Sigurdardottir, Yrsa - Cenusa si pulbere - retail

Cenuøæ øi pulbere

øi rude. Am înfleles cæ femeia a murit din cauza unui fel
de malpraxis.

— Ce? a rostit Svala, pe neræsuflate. Avea raportul
autopsiei?

— Da, era în biroul ei, la muncæ. Doctorii pentru care
lucra nu øtiu la ce i°a folosit. Cel puflin, lor nu le°a zis
nimic despre raport, cu toate cæ doctorii ar fi putut sæ°i
spunæ ce scrie în el. Nu e uøor sæ înflelegi tot ce scrie acolo.
Pânæ øi eu am cerut ajutor în stânga øi°n dreapta ca sæ°mi
dau seama ce e cu el.

— Mie°mi spui, a zis Svala. Fii atentæ, raportul e, de fapt,
baza unui alt caz la care lucrez pentru Adolf. E în litigiu
cu spitalul unde a murit maicæ°sa øi, printre altele, a trebuit
sæ parcurg øi eu raportul æla. Zici bine, a fost o greøealæ
medicalæ. Femeii i°a fost administratæ penicilinæ, dar ea
avea o alergie gravæ la medicamentul æsta. Personalul de
serviciu nu øi°a dat seama când a primit°o în spital.

Svala a cumpænit puflin, dupæ care a continuat:
— Dar trebuie sæ recunosc cæ nu înfleleg mai nimic. De
ce era femeia asta aøa de obsedatæ de Adolf øi de trebu-
rile lui?
— Habar n°am, a recunoscut øi Thóra. Dar încep sæ cred
cæ toate astea au legæturæ cu uciderea ei.
— Dumnezeule mare, nu! a zis Svala, oftând. Îmi ajunge
cæ sunt deja bægatæ în douæ cazuri pentru omul æsta.
Doamne fereøte, o crimæ mai lipsea!

Thóra a zâmbit.
— Dar zi°mi øi de Halldóra, a spus ea. Crezi cæ o øtia sau
avea vreo legæturæ cu Alda?
— Asta chiar nu øtiu, a spus Svala. Sincer, cred cæ e cam
proastæ; n°o duce nici mintea øi nici nu aratæ bine. Nu
prea a înzestrat°o Dumnezeu. Øtii tu, e una dintre tipele

451

Yrsa Sigurdardóttir

alea care umblæ cu buricul gol chiar dacæ nu aratæ neapæ-
rat ca un supermodel. Nu vrea deloc sæ vorbeascæ cu
mine — am încercat s°o sun, dar îmi închide mereu.

— Øi mie mi°a închis, a zis Thóra. Când am adus vorba
de tatuaj, a pus capæt discufliei.

— Ce tatuaj? În cazul lui Adolf nu e vorba despre niciun
tatuaj.

— Alda avea o fotografie cu tatuajul în sertarul biroului
ei; e un tatuaj cu „Love Sex“. Am gæsit atelierul unde a
fost creat øi de acolo am aflat cæ i°a fost fæcut Halldórei
Dögg pe spate. Mai multe nu øtiu, a zis Thóra. Când am
întrebat°o despre el, n°a mai zis nimic øi a pus receptorul
în furcæ.

— Øtii cumva când øi l°a fæcut? a întrebat Svala. N°am
dat peste nimic de genul æsta în niciunul dintre dosarele
pe care le°am citit øi cred cæ am trecut prin toate.

Thóra a luat bucæflica de hârtie pe care scrisese infor-
maflia.

— Pe 26 februarie 2007, a citit ea. Atelierul se numeøte
Oglinda sufletului, dacæ te°ajutæ cu ceva.

— Ce? a spus Svala. Mai spune o datæ!
— Oglinda sufletului, a repetat Thóra, surprinsæ cæ femeia
era aøa de interesatæ de denumirea atelierului.
— Nu asta, a spus Svala, neræbdætoare. Când ai zis cæ
øi°a fæcut tatuajul?

Thóra a repetat data.
— Øi e un tatuaj cu „Love Sex“? a întrebat Svala, pærând
încæ surprinsæ.
— Da, a ræspuns Thóra. N°aø zice cæ e chiar o capo-
doperæ.
— Poate cæ nu, a spus Svala, vizibil încântatæ. Dar asta
e o veste foarte bunæ pentru Adolf.

452

fiction connection

Capitolul 34

Marfli, 24 iulie 2007

În fafla Thórei stætea bærbatul din fotografia gæsitæ în
biroul Aldei, Adolf Dadason. Era mai bætrân decât pærea
în pozæ øi chiar mai chipeø. Avea ceva atrægætor, cu toate
cæ Thóra øtia cæ omul era o mare poamæ. Svala nu în-
cercase sæ°i scuze nicicum comportamentul; ba chiar îi
spusese cæ avea o atitudine tipicæ de bærbat care punea
propriile interese øi dorinfle mai presus de orice altceva.
Deci carisma lui nu era datæ de personalitate, ci numai
de înfæfliøarea lui fizicæ. Adolf era întruchiparea vie a unei
aventuri de°o noapte, un bærbat care fæcea sex færæ niciun
fel de implicare emoflionalæ. Færæ îndoialæ cæ ar fi fost
foarte productiv în vremurile preistorice. Thóra se simflea
atrasæ de el într°un fel, dar, totodatæ, îl compætimea cæ
se næscuse în timpuri aøa de nepotrivite. S°a uitat degrabæ
în altæ parte când el øi°a ridicat pe neaøteptate ochii în
sus, privind°o pe sub sprâncenele sobre, ca øi cum i°ar fi
ghicit gândurile. Înainte sæ°øi ia ochii de la el, Thóra l°a
væzut ridicând un colfl al gurii øi zâmbind ironic. De parcæ
ar fi invitat°o sæ meargæ într°un loc ferit pentru una

453

Yrsa Sigurdardóttir

scurtæ, înainte sæ treacæ mai departe. Thóra a fost uøuratæ
când Svala a spart tæcerea.

— Sper cæ°fli dai seama, Adolf, cæ°i eøti dator vândut
Thórei øi cæ e cât se poate de cinstit sæ°i fii øi tu de ajutor.
Dacæ nu m°ar fi sunat, ne°ar fi fost greu sæ câøtigæm pro-
cesul, dar acum se pare cæ avem øanse sæ te scæpæm de
acuzaflii.

Svala a avut un moment de ezitare, dupæ care a
adæugat:

— Mæ rog, suntem, oricum, pe°aproape. N°avem de
unde sæ øtim cum va reacfliona judecætorul la faptul cæ
i°ai dat fetei pilule contraceptive.

Thóra s°a uitat la Adolf, care a ræmas inexpresiv în
timp ce i°a vorbit avocata lui. Svala aranjase întâlnirea
respectivæ la cererea Thórei, dupæ ce vorbiseræ la telefon
cu o searæ în urmæ. Se bucurase atât de mult cæ aflase
data la care îøi fæcuse Halldóra tatuajul, încât Thóra
simflise cæ femeia ar fi fæcut mult mai multe pentru ea,
dacæ ar fi rugat°o.

— Sper cæ înflelegi cât de important e tatuajul æsta!
a insistat Svala, væzând cæ Adolf nu reacfliona în niciun fel.

El a ridicat din umeri, pærând plictisit.
— Da, mie mi°e totuna.

Svala øi°a pus mâinile pe masæ. Se aflau în biroul ei
de la firma de avocaturæ pentru care lucra. Mobilierul
pærea sæ fie nou°noufl øi foarte scump øi pânæ øi compu-
terul pærea sæ fie dintr°o altæ generaflie faflæ de vechitura
pe care o folosea Thóra, cu monitorul ei demodat.
Cafeaua la espressor fæcutæ chiar atunci se încadra perfect
în decor øi nu s°a plâns nimeni cæ le°a fost servitæ împre-
unæ cu ciocolatæ. Clienflii care veneau la firma Thórei ar
fi trebuit sæ fie recunoscætori dacæ Bella îøi amintea sæ

454

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

cumpere lapte pentru cafelele lor sau chiar cafea. Æsta era
unul dintre avantajele faptului de a lucra pentru o firmæ
mare de avocaturæ: o cafea bunæ øi condiflii mai bune de
lucru. În acel moment, Thóra nu vedea niciun dezavan-
taj, deøi trebuie sæ fi existat vreunul.

— Nimeni nu se duce sæ°øi facæ un tatuaj cu „Sex“, øi cu
atât mai puflin cu „Love Sex“, la mai puflin de douæ zile
dupæ un viol. Asta°fli consolideazæ declaraflia cæ ai fæcut
sex cu Halldóra Dögg de comun acord.

Adolf stætea acolo tæcut, inexpresiv, aøa cæ Thóra a
hotærât sæ intervinæ în discuflia lor.

— Aø vrea sæ væ întreb câte ceva despre rolul Aldei în
toatæ chestiunea asta, a zis ea. Aøa cum a spus øi Svala,
Alda era interesatæ de tatuaj.

Adolf s°a foit în scaun.
— Nu øtiu nimic despre femeia asta, a zis el, uitându°se
afaræ pe fereastræ, de unde priveliøtea asupra oraøului
era minunatæ. La început a fost împotriva mea, apoi,
dintr°odatæ, mi°a luat apærarea.

Svala a zâmbit cu precauflie.
— N°a fost chiar aøa. Mi°a zis cæ te°a contactat. fii°a
propus chiar sæ væ øi întâlnifli.
— Da, a zis Adolf, iar apoi, dupæ o clipæ de tæcere, a
adæugat: Într°adevær, Alda m°a contactat. Dar m°am ræz-
gândit în privinfla întâlnirii.
— Øtifli cumva despre ce voia sæ væ vorbeascæ? a întrebat
Thóra. Ar fi putut la fel de bine sæ sune la poliflie, dacæ tot
ce voia era sæ furnizeze informaflii relevante pentru caz.
— Nu, nu øtiu, a ræspuns Adolf, uitându°se în continuare
pe fereastræ.

455

Yrsa Sigurdardóttir

— Nu v°a spus nimic când v°a sunat — sau când a venit
la dumneavoastræ acasæ? a întrebat Thóra, neøtiind cum
luase Alda legætura cu bærbatul.

Væzând cæ Adolf nu ræspundea, a adæugat:
— Øtifli cæ°i cunoøtea pe pærinflii dumneavoastræ,
nu°i aøa?

Adolf s°a foit iar în scaun, færæ sæ scoatæ niciun
cuvânt.

— Ce°ar fi sæ°i ræspunzi? a zis Svala, pe un ton flâfnos.
Cæ doar nu te întreabæ cine øtie ce lucruri delicate!

— Nu øtiu dacæ e bine sæ zic ceva despre asta, a spus
Adolf, calm, uitându°se acum la avocata lui. Nu°i aøa de
simplu cum pare.

Svala a dat sæ spunæ ceva, dar s°a oprit.
— Dupæ cum øtii prea bine, sunt implicat în mai multe
cazuri în clipa de faflæ.
— Te referi la cazul cu spitalul? a întrebat Svala. Cazurile
sunt legate unul de altul?
— Nu, a ræspuns Adolf, pe un ton sec. Dar trebuie sæ
discutæm în particular înainte sæ continuæm.

Thóra nu s°a opus. Adolf era clientul Svalei øi era
corect ca interesele lui sæ aibæ întâietate în fafla unei favori
pentru o veche colegæ de facultate. A dat din cap apro-
bator în timp ce Adolf øi Svala au ieøit amândoi din birou,
læsând°o singuræ cu priveliøtea. Era bucuroasæ cæ nu
trebuise sæ pæræseascæ ea încæperea, pentru cæ s°ar fi simflit
ciudat sæ aøtepte afaræ pânæ terminau ei de discutat. De
asemenea, avea øi libertatea sæ se gândeascæ la cele în-
tâmplate øi sæ încerce sæ înfleleagæ de ce o interesase pe
Alda decesul mamei lui Adolf. Voia sæ°l întrebe pe Adolf
dacæ øtia la ce°i trebuise Aldei raportul autopsiei mamei
lui. Având în vedere cât dura discuflia lui de pe hol cu

456

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Svala, era siguræ cæ bærbatul øtia ræspunsul. Oare Alda
descoperise ceva care l°ar fi putut ajuta pe Adolf sæ fie
despægubit pentru moartea accidentalæ a maicæ°sii? De
unde°ar fi putut afla o asemenea informaflie? Oare Alda
observase ceva în raportul autopsiei, care le scæpase
Thórei øi celorlalfli? Thóra de°abia reuøise sæ priceapæ
ce era cu documentul acela, aøa cæ n°ar fi avut cum sæ
observe ceva ciudat în el.

Uøa s°a deschis øi Svala a bægat capul prin cræpæturæ.
— Cine e cea mai apropiatæ rudæ a Aldei? a întrebat ea.

Thóra s°a uitat surprinsæ la femeie. Întrebarea aceea
pærea stranie øi irelevantæ venind din partea unei per-
soane care fusese mereu foarte directæ, dar i°a ræspuns færæ
niciun alt comentariu cæ moøtenitorii Aldei erau, proba-
bil, sora sau pærinflii ei, deøi nu verificase.

— Exact. Deci, altfel spus, n°a avut copii, a zis Svala,
închizând uøa.

Thóra s°a aøezat øi s°a uitat flintæ la ea. N°a avut timp
sæ se gândeascæ la toatæ situaflia aceea, cæci uøa s°a deschis
din nou øi Svala a bægat capul înæuntru.

— Øtii ceva despre bunurile ei? a întrebat. Urmau cumva
sæ fie împærflite?

Thóra a ridicat din sprâncene.
— Nu cunosc detalii. Øtiu cæ deflinea casa în care a lo-
cuit, dar nu øtiu cât mai avea de plætit din ipotecæ.
Probabil cæ nu foarte mult, pentru cæ a cumpærat°o cu
mult înainte sæ creascæ preflurile. Cred cæ locuia acolo de
multæ vreme.

Thóra nu°øi amintea dacæ Alda mai deflinuse øi altæ
proprietate.

— Dar pot sæ te întreb la ce væ ajutæ toate astea?

457

Yrsa Sigurdardóttir

— Mai lasæ°mæ douæ minute, a zis Svala, iar uøa s°a
închis din nou, cu zgomot.

Dupæ cincisprezece minute ea øi Adolf øi°au fæcut iar
apariflia în birou. Thóra începuse sæ se simtæ incomod.
Avea multe de fæcut pentru înfæfliøarea de la ora douæ de
la tribunal. Din fericire, reuøise s°o convingæ pe Svala sæ
programeze întâlnirea la ora nouæ dimineafla, dar, dacæ
avea sæ decurgæ în acelaøi fel, Thóra avea sæ ajungæ la
birou abia pe la unsprezece.

— Ei bine, a zis Svala, luând loc la biroul ei. Se pare cæ
Adolf are ceva sæ°fli spunæ. S°ar putea sæ îmbunætæfleascæ
situaflia clientului tæu, dar, la fel de bine, s°ar putea s°o
înræutæfleascæ. Ræmâne de væzut. Tu decizi: vrei sæ auzi ce
are de zis sau læsæm lucrurile aøa cum sunt?

Thóra a ales prima variantæ. La cum stæteau lucrurile,
informafliile noi, oricare ar fi fost ele, nu puteau decât sæ°l
ajute pe Markús. Închisoarea era de nesuportat pentru el.
Chiar dacæ tribunalul nu lua o hotærâre împotriva lui, o
mare parte dintre locuitorii din Insule aveau sæ creadæ
mereu cæ era vinovat, mai ales dacæ era acceptatæ
prelungirea perioadei de detenflie.

— Spune°i doamnei ce mi°ai spus øi mie, a zis Svala.
Dupæ voce, era clar cæ nu era foarte mulflumitæ de el.

— Ræmâne valabil ce fli°am zis pe hol. O sæ te ajute mai
mult dacæ spui cum stau lucrurile decât dacæ flii totul
pentru tine.

Adolf nu pærea convins, dar a început sæ povesteascæ:
— Alda a venit la mine, a zis el, cu glas domol. Mai întâi
m°a sunat, apoi, dupæ ce am refuzat sæ vorbesc cu ea, m°a
cæutat acasæ.
— Voia sæ°fli zicæ despre tatuaj? a întrebat Thóra.

458

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

El a dat din cap, fiind la fel de expresiv ca atunci
când îl privise Thóra pentru prima oaræ, mai devreme în
dimineafla aceea.

— Iniflial, m°a sunat ca sæ mæ ia la rost, a zis el. Asta la
scurt timp dupæ ce m°a acuzat târfa aia proastæ, Halldóra,
de viol. Pe°atunci habar n°aveam cine era femeia asta; am
crezut cæ e maicæ°sa sau ceva de genu’ æsta.

Thóra s°a uitat la Svala.
— Tu øtiai asta? a întrebat°o. Øtiai cæ asistenta care a
tratat°o pe fatæ l°a sunat pe suspect, ca sæ°l punæ la punct?

Svala a dat din cap.
— Multe dintre cele pe care o sæ le auzi au ajuns øi la
mine abia acum. O sæ înflelegi imediat de ce Adolf n°a
spus nimic.

I°a fæcut un semn lui Adolf sæ continue.
— Mai sunt multe de zis. Foarte multe.

Thóra s°a întors din nou spre el.
— Deci, efectiv, v°a sunat øi s°a apucat sæ flipe la dumnea-
voastræ færæ sæ væ spunæ nici mæcar cine era?
— Nu, s°a prezentat, dar numele ei nu mi°a spus nimic,
a ræspuns Adolf. Dupæ ce m°a sunat de câteva ori, mereu
la fel de istericæ, nu i°am mai ræspuns la telefon.

Øi°a îndreptat spatele în scaun.
— Ce vinæ am eu? Cine°ar vrea sæ fie înjurat zi øi noapte
ca la uøa cortului?
— Cât timp a trecut de la data aøa°zisului viol øi pânæ
când v°a sunat Alda prima oaræ? a întrebat Thóra.

Adolf a stat puflin pe gânduri.
— Vreo lunæ. Nu, puflin mai mult. Poate douæ.
— Øi v°a zis cumva de ce v°a sunat?
— Nu. Era flicnitæ ræu.

Adolf a ridicat din umeri.

459

Yrsa Sigurdardóttir

— Probabil cæ a crezut°o pe Halldóra øi s°a gândit cæ
sunt un violator. Poate cæ a sperat cæ, agasându°mæ întruna,
avea sæ mæ facæ sæ recunosc acuzafliile pe care le scor-
niseræ ele douæ.

Thóra øtia cæ acela nu fusese primul caz de viol cu
care avusese Alda de°a face, dar habar n°avea dacæ fusese
prima øi singura datæ când reacflionase aøa. Poate cæ din
cauza telefoanelor respective fusese Alda sfætuitæ sæ°øi ia
un concediu.

— Credefli cæ era prietenæ cu Halldóra sau cæ øi°a dat
seama cæ°i cunoøtea pe pærinflii dumneavoastræ?

— N°o cunoøtea pe vaca aia mincinoasæ de Halldóra, a
zis Adolf. Am øi sunat°o s°o întreb cum de a reuøit, prin
minciunile ei, s°o facæ pe asistentæ sæ°i flinæ partea.

Svala a icnit:
— Ai sunat°o pe fatæ? Nu scrie nimic despre asta în
declaraflia pe care a dat°o polifliei øi nici avocata ei n°a
zis ceva.
— Poate cæ Halldóra n°a vrut sæ se afle c°am sunat°o. Ea
a fost cea care a vrut, de fapt, sæ vorbeascæ cu mine,
oferindu°se chiar sæ renunfle la acuzaflii, dacæ acceptam
sæ ies cu ea.

Adolf s°a încruntat.
— E aøa cum am zis mereu — avea orgoliul rænit. Nu
øtiu ce°a fost în capul meu s°o târæsc dupæ mine acasæ în
noaptea aia, dar eram beat øi drogat øi nu øtiam ce cæflea
zace în ea. A doua zi de dimineaflæ sigur s°a gândit cæ
dæduse norocul peste ea. Vorbea întruna despre „relaflia“
noastræ øi despre alte porcærii dintr°astea. M°am descoto-
rosit de ea cât am putut de repede, dar s°a întors în
noaptea urmætoare. I°am dat drumul în casæ din greøealæ
øi ea s°a gândit cæ, gata, eram un cuplu. Cum de nu øi°a

460

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

dat seama cæ ne înflelegeam ca øoarecele øi pisica, ei îi
turuia gura întruna øi eu…

N°a terminat ce avea de zis.
— Øi când s°a hotærât sæ væ dea în judecatæ? a întrebat
Thóra. V°afli culcat împreunæ, øi în seara urmætoare a
venit la dumneavoastræ acasæ. Apoi, în mai puflin de°o zi,
a raportat totul.

Thóra øtia cæ întrecuse limita, cæ lucrurile astea nu
mai aveau legæturæ cu uciderea Aldei, dar voia sæ se læmu-
reascæ pe deplin înainte sæ discute despre asistentæ. În
felul æsta, putea sæ intuiascæ mai bine reacfliile lui Adolf,
reuøind, poate, astfel sæ°øi dea seama dacæ minflea cu
privire la ceva important.

Adolf s°a uitat la Svala, care i°a fæcut semn sæ continue.
— I°am dat pilulele când a venit la mine a doua oaræ,
ca sæ nu ræmânæ însærcinatæ. Am crezut cæ uitasem sæ i le
dau seara pentru cæ fusesem beat criflæ. De asta am øi
primit°o în casæ.

Nici mæcar nu avea decenfla sæ paræ ruøinat când
spunea asta.

— Dar se pare cæ, probabil, mi°am amintit de ele sâm-
bætæ seara, aøa cæ a luat o dozæ destul de…

Svala l°a întrerupt, fie pentru cæ o stânjenea nesim-
flirea lui, fie pentru cæ se græbea sæ punæ capæt între-
vederii.

— Oricum, fata a început sæ sângereze ræu øi s°a dus la
urgenfle. Acolo s°a væzut ce fel de om e: s°a apucat sæ punæ
lucrurile cap la cap øi sæ°i caute pricinæ lui Adolf. Dupæ
ce a aflat de pilulele de a doua zi, a zis c°a fost violatæ.

— M°a sunat din spital, în timp ce aøtepta un doctor
sau ceva de genul æsta, a zis Adolf, din senin. M°a întrebat
dacæ eu îi dædusem pilulele øi de ce fæcusem asta, de

461

Yrsa Sigurdardóttir

vreme ce eram un cuplu. Am luat°o în râs, pentru cæ totul
era aøa de ridicol. Probabil cæ nu trebuia sæ fac asta. Øi°a
ieøit total din fire øi mi°a spus c°o sæ regret. Apoi, dupæ
ce i°am închis, a plecat øi°a strigat în gura mare c°a fost
violatæ. Aøa e ea, o nebunæ de legat.

Svala øi°a dres glasul.
— Nu mi°ai spus de asta pânæ acum, a zis ea. Putem sæ
verificæm cu uøurinflæ dacæ te°a sunat.
— N°am violat°o! M°am gândit cæ, pânæ la proba contra-
rie, o sæ fiu cel puflin luat drept nevinovat. N°am fæcut
nimic.

Adolf s°a uitat flintæ la ambele femei, pe rând, în ochii
lui citindu°se convingerea lui de om imbecil.

— N°am vrut sæ fiu pus în poziflia de a recunoaøte treaba
cu pilulele. O sæ fiu væzut ræu la fafla locului.

Thóra a presupus cæ „la fafla locului“ însemna prin
baruri. Toate sentimentele pe care le avusese Thóra faflæ
de omul acela, înainte ca el sæ deschidæ gura, dispæruseræ
de mult. Era bucuroasæ cæ nu°øi pierdea niciodatæ nopflile
prin baruri øi cæ avea sæ treacæ multæ vreme pânæ când
Sóley avea sæ ajungæ sæ iasæ în oraø; auzise destule despre
„relaflia“ dintre Adolf øi Halldóra.

— Zicefli cæ Halldóra n°o cunoøtea pe Alda, a spus ea.
Dar nu mi°afli spus dacæ Alda øi°a dat seama cine au fost
pærinflii dumneavoastræ? De asta v°a sunat?

Adolf øi°a arætat dinflii puflin. În mod neplæcut, i°a
amintit Thórei de un øarpe.

— N°am zis deloc cæ n°o cunoøtea pe Alda; o cunoøtea,
dar nu ea a pus°o pe Alda sæ mæ sune. Halldóra a zis cæ
Alda era consiliera ei sau ceva de genul æsta.

A ridicat din umeri.

462

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Referitor la pærinflii mei, nu uitafli cæ, în timp ce se
petreceau toate astea, eu eram prins într°un proces cu
spitalul unde a fost ucisæ maicæ°mea.

Thóra a ridicat din sprâncene; „a fost ucisæ“ era cam
mult spus pentru o eroare medicalæ.

— Da, øtiu asta.
— fiine cont cæ mama lui a murit în urma administrærii
unei doze mari de penicilinæ øi cæ era alergicæ la ea,
a intervenit Svala. Sunt pe cale sæ ajung la o convenflie
cu spitalul, sæ°l despægubeascæ pe Adolf pentru greøeala
medicilor.

Thóra øtia deja acele lucruri.
— Am înfleles, ai intentat un proces spitalului, a zis ea,
ræbdætoare, dar acum ce°ar fi sæ°mi spui mai multe
despre Alda?
— Faza e cæ n°am vrut sæ mæ opreascæ nimeni sæ primesc
compensaflia, de asta m°a deranjat cæ m°a agasat Alda, a
zis Adolf. Dupæ primul telefon mi s°a pærut c°o sæ se lase
pægubaøæ øi nu mi°am mai fæcut griji în privinfla ei. Dar
apoi, dupæ câteva luni, a început sæ mæ sune din nou øi,
cu toate cæ pærea mai normalæ, pur øi simplu îmi imputa,
indirect, aceleaøi nimicuri. Mæ sæturasem s°o tot aud, aøa
cæ i°am închis. Iar apoi nu i°am mai ræspuns la telefon nici
mæcar dupæ ce mi°a zis cæ deflinea informaflii care mæ pu-
teau ajuta, scuzându°se întruna cæ mæ acuzase pe nedrept.

A închis ochii.
— O datæ i°am fæcut hatârul øi i°am zis cæ ne vedem la
o cafenea, dar apoi m°am ræzgândit. Nu øtiu dacæ s°a dus
sau nu acolo.
— Asta a fost cu puflin timp înainte sæ fie omorâtæ?
a întrebat Thóra.
— Da, cam aøa, a ræspuns Adolf, secretos. De fapt, am
væzut°o cu câteva zile înainte sæ moaræ. A venit la mine

463

Yrsa Sigurdardóttir

acasæ, spæøitæ, aøa cum v°am mai zis. Am læsat°o sæ spunæ
ce avea de spus, apoi m°am sæturat øi am dat°o afaræ. Nu
m°a mai sunat niciodatæ øi am crezut cæ înflelesese, în
sfârøit, cæ nu voiam sæ am de°a face cu ea. Apoi, dupæ
câteva zile, am væzut anunflul mortuar din ziar.

A zâmbit tæios.
— Cu alte cuvinte, nici c°am mai primit vreun telefon
de la ea.
— Ai fost vreodatæ la Alda acasæ? a întrebat Svala, ner-
voasæ.

Apoi a adæugat:
— Sæ nu zici nimic, dacæ ai fost.
— Nu, n°am fost niciodatæ acasæ la ea øi habar n°am
unde stæ, a ræspuns Adolf.
— Unde a stat, l°a corectat Thóra. Dupæ cum øtim cu
toflii, e moartæ.

Øi°a tras sufletul øi apoi a continuat. Spera cæ toate
lucrurile acelea aveau sæ ducæ la ceva bun, færæ sæ fie
numai o lecflie de psihologie al cærei subiect era obsedat
de el însuøi.

— De ce a fost Alda aøa de preocupatæ de dumnea-
voastræ øi de cazul æsta? a întrebat ea apoi. Datoritæ pærin-
flilor dumneavoastræ?

Adolf a rânjit, ca øi cum øi°ar fi dat seama, dintr°o-
datæ, cæ numai el deflinea informafliile de care avea nevoie
Thóra. Pærea hotærât sæ profite la maximum de asta.

— Avefli mare noroc, a zis el, privind°o fix. Nu v°aø spune
asta dacæ Alda ar fi fost o særæntoacæ.

— În cazul æsta, mare noroc cæ n°a fost, a spus Thóra,
færæ sæ zâmbeascæ. Avefli de gând sæ°mi spunefli odatæ
sau nu?

464

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Nu era dispusæ sæ°i suporte toanele. La nevoie, putea
sæ°l descoasæ øi poliflia.

Lui Adolf i°a dispærut zâmbetul de pe chip.
— Fireøte, øtiu asta numai de la ea, a bombænit el. Poate
cæ e o pæcælealæ.
— Hai sæ°i læsæm pe ceilalfli sæ tragæ concluzii, a zis
Svala. Spune°i ce fli°a zis Alda!
— Bine, a zis Adolf, schimbându°øi locul în scaun, ca sæ
stea cu fafla la Thóra. Mi°a spus cæ e maicæ°mea.

Apoi s°a uitat iar în altæ parte.
— Nu sunt cine credeam cæ sunt.

Øi a mai adæugat, cu nonøalanflæ:
— Dacæ e adeværat, înseamnæ cæ sunt moøtenitorul ei
de drept, fireøte. Deci nu°mi pasæ care dintre ele a fost
maicæ°mea. Pot sæ moøtenesc averea amândurora, a zis
el, afiøând un rânjet.

Thóra s°a uitat pætrunzætor la pielea lui închisæ la
culoare øi øi°a imaginat°o pe Alda, blondæ øi cu tenul
deschis. Nici cæ puteau exista doi oameni mai diferifli ca
ei. Oare Alda o luase razna? Nu avusese niciun copil:
pânæ øi în raportul autopsiei scria clar cæ nu næscuse
niciodatæ. Thórei i se învælmæøeau gândurile prin minte
øi o mæcinau multe întrebæri. Oare Alda îi donase pro-
priile ovule lui Valgerdur, iar Adolf fusese conceput în
eprubetæ? Nu°øi amintea când pætrunsese prima oaræ
tehnologia aceea în Islanda, dar pærea îndoielnic sæ fi fost
disponibilæ în anii ’70. Dacæ Alda era mama acelui bærbat,
cine sæ fi fost tatæl? Markús? Asta însemna cæ Valgerdur
Bjólfsdóttir nu°l crescuse pe Adolf? Iar dacæ nu, cine era
fiul pe care°l crescuse?

465

Capitolul 35

Marfli, 24 iulie 2007

Adolf era næscut pe 27 octombrie 1973, aøa cæ era
uøor de dedus cæ fusese conceput cândva în jurul erupfliei
din ianuarie. Era posibil ca Alda sæ fie maicæ°sa? Dupæ
întâlnirea cu Svala øi Adolf, Thóra a sunat imediat la
închisoarea Litla°Hraun, în speranfla cæ Markús o sæ
arunce luminæ asupra afirmafliei lui Adolf. N°a øtiut ce i°a
trecut lui Markús prin minte în timp ce°i spunea po-
vestea; el a negat vehement cæ era posibil aøa ceva, dar
apoi a fost nevoit sæ recunoascæ cæ pierduse legætura cu
Alda exact în perioada în care ar fi fost însærcinatæ, ba
chiar øi dupæ aceea, întrucât ea nu dæduse ochii cu ni-
meni aproape un an de zile. Markús nu contenea sæ
spunæ cæ era øocat de „porcæria“ aia, întrebându°se cu
voce tare cum era posibil ca Alda sæ°i fi ascuns aøa ceva.
Thóra nu era la fel de siguræ cæ Alda nu fæcuse un copil,
fiind conøtientæ cæ exista cel puflin încæ o persoanæ care
cunoøtea adeværul în privinfla aceea: mama Aldei. S°a
græbit sæ încheie discuflia cu Markús, având grijæ sæ°i
promitæ cæ or sæ se întâlneascæ înainte ca tribunalul local

466

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

sæ ia o hotærâre cu privire la prelungirea perioadei de
detenflie. L°a reasigurat cæ totul aræta cæ hotærârea o sæ fie
în favoarea lui. Se vedea clar cæ Markús era nervos øi
reflinut spre sfârøitul conversafliei, dar, în cele din urmæ,
Thóra a reuøit sæ°l liniøteascæ, apoi a închis.

Înainte sæ încerce sæ vorbeascæ cu mama Aldei, tre-
buia sæ læmureascæ un lucru. Era posibil ca Alda sæ fi fæcut
un copil, deøi în raportul autopsiei scria cæ nu næscuse
niciodatæ? Thóra l°a sunat pe Hannes. În timp ce i°a
cæutat numærul în telefon, a zâmbit în sinea ei. De la
divorfl încoace, asta era a doua oaræ la rând când îl suna,
øi nu ca sæ°i vorbeascæ despre copii. Era un record!

— Bunæ, Hannes, a zis ea când, în cele din urmæ, el i°a
ræspuns. Øtiu cæ eøti la muncæ, aøa cæ o sæ trec direct la
subiect. E posibil ca o femeie sæ fi fæcut un copil, deøi în
raportul autopsiei ei sæ scrie cæ n°a næscut niciodatæ?

Dupæ o explicaflie complicatæ, Hannes i°a ræspuns, în
sfârøit, Thórei øi în termeni profani. Autopsia clarifica
dacæ ieøise sau nu un copil prin canalul de naøtere; erau
inspectate vaginul øi celelalte organe reproducætoare ale
femeii, mai ales dacæ nu murise din cauze naturale.
O femeie putea sæ aibæ un copil øi færæ sæ aparæ semne
vaginale ale naøterii dacæ næscuse prin cezarianæ, dar la
autopsie ar fi trebuit sæ se vadæ øi acest lucru, dupæ
cicatricele pântecelui øi ale uterului.

— În raport nu scria nimic despre nicio cicatrice rezul-
tatæ în urma unei cezariene, a zis Thóra. Însæ femeia avea
sânii mærifli. E posibil ca urmele sarcinii sæ fi fost înde-
pærtate printr°o intervenflie chirurgicalæ?

Hannes a spus cæ nu era specialist nici în chirurgie
plasticæ, nici în medicinæ legalæ, dar cæ era de pærere cæ
cicatricile respective puteau fi îndepærtate în urma unei

467

Yrsa Sigurdardóttir

intervenflii chirurgicale. Dar tot trebuia sæ°i fi ræmas
cicatrici pe pereflii uterului.

— Se poate sæ°i fi scæpat asta doctorului? a întrebat
Thóra. Scopul prim al autopsiei n°a fost acela de a depista
dacæ a avut sau nu copii.

Hannes n°a vrut sæ comenteze cu privire la asta,
oricât l°a presat Thóra. Øi°a luat la revedere, simflind cæ
nu se apropiase cu nimic mai mult de adevær. Oricum,
nu era deloc imposibil ca Alda sæ fi næscut, aøa cæ Thóra
a hotærât sæ°øi vadæ în continuare de plan øi sæ încerce sæ
aranjeze o nouæ întrevedere cu mama Aldei. Dacæ Adolf
era fiul Aldei, asta explica multe: reacflia ei când a aflat
cæ bærbatul era acuzat de viol øi faptul cæ avea în birou o
fotografie cu el.

Singura speranflæ a Thórei de a ajunge la mama Aldei
era sæ vorbeascæ mai întâi cu Jóhanna. Era siguræ cæ
bætrâna nu°øi dorea mai mult ca la început sæ se întâl-
neascæ cu persoana care°l reprezenta pe omul suspectat
de uciderea fiicæ°sii. Oricum, Thóra trebuia sæ se græ-
beascæ; trebuia sæ termine totul înainte de audierea lui
Markús, care avea loc la ora douæ în dupæ°amiaza aceea.

Femeia care i°a ræspuns la telefonul de la bancæ i°a
spus cæ, din pæcate, Jóhanna nu era la serviciu. Avea o
voce tânæræ øi a rostit fiecare cuvânt cu tristefle. Când
Thóra i°a spus cæ trebuia s°o vadæ urgent pe Jóhanna,
întrebând°o unde putea fi gæsitæ, vocea fetei a devenit øi
mai tristæ. Jóhanna era în Reykjavík, la înmormântarea
surorii ei, øi se îndoia cæ avea telefonul deschis în
asemenea circumstanfle. Totuøi, Thóra a notat numærul
femeii, i°a mulflumit fetei, iar apoi a sunat°o pe Jóhanna.

Un mesaj electronic a informat°o pe Thóra cæ abo-
natul avea telefonul închis sau nu se afla în raza de

468

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

acoperire. Era zece øi jumætate. Thóra nu fusese decât la
douæ înmormântæri în toatæ viafla ei, ambele la Capela
Fossvogur. A încercat sæ sune acolo, dar i s°a spus cæ la
capelæ nu urma sæ fie înmormântat nimeni cu numele
de Alda nici în ziua øi nici în sæptæmâna aceea. Bærbatul
cu care a vorbit i°a spus cæ, din pæcate, nu øtia unde putea
sæ aibæ loc înmormântarea, pentru cæ opfliunile erau
nenumærate. I°a mai spus cæ, aproape færæ excepflie,
înmormântærile nu erau fæcute publice; acele momente
sacre erau rezervate numai rudelor apropiate. Aøa cæ
n°avea rost sæ caute în ziare, aøa cum îøi propusese Thóra
sæ facæ dupæ încheierea conversafliei cu el.

A încercat sæ se gândeascæ cine ar fi putut sæ fie
invitat la înmormântarea Aldei, dar nu i°a venit în minte
nimeni în afaræ de Dís. Nu øtia în ce mæsuræ colegii erau
considerafli, în general, rude apropiate, dar a sunat la
cabinetul de chirurgie plasticæ. Robotul a anunflat°o cæ
apelurile aveau sæ fie preluate dupæ prânz, din motive de
sænætate. Thóra nu putea sæ aøtepte atât de mult, dacæ
voia sæ ajungæ la tribunal pânæ la douæ. În cele din urmæ,
singurul om la care s°a mai gândit sæ apeleze, dupæ ce i
se închiseseræ toate uøile, a fost Leifur.

Au trecut numai øapte minute de când øi°a luat la
revedere de la Leifur øi pânæ ce el a revenit cu un telefon
ca sæ°i spunæ cæ înmormântarea se flinea la Biserica
Centralæ la ora douæ. Locul ar fi putut fi mai nimerit
numai dacæ ceremonia s°ar fi flinut în tribunal, având în
vedere cæ Biserica Centralæ era la o aruncæturæ de bæfl de
el. Thóra i°a mulflumit lui Leifur, færæ sæ°i spunæ la ce°i
folosea informaflia. Nici el n°a întrebat°o, cu toate cæ sigur
era curios. De fapt, ea a avut sentimentul cæ el nu voia
sæ intre în detalii de teamæ cæ Thóra gæsise mai multe

469

Yrsa Sigurdardóttir

dovezi referitoare la implicarea tatælui lui în uciderea
bærbaflilor. Situaflia i°a convenit de minune Thórei —
era bucuroasæ cæ nu fusese nevoitæ sæ vorbeascæ cu el
despre caz.

A ieøit în grabæ din biroul Svalei în ploaia torenflialæ
de afaræ. Picæturile grele o duceau cu gândul mai degrabæ
la un anotimp ploios dintr°o altæ flaræ decât la ploile din
Islanda, aøa cæ s°a dus flintæ la maøinufla pe care øi°o
cumpærase dupæ ce vânduse jeepul pe care nu mai putea
sæ°l conducæ. Poate cæ mama Aldei era deja la Biserica
Centralæ, ajutând la pregætirea ceremoniei — altfel, sigur
øtia preotul unde o putea gæsi. Poate cæ era la Alda acasæ
sau într°un hotel din Reykjavík. Thóra nu øi°a putut da
seama dacæ un pærinte ar fi preferat sæ doarmæ alæturi de
lucrurile copilului lui decedat sau dacæ ar fi preferat sæ punæ
capul pe pernele dintr°o cameræ impersonalæ de hotel.

I°a fost la fel de greu ca întotdeauna sæ gæseascæ un
loc de parcare în centru. Thóra a ales sæ se învârtæ în jurul
bisericii pânæ când a væzut, în sfârøit, pe cineva plecând
din parcare. A aøteptat ca femeia în vârstæ sæ iasæ uøor
afaræ din parcare cu Yarisul ei. Iniflial, Thórei i s°a pærut
cæ trebuia sæ caute un alt loc de parcare, însæ în cele din
urmæ a reuøit sæ înghesuie maøina inteligent în spafliul
îngust. A stat câteva clipe în ploaia torenflialæ, mândræ
cæ era o øoferiflæ abilæ. De fapt, maøina era parcatæ puflin
cam departe de bordura trotuarului, dar Thóra avea sæ
se întoarcæ repede, aøa cæ n°a mai miøcat°o. Nu era
deloc siguræ cæ parcarea o sæ°i iasæ mai bine din a doua
încercare.

Stând în ploaie în fafla bisericii, a auzit o muzicæ
blândæ de orgæ prin uøa groasæ de lemn. Spera cæ asta nu
însemna cæ ceremonia începuse. Nu°i surâdea deloc sæ

470

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

întrerupæ un moment solemn unde stræinii n°aveau ce
cæuta. Fireøte, era la fel de nepoliticos øi sæ°øi croiascæ
drum prin mulflime pânæ la mama îndureratæ, pe care
aproape cæ nici n°o cunoøtea, dar, cel puflin, ar fi fæcut
totul pentru o cauzæ nobilæ. A deschis uøa cu grijæ când
organistul a întrerupt melodia, pregætindu°se sæ facæ exer-
cifliile pentru digitaflie. Odatæ ajunsæ în holul de la intrare,
Thóra øi°a scuturat apa de pe geacæ, apoi øi°a lipit urechea
de uøa propriu°zisæ a bisericii. Sunetele orgii acopereau
aproape toate celelalte zgomote, dar i s°a pærut cæ distin-
gea un murmur înæuntru. A cræpat uøa øi a aruncat o
privire prin bisericæ. În partea din faflæ stæteau douæ femei
care se uitau flintæ la un sicriu alb aøezat în fafla altarului.
Una dintre ele s°a ridicat øi a mers spre el. De la spate,
Thórei i s°a pærut cæ era Jóhanna, sora Aldei. Pærul scurt
øi grizonant al femeii care încæ stætea jos îi aparflinea
mamei lor. Thóra s°a strecurat înæuntru. Spera sæ ajungæ
la cele douæ femei înainte ca ele sæ apuce s°o vadæ, aøa cæ
s°a stræduit sæ deschidæ uøa færæ sæ scârflâie.

— Aø fi vrut sæ fie deschis sicriul, a auzit°o ea pe Jóhanna,
care atingea duios capacul lucios al coøciugului. Cred cæ
øi Alda øi°ar fi dorit la fel.

Apropiindu°se, Thóra a auzit°o pe bætrânæ pufnind:
— Mæ îndoiesc c°ai mai vrea asta dacæ ai vedea cum
aratæ. E plinæ de zgârieturi. Dacæ Alda ar fi træit, sigur n°ar
fi acceptat s°o vadæ lumea aøa.
— Totul putea fi ascuns prin machiaj, a zis Jóhanna,
flâfnoasæ.

S°a întors din nou spre sicriu, punând ambele mâini
pe el. Le°a flinut aøa, nemiøcate.

— Ar fi fost bine.

471

Yrsa Sigurdardóttir

— Dacæ vrei s°o vezi pentru ultima datæ, sunt siguræ cæ°l
putem ruga pe gropar sæ deschidæ capacul, a ræspuns
bætrâna, færæ nicio undæ de sensibilitate în glas. Eram aici
când au adus sicriul, iar eu am apucat s°o væd.

A læsat capul în jos.
— Însæ nu te sfætuiesc sæ faci asta. Nu mai e Alda pe care
o øtiai. E rece ca gheafla, sigur au adus°o aici direct de la
morgæ. Mai bine n°o vedeam!

Thóra era numai la un rând distanflæ de cele douæ
femei când øi°a dres glasul ca sæ le atragæ atenflia. Nu voia
sæ le øocheze øi nu°i plæcea deloc cæ, practic, le spiona.
Reuøise sæ se apropie atât de mult de ele datoritæ muzicii
de orgæ, care acoperise scârflâitul uøor al scândurilor duøu-
melei. Probabil cæ ar fi reuøit chiar øi s°o batæ pe femeie
pe umær înainte sæ se facæ remarcatæ.

Ambele femei s°au întors øi s°au uitat flintæ la Thóra.
— Ce facefli aici? a întrebat Jóhanna, surprinsæ.
— Dar cum îfli permifli sæ vii aici? a zis mama ei, øocatæ
øi aproape înecându°se. Nu vezi cæ trebuie sæ înceapæ
înmormântarea? Aici n°are ce cæuta nimeni care°l apæræ
pe criminal.

Furia învinsese sfâøierea din glasul ei.
— N°a omorât°o Markús, a zis Thóra, cu calm, stæpânin-
du°øi senzaflia de disconfort cauzatæ de faptul cæ le deran-
jase pe mamæ øi fiicæ în acele momente în care trebuiau
sæ fie singure. Are un alibi bun care dovedeøte cæ nu avea
cum sæ fie în preajma ei în momentul respectiv.

Pânæ atunci, Jóhanna pæruse absentæ, dar apoi s°a
luminat puflin la chip. Era øi mai trasæ la faflæ decât îøi
amintea Thóra; avea pærul îmbâcsit øi era îmbræcatæ
neglijent. Însæ maicæ°sa se aranjase pe îndelete øi aræta
respectabil. Fireøte, faptul cæ arætau atât de diferit nu

472

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

însemna cæ mama nu era la fel de îndureratæ ca fiica.
Poate cæ o liniøtise sæ°øi ocupe timpul cu ceva, chiar dacæ
asta însemnase sæ se îmbrace bine pentru înmormântare.
Colflurile buzelor ei date cu ruj roz au coborât, formând
o potcoavæ aproape perfectæ øi subliniind în continuare
contrastul dintre mamæ øi fiicæ.

— Normal cæ are un alibi, a zis bætrâna, adæugând pe
un ton sarcastic: A avut el, Leifur, grijæ øi de asta.

— Nu e aøa, a spus Thóra, pæstrându°øi calmul. Væ înøelafli.
S°a întrebat dacæ era bine sæ°i spunæ care era alibiul,

dar a hotærât sæ tacæ. Îi era totuna dacæ o credea sau nu.
— Markús se va înfæfliøa azi la tribunal, pentru cæ poliflia

a cerut prelungirea perioadei de detenflie. E uøor de dove-
dit cæ n°a omorât°o pe Alda, dar e mai greu sæ scape de
acuzafliile referitoare la o întâmplare din Insule.

S°a uitat în ochii femeii, a cærei privire o sægeta cu
mânie.

— În general, oamenii care au luat parte la evenimen-
tele de atunci sunt prea bolnavi ca sæ°l mai ajute pe
Markús ori sunt deja morfli.

— Øi ce te uifli aøa la mine? a întrebat mama Aldei, fæ-
când un gest dramatic øi ducându°øi o mânæ la baza
gâtului. Eu n°am omorât pe nimeni, dacæ asta vrei sæ
insinuezi.

— Departe de mine acest gând, a ræspuns Thóra. Dar
cred cæ øtifli ori, cel puflin, bænuifli cine sunt bærbaflii
omorâfli. Sunt destul de siguræ c°au avut ceva de împærflit
cu Magnús, tatæl lui Markús, ori cu Dadi, care nu mai e
printre noi. Poate cæ øi soflul dumneavoastræ a fost impli-
cat în problema asta.

473

Yrsa Sigurdardóttir

Femeia s°a uitat flintæ la Thóra færæ sæ scoatæ un
cuvânt. Jóhanna s°a uitat când la una, când la cealaltæ,
cu ochi mari.

— E adeværat, mamæ? Markús e acuzat de o crimæ pe
care a comis°o tata?

— Vorbeøte prostii, a pufnit maicæ°sa, færæ s°o priveascæ
pe Jóhanna în ochi.

A continuat sæ se uite la Thóra.
— Te rog sæ pleci! Eu nu te pot ajuta. Dacæ Magnús øi
Dadi au fæcut ceva, îmi pare ræu pentru ei, dar nu e treaba
mea sæ dau socotealæ pentru asta.
— Alda a avut un copil? a întrebat Thóra, pe neaøteptate.

Auzind o asemenea întrebare, Jóhanna a pærut
oarecum uøuratæ, poate pentru cæ se convinsese, în sfârøit,
cæ Thóra nu era prea sænætoasæ. Maicæ°sa, pe de altæ parte,
a înlemnit.

— Ce°i asta? Nu°fli ajunge câte tâmpenii ai debitat pânæ
acum? a întrebat femeia, însæ færæ s°o priveascæ pe Thóra
în ochi.

— M°am întâlnit cu un tânær în dimineafla asta care
mi°a spus cæ Alda l°a cæutat în repetate rânduri, insistând
cæ e mama lui, a continuat Thóra.

Era mai bine sæ batæ fierul cât era cald.
— Credefli cæ minte?
— Ce înseamnæ asta, mamæ? a întrebat Jóhanna, pe ton
de ceartæ. Æsta era secretul pe care voia sæ mi°l spunæ
Alda? a zis ea, întorcându°se, perplexæ, spre Thóra.
— Nu øtiu, a ræspuns Thóra, cu sinceritate. Øtiu doar cæ
a fost o vreme în care nimeni n°a mai øtiut nimic despre
Alda. Se presupune cæ ar fi învæflat la Colegiul Ísafjördur
exact în aceeaøi perioadæ în care a fost însærcinatæ, dacæ,
într°adevær, a fost. Dar numele ei nu apare în registrul

474

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

colegiului. Asta mæ face sæ mæ întreb dacæ nu cumva e
adeværat ce susfline bærbatul.

— Cine e bærbatul æsta? a întrebat bætrâna, iar apoi a
adæugat, cu furie: Adicæ e nebun sau ce?

Thóra a ridicat din umeri.
— N°are importanflæ. N°am de gând sæ væ vorbesc despre
el, dacæ nu e fiul Aldei, aøa cum pretindefli. În cazul æsta,
n°are nicio legæturæ cu dumneavoastræ.

Bætrâna a læsat capul în jos. Thóra se aøtepta s°o ia
din nou la rost, dar, în schimb, umerii bætrânei au înce-
put sæ tremure, la început uøor, iar apoi din ce în ce mai
ræu. Jóhanna s°a apropiat øi s°a aøezat lângæ ea. A cu-
prins°o pe dupæ umeri øi, încet°încet, femeia s°a oprit din
tremurat.

— Doamne Dumnezeule, a spus bætrâna, dar n°a putut
continua, pentru cæ plângea în hohote.

Dupæ câteva clipe, a zis:
— Am fæcut atâtea rele la viafla mea. Atâtea rele. Eu ar
trebui sæ fiu acum în sicriul æsta. Nu Alda.

Încæ îøi flinea privirea în pæmânt.
— Cu toflii greøim, a spus Thóra, în mod automat. Din
greøeli învæflæm.

Femeia a clætinat din cap. Puflin mai târziu, øi°a
ridicat privirea rugætoare din pæmânt øi s°a uitat la sicriul
aøezat pe un postament mic în fafla altarului.

— Tocmai, cæ nimeni nu învaflæ din greøeli. Nimeni.
Bætrâna a tæcut. La fel øi Thóra, gândindu°se cæ era

bine s°o lase puflin în pace. Se temea ca mama Aldei sæ
nu se închidæ în sine, dacæ o presa prea tare.

Femeia a vorbit din nou:
— Lucrurile stæteau altfel atunci. Tinerii nu primeau
nimic de°a gata. A trebuit sæ ne zbatem pentru tot.

475

Yrsa Sigurdardóttir

— Alda a avut un copil? a întrebat Jóhanna, nervoasæ.
Ce înseamnæ toate astea?

Thóra s°a uitat la ea, temându°se sæ nu tulbure apele.
Jóhanna s°a fæcut cæ n°a væzut°o.

— Cu cine l°a fæcut? a întrebat ea, impunætoare.
Bætrâna avea obrajii plini de lacrimi care se ascun-

deau în øalul albastru pe care°l purta la gât, formând o
patæ din ce în ce mai mare øi închisæ la culoare.

— A fost violatæ. De un stræin.
Vorbea cu Jóhanna, ca øi cum Thóra n°ar fi fost acolo.

— S°a dus direct la spital, era într°o stare jalnicæ øi medi-
cii au tratat°o. Ne°au sunat din spital. A fost cel mai
îngrozitor moment din viafla mea.

Thórei nu°i surâdea ideea de a auzi cum arætase Alda
dupæ viol.

— Øi, dupæ atac, a aflat cæ ræmæsese însærcinatæ? a între-
bat ea, cât mai blând cu putinflæ.

Femeia s°a uitat uluitæ la Thóra øi apoi a dat din cap.
— Da. Uneori, viafla e crudæ, mai ales cu oamenii fru-
moøi la suflet. Era numai o fetiflæ, nici nu øtiu dacæ se særu-
tase cu vreun bæiat, probabil cæ nu. Era aøa de bunæ øi de
ascultætoare, era cuminte foc, spre deosebire de alfli copii
de vârsta ei. O datæ a întrecut øi ea mæsura øi, gata, s°a
ales praful de viafla ei. O singuræ datæ.

Jóhanna stætea lângæ maicæ°sa, færæ grai, ceea ce a
determinat°o pe Thóra sæ continue discuflia. Øi°a tras
sufletul.

— A bæut în seara aia, nu°i aøa? Cot la cot cu ceilalfli, nu?
Femeia a dat din cap.

— Nu s°a îmbætat foarte ræu. Dacæ ar fi fost aøa, am fi
fost sunafli de la øcoalæ øi rugafli sæ mergem s°o luæm
acasæ. Numai cæ ei i°au dat voie sæ plece singuræ spre casæ.

476

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Femeia îøi flinea privirea aflintitæ în poalæ.
— Øtia cæ o sæ aflæm cæ bæuse, aøa cæ a încercat sæ°øi
revinæ. S°a dus în port, cu gândul cæ briza mærii o sæ°i facæ
bine. Øi acolo a dat peste bærbatul æla îngrozitor. Era beat
øi øi°a fæcut de cap cu ea. Deøi s°a zbætut cât a putut de
mult, Alda n°a reuøit sæ se opunæ. Era aøa de micæ øi de
delicatæ, draga de ea.
— Øi unul dintre cadavrele din pivniflæ este al monstru-
lui æstuia? a întrebat Thóra, sperând cæ bætrâna nu avea
sæ se închidæ în sine la auzul întrebærii.

Bætrâna n°a zis nimic, aøa cæ Thóra a mai încercat
o datæ.

— Øi eu sunt mamæ øi øtiu prin ce trece un pærinte când
se întâmplæ aøa o nenorocire. Cel mai ræu e cæ nu putem
schimba lucrurile cu nimic. Dar øi Markús are un copil
care nu meritæ sæ sufere pentru cæ tatæl lui e închis pe
nedrept. Trebuie sæ aflæm adeværul, pentru binele lui.

Femeia nu øi°a ridicat privirea, dar, cumva, a pærut
miøcatæ de spusele Thórei. Când a vorbit din nou, a
fæcut°o pe un ton mai hotærât.

— Când Geiri s°a dus la Alda la spital øi a aflat cine°i
fæcuse aøa ceva, a plecat în trombæ, a zis ea, færæ emoflie,
de parcæ ar fi recitat un scenariu. Am încercat sæ°l întorc
din drum, dar n°am reuøit. M°a læsat la capul patului ei
øi s°a dus sæ°l ia pe Magnús. Unul pentru tofli øi tofli pentru
unul. L°au prins pe bærbat jos, în port, pe velierul pe care
Alda i°l descrisese lui taicæ°sæu. Bærbaflii erau încæ befli
criflæ; în total, erau patru; doi dormeau. Geiri s°a întors
acasæ plin de sânge din cap pânæ°n picioare.

Thóra n°a zis nimic. Thorgeir, tatæl Aldei, øi Magnús,
tatæl lui Markús, erau criminalii. Dupæ cum reieøea din
relatarea bætrânei, Dadi nu fusese implicat.

477

Yrsa Sigurdardóttir

— Au folosit cumva un dispozitiv de anihilare a peøtilor
øi un cuflit mare, ornamental? a întrebat Thóra, convinsæ
cæ øtia deja ræspunsul.

— Nu, a spus bætrâna, dând tristæ din cap. S°au dus în
barca lor øi au luat de acolo un cuflit canelat øi o bâtæ. La
sfârøit le°au aruncat în mare.

Thóra n°a avut nicio reacflie, cu toate cæ era surprinsæ
de spusele bætrânei. Fusese aøa de siguræ cæ bærbaflii folo-
siseræ ciocænelul øi cuflitul. Asta însemna cæ altul fusese
motivul pentru care le depozitaseræ în magazie, printre
hæinuflele de bebeluø.

— Cine a mai øtiut de asta? a întrebat Thóra. E imposi-
bil sæ nu fi observat cineva.

A alungat imaginea bærbaflilor agresafli care°i încolflea
în minte. Probabil cæ asta justifica balta de sânge de pe
debarcader.

— Dadi, bærbatul lui Valgerdur, a plecat dupæ ei, a zis
femeia. Valgerdur era de serviciu când a ajuns Alda la
spital. Ea ne°a sunat øi ne°a spus ce i se întâmplase. Am
simflit cæ s°a bucurat sæ ne dea aøa o veste. În plus, ne°a
tot dat târcoale în timp ce, plângând, Alda ne povestea
ce se întâmplase. S°a oferit sæ°l sune pe Dadi øi sæ°l trimitæ
dupæ vinovat, ceea ce a øi fæcut. Acolo, exact în clipa
fatalæ, a dat peste Magnús øi peste Geiri al meu.

— Deci Dadi a væzut tot? a întrebat Thóra.
Femeia a dat din cap.

— Øi n°a zis nimænui?
Femeia a spus, pe un ton rece:

— Nu, n°a zis nimænui.
— Poliflia n°a aflat nimic, în afaræ de faptul cæ a doua
zi de dimineaflæ a fost înøtiinflatæ de existenfla bælflii de
sânge? a exclamat Thóra.

478

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Întotdeauna îl bænuise pe Gudni cæ øtia mai multe
decât spunea, dar se pare cæ se înøelase. Poate cæ bærba-
tul încerca numai sæ°øi ascundæ bænuielile, neøtiind
nimic sigur.

— Nu, a ræspuns mama Aldei. Fireøte cæ au bænuit ceva,
din cauza sângelui de pe debarcader, dar n°au gæsit nicio
altæ dovadæ, aøa cæ n°au avut ce sæ facæ. Apoi a început
erupflia øi lumea a avut altele pe cap.

— Øi cum a ræmas cu Dadi øi Valgerdur? a întrebat Thóra.
Din câte am înfleles, ea era cam bârfitoare. Cum de n°au
zis nimic despre asta? Dadi a fost chiar interogat de
poliflie, cu privire la balta de sânge. A fost væzut împreunæ
cu Magnús la fafla locului în noaptea aceea, deøi poliflia
n°a aflat niciodatæ acest lucru.

— Dadi s°a oferit sæ ne ajute, a spus femeia, râzând, dar
nu era râsul ei. Doi dintre bærbafli au murit pe barcæ, aøa
cæ au ræmas acolo. Geiri øi Maggi i°au omorât pe ceilalfli
doi în bætaie pe debarcader, dupæ care i°au târât pânæ la
bordul bærcii. Singura soluflie care le°a venit în gând, ca
sæ ascundæ faptele comise, a fost sæ mute barca mai de-
parte în port. Dadi i°a ajutat, iar apoi, în noaptea aia, a
venit la noi — împreunæ cu Valgerdur, care ieøise din
turæ — øi s°a oferit sæ scape de barcæ øi de cadavre înainte
sæ se facæ vâlvæ în port. Geiri øi Magnús erau øocafli dupæ
întâmplare, deci incapabili sæ îndepærteze urmele crimelor.

Cu ochii mari, Thóra a dat încurajator din cap.
— Geiri l°a sunat pe Maggi, care plecase acasæ, øi el a
venit la noi. Ne°am înfleles cu Dadi øi Valgerdur sæ se
asigure cæ nu bænuia nimeni nimic. Apoi au plecat øi nu
øtiu ce s°a mai întâmplat. N°am vrut sæ mai øtiu nimic.
Magnús a plecat odatæ cu ei.

Femeia s°a cutremurat.

479

Yrsa Sigurdardóttir

— Eu eram în stare de øoc, deøi atunci nu mi°am dat
seama. Geiri lucra, dar eu nu. Trebuia sæ avem grijæ de
douæ fete, una fiind într°o stare jalnicæ. Dacæ el ar fi fost
închis, viafla noastræ s°ar fi dus de râpæ.

— Øi cine a tæiat capul bærbatului? a întrebat Thóra.
A presupus cæ bærbatul decapitat era cel care o violase

pe Alda.
Femeia s°a uitat øocatæ la Thóra.

— Asta chiar nu øtiu, a zis ea, pærând sæ fie cu adeværat
sinceræ. N°am væzut niciodatæ cadavrele øi n°am auzit pe
nimeni vorbind despre vreun cap tæiat. Pur øi simplu, am
crezut cæ pic din picioare când am aflat cæ le°au gæsit.
Oricine i°ar fi tæiat capul, a meritat°o!

Când a rostit ultima propoziflie, n°a fæcut°o nici cu
amæræciune, nici cu triumf. Cuvintele i°au ieøit pe guræ
automat.

Dintr°odatæ, Thóra a fost siguræ cæ Alda fusese cea
care plecase din spital øi°l decapitase pe violator. Nu voia
s°o întrebe pe mama ei despre lucrul acela, dar asta expli-
ca felul în care ajunsese capul pe mâna fetei.

— E posibil ca Alda sæ fi plecat din spital în noaptea
aceea? a întrebat ea, færæ nicio altæ explicaflie.

— Nu prea cred. Era sedatæ. Valgerdur a zis cæ o læsase
dormind când îøi terminase tura. Dar de ce mæ întrebafli?

Thóra nu i°a ræspuns, ci, în schimb, a întrebat°o cum
ajunseseræ cadavrele în pivnifla lui Markús.

— Magnús l°a ajutat cumva pe Dadi sæ le care?
Femeia a clætinat din cap.

— Nu, nu l°a ajutat. În realitate, Magnús s°a dus înapoi
în port cu Dadi, ca sæ salveze un øoim pe care°l væzuse într°o
cuøcæ pe barca stræinilor øi sæ ia lucrurile de valoare de la
bord. Compania lor, a lui øi a lui Geiri, avea probleme

480

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

financiare. Bænuiesc cæ n°a avut curaj sæ caute øi în dula-
pul unde îndesaseræ cadavrele, aøa cæ sunt siguræ cæ nu
s°a oferit niciodatæ sæ le ducæ acasæ la el. Planul era sæ
scufunde velierul de pescuit cu cadavre cu tot.

— Se pare cæ bærbaflii fæceau contrabandæ cu pæsæri,
a zis Thóra.

Asta justifica divagafliile lui Magnús despre pæsæri.
Bætrânul încæ se întreba dacæ øoimul pe care°l eliberase
reuøise sæ supraviefluiascæ.

— Aøa mi°a zis øi Geiri, a ræspuns femeia. De fapt, la
bord au gæsit o hartæ pe care erau însemnate locuri cu
cuibare de vulturi øi øoimi. Nu øtie nimeni dacæ øoimul a
fost al lor ori dacæ l°au prins în timpul cælætoriei. Magnús
i°a dat drumul, în speranfla cæ se va întoarce în sælbæticie.

Jóhanna se uita flintæ la maicæ°sa. Thóra nu°øi putea
imagina ce gânduri o fræmântau. Oare era prea supæratæ
ca sæ mai spunæ ceva? Ori înlemnise din cauza øocului?

— De ce au vrut Dadi øi Valgerdur sæ væ ajute? a întrebat
Thóra. Sæ înfleleg cæ nu erau chiar aøa ursuzi cum spune
lumea?

Pe chipul bætrânei a apærut din nou un zâmbet glacial.
— Nimeni nu°fli întinde o mânæ de ajutor færæ sæ°fli cearæ
ceva în schimb, a zis ea. Dar nu întotdeauna trebuie sæ
plæteascæ persoana potrivitæ pentru asta.

Thóra nu înflelegea.
— Ce vrefli sæ spunefli? V°au cerut ceva în schimb, ca sæ
pæstreze secretul øi sæ scape de cadavre?
— Da, a øoptit ea. Pentru asta, Magnús a trebuit sæ°øi
asume întreaga vinæ într°un caz în care era acuzat Dadi.
Contrabandæ cu lichior, fæcea asta de ani întregi. Magnús
a acceptat, pentru cæ nu prea avea de ales. Crima nu

481

Yrsa Sigurdardóttir

e totuna cu contrabanda nici la tribunal øi, de altfel, nici
în ochii lumii.

Femeia a fæcut o pauzæ, trægându°øi sufletul.
— Am plætit cu vârf øi°ndesat. Valgerdur a convins°o pe
Alda sæ°i spunæ în ce zi a ciclului era. Dacæ se dovedea cæ
ræmæsese însærcinatæ, voiau sæ ia ei copilul, færæ sæ afle
nimeni, øi sæ°l creascæ.

A privit°o pe Thóra în ochi.
— Alda le°a plætit tributul barbarilor ælora; a acceptat
propunerea dupæ ce ne°am fæcut curaj sæ°i mærturisim
totul. În împrejuræri obiønuite, ar fi fæcut un avort.
Valgerdur i°a aruncat fiøa medicalæ øi s°a asigurat cæ Alda
avea sæ fie externatæ înainte sæ vinæ doctorii de gardæ de
dimineaflæ. Le°a spus asistentelor din tura de noapte cæ
Alda venise acolo ca sæ°øi revinæ dupæ o beflie, cæ era fiica
unei prietene, cæreia îi fæcea o favoare. Le°a rugat øi pe
ele sæ nu zicæ nimic despre incident, iar ele au ascultat°o.
Aøa cæ n°a verificat°o nimeni pe Alda pânæ a doua zi de
dimineaflæ, când ne°am dus dupæ ea — ori dupæ ce mai
ræmæsese din ea. Nu øi°a mai revenit niciodatæ.
— Markús a avut ceva de°a face cu asta? a întrebat
Thóra. A fost implicat cumva în comiterea crimelor?
— Nu, a zis femeia. El a fost doar unul dintre copiii care
au bæut peste mæsuræ. A zæcut acasæ, pe canapea, beat
criflæ, dupæ cum ne°a zis Magnús. N°a avut nicio treabæ
cu crimele.

Thóra a expirat uøor, cuprinsæ de°un fior. Se afla
iaræøi în fafla Bisericii Centrale, de data asta savurând
ploaia care curgea cu neînduplecare; simflea cæ picæturile
o împrospætau øi o purificau dupæ conversaflia purtatæ cu
mama Aldei. A scos mobilul øi a sunat la poliflie.

482

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Cred cæ trebuie sæ vorbim, Stefán, a zis ea. Ceva îmi
spune cæ o sæ renunflafli la apelul de prelungire a perioadei
de detenflie, când o sæ auzifli ce am de spus.

Tinna s°a trezit cu lacrimile øiroindu°i pe obraji øi
suspinând încet. Nu øtia de ce plângea. Era încæ în spital,
dar nu recunoøtea încæperea. Pe lustra din tavan nu era
niciun fir de praf, iar tabloul de pe perete avea alte culori,
chiar dacæ era numai puflin diferit de celælalt; acesta era
puflin mai galben. A încercat sæ se întoarcæ, dar a simflit
un junghi în braflul stâng øi în piept. Nu era o durere
ascuflitæ, dar se simflea de parcæ fusese congelatæ øi abia
acum se încælzea. Tinna s°a uitat în jos. Pærea sæ aibæ
bandaje pe sub halat, atât pe sânul stâng, cât øi sub umær.
Ce se întâmplase? Oare o rænise cineva în somn øi fusese
aøa de obositæ, cæ nu se trezise nici atunci, nici când
fusese bandajatæ? Încæ era obositæ øi se simflea ameflitæ.
Oare luase pastile? Nu°øi amintea nimic øi, oricum, nu
mai conta. Un singur lucru conta. Trebuia sæ vorbeascæ
cu cineva. Cu un om în toatæ firea, capabil s°o asculte øi
nu doar sæ se holbeze la ea øi sæ se prefacæ atent. Aproape
cæ întrezærea ceea ce se petrecea în minflile adulflilor când
se prefæceau cæ o ascultau cu interes: „E bolnavæ. Ce milæ
mi°e de ea! Noi øtim mai bine. Noi øtim mai bine. Las°o
sæ vorbeascæ, dar noi øtim mai bine.“

Tinna a apæsat butonul roøu øi a aøteptat, neræbdæ-
toare, sæ aparæ asistenta. De ce dura atâta? Holurile din
spital erau scurte. N°avea cum sæ°i ia mai mult de câteva
clipe ca sæ vinæ la ea. Poate cæ nu°i pæsa nimænui de ea.
„Ce mæ fac eu færæ tine, Tinna?“ Vorbele mamei ei i°au
ræsunat în cap. Poate cæ hotærâse s°o lase pe Tinna acolo,
spunându°le celor din spital sæ nu°øi mai batæ capul cu

483

Yrsa Sigurdardóttir

ea. Tinna respira greu øi îi era greaflæ. Uøa s°a deschis øi a
apærut o femeie îmbræcatæ în bine cunoscuta uniformæ
albæ. Dacæ era øi ea tot stræinæ? Ori surdæ?

— Cum te simfli? a întrebat°o femeia în islandezæ,
venind la capul patului ei.

Tinna s°a liniøtit puflin.
— Trebuie sæ vorbesc cu mama, a ræspuns ea.

A spus asta pe o voce plângæcioasæ, cu toate cæ nu
intenflionase sæ vorbeascæ pe un astfel de ton.

— Acum!
— Mama ta o sæ vinæ disearæ, a zis asistenta, aplecân-
du°se peste pat.

I°a ridicat Tinnei o pleoapæ øi s°a uitat flintæ în
ochiul ei.

— Cum te simfli?
„Noi øtim mai bine.“

— Vreau sæ vorbesc cu mama. Trebuie sæ°i spun de
bærbatul æla. Nu øtie nimeni de el în afaræ de mine.

— Bine, bine, a zis asistenta. Øtim totul.
„Ce milæ mi°e de ea! Noi øtim mai bine.“

— Draga mea, trebuie sæ°fli iei pastilele. Dup°aia o sæ te
simfli mai bine.

S°a întors øi s°a îndreptat spre ieøire.
— Trebuie sæ vorbesc cu mama! Øtiu cum îl cheamæ,
øtiu totul.

Asistenta n°a reacflionat nicicum. S°a întors repede
lângæ pat øi i°a bægat Tinnei în guræ patru pastile, apoi i°a
ridicat capul de pe pernæ øi i°a lipit de buze un pahar cu
apæ. I°a turnat lichidul în guræ øi a flinut°o de bærbie pânæ
când a fost siguræ cæ Tinna le înghiflise pe toate. Fata a tuøit
de câteva ori, pentru cæ s°a înecat cu ultima guræ de apæ.

484

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Putem sæ aflæm cum îl cheamæ! I°a cæzut bileflelul.
— Bine, scumpa mea, a zis femeia, zâmbind. Acum
trebuie sæ dormi puflin, iar când o sæ te trezeøti, o s°o
gæseøti pe mama ta aici.

Puflin mai târziu a venit øi maicæ°sa, dar Tinna era
încæ sub influenfla medicamentelor, deci a fost foarte
ameflitæ în timpul programului de vizitæ. De fiecare datæ
când se chinuia sæ deschidæ ochii, vedea aceeaøi ima-
gine — pe maicæ°sa plângând.

— Pot sæ aflu cum îl cheamæ, mami, a bombænit ea.
Avea o voce groasæ øi distorsionatæ din cauzæ cæ avea

limba umflatæ. Îi era sete, dar era mai important sæ°i
spunæ maicæ°sii ce øtia. Trebuia sæ facæ asta.

— Îl cheamæ Hjalti, a zis ea. N°am înfleles numele de
familie, scrisul se vede prost.

Maicæ°sa a pus mâna pe fruntea Tinnei, plângând
întruna.

— Pe omul ræu, mami. Îl cheamæ Hjalti.
Maicæ°sa øi°a øters lacrimile.

— Sst, Tinna mea. Culcæ°te. Culcæ°te, te rog.
Tinna s°a læsat pægubaøæ øi a închis ochii. „Noi øtim

mai bine.“

485

Capitolul 36

Marfli, 24 iulie 2007

Cu toate cæ nu fusese clarificat totul, evenimentele
de demult începeau sæ prindæ contur. Thóra nici nu°øi
mai amintea de când nu mai vorbise aøa de mult — færæ
sæ fi fost beatæ. În ciuda faptului cæ o dureau fælcile øi cæ
avea gura uscatæ, era bucuroasæ de monologul ei, pentru
cæ se pærea cæ vorbele ei aveau efectul scontat. Stefán øi
avocatul departamentului de poliflie erau pe punctul de
a ajunge la aceeaøi concluzie ca ea — cæ Markús era
nevinovat. Se aflau tofli trei în biroul lui Stefán, spre care
dæduse zor Thóra dupæ ce o læsase pe mama Aldei în
bisericæ. Deøi nu mai era decât o oræ pânæ la înfæfliøare,
Thóra era destul de siguræ cæ aveau sæ renunfle la soli-
citarea cu privire la detenflie. Dupæ mama Aldei plecaseræ
niøte ofifleri, dar interogarea ei oficialæ fusese amânatæ
din cauza înmormântærii. Stefán se mulflumise sæ vor-
beascæ cu ea suficient de mult, cât sæ°i confirme spusele
Thórei. Un poliflist îmbræcat în civil urma s°o escorteze
pentru tot restul zilei, ca nu care cumva sæ încerce sæ

486

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

fugæ. Thóra o væzuse intrând în comisariatul polifliei.
Mergea cu capul plecat øi avea o expresie chinuitæ pe chip.

Nimeni nu se putea pune în locul ei. Ce simflea o
femeie, øtiind cæ fæcuse o greøealæ îngrozitoare cu privire
la copilul ei? Thóra nu înflelegea cum de putuse sæ°øi
trimitæ fata cu niøte stræini în fiordurile de vest, forflând°o
sæ poarte în pântece un copil sortit altei femei; un copil
care fusese conceput în circumstanfle abominabile. Mama
Aldei îi spusese cæ Valgerdur øi Dadi voiseræ ca Alda sæ
nascæ copilul sub numele lui Valgerdur, pentru cæ nu
aveau nicio øansæ sæ adopte un copil dupæ metodele tradi-
flionale. Încercaseræ øi mai înainte, dar fuseseræ refuzafli.

În vremurile acelea nu existase posibilitatea de a
adopta un copil din stræinætate. Øi Valgerdur încercase øi
eøuase sæ ducæ o sarcinæ la termen pe cont propriu. Aceea
era singura lor speranflæ de a avea un copil.

Ca sæ flinæ înøelætoria, Dadi øi Valgerdur au fost ne-
voifli sæ se mute într°un loc izolat împreunæ cu Alda øi sæ
se asigure cæ fata intra în legæturæ cu cât mai puflini oameni,
asta însemnând cæ trebuia sæ meargæ øi la cât mai pufline
controale medicale. În rarele ocazii când se aflase în
preajma oamenilor, Alda spusese cæ era mult mai mare,
ca sæ nu trezeascæ suspiciuni. Dupæ cum spusese mama
Aldei, fetei nu°i fusese prea greu sæ pretindæ un asemenea
lucru dupæ viol; licærul din ochii Aldei se stinsese øi nu°i
mai pæsa de nimic. În vest, cei trei au locuit la o fermæ
pæræsitæ, deflinutæ de rudele lui Valgerdur. Cuplul s°a dus
de câteva ori în vizitæ la prietenii øi la cunoøtinflele din
apropiere, faflæ de care Valgerdur pretinsese cæ era însærci-
natæ, ca sæ aibæ acoperire în viitor. Nimeni n°a bænuit
nimic. Însæ lucrurile s°au complicat odatæ cu naøterea
propriu°zisæ a copilului. Planul fusese ca Alda sæ nascæ

487

Yrsa Sigurdardóttir

acasæ, asistatæ de Valgerdur, dar când femeia øi°a dat
seama cæ placenta blocase canalul de naøtere, au dus°o
degrabæ pe Alda la spitalul din Ísafjördur. Copilul s°a
næscut prin cezarianæ.

Alda a stat la pat mai mult decât era normal, ca sæ°øi
revinæ dupæ cezarianæ, dar øi pentru cæ se infectase locul
inciziei. La vremea respectivæ, n°a zis nimeni cæ mama ar
fi fost prea tânæræ. Lumea n°a presimflit nici cæ nu era
adeværata Valgerdur Bjólfsdóttir. Personalul spitalului a
observat cæ proaspæta mæmicæ se purta ciudat cu copilul,
pærând sæ nu°i pese de el øi refuzând sæ°l alæpteze. Însæ
situaflia pærea sæ fi progresat dupæ externarea mamei øi a
copilului. Moaøa care a vizitat cuplul în Hólmavík, dupæ
externare, le°a spus celor din spital cæ atitudinea mamei
se îmbunætæflise foarte mult, deøi încæ refuza sæ alæpteze.
Femeia nu fæcea parte din personalul spitalului, aøa cæ nu
øi°a dat seama cæ motivul respectivei schimbæri de atitu-
dine era cæ „mama“ era o cu totul altæ persoanæ. Lui Dadi
nu°i fusese greu sæ°i flinæ pe vizitatori departe de spital,
deoarece cuplul nu fusese agreat nici în vest, la fel cum
nu fusese plæcut nici în Insule. Alda a fost externatæ
numai dupæ vreo douæ sæptæmâni de la naøtere, moment
în care Dadi a fost alæturi de ea øi de nou°næscutul pe
care°l flinea în brafle. Fata s°a dus la fermæ ca sæ°øi strângæ
lucrurile, iar apoi a plecat; bæieflelul a ræmas cu Valgerdur
øi Dadi. Prin urmare, cei de la spitalul din Ísafjördur nu
greøiseræ cu nimic în administrarea medicamentelor când
Valgerdur fusese internatæ acolo cu mai mult de trei
decenii în urmæ. Ca o crudæ ironie a sorflii, Aldei i se dæ-
duse penicilinæ pentru infecflia postoperatorie pe care o
fæcuse — un antibiotic la care, mulfli ani mai târziu, ade-
værata Valgerdur s°a dovedit a fi alergicæ.

488

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Mama Aldei a spus cæ fiica ei nu vorbise niciodatæ
despre bebeluø, cæ nu°øi dorise nici sæ øtie cum îl chema
øi nici sæ audæ de el. Thóra n°o învinuia pentru asta. În ceea
ce°o privea pe Alda, copilul nu fusese bine-venit pe lume
øi nu fusese niciodatæ „al ei“. Era de înfleles cæ preferase
sæ încheie acel capitol øi sæ°øi vadæ mai departe de viaflæ.

Thóra înflelegea foarte bine cæ, odatæ cu trecerea
anilor, era posibil ca Alda sæ°øi fi schimbat pærerea despre
copil, mai ales când a înfleles clar cæ nu va mai putea face
altul. Thóra nu øtia dacæ Alda øtiuse cine era Adolf înainte
ca Halldóra Dögg sæ°l dea în judecatæ pentru viol ori dacæ
pusese lucrurile cap la cap dupæ ce aflase care era numele
patronimic øi vârsta lui. În orice caz, probabil cæ Alda
suferise un øoc când constatase cæ singurul ei copil, fiul
unui violator, era o brutæ, la fel ca taicæ°sæu. Probabil cæ
acest lucru îi zgândærise vechile ræni. Alda trebuie sæ fi
avut oarecare sentimente pentru fiul ei øi poate cæ se
simflise vinovatæ cæ renunflase la el. Asta justifica faptul
cæ°l sunase pe Adolf; la început fusese acuzatoare, apoi
rugætoare. Alda îl judecase aspru. Øi când realizase cine
era, probabil cæ se gândise cæ îl dezamægise. Thóra s°a
întrebat dacæ asta o determinase pe Alda sæ læmureascæ
lucrurile, sæ°i furnizeze lui Adolf informafliile care°i dove-
deau nevinovæflia øi chiar sæ°i spunæ despre originea lui.
Adolf, pe de altæ parte, îi întorsese spatele, refuzând sæ se
întâlneascæ cu ea; el s°a gândit cæ ea voia sæ°l împiedice
sæ se îmbogæfleascæ pe seama compensafliei de la spital. Ulte-
rior, dupæ ce realizase cæ era moøtenitorul Aldei, lucrurile
se schimbaseræ. Dar pentru Alda era mult prea târziu.

Ca avocat, Thóra învæflase sæ nu°i judece pe oameni
dupæ faptele lor. Tofli fæcuseræ greøeli dezastruoase — pærin-
flii Aldei, Dadi øi Valgerdur, Adolf øi chiar øi Markús — øi

489

Yrsa Sigurdardóttir

niciunul nu°øi dæduse seama de consecinfle decât prea
târziu. Thóra se lovise de atâtea lucruri de neconceput în
meseria ei, cæ n°o mai surprindea nimic. În general,
greøelile pe care le fæcuse clientul ei puteau fi puse pe
seama unei prostii curate, dar greøelile celorlalfli se bazau
pe alegeri greøite fæcute, în general, în pripæ sau în mo-
mente de disperare. Soarta Aldei flinuse de oameni aflafli
în pragul disperærii, care se purtaseræ greøit într°un mo-
ment crucial. Thóra nu putea decât sæ°i compætimeascæ
pe cei ræmaøi în urma ei, care trebuiau sæ°øi înfrunte
vechile pæcate. I°a pærut ræu mai ales pentru mama Aldei,
care, de fapt, fusese o victimæ a împrejurærilor. Thorgeir,
soflul ei, Magnús, tatæl lui Markús, Dadi øi Valgerdur
aveau cea mai mare vinæ, însæ færæ ca vreunul sæ fi avut
øansa sæ se cæiascæ sau sæ plæteascæ pentru ceea ce fæcuse.
Dintre tofli, mai ræmæsese doar o bætrânæ mamæ, care, cu
mulfli ani în urmæ, intrase într°o încurcæturæ din cauza
unei succesiuni de evenimente aflate dincolo de controlul
ei — o femeie care acum trebuia sæ°øi ducæ fiica la groapæ.

Acelaøi lucru era valabil øi pentru Klara, mama lui
Markús — mama Aldei spusese cæ øtia øi ea de crime. Însæ
acest lucru era greu de dovedit, dacæ nu°l mærturisea chiar
ea, fapt de care Thóra se îndoia. Klara pærea sæ aibæ o
inimæ de piatræ øi, având spatele asigurat de fiul ei, Leifur,
era puflin probabil cæ putea fi convinsæ sæ spunæ ceea ce
øtia. Din fericire, asta nu era problema Thórei. Se sæturase
pânæ peste cap de cazul respectiv, cu cadavrele lui cu tot.

La sfârøit a ræmas totuøi o întrebare: cine o omorâse
pe Alda? Æsta era motivul principal pentru care poliflia
ezita sæ°l elibereze pe Markús, în ciuda declarafliei anteri-
oare, cæ nu mai era suspect în acel caz. Thóra nu se

490

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

aøteptase ca polifliøtii sæ saræ în sus de bucurie auzind de
descoperirile ei, dar era dezamægitæ de cât de insistent au
obiectat împotriva eliberærii lui. Au fost obligafli sæ
recunoascæ faptul cæ, dupæ toate probabilitæflile, Markús
nu se apropiase niciodatæ de oamenii din pivniflæ. Cum
ajunsese Alda sæ deflinæ capul celui care o atacase era un
lucru care, neîndoielnic, avea sæ fie justificat ulterior, dar
Markús nu avea nimic de°a face cu asta. Faptul cæ poliflia
îl suspecta în continuare pe Markús pentru uciderea Aldei
era de înfleles; nu exista alt suspect, aøa cæ nu le era uøor
deloc sæ recunoascæ faptul cæ reflinuseræ omul nepotrivit.
Thóra a simflit cæ neplæcuta durere de cap care o cuprin-
sese încæ din bisericæ, sub forma unei apæsæri sâcâitoare,
se înteflea.

— Nu e posibil ca, efectiv, femeia sæ se fi sinucis? a în-
trebat ea. Existæ vreun lucru care sugereazæ în mod clar
cæ a fost ucisæ? Mæ îndoiesc cæ era foarte sænætoasæ din
punct de vedere psihic.

Stefán øi°a ridicat ochii de pe raportul pe care°l par-
curgea øi s°a încruntat.

— Autopsia aratæ c°a fost ucisæ, a zis el. Deci nu pot sæ
fiu de acord cu asemenea speculaflii.

Thóra a scos un oftat adânc.
— Chirurgul pentru care a lucrat Alda m°a contactat øi
mi°a spus cæ deflinea anumite informaflii pe care voia sæ
le transmitæ polifliei. Din câte am înfleles de la ea, infor-
mafliile se refereau la Alda øi erau importante pentru
investigaflie. E posibil ca ceea ce øtia ea sæ arunce luminæ
asupra cazului?

Thóra s°a oprit, frecându°øi fruntea cu mâna. Asta i°a
domolit durerea, dar senzaflia de apæsare a revenit imediat
ce a læsat mâna jos.

491

Yrsa Sigurdardóttir

— Existæ vreo informaflie nouæ despre care ar trebui sæ
øtiu? Cred cæ acum am dreptul sæ øtiu asta, de vreme ce
clientul meu e suspectat din nou pentru uciderea Aldei.

— Ceea ce ne°a spus colega Aldei nu schimbæ cu nimic
situaflia lui Markús, a zis Stefán. Am primit informaflii care
s°ar putea sæ fie importante, dar, în acest stadiu al
investigafliei, nu putem sæ ne pronunflæm dacæ sunt pozi-
tive sau negative pentru el.

— E posibil ca uciderea Aldei sæ aibæ vreo legæturæ cu
munca ei? Pare destul de evident, având în vedere medi-
camentul care i°a cauzat moartea.

Thóra i°a aruncat o privire lui Stefán øi øi°a blestemat,
în øoaptæ, durerea de cap. Îi era din ce în ce mai greu sæ
se concentreze. Se pærea cæ poliflia descoperise ceva referi-
tor la medicament, care sugera cæ existase în casa Aldei
încæ dinaintea crimei. Probabil cæ Dís le explicase totul.
S°a mulflumit sæ spunæ „am înfleles“, pentru cæ era evident
cæ poliflia nu intenfliona sæ°i spunæ nimic mai mult în acel
stadiu al investigafliei.

— Celælalt lucru despre care voiam sæ væ întreb e dacæ
intenflionafli sæ vorbifli cu victima implicatæ în cazul de
viol în care acuzatul este fiul Aldei. E de presupus cæ ar
fi avut motive sæ°i vrea ræul Aldei, pentru cæ mæ îndoiesc
cæ a fost încântatæ cæ ea a trecut de partea acuzatului.

Procurorul s°a umflat în pene. Purta un costum
închis la culoare, care sigur îl costase ceva, øi pærea mai
mult decât pregætit sæ se prezinte la tribunal. Verigheta
latæ de pe mâna lui stângæ a sclipit, iar Thóra era siguræ
cæ o lustruise dinadins. Ea, pe de altæ parte, nu avusese
prea mult timp sæ se pregæteascæ, iar dacæ poliflia nu avea
de gând sæ renunfle la cererea de prelungire a perioadei
de detenflie, Thóra trebuia sæ treacæ pe la birou, unde avea

492

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

o cæmaøæ albæ, niøte pantaloni închiøi la culoare øi o
pereche de pantofi comozi cu tocuri înalte, pe care îi
flinea acolo special pentru urgenfle precum aceea. Nu
dædea prea bine sæ se înfæfliøeze la tribunal îmbræcatæ ca
o vagaboandæ, iar o pereche de blugi øi un tricou nu erau
deloc satisfæcætoare, chiar dacæ roba ei de avocatæ le
acoperea aproape în totalitate. Bine mæcar cæ nu avea
nicio verighetæ de lustruit.

— Mæ simt dator sæ subliniez cæ nu este de datoria dum-
neavoastræ sæ ne asistafli pe parcursul investigafliei, a
intonat procurorul. Suntem cât se poate de capabili sæ ne
facem treaba øi singuri. Ar trebui sæ væ concentrafli asupra
lucrurilor care°l privesc pe clientul dumneavoastræ.

— Øi credefli cæ nu este în interesul lui sæ aflæm cine a
ucis°o într°adevær pe Alda? a spus Thóra.

Se înroøise în obraji øi durerea de cap i se înteflea.
Furia i s°a mai domolit când a realizat cæ, dacæ ar fi fost
în locul procurorului, n°ar fi fost prea încântatæ sæ se fi
îmbræcat øi sæ°øi fi lustruit bijuteriile degeaba. Øi°a pus
mâinile pe genunchi, pregætindu°se sæ se ridice.

— Putefli sæ°mi spunefli dacæ avefli de gând sæ cerefli pre-
lungirea perioadei de detenflie? Pentru cæ, dacæ ræspunsul
e „da“, trebuie sæ mæ pregætesc øi eu.

Stefán s°a întors cætre colegul lui øi l°a întrebat:
— N°ar trebui sæ discutæm în particular?

S°a uitat înapoi la Thóra.
— Cred cæ nu mai avefli nimic nou sæ ne spunefli, a zis
el, zâmbindu°i. N°o sæ dureze mult. Putefli sæ mergefli
afaræ, sæ befli o cafea.

Efectul tæmæduitor al cafelei a læsat mult de dorit.
Thóra a bæut pe neræsuflate douæ ceøti de cafea tare, dar

493

Yrsa Sigurdardóttir

durerea de cap nu i°a trecut deloc. S°a uitat la ceas; aproape
unu øi jumætate. Probabil cæ Markús plecase deja de la
închisoarea Litla°Hraun øi era în drum spre oraø, escortat
de ofiflerul care se ocupa de transportarea deflinuflilor, aøa
cæ nu era momentul potrivit sæ°l sune. Dar trebuia sæ°i
spunæ fiului lui Markús cæ era posibil ca taicæ°sæu sæ fie
eliberat færæ emiterea unui ordin judecætoresc. Ca sæ°l
scuteascæ pe bæiat sæ mai vinæ la tribunalul local.

Discuflia cu el n°a avut efectul dorit de Thóra. Bæiatul
a fost aøa de copleøit de veste øi i°a vorbit atât de frenetic,
încât Thóra aproape cæ a ameflit. În cele din urmæ, a
hotærât sæ°i spunæ cæ o chema cineva urgent øi cæ trebuia
sæ închidæ. Nu mai putea sæ°i suporte flecæreala. Dacæ
lucrurile mergeau bine, Markús avea sæ fie lângæ el cât de
curând. I°a promis c°o sæ°i dea de veste imediat ce or sæ
se clarifice lucrurile.

Dupæ douæzeci de minute, Stefán a ieøit din birou.
S°a rezemat de tocul uøii øi øi°a încruciøat braflele.

— Ne°am hotærât, a zis el.
— Øi? a zis Thóra, încruciøându°øi degetele.

Ultimul lucru care°i mai lipsea era sæ meargæ la
tribunal.

— La ce concluzie afli ajuns?
— N°o sæ cerem prelungirea perioadei de detenflie a lui
Markús, dar vom solicita emiterea unei interdicflii de
cælætorie, a zis Stefán, færæ s°o priveascæ în ochi.
— O sæ cerefli o interdicflie de cælætorie? a întrebat Thóra,
pe un ton calm.

Din douæ rele, o interdicflie de cælætorie era de o mie
de ori preferabilæ detenfliei, dar, totodatæ, era mult mai
probabil ca judecætorul s°o accepte. Planul lor ascundea

494

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

ceva. Hotærâseræ sæ°l elibereze pe Markús, øi, totuøi, sæ°l
împiedice sæ cælætoreascæ. Thóra s°a ridicat în picioare.

— Dacæ°i aøa, mæ duc sæ mæ schimb, a zis ea, silindu°se
sæ zâmbeascæ. Ne vedem la tribunal.

Cât de multe putea sæ afle despre interdicfliile de
cælætorie într°un sfert de oræ?

— Mæ doare°n cot de interdicflia asta de cælætorie, Thóra.
Nici nu mai e nevoie s°o discute în tribunal, a zis Markús,
triumfætor. Nu cælætoresc prea mult øi, chiar dacæ aø
face°o, n°am de gând sæ plec din flaræ prea curând. Sunt
aøa de fericit cæ ies din închisoare! Pentru mine, e destul.

A pus o mânæ pe umærul ei.
— Îfli mulflumesc enorm øi îmi cer scuze dacæ m°am
purtat urât cu tine. N°am fost în apele mele.

Thóra i°a zâmbit øi ea. Îi trecuse durerea de cap øi se
simflea chiar bine, cu toate cæ pierduse apelul împotriva
restricfliei de deplasare a clientului ei. Considera cæ era
mai degrabæ vina lui Markús, care spusese clar cæ nu°l
deranja ordinul de interdicflie — de fapt, în tribunal
spusese exact acelaøi lucru pe care i°l spusese øi ei mai
înainte: cæ nu cælætorea prea mult.

— Dacæ tu eøti mulflumit, Markús, presupun cæ sunt øi
eu. Acum nu ne mai ræmâne decât sæ speræm cæ poliflia o
sæ°l gæseascæ pe fæptaø, ca sæ°fli vezi liniøtit de treburile tale.

— Da, sigur, cerule mare! a zis el, fericit. O sæ°i dea
de urmæ destul de repede. Dacæ nu — atunci ce°o fi, o fi
øi gata.

Øi°a tras sufletul; nu mai ploua øi aerul era mai curat,
dupæ aversele matinale. S°au îndreptat înspre biroul
Thórei de pe strada Skólavördustígur, unde îi aøtepta fiul
lui. Într°un final, Thóra îi spusese bæiatului cæ se vor

495

Yrsa Sigurdardóttir

întâlni acolo, pentru cæ nu voise sæ vinæ la tribunal, în
caz cæ lucrurile n°ar fi decurs bine. Deøi avea încredere în
Stefán øi în procuror, n°ar fi surprins°o deloc dacæ s°ar fi
ræzgândit øi ar fi apærut la tribunal solicitând prelungirea
perioadei de detenflie.

— Ce zi bunæ! a zis Markús, vorbind, pare°se, atât cu
trecætorii, cât øi cu Thóra.

Se pare cæ renunflase sæ mai deplângæ soarta lui
taicæ°sæu, mai ales de când Thóra îi spusese cæ boala
bætrânului îl fæcea inapt pentru un proces. Probabil cæ
mamei lui avea sæ°i fie mai greu, dar se flinea destul de
bine øi avea sæ supraviefluiascæ. De asemenea, Thóra
subliniase imediat cæ lumea nu o sæ°i judece prea ræu pe
cei doi criminali, având în vedere cæ crimele lor violente
fuseseræ comise pentru a ræzbuna violul. Alda era aproape
un copil când se întâmplase nenorocirea aceea øi, ori de
câte ori venea vorba despre un atac sexual, auzise pærinflii
spunând cæ ar fi fæcut crimæ pentru asta. Oamenii nu
puteau sæ°i condamne cu una, cu douæ, cu toate cæ trei
bærbafli nevinovafli sfârøiseræ în acelaøi fel ca violatorul.

— O zi foarte bunæ, într°adevær! a spus Markús, cu
voce tare.

Thóra era pe punctul de a°i da dreptate când le°a
væzut pe mama Aldei øi pe Jóhanna ieøind din bisericæ.

Li se dæduse voie sæ continue înmormântarea, deøi
poliflia stabilise un termen-limitæ pentru ceremonie, fiind
nevoifli sæ ia înapoi trupul neînsufleflit al Aldei. Thóra a
bænuit cæ tânærul în cæmaøæ albastræ, care mergea discret
în urma mamei øi a fiicei, era poliflistul îmbræcat în civil
însærcinat sæ le supravegheze.

Dupæ ce Thóra descrisese polifliei øirul evenimentelor,
se dovedise cæ uterul Aldei fusese îndepærtat la autopsie

496

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

øi cæ, pur øi simplu, medicii uitaseræ sæ verifice dacæ avea
vreo cicatrice de la cezarianæ. Dupæ examinare, uterul
fusese pus înapoi în cavitatea abdominalæ, iar cadavrul,
suturat. Prin urmare, Departamentul de Investigaflii Cri-
minale avea nevoie din nou de cadavru înainte sæ fie
îngropat, øi asta cât mai repede cu putinflæ. Cu cât recu-
perau cadavrul mai repede dupæ scoaterea lui din con-
gelator, cu atât era mai bine.

Jóhanna îøi pusese grijuliu braflul peste umerii
mamei. Thóra a græbit pasul, ca nu care cumva femeile
sæ dea ochii cu Markús. Clientului ei nu i s°a pærut ciudat
cæ Thóra l°a apucat de brafl, trægându°l dupæ ea. Când au
ajuns în dreptul restaurantului Lækjarbrekka, femeile s°au
fæcut nevæzute, iar Thóra a slæbit strânsoarea. A auzit cæ
telefonul ei a scos un bip øi s°a uitat pe ecran.

— Thóra, dacæ te pot ajuta vreodatæ cu ceva, te rog
sæ°mi spui, i°a zis Markús, în timp ce ea citea mesajul.

Era Gylfi, amintindu°i sæ nu uite sæ le caute cazare în
Insule pentru festival. Thóra s°a uitat la Markús, care
radia de fericire.

— De fapt, ai putea face ceva pentru mine, a zis ea,
zâmbind. fii°aø fi foarte recunoscætoare.

497

Capitolul 37

Sâmbætæ, 4 august 2007

Thóra o flinea pe Sóley de mânæ atât de strâns, cæ
fiicæ°sa a tresærit. A slæbit strânsoarea, dar nu atât de mult
încât sæ elibereze mânufla fetei. Era aøa de mare înghesu-
ialæ, cæ Thóra se temea cæ dacæ°i dædea drumul chiar øi
pentru o secundæ, n°avea s°o mai gæseascæ niciodatæ pe
Sóley. Fireøte cæ n°ar fi trebuit sæ accepte sæ stea la coadæ
la ghereta cu suvenire, dar Sóley era greu de refuzat. Fata
se uitase ca hipnotizatæ la lumea care purta ochelari de
soare strælucitori, mæøti, pælærii, lænfliøoare, stegulefle sau
chiar câte una din fiecare, iar când zærise binecuvântata
gheretæ, fusese foarte încântatæ. Thóra l°a prins mai bine
pe Orri în brafle. Se flinea la fel de strâns de bunicæ°sa cum
o flinea ea pe Sóley, iar Thóra øi°a spus cæ ar fi fost nevoie
de intervenflia a patru indivizi puternici ca sæ°i despartæ
pe ei trei.

— Vreau un nas de cauciuc, a zis Sóley, stând pe vârfuri
ca sæ vadæ ce se vindea la gheretæ. Øi o cordeluflæ din aia
sclipitoare!

498

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Dupæ ce i°a cumpærat fiicei ei acele articole esenfliale
pentru festival, øi°au croit drum înapoi printre oamenii
care stæteau la rând. Thóra obosise tot cærându°l în brafle
pe Orri, care, deøi abia fæcuse un an, era greu pentru vârsta
lui. S°a îndreptat cætre o zonæ liberæ din spatele corturilor
albe ale localnicilor, care erau aøezate unul lângæ altul la
un capæt al zonei unde se flinea festivalul, departe de aria
de campare pusæ la dispoziflie pentru oamenii venifli
de prin alte pærfli. S°au aøezat pe un povârniø mic øi verde,
unde Sóley øi°a scos podoabele din ambalaje, echipân-
du°se cu ele.

— Cum îmi stæ? a zis ea, zâmbind larg.
Thóra a zâmbit øi ea øi a dat din cap, iar Orri a întins

un deget dolofan înspre nasul roøu de clovn. Sóley l°a
sægetat cu privirea færæ sæ stea pe gânduri øi a început
sæ°l øicaneze, îndreptând nasul înspre el, apoi dându°se
înapoi când el se chinuia sæ°l atingæ.

Vremea era fabuloasæ, iar Thóra nu væzuse încæ niciun
om beat. Festivalul o surprinsese cu adeværat øi nu°i ræ-
mânea decât sæ presupunæ cæ toatæ lumea se distra mult
prea bine ca sæ strice totul dând pe gât galoane de alcool.

Spera cæ acelaøi lucru era valabil øi pentru Gylfi øi
Sigga, cu toate cæ nu°i mai væzuse deloc dupæ ce îøi fæ-
cuseræ apariflia în parcul din valea Herjólfsdaldur, unde
se flinea festivalul. Copiii ajunseseræ acolo cælætorind în
remorca unui camion folosit pentru transportul celor care
veneau øi plecau de la festival. Odatæ ajunøi în parc, cei
doi se întâlniseræ cu prietenii øi plecaseræ împreunæ la
concerte, iar Thóra ræmæsese cu cei din generaflia mai
micæ. S°a apucat sæ caute cortul lui Markús øi al lui Leifur,
iar dupæ ce øi°a croit drum printre rândurile de corturi
înghesuite, care arætau toate la fel, l°a gæsit, în sfârøit.

499

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra a fost primitæ ca o eroinæ în cortul aglomerat,
unde a fost servitæ cu papagali de mare afumafli øi cu vin
roøu. Sóley øi Orri s°au ghiftuit cu o mulflime de biscuifli
øi au bæut câtæ ciocolatæ caldæ au putut. Temerile Thórei
cæ Leifur øi María i°ar fi putut purta duømænie s°au dove-
dit cât se poate de nefondate. Markús chiar a rugat°o sæ
le facæ o vizitæ. Klara nu era acolo, din fericire — Thóra
era destul de siguræ cæ n°ar fi fost la fel de ospitalieræ ca
ceilalfli. Cortul imens era decorat dupæ tradiflia localæ, în
interiorul lui aflându°se un fel de cameræ de zi. Era incredi-
bil de bine mobilat, cu trei canapele, un frigider, o masæ
mare øi chiar øi cu tablouri care atârnau pe pereflii de pânzæ.

Cu ochii înlæcrimafli, María a îmbræfliøat°o pe Thóra
peste masæ, gata°gata sæ cadæ. „Draga mea, foarte frumos
din partea ta c°ai trecut pe la noi.“ Însæ Thóra a fost mai
surprinsæ sæ°i vadæ pe cei doi frafli bând. Nu se îmbætase
niciunul, dar erau amândoi roøii în obraji øi vorbeau mai
tare ca de obicei. Leifur era foarte generos cu sticla, ofe-
rindu°se în mod repetat sæ umple din nou paharele tutu-
ror oaspeflilor din cort, pe care Thóra nu°i cunoøtea. De
bine, de ræu, vin era din beløug. Leifur se afla chiar în
mijlocul cortului, dar øi°a fæcut loc prin mulflime, trân-
tindu°se pe braflul canapelei unde stætea Thóra.

— Bunæ treabæ, bravo! i°a øoptit el la ureche, zâmbindu°i
prosteøte.

Înainte ca Thóra sæ°l întrebe ce voia sæ spunæ cu asta,
el s°a aplecat iar înspre ea.

— Markús e mulflumit. Tot ræul spre bine. Aici, în Insule,
toatæ lumea înflelege ce s°a întâmplat în trecut øi de mult
nu m°au mai rugat atâflia oameni sæ°i transmit salutæri lui
taicæ°meu.

500

fiction connection