Sigurdardottir, Yrsa - Cenusa si pulbere - retail

Cenuøæ øi pulbere

Ágúst s°a ridicat øi i°a pus mâna pe umær, aøa cum
stætea ea jos, cu palmele întinse pe birou.

— O sæ fie bine, Dís. Nu te mai agita degeaba øi nu te
mai pripi.

I°a zâmbit blând, dar Dís a simflit cæ zâmbetul lui era
oarecum tæios. Øi°a dat imediat seama cæ nu se înøelase.

— Unde ai pus… ce°ai luat de pe noptieræ? a întrebat
Ágúst.

Dís a încercat sæ°øi ascundæ neliniøtea.
— Am dus°o acasæ, a spus ea, apoi a strâns ferm din
buze.

Voia sæ°i îngreuneze situaflia.
— Øi ce°o sæ faci cu ea? a întrebat el, calm. Nu crezi c°ar
fi mai bine s°o distrugi?
— Nu, a spus Dís, coborând privirea. Nu pot. Dacæ e
importantæ? Dacæ sunt amprente pe seringæ?

S°a ridicat.
— Când am luat°o de pe noptieræ, m°am gândit cæ ai
læsat°o pe Alda sæ ia niøte botox de la cabinet. Øtiam cæ
avea nevoie atât pentru ea, cât øi pentru prietenele ei. În
plus, øtiam øi cæ nu puteai s°o refuzi, cu toate cæ atunci
nu mi°am dat seama care erau interesele tale.

Øi°a încruciøat braflele, ca sæ nu se vadæ cât de tare îi
tremurau mâinile.

— Mi°a fost teamæ cæ fæcuse o greøealæ îngrozitoare,
fatalæ. Cæ øi°a provocat un atac de cord ori ceva mai ræu.
M°am gândit la tine, am vrut sæ te protejez, în even-
tualitatea în care s°ar fi constatat cæ n°ai fost grijuliu cu
medicamentele. Nu m°am gândit nici mæcar o secundæ
cæ ar putea fi vorba de o crimæ.

L°a fixat cu privirea.

351

Yrsa Sigurdardóttir

— Am fæcut°o cu gândul cæ te ajut, dar asta nu în-
seamnæ cæ am de gând sæ…

Ágúst a întrerupt°o:
— Sæ ce? Sæ ascunzi dovezi de poliflie? Dar deja faci asta.

S°a uitat la ea, iar abia atunci Dís a væzut pentru
prima oaræ, în ochii lui, cæ°i era teamæ.

— O s°o duci la poliflie?
Dís s°a gândit puflin.

— Nu øtiu, nu øtiu ce°o sæ fac cu ea, a minflit ea.

352

fiction connection

Capitolul 27

Sâmbætæ, 21 iulie 2007

Spre sfârøitul cælætoriei, au navigat aproape la întâm-
plare printr°o zonæ cu ape liniøtite, în jurul insulei
Heimaey øi al insulelor vecine, timp în care bætrânul
cæpitan øi°a înøirat povestirile. Ar fi fost interesant sæ le
urmæreascæ cineva traseul pe o hartæ, pentru cæ se pærea
cæ numai soarta determinase felul în care cârmise Paddi
Cârligul. Din când în când, bætrânul le descria celor douæ
femei anumite aspecte ale peisajului øi le dædea informaflii
cu privire la obiceiurile locale sau la geografia locului. Dar
cu toflii øtiau cæ nu acela era scopul cælætoriei lor. Cæpi-
tanul n°a insistat prea mult cu descrierea locurilor pe care
le vedeau, pærând sæ facæ pe ghidul numai ocazional,
din obiønuinflæ. Thóra se stræduia sæ paræ interesatæ de
ceea ce spunea el, dar nu prea reuøea. Nu cæ n°ar fi inte-
resat°o ce vedea — peisajul era fabulos, mai ales la sud de
Heimaey —, numai cæ i se pærea cæ Atotputernicul aøezase
insula principalæ acolo unde se afla øi cæ din ea se des-
prinseseræ ulterior mai multe bucæfli de pæmânt, formând
celelalte insule ræspândite în jur. Când ea øi Bella au

353

Yrsa Sigurdardóttir

coborât în sfârøit de pe barcæ, dupæ o cælætorie de trei ore,
Thóra era mult mai informatæ cu privire la felul în care
træia lumea în Insule øi la oamenii despre care credea cæ
erau implicafli în caz. Paddi nu voise sæ admitæ cæ Alda
avusese vreodatæ vreo legæturæ cu sângele de pe debar-
cader øi nu muøcase momelile Thórei. Velierul øi echi-
pajul stræin de pe el plecaseræ în larg în toiul nopflii.

Odatæ revenifli pe uscat, Thóra i°a arætat bætrânului
marinar copia fotografiei gæsite în biroul Aldei, în spe-
ranfla cæ putea sæ°l identifice pe tânærul din ea. Paddi
a dat din cap, spunând cæ omul nu era din Insulele
Westmann øi cæ aræta, mai degrabæ, ca un stræin. Thóra
i°a mulflumit øi a bægat fotografia înapoi în geantæ. Pânæ
în momentul acela aflase numai povestea cu balta de
sânge descoperitæ pe debarcader øi cæ Magnús fusese în
port în noaptea aceea. I s°a pærut interesant cæ soflia lui
Magnús era atât de siguræ cæ bærbatu°sæu nu mai ieøise
afaræ din casæ dupæ ce°l adusese pe fiu°sæu, beat. Fireøte,
era posibil sæ nu°l fi væzut plecând, dar Thóra bænuia cæ
femeia fusese îndemnatæ sæ declare astfel, împotriva
dreptei ei judecæfli.

În mintea Thórei erau proaspete descrierile violenflei
care dusese la moartea bærbaflilor din pivniflæ. Numai un
anumit tip de om putea sæ atace pe cineva în felul acela,
iar acum totul indica cæ bærbatul respectiv nu putea fi
decât tatæl clientului ei. Dadi Potcoavæ — øi, probabil, øi
alflii — trebuie sæ°l fi ajutat. Lucrurile pæreau mai logice aøa,
decât teoria potrivit cæreia fæptaøa fusese o adolescentæ.

Revenind la hotel, Thóra øi°a dat seama cæ°i ardeau
obrajii øi, uitându°se în prima oglindæ peste care a dat, a
væzut cæ avea fafla ca o sebastæ de roøie. S°a mustrat pentru
cæ nu°øi pusese ochelarii de soare, pe care, conøtiincioasæ,

354

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

îi luase la ea. Øi Bella aræta aproape la fel ca ea. Secretara
a cæscat, iar Thóra, a sesizat, færæ încântare, cæ avea mæse-
lele cariate.

— Vrei sæ tragi un pui de somn? a întrebat Thóra, care
sigur øi°ar fi dorit sæ facæ asta. Trebuie sæ dau câteva
telefoane, sæ încerc sæ iau legætura cu María, nevasta lui
Leifur. Aøa cæ pofli sæ te odihneøti. Apoi, dupæ ce termin,
mergem sæ mâncæm ceva.

Bella n°a aøteptat sæ i se zicæ de douæ ori. Thóra
a urcat în camera ei, dar numai ca sæ facæ un duø øi sæ
îmbrace ceva mai curat øi mai prezentabil decât blugii øi
bluza de trening de pe ea. Dupæ aceea s°a simflit mai bine,
oboseala i°a dispærut øi la fel øi sarea din pær. Ceea ce era
perfect, pentru cæ avea nevoie de toatæ energia posibilæ
ca sæ treacæ cu bine de telefoanele pe care trebuia sæ le
dea. Trebuia sæ°l sune pe Markús, sæ°i spunæ ce aflase
despre taicæ°sæu øi sæ°l informeze cæ avea de gând sæ°i
spunæ polifliei povestea lui Paddi despre balta de sânge.
De asemenea, voia sæ°i spunæ polifliei øi despre velierul
englezesc, pentru cæ era destul de siguræ cæ trupurile
neînsufleflite aparflinuseræ echipajului de pe el. Nu°øi
putea da seama cum ajunseseræ cadavrele în casa în care
copilærise Markús, la câteva zile dupæ erupflie, dupæ ce el
øi familia lui plecaseræ deja din Insule, dar avea un
presentiment în privinfla asta. Toatæ lumea spusese cæ în
perioada aceea fuseseræ numai câfliva stræini în Insule, aøa
cæ n°avea cum sæ fie vorba de altcineva în afaræ de echi-
pajul de pe velier. Însæ în momentul acela nu°øi permitea
sæ piardæ vremea cu presupuneri, pentru cæ avea multe
de fæcut. Pentru început, øi°a sunat copiii.

— Ne°ai gæsit cazare pentru festival? a întrebat°o Gylfi.
Nici vorbæ sæ zicæ øi el „Bunæ, mamæ, ce mai faci?“

355

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra nu s°a complicat sæ°i explice cæ fusese prea
ocupatæ sæ salveze un om nevinovat de la închisoare, ca
sæ mai aibæ timp øi de pregætiri pentru festival. Lui Gylfi
oricum nu i°ar fi pæsat.

— Nu, încæ n°am gæsit nimic, a spus ea, cu sinceritate.
Într°adevær, nu gæsise niciun apartament liber, dar

asta pentru cæ nu întrebase.
— Trebuie sæ sun mai târziu pe cineva care s°ar putea sæ

mæ ajute.
Pe lista cu telefoanele pe care trebuia sæ le dea Thóra

se afla øi Leifur, iar dacæ nici el nu putea sæ facæ rost de
un apartament pentru copiii ei, atunci nu putea nimeni.
Faptul cæ era pe punctul de a°i spune polifliei cæ era posi-
bil ca taicæ°sæu sæ aibæ o legæturæ cu cadavrele din pivniflæ
putea sæ strice mersul lucrurilor. Dar trebuia sæ°l facæ pe
Leifur sæ înfleleagæ cæ aøa era cel mai bine pentru fratele lui
øi cæ Markús avea dreptul prin lege sæ se spunæ adeværul.

— Sæ nu uifli de treaba asta, a spus Gylfi, stæruitor. Tre-
buie neapærat sæ mergem!

Lumea trebuia neapærat sæ se spele pe dinfli sau sæ
consume mâncare sænætoasæ, dar nu sæ meargæ la un
festival; Thóra a ales sæ pæstreze gândul acela pentru ea
øi mai bine s°o cearæ pe Sóley la telefon. Apoi a fost
nevoitæ sæ îndepærteze receptorul de ureche, pentru cæ
Gylfi s°a apucat numaidecât sæ zbiere dupæ soræ°sa, de
parcæ bæiatul ar fi fost în aceeaøi cameræ cu Thóra øi
trebuia sæ se facæ auzit prin receptor.

— Bunæ, scumpa mea, a spus Thóra când fiicæ°sa a venit
la telefon. Cum te înflelegi cu bunica?

Copiii erau în grija pærinflilor tatælui lor, care se plân-
geau adesea cæ nu apucau sæ°øi vadæ nepoflii destul de des,
dar nu se arætau niciodatæ dispuøi sæ aibæ grijæ de ei când

356

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra avea cu adeværat nevoie. Erau bogafli øi cælætoreau
destul de mult. Ca prin minune, de data asta lucrurile se
potriviseræ mai bine ca niciodatæ, iar copiii merseseræ sæ
stea cu bunicii, în casa lor mare de pe Arnarnes. În mod
normal, ar fi trebuit sæ fie rândul tatælui lor sæ°i ia la el
în weekend, dar Hannes øi nevastæ°sa fuseseræ invitafli în
seara aceea la petrecerea unui prieten care împlinea
patruzeci de ani. Thóra nu reuøise niciodatæ sæ întreflinæ
o relaflie bunæ cu pærinflii fostului ei sofl, cu toate cæ nu
se certaseræ deloc. Pur øi simplu, erau oameni diferifli, mai
ales ea øi fosta soacræ.

— Bunæ, mami, a zis Sóley. Sunt cu bunica în cadæ. Øi
øtii cine mai e cu noi?

— Nu, a zis Thóra, sperând cæ nu era vorba de nutriflio-
nistul pe care cuplul îl angajase recent.

Thóra nu øi°ar fi dorit ca fiica ei de opt ani sæ pri-
meascæ sfaturi despre mâncare øi alimentaflie.

— Orri! a flipat Sóley, vizibil încântatæ. E cu noi în cadæ
øi a fæcut pipi!

A rostit în øoaptæ ultimul cuvânt, dupæ care a chico-
tit. Thóra n°a fost în stare s°o imite. Nu mai râsese de
mult øi parcæ nu°i venea sæ facæ asta, de teamæ cæ apoi nu
s°ar mai fi oprit. A vorbit cu Sóley prefl de câteva mo-
mente, apoi i°a spus cæ de°abia aøtepta sæ°i vadæ a doua
zi øi, în cele din urmæ, a închis.

Apoi l°a sunat pe Matthew. Nu avusese semnal pe
mare øi nu øtia dacæ el încercase s°o mai sune. Oricum,
nu conta dacæ încercase sau nu. Voia sæ afle ce avea de
gând sæ facæ. Thóra a zâmbit imediat ce i°a auzit vocea.

— O, bunæ, a zis ea, prosteøte. În ultimele ore n°am prea
avut semnal øi se pare cæ nici tu. Altfel, aø fi reuøit sæ te
sun mai devreme.

357

Yrsa Sigurdardóttir

— Nu°i nimic, a spus el. Te°am sunat øi eu de câteva
ori, dar degeaba. Cum merge treaba? Ai gæsit un corp
pentru cap?

Thóra a zâmbit.
— Nu, a ræspuns. Nu caut neapærat corpul cadavrului;
mi°e de°ajuns cæ încerc sæ aflu ce s°a întâmplat. Merge
încet!

Nu voia sæ piardæ vremea justificându°se în fafla lui
Matthew.

— Iar acum a mai apærut un cadavru.
— Ce spui? Au mai gæsit încæ unul?
— Nu în acelaøi loc. A fost gæsitæ moartæ o femeie care
l°ar fi putut ajuta pe clientul meu. Au crezut cæ s°a sinu-
cis, dar s°a constat cæ a fost ucisæ.
— Vai, a spus Matthew, cu glas domol. Sper cæ ai grijæ!
Doar fli°am spus cæ un om capabil sæ taie organele geni-
tale ale unui bærbat e periculos.
— Nu øtim dacæ a fost ucisæ de acelaøi tip, a zis ea. Parcæ
fli°am spus cæ tofli oamenii care au legæturæ cu vechiul caz
sunt fie morfli, fie nebuni.
— Dar de unde øtii cæ e vorba de un bærbat? a întrebat
Matthew. Femeile pot fi la fel de flicnite ca bærbaflii. Poate
cæ treaba asta cu organele genitale are legæturæ cu felul
în care s°a purtat un bærbat cu o femeie.

Thóra se gândise cæ poate o femeie fæcuse aøa ceva,
cu toate cæ, în mod sigur, o femeie nu avea atâta putere
cât sæ omoare în bætaie mai mulfli bærbafli. Cel puflin, nu
o casnicæ din vremurile acelea, care, probabil, nu mergea
la salæ øi nu fæcea niciun fel de sport. Fireøte, crimele
fuseseræ comise cu un fel de unealtæ teøitæ, aøa cæ era posi-
bil ca o femeie foarte nervoasæ sæ fi produs un asemenea
dezastru, dar, mult mai probabil, fusese mâna unui bærbat

358

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

sau a unui grup de bærbafli. Thóra a apucat taurul de
coarne.

— Ia zi, ce vrei sæ faci? Ce°ai hotærât cu munca?
A închis ochii øi øi°a încruciøat degetele. „Dæ, Doamne,

sæ vinæ“, øi°a zis ea în gând. „Acceptæ propunerea øi vino
la mine!“

— Mæ gândesc sæ accept, a spus Matthew.
Îøi alegea cuvintele cu grijæ, ca øi cum s°ar fi aøteptat

ca ea sæ°l întoarcæ din drum.
— Mæ rog, adicæ mæ gândesc la asta.
— Grozav!
Thóra a fost øocatæ de forfla cu care exclamase acel

lucru, rostindu°l cu adeværat din inimæ.
— În Islanda e mai frumos, a adæugat ea, în øoaptæ.
A numærat pânæ la zece înainte sæ continue, ca sæ nu

se facæ øi mai mult de râs.
— Mæ bucur sæ aud una ca asta, sincer. Când vii?
— Încæ nu mi°am luat bilet, dar sper sæ reuøesc sæ vin

peste douæ sæptæmâni, ca sæ discut cu ei ce°a mai ræmas
de discutat. Apoi o sæ°fli spun sigur de când mæ pot muta
acolo, a zis Matthew, care pærea bucuros de reacflia ei.
Abia aøtept sæ te væd! Sper cæ, în perioada asta în care o
sæ fiu în flaræ, n°o sæ°fli petreci tot timpul cælætorind pe
mare sau cercetând cine øtie ce pivniflæ.

— Mai bine vino cu o zi sau douæ mai târziu, dacæ vrei
sæ fii sigur cæ nu e aøa.

Ar fi fost îngrozitor sæ nu se poatæ întâlni cu Matthew
din cauzæ cæ mai avea de lucru la cazul lui Markús.

— Mâine plec acasæ, dar e posibil sæ mæ întorc oricând
în Insule.

Øi°au luat la revedere, iar apoi Thóra, încæ zâmbind,
a selectat din agendæ numærul de telefon al închisorii

359

Yrsa Sigurdardóttir

Litla°Hraun. Dupæ câteva momente, Markús a venit la
telefon.

— Ce bine cæ m°ai sunat! a zis el, cu respiraflia între-
tæiatæ, dupæ ce s°au salutat. Mi°am amintit cæ m°a sunat
cineva când eram la volan øi, probabil, e vorba de apelul
æla privat.

Pærea mândru de el însuøi.
— Am zis cæ mai bine aøtept sæ vorbesc cu tine despre
asta, înainte sæ fac orice altceva, deøi normal cæ aø fi vrut
sæ chem poliflia øi sæ dau o nouæ declaraflie.
— Ai fæcut bine, a zis Thóra, fericitæ de veste, dar øi de
alegerea lui de a aøtepta sæ vorbeascæ mai întâi cu ea. Deci
cine te°a sunat?
— Am fæcut o ofertæ pentru un apartament în Insule,
pentru fiul meu. Petrece mult timp în Insule øi stæ mereu
la Leifur øi María. Dar acum nu mai merge aøa, cæ e
aproape un om în toatæ firea. Îmi aduc aminte cæ m°a
sunat agentul imobiliar, sæ°mi spunæ cæ se apropia terme-
nul°limitæ pânæ la care mai accepta vânzætorul oferte. Am
discutat despre ce trebuia sæ fac øi, drept urmare, l°am
rugat sæ facæ o ofertæ mai bunæ. Mai fæcusem afaceri cu
el øi înainte, aøa cæ mæ cunoaøte bine øi°o sæ poatæ con-
firma cæ i°am ræspuns chiar eu la telefon.

Thórei îi venea sæ saræ în sus de bucurie. Lucrurile
începeau sæ se redreseze.

— Excelent! a spus. O sæ°i anunfl pe cei de la poliflie, ca
sæ°l poatæ suna mâine, când se terminæ øi perioada de
detenflie. Mæ îndoiesc cæ vor solicita o prelungire a deten-
fliei, dacæ ai un alibi.

L°a auzit pe Markús oftând uøurat.
— Perfect, pentru cæ simt cæ nu mai rezist mult aici,
a zis el. Parcæ°s în altæ lume. Nu øtiu ce se întâmplæ, n°am

360

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

voie sæ citesc presa øi nici sæ mæ uit la øtiri la televizor.
Am o græmadæ de acfliuni pe pieflele stræine, iar situaflia
nu poate continua aøa. Pot sæ pierd zeci de milioane.

— Încæ puflin øi gata, a zis Thóra. Nu cred c°o sæ te mai
sun pânæ mâine, pentru cæ azi nu pot sæ mai dau de
nimeni din echipa de investigaflie. În ultimæ instanflæ, aø
putea vorbi cu Gudni, fireøte, dar aø prefera sæ discut cu
Stefán. Însæ aø vrea sæ mai discutæm despre ceva.

— Nu existæ nicio øansæ sæ mæ scofli în noaptea asta de
aici, acum, cæ am un alibi? a zis Markús, iar Thóra s°a în-
trebat dacæ auzise ce°i spusese mai înainte.

— O sæ mæ interesez, fireøte, a zis Thóra. Dar o sæ fiu
refuzatæ, pentru cæ nu eøti suspectat doar pentru moartea
Aldei. O sæ te reflinæ cât mai mult cu putinflæ, din cauza
celorlalte cadavre. Încæ nu suntem la adæpost, chiar dacæ
lucrurile merg înspre bine. De fapt, despre asta voiam sæ°fli
vorbesc, a adæugat ea, fericitæ cæ putea orienta conversaflia
în direcflia doritæ. Am aflat niøte lucruri despre tatæl tæu
øi despre ceva ce s°a întâmplat în Insule cu câteva zile
înainte de erupflie. Poate cæ n°are nicio legæturæ cu ca-
davrele din pivniflæ, dar bænuiesc cæ e ceva cu întâmplarea
asta. Trebuie sæ spun polifliei ce°am aflat.

Thóra a aøteptat reacflia lui Markús, dar el n°a zis
nimic.

— La ce te referi, mai exact? a întrebat el, în cele din
urmæ. E de ræu pentru tata?

— Da.
Thóra n°a væzut niciun motiv pentru care l°ar fi

minflit.
— Tatæl tæu a fost væzut în locul unde s°a descoperit

balta de sânge de pe debarcader, prezenfla lui acolo fiind
inexplicabilæ. E posibil ca sângele sæ fie o consecinflæ a

361

Yrsa Sigurdardóttir

unei bætæi sau a unui atac în urma cæruia bærbaflii au fost
duøi în pivniflæ. Fireøte cæ adeværul va ieøi la ivealæ, dar,
pentru a dovedi sau a infirma anumite lucruri, poliflia
trebuie sæ afle de întâmplarea asta.

— Dar chiar e nevoie sæ le spui? a întrebat Markús. Dacæ
nu are nicio legæturæ cu cazul meu?

— Sper cæ poliflia o sæ afle dacæ evenimentele sunt sau
nu legate între ele, a zis Thóra. Dacæ se dovedeøte cæ au
legæturæ, pot sæ investigheze lucrurile øi sæ speræm cæ o
sæ afle cine au fost bærbaflii æia øi cum au murit.

Thóra a luat o guræ de aer.
— Pentru binele tæu, Markús, cazul æsta trebuie rezolvat.
Adeværul n°o sæ te afecteze cu nimic!
— Øi când a fost væzut tata acolo unde era balta aia de
sânge? a întrebat Markús, færæ sæ trædeze nicio emoflie.
— Vineri seara, înainte sæ înceapæ erupflia, în aceeaøi
noapte în care te°ai îmbætat tu pentru prima oaræ, a ræs-
puns ea. Nu l°a væzut nimeni bætându°se cu cineva, dar
a fost væzut în locul unde a fost descoperit sângele a doua
zi de dimineaflæ. Fireøte cæ asta nu înseamnæ neapærat
ceva øi poate cæ totul are chiar o explicaflie logicæ, færæ
nici cea mai micæ legæturæ cu el.

A aøteptat un moment, dar Markús n°a spus nimic.
— Îfli mai aminteøti dacæ tatæl tæu a mai ieøit din casæ
dupæ ce te°a adus pe tine?

Markús a pufnit:
— Am leøinat imediat ce am intrat pe uøæ. Nici mæcar
n°am reuøit sæ mai ajung în cameræ — m°am trezit pe
canapea øi, spre încântarea mamei, am vomitat pe covor.
Nu prea cred cæ taicæ°meu a mai avut poftæ de ieøit. Nu
mai flin minte tot ce s°a întâmplat, dar øtiu cæ era
foarte supærat.

362

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Deci tatæl tæu ar fi putut sæ plece de acasæ øi dupæ
ce te°a adus pe tine? a întrebat Thóra, precautæ. Færæ
øtiinfla ta?

— Da, a spus Markús, cu glas domol. Cred cæ da.
A fæcut o pauzæ.

— Dar e imposibil sæ fi omorât pe cineva øi sæ fi dus
cadavrele în pivniflæ. La câteva zile dup°aia, când am dus
cutia acolo, n°am væzut niciun cadavru. Deci nu væd la
ce°ar conta sau de ce trebuie sæ le spui polifliøtilor cæ tata
a ræmas acasæ sau a ieøit afaræ.

— Dacæ tatæl tæu e nevinovat, o sæ fie bine, a spus
Thóra, cu toate cæ se îndoia de nevinovæflia bætrânului.

Trecuseræ mulfli ani de când se întâmplaseræ acele
lucruri øi nu vedea cum ar mai fi putut dovedi cineva
ceva dupæ atâta vreme.

— Nu flin morfliø sæ fiu gæsit nevinovat, dacæ asta în-
seamnæ cæ totul o sæ cadæ pe spinarea lui taicæ°meu, a
spus Markús, încæpæflânat. Nu sunt genul æsta de om.

Thóra a dat capul pe spate øi s°a uitat în sus, la tavan.
— Faptul c°o sæ spun polifliei ce°am aflat nu înseamnæ
cæ tatæl tæu e neapærat implicat în asta, Markús, a zis ea,
iar apoi a fæcut o pauzæ, cu subînfleles. Dar dacæ a fæcut
ceva, atunci nu e corect ca tu sæ fii reflinut ca suspect øi
cred cæ nici el nu øi°ar dori asta, dacæ ar înflelege ce se
întâmplæ. Tu asta ai vrea pentru fiul tæu?
— Nu, a recunoscut Markús, cu pærere de ræu. O sæ°l
suni pe fiul meu în seara asta, sæ°i spui cæ am un alibi
pentru uciderea Aldei?

Thóra n°avea de gând sæ°l lase pe Markús sæ scape aøa
de uøor.

— O sæ fac øi asta, dar, mai întâi, trebuie sæ fiu siguræ
cæ înflelegi ce°fli spun. Deci o sæ sun la poliflie ca sæ le

363

Yrsa Sigurdardóttir

furnizez niøte informaflii care or sæ te ajute pe tine, dar
care s°ar putea sæ°i dæuneze tatælui tæu. Trebuie sæ realizezi
cæ fac ceea ce e bine pentru tine, pentru cæ tu eøti clientul
meu, øi nu tatæl tæu.

La capætul celælalt era liniøte.
— Øtii ceva despre balta de sânge de pe debarcader?
— Da, a spus Markús, oarecum sfios. Îmi amintesc de
asta, dar vag. În noaptea aia m°am îmbætat øi am avut
altele pe cap. Bineînfleles cæ la øcoalæ toatæ lumea vorbea
despre seratæ, aøa cæ nu s°a arætat nimeni interesat de
sângele de pe debarcader — pærea o chestie banalæ, în
comparaflie cu belelele noastre.

Thóra bænuia cæ Markús îøi amintea de întâmplarea
aceea mai mult decât „vag“; era siguræ cæ°øi amintea de
ea chiar cu lux de amænunte, dar nu voia sæ°i spunæ, ca
sæ nu°l incrimineze pe taicæ°sæu. Ea îi înflelegea alegerea,
dar poliflia nu avea sæ flinæ cont de motivul lui.

— Totul o sæ iasæ la ivealæ, a spus ea, în cele din urmæ.
În cel mai bun caz, tatæl tæu n°a avut nimic de°a face cu
cadavrele. În cel mai ræu caz, a fost implicat în treaba
asta. Din pæcate, el nu ne poate spune nimic.

— Dar un lucru e sigur: n°a omorât°o pe Alda, a spus
Markús.

— Aøa e, ai dreptate, a zis Thóra. Poate cæ uciderea ei
n°are nimic de°a face cu cadavrele.

Oare era cu putinflæ? Cine o omorâse pe Alda, dacæ
nu cineva care avea o legæturæ cu capul?

Thóra n°a luat în seamæ pælævrægeala lui aparent
interminabilæ. Hannes era de neoprit când venea vorba
despre el însuøi, mai ales dacæ avea ocazia sæ°øi expunæ

364

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

ideile referitoare la moralitatea personalæ. Cu alte cuvinte,
un telefon de la el era ca un mesaj de la Dumnezeu.

— Deci, sper cæ înflelegi de ce nu pot sæ°fli spun mai
multe lucruri care se înscriu în codul de confidenflialitate
al spitalului, a zis el, cu un aer fercheø.

Thóra a avut sentimentul cæ fostul ei sofl se uita în
oglindæ în timp ce°i vorbea.

— Da, da, a zis ea, cæscând. Îfli propun un târg.
— Ce târg? a zis Hannes, luat prin surprindere.
— Dacæ°mi spui chestia asta, pofli sæ°fli iei înapoi crosele
de golf — øtii tu, preferatele tale. N°o sæ spun nimænui
de unde am aflat chestia asta øi nici n°o sæ folosesc
informaflia împotriva ta, a zis ea, aøteptând ca Hannes
sæ°i ræspundæ.

Crosele cu pricina îi ræmæseseræ ei prin hotærârea de
divorfl øi, oricum, nu°i foloseau la nimic. Nici n°o deran-
jau; doar cæ ar fi fost fericitæ sæ le dea afaræ din garaj,
pentru cæ, de când se mutase Hannes, se aøezase praful
pe ele. Înainte, flinuse cu orice prefl sæ°i parvinæ ei prin
hotærârea judecætoreascæ, øi asta doar pentru cæ øtia cât
de mult øi le dorea Hannes. Zicea cæ erau crosele lui
norocoase øi adusese deseori vorba despre ele în discufliile
pe care le purtase cu Thóra dupæ divorfl, sperând cæ avea
sæ i le dea înapoi.

— E un târg bun, a adæugat ea. Aø putea sæ obflin infor-
maflia asta foarte uøor øi prin alte mijloace, doar cæ mi°ar
lua ceva mai mult.

Ca orice model de perfecfliune, Hannes nu era aøa de
convins cæ nu o sæ trædeze sfintele secrete profesionale
în schimbul unui lucru pe care øi°l dorea cu adeværat.
Thóra dæduse o lovituræ bunæ.

365

Yrsa Sigurdardóttir

Înainte sæ încheie convorbirea cu Hannes, aflase
toate informafliile pe care øi le dorise, despre concediul
temporar pe care øi°l luase Alda de la urgenfle. Cum
Hannes nu lucrase niciodatæ seara sau în weekend, o øtia
pe femeie numai din vedere. Însæ cunoøtea situaflia ei în
amænunt, pentru cæ fuseseræ multe discuflii pe tema aceea
la muncæ. Alda nu sustræsese medicamente din spital øi
nici nu întreflinuse relaflii intime cu un coleg sau un
pacient. Problema ei se reducea la o divergenflæ de opinii
la nivel profesional. Alda se întorsese împotriva unei
victime violate, o fatæ cæreia îi acordase asistenflæ dupæ
un aøa°zis viol. Prin urmare, Alda ar fi trebuit sæ fie la
dispoziflia ei, sæ°i aline durerea. La început, o sprijinise
foarte mult pe fatæ øi fæcuse totul ca la carte. Dupæ cum
spunea Hannes, se zicea cæ Alda se implicase foarte mult
în cazul respectiv, luând apærarea fetei cu fermitate. Apoi
s°a întâmplat ceva care a fæcut°o pe Alda sæ°øi schimbe
total atitudinea øi sæ pretindæ, dintr°odatæ, cæ fata min-
flea, cæ nu fusese violatæ. Hannes nu øtia ce o fæcuse sæ°øi
schimbe pærerea, dar øtia cæ asistenta care conducea Uni-
tatea de Intervenflii Rapide nu fusese de acord cu Alda,
adicæ nu acceptase cæ declaraflia victimei era nefondatæ.
Asistenta°øefæ spusese cæ Alda suferea o cædere nervoasæ
øi cæ era clar cæ nu mai putea sæ°øi vadæ de muncæ. Aldei
i s°a cerut sæ°øi ia un concediu, ceea ce a øi fæcut.

Hannes nu øi°a amintit numele fetei øi nici numele
aøa°zisului violator. Thóra s°a gândit cæ øtia cine era cel
din urmæ. Trebuie sæ fi fost Adolf Dadason. Faptul cæ Alda
îi cunoøtea pe pærinflii lui Adolf putea explica schimbarea
ei de atitudine øi, în plus, intervalul de timp în care se
întâmplase incidentul se încadra perfect în øirul eveni-
mentelor. De asemenea, Hannes îi spusese Thórei cæ

366

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

auzise vorbindu°se øi despre nerespectarea eticii de muncæ
în ceea ce°i privea pe pacienfli în general, dar n°a avut
curaj sæ repete acel lucru din cauzæ cæ era doar un zvon
apærut dupæ ce Alda îøi luase concediu.

Înainte sæ încheie conversaflia, Thóra l°a întrebat pe
Hannes despre raportul autopsiei lui Valgerdur.

— Te referi la ceea ce s°a petrecut în Ísafjördur? a în-
trebat el, pe neaøteptate.

— S°ar putea, a zis Thóra, surprinsæ. Øtii ceva despre asta?
— Da, oarecum, a ræspuns el. Cred cæ te referi la femeia
aia care, pare°se, a murit în spitalul din fiordurile de vest
din cauza unei greøeli de naturæ medicalæ. Nu sunt multe
cazuri dintr°astea øi evident cæ atrag destul de mult
atenflia comunitæflii de medici. Rudele femeii au tærægænat
cazul, în speranfla cæ vor putea intenta un proces pentru
malpraxis, iar în prezent cazul este contestat, deøi pærflile
implicate n°au ajuns la nicio înflelegere. E interesant de
væzut cum se terminæ.
— Ce s°a întâmplat, mai exact? a întrebat Thóra, de
vreme ce singurul lucru pe care°l înflelesese din raport era
cæ femeia murise din cauza unei reacflii alergice la un
antibiotic folosit pentru tratarea infecfliilor grave.
— Femeia plecase într°o excursie în zona de vest prin
intermediul Asociafliei de Turism Islandez øi a contractat
o infecflie streptococicæ gravæ. Camarazii ei de cælætorie
n°au reacflionat destul de repede øi, printre altele, femeia
a fæcut cangrenæ la un picior pânæ sæ fie dusæ la spitalul
din Ísafjördur. Înainte sæ înceapæ tratamentul, personalul
de acolo a fæcut greøeala de a n°o întreba dacæ era alergicæ
la penicilinæ. Nu øtiu exact în ce stare se afla ea, dar cei
de acolo puteau sæ verifice istoricul alergiilor ei întrebând
o rudæ, dacæ ea nu era capabilæ sæ ræspundæ. Oricum, s°a

367

Yrsa Sigurdardóttir

constatat cæ avea o alergie severæ la penicilinæ care fusese
diagnosticatæ încæ din adolescenflæ, aøa cæ situaflia putea
fi evitatæ. Acum nu se øtie dac°ar fi supraviefluit sau nu
infecfliei, dar, desigur, asta e altæ poveste.

— Dar e imposibil ca spitalul sæ nu fi avut niøte norme
pentru situaflii dintr°astea, a spus Thóra. Femeia era atât
de bolnavæ, încât medicilor li s°a pærut cæ nu mai era
timp sæ dea un telefon pânæ la Reykjavík ori s°o întrebe
pe ea de problema asta?

— Aici e øpilul! a ræspuns Hannes. Femeia mai fusese în
spitalul æla cu câteva zeci de ani în urmæ øi, în fiøa ei
medicalæ, care le°a trecut medicilor prin mâini, nu scria
nimic despre nicio alergie, cu atât mai puflin despre vreo
hipersensibilitate. Deci a fost o eroare umanæ care n°a fost
fæcutæ atunci, ci cu mulfli ani în urmæ. Sigur, eu îfli spun
doar ce°am auzit, n°am væzut nimic cu ochii mei, dar am
înfleles cæ în fiøa medicalæ scrie cæ femeii i s°a administrat
penicilinæ când a fost internatæ prima datæ în spital, færæ
nicio menfliune ulterioaræ cum cæ s°ar fi îmbolnævit.

— E posibil ca alergia asta sæ aparæ, iar apoi sæ treacæ? a
întrebat Thóra.

— Nu, categoric nu, a spus el. Au scris greøit în fiøa medi-
calæ, pentru cæ sigur i°au administrat un antibiotic care
nu conflinea penicilinæ. Sau poate cæ nu i s°au dat deloc
antibiotice, asta fiind greøeala din fiøa ei. Nu°mi amintesc
ce vârstæ avea când i°a fost întocmitæ prima fiøæ, dar a
fost diagnosticatæ cu alergie mult dupæ aceea. Nimeni nu
se naøte alergic la medicamentul æsta, dar odatæ ce devine
alergic la el, problema nu mai dispare. Dacæ femeia ar fi
fæcut cu adeværat tratament cu penicilinæ prima datæ
când a fost în spitalul æla, cu mulfli ani în urmæ, lucrurile
ar fi decurs total diferit, dar nu mai conteazæ acum. Ea

368

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

fusese deja diagnosticatæ. În plus, în portofel avea chiar
øi un card de avertisment cæ era alergicæ. Ai putea zice cæ
doctorii au greøit cæ n°au cæutat cardul, numai cæ ei spun
cæ femeia n°avea portofelul la ea când a venit la spital.

— Aøa cæ a murit? a zis Thóra, øocatæ. Nu se poate face
nimic în situaflii dintr°astea?

— S°a sufocat din cauzæ cæ i s°a umflat øi i s°a blocat
traheea, a spus Hannes, nonøalant, de parcæ ar fi zis cæ
femeia avusese nasul înfundat. De obicei, se poate inter-
veni în astfel de situaflii, dar în cazul ei a fost imposibil,
poate pentru cæ era foarte bolnavæ înainte sæ se întâmple
nenorocirea. Nu øtiu care au fost circumstanflele.

— Cum ajunge cineva în posesia unui raport de autopsie
a unei cunoøtinfle, a unei persoane care nu°i e rudæ?
a întrebat ea.

— Ce? Pe mine mæ întrebi, crezi cæ°mi pierd vremea cu
prostii dintr°astea? Însæ n°aø fi crezut cæ se poate aøa ceva.
Numai oamenii care au legæturæ directæ cu un individ pot
sæ facæ rost de o copie dupæ raport. Tot ce trebuie sæ
faci pentru asta e sæ suni øi sæ°i rogi pe medici sæ°fli trimitæ
o copie.

— A, încæ ceva øi gata — cum de nu existæ o bazæ de
date universalæ cu informaflii referitoare la alergii? a
întrebat Thóra.

— E o idee foarte bunæ øi s°a tot vorbit despre ea, dar
încæ n°a devenit realitate, a spus Hannes.

Se græbea sæ treacæ la o altæ problemæ, mai impor-
tantæ.

— Eøti acasæ? Pot sæ vin dupæ crose?

369

Capitolul 28

Sâmbætæ, 21 iulie 2007

Thóra øi Bella stæteau pe veranda unei cæsufle din
lemn care væzuse øi zile mai bune. Era acoperitæ cu plæci
de fier canelat, care ruginiseræ foarte tare. Ferestrelor le°ar
fi prins bine sæ fie øterse, iar studenifla din grædinæ era
mai abundentæ decât cea care cotropise grædina Thórei.

— Vrei sæ vorbesc eu? a întrebat Bella, care se arætase
nespus de dornicæ sæ facæ vizita aceea, în timp ce Thóra
se temuse de ea cu tot sufletul.

Erau în fafla casei în care locuia mama Aldei, iar
Thóra øtia cæ o sæ iasæ urât când o sæ se prezinte drept
avocata bærbatului suspectat pentru uciderea fiicei femeii.
Întrebarea era cât de urât avea sæ iasæ.

— Nu, a ræspuns Thóra, indignatæ, întrebându°se dacæ
fæcuse bine luând°o øi pe Bella cu ea.

O luase cu ea ca s°o susflinæ, în caz cæ ar fi ieøit ræu øi
femeia øi°ar fi pierdut controlul sau ar fi særit s°o atace pe
Thóra. Nu°i era teamæ de o femeie de øaptezeci de ani,
dar prefera sæ evite problemele øi se gândise cæ aspectul
zdravæn al Bellei va avea un efect de calmare.

370

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Vorbesc eu. Sæ nu fii insensibilæ! Femeia asta suferæ.
Au auzit zgomot de paøi în apropiere øi au schimbat

o privire rapidæ înainte sæ se întoarcæ cu fafla înspre uøæ.
Jóhanna, sora Aldei, a fost cea care le°a deschis uøa,
pærând surprinsæ la vederea lor.

— Bunæ, a zis ea, øovæind øi uitându°se pe furiø în
urma ei.

— Cine e la uøæ? a strigat cineva dinæuntru.
Pærea sæ fie vocea unei bætrâne.

— Niøte cunoøtinfle de°ale mele, a strigat Jóhanna.
— E mama dumneavoastræ? a întrebat Thóra, renun-
flând pentru o clipæ sæ mai stea pe vârfuri, ca sæ vadæ
peste umærul Jóhannei. Am venit aici sperând cæ o sæ pot
schimba câteva vorbe cu ea.
— N°afli fæcut prea bine venind aici, a spus ea. Mama
n°o sæ vrea sæ stea de vorbæ cu dumneavoastræ. E încæ
total devastatæ øi, atâta vreme cât Markús e suspect,
suntefli ca un duøman pentru ea. Am încercat sæ°i spun
øi ei ce mi°afli spus mie, cæ Markús e nevinovat, dar nici
n°a vrut sæ audæ.
— Ce cunoøtinfle? s°a auzit un nou strigæt din casæ, dar
de data asta de mai aproape.

Jóhanna era zdrobitæ.
— Niøte cunoøtinfle, mamæ, a strigat ea din nou. Nu°fli
face griji, nu le øtii.
— Ce tot spui acolo?! a urmat replica sonoræ a femeii.

Bætrâna ajunsese în hol.
— Adicæ nu°i øtiu eu pe oamenii de°aici, din…

A ræmas færæ grai când le°a væzut pe Thóra øi pe Bella
pe scæri. S°a proptit lângæ fiicæ°sa, în fafla intrærii înguste,
dând°o pe Jóhanna la o parte øi postându°se pe jumætate
în fafla ei.

371

Yrsa Sigurdardóttir

— Ziua bunæ, a zis ea, øtergându°se pe mâini cu un
øervet pe care°l adusese cu ea, dupæ care a întins o mânæ
înspre ele.

— Sunt Magnea, mama Jóhannei.
— Bunæ ziua, a spus Thóra, întinzând øi ea mâna. Thóra
Gudmundsdóttir. Ca sæ fiu sinceræ, chiar pe dumnea-
voastræ væ cæutam.
— Da! a zis femeia, întunecându°se la faflæ. Øi, ce pot
face pentru tine, dragæ?
— Speram sæ vorbim puflin despre Alda, fiica dumnea-
voastræ, a zis Thóra, fæcându°øi curaj. Îl reprezint pe Markús
Magnusson care a fost acuzat pe nedrept cæ i°a fæcut ræu.
— Øi de când e uciderea unei femei totuna cu „a°i face
ræu“? a spus bætrâna printre dinfli.

A fæcut un pas în spate, dând°o pe Jóhanna la o parte
din prag, apoi a trântit uøa cu toatæ forfla. Plæcufla de
lemn, pe care era trecut numærul casei øi care atârna
de uøæ, s°a slæbit din cauza impactului øi s°a legænat
într°o parte øi°n cealaltæ. Thóra s°a gândit cæ øi ea, øi Bella
se puteau considera norocoase cæ nu cælcaseræ pragul
acelei case.

S°a uitat la Bella.
— Uau, a zis secretara. Ce de cæcat e sæ fii avocat!

Thóra a ciocænit încet în uøæ, în speranfla cæ femeia
avea sæ°øi facæ iar apariflia. Dinæuntru s°a auzit un flipæt
înæbuøit care le°a spus sæ plece înainte sæ cheme poliflia.
Se vedea clar cæ totul era în zadar, iar Thóra øi Bella s°au
dus înapoi la maøinæ. Când Thóra se pregætea s°o por-
neascæ, cineva i°a bætut în geam. Afaræ era Jóhanna, iar
Thóra a læsat geamul în jos.

372

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— V°am spus c°a fost o idee proastæ sæ venifli, a spus ea,
cu reproø în glas. Acum trebuie sæ°mi petrec weekendul
liniøtind°o pe mama.

S°a zgribulit, ca øi cum i°ar fi fost frig, deøi afaræ era
neobiønuit de cald.

— Nu e în apele ei, a spus Jóhanna. De obicei, nu se
poartæ aøa.

Thóra a dat din cap.
— Înfleleg, nu væ facefli griji, a zis ea. Îmi pare ræu cæ
v°am creat probleme. N°am fi venit, dacæ am fi øtiut cæ
o sæ fie aøa.

Era o minciunæ sfruntatæ, pentru cæ Thóra se aøtep-
tase sæ fie întâmpinatæ exact astfel.

Jóhanna stætea lângæ maøinæ, mutându°se de pe un
picior pe altul øi dornicæ sæ spunæ ceva.

— Ce scria în jurnale? a întrebat ea, pe neaøteptate.
M°am ræzgândit, vreau sæ øtiu.

A ezitat o clipæ øi øi°a îndreptat spatele.
— La tata mæ refer, dacæ scria ceva despre el acolo.
— Am tot vrut sæ væ spun, dar, din pæcate, am fost
prinsæ cu tot felul de treburi, a zis Thóra, mustrându°se
cæ nu se stræduise mai mult sæ ia legætura cu femeia. V°am
sunat o datæ, dar n°afli ræspuns.

I°a zâmbit Jóhannei.
— Vestea bunæ e cæ în jurnale nu scrie nimic despre
tatæl dumneavoastræ.

Jóhanna a dat din cap. Se pærea cæ°i dæduseræ lacri-
mile.

— Ce bine! a zis ea, zâmbind. Ce bine!
— Însæ aø fi vrut sæ vorbesc cu mama dumneavoastræ
despre câteva lucruri. De pildæ, existæ niøte contradicflii
cu privire la locul în care a stat Alda dupæ evacuare.

373

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra a ridicat mâna ca sæ se apere de soare øi a
privit°o pe Jóhanna în ochi.

— N°a învæflat în regim intern la Colegiul Ísafjördur, a
zis ea. Numele ei nu apare în niciun registru de acolo.

— Ba da, ba da, acolo a învæflat, a spus Jóhanna, pro-
testând. Jur! Nu cred cæ m°a læsat memoria atât de ræu.

— Afli væzut°o vreodatæ acolo? a întrebat Thóra. Afli
vizitat°o? Ori a venit ea acasæ în vacanfle?

Jóhanna pærea sæ se gândeascæ la întrebare.
— De fapt, nu°mi amintesc s°o fi vizitat cineva acolo.

S°a luminat la faflæ.
— A, ba da, mama s°a dus s°o vadæ o datæ, poate chiar
de mai multe ori.
— Dar Alda n°a venit niciodatæ acasæ? Când eøti la
colegiu, ai tot felul de perioade libere, mai mari sau mai
scurte, a zis Thóra, încercând sæ°øi pæstreze tonul vesel.
Locuiafli în fiordurile de vest, deci destul de aproape de
ea. Era normal sæ vinæ din când în când sæ°øi vadæ pæ-
rinflii. A venit vreodatæ acasæ?

Dupæ expresia Jóhannei, era clar cæ Alda nu fusese
acasæ, nici pentru câteva zile, nici pentru mai mult timp.

— E posibil ca Alda sæ fi fost în spital? a întrebat ea, cu
precauflie. E posibil sæ fi fæcut vreo boalæ pe fond nervos?

— Din câte øtiu eu, nu, a spus Jóhanna, iar toatæ feri-
cirea care se întipærise pe chipul ei la auzul veøtii despre
conflinutul jurnalelor a dispærut. Ori poate cæ maicæ°mea
øi taicæ°meu nu mi°au spus despre asta, pentru cæ eram
prea micæ, a adæugat ea, cu tristefle în glas.

— Nu am nicio dovadæ c°ar fi fost bolnavæ, a zis Thóra.
Aø fi vrut s°o întreb pe mama dumneavoastræ despre asta.
Dar øtiu sigur cæ Alda n°a fost în Ísafjördur, aøa cum
spune lumea. Ori, cel puflin, n°a fost acolo la øcoalæ.

374

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Øi despre ce mai voiafli sæ discutafli cu mama?
a întrebat Jóhanna.

Acum pærea supæratæ, dar nu pe Thóra.
— Poate o conving eu sæ vorbeascæ. Cel puflin, o s°o
întreb cum e cu øcoala.
— Mai voiam sæ aflu — iar asta væ priveøte øi pe dum-
neavoastræ — dacæ Alda i°a spus vreodatæ cuiva din
familie cæ era împotriva sæpæturilor. Asta l°ar ajuta pe
Markús, a zis Thóra.

Nu i°a spus Jóhannei care era motivul pentru care
Alda ar fi putut sæ se opunæ scoaterii la suprafaflæ a casei
lui Markús.

— N°a zis nimic despre asta, a spus Jóhanna, dând din
cap. Cel puflin, nu mie. Poate i°o fi spus ceva mamei. Se
pare cæ am multe de discutat cu ea. Mai existæ øi altceva
ce trebuie sæ øtiu?

Thóra i°a spus despre însemnærile stranii din jurnalul
Aldei. A hotærât sæ nu°i zicæ øi ceea ce øtia despre cazul
de viol, preferând s°o întrebe pe Jóhanna numai dacæ o
auzise pe Alda vorbind despre el.

— V°a zis vreodatæ ceva despre un bærbat pe nume
Adolf? Sau poate despre pærinflii lui, Valgerdur øi Dadi?

— Nu, n°am auzit°o niciodatæ vorbind despre ei.
— Dar nu°i cunoaøtefli de când erafli micæ? a întrebat
Thóra. Am sentimentul cæ o vreme au fost prieteni cu
pærinflii dumneavoastræ. Erau din Insule øi s°a mutat tot
în fiordurile de vest — la o fermæ numitæ Hólmavík,
pare°mi°se. Femeia a fost asistentæ.
— Noi am locuit în Bildudalur, a zis Jóhanna. E departe
de Hólmavík. N°am auzit niciodatæ de oamenii æøtia. Ori,
cel puflin, nu°mi amintesc sæ fi auzit.

375

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra a scos fotografia cu tânærul, pe care intenflio-
nase sæ i°o arate mamei Aldei.

— Îl recunoaøtefli cumva pe bærbatul æsta? a întrebat ea.
Jóhanna a luat bucæflica de hârtie în mâini.

— E o copie? a întrebat ea, iar Thóra a dat din cap în
chip de scuzæ.

Jóhanna a apucat°o de margine øi s°a uitat la subiec-
tul fotografiei.

— Nu, a zis ea, înapoindu°i°o. Parcæ°l øtiu de undeva,
dar nu øtiu cine e.

— Dar ce anume væ face sæ spunefli cæ°l øtifli de undeva?
a întrebat Thóra, cu speranflæ în glas.

Jóhanna s°a scærpinat dupæ ureche.
— Mi se pare cæ seamænæ puflin cu værul meu, dar cred
cæ totul e doar în mintea mea.

A læsat mâna jos.
— Nu, nu l°am væzut niciodatæ.

— Væ asigur cæ mi°aø aminti dacæ socrul meu, Magnús,
ar fi zis vreodatæ ceva despre oameni decapitafli, a zis
María, îndreptându°se cât a putut de mult øi privind°o
pe Thóra de sus.

Thóra, pe de altæ parte, era mai înaltæ ca ea øi stætea
pe un scaun cu pernufle mai mari, fapt care sporea dife-
renfla de înælflime dintre ele. Ambele se aflau în camera
de zi din casa Maríei øi a lui Leifur, unde Thóra fusese
invitatæ dupæ o negociere prelungæ purtatæ la telefon cu
Leifur, referitor la cât era de înflelept sæ le spunæ celor de
la poliflie despre posibila legæturæ a tatælui lui cu balta
aceea de sânge. În cele din urmæ, Leifur acceptase sæ se
întâlneascæ cu ea, pentru binele fratelui lui, aøa cum îi

376

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

spusese Thóra în repetate rânduri, øi îøi asumase res-
ponsabilitatea de a o informa personal pe mama lui,
Klara, despre mersul cazului. Thóra era foarte recunoscæ-
toare cæ o scæpase de grija aceea, întrucât nu era în stare
sæ poarte o discuflie cu bætrâna. Ea pærea hotærâtæ sæ°i
ascundæ Thórei orice lucru care pærea sæ fie în dezavan-
tajul soflului ei. Thóra s°a simflit uøuratæ øi de distanfla pe
care o pæstrase Leifur în relaflia cu ea, cæci nu s°ar fi des-
curcat sæ comunice cu mai multe persoane iritate la un
loc. Oricum, María n°a fost deloc mai bucuroasæ ca Leifur
sæ audæ cæ era posibil ca socrul ei sæ fie implicat în caz.

Thóra i°a zâmbit Maríei glacial.
— Aøa o fi, a zis ea. Dar øtifli, una e sæ°fli aminteøti ceva,
alta e s°o spui. Se pare cæ niciunul dintre dumneavoastræ
nu øi°a dat osteneala sæ°mi spunæ anumite lucruri frapante.

María øi°a ræsucit pærul, strângându°l într°un coc în
vârful capului, care n°o avantaja.

— Sper cæ înflelegefli de ce evitæm sæ°l punem pe bætrân
în vizorul polifliei. Asta l°ar aduce în pragul morflii. Pânæ
la urmæ, e doar o poveste veche, nu øtie nimeni dacæ e
adeværatæ sau falsæ.

— Dar cum ræmâne cu Markús? a întrebat Thóra. Doar
n°o sæ°l læsafli pe el sæ ia totul asupra lui, ca sæ°øi apere
tatæl?

— Ba da, a spus María, pe un ton aproape arflægos. Dacæ
ar fi dupæ mine, Maggi n°ar trebui implicat în asta, iar
Markús ar trebui sæ fie declarat nevinovat. Doar n°o sæ
bage la zdup un om nevinovat!

— N°ar fi prima datæ, a zis Thóra, alegând totuøi sæ nu
se certe cu femeia din cauza situafliei în care se aflau tatæl
øi fiul.

377

Yrsa Sigurdardóttir

Era evident cæ María îl aprecia pe bætrân, oricine
putea vedea asta din felul în care îl privea.

— Nu øtiu dacæ væ dafli seama cæ, deøi acest caz are
legæturæ cu sângele de pe debarcader, asta nu înseamnæ
cæ Magnús e fæptaøul. Dacæ°mi dafli o mânæ de ajutor,
poate reuøesc sæ demonstrez asta.

María s°a foit o clipæ în scaun, pærând cæ analiza
situaflia. S°a aøezat picior peste picior. Purta niøte pantofi
cu tocuri subfliri øi foarte înalte. Privindu-le, din spirit de
solidaritate, pe Thóra au început s°o doaræ iaræøi tælpile.

— Væ spun cu mâna pe inimæ cæ Magnús n°a zis nicio-
datæ nimic despre niciun cap retezat, a spus ea în cele din
urmæ. Puflinele lucruri pe care le mai spune acum se referæ
la trecut, dar nu l°am auzit niciodatæ vorbind despre un
cap færæ corp sau despre un corp færæ cap øi cu atât
mai puflin despre cadavre întregi. Eu cred cæ n°a zis nimic
de genul æsta tocmai pentru cæ n°are nimic de°a face
cu cazul.

A læsat capul în jos, cu tristefle.
— Fie cæ væ vine sau nu sæ credefli, Magnús a fost un om
extraordinar. Când am venit aici, el a fost singurul care
m°a înfleles, luându°mi deseori apærarea când mæ certam
cu Leifur øi cu soacræ°mea. Ei se pricepeau întotdeauna
mai bine ca mine la toate, fie cæ era vorba de creøterea
copiilor, gætit, politicæ, achiziflionarea unei maøini noi
sau mai øtiu eu ce. Magnús mi°a flinut partea; øi°a dat
seama cæ mæ simfleam foarte singuræ.
— Sunt convinsæ cæ Magnús e un om bun, a zis Thóra.
Am venit la dumneavoastræ pur øi simplu cu speranfla cæ
poate v°a spus ceva care m°ar putea ajuta sæ aflu cine sunt
pærflile vinovate øi nevinovate în cazul æsta. Nu e vorba
neapærat de ceva ce a spus recent; poate a zis ceva cu

378

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

multæ vreme în urmæ care vi s°a pærut ciudat sau de
neînfleles.

Thóra s°a uitat rugætor la María.
— Poate væ amintifli totuøi ceva.

María a zâmbit.
— Straniu sau de neînfleles, a repetat ea. Mai degrabæ
cred cæ mi°aø aminti de lucrurile banale øi coerente pe
care le°a spus Magnús de când s°a îmbolnævit.

A dat din cap.
— Fireøte, boala lui s°a înræutæflit mult în ultimii ani,
dar nici înainte nu a fost mai logic. Sigur, pe atunci
vorbea mai mult øi înflelegea lucrurile mai bine; øi totuøi,
nimic din ce°a zis nu are foarte mare legæturæ cu ceea ce
se întâmplæ azi în jurul lui. Dacæ i°aø spune ceva despre
vreme, el ar zice ceva despre echipamentul de pescuit sau
orice alt lucru la fel de nepotrivit.
— Væ amintifli dacæ a mai spus vreodatæ ceva similar cu
ceea ce a încercat sæ°mi zicæ mie? a întrebat Thóra. Despre
Alda sau despre un øoim?
— Da, chiar a zis, a ræspuns María. Nu væd care e legæ-
tura, dar vorbeøte adesea despre pæsæri. În special, despre
øoimi. Înainte obiønuia sæ stea la fereastræ — de fapt, mai
face asta øi acum — ore întregi, privind afaræ. Dacæ vede
vreo pasære mare zburând, mæ întreabæ adesea dacæ e un
øoim. Îi zic mereu cæ da, e un øoim, pentru cæ mæ gândesc
cæ asta speræ sæ audæ.

María s°a uitat rapid spre fereastra camerei de zi în
care se aflau ele. Un pescæruø frumos a trecut prin fafla ei,
ca la comandæ.

— Despre Alda n°a vorbit prea des øi nici nu am înfleles
ce voia sæ spunæ atunci când a zis ceva despre ea, pentru

379

Yrsa Sigurdardóttir

cæ abia de curând am aflat cine a fost. Am crezut cæ se
referea la vreo rudæ sau chiar la vreo iubitæ din copilærie.

— Ce°a spus despre ea? a întrebat Thóra. Poate cæ,
având în vedere tot ce s°a întâmplat pânæ acum, spusele
lui par mai logice.

A hotærât sæ nu°i mai punæ femeii alte întrebæri
despre øoimi; indiferent de legætura pe care ar fi avut°o
pasærea aceea cu cazul, era oricum una slabæ; øi, în plus,
era mult mai important sæ audæ ce avea María de zis
despre Alda.

— A zis vreodatæ ceva mai clar despre „biata copilæ“?
Ceva clar despre problemele ei din copilærie sau alte
lucruri de genul æsta?

María a dat din cap.
— A trecut ceva vreme de când a vorbit despre Alda, aøa
cæ, fireøte, nu°mi mai amintesc tot ce°a spus. Când a
vorbit despre ea, s°a referit mereu la un fel de durere sau
dramæ pe care n°a explicat°o propriu°zis.

María i°a aruncat o privire, cugetând.
— Ceva despre un sacrificiu øi despre faptul cæ, uneori,
un astfel de gest e justificat. Am încercat sæ°l întreb o datæ
sau de douæ ori despre asta, pentru cæ m°a intrigat mai
mult decât poveøtile lui interminabile despre navigat øi
compania de pescuit, dar de fiecare datæ s°a retras imediat
în carapacea lui øi acolo a ræmas. De parcæ n°ar fi conøti-
entizat cæ vorbea cu voce tare pânæ când nu°i ræspun-
deam eu într°un fel sau altul.
— Øi n°a zis niciodatæ la ce sacrificiu se referea? a în-
trebat Thóra.

Nu putea sæ întrebe dacæ sacrificiul avea vreo legæturæ
cu capul, pentru cæ María îi spusese ferm cæ Magnús nu
zisese niciodatæ ceva de genul acela.

380

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

María a dat din cap.
— Nu, niciodatæ. Oricine°o fi fost Alda, a ræmas mai
mult timp în mintea bætrânului decât nenumærate alte
lucruri din viafla lui. De fapt, o datæ sau de douæ ori a zis
ceva øi despre niøte bæuturi spirtoase — care aveau
legæturæ cu sacrificiul. Nu prea cred cæ aceastæ aøa°zisæ
Alda a avut vreo treabæ cu lichiorul, aøa cæ, probabil,
alcoolul n°are nici în clin, nici în mânecæ cu sacrificiul,
dacæ o fi existat vreunul.
— Bæuturi spirtoase? a întrebat Thóra.

Prietenia dintre Kjartan, administratorul portului, øi
Gudni nu se destræmase din cauza unei chestiuni
referitoare la alcool?

— Ce°a spus despre spirtoase?
— Dacæ°mi amintesc bine, zicea ceva de regularizarea
branøei spirtoaselor. M°a întrebat dacæ eram de acord cu
el. Normal cæ i°am zis cæ da, cæ deja s°a fæcut asta. Mi s°a
pærut vesel la auzul veøtii, a zis María, ridicând din umeri.
Însæ în ceea ce priveøte „sacrificiul“, probabil c°ar fi bine
sæ spun cæ, odatæ ce mi°am dat seama cine a fost Alda,
mi°am zis cæ poate era vorba de sacrificarea relafliei ei cu
Markús, dar nu mi°a venit în minte nimic care sæ fi cerut
un asemenea sacrificiu.
— A vorbit vreodatæ socrul dumneavoastræ despre
Markús øi Alda sau despre sacrificiul ei la un loc? a în-
trebat Thóra, din curiozitate.

Pânæ atunci, avusese în repetate rânduri senzaflia cæ
dragostea dintre ei nu fusese reciprocæ. Øi poate cæ se
înøela. Dar de ce sæ nu fi putut Alda sæ fie împreunæ cu
el, dacæ øi°ar fi dorit asta?

María a clætinat din nou din cap, gânditoare.

381

Yrsa Sigurdardóttir

— Nu, nu prea cred. L°aø fi întrebat pe Markús, dacæ
mi°aø fi dat seama cæ are vreo legæturæ cu misteriosul
ei sacrificiu. Ce sacrificiu ar putea face o femeie atât
de tânæræ?

S°a încruntat.
— Sæ renunfle la øcoalæ ca sæ facæ un copil sau invers?
Sæ°i doneze un rinichi surorii ei? Pur øi simplu, nu mæ
pot gândi la niciun motiv, la nimic destul de serios cât
sæ°l preocupe pe un bætrân care nici mæcar nu e rudæ cu ea.

S°a uitat la ceas, apoi øi°a încruciøat iar picioarele de
douæ ori la rând. Thóra a avut sentimentul cæ fæcea asta
des, ca sæ previnæ apariflia varicelor. În cazul æsta, femeia
din fafla ei øi fosta soacræ a Thórei s°ar fi înfleles de
minune.

— E posibil øi sæ fi bætut câmpii, a spus María, færæ prea
multæ convingere. Încurcæ numele foarte des øi am des-
coperit cæ multe dintre lucrurile pe care le spune sunt fie
reverii, fie chestii înflelese greøit.

A ridicat din umeri.
— Când nu mai judeci, fli se învælmæøesc multe prin
minte øi poate cæ de asta a crezut Magnús uneori cæ
anumite scene din filme erau amintiri din viafla lui.
Câteodatæ îmi povestea cum mergea el la paraøutism,
cum a ajutat la scufundarea bærcii unor criminali, cum
c°a întâlnit°o pe Sophia Loren øi multe altele. Mi°e greu
sæ cred cæ a fæcut ceva din toate astea.

Thóra s°a gândit puflin.
— A zis ceva despre erupflie? a întrebat ea.

María avea dreptate, mærturia unui om atât de bol-
nav nu putea fi luatæ în serios decât dacæ putea fi
confirmatæ øi prin alte mijloace. Poate cæ nu fusese vorba
despre niciun sacrificiu — ori poate cæ fusese. Poate cæ

382

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

nu Alda îl fæcuse, ceea ce însemna cæ întâmplarea n°avea
nicio legæturæ cu cazul.

— Sigur cæ da, a zis María, oftând. Tofli cei care nu erau
copii în perioada catastrofei au multe de zis despre
erupflie. O vreme, m°am temut cæ nu voi fi acceptatæ în
comunitate pentru cæ n°am inhalat niciodatæ nici mæcar
un gram de cenuøæ.

S°a uitat la Thóra cu tristefle.
— Am înfleles dup°aia cæ teama mea n°a fost întemeiatæ.
Nu m°am integrat niciodatæ aøa cum trebuie în comuni-
tatea asta øi nu cred cæ asta s°a întâmplat numai din
cauza erupfliei.

Thórei i s°a fæcut milæ de ea, pentru cæ se simflea
singuræ printre oamenii din jur.

— Ce°a zis despre erupflie?
— Vorbeøte despre asta uneori. Odatæ m°a întrebat dacæ
am auzit vreo bufnituræ, de parcæ ar fi retræit noaptea aia.
Øtiu povestea aproape pe de rost, aøa de des mi°a spus°o.
A fost printre primii care øi°a dat seama cæ erupsese
vulcanul, pentru cæ era treaz. S°a întâmplat într°o dimi-
neaflæ de luni, din câte am înfleles.

Thóra a întrerupt°o.
— Øtiu când a început erupflia. Aø vrea mai degrabæ
sæ°mi spunefli dacæ v°a zis ceva despre operafliunile de
salvare.

Væzând expresia de pe chipul femeii, Thóra øi°a dat
seama cæ nu înflelesese ce voia sæ audæ de la ea, aøa cæ a
continuat:

— Cadavrele prezintæ semne care aratæ cæ s°ar fi aflat
afaræ când a început erupflia din noaptea aceea. Aøa cæ
mæ întrebam dacæ e posibil sæ fi dus altcineva cadavrele
în pivniflæ, færæ øtiinfla lui Magnús. Poate cineva care l°a

383

Yrsa Sigurdardóttir

ajutat sæ scoatæ lucrurile din casæ øi care, prin urmare, øtia
cæ le putea duce acolo færæ probleme.

— Am înfleles, a zis María. Mi°a vorbit mai mult despre
cum i°a evacuat pe locuitori cu barca lui, ducându°i pe
insula principalæ. Nu°mi amintesc câte ore a zis cæ a stat
treaz, dar vorbea des despre asta.

A zâmbit.
— Cincizeci°øaizeci de ore, ceva de genul æsta. Era foarte
mândru. Dar poate cæ a øi exagerat puflin.

Øi°a aranjat pærul cu mâna, dupæ care a continuat:
— Nu mi°a spus prea multe despre ce°a fæcut în timp ce
încerca sæ°øi salveze bunurile: a zis c°a scos majoritatea
lucrurilor importante, dar cæ°øi fæcea griji pentru unele
lucruri pe care le uitase: niøte cærfli vechi pe care i le læsase
tatæl lui, o busolæ, niøte monede øi alte câteva lucruri
despre care mi°e greu sæ cred cæ°i lipsesc. Era în stare sæ
bombæne de unul singur despre ele ore întregi. Lucrurile
alea erau în depozit, aøa cæ s°au pierdut.
— Depozitul era în pivniflæ? a întrebat Thóra.

Dacæ Magnús nu coborâse în pivniflæ, era posibil ca
cineva sæ fi pus cadavrele acolo oricând dupæ erupflie.

— Dacæ a flinut la lucrurile alea, ar fi fost normal sæ le
ia de acolo.

María a ridicat din umeri.
— Habar n°am unde era depozitul, a zis ea. Chiar dacæ
e în pivniflæ, ce mai conteazæ? E posibil ca Maggi sæ fi
coborât oricând în pivniflæ, chiar dacæ n°a reuøit sæ
gæseascæ nimic. Øi mie mi°ar fi greu sæ°mi amintesc ce e
în depozit dacæ aø fi nevoitæ sæ salvez obiectele la care flin
cel mai mult. Lucrurile despre care mi°a zis nu erau mari,
aøa cæ ar fi putut sæ meargæ sæ le caute, însæ færæ sæ le
gæseascæ.

384

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Dar n°a fost niciodatæ nervos când a adus vorba
despre pivniflæ? Ori nu s°a comportat altfel decât în mod
normal? a întrebat Thóra.

María a pocnit din degete.
— Aøa e, îmi amintesc, a zis ea, pe un ton triumfætor.
A vorbit despre pivniflæ øi despre erupflie la un loc, dar nu
în sensul în care afli spus dumneavoastræ. S°a întâmplat
înainte sæ se îmbolnæveascæ, aøa cæ spusele lui au pærut
logice. Dacæ n°a minflit, e clar cæ a mers în pivniflæ.

María a bætut darabana cu tocurile ei mari pe podea,
amintindu°øi de cele întâmplate.

— Sæ vedem… a zis cæ era bucuros cæ nu dusese toate
bunurile familiei în pivniflæ, aøa cum îøi propusese iniflial
øi aøa cum se apucase sæ facæ. A spus asta cu zâmbetul
pe buze, luându°se singur peste picior pentru cæ crezuse
cæ pivnifla era un loc sigur. Deci chiar a coborât acolo,
jos — e de ræu?

— Nu, nu neapærat, a zis Thóra, care nu øtia dacæ asta
însemna sau nu ceva.

Aøadar, probabil cæ Magnús fusese pentru un timp
foarte scurt în pivniflæ, sæ caute lucrurile pe care voia sæ
le salveze. Dar zæbovise puflin doar pentru cæ øtiuse de
cadavre øi nu suportase sæ stea mai mult acolo sau pentru
cæ el considerase cæ nu exista nimic interesant acolo?

— Credefli cæ s°ar bucura sæ vadæ din nou lucrurile
acelea pe care le°a cæutat? a întrebat Thóra.

— Da, dacæ s°ar fi întâmplat mai devreme, s°ar fi bucu-
rat, a ræspuns María. Dacæ am fi reuøit sæ i le dæm când
era într°o stare bunæ de sænætate.

Privirea i s°a întunecat øi øi°a læsat mâinile sæ°i cadæ
în poalæ.

— Acum, nu øtiu.

385

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra n°a zis nimic, analizând lucrurile. Pivnifla casei
nu fusese încæ golitæ. Dacæ s°ar fi dus cu Bella acolo, ar fi
gæsit acele obiecte øi i le°ar fi adus bætrânului, poate cæ
l°ar fi ajutat sæ°øi aminteascæ mai bine de erupflie. De
vreme ce obiectele respective pæreau sæ°i aminteascæ
bætrânului de erupflie, exista cât de cât o øansæ ca, dupæ
ce le vedea, sæ°i spunæ Thórei ceva folositor. Dacæ se apucau
de treabæ în seara aceea, puteau sæ treacæ pe la el a doua
zi de dimineaflæ, înainte sæ ia vaporul spre casæ. Thóra øi°a
aøezat carneflelul pe genunchi øi øi°a pregætit pixul.

— Mai spunefli°mi o datæ, ce cæuta?
A notat lucrurile respective øi s°a ridicat ca sæ plece.

— Am niøte documente pentru dumneavoastræ de la
Leifur, a zis María, pe când ieøeau din cameræ. Mi°a zis sæ
væ spun cæ le°a luat de la arheolog.

A luat un teanc mare de acte øi i l°a înmânat Thórei.
— De asemenea, Leifur mi°a zis sæ væ mai spun øi cæ
nimeni din echipa responsabilæ cu sæpæturile nu°øi amin-
teøte sæ fi fost contactat de Alda, ca sæ previnæ scoaterea
casei la suprafaflæ.

Thóra a luat mormanul de foi øi a væzut cæ era vorba
de un registru cu tot ceea ce fusese gæsit în casele scoase
la suprafaflæ. Îi trebuia ceva timp sæ°l ræsfoiascæ.

Dupæ ce a plecat de la María, Thóra øi°a dat seama cæ
nu aflase mare lucru, cu excepflia faptului cæ Magnús
navigase peste noapte împreunæ cu refugiaflii cætre insula
principalæ, de unde se întorsese neîntârziat a doua zi de
dimineaflæ øi se apucase sæ recupereze ce mai putea fi
recuperat. În primul rând, se concentrase asupra propriei
case. În acel timp, fusese ajutat de mai mulfli vecini, pe
care i°a ajutat øi el dupæ aceea, dar, din pæcate, María nu

386

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

øtia dacæ printre ei se numærase øi Dadi, vecinul de
alæturi. Apoi Magnús se alæturase unui grup de bærbafli
care s°a ocupat cu operafliunile de salvare de pe tot
cuprinsul insulei Heimaey, dar María nu°øi amintea cum
se numea niciunul dintre acei bærbafli. Dupæ o lunæ,
Magnús se apucase iar de pescuit, pânæ atunci casa lui
fiind acoperitæ cu totul de cenuøæ. În urmætoarele luni,
muncise din ræsputeri ca sæ°øi pæstreze vasul.

Thórei i°a sunat telefonul øi a ræspuns, neræbdætoare,
când a væzut cæ era numærul agentului imobiliar cu care
spusese Markús cæ vorbise când se îndrepta spre ieøirea
de est. Discutase puflin cu el înainte sæ meargæ la María
acasæ, dar bærbatul era ocupat øi°i promisese c°o va suna
imediat ce va termina munca, ceea ce, sâmbæta, se întâm-
pla destul de devreme. Dar se pare cæ nu øi în ziua aceea,
întrucât era aproape ora øase. Thóra a trecut direct la
subiect dupæ ce l°a salutat.

— OK, a spus vocea tinereascæ de la celælalt capæt al firu-
lui, dupæ ce Thóra i°a explicat ce voia sæ afle. Am înfleles.

Ce înflelesese? Islandeza? Thóra a încercat sæ°øi as-
cundæ iritarea, cu toate cæ, în ziua aceea, vorbise la
telefon mai mult decât era indicat.

— Deci afli vorbit cu Markús în ziua aceea? a întrebat
ea. E foarte important sæ spunefli adeværul øi sæ povestifli
totul exact aøa cum s°a întâmplat. N°o sæ°i facefli nicio
favoare lui Markús dacæ inventafli lucruri, asta în cazul în
care el øi°a amintit greøit. De asemenea, væ rog sæ°mi spunefli
øi de pe ce telefon l°afli sunat, ca sæ poatæ verifica poliflia.

— Îhî, a bombænit bærbatul. Într°adevær, l°am sunat.
Numai puflin, a zis el, iar Thóra a auzit cæ ræsfoia niøte
foi. Trebuie sæ fie pe°aici pe undeva, a zis vocea din tele-
fon, dupæ care a continuat: Gata, am gæsit!

387

Yrsa Sigurdardóttir

— Ce°afli gæsit? a întrebat Thóra.
— Cæutam oferta despre care am discutat cu el. A expi-
rat pe 8 iulie, la opt seara, deci lucrurile se potrivesc
perfect. L°am sunat când mi°am dat seama cæ vânzætorul
n°o sæ°i accepte oferta. Ceea ce era de înfleles, pentru cæ
suma era foarte micæ. Lui Markús nu i°a plæcut prea mult
apartamentul, deøi, din câte am înfleles, bæiatului lui i°a
plæcut la nebunie.
— Deci l°afli sunat, a zis Thóra, încercând sæ°l orienteze
pe om înspre lucrurile importante. L°afli sunat pe mobil?
— Da, a zis agentul. Cred cæ e singurul numær de°al lui
pe care°l am.
— Øi putefli confirma cæ afli vorbit chiar cu el? a insistat
ea. Cæ nu v°a ræspuns altcineva în locul lui?
— Da, cu el am vorbit. Sunt sigur, a zis bærbatul, cu
fermitate în glas. Am vorbit puflin despre ceea ce trebuia
sæ facæ, dar conducea, aøa cæ n°am putut discuta prea
mult la telefon.

Thóra a ridicat privirea cætre cer, fiind din cale°afaræ
de încântatæ. Agentul imobiliar nu numai cæ putea sæ
confirme cæ Markús avusese telefonul la el, ci øi cæ fusese
la volan.

— Øi de pe ce numær afli sunat? a întrebat ea.
— De pe mobilul meu, a ræspuns agentul. Terminasem
munca øi mæ duceam spre casæ. Am un numær privat, aøa
cæ n°a apærut pe ecranul telefonului lui Markús, dacæ asta
vrefli sæ aflafli.
— Excelent, a zis Thóra.

I°a spus cæ trebuia sæ confirme acele lucruri øi în pre-
zenfla polifliei øi l°a rugat sæ punæ hârtia cu oferta într°un
loc sigur, în caz cæ era nevoie de ea.

388

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Øtifli cumva dacæ Markús mai vrea sæ cumpere un
apartament? a întrebat tânærul, pærând neræbdætor. N°am
reuøit sæ încheiem afacerea în seara aia. De fapt, am multe
proprietæfli noi de vânzare, al naibii de bune. N°ar trebui
sæ dea cu piciorul unei ocazii ca asta. Øtiu cæ trece printr°o
perioadæ grea acum øi o sæ încerc sæ mæ asigur cæ are
trecere în fafla celorlalfli cumpærætori, dar nu øtiu cât o sæ
reuøesc sæ°i amân.

Thóra a zâmbit în sinea ei.
— Sunt destul de siguræ cæ Markús are altele pe cap în
clipa asta, dar cred cæ, în curând, o sæ væ contacteze el
din nou. Dupæ weekendul æsta, putefli încerca sæ°l sunafli.
Sæ speræm cæ totul se va termina pânæ atunci.

Dupæ ce øi°a luat la revedere, Thóra l°a sunat pe
Stefán, fiind foarte mulflumitæ de ea însæøi. Singura ei
dilemæ era cæ nu øtia despre ce sæ°i vorbeascæ detectivului
mai întâi: despre balta de sânge sau despre conversaflia ei
cu agentul imobiliar?

389

Capitolul 29

Sâmbætæ, 21 iulie 2007

Situl arheologic era cufundat în liniøte. Numai scrâø-
netul scos de pantofii Thórei øi ai Bellei, care mergeau pe
cæræruia de zguræ, o tulbura. Era ca øi cum ar fi trecut
printr°o vale adâncæ: nu vedeau nimic în jurul lor, în
afaræ de cerul senin øi de urmele vechi ale unei stræzi care
dispæruse de pe fafla pæmântului cu vreo treizeci de ani
în urmæ. Thóra n°a putut scæpa de sentimentul neplæcut
cæ le privea cineva prin ferestrele sparte ale caselor goale
în timp ce se strecurau printre ele. Sigur, øtia cæ nu era
nici flipenie de om pe acolo în afaræ de ea øi de Bella; însæ
tot o bântuia un sentiment de neliniøte. I s°a fæcut pielea
de gæinæ când un vânticel uøor a fluturat o foaie de hârtie
care se afla în fafla unei cæsufle. Casa aræta de parcæ pe
vremuri fusese galbenæ, doar cæ, în urma catastrofei,
devenise de un verde mohorât. Cocioaba dæræpænatæ
pærea aøa de tristæ øi de uitatæ de lume, încât Thóra a simflit
nevoia sæ se opreascæ o clipæ øi sæ se uite la ea. Øi°a ima-
ginat numaidecât o femeie de vârstæ mijlocie, præfuitæ
din cap pânæ°n picioare, care stætea la geam îmbræcatæ

390

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

într°un halat øi aøtepta ca viafla s°o ia de la capæt de acolo
de unde ræmæsese în ianuarie 1973. Thóra a alungat
imaginea. Nu era obiønuitæ sæ°øi lase imaginaflia s°o apuce
pe cæi greøite — probabil, pentru cæ se simflea vinovatæ
cu privire la treburile care°o aduseseræ în locul acela. În
cel mai bun caz, treaba aceea era imoralæ. Øi liniøtea
apæsætoare avea rolul ei. Thóra nu era obiønuitæ cu ea.
Deøi locuia într°un cartier liniøtit, se auzea mereu zgo-
motul maøinilor øi chiar øi noaptea îi ajungea la urechi
un bâzâit scos de maøinile care se deplasau pe stræduflele
din împrejurimi. Aici nu se auzea nimic, cu toate cæ
oraøul era puflin mai jos øi oamenii sigur nu se culcaseræ.
Era limpede cæ cenuøa øi zgura înghifliseræ orice zgomot,
pânæ øi scârflâitul pantofilor lor. Thóra øi Bella n°au scos
o vorbæ pânæ n°au ajuns la casa în care copilærise Markús.
Odatæ ce intraseræ pe strada aceea øi se loviseræ de liniø-
tea de acolo, încetaseræ orice discuflie. Chiar øi când au
ajuns în fafla casei lui Markús, Thóra a apucat°o pe Bella
de umær øi a fæcut un semn înspre ea, în loc sæ°i spunæ
la propriu cæ ajunseseræ la destinaflie. Øi°a dat seama
cât de ridicol era totul øi a încercat sæ°øi ia revanøa spær-
gând tæcerea:

— Asta e, a øoptit ea, cu toate cæ nu intenflionase sæ
vorbeascæ în øoaptæ.

Bella s°a uitat liniøtitæ la casæ.
— Hai, a zis Thóra, de data asta puflin mai tare.

A trecut peste banda care împrejmuia zona, iar Bella
a urmat°o.

— O sæ fie bine, a zis Thóra, mai mult pentru a se încu-
raja pe ea însæøi decât pe secretaræ.

Ce s°ar fi fæcut, dacæ ar fi apærut arheologii pe nepusæ
masæ? Ori dacæ fuseseræ instalate camere de supraveghere

391

Yrsa Sigurdardóttir

pentru a°i depista pe vizitatorii inoportuni? Oricât s°a
stræduit, Thóra n°a reuøit sæ gæseascæ nicio scuzæ pentru
prezenfla lor acolo. Fæceau asta dintr°un motiv anume,
dar Thóra øtia prea bine cæ motivul era dubios. Probabil
cæ bætrânul avea sæ aflinteascæ asupra lucrurilor pe care
intenflionau sæ i le ducæ aceeaøi privire pierdutæ cu care
cerceta fiecare obiect care i se punea în fafla ochilor. Asta
dacæ reuøeau sæ gæseascæ ceea ce cæutau!

Au ajuns în dreptul uøii øi s°au oprit puflin, verifi-
cându°øi tæcute lanternele, ca sæ vadæ dacæ mergeau la fel
de bine ca atunci când le încercaseræ, cu un sfert de oræ
mai înainte.

Bella øi°a aprins øi øi°a stins lanterna pentru a treia
oaræ.

— Eøti siguræ cæ e bine ce facem? a întrebat ea, uitân-
du°se la uøæ.

Lemnul de stejar cræpase de°a binelea øi pærea sæ se
fi îndoit din cauza cældurii. Geamurile mari øi cræpate din
stânga øi din dreapta uøii erau acoperite cu o foaie de
tablæ canelatæ øi zimflatæ, amintind de încercærile lui
Markús de a salva casa familiei.

— Nu°mi place treaba asta øi nu înfleleg de ce trebuie sæ
intræm acolo. Eu stau de øase, ca data trecutæ. Casa asta
e°n paraginæ.

Vocea Bellei era øoptitæ. A împins uøor o foaie de
tablæ, ca sæ°øi justifice temerile. Aøa cum se aøtepta, foaia
s°a præbuøit cu un zgomot sumbru, moment în care ea
s°a dat la o parte, ca sæ n°o loveascæ.

— fii°am zis eu, a continuat ea, pe un ton triumfætor.
— Nu fi proastæ, a zis Thóra. Foaia a fost pusæ în grabæ,
ca sæ nu intre cenuøa în casæ. Casa e siguræ, n°o sæ se
dærâme nimic.

392

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra nu voia deloc sæ intre iaræøi în casa aceea øi se
aøtepta ca Bella sæ°i dea curaj. Nu se simflea bine øtiind cæ
trebuia sæ intre de una singuræ în pivnifla întunecatæ; dacæ
avea pe cineva aproape cu care sæ vorbeascæ, putea sæ se
poarte ca øi cum totul ar fi fost bine.

— Sæ mergem, o sæ fie amuzant înæuntru.
Thóra a împins uøa cu piciorul, iar ea s°a deschis cu

un scârflâit uøor. În lumina lanternei Thórei se vedeau
plutind fire de funingine øi praf.

— Cred cæ e periculos sæ inhalezi atâta praf, a zis Bella.
— De când îfli faci tu griji dintr°astea? a întrebat Thóra.
Dacæ ræmâi afaræ, o sæ fumezi câteva fligæri, aøa cæ,
probabil, plæmânii tæi se vor odihni puflin aici, înæuntru.

A intrat în casæ øi a fæcut câfliva paøi, apoi s°a întors øi
s°a uitat la Bella prin aerul de nepætruns. Se simflea ca øi
cum ar fi særit într°o sobæ cu cærbuni øi ar fi închis uøifla.

— Haide, a zis ea, fæcând un semn din cap.
Secretara masivæ s°a încruntat, dar, în cele din urmæ,

s°a læsat convinsæ, øi°a aprins lanterna øi a urmat°o pe
Thóra, intrând øi ea înæuntru. A dus mâna liberæ la guræ
øi la nas øi a bombænit în palmæ ceva de neînfleles,
aruncându°i Thórei o privire care nu era nici caldæ, nici
recunoscætoare. Thóra s°a chinuit sæ afiøeze un zâmbet
calm, dar nu prea i°a ieøit, pentru cæ nu voia sæ deschidæ
gura. S°a îndreptat cu atenflie spre uøa pivniflei, fericitæ
s°o audæ pe Bella cæ pæøea în urma ei. Singura luminæ din
interiorul casei era cea fæcutæ de lanternele lor, pentru cæ
toate ferestrele erau încæ acoperite bine cu scânduri. Au
pæøit orbecæind pe duøumeaua murdaræ, cu toate cæ n°ar
fi avut de ce sæ se împiedice. Se pærea cæ toate lucrurile
detaøabile care se aflaseræ în casæ când venise poliflia
fuseseræ împinse înspre marginile camerei. Thóra nu s°a

393

Yrsa Sigurdardóttir

gândit prea mult de ce avuseseræ polifliøtii nevoie de atâta
spafliu, cu toate cæ era evident. Trebuiseræ sæ scoatæ cele
trei cadavre. De asemenea, Thóra a încercat sæ nu se gân-
deascæ la casca tare pe care insistase arheologul sæ øi°o
punæ în cap când fusese prima oaræ acolo. A græbit pasul.

— Asta°i uøa de la pivniflæ? a întrebat Bella, când a væzut°o
pe Thóra oprindu°se. Nu e mai bine sæ ræmân eu aici?

S°a uitat de jur împrejur øi a tuøit. Aerul nu se lim-
pezise deloc øi Thóra øtia cæ avea sæ devinæ øi mai irespi-
rabil dupæ ce coborau în pivniflæ, dar nu a îndræznit sæ°i
spunæ Bellei, de teamæ cæ aceea ar fi putut fi ultima picæ-
turæ care ar fi fæcut°o pe Bella sæ apuce drumul spre ieøire.

— Dacæ aø ræmâne, aø putea oricând sæ te ajut, în caz cæ
o sæ trebuiascæ sæ fac ceva aici, sus. De pildæ, aø putea sæ
chem ajutoare, dacæ e sæ se præbuøeascæ duøumeaua
peste pivniflæ.

— Gata cu vorba! a zis Thóra, abflinându°se sæ spunæ cæ
era mult mai probabil ca duøumeaua sæ se præbuøeascæ în
timp ce stætea Bella pe ea. Vii cu mine!

A deschis uøa øi a îndreptat lanterna pe scæri în jos.
— O sæ terminæm imediat.

A cælcat pe prag øi, cu grijæ, a pus un picior pe trep-
tele de lemn. Când øi°a plimbat lanterna prin întunericul
din pivniflæ, a væzut cæ poliflia nu luase de acolo numai
cadavrele. Pe duøumea øi pe rafturi nu mai era nimic.
Thóra a oftat.

— Ce e? a întrebat Bella, care, din fericire, coborâse
odatæ cu Thóra. S°a întâmplat ceva?

Bella s°a luat dupæ Thóra øi a luminat pivnifla întune-
catæ cu lanterna.

— Au luat tot, a spus Thóra. Fir°ar sæ fie!

394

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Pæi, ce credeai? a zis Bella. Dacæ trupul cæruia îi lip-
seøte capul a fost fæcut bucæflele, bucæflele øi împræøtiat
peste tot? Normal cæ poliflia a cæutat prin pivniflæ, ca sæ
se asigure cæ nu mai sunt øi alte dovezi.

— N°aø zice, a spus Thóra, iritatæ, pætrunzând mai adânc
în pivniflæ. Obiectele au fost îndepærtate pentru cæ locul
crimei e neobiønuit. N°a mai fost nimeni pe°aici vreme
de treizeci de ani, aøa cæ n°aveau de unde sæ øtie care
lucruri erau ale casei øi care ale criminalului.

S°a uitat iar de jur împrejur.
— Deci gata, am terminat? a întrebat Bella, neræbdæ-
toare. Ai zis cæ o sæ terminæm imediat.
— Nu, nici pe departe, a zis Thóra. Trebuie sæ fie un
depozit pe°aici pe undeva. Probabil cæ poliflia n°a fæcut
curat øi în el.

Øi°a plimbat lanterna pe deasupra fiecærui perete.
— Mai ales dacæ nu l°au sigilat.

S°a îndreptat cætre douæ uøi dintr°un colfl, aflate una
lângæ alta.

— Dacæ ar fi vrut sæ scoatæ totul din casæ, n°ar mai fi
ræmas nimic la parter. Nu°i exclus sæ fie ceva important
øi acolo, sus.

— Eu nu deschid uøile alea, a zis Bella, tuøind iaræøi.
Praful din aer devenise extrem de dens, iar fiecare

respiraflie era însoflitæ de un iz scârbos ca de cærfli vechi
pline de praf.

— N°au gæsit corpul.
În ciuda acestui lucru, Bella a urmat°o pe Thóra øi s°a

aøezat lângæ ea.
— Fireøte, poliflia a cæutat deja aici, a spus Thóra. Dacæ

acel corp e încæ în casæ, poate fi oriunde, dar nu în
pivniflæ.

395

Yrsa Sigurdardóttir

Øi totuøi a simflit cæ i s°au contractat muøchii sto-
macului. A apucat mânerul uneia dintre uøi øi a deschis°o
flinând ochii închiøi. S°a întors o clipæ înspre secretara ei,
øtiind cæ nu putea sæ°i vadæ chipul. Dupæ câteva secunde,
simflind cæ Bella nu°øi luase tælpæøifla, Thóra a øtiut cæ
putea deschide ochii.

— Uimitor câte prostii duc oamenii în depozit, a excla-
mat ea, privind la græmada de anvelope, baterii, unelte
øi piese de schimb. E clar cæ poliflia a scormonit øi prin
lucrurile de aici, a adæugat ea, arætând înspre jantele albe
de pe duøumea, pe care trebuie sæ se fi aflat mai înainte
anvelopele.

— Crezi cæ poliflia e aici? a întrebat Bella, scoflând capul
pe uøæ. Cærflile alea sunt tot lucruri?

— Nu, a zis Thóra, dând din cap. Nici pe departe.
Chestiile astea ar trebui sæ stea într°un garaj, mai degrabæ
decât într°o pivniflæ. Nu cred cæ Magnús øi°ar fi depozitat
cærflile alæturi de bucøe øi bolfluri.

Øi°a folosit lanterna ca sæ se asigure cæ nu erau cutii
sau rafturi dosite pe care s°ar fi putut afla lucrurile cæutate
de ele.

— Sæ vedem ce°i øi cu uøa cealaltæ, a zis ea, închizând°o
pe prima.

Nu putea sæ°øi dea seama dacæ ar prefera sæ vadæ ce
se aflæ în spatele celeilalte uøi sau dacæ ar vrea mai de-
grabæ sæ iasæ din pivniflæ. A deschis a doua uøæ prin
aceeaøi metodæ. Când a deschis ochii, a øtiut cæ n°o sæ
plece prea repede de acolo. Era o magazie mare, cu rafturi
pe tofli pereflii, pe fiecare aflându°se multe cutii øi alte
lucruri care nu°øi mai gæsiseræ locul prin casæ, dar care
nici nu se dovediseræ aøa de neimportante, cât sæ ajungæ
la coøul de gunoi.

396

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Sæ fiu a naibii! a zis Bella. Ai de gând sæ caufli prin
toate astea?

A intrat dupæ Thóra în magazie øi a arætat înspre
inscripflia care se afla pe o cutie præfuitæ aøezatæ pe unul
dintre rafturi.

— E clar cæ poliflia a cæutat øi prin lucrurile astea, aøa cæ
nu prea cred cæ le°a scæpat ceva important.

Thóra a deschis prima cutie.
— Hai cæ terminæm repede! a zis ea, confuzæ, luminând
interiorul cutiei cu lanterna. Cæutæm cærfli, o busolæ øi
bani. Adicæ monede.

Bella a oftat øi s°a îndreptat spre raftul cel mai înde-
pærtat de Thóra.

— Uøor de zis, a spus ea, luând în mânæ o cæciuliflæ de
copil. Toate sunt vraiøte pe aici.

A dat peste o tigaie.
— Dar ce°o fi fost în capul oamenilor æstora? a întrebat
ea. De ce n°au aruncat prostiile astea?
— Când au fost depozitate lucrurile astea, erau alte vre-
muri, a zis Thóra, continuând sæ cerceteze cutia din fafla ei.

S°a pomenit gândindu°se la lucrurile din magazia ei.
S°a rugat ca locuinfla ei sæ nu fie niciodatæ acoperitæ de
cenuøæ, astfel încât ceilalfli sæ nu scormoneascæ mai târziu
prin lucrurile ei, fæcând observaflii ræutæcioase.

— Oamenii trebuiau sæ se descurce cu ce aveau, repa-
rând lucrurile vechi. Multe dintre lucrurile astea costau
mult mai mult decât cele de azi.

— Ce, au pæstrat pânæ øi pær ? a zis Bella. Ce scârbos!
Thóra nu s°a oprit ca sæ se uite la lucrul despre care

tot bombænea Bella, pentru cæ i s°a pærut cæ zærise pe fun-
dul cutiei ceva ce semæna cu niøte mærunfliø.

397

Yrsa Sigurdardóttir

— Oamenii pæstreazæ øi acum moflul copilului. E un
obicei, deøi nu înfleleg ce rost mai are sæ faci asta, a zis ea,
în timp ce bæga o mânæ în cutie.

A scos douæ lingurifle cærora le°a dat drumul înapoi.
A închis cutia øi a trecut la urmætoarea.

— Æsta nu°i pær de copil, bag mâna°n foc, a zis Bella.
N°are cum!

— Maicæ°mea a pæstrat pânæ øi o øuviflæ din pærul
bunicæ°sii, a zis Thóra, îndreptând lanterna înspre cutie.
N°a putut niciodatæ sæ°l arunce, nu m°ar mira sæ°l ia cu
ea în mormânt.

Era bucuroasæ cæ o luase pe Bella cu ea. Cu toate cæ
discuflia lor nu era foarte palpitantæ, o ajuta sæ uite de
aerul îmbâcsit øi de teama cæ s°ar fi putut præbuøi casa
peste ele. A îndreptat lanterna înspre o altæ cutie. Dea-
supra, într°o pungæ de plastic, se afla ceva dantelat care
altædatæ fusese de un alb imaculat, dar care acum se îngæl-
benise. Thóra a scos lucrul afaræ øi a væzut cæ era o rochiflæ
de botez. A pus°o deoparte øi a continuat sæ scormo-
neascæ prin tot felul de hæinufle de bebeluø, aproape toate
lucrate de mânæ, fie cu croøeta, fie cu andrelele. Pe fundul
cutiei se aflau douæ albume pe care scria cu litere aurite:
„Primul an de viaflæ al bebeluøului.“

Thóra primise în dar un astfel de album la naøterea
fiului ei, Gylfi, reuøind sæ scrie câte ceva în el numai în
primele trei luni. Apoi uitase cu totul de album øi nu°l mai
folosise. Cutia conflinea øi alte obiecte precum farfurioare
pentru bebeluøi, tacâmuri øi un biberon mare øi vechi.

— Am gæsit numai niøte lucruri de bebeluøi, i°a zis ea
Bellei. Tu ai mai gæsit ceva în afaræ de øuvifla aia de pær?

— Un costum de baie vechi, a zis Bella. Cred cæ e muce-
gæit. Pute îngrozitor.

398

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra scotea ultimele lucruri din cutie, când a sesizat
cæ biberonul era neobiønuit de greu. A îndreptat lanterna
înspre el øi a væzut cæ era ceva înæuntru.

— Ce°o fi asta? s°a întrebat ea, desfæcând capacul.
— Ce anume? a întrebat Bella, luându°øi ochii de pe
costumul de baie.

Din sticluflæ a cæzut un ciocan mic, fæcând un zgomot
puternic.

— De ce°ar fline cineva un dispozitiv de anihilare a peøti-
lor într°un biberon? a întrebat Thóra, fæcând o grimasæ.

— De anihilare? a zis Bella.
— Da, un dispozitiv de anihilare a peøtilor. E un fel de
ciocænel folosit de pescar ca sæ omoare peøtele dupæ ce°l
prinde.
— De unde dracu’ øtii toate astea? a zis Bella, venind
lângæ Thóra øi privind peste umærul ei. Øi ce e pe el?

Acum cæ luminau obiectul cu ambele lanterne, se
vedea mai bine. Bella fæcuse o observaflie bunæ: ciocanul
de cupru avea urme de sânge pe el.

— Parc°ar fi sânge, a spus Thóra, cugetând.
Oare aia sæ fi fost arma cu care fæcuseræ cunoøtinflæ

în primæ instanflæ bærbaflii neidentificafli din pivniflæ? A
pus°o deoparte øi a luat în mânæ o cutiuflæ de pantofi în
care se aflau câteva perechi minuscule de încælflæminte,
iar sub ele un cuflit ornamentat.

— Ia uite ce°avem aici! a zis ea.
Bella s°a tras mai aproape de ea, ca sæ vadæ mai bine,

iar când a sunat telefonul Thórei, a scos un flipæt care a
alungat toatæ liniøtea apæsætoare din jur. Øi Thóra a fost
la fel de øocatæ ca ea, dar a reuøit sæ°øi înæbuøe flipætul pe
care fusese cât pe ce sæ°l scoatæ. A cæutat, bâjbâind, dupæ
telefon øi a ræspuns.

399

Yrsa Sigurdardóttir

— Thóra la telefon, a zis ea, încercând sæ paræ non-
øalantæ.

A sperat cæ nu era nimeni din Insule, care s°o fi
întrebat ce fæcea.

— Bunæ, sunt Dís, de la cabinetul de chirurgie plasticæ,
a zis vocea de la celælalt capæt al firului. Am o micæ pro-
blemæ cu privire la investigaflia privind moartea Aldei.

— Serios? a întrebat Thóra, surprinsæ øi oarecum uøuratæ
cæ nu trebuia sæ inventeze o scuzæ referitor la locul în care
se afla.

— Da, speram sæ mæ putefli ajuta. Am nevoie de un
avocat.

400

fiction connection