Sigurdardottir, Yrsa - Cenusa si pulbere - retail

Cenuøæ øi pulbere

— Drept mulflumire, ea le°a spus tuturor celor care au
avut urechi sæ audæ numele celorlalfli bærbafli abuzivi øi
ale sofliilor lor, pe care le aflase de la mine.

— Oare era atât de disperatæ sæ°øi facæ prieteni, încât a
sacrificat prietenia cu dumneavoastræ pe altarul populari-
tæflii? a întrebat Thóra, încercând sæ°øi imagineze ce
însemna sæ fii un nou°venit într°o comunitate bine
închegatæ.

— Probabil cæ da, a spus Klara, îmbufnatæ. Dar n°am
putut s°o iert. Doar nu se aøtepta sæ fie primitæ cu braflele
deschise de cei de aici. Oricum, dupæ ce am læmurit
lucrurile cu oamenii, a ræmas la fel de singuræ ca înainte.
Foarte neinspirat gestul ei!

Klara øi°a desfæcut mâinile, cu sfialæ, øi le°a aøezat pe
coapsele ei late.

Thóra s°a gândit cæ nu o sæ afle prea multe conti-
nuând interogatoriul în acelaøi fel.

— Øtifli cumva dacæ au pierdut vreun copil? a întrebat
ea apoi, deøi øtia cæ, în momentul acela, Bella se stræduia
din ræsputeri sæ afle ræspunsul la aceeaøi întrebare.

— Nu, a ræspuns Klara. N°au avut copii cât au locuit
aici. Au încercat multæ vreme sæ facæ unul, dar degeaba.
Valgerdur a pierdut sarcina cel puflin de douæ ori, iar asta
a amærât°o øi mai mult. Fireøte cæ, pe vremea aia, nu
existau psihiatrii de acum, la care oamenii dau fuga
plângând. Sunt siguræ cæ încântarea pe care o simflea când
copiii noøtri dædeau greø era cauzatæ de neputinfla ei de
a face copii. Era gata oricând sæ lanseze zvonuri despre
copiii din zonæ, inclusiv despre bæieflii mei, care, oricum,
erau destul de neastâmpærafli.

— În casa lor existæ o cameræ pentru copii, a spus Thóra,
sperând cæ nu avea s°o întrebe nimeni de unde øtia asta.

301

Yrsa Sigurdardóttir

E posibil sæ fi fost amenajatæ de oamenii care au stat
acolo înaintea lui Dadi øi a lui Valgerdur? Øtifli cumva
dacæ ei au avut vreun copil?

Thóra s°a gândit iar cæ poate Bella avea sæ afle ræs-
punsul øi la întrebarea aceea.

— Dadi øi Valgerdur au construit casa, aøa cæ n°a stat
nimeni acolo înaintea lor. Cartierul era cea mai nouæ zonæ
din oraø, deci oamenii s°au mutat în casele lor chiar înainte
sæ fie terminate de tot, a spus Klara. Am intrat foarte rar
în casæ la ei, øi asta numai când n°am avut de ales.

A ridicat prudent din umeri, ca øi cum ar fi durut°o.
— N°am væzut nicio cameræ de copil, dar poate cæ au
mobilat una. De fapt, am auzit cæ Valgerdur a næscut un
bæiat la scurt timp dupæ evacuare, aøa cæ poate a fost
însærcinatæ, dar n°a spus nimænui, având în vedere prin
ce trecuse mai înainte. Poate cæ se pregætiseræ pentru
naøterea acelui copil. Dar mi se pare greu de crezut, pentru
cæ am auzit de la o femeie pe care o cunosc cæ Valgerdur
nu s°a arætat prea afectuoasæ cu copilul ei, la început.
Probabil c°au avut niøte probleme.
— Afli flinut legætura cu ei dupæ ce au plecat pe insula
principalæ? a întrebat Thóra.
— Nu, a spus Klara, indignatæ. La ce bun? Doar v°am
spus cæ nu ne aveam prea bine. S°au mutat mulfli oameni
de aici, færæ sæ se mai întoarcæ niciodatæ, øi mi°a fost øi°aøa
destul de greu sæ flin legætura øi cu aceøtia.
— Am înfleles, a spus Thóra, pe un ton politicos. Avefli
idee dacæ Dadi øi Valgerdur au avut vreo legæturæ cu
cadavrele gæsite în pivnifla casei dumneavoastræ?
— N°am de unde sæ øtiu asta, a ræspuns femeia, încæ
flepoasæ. Le°am spus deja polifliøtilor cæ nu øtiu cum de

302

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

s°a putut întâmpla aøa ceva. Øi am tot repetat cæ eu nu
am nimic de°a face cu problema asta.

Thóra a observat cæ bætrâna spusese „eu“, iar nu
„noi“. Observase lucrul æsta øi în declaraflia datæ poli-
fliei — cea mai scurtæ dintre toate øi întocmitæ de Gudni
Leifsson. Klarei îi fuseseræ adresate câteva întrebæri la care
ræspunsese cât mai succint cu putinflæ. Thóra bænuia cæ
Stefán øi colegii lui nu aveau sæ fie la fel de politicoøi cu
ea când øi dacæ veneau s°o interogheze.

— Dar au avut vreo legæturæ cu vreun stræin de pe°aici,
din Insule? a întrebat Thóra, cu speranflæ în glas.

— Pæi, da — Valgerdur a lucrat la spital, fireøte, dincolo
de faptul cæ a fost profesoaræ, predând de douæ ori pe
sæptæmânæ la øcoala de asistenflæ medicalæ, a ræspuns
Klara. La øcoalæ nu erau stræini nici în rândul profesorilor,
nici în cel al personalului, dar la spital veneau câteodatæ
pescari stræini rænifli, precum øi alfli stræini, mæ gândesc
eu. Nu øtiu dacæ faptul cæ i°a îngrijit poate însemna cæ a
avut totuøi o legæturæ cu ei. Cât despre Dadi, a fost anga-
jat la una dintre cele mai mici companii de pescuit din
Insule. Acolo lucrau numai islandezi, din câte øtiu eu. Dar
mai bine vorbifli direct cu fiul lor; sunt siguræ cæ øtie
mai multe ca mine, pentru cæ eu n°am avut niciodatæ
treabæ cu ei.

— Dadi a murit? a întrebat Thóra. Øtiu cæ Valgerdur a
decedat de curând, dar despre el încæ nu m°am interesat.

— Din câte øtiu eu, a murit acum câfliva ani de cirozæ,
a zis Klara, cu ræcealæ. Dar cred cæ fiul lor e încæ în viaflæ.

— Øtifli cumva cum îl cheamæ?
— Nu, nu°mi amintesc. Mi°a zis odatæ cineva, dar am
uitat de mult.

303

Yrsa Sigurdardóttir

Thóra a dat din cap. Poate cæ Bella avea sæ dea peste
numele lui la arhivæ. Reuøise s°o facæ pe femeie sæ vor-
beascæ, aøa cæ era cazul sæ schimbe iar subiectul; oricum,
nu øtia ce s°o mai întrebe despre vecini.

— Încæ ceva, a spus ea. Vineri, pe 19 ianuarie 1973, în
weekendul dinaintea erupfliei, s°a organizat aici, în oraø,
o seratæ øcolaræ care s°a terminat prost. Pe Markús l°a adus
tatæl lui acasæ, pentru cæ bæuse prea mult cu prietenii øi
colegii lui de clasæ.

A privit°o pe bætrânæ cu un aer superior.
— Væ amintifli de seara aceea?

Dupæ reacflia Klarei, s°ar fi zis cæ Thóra o rugase sæ°i
permitæ sæ ræscoleascæ prin rufele murdare ale familiei.

— Îmi amintesc, dar vag, a ræspuns ea, cu toate cæ°øi
amintea foarte bine de seara cu pricina. Nu s°a îmbætat
numai Markús, ci toatæ clasa, dacæ°mi amintesc bine. Spre
deosebire de ceilalfli elevi, Markús nu bæuse niciodatæ, aøa
cæ ne°a øocat.

— Nu mæ refeream la faptul cæ Markús a bæut sau nu.
Væ întrebam dacæ væ amintifli ceva neobiønuit din seara
aia, a spus Thóra. Øtifli cumva dacæ soflul dumneavoastræ
a mai ieøit din casæ dupæ ce l°a adus pe Markús? Dacæ s°a
dus, cumva, în port?

Klara s°a fæcut albæ la faflæ.
— Magnús n°a plecat nicæieri, a zis ea. A adus bæiatul
acasæ øi atât. Magnús n°avea obiceiul sæ bântuie pe stræzi
în toiul nopflii øi nu era deloc în stare de aøa ceva, la cum
se simflea fiul nostru.

Øi°a fæcut de lucru cu douæ inele mari de aur pe care
le purta pe degetele de la mâna stângæ, apoi s°a uitat în
altæ parte.

304

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra nu credea niciun cuvânt din toate acestea.
Pentru prima datæ în timpul conversafliei lor, femeia
pærea bântuitæ de ceva, nereuøind sæ ascundæ asta. Minflea
la fel de prost ca fiul ei când era constrâns de ceva.

— Dar dumneavoastræ, Leifur? a întrebat Thóra. Væ
amintifli ceva din noaptea aia?

I°a zâmbit senin Klarei.
— Poate cæ Magnús a ieøit dupæ ce afli adormit.

Leifur a dat din cap.
— În weekendul æla am fost în Reykjavík. Începuse
øcoala dupæ særbætorile de iarnæ. Eram în al treilea an de
studiu la Colegiul Reykjavík øi locuiam în capitalæ.

Thóra a ridicat o sprânceanæ.
— Dar afli fost aici în noaptea când a început erupflia, a
zis ea. Iar asta a picat în mijlocul sæptæmânii, nu°i aøa?

Leifur i°a zâmbit, dar zâmbetul lui, spre deosebire de
al maicæ°sii, pærea sincer. Bætrâna era din ce în ce mai
plictisitæ øi mai nervoasæ.

— Familia noastræ a fost foarte afectatæ cæ Markús s°a
îmbætat într°un hal færæ de hal, a zis el. Mama a fost la
pæmânt, iar tata, furios, aøa cæ am hotærât sæ vin acasæ ca
sæ°l pun pe Markús la punct. Oricum, în lunea aia am
avut liber de la øcoalæ, aøa cæ n°am pierdut mare lucru.
Îmi propusesem sæ mæ întorc în capitalæ marfli, cu toate
cæ nu la miezul nopflii, aøa cum s°a întâmplat.

— Sigrídur, tu eøti? a spus bætrânul, pe neaøteptate.
Îøi luase privirea de pe geam, iar acum se uita uluit

la Thóra.
— Nu, tatæ, a ræspuns Leifur, cu glas domol. Dumneaei

este Thóra. Sígridur a murit.
L°a luat pe taicæ°sæu de mânæ.

305

Yrsa Sigurdardóttir

— Vai de mine, ai mâinile sloi! Vrei sæ te învelesc
mai bine?

Leifur n°a aøteptat sæ primeascæ un ræspuns, pentru
cæ bætrânul pærea sæ nu°l audæ. Leifur s°a uitat la Thóra.

— Sigrídur a fost sora lui. Poate i s°a pærut cæ semænafli
cu ea, deøi nu prea væd cum.

Thóra le°a zâmbit fiului øi tatælui.
— Bunæ ziua, Magnús, a spus ea, cu voce tare, cu toate
cæ°øi luase angajamentul sæ nu vorbeascæ cu bætrânul færæ
un scop anume. Mæ numesc Thóra øi sunt avocatæ.

Bætrânul s°a încruntat, fixând°o cu privirea.
— Lucrez pentru fiul dumneavoastræ. În pivnifla fostei
dumneavoastræ case de pe strada Sudurvegur au fost
gæsite niøte cadavre, iar poliflia îl acuzæ pe Markús
pentru asta.

Leifur øi mama lui fuseseræ de acord ca Thóra sæ
încerce sæ vorbeascæ cu Markús, deøi niciunul nu credea
cæ va reuøi sæ scoatæ ceva de la el. Acum însæ, privirile de
pe chipul mamei øi al fiului vædeau clar cæ, atunci când
îøi exprimaseræ acordul, nu se gândiseræ cæ va discuta cu
el despre aøa ceva.

— Sigrídur? a repetat bætrânul, întrebætor. În pivniflæ?
a adæugat el apoi.

Cuvintele Thórei ajunseseræ la urechile lui, dar asta
nu însemna neapærat cæ le øi înflelesese. Bætrânul a tæcut
øi øi°a îndreptat din nou ochii spre fereastræ.

— N°are niciun rost sæ încercafli sæ vorbifli cu el, a spus
Klara, pe un glas mai domol ca înainte. Deøi încæ mai
poate vorbi, nu øtie foarte bine ce se petrece în jurul lui.
În plus, când discutæ ceva cu cineva, în rarele ocazii în
care i se întâmplæ, vorbeøte numai despre ce vrea el. E
imposibil sæ porfli o discuflie cu el!

306

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Øi°a luat ochii de la bærbatul ei øi s°a uitat iar la
Thóra, moment în care expresia de chipul ei s°a înæsprit.

— Sæ fiu în locul dumneavoastræ, nu l°aø mai bate
la cap.

Thóra i°a dat dreptate. Sperase cæ bærbatul era într°o
stare mai bunæ, în ciuda faptului cæ toatæ familia îi
spusese cæ suferea de Alzheimer.

— Klara, a zis ea, cu un ton vesel, credefli cæ e posibil ca
soflul dumneavoastræ sæ fie implicat, cumva, în cazul æsta?
Pânæ øi cei mai buni bærbafli pot ajunge în situaflia de a°øi
pierde controlul. Nu øtie nimeni ce s°a întâmplat acolo
øi poate cæ moartea acelor oameni are chiar o explicaflie
naturalæ, numai cæ e greu de identificat dupæ atâflia ani.

Bætrâna s°a rezemat de canapea, de parcæ ar fi vrut sæ
se distanfleze cât mai mult de Thóra. Mirosul parfumului
ei s°a estompat puflin.

— Din câte am înfleles, bærbaflii au fost omorâfli în
bætaie, a spus ea. Bærbatul meu a fost un om puternic øi
foarte harnic. Însæ nu øi violent. N°ar fi avut curaj sæ
omoare pe cineva.

— Dar væ amintifli dacæ s°a bætut vreodatæ cu cineva în
tinerefle? a întrebat Thóra.

— Sæ se batæ cu cineva? a spus Klara, uimitæ. La urma
urmei, a fost — i°a aruncat o privire soflului ei øi s°a
corectat —, este bærbat. Normal cæ s°a mai încæierat cu
câte cineva pe vremuri, dar asta înainte sæ facem copii.

— Fæcea urât la bæuturæ sau ceva de genul æsta? a insis-
tat Thóra, amintindu°øi cæ Markús îi spusese cæ taicæ°sæu
era de°a dreptul insuportabil când bea.

Mai øtia, de asemenea, cæ pe vremuri marinarii obiø-
nuiau sæ bea zdravæn. În familia din partea mamei ei
fuseseræ mulfli aøa°ziøi eroi ai mærii øi auzise poveøti despre

307

Yrsa Sigurdardóttir

cælætoriile lor lungi în timpul cærora trebuiau sæ lucreze
din greu øi la foc intens, apoi, odatæ ajunøi la flærm,
trebuiau sæ°øi consume energia cumva. Acum vremurile
se schimbaseræ, iar pe stræzile din oraø nu mai vedeai
marinari befli.

— Magnús n°a fost un befliv violent, dacæ asta vrefli sæ
insinuafli, a ræspuns Klara, tæios. Øi nici alcoolic, cum au
fost unii dintre colegii lui. Sinceræ sæ fiu, cred cæ de asta
s°a øi descurcat mai bine ca ei øi a reuøit sæ punæ pe pi-
cioare o companie care, în prezent, e una dintre cele mai
mari din Insule.

— Ce°i drept, a reuøit øi pentru cæ a fost foarte munci-
tor, a adæugat Leifur. Lumea vorbeøte adesea despre cât
de sârguincios a fost în tinerefle — s°a zbætut pentru tot
ce°a obflinut în viaflæ.

A pus o mânæ pe umærul tatælui lui.
— N°a fost crescut în puf, cum se întâmplæ cu mulfli din
ziua de azi.

Thóra s°a abflinut sæ spunæ cæ Leifur era unul dintre
ei: tatæl lui îi dæduse pe tavæ propria afacere. De aseme-
nea, avocata n°a mai insistat cu întrebærile despre patima
pentru bæuturæ a lui Magnús, pentru cæ nu pærea sæ fie
relevantæ pentru caz.

— E posibil sæ fi intrat în vreo încurcæturæ încercând sæ
ajute pe cineva? a întrebat Thóra. De pildæ, pe Thorgeir,
tatæl Aldei?

— Sigrídur? a întrebat Magnús, pe neaøteptate, înainte
ca mama sau fiul sæ apuce sæ°i ræspundæ Thórei. O øtii pe
Alda, fata lui Geiri?

— Da, a spus Thóra, temându°se cæ bætrânul avea sæ se
retragæ în carapacea lui dacæ ar fi spus „nu“.

308

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Ce mai face? a întrebat el, fæcându°øi de lucru cu un
fir de pe marginea pæturii lui de lânæ. Urâtæ treabæ a mai
fost aia!

— Ce treabæ? a întrebat Thóra, cu calm, încercând sæ
nu°i întrerupæ gândurile.

— Mæ întreb dacæ o fi supraviefluit øoimul… a spus
bætrânul. Sper cæ da.

— Cred… cred cæ a supraviefluit, a spus Thóra, într°o
încercare disperatæ de a nu zice ceva nepotrivit. Alda i°a
omorât pe bærbafli? a întrebat apoi, nemaitrecându°i
nimic altceva prin minte.

Bætrânul s°a uitat la ea, întunecându°se la faflæ.
— Ce dificilæ mai eøti øi tu, Sígridur! Cine te°a chemat
aici?
— Klara, a spus Thóra, zâmbind cât mai blând cu putinflæ.

Væzând cæ, în loc sæ°i ræspundæ, bætrânul s°a uitat în
gol, a adæugat:

— Klara, soflia dumneavoastræ.
— Biata copilæ! a spus Magnús, dând uøor din cap. Biata
copilæ, sæ ajungæ ea pe mâna unor astfel de oameni.
— Væ referifli la Alda? a întrebat Thóra, cu sufletul la
guræ, pentru cæ se pærea cæ omul se retrægea iar în lumea
lui. Alda a avut o copilærie grea?
— Sper cæ mæcar øoimul a supraviefluit, a spus Magnús,
închizând ochii.

Încercærile ulterioare de a°l face pe bætrân sæ vor-
beascæ au fost zadarnice. Thóra stætea jos, cugetând,
incapabilæ sæ înfleleagæ ceva din ceea ce°i spusese. Ce era
cu øoimul æla? Sæ fi avut legæturæ cu vreo întâmplare din
viafla lui øi nimic de°a face cu cadavrele din pivniflæ sau
cu uciderea Aldei? Øi cine era copila despre care vorbea?

309

Capitolul 24

Sâmbætæ, 21 iulie 2007

Bella pærea realmente încântatæ de ea însæøi, stând în
holul hotelului øi sorbind dintr°o bæuturæ care pærea sæ
fie o cola simplæ, dar care conflinea, probabil, øi o mæsuræ
de rom. Când s°a aøezat alæturi de secretara ei, Thóra a
simflit foarte bine mirosul dulce de alcool.

— Sæ nu uifli cæ firma nu°fli deconteazæ bæuturile alcooli-
ce, a spus Thóra. E greu sæ pretinzi cæ ai nevoie de alcool
la muncæ, a adæugat ea, când a væzut ce faflæ a fæcut Bella.

Din difuzoarele aflate deasupra capetelor lor curgea
o muzicæ straniu de liniøtitoare; poate de asta îøi coman-
dase secretara ceva de bæut. Øi Thóra tânjea dupæ o Pina
Colada.

— Hai, mai lasæ°mæ, a spus Bella.
Apoi a mai luat o guræ de bæuturæ, încæ zâmbind

fercheø.
— Am væzut eu ce bonuri deconteazæ Bragi dupæ ce

merge la vreo întâlnire de afaceri.
Thóra a fost nevoitæ sæ recunoascæ faptul cæ parte-

nerul ei nu intra în niciun hotel færæ sæ treacæ øi pe la bar,
fie cæ se caza sau nu acolo peste noapte.

310

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Vrei sæ øtii ce°am descoperit la arhivæ? a întrebat
secretara, încæ trægând cu sete din pai. Am reuøit sæ intru.
Leifur æsta are tot oraøul la picioare. Numai ce°am amintit
de el øi mi°au øi deschis uøile arhivei.

— Da, toatæ lumea cautæ sæ°i facæ pe plac, a spus Thóra.
Deci ce°ai aflat? Bine cæ mæcar una dintre noi face
progrese, pentru cæ întâlnirea mea cu pærinflii lui Markús
n°a mers prea bine. Tatæl e în lumea lui øi mama e o
bætrânæ ironicæ cu care nu prea pofli discuta. De la el
n°am scos decât niøte vorbe færæ sens, despre un øoim øi
o copilæ, iar parfumul bætrânei mi°a dat dureri de cap.
N°ai gæsit nimic prin dosare despre vreun øoim, nu?

— Nu, a zis Bella. Cel puflin, nu în cele prin care m°am
uitat. Sunt milioane de dosare la arhivæ. Trebuie sæ øtii
bine ce caufli, iar eu n°am cæutat informaflii despre pæsæri.

Thóra a oftat.
— Of, probabil c°au fost numai niøte aberaflii de om
bætrân øi senil, a spus ea.

Dintr°odatæ, s°a gândit la María, soflia lui Leifur, care
avusese mult timp grijæ de socrul ei. Probabil cæ în timp
îl auzise vorbind despre tot felul de lucruri. Poate cæ, la
un moment dat, îi spusese vreun lucru important pe care
ea nu°l luase în seamæ. Thóra s°a gândit sæ încerce sæ se
întâlneascæ cu ea înainte sæ plece, ca sæ vadæ dacæ øtia
ceva. Era foarte probabil ca bætrânul sæ°i fi zis Maríei ceva
despre un øoim sau despre „biata copilæ“, dar în termeni
mai clari, care puteau indica mai bine dacæ acele lucruri
aveau sau nu vreo legæturæ cu cazul. Durerea de cap i se
înteflea. A dus o mânæ la frunte.

— Ghici ce? a spus Bella, dându°øi jos ochelarii. Am aflat
cæ Dadi øi Valgerdur, nevastæ°sa, øi°au construit singuri
casa, aøa cæ n°a mai locuit nimeni acolo înaintea lor.

311

Yrsa Sigurdardóttir

A pærut surprinsæ væzând cæ Thóra n°a avut aproape
nicio reacflie, dar a continuat:

— N°au avut niciun copil cât au stat acolo.
S°a uitat la Thóra, al cærei chip încæ nu træda nicio

emoflie.
— Dar dupæ erupflie au avut un fiu pe care l°au botezat

Adolf.
— Adolf ? a bombænit Thóra. Ce fel de om îøi numeøte

copilul Adolf?
Bella a pærut uøuratæ cæ Thóra se aræta, în sfârøit,

interesatæ de descoperirile ei.
— Ei bine, se pare cæ aøa l°au botezat. Fiul lor locuieøte

în Reykjavík øi, cæutându°i numele pe internet, am dat
peste un blog pe care scria cæ e violator. Mi°a fost greu sæ
pun lucrurile cap la cap — în secfliunea de comentarii
existæ multe ameninflæri la adresa lui fæcute de alfli
bloggeri care susflin cæ sunt prieteni cu victima. Øi într°o
însemnare de mai târziu, bloggerul spune cæ violatorul a
fost în sfârøit acuzat.

Thóra øi°a masat fruntea cu mâna, în încercarea de
a°øi alunga durerea de cap.

— Acuzat de viol? a zis ea. Pe cine a violat?
— Nu scria, dar uitându°mæ la data primei însemnæri,
mi°am dat seama cam când s°a întâmplat asta. Apoi am
verificat øi în arhiva ziarului Morgunbla∂´i∂´ øi am dat peste
un articol care pærea sæ aibæ legæturæ cu violul. Nu era
destul de interesant cât sæ°mi atragæ atenflia, dar, citin-
du°l, mi°am dat seama cæ despre asta era vorba, pentru
cæ scria cæ violatorul îi strecurase fetei în bæuturæ o pilulæ
contraceptivæ, ca sæ nu ræmânæ însærcinatæ.
— Ce?! a exclamat Thóra, consternatæ. Adicæ o pilulæ
de a doua zi? Nu°mi amintesc sæ fi citit asta nicæieri.

312

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— La cât de mic era articolul, cazul n°a atras atenflia øi
mæ îndoiesc c°ar fi ajuns în ziare, dacæ n°ar fi fost detaliul
æsta ciudat. Probabil cæ a apærut øi la øtiri, pentru cæ
mi°am dat seama cæ auzisem dinainte de caz, iar eu nu
citesc ziarele.

Thóra i°a fæcut semn unei chelnerifle care trecea pe
lângæ ele øi a comandat o Pina Colada. Ducæ°se naibii øi
durerea de cap, øi decontærile!

— Ia zi, a spus ea dupæ ce fata i°a luat comanda, ce scria
în articol?

— Cicæ Adolf æsta a agæflat°o pe fatæ într°un bar din
centru øi a dus°o la el acasæ, unde a violat°o, a spus Bella.
Ea era beatæ, dar s°a împotrivit. A doua zi dupæ viol s°a dus
la urgenfle, unde s°a constatat cæ avea vânætæi pe corp.

— A doua zi? a spus Thóra, încercând sã alunge bãnu-
iala care s°a strecurat imediat în mintea ei. De ce a aøtep-
tat atâta pânæ sæ meargæ la urgenfle sau la poliflie?

— În articol scria cæ a fost atât de devastatæ, încât, ini-
flial, nu s°a gândit sæ°l dea pe bærbat în judecatæ. Dar apoi
a început sæ sângereze ræu øi nu trebuia sæ°i vinæ menstrua-
flia, aøa cæ s°a dus la spital øi acolo a ieøit totul la ivealæ.
S°a constatat cæ sângerarea a fost cauzatæ de pilula contra-
ceptivæ. Cei din spital au fæcut presiuni asupra fetei, iar
ea le°a mærturisit totul de°a fir a pær. A declarat cæ nu
luase pastila de bunævoie øi cæ, probabil, i°o pusese viola-
torul în bæuturæ.

— Asta n°o sæ flinæ la tribunal, a spus Thóra. Cum va
dovedi cæ n°a luat pastila de bunævoie, dacæ regretæ cæ s°a
culcat cu el?

— Pæi, la percheziflie, s°au gæsit medicamentele în casa
bærbatului, a spus Bella. Ba chiar în cantitæfli mari, dupæ

313

Yrsa Sigurdardóttir

cum scrie în raport. La ce°i trebuie unui holtei pilule
contraceptive?

— Am înfleles, a zis Thóra. Mæ întreb dacæ Alda a fost
implicatæ cumva în asta, a zis ea, retoric, cu voce tare.
Când s°a întâmplat?

— Violul în sine a avut loc acum øapte luni, a ræspuns
Bella. Într°o sâmbætæ noaptea, dar fata s°a dus la urgenfle
abia luni dimineafla.

Pe atunci Alda încæ lucra în spital øi era posibil sæ°i
fi acordat asistenflæ victimei. Oare recunoscuse numele
atacatorului, date fiind legæturile ei cu cei din Insule?
Thóra nu înflelegea cum putea sæ°l ajute acel lucru pe
Markús. Desigur, era foarte puflin probabil sæ°l ajute
cumva, dar ea nu°øi permitea sæ fie selectivæ, pentru cæ
nu avea prea multe opfliuni la îndemânæ.

— Ai aflat cumva øi unde s°au mutat Dadi øi Valgerdur
dupæ erupflie? a întrebat°o ea pe Bella.

— S°au mutat în fiordurile de vest, a ræspuns secretara.
Femeia de la arhivæ mi°a arætat un tabel cu rezidenflele
noi ale tuturor celor evacuafli din Insulele Westmann,
întocmit la un an dupæ erupflie. Îi cunoøtea pe Dadi øi
Valgerdur øi øi°a amintit cæ s°au mutat într°o casæ goalæ
a unei rude de°ale lui Valgerdur. În dosar am væzut øi
cæ Dadi a lucrat pe un trauler, al cærui echipaj era din
Hólmavík, iar nevastæ°sa a ræmas sæ vadæ de casæ, mai ales
cæ abia næscuse.

Thóra i°a zâmbit Bellei øi a hotærât sæ nu°i mai spunæ
cæ a avea grijæ de un copil nu era totuna cu „a vedea
de casæ“.

— Øi Alda s°a mutat în vest cu pærinflii ei, a spus Thóra.
Poate cæ acolo s°au împrietenit mai bine cu Valgerdur.
Probabil cæ, în perioada aia, foøtii rezidenfli din Insule au

314

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

ræmas aproape unii de alflii. Asta ar putea explica de ce
era Alda interesatæ de moartea femeii.

— Oricum, în articol nu scria nimic despre personalul
de la urgenfle. Scria numai cæ fata pe care a violat°o Adolf
s°a prezentat la spitalul lor.

— Ar trebui sæ aflæm mai multe. Mæ întreb dacæ asta are
vreo legæturæ cu problema pe care a avut°o Alda la muncæ;
n°ar fi trebuit sæ°i acorde asistenflæ victimei, dacæ°l cunoø-
tea pe fæptaø.

— Dar eøti siguræ cæ°l øtia pe Adolf? a întrebat Bella.
— Nu, a ræspuns Thóra. Habar n°am dacæ°l øtia. Nici
Leifur, nici maicæ°sa nu øi°au amintit cum îl cheamæ, aøa
cæ, probabil, el n°a flinut legætura cu nimeni din Insule.

Thóra a oftat, gânditoare.
— Nu øtiu nici care sunt consecinflele legale într°o astfel
de situaflie. Probabil cæ Alda doar a luat ceva din dulapul
cu medicamente de la urgenfle sau a fæcut ceva similar,
dar poate cæ, din alte motive, colegele ei de muncæ nu
vor sæ discute despre problema asta. E posibil ca Adolf sæ
nu aibæ nicio legæturæ cu cazul lui Markús. El s°a næscut
dupæ erupflie, aøa cæ nu prea væd ce treabæ ar fi putut avea
el cu trupurile neînsufleflite din pivniflæ, dar cred cæ e ceva
comun în toate astea.
— Ori poate cæ cele douæ cazuri n°au nicio treabæ unul
cu altul, a sugerat Bella. S°au întâmplat øi lucruri mai
ciudate de°atât!
— Nu, nu cred, a spus Thóra, chiar dacæ nu prea avea
pe ce sæ°øi întemeieze bænuiala. Cel mai ræu însæ e cæ am
senzaflia cæ familia lui Markús îmi ascunde ceva. În mod
normal, orice mamæ ar pune interesele fiului ei mai
presus de ale soflului, mai ales cæ bærbatul ei e deja bætrân,
iar Markús mai are jumætate de viaflæ înainte.

315

Yrsa Sigurdardóttir

— Nu øtiu ce sæ zic, a spus Bella, trægând în continuare
din pai. Eu n°am pe nimeni øi n°am nici copii, aøa cæ nu
øtiu ce°aø face, dac°aø fi în locul ei.

A apærut o chelneriflæ cu bæutura Thórei. Nu era cea
cæreia îi ceruse comanda; noua chelneriflæ era mult mai
bætrânæ øi pærea sætulæ de viaflæ. fiinea în mânæ o tavæ pe
care se afla un pahar înalt plin cu o bæuturæ cremoasæ øi
decorat cu o umbreluflæ øi o cireaøæ verde, specialæ pentru
cocteiluri. Thóra i°a mulflumit femeii øi i°a spus numærul
camerei. Chelnerifla l°a notat øi s°a întors sæ plece, dar
Thóra a oprit°o.

— Øtifli cumva pe cineva care cunoaøte foarte bine
evenimentele din timpul erupfliei øi pe oamenii din
Insule, în general? a întrebat°o ea. Cineva care ar fi de
acord sæ stea de vorbæ cu noi?

Femeia s°a uitat la Thóra.
— Nu vrefli mai bine sæ mergefli la teatru øi sæ vedefli
piesa despre erupflie? E foarte renumitæ.

A fæcut un semn cu mâna înspre ceas.
— Urmætorul spectacol începe în mai puflin de°o oræ.
— Nu, e prea puflin, a spus Thóra. Mæ intereseazæ sæ
gæsesc pe cineva care poate sæ°mi ræspundæ la niøte
întrebæri despre anumifli rezidenfli.

A zâmbit, sperând cæ femeia nu intenfliona sæ°i cearæ
alte explicaflii.

Chelnerifla a ridicat din umeri.
— Pæi, multor oameni de aici le place sæ povesteascæ
despre catastrofæ. Majoritatea vor sæ vorbeascæ despre
experienflele personale, dar mæ gândesc cæ væ intereseazæ
sæ discutafli cu cineva care væ poate spune mai mult de
atât, a zis femeia.

Thóra a dat din cap.

316

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Da, øtiu pe cineva care væ poate ajuta, a spus ea. Îl
cheamæ Paddi Cârligul øi øtie tot despre oamenii din
Insule. Se zice cæ toatæ viafla lui a stat în Insule, mai puflin
atunci, cu evacuarea. Øtie mai multe decât oricine alt-
cineva despre oamenii locului. În plus, îi place la nebunie
sæ bârfeascæ; cred cæ o sæ væ fie mai greu sæ°l oprifli din
vorbit decât sæ°l facefli sæ vorbeascæ. Uneori spune lucruri
ambigue, dar îi place sæ°øi dea cu pærerea despre orice.

— Øi unde°l pot gæsi pe omul acesta? a întrebat Thóra,
neræbdætoare.

— Are o barcæ cu care face curse turistice. Se ocupæ în
special cu pescuitul la mare adâncime. Ar fi bine sæ væ
rezervafli un loc pentru una dintre cælætoriile lui, altfel nu
øtiu dacæ apucafli sæ vorbifli cu el. E plecat mereu în
excursii øi nu cred c°ar accepta sæ lipseascæ de la muncæ.

Le°a zâmbit.
— Vrefli sæ°l sun eu øi sæ væ fac o rezervare?

Thóra i°a mulflumit femeii øi a acceptat oferta ei. N°o
interesa tipul cælætoriei: putea la fel de bine sæ admire
peisajul sau sæ meargæ la pescuit. A sorbit din bæuturæ øi
s°a bucurat o clipæ de gustul dulce de nucæ de cocos.

— Ei bine, i°a zis ea Bellei, hai sæ ne luæm cizmele
de pescar!

Leifur stætea la capul patului tatælui lui, aflat în
încæperea pe care o amenajase familia special pentru el
la parter, odatæ ce Klara hotærâse cæ nu se mai cuvenea
ca soflul ei sæ doarmæ în dormitorul principal. O vreme,
Magnús o trezise pe nevasta lui în toiul nopflii ca s°o
întrebe cine era, cât era ceasul sau chiar cine era el. Când
comportamentul lui din timpul nopflii începuse sæ devinæ
din ce în ce mai iritabil øi mai violent, femeia s°a sæturat.

317

Yrsa Sigurdardóttir

Aveau douæ opfliuni: fie îl internau într°un cæmin pentru
bolnavi de Alzheimer, fie aranjau sæ aibæ parte de asis-
tenflæ la domiciliu, astfel încât Klara sæ nu mai fie nevoitæ
sæ°i poarte de grijæ cât era ziua de lungæ. Leifur a cercetat
rafturile cu cærfli — numai ele mai ræmæseseræ din mobi-
lierul original al cabinetului de odinioaræ. Restul fusese
dus în pivniflæ øi urma sæ fie dat în stânga øi°n dreapta
dupæ moartea pærinflilor lui. Sau aruncat. El øi María
n°aveau loc pentru astfel de lucruri, iar pe copiii lui nu°i
interesa mobila folositæ, chit cæ era moøtenire de familie.
Se pærea cæ nu le pæsa nici cæ era de calitate mult mai
bunæ decât mobila modernæ, øi nici cæ valora o avere.
Probabil cæ, în ultimii opt ani, de când se mutase la casa
lui, fiul lui Leifur schimbase mai multe canapele decât
schimbaseræ bætrânii în toatæ viafla lor de oameni
cæsætorifli. María se tot lamenta cæ trebuiau sæ renoveze
casa øi sæ schimbe mobilierul, ori sæ vândæ casa cu totul
øi sæ°øi facæ alta. Leifur amânase sæ ia o astfel de decizie,
dar øtia cæ se apropia vremea în care fie se supunea
dorinflelor nevesti°sii, fie risca s°o piardæ chiar pe ea. Se
schimbase ceva în conduita ei: deøi ridica mereu aceleaøi
pretenflii, o fæcea cu tot mai puflinæ convingere. Asta°l
enerva, pentru cæ øtia cæ renunflarea preceda, adesea,
luarea unei decizii drastice. Dacæ æsta era primul pas pe
care°l fæcea ea cætre libertatea dupæ care râvnea atât de
mult øi pe care, în mintea ei, o asocia cu Reykjavíkul:
libertatea de a merge la cumpæræturi øi de a hoinæri aiurea
din cafenea în cafenea, libertatea de a fi invidiatæ de
prietene pentru toate posesiunile ei materiale? Dacæ ar fi
divorflat de Leifur, ar fi putut sæ°øi cumpere tot ce°i dorea
sufletul. Când se cæsætoriseræ, cuplurile nu aveau obiceiul
sæ încheie contracte prenupfliale, dar chiar dacæ ar fi

318

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

existat acest obicei, Leifur tot n°ar fi rugat°o pe María sæ
semneze un astfel de contract.

Øi°a luat privirea de la rafturile demodate care,
pare°se, începuseræ sæ se încline puflin. Nu erau singurele
lucruri din cameræ care oglindeau faptul cæ familia lor era
în declin. Leifur s°a uitat la tatæl lui, care dormea. Toate
træsæturile de altædatæ dispæruseræ de pe chipul bætrânului.
Avea tenul palid øi maxilarul puternic, scobit, ceea ce
fæcea ca buzele øi dinflii lui sæ paræ nefiresc de mari. Pe
obraji øi pe buze avea pete de bætrânefle. La colflul gurii îi
scânteia saliva, iar Leifur a privit în altæ parte. Lui îi
datorau tot ce aveau; tatæl lui trebuia sæ ræmânæ acasæ
atâta cât se putea. Leifur nu øi°l putea imagina pe bætrân
locuind alæturi de oamenii care°l øtiau de pe vremea când
fusese unul dintre stâlpii comunitæflii locale, oameni care,
acum, ar fi trebuit sæ°l îngrijeascæ de parcæ ar fi un copil
mic. Numai cæ bætrânul nu avea deloc øarmul irezistibil
al unui copil, care°i face pe oameni sæ°i schimbe bucuroøi
scutecele øi sæ°l øteargæ de salivæ øi vomæ. María încercase
sæ°l convingæ cæ, dacæ se mutau în Reykjavík, puteau sæ°l
ducæ pe tatæl lui într°un cæmin unde nu°l øtia nimeni.
Leifur accentuase ideea cæ nu°l puteau interna într°un
cæmin din Reykjavík, unde listele de aøteptare erau lungi.
Ei aveau sæ fie printre ultimii pe listæ, indiferent de cât
de mulfli bani ar fi fost dispuøi sæ dea pentru asta. Aøa cæ
era mai bine sæ ræmânæ în Insule; nu câøtigau nimic, dacæ
se mutau în Reykjavík. Sigur, ceva s°ar fi schimbat:
María ar fi avut mai mult timp pentru ea øi mai puflin
pentru socrul ei.

María avea multe pe cap. Ea avea grijæ de bætrân în
cea mai mare parte a timpului øi, deøi pærea greu de crezut,

319

Yrsa Sigurdardóttir

fæcea asta færæ sæ se plângæ øi færæ sæ aøtepte recunoøtinflæ
sau recompense din partea Klarei øi a lui Leifur. Merita o
mobilæ nouæ øi Leifur intenfliona sæ°i accepte propunerea
imediat ce ea avea sæ mai aducæ vorba de asta. O s°o ia
cu totul prin surprindere. Poate cæ o sæ°i dea de înfleles
cæ vor cumpæra chiar øi un apartament în unul dintre
blocurile noi de pe strada Skúlagata, astfel încât ea sæ
poatæ ajunge mai repede în Reykjavík, sæ°l viziteze pe fiul
lor øi sæ petreacæ puflin timp liber departe de casæ.
Oricum, venise vremea sæ angajeze pe cineva s°o ajute;
cel mai bine ar fi fost sæ gæseascæ o asistentæ sau o îngriji-
toare, poate chiar una stræinæ. Aceasta nu trebuia sæ°l flinæ
pe bætrân de vorbæ — de asta putea sæ se ocupe mama
lui. Asistenta putea sæ doarmæ în cameræ cu el, ca sæ nu
mai fie nevoifli sæ°l încuie pe bætrân acolo în timpul
nopflii. Leifur era îngrijorat cæ i se putea întâmpla ceva
în timp ce dormeau cu toflii, cu toate cæ nu øtia exact ce.
În camera tatælui lui nu existau prea multe lucruri cu care
s°ar fi putut ræni, numai cæ ieøirile lui nervoase deveniseræ
tot mai imprevizibile; de curând, împinsese televizorul
de pe stativul lui øi°l spærsese. Când Leifur l°a întrebat de
ce fæcuse aøa ceva, bætrânul se uitase, pur øi simplu, la el
øi dæduse din cap, ca un copil mic care nu recunoaøte cæ
a fæcut o prostie. Trecuseræ numai câfliva ani de când
cumpærase televizorul øi°l adusese acasæ, chemându°i pe
Leifur øi María ca sæ°l vadæ, mai ales cæ pærinflii lui Leifur
nu°øi cheltuiau banii prea des pe obiecte de lux. Leifur
încæ°øi amintea cât de mândru fusese tatæl lui, cât de
frumoase i se pæruseræ culorile de pe ecranul mare.

Bætrânul a bombænit ceva øi Leifur s°a întors spre el.
Tatæl lui a deschis ochii øi a zâmbit vag. Avea buza de jos
atât de uscatæ, încât, când a zâmbit, aceasta i°a cræpat øi

320

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

a sângerat uøor pe alocuri, însæ færæ ca lichidul sæ se
scurgæ peste marginile vineflii ale buzelor.

Era ca øi cum sângele din vene obosise la fel de mult
precum creierul bætrânului. Zâmbetul i°a dispærut de pe
buze la fel de repede cum i°a apærut, iar Leifur a crezut
cæ de vinæ era durerea pe care o simflea în buza cræpatæ.
Dar nu a fost aøa. Cu o luciditate raræ, bætrânul s°a uitat
flintæ în ochii lui Leifur. Privirea nu°i øovæia deloc.

— Am fost tare nedrepfli cu ea, a spus el, apucându°l
strâns pe fiul sæu de partea de sus a braflului.

Simflind degetele osoase ale bætrânului, Leifur s°a
gândit cæ, dacæ ar fi închis ochii, øi°ar fi putut imagina
cu uøurinflæ cæ°l flinea un schelet de brafl.

— Cu cine, tatæ? a întrebat Leifur, cu calm. Ai visat urât?
— Cu Alda, a ræspuns bætrânul. Mæ ierfli, nu°i aøa?
— Eu? a întrebat Leifur, surprins. Sigur cæ te iert, tatæ.
— Ce bine! a ræspuns bætrânul. Øtiu cæ°fli plæcea mult de
ea, Markús.

A închis ochii.
— Sæ nu întârzii la øcoalæ, bæiete, a spus el, dându°i
drumul lui Leifur. Sæ nu întârzii.

Leifur renunflase de mult sæ se mai supere pe tatæl lui
cæ nu°l recunoøtea, cu toate cæ°øi amintea cât îl duruse
prima datæ când trecuse prin asta: tatæl lui îi spusese
secretarei cæ°øi va lua liber în weekend øi cæ°l va læsa pe
Leifur în locul lui, dar când a dat sæ rosteascæ numele
fiului, a ræmas cu gura cæscatæ la Leifur, la fel de surprins
ca fiul sæu cæ nu reuøea sæ°øi aducæ aminte cum îl chema.

— N°o sæ întârzii, a spus Leifur, ridicându°se øi pregætin-
du°se sæ plece.

Bætrânul aproape adormise øi Leifur îl deranja, stând
în continuare cu el.

321

Yrsa Sigurdardóttir

— Crezi cæ øoimul o sæ fie bine? a spus cu o voce stinsæ,
pe când Leifur se stræduia sæ deschidæ uøa færæ sæ°i scârflâie
balamalele.

— Da, tatæ, a øoptit Leifur. Øoimul o sæ fie bine. Nu°fli
face griji.

A închis uøa în urma lui, derutat. Nu°øi amintea ca
taicæ°sæu sæ fi fost vreodatæ aøa de pasionat de pæsæri, cu
excepflia papagalilor de mare, care fuseseræ mâncarea lui
preferatæ. Acum, cæ trebuiau sæ°i dea de mâncare cu forfla,
nu°i pregætea nimeni niciodatæ papagali de mare, ci
numai mâncæruri care puteau sæ°i fie introduse mai uøor
în guræ, færæ riscul de a se îneca. Leifur nu°l mai auzise
niciodatæ pe taicæ°sæu vorbind despre øoimi. Poate cæ
vorbele lui erau numai niøte bazaconii rostite la întâm-
plare, niøte amintiri confuze ori poate chiar secvenfle din
cine øtie ce emisiune televizatæ, care încæ°øi fæceau loc în
mintea încefloøatæ a bætrânului. Indiferent de ce însemna
pasærea aceea pentru el, era pæcat cæ pærea incapabil
sæ uite lucrurile rele din viaflæ øi sæ øi le aminteascæ
numai pe cele bune. Evident cæ nu era drept sæ°øi amin-
teascæ de Alda.

Nu era drept deloc.

322

fiction connection

Capitolul 25

Sâmbætæ, 21 iulie 2007

În timp ce barca se îndepærta de chei, Thóra a væzut
doi bæiefli în costume de scafandru, care înotau pe lângæ
port, øi le°a fæcut cu mâna. Unul i°a ræspuns la salut, dar
celælalt, care pærea sæ fie cu câfliva ani mai mare, s°a purtat
ca øi cum n°ar fi væzut°o, continuând sæ înoate în urma
unei bærci mici care pæræsise portul odatæ cu cea în care
se aflau Thóra, Bella øi ghidul lor.

— Nu e interzisæ vânætoarea papagalilor de mare? l°a
întrebat Thóra pe bærbatul cu fafla bætutæ de vânt, care
stætea la cârmæ, când a væzut plasele aøezate la rând din
cealaltæ barcæ. Am citit undeva cæ, de câfliva ani încoace,
sunt din ce în ce mai rari, a adæugat ea, întrebându°se
dacæ vorbea ca o rezidentæ din Insule.

— Da, da, a spus bærbatul, vædit neimpresionat. Nu e o
interdicflie, doar o recomandare. Oamenii pot vâna
papagali de mare pentru consum propriu atâta vreme cât
nu afecteazæ colonia.

— Asta fac øi oamenii æia? a întrebat ea, arætând înspre
barca micæ ce era pe punctul de a°i depæøi.

323

Yrsa Sigurdardóttir

Paddi Cârligul le°a fæcut cu mâna celor trei bærbafli,
care l°au salutat øi ei. Niciunul n°a zâmbit, fiind cu toflii
total inexpresivi. Thóra l°a privit pe Paddi cârmind øi
cercetând marea cu privirea. Când îl întâlniseræ, fusese
uøuratæ sæ constate cæ omul avea ambele mâini, pentru
cæ se tot întrebase de la ce îi venea porecla „Cârligul“.
Navigând dincolo de Heimaklettur, au væzut un tânær în
vârful dealului, mult deasupra lor. În jurul lui se aflau o
græmadæ de papagali de mare morfli. Alæturi avea o plasæ
øi înfipsese un steag galben într°un petic de iarbæ din
spatele lui. Papagalii zburau în cerc în jurul lui.

— La ce°i trebuie steagul? a întrebat Thóra, presupu-
nând cæ era vorba de vreo mæsuræ de precauflie.

— Papagalii de mare sunt curioøi din fire, a ræspuns
Paddi Cârligul dupæ ce s°a uitat în sus, ca sæ vadæ la ce se
referea Thóra. Se apropie de steag ca sæ°l cerceteze, øi aøa
bæiatul îi prinde mai uøor.

— Dar are aøa o familie mare? a spus Thóra, fiind
surprinsæ de numærul mare al papagalilor care zæceau ca
niøte butaøi doborâfli de jur împrejurul tânærului vânætor.

— Dacæ aliniezi papagalii de mare aøa, æia care zboaræ
se liniøtesc, a ræspuns Paddi, alegând sæ ignore remarca
disprefluitoare a Thórei despre numærul mare al papagali-
lor. Pentru cæ nu øtiu ce s°a întâmplat cu semenii lor, ei
se gândesc cæ nu pæflesc nimic dacæ se apropie de locul
cu pricina.

Thóra s°a hotærât sæ nu mai întrebe nimic despre
vânætoarea papagalilor de mare. Øtia cæ bærbatul o vedea
ca pe o puicuflæ tipicæ de la oraø, care nu øtia nimic despre
vânætoare øi care n°avea aproape niciun drept sæ comen-
teze. Îl înflelegea; øi pe ea o enerva cumplit când activiøtii
stræini fæceau campanii împotriva vânætorilor de balene

324

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

din apele islandeze. Nu voia sæ°l ofenseze pe cæpitan, aøa
cæ s°a mulflumit sæ°l urmæreascæ liniøtitæ pe bæiatul de pe
deal rotindu°øi plasa în cercuri largi deasupra capului. A
zâmbit în sinea ei când papagalul de mare pe care pusese
ochii individul a scæpat ca prin urechile acului øi øi°a
continuat zborul greoi. fiinea cu papagalii de mare; erau
fermecætori, aøa mici øi neîndemânatici cum pæreau. În
broøura pe care o citise Thóra cât aøteptase sæ se schimbe
Bella, scria cæ papagalii de mare îøi alegeau o singuræ
pereche pentru toatæ viafla. Toamna, fiecare membru al
perechii pleca sæ°øi vadæ de treburile lui, dar masculul
revenea la cuib cu câteva sæptæmâni mai devreme ca
femela. Pe Thóra a impresionat°o foarte mult sæ afle cæ,
pânæ la sosirea ei, masculul fæcea curat în cuib, astfel
încât locul sæ fie prezentabil pentru perechea lui. Când
palatul lor era demn de o reginæ, masculul se aøeza la
intrare øi îøi aøtepta perechea. Thóra a fost la fel de uluitæ
sæ afle cæ, dacæ femela nu se mai întorcea la cuib, mascu-
lul îøi alegea o altæ pereche, pe care însæ o dædea afaræ
imediat dacæ se întâmpla sæ se întoarcæ prima femelæ.

— Avem mult de mers? a întrebat ea, væzând cæ se du-
ceau tot mai în larg.

— Dacæ vrefli sæ prindefli ceva, trebuie sæ ieøim cât de cât
în larg, a spus Paddi, uitându°se cercetætor în zare, de
parcæ s°ar fi aøteptat sæ vadæ dintr°o clipæ în alta bancuri
de peøti særitori.

— Nu mæ deranjeazæ dacæ nu prindem nimic, a ciripit
Bella. Eu nu mænânc peøte. Are un gust groaznic.

Thóra s°a întors spre ea øi s°a încruntat cu subînfle-
les — trebuiau sæ°l menajeze pe Paddi, iar Bella nu era
deloc de ajutor. La rândul ei, Bella i°a aruncat Thórei
o privire aprigæ, apoi a adæugat:

325

Yrsa Sigurdardóttir

— Totuøi, papagalii de mare sunt absolut delicioøi.
Thóra a ræsuflat uøuratæ.
Paddi Cârligul a bombænit ceva de neînfleles øi a

continuat sæ cerceteze cu privirea apele liniøtite. Vremea
nici cæ putea fi mai bunæ. Razele soarelui jucau deasupra
valurilor mici, creând o mare de luminæ strælucitoare.

Paddi a oprit barca chiar în apropierea insulei
Bjarnarey. Pe stâncile abrupte øi înalte ale dealului care
se ridicau din mare se vedeau frânghiile folosite de
oameni pentru a se cæflæra pânæ în zona ierboasæ din
vârful insulei, unde se afla o cabanæ frumoasæ de vânæ-
toare. Thóra n°ar fi urcat pânæ acolo pentru nimic în
lume. Iar în caz cæ totuøi ar fi urcat, acolo ar fi ræmas —
deoarece n°ar fi avut curaj sæ mai coboare vreodatæ.

— Sæ încercæm aici, a spus bætrânul marinar, øtergân-
du°øi mâinile pe blugii zdrenflæroøi. Ar trebui sæ prin-
dem ceva.

Un cârd de pescæruøi care plutea deasupra bærcii s°a
abætut în jos, planând pe apæ øi apoi legænându°se în
ritmul valurilor. Evident cæ sperau sæ primeascæ ceva de
mâncare.

— Ei bine, øi°acum începe marea aventuræ, a spus Paddi,
fæcându°le semn sæ se îndrepte spre puntea inferioaræ,
unde, alæturi de un butoi færæ capac, erau aøezate mai
multe lansete zdravene.

Paddi i°a dat fiecæreia câte°o centuræ de piele cu o
prinsoare pentru bæfl øi le°a ajutat sæ øi le prindæ. Spre
norocul Bellei, centura a cuprins°o la fix peste talie, iar
ea a ascultat calmæ comentariile pe care le°a fæcut Paddi
pe tema asta, færæ sæ roøeascæ. Marinarul le°a arætat cum
trebuiau sæ stea, apoi øi°a prins øi el centura øi s°a aøezat
alæturi de ele.

326

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Luafli aminte, firul trebuie sæ ajungæ pe fundul apei,
a spus el, prizând niøte tutun. Acolo stau peøtii, a conti-
nuat apoi pescarul, privindu°le cu ochi critici.

Thórei i°au alunecat ochelarii de soare de pe nas, dar
n°a îndræznit sæ ia mâna de pe undiflæ de teamæ cæ ar
putea sæ scape în apæ.

Thóra s°a rugat în gând ca la momeala ei sæ nu tragæ
niciun peøte øi s°a stræduit sæ nu lase firul în jos pânæ pe
fundul apei, aøa cum le recomandase Paddi. Era greu,
habar n°avea pânæ la ce adâncime ajunsese. La cât de
bine se pricepea ea la pescuit, firul putea sæ fie deja jos
de tot, în mijlocul unui banc de peøti înfometafli. S°a uitat
din nou înspre Heimaey, unde se putea vedea clar lava
nou formatæ.

— Ce catastrofæ a mai fost øi aia, a zis ea, adresându°i°se
lui Paddi.

— Adicæ erupflia? a întrebat el.
Lanseta lui a tresærit uøor øi bærbatul s°a apucat sæ

mulineze.
— Da, a spus Thóra, trecând bæflul cu neîndemânare

peste umær øi înapoi peste parapet în timp ce Paddi le
aræta amândurora cum sæ procedeze. Locuiafli aici atunci?

— Da, locuiesc aici de când mæ øtiu, a ræspuns el, încæ
mulinând. Bine a mai fost!

Thóra n°a înfleles ce°a vrut sæ zicæ prin remarca aceea.
— Ce°afli luat cu dumneavoastræ din casæ când s°a fæcut
evacuarea? a întrebat ea, curioasæ.

Ce°ar fi putut lua cu el un astfel de om? O undiflæ de
pescuit sau sticla cu whisky-ul preferat?

— Pe nevastæ°mea, a ræspuns Paddi, strângând firul.
Øi bine°am fæcut, cæci casa mea a fost printre primele

327

Yrsa Sigurdardóttir

acoperite de lavæ. Færæ casæ, mi°aø fi gæsit cu greu altæ
nevastæ.

S°a aplecat înspre bæfl øi a mulinat cu mare efort.
A tras la suprafaflæ doi eglefini. Paddi a scos cârligele øi a
aruncat în butoi peøtii care se zvârcoleau. Thóra øi Bella
s°au uitat prosteøte într°acolo, auzind dinæuntru niøte
bætæi zgomotoase. Amândouæ crezuseræ cæ bærbatul o sæ
omoare peøtii, iar nu cæ o sæ°i lase sæ moaræ încet. Paddi
s°a øters pe mâini cu un prosop jegos atârnat de una
dintre barele scærii øi s°a întors din nou spre cele douæ
femei care încæ se uitau nedumerite la butoi.

— Prindefli beflele mai bine, a spus el, îndreptându°se
spre ele, moment în care cele douæ femei s°au chinuit,
dar aproape în van, sæ°i urmeze sfatul. Asta dacæ vrefli sæ
prindefli øi dumneavoastræ vreun peøte!

Bella a scos un flipæt când firul ei s°a întins pe ne-
aøteptate.

— Am prins unul! a strigat ea în gura mare, ca s°o audæ
pânæ øi oamenii din cabanæ, aflafli la sute de metri dea-
supra lor. Acum ce fac?

Bætrânul s°a dus lângæ ea. Era aøa de cræcænat, cæ
pânæ øi butoiul pentru peøte ar fi încæput lejer între ge-
nunchii lui. A ajutat°o pe Bella sæ mulineze, ca sæ scoatæ
prada afaræ; o sebastæ atât de micæ, cæ de°abia ajungea
pentru un aperitiv. Pescæruøii au flipat, bucuroøi cæ se
întâmpla, în sfârøit, ceva.

— Væ rog, haidefli sæ°l aruncæm înapoi în apæ! a spus
Thóra, implorând. E aøa de mic, bietul de el.

Îi era milæ de bietul peøte care se zbætea în cârlig.
— E prea rænit ca sæ mai supraviefluiascæ?
— Nu, nu, a spus Paddi, pe un ton calm, punându°øi
mænuøile de cauciuc.

328

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra øi°a amintit cæ sebasta putea fi otrævitoare,
dacæ intra în contact cu o ranæ nevindecatæ. Habar n°avea
unde flinea peøtele otrava, dar, væzând cu câtæ grijæ l°a
scos Paddi din cârlig, s°a gândit cæ otrava se afla, probabil,
în piele. Pescarul a ridicat peøtele care se chinuia sæ respire.

— Sæ°i dau drumul? Mie mi°e totuna, sæ øtifli.
Thóra øi Bella au dat aprobator din cap la unison øi

l°au privit fericite pe Paddi azvârlind peøtele peste bord,
dar sebasta, în loc sæ sægeteze apele, a ræmas plutind pe
o parte. Se pærea cæ încerca sæ înoate cu aripioara care
se zbætea.

— De ce nu înoatæ? a întrebat Thóra, încercând sæ°øi
pæstreze calmul. E mai rænit decât afli zis?

Era furioasæ pe bærbat.
— Of, a zis Paddi, insensibil. Am uitat… Peøtele æsta
înoatæ în ape adânci øi, când iese la suprafaflæ, se umple
cu aer. Mai bine°l bægam în butoi.
— Cum afli putut sæ uitafli aøa ceva? s°a lamentat Thóra.
— Dragæ doamnæ, eu nu prea obiønuiesc sæ dau drumul
præzii, a zis Paddi, morocænos.

Thóra n°a putut sæ°øi dea seama dacæ era supærat pe
ea sau pe el însuøi.

Pescæruøii s°au adunat în jurul peøtelui amærât, care
încæ zæcea pe o parte, scufundat pe jumætate în apæ øi
dând din aripioara aflatæ la suprafaflæ, în încercarea de a
înota. Pescæruøii s°au apropiat de el. Thóra n°a putut sæ
se uite, nefiind deloc dornicæ sæ asiste la ceea ce urma sæ
se întâmple. Se simflea incomod øi începea sæ regrete cæ°øi
comandase bæutura aia în bar. Dintr°odatæ, i s°a fæcut
greaflæ din cauza bærcii care se legæna øi a mirosului de
peøte din butoi. A închis ochii øi a tras aer pe guræ, sim-
flindu°se puflin mai bine. Însæ senzaflia de greaflæ a apærut

329

Yrsa Sigurdardóttir

iar când a deschis ochii øi a væzut cæ peøtele era încæ prins
într°o luptæ pe viaflæ øi pe moarte, care se prelungea færæ
speranflæ pentru el. Un pescæruø a întins gâtul øi a ciugulit
din el. Tofli trei stæteau unul lângæ altul pe barcæ, privind
scena în liniøte.

Thóra îøi dorea fie sæ fi tæcut din guræ când scoseseræ
peøtele la suprafaflæ, fie sæ fi avut un minciog ca sæ°l
pescuiascæ iar din apæ. Dintr°odatæ, tofli pescæruøii s°au
adunat la un loc în jurul sebastei, ciugulind°o cu înverøu-
nare. Peøtele s°a mai zbætut de câteva ori, dupæ care, spre
uøurarea Thórei, a murit. Când pescæruøii øi°au luat zborul
din nou, sætui øi împlinifli, nu mai ræmæsese aproape
nimic din sebastæ. Paddi s°a întors spre Thóra øi Bella,
observând groaza de pe chipul amândurora.

— Sigur væ place pescuitul la mare adâncime? a întrebat
el. Dacæ vrefli, putem sæ admiræm priveliøtea øi sæ læsæm
pescuitul.

— Cred cæ ar fi mai bine, a ræspuns Thóra, iar Bella a
dat din cap. Nu suntem fæcute pentru pescuit.

Thóra i°a zâmbit pescarului.
— Haidefli sæ facem un tur scurt. Ca sæ fiu sinceræ, am ales
sæ facem cælætoria asta ca sæ væ întreb câteva lucruri —
am aflat cæ dumneavoastræ cunoaøtefli cel mai bine viafla
oamenilor din Insule.
— Deci asta era, a spus Paddi, luat prin surprindere. Pæi,
de ce n°afli zis aøa de la bun început?
— N°am vrut sæ væ ræpesc prilejul de a pescui øi m°am
gândit cæ le putem îmbina pe ambele, øi pescuitul, øi
conversaflia.

Au pornit spre puntea superioaræ, de unde magnifica
priveliøte se vedea cel mai bine, iar Paddi a luat iar cârma
în mâini.

330

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Bænuiesc c°afli auzit despre cadavrele din pivniflæ,
a spus Thóra. Lucrez pentru Markús Magnússon, despre
care, din pæcate, se spune c°ar fi implicat în caz.

— Am auzit, a zis Paddi, cu privirea aflintitæ înainte.
Oraøul æsta e mic øi, când o øtire ca asta ajunge în ziare,
toatæ lumea aflæ de ea, inclusiv eu.

— Deci probabil cæ øtifli øi cæ Alda Thorgeirsdóttir a fost
omorâtæ øi cæ Markús este suspect?

Bætrânul a pufnit:
— Poliflia din Reykjavík se înøalæ amarnic crezând cæ
Markús ar fi fost în stare sæ se atingæ mæcar de°un fir de
pær de-al Aldei, a spus el, uimit. Pe vremuri, fata asta
a fost lumina ochilor lui. Pe mine nu mæ intereseazæ prea
mult iubirile astea adolescentine, dar de sentimentele lui
øtiam. Toatæ lumea øtia. Poate mai puflin Alda. Pânæ øi
Gudni spune cæ arestul e o prostie, øi øtie el ce spune, cæ
a fæcut câteva gafe în munca lui.

Deøi pe Thóra o încânta sæ audæ pærerea lui Paddi
despre caz, nu era în cæutare de martori care sæ vorbeascæ
despre caracterul lui Markús.

— Avefli idee cine au fost bærbaflii din pivniflæ? a spus ea.
E destul de limpede c°au fost stræini.

— Da, cred cæ britanici, a zis Paddi.
Se vedea clar cæ pescarul nu exagerase când îi spusese

cæ veøtile se ræspândeau repede în Insule.
— Nu era niciun britanic prin zonæ în noaptea în care

a început erupflia, dacæ asta vrefli sæ aflafli.
— Øi nici puflin mai înainte? a întrebat Thóra. Cineva

care putea sæ disparæ, oamenii crezând, efectiv, cæ a
plecat? Când dispare cineva, oamenii nu se gândesc din
prima c°a fost ucis. Mai ales dacæ e vorba de un grup de
bærbafli.

331

Yrsa Sigurdardóttir

— Au fost niøte stræini în Insule cam cu o sæptæmânæ
înainte sæ erupæ vulcanul, a zis el. Dar au plecat înainte
de erupflie. Mult înainte.

— Suntefli sigur? a întrebat Thóra. Poate cæ n°au ajuns
prea departe, ci chiar în pivnifla de pe strada Sudurvergur.

— Nu, nu, a spus Paddi, uitându°se flintæ la o gâscæ de
mare care°øi luase zborul de pe apæ când barca lor s°a
apropiat prea mult de ea. I°am væzut eu ieøind în larg.
Niøte proøti! Vremea era cam rea când au plecat din port.
Aveau o barcæ veche øi rablagitæ øi m°am gândit c°ar fi
fost bine s°o repare înainte sæ porneascæ la drum. Aøa cæ
i°am urmærit cu privirea când au plecat. Sunt sigur c°au
ajuns la destinaflie.

— Am vorbit cu mulfli oameni øi nu mi°a zis absolut
nimeni nimic despre asta, a spus Thóra, surprinsæ. Ori
avefli dumneavoastræ o memorie bunæ, ori e ceva dubios
la mijloc.

Paddi s°a întors cætre ea, zâmbind.
— Fireøte, unii oameni au o memorie mai bunæ ca alflii,
a spus el. Nu e nimic dubios la mijloc, lucrurile sunt
simple: velierul de pescuit n°a poposit mult în zonæ.
A acostat seara øi a plecat a doua zi de dimineaflæ. N°a
apucat sæ°l vadæ prea multæ lume.
— Øi l°afli væzut dumneavoastræ plecând? a spus Thóra.
— Da, eu mergeam des în port, la fel ca acum. Nu s°a
schimbat mare lucru. Nevastæ°mea îmi zicea sæ închiriez
un buldozer øi sæ mut casa acolo, ca sæ nu mai bat atâta
drumul de acasæ pânæ în port.

S°a uitat în sus, spre cer.
— Dumnezeu s°o odihneascæ în pace.

Apoi øi°a reluat povestirea — spre uøurarea Thórei,
care nu øtia niciodatæ ce sæ spunæ în asemenea momente.

332

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Îmi amintesc cæ°mi înøirasem uneltele pe°acolo øi
cæ°mi reparam barca, pentru cæ se anunflase vreme rea. Øi
m°am pomenit cu velierul æsta intrând în port. Bærbaflii
de la bord mi°au strigat ceva într°o limbæ stræinæ øi, deøi
n°am înfleles ce°au spus, mi°am dat seama cæ mæ întrebau
unde puteau sæ acosteze. Le°am indicat un loc liber øi asta
a fost tot.

— Øtifli de ce naflionalitate erau sau câfli bærbafli se aflau
la bord? a întrebat Thóra.

Paddi Cârligul a dat din cap.
— Cred cæ erau niøte britanici împuflifli, a spus. Am
væzut vreo doi, dar s°ar putea sæ fi fost mai mulfli, cæ barca
era destul de mare.
— Øi când a plecat, având în vedere cæ, dupæ cum se
pare, numai dumneavoastræ i°afli væzut? În toiul nopflii?
— Nu, dragæ, a spus Paddi. Au aøteptat sæ treacæ vremea
rea, pentru cæ n°aveau o barcæ foarte bunæ. Dacæ aø fi putut
sæ vorbesc cu ei ca de la om la om, în islandezæ, le°aø fi
zis cæ puteam sæ°i ajutæm noi s°o repare. Dar n°am mai
apucat sæ fac asta, pentru cæ, a doua zi de dimineaflæ,
când m°am trezit øi m°am dus la bucætærie, m°am uitat
pe geam øi am væzut cæ plecau. Deøi era întuneric afaræ,
i°am væzut bine, pentru cæ portul era iluminat. Am recu-
noscut velierul care plecase în larg. Sigur au plecat.
— Væ amintifli cumva cum se numea barca? a întrebat
Thóra.
— Nu, nu°mi amintesc, a ræspuns el, ferindu°se s°o
priveascæ în ochi. Nu prea le am cu cititul, recunosc. Nu
cæ asta m°ar fi încurcat prea mult pânæ acum — eu sunt
genul de om care trudeøte, iar pe unul ca mine n°au la ce
sæ°l ajute cærflile.

Thóra i°a zâmbit.

333

Yrsa Sigurdardóttir

— Dar avefli o memorie bunæ. Cum de væ amintifli de
întâmplarea asta, de pildæ? Prin port au trecut sute de
bærci; ce avea velierul æla aøa de special?

— N°avea nimic special — era o barcæ cât se poate de
frumoasæ øi nimic mai mult, cu toate cæ pe°aici au trecut
øi alte bærci mai frumoase ca el.

S°a uitat iar în larg, peste cârmæ.
— Îmi amintesc aøa de bine de el din cauza celor întâm-
plate în dimineafla urmætoare, când Tolli a gæsit debarca-
derul plin de sânge, în locul în care acostase velierul.

Thóra avea o minæ inexpresivæ, cu toate cæ era foarte
neræbdætoare sæ afle mai multe.

— Bænuiesc cæ væ referifli la weekendul dinaintea erup-
fliei, a zis ea. Am auzit ceva, dar parcæ am înfleles cæ n°a
acostat nicio barcæ în port mult timp înainte sæ fie desco-
perit sângele pe debarcader.

A hotærât sæ nu°i spunæ de la cine auzise acel lucru,
pentru cæ prefera sæ nu se afle cæ ea øi Bella cotrobæiseræ
prin dosarele lui Gudni.

— Asta pentru cæ, în afaræ de mine, nu øtia nimeni cæ
velierul a fost aici, a ræspuns Paddi. Când am plecat din
port, era acolo, dar, cine øtie de ce, l°au mutat de la pon-
tonul æla la unul mai dinspre vest. I°am væzut plecând,
dar nu øtiu de ce au mutat barca. Poate cæ li s°a pærut cæ
erau valuri mai mari acolo unde le°am zis eu sæ acosteze.

— Afli mai spus cuiva despre barcæ? a spus Thóra.
Era surprinsæ cæ acest lucru nu era menflionat în ra-

portul lui Gudni, cu toate cæ se putea ca ei øi Bellei sæ le
fi scæpat ceva, având în vedere cæ°l citiseræ în mare grabæ.

— Nu, n°am mai spus nimænui, a zis Paddi. Poate cæ aø
fi fæcut°o, dar când a început erupflia, m°am luat cu alte
lucruri. Nu m°a întrebat nimeni nimic, iar mai târziu mi

334

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

s°a pærut cæ informaflia asta îi putea face ræu cuiva. Aøa
cæ am tæcut din guræ, læsând soarta sæ decidæ în locul
meu. Recunosc cæ, de când cu cadavrele astea gæsite
în casa lui Maggi — tatæl lui Markús —, m°am tot întrebat
ce°a fost cu sângele æla de pe chei øi cred cæ nu sunt
singurul.

— Væ referifli la administratorul portului care a desco-
perit sângele de pe debarcader?

— Nu, bætrânul a murit de mult, a ræspuns Paddi. Mæ
refeream în primul rând la inspectorul Leifsson, iar apoi
la tofli localnicii care au mers în port, ca sæ vadæ cu ochii
lor ce se întâmplase. Era prea mult sânge ca sæ fi provenit
de la o capturæ de peøte.

Thóra a cæzut puflin pe gânduri.
— Sigur øtifli cine a fost Dadi, a spus ea. A fost væzut
acolo în dimineafla aceea. Credefli cæ øtia ceva despre
sângele gæsit pe debarcader?
— Nemernicul æla plicticos? a spus Paddi, færæ menaja-
mente. O fi øtiut, deøi mæ cam îndoiesc. Dadi a fost un
laø puturos øi din cale°afaræ de sperios. Mare pacoste a
mai fost, nici nu ziceai cæ e de aici, din Insule. Taicæ°sæu
n°a fost din zonæ, dacæ nu øtiafli.
— Deci credefli c°a spus adeværul când a negat c°ar fi
øtiut ceva despre balta de sânge?
— N°am zis asta. Se poate sæ fi øtiut mai multe decât a
spus. De fapt, n°a fost singurul care a fost væzut în port —
numai cæ poliflia doar de el øtie.
— Serios? a spus Thóra, uimitæ. Au mai fost øi alflii acolo?
Øi de ce nu øtie nimeni?
— Sæ clarificæm ceva înainte sæ mergem mai departe, ca
sæ nu existe neînflelegeri, a spus Paddi. Maggi a fost un
tip la locul lui. Era muncitor, ca oamenii de pe vremuri,

335

Yrsa Sigurdardóttir

nu se temea de nimic øi trudea ca un câine pentru familia
lui. Meritæ tot ce are øi nu cunosc pe nimeni care sæ
creadæ c°a fæcut avere din afaceri dubioase. Øi Leifur e un
om bun; pe Markús l°am cunoscut bine numai cât a fost
mic, a fost un drac øi jumætate, mereu pus pe øotii.

— Dar? a zis Thóra. Dupæ niøte laude ca astea vine, de
obicei, un „dar“.

Paddi i°a zâmbit.
— Dar, a zis el, devenind foarte serios, când Maggi s°a
îmbolnævit øi a început sæ°øi piardæ autoritatea… Uitafli
cum stæ treaba, toatæ lumea øtie ce boalæ are, chiar dacæ
Leifur încearcæ sæ ascundæ asta. A preluat conducerea
companiei de la taicæ°sæu øi oamenii îøi fac griji cu privire
la viitorul afacerii. María nu se sinchiseøte sæ ascundæ
faptul cæ ar prefera sæ locuiascæ oriunde altundeva, mai
puflin aici. Dacæ or sæ se mute, or sæ vândæ compania øi
cine credefli cæ are destui bani s°o cumpere, în afaræ de
bogætanii din oraøele mari?! Iar ei or sæ deplaseze dreptu-
rile de pescuit într°o zonæ unde le va fi mai uøor sæ
aprovizioneze vasele øi sæ proceseze captura. Se poate
spune cæ Leifur are toatæ comunitatea la mânæ, aøa cæ tofli
se poartæ cu el cu mænuøi, ca sæ nu°l supere. Unii dintre
noi øi°au câøtigat pâinea cu ajutorul altora, dar se pare cæ
el e cel care dæ sæ plece.
— Am înfleles, a spus Thóra.

Øtia cæ temerile locuitorilor din Insule erau fondate —
într°o comunitate aøa de micæ, fiecare angajator conta.

— Øi credefli cæ Leifur se foloseøte de asta ca sæ închidæ
gura oamenilor?

Era din ce în ce mai convinsæ cæ Magnús fusese unul
dintre oamenii care fuseseræ væzufli în port în noaptea
aceea fatalæ.

336

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Nu, a spus Paddi. Nu prea cred. În anumite privinfle,
Leifur e un om simplu, la fel ca mine, øi nu°i pasæ prea
mult de ce gândeøte lumea. Îøi vede de treabæ øi, probabil,
e destul de mulflumit de felul în care se poartæ lumea cu
el. Nimeni nu°l contrazice, indiferent ce°ar spune. Eu zic
cæ, dacæ lucrurile continuæ aøa, o sæ ajungæ un îngâmfat.

Paddi a cârmit nava mai aproape de Heimaey øi a
fæcut un semn înspre terenul format de lava nouæ, care
era impresionant, având în vedere cæ lava se reværsase în
afaræ de foarte puflin timp.

— Problema e cæ diferifli oameni au pæreri diferite cu
privire la ce e mai bine pentru Leifur øi Markús øi la ce se
cuvine sau nu sæ spunæ ei despre cazul æsta. Aproape tofli
locuitorii din Insule o sæ spunæ numai ceea ce cred ei cæ
este în favoarea fraflilor. C°o fi bine sau ræu, asta°i altæ
problemæ! Unii oameni pot chiar sæ flinæ sub tæcere
lucrurile bune øi sæ vorbeascæ despre chestiuni care°i pun
pe frafli într°o luminæ rea, færæ sæ°øi dea seama de asta.

— Dar dumneavoastræ? a întrebat Thóra. Nu suntefli øi
dumneavoastræ în aceeaøi tabæræ cu ei? Væ place locul
æsta, aøa cæ trebuie sæ facefli ce°i mai bine pentru el, nu?

Paddi a pocnit din limbæ.
— Eu nu sunt aøa — nu încerc sæ evit inevitabilul. Asta
nu face decât sæ înræutæfleascæ lucrurile. Compania lui
Maggi o sæ fie vândutæ, chiar dacæ nu azi sau mâine ori
poate nici mæcar înainte sæ iasæ Leifur la pensie. Însæ în
ziua în care copiii lui or sæ preia conducerea, compania
o sæ fie vândutæ. Sunt sigur. Sæ nu uitæm cæ øi°au fæcut
un rost în altæ parte.
— Dar de ce n°a zis nimeni nimic despre sângele de pe
debarcader, având în vedere cæ mulfli oameni au pus lu-
crurile cap la cap? Nu înfleleg cum de cred ei cæ povestea

337

Yrsa Sigurdardóttir

asta îl pune pe Markús — øi, în fond, øi pe Leifur — într°o
luminæ rea?

Thóra voia sæ audæ ce avea Paddi de zis despre
Magnús, cu toate cæ bænuia cæ nu intenfliona sæ°i spunæ
nimic, læsând°o sæ deducæ singuræ lucrurile.

— Sæ læmurim ceva. Pe oameni îi doare°n cot de Markús.
În cazul æsta, el øi Leifur sunt în aceeaøi barcæ, doar cæ
Markús e cel prins asupra faptului. Dacæ va fi închis,
Leifur trebuie sæ se ducæ sæ°l viziteze, ceea ce°ar putea
însemna cæ existæ riscul ca Leifur sæ ajungæ sæ stea mai
mult pe insula principalæ. N°are cum sæ fie altfel, iar în
cele din urmæ, o sæ se mute acolo de tot.

Paddi i°a aruncat Thórei o privire.
— Mæ înflelegefli?

Ea a dat din cap.
— Nici Markús, nici Leifur n°au fost væzufli în port, ci
doar tatæl lor.

Paddi a ridicat o mânæ, ca sæ se apere de soare.
— Øi cam asta e tot, pentru cæ majoritatea celor care°øi
amintesc de întâmplærile astea au ræmas færæ grai. Nici-
unul dintre noi nu mai e în floarea vârstei de acum.
— Dar chiar dacæ Magnús a fost væzut acolo, asta nu
înseamnæ cæ are vreo legæturæ cu sângele de pe debarca-
der, a spus Thóra, oarecum confuzæ.

Paddi a pufnit.
— Posibil, dar aøa au crezut oamenii pe atunci øi aøa
cred øi acum.

A ridicat din umeri.
— Cel care a lansat zvonul este øi cel care i°a spus poli-
fliei despre Dadi. Un bætrân cu capsa pusæ, a zis el, rânjind
øi arætându°øi dinflii stricafli. Cam cum sunt øi eu azi. Cine
øtie ce treabæ a avut pe acolo în toiul nopflii øi a dat peste

338

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

ei doi — Dadi øi Magnús. Se certau de mama focului, gata
sæ saræ unul la gâtul altuia. Când cei doi l°au væzut, au
fost øocafli øi au plecat în direcflii diferite. Bætrânul a fost
uimit cæ nici mæcar nu°l salutaseræ, dar abia de dimineaflæ
øi°a dat seama de ce. Nu væzuse balta de sânge øi a auzit
vorbindu°se de ea numai dupæ ce s°au îngræmædit oame-
nii în port, ca sæ vadæ ce investiga poliflia.

— Øi cum se face cæ bætrânul æsta le°a spus polifliøtilor
numai de Dadi, færæ sæ aminteascæ de Magnús? a între-
bat Thóra.

— Pæi, e simplu ca bunæ ziua, a spus Paddi, ræsucind
cârma la 180 de grade. Tofli îl apreciau pe Magnús, la fel
øi omul æsta. Nimeni nu°l plæcea pe Dadi, aøa cæ omul,
probabil, n°a avut nicio reflinere sæ°l dea în vileag. În felul
æsta, putea sæ°i facæ viafla grea lui Dadi, care nu era
get°beget din Insule, øi în acelaøi timp sæ atragæ atenflia
celor din zonæ asupra lui.

— Altfel spus, una le°a zis polifliøtilor, øi alta, locuitorilor
din oraø? a întrebat Thóra. Oraøul æsta e mic. E imposibil
ca povestea adeværatæ sæ nu fi ajuns la urechile autori-
tæflilor.

Paddi s°a uitat la Thóra de parcæ avocata ar fi fost o
fætucæ retardatæ.

— Aøa ar fi fost normal sæ se întâmple, a spus el, îndrep-
tând cârma. Numai cæ, la câteva zile dup°aia, a erupt vul-
canul, iar oamenii au miøunat prin toate pærflile. Cei care
au ræmas la urmæ au avut griji mult mai mari decât balta
de sânge de pe debarcader. Iar apoi altcineva s°a apucat
sæ spunæ cæ°l væzuse pe Dadi sosind în port cu o øalupæ
în noaptea cu pricina, dar majoritatea au fost de acord
cæ individul inventase povestea ca sæ atragæ atenflia asu-
pra lui, sæ contribuie øi el la ancheta polifliei.

339

Yrsa Sigurdardóttir

S°a uitat la Thóra.
— Dar øtii ce n°am înfleles niciodatæ? a întrebat el,
retoric. Cum se face cæ idiotul æla de Dadi n°a zis nimic
de Magnús când a vorbit cu poliflia? Dacæ n°a avut nicio
treabæ cu sângele de pe debarcader, putea, pur øi simplu,
sæ spunæ cæ au fost amândoi în port, fæcând cine øtie ce
lucru. Iar dacæ Dadi a fost cumva implicat, tot n°are sens.
Dacæ ar fi fost amândoi bægafli în asta, Dadi i°ar fi spus
sigur polifliei de Magnús. Apoi lui Magnús nu°i ræmânea
decât sæ confirme alibiul lui Dadi sau sæ se ducæ la fund
odatæ cu el. De vreme ce Dadi a fost un nemernic aøa de
mare, n°avea de ce sæ regrete, dacæ fæcea una ca asta.

Paddi s°a uitat îndelung la Thóra.
— Oricum, întrebarea e: de ce nu le°a spus Dadi poli-
fliøtilor cæ a fost în port împreunæ cu Magnús?

340

fiction connection

Capitolul 26

Sâmbætæ, 21 iulie 2007

Tinna nu øtia englezæ atât de bine cât sæ vorbeascæ
cu asistenta. Poate c°ar fi îndræznit sæ°i spunæ câteva
vorbe, dacæ medicamentele nu i°ar fi indus o stare aøa de
mare de obosealæ, încât nu mai putea sæ vorbeascæ nici
mæcar în islandezæ, daræmite într°o limbæ stræinæ. A væzut°o
pe femeia în alb îndepærtând punga al cærei conflinut
intrase în organismul ei printr°un ac aflat în partea dor-
salæ a mâinii ei stângi. Tinna nu putea sæ vadæ acul,
pentru cæ era acoperit cu pansament. Asistenta care i°l
bægase în mânæ era islandezæ øi, în timpul operafliunii,
vorbise întruna, ca nu cumva Tinna sæ simtæ durerea
øi sæ înceapæ sæ plângæ sau sæ flipe. Fata îi spusese femeii
cæ nu avea deloc grija acului, cæ acele nu produceau
durere, ci îi dædeau doar o senzaflie stranie. Asistenta n°o
crezuse øi, când a înflepat°o pentru a treia oaræ, în încer-
carea de a°i nimeri vena, a ridicat tonul øi a început sæ
vorbeascæ øi mai repede. Tinna nu reuøea sæ priceapæ ce°i
tot spunea femeia, pentru cæ înflelegea numai câte un
cuvânt din când în când, deøi toatæ bælmæjeala aceea

341

Yrsa Sigurdardóttir

asiduæ era în islandezæ. Cuvintele femeii i°au ajuns la
urechi, dar nu øi la creier, ci într°un cu totul alt loc. Poate
în stomac? Ce bine cæ vorbele nu conflineau calorii!
Tinnei a început sæ°i batæ inima de teamæ. Dar nu zicea
lumea cæ vorbele sunt hrana minflii? Oare puteau sæ se
transforme în mâncare øi sæ ajungæ în stomac?

— Gata, a spus asistenta stræinæ, atingând uøor cu mâna
pætura pe care o întinsese cu grijæ peste Tinna. Încearcæ
sæ dormi!

Tinna s°a uitat flintæ la ea, færæ sæ zicæ nimic. Nu era
siguræ dacæ femeia spusese „sæ dormi“ sau „sæ numeri“.
Øtia destulæ englezæ cât sæ înfleleagæ sensul ambelor cu-
vinte, numai cæ nu era siguræ ce cuvânt rostise asistenta.
Poate cæ°i spusese sæ numere: o oaie, douæ oi… aøa cum
fæceau personajele din desenele animate. Tinna a închis
ochii øi s°a pus pe numærat. Îøi imagina cæ una, douæ, trei
oi særeau peste un gard vopsit în verde. Uøa de la cameræ
s°a deschis øi apoi s°a închis cu un zgomot înæbuøit.
Probabil cæ femeia plecase, dar, de teamæ sæ nu întrerupæ
cursa oilor, Tinna n°a vrut sæ deschidæ ochii, ca sæ vadæ
dacæ femeia ieøise, într°adevær, din salon. S°a concentrat
din nou asupra gardului øi a oilor. Nu mergea bine. Oile
erau dezgustætor de grase, iar a patra n°a reuøit deloc sæ
saræ. Stætea de partea cealaltæ a gardului øi gâfâia. Apoi a
început sæ se umfle, iar botul i°a fost acoperit de burta
albæ, care s°a mærit tot mai mult, pânæ când, în cele din
urmæ, s°a auzit o bubuituræ øi oaia a explodat. Sângele øi
intestinele ei s°au împræøtiat peste tot. Tinna a deschis
repede ochii, ca sæ alunge viziunea. Ræmæsese singuræ
în salon. Pieptul îi tresælta. Aøa avea sæ sfârøeascæ øi ea
dacæ nu pleca de acolo. O sæ se îngraøe întruna pânæ când
o sæ explodeze. Tinna s°a întors øi s°a uitat la punga

342

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

transparentæ care atârna de un cadru de oflel, chiar lângæ
pat. S°a uitat la picæturile care cædeau în regulatorul ce
controla cantitatea de lichid care°i pætrundea în vene.

I s°a tæiat respiraflia când i°a venit în minte primul
gând limpede din ziua aceea. Picæturile erau pline de
calorii. Poate chiar de calorii pure, cu toate cæ Tinna habar
n°avea cum arætau. Poate cæ semænau cu apa øi, dupæ ce
intrau în corp, se ræspândeau peste tot. Tinnei îi tremura
mâna sub ac øi simflea cæ o arde. A încercat sæ°øi limpe-
zeascæ gândurile. Cælduræ, calorii. Acul era încins pentru
cæ treceau caloriile prin el. Cælduræ, calorii rele. A simflit
cæ în colflul ochiului îi apæruse o lacrimæ. Oare era bine
sæ plângæ? Oare aøa ar fi putut da afaræ din organism
lichidul ræu? A început s°o doaræ capul din cauza tuturor
acelor gânduri øi a dus mâna dreaptæ la frunte, apæsând
locul în care o durea. Durerea s°a ameliorat puflin, dar a
revenit imediat ce a dat mâna la o parte. Oare sæ sune
dupæ o asistentæ?

Øi°a apropiat mâna dreaptæ de butonul care, desigur,
se afla mai aproape de mâna ei stângæ, cea pe care nu
îndræznea s°o miøte de teamæ cæ apoi caloriile aveau sæ
curgæ mai repede. În plus, înflepætura pe care o simflea în
mânæ o durea din ce în ce mai ræu. A ræmas cu degetul
mare deasupra butonului rece. Tinna era la un pas sæ°l
apese, când a ezitat. Ce°ar fi putut sæ°i spunæ asistentei
stræine? De°abia putea îngâna un „bunæ ziua“ în englezæ,
deci i°ar fi fost imposibil sæ°i explice cæ, dacæ nu scotea
lichidul acela din ea, øi asta cât mai repede, Tinna se va
umfla øi va exploda, iar intestinele aveau sæ i se împræøtie
prin tot salonul. Tinna a luat degetul de pe buton. Nu
rezolva nimic sunând. Asistenta nu putea s°o ajute. Nimeni
nu putea s°o ajute. Ce°i ræmânea de fæcut?

343

Yrsa Sigurdardóttir

S°a uitat în jos, la plasturele care acoperea acul. Se
dezlipise uøor într°un colfl, probabil pentru cæ Tinna
transpirase din cauza acului încins øi a tuturor caloriilor
care intrau în ea. A apucat plasturele cu grijæ de colflul
dezlipit øi a ascultat fascinatæ cum i se desprindea de pe
piele. Apoi s°a uitat mulflumitæ la pætratul roøiatic unde
se aflase plasturele. În centrul pætratului era o bucæflicæ
de plastic roz în formæ de fluturaø; printr°un capæt intra
tubul, iar prin celælalt ieøea acul înfipt în pielea Tinnei.
A dat la o parte banda transparentæ cu care era lipit flutu-
raøul de pielea ei øi s°a strâmbat. Cum ar fi putut sæ scoatæ
acul færæ ca lichidul sæ se împræøtie peste tot? S°a tot
gândit, dar n°a reuøit sæ gæseascæ o soluflie, aøa cæ, efectiv,
a tras acul afaræ uøor. S°a auzit un pocnet slab øi un zgo-
mot de evacuare pe mæsuræ ce acul a ieøit din piele øi, prefl
de o clipæ, înainte sæ°i dea sângele øi sæ înceapæ sæ se
scurgæ pe încheieturæ în jos, a væzut cæ avea o gauræ micæ
øi neagræ pe mânæ. A îndepærtat acul øi fluturaøul, dar ele
n°au început sæ se zvârcoleascæ asemenea un furtun de
apæ, aøa cum a crezut Tinna cæ avea sæ se întâmple, ci au
picat în jos, pe lângæ pat, din cauzæ cæ tubul era greu. În
mod straniu, Tinna era dezamægitæ.

Øi°a scos picioarele de sub pæturæ øi s°a aøezat puflin
pe marginea patului, ca sæ°i treacæ binecunoscuta ame-
flealæ. Stomacul i°a chioræit øi øi°a dat seama cæ°i era îngro-
zitor de foame. Era obiønuitæ cu asta, numai cæ, de vreme
ce nu mai judeca limpede din cauza medicamentelor,
acum chiar voia sæ mænânce. În general, îi era uøor sæ°øi
învingæ senzaflia de foame, ba chiar se bucura sæ nu øi°o
satisfacæ. În felul acesta, ea era cea care deflinea controlul,
iar nu læcomia. Din cauza læcomiei, oamenii deveneau
tot mai graøi pânæ explodau, la fel ca oaia. Nu°øi mai

344

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

aducea aminte dacæ oaia explodase cu adeværat ori dacæ
totul fusese numai în mintea ei. Tinna s°a ridicat în pi-
cioare, încercând sæ uite de mâncare — un gând care nu°i
dædea pace deloc. S°a plimbat prin cameræ øi s°a uitat pe
fereastræ — nimic interesant — apoi a cæutat printr°un
dulap încastrat în perete, unde a dat peste hanoracul ei,
care atârna într°un cuier alæturi de celelalte haine cu care
venise îmbræcatæ la spital. Singurul loc unde putea sæ mai
caute era sub pat sau deasupra robinetului de la chiuvetæ,
dar, în ambele cazuri, Tinna trebuia sæ se aplece, iar asta
nu°i plæcea, pentru cæ apoi stomacul avea sæ°i chioræie
mai ræu øi avea sæ i se facæ øi mai foame.

Dintr°odatæ, øi°a amintit de un vers dintr°o poezie
pentru copii, despre o cioaræ care croncænea. „Afaræ, o
cioaræ stæ lângæ un hoit / Auzi cum croncæneøte? / Lângæ
oasele øi fleasta bætrânului berbece / I°am zærit mantia
bogatæ.“ N°avea voie sæ mænânce. O sæ explodeze ca oaia.
De ce n°o înflelegea nimeni? Tinna s°a simflit dintr°odatæ
uøoaræ ca un fulg. A devenit indiferentæ, simflind cæ avea
lucrurile sub control øi cæ nu trebuia sæ°øi facæ nicio
grijæ. Caloriile care intraseræ în corpul ei deja nu mai
contau. A zâmbit, iar apoi a chicotit. Unde°ar fi putut sæ
gæseascæ un cuflit?

Dís cæzuse adânc pe gânduri, aøteptându°l pe Ágúst.
În biroul ei se afla ultima pacientæ, o tânæræ care ar fi vrut
sæ°øi facæ implanturi cu silicoane. Când o væzuse intrând
pe uøæ, Dís fusese siguræ cæ fata slabæ avea sæ aleagæ niøte
implanturi mult prea mari ca sæ mai poatæ spune cineva
dupæ aceea cæ are sâni frumoøi. Aøa se întâmpla mereu.
Dís s°a gândit cæ situaflia era tragicæ — femeile îøi fæceau
implanturi ca sæ arate bine pentru bærbafli, dar færæ sæ flinæ

345

Yrsa Sigurdardóttir

cont de pærerile lor. În general, îøi justificau decizia
spunând cæ, mærindu°øi sânii, cæpætau încredere în ele øi
deveneau mai fericite. Sigur, era adeværat, dar încrederea
aceea se baza pe faptul cæ femeia se simflea mai atrægæ-
toare în ochii bærbaflilor. De asta o întrista pe Dís cæ,
aproape færæ excepflie, femeile optau pentru implanturi
prea mari, care le fæceau mai degrabæ imperfecte, decât
frumoase. De obicei, dacæ femeia era cæsætoritæ, îl aducea
øi pe sofl la primele consultaflii; ea se gândea sæ°øi punæ
niøte implanturi mari, deøi, în general, soflul ei îøi exprima
preferinfla pentru unele mai subtile. Dís încercase dintot-
deauna sæ le aducæ femeilor la cunoøtinflæ acest lucru, dar,
de obicei, eforturile ei erau în zadar: „Mai gândifli°væ
puflin, nu v°ar plæcea sæ væ punefli niøte implanturi ceva
mai mici? Vefli avea sânii mai mari decât acum, dar
schimbarea nu va fi drasticæ. Vefli fi mai mulflumitæ pe
termen lung.“ Nici doctorul, nici soflul nu aveau puterea
de a o face pe femeie sæ se ræzgândeascæ. Poate cæ ea voia
sæ fie siguræ cæ nu dædea banii de pomanæ sau poate cæ
se temea cæ sânii se vor micøora odatæ cu înaintarea în
vârstæ; Dís nu øtia exact care era motivul de la baza unei
asemenea decizii øi credea cæ nici femeile n°ar fi øtiut sæ
ræspundæ la întrebarea aceea, dacæ le°ar fi adresat°o. Asta
nu însemna cæ avea de gând sæ°øi ia pacienflii la întrebæri!

Dís s°a uitat din nou la ceas. De ce naiba se gândea
la aøa ceva în clipele acelea? Ce°i pæsa ei de asta, atâta
vreme cât fiecare pacient lua decizia pe cont propriu, era
responsabil pentru ea øi trebuia sæ°i suporte consecinflele?
În plus, din câte øtia ea, toate femeile fuseseræ încântate
de noii lor sâni. Dís s°a mai uitat o datæ la ceasul de
mânæ, sæ vadæ dacæ nu care cumva timpul trecea mai
repede decât i se pærea ei. Dar nu era aøa. Timpul se

346

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

scurgea lent, aøa cum se întâmpla de fiecare datæ când ea
îøi dorea sæ treacæ repede. Asta a iritat°o din mai multe
motive: i°a amintit cæ Ágúst era mult mai solicitat decât
ea, cu toate cæ Dís era un chirurg la fel de priceput, dacæ
nu chiar mai priceput ca el. El era mai în vârstæ øi mai
experimentat, dar dædea semne de blazare. Ea era la
curent cu descoperirile din domeniu, care pe el nu°l
interesau deloc. El încerca oarecum sæ°øi ascundæ lipsa de
interes, prefæcându°se interesat când Dís îi vorbea despre
articolele pe care le citise — cel mai recent fiind despre
o operaflie la bolta piciorului, mulflumitæ cæreia femeile
puteau merge mai uøor pe tocuri înalte. Însæ Ágúst nici
mæcar nu se deranja sæ paræ interesat când venea vorba
de conferinflele din stræinætate. A auzit cæ s°a deschis uøa
de la biroul lui øi l°a ascultat schimbând câteva vorbe de
complezenflæ cu pacienta, pe care era clar cæ avea de gând
s°o conducæ spre ieøire. Øi°a îndreptat spatele când l°a
auzit bætând în uøæ. În sfârøit, venise!

— Nu mai scæpam de ea, a zis Ágúst când a intrat în
biroul ei. Scuze de întârziere!

S°a trântit pe un scaun, øi°a lærgit nodul de la cravatæ
øi øi°a desfæcut nasturele de sus al cæmæøii.

— Vrea sæ°i fac o abdominoplastie, sæ°i îndepærtez øorflul
de græsime. Numai ce°a næscut øi e neræbdætoare sæ fie iar
slabæ ca înainte.

Dís n°a zis nimic. Øi ea era neræbdætoare sæ meargæ la
înot, iar de acolo acasæ, aøa cæ a trecut direct la subiect:

— Îmi fac griji pentru interogatoriul de ieri, a spus ea.
Polifla øtie cæ am luat°o. Simt eu!

— Ei, fii serioasæ, a spus Ágúst, masându°øi umerii, cu
un aer confuz. La cât vii mâine la muncæ? Eu, din fericire,
n°am niciun pacient pânæ la zece.

347

Yrsa Sigurdardóttir

Dís clocotea. Ce øtia el? Stætea acolo, liber ca pasærea
cerului øi lipsit de griji, iar ea era dærâmatæ. Øi numai
din vina lui!

— A fost reflinut un bærbat pentru uciderea Aldei, a zis
ea, pe un ton cât mai calm cu putinflæ. Nu°fli pasæ absolut
deloc de asta?

Færæ îndoialæ cæ era mânioasæ.
Ágúst a privit°o cu indignare.
— De ce mi°ar pæsa? a pufnit el. Mæ bucur cæ poliflia
l°a prins pe nemernic.
Øi°a îndepærtat privirea de la ea.
— Ar trebui sæ te bucuri øi tu — nu te enerva, poliflia
n°are de unde sæ øtie.
— Ágúst, a spus Dís, strângând din dinfli, ca sæ nu flipe.
A dat aerul afaræ pe nas øi s°a adunat, dupæ care a
continuat:
— Am sustras o dovadæ din casa Aldei, iar poliflia habar
n°are de asta. E posibil ca dovada sæ arate vinovæflia bær-
batului reflinut sau, mai ræu, sæ°i arate nevinovæflia. Nor-
mal cæ°mi fac griji; numai un prost nu s°ar îngrijora.
A sperat cæ se subînflelegea cæ se referise atât la Ágúst,
cât øi la ea însæøi.
El n°a reacflionat la afront.
— M°a interogat øi pe mine poliflia. Dar, având în vedere
cum a murit Alda, nu mi s°a pærut cæ m°au întrebat
ceva ciudat. O sticluflæ de botox pofli sæ iei øi de pe raft
din farmacie!
Dís a dat ochii peste cap.
— N°ai ajuns tu primul la locul faptei! Ci eu!
Øi°a dat seama cæ se întinsese aproape cât era de
lungæ cætre el, peste tæblie, øi s°a tras puflin înapoi.
— De°asta nu te°au afectat deloc întrebærile lor!

348

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Se pærea cæ Ágúst nu øtia ce sæ zicæ. Era evident cæ
regreta cæ nu profitase de ocazia de a pleca de la birou
împreunæ cu ultimul pacient.

— Ce te îngrijoreazæ, mai exact?
— Cæ m°au întrebat despre botox øi de unde ar fi putut
Alda sæ°l procure. Cæ m°au întrebat ce°am fæcut eu pro-
priu°zis cât am stat acolo cu ea øi dupæ cât timp am sunat
la poliflie øi tot aøa. De unde øtiu eu cæ nu m°a væzut
cineva øi cæ poliflia n°o sæ afle cæ n°am declarat tot ce era
de declarat?

Ágúst s°a încruntat.
— Dís, fli°ai pierdut minflile? Cât fli°a trebuit sæ iei sti-
clufla de pe noptieræ? Treizeci de secunde? Douæzeci?
Poliflia n°are cum sæ afle asta. Revino°fli în fire, liniøteøte°te
odatæ!

Dís a fost nevoitæ sæ recunoascæ faptul cæ, probabil,
Ágúst avea dreptate, ceea ce°i displæcea.

— Dar de unde altundeva ar fi putut sæ facæ Alda rost de
botox? a întrebat ea. Sigur o sæ investigheze în continuare
problema asta. Sæ zicem cæ, într°un final, o sæ gæseascæ
sticlufla — cæ doar are un cod de baræ dupæ care pot
depista furnizorul, iar prin el, pe persoana care a solicitat
aprovizionarea. Ei, Einstein, de asta ce mai zici? Îfli
garantez cæ øi tu, øi eu vom fi luafli în vizor de poliflie.

A tæcut o clipæ, nædæjduind cæ el o sæ intre în panicæ.
Pânæ la urmæ, Ágúst cumpærase medicamentul, nu ea.
Medicamentele pe care le comandase ea erau trecute în
inventar øi nu dispæruseræ din cabinet.

— Iar când o sæ te ia la întrebæri, o sæ iasæ la ivealæ øi
alte lucruri, øtii doar.

S°a uitat la el — încæ spera cæ o sæ se îngrijoreze øi o
s°o priveascæ încruntat.

349

Yrsa Sigurdardóttir

Speranflele ei s°au næruit. Tot ce°a fæcut Ágúst a fost
sæ ridice din umeri øi sæ zâmbeascæ crud.

— N°avea grijæ! a spus el. N°o sæ ajung niciodatæ în
vizorul polifliei. Am deja o soluflie.

Se vedea clar cæ era foarte încântat de planul lui,
pentru cæ se umflase în piept.

— Le°am zis polifliøtilor cæ s°ar putea sæ nu fi verificat
inventarul foarte atent, pentru cæ am fost ocupafli pânæ
peste cap.

Ágúst i°a zâmbit lui Dís.
— Øi ghici ce? Am constatat cæ ne lipsea niøte botox.
— O sæ minfli øi°o sæ spui cæ Alda a luat botoxul de aici?
a zis Dís.

Øi°a dat seama cæ minciuna aceea putea sæ°l scoatæ
pe Ágúst din vizorul polifliei, dar nu øi pe ea.

— Dar ei or sæ creadæ cæ l°am luat eu! a spus ea, consta-
tând, cu surprindere, cæ vocea nu°i oglindea nicio urmæ
de agitaflie. I°am spus avocatei care lucreazæ pentru bær-
batul reflinut cæ ne facem inventarul cu atenflie. Dacæ tu
o sæ spui altceva, o sæ intre la bænuieli, a adæugat ea.

— Ei, nu mai spune! a zis Ágúst, râzând. Avocata aia
n°are de unde sæ øtie ce am spus eu polifliei.

Dar apoi a pærut încurcat.
— Nu trebuia sæ°i zici aøa ceva!

Lui Dís nu°i plæcea sæ fie în defensivæ, dar s°a gândit
cæ putea sæ dreagæ lucrurile puflin.

— Am crezut cæ, pânæ la urmæ, poate reuøesc sæ°i con-
ving øi pe polifliøti øi pe ea sæ ræmânæ la ideea cæ a fost
vorba de o sinucidere. Ori, cel puflin, sæ le îndrept atenflia
spre urgenfle.

Imediat dupæ aceea øi°a dat seama însæ cât de stupide
erau vorbele ei.

350

fiction connection