Sigurdardottir, Yrsa - Cenusa si pulbere - retail

zz

00
II

h0:0;:

z

0u

zz

00

„wIuIu
z
Cu

,

,
e

YRSA SIGURDARDÓTTIR

Cenuøæ øi pulbere

Traducere de
Isabella Prodan

COLECfiIE COORDONATÃ DE

Magdalena Mãrculescu

Editori:
Silviu Dragomir
Vasile Dem. Zamfirescu

Director editorial:
Magdalena Mãrculescu

Coperta colecfliei:
Faber Studio
Foto copertæ: GULIVER/Getty Images/CLAIRE ARNAUD

Director producflie:
Cristian Claudiu Coban

Redactor:
Laura Sandu

Dtp:
Ofelia Coøman

Corecturã:
Ioana Augustin, Rodica Petcu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României
SIGURDARDÓTTIR, YRSA
Cenuøæ øi pulbere / Yrsa Sigurdardóttir ; trad.: Isabella Prodan. -
Bucureøti : Editura Trei, 2011
ISBN: 978°973°707°459°1
I. Prodan, Isabella (trad.)
821.111-31=135.1

Titlu: Ashes to Dust
Autor: Yrsa Sigurdardóttir

Copyright © Yrsa Sigurdardóttir 2010
Ediflie publicatæ prin acord cu Veröld Publishing, Islanda

© Editura Trei, 2011
pentru prezenta ediflie

C.P. 27-0490, Bucureºti
Tel./Fax: +4 021 300 60 90
e-mail: [email protected], www.edituratrei.ro

ISBN: 978°973°707°459°1

fiin sæ le mulflumesc tuturor locuitorilor din Insulele
Westmann care m°au ajutat sæ scriu aceastæ carte. Îi
mulflumesc în primul rând Kristínei Jóhannsdóttir, care
nu m°ar fi putut sprijini mai mult decât a fæcut°o. Le
mulflumesc øi lui Sigmundur Gísli Einarsson, Ólafur M.
Kristinsson øi Árni Johnsen pentru ajutorul dat, precum
øi lui Gísli Baldvinsson, care a emigrat din Insulele
Westmann. Niciunul dintre ei nu mi°a servit drept model
pentru personajele din cartea de faflæ.

Îi dedic aceastæ carte editorului meu, Pétur Már
Ólafsson, cæruia îi mulflumesc din suflet pentru remarca-
bilul spirit de cooperare øi ræbdarea lui nesfârøitæ.

— Yrsa

Introducere

Se gândise adesea cæ moartea era o opfliune dezi-
rabilæ. Însæ în ziua aceea nu mai simflea la fel, fapt
regretabil în lumina împrejurærilor. Când murise tatæl ei,
dupæ o luptæ grea cu cancerul, se întrebase care este rostul
lucrurilor pe pæmânt. „Cât de scurtæ øi de mæruntæ pare
viafla, în definitiv“, meditase ea. Tatæl ei fusese stâlpul
micii familii din care fæcea parte, însæ, la câteva luni dupæ
moartea lui, abia dacæ°øi mai putea aminti cum aræta færæ
sæ se uite la o fotografie cu el. Øi încæ ea se numærase
printre apropiaflii lui — ceilalfli cât de repede aveau sæ°l
uite? Odatæ moarte øi ea, øi mama, øi sora ei, n°avea sæ°øi
mai aducæ aminte nimeni de el, ca øi cum n°ar fi pus
niciodatæ piciorul pe acest pæmânt. Gândul a adus°o în
pragul disperærii. Privindu°øi viafla de la cap la coadæ, øi°a
dat seama cæ n°o sæ aibæ cine sæ°i spunæ povestea. Cæ
nimeni n°o sæ reuøeascæ vreodatæ s°o spunæ aøa cum s°a
întâmplat de fapt, aøa cum îøi dorea. Nimeni n°ar fi putut
sæ punæ totul cap la cap, daræmite sæ mai explice øi lucru-
rile surprinzætoare care se întâmplaseræ de curând. Totul
se întuneca în jurul ei, dar a reuøit sæ°øi revinæ. Øtia cæ,

7

Yrsa Sigurdardóttir

data viitoare când i se va mai întâmpla una ca asta, s°ar
putea sæ nu mai facæ faflæ.

Dacæ n°ar fi fost aøa de slæbitæ øi de bulversatæ, ar fi
putut mæcar sæ se apere în loc sæ stea întinsæ acolo, total
neputincioasæ. Probabil cæ i se dæduseræ niøte medica-
mente; starea de somnolenflæ n°avea cum sæ fie fireascæ.
Pe noptieræ se afla un flacon cu pastile, pe care nu°øi
amintea sæ°l fi pus acolo; privindu°l cu coada ochiului,
øi°a dat seama cæ era flaconul cu sedative puternice, pe
care le adusese acasæ dupæ ultima operaflie. Luni întregi,
flaconul zæcuse neatins în dulæpiorul ei cu medicamente;
nici gând sæ°l fi pus ea acolo øi, cu atât mai puflin, sæ fi
luat o dozæ mare de pastile. Nu°øi amintea sæ le fi înghiflit,
deci mai mult ca sigur cæ°i fuseseræ puse mai înainte în
mâncare. Îøi amintea mult prea bine gustul pastilelor,
vinul pe care°l bæuse n°ar fi putut în veci sæ°l mascheze.
Senzaflia scârboasæ de vomæ pe care o simflea în guræ nu
era de la pastile — dar asta nu însemna nimic. A vomitat
din nou øi a închis ochii, cu toate cæ se temea cæ nu va
fi în stare sæ°i mai deschidæ a doua oaræ. Teama ei s°a
dovedit a fi în zadar, pentru cæ i°a deschis færæ sæ vrea
atunci când ceva îngrozitor de greu s°a læsat asupra ei,
fæcând°o sæ scoatæ afaræ tot aerul din plæmâni. Peste ochi
i s°a aøezat o mânæ rece ca gheafla, iar lumina a dispærut.

Inima, deja zbuciumatæ, a început sæ°i batæ øi mai
tare când o altæ mânæ s°a næpustit asupra gurii ei øi a
deschis°o, apoi niøte degete øi°au fæcut loc, orbecæind,
înæuntru. A dat din picioare în semn de protest. Limba
i°a fost scoasæ din guræ, apoi a simflit o înflepæturæ.
O cælduræ nesuferitæ i s°a ræspândit prin limbæ din locul
împunsæturii øi øi°a dat seama cæ°i fusese injectat ceva în

8

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

flesutul moale. Dupæ ce i°a dat drumul limbii, mâna
a apucat°o de nas.

Gândurile i s°au tulburat, i s°au încefloøat. Oare era
posibil sæ fie într°un spital, sub îngrijirea unui doctor?
N°avea putere sæ deschidæ ochii øi nu simflea niciun miros
prin nas, acesta fiind strâns de mânæ. A sperat cæ era,
într°adevær, în spital. A auzit o øoaptæ în ureche: „Liniø-
teøte°te, e aproape gata“. Sæ fi fost un doctor sau vreo
asistentæ? A încercat în zadar sæ°øi aducæ aminte cu cine
fusese înainte s°o cuprindæ amefleala øi sæ înceapæ sæ
vomite. Era siguræ cæ øtia, dar nu putea sæ°øi aminteascæ
sub nicio formæ numele sau chipul persoanei care venise
în vizitæ. Din senin, øi°a adus aminte cæ trebuia sæ
cumpere un cadou pentru ziua surorii ei. Oare ce°ar fi
putut sæ°i ia? Un pulover? Avea de unde alege, erau multe
pulovere frumoase prin magazine. Apoi øi°a dat seama cæ
nu era nici locul, nici momentul potrivit sæ se gândeascæ
la aøa ceva. De fapt, a realizat cæ nu øtia nici unde se afla,
nici cât era ceasul. Era zi sau noapte? Cât timp trecuse
de când îi fusese fæcutæ injecflia în limbæ — dacæ se în-
tâmplase într-adevær aøa ceva? Nasul i°a fost eliberat,
gura, redeschisæ øi degetele au alunecat iar înæuntru. Le°a
recunoscut dupæ gustul de sæpun. Îi palpau limba øi øi°a
dat seama cæ ceva nu era în regulæ. A încercat sæ°øi miøte
limba, dar n°a reuøit. Oare fæcuse un accident vascular?
Dupæ simptome, aøa s°ar fi zis. Ce altceva ar fi putut sæ
fie? Nu era în stare sæ gândeascæ. Deodatæ, degetele i°au
apæsat limba puternic, ræsucind°o øi împingând°o forflat
pe gât în jos. Se zbætea în zadar sæ°øi elibereze limba
din prinsoarea aceea mortalæ — strânsoarea nu slæbea
deloc. Genunchii persoanei care stætea deasupra ei îi
blocaseræ mâinile pe lângæ corp. Disperatæ, a încercat sæ°øi

9

Yrsa Sigurdardóttir

aminteascæ tot ce øtia despre accidente vasculare, dar nu
øi°a putut da seama dacæ paralizia limbii era unul dintre
simptomele specifice.

Niøte înjuræturi reflinute care veneau, parcæ, din
fundul unui butoi sau de la capætul unui tunel lung i°au
ræsunat în minte. Nu°øi dædea seama dacæ øi le imaginase
sau dacæ fuseseræ rostite cu adeværat de omul care°i mal-
trata gura. A încercat sæ îngaime ceva, aøteptându°se ca
glasul sæ°i sune la fel ca atunci când mergea la dentist —
chiar aøa, trebuia sæ°øi facæ o programare —, dar n°a reuøit
sæ scoatæ decât un geamæt care parcæ venea din abdomen.
În ciuda semnalelor repetate trimise de creier, limba
refuza sæ se miøte, fæcând°o incapabilæ sæ transforme
sunetele în cuvinte. Dintr°odatæ, degetele i°au apæsat
limba øi mai tare. O simflea perfect, chiar dacæ nu putea
s°o miøte. Când i°a fost împinsæ pe gât în jos, a avut
senzaflia cæ se îneacæ. A fæcut ochii mari øi a ræmas cu
privirea flintuitæ în familiarele plæcufle ale tavanului.

Degetele i°au eliberat limba, iar greutatea care°i apæsa
stomacul øi mâinile a dispærut, dar ea nu s°a simflit deloc
mai bine. A încercat cu disperare sæ°øi tragæ sufletul.
Înnebunitæ de fricæ, s°a stræduit sæ gândeascæ limpede,
dar n°a putut. Avea limba îndesatæ bine pe esofag în jos.
Lovea salteaua neîncetat cu picioarele øi se zvârcolea ca
o nebunæ. Øi°a încleøtat mâinile pe pielea moale de pe
gât øi de pe obraji — poate reuøea s°o gæureascæ, sæ lase
aerul sæ intre.

Apoi totul s°a estompat øi ea s°a stins, la fel ca tatæl
ei. Numai cæ el, spre deosebire de ea, murise împæcat.
Zgomotele îngrozitoare pe care le scotea în timp ce se
chinuia sæ respire au încetat. Capul i°a cæzut uøor într°o

10

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

parte øi a ræmas nemiøcatæ într°o baltæ de sânge, cu o pri-
vire chinuitæ. Un timp a fost liniøte, apoi cineva a pornit
un CD-player aflat pe cealaltæ noptieræ øi muzica a în-
ceput sæ cânte.

La scurt timp dupæ aceea, vizitatorul a închis cu grijæ
uøa de la dormitor, dând dovadæ de mult mai multæ con-
sideraflie decât afiøase mai înainte.

11



Capitolul 1

Luni, 9 iulie 2007

— Cum adicæ, Markús face curat în pivniflæ? Asta°i
bunæ! Adicæ, a flinut morfliø sæ intre acolo înaintea oricui
altcuiva doar ca sæ umble printr°o græmadæ de nimicuri?

Avocata Thóra Gudmundsdóttir i°a zâmbit politicos
bærbatului care i se adresase, un arheolog pe nume
Hjörtur Fridriksson, dar nu i°a ræspuns la întrebare.
Lucrurile scæpau de sub control. Nu se simflea bine deloc;
mirosul de fum øi cenuøa ræspânditæ în aer îi iritau ochii
øi nasul øi se temea cæ acoperiøul poate sæ se præbuøeascæ
dintr°o clipæ°n alta. Ca sæ°øi croiascæ drum prin casæ pânæ
la uøa pivniflei, tofli trei trebuiseræ sæ treacæ printr°un
morman de grohotiø øi cenuøæ, care acoperea covorul cu
model alambicat exact în locul în care cæzuse acoperiøul.
Asta o fæcuse pe Thóra sæ°øi ajusteze bareta elasticæ a cæøtii
de protecflie, asigurându°se cæ era prinsæ bine. Mutându°øi
greutatea de pe un picior pe altul, se uita stânjenitæ la
ceas. Au auzit amândoi o bufnituræ surdæ venind dinspre

13

Yrsa Sigurdardóttir

pivniflæ. Ce tot fæcea omul æla acolo? Markús le spusese
cæ dureazæ puflin, dar nici ea, nici arheologul nu°øi dædu-
seræ seama ce înflelegea el prin „puflin“.

— Sunt siguræ c°o sæ aparæ dintr°o clipæ°n alta, a zis ea
cu jumætate de guræ, uitându°se la uøa strâmbatæ, în
speranfla cæ se va deschide øi cæ°øi vor putea încheia
treburile acolo.

S°a uitat instinctiv în sus, pregætitæ sæ saræ numaidecât
într°o parte, dacæ tavanul ar fi dat semne de præbuøire.

— Nu væ facefli griji, a zis Hjörtur, fæcând un semn
înspre plafon. Dacæ era sæ cadæ, ar fi cæzut pânæ acum.

A scos un oftat øi øi-a trecut mâna peste obrazul neras.
— Avefli idee ce face acolo?

Thóra a clætinat din cap, neavând nici cea mai micæ
intenflie sæ discute despre planurile propriului client cu
cineva care nu avea legæturæ cu cazul lui.

— Mæcar de ne°ar fi dat un indiciu, a zis Hjörtur. Ardem
de curiozitate sæ aflæm despre ce e vorba.

Apoi s°a uitat la Thóra.
— Pun pariu cæ°i o chestie pornograficæ. Øi ceilalfli cred
la fel.

Thóra a ridicat din umeri. Pânæ øi ea se gândise
la asta, dar nu avea o imaginaflie destul de bogatæ, ca sæ
ghiceascæ ce lucru ar fi putut fi atât de stânjenitor sau de
dezgustætor încât sæ nu poatæ fi arætat unui stræin. Sæ fi
fost un film cu aventurile sexuale ale proprietarului casei?
Puflin probabil. În anii ’70, puflini aveau camere de filmat,
iar Thóra se îndoia cæ pelicula folositæ la vremea aceea ar
fi putut rezista în urma dezastrului care se abætuse asupra
Insulelor. Iar Markús Magnússon, bærbatul care se afla în
pivniflæ, avea numai 15 ani pe vremea când casa fusese
acoperitæ de lavæ øi cenuøæ øi pesemne cæ nu øtia prea

14

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

multe despre filmat. Totuøi, acolo jos, în pivniflæ, se afla
ceva pe care bærbatul cæuta cu disperare sæ punæ mâna
înaintea lor. Thóra a oftat. Cum de ajungea mereu în
preajma unor asemenea indivizi? Nu cunoøtea niciun alt
avocat care sæ se ocupe de cazuri atât de stranii øi sæ aibæ
clienfli la fel de ciudafli ca ai ei. Øi°a propus sæ°l întrebe
pe Markús ce°l fæcuse sæ apeleze la mica ei firmæ de
avocaturæ, iar nu la una renumitæ, atunci când hotærâse
sæ cearæ în instanflæ oprirea sæpæturilor. Asta dacæ avea sæ
mai iasæ vreodatæ din pivniflæ! Øi°a ridicat gulerul
puloverului, acoperindu°øi gura øi nasul, øi a încercat sæ
respire prin el. Era ceva mai bine. Hjörtur i°a zâmbit.

— O sæ væ obiønuifli, credefli°mæ, i°a spus el. Sæ speræm
totuøi cæ nu va fi nevoie — pentru cæ o sæ væ ia câteva zile.

Thóra a dat ochii peste cap.
— La naiba, parcæ s°ar muta în pivniflæ, nu alta, a bom-
bænit ea prin pulover.

Apoi a læsat gulerul în jos øi i°a zâmbit lui Hjörtur. Îi
mulflumea, astfel, cæ lucrurile decurseseræ atât de bine
pânæ atunci, cæ putuseræ sæ treacæ la treabæ færæ sæ solicite
un ordin de interdicflie. Oricum, ar fi fost o mæsuræ tem-
poraræ, pentru cæ Markús øi familia lui nu mai puteau sæ
revendice imobilul. Casa øi toate bunurile aferente
intraseræ în patrimoniul Insulelor Westmann øi decizia
nu mai putea fi contestatæ, chiar dacæ Markús fæcuse
încercæri repetate în sensul respectiv. Îl avusese în ve-
dere în special pe Hjörtur Fridriksson, omul care stætea
lângæ Thóra; Hjörtur administra un proiect numit
Pompeii din Nord, care prevedea scoaterea la suprafaflæ a
mai multor case care fuseseræ acoperite de cenuøæ dupæ
erupflia din 1973 din insula Heimaey. De când preluase
cazul, Thóra vorbise des cu Hjörtur la telefon sau prin

15

Yrsa Sigurdardóttir

e°mail øi i se pærea a fi un om destul de agreabil. Arheo-
logul era, în general, guraliv, dar pærea sæ fie un om drept
øi, în plus, nu se mânia cu una, cu douæ. Hjörtur fusese
pus la grea încercare de cætre Markús, care, în general, se
purta ca un nemernic. Refuzase sæ°i dea avocatei pânæ øi
cel mai mic indiciu cu privire la motivul pentru care se
opunea scoaterii la suprafaflæ a casei pærinflilor lui, fæcuse
demersuri peste demersuri legate de încælcarea drepturilor
de proprietate øi o pusese pe Thóra în tot felul de situaflii
complicate. Dupæ ce încercase sæ ajungæ la o înflelegere
cu el, færæ sæ reuøeascæ însæ, din cauza încæpæflânærii lui
Markús, se dæduse bætutæ øi hotærâse sæ°l întrebe pe
Hjörtur dacæ, pânæ una, alta, nu putea sæ se ocupe de
scoaterea la suprafaflæ a altor case. În mod clar, avea de
unde sæ aleagæ. Însæ lui Hjörtur îi era imposibil sæ facæ
una ca asta, pentru cæ imobilul unde copilærise Markús
era printre puflinele case din zonæ fæcute din beton, ceea
ce însemna cæ era mult mai probabil sæ fi rezistat cumva
cataclismului. Iar scopul sæpæturilor nu era acela de a
scoate la ivealæ cine øtie ce dæræpænæturæ.

Thóra se apucase deja sæ cerceteze în detaliu care era
cea mai bunæ modalitate prin care putea obfline un ordin
de interdicflie împotriva sæpæturilor, când øi°a dat seama
cæ pe Markús îl interesa numai pivnifla casei. În cele din
urmæ, au reuøit sæ gæseascæ împreunæ niøte soluflii
înflelepte. Hjörtur le propusese urmætoarea învoire: dupæ
ce scoteau casa la suprafaflæ, Markús putea sæ descindæ
primul în pivniflæ, de unde avea voie sæ ia tot ce°øi dorea.
Dupæ ce a cumpænit puflin lucrurile, clientul ei a fost de
acord cu acel compromis, iar Thóra a ræsuflat uøuratæ.
Markús putea sæ acopere lejer cheltuielile unui litigiu
nesfârøit, pentru cæ nu°øi punea problema banilor. Familia

16

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

lui deflinea una dintre cele mai mari companii de pescuit
din Insulele Westmann. Cu toate cæ Thóra nu putea sæ
se plângæ cæ era plætitæ prost pentru serviciile ei, o deranja
cæ trebuia sæ acflioneze împotriva dreptei ei judecæfli øi
într°un scop imposibil de atins. Aøa cæ s°a simflit foarte
uøuratæ când Markús a acceptat propunerea lui Hjörtur;
apoi a fæcut ultimele retuøuri cu privire la detaliile
delicate ale contractului, referitoare la cum urma sæ
decurgæ vizita lui Markús în pivniflæ, la cum avea sæ li se
garanteze cæ nimeni altcineva nu va intra acolo înaintea
lui øi tot aøa. Dupæ semnarea contractului, nu le°a ræmas
decât sæ aøtepte terminarea sæpæturilor.

Øi iatæ°i acum la fafla locului, unde arheologul øi
avocata se holbau la o uøæ strâmbatæ, iar un bærbat care
în 1973 era doar un adolescent scormonea la subsol dupæ
un lucru foarte tainic.

— Slavæ Domnului! a spus Thóra când a auzit zgomot
de paøi pe scærile care duceau în pivniflæ.

— Mæcar de°ar fi gæsit ce cæuta! a zis øi Hjörtur, lumi-
nându°se la faflæ. Sæ speræm cæ n°o sæ iasæ de acolo cu
mâinile goale.

Cu degetele împreunate, Thóra privea fix cætre uøæ.
Neræbdætori, øi°au îndreptat amândoi privirile spre
clanfla care fusese apæsatæ, apoi s°au uitat neîncrezætori la
uøa care s°a cræpat foarte puflin. S°au întors unul spre altul,
iar Thóra s°a aplecat în faflæ øi a rostit prin deschizæturæ:
— Markús, a spus ea pe un ton calm, s°a întâmplat ceva?
— Trebuie sæ vii încoace, i°a ræspuns el.
Vocea lui Markús suna ciudat øi Thóra nu°øi putea da
seama dacæ era bucuros, dezamægit sau trist. Lumina fæ-
cutæ de lanterna lui a ræzbætut prin uøa cræpatæ, scânteind
pe picioarele Thórei.

17

Yrsa Sigurdardóttir

— Eu? a întrebat ea, øocatæ. Sæ cobor acolo?
S°a întors spre Hjörtur, care a ridicat din sprâncene.

— Da, a ræspuns Markús, la fel de laconic ca prima datæ.
Am gæsit ceva øi vreau sæ°fli dai cu pærerea despre asta.

— Sæ°mi dau cu pærerea? a repetat Thóra.
Când nu mai øtia ce sæ zicæ, avea obiceiul sæ repete

vorbele celuilalt, ca sæ aibæ timp sæ°øi cântæreascæ ræspunsul.
— Da, vreau sæ°mi spui pærerea ta de avocatæ, a zis vocea

de dincolo de uøæ.
Thóra øi-a îndreptat spatele.

— Hai cæ°fli zic eu, Markús, ce pærere am despre asta, a
spus Thóra. Cam aøa stæ treaba cu avocaflii: nu suntem obli-
gafli sæ experimentæm pe pielea noastræ lucrurile cu care
ne confruntæm. Aøa cæ n°am de ce sæ cobor acolo. Spune°mi
care°i treaba øi, când mæ întorc la birou, în Reykjavík, o
sæ°fli comunic în scris ce pærere am despre asta.

— Trebuie sæ vii aici, jos, a zis Markús. Nu vreau sæ°mi
comunici nimic în scris. E de°ajuns sæ°mi spui în cuvinte.

Apoi a fæcut o pauzæ øi a continuat:
— Te implor! Vino aici, jos!

Thóra nu°l væzuse niciodatæ pe Markús aøa de umil.
De fiecare datæ îi vorbise numai cu aroganflæ øi încæpæflânare.

Hjörtur i°a aruncat Thórei o privire serioasæ pe sub
sprâncenele încruntate.

— Haidefli sæ nu mai tærægænæm lucrurile atâta! N°are ce
sæ vi se întâmple acolo, jos. Øi vreau sæ°mi termin øi eu
odatæ treaba aici.

Thóra a ezitat. Ce naiba putea sæ fie în pivniflæ? Nu
voia sub nicio formæ sæ coboare în întunericul øi°n aerul
øi mai îmbâcsit de la subsol. Pe de altæ parte, era de acord
cu Hjörtur, trebuiau sæ°øi ispræveascæ odatæ treaba acolo.
Aøa cæ øi°a fæcut curaj.

18

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Bine, fie, a încuviinflat ea, învinsæ, øi a luat lanterna
lui Hjörtur. Hai cæ vin!

A deschis uøa mai mult, cât sæ aibæ loc sæ intre, øi l°a
væzut pe Markús pe scæri. Era livid ca un cadavru. De°abia
îi putea deosebi chipul de casca albæ pe care o purta pe
cap. Thóra a încercat sæ nu facæ presupuneri pripite,
întrucât lanternele, singura lor sursæ de luminæ, ræspân-
deau o strælucire fantomaticæ în jur. A înghiflit în sec.
Acolo, jos, aerul era mult mai stætut øi mai præfos.

— Ce vrei sæ°mi aræfli? a întrebat Thóra. Hai sæ termi-
næm odatæ cu asta!

Markús s°a apucat sæ coboare scærile prin bezna din
jur. Lumina lanternei abia scânteia prin praful øi cenuøa
din pivniflæ øi era imposibil sæ°fli dai seama unde se ter-
mina øirul de trepte.

— Nu øtiu cum sæ°fli spun…, a zis Markús, pe un ton
mult prea calm, coborând în continuare scærile. Dar tre-
buie sæ mæ crezi: nu asta cæutam. Însæ acum sunt mai
convins ca niciodatæ cæ trebuie sæ faci rost de un ordin
de interdicflie a sæpæturilor øi sæ solicifli reacoperirea casei.

Thóra øi°a îndreptat lanterna înspre picioare, te-
mându-se sæ nu facæ vreun pas greøit øi sæ se rostogoleascæ
pe scæri.

— E ceva ræu aici, ceva de care n°ai øtiut?
— Da, se poate spune øi aøa, a ræspuns el. N°aø fi fost
niciodatæ de acord cu continuarea sæpæturilor, dacæ asta
aø fi ascuns. Sæ fie clar!

Ajunsese jos.
— Cred cæ am dat de belea!

Thóra a coborât øi ea ultima treaptæ øi s°a postat
lângæ el.

19

Yrsa Sigurdardóttir

— Ce vrei sæ spui prin „asta“? a întrebat ea, luminând
încæperea din loc în loc.

Deøi nu distingea prea multe în jur, nu i se pærea
nimic suspect: o sanie veche, o colivie care nu era închisæ
bine, multe cutii øi tot felul de nimicuri aruncate ici øi
colo, toate acoperite de praf øi funingine.

— Aici, a zis Markús.
A condus°o pânæ în dreptul unui perete despærflitor.

— Crede°mæ — n°am øtiut nimic despre asta.
Apoi a îndreptat lanterna înainte.
Thóra s°a holbat la duøumea, dar n°a væzut nimic

care ar fi putut sæ°l înspæimânte aøa de tare pe Markús.
A zærit doar trei movile de praf, pe deasupra cærora øi°a
plimbat lanterna ulterior. I°a luat un timp pânæ øi°a dat
seama ce se afla în fafla ochilor ei — moment în care
de°abia a reuøit sæ nu scape lanterna din mânæ.

— Doamne, Dumnezeule! a zis ea.
A plimbat lanterna rând pe rând pe deasupra celor

trei chipuri. Obraji supfli, orbite goale øi guri cæscate; totul
i°a amintit de fotografiile cu mumii pe care le væzuse
odatæ pe National Geographic.

— Cine sunt oamenii æøtia?
— Habar n°am, a zis Markús, la fel de øocat ca ea. Dar
la ce ne°ar ajuta acum sæ øtim?! E clar cæ°s morfli de ceva
vreme.

A ridicat o mânæ øi øi°a acoperit nasul øi gura, deøi
cadavrele nu miroseau deloc, apoi a fæcut o grimasæ øi
øi°a luat ochii de la ele.

Thóra, pe de altæ parte, nu°øi putea dezlipi ochii de
pe ræmæøiflele omeneøti. Markús nu exagerase deloc când
îi spusese cæ dæduse de belea.

20

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Pæi, bine, øi ce ascundeai aici, dacæ nu asta? l°a între-
bat Thóra, peste mæsuræ de uluitæ. Sper sæ ai o explicaflie
bunæ pentru tot, atunci când o sæ afle lumea.

Markús pærea gata sæ obiecteze, când ea a adæugat în
grabæ:

— Øi nici sæ nu te gândeøti c°o sæ accepte cineva sæ
acopere casa la loc, de parcæ nu s°ar fi întâmplat nimic.
Aøa ceva este exclus, ai cuvântul meu!

De ce trebuia sæ fie totul aøa de complicat? Oare de ce
nu se întorsese Markús din pivniflæ cu un morman de foto-
grafii pornografice vechi? A îndreptat lanterna înspre el.

— Hai, aratæ°mi ce cæutai aici, i°a spus ea, cu o mimicæ
ce vædea cæ era din ce în ce mai nervoasæ. Ce poate fi mai
ræu de atât?!

Markús a tæcut prefl de câteva clipe. Apoi a îndreptat
lanterna spre un ungher din apropiere øi øi°a dres glasul:

— Asta cæutam, a rostit el, ferindu°se sæ priveascæ în
direcflia fasciculului de luminæ. Pot sæ°fli explic tot, a
adæugat el, pe un ton iritat, færæ sæ°øi ridice ochii din
pæmânt.

— Isuse! a flipat Thóra, scæpând lanterna, care s°a præ-
buøit zgomotos pe duøumea.

21

Capitolul 2

Luni, 9 iulie 2007

— Ca sæ fiu sincer, nici nu øtiu dacæ e cazul sæ mæ bucur
sau nu c°afli dat peste ræmæøiflele astea chiar acum, când
mai am puflin øi ies la pensie.

Poliflistul se uita când la unul, când la altul. Thóra,
Hjörtur øi Markús îi zâmbeau tofli, cu stângæcie. Se aflau
la sediul polifliei din Insulele Westmann, unde fuseseræ
nevoifli sæ aøtepte mult dupæ inspectorul°øef, care stætea
acum în fafla lor. Era evident cæ bærbatul cercetase pivnifla
îndelung, cæ voise sæ vadæ dovezile cu ochii lui înainte
de a vorbi cu ei trei.

— Numele meu e Gudni Leifsson. Mai am puflin øi ies
la pensie, dupæ vreo patruzeci de ani de muncæ, a zis el.

Apoi øi°a împreunat mâinile.
— Bine°ar fi ca alflii sæ aibæ o viaflæ mai uøoaræ!

Thóra s°a stræduit sæ paræ interesatæ de cariera lui, dar
n°a reuøit; ardea de neræbdare sæ întrebe cât e ceasul,
pentru cæ se græbea sæ prindæ ultimul avion spre Reykjavík.
Ce pierdere de timp!

— Dar ce sæ facem? Asta°i viafla!

22

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Inspectorul a dat uøor din cap.
— N°am væzut în viafla mea aøa ceva!

Apoi a afiøat un zâmbet crispat øi a continuat:
— O fi soarta, mai øtii? Poate°i joacæ vreo festæ polifliei
din Reykjavík!

Thóra a ridicat din sprâncene.
— Poftim? a întrebat ea, cu toate cæ nu avea nicio poftæ
sæ prelungeascæ discuflia. Ce vrefli sæ spunefli?
— Nu mæ miræ cæ întrebafli. Nici nu mæ aøteptam ca o
avocatæ din Reykjavík sæ øtie cum merg lucrurile pe la flaræ.

Bætrânul i°a aruncat o privire plinæ de reproø, dar
Thóra l°a ignorat.

— Cu ceva timp în urmæ, detectivii care primiseræ
posturi aici au fost trimiøi pe insula principalæ, ca sæ
reducem costurile. La noi, færædelegile sunt aøa de banale,
cæ nici mæcar cheltuielile polifliei nu°øi au rostul.

A zâmbit larg.
— Asta pânæ acum!

S°a uitat la Markús cu subînfleles, apoi a continuat:
— Trei cadavre øi un cap de om, a zis el, scoflând un
sunet dezaprobator. Cât ai fost mic, Markús, ai fost un
drac de copil, dar nu fli se pare cæ ai cam întrecut limita?
Sæ furi rubarbæ e una, dar sæ omori oameni…

Markús s°a aplecat în faflæ øi a spus, cu o mimicæ
sinceræ:

— Jur cæ nu øtiu absolut nimic despre cadavrele astea!
N°am nicio legæturæ cu ele!

Apoi s°a læsat din nou pe spate, cu o expresie de om
vizibil satisfæcut, øi øi°a curæflat praful de pe mâneci.

Thóra a oftat apæsat, intervenind înainte ca Markús
sæ se apuce sæ spunæ cæ singura lui legæturæ era cu capul
de om.

23

Yrsa Sigurdardóttir

— Înainte de a merge mai departe, aø vrea sæ øtiu care
e rostul acestui interogatoriu. E vorba de o proceduræ
formalæ?

Dacæ era aøa, s°a gândit ea — færæ sæ zicæ nimic cu
voce tare —, ar fi fost ridicol ca Markús øi Hjörtur sæ fie
interogafli amândoi deodatæ. Interesele lor erau total
diferite.

— Dacæ°i aøa, flin sæ væ aduc la cunoøtinflæ, în calitate de
avocatæ a lui Markús, cæ procedura mi se pare contestabilæ.

Inspectorul Leifsson øi°a încreflit buzele øi a tras aer
printre dinfli, ca øi cum ar fi vrut sæ øi°i curefle.

— Doamnæ avocat, poate cæ°n Reykjavík væ facefli treaba
altfel, a spus el, cu ræcealæ în glas. Probabil cæ facefli totul
„ca la carte“, cum se spune, deøi nimeni n°ar putea spune
despre ce carte e vorba, de fapt. Dar aici eu dictez. Øi dacæ
vreau sæ port o discuflie cu dumneavoastræ, cum fac
acum, de pildæ, o s°o port! Nu stricæ nimænui! Øi cu atât
mai puflin lui Markús, clientul dumneavoastræ.

Apoi i°a zâmbit Thórei, însæ glacial.
— Asta dacæ nu credefli cumva cæ are ceva pe conøtiinflæ.

Inspectorul s°a uitat la Markús.
— Din câte am væzut, cadavrele zac acolo de multæ
vreme. I°o fi omorât pe oamenii æia din pivniflæ pe vremea
când de°abia îi dædeau tuleiele?

A fæcut o pauzæ, privind°o pe Thóra de sus.
— Totuøi, ceva îmi spune cæ nu°i aøa. Sper cæ vom gæsi
o explicaflie logicæ pentru nenorocirea asta. De fapt,
speram c°o sæ putem læmuri lucrurile færæ atâtea formali-
tæfli. Dar, din câte væd, m°am înøelat.

Thóra l°a apucat pe Markús de umær.
— Aø dori sæ vorbesc cu clientul meu înainte sæ mergem
mai departe cu investigaflia, dupæ care o sæ facem totul
ca la carte, adicæ færæ ascunziøuri.

24

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Gudni a ridicat din umeri. Din câte øi°a dat seama
Thóra, se flinea bine pentru un om de vârsta lui; era cât
se poate de dichisit øi avea pærul destul de des. I se pærea
cæ seamænæ cu Clint Eastwood øi tare øi°ar mai fi dorit sæ°i
înfigæ o scobitoare în colflul gurii, pentru ca asemænarea
sæ fie deplinæ. Inspectorul a fixat°o o clipæ cu privirea, ca øi
cum i°ar fi citit gândurile, apoi s°a întors cætre Markús.

— Markús, amice, eøti sigur cæ asta°fli doreøti? l°a între-
bat el pe bærbatul care stætea mut lângæ Thóra.

Încurcat, Markús s°a foit în scaun. În fafla lui se afla
figura autoritaræ din vremea copilæriei lui, care°i amintise
cæ furase legume — adicæ planta aia pe care o menflionase
bætrânul poliflist la începutul conversafliei — din grædinile
oamenilor.

— N°am fæcut nimic! a bâiguit el, uitându°se într°o parte,
la Thóra. Chiar trebuie sæ trecem prin formalitæflile astea?

Thóra øi°a tras sufletul.
— Markús, amice, a zis ea, cu calm, sperând cæ apelati-
vul va avea acelaøi efect asupra lui ca atunci când i°l
adresase inspectorul. În pivniflæ, m°ai rugat sæ te ajut.
Exact asta fac acum! Hai sæ ieøim puflin pe hol, sæ vorbim
pe îndelete. Apoi eøti liber sæ decizi ce°i de fæcut. Cu alte
cuvinte, eøti liber sæ mergi acasæ cu inspectorul Leifsson
øi sæ°i ræspunzi la întrebæri dupæ ce væ aøezafli comod la
masa din bucætærie, alæturi de nevasta øi pisica lui.
— Soflia mea a murit, a zis Gudni, pe un ton rece. Øi
n°am pisicæ, ci un câine.

În tot acest timp, Hjörtur nu a spus nimic, urmærind
discuflia în tæcere. Când a vorbit în sfârøit, cuvintele lui
au fæcut°o pe Thóra sæ creadæ cæ era genul de om care
detestæ conflictele chiar øi din poziflia de observator tæcut.

25

Yrsa Sigurdardóttir

— Cred cæ ar fi bine sæ væ potolifli un pic. Apoi o sæ væ
spun øi eu ce mæ preocupæ, a zis el, privindu°l plin de
speranflæ pe Gudni. M°aø bucura sæ terminæm repede cu
toatæ treaba asta. Dacæ nu mæ întorc degrabæ la birou,
colegii vor crede c°am pæflit ceva. Øtiu c°am fost în casa
pe care afli împrejmuit°o cu cordon øi trebuie sæ fi auzit
øi ei cæ s°a întâmplat ceva acolo.

Gudni s°a uitat la Hjörtur, færæ sæ spunæ nimic. Thóra
s°a gândit cæ momentele acelea de tæcere erau, probabil,
arma lui secretæ din timpul interogatoriilor. Poate spera
cæ oamenii din jur se vor apuca sæ°øi dea drumul la guræ,
ca sæ spargæ liniøtea stânjenitoare. Însæ arheologul n°a
cæzut în capcana lui. Dupæ o clipæ de tæcere, pe chipul lui
Gudni a apærut un zâmbet glacial, apoi a spus:

— Dacæ°i aøa, sæ øtii, dragæ Hjörtur, cæ n°aø vrea sæ°i fac
pe colegii tæi sæ°fli scrie necrologul.

Inspectorul°øef øi°a luat privirea de la arheologul care,
de stânjenealæ, se înroøise tot øi s°a uitat la Thóra.

— Mergefli! Afaræ, pe hol, o sæ putefli vorbi în liniøte.
Le°a fæcut un semn cu mâna cætre uøæ.

— Noi suntem aici, dacæ binevoifli sæ ne onorafli cu
prezenfla dumneavoastræ.

În timp ce Thóra øi Markús se îndreptau cætre ieøire,
Gudni a adæugat:

— Dar sæ uifli de cinæ, Markús, cæ n°am de gând sæ te
poftesc în casa mea.

— Ce°i în capul tæu? a øuierat Thóra, printre dinfli, ime-
diat ce au ieøit din birou. Te°ai dus acolo dupæ un cap
retezat øi crezi cæ acum pofli sæ stai bine°mersi la taclale
cu poliflia, færæ sæ°fli cunoøti situaflia legalæ?! Îfli dai seama
cæ puteai sæ intri în ditamai încurcætura?

26

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Markús a pærut supærat pentru o clipæ, dar apoi
mâhnirea lui s°a transformat în resemnare.

— Tu nu øtii cum merg lucrurile pe°aici. Omul æsta face
legea în Insule. El øi nimeni altcineva. Or mai fi øi alfli
polifliøti prin zonæ, dar el e æla care taie øi spânzuræ. De
multe ori rezolvæ cazurile færæ sæ le facæ probleme celor
implicafli. Eu zic cæ e bine sæ vorbesc cu el ca de la om la
om. Dupæ ce°o sæ audæ ce am de spus, o sæ°mi facæ viafla
uøoaræ. Mai ales cæ n°am greøit cu nimic.

Thóra a simflit nevoia sæ dea din picioare de frustrare,
dar s°a mulflumit sæ strângæ din pumni øi apoi sæ batæ
darabana pe perete, cu subînfleles.

— Gudni n°o sæ se ocupe prea mult de cazul æsta. Cada-
vrele øi capetele retezate nu sunt de competenfla departa-
mentelor mici de poliflie, indiferent cât de influenfli sunt
unii ofifleri în jurisdicflia lor. O putea el sæ se ocupe
de cazuri dupæ legea lui, când vine vorba de un furt de
rubarbæ, dar acum vorbim de cu totul altceva. Eu zic cæ,
la cât de gravæ øi de neobiønuitæ e situaflia asta, pe
de°a°ntregul, cazul nu va fi preluat de Departamentul de
Investigaflii Criminalistice din Selfoss, care se ocupæ, în
general, de cazurile astea aici, în Insule. Va ajunge direct
în atenflia polifliei din Reykjavík øi a laboratorului de
criminalisticæ de acolo, iar ei sigur n°or sæ trateze pro-
blema ca Gudni. E treaba ta ce faci, dar cred cæ fli°ar prinde
tare bine sæ faci lucrurile cum se cuvine. Dacæ dai un
interogatoriu informal, poliflistul poate folosi tot ceea ce
spui în tribunal. Øi cel mai grav e cæ Hjörtur poate sæ
confirme tot ce ai zis. Nu te joci cu aøa ceva!

— Dar parcæ Gudni zicea cæ Departamentul de Investi-
gaflii Criminalistice øi°a închis birourile din Insule, a spus

27

Yrsa Sigurdardóttir

Markús, care, spre liniøtea Thórei, pærea cæ într°un final
devenise mai interesat de situaflia lui.

— Cu sau færæ reprezentanfle aici, Insulele Westmann
tot intræ în jurisdicflia celor de la DIC øi a Laboratorului
Criminalistic. Detectivii pot foarte bine sæ se urce într°un
avion, sæ aterizeze aici øi sæ întoarcæ situaflia pe toate feflele.

— Am înfleles, a spus Markús, cu glas domol.
Thóra a oftat. Îi era milæ de omul din fafla ei, care era

atât de diferit de ea. Se pærea cæ toatæ încæpæflânarea,
duritatea øi mojicia pe care le afiøase Markús înainte
dispæruseræ. Nu exista niciun dubiu cæ fusese de°a dreptul
øocat de descoperirea din pivniflæ; Thóra nu s°a îndoit
nicio clipæ de el când i°a spus cæ nu væzuse niciodatæ
pânæ atunci nici cadavrele øi nici capul retezat dupæ care
coborâse în pivniflæ. În toatæ învælmæøeala care se crease
dupæ ce ieøiseræ din pivniflæ øi°i spuseseræ lui Hjörtur sæ
sune la poliflie, ea nu avusese când sæ°i cearæ explicaflii cu
privire la situaflia aceea paradoxalæ. Væzând expresia
contorsionatæ întipæritæ pe chipul capului lipsit de
corp — care parcæ avea øi limba scoasæ —, Thóra simflise
cæ se sufocæ, aøa cæ nu fusese în stare sæ vorbeascæ cu
Markús atunci.

— Acum, ce°ar fi sæ°mi spui de ce erai aøa de neræbdætor
sæ cobori în pivniflæ dupæ un cap despre care, din câte spui,
nu øtiai nimic? M°am tot chinuit sæ gæsesc o explicaflie
pentru asta, dar recunosc cæ nu°mi trece nimic prin minte.

A fæcut o pauzæ scurtæ øi l°a privit pe Markús direct
în ochi.

— Dupæ ce o sæ aud ce ai de zis, o sæ aøteptæm aici în
liniøte pânæ iese Hjörtur, apoi o sæ mergem înapoi în
birou ca sæ vedem dacæ Gudni are de gând sæ treacæ la un

28

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

interogatoriu formal sau dacæ o sæ lase asta în grija celor
care vor prelua cazul.

— Bine, a ræspuns Markús, trægând aer în piept. Probabil
cæ e mai bine ca tine.

Thóra era încântatæ de schimbarea lui de atitudine,
deøi nu øtia dacæ avea sæ°l flinæ mult.

— Mai înainte însæ, trebuie sæ înflelegi cæ, atunci când
tu îi spui ceva lui Gudni, iar eu te întrerup, trebuie sæ taci
din guræ øi sæ mæ laøi pe mine sæ vorbesc. Asta e valabil
øi dacæ te sfætuiesc sæ nu ræspunzi la o anumitæ întrebare.

— OK, a spus Markús. Am înfleles, sæ træifli!
Apoi i°a zâmbit cu tristefle.

— Dacæ m°ai fi ajutat øi când am intrat în încurcætura
aia cu rubarba! M°au pus sæ culeg studenifla din curtea
øcolii noapte de noapte, o lunæ°ntreagæ!

Thóra i°a zâmbit øi ea, apoi s°a uitat cercetætor în jur,
ca sæ fie siguræ cæ niciunul dintre subordonaflii lui Gudni
nu trægea cu urechea.

— Hai, acum sæ auzim ce e cu acel cap dupæ care ai
coborât, cu atâta naivitate, în pivniflæ.

Gudni s°a rezemat de speteaza scaunului øi a scos
ultima foaie de hârtie dintr°o maøinæ de scris electricæ øi
veche. A aøezat°o cu grijæ cu fafla în jos deasupra celorlalte
foi pe care le pusese deja unele peste altele, apoi le°a luat
pe toate în mânæ øi le°a ordonat. Apoi le°a pus pe masæ,
ca sæ le citeascæ Thóra øi Markús.

— Mai legal de°atât nici cæ se poate! Citifli°le! Øi, Markús,
dup°aia ar fi ideal sæ semnezi declaraflia, ca sæ terminæm
odatæ cu toate formalitæflile astea, sæ poatæ ræsufla uøuratæ
øi avocata ta.

29

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra i°a aruncat lui Gudni un zâmbet de comple-
zenflæ. N°o interesa câtuøi de puflin cæ nu°i convenea
procedura de lucru, atâta timp cât interesele clientului ei
erau apærate. În cele din urmæ, lucrurile decurseseræ
satisfæcætor, dupæ pærerea ei. Markús fusese chestionat în
calitate de suspect, aøa cum era de aøteptat, având în
vedere circumstanflele. Partea cea mai importantæ a fost
cæ nu se pripise sæ ræspundæ la întrebæri øi nici nu exa-
gerase cu detaliile, deci n°a intrat într°o încurcæturæ øi
mai mare.

— Afli menflionat întocmai cele declarate de clientul
meu? N°afli pus nimic în plus, nu°i aøa? a întrebat ea,
bucurându°se cæ avea ocazia sæ fie øi ea ræutæcioasæ cu
Gudni.

— Da. În mare, astea au fost declarafliile, a ræspuns el,
sarcastic.

Apoi øi°a împreunat mâinile øi s°a aplecat în faflæ.
— Rezumând raportul polifliei, înfleleg cæ evenimentele
s°au petrecut în felul urmætor, a spus el, uitându°se la
Markús. În seara zilei de 22 ianuarie 1973, Alda
Thorgeirsdóttir te°a contactat øi te°a rugat s°o ajufli sæ
scape de o cutie. Cum erai îndrægostit de ea, pentru cæ
era de departe cea mai frumoasæ fatæ din Insule, ai luat
cutia færæ sæ°i ceri nicio explicaflie. Ai dus°o la tine în
pivniflæ, gândindu°te cæ vei gæsi o ascunzætoare mai bunæ
dup°aia. Dar n°ai mai reuøit, pentru cæ exact în noaptea
aia a avut loc erupflia, ai fost trezit din somn de pærinflii
tæi øi te°ai îmbarcat împreunæ cu mama øi fratele tæu pe
un vas care a plecat spre insula principalæ. Pe vas, te°ai
întâlnit din nou cu Alda, iar când te°a întrebat dacæ ai
scæpat de cutie øi ce°ai fæcut cu ea, i°ai spus adeværul: cæ,
în febra lucrurilor, ai læsat cutia în pivniflæ. N°ai întrebat°o

30

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

pe Alda ce se afla în cutie, pentru cæ nu voiai s°o superi,
cæ doar era o fatæ dræguflæ øi tot aøa.

Gudni a rânjit în direcflia lui Markús, care s°a înroøit
în obraji.

— Apoi, vreme de vreo 30 de ani, nu s°a mai întâmplat
nimic. De curând, când s°a lansat proiectul Pompeii din
Nord, Alda te°a sunat. Te°a implorat sæ împiedici scoate-
rea casei la suprafaflæ din cauza cutiei care se afla în piv-
niflæ. Evident cæ nu i°ai cerut nici de data asta o explicaflie.
Asta înseamnæ cæ încæ mai eøti îndrægostit de ea?

Markús s°a înroøit iar.
— Nu, nu°i asta. Pur øi simplu, nu mi°a trecut prin cap
s°o întreb când am vorbit.
— Nu conteazæ, a spus Gudni, øi apoi a continuat po-
vestea. În cele din urmæ, fli s°a aprobat cererea de a coborî
în pivniflæ øi de a lua de acolo ceea ce cæutai. Când i°ai
spus Aldei de asta, s°a liniøtit. Aveai de gând sæ iei cutia
øi sæ i°o duci ei, aøa cum te rugase. Numai cæ s°a întâm-
plat ceva: în pivniflæ, te°a lovit curiozitatea øi ai vrut sæ
vezi ce e în cutie øi, uite°aøa, te°ai trezit cæ din cutie a cæzut
un cap retezat, care s°a rostogolit pe duøumea. Exact în
momentul æla ai dat cu ochii, pentru prima oaræ în viafla
ta, de trei cadavre care nu se aflaseræ acolo în noaptea aia
fatidicæ de acum vreo treizeci de ani.
— De fapt, capul nu s°a rostogolit, a spus Markús, væ-
dind, în mod curios, o mimicæ jignitæ. Când am væzut ce
era în cutie, am fost atât de øocat, cæ mi°a scæpat din
mânæ. A cæzut øi a aterizat acolo unde se aflæ acum.
Nu s°a rostogolit. De fapt, mi se pare cæ i°am dat øi una
cu piciorul, græbit cum eram sæ ies afaræ de acolo, dar nu
sunt sigur. Oricum, a aterizat lângæ cadavre; øi atunci

31

Yrsa Sigurdardóttir

le°am væzut, iar nu mai înainte, pentru cæ acolo, jos, era
întuneric.

Thóra l°a întrerupt pe Markús înainte sæ se apuce sæ
descrie cu lux de amænunte parcursul capului pe duøu-
meaua din pivniflæ.

— Oricum, Markús, cred cæ e preferabil sæ citeøti foile
astea, chiar dacæ Gudni a fæcut un rezumat bun; øi°apoi
poate sæ°øi vadæ fiecare de drum. Dupæ declaraflia asta,
poliflia va trebui sæ se ocupe øi de alte lucruri. Bænuiesc
cæ vefli lua legætura cu Alda, întrucât se pare cæ øtie mai
multe decât Markús despre acest cap.

S°a uitat la ceas. Cu puflin noroc øi cu puflinæ bunæ-
voinflæ din partea Celui de Sus, încæ mai putea prinde
ultimul avion spre casæ. Se pærea cæ Markús va scæpa de
acuzaflii, chiar dacæ cei de la DIC aveau sæ°l contacteze
mai târziu. Thóra a sperat cæ Alda va confirma declaraflia
lui Markús. Altfel, situaflia lui avea sæ se înræutæfleascæ
destul de mult, atât în privinfla capului, cât øi a celor trei
cadavre. Însæ Alda sigur avea sæ confirme øirul eveni-
mentelor øi sæ clarifice treaba cu capul. Thóra s°a uitat cu
coada ochiului la ceas, apoi la Markús, care încæ zæbovea
asupra primei pagini a raportului întocmit de inspector.
S°a rugat ca zborul sæ aibæ întârziere.

32

fiction connection

Capitolul 3

Marfli, 10 iulie 2007

Unele zile din viafla Thórei erau puflin mai proaste
decât celelalte; într°o zi proastæ, de exemplu, era nevoitæ
sæ se întoarcæ din drum dupæ ce plecase la muncæ, pentru
a opri cafetiera; ori primea un telefon de la øcoalæ, prin
care era anunflatæ cæ trebuia sæ se ducæ s°o ia pe Sóley,
fiica ei, cæreia începuse sæ°i curgæ sânge din nas în pauzæ.
Avea însæ øi zile foarte proaste, când expira termenul de
platæ a facturilor øi se strica bancomatul; ori când
alimenta maøina cu motorinæ, când aceasta mergea, de
fapt, pe benzinæ øi tot aøa. În zilele acelea toate mergeau
pe dos — øi la birou, øi acasæ. Nici nu se fæcuse douæspre-
zece, când Thóra øi°a dat seama cât se poate de limpede
cæ urma sæ aibæ o zi plinæ de ghinioane. Dimineafla, a ræs-
colit prin toatæ casa dupæ cheile de la maøinæ, gæsindu°le,
în cele din urmæ, printre lucrurile împræøtiate din camera
fiului ei, Gylfi. Apoi, a væzut cæ frigiderul era aproape gol,
iar pâinea cu care Thóra avusese de gând sæ°i pregæteascæ
Sóleyei micul dejun era mucegæitæ. Cu o noapte în urmæ,
când venise acasæ de la aeroport, Thóra intenflionase

33

Yrsa Sigurdardóttir

sæ treacæ pe la un magazin sæ cumpere câte ceva de mân-
care, numai cæ avionul aterizase aøa de târziu, cæ nu mai
gæsise niciun magazin deschis. Lucrurile n°au stat mai
bine nici la birou, pentru cæ totul era dat peste cap:
computerul nu mergea, deoarece furnizorul de servicii de
internet fæcea „ajustæri la router“; iar telefonul nu func-
fliona din cauza unui electrician foarte zelos, care venise
sæ facæ reparaflii la etajul lor øi tæiase din greøealæ un cablu
de care n°ar fi trebuit sæ se atingæ. Aøa cæ, în cea mai mare
parte a dimineflii, nimeni n°a putut lua legætura cu
oamenii din cealaltæ parte a lumii decât sunându°i de pe
propriile telefoane mobile. Asta a supærat°o pe Bella,
secretara, care a refuzat sæ°øi foloseascæ mobilul în scop
de serviciu, pentru cæ angajatorul nu°i plætea factura.
Bragi, partenerul de afaceri al Thórei, i°a împrumutat
Bellei propriul mobil, însæ cu o væditæ reflinere. Numai
Dumnezeu øtia cum avea sæ se comporte Bella cu cei care
aveau sæ sune pe telefonul lui; secretara nu era deloc
renumitæ pentru atitudinea ei prietenoasæ.

Imediat dupæ restabilirea conexiunii telefonice, a
sunat Markús. Dupæ ce a schimbat câteva vorbe de com-
plezenflæ cu Thóra, a trecut direct la subiect:

— Alda nu°mi ræspunde la telefon, a spus el.
Auzindu°i glasul, Thóra øi°a dat seama cæ era foarte

neliniøtit.
— Markús, parcæ ne înfleleseseræm cæ nu vei încerca sæ

iei legætura cu ea înainte s°o interogheze poliflia. S°ar
putea interpreta cæ vrei sæ°i influenflezi mærturia. Øi asta
ne mai lipseøte acum!

Thóra øtia prea bine cæ el voia sæ se asigure cæ femeia
îi va confirma declaraflia, dar se îndoia cæ putea sæ schim-
be cu ceva mærturia Aldei printr°un simplu telefon.

34

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Femeia avea fie sæ spunæ adeværul, fie sæ mintæ ca sæ°øi
salveze pielea. Când dau de greu, majoritatea oamenilor
preferæ sæ°øi salveze pielea.

— Dar mi se pare aøa de ciudat, a zis Markús. Am
sunat°o destul de des în ultima vreme øi mi°a ræspuns
întotdeauna foarte prompt la telefon. Iar când nu poate
sæ°mi ræspundæ, mæ sunæ înapoi destul de repede. Nu m°a
læsat niciodatæ baltæ, ca acum.

A ezitat un moment, apoi a continuat:
— Poate cæ mæ evitæ pentru cæ nu vrea sæ°mi susflinæ
declaraflia. Ce zici?

Thóra era convinsæ cæ Markús avea dreptate, dar nu
voia sæ°l îngrijoreze øi mai mult. Bineînfleles cæ lucrurile
ar fi putut fi explicate øi altfel, dar pærea puflin probabil.

— Cred cæ ar trebui sæ ræmânem calmi pânæ aflæm ceva
sigur.

S°a uitat la ceas.
— Probabil cæ poliflia a contactat°o deja, deøi n°aø putea
spune dacæ a øi interogat°o. Dacæ nu°fli confirmæ decla-
raflia, detectivii o sæ ia din nou legætura cu tine, iar atunci
eøti îndreptæflit sæ°mi ceri iar ajutorul. Fie cæ Alda îfli
confirmæ sau nu spusele, poliflia tot o sæ te cheme pentru
un alt interogatoriu, aøa cæ, în cazul æsta, îfli recomand sæ
ræmâi calm.

Markús a tras aer adânc în piept.
— Alda nu m°ar arunca în gura leului.
— Sunt convinsæ cæ øtii tu ce spui, a ræspuns Thóra,
gândindu°se cæ Androcle spusese, probabil, acelaøi lucru
despre romani cu veacuri în urmæ, chiar înainte sæ fie
îmbrâncit în arena cu lei. Sigur, aø putea sæ°l sun pe
amicul nostru, Gudni, øi sæ încerc sæ aflu ce se întâmplæ.
Nu øtiu dacæ o sæ°mi spunæ ceva, dar, la cât îi displac lui

35

Yrsa Sigurdardóttir

formalitæflile, n°ai de unde sæ øtii — poate o sæ°mi vândæ
un pont.

— Crezi cæ încæ se mai ocupæ de caz? a întrebat Markús,
cu speranflæ în glas. L°aø putea suna chiar eu, n°ar fi o
problemæ.

— Nu, sæ nu care cumva sæ faci asta, a zis Thóra repede.
Nu vreau sæ vorbeøti cu el în absenfla mea. Dumnezeu øtie
la ce°afli putea ajunge! O sæ vorbesc eu cu el. Chiar dacæ
poliflia din Reykjavík e implicatæ în investigaflie, sigur o sæ°l
flinæ la curent cu progresul cercetærilor. Doar e terenul lui!

— N°ar fi bine sæ mai încerc sæ dau de Alda între timp?
a întrebat Markús.

— Îfli recomand s°o laøi baltæ, a ræspuns Thóra, pe un
ton ferm.

Apoi a cugetat o clipæ øi a întrebat:
— Când ai vorbit ultima datæ cu ea?
— Am vorbit puflin la telefon alaltæieri searæ, a ræspuns
Markús. Cu o noapte înainte sæ ajungem noi în Insule.
I°am spus cæ am primit, în sfârøit, permisiunea sæ intru
în casæ.
— Am înfleles, a zis Thóra. A, øi încæ ceva, înainte sæ°l
sun pe inspectorul Leifsson. Crezi cæ Alda øtia ceva despre
cadavrele astea trei? Crezi cæ ar putea fi implicatæ cumva
în moartea lor ori în moartea bærbatului decapitat?

Thóra se îndoia cæ mai pusese vreodatæ în viafla ei o
întrebare atât de stupidæ.

— N°avea cum, a zis Markús. Suntem de°o vârstæ — ea
avea cincisprezece ani când a avut loc erupflia. Nu era în
stare sæ omoare nici mæcar o muscæ. Øi nici acum nu e.
Aøa cæ mæ îndoiesc cæ øtia c°o sæ dau peste trei cadavre în
pivniflæ. Probabil cæ nu se aøtepta nici mæcar sæ descopær
capul din cutie. Dac°ar fi øtiut ceva despre cadavre sau

36

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

dac°ar fi avut vreo legæturæ cu ele, sunt convins cæ ar fi
insistat øi mai mult sæ opresc sæpæturile. Ori, cel puflin,
m°ar fi avertizat cumva.

— Da, aøa s°ar zice, a spus Thóra, cu prudenflæ în glas.
Doar cæ e puflin cam mare coincidenfla sæ descoperi la un
loc o cutie cu un cap retezat øi trei cadavre.

— Ei bine, s°au întâmplat øi lucruri mai ciudate de°atât,
a spus Markús, vizibil ofensat.

— Eøti sigur? a urmat replica Thórei.
Nu°øi putea imagina nici pe departe un lucru la fel

de straniu precum acela. Øi°au luat la revedere, apoi
Thóra s°a dus sæ°øi punæ o ceaøcæ de cafea. Simflea nevoia
sæ se înzdræveneascæ puflin înainte de a°l suna pe inspec-
torul Leifsson.

Gudni Leifsson a stins lanterna øi a coborât în piv-
niflæ. Fasciculele iluminatoarelor pe care le instalase acolo
poliflia din Reykjavík bæteau exact spre locul unde fuse-
seræ descoperite cadavrele; øi erau atât de puternice, încât
luminau întreaga pivniflæ. Gudni s°a îndreptat spre cel
care conducea investigaflia, un tânær supærætor de tânær
care, cu o searæ înainte, când brigada de polifliøti din
Reykjavík aterizase acolo cu un avion mic, i se prezentase
ca fiind Stefán. Era clar, venise vremea ca Gudni sæ iasæ
la pensie. I se întâmpla mult prea des sæ cunoascæ alfli
detectivi care nici mæcar nu væzuseræ lumina zilei când
îøi începuse el cariera. Gudni se uita flintæ înainte.

— Ce pærere avefli despre asta? a întrebat el, pe un ton
calm, færæ sæ se complice cu vorbe de complezenflæ, ba
chiar færæ sæ°i arunce o singuræ privire colegului lui.

Stefán s°a întors spre el, ca sæ vadæ cine i se adresase.
Pe chipul lui a apærut imediat o urmæ de iritare, fapt care

37

Yrsa Sigurdardóttir

i°a confirmat lui Gudni propriile bænuieli: polifliøtii din
Reykjavík nu voiau ca prostovanii de la flaræ sæ°øi bage
nasul în munca lor de cercetare de la locul faptei. Stefán
abia binevoise sæ°l asculte pe Gudni când îi vorbise despre
progresele recente ale investigafliei, în timp ce se aflau în
maøinæ øi se îndreptau spre casa pærinflilor lui Markús,
împreunæ cu alfli polifliøti necunoscufli, chiar mai tineri
ca Stefán. Ofiflerii care°i însofliseræ nu scoseseræ un cuvânt
tot drumul, din câte constatase Gudni.

— Nu°i aøa cæ lucrurile parcæ°s puflin mai clare acum,
decât la început? a întrebat el apoi, færæ sæ flinæ cont de
iritarea tânærului.

— Încæ nu øtim nimic, a ræspuns Stefán, ræsucindu°se
pe cælcâie øi plecând de lângæ Gudni, ca sæ°i supravegheze
pe polifliøtii care°øi vedeau de treabæ. De ce°ar fi mai clare?

— Mæ rog, a zis Gudni, pe un ton calm, voiam sæ zic cæ
poate ræmæøiflele astea sunt ale unor hofli ghinioniøti care
au ræmas blocafli aici în timpul erupfliei øi s°au sufocat.
Ale unor oameni care, probabil, au vrut sæ profite de
moment øi sæ jefuiascæ locul în tihnæ. Casa asta n°a fost
acoperitæ de cenuøæ în prima noapte în care a izbucnit
erupflia, aøa cæ orice ticælos ar fi avut vreme sæ ajungæ aici
de prin alte pærfli øi sæ facæ o „curæflenie“ generalæ prin
cartier. Plus cæ tofli øtiau de erupflie, cæ doar s°a scris
despre asta în toate ziarele din lume.

Stefán s°a uitat uluit la Gudni.
— Væ batefli joc de mine, a zis el, fæcând un semn în
direcflia celor trei cadavre aøezate unul lângæ altul, cu fafla
în sus. Cum væ imaginafli scena? Aerul a devenit irespi-
rabil, iar hoflii au dat buzna în pivniflæ, sæ se întindæ øi ei
puflin øi sæ ia o guræ de aer proaspæt? Pentru cæ nu prea

38

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

cred cæ le°a trecut prin cap cæ vor gæsi cine øtie ce lucruri
de prefl aici, jos.

S°a întors din nou spre subordonaflii lui, ca sæ°i
supravegheze.

— În general, oamenii care mor sufocafli sunt descope-
rifli stând cu fafla în jos, dacæ nu cumva s°au sufocat în
somn. Se zbat, se târæsc. Nu se aøazæ bine°mersi la rând
øi nici nu le zboaræ capetele de pe umeri.

A fæcut un semn înspre locul unde se afla capul,
numai cæ acesta fusese deja luat de acolo.

— Într°o bunæ zi, o sæ væ dafli seama cæ nu existæ lucruri
absolute, a ræspuns Gudni, imperturbabil. Nu ne ræmâne
decât sæ speræm cæ faimoasa Alda are o explicaflie bunæ —
mæcar în privinfla capului. Afli luat legætura cu ea?

— Din câte øtiu eu, n°a reuøit nimeni sæ dea de ea, a
ræspuns Stefán, færæ ca mæcar sæ se uite la Gudni.

Stefán nu era nici pe departe primul oræøean neobræ-
zat cu care se ciorovæise Gudni.

— O sæ mai încercæm sæ dæm de ea, sæ speræm c°o sæ
reuøim în cursul zilei de azi. Apoi o sæ am o vorbæ øi cu
Markús Magnússon, tipul care a venit aici dupæ tærtæcuflæ.

— Sæ înfleleg cæ væ referifli la „cap“, l°a corectat Gudni.
Totuøi vorbim despre un cap de om — nu despre o
„tærtæcuflæ“!

Stefán l°a sægetat pe Gudni cu o privire care°ar fi
putut vædi orice, mai puflin încântare.

— Cap, tærtæcuflæ, dovleac — tot aia e! Oricum, mæ în-
doiesc cæ acest Markús a fost pe deplin sincer cu privire
la ce s°a petrecut aici. Am senzaflia cæ declaraflia lui e øi
mincinoasæ, øi prosteascæ.

— Asta pentru cæ e un prost, a ræspuns Gudni. Aøa a fost
dintotdeauna.

39

Yrsa Sigurdardóttir

Apoi øi°a aprins lanterna, s°a întors cu spatele øi a
luat°o pe scæri în sus, færæ sæ°øi ia la revedere.

Dís a claxonat øi a ridicat ochii deasupra volanului,
ca sæ priveascæ afaræ prin parbriz. Casa micæ din capætul
stræzii pærea sæ fie pustie. S°a læsat iar în scaun. Oare ce°o
fi fost în capul Aldei? Nu venise la muncæ de douæ zile.
Nimic dubios pânæ aici, tot omul ræceøte din când în
când, numai cæ Aldei nu°i stætea în fire sæ nu ræspundæ
la mesaje sau sæ nu dea un telefon, ca sæ anunfle cæ a pæflit
ceva. Alda era conøtiinciozitatea în persoanæ; nu întârzia
niciodatæ la muncæ øi era întotdeauna dispusæ sæ ræmânæ
peste program, la nevoie. Pufline asistente aveau calitatea
asta, iar Dís øtia prea bine cæ, færæ Alda, øi ei, øi lui Ágúst
le°ar fi fost mult mai greu la muncæ. O plæteau bine øi,
pânæ mai ieri, dosarul ei profesional fusese impecabil. Aøa
cæ le era cu neputinflæ sæ înfleleagæ de ce nu sunase sæ°i
anunfle cæ nu poate veni la muncæ, mai ales cæ progra-
maseræ patru intervenflii chirurgicale pentru ziua aceea.
Dís øi Ágúst, doctori amândoi, trebuiseræ sæ se asiste unul
pe altul, sæ se ocupe de operaflii împreunæ, iar nu pe rând,
ca atunci când îi ajuta Alda. Din cauza asta, fuseseræ nevo-
ifli sæ anuleze mai multe consultaflii, recurgând pânæ øi la
ajutorul anestezistului, pe care°l chemaseræ pentru interven-
flii. În mod clar, asta le strica reputaflia. Færæ doar øi poate,
era ceva dubios în toatæ treaba, aøa cæ Dís se hotærâse sæ
dea o fugæ pânæ la Alda acasæ în pauza de prânz, ca sæ
vadæ dacæ era acolo. S°a uitat încæ o datæ prin geam øi s°a
întrebat dacæ era posibil sæ i se fi întâmplat ceva femeii.
Alda era singuræ øi nu avea copii, aøa cæ ar fi putut foarte
bine sæ zacæ moartæ în casæ, cæ nimeni nu øi°ar fi dat
seama prea curând de asta. Dís a coborât din maøinæ.

40

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

A mers pânæ în dreptul garajului care despærflea
locuinfla Aldei de casa vecinæ øi s°a uitat înæuntru printr°o
cræpæturæ din uøa vopsitæ în maro. I s°a pærut cæ distinge
vag Toyota verde øi nouæ a Aldei, iar æsta era un semn
ræu. Alda n°ar fi plecat prea departe færæ maøinæ, iar dacæ
era, într°adevær, acasæ, lui Dís i se pærea destul de bizar
cæ nu luase legætura cu nimeni. Femeia s°a îndreptat
spre uøa de la intrare. A apæsat insistent butonul soneriei,
ascultând flârâitul care ræsuna necontenit înæuntru. A luat
mâna de pe buton øi øi°a lipit urechea de uøæ, în speranfla
c°o va auzi pe Alda, dar n°a dibuit nicio miøcare prin casæ.
Însæ era destul de siguræ cæ se auzea un radio. Øi°a lipit
urechea øi mai bine de uøæ, iar pe cealaltæ a astupat°o cu
mâna. Da, într°adevær! Se auzea chiar øi melodia de la
radio. Era un cântec pop vechi øi ieftin, despre un bæiat
care°øi striga tatæl. Dís øi°a îndreptat spatele øi øi°a în-
cruntat sprâncenele. S°a gândit cæ era foarte ciudat cæ
lucrase cu Alda øapte ani la rând øi cæ habar n°avea ce fel
de muzicæ asculta. Dintr°un motiv sau altul, nu vorbiseræ
niciodatæ despre asta. A pus mâna pe clanflæ øi a apæsat.
Uøa era deschisæ.

— Alda! a strigat ea prin uøa întredeschisæ.
Niciun ræspuns — numai vocea tristæ a cântæreflului

deja uitat, care°l implora pe tatæl lui sæ°l aøtepte. Dís a
împins uøa pânæ s°a deschis de tot. A intrat în casæ øi a
strigat din nou:

— Alda, eøti acasæ?
Niciun ræspuns. Melodia s°a terminat, reîncepând

iar peste câteva secunde. Probabil cæ era pe un CD, iar
CD-playerul era setat sæ repete cântecul. Posturile de radio
încæ nu binevoiau sæ difuzeze aceeaøi melodie de mai
multe ori la rând. Dís s°a apropiat uøor de scæri, ca sæ urce

41

Yrsa Sigurdardóttir

la etaj. Dacæ se îmbolnævise, Alda era, cel mai probabil,
sus, în dormitorul ei. Dís fusese în casa ei o singuræ datæ,
cu câteva luni mai înainte, când Alda îi invitase pe ea, pe
Ágúst øi pe soflii lor la cinæ, dar stætuseræ cu toflii numai
la parter. Cina fusese ireproøabilæ, aøa cum se aøteptaseræ:
cu mâncare bunæ øi cu un vin excelent, totul servit cu
mult bun°gust. Dís øi°a amintit cæ o surprinsese foarte
tare sæ afle cæ Alda nu mai avusese pe nimeni dupæ
divorfl, care survenise înainte ca Alda sæ°øi înceapæ munca
la cabinetul de chirurgie plasticæ. Asistenta era o femeie
foarte agreabilæ, în vârstæ de aproape cincizeci de ani; se
menflinuse bine øi era caldæ, voioasæ øi politicoasæ. Dís a
strigat°o încæ o datæ pe Alda înainte sæ urce scærile.
Niciun ræspuns. Muzica, în schimb, se auzea tot mai clar
cu fiecare treaptæ pe care°o urca. A pæøit cât mai încet cu
putinflæ, sperând ca Alda sæ fie întinsæ în pat øi sæ doarmæ
pe fundalul acelei melodii triste.

Vocea sentimentalæ a cântæreflului ræzbætea prin uøa
deschisæ pe jumætate. Dís a strigat°o din nou pe Alda, de
data asta însæ mai încet. Nu voia s°o sperie — fie cæ
dormea, fie cæ, poate, se îmbræca. Prin uøa cræpatæ, Dís a
væzut cæ razele soarelui luminau un colfl de pat acoperit
cu lenjerie brodatæ. A împins uøa cu piciorul øi a dus mâna
la guræ, væzând ce se afla în dormitorul principal. Muzica
venea de la CD-playerul aøezat pe noptieræ, alæturi de care
se afla o sticlæ goalæ de vin, o sticluflæ de medicamente,
desfæcutæ, øi o seringæ. În mijlocul patului zæcea Alda. Dís
n°a avut nevoie sæ facæ apel la cunoøtinflele ei medicale,
ca sæ°øi dea seama cæ era inutil sæ încerce s°o resusciteze.

42

fiction connection

Capitolul 4

Marfli, 10 iulie 2007

Thóra s°a rezemat din nou de speteaza scaunului øi
a oftat, încercând sæ°øi dea seama pe cine ar fi fost mai
bine sæ roage s°o ia pe fiica ei, Sóley, de la øcoalæ — pentru
a doua oaræ la rând. Din start, mama ei era exclusæ. O
ajutase øi cu o searæ înainte, când Thóra întârziase cu
plecarea din Insulele Westmann; în plus, pærinflii ei erau
în drum spre teatru. Mama ei avea sæ°i reproøeze pânæ la
capætul zilelor cæ ratase ocazia de a vedea un spectacol
pe care°l aøteptase cu sufletul la guræ de luni de zile. Era
vorba de un fel de documentar dramatizat, despre ne-
dreptæflile la care erau supuse femeile în vremurile moder-
ne. Thóra a zâmbit. Tatæl ei i°ar fi fost etern recunoscætor
dacæ l°ar fi salvat de la reprezentaflia cu pricina, dar a
hotærât totuøi sæ nu le strice planurile. Dezamægirea ma-
mei ar fi flinut mult mai mult decât recunoøtinfla tatælui.

S°a hotærât sæ°l sune pe fostul ei sofl. Hannes n°avea
sæ fie prea încântat. Munca unui doctor de gardæ nu era
cu nimic mai puflin solicitantæ decât cea a unui avocat,
iar zilele de lucru erau, pentru amândoi, lungi øi grele.

43

Yrsa Sigurdardóttir

Chiar dacæ îi lua pe copii la el o datæ la fiecare douæ
weekenduri øi, uneori, când avea timp, o ruga sæ°i lase
mai mult în grija lui, Hannes nu era, în general, foarte
doritor sæ aibæ grijæ de ei pe nepusæ masæ. Se cæsætorise
din nou, iar viafla lui gravita mai mult în jurul sofliei øi al
nevoilor lor. Viafla Thórei, pe de altæ parte, gravita în
jurul tuturor, mai puflin în jurul ei; în ultima vreme, îøi
petrecuse aproape tot timpul muncind, având grijæ de
copiii øi de nepotul ei care împlinise de curând un an. De
fapt, de când cu nepotul, se pricopsise øi cu un al patrulea
copil — nora ei. Sigga avea 17 ani øi era cu un an mai
tânæræ decât fiul ei, Gylfi, dar amândoi erau cam la fel de
imaturi. Într°un fel sau altul, proaspeflii pærinfli reuøiseræ
sæ ræmânæ împreunæ øi dupæ momentul nefericit când ea
ræmæsese gravidæ, lovindu°se amândoi de griji demne de
niøte oameni în toatæ firea. O sæptæmânæ din douæ
stæteau tofli trei cu Thóra; în restul timpului, fata îøi lua
copilul — dar nu øi pe Gylfi — øi se ducea acasæ la pærinflii
ei. Relaflia lui Gylfi cu pærinflii Siggæi era rece; se pærea cæ
nu°l puteau ierta pentru sarcina prematuræ a fiicei lor.
Asta nu era un secret pentru nimeni, cu atât mai puflin
pentru Gylfi, aøa cæ Thóra era bucuroasæ cæ fiul ei prefera
sæ ræmânæ acasæ de fiecare datæ când Sigga mergea la ai
ei. În felul æsta, Thóra reuøea sæ°l flinæ pe Gylfi un pic mai
mult prin preajmæ øi sæ se ocupe în continuare de edu-
caflia lui, pe care o întrerupsese când bæiatul sporise
accidental populaflia de pe glob.

Thóra a pus receptorul la ureche øi, în timp ce forma
numærul, a aranjat o fotografie înræmatæ, cu nepotul ei.
În cele din urmæ, bæieflelul fusese botezat Orri, dupæ
nenumærate alte propuneri înaintate de tinerii pærinfli,
care încæ o fæceau pe Thóra sæ se zgribuleascæ. Micuflul

44

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

era fermecætor: blond, cu ochii mari øi încæ bucælat, cu
toate cæ nu mai sugea de mult la biberon. Thóra se topea
de drag când îl vedea øi era neræbdætoare sæ aibæ din nou
grijæ de el sæptæmâna viitoare, cu toate cæ nivelul stresului
din casæ creøtea considerabil odatæ cu revenirea mamei
øi a fiului ei. I°a zâmbit bæieflelului din fotografie øi øi°a
încruciøat degetele când a auzit cæ, în sfârøit, îi ræspunsese
cineva la telefon.

— Bunæ, Hannes! Ai putea sæ°mi faci o favoare? Nu pot
s°o iau pe Sóley de la øcoalæ…

De pe terenul de joacæ, fetifla a væzut ambulanfla
apropiindu°se de casæ. S°a ræsucit în leagæn øi øi°a dat
drumul, rotindu°se în semicerc. Era bucuroasæ cæ nu se
auzeau sirenele, pentru cæ dacæ s°ar fi auzit ar fi însemnat
cæ situaflia era gravæ. Poate cæ, pur øi simplu, doamna
cæzuse øi°øi rupsese piciorul. Øi prietena ei îøi rupsese
piciorul odatæ øi fusese dusæ la spital cu o ambulanflæ. În
timp ce se gândea la toate aceste lucruri, Tinna îøi umfla
obrajii, apoi scotea aerul afaræ. Obraji graøi. Obraji supfli.
Obraji graøi. Obraji supfli. Apoi a încetat sæ se mai joace
de°a umflatul øi dezumflatul obrajilor, cæzând pe gânduri.
Iatæ dovada cæ nu era neapærat nevoie sæ mænânce, ca sæ
se îngraøe. Øi aerul o putea îngræøa. A devenit serioasæ.
Totul era plin de aer. Aerul învæluia întreaga lume øi nu
avea cum sæ se fereascæ de el. Trebuia sæ se stræduiascæ sæ
respire mai puflin.

Când s°a auzit o bufnituræ surdæ dinspre ambulanflæ,
Tinna øi°a îndreptat atenflia într°acolo. Spera cæ va ieøi
cineva din casæ, sæ poatæ afla øi ea ce se întâmplase; pânæ
atunci însæ, se mulflumea sæ ia aminte la freamætul din
jur; era mai bine decât nimic. Însæ casa o intriga mai

45

Yrsa Sigurdardóttir

mult — poate cæ arestaseræ vreun criminal acolo, înæ-
untru, dar nu putea sæ vadæ nimic din cauza pereflilor.
Dacæ ar fi fost subfliri, poate c°ar fi væzut prin ei, aøa cum,
într°o bunæ zi, poate avea sæ reuøeascæ sæ vadæ prin ea
însæøi. A aruncat o ocheadæ înspre casæ, sperând cæ va
distinge lucrurile mai clar, dar degeaba. Totuøi, ceva tot
se întâmpla acolo: prima maøinæ a polifliei care venise
avusese sirena pornitæ. Când prietena ei îøi rupsese pi-
ciorul în curtea øcolii, nu sosise nicio astfel de maøinæ,
aøa cæ era puflin probabil ca poliflia sæ fi venit acasæ la
doamna din cauza vreunui accident. Dacæ era vorba de
o spargere, Tinna spera cæ poliflia îl va închide pe hofl.
Doamna era amabilæ øi nu merita sæ pæfleascæ nimic ræu.
Leagænul a scârflâit. Fata a væzut doi bærbafli care au ieøit
din ambulanflæ, luând o targæ din spate. A oftat. Æsta nu
era un semn bun. Când avea s°o mai întâlneascæ pe
doamna acum? Poate cæ urma sæ stea mult timp în spital.
Ultima datæ când Tinna a fost în spital, s°a întors acasæ
abia dupæ patruzeci de zile. Dar n°avea importanflæ.
Merita aøteptarea. I se întâmplase adesea sæ aøtepte øi mai
mult de câteva luni pentru un lucru sau altul. Pentru
lucruri care contau cu adeværat.

Tinna s°a ridicat în picioare în leagæn ca sæ vadæ mai
bine. S°a flinut bine de lanfluri, fiind ameflitæ, pentru cæ
se ridicase prea repede. Ca întotdeauna, senzaflia neplæ-
cutæ a dispærut imediat ce a închis ochii. Øi°a amintit cæ
era bine sæ amefleascæ, pentru cæ era aproape ca øi cum ar
fi murit, iar asta însemna cæ organismul ardea calorii.
Când Tinna a deschis ochii la loc, a væzut cæ oamenii cu
targa intraseræ în casæ øi cæ afaræ nu mai miøca nimic.
Ambulanfla era parcatæ chiar în fafla casei, aøa cæ nu putea
întrezæri uøa. S°a înælflat cât a putut de mult, ca sæ vadæ

46

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

dacæ era deschisæ, dar n°a reuøit. Oare ar fi fost mai bine
sæ plece acasæ sau sæ aøtepte pânæ o scoteau pe doamna
afaræ? Nu se græbea sæ ajungæ acasæ; n°o aøtepta nimeni,
mama ei lucra pânæ la cinci øi nu se învoise deloc, chiar
dacæ Tinna avea liber de la øcoalæ, pentru cæ se fæcea
øedinflæ cu personalul. N°o aøtepta nimeni acasæ.

S°a læsat pe vine øi, când a dat sæ se ridice, øi°a fæcut
vânt în leagæn, chiar dacæ nu asta fusese neapærat intenflia
ei. Îi plæcea sæ simtæ aerul jucându°i°se prin pær, aøa cæ
øi°a luat puflin mai mult avânt, dar s°a oprit numaidecât,
când øi°a amintit cæ aerul nu°i fæcea bine. Inima îi bætea
din cale°afaræ de tare când a încercat sæ domoleascæ
leagænul. De îndatæ ce s°a oprit, s°a simflit mai bine øi s°a
gândit la ce urma sæ°i spunæ doamnei, cum avea sæ°i dea
de înfleles cæ øtia cine este cu adeværat. Tinna a zâmbit în
sinea ei. Doamna avea sæ fie surprinsæ, dar, færæ doar øi
poate, øi încântatæ. Încæ°øi amintea foarte bine cât de
mult se întristase doamna când taicæ°sæu reacflionase atât
de urât la spusele ei. Taicæ°sæu era un mare prost! Un
prost cu capsa pusæ øi, pe deasupra, øi befliv; n°o înflelegea
deloc, la fel ca maicæ°sa. Ea era încæ øi mai rea, nu øtia
nimic altceva în afaræ de mâncare øi iar mâncare øi°i
spunea mereu Tinnei cæ trebuia sæ se hræneascæ, adesea
cu lacrimi în ochi. Aøa cæ Tinna abia aøtepta sæ meargæ
la taicæ°sæu o datæ la fiecare douæ weekenduri, pentru cæ
el nu ridica nicio pretenflie. Ce°i drept, îi spusese øi el
cæ trebuia sæ mænânce, dar nu stætuse ca maicæ°sa s°o
pæzeascæ, sæ vadæ dacæ mænâncæ sau nu. Iar ei îi convenea
de minune aøa. Lui taicæ°sæu îi pæsa atât de puflin de ea,
cæ nici mæcar nu se prinsese cæ Tinna auzise tot ce se în-
tâmplase între el øi doamna aceea, când venise în vizitæ.
Fata se strecurase în casæ færæ ca taicæ°sæu øi musafira sæ°øi

47

Yrsa Sigurdardóttir

fi dat seama de asta, iar tonul furios pe care vorbea
taicæ°sæu a fæcut°o sæ umble øi mai atent, sæ nu atragæ
atenflia asupra ei. Øtia prea bine sæ se facæ nevæzutæ, mai
ales cæ æsta era flelul ei: în cele din urmæ, voia sæ devinæ
invizibilæ. Dacæ øi°ar fi atins deja flelul, ar fi putut sæ se
bage între amândoi øi sæ le analizeze mimica øi gesturile
în timp ce se certau. Dar încæ nu era aøa de bunæ la asta,
aøa cæ s°a furiøat în camera de zi øi a tras cu urechea la
discuflia lor. Când au terminat, Tinna s°a strecurat afaræ
fix dupæ ce a ieøit doamna din casæ øi s°a prefæcut cæ
de°abia atunci sosise. Taicæ°sæu a poftit°o înæuntru mai
posac ca niciodatæ, dar ea s°a purtat ca øi cum nu s°ar fi
întâmplat nimic; în cele din urmæ, tatæl øi°a revenit,
nearætându°se interesat de nimic altceva în afaræ de joc
øi de televizor.

Nici doamna, nici taicæ°sæu nu øi°au dat seama cæ se
furiøase în casæ øi træsese cu urechea la discuflia lor; poate
cæ doamna nici n°avea habar de existenfla ei. Spre
deosebire de taicæ°sæu însæ, ea avea sæ se bucure cæ Tinna
auzise tot ce se petrecuse între ei øi sigur avea sæ°øi do-
reascæ s°o cunoascæ mai bine. Tinna îi aflase numele øi
numærul de telefon de pe un bileflel pe care°l læsase fe-
meia la plecare pe masæ, pentru taicæ°sæu, ca s°o poatæ
suna mai încolo. Dar nu fusese atât de uøor, pentru cæ
taicæ°sæu rupsese bileflelul în bucæfli, pe care apoi le azvâr-
lise pe jos, Tinna fiind nevoitæ sæ le adune øi sæ le punæ
cap la cap, ca sæ poatæ citi ce scria pe bileflel. Dupæ ce a
descifrat numele øi numærul de telefon al doamnei, fetei
i°a fost uøor sæ dea de ea. Tinna mersese de multe ori
pânæ la ea acasæ doar ca sæ pæzeascæ locul, færæ sæ øtie în
mod deosebit de ce øi ce spera sæ descopere acolo. Cu o
searæ înainte se întâmplase, în sfârøit, ceva, iar Tinna

48

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

luase seama la tot, plinæ de curiozitate. De fapt, nu se
petrecuse mare lucru, dar poate cæ totul avea sæ capete
sens mai târziu. Øi°a amintit de bileflelul care zburase în
bætaia vântului øi se prinsese în tufiø. Tinna îl luase øi°l
ascunsese bine la ea acasæ. Era important, øtia sigur
asta — doar cæ nu°øi dædea seama prin ce øi în ce fel
conta. Dar totul avea sæ capete sens într°o zi.

S°a aøezat din nou jos în leagæn, trecându°øi coatele
delicate pe dupæ lanflurile ruginii. Mirosul de fier pe care
l°a simflit în palme i°a adus aminte de vara trecutæ, când
încercase sæ se dea cu leagænul peste baræ, convinsæ cæ
aøa avea sæ ardæ foarte multe calorii. Chiar øi acum mai
avea o cicatrice urâtæ pe laba piciorului drept, pentru cæ
strædania ei se sfârøise foarte prost. Pe atunci, aerul n°o
fæcea mai grasæ, ci mai slabæ. Totul era aøa de încurcat —
regulile se schimbau mereu, iar Tinna trebuia sæ fie
întotdeauna cu ochii°n patru, dacæ nu voia sæ devinæ
grasæ, mai grasæ, cea mai grasæ.

A ciulit urechile când a auzit vocile bærbaflilor ræz-
bætând pânæ la ea de peste drum. S°a ridicat iaræøi în
picioare în leagæn, ca sæ vadæ dacæ o bægau pe femeie în
ambulanflæ; acum însæ a fost mai precautæ, sæ nu care
cumva sæ amefleascæ øi sæ cadæ. Nu voia sæ rateze nimic.
Mai întâi a zærit un poliflist care i°a depæøit pe paramedici
øi a deschis uøa ambulanflei. Paramedicii l°au urmat cu
tot cu targæ. Væzând asta, fata a înflepenit. Le°a aruncat o
privire øi s°a cutremurat. Oare ce se întâmpla? Oare doam-
na era bolnavæ øi oamenii o înveliseræ ca sæ nu ræceascæ?
Tinna a særit din leagæn øi a alergat spre trotuar. Poliflistul
care flinea deschisæ uøa ambulanflei a væzut°o øi i°a fæcut
semn sæ plece.

— Nu°i de tine aici. Du°te acasæ! i°a strigat el.

49

Yrsa Sigurdardóttir

Tinna n°a zis nimic. Nu°i plæceau figurile autoritare
masculine, fie cæ era vorba de doctori, directori de liceu,
øoferi de autobuz sau de alfli bærbafli care°o puneau la
punct într°un fel sau altul. Însæ atunci a simflit cæ poli-
flistul nu era propriu°zis acolo, cæ nu avea nimic cu ea.
I se pærea cæ omul se asemæna cu o imagine 3D de pe un
ecran, cæ era mai puflin real decât paramedicii la care ea
se tot holba. Tinna a ræmas cu gura cæscatæ, uitându°se
flintæ la cearøaful alb sub care se afla femeia de pe targæ.
Nu se miøca. Femeia nu ræcise. Murise. Iar odatæ cu ea
murise øi speranfla Tinnei pentru o altæ viaflæ, mai bunæ,
în care avea sæ fie frumoasæ øi adoratæ. Femeia putea sæ°i
facæ pe oameni frumoøi. Aøa zisese. Tina s°a ræsucit pe
cælcâie øi a luat°o la fugæ færæ sæ se gândeascæ încotro avea
s°o apuce. Dacæ alerga destul de repede, poate reuøea sæ°øi
alunge gândurile øi sæ scape de ideea îngrozitoare cæ
taicæ°sæu ar fi putut sæ°i facæ vreun ræu femeii. Nu c°ar fi
fost prima datæ. Ori poate cæ fusese mâna musafirului
care se furiøase afaræ din casæ øi cæruia°i scæpase bileflelul.
Tinna øi°a alungat toate gândurile din minte, concentrân-
du°se numai asupra faptului cæ ardea calorii. De°ar fi
ars toate!

— Øi zicefli cæ°i moartæ, a repetat Gudni, încruntându°øi
sprâncenele, în semn de precauflie.

A læsat pleoapele în jos øi s°a frecat cu mâna pe
frunte. Interlocutorul se afla la celælalt capæt al firului,
aøa cæ nu trebuia sæ°øi ascundæ expresia de pe chip, deøi,
la începutul carierei, fusese instruit sæ ræmânæ cât mai
inexpresiv cu putinflæ, ca sæ nu bænuiascæ nimeni ce
gândea. Lui Gudni nu°i fusese niciodatæ foarte greu sæ
facæ asta, dar, uneori, îi prindea bine sæ ræmânæ de unul
singur øi sæ°øi arate fæfliø dezamægirea sau, mai rar, bucuria.

50

fiction connection