301.
302.
303.
304.
305.
306.
307.
308.
309.
310.
311.
312.
313.
PROIECT DE LECTIE
Profesor: Pr. Prof. Dr.Daniel Dascălu
Seminarul Teologic Licela Ortodox „Sf. Gheorghe”, Botoșani
Data – 15. 11. 2022
Clasa – a XI- a A
Disciplina – Teologie dogmatică
Subiectul lecției – Chenoza (I)
Tipul de lecție – lecție mixtă: evaluare orală a lecției despre consecințele unirii ipostatice și predarea învățăturii despre chenoza Fiului lui Dumnezeu
întrupat
Scopul lecției – aplicarea învățăturii despre chenoză în context dogmatic: stabilirea consecințelor chenozei lui Hristos pentru viața omului credincios
Competențe derivate din competențe specifice:
La sfârșitul activității, toți elevii vor fi capabili:
-să identifice valoarea dogmatică a învățăturii despre chenoză;
-să explice definiția conceptului de chenoză;
-să exemplifice alte forme de manifestare a chenozei care sunt teoretizate în dogmatica patristică;
-să explice prin ce anume e comun și prin ce diferă Hristos de oameni;
-să precizeze însușirile chenozei lui Hristos, extrăgându-le din textul Sfântului Chiril al Alexandriei;
-să interpreze judecățile de valoare exprimate de Vladimir Lossky în textele utilizate;
-să aplice învățătura despre chenoză în diverse contexte de viață și de lectură;
Metode și procedee didactice: explicația, conversația catehetică, conversația euristică, exercițiul, problematizarea, lectura explicativă a textului
patristic.
Resurse:
-video-proiector, tabla, creta, caietul de notițe, jocul didactic "Două adevăruri și o minciuna"
Timp de lucru: 50 minute
Bibliografie:
1. Vladimir Lossky, Introducere în teologia ortodoxă, în românește de Lidia și Remus Rus, Prefață de Pr. Prof. D. Gh. Popescu, Tipărită la editura
Enciclopedică București, 1993 și Editura Sofia, București, 2006.
2. Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, EIBMBOR, București, 2005, pp. 121-122.
3. I. Zăgrean, I. Todoran, Dogmatica ortodoxă, Cluj-Napoca, 2007.
4. N. Chițescu, ș. a., Teologia dogmatică și simbolică, vol. II.
314.
Structura și desfășurarea lecției
315.
316.
317.
318.
319.
320.
321.
322.
323.
324.
Structura și desfășurarea lecției
325.
326.
327.
328.
329.
330.
MODELE DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIA NONFORMALĂ – REGULI DE CONDUITĂ: VIZITA LA BIBLIOTECĂ
Alecușan Elena Gabriela
Școala Gimnazială „Toma Cocișiu” Blaj
În cadrul grupurilor constituite în mod formal, inclusiv în grupurile școlare, se pot identifica două categorii de norme și tipare comportamentale
care au caracter prescriptiv pentru membri. Prima categorie are în vedere cadrul normativ oficial formulat la nivel instituțional, iar a doua categorie
reflectă normele informale care se dezvoltă progresiv și au un caracter spontan. Modalitatea în care se îmbină cele două categorii este importantă
pentru calitatea vieții de grup (Cristea, 2015; Sălăvăstru, 2004). Mai întâi, normele iau forma unor imperative externe care solicită o acceptare
necondiționată, însă ulterior, prin procesul de convingere asupra beneficiilor lor, acestea pot fi interiorizate și integrate de colectiv (Iucu, 2006).
Copiii, la fel ca adulții, analizează, interpretează și reflectează la propriile experiențe, de aceea unele norme vor fi acceptate iar altele vor fi
respinse și au capacitatea de a diferenția tipuri de norme. Regulile și rutinele clasei sunt necesare pentru funcționarea eficientă a activității în interiorul
grupului. Instituțiile care promovează un mediu democratic de învățare permit elevilor să participe la conturarea și stabilirea regulilor, iar rezultatele
sunt evidențiate în respectarea într-o mai mare măsură a acestora și niveluri crescute de disciplină a elevilor în școală.
Descrierea succintă a modalității de desfășurare a activității didactice:
Elevii vor fi anunțați că vor face o vizită la bibliteca orășenească. În vederea desfășurării în bune condiții a acestei activități, elevii sunt solicitați
să conceapă norme de conduită care vor trebui respectate cu ocazia vizitei.
Colectivul clasei va fi împărțit în 4 echipe, fiecare echipă trebuind să formuleze reguli de comportare referitoare la:
a) Pregătirea vizitei;
b) Deplasarea spre și dinspre bibliotecă;
c) Comportamentul în incinta bibliotecii;
d) Păstrarea/returnarea cărților împrumutate.
Elevii vor avea termen o săptămână pentru a formula aceste norme de conduită.
Peste o săptămână, fiecare echipă va prezenta în fața clasei regulile de comportament formulate, de exemplu:
Reguli pentru:
* pregătirea vizitei:
- Luăm legătura telefonic cu doamna bibliotecar pentru a stabili ziua și ora când putem fi primiți;
* deplasarea spre și dinspre bibliotecă:
- Ne deplasăm câte doi, doar pe trotuar;
*comportamentul în incinta bibliotecii:
- Ascultăm cu atenție explicațiile d-nei bibliotecar;
*păstrarea/returnarea cărților împrumutate:
- Citim cărțile doar la masa de studiu etc.
Utilizând metoda imunizării, se va realiza un brainstorming negativ, atenția elevilor fiind focusată pe ideile negative, respectiv pe comportamentele
nedorite pentru ca astfel elevii să conștientizeze necesitatea normelor de conduită și să identifice soluții optime.
Așadar, se vor discuta cu elevii următoarele scenarii:
-Ce s-arputea întâmpla dacă nu am vorbi cu d-na bibliotecar pentru a programa vizita? (s-ar putea să nu ne poată primi, din diferite motive: e prea
aglomerat, e închisă biblioteca etc);
-Ce s-ar putea întâmpla dacă nu ne deplasăm pe trotuar? (putem fi accidentați);
-Ce s-ar putea întâmpla dacă nu ascultăm expicațiile doamnei bibliotecar? (putem răsturna raftul cu cărți);
-Ce s-ar putea întâmpla dacă nu citim cartea la masa de studiu? (o putem păta sau putem să îi îndoim filele) etc.
De asemenea, se va discuta cu toți elevii pe următoarele teme:
-Vi s-a părut grea sarcina de lucru?
-Este necesar să respectăm aceste reguli cu ocazia vizitei la bibliotecă?
-Cum v-ați simțit când ați lucrat împreună cu colegii în conceperea normelor de conduită?
-Cum v-ați simțit când ați prezentat regulile în fața clasei?
-Ați fi preferat să primiți aceste reguli gata formulate de către învățător?
-Cum vă simțiți știind că ați formulat o regulă cu care echipa a fost de acord și pe care o va respecta întreaga clasă?
-Cum v-ați fi simțit față de restul echipei dacă nu ați fe conceput nicio regulă? Cum credeți că v-ar considera colegii de echipă?
-Doriți ca, pe viitor, să lucrați în echipă sau individual?
La finalul discuției, învățătorul clasei va formula următoarele concluzii:
Este foarte important să respectăm norme de conduită cu ocazia desfășurării activităților extrașcolare pentru a nu ne pune sănătatea și viața în
pericol, pentru a putea fi primiți și altă dată în instituțiile respective.
Elevii vor fi anunțați că vor avea ocazia să pună în practică regulile formulate chiar de ei, cu ocazia vizitei la bibliotecă.
Dacă vor respecta regulile formulate, vor vizita apoi și muzeul, respectând aceleași reguli, precum și alte reguli specifice acestei vizite, formulate
tot de ei.
331.
BIBLIOGRAFIE:
1. Dumitru Cristea, 2015, Tratat de psihologie sociala, Editura Trei
2. Dorina Salavastru, 2004, Psihologia Educatiei, Editura Polirom
TURUL GALERIEI – CREATIVITATE ȘI DISTRACȚIE
Prof. Andrei Doina
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău
Cerința primordială a învățământului modern este îmbinarea activităților de învățare și de muncă independentă cu activitățile de cooperare, de
învățare în grup și de muncă interdependentă.
Specific metodeloractiv-participative este faptul că pot stimula și dezvolta învățarea prin cooperare, lucrul în perechi sau în grupe mici de elevi,
facilitând astfel comunicarea, relaționarea, colaborarea și sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru explorarea unor teme noi, care
duc la cunoașterea dintre elevi, înțelegerea și acceptarea reciprocă.
Metodele interactive de grup promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și
cu rezultate evidente.
Folosesc des metode de învățare activă. Ceea ce vreau să-i învăț pe elevii mei este să lucreze în grup, să se sprijine unul pe celălalt, în timp ce
se străduiesc să atingă un țel.
Una dintre metodele interactive care poate fi utilizată cu succes la orice clasă pentru recapitularea și consolidarea cunoștințelor este „TURUL
GALERIEI”.
Turul galeriei este prin excelență o metodă de învățare prin cooperare ce stimulează gândirea, creativitatea și învățarea eficientă, încurajând elevii
să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegii lor. Numele provine din specificul metodei în care soluțiile/produsele minților elevilor
reuniți în grupuri sunt expuse ca într-o galerie de artă, urmând ca ele să fie evaluate de toți elevii clasei.
Descrierea metodei:
După ce au fost organizați în grupuri de 3-4, elevii primesc spre rezolvare o sarcină/problemă, care poate fi sau nu aceeași pentru toate grupurile.
Produsul muncii fiecărui grup se obiectează într-un desen, schemă, diagramă, inventar de idei, exprimate grafic pe o coală de hârtie sau un carton,
realizându-se ceea ce se numește un poster. Posterele se expun pe pereții sălii de clasă, ca într-o expoziție. Lângă fiecare afiș se va lipi o foaie goală pe
care se poate scrie cu markere sau creioane colorate. Sub îndrumarea profesorului, grupurile trec pe la fiecare poster pentru a examina și discuta
soluțiile propuse, notând pe foaia albă anexată comentariile, observațiile, sugestiile sau întrebările lor. La sfârșit, fiecare grup revine la propriul poster,
analizează comentariile, propunerile și observațiile făcute de colegii lor în foile anexate, reexaminându-și produsul. Astfel se descoperă soluții
alternative la aceeași problemă sau la același tip de sarcină. Se poate continua cu un răspuns al grupului la comentariile și întrebările din anexe.
Avantajele metodei turul galeriei:
·formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
·formarea și dezvoltarea capacității reflective;
·dezvoltarea gândirii critice;
·stimularea creativității;
332.
·cultivarea respectului față de ceilalți și a toleranței;
·formarea și dezvoltarea competențelor emoționale;
·dezvoltarea competențelor de relaționare;
·dezvoltarea competențelor de comunicare;
·promovarea interînvățării și a învățării active;
·participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
·stimularea eforturilor de intercunoaștere și autocunoaștere;
·formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă;
·dezvoltarea capacității argumentative;
·formarea și dezvoltarea competențelor de evaluare și autoevaluare;
·dezvoltarea competențelor instrumental-aplicative;
·formarea și dezvoltarea competențelor metacognitive etc.
Limitele metodei:
·tendința de conformare la opinia grupului;
·tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi, erijați în lideri;
·marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtășesc alte opinii;
·nonimplicarea unor elevi;
·aparentă dezordine;
·dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea sarcinilor;
·apariția unor conflicte între elevi;
·generarea unei „gândiri de grup” etc.
Exemplu de bună practică:
O să exemplific felul în care am aplicat această metodă descriind o lecție de consolidare a cunoștințelor cu tema „Analiza structurală a produselor
de îmbrăcăminte”, pe care am ținut-o la clasa a XI-a învățământ profesional special, modulul Elemente de design, domeniul de pregătire profesională
Industrie textilă și pielărie. Prin obiectivele operaționale, mi-am propus ca elevii:
·să reprezinte grafic produse de îmbrăcăminte;
·să analizeze structural modelele în vederea identificării elementelor de produs;
·să prezinte caracteristicile componentelor structurale ale produselor în funcție de model;
·să selecteze materialele de bază și auxiliare adecvate pentru confecționarea unui produs;
·să coopereze cu colegii de grup;
·să participe activ la realizarea posterului;
·să-și exprime acordul/dezacordul cu grupa; să motiveze aprecierile făcute.
Revenind la activitatea propriu-zisă, am să descriu demersul parcurs.
Evocarea cunoștințelor anterioare – Am pus la dispoziția elevilor produse cu sprijin pe umeri/în talie și, printr-un dialog frontal, am reactualizat
cunoștințele dobândite anterior cu privire la componentele structurale ale unui produs de îmbrăcăminte (elemente, repere). Astfel, am cerut elevilor să
definească elementul de produs și reperul, să analizeze corelația element de produs – reper și s-o argumenteze, după care să identifice elementele
produselor confecționate. De asemenea, am recapitulat ce înseamnă a descrie constructiv-estetic un produs de îmbrăcăminte (a caracteriza formele,
dimensiunile, cromatica produsului și tipurile de materiale necesare confecționării acestuia) și cum se procedează la analiza formei generale a unui
produs. În final am cerut elevilor să prezinte materialele de bază și auxiliare din structura produselor de îmbrăcăminte distribuite în clasă.
Organizarea clasei – Am organizat clasa în 3 grupe cu ajutorul unor bilețele pe care erau desenate în miniatură cele 3 modele care urmau să fie
analizate de elevi.
Distribuirea resurselor – Fiecare grupă a primit o cămașă pentru bărbați, o coală de hârtie mare, markere de diferite culori și fișe conspect
conținând: definirea cămășii pentru bărbați ca tip de produs, clasificarea cămășilor din punct de vedere al destinației și caracterizarea fiecărei categorii
a sortimentului, analiza structurală a produsului cămașă, particularitățile componentelor structurale și materialele utilizate pentru confecționarea
cămășilor.
Prezentarea sarcinii și explicarea modalității de lucru – Elevii au avut sarcina de a reprezenta grafic modelul de cămașă primit, de a-l
descompune în elemente, de a puncta caracteristicile componentelor structurale și de a identifica materialele folosite la confecționare.
Activitatea elevilor: producerea posterelor – Elevii și-au împărțit sarcinile în grupă iar secretarul ales de elevii grupei a desenat cămașa și a
notat rezultatele brainstormingului. Toți au participat activ la realizarea posterului, au consultat fișele conspect, au discutat între ei, s-au contrariat, au
căzut de acord asupra unor aspecte, au mai tras cu ochiul la grupa vecină, s-au ambiționat să realizeze cât mai deosebit posterul, astfel încât nimeni nu
a realizat scurgerea timpului. Când am observat că elevii au cam terminat posterul, am oprit lucrul, fiecare făcându-și ordine la locul de muncă.
Afișarea produselor – Posterele au fost expuse în diferite locuri din clasă, accesibile elevilor și la anumite distanțe, iar lângă fiecare poster s-a
lipit o foaie albă.
Efectuarea turului galeriei și aprecierea lucrărilor – Fiecare grupă a examinat cu atenție posterele celorlalte grupe, discutând și notând pe foaia
anexată comentariile critice, neclaritățile, propunerile, întrebările sau observațiile lor. S-au făcut rotații complete, la a treia rotire fiecare grup revenind
la posterul său. Elevii și-au reexaminat propriile produse prin comparație cu celelalte și au citit comentariile și sugestiile făcute de colegi.
333.
Prezentarea lucrărilor în fața clasei. Dezbaterea – În final, fiecare grup a răspuns la întrebările celorlalți și a clarificat unele aspecte solicitate
de colegi. În acest mod, prin feedbackul constructiv oferit de colegi, are loc învățarea și consolidarea unor cunoștințe și se valorizează produsul
activității în grup. Atmosfera din clasă trebuie să le permită elevilor să gândească critic. Astfel, ajung să înțeleagă că atunci când investesc suficientă
energie în învățare și se implică în mod activ, procesul devine agreabil și dă naștere unui sentiment de împlinire. Elevii trebuie să creadă că opiniile lor
au valoare.
Încheierea activității – După evaluarea muncii colaborative în grup și aprecierea participării la activitate, ca răsplată pentru munca depusă,
fiecare grupă a primit câte un „degetar de aur”, cu mulțumirea pentru: corectitudinea științifică, sau pentru aspectul estetic deosebit al lucrării, sau
pentru ideile originale pe care le-au avut, sau pentru modul ordonat în care au lucrat. Expunerea lucrărilor și aprecierea lor cu acel „degetar de aur” a
degajat fețele elevilor, printr-un zâmbet de bucurie și de mulțumire, pentru lucrul împlinit. Evaluarea a evidențiat efortul elevilor și meritul de a fi avut
o realizare colectivă care să-i motiveze, să le ofere posibilitatea de a se descoperi pe ei înșiși, de a vrea să fie cei mai buni, de a obține performanțe.
Concluzii:
Metoda turul galeriei reprezintă un motivator important pentru învățare și aduce cu sine o implicare majoră a elevilor.
Experiența îmi indică faptul că, atunci când implic toți elevii activ în învățare, când organizez grupe de învățare prin cooperare, îi ajut pe
elevi să-și dezvolte abilitățile esențiale pentru a-și continua procesul de învățare pe tot parcursul vieții, le dezvolt sentimentul apartenenței la școală, la
grupul de elevi și sentimentele de grijă față de semeni și față de munca de calitate. De când utilizez metodele de învățare activă și grupurile de învățare
prin cooperare, elevii mei învață cu mai multă plăcere, comunică mai eficient, gândesc mai profund, sunt mai creativi și mai responsabili. Prin urmare,
eu, la rândul meu, mă simt mult mai împlinită ca om și profesor.
Bibliografie:
1. Negreț-Dobridor, I., Pânișoară, I. O., Știința învățării. De la teorie la practică, Editura Polirom, Iași, 2005;
2. Oprea, C. L., Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006.
334.
PROIECT DIDACTIC
Profesor psihopedagog Ardelean Ana Ioana
Centrul Școlar de educație incluzivă CRISTAL Oradea
Data: 10.02. 2023
Școala: Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Cristal” Oradea
Profesor psihopedagog: Ardelean Ana Ioana
Clasa: a IV a Dizabilități vizuale
Elev: B.G.
Diagnostic: Retinopatie prin prematuritate gradul V, Dezlipire de retină
Aria curriculară: Terapii și programe de intervenție
Disciplina: Educație polisenzorială
Subiectul: Identificarea materialelor
Tipul lecției: Consolidare și sistematizare a cunoștințelor
Competență generală: Operarea cu un sistem de reprezentări în vederea structurării adecvate a cunoașterii mediului apropiat, obiectual;
Competențe specifice: 2.1. Identificarea/discriminarea însușirilor fizice ale obiectelor familiare prin intermediul sensibilității cutanate si kinestezice
Competențe derivate :
Cognitive:
O1 - să recunoască proprietățile materialelor (catifelat, fin, aspru/zgrumțuros);
O2- să despartă corect cuvintele în silabe, identificând numărul acestora;
O3 - să citească în ritm propriu litere, silabe si cuvinte simple;
Psihomotorii
O4 – să-și coordoneze mișcările pentru a explora materialele;
O5 - să scrie silabe si cuvinte la masina de scris Braille.
Afectiv-motivaționale:
O6- să manifeste interes pentru efectuarea sarcinilor;
Strategii didactice:
Metode didactice: M1 – conversația;
M2 - demonstratia
M3 – explicația;
M4 – observatia
M5 – exercițiul;
M6 – jocul didactic.
Mijloace didactice: balon, floare din carton colorat , cutiuță, flori de primavară din materiale diferite, fișă, masina de scris Braille.
Forme de evaluare: observația sistematică, aprecieri verbale.
Forme de organizare: individual;
Durata: 45 de minute
Bibliografie:
1. Programa școlară pentru disciplina Terapii și programe de intervenție -Învățământ special-Clasele Pregătitoare- a IV a Dizabilități vizuale,
București, 2021
2. Mușu I., Taflan A. coord., (1999) Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București;
SCENARIUL DIDACTIC
1.Moment organizatoric
Asigur atmosfera necesară pentru buna desfășurare a activității și materialele necesare.
2.Captarea atenției
Eleva primește un balon în care se află o floare, un ghiocel. Sarcina elevei este să spargă balonul pentru a vedea ce se află înăuntru și să
identifice floarea.
3.Anunțarea subiectului și a obiectivelor
Anunț titlul lecției și obiectivele urmărite pentru această lecție.
4.Dirijarea învățării
Cutiuța cu surprize
Eleva trebuie să extragă din cutiuță floricele realizate din materiale cu diferite texturi: catifea, saten si șmirghel și să recunoască proprietățile
materialelor:-catifelat, fin, aspru(zgrumțuros)
335.
Ce forma are?
Îi ofer o fișă ce conține forma unei flori punctate, iar eleva trebuie să urmăreasca tactil punctele, să identifice forma.
Identifică floarea după miros:
Eleva trebuie să miroase floarea (zambilă, ghiocel) și să spună ce floare este; după aceea să identifice părțile componente ale florilor.
Puzzle
Propun elevei un joc de puzzle, pe fețele căruia se afla scrise litere in Braille.
Prezint puzzle-ul, iar ea va spune litera corespunzătoare piesei de puzzle, dupa care va rosti un cuvant care incepe cu acea literă. Fiecare cuvânt
găsit se va despărți în silabe, precizând numărul de silabe, se va identifica poziția sunetului .( poziție inițială, mediană, finală)
Scrie la mașina de scris Braille
Exerciții de încălzire a mușchilor mici a mâinii
Solicit elevei să scrie la masina de scris Braille propozițiile citite pe zarul cu care s-a jucat .
5.Evaluarea
Cum s-a numit lecția noastră de astăzi? Ce am facut?
Îi cer elevei să spună care sarcină i-a plăcut cel mai mult din această lecție.
6.Incheierea activității
Fac aprecieri cu privire la modul de implicare al elevei în lecție.
Eleva primește recompense.
PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ASINCRON ȘI SINCRON
PE PLATFORMA GOOGLE CLASSROOM -GOOGLE MEET
PROIECT DIDACTIC
*ACTIVITATE INTEGRATĂ*
-Nivel I-
(3-5 ani, GRUPA MICĂ)
ZIUA LUI ELMER
Prof.Înv.Preșc. Palade Livia-Petronela
Școala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu” Bacău
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Bacău, Grădinița cu Program Prelungit „Crai Nou”
Nivel I: Grupă mică „Steluțele”
Prof.înv.preșcolar: Palade Livia-Petronela
Tema anuală: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului: ”În lumea minunată a poveștilor”
Tema saptămânii: ”Aventurile elefantului Elmer”
Tema activității: ”Ziua lui Elmer”
Modalitate de realizare: Activitate integrată ALA I+ADE+ALA II
Elemente componente ale activității integrate:
ADP
Întâlnirea de dimineață „Bună dimineața, copii minunați!”
ALA I
Centre de interes
ARTĂ: „Măști de elefant”(lipirea fără o ordine data)-joc-exercițiu
ȘTIINȚĂ:,, Elefantul Elmer din pătrate sau discuri”(identificarea formelor geometrice cerc,pătrat)-joc-exercițiu
JOC DE ROL: ,, De-a cofetarii “(relații de grup)- joc de creație cu interpretarea unor roluri simple
ADE
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE - Educarea limbajului
Capitolul: Comunicare și expresivitate
Tema: : Intonația, respirația, pauza, accentul utilizate în timpul comunicării
Subiect ludic: ,,Elefantul ELMER“de David McKee Povestirea educatoarei
336.
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV
Educație plastică
Capitolul: Elemente de limbaj plastic
Tema: Pata de culoare pe material textil obținută cu ajutorul buretelui
Subiect ludic:,, Tricou multicolor“
ALA II
Euritmie: „Dansul elefanților multicolori”
DATA:25.01.2021
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:Grădinița cu P.P. “Crai Nou” Bacău
NIVELUL/GRUPA: nivelul I, 3-5ani, grupa mică
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
TEMA PROIECTULUI: În lumea minunată a poveștilor
TEMA SĂPTĂMÂNII: Aventurile elefantului Elmer
TEMA ZILEI: Ziua lui Elmer
Categoria de activitate: Activități liber alese A.L.A.I
Mijloc de realizare: Activități pe centre de interes
Forma de organizare: Pe grupuri sau individual
Tipul activității: Formare și consolidare de deprinderi și priceperi
Activități de învățare:
ARTĂ: „ Măști de elefant”
ȘIINȚĂ: „Elefantul Elmer din pătrate și discuri”
JOC DE ROL: „ De-a patiserii”
Dimensiuni ale dezvoltării:
Motricitate grosieră și motricitate fină în context de viață familiar;
Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;
Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
Curiozitate, interes și initiative în învățare;
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor(persistență în activități);
Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
Comportamente vizate:
Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specific vârstei;
Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate;
Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații problematice specifice;
Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.
Scopul activității: Dezvoltarea imaginației creatoare, dezvoltarea gustului estetic, dezvoltarea capacităților de comunicare, colaborare între copii.
Subiectul ludic: ,,Măști de elefant”
Conținutul: Lipire fără o ordine dată.
Tipul de activitate:Formare de priceperi și deprinderi
Mijloc de realizare: exercițiu
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură și viața cotidiană,valorificând deprinderile de lucru însușite
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE:
-OC1- să denumească materialele și instrumentele de lucru puse la dispoziție.
-OC2- să descrie modul de lucru în vederea realizării temei;
PSIHOMOTRICE:
-OPM1-să întindă pasta de lipit pe forma dată;
-OPM2-să lipească corespunzător decupajele primiteîn spațiul indicat;
AFECTIV-ATITUDINALE:
-OA1- vor relaționa cu membrii familiei în realizarea temei;
337.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee didactice – jocul,explicația, demonstrația, exercițiul
Mijloace didactice –pastă de lipit,mască,decupaje.
Forme de organizare – frontal, individual
STRATEGIA DE EVALUARE – probă practică:-aplicarea elementelor în spațiul dat
Resurse:
Bibliografice:
1. Dumitriu Gh., Dumitriu C.,2003 Psihopedagogie, Editura Didactica și Pedagogică, București,
2. M. Mătăsaru, M. Chiriloaie, V. Pricopoaia, L. Mătăsaru, C. Nedelcu,2004 „Proiectarea didactică în învățământul preșcolar“, Editura CCD Bacău;
3. Curriculum pentru educația timpurie (a copiilor de la naștere până la vârsta de6 ani) 2019, Ministerul Educației Naționale
Subiectul ludic: :,, Elefantul Elmer din pătrate sau discuri”
Capitolul: Propoziția logică
Tema: Identificarea formelor geometrice: pătrat, disc
Modalități de realizare: joc exercițiu
Tipul de activitate: Consolidare
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Să recunoască, să denumească și să utilizeze formele geometrice pătrat și disc în joc
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
COGNITIVE
OC1 - să identifice pătratul și discul dintr-o mulțime de alte forme geometrice;
OC2 - să formeze mulțimi după un criteriu dat (formă,culoare);
PSIHOMOTRICE
OPM-să mânuiască materialul didactic pentru rezolvarea sarcinilor;
AFECTIV-ATITUDINALE
OA -vor manifesta interes pentru realizarea sarcinilor de lucru.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee didactice – jocul,explicația, demonstrația, exercițiul
Mijloace didactice –siluetă elefant,tablă magnetică,forme geometrice magnetice pătrat,discuri.
Forme de organizare –frontal, individual
STRATEGIA DE EVALUARE – probă practică:-recunoașterea și denumirea formelor geometrice
Resurse:
Bibliografice
1. Mătăsaru, Maria; Chiriloaie, Maria; Nedelcu, Carmen; Pricopoaia, Viorica; Mătăsaru, Lavinia, Proiectarea didactică în învățământul
preșcolar,2008; Editura Casei Corpului Didactic, Bacău;
2. Curriculum pentru educația timpurie(a copiilor de la naștere până la vârsta de6 ani) 2019, Ministerul Educației Naționale
Subiectul ludic: ,,De-a cofetarii “
Capitolul: Relații interumane
Tema: Relații de grup
Tipul de activitate: Formare de priceperi și deprinderi
Activitatea de învățare: joc de creație
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Îmbogățirea vocabularului activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să utilizeze un limbaj oral
corect din punct de vedere gramatical.
OBIECTIE OPERAȚIONALE:
COGNITIVE :
OC1 - să denumească obiectele de pe masă și materialele folosite pentru a face o prăjitură;
OC2 - să manifeste spontaneitate și creativitate în interpretarea rolului asumat;
PSIHO-MOTRICE :
OPM1 - să utilizeze corect materialele de lucru, pentru obținerea aluatului;
OPM2 - să modeleze cu mișcări disculare ale palmelor față de planșetă aluatul .
338.
AFECTIV ATITUDINALE:
OA- să aplice regulile de comportament, pentru realizarea sarcinii de rol;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee – jocul de rol, explicația
Mijloace didactice – aluat,sucitor,tavă,șorțuri;
Forme de organizare – frontal,individual
STRATEGIA DE EVALUARE:Probă practică: aplicarea normelor de comportare în îndeplinirea rolului atribuit conform sarcinii de joc.
Resurse:
Bibliografice:
1. Cojocariu, Venera-Mihaela,2008 Fundamentele pedagogiei, Editura V & I Integral, București;
2. Dumitriu, Gheorghe; Dumitriu, Constanța, 2003 Psihopedagogie pentru gradul II și definitivat, EDP, București;
3. Mătăsaru, Maria; Chiriloaie, Maria; Nedelcu, Carmen; Pricopoaia, Viorica; Mătăsaru, Lavinia,2008 Proiectarea didactică în învățământul
preșcolar,Editura Casei Corpului Didactic, Bacău;
4. Curriculum pentru educația timpurie (a copiilor de la naștere până la vârsta de 6 ani) 2019, Ministerul Educației Naționale
PROIECT DIDACTIC - TIPURI DE COMUNICARE
Profesor Artin Cătălin,
Școala Gimnazială Nr. 2 Botoșani
Clasa:a VIII- a A.
Disciplina:Consiliere și orientare
Tema: Tipuri de comunicare
Tipul lecției: Comunicare de noi cunoștințe
Competența specifică: Proiectarea unei strategii de omunicare eficientă în familie;
Competența generală: Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării personale și profesionale.
Obiective operaționale: La finalul activității, elevii vor fi capabili:
O1 - să aplice modelul comunicării eficiente în diferite situații de viață;
O2 - să exempifice situații de atitudini privind stilul de comunicare asertiv, pasiv, agresiv și mesaje la persoana I, în angrenajul relațiilor
interpersonale;
O3 - să identifice factorii care influențează negativ comunicarea interpersonală;
O4 - să exerseze modalități asertive de comunicare în diferite situații care presupun refuzul;
Metode și procedee didactice: conversația euristică, problematizarea, exercițiul, ice-breaking, explicația, lucrul în echipă, braistorming;
Mijloace didactice: markere, fișe de lucru, fișe informative,coli A4, post-ituri, tablă, cretă;
Forme de organizare: frontal și individual; în grupe de 5-6 elevi.
Desfășurarea activității
1. Moment organizatoric: pregătirea video-proiectorului și a materialului de prezentat. Efectuarea prezenței elevilor.
2. Captarea atenției:
Exercițiu de energizare: „Găsește-ți partenerul”. Elevii formează un cerc. Fiecare elev primește un cartonaș pe care este scris un cuvânt. La
semnalul „Găsește-ți partenerul!”, fiecare trebuie să-și găsească perechea care are cartonașul ce conține un cuvânt sinonim, de exemplu: vesel-fericit;
supărat-trist; prieten-amic; zăpadă-omăt; stresat-agitat etc.
3. Comunicarea subiectului și a obiectivelor lecției:
Profesorul prezintă obiectivele lecției.
4. Dirijarea învățării
Profesorul întreabă elevii: „- Ce vă vine în minte atunci cînd vă gândiți la comunicarea interpersonală?”
Profesorul notează pe tablă toate ideile privind comunicarea interpersonală, pe care le spun elevii, și la final clarifică schema clasică a
comunicării.
Profesorul oferă repere teoretice despre comunicare asertivă, pasivă, agresivă (Anexa1). Apoi le propune elevilor un exercițiu pe grupe, cu scopul
de a face comparații între comunicare asertivă, pasivă, agresivă.
Exercițiu de comunicare: Se formează grupe de 5-6 elevi. Fiecare grupă trage la sorți câte un bilețel pe care sunt prezentate trei scenarii / situații.
Fiecare grup trebuie să formuleze un răspuns asertiv, pasiv, agresiv. După prezentarea răspunsurilor, profesorul le muțumește elevilor pentru implicare
și accentuează importanța comunicării asertive în orice situație de viață. Profesorul întreabă elevii: „Care sunt sentimentele asociate cu comunicarea
asertivă?” (a te simți bine cand ești tu însuți,a fi încrezător, a avea încredere în tine etc).
339.
5. Obținerea performanței:
Profesorul aduce o cutie în care a așezat cartoane colorate, pe care a scris exemple de comunicare ineficientă, descrierea acestora, exemple. Câte
un elev de la fiecare grupă va extrage un carton cu unul din exemplele oferite în fișă – Exemple de modalități ineficiente de comunicare. Ei vor avea
de identificat la exempul de pe carton soluțiile de comunicare interpersonală eficientă, prezentându-se/actualizându-se principiile comunicării asertive,
în opoziție cu comunicarea pasivă, agresivă. După ce soluțiile au fost identificate, citite, profesorul concluzionează prin a le transmite importanța
folosirii mesajelor la persoana I. (Anexă-fișă „Cum formulam un mesaj la persoana I?”)
6. Asigurarea feedbackului:
La sfârșitul activității profesorul împarte elevilor - Fișa de feedback – „Continuă povestea” (Anexa 3).
7. Evaluarea performanței:
Evaluare: se va aprecia contributia elevilor la activitate (1minut).
Tema pt acasă : Fă o listă cu beneficiile pe care le poți avea în cazul reușitei de a deveni asertiv.
Bibliografie:
1. Adriana Băban – Consiliere educațională, Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, (2001), Imprimeria ArdealulCluj-Napoca;
2. Universitatea de Vest din Timișoara, „Revista de psihologie aplicată”, Revista Centrului de Studii și cercetări psihologice – anul 2, nr. 1 2000.
Anexa 1
Exemple de mesaj:
Colegul tău îți ia mâncarea din geantă fără să îți ceară voie, dar ție îți este foarte foame.
Ați stabilit să mergeți cu colegii la un film la o anumită oră și zi, dar ei au modificat între timp ziua, fără să te anunțe și pe tine. Tu ai fost la data
stabilită inițial și ai așteptat degeaba. Ce faci?
Colegii au scris pe banca ta cu vopsea care nu se poate șterge: « Ești un tocilar! ».
Un prieten apropiat îți înșală încrederea spunând lucruri neadevărate despre tine într-un cerc de prieteni.
Sunteți profesori în locul meu. Cum ați critica elevii care întârzie mereu la ore?
Ți-ai cumpărat un set de carioci de calitate și observi că colegul tău de bancă le folosește în fiecare zi fără să le ceară.
În ultima vreme observi că un elev din școală te provoacă zilnic împingându-te în pauze, adresându-ți cuvinte jignitoare.
Anexa 2
Răspundeti ASERTIV folosind mesaje la persoana I.
Cum formulăm un mesaj la persoana I?
1. Spune ce simti.
Exemplu: Mă simt ………………………..sau
Măsupar/bucur/enervez/deranjeaza/rusinez……(emoția).
2. Descrie situatia
Atunci când……………………… (Descrie pe scurt ce te nemulțumește sau te bucură).
3. Spune în ce fel vrei să schimbe situația.
Aș dori/Mi-ar plăcea să…………………….(Descrie ceea ce ți-ar plăcea să facă persoana cu care discuti,cum anume ți-ar plăcea să se comporte).
Anexa 3
Comunicarea este ca un buchet de trandafiri, eu prefer să le spun oamenilor cuvinte frumoase..........................................................
PROIECT DIDACTIC - CUM ÎȚI EXPRIMI EMOȚIILE?
Prof. Mihaela Artin,
Liceul Tehnologic „Petru Rareș” Botoșani
Clasa: a IX - a
Disciplina: Consiliere și orientare
Modulul: Comunicare și abilități sociale
Tema: Cum îți exprimi emoțiile?
Tipul lecției: Comunicarea de noi cunoștințe
Competenta specifică: Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoțional
Competența generală: Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei
340.
Obiective operaționale: La finalul activității, elevii vor fi capabili:
O1 - să identifice legătura dintre emoții și comportamente;
02 - să identifice reacțiile comportamentale pe care le au asociate emoțiilor;
O3 - să exemplifice modalități eficiente de a gestiona emoțiile.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee didactice: conversația euristică, problematizarea, descoperirea, brainstormingul, explicația, lucrul în echipă,
Mijloace didactice: markere, cartonașe cu emoticoane, post-it-uri
Forme de organizare: frontală.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
1.Moment organizatoric:
Profesorul creează condițiile desfășurării lecției – prezentarea, pregătirea materialelor didactice.
2.Captarea atenției:
Profesorul le cere elevilor să se așeze în cerc, apoi aceștia primesc o „minge fierbinte” care trece pe la fiecare participant. În acest timp, fiecare
participant își rosește numele și spune cum se simte în ziua respectivă. Pentru a facilita exprimarea stării fiecăruia, elevii pot face comparație cu un
animal („Mă simt greoi ca un elefant.”; ,, Mă simt puternic ca un leu” ,,Mă simt energic ca o albină”). Rolul exercițiului este acela de a identifica
starea în care se află, de a intra în contact cu el și de a exprima cât mai multe emoții. După ce fiecare elev a identificat starea în care se află, se anunță
că, pe parcursul activității, se va discuta despre emoții și despre cum una și aceeași situație provoacă emoții diferite persoanelor care o trăiesc.
3.Comunicarea subiectului și a obiectivelor lecției:
Profesorul anunță tema lecției ,,Emoții și comportamente” și obiectivele acesteia.
4.Dirijarea învățării:
Profesorul inițiază exercițiul „Emoțiile noastre”care are drept scop identificarea emoțiilor și a legăturii dintre emoție, gând și comportament.
Elevii primesc cartonașe cu emoticoane și au ca sarcină să mimeze emoția respectivă, să verbalizeze un gând asociat emotiei respective, apoi un
comportament asociat emoției (Fișă de lucru - Anexa 1).
5.Obținerea performanței:
Profesorul propune elevilor exercițiul „Semaforul emoțiilor” care are drept scop formarea și dezvoltarea autocontrolului emoțional. Elevii se
împart în grupe de 4 - 5. Fiecare grupă primește fișa „Semaforul emoțiilor”, o emoție scrisă pe un post-it și următoarea sarcină de lucru: Stabiliți
situația care generează emoția negativă, apoi aplicați semaforul emoțiilor pentru a controla emoția. (Fișă de lucru anexa 2).
6.Asigurarea feedbackului:
Profesorul împarte elevilor câte un post-it și îi roagă să deseneze emoția care-i caracterizează, apoi să spună cum s-au simțit în timpul activității și
să argumenteze de ce.
7.Evaluarea performanței:
Evaluarea se va face cu ajutorului unui
joc Wordwall - https://wordwall.net/ro/resource/47888619/emotii-si-sentimente.
Profesorul apreciază activitatea a elevilor.
Bibliografie:
Băban, Adriana(coord.) (2001), Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca;
Goleman, Daniel (2008), Inteligența emoțională,Curtea veche, București;
Surse electonice-www.didactic.ro.
Fișa de lucru 1
341.
Fișa de lucru 2 Semaforul emoțiilor
PROCESUL LITERAR – METODĂ INTERACTIVĂ PENTRU ORELE DE LITERATURA ENGLEZĂ
Cristina Baciu
Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov
Procesul literar este o metodă adecvată orelor de literatură de la finalul studiului unei opere literare, fie ea nuvelă, roman sau piesă de teatru.
Aceasta se poate adapta foarte ușor unor opere din literatura engleză sau americană studiate la clasă, precum The Picture of Dorian Gray (Oscar Wilde),
Lord of the Flies (William Golding) sau The Great Gatsby (Scott Fitzgerald).
Deoarece studiasem The Picture of Dorian Gray, le-am sugerat elevilor de clasa a XII-a, profilul științe ale naturii, bilingv engleză, să ne folosim
de toate cunoștințele acumulate pentru a construi un caz în jurul personajului principal și a-l aduce în fața instanței sub acuzația de omor (personajul
principal îl omoară cu sânge rece pe prietenul său Basil Hallward, artistul care i-a pictat portretul) pentru a fi judecat și pedepsit. În orele premergătoare
activității propriu-zise, am vizionat secvențe de film și am lecturat pasaje importante din roman, am discutat subiectul romanului, am punctat cele mai
importante evenimente din poveste, am realizat caracterizări de personaje și am comentat cele mai importante teme, toate în contextul Estetismului și
Decadentismului.
Prin vizionarea de filme documentare, ne-am familiarizat cu Anglia din perioada Victoriană, prilej cu care am purtat discuții despre discrepanțele
sociale din vremea respectivă, rigiditatea în găndire și comportament și ne-am concentrat pe viziunea lui Oscar Wilde asupra artei și a rolului acesteia
(Art for art’s sake), ideea de la baza romanului. Pentru familizarizarea elevilor cu desfășurarea unui proces, formulele de adresare și limbajul dintr-o
curte de justiție, le-am sugerat să urmărească câteva episode din seriale americane de success ca Suits, The Good Wife sau Family Law.
Componenta lingvistică fusese deja acoperită prin parcurgerea unității de învățare Law and Order din manualul școlar, unde prin intermediul
diverselor activități de învățare elevii au făcut noi achiziții lexicale sub fomă de expresii fixte și idiomatice sau locuțiuni (ex. tipuri de contravenții și
infracțiuni, pedepse, profesii din sistemul de justiție) și structuri gramaticale legate de subiect, dar și-au și consolidat cunoștințele de limbă dobândite
anterior.
342.
Pasul următor a constat în distribuirea rolurile necesare desfășurării procesului (ex. avocatul acuzării, avocatul apărării, judecătorul, martori,
jurați, detectivi particulari etc.), după care elevii au pregătit, prin muncă în echipă, pledoariile de început utilizând informații obținute din parcurgerea
operei literare. În timpul procesului, cei chemați să depună mărturie, au recurs, de asemenea, la cunoștințele pe care și le-au însușit pe parcursul
studierii romanului.
În tot acest timp, profesorul i-a ghidat pe elevi în pregătirea declarațiilor, a pledoariilor și a venit în sprijinul acestora ori de câte ori a fost
nevoie, fie cu informații, fie cu idei.
Întregul proces s-a derulat în limba engleză, iar copiii și-au luat rolurile în serios. Au fost chemați să dea mărturie martorii acuzării și ai apărării,
experți în criminalistică, detectivi particulari și prieteni sau rude ale celor implicați în proces. Verdictul final a fost ”guilty”, ceea ce înseamnă că
acuzatul a fost găsit vinovat și condamnat la închisoare pe viață pentru fapta comisă.
Feedback-ul primit de la elevi a fost pozitiv, aceștia apreciind faptul că am făcut ceva cu totul altfel la ora de literatură și le-am dat libertatea să-
și conducă activitățile, să ia decizii, să fie creativi. O activitate ca aceasta este bine-venită ori de câte ori simțim că s-a instalat monotonia și simțim
nevoia unei schimbări în modul în care lucrăm.
Avantajele metodei:
este o metodă interactivă, care îi stimulează pe elevi și îi încurajează să-și exprime liber ideile
le permite elevilor să-și folosească imaginația și să fie creativi
este o activitate centrată pe elev - elevii au independență în cercetare, în elaborarea declarațiilor martorilor și în conducerea dialogului indiferent
de rolul pe care îl au
încurajează dialogul și cooperarea între elevi
conduce la dezvoltarea abilităților de exprimare liberă în limba engleză (public speaking skills), abilități de argumentare persuasivă, gândire
critică și analitică
Dezavantaje: este o activitate consumatoare de timp și necesită o pregătire minuțioasă și o informare riguroasă pe lângă cunoașterea subiectului
romanului, a conflictului și a personajelor. Profesorul trebuie să fie permanent printre elevi pentru a-i îndruma și a le oferi datele de care aceștia au
nevoie.
PROIECT DE ACTIVITATE FLORILE DE PRIMĂVARĂ
Balazs Monica
Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Șimleu
DATA: 11. III. 2018
CLASA: a VII- a, VIII-a
ARIA CURRICULARĂ: TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ
DISCIPLINA: Terapia ocupațională
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Activități cu caracter ergoterapeutic
SUBIECTUL LECȚIEI: Florile de primăvară
TIPUL LECȚIEI: Mixtă
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor însușite despre mediul înconjurător și despre florile care cresc în anotimpul
primăvara.
Obiective cadru:
1. Dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a realității din mediul înconjurător.
2. Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea tehnicilor de îngrijire a florilor.
Obiective de referință:
– să observe și să denumească efectele unor fenomene din natură asupra florilor;
– să utilizeze un limbaj specific științelor naturii în descrierea unor viețuitoare, fenomene din mediul înconjurător;
– să formuleze întrebări în legătură cu fenomenele observate.
Obiective operaționale :
O1 - să observe florile și părțile lor componente;
O2 - să precizeze care sunt metodele de îngrijire ale florilor;
O3 - să precizeze factorii de mediu de care au nevoie florile)
O4 - să rezolve cerințele exercițiilor (plantarea unor flori de primăvară).
O5- să realizeze cartea cu titlul:”Mireasma de primăvară”
STRATEGII DIDACTICE :
Metode și procedee: exercițiul, conversația, explicația, experimentul, demonstrația, munca independentă
Materiale didactice: laptop, videoproiector, prezentare power-point, flori de primăvară, fișe de lucru, pământ pt flori, mănuși, vase, hârtie xerox,
lipici, foarfecă.
343.
Forme de organizare: frontală, individuală, în perechi
Forme de evaluare: observația sistematică, evaluare verbală
Resurse temporale: 45 minute
Resurse umane: 11 elevi
1.Moment organizatoric: Se asigură climatul unei bune desfășurări a lecției.
Se pregătesc materialele necesare desfășurării experimentului.
Mijloace: Flori de primăvară, pământ, vase. Timp: 1 min
2. Captarea atenției: Voi spune câteva ghicitori al căror răspuns să fie diferite specii de flori de primăvară.
(Anexa 1). Elevii răspund la ghicitori. Mijloace: ghicitori Timp: 5 min
3. Enunțarea scopului și a obiectivelor operaționale: „Astăzi, la ora de Terapie ocupațională, vom învăța despre tipurile florilor de primăvară.
Elevii ascultă cu atenție. Timp: 1 min O1
4. Dirijarea învățări: Înainte de a începe realizarea unui proiect,voi prezenta un material Power –Point despre Florile primăverii.
Elevii observă florile din cadrul proiectului. Primul proiect va constata din realizarea unui mini grădină în clasă. Vom avea nevoie de uneltele și de
florile prezentate anterior. Elevii sunt atenți la explicații și ascultă cerințele profesorului. O1
Elevii vor fii grupați, o grupă va realiza grădina, cealaltă grupă va realiza fișa de lucru.
( Anexa 2,3 ) O2
Mijloace: Prezentare power-point, laptop, Videoproiector. Flori de primăvară, mănuși, pământ pt flori, vase, fișă de lucru Timp: 20 min O4
5. Realizarea feed-backului: Realizarea cărți cu titlul:” Mireasma de primăvară” (Anexa 4) Elevii vor decupa imaginile despre flori, apoi vor lipi la
fiecare floare denumirea corespunzătoare. Aranjează corect imaginile în funcție de cerințe.
Mijloace: Imagini color, hârtie xerox, lipici foarfecă. Timp: 15 min O5
6. Aprecierea activității: Profesorul face aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat activitatea și despre gradul de implicare al elevilor. Elevii
ascult concluziile și aprecierile. Timp: 1 min
7. Evaluarea: Se vor analiza fișele de lucru și propun un execițiu de autoevaluare verbală în care elevii vor vedea dacă au lucrat corect. Timp 2 min
O3
Anexa 1 Anexa 2 FIȘĂ DE LUCRU
1. Clopoțel
Mititel,
Scoate capul din zăpadă,
Primăvara să o vadă.
(Ghiocelul)
2. Steluțele colorate,
Pe lujer sunt înșirate,
Roiesc fluturi și albine,
Peste stratul de …
(Zambile)
3. O steluță minunată,
Cu parfum înmiresmată.
Cam de Paști când înflorește
De Narcis ne amintește
Știi tu cum ea se numește?
(Narcisa)
Anexa 3 Colorează, apoi decupează!
344.
Anexa 4 Decupare, lipire
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerghit, I. – “Terapia educationala integrata” ( Ed. Pro Humanitate – Bucuresti 1997)
2. Ilie, M.D. – „Elemente de pedagogie generală“ (Ed. Mirton – Timisoara, 2005)
3. Site-ul educațional, Didactic.ro
4. www. Twinkl. ro
UTILIZAREA METODEI FACILITATEA GRAFICĂ ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. înv. preșcolar, Balteș Camelia Maria
Grădinița cu PP nr. 33 Sibiu
Metoda – Facilitarea grafică se referă la practica de a utiliza cuvinte și imagini pentru a crea o hartă conceptuală a conversației. Aceasta se poate
realiza înainte, în timpul sau după ce s-a desfășurat conversația.
Grupa: mare
Domeniul Limbă și Comunicare: educarea limbajului
Tema: “Omida mâncăcioasă ne învață”
Mijloc de realizare: Facilitarea grafică
Tipul activității: Formarea de priceperi și deprinderi
Scopul: Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral prin utilizarea unor metode non-formale
Obiective operaționale:
O1 - să identifice personajul principal și etapele de dezvoltare
O2 - să găsească antonimul/omonimul cuvântului dat;
O3 - să despartă cuvintele în silabe, realizând și reprezentarea grafică;
O4 - să realizeze siluete ale elementelor din povestire;
O5 – să realizeze o hartă conceptuală pe baza textului povestirii
Sarcina didactică: completarea propozițiilor eliptice, formarea diminitivului unui cuvânt, formarea pluralului unui cuvânt, găsirea antonimelor unui
cuvânt, identificarea sunetului inițial, găsirea de cuvintelor omonime, despărțirea în silabe a cuvintelor și reprezentarea lor grafică, recunoașterea
povestirii având la dispoziție fragmente, formularea de propoziție cu un cuvânt dat, numărarea cuvintelor din propoziție și reprezentarea grafică a
acestora, realizarea de siluete ale elementelor din povestire, realizarea unei hărți conceptuale.
345.
Reguli de joc: Copiii sunt împărțiți în trei echipe: echipa fluturilor, echipa buburuzelor și echipa omizilor. Câte un reprezentant al fiecărie echipe va
veni pe rând și va rezolva sarcina scrisă pe plicul aflat în una din cele 7 coșulețe notate cu zilele săptămânii. Pentru fiecare răspuns corect, copiii vor
putea să hrănească pe omida pofticioasă și astfel să o ajute să își îndeplinescă dorința: aceea de a se transforma într-un fluture. Se va trece la
complicarea acestui. Câte un reprezentant de la fiecare echipă va primi un jeton cu un obiect desenat, va trebuie să alcătuiască o propoziție cu acesta,
să o reprezinte grafic, apoi să numere cuvintele propoziției și să le reprezinte grafic. Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu un bănuț. Câștigă
echipa cu cei mai mulți bănuți.
Elemente de joc: supriza, bagheta fermecată, întrecerea, mânuirea materialelor, aplauzele
Materiale didactice: baghetă, coșulețe cu zilele săptămânii, plicuri cu sarcinile jocului, jetoane cu ajutorul cărora să rezolve sarcinile concursului,
jetoane cu imaginile allimentelor pe care omida la consumă în poveste, însemne pe covor pentru rezolvarea sarcinilor, tabla de scris cu cretă, panou pe
care este marcat numărul de silabe cu ajutorul unor imagini care ilustreză bătaia din palme, omidă, cocon și fluture realizate din pânză, cufăr, foi flip-
chart, creioane colorate, foarfece, recompense.
Metode și procedee: conversatia, explicatia, demonstrația, jocul, exercițiul, problematizarea.
Forma de organizare: pe grupe
Forme și metode de evaluare: evaluare curentă, aprecieri verbale, analiza rezultatelor, observarea comportamentului verbal și nonverbal.
Anunțarea temei: Jocul de la activitatea limbajului cu ajutorul căruia o vom ajuta pe omiduță să se transforme în fluture se numește “Omida
mâncăcioasă”.
Se vor prezenta copiilor sarcina de lucru și regulile jocului.
a) Explicarea regulilor jocului
Copiii sunt împărțiți în trei echipe. La prima probă avem nevoie 7 plicuri pe care se află scrise zilele săptămânii. Vine în față și se așează pe
însemnele de pe covor câte un reprezentant al fiecărei echipe. Plicurile vor fi deschise pe rând, începând cu luni și terminând cu duminică. Sarcinile
vor fi variate și vor încerca să acopere câte mai multe din aspectele legate de dezvoltarea vorbirii.
Cu jetoanele primite drept recompensă, copiii trebuie să hrănească omida.
b) Executarea jocului de probă
Voi alege un copil din prima grupă îl poftesc pe primul însemn de pe covor și îi înmânez un alt plic, in care se află sarcina pe care trebuie să o
rezolve.
c) Executarea jocului de către copii
După ce mă asigur că au înteles regulile jocului, vom trece la desfășurarea jocului propriu-zis. Voi corecta eventualele greșeli și va face
precizările pe care le consideră necesare pentru o bună desfășurare a jocului.
Luni – “Spune-mi opusul cuvântului!”(antonime)
(aprins/stins, zi/noapte, aproape/departe)
Marți – “Completează propoziția!” (propoziția eliptică)
Miercuri – “Desparte în silabe” (despărțirea în silabe)
(măr, salam, cașcaval)
Joi – “Spune-mi la ce te gândești!” (omonime)
(broască, rachetă, liliac)
Vineri – “Cu ce sunet începe cuvântul?” (identificarea sunetului inițial)
(pară, brioșă, castravete)
Sâmbătă – “Eu spun una, tu spui multe” (pluralul)
(pună/prune, acadea/acadele, cârnat/cârnați)
Duminică - “Cum alintăm?” (diminutivul)
(omidă/omiduță, prăjitură/prăjiturică, fluture/fluturaș)
În funcție de zilele săptămânii și de răspunsurile oferite, copiii hrănesc omida: luni – un măr, marți- două pere, miercuri-trei prune, joi-patru
căpșuni, vineri-cinci portocale, sâmbătă-o prăjitură, o înghețată, un castrevete murat, o felie de cașcaval, o bucată de salam, o acadea, o felie de
plăcintă, un cârnat, o brioșă și o felie de pepene, duminică-o frunză. În acest moment, omida intră în cocon.
e) Complicarea jocului
Pentru a complica jocul, la final, copiii vor trebui să formuleze propoziții cu un cuvânt dat pe jeton, și să reprezinte grafic la tablă propoziția și
cuvintele.
- Ce am reușit să realizăm noi astăzi din ceea ce ne-am propus?
(Am alcătuit propoziții, am despărțit în silabe... am realizat o felicitare pop-up.)
“V-ați gândit, v-ați consultat/ Și răspunsuri bune-ați dat,/ Dar timpul s-a terminat/ Câți bănuți ați câștigat?/ Hai să numărărm în cor/ Și să stabilim
un scor./ Să rostim cu voce tare/ Echipa câștigătoare.
f) Obținerea performanței
Copiii primesc foi de hârtie pe care vor desena, în echipe, elementele din poveste, pe care apoi le decupează și utilizează la realizarea unei hărți
conceptuale.
g) Încheierea activității
Se vor face aprecieri verbale generale cu privire la modul în care preșcolarii s-au descurcat pe tot parcursul desfășurării activității. La final, timpul
omidei în cocon s-a scurs. Ea s-a transformat într-un minunat fluture încărcat cu recompense pentru cei mici.
346.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru Educația Timpurie, 2019
2. METODELE NONFORMALE (snsh.ro)
3. Eric Carle, Omida mâncăcioasă, Editura cartea copiilor, București, 2007
MODELE DE BUNE PRACTICI FOLOSIND METODE NON-FORMALE ÎN PROCESUL
FORMATIV – EDUCATIV. DESPRE CONFLICT ȘI DISCRIMINARE
Prof.înv.primar Beldiman Ramona-Nicoleta
Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu,, Cluj-Napoca/Cluj
PROIECT DIDACTIC
Clasa : a III a/ Disciplina: Educație civică
Subiectul lecției: CONFLICTUL. DREPTUL DE A NU FI DISCRIMINAT
Tipul lecției: recapitulare și sistematizare de cunoștințe
Scopul :
-Utilizezarea de noțiuni de limbaj specifice domeniului civic
-Dezvoltarea capacității de a transpune situații conflictuale/discriminatorii simple în practică
-Dezvoltarea gândirii critice - investigative
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili :
-Să identifice situații conflictuale/discriminatorii concrete
-Să argumenteze necesitatea evitării și gestionării conflictelor
-Să identifice și să analizeze emoțiile/stările subiecților implicați în conflict
-Să experimenteze roluri de agresor/victimă
-Să se implice în deciziile grupului
I. Resurse metodologice
Strategii didactice:
1.Tipul : euristică ; algoritmică ; inductivă
2.Metode și procedee: dezbaterea, conversația euristică, problematizarea, ,,Arborele lui Daniel Sapiro- despre conflict,, ,,Schimbă perechea,,,
cvintetul, acrostihul, turul galeriei,, improvizația
3. Mijloace de învățământ: coli, carioci, lipici, scotch
4. Forme de organizare: frontal, pe grupe, pe echipe
II. Forme și tehnici de evaluare: formativă, autoevaluarea, observarea comportamentului
SCENARIUL DIDACTIC
1.Moment organizatoric:
Verific prezența elevilor și toate resursele materiale necesare. Asigur o atmosferă plăcută, atractivă (suport muzical în surdină). Mobilierul este așezat
pentru lucru pe grupe.
2. Captarea atenției: JOC ICEBREAKING- ,,PĂPUȘI,,
Descrierea jocului (rezolvarea conflictelor, anti-violență, anti-discriminare)
Elevii sunt împărțiți pe echipe și primesc câte o foaie de bloc, carioci, foarfeci și scotch. Vor crea și vor da viață unor păpuși(siluete de copii)
pe care le vor personaliza cum doresc cu ajutorul culorilor(de la culoarea pielii, a ochilor, culoarea, textura și lungimea părului, înălțime, robustețe,
semne distinctive, alte detalii). La final îi vor da și o identitate (nume). Apoi păpușile vor fi lipite pe tablă. Fiecare echipă își va descrie (înălțime,
vârstă, nume, ocupație, familie, etc) după care restul elevilor vor fi încurajați de către învățător să spună câte un lucru rău ( defecte) despre creația
echipei, fără a da însă explicații de ce fac asta. Însă de câte ori un participant spune un lucru rău despre păpușă, învățătoarea va rupe o bucată mare din
ea…..până când aceasta(toate păpușile, pe rând) este făcută bucăți. Apoi participanții vor fi rugați să le asambleze la loc prin lipire cu scotch sau alte
modalități.
Reflecție și evaluare(munca în echipă, comunicare asertivă, respect, empatie, integritate)
Ce ați avut de făcut? Cum v-ați simțit în timpul procesului de creație? Dar când ați definitivat păpușa? Ce s-a întâmplat apoi? Cum v-ați simțit voi,
restul, când ați făcut comentarii negative? Dar voi, creatorii, când am rupt bucăți din păpușă? Învățătoarea trebuie dirijeze discuția astfel încât
participanții să concluzioneze că ea nu va mai fi niciodată la fel și că cicatricile/rănile interioare mai mult chiar decât cele exterioare) vor rămâne și că
nu trebuie să fim conflictuali și să nu discriminăm. Ați făcut comentarii negative în viața reală? În ce contexte? De ce? Ce s-ar fi întâmplat dacă ați fi
făcut altfel? Cum ar trebui să ne comportăm cu cei din jurul nostru? Putem schimba cursul vieții cuiva prin ceea ce spunem sau facem? + Turul
galeriei păpușilor
347.
3. Anunțarea subiectului lecției noi si a obiectivelor urmărite:
Astăzi vom lucra în echipă diferite cerințe care ne vor ajuta să înțelegem mai bine despre conflicte și cum ar trebui să ne purtăm cu cei din jurul
nostru. Se notează titlul pe tablă .
4.Dirijarea învățării:
1. Gândiți și scrieți un ACROSTIH pornind de la cuvântul CONFLICT !
C EARTĂ
O POZIȚIE
N EÎNȚELEGERI
F URIE / FRICĂ/ FORȚĂ
L ACRIMI
I NEGALITATE / INAMICI/ INJURII
C ONTRAZICERI
T ABERE / TEAMĂ
2. Construiți un CVINTET având ca temă cuvântul CONFLICT !
Conflict
dureros violent
rănindlovind provocând
Conflictul poate distruge vieți.
suferință
3. Joc ,,MĂ DOARE CÂND…,,
Pe o coală de fipchart e desenat un băiețel trist pe care îl prezint drept un coleg de clasă E reprezentat cât mai mare și mai clar, astfel încât să se vadă
clar toate părțile corpului. De la fiecare parte a corpului se trasează o linie și li se cere elevilor să identifice cauze pentru care l-ar putea durea pe
băiețel acele părți ale corpului, în raport cu colegii/alți copii.
URECHILE – aude cum e jignit, cum se spun lucruri rele despre el, înjurături/ aude râsete răutăcioase/aude cum se șușotește sau bârfește pe la colțuri
OCHII – privește nedreptățile, copii care râd de el/ observă că toți copiii se joacă și pe el îl lasă baltă/ vede cum colegii îl îmbrâncesc când trec pe
lângă el/ cum îi aruncă pe jos caietele
CAPUL – strigă copiii la el/ se gândește la ce se va întâmpla / îi plânge creierul/ e dezamăgit
GURA – le spune copiilor să nu îl mai jignească/ îi roagă să se oprească din râsete și ironii și cuvinte urate/ îl doare când plânge
GÂTUL – pentru că plânge/ poate copiii îl strâng de gât/ colegii îl trag de bluză din spate/ pentru că strigă la copii să îl lase în pace, să se oprească din
a-i mai face rău, a mai râde de el
INIMA – când e jignit/ când nu e dorit/când e singur, izolat, copiii nu se joacă cu el/ cuvintele lor sunt ca un cuțit în inima lui/ se simte discriminat
MÂINILE –îl trag de mâini/ îi întorc încheietura/ îl pișcă/ îl lovesc / cum se apără de violențe
BURTA – pentru că e lovit în ea/ simte în ea emoții negative, o strângere pentru că îi e teamî să nu sufere, nu mai vrea să vină la școală fiindcă nu e
lăsat în pace, nu se simte bine
PICIOARE – fuge de copiii care îl bat/ copiii răi îi pun piedică/ îi tremură genunchii de frică
4. PROBLEMATIZAREA. Cum îl putem ajuta pe băiețel?
- Să îl iubim, să ne jucăm cu el, să îi spunem glume, să îl integrăm în grup, să îl alintăm, să îl ajutăm să se ridice când a fost împins, să îl îmbrățișăm,
să fim prieteni cu el, să îi dăm un pupic sau jucăria noastră, să-l ajutăm la învățătură, să-l facem să zâmbească, să-i vorbim frumos, să îi dăm din
mâncarea noastră dacă nu are sau și-a uitat-o, să îl tratăm cum ne-ar plăcea și nouă
5. ARBORELE LUI DANIEL SAPIRO – DESPRE CONFLICT(situația băiețelului)
RĂDĂCINA: cauzele conflictului- DE CE?- unii copii/agresorii suntviolenți, invidioși, obraznici, le place să îi facă pe alții să sufere, poate și ei acasă
au parte de violență sau văd și aud lucruri urate și fac la fel/ băiețelul e mai nou în clasă sau mai sensibil sau nu are cum se apăra și ei au simțit asta/ nu
au fost pedepsiți niciodată cu adevărat pentru relele făcute sau doar puțin și de aceea continua/ vor să se dea mari în fața celorlați
SOLUL: mediile în care izbucnesc conflicte- UNDE?CÂND? – școală, curte, stradă, parc
TULPINA: părțile implicate în conflict – CINE?- agresorii și victima(copii)
SCORBURA: problema clară a conflictelor – CE? – un elev nou a venit în clasă sau i-a deranjat cu ceva pe agresori sau ia note mai mari sau e mai
bine văzut de profesori fiindcă e silitor și cuminte sau i-a spus doamnei învățătoare despre faptele lor rele
FRUNZELE: acțiunile concrete ale personajelor – CE FAC ELE?- se enervează, acuză, ironizează, jignesc, lovesc, discriminează, acuză, plâng,
suferă
RAMURILE: efectele supra celor implicați – CE SIMT ELE?- tristețe, teamă, dezamăgire, singurătate, agresivitate, durere(victima),frustrare,
mândrie, superioritate, satisfacție(agresorii)
FRUCTUL: soluția rezolvării conflictului
Agresorii să își recunoască greșelile, să învețe din ele, să le repare, să se schimbe, să își ceară iertare, să meargă la consiliere, să fie pedepsit/ Victima
să îi spună agresorului că nu se simte bine, e rănită de acțiunile lui, să îi ceară să se oprească, să ceară ajutor adulților, să fie iubit
5.SCHIMBĂ PERECHEA ( DEZBATERE)
Copiii stau în 2 cercuri concentrice 2 câte doi față în față și dau o soluție problemei pe care au primit-o, apoi se rotesc cu câte unul la dreapta,
schimbând mereu perechea, până rezolvă toate problemele și lucrează în echipă cu fiecare coleg. La final se citesc cazurile și soluțiile.
348.
a. Ioana și Andreea sunt colege de clasă. Ioana are 6 frați mai mici, mama e bolnavă,tata lucrează cu salariul minim pe economie. Ea vine la școală
îmbrăcată curat dar nu la modă. Andreea este singură la părinți, tata este primar și în fiecare zi se îmbracă altfel și cu haine la modă. Îi spune Ioanei că
dacă ar fi și ea dintr-o familie mai bogată ar invita-o la ziua ei care se va desfășura la un restaurant și că trebuie să se îmbrace la „modă”. Acestea s-au
certat.
- Îi explic colegei bogate că nu procedează bine/îi atrag atenția că nu e cu nimic mai presus decât colega mai săracă fiindcă nu e ea bogată, ci părinții
ei/ mă împrietenesc cu fetița săracă și nu cu cea bogată să îi demonstrez că cel mai mult contează bogăția din suflet și nu banii sau hainele/ nu ne mai
ducem nici noi la ziua ei, dacă nu poate veni și colega săracă și dacă ea mai vorbește urât/ o punem pe fetița bogată să își ceară iertare pentru ce a spus
b. În clasă sunt cei mai mulți elevi ortodocși și câțiva de altă religie (penticostali). În preajma sărbătorilor pascale copiii ortodocși au organizat un
recital de cântece și poezie, iar apoi un picnic și nu i-au invitat și pe colegii penticostali deoarece rudele le-au spus să se ferească de aceștia că sunt
„rătăciți” și s-a iscat o ceartă poreclindu-se între ei „pocăiți” și altele.
- Eu i-aș certa pe cei ortodocși că au făcut așa ceva pentru că și ceilalți sunt creștini și toți credem în același Dumnezeu și El se supără când vede așa
ceva, mai ales la niște copii/ Eu le-aș da roluri și celorlalți că au multe în comun cu religia noastră și pot și ei participa. Să găsim ce avem în comun,
nu ce ne desparte.Pot fi îngerași la serbare./Doamna învățătoare ne-a învățat să nu discriminăm și să fim buni și ne spune că Dumnezeu e numai unul
și ne iubește pe toți. Și noi avem colegi de altă religie dar au făcut parte din serbare.
c. În clasa ta a venit un nou coleg- un copil în cărucior cu rotile. Nu poate să facă ce faceți voi, copiii sănătoși: nu poate face sport, nu poate alerga,
are nevoie de ajutor să meargă la toaletă. Toți îl izolează și nu îl vor în echipă pretinzând că îi încetinește.
-Eu mă voi juca cu el/ îl iau în echipa mea că e isteț și bun la matematică/ La un concurs de alergare el poate cronometra sau da startul, să se simtă și
el util
d. O colegă suferă de diabet. Urmează să faceți o vizită la un laborator de cofetărie. Ea e dezamăgită, plânge că nu va putea participa și degusta
dulciuri, fiind pofticioasă, dar bolnavă.
- O rog pe doamna învățătoare să mergem altundeva să poată veni și colega/rămân cu ea afară din cofetărie , să nu îi fie poftă/Vom servi împreună un
fruct, îl vom împărți, în loc de prăjitură
5. Obținerea performanței – IMPROVIZAȚIE/joc de rol(elevii, în grupuri, imaginează diverse situație descriminatorii, ei își distribuie rolurile și le
joacă, de la situația conflictuală până la deznodământ) + JOC ,,PÂNZA DE PĂIANJEN,,(joc social)
Elevii așezați în cerc primesc un ghem pe care îl vor desfășura pe măsură ce îl vor pasa de la unul la altul(aleatoriu) subliniind 1-2 calități ale celuilalt.
Astfel se va țese o pânză a prieteniei și toleranței, sub dictonul. ,,Trebuie să trăim în armonie unii cu alții. Spune nu discriminării!,,
Bibliografie:
1. Cerkez M, Costea, O. Sarivan, L, 2009, Educația nonformală și informală: realități și perspective în școala românească , Editura Didactică și
Pedagogică
2. Lazăr I, Păun A., Mierlea S., 2019, ,,Educația globală în contexte pedagogice non-formale,, Ed. Presa Universitară Clujeană
3. Pânișoară I.O.,2022, ,,Enciclopedia metodelor de învățământ,, , Ed. Polirom
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ
Profesor: ec.Berza Ana Maria
Liceul Economic Alexandru Ioan Cuza Piatra Neamț
Clasa: a IX
Modulul: Bazele contabilității
Unitatea de rezulate ale învățării : Aplicarea conceptelor de bază ale contabilității
CUNOȘTINȚE: Prezentarea conceptului și elementelor definitorii ale obiectului și metodei contabilității
ABILITĂȚI: Aplicarea reglementărilor contabile de grupare și clasificare a activelor, capitalurilor proprii, datoriilor, a veniturilor și cheltuielilor
ATITUDINI: Implicarea independentă și responsabilă în delimitarea activelor, capitalurilor proprii, datoriilor, a veniturilor și cheltuielilor
Unitatea de învățare: Obiectul și metoda contabilității
Titlul lecției: Structuri de imobilizări necorporale și corporale
Tipul lecției: mixtă
Scopul lecției: Comunicarea,asimilarea și însușirea de noi cunoștințe privind structurile imobilizărilor necorporale și corporale
Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
Identifice caracteristicile imobilizărilor necorporale;
Enumere principalele structuri ale imobilizărilor necorporale;
Definească imobilizările corporale;
Identifice asemănările și deosebirile dintre imobilizările necorporale și corporale;
349.
Încadreze corect elementele patrimoniale în structurile corespunzătoare.
Obiective cu efecte asupra personalității:
a) afective: curiozitatea de a transpune în practică cunoștințele teoretice, dorința de a-și perfecționa tehnica de operare în contabilitate și implicarea în
rezolvarea fișei de lucru propuse;
b) psihomotorii: să-și formeze priceperi și deprinderi de execuție corectă și în timp optim a identificării structurilor aferente unor elemente
patrimoniale.
Metode și procedee: expunerea, conversația, Stiu -vreau să știu-am învățat, munca independentă, Diagrama Wenn, Observația sistematică, Copacul
ideilor
Materiale informativ demonstrative: flipchart, videoproiector , prezentare power point,
Fișa de documentare.
vMateriale pentru formarea și exersarea deprinderilor: fișa de lucru;
Bibliografie:
1.Iuliana Bădilă – Bazele contabilității, auxiliar curricular pentru clasa a IX a , Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu 2018
2. Constantin Cucoș - Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice,Editura Polirom,Iași 2009;
3. Vasile Burja -Didactica disciplinelor economice,ghid cu caracter aplicativ,Editura Irecson , București 2016
Forma de organizare a lecției: activitate frontală, pe echipe și individuală.
Resurse: *Oficiale: Curriculum, specializarea „Tehnician în activități economice”
Temporale: 50 minute
*Spațiale : Sala de clasă
*Psihopedagogice: capacitatea de învățare a clasei,motivația diferită a elevilor
Evaluare: frontală și pe echipe, prin rezolvarea unei fise de lucru elaborate de profesor
Desfășurarea lecției
1. Moment organizatoric (2 min)
- crearea unui climat corespunzător desfășurării lecției;
- verificarea prezenței elevilor;
- captarea și menținerea atenției ;
2. Verificarea cunoștințelor anterioare (5 min)
Profesorul verifică cunoștințele asimilate în orele anterioare prin adresarea următoarelor întrebări:
Ce este activul patrimonial?
Care sunt principalele structuri ale activului patrimonial?
Cum definiți activele imobilizate?
3. Precizarea titlului și a obiectivelor operaționale ale noii lecții (2min)
-prezintarea titlului noii lecții;
- se prezintă obiectivele cu ajutorul slide –urilor power point;
4. Transmiterea și asimilarea noilor cunoștințe (33 min)
5. Asigurarea feed back-ului (5 min)
6. Concluzii și aprecieri. Temă pentru acasă (3 min)
DIAGRAMA VENN
Identificarea asemănărilor și deosebirilor dintre imobilizările necorporale și corporale
350.