0,5p





- Curățarea se face din aproape în aproape A/F 0,5p












3. Potriviți materialul cu utilitatea lui:












Solvent Atac xilofag 0,25p





Foița japoneză Îndepărtare verni îmbătrânit 0,25p




Biocid Integrare cromatică 0,25p






Pensulă Consolidarea stratului pictural 0,25p











4. Descrieți care sunt tipurile de degradări ce pot fi prezente la o pictură pe suport de lemn. 2p












5. Exemplificați ce degradări putem întâlni la pelicula de culoare și care sunt etapele urmărite până la





integrarea cromatică. 2,5p

















1p din officiu



























528.

PROIECT DIDACTIC









Profesor: Șcarlii Ioana



Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani




Clasa: a XI-a



Disciplina: Studiul Materialelor




Unitatea de învățare: Aurirea icoanelor




Titlul lecției: Tehnica auririi - procedee



Tipul lecției: Mixtă



Scop: Dobândirea informațiilor generale despre tehnica auririi




Competențe derivate : C1 – definirea conceptului de aurire;




C2 – explicarea tehnicii de aurire pe mordant;



C3 – explicarea tehnicii de aurire pe poliment;




Evaluare: formativă, continuă și integrată în procesul de învățare;



Metode și mijloace: Conversația, explicația, expunerea, observația didactică, prezentare Canva:




https://www.canva.com/design/DAE6d2oq7aI/NMd-t-Uch6gJNAK_em9kow/view?



utm_content=DAE6d2oq7aI&utm_campaign=designshare&utm_medium=link2&utm_source=sharebutton (acest link va fi dat și elevilor pentru a putea fi




vizionat de cate ori vor dori – aprofundare, recapitulare)













Metode și



Momentele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Timp Competențe mijloace





















1. Moment - profesorul intră în clasă, salută și face - elevi salută și se pregatesc




organizatoric prezența; pentru oră; 10 min Conversația

















- profesorul întreabă elevii câte feluri de foiță



pentru aurire există și cu ce fel de adezivi

poate fi lipită pe suport;




2. Verificarea - există două tipuri de foiță: de schlacmetal și - elevii răspund la



cunoștințelor din aur; acestea la rândul lor pot avea și întrebări; 5 min Conversația




anterioare nuanță argintie, mai galbuie sau mai roșiatică;





- există două tipuri de adezivi: mixtion și



bolus;

















3. Precizarea titlului - profesorul anunță tema lecției „Tehnica - elevii sunt atenți la 2 min Explicația



și a obiectivelor auririi-procedee” explicația profesorului;














- profesorul explică pe scurt în ce constă




tehnica auririi:



În arta icoanei aurul este cel mai întrebuințat




datorită frumuseții lui netulburate. El



sugerează bogăția, splendoarea și are calitatea

4. Comunicarea și expreivă de a reflecta lumina și reprezintă - elevii sunt atenți la Conversația,




însușirea noilor energia lumii necreate. Pentru aurire se explicația profesorului; 5 min C1 prezentare



cunoștințe Canva

utilizează materiale speciale: aurul, poliment,



mixtion. Se face înainte de începerea picturii




propriu-zis și depinde foarte mult de calitatea




șlefuirii grundului. Aurirea este de două tipuri:



aurire pe mordant și aurire pe poliment.















529.

- profesorul explică elevilor în ce constă tehnica




auririi pe mordant:



Mordant: o soluție lipicioasă cu care se fixează




foița de aur pe suport. Timpul de uscare poate fi




cuprins între 15 min. și 24 ore. Când acest strat Conversația,



este aproape uscat, fără a se prinde totuși de - elevii sunt atenți la explicația,



degete, se aplică foițele de aur sau schlacmetal. explicația profesorului; 9 min C2 expunerea,




Înainte de a se așeza stratul de mixtion, prezentare




suprafața ce urmează a fi aurită se dă cu un strat Canva



subțire de șerlac dizolvat în alcool (2:10) sau un




strat de vernis (2/10) pentru a preîntâmpina



absorbția mordantului, datorită porozității




grundului;









- profesorul explică elevilor în ce constă tehnica



auririi pe poliment.




Poliment – denumirea stratului de bolus sau




ambol peste care se lipește foița de aur (cere



multă experiență, răbdare și pricepere). Bolusul




se găsește sub forma unui grund. Acesta se



întinde pe suprafața ce urmează a fi aurită în 5




sau 6 straturi, cu toate precauțiile împotriva Conversația,



neuniformității și prafului. Apoi el este lustruit explicația,

- elevii sunt atenți la

cu o cârpă până strălucește. Este umezit cu apă, explicația profesorului; 9 min C3 expunerea,



puțin câte puțin, sau cu o apă conținând un pic prezenrare




de albuș de ou lichid. În timp ce suprafața Canva



bolusului este încă umedă, foița de aur se




întinde pe ea îngrijit și cât apa pătrunde în



grund, foița este ușor apăsată cu o bucată de




vată de bumbac. Bolusul oferă posibilitatea de a




lustrui aurul pentru a obține o aurire



strălucitoare. Lustruirea se face cu o piatră de



agat.














5. Fixarea și




sistematizarea - profesorul face o scurtă recapitulare a celor - elevii răspund la 10 min Conversația,



cunoștințelor predate discutate punând întrebări elevilor; întrebările profesorului; explicația












































































































530.

531.

PROIECT DE LECȚIE









profesor Țifrea Corina



Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Gheorghe” Botoșani




Data: 15 XI 2022



Clasa: a X-a




Disciplina: Limba și literatura română



Tipul de lecție:de formare/consolidare a priceperilor și deprinderilor




Subiectul lecției: Moara cu noroc de Ioan Slavici- caracterizarea personajului principal.



Competențele specifice:




• Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor în diferite situații de comunicare.




• Folosirea instrumentelor de analiză tematică și structurală a diferitelor texte literare.



• Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar.




• Aplicarea componentelor structurale și expresive a textelor literare.



• Aplicarea conceptelor operaționale în discutarea textului (caracterizare directă, indirectă și modalități de realizare).



Obiective operaționale:




O1- Să definească conceptul operational personaj literar.




O1- să identifice modalitățile de caracterizare ale personajului principal Ghiță, directă și indirectă.



O2- să identifice trăsături fizice și morale ale personajului Ghiță.




O3- Să reprezinte grafic evoluția personajului principal al nuvelei. Textul tău de paragraf



O4- Să distingă trăsături principale și secundare ale personajului principal.




O5- să evidențieze asemănările și deosebirile dintre Ghiță și Lică.



Resurse:




a) Metode și procedee didactice:conversația euristică, explicația, lectura, cvintetul, metoda 3-2-1, căsuța personajului, diagrama Venn, ciorchinele, exercițiul.




b) Mijloace de învățământ:fișe de lucru, fișă cu citate din nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici.



c) Durata:50 minute



d) Bibliografie consultată:




• L. Paicu, M. Lupu, M. Lazăr Eseul literature română-pregătire individual pentru proba scrisă examenul de Bacalaureat, editura Art educational




• Derșidan, Ioan, Metodica predării limbii și literaturii române, 2003, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință,



• Goia, Vistian, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia



































































































































































532.