Sigurdardottir, Yrsa - Cenusa si pulbere - retail

Capitolul 30

Duminicæ, 22 iulie 2007

Thóra se uita la foaia din fafla ei. Nu era nici mæcar
opt. De obicei, nu se ridica din pat la ora aceea, dar
turiøtii neræbdætori sæ aibæ parte de o zi plinæ de aventuri
o treziseræ cu træncæneala lor de pe coridor pe la ora øapte
øi nu mai reuøise sæ adoarmæ. Îøi fæcuse degrabæ un duø
øi acum stætea la biroul mic din camera ei, sperând cæ va
pune cap la cap lucrurile legate de caz. Uøor de zis, greu
de fæcut. Iar telefonul doctoriflei din seara trecutæ n°o aju-
tase deloc sæ°øi înlesneascæ situaflia. Dís flinuse sæ°i spunæ
numai cæ deflinea anumite informaflii care trebuiau sæ
ajungæ la cunoøtinfla polifliei. Însæ interesele ei o constrân-
geau sæ vorbeascæ mai întâi cu un avocat; cum nu øtiuse
decât numærul Thórei, o sunase pe ea. Thóra i°a spus
Dísei cæ nu putea s°o ajute atâta vreme cât era avocata lui
Markús, el fiind singurul suspect în cazul respectiv. A
întrebat°o dacæ voia s°o punæ în legæturæ cu Bragi, iar Dís
îøi notase numærul lui. Mai târziu, în seara aceea, când
Thóra a vorbit cu el, Bragi i°a spus sæ se pregæteascæ,
pentru cæ în curând aveau sæ iasæ la ivealæ informaflii noi

401

Yrsa Sigurdardóttir

referitoare la cazul lui Markús. Nu i°a spus în ce constau
informafliile respective, iar Thóra era destul de deøteaptæ,
cât sæ øtie cæ nu se cuvenea sæ°l întrebe aøa ceva. Era
obligat sæ pæstreze confidenflialitatea în ceea ce°o privea
pe clienta lui. Thóra a fost nevoitæ sæ°l întrebe totuøi un
lucru — dacæ informafliile cu pricina erau mai degrabæ
pozitive sau negative pentru Markús. Bragi a stat puflin
pe gânduri, apoi i°a spus cæ încæ nu øtia exact. Dacæ ar fi
fost obligat sæ aleagæ, ar fi spus cæ erau mai degrabæ
pozitive decât negative.

Thóra a revenit la foaia din fafla ei, alungându°øi din
minte gândurile despre Dís øi informafliile ei misterioase.
N°avea rost sæ se gândeascæ la asta acum; totul o sæ de-
vinæ limpede dupæ weekend. A ridicat pixul. Din tot ceea
ce aflase, ce lucruri aveau legæturæ cu cazul? A notat eveni-
mentele în ordine cronologicæ, în speranfla cæ va reuøi sæ
le punæ cap la cap, iar apoi a recitit ceea ce scrisese pe foaie.

Un velier de pescuit avariat soseøte în Insule pe
19 ianuarie, acosteazæ în port, îøi schimbæ locul øi pleacæ
în toiul nopflii. Paddi Cârligul îl vede îndepærtându°se.

În aceeaøi noapte, tinerii, printre care øi Alda, øi
Markús, se îmbatæ în cadrul unei serate øcolare. Magnús,
tatæl lui Markús, se duce sæ°øi ia bæiatul acasæ. Probabil
cæ Alda pleacæ singuræ acasæ. I se întâmplæ ceva ræu, lucru
pe care°l descrie indirect în jurnal.

Magnús øi Dadi Potcoavæ sunt væzufli împreunæ în
port în noaptea aceea. În dimineafla zilei urmætoare, pe
debarcader este descoperitæ o baltæ de sânge în locul unde
acostase iniflial velierul.

Detectivul Gudni este solicitat sæ meargæ la locul
faptei. I se spune cæ Dadi a fost væzut în port, dar nu øi
cæ era împreunæ cu Magnús.

402

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Dadi neagæ cæ a fæcut ceva ilegal øi declaræ cæ nu øtie
nimic despre balta de sânge.

Patru bærbafli — dupæ toate probabilitæflile, brita-
nici — sunt omorâfli în bætaie, færæ sæ se øtie exact când.

Leifur se întoarce în Insule ca sæ°l punæ la punct pe
fratele sæu pentru cæ a bæut.

Alda îi dæ cutia lui Markús øi°l roagæ s°o ducæ într°un
loc sigur. Fata este în pragul nebuniei.

În aceeaøi noapte, erupflia.
Rezidenflii fug pe insula principalæ, unii mergând
acolo pe vase de pescuit. Alda îl întreabæ pe Markús ce a
fæcut cu cutia, iar el îi spune.
Magnús øi Thorgeir, partenerul lui øi tatæl Aldei, revin
în Insule ca sæ°øi salveze bunurile. Magnús reuøeøte sæ
goleascæ o mare parte din casa familiei, dar nu øi pivnifla.
Alda, împreunæ cu mama øi sora ei se mutæ în fiordu-
rile de vest, unde se presupune cæ prima merge la Cole-
giul Ísafjördur — avansând, pe neaøteptate, cu un an faflæ
de clasa în care fusese anterior. Însæ nu existæ niciun
registru în øcoalæ care sæ ateste prezenfla ei acolo.
Mama lui Markús se mutæ împreunæ cu copiii în
Reykjavík.
Valgerdur øi Dadi pleacæ în vest, stabilindu°se în apro-
piere de Hólmavík. Fac, în sfârøit, un copil. Ea nu este foarte
ataøatæ de el — sæ fi suferit de depresie post°partum?
Cândva, în timpul primelor douæ sæptæmâni ale erup-
fliei, cadavrele sunt duse în pivniflæ.
Magnús cumpæræ acfliunile pe care le defline Thorgeir
în cadrul companiei de pescuit øi°øi vede singur de afa-
cere. Cumpæræ foarte ieftin o instalaflie de prelucrare a
peøtelui øi°øi aduce capturile în Insule, în ciuda erupfliei
care continuæ.

403

Yrsa Sigurdardóttir

Markús pleacæ la Colegiul Reykjavík.
Alda se înscrie la aceeaøi øcoalæ, dar învaflæ de la
distanflæ pânæ dupæ Anul Nou. Markús se întâlneøte din
nou cu ea, prima oaræ dupæ erupflie, dar nu vorbesc
despre cutie.
Alda face studii de asistenflæ medicalæ.
Markús se cæsætoreøte øi divorfleazæ. Are un fiu. Markús
nu lucreazæ pentru compania tatælui lui. Menfline legæ-
tura cu Alda.
Leifur, fratele lui Markús, trece la conducerea afacerii
familiei dupæ ce se îmbolnæveøte tatæl sæu. El lucra în
cadrul companiei de când terminase studiile de admi-
nistrare a afacerilor.
Odatæ cu planificarea scoaterii la suprafaflæ a casei
pærinflilor lui Markús, Alda îl roagæ pe Markús sæ previnæ
acfliunea, færæ sæ°i spunæ nimic despre asta surorii ei.
Alda îøi ia un concediu de la urgenfle.
Alda cerceteazæ raportul autopsiei lui Valgerdur.
Din cine øtie ce motive, Alda defline o fotografie cu
un tatuaj constând în cuvintele „Love Sex“, precum øi o
fotografie a unui bærbat tânær necunoscut.
Alda merge la o terapeutæ specializatæ pe probleme
sexuale øi pe computerul ei existæ linkuri cu site°uri
pornografice.
Markús face tot ce°i stæ în puteri ca sæ previnæ scoa-
terea la suprafaflæ a casei în care a copilærit, reuøind sæ
obflinæ permisiunea de a lua cutia din pivniflæ, odatæ ce
Alda e de acord cu aceastæ înflelegere. Se duce în Insule.
Alda este ucisæ.
Markús descoperæ cadavrele în pivniflæ øi un cap de
om în cutie.

404

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

O posibilæ armæ a crimei este gæsitæ într°o cutie cu
hæinufle de bebeluø, aflatæ tot în pivniflæ.

Thóra a læsat foaia jos øi a încercat, færæ succes, sæ°øi
aminteascæ mai multe detalii care°ar fi putut schimba
situaflia. S°a stræduit sæ°øi dea seama øi care dintre lucrurile
acelea aveau legæturæ cu crima, færæ sæ°i treacæ nimic prin
minte. Era la fel ca în cazul obiectelor din magazie —
dacæ tæia ceva de pe listæ, poate cæ elimina chiar indiciul
esenflial. A oftat øi s°a stræduit sæ°øi vadæ în continuare de
treabæ. Ar fi putut Alda sæ°i omoare pe bærbafli? Indiferent
de cât s°a stræduit Thóra sæ°øi imagineze un asemenea
atac, presupunând cæ bærbaflii erau befli criflæ øi Alda, cu
apucæturi de criminalæ, se afla pe debarcader, flinând în
mânæ un dispozitiv de anihilare a peøtilor — lucrurile nu
aveau noimæ. Ce°ar fi fæcut cu cadavrele dupæ înfæptuirea
unui lucru atât de îngrozitor? Thóra nu øtia nicio ado-
lescentæ atât de puternicæ, încât sæ care cadavrul unui om
în toatæ firea, cu atât mai puflin sæ facæ patru astfel de
drumuri. Dacæ bærbaflii fuseseræ uciøi în pivniflæ, lucrurile
ar fi stat diferit. Atunci Alda n°ar mai fi trebuit sæ mute
deloc cadavrele. Ipoteza asta însæ nu se potrivea, pentru
cæ aceste crime fuseseræ comise înainte sæ înceapæ erupflia.
Ori, cel puflin, Markús dusese în pivniflæ cutia cu capul
bærbatului înainte sæ erupæ vulcanul. În plus, hainele
bærbaflilor erau arse pe alocuri, ceea ce însemna cæ se afla-
seræ afaræ, în aer liber, când începuse sæ plouæ cu tefra. Iar
Alda plecase din Insule pânæ atunci. Thóra avea sentimen-
tul cæ sângele de pe debarcader avea legæturæ cu cazul.

Unde se afla corpul care fusese decapitat? Probabil cæ
n°o sæ°l gæseascæ nimeni niciodatæ, având în vedere cæ
nu fusese scos la ivealæ în ultimii treizeci øi patru de ani,
nici mæcar odatæ cu efectuarea sæpæturilor. Deja fuseseræ

405

Yrsa Sigurdardóttir

scoase la suprafaflæ toate casele care, potrivit planului,
trebuiau scoase de sub cenuøæ, aøa cæ nu mai exista nicio
speranflæ sæ se descopere ceva nou în perimetrul lor. În
plus, în timpul erupfliei fuseseræ îngropate sub lavæ sute
de case, aøa cæ trupul cu pricina putea fi în oricare dintre
ele, deci dispærut pentru totdeauna. Dar, din nou, era
puflin probabil, pentru cæ de ce ar fi mutat ucigaøul doar
un singur cadavru în altæ casæ? De ce le°ar fi mutat pe
celelalte dintr°o casæ care era pe punctul de a fi acoperitæ
de lavæ, într°una care fusese acoperitæ de cenuøæ? Thóra
era siguræ de un lucru — dacæ ea însæøi ar fi trebuit sæ
scape de un cadavru în asemenea circumstanfle, ar fi optat
pentru casa care avea sæ disparæ sub lavæ. În plus, era
posibil ca bærbaflii sæ nu fi fost uciøi pe teritoriul Insulelor,
în ciuda sângelui gæsit pe debarcader. Poate cæ ucigaøii
n°aveau nicio legæturæ cu Insulele sau cu locuitorii din
Insulele Westmann, fiind numai niøte stræini care aduse-
seræ cadavrele acolo, ca sæ le ascundæ. Thóra a oftat,
cugetând. În cazul acela, îøi fæcuseræ un plan prost.

Nu, totul indica faptul cæ tatæl lui Markús era
omul°cheie în cazul respectiv, iar nu cineva de pe insula
principalæ. Dacæ trupurile neînsufleflite fuseseræ duse în
pivniflæ færæ øtiinfla lui, era greu de imaginat cæ ucigaøul
ar fi ascuns ciocænelul øi cuflitul într°o cutie din cea mai
apropiatæ magazie ori cæ ar fi læsat acele potenfliale arme
ale crimei lângæ cadavre. Thóra a încercat sæ°øi imagineze
ce rol ar fi putut avea Magnús în toatæ treaba aceea. Poate
cæ el øi Dadi ajunseseræ sæ se încaiere cu echipajul de pe
velier, îi omorâseræ pe bærbafli øi duseseræ cadavrele în
pivniflæ. Dar nu avea logicæ, pentru cæ Paddi væzuse velie-
rul plecând din port. Oare aceøti oameni se întâlniseræ
mai degrabæ pe mare decât pe uscat, iar sângele de pe

406

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

debarcader fusese o consecinflæ a faptului cæ Dadi øi
Magnús cæraseræ cadavrele la flærm? Thóra s°a încruntat.
Era posibil ce cei doi, Dadi øi Magnús, sæ fi navigat cu
vasul lui Magnús? Nu øtia de câfli oameni era nevoie
pentru manevrarea unui vas de mærimea aceea. Dar ei
n°ar fi reuøit niciodatæ sæ reducæ la tæcere un întreg
echipaj cu privire la o întâmplare ca aceea. Desigur, Thóra
væzuse vasul într°un tablou acasæ la Leifur, dar imaginea
nu°i spusese nimic, pentru cæ ea nu fæcuse nici mæcar pipi
în mare, daræmite sæ øtie cum decurgea o operafliune de
pescuit. Cælætoria fæcutæ împreunæ cu Bella øi Paddi
Cârligul nu prea putea fi pusæ la socotealæ. Amintindu°øi
de asta, Thóra a lansat o altæ ipotezæ: dacæ trupurile ne-
însufleflite erau ale echipajului de pe velierul britanic,
atunci ce se întâmplase cu barca?

Dinspre uøæ s°a auzit, pe neaøteptate, o bufnituræ care
a scos°o pe Thóra din reverie. Zgomotul s°a auzit din nou,
de data asta fiind evident cæ era un ciocænit. Thóra s°a
ridicat øi s°a îndreptat spre uøæ, în spatele cæreia a fost
surprinsæ s°o vadæ pe Bella, îmbræcatæ øi gata de plecare.

— Sunt gata, a zis Bella.
S°a uitat la Thóra, pærând nemulflumitæ de øefa ei care

încæ nu se îmbræcase.
— N°am putut sæ dorm, în camera mea e prea liniøte.
Thóra s°a uitat la ceas øi a væzut cæ se fæcuse aproa-

pe opt.
— Mæ îmbrac imediat, a zis ea, în chip de scuzæ. Nu vrei

sæ mergi jos, sæ stai la o masæ, ca sæ luæm micul dejun?
I°a dat Bellei foaia cu sumarul evenimentelor.

— Pânæ cobor, uitæ°te peste asta. Nu stricæ o pereche de
ochi în plus.

407

Yrsa Sigurdardóttir

Dupæ mimica tinerei, era limpede cæ nu mai auzise
niciodatæ expresia aia.

— Cobor în zece minute, a zis Thóra, zâmbind în timp
ce îi închidea uøa secretarei.

— Pot sæ flin lista puflin mai mult? a întrebat Bella, sor-
bind din cafeaua amaræ pe care øi°o turnase singuræ.

Thóra pierduse numærætoarea ruladelor dulci pe care
le înfulecase fata în timp ce luau amândouæ micul dejun.

— Fireøte, a zis Thóra, surprinsæ. Ai depistat ceva?
Bella a dat din cap.

— Nu, încæ nu, a zis ea. De fapt, ai uitat sæ scrii despre
Adolf øi viol.

A întors foaia cu fafla spre Thóra.
— Am trecut totul aici, a zis ea, arætând înspre un scris
necitefl de pe margine.
— Da, øtiu cæ am uitat câteva lucruri, a zis Thóra.
Dacæ°fli mai aminteøti ceva, eøti liberæ sæ le scrii. Lista nu
e bætutæ°n cuie.
— În plus, mæ gândeam dacæ ar fi bine sæ verific ce e cu
tatuajul æsta, a zis Bella, arætând înspre listæ. „Love Sex“,
a bombænit ea. Jalnic!

Doi stræini de la masa alæturatæ, care erau ocupafli cu
citirea unui ghid turistic, au înfleles, în cele din urmæ,
douæ cuvinte din ceea ce vorbeau femeile între ele øi øi°au
zâmbit unul altuia cu subînfleles.

Thóra credea cæ tatuajele erau cel mult niøte tâmpe-
nii, deci, în ceea ce°o privea pe ea, „Love Sex“ era un
tatuaj la fel de jenant ca oricare altul.

— Ce vrei sæ faci? a întrebat. Øtii ceva despre tatuaje?
— Am trei, a ræspuns Bella, începând sæ°øi facæ de lucru
cu gulerul puloverului.

408

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

A tras de el în jos øi Thóra a væzut un inorog aflat în
partea superioaræ a sânului plin al fetei.

— Unu, a zis ea, arcuindu°se în scaun, ca sæ°i arate
Thórei pântecul. Doi…

Acum, cei doi stræini se uitau flintæ la ele.
— Gata, gata, te cred, a zis Thóra, încurcatæ. Dar ce vrei
sæ faci în privinfla tatuajului æstuia?

Bella øi°a aranjat puloverul øi s°a aøezat mai bine pe
scaun.

— O sæ væd dacæ°l recunoaøte cineva. Nu sunt multe
ateliere de tatuaje în Reykjavík, aøa cæ o sæ termin repede.
Mi se pare cæ e un tatuaj neobiønuit, a zis ea. Eu, cel
puflin, nu l°am væzut în niciun album.

— Album? a repetat Thóra, inexpresivæ.
— În ateliere existæ cærfli sau dosare cu imagini ale ta-
tuajelor care fli se pot face, a zis Bella, cu nonøalanflæ. Când
mi°am fæcut tatuajele, m°am uitat peste selecflie, dar nu°mi
amintesc sæ fi væzut niciunul cu textul „Love Sex“.

Cuplul tinerilor stræini de la masa alæturatæ a chicotit.
— Sigur, dacæ vrei, verificæ, a zis Thóra, încercând sæ°i
ignore pe cei doi tineri. Nu øtiu dacæ ne va ajuta cu ceva,
dar cine øtie?!

S°a uitat la ceas øi s°a ridicat.
— Ar trebui sæ mergem, a zis ea, luându°øi geanta de pe
spætarul scaunului, unde o atârnase. Acum sæ væd dacæ
pot læmuri ceva cu Gudni.

Bella a pufnit:
— Baftæ! a zis ea, deloc optimistæ.

— Deci afli crezut cæ v°afli uitat portofelul în pivniflæ
când afli fost acolo cu Markús? a întrebat Gudni, fiind
evident cæ nu credea niciun cuvânt din ce°i spusese Thóra.

409

Yrsa Sigurdardóttir

S°a rezemat de spætarul scaunului øi a privit°o în-
cruntat. Fusese de acord sæ se întâlneascæ cu ele la comi-
sariatul polifliei, când l°a sunat Thóra puflin dupæ ora opt
dimineafla, dându°øi seama, dupæ vocea lui, cæ îl trezise.

— Da, a zis Thóra, supæratæ. Ce importanflæ are?
A fæcut un semn înspre dispozitivul de anihilare a

peøtilor care se afla pe biroul lui Gudni. Alæturi de el era
cuflitul care fusese în aceeaøi cutie.

— Iatæ, avefli aici posibilele arme ale crimei dintr°un caz
nerezolvat, cu patru cadavre, øi normal ar fi sæ°mi mulflu-
mifli c°am intrat acolo, în loc sæ mæ luafli la întrebæri.

— Însæ eu cred cæ e bine sæ læmurim lucrurile, a zis
Gudni, pe un ton calm. Dumneavoastræ øi… doamna
aceasta…, a zis el, arætând înspre Bella.

— Doamna? a mârâit Bella.
Thóra øi°a amintit cât de ciudat se simflise când îi

spusese cineva pentru prima oaræ „doamnæ“, în loc sæ°i
spunæ „fatæ“ sau „tânæræ“, dar nu era nici locul, nici
momentul sæ împærtæøeascæ experienfla respectivæ cu
secretara ei.

Gudni s°a uitat la Bella, ridicând din sprânceanæ, øi
a continuat:

— Afli venit pânæ aici, tocmai în Insule, apoi, în loc sæ
luafli legætura cu mine øi cu arheologii, ca sæ verificæm
dacæ portofelul pe care l°afli pierdut e în pivniflæ, afli pre-
ferat sæ aøteptafli sæ se facæ searæ øi apoi afli pætruns în casæ
singure, singurele.

— Îmi cer scuze, l°a întrerupt Thóra. Dar nu era niciun
indicator pe care sæ scrie cum cæ locul faptei e încæ sigilat,
aøa cæ m°am gândit sæ nu væ mai deranjæm øi sæ ne du-
cem chiar noi dupæ el. Sper cæ proprietatea nu e încæ sub
jurisdicflia dumneavoastræ.

410

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Nu, nu este, a ræspuns Gudni. Ne°am terminat treaba
ieri, dar asta nu schimbæ cu nimic faptul cæ acolo, la
capætul drumului de acces, se aflæ o înøtiinflare mare care
spune clar cæ nu avefli voie sæ trecefli de banda de pe
margine.

— Da, e o înøtiinflare? a zis Thóra, zâmbindu°i inocent.
N°am væzut°o.

A fæcut din nou un semn cætre obiectele de pe birou.
— Oricum, v°am predat dovezi într°un caz grav de crimæ,
dar se pare cæ pe dumneavoastræ nu væ intereseazæ decât
încurcætura asta micæ în care am intrat.

Thóra nu era foarte siguræ dacæ semnul de avertizare
era împuternicit legal, dar bænuia cæ nu.

— Acum sæ°mi spunefli dacæ descoperirea asta vi se pare
importantæ sau nu. De asemenea, vreau sæ flinefli cont de
ciocænel øi de cuflit, dacæ avefli de gând sæ cerefli extin-
derea perioadei de detenflie pentru Markús. Armele nu°i
aparflin clientului meu øi sunt siguræ cæ medicul legist va
dovedi cæ n°a pus niciodatæ mâna pe ele.

Thóra luase legætura cu Markús øi°i spusese despre
arme înainte sæ se ducæ la comisariat. Înmærmurit, el
spusese cæ nu le atinsese niciodatæ nici mæcar cu un de-
get, dar sæ le mai ascundæ øi°n magazie.

— Despre reflinerea lui va trebui sæ vorbifli cu colegii mei
din Reykjavík. Ei se ocupæ de asta, a ræspuns Gudni,
subliniind sarcastic cuvântul Reykjavík. Nu øtiu ce au de
gând cu Markús.

Thóra sperase cæ Gudni fusese flinut la curent cu
evoluflia cazului øi cæ, prin urmare, putea sæ°i spunæ —
ori, cel puflin, sæ°i dea un indiciu — despre planurile poli-
fliei din ziua urmætoare, când expira perioada de custodie
a lui Markús. A încercat sæ°øi ascundæ îngrijorarea. Gudni

411

Yrsa Sigurdardóttir

o enerva la fel de mult ca de fiecare datæ când se vedeau
øi se pærea cæ øi ea îl irita pe el, aøa cæ nu intenfliona sæ°i
dea satisfacflie, arætându°øi dezamægirea. I°a zâmbit.

— Revenind la arme…, a zis ea.
Gudni a râs sec.

— Arme? a spus. Astea°s unelte de lucru.
Thóra a fæcut o pauzæ înainte sæ continue:

— Poate nu afli aflat, dar sæ øtifli cæ uneltele sunt folo-
site de multæ vreme pentru acte de violenflæ. Væ asigur cæ
toatæ lumea øtie asta.

Gudni s°a uitat flintæ la ea, inexpresiv. S°a aplecat în
faflæ øi a aruncat o privire asupra uneltelor de pe birou.

— Nu înfleleg de ce suntefli aøa de siguræ cæ au legæturæ
cu cadavrele.

— Nu e normal sæ ascunzi niøte unelte periculoase
printre haine de bebeluø, mai ales lângæ o rochiflæ de
botez, a ræspuns ea. Ba mai mult, am impresia cæ e sânge
pe ele. Sunt destul de siguræ cæ aceste obiecte au fost puse
acolo în încercarea de a ascunde dovezile crimelor.

— Ce miøcare inteligentæ! a zis Gudni, zâmbind trist. Sæ
ascunzi armele crimei într°o cutie, dar sæ aøezi cadavrele
la vedere, în mijlocul încæperii.

S°a încruntat øi a dat din cap.
— Dar chiar credefli cæ fæptaøul a fost aøa de prost?

Thóra s°a fæcut roøie de nervi, dar øi°a controlat
emofliile.

— N°avem vreme sæ scornim teorii despre cum au stat
lucrurile în realitate. Mai întâi, trebuie sæ aflæm dacæ æsta
e sânge, iar dacæ e aøa, al cui e. Totodatæ, e clar cæ n°ar
strica sæ se verifice dacæ sunt amprente pe armele astea.

— Probabil cæ habar n°avefli la ce folosesc uneltele astea,
a zis Gudni, cu superioritate, de parcæ nimeni nu s°ar fi

412

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

putut numi om cu adeværat dacæ nu umbla de colo°colo
cu un ciocænel într°o mânæ øi cu un cuflit în cealaltæ. Sper
cæ øtifli cæ, dacæ e sânge pe ele, totul e uøor de explicat!

— Poate cæ da, dar având în vedere cât sânge e pe ele,
mæ îndoiesc cæ provine de la un peøte sacrificat — n°ar
avea cum sæ ræmânæ atâta sânge pe dispozitiv. De acord?

Gudni a strâns din ochi øi din buze.
— Ce credefli cæ avefli de câøtigat din asta? a întrebat el,
sprijinindu°se în coate øi aplecându°se în faflæ.

Thóra øtia cæ poliflistul nu se referise la comisionul ei.
— Credeam cæ e vorba de un câøtig comun, a ræspuns
ea. Sæ gæsim criminalul. Adeværatul criminal.

Gudni a hotærât sæ nu spunæ nimic. A continuat sæ
se uite fix în ochii Thórei, dar apoi a fost nevoit sæ cli-
peascæ. A zis:

— Ei, o sæ°l gæsim. Øi færæ ajutorul dumneavoastræ.
— A, da? a bombænit Thóra, hotærând sæ nu se ia la
ceartæ cu el.

A schimbat subiectul:
— Ce putefli sæ°mi spunefli despre un caz mai vechi
referitor la contrabandæ cu alcool, care s°a întâmplat aici
înaintea erupfliei?

Se pærea cæ Gudni era øocat de noul subiect, total
neaøteptat.

— Ce treabæ are asta cu cazul nostru? a întrebat el.
Thóra n°a zis nimic.

— Sincer, væ agæflafli de°un fir de pai, dacæ væ legafli øi de
incidentul æsta vechi.

S°a læsat pe spate øi øi°a încruciøat mâinile la piept.
— Ne ascundefli ceva?
— Nu, absolut nimic. Doar cæ, tot discutând cu local-
nicii, am auzit în vreo douæ rânduri de chestia asta øi am

413

Yrsa Sigurdardóttir

zis sæ fac niøte cercetæri, fie øi numai pentru a exclude
faptul cæ are legæturæ cu cazul actual.

— Am înfleles, a zis el. Nu°i un secret pentru nimeni,
dar eu am crezut cæ majoritatea au uitat de incidentul
æla. Mæ surprinde c°a adus cineva vorba de el dupæ atâflia
ani de zile.

Øi°a desfæcut degetele øi s°a apucat sæ°øi trosneascæ
articulafliile una dupæ alta.

— Azi pare o nimica toatæ, prin comparaflie cu marile
cazuri cu droguri. S°a constatat cæ în Insule circula o can-
titate neobiønuitæ de alcool din cereale, iar toate indiciile
trimiteau cætre doi localnici. Când a început erupflia,
investigaflia nu se încheiase, dar era concludentæ. Apoi,
având în vedere circumstanflele, cazul a fost abandonat.

— Cine a fost implicat? a întrebat Thóra. Øtiu de Kjartan
de la biroul de administraflie a portului, dar celælalt cine
a fost?

Gudni øi°a trosnit mai tare ca niciodatæ articulaflia
degetului mare.

— Nu°l cunoaøtefli.
Thóra a pronunflat numele singurului bærbat la care

s°a putut gândi, în afaræ de Paddi Cârligul, care nu pærea
sæ fie vinovat de aøa ceva.

— Cumva Dadi Potcoavæ?
Gudni nu øi°a putut ascunde surprinderea. Era evi-

dent cæ Thóra ghicise.
— N°am de gând sæ væ vorbesc despre nimeni altcineva

în afaræ de clientul dumneavoastræ, a ræspuns el. Oricum,
væ asigur cæ niciunul dintre bærbaflii æøtia n°a fost sus-
pectat multæ vreme, pentru cæ s°a predat un al treilea,
mærturisind totul în dimineafla când a izbucnit erupflia.

414

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

A avut noroc, pentru cæ, aøa cum am zis, investigaflia n°a
mai continuat.

Thóra s°a încruntat. Oare cine sæ fi fost?
— A fost Magnús? a întrebat ea, væzând cæ ghicise iaræøi.
— De ce nu°l întrebafli pe el? i°a sugerat Gudni, sar-
castic. Dacæ afli terminat cu întrebærile, aø prefera sæ°mi
spunefli dacæ afli mai gæsit øi altceva în pivniflæ. O sæ trans-
mit informafliile astea la Reykjavík, aøa cæ nu ratafli ocazia
de a°mi spune totul.
— Nu, a ræspuns Thóra, tæios. N°am mai gæsit nimic.

I°a zâmbit afectat lui Gudni, amintindu°øi ce reuøiseræ
sæ gæseascæ ea øi Bella. Câteva cærfli vechi de poezii, legate
în piele, o busolæ veche de cupru øi niøte monede de
aur, care nu pæreau sæ provinæ dintr°o flaræ anume.
Înainte sæ predea lucrurile respective, voia sæ vadæ dacæ°l
puteau face pe Magnús sæ°øi aminteascæ ceva de folos.
Dovezile începeau sæ trimitæ ameninflætor spre bætrânul
magnat al pescuitului.

— Adolf, singurul lucru pentru care ar mai merita sæ
træieøti pe lumea asta ar fi sæ începi sæ inspiri bioxid de
carbon øi sæ expiri oxigen.

Furia femeii era întipæritæ pe tot chipul, cu toate cæ
mai evidentæ era tristeflea care o apæsa.

— Øtii prea bine ce pærere am despre tine øi nici n°o sæ
mi°o schimb, aøa cæ ne certæm degeaba.

Adolf o privea pe mama fiicei lui færæ sæ sufle o vorbæ.
Ar fi vrut sæ riposteze, sæ°i spunæ vreo douæ ca s°o doaræ,
dar nu i°a trecut nimic inteligent prin minte. Putea sæ°i
spunæ cæ aræta ca o terminatæ øi s°o întrebe dacæ se uitase
în oglindæ în ziua aceea, dar era prea puflin. Uneori era
mai bine sæ tacæ din guræ øi s°o priveascæ disprefluitor, mai

415

Yrsa Sigurdardóttir

ales cæ se pricepea destul de bine la asta. Nici mæcar n°a
trebuit sæ facæ eforturi; expresia i s°a întipærit pe chip
imediat ce ea s°a aøezat jos øi a început sæ turuie. N°ar fi
trebuit sæ deschidæ uøa de la bun început, væzând cine îl
cæuta. Cum bærbatul nu avea maøinæ, ea ar fi putut sæ
creadæ cæ nu era acasæ øi ar fi plecat. Adolf nu putea s°o
suporte nici pe ea, nici sentimentul de vinovæflie pe care
încerca femeia sæ i°l inducæ în rarele ocazii când vorbeau.
La dracu’, ce vinæ avea el cæ ræmæsese însærcinatæ? Dacæ
ar fi bænuit câtuøi de puflin cæ se va întâmpla una ca asta
dupæ noaptea aceea de demult pe care o petrecuseræ
împreunæ, ar fi ræmas acasæ øi n°ar mai fi plecat nicæieri.
Îøi amintea foarte vag de noaptea în care o concepuseræ
pe Tinna, aøa de puflin incitantæ fusese partida de sex.
Se simflise mai satisfæcut pânæ øi cu femei care erau
aproape inconøtiente.

— Tu auzi ce°fli spun? a zis femeia, aruncându°i øi ea o
privire disprefluitoare. Vreau sæ vorbeøti cu psihiatrul
Tinnei. Omul vrea sæ te vadæ, numai cæ tu nu°i ræspunzi
la telefon. Dacæ nu vrei sæ te duci pentru cæ presupui
cæ°mi faci mie un bine, sæ øtii cæ te înøeli amarnic.

— Øi ce dracu’ vrei sæ vorbesc cu el? Dacæ Tinna are vreo
problemæ, e numai vina ta. Tu ai crescut°o!

Adolf a ridicat din umeri ca sæ°i dea de înfleles cæ prea
puflin îl interesa.

— Øi ce dracu’ fli°a venit s°o duci la un psihiatru? N°are
nimic. Trebuie doar sæ mænânce, atât. Mai bine ai duce°o
undeva sæ mænânce. Sau poate c°ar trebui sæ gæteøti øi tu
ca lumea. Nu mæ miræ cæ nu vrea sæ mænânce, cæ habar
n°ai sæ gæteøti.

În realitate, el nici nu øtia cum gætea femeia.

416

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Nu te°am crezut niciodatæ prea deøtept, dar nici aøa
idiot nu credeam cæ eøti, a zis femeia, înroøindu°se la faflæ.

Øi°a încleøtat degetele, fæcând mâinile pumn.
— Ce øtii tu despre boala ei? fii°ai fæcut tu timp sæ caufli
mæcar o datæ pe internet øi sæ vezi ce°o distruge pe fiicæ°ta?
— Astea°s prostii! a zis Adolf, simflind cæ vocea i se
îngroøa øi devenea un huruit, aøa cum i se întâmpla întot-
deauna când îøi ieøea din fire. Toatæ lumea øtie cæ siste-
mul vrea sæ ne facæ sæ credem cæ propriii noøtri copii au
mereu câte°o boalæ. Apoi medicul zice cæ suferæ de lipsæ
de atenflie, cæ e prea agitat ori mai øtiu eu ce, numai ca
sæ°i ducem la terapie. Tinna e slabæ doar pentru cæ nu
mænâncæ bine. Dac°o laøi sæ se uite prea mult la televizor
ori sæ citeascæ prin reviste despre modele slæbænoage!

Femeia a oftat.
— Vrei sau nu sæ vorbeøti odatæ cu omul æsta, spre
binele Tinnei?

S°a ridicat din fotoliu øi s°a uitat de jur împrejur.
Privirea de pe chipul ei era mult mai disprefluitoare decât
cea de pe chipul lui Adolf.

— Sincer, mæ îndoiesc c°o sæ se schimbe ceva în bine,
aøa cæ mæ doare°n cot de ce alegi. Dar mæcar pot sæ°i spun
doctorului, cu conøtiinfla împæcatæ, cæ fli°am zis sæ°l suni.

— Øi ce vrea sæ°i zic? a spus Adolf, dezamægit, dintr°odatæ,
cæ ea pleca.

Trecuse mult timp de când nu mai venise nimeni pe
la el, cu toate cæ nu stætuse sæ se gândeascæ la asta. Pe
mæsuræ ce se apropia data procesului, prietenii se ræreau
tot mai mult. Nu voiau sæ afle lumea cæ erau prieteni cu
un violator. Lui Adolf nu°i plæcea situaflia, dar o înflelegea.
Dacæ°ar fi fost în locul lor, ar fi fæcut la fel.

— Vrei o cafea? Am cafea. Dacæ vrei.

417

Yrsa Sigurdardóttir

Femeia s°a uitat la el, surprinsæ.
— Nu, mersi.

Øi°a aranjat geanta pe umær øi a mutat greutatea
trupului ei subflire pe un picior.

— Pânæ la urmæ, te duci? a întrebat ea încæ o datæ.
Adolf a ridicat iaræøi din umeri øi s°a uitat în altæ

parte, spre canapeaua din fafla lui.
— Dac°aø øti ce vrea sæ audæ de la mine, m°aø duce,

normal. Deøi nici aøa nu prea væd rostul.
— Nu øtiu ce vrea sæ vorbeascæ cu tine, a zis femeia, iar

dupæ vocea ei, Adolf øi°a dat seama cæ se sæturase sæ tragæ
de el. Dacæ te temi c°o sæ se apuce sæ te analizeze, stai
liniøtit. Din câte øtiu, vrea doar sæ capete o imagine de
ansamblu.

— O imagine de ansamblu? a întrebat Adolf, care nu
putea înflelege acest lucru.

Dintr°odatæ, øi°a dorit sæ°i facæ pe plac øi sæ accepte,
sæ°i spunæ cæ va merge sæ se întâlneascæ cu doctorul. Øi
totuøi, nu voia sæ facæ asta. Nu înflelegea ce rost avea øi
nu°i plæceau psihiatrii, psihologii øi ceilalfli din tagma lor.
Specialiøtii îl intimidau, nu se simflea niciodatæ bine în
preajma lor.

Ea s°a uitat la el, aøteptând øi fiind vizibil neræbdæ-
toare sæ plece. Dintr°odatæ, Adolf a citit°o: ea voia ca el
sæ refuze, sæ nu se ducæ. Apoi ea putea sæ facæ pe martira
în continuare, o mamæ singuræ øi amærâtæ cu o fatæ bol-
navæ, care nu se bucura de niciun sprijin øi de niciun pic
de înflelegere din partea laøului de taicæ°sæu. Femeia øi°a
dres glasul, nervoasæ, realizând cæ el îøi dæduse seama de
asta. Ori poate cæ ochii ei nu oglindeau nimic altceva
decât obosealæ øi resemnare.

418

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— O imagine de ansamblu asupra vieflii Tinnei, sæ vadæ
cum a fost înainte sæ se îmbolnæveascæ, a zis ea. Dacæ te
ajutæ, sæ øtii cæ m°am întâlnit de mai multe ori cu omul
æsta øi e foarte cumsecade, aøa cæ e uøor sæ vorbeøti cu el.
Medicii cred cæ boala Tinnei e mult mai gravæ, cæ nu e o
simplæ problemæ mintalæ.

S°a uitat la Adolf o clipæ, apoi øi°a încheiat jacheta
simplæ, banalæ.

— Dacæ ai întrebæri, doctorul îfli poate spune mai multe
despre dezechilibrul ei alimentar øi despre alte probleme.
Pe mine m°a ajutat mult.

Adolf a dat din cap, gândindu°se ce sæ°i ræspundæ.
Nu credea în dezechilibrul æla alimentar øi, de altfel, nici
în boala nouæ a fetei. S°a uitat la mama fiicæ°si: era aøa
de trasæ øi de descompusæ la faflæ, cæ pærea mult mai
maturæ decât era în realitate, dar ei nu°i zicea nimeni cæ
era bolnavæ. Pur øi simplu, Tinna moøtenise constituflia
maicæ°sii øi, în plus, era uøor de influenflat. Adesea, în
ziare scria despre cât de multæ influenflæ aveau modelele
øi actriflele slabe asupra fetelor, iar Tinna cæzuse sub vraja
acelei imagini a trupului. Odatæ cu vârsta, avea sæ°øi
depæøeascæ problema øi sæ se mai îngraøe puflin.

— N°am nicio întrebare despre „boala“ asta, a zis el.
Nu voise sæ fie aøa de sarcastic, dar se întâmplase

øi gata.
— E foarte bolnavæ, a zis femeia, profund mâhnitæ. Iar

tu, Adolf, eøti un prost; un mare prost, sper cæ øtii asta.
Adolf era furios. Aøa fæcea ea întotdeauna. Nu°i con-

venea nimic; nu fæcea nimic altceva decât sæ°l contrazicæ
øi sæ°i flinæ lecflii de moralitate. El era un prost, iar ea era
un înger cu chip de om.

419

Yrsa Sigurdardóttir

— De parcæ tu n°ai fi tot o proastæ, cæ laøi fata aiurea pe
seama sistemului. Proastæ eøti tu, nu eu.

S°a uitat la el prefl de câteva secunde bune. O clipæ,
lui Adolf i s°a pærut cæ femeii îi dæduseræ lacrimile, dar,
de fapt, ea a dat din cap, înfrântæ, øi i°a fæcut cu mâna
færæ nicio tragere de inimæ.

— Am plecat.
S°a întors øi s°a îndepærtat încet, færæ sæ se uite înapoi.
Adolf s°a ridicat øi a urmat°o. Deøi el avusese ultimul

cuvânt, simflea cæ ea ieøise învingætoare. Aøa ceva era de
neconceput: avea nevoie de fiecare victorie, oricât de
micæ, pe care o putea obfline înainte de proces, dacæ voia
sæ treacæ cu bine de el.

— Deci recunoøti cæ tu eøti aia proastæ? a zis el, pe când
ea ajunsese la uøæ.

Lui Adolf i°ar fi plæcut sæ fi fost mai græbitæ, pentru
cæ simflea cæ femeia îøi afirma iar superioritatea prin
liniøtea ei netulburatæ.

Ea s°a oprit brusc, dar nu s°a întors. I°a vorbit pe un
ton rece:

— Adolf, i°a zis ea, Tinna øi°a fæcut ræu cu mâna ei øi a
fost atât de grav, cæ nu mai am încredere s°o las singuræ.
Acum e în siguranflæ. Ar fi bine sæ vorbeøti cu doctorul; iar
dacæ nu vrei, asta e øi gata. Îl cheamæ Ferdinand Jonsson.
Poate°i spui mæcar cine e femeia asta, Alda, despre care
Tinna vorbeøte întruna. Eu nu øtiu pe nimeni cu numele
æsta, aøa cæ, probabil, e una dintre iubitele tale.

— Ce øtie ea despre Alda? a întrebat Adolf, de°abia recu-
noscându°øi glasul. N°are de unde s°o cunoascæ.

— Eu habar n°am cine e, a ræspuns mama fetei, cu tris-
tefle în glas. Tinna n°are de unde s°o cunoascæ decât de

420

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

la tine. E obsedatæ de ea øi zice întruna cæ øtie cine a fost
în casa ei.

De°abia acum s°a întors cu fafla la el.
— Bænuiesc cæ se referæ la tine, dar e atât de sedatæ,
încât mi°e greu sæ înfleleg tot ce zice.

S°a întors din nou spre uøæ øi a apucat mânerul.
Adolf a fæcut o pauzæ, ca sæ se liniøteascæ. A încercat
sæ°øi spunæ cæ nu avea motive de îngrijorare, cæ putea s°o
convingæ pe fatæ sæ nu mai zicæ nimic despre Alda. Avea
sæ°i spunæ cæ°i putea face mult ræu øi cæ nu trebuia sæ uite
cæ era taicæ°sæu. Fata o sæ înfleleagæ. Acum trebuia sæ se
arate îngrijorat de altceva.
— Ce°a pæflit Tinna? a întrebat el.
Probabil cæ era vorba de ceva destul de grav, aøa
simflea el uitându°se la spatele încordat al mamei fetei.
Femeia a læsat umerii în jos, dar nu s°a întors.
— Tinna s°a tæiat. Aøa au gæsit°o medicii.
Adolf nu pricepea.
— Cum adicæ s°a tæiat? A încercat sæ se sinucidæ?
— Nu, a ræspuns ea, cu glas sfâøiat. A încercat sæ°øi mæ-
nânce carnea. S°a gândit cæ deja înghiflise caloriile din
propria carne, aøa cæ nu contau.
Hohotind de plâns, femeia abia putea sæ mai vorbeascæ.
— De parcæ ar avea vreun pic de carne pe ea.
Dintr°odatæ, øi°a îndreptat spatele, a deschis uøa, a ieøit
øi a închis°o în urma ei. Adolf a ræmas pe loc cu gura cæs-
catæ, prea øocat ca sæ mai fugæ dupæ ea. În mod clar Tinna
era mult mai bolnavæ decât îøi imaginase el. S°a blestemat
pentru cæ nu se gândise sæ întrebe cum se numeau øi
celelalte boli de care se presupunea cæ suferea fata, în
afaræ de anorexie. De°abia acum øi°a dat seama care era
cu adeværat prostul dintre ei doi.

421

Capitolul 31

Duminicæ, 22 iulie 2007

Thóra øi°a luat la revedere øi a pus telefonul jos.
— Deci ce°ai aflat? a întrebat Bella, neræbdætoare.
— Nu øtiu dacæ a fost sincer ori dacæ încæ îmi ascunde
ceva, a spus Thóra, protestând. Poate cæ mæ minte total.

Luase numærul de telefon al lui Kjartan de la biroul
administrafliei portuare øi°l sunase în speranfla cæ va afla
mai multe despre contrabanda cu alcool øi ca sæ vadæ
dacæ avea ceva de spus cu privire la balta de sânge.

— Dupæ ce ne°am certat zdravæn, a recunoscut cæ a fost
suspect în cazul cu contrabanda øi sunt destul de siguræ
cæ a fost implicat în asta, deøi el nu recunoaøte.

— Øi Dadi Potcoavæ? a spus Bella. fii°a zis Kjartan dacæ
a fost sau nu pærtaø la asta?

— Da, mi°a flinut chiar øi un mic discurs despre asta, a
zis Thóra, uitându°se fix la telefon, exasperatæ. Dupæ cum
zice Kjartan, Dadi a fost capul operafliunii de contra-
bandæ, care a mers o bucatæ bunæ de vreme. Dadi era în
legæturæ cu câfliva marinari de pe un cargou care trecea
regulat prin zonæ. Ei aruncau lichiorul peste bord, legat

422

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

de o ancoræ, øi bæutura plutea la întâmplare pe apæ pânæ
când venea Dadi, cu o barcæ cu vâsle, s°o ia. Când a înce-
put Ræzboiul Codului, treaba s°a îngreunat, pentru cæ
zonele de pescuit øi cele înconjurætoare erau suprave-
gheate îndeaproape. Aøa s°a øi aflat de contrabandæ, zice
Kjartan. Dadi a fost væzut ridicând containerele øi navi-
gând cu conflinutul neidentificat. În realitate, n°a fost prins
la propriu transportând lichiorul, dar poliflia din Insule
a fost înøtiinflatæ de cælætoria lui misterioasæ øi lucrurile
au ieøit la luminæ dupæ investigafliile fæcute de Gudni.

— Øi care se presupune c°ar fi fost rolul lui Kjartan în
toatæ treaba asta? a întrebat Bella.

— fii°am zis deja, n°a recunoscut c°a fost implicat; dar
mi°a spus pentru ce l°au suspectat. Poliflia a crezut cæ el
era cel care ducea în insula principalæ bæuturile spirtoase
care nu se vindeau în Insule. Pe atunci lucra pe o navæ
costieræ pentru Compania Statalæ de Transport Maritim.

— O diviziune înfleleaptæ a muncii, a zis Bella, dând
aprobator din cap.

Thóra nu i°a ræspuns.
— A zis cæ dosarul a fost læsat baltæ: mai întâi, investi-
gafliile în curs au fost întrerupte din cauza erupfliei, iar
apoi s°a prezentat Magnús la poliflie øi a recunoscut totul.
— Poate o fi fost numai el implicat, a zis Bella. Øi nu
voia sæ cadæ vina pe umerii prietenilor lui nevinovafli.
— Kjartan a zis cæ era imposibil ca Magnús sæ fi avut
ceva de°a face cu contrabanda, a spus Thóra. Øi sunt total
de acord cu el în privinfla asta, pentru cæ eu cred cæ el,
adicæ Kjartan, a avut un amestec în asta. Mi°a zis c°a
ræmas uimit când a auzit vorbindu°se de implicarea lui
Magnús. Dar cæ n°a avut ocazia sæ vorbeascæ cu el øi nici
sæ°l întrebe ce°a declarat la poliflie, pentru cæ în noaptea

423

Yrsa Sigurdardóttir

aia, dupæ ce Magnús øi°a asumat vina pentru contra-
bandæ, a început erupflia. Când s°au întâlnit puflin mai
târziu, în timpul operafliunilor de salvare, n°a zis niciunul
nimic despre incident, gândindu°se amândoi cæ avea sæ
fie dat uitærii, ceea ce, de fapt, s°a øi întâmplat.

— Dar cum de pofli fi siguræ cæ Magnús a fost sau nu
implicat cu adeværat în asta? a zis Bella, încruntându°se.
Pentru cæ, unu, nimeni nu face un asemenea gest pentru
prietenii lui — orice°ar zice lumea. Øi doi, øtim cæ
s°a furiøat în port împreunæ cu Dadi Potcoavæ în toiul
nopflii, iar asta trebuie sæ fi avut vreo legæturæ cu
contrabanda.

— Dacæ Kjartan spune adeværul, e imposibil sæ fi fost
implicat. Magnús era ocupat pânæ peste cap cu compa-
nia øi n°ar fi avut nici timp, nici motive ca sæ°øi com-
plice viafla.

— Øi ce°a zis Kjartan despre sângele de pe debarcader?
— N°a zis mare lucru, a spus Thóra. A zis c°a auzit zvo-
nul potrivit cæruia Dadi øi Magnús au coborât pânæ la
debarcader în noaptea aia, dar cæ nu øtie nimic despre
balta de sânge. Øi nici despre velierul britanic.

A scos un oftat.
— Sper sæ scot ceva de la Magnús.
— Chiar crezi c°o sæ°fli spunæ ceva?
— Nu øtiu. Dar øtiu cæ e singurul om în viaflæ care øtie
ce s°a întâmplat, cu toate cæ, evident, n°am de unde sæ
øtiu dacæ°øi mai aminteøte ceva de atunci.
— Dacæ aø fi omorât patru oameni, n°aø fi putut sæ uit,
a zis Bella. Aø fi uitat de muncæ, de colegii de serviciu,
dar niciodatæ de asta.

Thóra a zâmbit.

424

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Sæ speræm cæ ai dreptate, a zis ea, încruciøându°øi
degetele. O sæ vedem.

Magnús se uita fix la busola pe care i°o adusese
Thóra. Vechile cærfli erau aøezate într°o græmæjoaræ pe
masa de lângæ el, dar nu arætase niciun interes pentru ele.
Mâinile lui firave au apucat strâns braflele fotoliului.

— De ce? a întrebat el pe neaøteptate.
Nu°øi luase ochii de la busolæ, aøa cæ nu era clar cine

ar fi trebuit sæ ræspundæ la întrebarea aceea. Thóra s°a
întors într°o parte, uitându°se la María care, pur øi simplu,
a ridicat din umeri. Thóra a pus mâna peste mâna cenu-
øie a lui Magnús, uluitæ de cât de rece øi osoasæ era.

— Nu suntefli bucuros cæ v°afli recuperat busola? Am
gæsit°o în pivniflæ.

Bætrânul a ridicat brusc capul øi s°a uitat încruntat la
Thóra.

— De ce?
Ea nu øtia ce sæ spunæ.

— Din câte øtiu, v°a pærut ræu cæ n°afli luat°o în timpul
erupfliei, a zis ea, evitându°i privirea. Nu suntefli bucuros?

Bætrânul s°a uitat în jos, în poalæ, øi a dat din cap,
pærând nostalgic.

— Ai crescut, Sigrídur, a zis el. Erai doar o copilæ.
— Ca Alda? a întrebat Thóra.

Se îndoia cæ numele de Sigrídur avea vreo impor-
tanflæ, pentru cæ Leifur îi spusese cæ taicæ°sæu o confunda
cu sora lui.

— Særaca Alda, a zis Magnús, dând în continuare din
cap. Ce urât a fost!

— Ce°a fost urât? a întrebat Thóra. Nu mai flin minte ce
s°a întâmplat.

425

Yrsa Sigurdardóttir

Imediat ce°a spus asta, øi°a dat seama cæ fæcuse o
greøealæ. Bærbatul s°a uitat la ea cu coada ochiului, pærând
confuz. María i°a særit în ajutor.

— fii°e frig, Maggi, dragule? a zis ea, cu glas domol, øi,
auzindu°i vocea, el s°a calmat. Stai sæ te învelesc mai bine,
a continuat ea, ridicându°se øi trægându°i pætura peste
picioare. Gata!

L°a bætut cu mâna peste genunchi.
— Sæ te porfli bine cu Thóra de°acuma. Îl ajutæ pe Markús,
fiul tæu.
— Markús o iubeøte pe Alda, a zis bætrânul, dând fericit
din cap. E fatæ bunæ.

Apoi s°a întunecat la faflæ.
— E la pæmânt, særaca.
— La pæmânt? a întrebat Thóra, cu uimire.

Apoi, calmându°se, a adæugat:
— Ce°a pæflit? Øi°a fæcut vreun ræu?
— E la pæmânt, a repetat el. Sacrificiul.

S°a uitat fix la busolæ øi s°a încruntat.
— Dezgustætor. Ia°o de aici!

Thóra a fost nevoitæ sæ se abflinæ sæ°l apuce pe om de
umeri øi sæ°l scuture. A pus busola deoparte. La naiba, el
øtia ceea ce voia ea sæ afle! S°a întrebat dacæ un bolnav
de Alzheimer putea fi hipnotizat.

— Alda e moartæ, Magnús, a zis ea. Ca sæ pot sæ°l ajut
pe Markús, trebuie sæ øtiu ce a pæflit Alda.

— Markús, a spus Magnús, întorcându°se ca sæ se uite
pe fereastræ. Markús o iubeøte pe Alda.

A læsat iar capul în jos.
— Øtiu, a zis Thóra, apucând portmoneul croit grosolan
pe care îl gæsise Bella øi care era plin de monede care

426

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

pæreau sæ fie din aur. Vedefli ce am eu aici? a întrebat ea,
arætându°i portmoneul. Monedele pe care le°afli cæutat.

A dat sæ se uite în altæ parte. Era evident cæ nu
voia sæ le vadæ. Thóra a deschis portmoneul øi i°a arætat
ce era în el.

— Aur, Magnús, a zis ea. Monede de aur.
Pe neaøteptate, bætrânul a lovit portmoneul cu pu-

tere, iar Thóra l°a scæpat din mânæ. Monedele s°au împræø-
tiat peste tot. Câteva au ajuns în poala lui øi el a reacflionat
ca øi cum ar fi fost fæcute din lavæ incandescentæ. Tre-
mura din toate încheieturile, plângea întruna øi se scutura
ca sæ le dea jos de pe el.

María a særit în picioare øi a încercat cum a øtiut ea
mai bine sæ°l calmeze. Împreunæ, au reuøit sæ dea jos
monedele din poala lui. Magnús s°a liniøtit puflin.

— Plætifli cu viafla, a zis el. Bani plætifli cu viafla.
— Cu viafla? a întrebat Thóra, øtiind cæ se apropia vre-
mea sæ plece. A murit cineva, Magnús? Au murit patru
bærbafli?

El stætea nemiøcat øi se uita la ea cu o minæ crudæ.
— Au fost niøte oameni ræi, Sigrídur. Niøte oameni ræi,
a spus el iar, încercând sæ se ridice. Øoimul e o pasære
frumoasæ, a adæugat. Cucul nu.

Chipul i se mai îmblânzise øi mâhnirea pærea cæ°øi
fæcea iar loc în privirea lui.

— El nu°øi cloceøte singur ouæle, a zis el. Le clocesc alte
pæsæri în locul lui. fiine minte asta!

Thóra a promis cæ o sæ flinæ minte. Mai întâi — un
øoim, acum — un cuc. Perfect! Totuøi, pærea evident cæ
Magnús avusese o oarecare legæturæ cu crimele de atunci.
Avansase cu un pas øi dæduse înapoi cu doi.

427

Capitolul 32

Luni, 23 iulie 2007

Timpul trecea mai repede decât øi°ar fi dorit Thóra.
Ca de obicei, era îngrijoratæ cæ nu o sæ ajungæ acasæ la
timp, ca sæ pregæteascæ cina. Stresul ei era amplificat de
convingerea cæ fiecare minut care trecea creøtea probabili-
tatea ca perioada de detenflie a lui Markús sæ se prelun-
geascæ, la cererea polifliei. Se afla în biroul ei, aøteptând
s°o sune detectivul Stefán, care urma sæ°i transmitæ deci-
zia polifliei cu privire la audierea din ziua urmætoare.
Trebuia sæ fi sunat deja. Spera cæ luarea deciziei fusese
întârziatæ din cauzæ cæ poliflia cerceta încæ dovezile apæ-
rute dupæ reflinerea lui Markús, descoperind ceva ce°i
implica øi pe alflii în caz, în afaræ de el. Desigur, situaflia
putea, la fel de bine, sæ stea øi invers; poliflia nu sunase
pentru cæ era prea ocupatæ sæ punæ cap la cap dovezile
împotriva lui Markús. Nesiguranfla o neliniøtea, iar Thóra
nu øtia ce sæ mai facæ sæ°i treacæ timpul mai repede. Nu
voia sæ piardæ vremea dând telefoane, temându°se sæ nu
o sune Stefán øi sæ sune ocupat. Aøa cæ, agitatæ cum era,
se aøezase la computer. Øtia cæ ar fi trebuit sæ recapituleze

428

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

nenumæratele aspecte ale cazului, dar nu se putea
concentra asupra niciunuia. Timpul se scurgea greu. Iar
pentru ca lucrurile sæ fie øi mai rele, nu reuøise sæ facæ
nimic nici în timpul cælætoriei cu feribotul, dupæ ce
plecase din Insule. Nu avusese semnal la telefon pe o
distanflæ de câteva mile, iar telefonul îøi revenise abia
dupæ ce ieøise din oraøul Thorlákshöfn. Aøa cæ nu putuse
sub nicio formæ sæ°øi vadæ de investigaflii øi sæ punæ cap
la cap rezultatele haotice ale cazului. În schimb, fusese
constrânsæ sæ asculte poliloghia Bellei despre tipul pe
care°l întâlnise cu o noapte în urmæ. Dacæ Thóra n°ar fi
øtiut cæ Matthew urma sæ vinæ în curând spre Islanda,
s°ar fi aruncat peste bord, de ruøine cæ Bella avea o viaflæ
sexualæ mai bunæ ca a ei.

Thóra a auzit primele note, bine-cunoscute, ale melo-
diei „La mulfli ani“, tonul de apel al telefonului ei, øi a
ræspuns numaidecât. Sóley îi schimbase tonul de apel de
ziua ei øi, deøi i se pærea oarecum jenant, nu°i venea sæ°l
înlocuiascæ, pentru cæ Sóley era foarte încântatæ de melo-
die. Thóra n°a recunoscut numærul øi øi°a încruciøat
degetele, sperând cæ era Stefán. Dar era fiul lui Markús,
neræbdætor sæ afle ce se mai întâmplase între timp. I°a
spus cum decurseseræ lucrurile recent øi i°a promis cæ va
lua legætura cu el imediat ce va afla mai multe. Bæiatul
era nervos øi a bombænit ceva despre taicæ°sæu, cum cæ,
probabil, avea sæ fie închis. Thóra i°a spus încæ o datæ cæ
o sæ°l flinæ la curent cu mersul lucrurilor, pærându°i ræu
cæ°l dezamægise pe bietul bæiat. Situaflia lui nu era roz øi,
de dragul lui Hjalti, Thóra a sperat cæ, data viitoare când
avea sæ°l sune, o sæ°i dea veøti bune.

Thóra a intrat pe internet ca sæ verifice dacæ apæruse
ceva pe site°urile de øtiri. Cine øtie, poate cæ veøtile

429

Yrsa Sigurdardóttir

ajungeau mai repede în presæ decât la urechile ei. A
constatat cæ nu era aøa. În singurul raport peste care a dat
scria succint cæ încæ nu se øtia sigur dacæ va fi cerutæ
prelungirea perioadei de detenflie în cazul lui Markús
Magnússon, înainte ca aceasta sæ expire. Thóra s°a læsat
pægubaøæ øi a hotærât sæ°l sune pe Stefán, ca sæ nu mai
aøtepte atâta telefonul lui øi sæ°øi vadæ în continuare de
restul lucrurilor.

— O sæ cerem sæ fie reflinut încæ douæ sæptæmâni, pe
baza faptului cæ a luat parte la uciderea bærbaflilor din
pivniflæ, i°a spus Stefán, brusc. Decizia va fi luatæ înainte
de douæ dupæ°amiazæ, mâine.

Thóra øi°a reflinut un oftat, pentru cæ nu dorea sæ°i
arate detectivului cæ era dezamægitæ.

— Deci nu mai e suspectat pentru uciderea Aldei? a
întrebat ea, cu speranflæ în glas.

Tot ar fi fost un progres.
— Având în vedere declaraflia agentului imobiliar øi
dovezile care°i confirmæ declaraflia, pe lângæ alte infor-
maflii care au fost supuse recent atenfliei noastre, consi-
deræm cæ Markús n°a fost implicat în asta.

Dupæ voce, era clar cæ Stefán nu aproba poziflia res-
pectivæ. Era la fel de convins ca la început cæ Markús era
vinovat. Probabil cæ avocatul departamentului de poliflie
hotærâse astfel øi°l informase pe Stefán cæ suspiciunile lui
erau imposibil de confirmat. Thóra a dedus cæ informa-
fliile noi de care°i spusese Stefán fuseseræ furnizate de Dís,
doctorifla. Bragi îi zisese cæ, dupæ ce se întâlnise cu Dís,
se dusese împreunæ cu ea la comisariatul polifliei, unde
doctorifla adusese la cunoøtinfla polifliei niøte lucruri opor-
tune pentru investigaflie.

— Ce informaflii afli primit?

430

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Întrucât clientul dumneavoastræ nu mai e suspect în
cazul Aldei, lucrurile astea nu væ mai privesc, a zis Stefán.
Acum e suspectat doar pentru problema asta minoræ a
cadavrelor gæsite în Insule.

— Adicæ o sæ facefli abstracflie de ceea ce°am aflat eu
despre cadavre? a pufnit Thóra.

— Consideræm cæ ceea ce°afli aflat nu schimbæ situaflia
prea mult, a zis Stefán. Gudni ne°a zis deja ceva despre
asta, inclusiv despre misterioasa baltæ de sânge. Chiar
dacæ tatæl lui Markús a fost implicat în uciderea bærba-
flilor, asta nu înseamnæ cæ Markús n°a avut øi el rolul lui
în toatæ treaba asta.

— Nu înfleleg cum afli ajuns la concluzia asta, a zis
Thóra, simflind cæ i se înecau coræbiile. Nu existæ niciun
indiciu cæ Markús nu spune adeværul despre capul din
cutie, iar puflinele dovezi care au ieøit la ivealæ indicæ spre
alte persoane, pare°se.

— Omul dumneavoastræ e implicat în caz, fie cæ væ
place sau nu.

— Mæcar øtifli cine sunt oamenii morfli? Poate cæ poliflia
nu are motive sæ se græbeascæ, dar e în interesul clientului
meu ca problema sæ fie rezolvatæ repede.

— Da, a zis Stefán, færæ sæ paræ c°ar fi receptat împun-
sætura Thórei. E vorba de echipajul unei bærci care a
dispærut de pe coasta Islandei în ianuarie 1973. Am trimis
în stræinætate amprentele dentare ale victimelor øi au fost
identificate.

— Ce? a zis Thóra.
Øi°a amintit cæ citise în colecflia Secolul nostru despre

douæ vase naufragiate, una cu un echipaj format din
islandezi øi feroezi, iar cealaltæ cu un echipaj format din
patru britanici, dintre care unul fusese gæsit. Nu luase în

431

Yrsa Sigurdardóttir

calcul niciunul dintre incidente, pentru cæ pæreau sæ nu
se potriveascæ cazului.

— Despre ce barcæ e vorba øi când s°a scufundat? a
întrebat ea.

— Nu væd de ce nu v°aø spune asta, a zis Stefán, iar ea
l°a auzit ræsfoind niøte foi. E vorba despre un velier de
pescuit numit Cucul, care a fost væzut ultima oaræ pe
18 ianuarie 1973, în zona coastei de sud.

Thóra a tæcut, simflind cæ o lua cu ameflealæ. Magnús
zisese ceva despre un cuc, dar nu se gândise niciodatæ la
asta, mai ales cæ uitase numele vasului despre care scria
în Secolul nostru.

— Am citit un vechi raport de øtiri despre el, a zis ea.
Zicea cæ trupul unuia dintre cei patru bærbafli ai echipa-
jului a fost adus de ape la mal, împreunæ cu alte lucruri.
În cazul în care cadavrele din pivniflæ sunt ale celorlalfli
bærbafli ai echipajului, atunci ræmâne o întrebare: al cui
e capul? Oare e posibil ca, pânæ la urmæ, sæ nu fie nicio
legæturæ între cele trei cadavre øi capul din cutie?

— Nu existæ niciun dubiu cu privire la identitatea celui
de°al patrulea bærbat din pivniflæ, a zis Stefán. La mal au
ajuns pærfli din corpul lui, printre care øi trunchiul. Nu
avea cap øi, pe atunci, lumea a crezut cæ fusese retezat în
timpul naufragiului. Corpul era într°o stare jalnicæ øi nu°i
lipsea doar capul: îi lipseau øi un brafl, øi partea care a fost
gæsitæ împreunæ cu capul.

Øi°a dres glasul.
— Vreau sæ zic, partea care se afla în gura capului.

Thóra øtia la ce parte a corpului se referea detectivul.
Se chinuia sæ înfleleagæ ce însemnau informafliile acelea
noi pentru Markús. Echipajul dispæruse înaintea erupfliei,
când el era încæ în Insule. Dar nu vedea cum o sæ

432

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

dovedeascæ Stefán øi colegii lui cæ Markús avusese vreo
legæturæ cu echipajul. Probabil cæ aceea era barca ce
acostase în Insule în noaptea în care Markús mersese la
serata øcolaræ, dupæ care fusese dus acasæ, mort de beat.

— Bærbaflii æøtia au fost cumva implicafli într°un caz de
contrabandæ cu alcool? a întrebat ea.

Stefán a ezitat.
— Da… se poate spune cæ fæceau un fel de contrabandæ,
a zis el. Cum afli aflat?

Thóra i°a spus despre cazul cu contrabanda de alcool
øi despre faptul cæ bænuia cæ avea legæturæ cu crimele. I°a
zis øi cæ îi vorbise deja inspectorului Gudni Leifsson
despre asta. Însæ Stefán nu pærea sæ creadæ cæ întâmplarea
aceea era importantæ.

— Nu, bærbaflii n°au avut nicio treabæ cu contrabanda
cu lichior, a zis el. Bærbaflii furau pæsæri øi cæutau locurile
unde existau cuibare înainte sæ vinæ primævara.

— Fæceau contrabandæ cu pæsæri? a zis Thóra. Cu pæsæri
de pradæ, poate chiar cu øoimi?

— Da, cu øoimi øi vulturi øi, probabil, cu alte câteva
specii despre care n°am aflat, a ræspuns Stefán. Øtiu cæ în
afaræ se dau bani buni pe ele. În vremea aia, poliflia fusese
informatæ cæ bærbaflii cu pricina mergeau prin flaræ øi
întrebau de locuri unde existau cuibare. Probabil cæ
intenflionau sæ vinæ înapoi vara, ca sæ fure ouæ øi pui.
Dacæ n°ar fi plecat în noaptea aia, ar fi fost duøi la poliflie
cel puflin pentru interogatoriu. Credem cæ rænile de pe
mâinile lor au fost provocate de ghearele ræpitoarelor. Se
ocupau cu asta de ani de zile.

— Øtifli cumva dacæ au avut cu ei vreun øoim sau vreo
altæ pasære? a întrebat Thóra, explicându°i lui Stefán cæ
Magnús vorbea întruna despre un øoim.

433

Yrsa Sigurdardóttir

— Nu, din câte øtiu eu, n°au avut, a ræspuns el. Dar sæ
øtifli cæ nu putefli pune bazæ pe spusele unui bolnav de
Alzheimer.

— Dar e evident cæ Magnús a fost implicat în asta, a zis
ea, supæratæ cæ Stefán era de altæ pærere. Øtiu sigur c°a
vorbit øi despre un cuc, referindu°se, probabil, la barcæ.

— N°am de gând sæ discut despre asta. Fireøte, vom in-
vestiga toate pistele posibile, dar omul dumneavoastræ
n°o sæ fie eliberat doar pentru cæ tatæl lui debiteazæ niøte
lucruri atât de interpretabile, care pot sau nu sæ fie legate
de caz.

— Deci n°avefli de gând sæ facefli cercetæri cu privire la
tatæl lui Markús sau la Dadi? Øtiu, unul e senil, iar celælalt,
mort, dar asta nu înseamnæ cæ nu putefli sæ schimbafli
direcflia interogatoriilor.

— Fireøte cæ urmærim orice pistæ, aøa cum v°am spus
deja, a ræspuns Stefán. Printre altele, examinæm cuflitul
øi dispozitivul de anihilare a peøtilor pe care le°afli gæsit
în pivniflæ, deøi e mult prea devreme sæ tragem concluzii
cu privire la ele. Aøa cæ n°are rost sæ væ arætafli dispreflui-
toare cu privire la metodele noastre de lucru. Pe de altæ
parte, pânæ acum n°avem nicio dovadæ care sæ arate cæ
clientul dumneavoastræ nu e implicat în caz. Dimpotrivæ.
E singurul om care dæ de bænuit. De exemplu, neagæ
c°ar fi pus capul în cutie.

— Øtifli foarte bine cæ v°a explicat asta, a izbucnit Thóra.
Øi nu s°a dezis niciodatæ, în ciuda nenumæratelor inte-
rogatorii care i°au fost luate øi, mai nou, a faptului cæ zace
închis acolo, de unul singur.

— Poate pentru cæ øtie cæ nu existæ nimeni care sæ con-
firme sau sæ infirme ce°a zis, a ræspuns Stefán. Øi poate cæ
chiar el a orchestrat situaflia asta care°i convine de minune.

434

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

Thóra n°a avut chef sæ comenteze acele remarci in-
sinuante. Markús avea un alibi pentru uciderea Aldei øi,
în plus, informafliile furnizate de Dís îl scoteau din vizorul
polifliei. În realitate, nu conta cât de sigur era Stefán de
vinovæflia lui: era imposibil sæ convingæ vreun judecætor
de faptul cæ Markús o omorâse pe Alda.

— Evident cæ mæ voi opune vehement solicitærii dum-
neavoastræ de prelungire a perioadei de custodie, a pufnit
ea. Pentru binele dumneavoastræ, sper cæ mâine vefli
aduce øi alte dovezi în afaræ de pærerea personalæ.

— Da, da, bine, a zis Stefán. Cum zicefli dumneavoastræ.
Ne vedem mâine dimineaflæ.

Thóra n°a ræspuns la comentariul lui nesimflit, ci øi°a
luat ræmas°bun øi a închis. Îl læsase sæ înfleleagæ din vocea
ei cæ era furioasæ øi acum se simflea ceva mai bine. Se
pærea cæ n°avea sæ petreacæ o searæ tihnitæ cu fiica ei,
uitându°se la televizor, aøa cum sperase. De asemenea, se
pærea cæ nu avea sæ termine cu cazul înainte de sosirea
lui Matthew. Thóra s°a ridicat øi s°a apucat sæ punæ la
punct dosarele pe care trebuia sæ le parcurgæ, ca sæ fie
pregætitæ pentru audiere. A sperat cæ o sæ poatæ sæ lucreze
acasæ la caz, færæ s°o supere pe Sóley. Altfel, nu°i ræmânea
decât sæ aøtepte ca fiica ei sæ meargæ la culcare øi sæ lucreze
la el peste noapte. Altfel, mai târziu, relaflia lor risca sæ
aibæ de suferit din cauza prea multor promisiuni încæl-
cate. Thóra a læsat deoparte gândul la Sóley, pentru cæ
øi°a amintit cæ trebuia sæ°l sune pe Hjalti, fiul lui Markús.
Când Thóra i°a spus care era decizia polifliei, bæiatul n°a
reuøit sæ spunæ decât „nu“, iar respiraflia i s°a înteflit.

— Nu uita cæ, deøi poliflia urmæreøte sæ°l închidæ pe tatæl
tæu, nu se øtie dacæ judecætorul va decide în favoarea
acestui fapt, a încercat ea sæ°l asigure.

435

Yrsa Sigurdardóttir

— Ba da, se øtie, a zis Hjalti pe un ton capricios — mai
degrabæ de copil, decât de adolescent. Pentru cæ o sæ°l
tortureze pânæ o sæ mærturiseascæ.

— Nu cred cæ e momentul sæ°i acuzæm pe polifliøti de
torturæ, a zis Thóra cu o voce calmæ.

Øtia cum sæ se poarte cu un copil, pentru cæ avea øi
ea acasæ copii, de toate mærimile øi formele. Bæiatul voia
sæ audæ de la un om mare cæ totul va fi bine; cæ tatæl lui
va fi eliberat, cæ va veni acasæ în scurt timp øi cæ°i va
cumpæra lui Hjalti un apartament în Insule, aøa cum îøi
propusese.

— Cazurile astea se rezolvæ foarte greu øi, adesea,
oamenii prinøi la mijloc sunt unii care nu meritæ asta.
Sunt siguræ cæ asta e valabil øi pentru tatæl tæu. Dacæ n°a
omorât pe nimeni, n°o sæ fie condamnat. O sæ am eu
grijæ de asta!

Intenfliona sæ°i mai spunæ øi cæ adeværul ieøea întot-
deauna la ivealæ, dar bæiatul a întrerupt°o:

— Dar ce se întâmplæ dacæ cineva nu a comis el însuøi
o crimæ, ci doar l°a ajutat pe criminal? Ce pæfleøte în cazul
æsta? a întrebat el, de parcæ l°ar fi cuprins nebunia.

Thóra øtia cæ acel „cineva“ era tatæl bæiatului øi cæ
Hjalti realizase cæ era posibil ca Markús sæ fi avut o legæ-
turæ cu criminalul sau cu criminalii. Cu alte cuvinte, nu
era total neøtiutor, bietul bæiat, cu toate cæ era cu adeværat
chinuit.

— Dupæ mine, nu existæ niciun lucru care sæ sugereze
cæ tatæl tæu a fæcut ceva care sæ°l transforme într°un com-
plice. Poate cæ l°a ajutat pe criminal færæ sæ°øi dea seama,
dar asta nu°i o infracfliune.

436

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

A sperat cæ bæiatul nu intenfliona sæ°i cearæ detalii,
pentru cæ nu°øi dorea sæ°i povesteascæ despre capul retezat
din cutie.

— Bine, a zis Hjalti, cu o uøoaræ iritare în glas. Încerc sæ
vin øi eu mâine la douæ. Pot?

— Nu cred c°o sæ reuøeøti sæ°l vezi pe tatæl tæu, dacæ asta
speri, a zis Thóra. Dar, desigur, pofli sæ vii øi sæ aøtepfli
afaræ. Ne putem întâlni dup°aia, ca sæ°fli spun cum a fost.
Sæ speræm c°o sæ°fli dau veøti bune.

Bæiatul a fost de acord, cu toate cæ Thóra øi°ar fi dorit
sæ nu fi fost. Øi°au luat la revedere.

Telefonul a sunat din nou; de data asta, era Bella.
— Am gæsit tatuajul! a zis ea. Ar fi bine sæ vii încoace!

Recenta interdicflie a fumatului nu ajunsese øi la
atelierul de tatuaje; Bella a suflat înspre Thóra un nor
dens de fum. Bærbatul multicolor care deflinea atelierul
avea øi el între buze o fligaræ aprinsæ, aøa cæ Thóra nu øi°a
permis s°o mustre pe Bella. A afiøat o cæutæturæ aspræ,
neøtiind de ce venise propriu°zis acolo: Markús era aproa-
pe absolvit de orice suspiciune cu privire la uciderea
Aldei, iar tatuajul cu „Love Sex“ nu avea legæturæ cu
cadavrele din pivniflæ. Însæ nu voia sæ desconsidere efortu-
rile Bellei, aøa cæ s°a comportat ca øi cum nu fæcea nimic
ieøit din comun.

— Deci zicefli cæ e imposibil sæ fi fæcut altcuiva tatuajul?
a întrebat Thóra.

— Ar fi o coincidenflæ a dracului de mare, a zis bærbatul
cu fligara în colflul gurii.

A tras un fum din ea øi l°a dat afaræ, færæ sæ°øi scoatæ
fligara dintre buze. Având în vedere ce fæcuse Bella cu

437

Yrsa Sigurdardóttir

bærbaflii din Insule, Thóra s°a întrebat dacæ øi cu acesta îøi
fæcuse de cap.

— Tatuajul e o combinaflie pe care a fæcut°o o fatæ între
douæ tatuaje pe care le am în dosarul æsta.

A ridicat piciorul øi a lovit un dosar vechi øi jerpelit
de pe canapeaua din fafla Thórei. Cu bocancul lui negru,
l°a împins înspre avocatæ.

Politicoasæ, Thóra a zâmbit øi l°a luat în mânæ.
— Øi cum de væ amintifli aøa de bine de asta? a întrebat
ea, uitându°se de jur°împrejur.

Pe fiecare perete atârnau desene sau fotografii cu
tatuaje.

— Se pare cæ facefli o græmadæ de tatuaje. Mi°e greu sæ
cred cæ væ amintifli de fiecare în parte.

Asta numai dacæ bærbatul nu era versiunea modernæ
a fermierilor de altædatæ, despre care se spunea cæ recu-
noøteau fiecare semn al oilor din flaræ, s°a gândit ea.

— Uite cæ îmi amintesc, a spus bærbatul, încruciøându°øi
braflele musculoase.

Când Thóra intrase în atelierul acela mic øi flipætor,
se gândise cæ bærbatul purta un tricou mulat øi strident
pe sub vesta de piele. Se înøelase. Din palme pânæ sus,
bærbatul avea braflele pline cu desene colorate: tigri øi
tufiøuri tropicale care pærea cæ se miøcau în bætaia
vântului când el îøi flexa muøchii contractafli.

— Mi le amintesc pe multe dintre ele. De obicei, pe cele
mai frumoase, dar øi pe cele de râsu’ lumii.

Thóra øi°a dres glasul:
— Øi æsta din ce categorie face parte? a întrebat ea, aræ-
tând înspre copia cu tatuajul „Love Sex“, pe care o adusese
Bella cu ea.

Bærbatul s°a uitat cu disprefl la Thóra.

438

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Mamaie, æsta e de cæcat! De tot cæcatul!
Thóra nu voia sæ°l enerveze pe om, aøa cæ nu s°a luat

la ceartæ cu el pentru cæ°i spusese „mamaie“ — la urma
urmei, asta øi era, chiar dacæ înainte de vreme.

— Øi zicefli cæ°l mai flinefli minte, deøi au trecut øase luni
de când… l°afli fæcut? a întrebat ea, neøtiind sigur ce verb
trebuia sæ foloseascæ pentru tatuare. Nu væd nicæieri pe
perefli vreo pozæ cu el, a adæugat ea, cu toate cæ îi era
imposibil sæ excludæ ipoteza cæ ar fi fost ascunsæ pe
undeva pe acolo vreo fotografie cu acel tatuaj.

— N°am de gând sæ pun aøa ceva pe perefli, la fel cum
n°aø face asta nici cu sutele de fluturaøi pe care le°am
fæcut pe fundurile fetelor în atâflia ani de zile, a zis bær-
batul, strâmbând din buzæ, dezgustat. Dacæ ar fi sæ spun
care°mi displace mai mult, fluturaøii sau catastrofa asta
de tatuaj, aø spune cæ æsta din urmæ. Nu øtiu dacæ am
fæcut vreodatæ vreun tatuaj mai urât — fata aia e tâmpitæ
ræu, de°a dreptul dusæ cu pluta.

Thóra a zâmbit în sinea ei, gândindu°se cæ la fel se
pripise øi ea sæ°l judece pe el cu câteva clipe mai înainte.

— V°a zis cumva la ce s°a gândit când l°a ales?
— Nu, a spus el, øi nici n°am întrebat°o. Am încercat s°o
conving sæ nu øi°l facæ, dar nu m°a ascultat. Ba chiar
mi°am pierdut vremea arætându°i øi alte imagini cu tatuaje
mai miøto, dar am simflit cæ stricam orzul la gâøte.

Thóra a vrut sæ°i atragæ atenflia cæ nu se zicea „a strica
orzul la gâøte“ ci „pe gâøte“, dar s°a ræzgândit. În schimb,
l°a întrebat:

— V°a întrebat vreodatæ o femeie pe nume Alda
Thorgeirsdóttir ceva despre tatuajul æsta? A fost asistentæ.

Bærbatul a dat din cap.

439

Yrsa Sigurdardóttir

— Cum i°am zis øi ei…, a spus el, arætând înspre Bella,
nu°mi vine nici mie sæ cred, dar m°au cæutat foarte multe
persoane ca sæ mæ întrebe de chestia asta odioasæ. Lumea
n°a reacflionat niciodatæ aøa faflæ de niciunul dintre
tatuajele de care sunt cu adeværat mândru. Dacæ vrefli sæ
væ fac øi dumneavoastræ unul identic, sæ øtifli cæ nici nu
mæ gândesc.

— Alda a vrut sæ°øi facæ øi ea un tatuaj identic? a între-
bat Thóra.

— Nu, a ræspuns el øi a zâmbit, dezvelindu°øi dinflii mari
øi galbeni de la fumat. A vrut sæ øtie dacæ tatuajul fusese
fæcut aici øi, dupæ ce i°am zis cæ da, mi°a cerut sæ°i spun
când a fost fæcut.

— Øi afli øtiut?
— Da, da, flin un registru cu toate tatuajele pe care le
fac, aøa cæ m°am uitat în el. Femeia a fost în al nouælea
cer, n°am mai pomenit aøa ceva. A zis cæ fæcea o in-
vestigaflie pentru cei de la urgenfle øi cæ dæduse peste
tatuajul æsta.

Bærbatul a stins fligara care arsese pânæ la filtru.
— Mi°a zis cæ investigaflia nu avea nicio legæturæ cu
mine sau cu metodele mele de lucru, nu c°aø fi crezut
asta, pentru cæ sunt foarte atent cu igiena.
— Sunt convinsæ, a zis Thóra, evitând sæ se uite la o
patæ de jeg de pe vesta lui neagræ de piele. A trecut mult
de când v°a sunat Alda?
— Nu, nu chiar, a ræspuns bærbatul. Câteva sæptæmâni,
maxim douæ luni. A zis cæ fæcuse øi mai înainte cercetæri,
dar cæ nu aflase de atelierul meu, pentru cæ nu era trecut
în cartea de telefon. Auzise de curând de mine de la un
bæiat care voia sæ scape de un tatuaj fæcut de mine.

Din nou, bærbatul a mârâit, dezgustat:

440

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

— Labagiu’ dracu’!
— Ne putefli spune øi nouæ ce i°afli spus Aldei? a întrebat
Thóra. N°o sæ folosim nici noi informafliile împotriva
dumneavoastræ.
— Numai dacæ promitefli sæ nu ræspândifli vestea cæ
tatuajul æsta a fost fæcut aici, a spus bærbatul, rânjind. Nu
mæ deranjeazæ sæ væ spun asta, numai sæ°l gæsesc repede.
S°a terminat programul øi ar trebui sæ fiu deja în drum
spre casæ.

Acelaøi lucru era valabil øi pentru Thóra.

441

Capitolul 33

Luni, 23 iulie 2007

Sóley adormise cu capul în poala maicæ°sii. Thóra i°a
atins pærul în timp ce s°a întins dupæ telecomandæ, sæ
stingæ televizorul. Emisiunea care o trimisese pe fetiflæ în
lumea viselor era pe punctul de a o trimite acolo øi pe
Thóra. A cæscat, a pus o pernæ sub capul fetei øi a învelit°o
cu o pæturæ. Sóley a murmurat uøor în semn de protest,
dar nu s°a trezit. Thóra a scos dosarele pe care le adusese
de la birou. Dupæ ce se întorsese acasæ de la atelierul de
tatuaje, Thóra fæcuse în grabæ ceva de mâncare —
fierbând niøte apæ øi turnând°o peste un pachet de tæieflei
japonezi. Apoi Gylfi plecase acasæ la Sigga, ca sæ petreacæ
seara cu ea øi cu fiul lor, Orri. Aøa cæ Thóra øi Sóley ræmæ-
seseræ singure. Se aøezaseræ confortabil pe canapea dupæ
ce°øi terminase Sóley temele, dar programul de la tele-
vizor fusese aøa de plictisitor, încât fetifla adormise în
timpul primei emisiuni la care se uitaseræ.

Thóra s°a aøezat pe fotoliul de lângæ canapea øi s°a
uitat pe prima paginæ, unde scrisese numele fetei care°i
lezase sentimentele delicat°artistice bærbatului care fæcea

442

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

tatuaje: „Halldóra Dögg Einarsdóttir, 26 februarie 2007“.
Aceasta din urmæ era ziua în care°øi fæcuse fata tatuajul,
dupæ cum îi spusese bærbatul. Data respectivæ nu°i spunea
nimic Thórei, aøa cæ a cæutat numele fetei pe listele
electorale. Era næscutæ în 1982, aøa cæ avea douæzeci øi
cinci de ani. Numele ei i se pærea familiar, aøa cæ Thóra
a încercat sæ°l caute pe internet, dar n°a gæsit nimic.

De ce o interesase pe Alda fata aceea? Thóra s°a gân-
dit cæ nu pentru tatuaj în sine. O clipæ, i°a trecut prin cap
cæ poate avea legæturæ cu munca ei de la cabinetul de
chirurgie plasticæ sau cu vreun motiv personal pe care
numai ea îl øtiuse. Nu înflelegea ce legæturæ putea sæ aibæ
fata cu uciderea Aldei, cu toate cæ ceva îi spunea cæ exista
o oarecare conexiune. Fireøte, putea sæ afle într°un singur
fel dacæ øi cum o cunoscuse fata pe Alda. Poate cæ se dove-
dea cæ ea era omul pe care Thóra îl cæutase în lung øi°n
lat — persoana cæreia îi încredinflase Alda secretul cu
privire la capul din cutie. Spre binele lui Markús, ar fi fost
bine sæ fie aøa. Thóra s°a uitat la ceas øi a væzut cæ era
nouæ øi jumætate. Putea sæ dea un telefon. A gæsit numæ-
rul în cartea de telefon øi a sunat.

— Salut!
Pærea sæ fie o voce tânæræ, oarecum falsæ, ca øi cum

fata ar fi încercat sæ paræ copilæroasæ.
— Bunæ! Cu Halldóra Dögg Einarsdóttir, væ rog, a zis

Thóra.
— La telefon.
Vocea încæ pærea neplæcutæ, de parcæ ar fi fost de

copil.
Thóra s°a prezentat øi a întrebat°o dacæ putea sæ°i

punæ câteva întrebæri, pentru cæ dæduse peste numele ei
într°un caz în care era implicat clientul ei.

443

Yrsa Sigurdardóttir

La capætul celælalt al firului nu s°a auzit nimic, dar
când fata a început sæ vorbeascæ, a fæcut°o pe un ton mult
mai matur:

— Ce caz? a întrebat ea, færæ sæ mai aibæ nimic din
veselia de mai înainte.

— Un caz de crimæ, a ræspuns Thóra. Aøa cum v°am zis,
tot fæcând cercetæri am dat peste numele dumneavoastræ
øi aø vrea sæ profit de ocazie ca sæ væ pun câteva întrebæri
care, sæ speræm, vor justifica legætura dumneavoastræ cu
femeia ucisæ.

— Cine a fost ucisæ? a întrebat fata.
Se vedea clar cæ era surprinsæ. Apoi a adæugat, aproa-

pe nervoasæ:
— Eu n°am omorât pe nimeni!
— Mæ scuzafli, trebuia sæ fiu mai claræ, a zis Thóra. Nu

suntefli suspectatæ de nimic øi, mai mult, eu nu lucrez
pentru poliflie. Încerc doar sæ mæ læmuresc dacæ avefli sau
nu vreo legæturæ indirectæ cu cazul. Altfel spus, departe
de mine gândul de a spune cæ avefli vreo legæturæ pro-
priu°zisæ cu crima.

— N°afli zis cæ suntefli avocatæ? a întrebat fata, încæ
foarte bænuitoare. Lucrafli pentru Adolf?

A pærut supæratæ când a pronunflat ultimul cuvânt.
— Nu, categoric nu, a zis Thóra, întrebându°se dacæ era
bine sau nu sæ°i spunæ cæ auzise de el.

N°a riscat chiar atât de mult.
— Bærbatul pe care°l reprezint se numeøte Markús.
— Nu cunosc niciun Markús, a zis fata, nervoasæ. Sigur
nu lucrafli pentru Adolf?
— Sigur, sigur, a zis Thóra.

A hotærât sæ°i spunæ pentru ce o sunase.
— Afli cunoscut o femeie pe nume Alda Thorgeirsdóttir?

444

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

A urmat o liniøte lungæ, întreruptæ de respiraflia
greoaie a fetei, iar Thóra a repetat întrebarea, ca sæ fie
siguræ cæ se fæcea înfleleasæ.

Fata a tras aer în piept atât de profund, cæ prin
telefon s°a auzit clar un øuierat. Apoi a vorbit din nou,
cu o voce care træda faptul cæ era øocatæ de întrebare.

— Cum væ permitefli sæ mæ minflifli? Avocaflii n°au voie
sæ mintæ.

Thóra n°a înfleles ce voia sæ zicæ prin asta.
— Nu credefli cæ e mai simplu sæ°mi ræspundefli cu „da“
sau „nu“? Nu v°am minflit deloc, dacæ asta væ închipuifli.
— Lucrafli pentru Adolf, a spus fata, printre dinfli. Øtiu
cine suntefli øi meritafli sæ væ dau în judecatæ.
— Sæ mæ dafli în judecatæ? a întrebat Thóra, uluitæ. Cred
cæ e o neînflelegere.

Nu voia ca fata sæ creadæ cæ se temea de ameninfla-
rea ei.

— Eu vreau sæ aflu numai dacæ afli cunoscut°o sau afli
auzit de Alda Thorgeirsdóttir?

S°au scurs câteva clipe, apoi fata a ræspuns. Thóra
a presupus cæ se gândea dacæ trebuia sæ nege, sæ recu-
noascæ totul sau, efectiv, sæ închidæ. Evident cæ numele
îi spunea ceva.

— O cunosc, a zis fata pe neaøteptate, cu o voce aspræ.
— Îmi putefli spune unde sau cum afli cunoscut°o ori afli
auzit de ea? a întrebat Thóra, încântatæ cæ reuøise, în
sfârøit, sæ ajungæ undeva cu conversaflia aceea.
— Nu, a ræspuns fata. Nu vreau sæ vorbesc despre asta.

Thóra a dat ochii peste cap. Ce mai era acum?
— Are legæturæ cu tatuajul tæu? Love Sex?

445

Yrsa Sigurdardóttir

La capætul celælalt al firului nu s°a mai auzit nimic,
apoi fata a închis.

Thóra a læsat jos teancul gros de foi. Se sæturase de
treaba aceea care pærea a fi o evaluare nesfârøitæ a fiecærui
obiect gæsit în casele scoase la suprafaflæ. Încæ nu ochise
nimic care sæ fi putut schimba situaflia în cazul lui
Markús, decât, poate, nenumæratele sticle sparte care
fuseseræ gæsite în garajul lui Kjartan øi în hangarul lui
Dadi. Thóra s°a gândit cæ era evident cæ se græbiseræ sæ
ascundæ dovezile faptului cæ depozitaseræ în tainæ alcool
de cereale, odatæ ce investigaflia polifliei începuse sæ°i in-
dice pe ei ca suspecfli. Pe listæ nu apærea øi casa lui Markús,
pentru cæ fusese în curs de golire când se întocmise lista,
dar Thóra nu observase nicio sticlæ acolo, nici intactæ,
nici spartæ. Asta nu însemna mare lucru; era posibil ca
sticlele sæ fi fost ascunse într°o parte a casei pe care ea nu
o væzuse, deøi i se pærea îndoielnic sæ fie aøa. Kjartan
pæruse foarte convingætor când îi spusese cæ Magnús
nu fusese implicat în operafliunea cu contrabanda. Un
junghi scurt i°a trecut prin umeri. Era cazul sæ se ridice øi
sæ se întindæ.

S°a plimbat prin birou øi øi°a scuturat mâinile, sæ°i
circule sângele mai bine. Nu øtia dacæ o ajuta cu adeværat
la ceva, dar spera cæ da. Oricum, se sæturase øi se plictisise
de toatæ munca aia. S°a aøezat iar la locul ei øi a luat o
bucatæ de hârtie de pe mæsufla de cafea. Pe ea erau scrise
numele øi numærul de telefon ale avocatei apærærii din
cazul de viol al lui Adolf. Procesul era aproape øi Thóra pæ-
trunsese în birourile private ale Tribunalului din Reykjavík,
ca sæ caute numele avocatului apærærii. Sperase sæ fie vorba
de cineva cunoscut, ca sæ°i cearæ s°o ajute sæ depisteze

446

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

posibilele legæturi dintre viol øi uciderea Aldei. Cu toate
cæ se pærea cæ Markús nu mai era suspectat de uciderea
celei pe care o iubise în copilærie, ceva îi spunea Thórei
cæ cele douæ cazuri aveau legæturæ unul cu altul. Din
fericire, a recunoscut numele avocatei; fæcuseræ aceeaøi
facultate. Mai puflin fericit era faptul cæ, ori de câte ori o
suna Thóra, telefonul ei suna mereu ocupat. Era din ce
în ce mai convinsæ cæ femeia avea telefonul închis, dar a
hotærât s°o mai sune o datæ înainte sæ se facæ prea târziu.

De data asta a ræspuns soflul avocatei, oftând adânc
înainte s°o cheme pe nevastæ°sa la telefon. S°a auzit o
bufnituræ surdæ, semn cæ receptorul fusese pus neglijent
pe masæ.

Dupæ o pauzæ scurtæ, Thóra a auzit cæ receptorul
a fost ridicat.

— Svala la telefon.
Femeia gâfâia.

— Bunæ, Svala, sunt Thóra, a zis ea.
Apoi a adæugat:

— De la Facultatea de Drept, îfli mai aminteøti?
— A, bunæ! a zis femeia, de data asta pe un ton vesel.
Mæ bucur sæ te aud! A trecut o græmadæ de timp de când
n°am mai vorbit.
— Dumnezeule, a zis Thóra, încercând sæ°øi aminteascæ.
Prea mult timp!

Øi°au povestit ce se mai întâmplase în viafla fiecæreia,
apoi Thóra a trecut la subiect:

— Te°am sunat pentru o problemæ mai delicatæ, a zis
Thóra. Îmi pare ræu cæ, deøi n°am mai flinut legætura, te
sun dintr°odatæ cu o problemæ oficialæ. Mæ ocup de un
caz neobiønuit øi am dat peste numele clientului tæu.

— A, da? a zis Svala. Care dintre ei? Cæ am mai mulfli.

447

Yrsa Sigurdardóttir

— Adolf Dadason, a ræspuns Thóra. E cam stranie
legætura dintre el øi cazul meu, la fel cum e øi cu celelalte
lucruri din cazul æsta. Printre altele, te°am sunat cu o
problemæ referitoare la un tatuaj pe care øi l°a fæcut o
femeie pe nume Halldóra Dögg Einarsdóttir. Femeia asta
aproape cæ a fæcut o crizæ când am sunat°o mai înainte,
fiind convinsæ cæ lucrez pentru Adolf.

— De ce caz te ocupi tu, de fapt? a întrebat Svala, re-
pede. Æla cu asistenta?

Thóra a recunoscut.
— Clientul meu e reflinut pentru uciderea ei, la care se
adaugæ øi niøte cadavre descoperite în Insulele Westmann.
Se pare cæ asistenta, Alda, a fost oarecum interesatæ de
Adolf øi de tatuajul æla. Aøa am ajuns la fata asta, Halldóra
Dögg. Pofli sæ°mi spui ceva despre toate astea? Am cam
ajuns într°un impas cu cazul æsta øi mæ tem cæ n°o sæ°l
rezolv, iar clientului meu n°o sæ°i placæ asta.

Svala a pocnit din limbæ.
— Nu øtiu nimic despre niciun tatuaj, a zis ea. Însæ øtiu
câte ceva despre asistenta asta øi Halldóra Dögg.

Øi°a tras sufletul.
— Halldóra l°a dat pe Adolf în judecatæ pentru viol. El
susfline cæ nu e vinovat øi, deøi am dat peste o græmadæ
de nenorocifli ocupându°mæ de cazuri dintr°astea, care
pretind mereu cæ n°au fæcut nimic, am senzaflia cæ el spune
adeværul. Nu mæ înflelege greøit, nu e un sfânt; nici pe
departe. De fapt, îmi dæ multe bætæi de cap, dar asta nu
înseamnæ cæ a încælcat legea. Totuøi, totul aratæ cæ o sæ fie
declarat vinovat, pentru cæ fata e al naibii de convingæ-
toare. Ba, mai mult, se pare cæ i°au fost administrate
contraceptive ca sæ nu ræmânæ însærcinatæ øi a apærut un
martor care susfline cæ a cumpærat pilulele pentru Adolf,

448

fiction connection

Cenuøæ øi pulbere

øi nu o datæ, ci de mai multe ori. O sæ fie greu sæ°l con-
ving pe judecætor cæ le°a cumpærat cu intenflii bune —
tipul e holtei.

— Øi ce treabæ are Alda cu asta? a întrebat Thóra. Ea i°a
dat pilulele?

— Nu, nu, a zis Svala. Ea øi Adolf nu se cunoøteau. Ea a
tratat°o pe Halldóra când s°a dus, în cele din urmæ, la
spital. Alda a fost terapeuta ei, ocupându°se, printre
altele, øi de consilierea fetei. Mærturia Aldei îl pune pe
Adolf într°o luminæ foarte proastæ. Anuleazæ argumentele
noastre cum cæ, fireøte, credibilitatea fetei e îndoielnicæ,
de vreme ce a raportat cu întârziere aøa°zisul viol. De fapt,
Alda a dat o declaraflie la poliflie în care a subliniat cæ era
un lucru foarte obiønuit ca o victimæ a unui viol sæ nu se
prezinte imediat la poliflie. Cu alte cuvinte, nu era chiar
martora pe care eram neræbdætoare s°o væd la baræ.

— Ai avut noroc, a zis Thóra. N°o sæ mai depunæ mær-
turie în cazul æsta.

— Da, tocmai asta°i problema. Dintr°odatæ, femeia s°a
ræzgândit. M°a sunat øi m°a rugat sæ ne întâlnim, spu-
nând cæ deflinea informaflii care l°ar fi scæpat pe Adolf de
acuzaflii.

— Despre ce informaflii e vorba?
— Dumnezeu øtie, a zis Svala, tristæ. Alda a murit ori,
ca sæ fiu mai exactæ, a fost ucisæ înainte sæ apucæm sæ
vorbim. N°a vrut sæ°mi spunæ nimic la telefon. Ræmæsese
sæ ne întâlnim în ziua urmætoare. Era foarte secretoasæ øi,
din pæcate, n°am înfleles ce°a vrut sæ°mi zicæ.
— Ce ai întrebat°o?
— Când m°a sunat, am ræmas færæ grai, aøa cæ n°am
øtiut ce sæ°i spun. La început, m°am gândit cæ o luase
razna, nici mæcar nu eram siguræ cæ trebuia sæ vorbesc cu

449

Yrsa Sigurdardóttir

ea. Fireøte, am încercat s°o descos øi, væzând cæ nu ajung
nicæieri, m°am stræduit sæ aflu de ce se ræzgândise. A fost
o schimbare radicalæ, pentru cæ femeia fusese foarte
nemiloasæ cu Adolf în declaraflia pe care a dat°o iniflial
polifliei. Aø zice c°a fost chiar lipsitæ de scrupule.

— Îi cunoøtea pe pærinflii lui, a zis Thóra. Poate cæ s°a
ræzgândit dupæ ce a realizat cæ bærbatul suspectat pentru
viol era fiul prietenilor ei. Îl øtia de mic.

— Dacæ°i aøa, atunci Adolf a uitat°o complet pe Alda
între timp. A zis cæ n°a auzit niciodatæ de ea øi cæ preferæ
sæ audæ cât mai puflin.

— Dar bænuiesc c°a fost dezamægit când a auzit cæ nu
mai poate depune mærturie, a zis Thóra. Miza era mare
pentru el.

— Nu, a spus Svala. E ciudat — pur øi simplu, de fiecare
datæ când încerc sæ°i vorbesc despre Alda øi mærturia ei,
închide subiectul. Am înfleles, de la Alda, cæ ea a încercat
sæ vorbeascæ cu el în repetate rânduri, færæ sæ reuøeascæ
sæ°l convingæ sæ se întâlneascæ cu ea. Când au stabilit o
întâlnire, el nu s°a dus, de asta Alda m°a sunat pe mine.
Apoi, exact în aceeaøi searæ, a murit.

Thóra nu înflelegea nimic.
— Dar eøti siguræ cæ Adolf n°o cunoøtea? E posibil sæ fi
fæcut atâta pe încæpæflânatul din cauza unei probleme
vechi de°a lor?
— Nu, sunt siguræ, a ræspuns Svala. Poate cæ o cunoø-
teau pærinflii lui, dar el nu. Amândoi sunt morfli, aøa cæ
nu mai avem cum sæ°i întrebæm despre asta.
— Mai e un lucru ciudat, a zis Thóra. Alda avea o copie
dupæ raportul autopsiei mamei lui Adolf. Nu øtiu cu ce
scop; n°aø fi crezut cæ e posibil ca cineva sæ arate atâta
interes pentru informaflii dintr°astea referitoare la prieteni

450

fiction connection