Sigurdardottir, Yrsa - Cenusa si pulbere - retail

Cenuøæ øi pulbere

— Cum a murit?
— Încæ nu s°a fæcut autopsia, dar se pare cæ s°a sinucis,
i°a ræspuns Stefán.

Din vocea lui nu se înflelegea prea bine dacæ întâm-
plarea i se pærea plictisitoare sau tragicæ ori dacæ°l læsa
de°a dreptul rece. Poate cæ poliflia din Reykjavík avea
zilnic de°a face cu întâmplæri de genul acela.

— Bænuiesc c°o sæ aflæm mâine. Nu øtiu nimic mai
mult. Însæ, de vreme ce mi s°a comunicat asta, m°am
gândit cæ e bine sæ væ flin la curent. Evident cæ n°am fost
eu la fafla locului, aøa cæ nu øtiu mai multe acum. Plec
mâine øi poate cæ o sæ aflu mai multe.

— Unde a fost gæsitæ? a întrebat Gudni.
Nu s°ar fi gândit niciodatæ cæ Alda ar fi fost în stare

de un gest aøa de disperat, dar, cu toate acestea, o cunos-
cuse îndeaproape numai în copilærie øi°n tinerefle. Nu°i
lipsise nimic, fusese øi frumoasæ, øi deøteaptæ. Bineînfleles,
lucrurile ar fi putut sæ se schimbe cu timpul øi poate cæ
viafla ei luase o turnuræ neplæcutæ. S°a rugat sæ nu fi fost
aøa, dar, în caz contrar, spera sincer cæ soarta ei nu avea
nicio legæturæ cu lucrurile petrecute cu multæ vreme în
urmæ în Insule.

— Acasæ la ea, a zis Stefán. A gæsit°o colega ei, din câte
am înfleles. S°a dus sæ vadæ de ce nu venise la muncæ.

— Asta complicæ puflin cazul cadavrelor din pivniflæ, a
zis Gudni.

A tæcut o clipæ, apoi a adæugat:
— Øi nu neapærat pentru cæ Alda nu mai poate confirma
mærturia lui Markús.
— Nu, a spus Stefán, concis. N°am apucat s°o interogæm.
N°am reuøit sæ dæm de ea, dar, când vom afla data exactæ

51

Yrsa Sigurdardóttir

a morflii, s°ar putea sæ aparæ o problemæ nouæ: dacæ
a încercat sau nu sæ scape de interogatoriu.

— În cazul æsta, probabil c°ar fi læsat un bilet sau orice
altceva care sæ°l scape pe Markús de suspiciuni, a zis
Gudni. Ar fi crud sæ°l lase sæ poarte toatæ vina pentru
asta, dacæ a avut ceva murdar de ascuns. Au fost prieteni
buni, din câte am înfleles, øi probabil cæ Alda øtia foarte
bine cæ numai ea îi putea confirma povestea. Oare e
posibil sæ nu fi øtiut nimic despre declaraflia lui øi despre
cadavrele descoperite?

— Habar n°am, a pufnit Stefán. Încerc sæ nu°mi dau cu
presupusul când investigaflia e încæ la început. Nu øtim
nici mæcar care e cauza morflii. La cum aratæ lucrurile
acum, se pare cæ øi°a luat viafla cu mâna ei, dar, cine øtie,
poate cæ e vorba de cu totul altceva — de un accident sau
de ceva mai grav. Mâine o sæ°i percheziflionæm casa. Cine
øtie ce°o sæ mai descoperim!

— Sæ speræm cæ nu alte cadavre, a zis Gudni. Asta nu-
mai dacæ nu e vorba de corpul bærbatului decapitat.

A zâmbit.
— Sæ nu uitafli de pivniflæ!

A închis øi a ræmas cu ochii pironifli asupra telefonu-
lui de pe masæ. Lucrurile n°aveau nicio noimæ.

Thóra a pus jos plasa cu alimente øi a început sæ°øi
caute, bâjbâind, mobilul. Melodia soneriei se auzea înæ-
buøit øi încerca sæ°øi aminteascæ dacæ°øi pusese telefonul
în buzunarul drept sau stâng al gecii ori dacæ°l îndesase
în geantæ. În cele din urmæ, a dat peste el în buzunarul
stâng, printre monede øi chitanfle vechi de card. A væzut
cæ pe ecranul mobilului era afiøat numærul lui Markús øi
a hotærât sæ nu ræspundæ. Putea sæ mai aøtepte pânæ

52

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

dimineaflæ. A pus telefonul pe masæ øi s°a apucat sæ aøeze
în dulap mâncarea pe care o cumpærase în drum spre
casæ. În curând, aveau sæ soseascæ Hannes øi Sóley;
o scæpase de°o grijæ, ba chiar acceptase bucuros propu-
nerea ei, oferindu°se s°o ducæ pe fiica lor la înot. Thóra a
sperat cæ aøa aveau sæ decurgæ lucrurile în viitor: cæ relaflia
ei cu fostul sofl avea sæ prindæ, în sfârøit, un contur mai
prietenos, mai degajat.

Telefonul a scos un semnal acustic. În loc sæ°l ia de
pe masæ øi sæ citeascæ mesajul, Thóra øi°a væzut în conti-
nuare de aøezatul alimentelor, apoi a aprins cuptorul.
A citit instrucfliunile de preparare de pe pachetul cu
lazane congelate øi le°a bægat în cuptorul rece, contrar
recomandærilor producætorului. Într°un final, tot aia avea
sæ iasæ: o mâncare caldæ, chit cæ o bæga în cuptorul pre-
încælzit sau rece. Dupæ aceea øi°a luat telefonul, s°a dus
în camera de zi øi s°a trântit pe canapea. Mesajul era
de la Markús. „Alda e moartæ. Poliflia vrea sæ ne întâlnim
mâine. Sunæ°mæ, te rog!“

Thóra a oftat adânc. Se pærea cæ Markús avea sæ mai
fie clientul ei o vreme. S°a ridicat în picioare øi l°a sunat.
Fie el era cel mai ghinionist om din flaræ, fie în spatele
acelor lucruri se afla altceva, mult mai grav.

53

Capitolul 5

Miercuri, 11 iulie 2007

Markús øi°a trecut, agitat, mâinile prin pær. Nu era
prima oaræ când Thóra se afla în biroul ei alæturi de un
client disperat, aøa cæ øtia cum sæ°l ia. Era aproape inutil
sæ°i spunæ cæ va fi bine, cæ nu avea niciun motiv sæ°øi facæ
griji, pentru cæ totul se va termina în curând øi aøa mai
departe. Discufliile de genul acela erau, în general, departe
de adevær øi nu ajutau la nimic altceva decât la amânarea
inevitabilului. Tocmai se întorseseræ de la poliflie, unde
Markús dæduse un interogatoriu care nu decursese ræu, dar
nici foarte bine. Markús întâmpinase cu ræcealæ cererea
polifliei de a le furniza probe biologice, dar, în cele din urmæ,
se calmase øi le dæduse atât probe de pær, cât øi de salivæ.

— Partea bunæ, Markús, e cæ fli°au pus foarte pufline
întrebæri despre relafliile tale anterioare cu Alda. Fie cred
cæ a murit de moarte bunæ, fie nu te suspecteazæ pe tine
pentru moartea ei.

L°a privit cu un aer dur.
— Partea proastæ însæ e cæ acum Alda nu mai poate
confirma cæ ai spus adeværul despre capul din cutie.

54

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Nu mai spune! a mârâit Markús.
Thóra nu i°a luat în seamæ tonul sarcastic.

— Eøti sutæ la sutæ sigur cæ n°afli discutat niciodatæ
despre asta prin e°mail sau în prezenfla altor oameni care
te°ar fi putut auzi vorbind cu ea? De pildæ, în prezenfla
colegilor tæi de muncæ?

Markús administra o companie care comercializa
piese pentru utilaje øi motoare navale, øi cu toate cæ
Thóra n°avea idee despre funcflionarea unei astfel de
afaceri, øtia cæ lui Markús îi mergea bine øi cæ avea mulfli
angajafli. Probabil cæ erau niøte oameni conøtiincioøi,
pentru cæ Markús nu pærea sæ fie indispensabil la muncæ;
nu fusese niciodatæ nevoit sæ amâne sau sæ anuleze vreo
întâlnire cu Thóra sau cu altcineva implicat în caz, din
cauza muncii.

— Nu m°a auzit nimeni, a spus Markús, pe un ton hotæ-
rât. Vorbeam cu Alda mai ales la telefon øi numai în par-
ticular. Nu prea ne întâlneam regulat øi, în general, nici
în prezenfla altcuiva, iar în rarele ocazii când se mai aflau
øi alflii prin jur nu discutam despre asta. Iar e°mailul îl
folosesc numai pentru probleme de muncæ. Nu sunt genul
care primeøte pe e°mail bancuri sau poze cu pisicufle.

Thóra nici nu se gândise c°ar putea fi.
— Deci n°a auzit nimeni conversafliile voastre?

Markús a dat din cap, enervat.
— Nu.
— Când le°ai spus polifliøtilor cæ Alda te°a sunat cu o
noapte înainte sæ mergem noi în Insule, au pærut foarte
încântafli. De vreme ce fli°au pus foarte multe întrebæri
despre apelul æla, probabil cæ ai sunat°o cu puflin timp
înainte sæ moaræ.

55

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra a ræsfoit copia declarafliei lui Markús, care°i
fusese înmânatæ dupæ interogatoriu.

— Ai zis cæ Alda vorbea ciudat, cæ era mai indispusæ øi
mai abætutæ ca de obicei øi cæ te°ai gândit cæ era agitatæ
fie pentru cæ urma sæ cobori în pivniflæ în dimineafla
urmætoare, fie pentru cæ era cineva cu ea øi nu putea sæ°fli
vorbeascæ degajat. Øi ai mai spus cæ erai la volan øi cæ n°ai
putut sæ discufli prea mult cu ea.

— Pur øi simplu, aøa mi s°a pærut. N°a zis nimic care
sæ°mi dea de înfleles cæ ar fi fost cu cineva — doar cæ mi
s°a pærut cæ°mi vorbea reflinut.

— Te întreb asta pentru cæ poate a auzit cineva færæ sæ
vrea ultima voastræ discuflie øi ar putea confirma cæ Alda
a amintit de descinderea ta în pivniflæ. Ne°ar fi de folos, mai
ales dacæ a zis ceva de cutie øi de faptul cæ fli°a dat°o flie.

Thóra i°a zâmbit încurajator lui Markús, dar el i°a
aruncat o privire mânioasæ.

— Chiar dacæ nu°mi mai amintesc tot ce°am vorbit,
sunt foarte sigur cæ n°a zis nimic de genul æsta. M°a rugat
sæ am grijæ øi sæ iau o pungæ cu mine, în caz cæ o fi putre-
zit cutia.

Pe Markús l°au trecut fiorii.
— Mæcar de mi°ar fi dat de înfleles dupæ ce anume tre-
buia sæ merg în pivniflæ. Nu øtiu cum de s°a gândit cæ aø
fi putut pune capul în pungæ, pentru ca, dup°aia, sæ ies
de°acolo ca øi cum nu s°ar fi întâmplat nimic. Nici n°aø
fi îndræznit sæ pun mâna pe el!
— La câte ai fæcut pânæ acum pentru ea, færæ sæ°i ceri
nicio explicaflie, sunt siguræ cæ s°a gândit cæ o sæ faci la
fel øi°n continuare, a ræspuns Thóra.
— Eram doar un puøti, a zis Markús, tranøant. M°am
mai schimbat øi eu de°atunci.

56

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Øi°a îndreptat spatele în scaun. Thóra nu putea nega
cæ Markús nu mai aræta ca un om care putea fi prostit de
oricine. Avea, în mod clar, un oarecare øarm masculin.
Figura lui nu era deloc delicatæ, având træsæturi mai
degrabæ aspre. Thóra bænuia cæ°øi vopsea pærul, pentru
cæ nu dædea niciun semn de încærunflire øi avea totuøi
aproape cincizeci de ani. Asta însemna cæ se preocupa de
înfæfliøarea lui, fapt susflinut øi de îmbræcæmintea impeca-
bilæ øi evident scumpæ pe care o purta.

— Da, eu înfleleg asta, a zis Thóra. Dar poate cæ ea n°a
realizat niciodatæ cæ te°ai schimbat.

A læsat jos raportul.
— O sæ mæ interesez la poliflie dacæ au informaflii cum
cæ Alda ar fi primit pe cineva în vizitæ în seara aia. Poate
avem noroc.

S°a uitat la Markús øi a continuat:
— Sigur, mai ræmâne o problemæ: ai declarat cæ nu øtiai
nimic despre cadavrele din pivniflæ. Cu asta ce facem?

S°a rezemat de speteaza scaunului.
— Singura persoanæ care s°a opus sæpæturilor ai fost tu.
E de presupus cæ oricine a pus cadavrele acolo ar fi în-
cercat sæ împiedice cumva sæpæturile.

Thóra s°a gândit mult cum sæ formuleze ceea ce avea
de gând sæ zicæ în continuare.

— Din câte înfleleg, pærinflii tæi sunt încæ în viaflæ. Te°a
îndemnat cumva vreunul dintre ei sæ opreøti sæpæturile?

Prefl de o clipæ, Markús s°a uitat uluit la Thóra, inca-
pabil sæ scoatæ o vorbæ.

— Dacæ sugerezi cæ au avut ceva de°a face cu toatæ treaba
asta, eøti nebunæ.

— Nu mi°ai ræspuns la întrebare, a zis Thóra, liniøtitæ.
Te°au încurajat sau nu?

57

Yrsa Sigurdardóttir

Markús a zâmbit cu nespusæ mâhnire.
— Tata are Alzheimer. Nu e în stare sæ încurajeze øi nici
sæ descurajeze pe nimeni. Însæ mama e perfect sænætoasæ
øi n°a privit deloc sæpæturile cu aceiaøi ochi ca mine.
A fost chiar bucuroasæ când a auzit vestea. Spera sæ°øi recu-
pereze o veselæ preflioasæ. Deøi tata a reuøit sæ ia foarte
multe dintre lucrurile noastre pânæ sæ fie acoperitæ casa
de cenuøæ, tot au mai ræmas câteva. Numai la vesela mamei
nu s°a gândit el atunci.

Thóra a dat din cap. Fireøte cæ bærbatul se dæduse
peste cap sæ salveze sistemul audio øi alte chestii de felul
æsta. Sigur, bucuria cu care întâmpinase mama lui Markús
ideea sæpæturilor nu°l scutea pe soflul ei de suspiciuni;
ar fi putut foarte bine sæ transporte cadavrele în pivniflæ
færæ øtirea sofliei.

— Mæcar un lucru e clar: cineva a pus cadavrele acolo.
Ai idee cine?

Markús a scuturat din cap.
— Nu°mi mai amintesc de fiecare om care locuia pe
vremea aia în Insule, dar gândul cæ vreunul dintre cei pe
care încæ°i mai flin minte i°ar fi omorât pe indivizii æia
trei mi se pare ridicol. Toatæ lumea din zonæ era normalæ;
numai familii tipice de pescari.

Markús a început sæ°øi plimbe din nou degetele
prin pær.

— Cel mai bine mi°i amintesc pe prietenii mei øi bine-
înfleles cæ, pe vremea aia, tofli erau niøte copii proøti, la
fel ca mine.

— Øi eøti absolut sigur cæ tatæl tæu n°a avut nimic de°a
face cu treaba asta? a întrebat Thóra. Totul s°a petrecut în
casa ta øi mi se pare destul de nefiresc sæ fi intrat cineva
acolo prin efracflie ca sæ ascundæ niøte cadavre.

58

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Prin efracflie? a repetat Markús. Nici nu era nevoie.
Toate uøile erau descuiate. Oamenilor li s°a cerut sæ°øi lase
casele descuiate, pentru ca echipele de salvare sæ poatæ
intra øi ieøi ori de câte ori aveau nevoie.

Markús s°a înseninat.
— Bineînfleles cæ zona a fost luatæ cu asalt de oameni
care au venit de pe insula principalæ dupæ noaptea în care
a început erupflia. Nu°mi amintesc de niciunul, dar echi-
pele de salvare au avut nevoie de multæ forflæ de muncæ
øi majoritatea celor care au dat o mânæ de ajutor nu erau
din Insule. Casa noastræ n°a fost acoperitæ imediat de
cenuøæ.

Thóra s°a gândit puflin la asta.
— Deci crezi cæ e mult mai probabil ca unul dintre
oamenii æia sæ fi pus cadavrele acolo?

Markús a ridicat din umeri.
— De unde sæ øtiu eu? Tot ce øtiu e cæ n°am avut nimic
de°a face cu asta.

Thóra spera sæ fie aøa. O liniøtea sæ øtie cæ lupta
pentru o cauzæ justæ.

— Poate cæ ne pripim cu presupunerile astea. Ar trebui
sæ aøteptæm rezultatele autopsiei medico°legale asupra
cadavrelor øi a capului.

I°a zâmbit reflinut lui Markús. Oare cum decurgea
autopsia unui cap?

— Cine øtie, poate cæ bærbaflii au murit, pur øi simplu,
din cauze naturale sau s°au sufocat în pivniflæ. Parcæ aøa
s°a întâmplat øi cu singurul om care a murit în timpul
erupfliei, nu?

— N°a murit nimeni în timpul erupfliei, a zis Markús,
nervos, aproape ca øi cum ar fi særit în apærarea bunei
reputaflii a catastrofei.

59

Yrsa Sigurdardóttir

— Serios?! a zis Thóra. Am avut mereu impresia cæ a
murit un om. Øi, culmea, chiar într°o pivniflæ.

— A, omul æla, a zis Markús. Nu se pune. Era un befliv.
Expresia confuzæ care s°a întipærit pe chipul Thórei

l°a fæcut pe Markús sæ°i dea mai multe explicaflii.
— A coborât în pivnifla farmaciei dupæ niøte tærie.

Moartea lui n°a avut nicio legæturæ cu erupflia.
Nicio legæturæ în afara faptului cæ murise din cauza ga-

zelor toxice emanate în timpul erupfliei — dar Thóra n°avea
chef sæ°øi piardæ vremea cu astfel de læmuriri. A luat din
nou raportul de pe masæ øi s°a apucat sæ°l frunzæreascæ.

— Ce ciudat! Aøa°i cæ nu te°a întrebat nimeni dacæ îl
mai væzusei vreodatæ pe vreunul dintre oamenii morfli?

Surprins, Markús a dat din cap, tresærind.
— Nu, nu m°a întrebat nimeni, pentru cæ sunt aproape
imposibil de identificat, la cum aratæ. Iar jos, în pivniflæ,
n°am reuøit sæ le væd prea bine.
— Adicæ nu crezi cæ i°ai mai væzut vreodatæ.

Dacæ oamenii ar fi putut sæ fie identificafli, ar fi fost
mai uøor de aflat ce li se întâmplase.

Markús a clætinat uøor din cap.
— Nu, sunt destul de sigur de asta, a zis el. Dar, aøa cum
am zis, e posibil øi sæ°i cunosc. Ar trebui sæ°i mai væd o
datæ, mai bine, deøi mæ îndoiesc cæ apoi aø fi de altæ pærere.

Thóra s°a gândit la cadavrele zbârcite øi pline de praf,
înflelegând limpede cæ era greu sæ fie identificate altfel
decât în laboratorul unui medic legist.

— Probabil cæ sunt stræini. Chiar dacæ, din când în când,
mai dispar færæ urmæ øi islandezi, e imposibil sæ fi dispærut
trei oameni în acelaøi timp, færæ sæ°øi fi pus nimeni nicio
întrebare cu privire la ei.

Apoi s°a corectat degrabæ:

60

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Adicæ patru.
Capul retezat i se pærea încæ atât de ireal, încât uita

întruna sæ°l punæ la socotealæ, alæturi de celelalte cadavre.
S°a gândit puflin.

— Oare sæ fi fost marinari? a întrebat ea. Poate au fæcut
parte din echipajul vreunui vas eøuat.

— Øi, mæ rog, cum de°a ajuns echipajul æla în pivnifla
noastræ? a întrebat Markús, cu uluire în glas.

— Ei bine, asta°i altæ problemæ, a zis Thóra, zâmbind.
Trebuie sæ aøteptæm rezultatele autopsiei. Bænuiesc cæ
poliflia o sæ te sune din nou pentru interogatoriu dupæ
ce°o sæ primeascæ rezultatele autopsiei øi°o sæ citeascæ
raportul medicului examinator. Pânæ atunci o sæ încerc
sæ gæsesc niøte martori sau orice altceva care sæ°fli con-
firme declaraflia despre Alda øi cutie.

Markús s°a ridicat în picioare øi a pufnit:
— Da, vezi sæ nu gæseøti, a zis el, îmbufnat. Alda era
singura mea salvare.

Thóra a încercat sæ paræ încurajatoare, dar i°a fost cu
neputinflæ. Situaflia aræta ræu; acum, singura øansæ ca
Markús sæ ræmânæ nepedepsit era sæ se constate cæ
oamenii din pivniflæ muriseræ prin sufocare. Iar uitase sæ
punæ la socotealæ capul retezat. Cum naiba ar fi putut s°o
mai justifice øi pe asta?

Stefán a læsat telefonul jos, a închis ochii øi a numæ-
rat pânæ la zece. Apoi s°a scuturat.

— Era legistul, i°a zis el poliflistului din fafla lui, dupæ
care s°a ciupit ca sæ°øi pæstreze calmul. Se îndoieøte cæ
Alda s°a sinucis. Autopsia a scos la ivealæ câteva lucruri
care trebuie læmurite pe parcurs.

A fæcut o pauzæ, apoi a continuat:

61

Yrsa Sigurdardóttir

— Cum naiba de°afli percheziflionat numai dormitorul?
Da’ chiar nu putefli face nimic ca lumea când nu stau cu
ochii pe voi?

A fæcut un semn cætre mormanul de hârtii de pe
masæ, lovindu°l uøor cu arætætorul. Tânærul ofifler s°a fæcut
roøu la faflæ, iar Stefán se întreba dacæ se înroøise de vino-
vat ce se simflea sau de nervos ce era. Apoi øi°a reluat ideea:

— Cum afli læsat locul faptei dupæ ce°afli plecat? Afli mar-
cat casa cumva, sæ øtie øi rudele decedatei cæ n°au voie sæ
umble pe°acolo ca la ele acasæ sau doar afli închis uøa øi
v°afli væzut liniøtifli de drum?

— Îhî, a zis tânærul poliflist, devenind roøu ca sfecla.
— Îhî, a reluat Stefán, ca un papagal. Ce „îhî“?
— N°am marcat locul într°un fel anume, a ræspuns
tânærul. Pærea sæ fie o sinucidere. Cæ doar am væzut øi eu
atâtea cazuri din astea, a completat el, arætându°se mai
încrezætor.
— Nu face pe arogantul cu mine! a øuierat Stefán printre
dinfli. Mæ doare°n cot de câte cazuri din astea ai væzut, c°or
fi trei sau trei sute. Cazul æsta mæ nemulflumeøte pe mine
acum, atât. N°am de gând sæ°l ascult pe legist scoflân-
du°mi ochii cæ oamenii mei habar n°au sæ°øi facæ treaba.

S°a oprit puflin, ca sæ se liniøteascæ.
— Zice cæ probele sunt insuficiente: cæ afli fæcut prea
pufline poze la locul faptei øi cæ în raportul perchezifliei
n°afli descris nicio cameræ din casæ, în afaræ de dormitor.
Ba mai zice øi cæ n°afli scris nimic despre nicio urmæ de
sânge, cu toate cæ, la ce leziuni prezintæ cadavrul, trebuie
sæ fi fost.
— Erau, da, erau niøte urme de sânge, a bodogænit tânæ-
rul ofifler, simflind cæ°i nævælea øi lui sângele în obraji. Era

62

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

câte°o baltæ de sânge pe fiecare parte a patului, cauzate
de rænile de pe obraji øi de pe gât ale femeii.

— Bravo, øi°acuma spui? a øuierat Stefán, ridicând tonul.
N°ai vrea sæ°fli dreg eu raportul? Cum afli putut sæ omitefli
asta? Sunt aøa de øocat, c°am ræmas færæ grai.

S°ar fi putut spune multe despre starea lui Stefán din
clipa aia, însæ nu øi c°ar fi „ræmas færæ grai“.

— Ni s°a spus cæ leziunile femeii au fost autoprovocate.
Cred cæ avea urme de sânge øi de piele sub unghii.

Tânærul øi°a îndreptat spatele.
— Vreau sæ se menflioneze la dosar cæ medicul care a
venit cu ambulanfla a decis cæ e vorba de o sinucidere.
Tot el a decis øi cu privire la urmele de sânge, de°asta nu
mi s°a pærut necesar sæ le menflionez în raport. Ne°am
fæcut treaba exact ca pentru un caz de suicid, având în
vedere cæ toate duceau înspre concluzia asta.

S°a uitat curios spre øeful lui.
— Dar ce s°a descoperit la autopsie, mai exact?

Stefán s°a încruntat.
— Se pare cæ victima nu s°a otrævit. Medicul a recoltat
probe de sânge øi de suc gastric pentru a analiza confli-
nutul substanflei active din medicamentele gæsite pe
noptieræ. Cantitatea descoperitæ nu pune viafla în pericol.

Tânærul ofifler a ridicat din sprâncene.
— Pæi, øi cum a murit?

Stefán se calmase de tot. Se liniøtise auzind cæ suici-
dul fusese constatat de un doctor; asta avea sæ°i scape pe
oamenii lui de vina de a fi ruinat cazul.

— Bine, probabil cæ trebuie sæ se facæ øi alte analize îna-
inte sæ fie confirmatæ ipoteza asta, dar medicul a zis cæ,
dupæ toate probabilitæflile, femeia s°a sufocat.

63

Yrsa Sigurdardóttir

— S°a sufocat? a îngânat tânærul poliflist. Adicæ s°a
înecat?

Stefán a dat din cap.
— Încæ nu se øtie sigur. Examinatorul n°a exclus posi-
bilitatea ca sufocarea sæ fi survenit firesc, în urma unei
boli, dar a zis cæ vrea ca locuinfla victimei sæ fie cercetatæ
mai îndeaproape, în caz cæ una sau mai multe persoane
au fost implicate în moartea ei.
— Am înfleles, a zis tânærul, total uøurat cæ Stefán pærea
sæ°øi fi venit în fire. Noi mai avem puflin øi ieøim din
turæ — vrefli sæ ne prezentæm la locul faptei mâine°dimi-
neaflæ, la prima oræ, sau…?

Stefán a fæcut ochii mici.
— Nu! Væ ducefli acum! Imediat!

S°a uitat fix în ochii tânærului, provocându°l sæ°l
înfrunte.

— Vreau sæ percheziflionafli locul de°a fir a pær, apoi sæ
facefli un raport complet, ca øi cum afli cerceta locul unei
crime. Øi mâine dimineaflæ sæ gæsesc o copie pe birou!

I°a fæcut semn sæ iasæ.
— Dac°aø fi în locul tæu, m°aø græbi, vezi sæ nu°fli plece
colegii acasæ — øi sæ te lase la greu.

Tânærul a deschis gura, dând sæ obiecteze, dar n°a
mai zis nimic. S°a îndreptat cætre ieøire. Când a ajuns în
pragul uøii, l°a auzit pe Stefán adæugând:

— Noteazæ toate telefoanele pe care le°a primit sau le°a
dat victima de acasæ sau de pe mobil. Având în vedere cæ
a murit, probabil, duminicæ seara, fireøte cæ apelurile din
intervalul æla sunt cele mai importante.

— Aøa voi face, a ræspuns tânærul, cu o urmæ de amæræ-
ciune în glas.

64

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Ce rahat! Avusese o zi grea, era rupt de obosealæ øi
abia aøtepta sæ se trânteascæ pe canapea øi sæ se uite la
televizor. Nu°l încânta prea tare sæ scotoceascæ prin
ditamai casa dupæ Dumnezeu cine øtie ce.

— A, øi încæ ceva, a strigat Stefán, înainte ca ofiflerul sæ
apuce sæ închidæ uøa de tot.

— Væ ascult!
Tânærul a bægat capul pe uøæ.

— Vreau sæ øtiu mai ales dacæ Alda l°a sunat cumva în
noaptea aia pe Markús Magnússon pe mobil øi, dacæ da,
cât a durat convorbirea. Clar?

— Da, domnule.
Uøa s°a închis. Stefán a ræmas cu privirea pironitæ

asupra ei, cântærind lucrurile. Era conøtient cæ ar fi trebuit
sæ°l sune pe colegul lui din Insulele Westmann, sæ°l flinæ
la curent cu noile descoperiri, dar n°avea nicio poftæ sæ
facæ asta. Putea sæ mai aøtepte. Avea sæ se ducæ la Spitalul
Naflional, sæ stea de vorbæ cu legistul øi sæ inspecteze
cadavrul Aldei. A recunoscut în sinea lui cæ nu°l împingea
numai munca într°acolo: medicul legist zisese cæ femeia
prezenta semne evidente de mærire — un cuvânt care lui
Stefán nu°i spunea mare lucru, pânæ când nu i°a explicat
cineva ce însemna. Soflia lui îl tot bætea la cap cæ voia
sæ°øi facæ o mærire de sâni, aøa cæ îøi dorea sæ vadæ cu
ochii lui ce presupunea asta. Cine øtie, poate cæ avea sæ°i
dea undæ verde, dacæ°i plæcea ce vedea.

65

Capitolul 6

Sâmbætæ, 14 iulie 2007

Singurii invitafli de la ceremonia de premiere de
duminicæ dimineafla erau copiii premiafli øi pærinflii lor.
Sóley stætea între maicæ°sa øi Gylfi, frate°sæu, zâmbind
larg. Competiflia fæcea parte din programul Sæptæmâna
Artei, sprijinit de Biblioteca Municipalæ, øi consta din
realizarea unor desene cu obiecte casnice care le fæceau
viafla mai uøoaræ membrilor unei familii. Sóley zæbovise
o dupæ°amiazæ întreagæ asupra desenului ei, creionându°l
øi colorându°l cu conøtiinciozitate. Spre marea surprizæ a
Thórei, fiica ei luase premiul întâi, cu toate cæ, pânæ
atunci, fata nu dæduse dovadæ de prea mult talent artistic.
Fata din grupa mare, care luase øi ea un premiu, s°a întors
la locul ei flinând în mânæ un bucheflel de flori øi un cec
din partea sponsorului competifliei, una dintre cele mai
mari companii de electrocasnice din flaræ. Bibliotecara a
strigat numele lui Sóley, care, roøie pânæ°n vârful urechi-
lor, s°a îndreptat spre ea.

— Felicitæri! a spus bibliotecara, apucând°o pe Sóley de
mânuflæ.

66

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Femeia a fæcut un semn înspre desenul fetiflei, agæflat
pe un panou special, alæturi de celelalte ilustraflii care
fuseseræ acceptate în concurs. Nu erau aøa de multe, dupæ
cum bænuise øi Thóra când primise vestea premierii
Sóleyei.

— Trebuie sæ recunosc cæ desenul tæu, cu fierul de
cælcat, e foarte artistic, i°a zis bibliotecara Sóleyei, în timp
ce°i înmâna un buchet de flori øi un plic mare.

Thóra s°a încruntat. De ce desenase Sóley un fier de
cælcat? Pe°al lor îl luase fostul ei sofl când se despærfliseræ,
pentru cæ Thóra nu avea haine care trebuiau cælcate. Se
îndoia cæ Sóley øtia cum aratæ un fier de cælcat, dar iatæ
cæ reuøise sæ se descurce destul de bine øi færæ un model.
Thóra øi°a luat ochii de la desen øi s°a uitat mândræ la
fiica ei, care, øi mai roøie în obraji decât înainte, stætea
lângæ bibliotecaræ, cu premiul în mânæ øi cu capul plecat.
Sóley pærea sæ aibæ lacrimi în ochi, dar øi le°a învins
strângând din dinfli.

— E un snowmobil, nu un fier de cælcat, a zis Sóley,
muøcându°øi buza de sus.

Bibliotecara s°a înroøit øi ea uøor, dar, spre mare uøu-
rare a Thórei, femeia a clarificat problema spunând cæ
nu°øi citise corect notiflele. Însæ Gylfi a stricat iar lucrurile
izbucnind în râs când s°au postat cu toflii în fafla desenu-
lui care pe el îl amuza în continuare.

— Æsta numai fier de cælcat nu e, a zis el. Ce fli°a venit
sæ desenezi un snowmobil? fii se pare cumva cæ e un
aparat electrocasnic?

Thóra a særit sæ°i ia apærarea fiicæ°sii.
— Normal cæ e! La flaræ, oamenii folosesc snowmobilu-
rile ca pe electrocasnice.

67

Yrsa Sigurdardóttir

A apucat°o pe Sóley mai strâns de mânæ, væzând°o cæ
læsa capul în jos.

— Nu te lua dupæ el! Habar n°are cum aratæ un snow-
mobil!

Nu cæ Sóley ar fi øtiut.
— O sæ°fli cumpær o îngheflatæ. O merifli, doar ai fost
premiatæ.

Øi°a luat ochii de la desenul cu snowmobilul øi s°a
uitat øi la restul.

— Sóley, desenul tæu nici nu poate fi comparat cu cele-
lalte. E de departe cel mai frumos!

— Nu, e urât, a zis fetifla. Mai bine desenam o uøæ, aøa
cum am vrut de la bun început.

Thóra øi°a dat seama cæ trebuia, cu prima ocazie, sæ°i
explice fiicei ei ce însemna sintagma „aparaturæ casnicæ“.

— Hai, liniøteøte°te! a zis ea. Ai câøtigat, asta e tot ce
conteazæ. Ai fæcut cel mai frumos desen dintre toate.
Fierul de cælcat seamænæ cu un snowmobil mai mic. De
asta s°a øi încurcat bibliotecara.

A særutat°o pe Sóley pe obraz øi apoi i°a aruncat fiului
ei o privire cu subînfleles, væzându°l cæ mai avea puflin øi
izbucnea iar în râs.

— Ia mai bine fæ tu ceva pentru mine. Cautæ°mi o carte
despre erupflia din Insulele Westmann, i°a zis ea lui Gylfi.

Astfel, fiul ei avea sæ uite de snowmobilul°fier de
cælcat, iar ea putea sæ se documenteze cu privire la eve-
nimentele din 1973, pe care le cunoøtea prea puflin. Când
Gylfi a plecat sæ caute cartea, Thóra a profitat de ocazie
ca sæ°øi înveseleascæ fiica, deøi Sóley a schiflat cu greu
primul zâmbet, øi asta abia dupæ ce s°au aøezat amândouæ
la o masæ, alæturi de douæ cupe mari de îngheflatæ cu
topping de friøcæ. Mobilul Thórei a sunat exact când lua

68

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

ultima guræ de îngheflatæ, dar a hotærât sæ nu ræspundæ,
de teamæ ca universul fiicei ei sæ nu se næruiascæ la loc.
Însæ, când s°a uitat pe ecranul telefonului øi a væzut cæ
era Markús, s°a ræzgândit. Universul lui chiar cæ se næruia,
iar situaflia nu se prea putea redresa cu îngheflatæ.

Thóra a încheiat convorbirea telefonicæ cu Bragi,
partenerul ei de la firma de avocaturæ, øi a oftat. Era
obositæ dupæ o zi plinæ, în care nimic nu mersese aøa cum
plænuise. Markús fusese chemat la un alt interogatoriu,
de data asta ca suspect pentru moartea timpurie a Aldei
øi pentru implicare în uciderea oamenilor din pivniflæ.
Apelul pe care°l primise de la Markús o solicita urgent,
aøa cæ, dupæ ce øi°a terminat îngheflata, s°a dus direct la
secflie, iar nu la cinema sau în cine øtie ce alt loc, împre-
unæ cu copiii ei. A fost nevoitæ sæ asculte aceleaøi întrebæri
care°i fuseseræ puse clientului ei øi în timpul interviurilor
anterioare, la care s°au adæugat câteva întrebæri supli-
mentare despre Alda. Toate aveau legæturæ cu prezenfla lui
Markús acasæ la Alda duminicæ seara, când se presupunea
cæ murise femeia. Bærbatul a negat, insistând asupra ver-
siunii lui: cæ vorbiseræ numai la telefon. În primæ fazæ, a
afirmat cu vehemenflæ cæ nu mai trecuse pe la ea pe acasæ
de sæptæmâni întregi, dar, mai târziu, a recunoscut cæ, de
fapt, o vizitase — nu în seara despre care°l întreba poliflia,
ci cu o searæ înainte. Fæcuse un mic popas la Alda, timp
în care bæuse un pahar de vin.

Thórei i°a venit sæ flipe când l°a auzit pe Markús
scoflând la ivealæ un asemenea detaliu. O dezamægise în
special pentru cæ încercase sæ°i ascundæ vizita fæcutæ
Aldei, cu atât mai mult cu cât întâlnirea lor avusese loc
în afara intervalului de timp de care era interesatæ poliflia.

69

Yrsa Sigurdardóttir

În sine, faptul æsta nu fæcea decât sæ înmulfleascæ suspi-
ciunile care planau asupra lui. Thóra s°a gândit cæ se
încæpæflânase sæ nu recunoascæ vizita aceea de teamæ sæ
nu fie acuzat cæ urcase bæut la volan. Faptul nu era neobiø-
nuit — mulfli oameni îi ascundeau polifliei detalii nesem-
nificative, dacæ acestea implicau acfliuni ilegale, øi aveau
tendinfla de a le fline sub tæcere chit cæ erau acuzafli de
fapte mult mai grave. Markús n°a pærut deranjat de stræ-
dania polifliei de a depista legætura lui cu o crimæ, dar a
særit ca ars când atenflia lor s°a îndreptat asupra violærii
regulilor de circulaflie. Era limpede cæ se agæfla de convin-
gerea puerilæ cæ, în cele din urmæ, numele lui avea sæ
ræmânæ nepætat cu privire la crime, øi asta færæ sæ facæ
eforturi prea mari în sensul respectiv.

Când poliflia a ajuns la ultimele întrebæri privitoare
la vizita lui Markús la Alda acasæ, Thóra a simflit cæ
detectivii obosiseræ øi cæ Markús trecuse de ceea ce fusese
mai ræu. Dar avocata se înøela. Markús a reacflionat vio-
lent când poliflia i°a zis, la final, cæ dorea sæ le interogheze
øi pe rudele lui cele mai apropiate. La un moment dat,
Thóra a crezut cæ Markús va fi arestat pentru protestele
lui, dar, într°un final, a reuøit sæ°l calmeze înainte ca
lucrurile sæ se încingæ prea ræu. Dupæ ce au ieøit din
biroul polifliei, Thóra a insistat pe lângæ Markús sæ°i spunæ
din ce cauzæ reacflionase aøa de agresiv: bærbatul i°a zis
cæ°øi fæcea griji pentru pærinflii lui bætrâni, cu toate cæ,
probabil, nu erau singurii care aveau sæ fie interogafli;
poliflia voia sæ vorbeascæ øi cu Leifur, fratele lui mai mare,
care conducea firma de pescuit a familiei, din Insule.
Markús îi ceruse Thórei sæ asiste la toate interogatoriile
øi a înfleles foarte greu când ea i°a spus cæ nu avea voie sæ
facæ asta, din cauza unui conflict de interese. De asemenea,

70

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra a încercat sæ°i explice lui Markús cæ polifliøtii erau,
pur øi simplu, în cæutarea unor piste; cæ nu cæutau neapæ-
rat dovezi cu ajutorul cærora sæ°l prindæ pe el în lafl, ci øi
dovezi graflie cærora sæ°i slæbeascæ strânsoarea de tot.
Scopul investigafliei era acela ca poliflia sæ°øi facæ o pærere
claræ asupra situafliei; nu era vorba de o anchetæ oficialæ
prin care sæ°l învinovæfleascæ pe Markús de orice lucru de
care putea fi învinuit. Thóra se îndoia cæ Markús avea sæ fie
de acord cu spusele ei, dar, într°un final, el i°a dat dreptate.

Însæ mai exista un lucru care o îngrijora pe avo-
catæ — cælætoria inevitabilæ pe care trebuia s°o facæ în
Insulele Westmann. Odatæ ajunsæ acolo, îøi propusese sæ
caute în lung øi°n lat pe cineva care ar fi putut elucida
problema cadavrelor descoperite în pivniflæ øi chiar pe
cineva care sæ fi auzit ce vorbiseræ Alda øi Markús în zilele
dinaintea erupfliei. În jur de douæ treimi dintre locuitorii
Insulelor se întorseseræ acasæ dupæ erupflie, iar oricare
dintre ei ar fi putut defline informaflii relevante pentru
caz. Deøi planul respectiv nu era nici pe departe perfect,
la atât s°a putut gândi Thóra în acel stadiu al investigafliei.
Markús a acceptat planul færæ nicio obiecflie, ba chiar i°a
plæcut ideea avocatei. Îøi dorea cu disperare sæ iasæ din
situaflia aceea øi, de vreme ce cazul ajunsese deja în presæ,
øtia cæ era numai o chestiune de timp pânæ când numele
lui avea sæ fie corelat cu el. Însæ, având în vedere cum
arætau lucrurile în prezent, se pærea cæ reporterii aflaseræ
pufline de la poliflie, deøi cazul fusese privit cu mare
interes, aøa cum, de altfel, era de aøteptat. Thóra a simflit
cæ era de datoria ei sæ fie la curent cu reportajele, putând
numai sæ admire ingeniozitatea cu care reuøiseræ unii
reporteri sæ°øi însuflefleascæ articolele cu privire la caz,
chiar øi færæ sæ dispunæ de informaflii noi. Sigur cæ

71

Yrsa Sigurdardóttir

lucrurile nu aveau sæ ræmânæ mult timp aøa; pentru a°øi
pæstra reputaflia, poliflia trebuia sæ difuzeze informaflii
despre investigaflie. Numele lui Markús nu avea sæ aparæ
în comunicate lor de presæ, dar exista riscul ca poliflia sæ
declare cæ deja investiga o persoanæ în calitate de suspect.

Apoi aveau sæ înceapæ cercetærile øi, în cele din urmæ,
numele lui avea sæ fie dat în vileag. Prin urmare, era
absolut necesar sæ înlæture cât mai repede orice acuzaflie
în privinfla lui, dar Thóra nu putea sæ græbeascæ prea mult
investigaflia înainte sæ afle în ce constau raportul autopsi-
ei øi descoperirile de la locul faptei. Dupæ ce avea sæ intre
în posesia acelor informaflii, avocatei abia de°i mai ræmâ-
nea timp sæ meargæ în Insule øi sæ discute cu posibilii
martori. Aøa cæ trebuia sæ facæ asta neîntârziat. N°o de-
ranja cælætoria în sine — Insulele Westmann erau, desigur,
destul de frumoase øi era plæcut sæ cælætoreøti într°acolo.
O deranja însæ cæ Thór, avocatul junior din cadrul firmei,
avea mult prea multæ treabæ ca s°o însofleascæ. Thóra s°a
gândit cæ i°ar fi prins bine sæ aibæ pe cineva alæturi de ea
în Insule, cu care sæ se consulte. Dintre tofli, numai Bella,
secretara ei, era disponibilæ. Pe bunæ dreptate, Bragi îi
spusese deja cæ lui îi era totuna dacæ Bella ræmânea la
birou sau dacæ°øi vedea de treabæ în altæ parte. Aøa cæ
Thóra putea s°o ia færæ probleme cu ea, ca asistentæ. Cei-
lalfli aveau sæ fie cu toflii prinøi în ceva a doua zi dimi-
neafla — aøa cæ fie o lua pe Bella cu ea, fie pleca singuræ.

Thóra a scos un oftat øi a cæutat în lista de contacte
numærul secretarei. Øi°ar fi dorit sæ°l sune pe Matthew øi
sæ°l roage s°o însofleascæ în Insule. Dacæ ar fi putut, sigur
ar fi venit, însæ ea nu se îndura sæ°l sune, pentru cæ asta
ar fi însemnat sæ°øi încalce promisiunea de a°l læsa în pace
sæ se gândeascæ la viitor. O bancæ islandezæ cumpærase

72

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

recent banca germanæ pentru care lucra el øi, prin urmare,
i se propusese sæ fie administratorul sistemului de secu-
ritate în cadrul noii filiale din Islanda. Trebuia sæ ia o
decizie cât de curând. Munca presupunea cam acelaøi
lucru cu ceea ce fæcuse el pânæ atunci, dar salariul era
mult mai mare — fapt care pe Thóra n°o surprinsese aøa
de mult cât îl surprinsese pe el —, pe plan local se øtia cæ
bæncile ofereau salarii incredibil de mari. Matthew nu
trebuia sæ ia o decizie în privinfla jobului în sine, ci în
privinfla mutærii în Islanda. Nu øtia pe nimeni acolo în
afaræ de Thóra øi de copiii ei, aøa cæ ea nu voia sæ se
amestece în hotærârea lui. Dacæ l°ar fi încurajat sæ facæ
acest pas, s°ar fi simflit obligatæ moral sæ întreflinæ relaflia
lor. Dacæ nu l°ar fi susflinut, el s°ar fi putut simfli dat la o
parte. Thóra realizase cu mult timp în urmæ cæ era absolut
necesar ca orice potenflial partener de viaflæ sæ locuiascæ
în Islanda, aøa cæ relaflia ei cu Matthew flinea de decizia
pe care urma s°o ia el. Dacæ nu venea în Islanda, relaflia
lor era ca øi încheiatæ. Rareori petreceau timp împreunæ
øi, efectiv, nu mergea aøa. Thóra s°a înroøit când øi°a amin-
tit de sexul prin telefon, pe care°l încercaseræ, dar færæ
niciun rezultat. Înflelesese limpede cæ nu putea face sex
decât cu un bærbat în carne øi oase, aflat în aceeaøi cameræ
cu ea. Aøa cæ era mai bine sæ aibæ o relaflie cu cineva care
nu locuia la mii de kilometri distanflæ. Pe de altæ parte,
Thóra spera cæ Matthew avea sæ vinæ în Islanda; îl plæcea
øi se simflea bine cu el. De asemenea, se pærea cæ exista o
oarecare crizæ de bærbafli atrægætori care sæ aibæ vârsta
potrivitæ pentru ea. Nu°i plæcea de niciunul dintre cei
cærora le dæduse o øansæ, nici mæcar dupæ al cincilea
pahar. Iar asta spunea multe despre bærbafli. Bærbaflii care°i
atrægeau ei atenflia erau ori prea tineri, ori deja cuplafli,

73

Yrsa Sigurdardóttir

ori homo. Înainte sæ°øi alunge aceste gânduri, Thórei i°a
trecut prin cap cæ poate în Insulele Westmann erau bær-
bafli din beløug. Era liberæ sæ viseze. Nu strica s°o care pe
Bella dupæ ea, mai ales cæ, în comparaflie cu secretara ei,
Thóra pærea ruptæ de pe coperta revistei Playboy. „Dar
gata cu asta“, øi°a zis ea, revenind cu picioarele pe pæ-
mânt, apoi a sunat°o pe Bella.

Cum Sóley se bægase în pat øi la televizor nu avea ce
sæ vadæ, Thóra s°a apucat sæ ræsfoiascæ volumul Evenimen-
te memorabile 1971–1975, din seria Secolul nostru. Intrase
în posesia colecfliei respective dupæ moartea bunicului ei
øi, deøi nu deschisese acele cærfli de prea multe ori, îi
fuseseræ din când în când de folos. Cartea nu era groasæ
øi, în mod evident, nu cuprindea multe dintre evenimen-
tele notabile din perioada cu pricina, dar Thóra s°a gândit
cæ dispariflia a patru oameni n°avea cum sæ nu fie men-
flionatæ în carte, dacæ se fæcuse mare tam°tam pe seama
ei la vremea aceea. A dat repede paginile referitoare la
evenimentele din 1973 pânæ când a ajuns la cele cuprinse
între vara anului respectiv øi sfârøitul erupfliei din Insulele
Westmann. Casa în care copilærise Markús fusese aco-
peritæ de cenuøæ cândva în timpul primei luni de la
izbucnirea erupfliei. Totuøi, Thóra a vrut sæ se asigure cæ
nu°i scæpa nimic, aøa cæ a citit fiecare însemnare pânæ la
cea cu titlul „Erupflia s°a încheiat!“, din data de 4 iulie.

Citind toate acestea, a descoperit pufline lucruri care
puteau fi corelate cu cadavrele din pivniflæ. Avionul Vor,
cu patru oameni la bord, se præbuøise la sfârøitul lunii
martie la nord de gheflarul Langjökull; aøa cum reieøea
din primul articol pe aceastæ temæ, încæ nu fusese des-
coperit locul præbuøirii. Un articol despre acelaøi incident,
datat mai târziu, relata cæ echipajele de salvare identifi-

74

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

caseræ atât locul, cât øi pasagerii — care muriseræ de la
primul pânæ la ultimul. Un alt articol asupra cæruia i°au
cæzut Thórei ochii era datat la sfârøitul lui ianuarie øi
privea dispariflia pescadorului britanic Cucul øi a echi-
pajului format din patru oameni. Plecase din Thorlákshöfn
la jumætatea lunii, iar dupæ aceea nimeni nu mai auzise
nimic despre echipajul lui. Thóra s°a ridicat în capul
oaselor pe canapea în timp ce citea acest articol, dar s°a
întins din nou la loc când, dupæ câteva pagini, a consta-
tat cæ vasul fusese adus la flærm împreunæ cu ræmæøiflele
unuia dintre membrii echipajului. Se spunea cæ pesca-
dorul se ræsturnase din cauza unei furtuni care izbucnise
la puflin timp dupæ ce acesta plecase din port. Tot ræs-
foind cartea, Thóra a redevenit atentæ când a citit cæ
un grup de øase excursioniøti se rætæcise în timpul unei
cælætorii din Landmannalaugar. Era un grup format din
patru geologi stræini øi doi ghizi islandezi care ar fi tre-
buit sæ cunoascæ zona. Thóra nici n°a avut timp sæ°øi
imagineze cum cæutase o parte din grup sæ se adæ-
posteascæ într°o pivniflæ din Insulele Westmann, ca sæ se
fereascæ de vremea proastæ de pe insula principalæ, pentru
cæ pe pagina urmætoare exista un reportaj potrivit cæruia
bærbaflii fuseseræ gæsifli într°o stare jalnicæ, degerafli, într°o
cæbænuflæ pentru situaflii de urgenflæ, de pe platoul mun-
tos. Se rætæciseræ, ræmæseseræ înzæpezifli øi fuseseræ de°a
dreptul norocoøi sæ dea peste cæbænufla aceea. În conti-
nuare, Thóra a citit un reportaj despre niøte oameni dis-
pærufli, care nu fuseseræ gæsifli niciodatæ. În februarie,
Steaua mærii se scufundase în partea de sud°est a insulei
principale, având la bord un echipaj de zece oameni. Pe
vas erau øi douæ bærci de cauciuc, care nu fuseseræ gæ-
site nicæieri. Era un grup format din nouæ bærbafli øi

75

Yrsa Sigurdardóttir

o femeie: cinci islandezi øi cinci feroezi. Cu toate cæ a
cercetat articolele îndelung, Thóra n°a reuøit sæ afle dacæ
echipajul fusese descoperit sau nu pânæ la urmæ. Singura
nepotrivire era cæ proprietatea lui Markús fusese, proba-
bil, deja acoperitæ de cenuøæ când dispæruse nava; mai
mult, distanfla dintre Insule øi locul în care se scufundase
aceasta era foarte mare.

Cu toate cæ era dezamægitæ, Thóra a continuat sæ
citeascæ øi a ajuns la un articol care i°a dat speranfle noi.
Era despre numærul mare de reporteri care veniseræ în
Islanda sæ scrie despre erupflie. Bineînfleles cæ nu era
menflionatæ dispariflia vreunuia dintre ei, cu atât mai
puflin a patru reporteri. Deøi era puflin probabil ca un
jurnalist sau un reporter care lucra cu normæ întreagæ sæ
disparæ, sæ nu se mai întoarcæ din Insule, færæ cæ acest
lucru sæ ajungæ în presæ, era posibil ca lucrurile sæ fi stat
diferit pentru freelanceri. Poate cæ unii dintre aceøtia
plecaseræ în Islanda færæ sæ anunfle pe nimeni. Poate cæ
nu°i cæutase nimeni în zonæ, dacæ rudele lor de acasæ
constataseræ dispariflia cu întârziere.

În prima parte a anului se petrecuseræ alte câteva
lucruri mærunte care nu puteau dezvælui identitatea
cadavrelor. Se dezlænfluise Ræzboiul Codului1, dar Thóra
n°a gæsit nicæieri vreun indiciu c°ar fi dispærut sau ar fi
fost dat dispærut cineva pe mare, care sæ fi avut legæturæ
cu conflictul dintre britanici øi islandezi cu privire la
extinderea apelor teritoriale ale Islandei de la douæ-
sprezece la cincizeci de mile. Erau multe alte articole în

1 Ræzboiul Codului a cuprins o serie de confruntæri care au avut loc în anii
’50 øi ’70 între Marea Britanie øi Islanda. Conflictul viza drepturile de
pescuit în Atlanticul de Nord. (n. red.)

76

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

care se menflionau decese sau dispariflii, dar nu ale unor
grupuri de oameni, ci numai ale unor indivizi izolafli.
Thóra s°a gândit cæ era puflin probabil ca trupurile ne-
însufleflite sæ fi fost puse laolaltæ în pivniflæ, dacæ
aparflineau unor persoane care dispæruseræ sau muriseræ
în împrejuræri øi în zile diferite. Aøa cæ Thóra n°a citit în
detaliu acele ultime articole.

A aruncat o privire rapidæ øi asupra evenimentelor
din 1972, de vreme ce exista o posibilitate ca trupurile
neînsufleflite sæ fi fost în pivniflæ încæ dinainte de înce-
perea erupfliei. Însæ evenimentele din anul respectiv, la
fel ca øi cele din 1973, nu s°au dovedit a fi semnificative
în raport cu ceea ce urmærea ea sæ descopere. Thóra a
manifestat o oarecare curiozitate faflæ de o fotografie cu
un vas care se scufunda, dar în articolul alæturat scria cæ
era vorba despre un trauler care se lovise de o minæ. Ba
mai mult, dupæ investigarea circumstanflelor care cauza-
seræ scufundarea, s°a descoperit cæ proprietarii vasului
detonaseræ explozibil în cala acestuia, în speranfla cæ
aveau sæ fie despægubifli prin asigurare. Se pare cæ nu
murise øi nu dispæruse nimeni în timpul acelui incident.

Un alt titlu care i°a atras atenflia Thórei menfliona cæ
optzeci de traulere britanice porniseræ degrabæ înspre
zonele islandeze de pescuit. Articolul fusese scris la sfâr-
øitul lunii august 1972, adicæ puflin cam devreme pentru
ce cæuta ea; însæ cazul respectiv implica foarte mulfli
bærbafli, deci era posibil ca patru dintre ei sæ fi dispærut
færæ sæ observe nimeni. În realitate, nu scria nicæieri c°ar
fi dispærut vreunul dintre ei, dar articolul reda foarte bine
nuanfla relafliilor dintre cele douæ nafliuni în timpul
Ræzboiului Codului. La sfârøitul articolului era citat un
cæpitan britanic de trauler, care spunea cæ, dacæ islandezii

77

Yrsa Sigurdardóttir

încercau sæ urce la bordul unui vas britanic în intervalul
dintre cele douæsprezece øi cincizeci de mile, aveau sæ fie
întâmpinafli cu apæ clocotitæ øi saci de piper. Thóra s°a
amuzat puflin pe seama afirmafliei despre piper, dar nu
neapærat øi pe seama celei referitoare la apa clocotitæ. Din
spusele cæpitanului reieøea cæ oamenii respectivi se pre-
gætiseræ pentru orice — chiar øi pentru ræni fizice.

Dupæ ce a terminat de citit, Thóra n°a avut senti-
mentul c°ar fi descoperit cine øtie ce lucruri noi. Numai
cæ ceva îi spunea cæ trupurile neînsufleflite din pivniflæ
aveau o oarecare legæturæ cu Ræzboiul Codului. Pânæ la
urmæ, prin „ræzboi“ Thóra înflelegea distrugere øi moarte.

A închis cartea øi a dat fuga sæ°øi facæ bagajele pentru
cælætoria pe care avea s°o facæ în dimineafla urmætoare.

78

fiction connection

Capitolul 7

Duminicæ, 15 iulie 2007

Thóra s°a aøezat alæturi de Bella în avion. I°a mulflu-
mit lui Dumnezeu cæ zborul dura numai o jumætate de
oræ — o îngrozea gândul de a întrefline o conversaflie cu
fata asta, aøa aproape cum stæteau una de alta. Pânæ la
urmæ, Bella a fost cea care a sporovæit tot timpul færæ sæ
respire; pe parcursul întregului monolog, n°a fæcut altceva
decât s°o roage pe Thóra sæ dea statul în judecatæ pentru
cæ interzisese fumatul în locurile publice. Thóra i°a zâm-
bit stânjenitæ, dar n°a îndræznit sæ spunæ nimic. Ba chiar
a dat din cap aprobator, dar deloc convingætor, când secre-
tara a zis cæ, odatæ cu interzicerea fumatului în avion,
majoritatea pasagerilor începuseræ sæ se simtæ ræu în
timpul zborurilor pe distanfle mari, pentru cæ aerul din
aeronavæ devenea stætut. În loc sæ inhaleze fum de fligaræ,
pasagerii inhalau microbi øi bacterii ræspândite de oameni
din lumea°ntreagæ øi care, dupæ cum spunea Bella, puteau
fi infestafli cu virusul Ebola sau cu cel al gripei aviare.
Thóra se îndoia cæ oamenii care contractaseræ asemenea
boli cælætoreau spre Insulele Westmann, dar, cu toate

79

Yrsa Sigurdardóttir

acestea, a încercat sæ respire mai rar ca de obicei. La ateri-
zare, Thóra a luat o guræ mare de aer proaspæt imediat ce
a pus piciorul afaræ din avion øi s°a delectat simflindu°øi
fafla mângâiatæ de briza cælduflæ din aer. Bella a urmat°o
græbitæ pe Thóra pânæ la ieøirea din aeroport, neræbdæ-
toare sæ°øi aprindæ o fligaræ.

— Ei bine, a zis Thóra, luând bagajele øi întinzându°i°le
Bellei — care stætea lângæ un coø de gunoi prevæzut cu
scrumieræ, savurându°øi fligara —, cred cæ ar trebui sæ
luæm un taxi, nu°i aøa?

S°a uitat de jur împrejur, dar n°a zærit niciun taxi. S°a
simflit de°a dreptul descumpænitæ væzând cæ unii dintre
pasagerii care zburaseræ cu acelaøi avion se pregæteau s°o
ia la pas spre oraø. Oare în Insule nu existau taxiuri? În timp
ce se pregætea sæ intre înapoi în aeroport ca sæ se læmu-
reascæ în privinfla taxiurilor, un jeep Range Rover nou a
oprit lângæ ea øi Bella. Thóra aflase de curând cât costa o
astfel de maøinæ, dar suma i se pæruse aøa de mare, cæ tot
nu°i venea sæ creadæ cæ era adeværat. Geamul opac a fost
læsat în jos, dispærând în caneluræ, øi un bærbat de vârstæ
mijlocie a scos capul, chemându°le pe cele douæ femei.

— Dumneavoastræ suntefli Thóra? a zis el, uitându°se la
Bella.

Bærbatul avea o voce pætrunzætoare.
— Nu, nu, eu sunt, a ræspuns Thóra repede, evident
jignitæ cæ cineva ar fi putut s°o confunde cu secretara ei.

Cu toate cæ Thóra nu se credea o mare frumusefle,
diferenfla dintre înfæfliøarea øi îmbræcæmintea ei øi cele ale
Bellei era la fel de mare ca diferenfla dintre zi øi noapte.
Thóra încerca mereu sæ se îmbrace bine: purta niøte blugi
de bun°gust øi o geacæ sport care costase mult, chiar exa-
gerat de mult, în timp ce secretara ei aræta de parcæ ar fi

80

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

fost gata sæ urce pe scenæ øi sæ joace într°o piesæ de teatru
despre banda teroristæ Baader°Meinhof2. Øi, ca øi cum
lucrurile n°ar fi fost øi°aøa destul de rele, fata mai avea øi
un machiaj care°o fæcea sæ arate ca un vampir. Thóra s°a
apropiat puflin de maøinæ.

— Bunæ ziua, a spus bærbatul, întinzându°se sæ deschidæ
uøa din dreapta. Eu sunt Leifur, fratele lui Markús. M°a
sunat øi mi°a spus cæ venifli încoace, aøa cæ m°am gândit
sæ vin sæ væ iau.

— Mulflumesc, a ræspuns Thóra numaidecât. E øi secre-
tara mea cu mine, sper cæ nu e nicio problemæ.

— Sigur cæ nu e, a ræspuns Leifur, coborând din maøinæ
øi bægând bagajele în portbagaj. Stafli la hotelul Thórshamar,
nu°i aøa? a zis el dupæ ce s°au îngræmædit cu toflii în maøinæ.

— Da, a ræspuns Thóra, profitând de ocazie ca sæ°l ana-
lizeze mai bine pe bærbat.

A remarcat o oarecare asemænare între cei doi frafli,
gândindu°se cæ, în tinerefle, trebuie sæ fi fost amândoi
foarte chipeøi. Leifur era puflin mai în vârstæ decât
Markús, având, probabil, puflin peste cincizeci de ani. La
fel ca frate°sæu, se flinea bine pentru vârsta lui øi pærea a
fi obiønuit sæ dea ordine în stânga øi°n dreapta. Pe Thóra
n°o atrægeau prea mult bærbaflii în vârstæ, dar remarcase
cæ cei doi frafli arætau bine. Dupæ hainele bune pe care le
purta Leifur, era clar cæ aprecia lucrurile de bunæ calitate,
ceea ce, desigur, justifica øi alegerea maøinii pe care°o
conducea. Însæ Thóra øtia cæ nu numai haina îl face pe
om. Bella, de pildæ, nu avea nici în clin, nici în mânecæ

2 Baader°Meinhof a fost una dintre cele mai violente grupæri de extremæ
stângæ active în Germania, dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial. (n. red.)
81

Yrsa Sigurdardóttir

cu teroriøtii sau cu vampirii, cu toate cæ, pe bunæ drep-
tate, s°ar fi putut crede cæ are.

— Hotelul este într°un loc grozav, a zis Leifur, pornind
maøina. E chiar în centrul oraøului, foarte aproape de port.

— Mæ bucur sæ aud asta! a spus Thóra, întrebându°se
despre ce°ar fi putut discuta în continuare.

Habar n°avea ce øtia el despre caz øi n°ar fi vrut sæ°i
dezvæluie ceva ce nu°i ajunsese încæ la urechi. N°ar fi fost
deloc bine ca bærbatul sæ se apuce sæ spunæ apoi polifliei
ce discutase cu ea. S°a uitat de jur împrejur, sperând sæ
gæseascæ un subiect de conversaflie.

— Excelentæ vreme! a zis ea, iar apoi s°a admonestat în
gând pentru cliøeul folosit. E aøa de frumos mereu?

Leifur s°a întors spre ea øi a zâmbit.
— Sigur, da.

Spre regretul Thórei, discuflia despre vreme n°a mers
mai departe. Nimeni n°a mai scos niciun cuvânt prefl de
câteva momente, iar Thóra a profitat de ocazie, admirând
peisajul. Pe stræzi erau pufline maøini sau, uneori, niciuna,
la fel ca data trecutæ când fusese Thóra în Insule. Peisajul
era la fel de încântætor, iar Thóra tocmai se pregætea sæ
menflioneze asta, când Leifur a spart tæcerea, de data asta
pe un ton nu la fel de optimist ca înainte:

— Mæ îngrozeøte treaba asta cu cadavrele, a zis el, arun-
cându°i o privire Thórei. Bænuiesc cæ nu e cazul sæ ne
ferim de secretara ta?

— A, nu, nu°i nicio problemæ. Totuøi, nu pot sæ discut
prea multe despre caz cu dumneavoastræ. Adicæ nu pot
discuta despre lucruri pe care nu le øtifli.

— Stafli liniøtitæ, n°am de gând sæ væ descos, a ræspuns
bærbatul. M°afli înfleles greøit. Voiam doar sæ spun cæ am

82

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

ræmas uluit când am aflat cæ au fost descoperite în casa
noastræ. Familia mea are øi°aøa destule pe cap acum.

Thóra a ciulit urechile.
— Cum aøa?

A aruncat o privire prin interiorul jeepului, aducân-
du°øi aminte cæ øi Markús pærea sæ se descurce destul de
bine cu banii. Nu se putea spune cæ familia lor ar fi avut
probleme financiare.

— Pæi, a ræspuns Leifur, cu tristefle în glas, e vorba de
multe lucruri mærunte combinate cu niøte probleme mai
mari. Boala tatei e cea mai gravæ dintre toate.

— Da, mi°a zis Markús, a ræspuns Thóra.
Îi era mereu foarte greu sæ vorbeascæ cu o persoanæ

stræinæ despre probleme ca boala øi moartea.
— Îmi pare ræu. E, într°adevær, o boalæ foarte gravæ.
— Mulflumesc, a spus el. Oricum, nu trebuie sæ°fli faci

griji în privinfla mea. Markús mi°a spus deja ce pærere are
el despre toatæ întâmplarea asta øi trebuie sæ recunosc cæ,
deøi totul pare incredibil, am încredere în el. Mi s°a pærut
cam ciudat cæ a umblat atâflia ani dupæ Alda. Într°adevær,
pe vremea aia era cea mai ræsæritæ dintre fete, øi totuøi…
Era în stare sæ facæ orice pentru ea — de fapt, a fæcut
destule prostii øi færæ sæ aibæ vreo legæturæ cu ea.

— Da, totul e foarte straniu, a zis Thóra. M°am gândit
cæ, venind aici, poate voi descoperi ceva care sæ arunce
o oarecare luminæ asupra lucrurilor, dar poate cæ mi°am
fæcut speranfle cam mari. A trecut foarte mult timp
de°atunci.

— Øi da, øi nu, a ræspuns Leifur, gânditor. Oamenii care
au fost martori la erupflie øi la evenimentele ulterioare
încæ øi le amintesc destul de bine. Au trecut printr°un
adeværat chin.

83

Yrsa Sigurdardóttir

— Îmi dau seama, a zis Thóra.
Apoi a fæcut un semn cu mâna înspre arcul de cæræ-

midæ care marca intrarea în cimitir.
— Asta nu°i poarta din poza aia faimoasæ?
Se referea la o fotografie fæcutæ în timpul erupfliei, în

care cimitirul apærea acoperit total de cenuøæ, singurul
lucru care mai ræzbætea din înveliøul negru ca smoala
fiind arcul øi inscripflia biblicæ de pe el: „Eu sunt viu øi
voi vefli fi vii“. În fundal se vedea o coloanæ de foc, care
parcæ ajungea la cer. Imaginea era de°a dreptul emoflio-
nantæ, iar fotograful reuøise sæ transmitæ povestea într°un
mod incredibil.

— Nu m°am gândit cæ øi cimitirul a fost scos la
suprafaflæ.

— Multe au fost scoase la suprafaflæ dupæ erupflie. A fost
o vreme când se dædeau zilnic la o parte circa zece mii de
metri cubi de cenuøæ din oraø. Biserica Landa a fost aco-
peritæ numai parflial, a zis Leifur, indicând capela semeaflæ,
dar deloc ostentativæ, de lângæ cimitir. Au fost scoase la
suprafaflæ øi câteva case, în afaræ de cele la care se lucreazæ
acum.

Thóra øi°a dat seama cæ trebuia sæ se informeze mai
mult asupra erupfliei, dacæ nu intenfliona sæ°øi piardæ
timpul aflând lucruri care erau deja bine°cunoscute de
toatæ lumea. Luase cu ea cartea pe care i°o gæsise Gylfi la
bibliotecæ, aøa cæ putea sæ se apuce s°o citeascæ chiar din
seara aceea, dupæ ce ajungea la hotel. Leifur a vorbit mai
departe:

— Sincer sæ fiu, nu øtiu de ce n°au fost scoase la supra-
faflæ øi casele de pe strada noastræ tot atunci. Sunt sigur
cæ existæ o explicaflie pentru asta, ca pentru toate lucru-
rile, de altfel. Færæ îndoialæ cæ au crezut cæ ajunseseræ

84

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

niøte dæræpænæturi. Øi e de înfleles. De ce s°ar chinui cineva
sæ transforme o ruinæ dezgropatæ într°o casæ locuibilæ?!

— Pe mine, una, sigur nu m°ar putea convinge nimeni
sæ mæ mut în vreuna dintre casele alea, a zis Thóra. Mi°a
ajuns experienfla de acum câteva zile, øi asta færæ sæ mai
pun la socotealæ øi ce°am gæsit în pivniflæ.

— Eu øi soflia mea ne gândeam sæ væ invitæm la cinæ
mâine searæ, a zis Leifur în timp ce parca maøina în fafla
hotelului. Pe amândouæ, desigur, a adæugat el când øi°a
dat seama cæ n°o luase øi pe Bella în calcul. Nu°i mare
lucru, dar cred cæ o sæ væ fie mai uøor decât sæ mergefli la
restaurant. Nici nu sunt prea multe locuri unde pofli lua
masa aici, în oraø, aøa cæ mæ gândesc cæ v°ar prinde bine.

Thóra s°a uitat în spate, cætre Bella, care a ridicat
nepæsætoare din umeri. Apoi s°a întors din nou cætre
Leifur øi a zis:

— Sigur, venim cu mare plæcere. La ce oræ?
Dupæ ce s°au læmurit în privinfla cinei, Thóra øi Bella

øi°au luat ræmas°bun, dar Leifur s°a oferit sæ le ajute sæ
ducæ bagajele în hotel øi øi°a luat la revedere numai dupæ
ce ambele femei øi°au luat în primire cheile de la camera
fiecæreia, desigur.

— Dacæ avefli nevoie de ceva, sæ°mi dafli de veste, le°a
spus el. Cunosc locul æsta ca°n palmæ øi, la o adicæ, væ
pot ajuta. Dupæ cum cred cæ væ închipuifli, vreau sæ fac
tot ce°mi stæ în putinflæ pentru frate°meu.

Apoi i°a læsat Thórei numærul lui de mobil, s°a întors
øi a plecat.

— E ceva ciudat cu tipul æsta, a zis Bella, care stætea
alæturi de Thóra în holul hotelului øi, prin fereastra largæ,
îl privea pe bærbat urcându°se în maøinæ.

— Ce te face sæ crezi asta? a întrebat°o Thóra, surprinsæ.

85

Yrsa Sigurdardóttir

Ea îl gæsise foarte agreabil, chiar dacæ omul era oare-
cum distant.

— Nu øtiu, e ceva straniu cu el, a zis Bella, færæ nicio altæ
explicaflie, dupæ care s°a îndreptat spre scæri.

Adolf s°a întors pe°o parte øi stomacul i°a chioræit.
Øtia prea bine ce se afla lângæ el în pat, øi asta færæ sæ fi
deschis ochii. În næri îi pætrundea un miros de parfum øi
alcool. Stomacul îl deranja din ce în ce mai tare, dar
rezista cu stoicism, respirând pe guræ, ca sæ nu vomite.
Când durerea de stomac i s°a calmat aproape de tot, a
regretat cæ nu borâse pe femeia de lângæ el, pe care nu°øi
amintea sub nicio formæ cum o chema, pentru cæ dacæ
ar fi fæcut asta, s°ar fi asigurat cæ nu avea s°o mai vadæ
sau sæ mai audæ vreodatæ de ea. A privit°o øi a încercat
sæ°øi aminteascæ ce°l atræsese la ea. În niciun caz nasul ei,
care, dupæ cum a observat privindu°l de aproape, era plin
de puncte negre. Stratul gros de rimel negru de pe genele
femeii se împræøtiase, dându°i senzaflia cæ se trezise alæturi
Alice Cooper. Adolf s°a gândit sæ dea încet aøternutul la
o parte de pe ea, ca s°o vadæ goalæ, în speranfla cæ poate
femeia avea totuøi un trup de invidiat. Dupæ conturul
care se întrevedea prin cuverturæ, nu pærea sæ fie grasæ;
dimpotrivæ, pærea o tipæ foarte slabæ. Oricum ar fi fost,
grasæ sau slabæ, tot fæcuse o mare greøealæ aducând°o la
el acasæ. Acum, mai mult ca oricând, era foarte important
sæ fie singur. Øi°a dat ochii peste cap, apoi, dezgustat, i°a
închis. De ce nu se putea fline niciodatæ de cuvânt? Douæ
beri øi gata, punct. Acas’ cu tine! Singur!

Încæ dormind, fata s°a întors pe partea cealaltæ, iar
Adolf øi°a flinut respiraflia, de teamæ sæ n°o trezeascæ. Îi
trebuia puflin timp sæ se adune înainte sæ stea de vorbæ

86

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

cu femeiuøca aceea pe care abia øi°o aducea aminte. Oare
cu ce se ocupa, oare câfli ani avea? Nu°l interesa prea mult
cum o chema — nu°øi amintea niciodatæ numele oame-
nilor. Aøa cum învæflase din experienflæ, se întâmpla rare-
ori ca oamenii sæ°øi spunæ pe nume în timp ce vorbeau.
Pe de altæ parte, trebuia sæ se pregæteascæ, în caz cæ fata
avea sæ fie afectuoasæ cu el. Mai mult, trebuia sæ gæseascæ
o cale prin care sæ scape de ea færæ s°o ræneascæ sau s°o
jigneascæ. Având în vedere cæ era duminicæ, ar fi fost
ridicol sæ°i spunæ cæ trebuia sæ plece la muncæ, deci era
la ananghie. Ar fi vrut sæ øtie cât era ceasul. Oare fata era
pe punctul de°a se trezi? A dat sæ se uite la ceasul deøtep-
tætor de pe noptieræ, fiind nevoit sæ ridice capul ca sæ
vadæ peste trupul ei. S°a miøcat cu grijæ, ca sæ nu scârflâie
arcurile patului. De°abia zece øi jumætate. A ræsuflat oare-
cum uøurat. Nu°øi aducea aminte când ajunseseræ acasæ
øi cu atât mai puflin la cât adormiseræ. Dupæ mirosul din
cameræ, ar fi zis cæ terminaseræ de curând. În acelaøi timp,
era sigur cæ bæuse pânæ târziu în noapte.

De ce naiba nu era în stare sæ ia aminte la ce°i spu-
sese avocata lui? Chiar nu putea sæ stea departe de femei
câteva luni de zile? Cæ doar aveau sæ treacæ repede øi, în
plus, femeile nu°i lipseau prea mult. Constatase cu sur-
prindere cæ începuse sæ i se ia de cât de repede îi cædeau
în plasæ. Era suficient sæ iasæ într°un club, sæ se aøeze la
bar øi sæ facæ pe îngânduratul. În numai câteva minute,
o tipæ beatæ criflæ se posta lângæ el øi începea sæ°l întrebe
vrute øi nevrute. Era la fel de provocator ca faptul de a
arunca nævodul într°un bazin plin cu peøte, la o crescæ-
torie. Psihologul la care mersese cu forfla îi zisese cæ era
unul dintre acei bærbafli care vrând, nevrând, atrægea
anumite femei, aøa cæ trebuia sæ fie cu ochii°n patru. Da,

87

Yrsa Sigurdardóttir

vezi sæ nu! Ce vinæ avea el? De parcæ ele ar fi fost uøæ de
bisericæ! Ce vinæ avea el cæ trimitea involuntar niøte
semnale primitive pe care sexul opus le gæsea irezistibile?

Oricum, cel mai ræu ar fi fost ca mai multe femei sæ°l
dea în judecatæ sau sæ scrie despre el pe bloguri. Chiar øi
aøa, tot nu putea sæ reziste tentafliei. Trebuia sæ°øi flinæ
pornirile în frâu. Mai era atât de puflin pânæ când avea sæ
punæ mâna pe bani, încât aproape cæ°i auzea zornæind.
Ce bine°ar fi fost dacæ s°ar fi putut concentra numai
asupra acestui lucru, dacæ s°ar fi putut mulflumi doar cu
el de fiecare datæ când i se punea pata pe vreo femeie.
Banii nu°i slujeau la nimic, dacæ avea sæ fie gæsit vinovat.
Ce s°ar fi ales atunci de cuceririle lui? Cæ doar nu inten-
fliona sæ°øi risipeascæ averea pe prostituate! S°a gândit din
nou cu dezgust la sine însuøi, iar durerea de cap i s°a
înteflit. A scos un geamæt øi, spre groaza lui, pleoapele
pline de rimel ale fetei s°au miøcat. Adolf øi°a flinut res-
piraflia øi a aøteptat. Fata nu s°a trezit, iar el s°a simflit
oarecum uøurat — dar nu pentru mult timp, cæci ea a
deschis ochii privind fix înainte, încæ næucæ de somn.
A væzut°o cum cæuta cu privirea de jur°împrejur, încer-
când sæ°øi dea seama unde se afla. În cele din urmæ, a dat
cu ochii de el, iar fafla i s°a luminat øi ea a zâmbit larg,
dând cuvertura la o parte.

— ’Neafla, a zis ea, uøor ræguøitæ.
— ’Neafla, i°a ræspuns el. Cum te simfli?

Øi°a dres vocea, ca sæ nu paræ cæ îl interesa prea puflin
cum se simflea ea.

— Am avut øi clipe mai bune, a recunoscut ea. Aø bea
o cola. Ai?

I°a aruncat o privire care, neîndoielnic, se voia sedu-
cætoare, dar care în el n°a trezit nimic, în afaræ de un

88

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

sentiment de iritare. Poate cæ i s°ar fi pærut dræguflæ, dacæ
ar fi fost mai îngrijitæ, dar aøa, cu machiajul vraiøte øi cu
fafla buhæitæ de nesomn, nu vedea aproape nimic la ea.
Poate cæ, în viafla de zi cu zi, aræta altfel; spera pentru ea
sæ fie aøa.

— Cum sæ nu? a zis el, ridicându°se în capul oaselor øi
dând sæ coboare din pat.

A stat puflin aøezat pe marginea patului, aøteptând
sæ°i treacæ amefleala øi abia apoi s°a ridicat de°a dreptul în
picioare. Trebuia neapærat sæ se lase de bæut. Ori, mæcar,
sæ bea mai puflin. S°a ridicat øi a mai zæbovit o clipæ înain-
te sæ porneascæ hotærât spre bucætærie. Nici nu trebuia sæ
se întoarcæ spre fatæ ca sæ°øi dea seama cæ se holba la
trupul lui gol. Øi, oricât de prost se simflea øtiind asta, tot
nu øi°a putut stævili erecflia. În timp ce dædea sæ iasæ din
cameræ, s°a uitat în jur dupæ o fligaræ øi a ochit un pachet
mototolit pe mæsufla de cafea, lângæ o scrumieræ care
dædea pe dinafaræ de plinæ ce era. În timp ce înhæfla din
pachet o fligaræ îndoitæ, øi°a zis în gând cæ era cazul sæ°øi
ia o scrumieræ mai mare. Bricheta zæcea într°o baltæ de
vin roøu værsat pe masæ, care, între timp, se øi uscase.
Dupæ câteva încercæri ratate, bricheta a scos, ca prin mira-
col, o flacæræ øi bærbatul øi°a aprins fligara. Apoi a tras cu
sete din ea øi a scos fumul uøor pe guræ, færæ sæ expire.
Nu°i mai trebuia decât o cola, dupæ care lucrurile aveau
sæ reintre în normal. fiinând fligara aprinsæ între buze, a
intrat în bucætærie øi a deschis uøa de la frigider. Întot-
deauna avea cola în casæ, în sticle de diferite mærimi.
A desfæcut capacul unei sticle de doi litri øi a bæut cu læco-
mie câteva guri de suc rece, ca sæ°i treacæ durerea de stomac.

Când a închis uøa de la frigider, privirea i°a cæzut pe
un bileflel pe care°l lipise acolo cu mult timp în urmæ øi

89

Yrsa Sigurdardóttir

pe care uitase sæ°l arunce. „Alda — miercuri 6:00“. Adolf
l°a rupt, l°a mototolit øi a azvârlit mingea de hârtie în
direcflia coøului deschis. Ghemotocul s°a lovit de margine
øi a cæzut pe podea, rostogolindu°se pânæ la picioarele lui,
unde s°a mai clætinat de câteva ori înainte sæ se opreascæ
de tot. Adolf s°a uitat la el, apoi l°a lovit cu piciorul øi
l°a trimis, prin aer, într°un colfl al încæperii. Era mai bine
sæ uite cu totul de femeia aceea, øi asta cât mai repede
cu putinflæ. Se asigurase cæ nu avea sæ°l mai deranjeze
niciodatæ.

Adolf øi°a luat gândul de la ghemotocul de hârtie øi
s°a concentrat asupra situafliei lui prezente. Nu°øi aducea
aminte dacæ folosiseræ vreun mijloc de contracepflie.
Judecând dupæ ceafla care învæluia amintirile lui din
noaptea trecutæ, probabil cæ nu folosiseræ nimic. În cazul
æsta, trebuia sæ ia mæsuri. Øi°aøa îi era de ajuns cæ plætea
pensie alimentaræ pentru un copil prost crescut. Øi încæ
o pensie destul de mare. A deschis uøa de la bufet, ca sæ
ia un pahar. Nu avea niciun pahar identic cu altul; le lua
de peste tot pe unde mergea. A scotocit prin bufet pânæ
a gæsit ce cæuta: un pahar mare, gros, albastru°închis,
aproape opac. Apoi a tras de un sertar øi a înhæflat un plic.
Din plic a luat øase pastilufle albe pe care le°a aøezat pe o
farfurioaræ ciobitæ øi le°a pisat cu o linguræ. Probabil cæ
ar fi ajuns øi patru, dar mai bine punea øase, pentru cæ
nu avea cum sæ se asigure cæ fata avea sæ ia øi a doua
dozæ, care, în mod normal, trebuia administratæ dupæ
douæzeci øi patru de ore. A amestecat praful cu cola øi s°a
uitat pe fundul paharului, bucuros cæ nu se vedea nimic.
Doar la suprafaflæ mai pluteau câteva particule. A înde-
pærtat firimiturile albicioase cu arætætorul, pe care, apoi,
l°a curæflat cu limba. Ce ræu puteau sæ°i facæ? Adolf a luat

90

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

plicul în mânæ, l°a închis øi, înainte sæ°l bage înapoi în
sertar, l°a pipæit, constatând, spre amæræciunea lui, cæ nu
mai erau decât douæ pilule. Trebuia sæ ia neîntârziat altele.

Adolf a pus dopul sticlei de cola øi a luat°o în mânæ.
Apoi a ridicat paharul øi l°a înclinat ca øi când ar fi dat
noroc cu un prieten nevæzut, dupæ care s°a întors în
dormitor. În tot acest timp, s°a gândit cum ar putea sæ
scape cel mai uøor de fatæ færæ sæ aibæ neplæceri în viitor.
Pilulele de a doua zi pe care le amestecase cu lichidul îl
ajutau sæ câøtige bætælia doar pe jumætate; trebuia sæ facæ
ceva care sæ°i împiedice sæ flinæ legætura. Pentru cæ nu
avea prea mult timp de gândire, a ales sæ apeleze la o
scuzæ veche care°l scosese de multe ori din încurcæturæ.
Avea sæ°i spunæ cæ se stræduia sæ se repunæ pe picioare
dupæ o despærflire grea øi cæ nu se simflea în stare sæ°øi ia
niciun angajament. Apoi avea s°o întrebe dacæ putea s°o
sune dupæ ce îøi fæcea ordine în viaflæ, pentru cæ simflea
cæ era o tipæ deosebitæ. Ea avea sæ muøte momeala pe
de°a°ntregul — cui nu°i place sæ audæ cæ e o persoanæ
deosebitæ? De°ar fi øtiut ea cât de mediocræ era, de fapt.
Pânæ seara n°avea sæ°øi mai aminteascæ nici mæcar culoa-
rea pærului ei. A stins mucul de fligaræ în scrumiera plinæ
ochi, drept pentru care douæ alte chiøtoace au cæzut pe
masæ. Dumnezeule, ce dezastru! Poate reuøea s°o pæcæ-
leascæ sæ°l ajute la curæflenie; ori øi mai bine: sæ facæ ea
totul, iar el sæ stea øi sæ se uite.

— Cola, a zis el, fluturând paharul.
S°a oprit în pragul uøii, rezemându°se de toc.

— Vrei o guræ?
Fata øi°a ridicat privirea spre el øi øi°a trecut limba

peste buzele uscate.
— Da, te rog!

91

Yrsa Sigurdardóttir

A zâmbit øi s°a ridicat în capul oaselor, iar aøternutul
a alunecat de pe trupul ei, dezvelindu°i sânii. N°a schiflat
niciun gest din care sæ reiasæ c°ar fi intenflionat sæ°i aco-
pere la loc. Adolf i°a zâmbit øi el. Nu avea de ce sæ ascun-
dæ niøte sâni aøa de frumoøi. S°a aøezat pe marginea
patului, alæturi de ea, øi i°a înmânat paharul. Ea a bæut
câteva guri mari de suc, de parcæ ar fi fost moartæ de sete,
iar Adolf s°a uitat la sânii ei care pulsau în sus øi°n jos.
Fata a luat paharul de la guræ øi a tras aer adânc în piept.

— Doamne, da’ mahmuræ mai sunt!
I°a dat înapoi paharul aproape gol.

— Îfli mai aduc unul?
A luat paharul, dar n°a bæut din el. În schimb, l°a

aøezat împreunæ cu sticla de cola pe noptieræ øi s°a tras
mai aproape de fatæ. Acum i°ar fi plæcut foarte mult sæ
vadæ cum era în pat — cæ nu°øi mai amintea mare lucru
din noaptea trecutæ. Apoi putea sæ°øi flinæ în voie dis-
cursul despre cât de rænit îi era sufletul. Pânæ la urmæ, îøi
irosise ultimele pilule pe ea. Un zâmbet larg i s°a strecurat
pe buze. Nu minflea cu neruøinare. Chiar era devastat din
punct de vedere emoflional. Felul în care se purtase cu
târfa aia de Alda stætea mærturie pentru asta. Færæ sæ vrea,
a scos un chicot uøor de satisfacflie. Væzând expresia de
pe chipul fetei, a înfleles clar cæ ea nu prea øtia ce sæ facæ.
Ce prostie! De parcæ tipa ar fi avut de ales! Dacæ nu voia,
nu voia øi gata — era pregætit sæ facæ faflæ unui refuz.
Ømecheria era însæ sæ înæbuøi refuzul din faøæ, înainte de
a fi rostit. A særutat°o pe biata fatæ pe frunte øi i°a astupat
uøor gura cu mâna.

92

fiction connection

Capitolul 8

Duminicæ, 15 iulie 2007

— Øtii ceva despre vulcan? a întrebat°o Thóra în timp
ce ieøeau din hotel în aerul cald de afaræ.

— Nu, i°a ræspuns Bella. Doar cæ a erupt, atât.
— Da, de regulæ asta se întâmplæ cu vulcanii, a zis
Thóra, întrebându°se ce fusese în mintea ei când o luase
cu ea pe secretaræ. Ei bine, o sæ afli mai multe despre ei.
Din câte spune Markús, omul cu care o sæ ne întâlnim
øtie totul despre vulcani.
— De°abia aøtept…, a zis Bella cu glas tærægænat, scoflând
un pachet de fligæri din buzunarul jachetei.

Thóra n°a luat°o în seamæ øi øi°a væzut în continuare
de drum în timp ce secretara s°a oprit sæ°øi aprindæ fligara.
Însæ Bella nu s°a græbit s°o prindæ din urmæ, aøa cæ au
parcurs la o micæ distanflæ una de alta restul drumului
pânæ la biroul administratorului portului. În tot acest
timp, Thóra s°a gândit la ce voia sæ afle de la acest Kjartan
Helgason. Se pærea cæ, în tinerefle, stræbætuse marea°n
lung øi°n lat, iar Markús susflinea cæ era unul dintre cei
mai bine informafli oameni cu privire la erupflie øi la

93

Yrsa Sigurdardóttir

activitæflile ulterioare ale echipajelor de salvare. Markús
îi spusese cæ, de vreme ce Kjartan fusese prieten cu
taicæ°sæu, sigur avea sæ°l convingæ uøor sæ°i vorbeascæ
despre cele întâmplate. Thóra nu spera sæ scoatæ prea
multe din întrevederea cu el, dar mæcar aøa ea øi Bella
puteau sæ afle mai multe despre erupflie. Poate cæ bærbatul
avea vreo idee despre identitatea oamenilor din pivniflæ,
øi putea s°o punæ øi pe Thóra pe drumul cel bun. Era cât
se poate de conøtientæ cæ poliflia fæcea cercetæri zi øi
noapte, pentru depistarea aceluiaøi lucru, øi cæ detectivii
aveau legæturi cu toatæ lumea — Thóra neputând concura
cu asta, oricâte cærfli din colecflia Secolul nostru ar fi avut.
Pe de altæ parte, avocata øtia prea bine cæ identificarea
cadavrelor avea sæ græbeascæ semnificativ investigaflia øi
sæ faciliteze gæsirea indiciilor referitoare la relafliile øi la
treburile pe care le desfæøuraseræ bærbaflii în Insule.
Oamenii mor în funcflie de cum træiesc.

L°au gæsit pe Kjartan aøteptând pe scæri în fafla
biroului administrafliei portuare, unde fuma o fligaræ
împreunæ cu un bærbat mai tânær. La sosirea Thórei, s°a
prezentat øi a dat mâna ferm cu ea. Îi lipsea falanga supe-
rioaræ a arætætorului drept øi avea palmele aspre. Pærea sæ
fie aproape de vârsta pensionærii: avea pærul cærunt øi
numai din loc în loc câte°un fir negru. Øchiopætând uøor,
le°a poftit înæuntru; chiar dacæ nu l°a întrebat niciuna
nimic despre mersul lui, el le°a explicat cæ ræmæsese
beteag dupæ o explozie nefericitæ care avusese loc în urmæ
cu douæzeci de ani.

— De°asta n°am mai ieøit în larg, a zis el, cu un zâmbet
trist. Când eøti olog, adio navigat!

S°a lovit cu mâna peste coapsæ.

94

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Øi de pe vas afli ajuns direct în biroul æsta? l°a întrebat
Thóra în timp ce se îndreptau spre al doilea etaj.

— Nu, dræguflæ, nu, a ræspuns Kjartan, urcând cu mare
greutate încæ o treaptæ. Mi°am mai fæcut de lucru cu una
øi alta de când am devenit om al uscatului. Aici lucrez
numai de cinci ani.

— Pæi, øi nu putefli sæ væ mutafli biroul la parter? a
întrebat ea, surprinsæ cæ un om parflial schilodit trebuia
sæ se chinuiascæ sæ urce pe scæri.

— Ba da, cum sæ nu, a ræspuns Kjartan. Dar nu vreau.
Meritæ osteneala sæ urc scærile.

A ajuns în dreptul unui birou mic øi a deschis uøa.
— Nu pot træi færæ sæ væd marea, a zis el, arætând spre
fereastra prin care se zæreau portul øi vârful Heimaklettur.
Sunt ca un papagal de mare. Nu pot sæ°mi iau zborul,
dacæ nu am marea în fafla ochilor.

A arætat spre lucrurile din jur.
— Altfel, n°aø mai face nimic.

Væzând græmezile de hârtii øi tæieturile din ziare care
acopereau pereflii, Thóra s°a îndoit cæ bærbatul fæcea mare
lucru, cu toatæ priveliøtea asupra mærii pe care o avea.

— Øi eu locuiesc lângæ mare, aøa cæ væ înfleleg, a zis ea,
ridicând un dispozitiv bizar de pe cel mai apropiat scaun.
Unde°aø putea sæ pun asta? a întrebat avocata, cæutând
cu privirea un loc sigur pentru lucrul respectiv.

Cu toate cæ aræta ca o vechituræ, ar fi putut la fel de
bine sæ fie valoros, de vreme ce fusese pus pe un scaun,
iar nu pe jos, ca majoritatea lucrurilor din birou.

— A, lasæ°l jos, i°a ræspuns Kjartan, aøezându°se la
locul lui.

Thóra a plasat obiectul pe podea cu grijæ øi s°a aøezat
pe scaun. Bella øi°a tras øi ea un scaun aproape de biroul

95

Yrsa Sigurdardóttir

lui Kjartan øi a luat loc dupæ ce a dat la o parte de pe el
o pungæ în care pæreau sæ fie niøte pahare sau ceøti.
A trântit plasa jos, iar Thóra a aøteptat sæ înceteze clin-
chetul paharelor, dupæ care a trecut la subiect:

— Sper cæ nu v°am fæcut sæ venifli de acasæ special ca sæ
væ întâlnifli cu noi, a zis ea. Markús ne°a spus cæ væ gæsim
la birou, dar, fiind duminicæ, mi°a fost cam greu sæ°l cred.

— Dragele mele, stafli liniøtite, a ræspuns Kjartan. Ori-
cum aveam de muncæ în weekendul æsta. Sæptæmâna asta
trebuie predate procesele°verbale øi nu suntem decât doi
care ne ocupæm de lucruri pe aici. În plus, o sæ mai fie
øi°o inspecflie idioatæ.

Thóra s°a relaxat puflin, dar, în acelaøi timp, i s°a
fæcut milæ de el, pentru cæ la cum aræta biroul, se pærea
cæ va avea foarte mult de muncæ.

— Bine, atunci, a zis ea, trecând la subiect. Bænuiesc cæ
v°a spus Markús care°i rolul meu în toatæ treaba asta, cæ°i
ofer asistenflæ într°un caz care se pare cæ are legæturæ cu
erupflia, a zis Thóra pentru început. Mi°a spus cæ suntefli
la curent cu toate.

Apoi a adæugat repede, plinæ de speranflæ:
— Øi cæ væ øtifli cu toatæ lumea…
— Vasæzicæ, asta se spune despre mine! a zis Kjartan,
afiøând un zâmbet afectat. Nu°i chiar aøa, dar am auzit
de cazul æsta în care e implicat Markús.

S°a uitat flintæ la Thóra.
— Insulele sunt mici. Tofli de pe°aici au aflat de treaba
cu cadavrele, ba sunt la curent øi cu ce scrie în ziare, øi
cu ce se zvoneøte prin zonæ.

Thóra a dat sæ zâmbeascæ. Era de aøteptat. În Insulele
Westmann erau aproape patru mii de locuitori pe o razæ
de treizeci de kilometri pætrafli, aøa cæ povestea trebuie sæ

96

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

fi ajuns destul de repede la urechile tuturor. Acum nu°i
mai ræmânea decât sæ spere cæ asta era valabil øi pentru
povestea care se ascundea în spatele cadavrelor.

— Ce s°a întâmplat, mai exact, aici, în Insule, în noap-
tea erupfliei øi în ziua de dinainte ca proprietatea lui
Markús sæ fie acoperitæ de cenuøæ? Markús mi°a povestit
ce°øi aminteøte el, dar, fireøte, era foarte tânær pe atunci;
în plus, chiar în noaptea aceea a fost trimis pe insula
principalæ. Din câte am înfleles, s°a întors ceva mai târziu
în zonæ, iar pânæ atunci casa lui era deja sub cenuøæ.

— Sæ înfleleg cæ mæ întrebafli dacæ a mai intrat cineva în
pivniflæ în afaræ de Markús? a spus Kjartan.

Se legæna înainte øi°napoi în scaunul care scârflâia.
— Vreau sæ øtiu dacæ ipoteza asta este plauzibilæ, a
ræspuns Thóra, precautæ.

Era prevæzætoare. N°ar fi vrut ca bætrânul sæ profite
de întâlnirea lor ca sæ°øi satisfacæ propria curiozitate.

— Poate°mi putefli spune cum s°au întâmplat lucrurile.
Ori poate væ amintifli ceva care°ar fi de folos în cazul lui
Markús.

— Nu øtiu dacæ ceea ce°mi amintesc eu îl poate ajuta
cumva pe Markús.

Kjartan s°a aplecat repede în faflæ. Scaunul a scârflâit
din nou.

— Cu toate cæ tare mi°aø dori sæ fie aøa — mi°e drag
bæiatul. M°am înfleles tare bine cu taicæ°sæu. Pe vremuri,
toatæ lumea°i spunea Krúsi Coronarul, pentru cæ vorbea
mereu numai øi numai despre bani.

Thóra a zâmbit. Trecuseræ zeci de ani de când Markús
era doar un copil øi se pærea cæ aøa ræmæsese în mintea
acestui bærbat.

97

Yrsa Sigurdardóttir

— M°ar ajuta sæ°mi spunefli care este pærerea dumnea-
voastræ despre toatæ povestea asta. Cine øtie ce va mai ieøi
la ivealæ? a zis Thóra. Cum a început totul? Din câte°am
înfleles pânæ acum, erupflia a început din senin.

Era rândul lui Kjartan sæ zâmbeascæ.
— Eu zic cæ erupflia de pe Surtsey era previzibilæ.

S°a întors spre peretele din spate øi a dat jos o hartæ
înræmatæ, cu Insulele. Harta era veche øi plinæ de praf;
Kjartan a suflat pe deasupra ei, înlæturând praful, apoi
a indicat locul în care se afla Surtsey øi s°a plimbat cu
degetul pe deasupra Insulelor aliniate în formæ de pot-
coavæ, din dreptul lui Surtsey øi pânæ la Heimaey.

— Nu trebuie sæ fii geniu ca sæ°fli dai seama cæ centura
vulcanicæ se aflæ aici. Distanfla nu°i chiar aøa de mare, a
zis el, punând degetul mic pe Heimaey øi degetul mare
pe Surtsey. Sunt în jur de treiøpe°paiøpe mile marine.

A pus harta pe birou, în fafla lui.
— Erupflia de pe Surstey a început în 1963, iar Eldfell a
izbucnit în 1973. Pe scara istoriei geologice, zece ani
înseamnæ puflin.
— Aøa o fi, a spus Thóra. Dar pentru oameni e o peri-
oadæ mare de timp. Sæ înfleleg cæ, dupæ ce s°a terminat
ridicarea de teren din Surtsey, locuitorii din Insulele
Westmann n°au mai stat cu grija unei erupflii?
— Da, da, chiar aøa a fost, a zis Kjartan. De fapt, sin-
gurele avertismente au fost câteva cutremure mici din
noaptea dinaintea erupfliei. Dar nimeni nu le°a dat prea
multæ atenflie, pentru cæ oamenii au crezut cæ trepidafliile
proveneau de la centrala energeticæ ce se construise
recent în zonæ. Acuma, eu nu°s specialist în cutremure,
dar mi s°a spus cæ unul dintre cele trei seismografe care
înregistrau miøcærile scoarflei pæmântului se stricase,

98

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

motiv pentru care nu s°a putut depista epicentrul cu o
precizie mare. Nimeni dintre cei care au simflit trepidafliile
nu s°a gândit cæ era vorba de un cutremur.

Kjartan a fæcut o pauzæ.
— De fapt, au mai fost øi alte indicii pe care lumea nu
le°a luat în seamæ, a adæugat el, færæ sæ se uite în ochii
Thórei. O femeie care locuia la o altitudine mai mare,
acolo unde s°a declanøat erupflia, a constatat cu uimire
cæ, cu douæ zile înainte de eveniment, elfii øi°au fæcut
bagajele øi s°au mutat în altæ parte.
— Elfii?! a îngânat Thóra, cu precauflie. Aøa deci.

A ales sæ nu spunæ ce credea ea despre elfi.
— Da, iar mai înainte cu câteva zile, o fetiflæ le°a spus
alor ei cæ urma sæ izbucneascæ o erupflie în locul în care
apæruse fisura.

Kjartan a ridicat din umeri.
— Au mai circulat øi alte zvonuri de genul æsta, despre
întâmplæri inexplicabile care au precedat nenorocirea, dar
nimeni n°a øtiut câtæ crezare sæ le dea. Un pictor amator,
de exemplu, a fæcut un tablou cu zona respectivæ, înfæfli-
øând vulcanul øi lava, iar asta înainte de erupflie. Sincer,
eu cred cæ unii oameni pot sæ simtæ cumva cæ urmeazæ
sæ se întâmple o catastrofæ — la fel ca animalele, de altfel.
Însæ eu nu mæ numær printre ei.

Thóra i°a mulflumit lui Dumnezeu cæ se îndurase de
ea øi°l fæcuse pe Kjartan sæ se opreascæ.

— Sæ revenim. Apoi spuneafli cæ a început erupflia. Chiar
în toiul nopflii, nu?

— Exact, a spus Kjartan, evident uøurat cæ Thóra nu
voia sæ discute despre chestii supranaturale. Fisura s°a
format la douæ dimineafla, când au început sæ iasæ øi
stropi de lavæ. Cea mai apropiatæ fermæ era la numai

99

Yrsa Sigurdardóttir

douæ sute de metri, aøa cæ e mare minune cæ a scæpat
toatæ lumea.

— Cred cæ oamenii au fost îngrozifli, a zis Thóra. N°am
væzut niciodatæ o erupflie, dar cred cæ zgomotul a fost
infernal.

— Deøi e greu de crezut, n°a fost aøa de mult zgomot, a
ræspuns el. Cei care locuiau lângæ povârniø au fost trezifli
de zgomot, dar pe mulfli dintre cei care stæteau mai de-
parte a trebuit sæ°i trezeascæ alflii. Maøini de poliflie, de
pompieri øi multe alte vehicule au dat ture pe stræzile din
oraø cu sirenele pornite, ca sæ°i avertizeze pe oameni.
Dupæ puflin timp s°a hotærât evacuarea Insulelor, iar
lumea a fost rugatæ sæ meargæ în port. Auzind una ca asta,
mulfli s°au îmbulzit numaidecât într°acolo. Totuøi pe
câfliva a trebuit sæ°i scoatæ cu forfla din case.

— Cum aøa, nu°øi dædeau seama ce pericol îi pæøtea? a
întrebat Thóra. N°aø fi zis cæ un vulcan în erupflie nu e
un motiv destul de bun ca s°o iei din loc!

— Da, øtiu, dar era miezul nopflii øi lumea fusese luatæ
din somn. Unii au crezut cæ era vorba de un incendiu;
prima persoanæ care a væzut vulcanul erupând a sunat la
poliflie øi a raportat un incendiu. Era fermierul de la
Kirkjubær, iar fisura trecea pe terenul fermei lui. Era lungæ
de peste doi kilometri, dacæ°fli vine sæ crezi.

Kjartan pærea aproape mândru cæ nu fusese o erupflie
minoræ, de ocazie.

— Alflii au crezut cæ începuse vreun ræzboi. Pe atunci,
Ræzboiul Codului era în toi — cum altfel putea sæ fie? Øi
nu uita cæ, azi, peisajul e înøelætor. La cum aratæ locul
acum, nu prea°fli pofli da seama ce s°a întâmplat aici. Pe
atunci încæ nu exista conul Eldfell — s°a format în timpul
erupfliei. În locul lui era doar o bucatæ netedæ de pæmânt,

100

fiction connection