Ghid de bune practici-FAITH

Problemă propusă - Reacția de substituție și reacția de adiție




Un compus monobromurat saturat cu catenă aciclică A are un conținut de brom de 65,04%.



a) Determinați formula moleculară a compusului organic A.




b) Scrieți formulele plane ale izomerilor cu această formulă moleculară și indicați relația de izomerie dintre aceștia.



c) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice prin care se pot obține izomerii de la punctul b) din hidrocarburile cu NE=0 si NE=1 care au același număr de




atomi de carbon în moleculă ca și izomerii considerați. Precizați tipul acestor reacții.



Răspuns așteptat:




Un compus monobromurat saturat are formula generala: CnH2n+1Br



- Se calculează masa molară pentru formula propusă:




Mcompus = 12n+2n+1+80=14n+81




- Se corelează cu procentul de brom indicat în enunț:



14n+81 g compus …........................................................................................... 80 g brom




100 g compus ...................................................................................................... 65,04 g brom



- Se determină valoarea lui n și se stabilește formula moleculară a compusului saturat monobromurat: 14n+81=8000/65,04 = 123 => 14n = 123-81 =




42 => n = 3 => C3H7Br



-Se scriu formule de structură pentru 1-bromopropan și 2-bromopropan.




-Se modelează ecuațiile reacțiilor chimice de:



- substituție la propan (NE=0), prin monobromurare obținându-se majoritar 2-bromopropan (80%) și 1-bromopropan (20%).




- adiția acidului bromhidric la propenă (NE=1), obținându-se 2-bromopropanul.



- monobromurare prin substituție în poziție alilică la propenă (NE=1), urmată de adiția hidrogenului la dubla legătură, și obținerea 1-bromopropanului.




Problemă propusă - Reacția de eliminare și reacția de adiție



Se dă schema de reacții:




















Câți atomi de carbon asimetrici prezintă compusul B?




Răspuns așteptat:




















Compusul B are un atom de carbon asimetric.




6. Obținerea performanței (5 minute) - este o formă de verificare a măsurii în care au reușit elevii să consolideze conținuturile vizate, prin discutarea



răspunsurilor.




7. Asigurarea transferului și a retenției (5 minute)- este reflectată printr-o discuție despre ceea ce s-a învățat în lecție și prin formularea temei pentru



acasă: Completați următoarea schemă cu substanțele organice corespunzătoare, notați tipul reacțiilor și denumiți substanțele organice:
































































401.

METODE NON-FORMALE ÎN PROCESULFORMATIV-EDUCATIV: JURNALUL REFLEXIV









Profesor Gherghe Florin




Școala Gimnazială Puiești, jud. Buzău










Fiecare disciplină predată în școală urmărește atât însușirea de către elevi unor cunoștințe, dar și formarea și educarea elevilor pentru viață.



Complexul proces de predare-învățare-evaluare facilitează transformarea cunoștințelor în convingeri, precum și modelarea progresivă a conduitei




individuale a fiecărui elev.




Disciplina limba și literatura română contribuie la dezvoltarea individuală a elevilor, ajutându-i să își îmbogățească permanent vocabularul,



încurajându-i să se exprime liber, ținându-se întotdeauna cont de normele gramaticale în vigoare. Pentru atingerea acestor obiective, cadrele didactice



îmbină în mod armonios metodele formale, cu metodele non-formale și cu cele informale, pe întreg parcursul procesului instructiv-educativ.




Una dintre metodele non-formale utilizate în cadrul orelor de limba și literatura română este jurnalul reflexiv. Aceasta este una dintre metodele




alternative de evaluare și cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în procesul cunoașterii. Este o “excelentă strategie de evaluare pentru



dezvoltarea abilităților metacognitive”, constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învățare și cuprinzând reprezentările pe care le-a




dobândit în timpul derulării acestuia. Practic, elevul este încurajat să se exprime liber, în fața unui auditoriu care poate interveni la finalul expunerilor.



Jurnalul reflexiv se poate centra asupra următoarelor aspecte:




1) dezvoltarea conceptuală obținută;



2) procesele mentale dezvoltate;




3) sentimentele și atitudinile experimentate.



În cele ce urmează, voi prezenta un exemplu de aplicare la clasa a VII-a a jurnalului reflexiv, pornind de la opera literară ”Orașul Fantomelor”,




de Victoria Schwab.



Aplicare la clasă - Jurnalul reflexiv




Unitatea V – Tainele lumii, manual de la Editura Aramis.



Propunere text: Orașul fantomelor, de Victoria Schwab (text narativ fantastic).




Competențe specifice:




2.1. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informațiile din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale.



2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse.



2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii.




Ce am intenționat?




- să citească textul corect și coerent;



- să identifice trăsăturile textului narativ fantastic;




- să extragă informațiile esențiale din textul dat;



- să identifice emoțiile și sentimentele exprimate prin intermediul textului.




Ce am obținut?



- citirea corectă a diferitelor fragmente;




- înțelegerea semnificațiilor textului;



- precizarea trăsăturilor textului narativ literar, ținând cont de momentele subiectului;




- extragerea emoțiilor trăite de către elevi atunci când citesc un text narativ fantastic.



Ce reacție au avut elevii?




- au rămas uimiți de întâmplările fantastice lecturate, iar textul propus a provocat stări emoționale diverse (teamă, curiozitate, bucurie, îngrijorare,



mulțumire).




- au dat dovadă de interes, de implicare activă pe parcursul desfășurării activității;




- au dorit să afle informații mai multe despre opera fantastică.



Ce feedback am oferit elevilor?




- am oferit un feedback pozitiv, prin aprecieri și încurajări, pe tot parcursul demersului didactic.



Ce aș fi putut face mai bine?




- pentru o înțelegere mai bună a întâmplărilor aș fi putut prezenta secvențe dintr-un film după citirea fragmentelor.



Ce îmi propun pentru data viitoare?




- realizarea unui text multimodal despre opera narativă fantastică;



- realizarea unui nor de cuvinte care să descrie sentimentele trăite pe parcursul lecturării textului.









Bibliografie:




1. Ilie Emanuela, 2008, Didactica literaturii române: fundamente teoretico-aplicative, editura Polirom.





























402.

POVESTIREA- METODĂ NONFORMALĂ




DE IDENTIFICARE A EMOȚIILOR









Prof. Gligă Ramona




Școala Gimnazială „C-tin Gheorghiță”, Podari, Dolj










Definite drept stări afective intense care determină modificări bruște la nivel fizic și psihic, înfluențând gândirea și comportamentul, emoțiile



sunt subiective. Le-am precizat elevilor că prin emoții ne asemănăm și ne diferențiem, că există oameni care pot să-și stăpânească emoțiile și oameni




care și le manifestă excesiv. În fața aceleiași situații, persoanele pot reacționa diferit, în funcție de așteptările pe care le au, sau de valorile adoptate.




Gândurile sunt idei care ne vin în minte, reguli, convingeri care apar ca rezultat al gândirii prin care se analizează și se interpretează informațiile



transmise către diferiți stimuli. Comportamentele reprezintă acțiunile pe care le facem, modul nostru de a acționa în anumite situații.



Pentru a analiza emoțiile, gândurile și comportamentele, am folosit metoda povestirii, drept metodă nonformală de învățare. Povestirea are




capacitatea de a transmite informații într-un mod plăcut, elevii putând să analizeze comportamentul personajelor, să reflecteze la situația în care




acesta se află, să propună soluții de rezolvare a unor probleme, să facă legătura cu propriile emoții.



Proiect de activitate




Tema: Lumea emoțiilor



Clasa a VI-a




Textul-suport: Frizerul al cărui unchi a fost decapitat de un tigru de la circ de William Saroyan Valorile promovate: integritatea, acceptarea



diversității, creșterea stimei de sine.




Timp necesar: 60 de minute.



Competențele specifice integrate:




1.1 Explorarea direcțiilor de dezvoltare a caracteristicilor personale



3.2 manifestarea interesului pentru a învăța de la ceilalți și pentru a-i sprijini pe ceilalți în învățare.




Obiectivele activității: la sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:



- să identifice emoțiile;




- să analizeze comportamentele personajelor;




- să identifice legătura dintre evenimente, emoții, gânduri și comportamente;



- să facă legături cu viața reală;



- să relateze experiențe personale.




Textul de bază:




Domnișoara Gamma zicea că trebuie să mă tund, mama mea îi ținea isonul, fratele meu Krikor insista, la rândul lui, că era musai să-mi retez



pletele: o lume întreagă dorea ca eu să-mi tai părul. Capul meu arăta probabil prea mare pentru această lume, măsura șapte și șapte optimi, poate




opt și șapte optimi. Prea mult păr negru, susțineau cei din jurul meu.



Toți mă-ntrebau: „Când ai de gând să te tunzi?” [...]




Domnișoara Gamma era destul de nemulțumită în legătură cu mărimea capului meu.



−Nu dau nume, a izbucnit ea într-o bună zi, dar, dacă un anumit tânăr din această clasă nu vizitează în curând o frizerie ca să se tundă, va fi




trimis la școala de corecție.



Adevărat, n-a dat nume. Doar că se uita fix la mine.




− De ce te opui atâta? m-a întrebat frate-meu Krikor. [...]



Eram bucuros că lumea se burzuluia la mine, dar toate până într-o zi, când o vrabie a încercat să-și facă cuib în părul meu, așa că m-am dus




glonț să mă tund. [...] Lumea avea dreptate, domnișoara Gamma avea dreptate. Fratele meu Krikor avea dreptate. Tot ce trebuia să fac era să mă



tund, astfel ca vrăbiuțle să înceteze să-și mai facă cuib pe capul meu.




Pe Mariposa Street era un frizer armean, pe nume Aram, care era de fapt fermier, sau poate fierar sau poate filosof. Nu știam. Știam numai că




avea o mică frizerie pe Mariposa Street și că-și petrecea cea mai mare parte din timp citind Asbarez și alte ziare armenești, că-și răsucea țigările, le



fuma și-i privea pe trecători. Nu-l văzusem niciodată tunzând sau bărbierind pe cineva, deși presupun că unul sau doi oameni, în inocența lor,




intraseră din greșeală în frizeria lui.



M-am dus la frizeria lui Aram de pe Mariposa Street și l-am trezit. Stătea așezat în fața unei măsuțe, cu o carte în armeană deschisă în fața lui,




dormind.



L-am întrebat în armeană:




− Vrei să mă tunzi? Am douăzeci și cinci de cenți.



− Ah, îmi pare bine că te văd! Cum te cheamă? Șezi! Dar mai întâi să fac o cafea. Măi, ce coamă frumoasă ai!




−Toată lumea vrea să mă tund, i-am zis.



−Așa se întâmplă, mi-a răspuns el. Oamenii îți spun tot timpul ce să faci. Și, mă rog, ce nu-i în regulă cu un pic de păr în plus? La fel și cu




mine, mă tot întreabă de ce fac meseria asta. Îmi spun că trebuie să câștig niște bani. Să-mi cumpăr o fermă. Asta. Aia. Of, nu vor deloc să lase un



om să-și ducă traiul în pace.




− Poți să mă tunzi? l-am întrebat. Poți să-l tai de tot, ca să nu-i mai aud multă vreme de-acum încolo?











403.

− Cafea, mă ademeni frizerul. Hai să sorbim mai întâi un strop de cafea![...]



Mi-a adus o ceașcă cu cafea, și m-am întrebat cum de se făcea că nu-l mai vizitasem până atunci pe omul acela, poate cel mai interesant din




oraș. Știam că era remarcabil, văzând felul în care se sculase când am intrat în frizerie, cum vorbea, mergea și gesticula. Știam că acesta este unul



din oamenii remarcabili ai lumii, un frizer de pe Mariposa Street. Avea cam cincizeci de ani, iar eu, unsprezece. Nu era mai înalt decât mine și nici




mai gras, dar fața lui era a unui om care aflase multe lucruri, care știa multe, care era un înțelept și care totuși își iubea semenii și nu era lipsit de



bunătate.




Când a deschis ochii, privirea lui a părut că-mi spune: „Lumea? Știu totul despre lume. Răul și mizeria, ura și teama, murdăria și



putreziciunea. Chiar și așa, iubesc absolut tot.” Am dus ceșcuța la gură și am sorbit licoarea neagră și fierbinte. Avea un gust mai bun decât orice




altceva gustasem anterior.




− Șezi! m-a îndemnat el în armeană. Hai, șezi! Nu avem unde să ne ducem. Nu avem nimic de făcut. Părul tău nu va mai crește cine știe cât



într-o oră.




M-am așezat și am râs, iar el a început să-mi povestească totul despre lume în armeană.[...]









Furtuna de idei: După lectura textului-suport, le-am propus elevilor să deseneze un cerc și să scrie în interiorul lui cuvântul „emoții”. Le-am



cerut să scrie în jurul cercului cât mai multe emoții pe care le-au identificat în text.




Analiza textului-suport a continuat cu întrebări de reflecție și evaluare. Elevii au fost așezați în cerc, astfel încât să se poată vedea și să poată



adăuga idei, dacă elevul care a formulat răspunsul nu a oferit suficiente detalii.




Numiți evenimentele care declanșează emoțiile fiecărui personaj.



Care este motivul care l-a determinat pe copil să-și schimbe comportamentul?




Cum a reacționat frizerul?



Ce fel de om este frizerul? Ți-ar plăcea să-l întâlnești?




Ce gândește fratele personajului-narator?




Ieșirea din text/ Etapa de reflecție se face prin invitarea elevilor de a împărtăși experiențe personale în urma cărora au trăit emoții asemănătoare



personajelor și de a sublinia felul în care au reușit gestionarea acestora, comportamentul adoptat și gândurile care le-au venit în minte.




Activitatea s-a încheiat cu o scurtă discuție despre relația dintre eveniment, gând, emoție și comportament.








Bibliografie:




1. Popa, Simona, Elena, Consiliere și dezvoltare personală, manual pentru clasa aVI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2022




2. Saroyan, William, Tânărul neînfricat de la trapezul zburător și alte povestiri, Editura Litera, București, 2017




















PROIECT DIDACTIC - CE EMOȚII MĂ CARACTERIZEAZĂ?









profesor consilier Grigoraș Maria Otilia,




Liceul Tehnologic „Petru Rareș” Botoșani










Clasa: a XII a. Modulul: Comunicare și abilități sociale



TEMA: Ce emoții mă caracterizează?




Competența generală: Dezvoltarea abilităților de autocontrol al emoțiilor



Obiective operaționale: La finalul activității, elevii vor fi capabili:




Să identifice emoții de bază;




Să identifice stări emoționale dintr-un anumit moment;



Să își dezvolte capacitatea de a empatiza.



Strategia didactică:




Metode și procedee didactice: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, brainstorming-ul, explicația , dezbaterea;




Mijloace didactice: markere, fișe de lucru, coli flipceart, post-it-uri;



Forme de organizare:frontală.



DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII




1.Moment organizatoric:




Profesorul consilier, creează condițiile desfășurării lecției – prezentarea, pregătirea materialelor didactice.



2.Captarea atenției:




Profesorul consilier împarte elevilor fișa „Cum te simți astăzi ?”. Aceștia primesc sarcina de a-și identifica emoția care îi caracterizează în acea zi



și motivele care stau la baza emoției respective (fișă anexa1).




3.Comunicarea subiectului și a obiectivelor lecției:



Profesorul consilier prezintă obiectivele operaționale ale lecției.













404.

4.Dirijarea învățării



Profesorul consilier prezintă un Power-Point despre inteligența emoțională, definind emoțiile, tipurile de emoții, cauze ale acestora și modalități




de dezvoltare a inteligenței emoționale.



Profesorul inițiază exercițiul ,,Cele opt emoții de bază și derivatele lor”. Prezintă pe o foaie de flipceart cele opt emoții de bază și derivatele lor și




inițiază o dezbatere împreună cu elevii despre stările ilustrate punându -le în legătură cu situațiile concrete de viață care le generează (fișă anexa 2)



5.Obținerea performanței:




Profesorul consilier inițiază exercițiul ,,Cercul care simte”ce are drept scop exersarea empatiei. Mod de desfășurare: Elevii stau în cerc. Un



voluntar începe jocul spunând „Eu m-am simțit……… când ..... și ceea ce am făcut a fost …………”. Participantul din stânga sa răspunde la ceea ce a




simțit colegul său în felul următor: „Înțeleg cum te-ai simțit. Și eu m-am simțit ….(aceeași emoție) când…(spune propria situație). Îți vine să….




(comportamentul)”. Exercițiul continuă, participantul din dreapta voluntarului spune ce a spus acesta doar că schimbă emoția, el va vorbi despre o altă



emoție. Cel din stânga sa (adică cel care a fost mai înainte voluntar) va empatiza acum și va spune: Înțeleg cum te-ai simțit. Și eu m-am simțit ….




(aceeași emoție) când…(spune propria situație). Îți vine să…. (comportamentul)” ….și tot așa până toți participanții trec prin cele 2 ipostaze.



5.Asigurarea feedbackului:




Profesorul împarte elevilor câte un post-it și îi roagă să deseneze emoția care-i caracterizează și să spună cum s-au simțit în timpul activității și să



argumenteze de ce.




6.Evaluarea performanței:



Se aplică chestionarul de evaluare a orei de consiliere.




(Anexa 3 – „Când mă simt …cred despre mine..”)








Bibliografie:



1. Băban, Adriana(coord.) (2001), Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca




2. Goleman, Daniel(2008), Inteligența emoțională , București




3. Daniela Sălăgean,Steliana Eliade, Marin Plosca, Veronica Bogorin, Ruxandra Vasilescu-Consiliere și orientare pentru profesorii diriginți și



învățători, colecția 26 Magister CO-PDI









Anexa 1




















































































































































































405.

Anexa 2








CELE OPT EMOȚII DE BAZĂ ȘI DERIVATELELOR



(Apud R. Plutnik - Psihologie, Manual pentru clasa a X-a,




A. Nedelcu, coord., Ed. Polirom, 2005)
































































































































Anexa 3









CÂND MĂ SIMT.............................................CRED DESPRE MINE............................................




CĂND MĂ SIMT ............................................CRED DESPRE MINE............................................









FERICIT








IZOLAT








FURIOS








NEHOTĂRÂT








TRIST








MIRAT

























ACTIVITĂȚI EDUCATIVE NONFORMALE – EXEMPLE DE BUNE PRACTICI








Hărăbală Lucia




Școala Gimnazială ,,Viorel Cucu Paltin” Arpașu de Jos










„ Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață! Dă-mi, te rog,




acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume”. (Child’s Appeal).



Educația non-formală are un rol foarte impotrant în dezvoltarea preșcolarului, dezvoltă o serie de competențe și abilități care sunt complementare




celor dezvoltate de educația formală. În urma experienței mele didactice am constatat că educația noformală dezvoltă:













406.

competențe interpersonale;



capacitatatea de lucru în echipă;




încrederea în sine;




disciplina;



Tot ceea ce planificăm, credem și gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pentru el. În cadrul învățării nonformale, noi, educatoarele




ne propunem să ne apropiem mai mul de copil, să îl învățăm să aplice ceea ce dobândește în urma experiențelor de învățare, să il ajutăm să crească și



să se dezvolte la nivelul întregului potențial de care dispune, să devină stăpânul propriei transformări și formări. În învățământul preșcolar un rol




important în cadrul educației nonformale, îl ocupă acivitățile extracurriculare. Spre exemplu, la grupa mare, pe parcursul unui an școlar desfășurăm în



fiecare lună câte o activitate extracurriculară, de exemplu:



Vizită la ferma de animale




Am fost întâmpinați cu ospitalitate și conduși la Ferma de animale din comuna Cîrțișoara din județul Sibiu. Aici copiii au văzut în mediul lor




natural iezișorii, mieii, vițelușii, poneii, găinile, porumbeii, fazanii, păunii, iepurașii. Copiii au fost impresionați, alergau de colo colo să fotografieze



și/ sau să filmeze animalele. Ei s-au bucurat de fiecare informație pe care au aflat-o. Împreună cu poneiul Gimi, cel zvăpăiat, cu Doinița, oița cea




mândră de lâna ei cea moale, cu Coco, găina dolofană și cu purcelușul Ghiță, preșcolarii au descoperit ferma animalelor.



Rezultatele: Copiii au văzut în context real comportamentul unor animale domestice. Au înțeles noțiunea de animal domestic, au aflat care este




importanța unei ferme de animale, au văzut ce implică munca fermierului.



Vizită la Mănăstirea Cîrțișoara




Copiii au avut ocazia de a vedea locul, construcția și de a asculta povești și legende legate de această mănăstire. Activitatea a fost atractivă și



interesantă, mai ales prin atmosfera mitică pe care o dagajă. Copiii au fost interesați de amănunte legate de acest lăcaș și au adresat întrebări măicuței




însoțitoare.




Rezultatele: Preșcolarii au înțeles ce este un schit rupestru și au aflat despre legendele din partea locului. Au înțeles de ce trebuie să conservăm



tezaurul cultural.



Vizită la Muzeul ,,Badea Cîrțan” Cîrțișoara




Copiii au putut observa colecția de icoane pe sticlă, cărțile lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre. Gospodăria este cuprinsă




din tindă, pivniță și casa propriu zisă compusă din 3 încăperi, tipică secolului al XIX-lea, înzestrată cu mobilierul țăranului atins de vremea ce a trecut.



Rezultatele: Preșcolarii au înțeles modul de viață și tradițiile țăranilor adevărați și simpli ai secolului al XIX-lea




Concluzia acestui articol este următoarea: doar prin practică vom descoperi bogăția și frumusețea acestor activități, iar copiii vor învăța să de



bucure de fiecare reușită. Prin urmare, noul, necunoscutul, nu trebuie să ne mai sperie, totul trebuie transformat intr-o călătorie în lumea cunoașterii, în




care copilul descoperă lumea înconjurătoare prin forțe proprii.








Bibliografie :



1. Neacșu, I., Zgaga, P., Velea, S. , 2017, Formarea cadrelor didactice. Experiențe europene, Editura Universitară, București




2. Ghidul cadrelor didactice pentru educația timpurie și preșcolară, volum accesat pe site-ul https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_cor3.pdf




3. http://www.imparte.ro/Ajutor/Reintegrare-socială/Educația-nonformală-490.html



4. https://www.edu.ro/educație-non-formală-informala




















EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ- PLANUL DE AFACERI




METODA DIDACTICĂ: PROIECTUL









Prof. Hodrea Luminița




Liceul Economic” Alexandru Ioan Cuza”, Piatra Neamț










Experiența ne-a demonstrat că subiectele proiectelor care pornesc de la interesele elevilor sunt cele care asigură motivația, care oferă multe




satisfacții și care valorifică mai bine cunoștințele acumulate. De aceea, subiectul proiectului realizat a fost ales pornind de la o sitatie reala a societații



și anume: Planul de afaceri. Această temă sintetizează cunoștințele elevilor din cadrul disciplinelor: Economie, Contabilitate, Marketing,Tehnologia




informatiilor si comunicarii, Administrarea firmei ,Utilizarea calculatorului în contabilitate .



Finalitățile urmărite prin derularea acestui proiect au fost următoarele:




Înțelegerea Planului de afaceri ca instrument de lucru, rolul lui si implementarea lui;



Formarea deprinderii de a lucra în grupuri mici la realizarea unui proiect comun;




Formarea abilității de a concepe și de a prezenta un plan de afaceri realizat de către însăși elevii. Aspectele principale ale conținuturilor abordate



în cadrul proiectului (subteme) sunt:




Fixarea obiectivelor, diagnosticarea situatiei actuale, analiza mediului economic de evolutie,analiza SWOT,stabilirea strategiei;




Întocmirea planului de afaceri



Târgul de planuri de afaceri. Locul de desfășurare al proiectului: sălile de clasă și acasă Resursele materiale implicate în proiect sunt: -manuale; -



reviste; -coli; -computer; - internet, -imprimantă, -CD,DVD,etc.












407.

Forma de organizare/sarcini/ responsabilități: Se desfășoară în paralel cu activitățile obișnuite, necesitând timp alocat săptămânal pentru discuții



de organizare, lucru și finalizare.




Durata este cuprinsă între patru – cinci săptămâni.



Proiectul se derulează în paralel cu două de elevi: clasa a XI a A și clasa a XI a C. Elevii fiecărei clase au fost împărțiți în trei grupe a câte 8 – 9




elevi, cu teme date pentru fiecare grupă. Alcătuirea grupelor s-a făcut conform criteriilor stabilite de elevi (relații de prietenie, încredere, respect




reciproc, proiecte realizate anterior, etc). În cadrul fiecărui grup au fost atribuite responsabilități: liderul grupului, care coordonează activitatea și



facilitează participarea membrilor la discuție; secretarul, care notează ideile membrilor grupului, strategia de lucru, bibliografia, etc; timer-ul, care



urmărește încadrarea în timp; raportorul, care prezintă proiectul în clasă. Grupele vor aduna materiale separat, în câte o mapă care, apoi, va forma un




capitol din întregul proiect.




Tipuri de produse: - lucrări scrise și ilustrate (postere, pliante, citate, desene, afișe);



- CD-uri, DVD-uri cu planurile de afaceri a fiecarei grupe.




Evaluarea produsului final se face prin prezentarea orală, liberă, de către fiecare grupă a informațiilor culese și a materialului realizat, profesorul



fiind un permanent consilier și evaluator final, fără să neglijeze părerea elevilor. Fiecare colectiv de elevi și-a prezentat, pe rând, proiectele realizate în




fața colegilor din celelaltă clasă, în etape distincte. Sălile de clasă au fost amenajate corespunzător, expunându-se o parte din materialele ilustrative,



sugestive, create de elevi (expoziția de postere,pliante etc.) Copiii au fost sfătuiți ca în timpul evaluării proiectului să pună întrebări celorlalte grupe, să




vină cu completări și să alcătuiască o fișă de observație pentru fiecare grupă cu cerințele: raportorul vorbește clar, corect, în propoziții, prezintă



material bogat, aduce noutăți, este original, etc. După ce a participat la prezentarea proiectelor realizate de către colegii din celelaltă clasă, fiecare




colectiv de elevi a discutat cu profesorul său despre munca realizată în grupuri, despre modul în care ceilalți copii au abordat aceeași temă, despre



concluziile la care s-a ajuns în urma studiului la acest proiect. Se analizează răspunsurile elevilor, se fac aprecieri asupra modului de lucru, a




respectării regulilor stabilite în fiecare grupă. Pe baza fișelor de observație se fac recomandări pentru activitatea viitoare.



Concluzii : Proiectul are un conținut transdisciplinar deoarece prin realizarea acestuia se atingobiectivele de referință ale mai multor arii




curriculare:




Economie/Marketing -să identifice piața,structura si dimensiunile cererii;



-să formuleze enunțuri pro și contra în soluționarea unor dileme.




Contabilitate - să intocmească situatii financiare grupate astfel: activitatea trecută a firmei si situatia economico-financiară a firmei;



- să conștientizeze efectele viitoare a situațiilor financiare întocmite ;




Administrarea firmei/ Utilizarea calculatorului în contabilitate -să realizeze structura organizatorica a societății , să descrie echipa echipa



managerială, modalitățile de selectare și perfecționare a salariaților, forma de salarizare;




-evaluarea corectă a necesarului de personal, instalații, spațiu de producție,etc.



Tehnologia informatiilor si comunicării -utilizarea computerului pentru redactarea planului de afaceri,inregistrarea lucrarii pe CD,




DVD,imprimare,etc



-documentarea cu ajutorul internetului.




Proiectul oferă elevilor posibilitatea de a se exprima pe ei înșiși, de a se manifesta plenar în domeniile în care capacitățile lor sunt cele mai



evidente. Totodată elevul este situat în miezul acțiunii, rezervându-i un rol activ și principal (să imagineze, să investigheze, să creeze, să ia decizii, să-




și asume responsabilități și, implicit, pe măsură ce câștigă experiență, să devină mai stăpân pe puterile lor și mai încrezător în forțele proprii). Copiii



sunt parteneri în luarea deciziilor referitoare la tot ce se desfășoară în cadrul proiectului ( începând de la stabilirea a ceea ce vor să afle prin




intermediul proiectului, titlu, loc de desfășurare, grupe în care să lucreze, până la stabilirea modului de evaluare). Funcționalitatea atribuită proiectului



a fost necesară pentru a creea copiilor o motivație mai puternică și a-i implica afectiv, cunoscută fiind puterea acestei componente psihice în procesul




învățării. Exemplele în acest sens ar fi acelea de a organiza o expoziție de pliante, postere și planuri de afaceri pe holurilor școlii prin intermediul




căreia s-au prezentat colegilor din alte clase și târgul de planuri de afaceri. Părinții și întreaga familie au reprezentat o resursă umană centrală,



stimulând și sprijinind interesul copiilor pentru cunoaștere și, totodată să fie alături de școală în demersul educațional pe care aceasta îl desfășoară.




Toate materialele au fost prezentate cu mult curaj, individual sau în grup, de către elevi, sub coordonarea liderilor, punându-i în situația de a



argumenta pertinent orice afirmație, de a da explicații, de a face judecăți de valoare. Fiecare elev a observat atent munca celorlalți colegi, s-a




autoevaluat, a contribuit la întocmirea portofoliului final, dovedind că transdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă. Realitatea practicii



noastre profesionale ne învață însă că proiectul nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar că utilizarea lui dă frumusețe și viață învățării




școlare.









BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:



1. Cerghit, I., Metode de învățământ, E.D.P., București 1998;




2. Iucu, R., B., Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative, Ed. Polirom, București 2001;



3. Tomșa, G., Orientarea și dezvoltarea carierei de elev, Viața Românească, București, 1999; 4. Văideanu, G., Educația la frontiera dintre milenii, Ed.




Politică, București 1998;



5.Lazăr Vlăsceanu și colaboratori, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în Curriculum-ul învățământului obligatoriu, Ed. Polirom, Iași, 2002




6. J. W. Botkin, M. Malița, Orizontul fără limite al învățării, București, 1981, Ed. Politică,



7. Curriculum Național




8. Mohammed Allal Sinaceur, Interdisciplinaritatea și științele umane, Ed. Științifică, București, 1986, Colecția Idei contemporane,














408.

METODA “ȘTIU-VREAU SĂ ȘTIU- AM ÎNVĂȚAT”









Hrițcu Gabriela Loredana




Hrițcu Cristian




Liceul „Regina Maria” Dorohoi










Una din metodele care se pot folosi cu succes în educația ecologică este metoda“știu-vreau să știu- am învățat” care are la bază observațiile



elevilor din viața de zi cu zi și solicitarea din partea acestora de noi informații determinate de necesitățile cotidiene.




Etapele pe care le presupune această metodă sunt:




găsirea răspunsului la întrebarea “Ce știu despre acest subiect?”: presupune actualizarea informațiilor și deprinderilor vechi care, chiar dacă nu au



fost dobândite în școală, se pot constitui în suporturi/repere ale învățării ulterioare.



aflarea răspunsului la întrebarea “Ce vreau să știu?”: este etapa în care elevii își analizează interesele de cunoaștere prin raportarea la anumite




nevoi folosind maniera interogativă. Astfel înțelegerea este înlesnită de modul în care sunt formulate întrebările, lucru care poate contribui la




dezvoltarea gândirii critice a elevilor.



reactualizarea a ceea ce “Am învățat”: este etapa în care elevii conștientizează și folosesc cunoștințele noi raportându-se la întrebările pe care le-




au lansat la începutul secvenței de învățare.



De exemplu, pe domeniul educație ecologică pe tema ”Impactul deșeurilor asupra mediului înconjurător” discuțiile se vor concentra pe




următoarele aspecte:



Ce știu despre această temă?




- marea majoritate a deșeurilor poluează mediul înconjurător



Ce vreau să știu despre această temă?




- Care sunt ambalajele ecologice?



- Care sunt ambalajele neecologice?




- Care sunt formele de poluare datorate deșeurilor?



- Ce măsuri se pot lua pentru reducerea impactului negativ al deșeurilor asupra mediului înconjurător?




Ce am învățat despre acest subiect?




Ambalajele se impart în două categorii: ecologice și neecologice. Impactul lor și a celorlate deșeuri asupra mediului înconjurător poate fi uneori



foarte grav. Noi trebuie să fim conștienți de acest impact și să fim responsabili de comportamentul pe care îl adoptăm referitor la protecția mediului



înconjurător.




Proiect educațional -ecologic



“Prieteni cu natura”




A. Tema: “ Prieteni cu natura”




B. Domeniul de educație: civic



C. Tip de educație: educație ecologică




D. Locul de desfășurare: Liceul „Regina Maria” Dorohoi



E. Coordonator proiect: diriginți




E. Durata: 28 septembrie 2022



F. Argument:




Proiectul educațional “Prieteni cu natura“ își propune activități prin care, încă de la vârste mici, copiii să fie educați în spiritul unei atitudini



pozitive față de mediul înconjurător, în vederea formării ulterioare a conștiinței și comportamentului ecologic, favorabile unui stil de viață sănătos –




mental, emoțional, fizic și socio-moral. Școala joacă un rol deosebit de important, nu numai în informarea ci și în formarea omului capabil să protejeze



mediul, protejându-se astfel pe sine. Prin derularea acestui proiect, urmărim să conștientizămimportanța rolului fiecăruiadintre noi pentru sănătatea




mediului în care trăim, pentru păstrarea unui mediu sănătos protejând natura, pe care trebuie să o considerăm cea mai bună prietenă.




G. Descriere:



Scopul proiectului: implicarea elevilor, cetățenilor, a autorităților locale, a firmelor private, a operatorilor de salubritate, a persoanelor publice și




a mass media pentru a mobiliza populația să iasă în ziua stabilită și să curețe deșeurile conform planului realizat de către echipă.



Obiective specifice:




• curățarea deșeurilor din arealele naturale;



• înțelegerea influenței factorilor mediului asupra vieții;




• dezvoltarea învățării prin cooperare;



• realizării unui sistem de management al deșeurilor corespunzător normelor europene.




Grup țintă:



- publicul țintă: elevii de la Liceul „Regina Maria” Dorohoi




- beneficiari indirecți: familiile elevilor, elevi, comunitatea locală.



Parteneri: primăria Dorohoi, părinții copiilor implicați, operatori de salubritate.




Loc de desfășurare: dealul Polonic, localitatea Dorohoi











409.

Activități propuse:




- promovarea proiectului;



- desfășurarea unei activități de ecologizare;




Metode și procedee folosite în desfășurarea activităților: explicația, demonstrația, observația, problematizarea, activități de informare, activități



practice, știu-vreau să știu-am învățat.




Resurse:



-umane:directorul liceului, profesorii coordonatori ai proiectului, elevi, colaborator (părinții copiilor implicați, operatori de salubritate, mass-media);




-materiale: afișe; ecusoane; saci menajeri și mănuși; chestionare adresate părinților și elevilor.



Evaluarea proiectului: portofoliu cu imagini sau CD din cadrul acțiunilor proiectului.




















APLICAREA METODEI CUBULUI ÎN PREDAREA FIZICII










prof. Humă Elena




Liceul Economic "Alexandru Ioan Cuza" Piatra Neamț










Metodele de învățare activă ne pot face lecțiile mai atractive, ajutând elevii să colaboreze între ei și să înțeleagă noțiuni științifice pe care să fie



capabili să le aplice în viața cotidiană. Metoda cubului presupune explorarea unei teme din mai multe perspective și permite abordarea complexă a




acesteia.



Etape de parcurs în aplicarea metodei cubului:




1. Realizarea unui cub pe ale cărui fețe, colorate diferit, sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.



2. Anunțarea temei propuse: Lentile subțiri - sistematizarea cunoștințelor




3. Impărțirea clasei în șase grupe, fiecare dintre ele având de soluționat anumite cerințe de pe una dintre fețele cubului.



4. Fiecare echipă primește un cartonaș colorat la fel ca și fețele cubului, pe care sunt scrise sarcini foarte clare (anexele 1- 6). Timp de 25-30 de




minute elevii lucrează, colaborând între ei, la sarcina de lucru primită. Profesorul supraveghează activitatea elevilor și dă indicații acolo unde este



nevoie. Soluționează, dacă este cazul, situațiile în care nu toți elevii se implică în cadrul activității de grup.




5. Liderul fiecărui grup expune soluțiile găsite prin colaborarea dintre membrii echipei din care face parte.









Anexa 1



DESCRIE




enumerați cele două tipuri de lentile;




descrieți cele două tipuri de lentile sub următoarele aspecte: constructiv, tip de focare, tip de imagini care se pot obține prin acestea;



definiți distanța focală și scrieți formula convergenței și unitatea de măsură a acesteia în S.I.;




definiți dioptria;



scrieți formula punctelor conjugate și explicitați mărimile care intervin în formulă;




scrieți formula pentru mărirea liniar transversală.



Anexa 2




COMPARA



comparați cele două tipuri de lentile, stabilind asemănări și deosebiri, sub următoarele aspecte: constructiv, tip de focare, tipuri de imagini care




se pot obține prin acestea;



desenați lentile convergente și divergente și specificați denumirea lentilei respective;




indicați prin ce se deosebesc imaginile reale de imaginile virtuale.



Anexa 3




ASOCIAZĂ



asociați imaginilor de mai jos denumirea defectului de vedere schematizat:


























asociați fiecărui tip de lentilă defectul de vedere pe care îl poate corecta;




reprezintă formarea imaginii în raport cu retina, prin adăugarea în desen, a unei lentile care să corecteze defectul de vedere identificat.



Anexa 4



ANALIZEAZĂ




utilizând un banc optic, o sursă de lumină, o lentilă convergentă și un ecran de observație, analizați cum se modifică mărirea liniar transversală




în timpul apropierii sursei de lumină de lentilă;



înlocuiți lentila convergentă cu una divergentă și analizați dacă există similitudini în comportarea celor două tipuri de lentile.











410.

Anexa 5



APLICĂ




Pentru aflarea grafică a imaginii unui obiect luminos putem utiliza două dintre cele trei raze incidente pe lentilă cu drum cunoscut:



1. raza care pleacă paralel cu axa optică principală se refractă prin focarul principal imagine




2. o rază care trece prin centrul optic al lentilei nu-și schimbă direcția după refracție




3. o raza care trece prin focarul principal obiect se refractă paralel cu axa optică principală



alegând două dintre cele trei raze incidente pe lentilă cu drum cunoscut aflați imaginea grafică a unui obiect luminos așezat perpendicular pe axa



optică principală a unei lentile convergente pentru următoarele cazuri: obiectul aflat la o distanță mai mare decât dublul distanței focale, obiectul




aflat în punctul care reprezintă dublul distanței focale, obiectul aflat între dublul distanței focale și focarul principal obiect, obiectul aflat între




focarul principal obiect și centrul optic al lentilei;



înlocuiți lentila convergentă cu una divergentă și aflați imaginea grafică pentru aceleași poziții ale obiectului luminos în raport cu lentila.




Anexa 6



ARGUMENTEAZĂ




Suntem pe munte și nu mai avem chibrituri iar bricheta am pierdut-o. Busola unui prieten din grup are un geam de protecție care seamănă bine cu



o lentilă convergentă. Îl scoatem și-l așezăm deasupra grămezii de crenguțe uscate îndreptându-l către soare și vedem că, după mai multe




încercări, apare un firicel de fum. Explicați ce s-a întâmplat, aducând argumente științifice.



Dacă busola ar fi fost protejată cu un gemuleț cu fețele plan-paralele, am mai fi putut aprinde focul? Argumentați!




Există similitudini între cristalin și un anumit tip de lentilă? Argumentați!



În final putem utiliza metoda turului galeriei, în cadrul căreia posterele celor șase grupe vor fi expuse în clasă, în locuri vizibile. Elevii din




fiecare grupă își vor prezenta sarcina de lucru și modul de realizare a acesteia. Apoi, vor trece, pe rând pe la fiecare poster și vor adresa întrebări



privitoare la tema prezentată. Profesorul va monitoriza atent discuțiile și va interveni pentru corectarea erorilor științifice, acolo unde va fi necesar.




Prin folosirea metodelor interactive in lecțiile de fizică elevii își pot dezvolta capacitatea de a-și asuma responsabilitați, de a înțelege unde au




greșit și de a-și corecta greșelile, de a colabora pentru îndeplinirea unor sarcini.



Noi, ca profesori, aplicând metode moderne ne dezvoltăm capacitatea de a reflecta la ceea ce se întamplă in timpul orelor de curs, la felul cum




predăm și evaluăm, reflecția fiind extrem de importantă pentru procesul de autoreglare a predării si învățării.








BIBLIOGRAFIE:




1. Cucoș C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Polirom, 1998




2. Sanda Spiridon, Niculina Rotaru, Fizica - manual pentru clasa a IX-a, Editura Incitatus, 2004



3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Hipermetropie




4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Miopie




















PROIECT DIDACTIC AL UNEI LECȚII DE MATEMATICĂ




DESFĂȘURATĂ PRIN PARCURGEREA UNUI SOFT EDUCAȚIONAL









prof. Humă Ioan




Liceul Economic "Alexandru Ioan Cuza" Piatra Neamț










Disciplina: Matematică



Clasa: a IX-a




Unitatea de conținut: Funcția de gradul doi




Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe , prin parcurgerea de soft educațional



Competențe specifice:




Diferențierea variației liniare/pătratice prin exemple.



Completarea unor tabele de valori necesare pentru trasarea graficului.




Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului (trasarea prin puncte semnificative).



Utilizarea funcțiilor în rezolvarea unor probleme și modelarea unor procese.




Strategii didactice:



Metode de învățare: conversația euristică, explicația, exercițiul, problematizarea, descoperirea




Forme de oganizare: frontală, individuală



Resurse materiale – calculatorul și soft-ul educațional cu conținut științific specific temei abordate; testul grilă cu o singură variantă de răspuns




corect; fișe de lucru.



Resurse procedurale – investigația științifică, problematizarea, observarea sistematică a elevului, rezolvarea de probleme/situații problemă.


















411.

Etapele lecției:



I.Reactualizarea: parcurgerea soft-lui educațional în sistemul AEL cu conținut științific la tema „Funcția de gradul II”.




II.Prezentarea situației problemă și formularea temei de lucru: profesorul informează elevii asupra conținutului soft-ului: trasarea graficului (25min.),



axa de simetrie a parabolei (10min.), minimul sau maximul (10min.), aplicație (10min.), test interactiv (5min.).




III.Rezolvarea problemei.




1)Trasarea graficului.



Pentru trasarea graficului se recomandă parcurgerea următoarelor etape:





























































































































































































































































































412.

413.

STRATEGII DE ATRAGERE A ELEVILOR LA LECTURĂ PRIN PROIECTE EDUCAȚIONALE









Bibliotecar prof. Ilieș Ioana




Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Dej








Cartea și biblioteca sunt două noțiuni ce spun atâtea despre istoria culturii și a formării umane. Umanitatea nu s-ar fi putut dezvolta fără dorința




oamenilor de a cunoaște și de a experimenta lucruri noi. Iar acestea ar fi fost zadarnice dacă rezultatele nu ar fi fost scrise și păstrate într-un loc sigur



pentru a fi de ajutor generației viitoare. Acest lucru este dovedit de eforturile depuse pentru păstrarea informației, din cele mai vechi timpuri, de la




tăblițele de lut asiriene, la vechile biblioteci ale Egiptului antic și până la bibliotecile moderne din zilele noastre.



După cum spunea și Miron Costin: „Nu e alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților.” Iar cuvintele lui




sunt atât de bine puse în valoare de nenumăratele personalități, din țară și de peste hotare, care s-au format, prin intermediul cărților, în biblioteci



proprii sau publice.




Albert Flocon spunea : „ Cartea este fără îndoială un obiect, darîn ce scop? Obiect de artă, marfă, mijloc de comunicare, instrument de lucru,




gândire conservată sau hârtie la kilogram?”



Sigur, cartea e un pic din toate acestea la un loc, dar astăzi, când trăim în așa numita eră informațională, cartea și-a pierdut însemnătatea și




valoarea pentru mulți dintre oameni. Ea este înlocuită în foarte multe familii de televizoare sau computere, iar orele destinate cititului au fost înlocuite



de navigarea pe internet. Mulți motivează prin faptul că prin internet ajung mult mai repede la informația de care au nevoie, în timp ce, o informație




științifică, până ce este publicată și scoasă la vânzare pe raftul librăriilor, își pierde valoarea. Alții spun că o carte este prea scumpă pentru a putea fi



achiziționată, iar pentru alții este pur și simplu mai comod să stea în fața ecranului și să aștepte să-i parvină informația decât să caute singur într-o




carte.



Aceste argumente pot fi adevărate, dar ce ne facem atunci când avem urgent nevoie de o informație și este pană de curent sau internetul nu poate




fi accesat. Iar cei care argumentează în favoarea internetului, trebuie să țină cont de faptul că și aceste informații au fost scrise de cineva care, la rândul



său, le-a luat dintr-o carte.




Nu-mi pot imagina cum ar putea fi savurată o carte dacă e citită într-o poziție rigidă, cu ochii ațintiți pe ecranul calculatorului, cum te-ai putea



lipsi de plăcerea ce ți-o dă lectura ei într-un colț numai al tău, în care poți să citești în liniște, afundându-te în paginile cărții și trăind alături de eroi




întâmplările povestite.



Pe de altă parte, scopul lecturii unei cărți, deci implicit al bibliotecilor, este de a ajuta formarea și dezvoltarea intelectuală a omului, ceea ce nu se




poate spune despre computerul care îți oferă informația prelucrată, fără ca persoana care a accesat calculatorul să fie nevoită să depună un minim efort



de gândire.




Totuși trebuie să recunoaștem că era informațională intră în mersul firesc al omenirii. Ea nu poate fi oprită și nici nu trebuie deoarece foloasele




pot fi imense. Cartea și calculatorul nu trebuie să se excludă, ci trebuie găsită calea pentru a le folosi pe amândouă în beneficiul societății și al



dezvoltării culturii și științei.




Pornind de la aceste idei, ne dăm seama ca elevii trebuie atrași spre bibliotecă, spre lectură prin orice metode și de la o vârstă cât mai mică.



Una din metodele aplicate, este promovarea lecturii documentare și artistice prin activități extracurriculare. Împreună cu colegul meu profesor de




limba română și învățătorul unei clase de-a II-a de la o școală generală din oraș am inițiat un proiect educațional căruia i-am spus „Dialogul vârstelor”.



Grupul țintă a fost format din elevi din ciclul primar, elevi din ciclul liceal precum și profesori și colaboratori. Obiectivul principal al proiectului a fost




să creăm o legătură și o comunicare între elevii de liceu și cei din ciclul primar astfel încât să dezvoltăm sentimentul de ocrotire a celor mici de către



cei mari, de a-i îndruma în viața școlară, de a-i ajuta să pătrundă în lumea cărților și împreună să-și dezvolte creativitatea în exprimare, să aibă o




atitudine pozitivă față de școală, de frumos, de carte, de bibliotecă.



În societatea contemporană, tehnica modernă fascinează copilul, îndepărtându-l tot mai mult de ceilalți, de cuvântul scris, de comunicarea




verbală, astfel încât este de datoria școlii, a bibliotecii să-și găsească timp pentru a-i îndruma pe elevi să găsească și alte preocupări care să le dezvolte



imaginația, creativitatea, comunicarea.




Activitățile desfășurate în cadrul proiectului au fost mai multe - ca de exemplu - spectacol de teatru „Un pedagog de școală nouă” și spectacol de



teatru intitulat „Vise” realizate de către trupa de teatru a liceului, spectacol omagial dedicat zilei de 8 martie realizat de elevii clasei a II-a și prezentat




liceenilor. În cadrul acestor activități elevii mari și mici au socializat, s-au împrietenit astfel că a urmat activitatea „Carte frumoasă cinste cui te-a



scris”, activitatea pe care o voi detalia în cele ce urmează.




Liceeni, îndrumați de domnul învățător și cu sprijinul bibliotecii au alcătuit o bibliografie pentru cei mici. I-au ajutat în procurarea lecturilor și în




studierea lor. S-au întâlnit în repetate rânduri în biblioteca școlii și au citit împreună.



Textele literare selectate au fost: Vreau să trăiesc printre stele – Victor Eftimiu, Povestea unui om leneș – Ion Creangă, Banul muncit – Călin




Gruia, Cheile – Tudor Anghezi, Fetița cu chibrituri – Hans Christian Andersen, Scufița Roșie – Frații Grimm, Rățușca cea urâtă - Hans Christian



Andersen, Cei trei purceluși – Van Gool, La scăldat – Ion Creangă, Greierele și furnica – Jean de la Fontaine




S-a stabilit că în data de 23 aprilie, cu ocazia Zilei internaționale a cărții să se desfășoare etapa finală a activității „Carte frumoasă cinste cui te-a



scris” , prin organizarea unui concurs în care cei mici, cu sprijinul celor mari își dovedesc măiestria.



Desfășurarea activității:




Elevii clasei a doua sunt împărțiți în 6 echipe, fiecare echipă fiind alcătuită din 4 „pitici” cărora li s-au alăturat câte 2 liceeni. Rolul liceenilor în




echipă a fost acela de îndrumare, supraveghere, susținere morală. Sunt rugați să-și aleagă câte un nume. Astfel că avem: Echipa cățeilor, Cititorii,



Învingătorii, Câștigătorii, Îngerașii și Piticii.











414.

Proba 1.




Fiecare grupă primește câte un desen realizat în prealabil de către liceeni, desen ce ilustrează câte o poveste din bibliografie. Pe o fișă de lucru




cei mici trebuie să completeze titlul poveștii, autorul și personajele. Urmează ca un reprezentant din fiecare grupă să vorbească despre povestea



recunoscută și să argumenteze auditoriului de ce o recomandă și altor copii să o citească. (bineînțeles după consultările din cadrul echipei și ajutat




fiind de cei mari). Toți vorbitorii au un limbaj bogat și o expunere frumoasă.



Proba 2.




Liceeni interpretează câte un scurt fragment din textele prevăzute în bibliografie. Pe aceeași fișă de lucru „piticii’ trebuie să recunoască povestea,



autorul și personajele. Sunt tot timpul supravegheați și îndrumați de colegii lor mai mari.




Proba 3.



Ascultăm cu toții la CD-player povestea Hansel și Gretel. Copiii sunt impresionați și ascultă cu mare atenție. La final, fiecare grupă trebuie să




deseneze ceva legat de povestea ascultată, ceva ce le-a atras atenția în mod deosebit. Un reprezentant din fiecare grupă (evident în urma consultărilor



cu colegii) va prezenta desenul și va da toate explicațiile necesare.




Evaluare




Fiecare grupă este apreciată după punctajul obținut. În final toate echipele sunt câștigătoare, se înmânează premii și diplome, se fac poze, se leagă



prietenii. Cei mari fac un cadou surpriză micilor școlari: o carte frumos ilustrată Hansel și Gretel care sa facă parte din biblioteca clasei a II-a alături



de celelalte cărți pe care ei le au în clasă.




Ca o dulce încheiere o liceancă a prezentat un scurt film în care încearcă să răspundă întrebărilor De ce?, Unde?, Ce? și Când citim?




Care au fost rezultatele acestei activități și ale întregului proiect?



În primul rând toți elevii au citit și s-au bucurat că au făcut cest lucru. Cei mari i-au îndrăgit pe cei mici, iar aceștia la rândul lor și-au găsit modele




de urmat în rândul celor mari. Au rămas prieteni și-și fac recomandări bibliografice. Astfel, folosesc mai mult ca înainte biblioteca școlii. În urma



popularizării proiectului prin metoda „din gură-n gură”, ne-am trezit în anul următor că mai multe clase din mai multe școli din oraș vor să ni se




alăture














VALENȚELE EDUCATIVE ALE EDUCAȚIEI NONFORMALE










Prof. Ion Lenica




Prof. Cristescu Mihaela




Liceul “Traian Vuia” Craiova









Educația este un proces complex care se desfășoară în contexte variate ale mediului, urmărind pregătirea pentru viață a subiecților săi. Activitatea




educațională este flexibilă și dinamică, fiind prezentă în viața umană pretutindeni.



În funcție de gradul de organizare și de oficializare al formelor educației putem delimita trei mari categorii: educația formală (oficială), este cea




oferită de școală; educația non-formală (extrașcolară), reprezintă activitățile educative organizate de alte instituții, cum ar fi muzeele, bibliotecile,




cercurile științifice etc.; educația informală (spontană), reprezentată de influențele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni,



mass media etc., este procesul care durează pe tot parcursul vieții prin care individul acumulează cunoștințe, informații, atitudini, abilități prin



intermediul experiențelor de zi cu zi și relației cu mediul înconjurător.




Delimitarea dintre aceste trei forme ale educației este una teoretică, în practică ele funcționând ca un complex ale cărui granițe sunt dificil de




trasat, cele trei genuri de acțiuni educative potențându-se reciproc..



Educația formală reprezintă totalitatea acțiunilor sistematice și organizate, proiectate și desfășurate în instituții specializate și urmărește finalități




explicite,având scopul formării și dezvoltării personalității. Acest tip de educație formală se realizează prin procesul de învățământ, ceea ce semnifică



respectarea actelor oficial. Educația oficială are următoarele atribute: organizată conștient, sistematică, instituționalizată, reglementată, coordonată,




dirijată, planificată, evaluată, așadar este expresie a unei politici educaționale.



Educația nonformală a primit de-a lungul timpului o serie de definiții, dintre care reținem că ea constituie „ansamblul acțiunilor pedagogice




proiectate și realizate într-un cadru instituționalizat extradidactic sau/și extrașcolar” (S. Cristea) văzut ca „o punte între cunoștințele asimilate la lecții



și informațiile acumulate informal” (G. Văideanu).




Valențele educative ale activităților nonformale reliefează relația mai destinsă, mai apropiată dintre educator și educat.



Chiar dacă profesorul conduce întregul demers didactic, elevii se pot manifesta spontan și liber. Adultul nu își impune punctual de vedere, cel




mult sugerează, cooperează și îi sprijină să devină buni organizatori ai propriei activități.



În prim-plan se află educabilul, în plan secund rămânând cadrul didactic, tocmai pentru ca elevul să își poată valorifica abilitățile organizatorice,




de cooperare, de colaborare, de asumare a responsabilității.




Paleta de strategii didactice variate oferă elevului șansa de a acumula experiențe de viață prin contactul nemijlocit cu oamenii, cu fenomenele de



cultură materială și spirituală. Educatul devine resursă, producător, lider de opinie, cu alte cuvinte, participant activ la propria învățare.




Conținutul si obiectivele sunt prevăzute în documente special elaborate ce prezintă o mare flexibilitate și sunt diferite după vârstă, sex, categorii



socio-profesionale, interesul elevilor, aptitudinile lor. Activitățile nonformale se desfăsoară într-un cadru relaxat, calm si placut, de asemenea,




proesorul ce prectică sau alege o astfel activitate trebuie să dispună de mijloace reprezentative care să atraga subiecții. Evaluarea unei activități



nonformale este optională.











415.

Educația nonformală încurajează următoarele principii pedagogice:



e centrată pe cel ce învață, pe procesul de învățare, nu pe cel de predare,




subiecții sunt solicitați diferit



curriculum e la alegere, flexibil și variat,




activitățile sunt diferite și atractive (după interese, după aptitudini, după aspirații).



Caracteristici:




acțiunile incluse în acest perimetru se caracterizează printr-o mare flexibilitate, oferind o mai bună posibilitate de pliere pe interesele și



posibilitățile elevilor;




caracter facultativ sau opținal; include următoarele tipuri de activități: parașcolare (de perfecționare, reciclare etc.), perișcolare (vizite la muzeu,




excursii, cluburi, cercuri științifice, vizionări de filme etc);



elevii sunt implicați în proiectarea, organizarea și desfășurarea acestor activități;




nu se pun note, nu se face o evaluare riguroasă;



permite lărgirea orizontului cultural, îmbogățirea cunoștințelor din anumite domenii, dezvoltarea unor aptitudini și interese speciale;




se valorifică aptitudinile și interesele elevilor;



organizarea ei este planificată;




poate fi o cale de ajutor pentru cei cu șanse mici de a accede le o școlarizare normală (săraci, izolați, analabeți, tineri în derivă, persoane cu nevoi



speciale);




activitățile sunt organizate de specialiști;



Se disting patru opțiuni metodologice de desfășurare a educației formale:




centrată pe conținuturi (sănătate, planning familial, formare agricolă);



centrată pe problemele vieții cotidiene;




pentru conștientizare (în vederea cunoașterii și respectării drepturilor și libertăților individuale);




educația umanistă (cultivarea unei imagini corecte despre sine, încrederea în capacitîțile de inițiativă, de creație și decizie).



Avantaje:




spațiu instructiv-educativ mult mai flexibil decât cel strict școlar (mai mare libertate de acțiune);



o mai bună selectare a informațiilor;




facilitează munca în echipă;



realizează un demers pluri și interdisciplinar.




Rezolvarea problemelor cu care se confruntă astăzi societatea, inclusiv sistemul de învățământ, impune o abordare holistică a educației prin



asigurarea interconexiunii cadrului formal, nonformal și informal în vederea formării personalității elevului în contextul provocărilor lumii




contemporane.









Bibliografie:



1. Bontaș, I. – 2008 - Tratat de pedagogie, ediția a II-a, AL, București;




2. Cucoș, Constantin- 2001- Pedagogie, Editura Polirom, București;



3. Cristea, S. – 2015 - Dicționar enciclopedic de pedagogie, Didactica Publishing House, București;




4. Văideanu, G.- 1998 - Educația la frontiera dintre milenii, Politica, București, 1988.



5. ***Curriculumul pentru educație nonformală și extrașcolară (Proiect);




6. https://iteach.ro/educatia-formala-nonformala-si-informala

























EMOȚII DIVERSE










Iordache Mirela




Colegiul Național Pedagogic ”D. P. Perpessicius”, Brăila










Scopul lecției: Dobândirea de noi cunoștințe privind recunoașterea emoțiilor în diverse situații și gestionarea lor.



Competențe generale:




Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare



Compentențe specifice:




2.1: Recunoașterea unei varietăți de emoții trăite în raport cu sine și cu ceilalți



Competențe derivate: La sfârșitul orei de elevii vor fi capabili:




- Să identifice emoțiile utilizând suporturi variate: texte, imagini, situații;



- Să asocieze emoțiile cu situații, experiențe trăite sau povestite;













416.

- Să identifice comportamentul de bullying;



- Să înțeleagă rolul pe care-l poate avea într-o situatie de bullying;




- Să enumere factorii care cauzează emoțiile și consecințele pe care le au;



Resurse procedurale:




-Metode și procedee didactice: conversația euristică, conversația de verificare, explicația, expunerea, învățarea prin descoperire, dezbaterea,




investigația comună studiul de caz, brainstorming.



-Forme de organizare: activitate frontală, individuală;



Resurse materiale: manual, fișe de lucru, fișe de evaluare, imagini, laptop, video-proiector




Forme de evaluare: de apreciere verbal și scris, prin notare.




Locul de desfășurare: sala de clasă



MOMENTUL ORGANIZATORIC (2 minute)




Profesorul adresează formula de salut elevilor, face prezența, verifică ținuta și curățenia clasei, pregătește materialul didactic. Elevii preiau



sarcinile propuse de profesor.




VERIFICAREA CONṬINUTURILOR ÎNSUṢITE DIN LECṬIA PRECEDENTĂ (6 minute)



Profesorul evaluează cunoṣtinṭele anterioare și verifică tema. Elevii sunt atenți la explicațiile profesorului și răspund la întrebările din textul




adaptat după o poveste indiană. ”Cei doi lupi” din Manualul de Consiliere și dezvoltare personală, clasa a V-a, Editura Art Klett, București 2022,



pagina 46.




PREGĂTIREA ELEVILOR PENTRU RECEPTAREA NOILOR CUNOṢTINṬE (15 minute)



Profesorul dă indicații elevilor pentru realizarea activităților din fișa de lucru




Activitatea1 - Emoțiile lui Victor



Victor a aflat că va avea un test peste două zile. Oare la ce se gândește? Ce emoții trăiește sau simte? Ce va face? Alege una dintre situații, în




funcție de părerea ta. Completează în caiet enunțul cu emoția potrivită.




1.Simte .................... așa că începe să se pregătească și să exerseze.



2.Simte ................... așa că iese afară, la joacă.




3.Simte ....................așa că se așează la birou, dar nu poate lucra și nu se poate concentra.



4.Simte ....................așa că nu știe ce să facă.




Voi ce simțiți înainte de un test? Ce însemnă să ne punem în locul celuilalt și de ce este important?



Elevii urmăresc cu atenṭie indicaṭiile profesorului, analizează cerințele și rezolvă exercițiile. Ghidați de profesor urmează pașii pentru gestionarea




emoțiilor.



Numește emoția: Ce emoție simți? (tristețe, nervozitate, teamă, bucurie, dezamăgire, rușine etc.)




Acceptă: Spune-ți că este în regulă să simți așa, emoțiile sunt naturale!



Identifică gândurile care au generat acea emoție: Analizează-ți gândurile, verifică-le temeiul!




Descoperă gânduri alternative: Cum poți gândi altfel despre acea situație?



Alege un mod sănătos de a reacționa: Întreabă-te: „De ce anume am nevoie că să depășesc această emoție?” Exemplu: de o îmbrățișare, de somn, de o




plimbare, de sport, de un duș sau de ajutor.



COMUNICAREA/ÎNSUṢIREA NOILOR CUNOṢTINṬE (10 minute)




Emoțiile sunt reacții trecătoare la factori interni sau externi și indică ce simte o persoană într-un anumit moment. Acestea au și o componentă



fizică, pe lângă cea comportamentală și cea cognitivă (gânduri, amintiri). Comportamentele sunt modalități de a acționa și reacționa în anumite




situații. Atât comportamentele, cât și gândurile sunt strâns legate și influențate de emoții. Aceste stări interioare pot fi plăcute sau neplăcute, iar acest




lucru determină reacțiile unei persoane și consecințele asociate unor acțiuni. De aceea, au fost împărțite în emoții pozitive și emoții negative. În viața



de zi cu zi este esențial să ne putem exprima emoțiile în așa fel încât cei de lângă noi să poată înțelege ce simțim. E important ca și noi să avem




capacitatea de a-i înțelege pe alții.



Inteligența emoțională - Capacitatea de recunoaștere, înțelegere și gestionare a propriilor noastre emoții; Capacitatea recunoaștere, înțelegere și




influențare a emoțiilor celorlalți; Empatizare - dezvoltarea sentimentului de grijă față de ceilalți.



Elevii urmăresc materialul video Super! Inteligența emoțională. Recunoașterea emoțiilor interlocutorilor. (eduboom.ro) ascultă cu atenṭie




explicațiile profesorului ṣi notează informațiile în caiete.



FIXAREA ṢI SISTEMATIZAREA NOILOR CUNOṢTINṬE (15 minute)




Profesorul realizează împreună cu elevii mai multe activități în vederea fixării cunoștințelor noi.



Activitatea 2 – Reacționez, Mă gândesc, Simt




Pentru fiecare situație de mai jos, notați în caiet gândurile, emoțiile și comportamentele asociate lor. Comparați răspunsurile cu ale colegilor voștri.



















































417.

Activitatea 3 - Joc energizant: Profesorul cere elevilor să spună câte o noțiune ce se referă la cuvântul bullying încercând să îi atragă în această rețea



de idei pentru a sistematiza cunoștințele elevilor




Activitatea 4 - Ce este bullyingul?



Elevii urmăresc materialul video (5) Ce este bullyingul? - YouTube și răspund la întrebările adresate de profesor.




EVALUAREA PERFORMANȚEI (2 minute)




Se fac aprecieri generale și individuale privind implicarea elevilor în predarea noilor cunoștințe. Se notează elevii care au participat la lecție. Se



anunță și se explică tema pentru acasă. Realizați un jurnal în care să notați emoțiile trăite pe parcursul unei săptămâni specificând: Ziua – Emoția –



Cauza emoției








Bibliografie:




1. Elena Cârstocea, Monica H. Columban, Dorina Kudor, Lenuța Sfîrlea, Consiliere și dezvoltare personală, manual pentru clasa a V-a, ed. Art Klett,




Buburești, 2022



2. Ioan Scheau, Gândirea Critică , Metode active de predare – învățare , ed. Dacia Educațional , Cluj- Napoca, 2004;




3. Constantin Cucoș, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 2006;



4. Ioan Cerghit, Metode de învățământ, Ed. Polirom, Iași, 2006;




















APLICAȚIE LA CLASĂ A JOCURILOR DESPRE VALORI










prof. Angela Iosif




Liceul Teoretic Periam









Jocurile despre valori sunt utile pentru a valorifica valorile personale ale fiecăruia și pentru a lua în considerare diversitatea indivizilor și a




culturii lor. Aceste jocuri pot permite o mai bună înțelegere a comportamentului unui individ prin referire la sistemul său de valori și, de asemenea,




apariția unui conses în sânul grupului. Un astfel de joc l-am învățat în cadrul Proiectului Erasmus +, desfășurat la Malta în mai 2022. Pentru că este un



joc educativ interesant, am considerat că poate fi aplicat la clasă atât la ora de dirigenție, cât și la ora de limba și literatura română.



1.CONSILIERE ȘI ORIENTARE




În cadrul acestei orei de consiliere și orientare la clasa a X-a – profil uman de la Liceul Teoretic Periam, am prezentat povestea ”Îndrăgostiții și




piratul”.









O tânără numită Abigael trăia pe o insulă. Iubitul ei Steve trăia pe o insulă vecină. Cele două insule erau legate de un pod. Într-o zi, o furtună



puternică a distrus podul. Din păcate, tinerii nu mai aveau niciun mijloc de a se întâlni și nici de a comunica. Ei au rămas fără vești un timp




îndelungat.



Într-o zi, un pirat, pe care îl chema Jack, a sosit pe insula lui Abigael. Aceasta l-a rugat să o ducă pe cealaltă insulă pentru a-l întâlni pe Steve.




Jack a acceptat cu condiția ca tânăra să-și petreacă o noapte cu el. Abigael nu știa ce să facă și, s-a hotărât să meargă la mama sa pentru a-i cere



sfatul. Mama i-a spus că, oricare va fi decizia sa, aceasta va fi bună. Eroina noastră, după ce a reflectat, a acceptat până la urmă să-și petreacă o




noapte cu Jack pentru a se revedea pe Steve.



Când s-a reîntâlnit cu iubitul său, Abigael i-a mărturisit ce a trebuit să facă pentru a fi împreună. Dintr-o dată, Steve și-a schimbat




comportamentul devenind foarte agresiv cu ea.



Nick, cel mai bun prieten al lui Steve, care trecea din întâmplare pe acolo, a auzit țipete și a intrat. Când a văzut că Steve o amenința fizic pe




Abiagael, Nick i-a dat un pumn în față prietenului său pentru a o salva pe tânără.









După citirea textului, le-am cerut elevilor să clasifice cele cinci personaje (Abigael, Steve, Jack, mama și Nick) începând cu cel mai bun și




terminând cu cel mai rău. După ce au fost luate rezultatele, acestea s-au comparat cerându-le elevilor să justifice alegerea făcută. Așadar, plecând de la



o poveste, se pot identifica valorile indivizilor.



2. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ




În cadrul orei de limba și literatura română la clasa a X-a, după analiza romanului ”Ion” de Liviu Rebreanu, având în vedere modelul de la ora de




consiliere și orientare, le-am cerut în primul rând elevilor: să clasifice personajele (Ion, Ana, Vasile Baciu, Florica, George Bulbuc) și să justifice



alegerea făcută completând o fișă cu numele personajului, alegerea statutului dintre agresor/ victimă și justificarea răspunsului. Un exemplu de




răspuns este următorul:



1. Ana – victimă. Ana este o femeie nefericită, pentru că îndură cu umilinta vorbele grele si loviturile tatălui și al bărbatului. Ea este harnică, supusă,




rușinoasă, prototipul femeii de la țară.



2.Florica – victimă. Deși este o victimă, ea este vinovată pentru că îl înșeală pe soțul ei.




3.George Bulbuc – agresor. George este o persoanăvulcanică, datorită tuturor disputelor avute cu Ion. Datorită acestei trăsături ajunge un criminal,




deoarece îl ucide pe Ion.












418.

4.Vasile Baciu – agresor. Are un temperament violent, o agresează fizic pe fiica lui, Ana. El e decis chair să meargă până la capăt: "îi pun gâtul pe



tăietor și numa una-i trag cu barda”.




5.Ion al Glanetașului – agresor. Ca soț și tată, Ion este o ”brută”. Neglijându-și familia, el determină sinuciderea Anei și moartea copilului nou-



născut. Brutalitatea față de Ana este înlocuită de indiferență. Sinuciderea ei și moartea copilului nu-i trezește vreun licăr de conștiință.




Binențeles că părerile au fost împărțite. Clasificarea din fișa de mai sus a predominat. O altă clasificare a fost următoarea: Ana, Florica, Vasile



Baciu, Ion, George Bulbuc, subliniindu-se că George se află pe ultimul loc, deoarece este un criminal.




De asemenea, s-a pus în discuție și diferența dintre familia tradițională și cea modernă. De exemplu, alegerea partenerilor în trecut era făcută de



părinți sau rude pentru a întări puterea familiei, iar azi alegerea este liberă, făcută de parteneri. Având în vedere relația de putere în familie, s-a




remarcat că în familia tradițională erau diferite grade de dominație a bărbatului (patriarhat), în schimb, în familia modernă, există o mai mare



apropiere de putere bărbat-femeie.




La sfârșitul orei, s-a ajuns la concluzia că valorile familiei consolidează legăturile de uniune, respect și încredere. Există o listă lungă de valori



care sunt puse în practică și transmise în fiecare familie. Dintre acestea, cele mai importante sunt: dragostea, respectul, iertarea, răbdarea și empatia.




Dragostea. Atunci când o nouă familie se întemeiază este important ca la baza ei să stea sentimentul puternic al partenerilor. Dacă motivația are




la bază considerente financiare, politice, statut social, apariția unei sarcini nedorite atunci este puțin probabil ca evoluția familiei să fie una



armonioasă.




Respectul este o valoare care se găsește în toate spațiile în care operează individul. Este important să te respecți ca persoană, pentru ca ceilalți să



ne respecte.




Iertarea este o valoare foarte importantă. Oamenii sunt ființe individuale care ne gestionează sentimentele diferit. Unii iartă mai repede decât



alții. Este o valoare care trebuie pusă în practică, oricât de dificilă ar fi ea. Când iertarea nu există, atunci își face loc anxietatea, depresia, frustrarea,




ceea ce face să scadă calitatea relațiilor.



Răbdarea este voința de a canaliza impulsivitatea în acele momentele de nervozitate. Calmul și răbdarea ajută la focalizarea gândurilor înainte




de a acționa sau a vorbi. De exemplu, în mijlocul unei situații enervante, înainte de a răspunde impulsiv, este indicat să analizezi ce se întâmplă și să



găsești cea mai bună soluție.




Empatia înseamnă conectare la nivel emoțional cu membrii familiei și, astfel, comunicarea, toleranța și iertarea sunt mai ușor de aplicat.








Bibliografie:




https://evz.ro/despre-valorile-familiei-cu-romanul-la-psiholog.html


















PROIECT DE ACTIVITATE




METODA STEM










Prof. înv. primar - Irimia Andra-Maria




Școala Gimnazială Nr. 10 Botoșani










Educația STEM își propune să promoveze și să utilizeze metode de predare bazate pe investigare și analiză directă, pentru a implica elevii în



mod direct.




Educația STEM - metode de înțelegere și aplicare a unei forme integrate de învățare care seamănă cu viața reală.



Componenta cheie a metodei STEM este integrarea și predarea interdisciplinară/ transdisciplinară.




Proiect STEM se referă la: proiectarea de soluții creative pentru probleme din lumea reală.



Titlul proiectului: Viața într-o picătură de apă




Clasa: a II-a



Disciplinile vizate în proiect:




Științe



Educație tehnologică (modulul educația digitală)




Inginerie (robotică)




Matematică



Scopul proiectului:



- Scopul proiectului este ca elevii să conștientizeze importanța apei, să înțeleagă circuitului apei în natură și să dezvolte comportamente ecologice.




Disciplinele vizate și competențele specifice disciplinelor:




Științe



Identificarea și descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor carateristice mediului înconjurător, demonstrând corectitudine și




coerență în utilizarea terminologiei specifice.



Rezolvarea unor situații de problemă pe baza integrării achizițiilor dobândite la disciplină cu cele din alte domenii, dovedind interes pentru




promovarea activă a valorilor de mediu și a unui mod sănătos de viață.














419.

Educația Tehnologică(digitală)



Apelarea la instrumente și resurse digitale în situații de învățare, dând dovadă de corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale.




Ingineria (robotica)



Dezvoltarea gândirii computaționale.




Matematica




Realizarea demersurilor explorativ-investigative pentru soluționarea/ formularea unor situații de problemă, manifestând curiozitate și creativitate



în integrarea achizițiilor matematice cu cele din alte domenii.



Obiectivele proiectului:




- să conștientizeze importanța apei în natură;




- să descrie circuitul apei în natură și a stărilor de agregare;



- să manifeste comportamente ecologice față de apă;




- să promoveze mesaje de protejare a apelor.



Dezvoltarea abilităților:




Gândire critică: elevii vor explora idei, vor argumenta și vor lua în considerare alte puncte de vedere;



Gândire creativă: elevii vor genera idei și vor finaliza proiecte, învățând cum să răspundă creativ unei provocări;




Colaborare: elevii vor finaliza activități în timp ce lucrează în perechi și în grupuri;



Comunicarea: elevii vor lucra în echipă și își vor exercita abilitățile de citire, scriere, vorbire și ascultare pentru a se angaja în discuții productive și




pentru a atinge obiective comune;



Leadership: lucrând pe grupe, elevii își vor dezvolta această abilitate înnăscută de a fi capabili să ghideze, să motiveze și să tragă membrii echipei lor




către obiective ambițioase;



Informații, Comunicare și Tehnologie (TIC): elevii vor folosi instrumente digitale precum WordWall, WordArt, ChatterPix.




Activitatea I:




Asalt de idei:



De ce avem nevoie de umbrelă?




Ce știu ei despre apă?



Completează tabelul „Știu/ Vreau să știu/ Am aflat”




Prezentarea informațiilor oferite de Terra Life, de pe platforma Gynzy



Jocuri interactive digitale




Aplicarea metodei Știu/ Vreau să știu/ Am aflat



Activitatea II:




Științe: diverse experimente cu apă realizate de către copii:



Elevii vor fi împărțiți în echipe a câte patru elevi. Fiecare echipă primește câte o găleată cu apă curată.




Prima sarcină va fi să murdărească apa. După ce murdăresc apa bine, provocarea va fi să curețe apa.



Elevii vor scoate cu mâinile pietrele, frunzele și alte obiecte mari. Constatată că apa nu este curată așa cum a fost de la început. Apoi, utilizând tifonul




și vata vor filtra apa de particulele mai mici care nu pot fi scoase cu mâinile. Totuși apa nu este limpede și curată ca în etapa inițială.



Elevii vor conștientiza că a obține apă curată necesită mult efort și energie. De aceea este mai bine ca să o protejăm de poluare și să o economisim.




Alte experimente:



Condensarea - vaporii de apă devin picături




Evaporarea - apa în stare gazoasă




Există apă în aerul expirat!



Apa în stare lichidă devine solidă prin înghețare.




Apa nu are formă proprie, ci ia forma vasului în care este pusă.



Educația tehnologică (digitală): WordWall - efectuarea de aplicații; ChaterPix-uri realizate de către elevi, mesaje de promovare a comportamentelor




ecologice; WordArt (picături de apă/ nori pe care sunt scrise cuvinte).



Inginerie (robotică): Elevii confecționează din cuburi lego o moară de apă, după care o programează să se învârtă.




Matematica:



În cadrul acestei lecții, elevii:




- grupează materialele după caracteristici observate: transparență, duritate, flexibilitate, utilizare etc.;



- aleg unități neconvenționale pentru măsurarea cantității de lichide;




- ordonează crescător/ descrescător precizând dimensiunea unor vase cu ajutorul unor unități de măsură neconvenționale;



- Exerciții-joc: Careu de cuvinte, „Adevărat/ Fals” - măsurarea capacității, Crearea și rezolvarea problemelor cu măsurători, în unități standard de




măsură pentru capacitate.



Activitatea III




Completarea rubricii Am aflat:



- apa trece din stare lichidă în stare solidă prin înghețare;




- apa trece din stare solidă în stare lichidă prin topire;













420.

- apa trece din stare lichidă în stare gazoasă prin evaporare;



- „supa de plastic” este dăunătoare animalelor marine, plasticul afectând și sănătatea oamenilor care consumă animale marine;




- este foarte important să oprim poluarea apelor;



- deși apa ocupă peste 70% din suprafața planetei noastre, de apa potabilă nu se bucură toți oamenii;




- este important să economisim apa, să nu o irosim;




- apa este foarte importantă pentru producerea energiei electrice;



- modalități de economisire a apei;



- am aflat că pentru a obține apa potabilă este nevoie de foarte multe resurse și energie;




- apa de ploaie se poate colecta pentru a o folosi la stropirea plantelor.




















PROIECT DIDACTIC




EU SI CEI DIN JURUL MEU




Clasa: a VII-a B















Prof. Ivașcu Elena-Gabriela




Școala Gimnazială Viziru, Jud.Brăila










Scopul lecției: Dezvoltarea unei imaginii de sine pozitive



Obiective : La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:




-să-și formeze trăsături pozitive de caracter



-să-și corijezetrăsăturile morale negative




-să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de activitatea in grup



-să-și asume responsabilitatea pentru greșelile comise




Resurse: fișe de lucru, inimioare din hârtie colorată, bilețele, flipchart,lectura tematică(„Cuiele” de Pop Simion), proverbe legate de acest subiect,




ghem cu ață, foarfece.



Metode și tehnici de lucru: conversația, jocul de rol, jocul didactic, braimstormingul, munca independentă, munca in echipă- elevii sunt impărțiți câte




5 in 4 echipe de lucru.








SCENARIUL DIDACTIC









Activitatea 1. Organizarea clasei în vederea desfășurării activității .Notarea absențelor.



Activitatea 2. Motivarea elevilor, incitarea, sensibilizarea și stârnirea curiozității elevilor.




Activitatea 3. Anunțarea temei și a obiectivelor activității



- Se anunță tema lecției ,obiectivele propuse pentru această temă și etapele lecției




- Bugetul de timp



- Organizarea rațională a timpului de muncă și odihnă




Activitatea 4. Desfășurarea activității



Braimstorming: elevii, impreună cu dirigintele, vor dezvolta un ciorchine in ceea ce privește noțiunea de greșeală(ca de ex., calcul eronat, fapta urâtă,




incorectitudine, abatere, etc); toate aceste idei se vor nota pe coala de flipchart.



Concluzie: Aceasta o trage dirigintele: Greșeala este orice abatere pe care un om o săvârșește de la normele morale de conviețuire atât cu el insuși, cât




și in societatea in care el iși desfășoară activitatea(microsocietatea-familia și macrosocietatea).




Când abaterile sunt foarte grave și ele se referă la incălcarea unei anumite legi a statului respectiv, aceasta necesită primirea unei contravenții.



Se cere elevilor să facă deosebirea dintre contravenție și greșeală.




I . Aici elevii pot face pe o coală de flipchart 2 copaci ai ideilor in care vor nota idei referitoare la :



omul care știe să iși recunoască greșelile




omul care nu știe să iși recunoască greșelile



urmând apoi ca fiecare echipaj să propună câte 2 măsuri, idei pentru fiecare echipaj.




II. Un elev citește textul „Cuiele”



Se cere elevilor să stabilească concluzia: greșelile se pot indrepta, dar lasă urme in sufletele celor pe care ii lezăm, deranjăm, supărăm.




III. Jocul ,, Inimă rănită- inima faptelor mele-’’



Fiecare elev primește o inimioară care, in prealabil, a fost decupată din hârtie colorată.




Elevii au ca sarcină să iși autoevalueze comportamentul, in ceea ce privește săvârșirea unor fapte in ultima săptămână- acasă-școală- și dacă au



săvârșit vreo greșeală indoaie, pliază inima și așa până la câte greșeli au săvârșit.












421.

Se face precizarea ca elevii să fie foarte sinceri in ceea ce privește săvârșirea faptelor.



Comentarii ulterioare:




-inima iși poate relua forma inițială?



-oare pe cine am supărat, deranjat prin săvârșirea acelor fapte?




-să ne imaginăm că aceasta este inima acelei persoane căreia, totuși, noi i-am cerut iertare.Oare au fost șterse cu buretele aceste fapte?









IV.Elevii primesc câte 2 de la fiecare echipaj câte un desen de ex: o casă ,o mașină, o floare, iar cei 2 trebuie să comunice celor 4 din echipaj




informațiile prin limbajul formelor geometrice(de ex. o linie , un cerc, mai sus, mai jos) urmând ca să se constate și să se recunoască transmiterea



eronată a informațiilor- asumarea responsabilității pentru informațiile transmise .









V.Elevii vor primi o fișă de lucru pe care nu se vor semna.




1.Atunci când greșești ai urmatoarea atitudine:



a)incerc să ascund greșeala de frica urmărilor acesteia




b) recunosc și imi asum responsabilitatea pt respectiva faptă, asumându-mi consecințele săvârșirii ei.



c) incerc să mă sustrag de la săvârșirea acelei fapte aruncând vina pe cei din jurul meu




2.Subliniază atitudinea pe care o vei adopta in momentul când ești pedepsit pe nedrept:



a)accepți acea corecție, izolându-te




b)ești violent verbal, fizic




c)accepți acea măsură corectivă



d) incerci să aduci argumente in favoarea nevinovăției tale









VI. JOC,, Eu sunt acela’’




Elevii vor primi câte o foiță in care li se cere să noteze câte o greșeală a colegului lorin care a fost deranjat colectivul de elevi, imaginea grupului,



in același timp, pe verso, același elev care a identificat greșeala colegului va nota și numele elevului respectiv.




Dirigintele va strânge toate bilețelele intr-un bol, urmând să extragă la intâmplare un bilețel citind pățania cu voce tare .



Cel care iși recunoaște greșeala se va ridica și va spune ,, Eu sunt acela’’









VII.Cutarea soluțiilor in rezolvarea și indepărtarea greșelilor.




Aceleași grupe de elevi vor găsi 2 motive care au determinat pe respectiva persoană să greșească și, in același timp ,vor incerca să găsească și



soluțiile la acea problemă.




Activitatea 5. Evaluarea întregii activități



Se va cere elevilor să spună ce au invățat cu ce au rămas ei pentru viață.




Ultima activitate va fi ,,PÂNZA DE PĂIANJEN’’ in care elevii vor constata trăinicia grupului, dar, in același timp, vor constata și cât de repede



din cauza unei greșeli se poate rupe această pânză trainică la inceput.




La ieșirea din clasș, elevii sunt rugați să scrie pe foaia de flipchart intr-un cuvânt cum s-au simțit ei la această ora de dirigenție- Consiliere și




Orientare








Cuiele









Omul avea un fecior rău cum e fierea.Lenea curgea de pe el, in timp ce e cu ușorul trai frate de cruce.Doar deblestemății și rele era bun. Tătâne-



său nu-l bătu, cum făceau alți părinți.Bătu câte un cui in ușă de fiecare boacănă a neisprăvitului, cuiul și o fapta de ocară.




Timpul curse, ușa se umplu, deveni zid de cuie .N-aveai unde pune un deget și fiul omului se infurie, vorbind către tatăl său:



-Nicăieri ca la noi.De ce ai bătut cuie in ușă?




-Tu le-ai bătut, zice tatăl.



-Eu?




-Da.N-ai făcut tu rele cu duium,cutare și cutare, nu mai țin minte câte, multe, fără număr?



-Făcut,a recunoscut fiul.




-De fiecare faptă rea am infipt câte un cui.Privețte, asta ețti, vorbi tatăl, posomorându-se rău.



-Nu-i supărare, cuiele se pot scoate; eu voi fi acela, promise fiul.




-Poate făcând tot atâtea fapte bune, spuse tatăl și ișivăzu de propriile griji.



Odrasla iși luă rolul in serios,se făcu alt om, de nerecunoscut, incât fapta de laudă și actul de mărinimie deveniră obișnuință.Nu trecea zi să nu




ia cleștele spre a scoate un cui-două din ușa fărădelegilor lui.




Timpul curse, ușa se goli și fiul aleargă intr-un suflet la tatăl său, care albise pe cap, trăgea să moară.Spuse către el, strălucind de bucurie:



-Văzut-ai tată?Nu mai e nici un cui.Le-am scos pe toate!



-Dar găurile?
























422.

ACTIVITĂȚI DE TIP NONFORMAL ORGANIZATE ÎN NATURĂ,




CE POT FI DESFĂȘURATE ATÂT ÎN CADRUL „ȘCOLII ALTFEL”, CÂT ȘI ÎN „SĂPTĂMÂNA VERDE”









Ioana Anca Joița,




Școala Gimnazială „Traian Săvulescu”, Izvoarele, Prahova









Copiii iubesc natura, cu tainele și frumusețile ei. Se simt încrezători și liberi desfășurând activități care le stârnesc curiozitatea și spiritul de



aventură.




Activitățile de tip nonformal desfășurate în natură reprezintă o provocare la curaj, dar și la cunoaștere, realizată prin activități intense, dar




memorabile.



„Săptămâna verde”, dar și organizarea săptămânii „Școala altfel“ oferă cadrul perfect derulării acestor activități de tip nonformal, cadrul didactic



având obligația de a asigura desfășurarea în aer liber (parc, lizieră) a activităților de la clasă pe parcursul a cel puțin uneia dintre zilele acestei




săptămâni.




Denumirea activității: MICUL NATURALIST



Loc de desfășurare: exterior: parc, rezervație, liziera unei păduri




Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală



Durata: 4 ore




Nr. participanți: clasa de elevi



Obiectivele activității:




Activitățile propuse contribuie la dezvoltarea personală a participanților în vederea îmbunătățirii atingerii următoarelor obiective:



Dezvoltarea abilităților de comunicare în cadrul grupului;




Dezvoltarea abilităților de interacțiune socială și adoptarea unei atitudini pozitive în dezvoltarea relațiilor cu cei din jur;



Conștientizarea cauzelor și efectelor acțiunilor asupra propriei persoane și a celorlalți;




Consolidarea încrederii în sine, prin conștientizarea capacităților personale și a aptitudinilor.



Descrierea activității: MICUL NATURALIST




I. Jocuri pentru drum




Eu spionez....



Un copil privește pe geam, alege un obiect din cele observate și spune Eu spionez ceva...roșu/albastru, ...metalic, ...cu aripi,



....rotund/dreptunghiular etc. Cel care a ghicit obiectul va fi cel care va continua jocul. Identificarea trebuie sa se realizeze destul de rapid, căci și




autovehicolul se deplasează în viteză!



Fazan




După o ordine prestabilită, copiii alcătuiesc cuvinte folosind ultimele două litere ale cuvântului anterior, pe care le așează la începutul cuvântului




propriu.



Ghicește animalul!




Un copil se gândește la un animal, iar ceilalți trebuie să îl identifice, folosindu-se de 5 întrebări despre acesta, la care copilul va răspunde numai



prin DA sau NU. Exemple de întrebări: Trăiește în pădure?, Are pene?, Este mamifer? etc.



2. Ajunși la destinație...




Identifică:




-Punctele cardinale



-Puncte de reper




-2 indicatoare



-3 tipuri de copaci (după aspect, scoarță, frunză)




-Un arbore bătrân




-Urme de animal



-3 triluri diferite




-3 insecte



-Un loc ideal pentru picnic



Construiește un cuib!




Durata: 30 minute




Distribuiți în echipaje de 2, 3 elevi, copiii vor construi câte un cuib, folosind doar materiale din natură (bețigașe, frunze, mușchi). Se va analiza



rezultatul final. Cuiburile se pot așeza în copaci, pentru păsărele, cu sprijinul unui adult




Evaluare: fotografii



Recunoaște copacul/ planta!




Durata: 30 minute



Se apreciază elevii care identifică cei mai mulți copaci/plante. Se pot folosi determinatoare, atlase, precum și lupa de observare.


















423.

Vânătoarea de comori



Durata: 1 oră




Fișa de lucru: Găsește și colectează:(doar dacă spațiul natural și legislațiapermit colecționarea elementelor)



-O piatră rotundă




-O piatră colorată




-O ghindă



-Un con



-Mușchi de pământ/ fragment




-Scoarță de conifer/ fragment




-O floare



-3 frunze cu forme diferite




-Un fulg/ o pană



-2 tipuri de semințe




-O plantă cu rădăcină



-Ceva neted




-Ceva aspru



Activitățile desfășurate în natură contribuie la dezvoltarea competențelor de învățare și a abilităților socio-emoționale ale copiilor. Aceștia sunt




astfel încurajați să îmbine în mod atractiv cunoștințele dobândite în școală cu aplicațiile acestora în viața de zi cu zi.








Bibliografie:



Leigh Anderson, 2019, Marea carte a jocurilor, Editura Litera




















PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ




„AVENTURILE VEVERIȚEI”










Prof. înv. preșcolar Lazea Ionela Camelia




Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3










Nivel / Grupa: I /mijlocie



Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?




Tema proiectului tematic: Toamna cea bogată



Tema săptămânii: Viețuitoarele se pregătesc de iernat




Tema activității integrate: Aventurile veveriței



Tipul activității: mixtă




Forma de realizare: activitate integrată



Durata: o zi









CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ABORDATE:









1. Activități de dezvoltare personală (ADP):




Întâlnirea de dimineață: „Bună dimineața, dragă veveriță!” (salutul, prezența, povestitorul zilei, calendarul naturii, activitatea de grup, noutatea




zilei)



Rutine: primirea copiilor, micul dejun, igiena individuală




Tranziții: „Mișcăm degețelele” – cântec; „Luați seama bine!” – joc cu text și cânt; Veverița– cântec, Unul după altul... – recitare



„Este ora pentru masă, mâncărica e gustoasă!” – formarea unor deprinderi de bună relaționare și atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți.



2. Activități pe Domenii Experiențiale (ADE):




Domeniul Limbă și Comunicare (DLC): „Căutările veveriței” – adaptare lectura educatoarei




Domeniul Om și Societate (DOS): „Veverița și fratele ei” – lipire asamblare



3. Activități didactice liber alese (ALA):




ALA1: Artă: „Ghinde, nuci și alune” – modelaj



Bibliotecă: „Ghinde” – decorare, exerciții grafice – masă luminoasă




Știință: „Aventurile veveriței” – puzzle poveste



ALA2: „Coșulețul rupt” – joc de mișcare




„Unde s-a ascuns bufnița?” – joc de atenție












424.

Obiective generale:




S1 – Familiarizarea copiilor cu informații referitoare la anotimpul toamna în general și la pregătirea viețuitoarelor pentru iernat în special;




S2 – Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale precum și formarea unor abilități



practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;




S3 – Cultivarea și educarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți.



Comportamente urmărite pe parcursul activității integrate




A. 1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități variate;



A. 1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate;




B.1.3. Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;



B. 4.2. Demonstrează abilități de autocontrol emoțional;




C.2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;



C. 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative;




D. 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă);



D.2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;




E. 1.3. Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute.




Obiective operaționale: Pe parcursul și până la sfârșitul activității, preșcolarii vor fi capabili:



O1:să asculte cu atenție textul poveștii pentru a sesiza succesiunea evenimentelor și mesajul transmis; (90%)




O2: să redea, pe scurt, momentele principale ale poveștii, în urma lecturii educatoarei, având ca suport intuitiv planșe; (85%)



O3: să utilizeze cuvintele noi întâlnite în text (a înhăța, vizuină), în momentul fixării conținutului poveștii; (90%)




O4: să răspundă întrebărilor adresate de către educatoare pe marginea textului audiat, având ca suport ilustrativ planșele; (80%)



O5: să utilizeze tehnici de lucru însușite anterior în vederea realizării sarcinilor propuse; (95%)




O6: să mânuiască materialele puse la dispoziție, în mod corect și organizat, pentru a realiza un produs finit; (90%)



O7:să realizeze sarcinile date în cadrul jocurilor propuse de către educatoare. (95%)




Strategii didactice



Metode și procedee didactice: povestirea, conversația, demonstrația, exercițiul, explicația, Turul galeriei, jocul.




Mijloace didactice: bufnița, coșuleț, planșe cu imagini din poveste, veverițe de asamblat, lipici solid, machetă, hârtie colorată, coli de hârtie, imagini



cu ghinde și linii de diferite tipuri, creioane colorate, plastilina, planșete modelaj, puzzle, imagini model, coș cu alune, nuci, ghinde, șervețele umede,




fular, recompense.



Forme de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupuri mici.




Sistem de evaluare:



Forme de evaluare: continuă




Metode de evaluare: observare curentă, chestionare orală, aprecieri verbale, analiza produselor activității.




Instrumente de evaluare: fișe de lucru individual



Finalitatea zilei: Toate lucrările realizate pe parcursul întregii zile vor fi expuse în sala de grupă.









Bibliografie:




1. Curriculum pentru învățământul preșcolar 3-6/7 ani – ghid aplicativ, Prezentare și explicări, 2009, Editura Didactica Publishing House, București;



2. Curriculum pentru educație timpurie – Anexă la ordinal ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019




3. Anita Loughrey și Daniel Howarth, 2018, Toamna. Căutările veveriței, Editura Univers Enciclopedic Junior;



4. ,,Ziua bună începe la întâlnirea de dimineață” 2009, Editura Tehno-Art, București;




5. ,,Activitatea integrată în grădiniță”-ghid pentru cadrele didactice, 2008, Didactica Publishing House, București.









Scenariul zilei









Înainte de intrarea copiilor în grupă sunt pregătite materialele și se amenajează centrele de activitate. Sala de grupă se va organiza în două




compartimente: o jumătate în care scăunele vor fi aranjate în semicerc (loc destinat întâlnirii de dimineață), iar a doua jumătate în care măsuțele vor fi



aranjate pe trei centre.



Copiii se găsesc în locul destinat întâlnirii de dimineață pe scaunele așezate în semicerc. Copiii se vor saluta în ordinea în care se află în semicerc




și se va continua cu recitarea poeziei: „Bună dimineața, cer frumos!” .




Copiii îi vor preciza pe colegii lor care lipsesc și, astfel, se realizează prezența copiilor.



În continuare, copiii sunt atenți la actualizarea calendarului naturii prin indicarea informațiilor adecvate (zi, lună, an, anotimp, îmbrăcămintea




adecvată).



Urmează povestitorul zilei care va fi ales conform unei numărători, numărându-se câte un copil pe fiecare cuvânt: ,,1,2,3/ Vino, copile, de vrei/ Să




te așezi aici, așa / Să ne spui povestea ta!”. 1, 2 sau 3 preșcolari se așază pe ,,scaunul povestitorului” și relatează întâmplări, experiențe, evenimente,



petrecute în ziua anterioară sau idei importante pentru el / ea și apoi ceilalți copii îi vor adresa întrebări la secvența povestită și vor face comentarii.




Apoi vom efectua gimnastica de înviorare: Luați seama bine– joc de mișcare.








425.

Activitatea de grup se va derula prin intermediul unui joc numit ,,Mima”. Câte un copil va primi un jeton cu un animal sălbatic din pădure pe



care îl va mima în fața colegilor. Colegii spectatori vor ghici animalul și îl / o vor recompensa cu aplauze și vor aprecia modul în care au reușit să




mimeze animalul.




Noutatea zilei este anunțată prin apariția unei bufnițe care dorește să le povestească copiilor aventurile prin care a trecut veverița în pădure



atunci când își aduna mâncarea. Voi anunța tema activității: Aventurile veveriței, explicându-le că în prima parte vom asculta o poveste, după care



vom realiza o activitate practică, iar pe urmă ne vom împărți pe centre. La sfârșit ne vom juca 2 jocuri foarte distractive și antrenante.




Împreună cu copiii vom repeta titlul poveștii Căutările veveriței și voi începe expunerea poveștii adaptate cu ajutorul cărții, folosind o exprimare




clară, expresivă, nuanțată, cu un ton și o mimică adecvată, iar acolo unde va fi nevoie voi explica cuvintele noi apărute (a înhăța, vizuină etc.). La



finalul poveștii, vom stabili momentele principale ale acesteia, utilizând ca material intuitiv planșele, vom discuta despre personaje, dar și despre




trăirile emoționale ale personajelor și ale lor.



Recitând cântecul Veverița vom merge la măsuțe pentru a desfășura activitate din cadrul domeniului om și societate Veverița și fratele ei –




activitate practică. Cu ajutorul preșcolarilor vom intui materialele puse la dispoziție pe măsuțe după care le voi explica și demonstra modul de lucru



prezentându-le un model. Înainte de a începe realizarea sarcinilor date, copiii vor executa exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor. Urez




copiilor: „Spor la lucru!”și să lucreze ordonat, după care se va trece la realizarea temei de către copii.Voi pune accent pe poziția corectă a corpului, îi



supraveghez în timp ce lucrează și voi trece pe la măsuțe, dând indicații și oferind ajutor copiilor care au nevoie. La terminarea lucrărilor vom așeza




lucrările pe macheta reprezentând o poiană, vom face Turul galeriei, ordine pe măsuțe și copiii se vor îndrepta spre ieșirea din sala de grupă.



Activitatea va continua cu joaca la centrele de interes.Le voi explica preșcolarilor sarcinile de lucru: la centrul Artă vor modela „Ghinde, nuci și




alune” pentru veveriță și fratele ei, la Bibliotecă la masa luminoasă vor decora „Ghinde” pentru a înfrumuseța vizuina veveriței, iar la Știință vor



rezolva puzzle-uri cu imagini din povestea „Căutările veveriței”.




În continuare, vom executa câteva exerciții de încălzire a mușchilor mâinilor și le urez copiilor „Spor la lucru”. Pe tot parcursul desfășurării




activității la centre, copiii vor fi încurajați și sprijiniți în vederea realizării sarcinilor primite. Voi trece pe la fiecare sector, oferind ajutor copiilor care



au nevoie. Preșcolarii vor face ordine la locul unde s-au jucat, lăsând pe măsuțe doar lucrările realizate. Voi face evaluări parțiale la fiecare sector, cu




ajutorul bufniței, care se arată încântată de modul în care copiii au lucrat. Voi aprecia atât finalizarea sarcinii, cât și curățenia făcută la locul de joacă.



În ultima parte a activității integrate, ne vom juca două jocuri, jocul distractiv „Coșulețul rupt”și jocul de atenție „Unde s-a ascuns bufnița?”.




La finalul zilei, ne reamintim împreună cu copiii cum s-a numit activitatea derulată, cu ce s-au jucat, ce au învățat: se va repeta titlul povestirii,



ceea ceau realizat la activitatea practică și la centre și cum s-au numit jocurile. Voi face aprecieri globale și particularizate asupra activității




desfășurate de către copii. Bufnița apreciază activitatea copiilor și le va oferi recompense. Copiii părăsesc sala de grupă recitând ,,Unul după altul”.



















PROIECT DIACTIC – CONGRUENȚA TRIUNGHIURILOR










Prof. Leahu Roxana










Clasa a VI- a



Disciplina: Matematică – Geometrie




Tema: Triunghiul. Congruența triunghiurilor.



Tipul lecției: Recapitulare




Metode: Exercițiu de spargere a ghieții, Cubul, Turul galeriei, vizionare de filme.




Locul desfășurării: curtea școlii/ CDI/ sala de clasă



Competențe generale




1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar



3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice




4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, a concluziilor și a demersurilor de rezolvare pentru o situație dată



Competențe specifice




1.6. Recunoașterea unor elemente de geometrie plană asociate noțiunii de triunghi



3.6. Utilizarea criteriilor de congruență și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații




geometrice



4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic și figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi




Obiective operaționale:



La sfârșitul orei elevii vor ști:




-să definească un triunghi



-să identifice elementele sale




-să construiască un triunghi cunoscând diverse elemente



-să definescă triunghiurile congruente




-să recunoscă cazurile de congruența a triunghiurilor




-să aplice metoda triunghiurilor congruente.










426.

La începutul orei propun un exercițiu.



Titlu exercițiului: caută partenerii




Scop: stimularea spiritului de cooperare, împărțirea în echipe



Număr de participanți: 24 elevi




Materiale: 1 pachet de cărți de joc




Durata: 10 min



Locul de desfășurare: interior - exterior



Conținut:




1. Selectăm cărțile de joc astfel: dacă dorim să facem 6 grupe de 4 persoane alegem din cărțile de joc 4 cărți de cu valoarea 2, 4 cărți cu valoarea 3, 4




cărți cu valoarea 4, 4 cărți cu valoarea 5, 4 cărți cu valoarea 6, 4 cărți cu valoarea 7.



2. Fiecare participant primește o carte de joc pe care trebuie să o pună pe frunte fără să se uite la ea.




3. Regula este să își găsească partenerii de echipă descoperind regula de grupare fără să vorbească, știind că sunt 6 echipe de lucru.



Elevii sunt astfel împărțiți în 6 grupe. Fiecare grupă primește banderole colorate în nuanțele de pe cub și fișele de lucru corespunzătoare verbelor




expuse pe cub.



Se realizează un cub cu fețele colorate astfel:




Fața 1: DESCRIE ( albastru)



Fața 2 : COMPARĂ ( roșu)




Fața 3: ASOCIAZĂ (verde)



Fața 4: ANALIZEAZĂ (indigo)




Fața 5: ARGUMENTEAZĂ (galben)



Fața 6: APLICĂ ( maro)




Grupa cu verbul DESCRIE va primi o fișă în care elevii vor avea de:




-definit triunghiul



-enumerat elementele acestuia




-enumerat și desenat tipuri de triunghiuri identificate în spațiul în care se desfășoară ora ( după laturi, după unghiuri).



Grupa cu verbul COMPARĂ va primi o fișă în care elevii vor avea de:




-găsit asemănări și deosebiri între cazurile de congruență ale triunghiurilor oarecare și cele ale triunghiurilor dreptunghice.



Grupa cu verbul ASOCIAZĂ va primi o fișă în care elevii vor avea de:




-identificat din mulțimea triunghiurilor congruente, aflate în spațiul înconjurător, cu ajutorul cazurilor de congruență.



Grupa cu verbul ANALIZEAZĂ va primi o fișă în care elevii vor avea de:




-construit din bucăți de carton două triunghiuri cu diferite dimensiuni date, de decupat cele două triunghiuri și de analizat dacă prin suprapunere



triunghiurile sunt sau nu congruente.




C1) două laturi de 70 cm și 90 cm și unghiul dintre ele de 350.



C2) o latură de 80 cm și unghiurile alăturate de 450 și 600.




C3) toate laturile de 80 cm, 90 cm, 110 cm.



Grupa cu verbul ARGUMENTEAZĂ va primi o fișă în care elevii vor avea de:




-explicat de ce în următoarele cazuri nu pot fi construite triunghiuri



1)laturile triunghiului au dimensiunile: 20 cm, 30 cm, și 60 cm




2)laturile triunghiului au 20 cm, 40 cm, 60 cm




3)o latură este de 60 cm și unghiurile alăturate sunt de 1100 și 1200.



Grupa cu verbul APLICĂ va primi o fișă în care elevii vor avea de rezolvat următoarea problemă:





































Timpul de lucru este de 15- 20 min.



Fișele se expun în șase locuri vizibile iar liderul fiecărei grupe prezintă ce a lucrat.(20 min)




Ca premiu, elevii vor viziona filmulețe, în care Euclid le va preda într-un mod diferit ceea ce au învățat .



Activitatea se poate finaliza printr-o scurtă discuție:




-V-a plăcut activitatea?



-Ce a fost dificil?




-Ce v-a ajutat în atingerea obiectivului?



-Ce ați învățat din această activitate?




















427.

DRUMUL LAPTELUI




DESIGN-UL INSTRUCȚIONAL AL UNEI ACTIVITĂȚI DE CUNOAȘTERE ȘI INFORMARE















prof. înv. primar Maftei Paula




Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” Roman, Neamț









Rezumat




Educația pentru sănătate este un subiect foarte imoprtant, el se regăsește recent în topul știrilor, este pe agenda de lucru a guvernelor, a autorităților




locale, a agențiilor educaționale etc. Interesul crescut pentru acest subiect a determinat diferite grupuri de factori responsabili să pomoveze principiile



educației pentru sănătate și să sprijine îmbunătățirea condițiilor în educație și sănătate, prin soluții și programe la nivel local și național. Deși nu toate



bolile pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viață sănătos reduce simțitor riscul aparițiilor unor maladii grave. Mai mult decât atât, un mod de trăi




sănătos îmbunătățește calitatea vieții și îi crește durata. Trăind sănătos, te vei simți și vei atrăta mai bine o perioadă îndelungată. Sănătatea înseamnă




menținerea unei stări de bine din punct de vedere fizic, mental și social.



Educația pentru sănătate trebuie să înceapă încă de la cea mai fragedă vârstă, dacă vrem să avem niște adulți sănătoși. Ea ocupă un loc important




în cadrul procesului de instruire și educare a preșcolarilor, contribuie la formarea și educarea multilaterală a copiilor. Unul dintre scopurile în sine ale



acestei activității didactice este informarea autorizată a copiilor privind diferite domenii ale culturii și științei, în paralel cu dezvoltarea de activități




practice.



Cuvinte cheie: educație pentru sănătate, alimente, lapte, produse lactate, conștientizare,



1. Introducere




Acest design instrucțional vizează nu numai transmiterea unui bagaj informativ corect din punct de vedere științific către copii, cât mai ales




formarea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund idealului educațional.



2. Imagine de ansamblu




Discipline implicate: Științe ale naturii, Matematică, Geografie, Educație civică, Arte vizuale și abilități practice, Limba și literatura română, Muzică



și mișcare, TIC




Temă: Drumul laptelui- educație , educație pentru sănătate




Vârsta elevilor: 6- 11 ani



Durata activităților pregătitoare: 5 zile



Timp de predare: 5 sesiuni a câte 60 de minute




Materiale didactice online:




https://ro.wikipedia.org/wiki/Lapte



https://wordwall.net/resource/6575007/lapte-%C8%99i-produse-lactate




https://view.livresq.com/view/6122287d6994de0009ffd91b/#1introducere



Platforme și instrumente de lucru:




https://padlet.com/



https://prezi.com/p/xr3ffbh9qrth/laptele-si-produsele-lactate/




https://www.youtube.com/watch?v=c2OjTG-ninY



Materiale didactice offline: Tablă albă interactivă, tabletă, computer, hârtie, lipici, broșură, foarfeci, creioane cerate, carioci, sticlă de apă, structură




din lemn, borcane, jetoane



3. Integrarea în curriculum




Obiective pentru dezvoltarea competențelor care se regăsesc în curriculum:



Limba și literatura română:




- să prezinte în ordine logică și cronologică o activitate sau un proiect la care a participat și s-a derulat la nivelul clasei/ școlii;




- să aibă spirit de inițiativă și să colobaroreze cu colegii în vedrea soluționării problemelor individuale sau de grup;



- să manifeste disponibilitate pentru comunicare orală;



Matematică:




- să cerceteze aspectele specifice ale formelor și corpurilor geometrice din mediul apropiat;




- să identifice elementele de localizare/ poziționare ale unor corpuri , folosindu-se de simboluri sau alte reprezentări;



- să utilizeze în mod corect și conștient instrumente și unități de măsură standardizate pentru efectuarea unor măsurători/ transformări ;




- să întocmească / completeze organizatorii grafici cu datele culese ;



Științe ale naturii:




-să se implice in elaborarea unui plan ce are în vedere investigarea mediului natural înconjurător și să-l aplice acel plan;



- să elaboreze concluzii în funcție de rezultatele propriei investigații;




Geografie:



- să manifeste interes pentru cunoașterea elementelor geografice ce caracterizează orizontul local;




- să fie preocupat de aspectele ce caracterizează mediul înconjurător și de influența asupra omenirii;












428.

Educație civică:



- să stabilească relații pozitive de colaborare/ cooperare cu membrii grupurilor de lucru , în rezolvarea sarcinilor de lucru;




- să implice înproiecte cu specific moral-civic,la nivelul clasei/ școlii/ comunității locale;



Arte vizuale și abilități practice:




- să utilizeze materiale și tehnici potrivite, în exprimarea plastică;




- să manifeste interes pentru realizarea de lucrări originale valorificându-și potențialul creativ cu ajutorul limbajului plastic;



Muzică și mișcare:



-să manifeste sensibilitate față de fragmente muzicale, de dans și să se exprime;




- să improvizezemelodii,ce presupun și mișcare corporală;




TIC:



- să folosească computerul, tableta și instrumentele online;



4. Obiectivul desing-ului instrucțional




- Promovarea unor comportamente sănătoase în rândul copiilor și exersarea acestora în cadrul rutinelor zilnice atat in familie, cât și în școală




5. Rezultatele design-ului instrucțional au fost:



- a avut loc informarea părinților de către un cadru medical cu privire la păstrarea sănătății atât cu ajutorul medicinei cât și prin introducerea în




alimentație a laptelui și produselor lactate;



- au fost prezentate beneficiile consumului de lapte și produselor lactate în rândul elevilor din învățământul primar;




- au fost oferite modele pozitive privind consumul de lapte și produse lactate care au dus la dezvoltarea unui comportament responsabil în sănătate,



(spălarea pe mâini cu apă și săpun, spălarea pe dinți după fiecare masă principal, realizarea controlului dentar de specialitate din șase în șase luni);




- a fost creat contextul pentru cunoașterea structurii și funcționalității corpului uman, promovarea spiritului de echipă și de fair play si a respectul față



de ceilalți participanți;




- a fost observată modificarea atitudinii vis-à-vis de consumul de lapte si a unui stil de viață fizic sănătos.




-au fost dezvoltate competențele artistico-practice ale elevilor din învățământul primar în realizarea de creații artistice originale pe tematica



concursului;




- au fost realizate afișe cu tema “LAPTELE ȘI PRODUSELE LACTATE”;



- s-a observat creșterea implicării părinților în activitatea școlii.



6. Tendințe




Predarea- învățarea- evaluarea pe baza proiectelor:




Elevii primesc sarcini care au la bază sarcini concrete, sunt puși în situația să găsească soluții la problemele apărute individual sau în grupuri.



Genul acesta de activități presupune o îmbinare inovativă a învățării tradiționale cu cea modernă, integrarea disciplinelor și dezvoltarea potențialului




creativ.



Organizarea activităților în grupuri de lucru:




Activitățile în grupuri oferă posibilitatea relaționării, a învățării reciproce a schimbului de opinii și dezvoltă spiritul de colaborare/ cooperare.



Jocul:




Prin joc copiii se detașează de tradițional, se ancorează în ludic, totul având efecte benefice la nivel individual și de grup.



7. Competențele urmăresc:




-Învățarea și inovarea- peresupun oferirea de soluții la problemele investigate;



-Gândirea critică- are în vedere activitățile de cerecetare/ investigare și interpretarea rezultatelor;




-Creativitatea și inovarea- plasează demersul educațional în găsirea strategiilor de stimulare a creativității și inovării, oferindu-le elevilor posibilitatea




participării la activități cât mai variate;



-Colaborarea- oferă elevilor posibilitatea lucrului în echipă, în alegerea modalităților optime de prezentare a rezultatelor obținute și de asumare a




deciziilor;



8. Activități




·LAPTELE ȘI BENEFICIILE SALE, DE VORBĂ CU SPECIALIȘTI



Organizarea unei mese rotunde, având ca invitați medici de familie sau pediatri pentru a-i informa pe părinți cu privire la consumul de lapte, la




beneficiile sale. Se vor avea in vedere discutiile axate pe măsurile de prevenire a îmbolnavirii, existența unui stil de viață sănătos.



·DRUMUL LAPTELUI: VIZITĂ LA FERMĂ





În această activitate cadrele didactice vor însoți copiii la Baza experimentală a Stațiunii



de cercetare dezvoltare agricolă Secuieni, Neamț.




Baza experimentă mixtă are ca obiectiv principal creșterea taurinelor din rasa Brună




din Maramureș, efectivele fiind de aproximativ 260 capete/anual, cu o producție medie de



lapte de 5690 litri/cap vacă furajată și 6900 litri/cap de vacă mulsă; verifica tehnologiile de



creștere a taurinelor din rasa Brună de Maramureș și livrează în zonă tăurași și juninci de




prăsilă;




Se va avea în vedere oferirea unui feed-back din partea tuturor participanților la



activitate cu privire la modul în care se produce laptele, la drumul acestuia .













429.

·REALIZAREA DE AFIȘE CU TEMA “LAPTELE ȘI PRODUSELE LACTATE”




Elevii vor alege modalitatea artistică adecvată abilităților lor, pentru a realiza un afiș cu tema “LAPTELE ȘI PRODUSELE LACTATE”.



·EXPOZITIA SI CONCURSUL DE CREATIE “LAPTELE ȘI PRODUSELE LACTATE”



9. Evaluare




Educația pentru sănătate, alături de educația cultural- artistică poate fi un factor de legătură între elevi- părinți- comunitate, de aceea ar constitui o




manifestare practică a acestei legături.



Pe termen scurt evaluarea s-a realizat prin participarea elevilor selectati prin concursuri organizate la nivel de clase, schimburi de experiența




pentru elevi- profesori- ingineri agronomi- medici.



Principala formă de evaluare a fost sub forma comportamentelor sănătoase în alimentație pe care și le-au însușit elevii.




10. Observațiile profesorului



Pe parcursul activității obiectivele au fost atinse și s-au obținut următoarele rezultate:




dobândirea deprinderilor de a acorda atenție alimentației sănătoase;



promovarea de către fiecare copil participant la proiect a necesității adoptării consumului de lapte și produse lactate;




manifestarea inițiativei personale și dezvoltarea încrederii în forțele proprii, prin propuneri, acțiuni și comportamente;



dezvoltarea spiritului de echipă, a cooperării, pe baza încrederii și a respectului reciproc față de toti membrii echipei.








BIBLIOGRAFIE:




1. Cerghit, I., 2002, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, Editura Aramis, București




2. Marzano, R.J., 2015, Arta și știința predării. Un cadru cuprinzător pentru o instruire eficientă, Editura Trei, București



3. Massari, G, Seghedin E.,2012, Teoria si practica instruirii si a evaluării, Editura Performantica




4. Seel, N.M., Lehmann,T., Blumschein, P., Podolskiy, O.A. (2017) Instructional design as complex problem solving, in Instructional design for



learning. Theoretical foundations, Sense Publishers, Rotterdam, Netherlands




















LUMEA CA SPECTACOL










Prof. Manea Mirela-Alina,




Colegiul Tehnic Auto ”Traian Vuia” Focșani









Activitatea non-formală pe care o propun în rândurile următoare am desfășurat-o înainte de pandemie cu elevii unei clase de-a X-a, din cadrul




Colegiului Tehnic Auto „Traian Vuia” din Focșani, din dorința de a sparge rutina orelor clasice de limba și literatura română, de a încerca să le arăt




elevilor importanța artei dramatice pentru noi, de a-i apropia de universul atât de actual al marelui scriitor I.L.Caragiale, dar și pentru a-i determina să



apeleze la spectacol pentru a-și depăși timiditatea, pentru a-și spori încrederea în sine, pentru a-și stimula creativitatea și imaginația.



În vederea unei structurări eficiente a activității, am conceput următorul plan :




Titlul : O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale – lumea ca spectacol




Scopul: sensibilizarea participanților cu privire la importanța cooperării, a socializării, a voluntariatului



Categoria de vârstă : 15-18 ani




Număr de participanți : peste 10



Materiale : volumele scriitorului I.L.Caragiale, câteva obiecte de recuzită




Durata : 30 de minute



Locul de desfășurare : exterior, foișorul din parcul orașului




Ritmul : dinamic



Conținutul activității:




1. Elevii și profesorul merg într-un parc apropiat școlii pentru a citi câteva scene din piesa de teatru O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale. Sunt



invitați să se alăture activității și cetățenii prezenți în parc ( părinți, copii, bunici ). Elevii au ocazia să-și descopere abilitățile de interpretare




actoricească prin jocul de rol, să se exprime liber în public, să capete curaj și încredere în sine. În timpul lecturii, elevii pot improviza replici care să se



potrivească piesei, pot antrena publicul present în parc, astfel încât să fie o activitate dimanică.




Profesorul intervine pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă rolurile interpretate, structura personajelor și mesajul replicilor, dar, în același timp, le




încurajează inițiativele în vederea unei interpretări originale și-i susține să-și depășească eventualele rețineri. Pentru a crea atmosfera specifică lumii



eroilor lui Caragiale, elevilor li se sugerează să folosească un limbaj specific jargonului dramaturgului studiat, un bun prilej pentru stimularea



creativității, dar și pentru a obține efectele comice dorite.




2. La finalul activității, fiecare elev implicat este rugat să-și spună impresiile cu privire la ora de literatură altfel. Acesta este un bun prilej de a




descoperi ce au simțit elevii atunci când au interpretat un rol în fața unui public străin și cum au reușit să-și depășească propriile emoții.



3. Mijloacele materiale folosite sunt minime, nu necesită costuri suplimentare, se pot utiliza volumele de teatru existente în biblioteca școlii.




Elementele de recuzită sunt obiecte de vestimentație care să reflecte moda epocii (de exemplu o pălărie, un joben, o umbrelă sau un baston) și pot fi



aduse de elevi.












430.