Binder1hj

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 9

Urare Florea Firan –
un manager creator

A nul acesta, la 4 octom­ Dolj, aici a iniţiat Festivalul Naţional de P rofesor universitar, dirig­ u­
brie, Florea Firan nu Folclor „Maria Tănase“ şi a pus bazele itor şi chiar fondator al mai
împlineşte 80 de ani. 55 unor instituţii artistice precum Teatrul mult­or instituţii de cultură
şi învăţământ, cercetător, documentarist
de ani de activitate didactică, ştiinţifică de Operetă din Craiova. De numele şi istoric literar, iar astăzi, mai presus de
orice, cu un termen la modă, „manager“
şi literară, da, asta e adevărat, dar vârsta profesorului Florea Firan se leagă cultural, domnul Florea Firan este o
personalitate complexă, care şi-a pus
nu poate fi cea anunţată. Florea Firan realizarea unei importante lucrări de amprenta în numeroase modalităţi, de-a
lun­gul vremii, pe spaţiul cultural olten­ esc
e mai tânăr ca noi toţi, pentru că acest artă monumentală – lucrarea ecvestră şi nu numai. Dinamismul, disponibilita­
om cu carismă şi cu energie debordantă Mihai Viteazul amplasată în cele din tea, ten­ acitatea şi determinarea cu care
se confundă cu Alba Craiovă, cum urmă în piaţa ce-i poartă numele. duce la bun sfârşit orice îşi propune îi
bine o numea Mihnea Gheorghiu, cu creează un profil destul de diferit faţă
realizările culturale de excepţie pe care În 1976, cu recomandările academi­ de tradiţionala pasivitate românească,
Bănia le-a avut în ultimii 50 de ani, cienilor Eugen Jebeleanu şi Mihnea lipsită, de obicei, de persistenţă şi care,
el a dat viaţă unei reviste de prestigiu Gheor­ghiu a devenit membru al Uniunii de multe ori, îşi încheie construcţiile în
Scriitorilor din România. fază de proiect. De puţine ori am văzut o
„încăpăţânare“ atât de binevenită de a fa­
A scris nenumărate ce lucruri care să dureze, nu doar pentru
si­ne, ci mai ales pentru cei cu care intră în
cărţi de istorie şi critică contact şi dialog.
Personal, l-am cunoscut, mai întâi,
literară, monografii şi an­ pe domnul Florea Firan în calitatea
sa de profesor universitar, când, cu
tol­ogii de literatură con­ dezinvoltură şi patos, vorbea despre tuturor fenomenelor artistice, de la
presa literară românească. Fără a avea teatru şi cinematografie, până la muzică
temporană şi peste 600 de prea multe discuţii, în afara celor din şi evenimente culturale active, precum
cadrul cursului, mi-a propus, chiar de festivalurile, concertele şi lansările de
studii şi articole apărute în la finalul anului al patrulea de facultate, carte. Tot tenacitatea şi insistenţa benignă
să devin colaborator şi apoi redactor la a domnului Florea Firan au făcut ca, în
presa culturală în perioada Editura „Scrisul Românesc“, cea mai cadrul editurii, dar şi în paginile revistei,
prestigioasă editură din Oltenia, al cărei să apară zeci de cărţi şi sute de articole
1965–2013. Mărturisesc director devenise nu cu multă vreme care, altfel, nu ar fi văzut, probabil,
înainte. Am acceptat mai mult decât ono­ niciodată lumina tiparului.
că aştept apariţia lunară rat, mai ales că unul dintre proiectele des­
pre care îmi vorbise era înfiinţarea unei Atât în cadrul revistei, cât şi al
a revistei „Scrisul Româ­ reviste omonime, care să ajute editura, editurii, am apreciat mereu deschiderea
dar care să îşi construiască şi o identitate pe care domnul Florea Firan a mani­
nesc“, în primul rând pen­ proprie, dincolo de interesele editoriale. festat-o pentru tineri, publicându-i,
Astfel am putut participa la construcţia încurajându-i, oferindu-le diverse pre­
tru edit­orialul excepţional propriu-zisă a unei reviste ce reuneşte mii, eu însumi beneficiind de această
cele mai importante condeie locale, dar generoasă deschidere. În ciuda tuturor
pe care-l semnează Florea care se deschide mereu şi spre alte spaţii divergenţelor, a disputelor inerente acti­
creatoare, dintre cele mai diverse, cum vităţii editoriale, nu cred să îmi fi refuzat
Paul Aretzu, Mihai Duţescu şi Geo Constantinescu Firan. ar fi diaspora românească, în special cea vreo colaborare a unui tânăr scriitor
Ne cunoaştem de o new-yorkeză. Apariţia constantă, lună de pe care i l-am propus, încrederea în re­
lună, timp de, iată, zece ani deja, a acestei comandările şi micile „descoperiri“ pe
internaţional (este fondator al revistei jumătate de secol, bonom publicaţii culturale foarte diverse şi care le făceam onorându-mă de fiecare
ofertante dovedeşte cu asupra de măsură dată şi făcându-mă să rămân alături de
„Scrisul Românesc“, seria nouă), este şi amabil, cult şi dezinteresat material, capacitatea nu doar de creaţie culturală, marca „Scrisul Românesc“. Mai mult
directorul acestei reviste şi al editurii având cultul prieteniei, Florea Firan ci, şi mai important, de menţinere şi decât atât, niciodată textele mele nu au
dezvoltare a unui proiect editorial căruia fost cenzurate sau trunchiate, marginile
cu titlu omonim din cadrul Fundaţiei impresionează întâi prin statura mulţi se pregătiseră încă de la început să libertăţii fiind un bun-simţ de substanţă,
îi aşeze, cu satisfacţie, piatra tombală. care cred că domină acest spaţiu editorial,
Scrisul Românesc. umană, prin gener­ozitate şi căldură Atât revista, cât şi editura „Scrisul ceea ce nu poate fi decât reconfortant
Românesc“ s-au deschis, de-a lungul ani­ pentru orice spirit independent.
În această perioadă a fost profesor sufletească. lor, tuturor oamenilor de litere talentaţi,
de limba română, director de liceu, Aş îndrăzni să fac o propunere artiştilor plastici incitanţi şi prezentării În fine, sunt convins că aceste rânduri
inspector şcolar, inspector general de modeste nu constituie decât un preambul
specialitate în Corpul de control al Academiei Române: Florea Firan, pro­ la anii ce vor urma şi la proiectele pe
Ministrului Învăţământului, cercetător fesorul universitar de vocaţie, scrii­torul care domnul profesor Florea Firan este
ştiinţific în cadrul Institutului de Ştiinţe cu o activitate laborioasă, directorul de „obligat“ să le continue şi să le confere
ale Educaţiei, profesor asociat de limba revistă şi de editură, me­rită cu prisosinţă importanţa sporită pe care o merită.
şi literatura română la Universitatea să facă parte din rândul nemuritorilor.
din Pisa, a susţinut cursuri de limba, Craiova nu are la ora actuală o per­ La mulţi ani, domnule profesor!

cultura şi civilizaţia românească la sonalitate culturală care să-i semene Prof. dr. Mihai Ene,
Facultatea de Litere, Univ. Craiova
Accademia di Romania din Roma, când şi tocmai de aceea, ea poate susţine o

a descoperit în Biblioteca Vaticanului asemenea candidatură. Ca Preşedinte
manuscrisul Illustrium poetarum flo­ al Societăţii Scriitorilor Olteni, susţin
res al lui I. I. Micu Klein, prima întru totul această prop­ unere.
antologie de poezie clasică latină din
literatura noastră, publicat ulterior în Nu, Florea Firan nu împlineşte 80
latină şi română la Editura Ştiinţifică de ani. E mai tânăr ca noi toţi, oricum îi
din Bucureşti şi pentru care a obţinut urez LA MULŢI ANI!

Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ Mihai Duţescu,
al Academiei Române. Preşedintele

Între 1969–1979 a fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Olteni
Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă

→ Deşi aplatizează conflictul interior Rod al unui impresionant excurs Emil Cioran, Eugen Ionescu, apoi Nina fără întrerupere, devenită astăzi una

dintre presiunea provinciei şi dorinţa de documentare, interpretare şi struc­ Cassian, Norm­ an Manea, Andrei Co­ dintre cele mai importante publicaţii de

abstragerii, propriu psihologiei arghe­ turare, amplele sale panorame, Pro­ drescu sau cei apropiaţi zilelor noastre, cultură alături de Ramuri şi Mozaicul.

ziene, Florea Firan evită capcana filuri şi structuri literare, vol. I-II (1986, Dumitru Rad­ u Popa, Carmen Firan, Temperament dinamic, stăpânit de o

hagiografiei prin „montarea“ unui 2003),  Carte de înţelepciune lat­ină Adrian Sâng­ eorzan, este cea mai recentă adevărată patimă a studiului încordat şi

incitant film de arhivă literară ce pro­ (1992, Premiul B.P. Hasdeu alAcademiei şi importantă carte a sa de istorie şi critică laborios în care se asociază efortul dur al

pune istoria unei vieţi şi a unei opere Române), Portreteliterare,(2007), Tudor literară, sau utilele  antologii  comentate istoricului şi filologului cu severita­tea cri­

exemplare. „Benedictina osârdie“ a Arghezi, treptele devenirii, (2008), îmbină luciditatea analitică şi rigoarea ticului de texte, deschizând perspective

cercetătorului, care îşi reprimă tentaţia Portrete în timp (2012), volum masiv demonstraţiei ştiinţifice. Activitatea de largi spre orizonturi de sinteză, Florea

speculativă în favoarea unor utile ce cuprinde 80 de scriitori, începând cu publicist şi editor a lui Florea Firan este Firan înscrie ferm, în toate contribuţiile

instrumente de lucru, ni-l prezintă pe Arghezi şi încheind cu Ion Zamfirescu, una de excepţie. Din 2003 întemeiază şi iniţiativele sale de referinţă pentru

Florea Firan dispus să continue o operă dar şi o parte dintre scriitorii români seria nouă a revistei Scrisul Românesc tradiţia spirituală românească, semnătura

de extremă dificultate. din diaspora precum Mircea Eliade, aniversată la peste un deceniu de apariţie propriei personalităţi.

10 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

Semănător de urme Florea Firan la 80 de ani şi
culturale 55 de ani de intensă activitate
ştiinţifică, didactică şi literară

C a mâine se împlinesc treizeci L a începutul acestor
de ani de când îl cunosc pe înse­mnări, suntem
Florea Firan. Era pe vremea datori să pre­ci­
când domnia sa se afla director la Liceul zăm că ele sunt departe de
de Filologie-Istorie, astăzi Colegiul Na­
ţional „Elena Cuza“. Odată, să fi fost pretenţia unei cuprinderi mai
prin 1987, am făcut o vizită la acel liceu,
pentru a sta de vorbă cu diriginta unui mult sau mai puţin exhaustive
elev, recalcitrant de ocazie, care îmi
era şi rudă prin alianţă. M-am întâlnit a unei activităţi de excepţie,
întâmplător şi cu dl director Firan, ne-
am salutat cordial, ne cunoşteam deja cu o întindere şi o intensitate
de câţiva ani. Am schimbat câteva
fraz­ e şi dumnealui nu a ezitat să mă de evenimente demne de a
laude „pentru ceea ce făceam pentru
cultura craioveană“. Mă rog, pe atunci fi reamintite periodic, într-o
eram şi eu oarece director pe la o casă
de cultură din urbea noastră de pe Jii. lume în care valorile ar trebui
O vreme nu am mai ştiut prea multe
despre ceea ce făcea Florea Firan. Anii să organizeze puterile. Florea
primului deceniu postrevoluţionar
au fost confuzi pentru mulţi, inclusiv Firan, personalitate viguroasă Cezar Avram, Carmen firan, Florea Firan, Adrian
pentru mine. Cioroianu, Gabriel Coşoveanu, Ioana Crăciunescu
Într-o bună zi, însă – era pe la în­ a vieţii culturale şi ştiinţifice, la Colocviile Scrisul Românesc cu tema Actualitatea
ceputul primului deceniu din noul a activat în două lumi diferite
mileniu – aflu că dl Florea Firan structural, înainte şi după de­ Istoriei Literare– 2009
a fost instalat director al celei mai
vechi şi mai prestigioase edituri din cult­ăţilor. Entuziasmul, luciditat­ea, cembrie 1989, reuşind să evite apărute în presa perioadei 1965–2013 a
Craiova, „Scrisul Românesc“. Îi ştiam e­ner­gia lui de editor, de director de marginalizările, ancor­ându-se solid constituit nu numai un exemplu pentru
apetenţele culturale şi literare, îi ştiam re­vistă lunară, de istoric literar, sunt în arealul valorilor certe din planul mine şi alţi tineri, dar şi un prieten a
şi disponibilitatea pentru muncă şi apti­ ine­puizabile. Este de admirat, este de realităţilor vieţii spirituale româneşti. cărui vorbă bună ne-a ajutat în găsirea
tudinile de organizator. Mă aşteptam invidiat când mă gândesc câţi dintre unor răspunsuri importante pentru noi.
ca editura să se reînsufleţească, să fie noi, cei de azi, câţi dintre cei care vin, Depăşind cu abilitate şi forţă crea­
din nou un punct de reper luminos în vor avea perseverenţa, consistenţa şi toare anii totalitarismului comu­nist, Viguroasa personalitate ce are fizio­
viaţa culturală a cetăţii. Aşa avea să persistenţa domnului Florea Firan, profesorul, istoricul şi criticul li­ nomia unui oltean luptător şi avid
fie, numărul de cărţi editate a depăşit, câţi vor da dovadă de aptitudini pe terar, publicistul, gazetarul şi edi­ de cultură s‑a impus şi prin faptul
cred, în nici treizeci de luni, pe cel din măsura diplomaţiei, abilităţilor şi dis­ torul, doctorul în ştiinţe filologice că a reuşit să încolţească în mintea
primii doisprezece ani de activitate po­nibilităţilor domniei sale? Florea şi conducătorul de instituţii Florea tinerilor în formare, ideea de noutate şi
editorială, petrecuţi deja într-o, totuşi, Firan este un exemplu de urmat şi de Firan şi-a dovedit iubirea faţă de oa­ perfecţiune.
reală democraţie. La ceea ce nu mă elogiat – nu cred că mai e cineva în meni şi mai ales dorinţa de a lăsa
aşteptam însă a fost faptul cultural ce stare să se dedice trup şi suflet, peste drept moştenire o operă pragmatică şi Considerăm că o recunoaştere a
l-a avut drept promotor şi protagonist o jumătate de secol, culturii craiovene, folositoare Craiovei, Olteniei şi prin ceea ce a realizat profesorul universitar
pe Florea Firan: reapariţia revistei să pledeze cu atâta patos intelectual aceasta întregului neam românesc. Florea Firan, directorul Editurii şi Re­
Scrisul Românesc, dispărută cândva, pe pentru interesele şi valorile acesteia. vistei Scrisul Românesc pe tărâmul cul­
la sfârşitul deceniului trei al secolului El a strâns în jurul revistei personalităţi Octogenarul Florea Firan a fost turii oltene, astăzi, când se împlinesc
XX, după niciun an de existenţă. M-a marcante ale vieţii literare, culturale omul care a luat în considerare cu toată 80 de ani de la naşterea acestui valoros
invitat imediat să colaborez la vechea- şi publice din România şi din Statele responsabilitatea şi gravitatea, tradiţia exponent al spiritualităţii româneşti
nouă revistă cu materiale după pofta Unite ale Americii. Irina Mavrodin, şi valorile perene ale culturii româneşti, este benefică în egală măsură atât
inimii, să vin în sprijinul ei cu idei, Dumitru Radu Popescu, Gheorghe reuşind să clădească pe ele, indiferent pentru sfera culturii, cât şi pentru cea
cu iniţiative. Am făcut-o, atât cât am Păun, Adrian Cioroianu, Monica Spi­ de piedicile momentelor, instituţii, a politicilor manageriale. În timpurile
putut, neîntrerupt, timp de zece ani. rid­ on, Ion Parhon, George Stanca, dar mai ales să formeze oameni de actuale, mai mult ca oricând, avem
Am colaborat număr de număr la ceea Nina Cassian, Dumitru Radu Popa, caracter şi înaltă conduită profesională. nevoie de modele pentru a putea
ce devenea, văzând cu ochii, una dintre Car­men Firan, Adrian Sângeorzan Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă, păstra legătura cu rădăcinile noastre.
cele mai valoroase reviste culturale din sunt câteva dintre aceste nume. La fel Filarmonica, Teatrul Liric, Editura şi Florea Firan constituie, în acest sens,
România. Domnul Firan, neobosit, s-a stau lucrurile şi cu scriitorii şi per­ Revista Scrisul Românesc etc. au fost un exemplu demn de urmat. Acest
angajat în promovarea, fără rezerve, a sonalităţile culturale din Craiova şi marcate de spiritul novator şi neobosit „deschizător de uşi“, răzbătător şi
revistei în toată ţara, a organizat, de la din zona Olteniei. Cei mai mulţi sunt al olteanului profesor, îndrumător şi cunoscător de omeni ce „trecea“ în
început, Colocviile editurii şi revistei colaboratori permanenţi ai revistei de făuritor de destine. forţă prin birourile mai marilor din
„Scrisul Românesc“, a acordat premii ani şi ani! Perseverenţa şi entuziasmul palatele partidului şi administraţiei
u­nor cunoscuţi scriitori români din ţară animatorului Florea Firan i-a molipsit Tânăr absolvent al Facultăţii de comuniste, a reuşit, după opinia noas­
şi din străinătate. Florea Firan e neobo­ pe toţi! El este cel care împrăştie în jur Istorie, angajat al Muzeului Olteniei, tră, să creeze un mit al demnităţii şi
sit, de zece ani, ca animator, conducător binefăcători viruşi culturali, probabil l-am cunoscut pe profesor în calitate de creativităţii, chiar dacă delaţiunea,
al revistei Scrisul Românesc. E neobosit singurii care stimulează creşterea ne­ preşedinte al Comitetului Judeţean de fariseismul şi laşitatea erau strigate la
la o vârstă când alţii au pus de multă con­tenită a arborelui frumuseţii şi Cultură şi Artă Dolj în momentul în care fiecare colţ şi în fiecare zi. Pentru mun­
vreme armele în panoplie. E neobosit, bunăstării spirituale. Acest arbore se încercam să-mi definesc personalitatea ca sa, personalitatea profesorului a fost,
lucid, entuziast, incredibil, în pragul află în umbra ocrotitoare a Marelui de istoric şi mărturisesc că m-am bucurat este şi va fi respectată de toţi cei care
împlinirii a opt decenii de viaţă! Arbore al Vieţii. Fiindcă fără cultură, de atenţia şi îndrumarea domniei deosebesc neghina de grâu, de cei care
Florea Firan e de neoprit, în pofida artă şi literatură ce urme ar mai lăsa sale. Puterea de muncă, iniţiativa şi cunosc cu adevărat efortul trudei, dar şi
tuturor vicisitudinilor, piedicilor, difi­ viaţa noastră pe acest Pământ? Florea nu în ultimul rând sfaturile omului bucuria împlinirilor.
Firan este un modest, în magnificenţa de cultură Florea Firan m-au ajutat în
lui, semănător de urme culturale ce nu găsirea unui echilibru, într-o lume în Domnului profesor Florea Firan,
se vor şterge în timp. Ori de câte ori mă care promovarea se baza, în primul sub a cărui baghetă am ucenicit ca
întâlnesc cu dumnealui pot să-l elogiez rând, pe cunoaştere, profesionalism muzeograf şi dinspre a cărui scriere
„pentru ceea ce face pentru cultura şi acumulare de informaţii. Am fost găsesc izvoare limpezi de gândire şi de
craioveană şi românească“. Ca şi acum martor şi unul „din soldaţii“ celui trăire românească, la ceas aniversar, îi
treizeci de ani… care a pus bazele Teatrului de Operetă aduc închinări de bine, de cinstire şi de
din Craiova, iniţiatorul Festivalului recunoştinţă.
Conf. univ. dr. Ioan Lascu, Naţional de Folclor Maria Tănase,
Facultatea de Litere, celui al cărui demers s-a materializat La mulţi ani, Domnule Profesor!

Universitatea din Craiova prin lucrarea ecvestră Mihai Viteazul. Prof. univ. dr. Cezar Avram,
Autorul numeroaselor cărţi de istorie şi Director al Institutului de
critică literară, monografii şi antologii Cercetări Socio-Umane
de literatură contemporană, de articole „C.S. Nicolăescu Plopşor“

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 11

Moment aniversar Profesorul Florea Firan

Tradiţie şi continuitate la vârsta senectuţii

R evista „Scrisul Româ­ E ste o informaţie căreia, dacă directori ai Muzeului de Artă, Muzeu­
nesc“ celebrează un mo­ îl cunoşti, nu poţi să-i dai lui de Istorie sau Bibliotecii Judeţe­
ment aniversar emoţio­ crezare. ne, aceleiaşi încrederi a profesorului
nant, de cea mai mare importanţă şi
cu multiple semnificaţii, care poate Inepuizabila sa tinereţe spirituală, Florea Firan.
fi pus sub semnul unui raport cultural
fundamental, dintre tradiţie şi conti­ permanenta sa dispoziţie de a face, Sigur, fiecare dintre noi reprezentăm
nuitate şi care implică, neapărat, o scurtă
incursiune în trecut, pentru a fi înţeles de a construi, de a înălţa, de a pune acum ceva, putem revendica recu­
aşa cum trebuie, în toate articulaţiile
sale. umărul, de a fi, atunci când este nevoie, noaşterea calităţii de Oameni ai Cetăţii,
Cetatea Băniei a avut, în prima
jumătate a veacului trecut, doi rem­ ar­ în linia întâi a oricărei bătălii purtate dar a fost foarte important, cel puţin
cabili animatori culturali pe edi­torul şi
publicistul Constantin Şaban Făgeţel pe câmpul literelor şi al artelor, sunt pentru mine, ca acei paşi de început să
şi pe criticul doctrinar şi intransigent
Dumitru Tomescu, teor­etician al sămă­ o parte din calităţile care l-au impus fie susţinuţi şi încurajaţi.
nătorismului şi al tradiţionalismului,
care au pus bazele revistei „Ramuri“ şi pe Profesorul Florea Firan drept o Acum drumurile mele şi ale
editurii şi revistei „Scrisul Românesc“.
Aceştia reprezintă tradiţia culturală personalitate emblematică a spaţiului Profesorului Firan s-au intersectat din
craioveană, care este continuată astăzi de
profesorul universitar şi istoricul literar cultural oltenesc. nou.
Florea Firan şi care se dovedeşte şi un
excelent manager şi un strălucit animator Realizările domniei sale în calitate Directorul Festivalului Shakespeare
cult­ural, pe urmele lui Constantin Şa­
ban Făgeţel şi Dumitru Tomescu „în de critic şi istoric literar, de gazetar şi are nevoie de sprijinul Profesorul­ui
calitate de director al editurii şi revistei
„Scrisul Românesc“. Pentru că, de fapt, editor, de profesor de literatură română, Florea Firan, directorul Revistei şi
Florea Firan asta şi face: recuperează o
tradiţie pe care o duce mai departe, în respectul pentru înaintaşi. Eminescu era de director de şcoală, inspector şcolar, Fundaţiei – Editurii Scrisul Rom­ ânesc.
vremuri destul de vitrege pentru cultură copleşit de modestie în faţa înaintaşilor,
(în care dezinteresul şi alergia faţă de şi se considera, în raport cu aceştia, un... cerc­ etător şi, nu în ult­imul rând, de pro­ În cadrul unui proiect atât de
cultură se manifestă din plin, aşa cum „epigon“.
am scris şi am luat atitudine categorică fes­ or universitar, sunt cunoscute aproa­ complex cum se doreşte a fi şi chiar este
de nenumărate ori) în care statul român Toate aceste lucruri trebuie clarifi­
nu se implică, iar cultura se datorează cate, aşa cum face revista craioveană pe tuturor, ca şi cele din perioada în Festivalul Internaţional Shakespeare
unor oameni pasionaţi şi cu iniţiativă „Scrisul Românesc“.
personală. Florea Firan este unul dintre care a îndeplinit resp­ onsabilitatea de de la Craiova, editarea şi lansarea unor
aceştia. Nu este numai istoricul literar, un Sărbătorim, astăzi, înfiinţarea rev­ istei
explorator tenace şi riguros al trecutului „Scrisul Românesc“ (1927) şi un deceniu Preşedinte al Comitetului Judeţean de importante cărţi de shakespeareologie
cultural al Craiovei, autorul unor lucrări de existenţă al noii serii a aceleiaşi
preţioase de sinteză: De la Macedonski publicaţii, care a apărut în anul 2003. Cultură şi Artă Dolj. joacă un rol determinant .
la Arghezi (1975), Profiluri şi structuri
literare (vol. I, 1986; vol. II, 2003) şi Dar, ajunşi la acest punct, se cuvine Fondarea Festivalului Naţional al A obţine dreptul de a edita,
monografii: Presa literară craioveană să facem o disociere foarte clară: vechea
(1976), despre revistele „Ramuri“ şi serie a revistei „Scrisul Românesc“, ce cântecului popular românesc „Maria printre altele, două lucrări semnate
„Scrisul Românesc“, dar aşa cum arătam a durat doar câteva luni era mai mult un
în articolul Cealaltă faţă a istoricului buletin editorial, bineînţeles, cu sem­ Tănase“ sau demersurile întreprinse de Profesorul Emerit Stanley Wells,
literar („Scrisul Românesc“, nr. 7/2013), nături celebre, ale uneia dintre cele mai
este şi un mentor cultural, organizatorul pres­tigioase din ţară. Noua serie a revistei pentru înfiinţarea Teatrului de Operetă, Preşedinte de Onoare al Trustului
şi am­fi­trionul unor dezbateri de mare „Scrisul Românesc“ este de o mar­e
audienţă, pe temele cele mai stringente deschidere spre universalitate, o revistă azi Teatrul de Operă şi Operetă „Elena „Casa lui Shakespeare“ din Stratford-
ale culturii de astăzi: viitorul cărţii, multiculturală, ce ţine cont de liter­atura
lectură, informaţie şi cultură, în cadrul diasporei, din afara graniţelor ţării. Teodorini“, sunt două dintre cele mai upon-Avon, Editor general al ediţiei
Colocviilor „Scrisul Românesc“.
Trăim într-o epocă de o mare Acum, la ceas aniversar, să-i urăm importante izbânzi ale Preşedintelui Oxford a Operelor Complete ale lui
confuzie axiologică, în care raporturile revistei „Scrisul Românesc“ viaţă
fundamentale sunt răsturnate aşa cum lungă pe orbita culturii româneşti, iar Firan. William Shakespeare, Doctor Honoris
este, de pildă, raportul dintre tradiţie şi lui Florea Firan, conducătorul ei, ce
invenţie. Mulţi nu înţeleg că tradiţia for­ împlineşte frumoasa şi rotunda vârstă Dincolo de calităţile sale de Causa al Universităţii din Craiova, nu
mează baza culturii, că nu există nicio de opt decenii de existenţă, tinereţe fără
cultură, acolo unde nu este nicio tradiţie. bătrâneţe, aşa cum se spune în cel mai coordonator (şi) al vieţii artistice, este la îndemâna oricui.
Unii cred că, de fapt, cultura începe cu reprezentativ şi profund basm popular
inovaţia, chiar cu avangarda. Aceştia românesc. Profesorul Florea Firan a avut-o şi pe Şi acestea nu sunt singurele apariţii.
văd cultura ca o construcţie răsturnată, Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic,
care începe de la acoperiş! A dispărut Facultatea de Litere, Univ. Craiova aceea de a acorda încrederea şi girul unor Au mai fost câteva şi altele vor urma.

Florea Firan şi Zoe Dumitrescu-Buşulenga, tineri în care a crezut, promovându-i în Pentru încrederea de atunci şi
după un simpozion, la Craiova
funcţii de conducători ai unor instituţii pentru sprijinul de acum sunt dator să

culturale craiovene. mulţumesc cu recunoştinţă încă o dată,

Am considerat întotdeauna drept profesorului Florea Firan.

o şansă faptul că în prima jumătate a Cu ocazia împlinirii vârstei de 80

anilor ’70 am lu­

crat sub directa

sa îndrumare, fi­

ind promovat în

funcţia de direc­

tor al Centrului

de îndrum­ are a

creaţiei popul­a­

re, perioad­ ă în

care s-au dez­vol­

tat şi evidenţiat

abilităţile mele

de animator cul­ Florea Firan, Stanley Wells (celebrul shakespereolog
tural, neomiţând londonez), Emil Sîrbulescu, Emil Boroghină în 2008
cu niciun prilej la Festivalul Internaţional Shachespeare de la Craiova
să re­cu­nosc că

această „punere în evidenţă“ se dato­ de ani şi a 55 de ani de activitate pe

rează şi încred­ erii arătate atunci de tărâmul şcolii, literelor şi artelor, îi urez

Profesorul Florea Firan. o viaţă foarte, foarte lungă şi încărcată,

Trebuie să vă spun însă că nu am fost în continuare, de strălucite realizări.

singurul care s-a bucurat de încrederea

şi girul Profesorului Firan. Sper să nu La mulţi ani!

mă înşel şi să nu-i supăr cu această

afirmaţie a mea, dar cred că, la rândul Emil Boroghină,

lor, Paul Rezeanu, Lucian Diaconu sau Director fondator al Festivalului

Tudor Nedelcea, datorează o parte din Internaţional Shakespeare,

minunatele lor realizări în calitate de

12 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

Un slujitor al culturii Optzecistul
Fl. Firan

De când îl ştiu şi-l ştiu de Cărţile profesorului Florea Firan evenimentul în istorie. N e-a apropiat Brâncuşi.
mult, profesorul Florea au intrat definitiv în biblioteci, ca Dubla vocaţie de creator şi editor Căci eram la Zilele
Firan a rămas constant în instrumente sine qua non în elaborarea Colosului. La Tg Jiu.
asigură dintru început intrarea în conş­ Acum câţiva ani. În prima seară. La
devoţiunea vie, rodnică şi dinamică unor exegeze credibile privind evoluţia tiinţa receptoare a comunicărilor, ceea masa de deschidere. Unde mai era un
pentru promovarea în varii expresii şi metamorfozele unor fenomene im­ ce induce un spirit de emulaţie şi un loc liber. Lângă mine. Apare domnul
a culturii cu precădere a cuvântului portante ale culturii precum teatrul ro­ sentiment stenic al muncii cu folos. Firan. Mă întreabă, „măi George,
devenit artă, indiferent de arealul de mânesc, publicisticii literare, itinerarii şi De altfel profesorul Florea Firan are simpaticule, pot să stau şi eu aici?“ „Cu
naştere şi de răspândire a valorilor interferenţe spirituale. Istoria Teatrului o afecţiune constantă şi inepuizabilă plăcere, nene Florică!“ Cum să fii ostil
ei. Într-un mod cât se poate de firesc, Naţional din Craiova, Presa literară pentru „mâna care scrie“, ca să citez o unui om care te numeşte „simpatic“
dincolo de bariere locale şi temporare, crai­oveană, Ramuri. Studiu monografic celebră sintagmă. În relaţie cu aceasta fără să te cunoască efectiv decât după
pasiunea şi respectul pentru cultură [excelentă şi preţioasă restituire prin profesorul Florea Firan la catedră,
au construit punţi solide, integratoare bogăţia materialului; corespondenţă, nu era doar magistrul care transmitea Gabriel Coşoveanu, Florea Firan
între moştenirea folclorului şi creaţiile man­ uscrise, bibliografie, şi acurateţea cunoştinţe din domeniul literaturii, al şi George Stanca
de autor, între local, dând conţinut ştiinţifică, specifică demersului profe­ folclorului literar, al teoriei şi practicii
unor concepte ce mai degrabă inhibau soral], Profiluri şi structuri literare, presei ci şi-n descoperitorul de talente, condei? Ba, la familiarismul indus ,
decât facilitau o investigare adecvată a Literatura diasporei dau măsura for­ îndrumătorul şi sprijinitorul acestor­a. cald, degajat, ca un oltean ce sunt şi eu,
ţei creatoare a construcţiei critice în Nu puţini sunt cei pe care i-a ajutat să şi nu aveam cum să-i spun decât „nene“!
fenomenelor. pu­blice creaţiile beletristice ori de critică E pentru mine ca un unchi... Ca unchiul
Profesorul Florea Firan şi-a asumat atributele ei definitorii pentru aut­or; lit­erară şi, ca semn al generozităţii în Ionel cel drag mie, fratele mamei, care
condiţia fără eschivare prin acţiuni con­ acribie filologică tenacitatea demer­ acţ­iune, profesorul şi editorul organiza a dat Giuleştiul pe Baia Mare şi acolo a
crete şi valabile, dincolo de presiunea sului, mobilitate şi ingeniozitate, bine lansarea debutanţilor şi chiar angajarea rămas pe vecie... şi de care mereu mi-e
vremurilor. La început a fost o funcţie, adaptate la noile provocări ale actului lor la editura „Scrisul Românesc“. dor.
onorată, în pofida realităţii politice, de cultură. Cronica manifestărilor culturale din
cu echilibru şi distincţie intelectuală; Lectura acestor cărţi dezvăluie un Craiova, şi nu numai, înscrie multe Mi-e drag nenea Florică. Pentru
ceea ce a urmat a devenit vocaţie, pro­fil auctorial întru totul modern, dotat momente de elevaţie spirituală, când, stilul lui direct. Pentru hărnicia lui în ale
ingeniozitate, dăruire şi, implicare în cu simţul proporţiilor şi al confruntări­ sub bagheta maestrului, barierele dintre scrisului... românesc. Pentru erudiţia
exegeza fenomenelor culturale de la lor val­orice. Urmărind conturul unui generaţii cădeau, lăsând să vorbească sa. Pentru abnegaţia care conţine ne­
descoperirea, prezentarea, analiza lor dest­in cultural existent ca atare în co­ doar meritul şi când literaţi, cineaşti, ga­ţia senectuţii. Pentru energiile in­
până la facilitarea receptării publice re­laţii organice cu întregul; înseşi plasticieni, istorici, actori, profesori credibile. Degajate. Materializate. Ca­
prin variile forme de media. Drumul pe sub­ ordonările manifeste în modele, şi studenţi, la invitaţia profesorului îşi re îi „trădează“ vârsta. Adică, nu că
care l-a ales, privit de unii cu mefienţă, in­fluenţe ori în dorinţa de evada­ împărtăşeau gândurile despre destinul i-ar arăta-o, cum ar sugera sintagma.
re nu elimină dimensiunea culturii în lumea contemporană. Sim­ Dimpotrivă. O trădează, în sensul că o
poz­ ioane tematice, aniversări, colocvii înşală, o părăseşte, fiindcă dumnealui se
iden­titară. Studii de istorie sunt tot atâtea prilejuri de dialog al comportă ca un puşti de 50 de ani... Are
artelor şi al generaţiilor, un dialog probabil energii din rădăcină de molan
literară şi de bibliografie în din vreme pregătit de neobositul şi şi din tratamentul lung cu prazopilină...
pasionatul maestro a cărui invitaţie Substanţe tipic olt eneşti.
deplinul sens al cuvântului, trebuie totdeauna onorată, dat fiind
festinul spiritual ce-i urmează. Viaţa începe la 80 de ani!, ar putea
cărţ­ile profesorului Fl. Firan spune nenea Firan... Căci, iată-l a intrat
În strategia slujirii culturii se află în rândurile rare ale optzeciştilor...
se subscriu comparatismu­lui acţiunea susţinută în publicistică. Fără de laudele pro-cărtăriste ale lui
Profesorul Florea Firan are un talent Manolescu; fără dragii mei amici Iaru
prin reliefarea convergenţelor deosebit de a edita reviste de cultură. sau Coşovei; fără istoria contrafăcută
Revista „Scrisul Românesc“, nu doar şi trasată, dictată – de la „dictatură!“ –
bip­ olare, de crez şi de vocaţie, a reînviat o tradiţie respectabilă, dar de un poetastru de provincie la ultimul
s-a impus naţional şi internaţional prin „congres“ optzecist...
a afinităţilor şi a relaţiilor conţinut şi prezentare grafică frumoasă
şi elegantă şi prin descinderea generoasă 80! Vârstă la care aspir şi eu. Şi, la
contextuale, a ralierii flexibile de orizont. Prin străduinţa redactorului care îmi doresc, visez ca în „Scrisul
şi a echipei sale redacţionale sunt Românesc“ să mi se dedice un număr
la fenomenele literare contem­ atrase corespondenţe de calitate din omagial, unde nenea Florică să-mi
sfere importante ale culturii: literatură, facă la editorial un laudatio ca să-l
porane. istorie şi critică literară, istorie naţională pomenesc...
şi universală.
În drumurile sale prin Observaţi, doamnelor şi domnilor,
De-a lungul vieţii şi al carierei, că i-am urat domului Firan un profund
lume, profesorul Florea Fi­ profesorul Florea Firan şi-a apărat şi discret
crezul şi personalitatea. Nu s-a
ran a zăbovit în biblioteci lăsat subordonat şi nu a subordonat; „La mulţi ani!“...
controversele, când au fost, chiar şi Lect. univ. dr. George Stanca,
şi în muzee de prestigiu în cele ireconciliabile au rămas în sfera scriitor, Bucureşti
dezbaterii de idei. Când a intervenit
căutarea prezenţelor spir­i­ în devenirea unora, a făcut-o atât cât
să poată stârni şi germina un talent pe
tuale româneşti, ori a inter­ care îl intuia.

ferenţelor culturale, con­ Prof. univ. dr. Cornelia Cîrstea,
Facultatea de Litere,
semn­ ate de-a lungul vremii
Universitatea din Craiova
în instituţii prestigioase de

cultură europene şi nord-

americane. Roadele străd­ aniei

Academicianul Gheorghe Păun are ca invitat la Curtea de sunt peremptorii în edit­area
şi prezentarea unei mi­nunate
Argeş pe Florea Firan

antologii de I. I. Micu-Klein,

a fost în esenţă unul remarcabil prin Illustrium poetarum flores, publicată

depăşirea prejudecăţilor, dar, mai ales sub titlul Carte de înţelepciune latină

prin construcţia unei concepţii şi a unui elaborarea în colaborare a antologiei

comportament de evaluare a culturii Literatura diasporei; revista „Scrisul

în relaţia local, naţional, universal, Românesc“ a găzduit şi găzduieşte în

fără inhibiţii şi complexe. Stăruinţa fiecarenumărpaginideliteratură,opinii,

sa asupra descoperirii, interpretării şi mărturii ale creatorilor români din

editării documentelor legate de Craiova diasporă, dar şi prezenţe semnificative

ca spaţiu distinct în istoria şi în cultura ale artiştilor străini la manifestările

românească s-a dovedit în timp nu culturale din România, profesorul

doar îndreptăţită dar şi necesară, fapt Firan fiind, la cele mai multe prezent,

remarcat de voci de prestigiu din critica ca organizator, participant la dezbateri,

şi istoria literară contemporană. ori cronicarul avizat care proiectează

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 13

Prof. univ. dr. George Constantin Zărnescu,
SORESCU scriitor, Cluj-Napoca

Profesorul şi scriitorul Despre un
„Larousse oltenesc“

Profesor universitar, doctor în arie vaticinară, eminesciană, din L -amcunoscut
în litere, istoric literar de frumoasa odă – La Heliade (1867): pe pro­fe­sorul
prestigiu, Florea Firan, „De mi-ar permite-Apolon s-aleg dintre Flo­rea Firan
octogenar, lasă încă posterităţii mărturii cunune,/ Ghirlanda n-aş alege-o de în toamna anului 1975,
de valoare. Redactor-şef al revistei flori plăpânde, june,/ Ci falnica cunună
Scrisul Românesc, d-sa este autorul a bardului bătrân... Mulţi ani!... în aula Universităţii din
unor studii privind biografiile şi operele
unor scriitori, cercetători şi oameni de Când vorbim de Florea Firan trebuie Cra­iova, la lansarea, în
ştiinţă; studii monografice şi antologii, să amintim neapărat de revista Scrisul
eseuri, exegeze de profil, un valoros Românesc. Fie că ne aflăm într-un faţa unui copleşitor nu­
volum de Folclor literar românesc etc. impas evocativ, fie că puterea noastră
Toate, utile în aria noastră umanistă: de cuprindere, printr-un efort de măr de studenţi, a uneia
D-sa rămâne, într-un fel, în expresie sinteză, se află, în acest moment, pe alte
latină, un „Laudator temporis acti“. meandre ale spiritului, revista Scrisul din cele mai importante
Omniprezent în cadrul acestor Românesc rămâne ea însăşi; rămâne
valori, intuitiv şi obiectiv în delimitări în coordonate stabile, sub direcţia dint­re cărţile sale: De la
tutelate estetic, spontan şi un bun benefică a istoricului şi criticului
literar – Florea Firan. Deşi puterea de Ma­cedonski la Arghezi,

proas­păt editată la „Scri­

sul Românesc“, încă

mir­osind a cerneluri fi­

ne, în frunte cu nuan­

ţele catifelate ale „fon­

tei“ (tuşului) şi aurului

cuprindere, în acest caz, coloidal. Mereu comple­

intră în sfera conceptului, tată, reluată, adăugită,

Revista prin conţinutul reeditată, această operă

ei oferă componente cu figurează în biblioteca

largi deschideri în aria fiecărui dascăl de limbă,

esteticului. literatură, civilizaţie ro­

Răsfoindu-i paginile, mâ­nească, gândită de

intuindu-i înţelesurile, un rafinat intelectual şi Florea Firan şi Constantin Zărnescu

poţi dialoga imaginar spirit crit­ic, de o energie romanice, antologie publicată, ca ediţie
nesecată, copleşitoare. ştiinţifică-filologică, de prof. Firan, pri­
cu interlocutori contem­ mind Premiul „Bogdan Petriceicu Has­
L-am cunoscut, fiindu-i prezentat deu“ al Academiei Române (1996).
porani, cu alţii la răspân­ de maestrul meu şi redactorul-şef al
„Tribunei“, atunci, acad. Dumitru Radu Abia după ce i-am parcurs cărţile:
tii de ani. Exegeze, Popescu, începând să corespondăm Pe urmele lui Tudor Arghezi (1981);
pentru întocmirea unei bio-bibliografii, Presa literară craioveană; Profiluri
mic­ ro­studii, vers­ uri şi privitoare nu doar la cărţile mele, ci la şi structuri literare (1986); Istoria
toţi scriitorii olteni, care trăiau peste Craiovei (şi Istoria Teatrului Naţional
George Sorescu şi Florea Firan profiluri, înfiripate cumu­ munţi. Mi-a atras atenţia, la Domnia din Craiova), 1995; Literatura Dias­
lativ din esenţe. Scrisul Sa, o iubire obsidională aproape, faţă de porei (1996); precum şi Portretele
Transilvania; şi, încet-încet, am început literare, dar şi Portrete în timp (rubrica
interlocutor în sfera ideilor, d-sa ne Românesc este o grădină să înţeleg: Profesorul Firan îşi petrecuse actuală, din pag. I şi III, a revistei
oferă, cum precizam, un veritabil fond a Hesperidelor, topos real şi mitic. Cei o parte din copilărie (şi adolescenţă) „Scrisul Românesc“), am putut observa
de lucrări; un „monument“ literar în împătimiţi de frumos, stăpâniţi de un la Deva, unde a şi urmat Şcoala Pe­ şi susţine o edificatoare concluzie:
accepţia lui Horaţiu din Oda XXX daimon creator, făuritorii unui logos, dagogică de învăţători, fiind, pentru oltenii, parafrazându-l pe Arghezi,
(„Exegi monumentum“). deloc sibilinic, susţin trează memoria câteva luni, profesor în Cugir, după care, ca „meridionali ai românilor“, „nu
şi crezul nostru într-un ideal românesc. în 1955, se va muta în Craiova, într-o sânt­ără nici gasconi, nici sumbri, lu­
Există o veche tradiţie în cultura complexă activitate, în cadrul culturii şi ciferici, ca latinii din Andaluzia!“ De
europeană, aceea a încununării (celor cu Avem certitudini că acest logos, învăţământului, în Oltenia. temperament romanic fiind, ei sunt
merite) cu „laurul delfic“. Un cult evocat ocolind improvizaţii şi preţiozităţi, aventuroşi şi îndrăzneţi – era să zic
de Horaţiu, întâlnit de el în poemele poate să rămână izvorul gândurilor şi Cu aceeaşi iubire împărtăşită faţă expansivi, cuceritori –, atât în viaţă, cât
hesiodice şi homerice. Îl preluase deci năzuinţelor noastre. de un esenţial capitol de Istorie a şi în spirit!...
din tradiţiile elene şi latine. La 8 aprilie Românilor, numit Şcoala Ardeleană,
1341, Francesco Petrarca era încununat Urări revistei Scrisul Românesc şi Dl. Florea Firan va urmări, ani şi ani, Aceste personalităţi olteneşti
cu „laurul sacru“ de senatorul roman profesorului Florea Firan la venerabila un labirintic, „ariadnic“ fir bio-bi­ (devenite personaje ale cărţilor sale),
vârstă de opt decenii!... blio­g­ rafic, descoperind, la Roma, în dl. Florea Firan le compartimentează în

Orso dell’Anguillara. Motivul reapare

în sonetele lui G. Asachi, scrise în

limba italiană, descoperite şi traduse

de noi.

Considerăm că tradiţia, mai sus

amintită, se cere revigorată. Câţi bibliotecile Vaticanului, pe când preda scriitori, artişti şi oameni de cultură –

scriitori români, mai ales câţiva din la Universitatea din Pisa şi Accademia din Ţară (v. D.R. Popescu, în Ardeal;

perioadele anterioare nu meritau aceste di Romania, din Roma, un curs de limbă, Anghel Dumbrăveanu, Damian Ure­

omagieri! cultură şi civilizaţie românească. D-sa che, Şerban Foarţă – în Banat; Al.

Cu această deschidere în zonele va descoperi (şi publica) un preţios ma­ Dima, Dinu Săraru – în Capitală); dar şi

tradiţiei europene şi autohtone revenim nusc­ ris, crezut dispărut, pierdut, al lui olteni de dincolo, din Lume, care, după

la cel omagiat, la domnul Florea Firan. Ioan Inocenţiu Micu Klein, din 1758, schimbarea unui regim politic, nu au

Evocat şi apreciat de istoricii şi criticii aşadar rămas inedit, vreme de peste mai putut fi nici interzişi şi nici excluşi,

literari, un model pentru cititori şi 230 de ani, numit Illustrium poetarum nici cenzuraţi: Eugen Ionescu (care

cercetătorii de profil. Mărturisim că flores (Florilegiu, din literaţii vestiţi), şi-a legat debutul de Craiova), George

l-am cunoscut din „illo tempore“ – de cuprinzând nu numai cea dintâi cres­ Uscătescu şi Vintilă Horia (care au trăit

peste cinci decenii. Aflat la o vârstă tom­ aţie, din marii poeţi latini, ci şi o la Madrid); Anton Bibescu, Martha

demnă de omagiat, pentru viabile şi concepţie umanistă a învăţatului ro­ Bibescu, Pius Servien, Virgil Ierunca

utile realizări, venim cu urarea mitică, mân-transilvănean, asupra civilizaţiei (la Paris) etc. →

14 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

Adrian SÂNGEORZAN,
scriitor, New York

Autoritate prin afecţiune

N u e uşor să scrii despre expresia i se potriveşte lui Florea Firan.
cei apropiaţi. Nu pentru Am să explic treptat ce înţeleg eu de
că rişti să fii subiectiv, aici, din America, prin asta, pentru că
ci pentru că apropierea te poate face eu însumi sunt una dintre „victimele“
să uiţi sau să pierzi din vedere multe domniei sale. Pe lângă cărţile de care
detalii. Pe Florea Firan l-am cunoscut am vorbit îi datorez multe din articolele
într-o perioadă în care eram un om publicate în „Scrisul Românesc“, la
matur, deja format, sau cel puţin aşa care colaborez neîntrerupt de la reapa­
credeam eu. Eram trecut de 40 de ani, riţie. Multe scrise pe muchie de cuţit cu
bine adaptat şi înregimentat în viaţa o zi-două înainte de-a pleca revista la
americană, atât de „bine“ încât aproape tipar, când mă suna de la Craiova şi-mi
că uitasem de bunul obicei al cititului, spunea simplu: „Nu se poate, băiatu’
pe care-l avusesem toată viaţa, cât de fără tine...! Trebuie să vii cu ceva şi la
şi micile încercări de a scrie din prima numărul ăsta. Vorbiseşi tu odată despre
tinereţe. Tot atunci am cunoscut-o şi aia sau cealaltă, ce-ar fi să dezvolţi
pe Carmen Firan şi nu cred că e deloc subiectul…“. Ştiu că pe vremuri a fost
o pură întâmplare că tocmai de atunci „şef la cultură“, dar nu de asta îl ascult
am început să scriu şi să public. Fără şi respect, deşi în casa noastră, tot un
această întâlnire nu ştiu dacă m-aş şef la cultură a rămas. Şi copiii noştri Adrian Sângeorzan, Carmen Firan, Florea Firan, Irina Mavrodin, Adrian Cioroianu,
mai fi apropiat de cuvântul scris. Între se lasă provocaţi, traduc şi scriu fără Ioana Crăciunescu la Colocviile Scrisul Romanesc, 2008

timp am publicat opt cărţi şi trebuie să cârtească dacă „Nono“, cum îi spun română din America de Nord, am să va găsi cumva o formă de comunicare,
să spun că două dintre ele sunt scrise toţi, le cere. dau doar exemplul lui Şerban Centea,
sub influenţa lui Florea Firan. Domnul Dar nu sunt singurul colaborator pe care eu îl cunosc de foarte mulţi sau nişte româno-americani cărora
profesor a continuat peste ani să mă al revistei, provocat şi recrutat direct ani, din Braşov, unde am fost vecini şi le va vorbi despre România sau le va
convingă că e bine să nu mă rezum la din America, unde când vine, ştie prieteni. Ştiam că e o persoană foarte aduce aminte de Arghezi sau Brâncuşi.
poezie sau proză ficţională şi că ar fi să găsească şi să convingă cei mai educată cu pasiuni pentru muzică, dar Eu sunt poate cel care profit cel mai
bine să continui să scriu despre profesia neaşteptaţi oameni. Chiar şi dintre Florin Firan l-a convins în cele două mult ascultându-l. Aduce în casa noas­
mea de medic ginecolog. Îi plac mult americanii neaoşi cu care are un fel zile petrecute împreună la el acasă, tră o lume culturală veche de care
poveştile mele. Volumul de proză Între de comunicare în care limba vorbită în Montreal, că poate şi să scrie bine. ştiam bine, dar pe care nu am cunos­
femei, cel mai recent, spre care m-a nu pare hotărâtoare. Habar nu am cum Citiţi-i articolele publicate peste cut-o, cu personalităţi, situaţii şi detalii
„împins“ în ultimii ani, i se datorează i-a convins pe Deyan Brasich, Richard ani în „Scrisul Românesc“. De câte interesante pe care nu le voi uita şi pe
Milazzo, Edward Foster, Edward ori e în vizită la New York face noi care el le-a trăit pe viu. Mi-au prins
în mare parte. victime. Eu nu am scăpat niciodată şi toate foarte bine, pentru că după peste
În America l-am numi „pushers“. Hirsch, Andrey Gritsman, Bruce îi sunt foarte recunoscător pentru toate douăzeci de ani, mă îndepărtasem de
În română cuvântul „provocator“ sună Benderson şi mulţi alţii să devină sugestiile şi provocările cu care a venit cultura în care mă formasem şi înstră­
puţin ciudat, dar ideea de „provocator colaboratori la Scrisul Românesc. cu tact şi răbdare peste ani. Trebuie să inarea aceasta, spre deosebire de ce
cultural“ mi se pare frumoasă şi cred că Legat de partea vorbitoare de limbă spun că are asupra noastră o anumită cred unii, poate fi şi dăunătoare pentru
autoritate. Una pe care totdeauna şi-o un scriitor care trăieşte departe de
Acad. Alexandru Dima şi Florea Firan la Festivalul Naţional de Teatru, Craiova, 1974 manifestă prin afecţiune şi ăsta e tipul origini.
de autoritate căreia nu-i poţi rezista. Nu
l-am văzut aproape niciodată trist şi e Ardelean fiind, deci mai închis,
gata oricând să ridice moralul celor mai mai rezervat în comunicare, trebuie să
tineri, vorbindu-le despre comunicare, spun că am învăţat multe de la Florea
prietenie, dragoste şi cultură, pe care le Firan. Nu numai datorită pasiunii lui
consideră colacii noştri de salvare. pentru cultură, ci şi a felului tânăr în
care iubeşte viaţa, a bucuriei de-a trăi
Mă impresionează şi afecţiunea clipa, de-a scrie când nu te aştepţi ceva
lui pentru America, unde pare să se pe nişte notiţe pe care veşnic le poartă
simtă ca la el acasă. Oriunde îl vei lăsa cu el. E fericit să călătorească şi să se
singur, va găsi repede oameni cu care să fotografieze împreună cu noi în toate
comunice, cu care să se împrietenească. peisajele prin care trecem. În toate po­
De la nişte italieni întâlniţi întâmplător ze­le pe care le am cu el suntem de ace­
la marginea Marelui Canion, la nişte eaşi înălţime, şi asta nu pentru că se
americani neaoşi din Florida cu care ridică zâmbitor pe vârfuri chiar înainte
de click, ci pentru că încă este cu un
cap deasupra noastră!

→ Aproape jumătate din personalităţile re-intregându-se, în spaţiul românesc, a 1895 (mama copilului fiind tismăneană, Sorescu, într-una din cronicile închinate

literare, artistice, culturale, de care s-a realizat o operă de renume naţional şi din celebra familie de editori, librari şi activităţii criticului şi eseistului nostru).

ocupat, întreaga viaţă, Florea Firan, universal. tipografi Şteflea). Alexandru Coşbuc Fiecare regiune istorică a României

devenindu-i personaje, au trăit şi Au trecut, iată 58 de ani de la debutul va fi printre cei dintâi posesori de ar trebui să aibă, duse „ardeleneşte“

activat dincolo de spaţiul lor natal sau scriitorului, criticului şi publicistului automobile, din Regatul Român, şi la capăt, cum spunea L. Blaga, o bio

regional. Iată un fenomen important Florea Firan, cel atât de legat, prin va muri, la 20 de ani, într-un accident şi bibliografie a personalităţilor lor

şi o concluzie esenţială a criticului şi copilărie, adolescenţă şi o parte din sumbru, la 26 august 1915 – accident culturale şi istorice. Florea Firan

istoricului nostru literar: oltenismul studii, de Ardeal; încât trebuie întărit care va afecta, în chip cu totul tragic şi şi-a petrecut o parte din copilărie şi

literar-artistic (şi cultural) nu e local- faptul că şi acel debut de odinioară viaţa tatălui său. adolescenţă, în Transilvania, apoi

provincial, ci e „patriotic şi energic, era legat de un transilvănean: George Profesorul Florea Firan a devenit în Oltenia (însă, iată, şi şase ani, la

profund progresist“ (ca să-i cităm pe Coşbuc şi Craiova. Documente inedite un autor reprezentativ, prin volumele, Roma), cu gândul la o enciclopedie

Petre Pandrea şi Şerban Cioculescu). (publicat în rev. „Ramuri“, 10, 1965). corespondenţa, dicţionarele, profilurile – un „Larousse“, atât al oltenilor din

Părinţii oltenismului spiritual rămân Alături de acel studiu a fost imprimat, şi portretele sale, gândite de-a lungul Ţară, cât şi al celor de pretutindeni,

Brâncuşi, sculptorul-emigrant, poet şi în facsimil, şi certificatul de naştere anilor şi, iată, deceniilor, autor al unui personalităţi cu vocaţie împlinită.

aforist, Macedonski şi Arghezi care, al unicului fiu al poetului, Alexandru, esenţial „Larousse oltenesc“ (fericită Oltenii – ca meridionali şi imigranţi

trăind mulţi ani în Elveţia, revenind şi care s-a născut la Craiova, la 13 august expresie, pe care i-a creat-o Marin – înlăuntrul românilor.

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 15

Şerban CENTEA, Montreal,
Canada

Poetul şi Soldatul

N ichita Stănescu scria Şerban Centea, Adrian Sângeorzan, Carmen Firan, Florea Firan, dintr-odată în faţă cortina unei lumi
odată, „mai mincinos Ana Oniţă, Gabriel Stan, la o lansare de carte – Librăria „Şt. O. Iosif“, Braşov 2013 preaplină de minunăţii. Nu era o lume
sau mai adevărat“, creată de Dânsul. Dar în ea trăise. Şi o
că Poetul şi Soldatul nu au viaţă per­ şi impunătoare volute, din care numai Managerul cultural iubeşte artiştii făcuse atât de intens încât ajunsese a-i
sonală. precum căutătorul iubeşte aurul: desluşi la perfecţiune zborul, lacrima
Despre soldat – în afara titlului – nu tu, sublim dirijor, poţi scoate către fără a pune condiţii şi apărându-le şi adie­ rile. Încântător, jovial, optimist,
ne-a mai spus nimic. Nici măcar un vers cauza, şi când merită şi când nu. El le nepretenţios, meşter al acelui melanj
despre biata lui existenţă, despre goarna lumină adierile, lacrimile şi zborul acceptă natura, sublimă sau hidoasă, inefabil de iubire şi ură care este critica
care îi ordonă mersul vieţii, despre stimulându-i până la înflorirea acelei literară, Maestrul patina atunci, în miez
culcatul şi sculatul şi trăitul şi muritul create de alţii. explozii creatoare pe care doar ego­ de seară, în piruete generoase ce-l de­
făcute „la comandă“. În schimb, ne-a Acesta este manageriatul cultural. ismul şi siniubirea exagerată o pot fineau ca un connoisseur rafinat al
povestit despre poet, despre raza care naşte. Îi îndrumă către eternul concurs lumii literelor. Poveştile lui, spuse cu
îi înconjoară mâinile când depune cu Dacă artistul este aurul, managerul al înălţimilor şi îi aruncă sub obroc în gesturi rapide şi delicate, cu panaş şi
sfială, în altarul liricului, toată mizeria cultural este căutătorul său. Acela care, izolarea turnului de fildeş, ştiind că eleganţă, arătau statura unui magician
epicului care ne înconjoară. Despre dacă îşi face meşteşugul cu pasiune, numai de acolo va putea ieşi pasărea al construcţiilor culturale, făcându-mă
calea furnicii făcută sentiment, despre îţi poate aminti de John Updike care măiastră şi cuvântul sublim care vor să cred că era, uneori, posedat de focul
foamea câinelui făcută adiere, despre spunea că „Nabokov writes prose the face din poet Poet şi din soldat Soldat. sacru al Sfântului Elmo, cel care trimitea
spaima păsării făcută zbor sau despre only way it should be written, that is, pe catargele corăbiilor medievale ful­
lucrurile din jur, mutate, unul după ecstatically/ Nabokov scrie proză în Acum... nu ştiu dacă Maestrul Firan gerătoare străluciri şi magice semne
altul, din materie în lacrimă. singurul mod cum ar trebui scrisă, şi este poet sau soldat. Mă gândeam doar pentru a le da marinarilor adevărata
Ar fi putut Nichita să mai pună, cred anume, estetic“. Unealta căutătorului la asta când l-am cunoscut, şoptin­ măsură a imensităţii călătoriei lor.
… – în tagma acestor sacrificaţi – şi pe cultural este extazul: în faţa inefabilului, du-mi la margine de seară poveşti
muncitorul într-ale culturii. Nu pe cel a frumuseţii, a noutăţii, extazul care te despre literatură. Vorbele lui vioaie – În acea seară, pentru mine, şi fără a
care scrie, cântă, declamă, dansează suspendă înaintea vreunei vizionări, stropite cu vin alb şi amintiri argintii fi scris o poezie, dânsul devenise Poet.
sau pune culori pe pânză… el este un extazul euforic din timpul vreunei – curgeau fără oprire şi-mi deschideau Şi fără a fi luptat într-o bătălie, dansul
artist, la fel ca şi poetul. Ci pe cel care lecturi, sau extazul exaltant, dominant devenise soldat. Poet şi soldat al unei
se îngrijeşte ca adevăraţii artişti să şi suficient când ai realizat că ai putut urbe în care a crezut obsedant, dar şi
poată scrie, cânta, declama sau picta. Pe pune mâna, chiar şi pentru o clipă, pe al acelei mari urbe a autenticei culturi.
cel care, tot vorba lui Nichita, „Spune Graalul artei. Pe amândouă le-a servit cu pasiune,
poeţilor un lucru simţit. Şi o spune în­ în eterna căutare a acelui „ceva“ ca­
tr-aşa fel încât însuşi poetul va crede că re ascunde, în spatele cuvântului, a
într-adevăr el l-a zis“. arpegiului sau a tuşei de culoare, armo­
Munca în cultură este un meşteşug nia perfecţiunii.
la fel de ingrat ca al soldatului, estimp
o îndeletnicire la fel de sublimă ca a Le-a găsit oare? Le mai caută încă?
poetului. Ea te condamnă, ca pe un Haideţi să-l întrebăm…
pălmaş nenorocit, să te chinui zi şi
noapte trăgând la căruţa vreunei idei Dar poate că nu… Mai bine priviţi-l.
nefericite, c-o fi a ta sau a altuia. Dar Iar dacă veţi vedea că sentimentul
te şi face surugiu peste acele trăsuri furnicii va fi una cu propriul său ochi,
fermecate ce lasă adevăratele idei să dacă adierea păsării va fi una cu zborul
zburde precum armăsarii, în pasionante minţii sale şi dacă lucrurile din jur vor
fi stoarse, până la refuz, de lacrimi, veţi
avea surpriza de a înţelege ce înseamnă
să fii condamnat – pe vecie – la a fi poet.
Şi soldat.

Florea Firan – O viaţă câştigată
Oviaţă dedicată învăţământul şi
culturii este o viaţă câştigată. caracterizează şi pe care le dărăuieşte şi acesteia. Florea Firan este un astfel de puncte de vedere – mai ales când vorbim
Profesorul Florea Firan, cel le sădeşte în sufletele celor din jurul său. om şi în sensul exemplar al cuvântului. despre viaţă şi moarte în general la nivel
care a pus darul în lucrare, are de ce se
bucura la această foarte frumoasă şi Ca om de cultură şi ca producător de Se spune că o viaţă de om nu filosofic – în cazul lui Florea Firan ea
semnificativă aniversare, iar bucuria este valori la acest nivel, într-un mod semni­ valorează nimic, dar nimic nu valorează capătă conotaţii specifice prin aceea că
ficativ, trebuie să fii temeinic înrădăcinat cât o viaţă de om. Deşi zicerea sună sărbătoritul acestor rânduri întruchipează
în cultura neamului tău şi să fii iubitor al frumos, interesant şi potrivit cu anumite conştientizarea părţii a doua a zicerii;

întru totul întemeiată. prin laborioasa sa activitate pe multiple
Mereu în vârful piramidei în viaţa şi diverse planuri ale vieţii intelectuale
din România timpului său, Florea Firan
academică şi culturală a cetăţii prin dovedeşte că nimic nu volorează cât o
multiplele funcţii şi responsabilităţi avute viaţă de om, cu alte cuvinte el rămâne un
de-a lungul vremii, mereu în mişcare

într-o apreciabilă dăruire de sine spre exemplu despre cum cineva trebuie să-şi
ceilalţi, creator de valori şi promotor al trăiască viaţa până la ultima clipă – carpe
acestora, Florea Firan a trăit şi trăieşte diem – să facă din fiecare clipă istorie, şi
cu conştiinţa datoriei împlinite faţă de aşa să-şi împlinească menirea existenţei
semenii săi, faţă de ţară şi neam, faţă de sale pe pământ.

sine însuşi. La această binecuvântată aniversare îi
L-am avut în câteva rânduri invitat dorim ca Dumnezeu să-i dea lui Florea
Firan ani vieţii şi viaţă anilor.
în Cenaclul literar „M. Eminescu“ din
New York, ocazie în care l-am putut Pr. Prof. univ. dr. Theodor Damian
cunoaşte mai îndeaproape şi constata Facultatea de Ştinţe Sociale şi

deschiderea, generozitatea, optimismul, Dumitru Radu Popa, Florea Firan, Theodor Damian, New York 2013, Educaţie Metropolitan College of
stabilitatea interioară, şi alte daruri ce-l după o întâlnire la Cenaclul „M. Eminescu“ New York

16 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

La patru aniversări 80 de fire

Am un simţământ sincer şi profund de Păstrez şi acum carnetele de elev pentru note, unde sunt D de florioi importanţi oameni de cultură au
venerare la adresa profesorului Florea autografele Profesorului. M-am făcut mai bi­ne înţeles văzut lumina zilei în comuna Giubega:
Firan. Şi cuvântul venerare este foarte acum cu privire la utilizarea cuvântului venerare. scriitorul Florea Firan (n.1933) şi actorul
Ilie Gheorghe (n.1940)... Profesorul Florea Firan,
la locul lui şi, aparent neverosimil, nu se referă la Trebuie să recunosc în acelaşi timp starea de 80 de ani! Doar datele de pe cartea de identitate
„vorbesc“ despre această cifră rotundă. În rest, nu!
cascada de realizări în domeniul culturii şi artei pe angoasă care mă înceacă aşternând aceste rânduri. În „traducere“: şi la această vârstă, Florea Firan este
acelaşi inepuizabil critic, istoric literar, publicist, editor
care subiectul nostru le-a gândit, promovat, realizat Ele ar trebui să fie un laudaţio. Dar cum să scriu eu un ca în tinereţe, cu o prezenţă dinamică în viaţa Cetăţii,

şi şlefuit în spaţiul spiritual oltenesc în mod special, laudaţio la adresa unui om care are peste o jumătate cu cărţi şi articole publicate cu regularitate, cu lansări
la Craiova, Bucureşti şi... New York, cu o memorie
dar şi în mod natural şi logic în cel naţional. Ci mă de secol de activitate laborioasă şi neîntreruptă, în­ ca în tinereţe şi cu o zbatere zilnică pentru ca revista
„Scrisul Românesc“ şi „Scrisul Românesc Fundaţia-
refer la un amănunt aparent nesemnificativ, domestic tr-un laudaţio bine temperat. Cu aceste temeri şi ca Editura“ să răzbească în aceşti ani dificili. Director al
revistei de cultură „Scrisul Românesc“, serie nouă,
aş putea spune, acela că profesorul Florea Firan mi-a un gest de elevată apreciere scriu pentru Profesor mentorul „Scrisului Românesc Fundaţia-Editura“, co­
ord­ onatorul ediţiilor manifestării cultural-ştiinţifice
fost dascăl de limba română la Şcoala „Traian“ din la împlinirea vârstei de 80 de ani de la naştere şi 55 Colocviile „Scrisul Românesc“, iată doar câteva dintre
preocupările actuale ale profesorului Firan, călător pe
de ani de activitate didactică, ştiinţifică două continente, America-Europa.

şi literară. Profesorul Florea Firan este şi La un moment dat, prin 2008, ajuns într-un punct
destul de critic cu apariţia revistei „Scrisul Românesc“,
întemeietorul Revistei „Scrisul Românesc“ profesorul a găsit soluţia şi salvarea în colaborarea cu
trustul de presă Media Sud şi astfel revista apare în
- serie nouă, care sărbătoreşte în acest an 85 parteneriat cu Gazeta de Sud (Craiova), cel mai citit
cotidian regional din România, fiind tipărită în condiţii
de ani de la înfiinţare. La mulţi şi cel puţin grafice deosebite la Tipografia de Sud. Poeta Nina
Cassian, stabilită de mulţi ani în New York, a spus că
la fel de rodnici ani! Acum, ca redactor al revista „Scrisul Românesc“, condusă de profesorul
Florea Firan, este cu adevărat „o extraordinară revistă
acestei publicaţii de cultură, din interiorul de cultură, atât prin largul ei orizont, cât şi prin
impecabila redactare“.
fenomenului pot să remarc extraordinara
Vocaţia sa este însă aceea de PROFESOR... La
putere de muncă a Profesorului, acuitatea, acest capitol ar fi mult de scris, dar probabil că cititorul
interesat va găsi toate amănuntele în cartea Liniştea şi
acribia şi susţinerea „până-n pânzele neliniştea drumului – Florea Firan – 80. Apropo de
cărţi: în aceste zile, la aniversarea de 80 de ani (pe 4
albe“ a detaliului. Din partea mea, atât octombrie 2013), profesorul îşi lansează o nouă carte,
Portrete în timp, adăugând încă una la zecile publicate
ca fost elev, cât şi ca redactor al revistei anterior.

Viorel Forţan, George Stanca, Gabriel Coşoveanu, Florea Firan la Gala Premiilor „Scrisul Românesc“ – serie nouă, alătur Domnia sa însă a intuit foarte devreme că are
Scrisul Românesc, 2010 stofă de diriguitor: la doar 22 de ani a fost numit şef
un scurt material-recenzie pe care l-am al secţiei culturale din Craiova, apoi a îndeplinit, în
decursul anilor, alte funcţii importante în cultură.
scris pe marginea apariţiei volumului Este iniţiatorul unor manifestări de rezonanţă, precum
Zilele „Macedonski“, Festivalul „Maria Tănase“,
Craiova, şcoală de vârf cândva ca şi astăzi. Era în „Tudor Arghezi, treptele devenirii“, una din lucrările acesta din urmă, înfiinţat în 1969, continuă şi astăzi,
devenind tradiţional şi cu caracter naţional.
anii şcolari 1963-1965. Sunt 50 de ani de atunci şi fundamentale din creaţia de istoric şi critic literar
Toate aceste realizări publicistice şi pedagogice îl
pot să-i urez domnului profesor Florea Firan, să aibă ale prof. univ. dr. Florea Firan. Articolul a apărut în plasează pe Florea Firan printre oamenii importanţi de
cultură ai Băniei. La ceas aniversar, nu putem decât
num­ ai noroc, că vorba unui filosof, fireşte german, da­ preajma Crăciunului 2009, pe 22 decembrie, şi a fost să-i fim alături şi să-i urăm un sincer „La mulţi ani,
domnule profesor Florea Firan!“.
că avem noroc, avem şi sănătate şi putere! Cum gra­ găzduit de cel mai important cotidian oltenesc de
Ina Voinea, redactor-şef „Gazeta de Sud“
matica limbii române nu se mai preda în liceu la vremea după 1989, Gazeta de Sud din Craiova.

respectivă, întregul meu bagaj de cunoştinţe în domeniu

este cel moştenit azi de la profesorul Florea Firan. Viorel FORŢAN, „Gazeta de Sud“

O întâlnire esenţială
Una din prea puţinele certitudini ce ne sunt permise Scarlat Un romantic întârziat, precum şi pentru
în viaţă este aceea că studenţia rămâne paradisul nostru uşurinţa şi plăcerea cu care aceştia au prezentat
pierdut. Oraşul studenţiei (Iaşi, Craiova) rămâne toposul într-un limbaj critic personalizat unica şi valoroasa
creşterii noastre spirituale, al tuturor aspiraţiilor şi Istorie a poeziei româneşti. Profesorul Florea Firan a
melancoliilor noastre, al tuturor neliniştilor existenţiale captat atenţia întregului public vorbind cu căldură şi
şi intelectuale. Tot ce ne aminteşte ulterior de această convingere despre deliciile şi binecuvântările lecturii,
perioadă de graţie a vieţii, ne devine drag, familiar sau despre Caragiale – contemporanul nostru, despre
cel puţin ne reţine atenţia. faptul că tinerii au nevoie de modele şi nu în ultimul
rând despre dragostea omului pentru locul natal „care-
Am participat în luna iunie 2012, la Alexandria, ţi dă vitalitate şi forţă şi care te cheamă fără să-ţi dai
la o lansare de carte, cartea domnului procuror Dan seama cum o face şi te primeşte cum nicăieri nu eşti
Botez, Ion Antonescu – Destinul unui mareşal al primit“. Elevii au fost impresionaţi de tot ce-au auzit,
României („Scrisul Românesc“ Fundaţia–Editura, de cultura uriaşă, de tinereţea spiritului, de optimismul
2012) unde l-am cunoscut pe domnul profesor univ. debordant, proiectat şi în viaţă, dar şi în cultură, toţi
dr. Florea Firan, directorul instituţiilor menţionate. cei prezenţi simţind un plus de energie, încredere şi
Auzisem de Florea Firan în urmă cu douăzeci de ani, sete de cunoaştere. Au fost încântaţi de faptul că şi
ştiam că e critic şi istoric literar, publicist şi editor, un domnul Florea Firan era absolvent de liceu pedagogic
mare îndrăgostit de viaţă, de Craiova, de literatură, de (a absolvit Şcoala Normală din Deva). În urma acestei
Arghezi, de arhivistică, dar nu-l cunoscusem personal. întâlniri, dintre tineri şi profesorul de viţă veche, cu
Lansarea cărţii publicate la o editură serioasă cum sufletul mereu tânăr, întâlnire pe care o considerăm
este ,,Scrisul Românesc“ Fundaţia–Editura a fost un cu toată sinceritatea una esenţială, au rămas mărturie
succes, fiind apreciată de istoricul Adrian Cioroianu, amintiri memorabile, cărţile directorul Fundaţiei–
care a semnat şi prefaţa, de însuşi profesorul Florea Editurii ,,Scrisul Românesc“ din biblioteca liceului,
Firan, editorul volumului, de alţi profesori de istorie. fotografiile şi, apoi, un articol publicat chiar în paginile
revistei craiovene la începutul anului 2013. Pentru
A urmat apoi o întâlnire aparte a profesorilor şi toate acestea îi mulţumim şi îi dorim domnului profesor
elevilor de la Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat“, cu Florea Firan, în prag de ceas aniversar, multă sănătate,
domnul profesor, la Alexandria, în 18 decembrie 2012. linişte interioară şi împliniri pe măsura forţei spiritului
Întâlnirea a fost prilejuită de activitatea organizată de său! La mulţi ani!!!
catedra de limba şi literatura română pentru omagierea
patronului spiritual al liceului, criticul şi istoricul Prof. Silvia Botez,
literar Mircea Scarlat, la 25 de ani de la trecerea sa în director, Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat“,
eternitate, precum şi pentru a marca încheierea Anului
Caragiale, domnul Firan fiind oaspetele de onoare. Alexandria
Prof. Mariana Buciu,
Domnul profesor a interacţionat cu elevii, i-a
apreciat pentru talentul de care au dat dovadă în director adjunct
interpretarea dramatizării după romanul lui Mircea

Universitaria Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 17

Florea Firan – Profesorul

I storic şi critic literar, Florea Firan e animat temeinică pregătire de specialitate, harul relaţionării realizărilor!
de ideea cercetării documentelor cu scopul cu studenţii şi cu colegii, un simţ real al măsurii, un La mulţi ani, Domnule Profesor!
manifest al descoperirii acelor aspecte ce spirit mereu în căutare de formule
reconstituie arhitectura spirituală a unei regiuni eficiente de înlesnire a transmiterii Profesorul Florea Firan la orele de curs
româneşti. Pasiunea lui vine din credinţa îndreptăţită de cunoştinţe, empatie, seriozitate.
că valorile spirituale olteneşti conferă o notă aparte Sunt calităţi care desăvârşesc por­ Prof. univ. dr. Cecilia Căpăţînă,
culturii româneşti, îmbogăţind-o prin adăugarea de tretul profesorului Florea Firan. Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova
elemente particulare. Reuşeşte cu asupra de măsură Stau mărturie aprecierile foştilor săi
să restituie culturii româneşti personalităţi de seamă, studenţi şi ale colegilor săi!
întregind, cu acribia cercetătorului, portretele unor
creatori însemnaţi. La invitaţia şi îndemnul profe­
Itinerarul său spiritual e strâns legat de editura sorului Florea Firan, în anul 2004 am
şi revista Scrisul Românesc, pe care le conduce din început o colaborare benefică, parte din
2002. Aici, promovează valori ale culturii naţionale, articole apărând într-un prim volum –
cu discernământul omului de carte, cu entuziasmul Instantanee lingvistice, al doilea fiind
pionieratului, cu fermitatea şi consecvenţa date de în pregătire. Îi mulţumesc pe această
încrederea în ideile promovate, cu promisiunea cale pentru încrederea acordată şi
onorată a neîngrădirii libertăţii de exprimare a pent­ru libertatea exprimării, libertate
niciunui colaborator. promisă şi respectată. La ceas
Ca profesor, atuurile sale sunt evidente: o aniversar, îi doresc viaţă lungă şi fericită alături de
cei dragi, tinereţe şi înflăcărare în spirit, bucuria

Intelectualul de ţinută academică

Profesorul Florea Firan este, fără îndoială, Florea Firan, Mircea Pospai, Tudor Gheorghe, vieţii muzicale româneşti; obţinerea aprobărilor pentru
una dintre personalităţile complexe ale cul­ la Gala Premiilor Scrisul Românesc realizarea şi amplasarea la Craiova a statuii simbol a
turii noastre, cu puternice tentacule anco­ me­leagurilor olteneşti, aceea a marelui unificator de ţară
rate în cultura română, intelectual polivalent şi deosebit în a o face. Încă tânărul dar suficient de experimentatul de la 1600 – Mihai Viteazul. Toate acestea au fost şi sunt
de activ, persoană cu puternică forţă mobilizatoare profesor Firan a intrat în robia unei cercetări de întindere puncte de reper pentru diseminarea largă a actului de
şi predispoziţie către catalizarea energiilor unei şi dificultate deconcertante, dar efortul i-a fost răsplătit cultură.
comunităţi. prin apariţia unei lucrări de referinţă în plan naţional,
Se poate vorbi, fără îndoială, tocmai din motivele care a adus un spor de notorietate şi oraşului şi autorului. Mai recentele preocupări din domeniul editorial mi se
enu­merate mai sus, despre una sau alta dintre laturile De atunci lucrările au curs în acelaşi mod, nimic din cea par a continua şi împlini acelaşi registru de idei şi anume
activităţii sale: cea de profesor, cea de scriitor, istoric a încredinţat tiparului cercetătorul sau scriitorul Florea de a face ceva în viaţa cetăţii, la ţinuta pretenţiilor unui
şi critic literar, cea de editor şi conducător de reviste, Firan nefiind întâmplător. intelectual adevărat, dar la o căutată accesibilitate şi cu o
cea de cercetător şi încă mai pot fi menţionate unghiuri declarată dorinţă de a avea un ecou cât mai larg.
de abordare. Ceea ce l-a caracterizat şi îl caracterizează, Un alt aspect vizează claritatea mesajului şi acurateţea
în ciuda celor 80 de ani pe care îi împlineşte (cum scrii­turii, ori despre care dintre cărţile lui Florea Firan ar Cu alte cuvinte, Florea Firan a fost şi este preocupat,
naiba „să-i dai“ atâţia ani lui Florea Firan când îl vezi fi vorba. Iar asta se repercutează în uşurinţa de recep­ ca intelectual, de realizarea unui echilibru între ţinu­ta
cum merge pe stradă, cum conduce maşina sau cum tare şi, ca atare, lărgirea considerabilă a cercului de academică şi activităţile cultural-ştiinţifice, iar poliva­
prezidează întrunirile cultural-ştiinţifice pe care le şi posibili cititori, ceea ce a şi devenit mai mult decât lenţa preocupărilor, erudiţia şi autoexigenţa îi îngăduie
organizează!), este dinamismul rezultat dintr-o hărnicie vizibil, adică măsurabil chiar, prin numărul foarte mare să ţină în mână o dreaptă balanţă.
genetic, manifestat întreaga viaţă şi potenţat în timp, al citărilor operei sale. Ceea ce înseamnă, continuând
întru sporirea eficienţei, de competenţele căpătate prin raţionamentul, împlinirea menirii sociale a scriitorului Este veche şi multdiscutată, în timp, problema
seriozitatea demersului profesional, oricare ar fi fost şi cercetătorului. turnului de fildeş şi a ieşirii în agora. Dar în agora
activitatea căreia i s-a dedicat. De aceea cred că a şi adevărată, unde se află şi regi şi cerşetori, nu în sala
strâns atâtea capitole în biografia sa. Valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor de întruniri a turnului. Părerile au fost şi vor rămâne
Nu am să fac detalieri asupra a ceea ce Domnia- populare au fost preocupări ale omului de cultură Florea împărţite, pentru că din fiecare dintre aceste două locuri
sa a realizat, pe ansamblu, şi nici nu am să mă opresc Firan în timpul cât a condus, în condiţii nu uşoare, lucrurile se văd altfel. Vremurile de azi sunt ale ieşirii
asupra unuia sau altuia dintre domeniile abordate, având destinele culturii judeţului Dolj. Şi pot fi citate, din în agora. Şi, mai mult, nu doar ale prezenţei în agora,
în general idee despre ce vor scrie confraţii de breaslă, acea perioadă, realizări notabile, care poartă amprenta ci ale acţiunii în agora. Asta şi fac, mulţi oameni şi în
colegii universitari sau discipolii profesorului. zbaterilor personale. Între acestea: iniţierea Festivalului varii domenii, aplaudaţi la unison. Este foarte puternic
Am să mă opresc însă asupra unui alt aspect, de muzică populară „Maria Tănase“, care a rămas ca o activismul în domeniul apărării mediului. Nu tot aşa se
interesant, cred eu, în judecarea unui om şi/sau a acti­ măsură a valorii în domeniu; înfiinţarea Teatrului Liric întâmplă când este vorba de activismul cultural, unde,
vităţii sale. Este vorba de deschiderea către semeni a „Elena Teodorini“, ajuns, după redenumire şi redefinirea există o tradiţie remarcabilă din perioada interbelică,
oper­ei şi a omului, de strădania de a se afla în consonanţă profilului artistic, o instituţie respectabilă pe eşichierul când oameni de cultură din elita ţării, nu doar intelectuală,
cu dorinţele, aşteptările şi nivelul de înţelegere ale celor şi-au aplecat preocupările sau au coborât la propriu, până
cărora se adresează, de capacitatea stimulării ideilor şi la talpa ţării. Nu trebuie decât mers la arhive şi văzut ce
acţiunii în comunitate. Toate păstrând o anume ţinută, făceau un Iorga, un Gusti, un Simionescu şi, sub aripa
predefinită pentru intelectualul atent cu standardele lor, o pleiadă de tineri şi vârstnici intelectuali. Sau văzut
condiţiei şi menirii sale. care era viaţa culturală a mediului rural, care a avut o
Una dintre primele observaţii ale cuiva care aruncă zvâcnire incredibilă, citată mereu, dar nemairealizată de
o privire avizată asupra scrierilor lui Florea Firan atunci încoace.
este aceea care vizează utilitatea operei. Profesorul şi
cercetătorul de acum peste patruzeci de ani a simţit Şi atunci, când vorbim, în contemporaneitate, despre
nevoia care exista privind cunoaşterea istoricului presei împlinirea menirii sociale a intelectualului, a omului de
craiovene. Un oraş care se înscrisese, prin revista cult­ură, a scriitorului, exemplul domnului Florea Firan es­
Mozaicul, de la începuturi în preocuparea pentru tipărirea te unul care ar trebui să atragă atenţia, măcar acelora care
unor publicaţii şi care ajunsese, până la data demersului au capacitatea de a se debarasa de anumite idei dovedite
domnului Firan, la ordinul miilor în ceea ce priveşte nocive ale reînceputului capitalismului românesc. Este
titlurile apărute, avea nevoie să-şi facă aceste lucruri nevoie, poate mai mult ca oricând, într-o vreme când
cunoscute. Dar era nevoie de muncă, de foarte multă degringolada societăţii, asaltul informatizării şi tentaţia
muncă şi, în consecinţă, de cineva dispus şi competent globalizării cuprind o tânără generaţie nepregătită să
selecteze valorile, de oameni care, cu experienţă, echi­
libru şi bunăcredinţă, să-şi dedice măcar o parte din
preocupări şi energii semenilor lor.

La mulţi ani, domnule profesor!
Prof. dr. Mircea Pospai

18 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

Florea Firan

E ra pe la începutul anilor ’60 pentru Cultură şi Artă, venea în inspecţie ca o agoniseală de frumuseţe şi de limbă
când, elev fiind la Colegiul la renumitul ansamblu profesionist de românească, făcută de o mână de artişti
„Nicolae Bălcescu“ din Craiova cântece şi dansuri populare „Nicolae din diferite generaţii. Studiile intense
şi coerente ale domnului Florea Firan
(astăzi Colegiul Naţional „Carol I“), mă Băl­cescu“, acolo unde deseori îmi petre­ au reuşit să refacă câteva portrete de
referinţă ale culturii româneşti, de la
aflam în impunătoarea sală a bibliotecii ceam timpul liber, asistând la lecţiile de Dimitrie Cantemir la Alexandru Ma­
cedonski, de la Hasdeu la Arghezi sau
liceului, aşteptând să-mi înregistrez coregrafie ale lui Sigmund Seifert sau la Eugen Ionescu.

repetiţiile orchestrei conduse de Nicolae Şi cum prezentul înseamnă ceva, el
însumând o mulţime de mici adevăruri
Theodorescu. venite din spaţiul ideatic contemporan al Florin Rogneanu
poeziei, prozei sau al dramaturgiei, din
În octombrie 1975, Mu­ spaţiul scenic şi cel plastic, acompaniate tensiuni ideatice inerente în confruntarea
de melodii tăcute ale artelor plastice, dintre programe estetice diferite ale
zeul de Artă din Craiova domnul Florea Firan şi-a dedicat o mare acestora, caracteristice modernismului
parte din timp conducerii Revistei de târziu şi postmodernismului. Sub coordo­
scotea la concurs un post cultură Scrisul Românesc, serie nouă narea domniei sale, Revista Scrisul Ro­
mân­ esc a devenit deschisă dezbaterilor
de muzeograf. După ce de idei ale românilor din ţară şi din
diaspora, promovând creaţii româneşti
am luat concursul, m-am de vârf şi valorizând astfel discursul ide­

întâlnit cu domnul Firan,

care s-a arătat plăcut sur­

prins de faptul că am luat

licenţa la Bucureşti cu

Şerban Cioculescu, pentru

care avea o admir­a­ţie de­

ose­bită. Aveam să ne re­

întâlnim după anul 1986,

după întoarcerea domniei

sale de la Univ­ ersitatea din

Pisa şi de la Accademia di

Romania din Roma, acolo

unde a susţinut cursuri de

limbă, cultură şi civilizaţie

româ­nească şi a descoperit

în bibliotecile Vaticanului

manus­crisul lui Ioan Ino­

cenţiu Micu-Klein, Illus­

trium poetarum flores pe

car­e l-a publicat sub titlul

Cart­e de înţelepciune la­

tină, pentru care avea să

Florea Firan în viziunea graficianului Alexandru Clenciu fie distins de Academia

Română în anul 1994, cu

cărţile luate cu împrumut. Deodată a Premiul „Bogdan Petric­ eicu Hasdeu“.

apărut domnul Florea Firan, care venise Cei patruzeci de ani pe care Florea

să schimbe câteva cuvinte cu soţia Firan i-a dedicat istoriei literaturii ro­ Florea Firan şi Corneliu Baba la Accademia di Romania din Roma, 1983,
după deschiderea expoziţiei personale
domniei sale, dânsa fiind bibliotecar şef. mâne şi publicisticii româneşti din

Era o femeie extrem de delicată, mică secolele al XIX-lea şi al XX-lea, nu sunt

de statură, foarte apropiată de spiritul decât o fărâmă din lungul drum al culturii apărută din 2003, la care mi-a făcut atic românesc în raport cu perspectiva
onoarea să mă coopteze în colectivul de artei universale şi cu dezbaterea asupra
elevilor, având pentru fiecare câte un sfat româneşti de recuperare şi racordare la redacţie. Domnia sa şi-a asumat dificila sensului contemporaneităţii.
sarcină de a cuprinde în paginile revistei
aproape părintesc. Aceasta a fost prima cultura europeană contemporană, lucru întâlnirile pasionante între artişti din Florin Rogneanu, critic de artă,
domenii diferite, de promovare a unor directorul Muzeului de Artă Craiova
mea întâlnire cu domnul Florea Firan.Au demonstrat de antologiile comentate

urmat multe altele, când domnia sa, ca publicate de domnia sa de-a lungul

preşedinte al Comitetului Judeţean Dolj timpului. Şi acestea le putem considera

Om al cărţii şi om al cetăţii sintagmă, ce figurează pe frontispiciul Zeu-cu-pistrui...
unei binecunoscute reviste conduse de
De domnul Florea Mazara del Vallo, Sicilia, la Dan Brudaşcu), Florea Firan mi se pare Lui Florea FIRAN,
Firan mă leagă o ve­ III Incontro fra i Popoli del a avea un destin – uman şi cărturăresc cel din 4 brumărel 2013
che, statornică şi calmă ami­ Mediterraneo. Ne ştiam din – împlinit. Nu-i voi înşira titlurile
ciţie literară – adică cea mai cele câteva epistole, pe teme academice, nici titlurile cărţilor. Ele Când faci ocoluri Soarelui – optzeci –
durabilă şi mai luminoasă de profil, schimbate nu cu se cunosc îndeajuns în lumea elitelor şi-n minte-nrăzărită le petreci,
dintre toate amiciţiile, fiindcă mult timp înainte, când dânsul culturale. Voi spune doar că sărbătoritul prigoriind-ştiind planetei Tale
se întemeiază pe valori (sta­ pregătea volumul Profiluri şi poate privi, la acest prag aniversar, şi rostul,
bile, prin firea lor), nu pe structuri literare, în al cărui înapoi şi înainte (mai ales înainte), cu într-o decadă de hiaturi-văi-solare,
fluct­uantele simţăminte şi Sumar mi-a făcut bucuria de deplină împăcare. Şi-a pus în lucrare, în minunoase armonii, în
con­vingeri omeneşti. Nu a mă include. Apoi vremea a după spusa biblică, „darul său de har“. avanpostul
ne-am întâlnit faţă în faţă – curs, domol, anii s-au adunat, L-a pus în lucrare şi l-a făcut să rodească, ceremoniilor floral-ecuatorial-
dacă ţin bine minte – decât o singură şi de-o parte şi de alta, şi iată-mă, după în orizonturi diverse, potrivit unei bogate polare,
dată, în primăvara lui 1984, laAccademia decenii, în plăcuta şi emoţionanta postură şi multiple vocaţii. În orizonturi diverse, zeu-cu-pistrui, lumină-n aur-bani,
di Romania, în Roma, unde domnia de a nota câte ceva, despre profesor, dar în unitatea fundamentală a spiritului. azur-de-Cogaion Te-arăţi şi-Ţi
sa hărnicea, aşa cum a făcut mereu, la despre cercetător, despre scriitor, în acest Fiindcă, aşa cum tot dreptarul biblic ne spunem:
slujirea culturii române, iar eu, cu o prestigios număr de revistă. învaţă, „sunt mai multe daruri, dar un LA MULŢI ANI...!
amplă delegaţie de scriitori, poposisem, Om al cărţii şi om al cetăţii, om al singur duh“. Prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu
în drum spre ţară, după o participare, în „cetăţii culturale“ (ca să preiau inspirata
Îşi poate dori un muritor mai mult de Dacia,
decât atât?
pandur de la piramida extraplată,
Eugen Dorcescu, scriitor, Timişoara din Tibissiara > Timişoara

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 19

Un om al faptei – Florea Firan

,,Semeni o faptă, culegi un obicei; căruia îi mulţumesc şi pe această cale. editor, inspector şco­lar
semeni un obicei, culegi un caracter;  Aflat la o vârstă onorabilă, profesorul
semeni un caracter, culegi un destin“. şi director al diverselor
Firan m-a impresionat de la prima
Dalai Lama întâlnire prin agerimea minţii, tinereţea instituţii de cultură ale
spiritului, verbul incandescent şi, nu
C eea ce îl salvează pe om de la în ultimul rând, prin vasta sa cultură. Olteniei. M-a imp­ re­
banalitatea propriei existenţe În aceeaşi zi de primăvară i-am lăsat
este, desigur, visul, dar ceea şi manuscrisul lucrării mele. Au fost sionat, de asem­ en­ ea,
ce salvează omenirea de tendinţele câteva zile de aşteptare şi emoţie până în
retrograde, conservatoare ale epocilor momentul când m-a sunat şi mi-a spus, fap­tul că este autorul a
este, fireşte, visul devenit realitate, adică spre bucuria mea, că a citit cartea cu
actul, înfăptuirea – condiţie sine qua non plăcere şi că o va publica. Prin urmare, cât­eva zeci de lucrări de
a progresului, a evoluţiei. la începutul lunii iunie 2012 a venit la
În primăvara anului 2012, pe când Alexandria şi a participat la lansarea istorie şi critică litera­
intenţionam să materializez un vis cărţii mele, Ion Antonescu – Destinul
mai vechi, publicarea unei cărţi despre unui mareşal al României, lansare ce a ră, de cultură şi artă
mareşalul Ion Antonescu, la 120 de ani avut loc la Muzeul Judeţean de Istorie.
de la naşterea acestuia, (prima dintr-o şi a sute de articole.
proiectată trilogie despre mareşalii Din luna iunie până în luna decem­
României) l-am cunoscut pe Excelenţa brie, când l-am reîntâlnit, m-am apucat Literatura, istoria şi
Sa, profesorul universitar doctor, Florea să caut, să citesc lucrări ale domnului
Firan, directorul Revistei şi Fundaţiei– profesor, precum şi diverse materiale Craiova, aş putea spune,
Editurii ,,Scrisul Românesc“ din Cra­ despre viaţa şi activitatea prolifică a
iova, un om de cultură remarcabil, un lui Florea Firan care, pe bună dreptate, că sunt trei dintre marile ...Florea Firan, Dan Botez, Alexandria 2012
om al faptei care avea să-mi devină un a înfăptuit aproape o jumătate de veac
mare prieten. De fapt, l-am cunoscut de cultură în Cetatea Băniei. Preocupat iubiri ale vieţii sale de
pe domnul profesor prin intermediul deopotrivă de trecut, dar şi de prezent,
unuia dintre cei mai valoroşi istorici şi-a adus contribuţii importante în do­ sincer împătimit de cunoaştere a culturii generozitate din vasta sa experienţă de
din România ultimului val, profesorul menii fundamentale pentru progresul spi­
universitar doctor Adrian Cioroianu, ritual şi cultural al societăţii româneşti, naţionale şi uni­versale, de însufleţitor al lectură şi de viaţă.
fiind critic şi istoric literar, publicist şi În toamna aceasta intenţionez să
actului cul­tural. public cea de-a doua carte din trilogia
Ne-am întâlnit, din nou, în decembrie mareşalilor României care se va ocupa
de viaţa şi activitatea mareşalului
2012 când a vizitat Alexandria pentru a Averescu. Desigur că şi de data aceasta
participa la o acţiune organizată de con­ voi apela la d-l profesor Florea Firan,
ducerea Liceului Pedagogic ,,Mircea directorul Revistei şi Fundaţiei– Editurii
Scarlat“ şi am realizat împreună un ,,Scrisul Românesc“ din Craiova.
dia­log pe tema cărţii mele, difuzat pe
un post al televiziunii locale. Toţi cei La zi aniversară îi doresc profeso­
care îi citiseră opera şi care l-au şi as­ rului Florea Firan sănătate şi viaţă lungă
cultat au mărturisit că, pe lângă darul şi să rămână acelaşi devotat al faptei în
scrisului, îl are şi pe acela al verbului, materie de cultură şi nu numai. La mulţi,

că e riguros şi fermecător deopotrivă, mulţi ani, domnule profesor!!!
grăbit să înfăptuiască şi răbdător să-i
Procuror Dan Botez,
înveţe pe alţii, cărora le împărtăşeşte cu
Alexandria

O urare şi povestea unei cărţi
Opera unui mare om de cultură
nu poate fi definită uşor pen­ du-i sfatul sau al celor care-l ascultă cău­ şi chiar de vieţi zbuciumate de creatori. jurul dv., să mai impuneţi încă, alături
tru că mai mult decât în alte
domenii cultura produce efecte imense tându-i pilda. Dicţionarele mele sunt de fapt toate la un de echipele dv. reguli exacte, corecte şi
ca întindere şi emoţie dincolo de opera în
sine prin influenţele pe care le are asupra Nu aş fi scris o carte dacă nu-l întâl­ loc o mare istorie a culturii!“. mereu mai bune, astfel încât să rămânem
operelor din jur, prin rolul binefăcător
asupra contemporanilor cu care vine în neam pe Florea Firan. Mă consideram Îndrăznesc în final să mai spun: „La şi noi, românii, în continuare în lumea
contact şi care se hrănesc din ea şi, mai
presus de toate, prin învăţătura perpetua­ prea bătrân pentru un debutant, prea mulţi ani, Domnule profesor!“ bună şi cultă europeană în care ne-au
tă asupra celor ce vin din urmă.
Opera unui mare om nu poate fi decât mare pentru a mai apuca să cresc printre „La mulţi ani!“. O urare care ascunde împins cele mai adevărate vise.
o mare operă de binefacere.
Nu eu sunt acela care merită să vor­ scriitori, prea sărac în experienţa pentru în ea mai multe urări şi idei, mai mult de­ „La mulţi ani, Domnule profesor
bească despre profesorul Florea Firan, nu
am nici pregătirea, nici amploarea şi nici a mai recupera distanţele obligatorii de cât o dorinţă şi mai mult decât rezistenţa Firan!“. Pentru a munci mereu cu
vechimea minimă necesară să îmi spun
părerea. Înaintea mea, tatăl meu, poetul parcurs şi mult prea timid ca să pun cu în timp la tot ce urmează. Românii spun, plăcere, pentru a adăuga la ceea ce
Emil Vora, îmi vorbea despre profesorul
Florea Firan considerându-l, dincolo de un gest firesc pe masa unei edituri un ma­ cu substrat şi bazându-se pe complicita­ există deja, pentru a continua să creaţi
marele istoric literar, „un adevărat uriaş
al culturii româneşti care a pus Oltenia în nuscris. tea privirilor celor inteligenţi că  „Viaţa e şi să construiţi,  pentru a râde cu poftă
locul pe care îl merită alături de marile
zone de cultură ale ţării“. Atunci, în momentul de cumpănă, scurtă, dar zilele sunt lungi“. Traducerea şi a ierta cu eleganţă, pentru a accepta
Îndrăznesc însă să afirm că prin fe­
lul său de a fi, prin voinţa şi puterea de profesorul mi-a spus, „Nu trebuie să vă ar fi că toţi regretăm trecerea timpului, alte noi examene ale vieţii şi a le trece
muncă titanică cu care scrie, organizează,
îndrăzneşte şi reuşeşte tot ce-şi propune, gândiţi la un anume scop când scrieţi, dar puţini reuşim să-l consumăm bine, mereu cu aceleaşi note mari, pentru a ne
profesorul Florea Firan rămâne mereu su­
praomul care elimină distanţele şi topeşte pentru că marele scop este însăşi scrisul, luptându-ne cu el. Dumnevoastră, Dom­ da noi exemple de sacrificiu de care să
timpul în favoarea marii pasiuni pentru
cultură. Face asta parcă dintotdeauna şi pasiunea nu se măsoară ci se trăieşte, nule Profesor Firan, deţineţi însă secretul profităm.
cu toată atenţia ca şi cum i-am fi lăsat pe
umeri toate grijile Olteniei. O face mereu dacă fiecare dintre noi are dreptul la via­ acestui gând. Aţi dovedit-o! Pentru a trăi, pur şi simplu, „La mulţi
calm, zâmbitor şi bun în folosul tuturor
celor care vin lângă el sau îl simt de la ţă, atunci implicit are dreptul să şi iubeas­ „La mulţi ani!“. Este şi o obligaţie ani!“.
distanţă, al celor care mai ezită căutân­
că viaţa în felul lui, adică are şi dreptul de să continuaţi să luptaţi cu greutăţile din Alex Maroiu, scriitor, Bucureşti

a scrie“.

Oricât de evident ar fi fost răspunsul

primit, tot n-aş fi scris o carte dacă răs­

punsul n-ar fi venit de la cine trebuia.

Vorbele nu pot fi fotografiate, puse în

ramă şi folosite ca certificate, pot însă

produce minuni dacă vin de la cine tre­

buie şi cad pe un teren care le primeşte ca

pe o sămânţă încolţită.

Aş îndrăzni să spun că vorbele grele

rodesc bunăstare. Am terminat apoi Dic-

ţionarul comercial subiectiv pe care edi­

tura l-a scos în timp record, „Nu vreau să

plec din ţară înainte de a-l vedea născut,

şi eu am trăit şi creat dicţionare. Dicţio­

narele mele sunt însă familii de scriitori

şi de opere, de editoriale şi reviste, de Florea Firan şi Austin Z. N. Pop la Muzeul Literaturii Române (1974)
antologii şi curente, de creaţii tematice

20 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

Vocaţia întemeierii

„A fi înţelept înseamnă a şti cât de arbitrare tor­ul“ unor evenimente care au însemnat conduc. Directorul,
sunt toate părerile noastre şi cât de nesigure şi în istoria culturală a Olteniei certe repere
relative sunt toate lucrurile pe care contăm.“ de identitate culturală regională, pledând redactorul-şef
pentru cultura regională ca parte a culturii
Gerald Brenan naţionale. Este iniţiatorul Festivalului Florea Firan este
şi Concursului Naţional de Folclor
Momentele aniversare „Maria Tănase“, un festival ce a avut şi personalitatea
sunt momente evalua­ un profil complex: concurs de reperare
tive şi în egală măsură şi promovare a talentelor muzicale, literară, şi managerul
reflexive. Este o derulare a secvenţelor purtători şi performeri populari, dar şi
cu potenţial recreativ şi explicitar, chiar spaţiul de dezbatere pe teme folclorice persuasiv, chiar insis­
motivaţional, pentru ce au însemnat într-o cu cei mai mari cercetători în domeniu.
anume etapă a vieţii. Istoria personală se A coordonat publicarea celor mai impor­ tent, care are ca puţini
revendică din istoria imediată a spaţiului tante comunicări susţinute în acest con­
public, contează doar acele istorii text în volume care reprezintă şi as­ alţii ştiinţa de a susţine
personale care generează evenimente tăzi contribuţii esenţiale în domeniul
şi se circumscriu istoriei domeniului folcloristicii. În timp această componentă cauze culturale, chiar
în care s-au afirmat. Florea Firan este a manifestării s-a pierdut, contemporanii
Profesorul, Editorul, majusculele în fiind mai interesaţi de impactul muzicii cu sacrificiul timpu­
acest caz sunt argumentate de contribuţia populare la publicul pasionat de fol­
esenţială consemnată de istoria culturală. clor. Pasiunea Profesorului Florea Firan lui prop­ riu în favoa­ Florentina Anghel, Aloisia Şorop, Cornel Rusu, Gabriela Rusu
Este istoricul şi criticul literar care a pentru cercetarea folclorului s-a concre­ rea timpul­ui cultu­ral. Păsărin, Gabriel Coşoveanu, Adrian Cioroianu
făcut din pasiunea pentru readucerea tizat nu numai printr-o lucrare de licenţă, Re­vista şi volume­
în prim plan a personalităţilor literare ci şi prin crearea unui context naţional
originare din Oltenia un obiectiv nobil pentru afirmarea folcloristicii. le apăr­ute sub sigla SR au circulat în la microfon mari personalităţi ale culturii
ce a depăşit accepţiunea de provin­
cialism. Ion Cristofor sublinia acest Florea Firan este un catalizator de întreaga lume în formă tipărită sau on- române. În Revista Scrisul Românesc
detaliu semnificativ pentru demers­ u­ energ­ ii. A reuşit să creeze în jurul său
rile de cercetare ale criticului literar un nucleu cultural şi a definit o direc­ line, creând un renume binemeritat, am iniţiat şi susţinut o cronică a acestei
încă de la debutul acestuia în 1965 în ţie culturală. A respectat principiul
Revista „Ramuri“: „(…) Florea Firan îşi contribuţiei valorice a fiecărei generaţii, Scrisul Românesc devenind un adevărat emisiuni radiofonice, cu titlu omonim,
inaugurează astfel o merituoasă activitate acordând şanse tinerilor critici şi literaţi
de istoric şi critic literar, interesat cu pre­ de a se afirma şi generând respect pen­ brand cultural. făcând cunoscut radioul public regional
dilecţie să descrie o geografie literară, tru numele prestigioase din cultura
cea a Olteniei, cu notele ei specifice, română din ţară şi de peste hotare. Este Pentru întreaga activitate în susţi­nerea şi în spaţiul european şi american (până
adus­ e în cadrul mai larg al spiritualităţii un nucleu cultural iradiant, pe care
naţionale“. omul cu vocaţia întemeierii, Florea Fi­ presei culturale româneşti am propus, la emisia pe internet în timp real).
Florea Firan este personalitatea cultu­ ran, l-a impus în atenţia criticii lite­
rală care s-a impus în cultura română rare, conferindu-i notorietate prin du­ în calitate de vicepreşedinte al UZPR, Florea Firan este tezaurizatorul
prin câteva demersuri ce au făcut epocă. blu transfer de notorietate şi valoare:
A redefinit profilul revistei de notorietate dinspre revista culturală naţională spre şi s-a acordat domnului Florea Firan a prin excelenţă a momentelor de isto­
Scrisul Românesc; i-a conturat o no­ colaboratori şi dinspre nucleul cultural
uă direcţie, multiculturalismul, şi a creat spre revistă. O dublă determinare Ordinului Ziariştilor Clasa I, Medalia de rie literară. A realizat o galerie foto a
proiectat-o în spaţiul european şi ame­ri­ care a generat identitatea grupului literar
can, nu numai prin promovarea în toate şi a făcut istorie. Aur a Uniunii Ziariştilor Profesionişti evenimentelor culturale şi literare pe care
mijloacele de comunicare în ma­să, ci
şi prin cooptarea în colectivul de col­a­ Florea Firan este managerul prin din România, o recunoaştere publică le-a generat sau la care a participat şi azi
boratori a unor scriitori de mare valoare, excelenţă, un manager autorizat de va­loa­
i-a fidelizat şi a creat astfel un flux cultural rea personalităţii sale. Astăzi manag­ erii necesară, onorantă şi pentru organizaţia ilustrează revista cu acele imagini unice
şi o proiecţie internaţională a revistei. nu sunt neapărat specialişti în domeniul
Florea Firan este prin excelenţă „mo­ pe care îl manageriază. Ştiu să facă bani, jurnaliştilor profesionişti. de istoria literară. Acestea dau un plus de
să susţină financiar instituţia pe care o
Florea Firan are o intuiţie de o valoare Revistei Scrisul Românesc. Din

fineţe rar întâlnită, ca în povestea cu aceste imortalizări ale clipei cu valoare

copilul care îşi întrebă tatăl: „De unde simbolică domnul Florea Firan poate să

a ştiut nenea sculptorul că în piatra creeze o istorie în imagini a culturii din

asta mare era un căluţ?“ A reperat spaţiul Olteniei şi o istorie a călătoririi

tineri scriitori, a susţinut iniţiative în prin lume a numelui ce identifică o zonă

spaţiul public. Un exemplu important şi o cultură: Scrisul Românesc.
Această „ardere“ pentru susţinerea
pentru noi este implicarea directă în culturii Olteniei prin manifestări cul­
derularea multor evenimente la Galeriile turale, prin seria nouă a Revistei Scrisul
Radio-Arts. Holul radioului craiovean, Românesc şi prin activitatea Editurii
radioul de tradiţie al Oltenie, a devenit şi Fundaţiei Scrisul Românesc a fost
din 1996 un spaţiu al evenimentelor amprentată de o vivacitate a spiritului,
culturale transmise în direct la radio. o energie creatoare şi o frenezie a trăirii
Transmiterea integrală în direct a unei clipei care i-au generat lui Florea Firan
lansări de carte era un element inedit şi o tinereţe spirituală contaminantă. Este
a avut efectul scontat: a creat un grup- omul fără vârstă, sau, dacă trebuie

ţintă de ascultători, profesionalizând un să stabilim vârsta, atunci este vârsta

spaţiu radiofonic, crescând notorietatea deplinei puteri creatoare benefice pentru
radioului şi susţinând astfel funcţia destinul propriu şi pentru istoria culturală
cultural-educativă a radioului public a Olteniei.

românesc. Cele mai importante cărţi Conf. univ. dr. Gabriela Rusu-
apărute la Scrisul Românesc au fost Păsărin, Radio Oltenia, Craiova
lansate la Galeriile Radio-Arts şi au reunit

Personalitate marcantă a La aniversare captiveze masele, distingându-se prin
culturii româneşti şi nu eleganţa şi coerenţa discursului bazat
numai, profesor universi­ Florea Firan are un parcurs profesional di Romania din Roma, ilustrul profesor pe vasta informaţie şi experienţă de
tar, istoric şi critic literar, publicist, remarcant. Florea Firan, în paralel cu activitatea viaţă.
gazetar şi editor, director al Revistei de la catedră, a ocupat funcţia de
Scrisul Românesc, mentor Doctor în Filologie, bursier al Sta­ preşedinte al Comitetului Judeţean de Domnule Profesor, vă urăm „La
al generaţiilor de studenţi tului Francez, profesor de Limba şi Cultură şi Artă Dolj, calitate din care a mulţi ani“, vă dorim să vă bucuraţi
asupra personalităţii cărora Literatura Română, director de liceu, iniţiat importante manifestări culturale, de tot ceea ce vă înnobilează sufletul
şi-a pus amprenta în cel între care Festivalul Naţional de Folclor şi vă mulţumim pentru amabilitatea şi
mai inspirat şi pozitiv mod inspector şcolar, inspector „Maria Tănase“, sau a pus bazele unor răbdarea cu care, în permanenţă, ne
cu putinţă, ilustrul pedagog general de specialitate în instituţii artistice precum Teatrul de îndrumaţi şi ne stimulaţi creativitatea!
Florea Firan reprezintă pen­ Corpul de Control al Minis­ Operetă din Craiova.
tru noi un adevărat mod­ el trului Învăţământului, cer­ Promisiunea pe care v-o mărturi­
de urmat. ce­tător ştiinţific în cadrul Pe lângă impresionanta carieră, sim, acum, la ceas aniversar, este
Autor a zeci de lucrări Institutului de Ştiinţe ale omul Florea Firan a fost şi este un ade­ aceea că vom încerca în permanenţă
de istorie şi critică literară, cultură Educaţiei, profesor asociat vărat sfătuitor şi deschizător de drumuri să ne perfecţionăm traseele literare
şi artă, precum şi al câtorva sute de de Limba şi Literatura pentru generaţiile care au avut marea urm­ ând­ u-vă pildele şi modelul unei
articole apărute în presa literară şi română la Universitatea din şansă să îl cunoască şi să se hrănească cariere impresionante pentru care vă
culturală românească, domnul profesor Pisa, Facultatea de Litere din punct de vedere spiritual şi cultural felicităm!
şi Filosofie (1981–1986) în acorduri din vasta sa experienţă.
culturale româno-italiene, susţinând în Lect. univ. dr. Mihaela
acelaşi timp cursuri de limbă, cultură Fiind înzestrat cu un talent oratoric Chiriţescu,
şi civilizaţie românească la Accademia de excepţie, Domnia Sa reuşeşte să
Facultatea de Litere,
Universitatea din Craiova

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 21

Portret de mentor

E ste întotdeauna dificil să vor­ activă, angajată, atentă, sensibilă la revista Scrisul Românesc, dar mai ales multiplele traduceri realizate din poezia
beşti şi să descrii o persoană întrebările şi la comentariile studen­
pe care a-i cunoscut-o de-a ţilor. Era întotdeauna profesorul care ne încuraja şi ne stimula pentru a ne belgiană. La fiecare apel telefonic mă
lungul vieţii. Pagina albă poate deve­ surprindea prin introducerea ele­
ni ins­ uficientă sau în mod ciudat poate mentului de suspans, pe care, cei pasio­ publica propriile creaţii. De multe ori la întreba curios şi impacientat ca un
crea un complex celui care încearcă să- naţi de cursul dumnealui îl aşteptau cu
şi exprime gândurile. Căci niciun portret multă nerăbdare şi curiozitate, şi anume sfârşitul cursului câte
nu este perfect, cu atât mai mult cu cât volumul princeps, sau ediţia princeps a
portretul aparţine unei personalităţi aşa unui autor sau ziarist care era amintit în un student îi dă­dea
de complexe şi multilaterale precum cursul respectiv.
cel al domnului profesor Florea Firan, articol pentru urmă­
şi când autorul nu doreşte să cadă într-o Era modalitatea sa de a ne stimula
descriere pompoasă, minimalistă, pre­ curiozitatea, de a ne deschide apetitul torul număr al revis­
tenţ­ioasă, ermetică, snoabă incoloră pentru publicaţii şi istorie, ca bază
sau insipidă. fondatoare a identităţii unui neam, cât şi tei Scrisul Românesc.
Domnul profesor Florea Firan a plăcerea ziaristului şi a colecţionarului
fost, este şi va rămâne un mentor. de a admira deschis şi a discuta despre Sfâr­şitul de curs era
Întâlnit acum 13 ani, pe băncile una dintre pasiunile dumnealui.
Universităţii din Craiova la cursul un moment intim pe
de Istoria presei româneşti, în sala Întotdeauna am avut o plăcere
302, domnul profesor Firan îşi capta nemăsurată pentru carte – ca obiect de care profesorul Florea
studenţii din anii 3 şi 4 prin ener­gia de­ cult, de artă, de gnoză –, dar de 13 ani
gajată în timpul cursului, seriozitatea, pot să spun că am devenit o pasionată Firan îl degusta cu
punctualitatea şi farmecul propriu, de ediţii princeps şi cărţi vechi. După
dub­ late de multitudinea informaţiilor cum se vede influenţa şi pasiunea pasionaţii de literatură.
istorice, anecdotice şi autentice legate profesorului au fost covârşitoare asupra
de primii ziarişti români şi craioveni. studentei Cecilia Burtică de atunci. Le dădea adrese de
Pasiunea pentru istorie şi presă, cât
şi dorinţa de a transmite studenţilor Domnul profesor Florea Firan a cenacluri, îi încuraja
valorile generaţiilor de scriitori şi fost, este şi va rămâne un mentor.
gazetari trecuţi, făcea din domnul în demersurile de pu­
profesor Firan o persoană extrem de La fiecare sfârşit de curs domnul
profesor Firan prezenta studenţilor blicistică, concur­suri
ultimele reviste literare care apăreau
în Craiova, ne indica punctele de şi premii literare. Ba­ Poetul belgian Louis Savary şi Cecilia Burtică
vânzare, uneori ne distribuia gratuit riera între profesor şi (autor şi traducătoare)
student nu mai exista.

Domnul profesor Firan era mit à nu, copil care îşi aşteaptă cadoul pentru

un adevărat gentleman – sub aparenţa ziua de naştere: Şi ce mai îmi dai pentru

americanizată de cowboy, insuflată de revistă? Hai repede că scoatem revista

pălăria aproape fetiş –, dar mai ales un şi este un număr extraordinar cu....

mentor, un adevărat mentor. Uneori îl sunam doar pentru a avea

Domnul profesor Florea Firan a de partea cealaltă a firului de telefon

fost, este şi va rămâne un mentor. această voce energică, dotată de o

Şi după terminarea universităţii memorie fantastică şi de un entuziasm

domnul profesor Firan a rămas un greu de regăsit.

mentor, propunându-mi a publica Dr. Cecilia Burtică, profesor

în revista Scrisul Românesc, în a de limba franceză la International

mă încuraja, îndruma şi sprijini în School of London- Qatar

„Domnul Profesor Firan“ încercare lunară – reuşeşte fără greş să
F lorea Firan: om de o vastă ne aducă nouă, cititorilor din ţară şi din
cultură, cu rădăcini în lumea afara ei, articole de mare ţinută litera­
literară a României indife­ ră, reproduceri artistice ce însoţesc şi
rent şi mai presus de o anume culoare se îmbină perfect cu textul scris, în­
şi orientare politică, impresionând cu o tr-un cuvânt: o lectură plăcută într-o
înţelegere profundă a literaturii pe care formulare ce poate rivaliza cu mari
o împărtăşeşte neostenit cu răbdare, publicaţii mondiale. Remarcabil!
profesoral, în acelaşi timp cu umor şi
un simţ foarte acut al comunicării cu Astăzi, serbăm cu bucurie o cifră
orice audienţă. Audienţă în care am rotundă în şirul anilor lui Nono, un
avut norocul să mă aflu într-o zi, chiar număr impresionant de realizări, ce ar
dacă într-un număr restrâns de apropiaţi putea defini o întreagă şcoală culturală
ai familiei, ascultându-i discursul – craioveană fireşte! – nu o singură
nicidecum mai prejos decât cele ţinute personalitate! Dar, aşa cum spune Nono
în faţa unei săli, poate, de curs. I-am cu mândrie, serbăm mai ales un deceniu
ascultat adesea cuvintele, uneori de existenţă al ediţiei noi a revistei
sfătoase, alteori ironice, vorbindu-ne „Scrisul Românesc“. Ce poate fi mai
despre pasiunea de a citi, despre istoria elocvent pentru definirea sa ca părinte
Craiovei şi rolul său de cetate culturală cultural, ca om de litere decât cuvintele
în viaţa Olteniei de-a lungul secolelor, sale: „noi azi serbăm revista, asta este
despre viaţa şi opera lui Brâncuşi, sau cel mai important pentru mine!“.
despre întâlniri literare ale lui Tudor
Arghezi. Oricare ar fi subiectul zilei, Prof. univ. dr. Alexandra Carides,
Dl profesor ştie să ni-l aducă aproape, traducător, Philadelphia, SUA
să creeze dintr-o după-amiază oarecare
o mini-reuniune literară de neuitat. Te Carmen Firan, Alexandra Carides, Adrian Sângeorzan, Claudia Miloicovici, Florea Firan,
naşti cu un astfel de har, de a captiva după lansarea vol. Valiza cu melci de Carmen Firan – Craiova 2012
o lume mică sau mare, de a transmite,
pe nesimţite şi deopotrivă eficient, o am ezitat odată prezentându-l şi am continua traducerile lunare publicate
poveste de-a lui Caragiale sau o mică spus: „Domnul Profesor Firan“, am fost în revista Scrisul Românesc. Citesc
mustrare voalată care să ne aducă unde „dăruită“ fără întârziere cu o mustrare cu nespusă plăcere revista, chiar dacă
ar trebui să fim… oarecum întristată: „nu mai sunt Nono, ediţia electronică nu se poate compara
Sunt mândră că mă număr printre mi-ai spus Dl Profesor...“ Aşa că am în privinţa bucuriei de cititor, cu revista
cei cărora le îngăduie să îl numească mare grijă să nu mai greşesc! Lui Nono „adevărată“, tipărită cu atâta grijă
Nono, folosit în premieră de nepoţelul îi datorez încurajarea de a scrie, când şi devotament de Fundaţia–Editura
Răzvan atât de drag lui. Ba chiar, dacă şi când câte un articol, observaţiile Scrisul Românesc. Din câte ştiu, un
lui delicate – „Nu uiţi să ne trimiţi grup alcătuit din câţiva redactori, o
traducerea luna asta, nu-i aşa?“ – de a mică familie – pentru o asemenea

22 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

„Niciodată toamna nu fu mai frumoasă“

Z iua de 4 octombrie 1933 a întorceam dintr-o excursie făcută la ca sprijin şi director la Editura Scrisul Toate sfaturile atât legate de cultură
devenit o dată reper în is­ Curtea de Argeş... Doi ani mai târziu, Românesc unde lucrez ca redactor de sau editură cât şi de lucruri ce ţin de
to­riografia româneas­că. Es­ eram în clasa a V-a când l-am cunoscut aproape cinci ani. Editură unde am viaţă, mărturisesc acum că le-am primit
te ziua în care s-a născut un istoric pe domnul profesor Florea Firan, fost angajată, prin bunăvoinţa domniei ca de la un adevărat părinte şi pentru
sale, imediat după terminarea liceului, mine vor rămâne o călăuză în viaţă,
literar de mare prestigiu şi reputaţie, ţin şi acum minte acea zi, mi-a fost devenind şi cea mai tânără redactor a punând exigenţa sa în folosul propriei
prestigioasei edituri. Iar, cum ar spune mele perfecţionări. Ca drept dovadă,
dascălul mai multor generaţii de prezentat scurt ca „Domn’ profesor“ domnia sa, „aşa a început colaborarea am terminat o facultate, m-am căsătorit
noastră“. Începutul a fost greu, fiind (soţul trecând testul jocului de şah cu
filologi şi o conştiinţă civică militantă şi aşa a rămas pentru mine. Crescând complexată că eram cea mai tânără, domn’ profesor), termin un master şi
ceilalţi colegi fiind absolvenţi de facul­ citesc din ce în ce mai mult, iar editura
pentru apărarea şi promovarea culturii între femei, mai toată copilăria, m-am tate, eu doar ce o începusem, dar am şi revista sunt marea noastră iubire....
fost mereu sprijinită de mentorul meu
româneşti. Personalitate cultural­ă ataşat foarte repede de dânsul. Fiind spunându-mi „Ce sunt alea complexe, În încheierea acestor sincere rânduri
Geluţule?!“. Aşa am intrat, depăşind scrise cu toată preţuirea şi admiraţia,
mar­cantă a ultimei jumătăţi de secol, un bun şi apreciat dascăl a ştiut cum să complexele fireşti, într-o altă lume pe la acest ceas aniversar, doresc să îi
care nu o cunoşteam, o lume a culturii mulţ­um­ esc pentru înţelepciunea cu
profesorul Florea Firan îşi petrece zilele mă atragă şi să mă ajute să-mi dezvolt şi a literaturii, a artei şi a măiestriei, o care mă ghidează, pentru fermitatea
lume în care oamenii sunt mai tineri şi şi luciditatea cu care analizează eve­
în folosul culturii. Profesorul, criticul dorinţa de a citi prin tot felul de idei mai frumoşi dacă citesc o carte. Aici nim­ entele din viaţa mea şi pentru dă­
aveam să mă instruiesc, să mă formez, ruirea cu care mă învaţă să merg mai
şi istoricul literar, editorul şi gazetarul şi jocuri. Drumurile lungi cu maşina să cunosc personalităţi ale culturii departe, iar aceste momente vor rămâne
româneşti şi nu numai, să călătoresc şi memorabile în mintea mea.
este un om de o exemplară atitudine în se transformau mereu în concursuri să particip la diferite lansări de carte şi
revistă precum şi manifestări culturale Cu toată dragostea şi preţuirea vă
faţa culturii şi a istoriei faţă de care a de fazan şi tot felul de întrebări despre de anvergură, precum Colocviile anuale urez „La Mulţi şi Fericiţi Ani Dom’
Scrisul Românesc, de fiecare dată cu profesor!“
manifestat mereu un interes nestăvilit literatură şi nu numai, jocuri ce mă teme fundamentale şi de actualitate.
Georgiana Oprescu,
şi molipsitor. făceau să citesc şi altceva decât ce redactor Scrisul Românesc

Anul acesta este unul foarte impor­ aveam pentru şcoală. Fundaţia-Editura

tant pentru domnia sa deoarece înmă­ Când am intrat la liceu nu mai era

nunchează o frumoasă şi rotundă vârstă, director la Colegiu „Elena Cuza“ de

80 de ani plini, rodnici şi consistenţi, ceva ani, totuşi speram să îl am ca

dintre care 55 de ani în învăţământ profesor la facultate, dar din păcate

şi în activitatea cultural-ştiinţifică şi nu am avut marea plăcere să îl am ca

publicistic-scriitoricească! profesor nici la Facultatea de Litere

Să ai ocazia să cunoşti o perso­ (opţiunea mea fiind engleză-spaniolă),

nalitate de atât de aproape nu cred că acolo unde a îndrumat mulţi studenţi

este o pură întâmplare. Prima întâlnire spre calea literaturii şi cunoaşterii, dar

s-a produs când aveam 10 ani, mă cum răbdarea se răsplăteşte, l-am avut

Florea Firan – mentorul meu

C a tânăr, a fi în prezenţa unui ne reîntâlnim şi să mă gândesc iarăşi la în urmă cu patru ani. Mai întâi ca un îmbăt­râneşte. Dom­nul Florea Firan este
om ca domnul profesor Florea norocul deosebit pe care îl am. simplu privitor, apoi, interesându‑mă un iubitor de tinereţe, de prospeţime,
Firan nu numai că este o mai serios despre revistă şi editură, dar mai ales de frumuseţea culturii,
onoare deosebită, privind personalitatea Colocviile „Scrisului Românesc“, am reuşit să mă implic direct în acest luc­ ruri pe care reuşeşte să le îmbine
Florea Firan, ci şi un mare noroc. sub îndrumarea domnului director motor cultural al Craiovei, pistonat uimitor şi să atragă lângă domnia sa
Noroc la care mă gândesc de fiecare Florea Firan, sunt deja o tradiţie şi de fără de oboseală de iubitorul de oameni de mare valoare, şi gânsaci,
dată când suntem împreună şi „fur“, ca notorietate în Craiova (dar şi în ţară şi cultură şi „patriotul regional“, Florea ca mine, care stăm cu gâturile întinse
un hoţ lacom, tot ce pot din graiul şi mai notabil şi în afara ei), şi chiar dacă Firan. Atunci când l-am cunoscut, încercând să muşcăm din mugurii de
din biblioteca imensă pe care o deţine. auzisem de manifestările culturale pe mă aşteptam ca un om de cultură de cultură ce înfloresc în prezenţa sa.
Dacă ideile şi părerile domniei sale care domnia sa le organizează cu acelaşi nivelul domniei sale să nu dorească
le ţin cu mine, cărţile le aduc, totuşi, entuziasm în fiecare an, nu am putut să să-şi piardă timpul cu un gânsac ce Sper, numai, ca domnul profesor
înapoi, numai pentru a avea pretext să particip la ele decât atunci când am pune întrebări, de multe ori naive, sau uni­versitar Adrian Cioroianu să fie de
devenit student la Facultatea de Litere, nu le pune deloc. Niciodată nu m-am acord să îl împărţim frăţeşte pe domnul
înşelat mai tare, căci Florea Firan este profesor Florea Firan, căci este, cu
un pedagog desăvârşit, un educator al siguranţă, şi tatăl meu spiritual.
spiritului şi echilibrului în viaţă, însă nu
numai un teoretician ci şi un practicant, Viaţă lungă, domnule profesor
un om la care puterea exemplului este Florea Firan, măcar, până ne vedeţi şi
implacabilă şi molipsitoare, căci la pe noi, gâscanii, octogenari!
reputata vârstă de 80 de ani vivacitatea
inepuizabilă ne obligă, pe noi toţi, să Alexandru Oprescu,
ţinem pasul, şi la propriu şi la figurat. redactor revista Scrisul Românesc
Deschiderea pe care o are spre tinerii
Alexandru Oprescu, Georgiana Oprescu, Dumitru Radu Popescu, Florea Firan pasionaţi de literatură, arte, muzică şi
în general tot ce ţine de cultură m-a
surprins foarte tare, căci împotriv­ a
curentului „confruntăr­ii gen­ eraţiilor“,
dumnealui este deschis şi gata să as­
cul­te, cu rezerva unei înţelepciunii
pe care o poartă, orice propu­ne­re sau
idee din partea tinerilor cruzi, dar
cu un potenţial pe care dom­nia sa îl
identifică şi îl cultivă cu o pasiune ce te
responsabilizează şi îţi împinge limitele
peste ceea ce credeai că poţi să faci.

Kafka spunea că oric­ ine îşi păstrează
abilit­at­ea de a vedea frumu­se­ţea nu

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 23

Odublă aniversare, a revistei La aniversară
„Scrisul Românesc“ (serie
nouă) şi a directorului ei, copertă se regăseşte marca tipografică colaborator fidel al
profesorul universitar Florea Firan, cri­ simbolică: o călimară cu o pană şi
tic şi istoric literar. Revista mamă, care iniţialele SR. Condiţiile grafice în revistei, participând
a apărut lunar, la Craiova, din noiemb­ rie care apare revista – hârtia de calitate,
1927 până în februarie 1928, avându-l ilustraţiile semnate îndeosebi de artişti la lansările de carte
ca redactor pe Dumitru Tomescu, din partea locului, dar şi străini, ca
adeptă a direcţiei semănătoriste în Sasha Mereţ din New York – sunt ale editurii şi la Co­
literatură, publica versuri semnate de excelente. O contribuţie deosebită la
Ion Pillat, Vasile Voiculescu, proză de ţinuta estetică a revistei o are şi rubrica locviile „Scrisul Ro­
Agârbiceanu, Gib I. Mihăiescu, Tudor Atelier de artist, semnată de Florin
Arghezi etc. Printre colaboratori figurau Rogneanu, directorul Muzeului de mân­ esc“. Am fost
Cezar Petrescu, Emanoil Bucuţa, C. Artă din Craiova, care acoperă ultima
Rădulescu-Motru, N.M. Condiescu. pagină, constituindu-se într-un valo­ros fer­icită şi profund
Revista „Scrisul Românesc“, serie dicţionar al pictorilor români.
nouă, (condusă de Florea Firan), apare ono­rată să-mi văd
începând cu anul 2003, lansarea ei Editorialele domnului Florea Firan,
având loc în data de 4 septembrie 2003, directorul revistei, au acelaşi rol, într-un număr al re­
într-o sală arhiplină, la Biblioteca readucând în memoria cititorilor figuri
„Alexandru şi Aristia Aman“, prima exemplare de scriitori români, veritabilă vistei (nr.1, 2011)
bibliotecă publică din Oltenia. În istorie literară ilustrată îndeosebi cu
calitatea de redactor-şef, Florea Firan personalităţi din zona Olteniei. Printre nu­mele alături de
a anunţat cu această ocazie programul acestea se numără şi genialul alchimist
revistei, detaliat în editorialul semnat al limbii române, care îi inspiră lucrarea doamn­ a Profesoa­
de domnia sa, marcând intenţia de a Pe urmele lui Tudor Arghezi. În numărul
promova interculturalismul, deziderat dublu 7-8, din 2004, al revistei „Scrisul ră Irina Mavrodin.
ce se va materializa la cote înalte, după Românesc“, figurează şi o cronică
cum o dovedesc articolele publicate dedicată gazetarului Arghezi, Tableta M-am bucurat mult
de colaboratori de notorietate din spa­ şi biletul, în care este evocată revista
ţiul românesc dar şi din alte spaţii „pitică“ intitulată Bilete de papagal. când, într-o dedi­ca­ Maria Tronea, Valer Delakeza, Alexandra Carides
culturale. ţie pe o carte a dom­
Revista „Scrisul Românesc“ mi-a De revista „Scrisul Românesc“ mă veche, de patrimoniu, cu încăperi lu­
plăcut de la început. M-a impresionat leagă amintiri frumoase. La invitaţia niei sale, academicianul D.R.Popescu, minoase, înveselite de rafturi pline de
ţinuta ei estetică în primul rând. Pe domnului Florea Firan, am început cărţi sau de teancurile de reviste proaspăt
colaborarea în 2004, publicând în unul dintre marile nume ale scrisului aduse de la tipografie de către domnul
numărul dublu 9-10 al revistei articolul director Florea Firan. Mergând să iau
Georges Sand şi Alfred de Musset – românesc, mărturisea că-mi citeşte cu revista, aveam plăcerea să le întâlnesc
Amanţii din Veneţia.Am devenit apoi un pe colaboratoarele dumnealui: Cristina
plăcere articolele. Cuvinte de apreciere Marcu, Claudia Milcovici, Georgiana
Oprescu. Schimbând câteva cuvinte,
am auzit şi din partea altor colaboratori urmăream pe geam schimbarea ano­
timpurilor, marcată de copacii din jurul
de notorietate ai revistei: Irina Mavrodin, clădirii, plini de zăpadă, mustind de
verde, încărcaţi de flori. Şi uite aşa, am
Adrian Cioroianu, Ovidiu Ghidirmic, ajuns la un ceas aniversar, când adresăm
domnului director Florea Firan cele
universitari respect­aţi, dar şi dăruiţi mai călduroase urări spre a continua
opera începută, iar Revistei „Scrisul
cu harul creaţiei. Inegalabilul talent Românesc“ mult succes în continuare.

al domnului director Florea Firan de a

ţese legături, de a atrage colaboratori

de elită, a fost catalizatorul energiilor

creative care au impus revista „Scrisul

Românesc“ pe plan naţional, făcând-o

cunoscută, în acelaşi timp, şi peste

hotare.

Am să închei într-o notă senti­

mentală, mărturisind că sunt ataşată şi Prof. dr. Maria Tronea

de sediul revistei, situat într-o clădire

C um să cuprinzi viaţa unui om Eseu omagial
în cuvinte? E greu dacă nu chiar
imposibil. Şi totuşi, încerc să o slăbuţ la trup dar ager, frumos şi vioi, cu Ministrului Învăţământului, cercetător şi publicarea lor în revista literară ce
priviri pătrunzătoare, plin de vervă şi de ştiinţific, profesor asociat de limba şi o conduce. Şi o face cu dăruire şi har.
har în discuţii! Ştia că şi eu scriam încă literatura română la Universitatea din Căci harul îţi este predestinat genetic.
Îl ai or nu-l ai. Nu poţi să-l cumperi şi
fac cu modestele mele posibilităţi. de pe atunci în unele reviste şcolare ale Pisa şi Accademia di Romania, din nici să-l dai. Nu-l poţi împrumuta şi
nici amaneta. E proprietatea ta nudă,
Îl cunosc pe actualul sărbătorit la vremii, cochetând juvenil cu literatura. Roma, bursier al Guvernului Francez la din care nimeni şi nimic nu poate să
te excludă! Şi exegetul Florea Firan a
venerabila sa vârstă octogenară încă de Apoi ne-au luat valurile vieţii pe fiecare. Antibes, pe Coasta deAzur, Preşedinte al dovedit că-l are din plin. Şi chiar dacă
nu de puţine ori a trebuit să se bată
pe vremea când eu eram elev în ultimul Drumul domniei sale însă avea să fie Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă ca şi Don Quijotte cu morile de vânt
„printre comersanţii de idei academice,
an al Colegiului Naţional „Nicolae încă de pe atunci destinat să scrie, con­ Dolj, iniţiator al Festivalului Naţional de nelăsându-se manipulat, a răzbit prin
vârtejul politicăraiei realiste“ ca să-l
Bălcescu“, secţie clasică – actual secvent consacrat şi să acceadă în im­ Folclor „Maria Tănase“ şi al Teatrului parafrazez pe prietenul său declarat,
Dumitru Radu Popescu. Astfel că, în
Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova. portante funcţii de răspundere socială de Operetă din Craiova, membru al ciuda tuturor restriştilor vremii, a izbutit
să fie cărturarul, criticul şi istoricul
Iar el doar ce terminase Facultatea de în domeniul învăţământului şi culturii Uniunii Scriitorilor din România din literar ce-l omagiem acum pentru
bogata, prestigioasa şi îndelungata sa
Filologie din Bucureşti, era deja proas­ literare.  1976 la propunerea eminenţilor scriitori activitate pe tărâmul limbii şi literaturii
române, atât de spinos, controversat şi
păt profesor. Adică ne cunoaştem de 60 De la profesor de literatură română, Eugen Jebeleanu şi Mihnea Gheorghiu, înălţător. 

de ani. Când s-au scurs toţi aceşti ani?! director de liceu, inspector şcolar şi autor al unor numeroase cărţi de istorie Pentru toate acestea şi nu numai, la
venerabila sa vârstă octogenară pe care
Parcă a fost ieri!  Parcă-l şi văd, la fel de inspector general în corpul de Control al şi critică literară, monografii şi antologii oricum nu o arată, fiind în veşnică vervă
şi afirmare tinerească, nu putem decât
de literatură contemporană şi autor a să-i urăm noi şi fructuoase succese in
destinul său literar. 
peste 600 de studii şi articole publicate
La mulţi ani, Florine, cu sănătate şi
în presă din 1965 şi până în prezent, meritată prosperitate!

profesor universitar.  Sunt iată numai Valeriu Cîmpeanu, scriitor,
Braşov
câteva din palmaresul personalităţii

profesorului şi scriitorului Florea

Firan, ce-l recomandă şi confirmă

pe deplin. Dar contribuţia domniei

sale în domeniul activităţii culturale,

de bună seamă, nu se opreşte aici.

Păstorind prestigioasa revistă literară

Scrisul Românesc şi editura Fundaţiei

cu acelaşi nume, scriitorul, criticul şi

istoricul literar Florea Firan este în

continuare un permanent şi neobosit

exeget şi promotor al culturii literare

clasice şi contemporane, promovând

În prim plan scriitorii Valeriu Cîmpeanu (filmând), Doru Munteanu... la o întâlnire cu în acelaşi timp şi tinere noi talente
Florea Firan, Librăria „Şt.O.Iosif“ , Braşov 2013 prin concursurile literare organizate

24 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Eseu

O frumoasă aniversare – Florea Firan 80

Î n calendarul meu speci­al, în Paleolog. Era valorificat textul publicat Adrian Cioroianu, Dumitru Radu Popescu, Florea Firan, Sorana Georgescu-Gorjan,
2013 luna lui Brumărel este o în franceză în 1947 la Editura Forum de George Stanca, Colocviile Scrisul Românesc, Craiova 2012
lună însemnată. La 27 octombrie că­t­re exegetul lui C. Brâncuşi, adăugân­
se împlinesc 75 de ani de la ina­ugurarea du-i-se versiuni în română şi engleză, criticului de artă V. G. Paleolog, cel mai Arghezi sau C.S. Nicolăescu-Plopşor, dar
ansamblului brâncuşian, iar la 4 octombrie pre­cum şi o postfaţă de domnul Firan. important exeget oltean al lui Brâncuşi. şi altor exegeţi ai lui Brâncuşi originari
se sărbătoresc 80 de ani de la venirea pe Au apărut astfel volumul II din Brâncuşi- din Oltenia – George Uscătescu sau Petre
lume a domnului Florea Firan, important Editura şi revista au atras colaboratori Brâncuşi, în 2002, ediţia trilingvă C. Pandrea. În seria nouă a revistei apare
om de cultură doljean, al cărui destin se de elită, atât din lumea universitară şi in­ Brân­cuşi în 2003, s-a publicat o nouă rubrica „Atelier de artist“, încredinţată
leagă de valorificarea scrierilor despre telectualitatea olteană cât şi din ţară şi din ediţie din Tinereţea lui Brâncuşi, în domn­ ului Florin Rogneanu, directorul
sculptorul gorjean. străinătate. Materialele publicate au a­vut 2004, şi s-a reeditat Brâncuşi-Brâncuşi, Mu­zeului de Artă din Craiova, care ana­
Domnul profesor universitar doctor în vedere scriitori şi opere care privesc vol.I, în 2003, 2004 şi 2005. Lucrările au lizează pertinent manifestările legate de
Florea Firan, reputat critic şi istoric literar, „per­imetrul sentimental“ – Craiova, Ol­ beneficiat de postfeţe semnate de domnul creaţia brâncuşiană din ţară şi de peste
bine cunoscut pentru intensa activitate te­nia în genere –, dar nu numai. S-a avut Firan şi de concursul urmaşilor autorului. hotare. Din antologia anului 2005, am
culturală, cu reale calităţi de manager, a în vedere selectarea şi publicarea de Preda, Andrei şi Adrian Paleolog. re­marcat articolul domnului Ionel Buşe
venit la cârma editurii craiovene „Scrisul cărţi fundamentale, promovarea valori­ referitor la ansamblul sculptural de la
Românesc“ în 2002. A înfiinţat noua se­ lor cult­urale autentice. O caracteristică În 2009, „Scrisul Românesc“ Fun­ Târgu-Jiu.
rie a revistei „Scrisul Românesc“, pe care im­por­tantă este interculturalitatea, larga daţia–Editura a publicat o nouă ediţie a
o conduce ca redactor-şef, cu apariţii în­ deschidere spre universalitate. antologiei lui Constantin Zărnescu, Afo­ Am răsfoit fasciculele de revistă,
cepând din ianuarie 2003, reuşind să rism­ ele şi textele lui Constantin Brânc­ uşi, primite de la editură din iulie 2009, de
creeze o fuziune perfectă între cele două Domnul Firan a semnat ca autor im­ mult îmbogăţită faţă de ediţia prin­ceps când am început colaborarea. În trei­
instituţii. portante volume: Profiluri şi structuri din 1980. Tot în 2009 au apărut Brân­c­ uşi. zeci şi trei figurez cu eseuri, legate pre­
S-a aplecat cu solicitudine asupra re­ literare, două volume, Destinul unei Orizonturi critice, de Zenovie Câr­lugea şi ponderent de Brâncuşi. Mi-amintesc cu
editării unor texte importante dedicate reviste. „Ramuri“ 1905–1947, „Ramuri“ Simbolistica sacră în opera lui Constantin plăcere de povestea fiecărei colaborări,
lui Constantin Brâncuşi şi a publicării de 1964–2005, Presa craioveană, 1838– Brâncuşi, de Sorin Lory Buliga. până la apariţia textului, întâi online, apoi
noi materiale despre sculptor. În revistă 2007, Tudor Arghezi, treptele devenirii. pe hârtie. Am citit cu interes de fiecare
a promovat informaţii şi eseuri legate de A îngrijit şi prefaţat ediţii din clasicii În 2011 şi 2012 au văzut lumina dată şi materialele semnate de domnul
viaţa şi creaţia artistului. literaturii române, a realizat antologii tiparului două ediţii din antologia tril­ Constantin Zărnescu sau Lucian Gruia.
L-am cunoscut pe domnul Firan la comentate. ingvă Aşa grăit-a Brâncuşi, alcătuită de În general, tot ce apare în revistă este
19–20 decembrie 2008, cu ocazia fes­ mine. Colaborarea cu domnul Firan şi cu demn de studiu.
tivităţilor închinate centenarului Mu­ze­ Iniţierea unor colocvii pe teme de echipa redacţională a fost exemplară. Am
ului de Artă din Craiova. Cărţile de la larg interes a făcut posibilă adunarea ma­ fost onorată să primesc în 2012 premiul Domnul Firan este un excelent
„Scrisul Românesc“, expuse în holul de terialelor prezentate în numere speciale „C. Brâncuşi“ al Scrisului Româ­nesc manager cultural. Termenele de predare
onoare al Muzeului, impresionau prin de revistă şi apoi în volume prefaţate şi pentru această lucrare, ca şi domnul şi dimensiunile eseurilor sunt urmărite
aspect şi substanţă. Am achiziţionat editate de domnul Firan. Au apărut astfel Constantin Zărnescu, în 2009, pentru riguros. Pe lângă materialele pe care
atunci frumosul volum Oltenia, reeditare Multiculturalismul. Actualitatea istoriei studiile domniei sale. le trimiţi din proprie iniţiativă, domnul
a celui apărut în 1943 la „Ramuri“, dar literare, în 2010, Viitorul cărţii, în 2011 Firan ştie să impulsioneze şi apariţia unor
şi lucrarea trilingvă C. Brâncuşi de V.G. Cititul, în 2012, Literatura şi sincretismul * texte legate de momente importante.
artelor, în 2013. O colaborare lună de lună cu o revistă
Studiul monografic Scrisul Româ­nesc de aleasă ţinută intelectuală pretinde o
Încă de la început, editura şi-a atins – 80, semnat de domnul Firan în 2006, disciplină de fier. Dar şi bucuria de a ţine
unul din obiective, publicarea studiilor cu­prinde o bibliografie adnotată, gru­pa­ în mână un produs finit de mare calitate
tă tematic, antologia unor texte selec­ este pe măsură.
Florea Firan în atelierul lui C. Brâncuşi, Paris, septembrie 2013 tate, prezentate în cadrul succesiunii nu­
merelor de revistă din 1927–1928 şi din Publicitatea de care se bucură produc­
2003–2006, precum şi indicii de autori ţia editurii şi revista o asigură întâlnirile
şi periodice. Lucrarea ne familiarizează cu cititorii la târgurile de carte sau la
cu istoria revistei pe parcursul a 80 diferitele manifestări culturale din ora­
de ani şi ne oferă mostre incitante din
textele publicate. Mărturisesc că am şele ţării, la care domnul Firan şi echipa
parcurs cartea cu fascinaţie, urmărind cu
deosebire referirile la Brâncuşi. sa nu pregetă să participe. L-am auzit

Am constatat că în prima serie a prezentând cărţile editurii şi revista cu
revistei Scrisul Românesc, dintre noiem­
brie 1927 şi februarie 1928, niciun text un har de admirat. Nu este de mirare
nu s-a referit la Brâncuşi. Odată cu anul
2003, apare noua serie a revistei. În că ştandul editurii se goleşte imediat,
fiecare număr, editorialele sunt semnate
de domnul Florea Firan şi privesc după inspirata popularizare a cărţilor şi
personalităţi din lumea literară legate
de spaţiul geografic, istoric şi cultural revistelor expuse.
al Olteniei. Semnalăm cu deosebire pe
cele închinate lui V.G. Paleolog, Tudor Colaborarea cu domnul Florea Firan

este o sursă de permanentă inspiraţie.

Domnia sa ştie să insufle energie şi

entuziasm, te face să uiţi de oboseală şi să

cauţi să răspunzi prompt la îndemnurile

sale. Este un model de „Tinereţe fără

bătrâneţe“, căruia-i dorim „Mulţi, mulţi

ani fericiţi şi frumoşi!“

Sorana Georgescu-Gorjan

traducătoare, Bucureşti

Universitaria Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 25

O adevărată instituţie culturală a Craiovei

Domnul Florea Firan, critic, exclus provincialismul, dând revistei
istoric literar, neobo­sit stabilitate, extensiune şi identitate la
doc­ um­ entarist, publicist,
edit­or, este cu adevărat o instituţie cul­ nivel naţional. Prin colaboratorii ei
turală a Craiovei, chiar a întregii zone (adesea, scriitori de primă mărime),
geografice. S-a dovedit un devotat prin ideile susţinute, prin opţiunile
(s-ar spune, un fanatic) al recuperării
şi suscitării interesului pentru valorile estetice, a fost, desigur, şi un senzor
locului. Cea mai mare parte a operei sale de fineţe al evoluţiei mentalităţii,
este consacrată scriitorilor şi revistelor de-a lungul marilor perioade cultural-
din Oltenia: Începuturile presei literare
craiovene (1971), Corespondenţa „Ra­ istorice. Lucrarea criticului Florea
muri“. Documente literare (1973), Firan ne pune la dispoziţie tocmai
De la Macedonski la Arghezi (1975), această imagine panoramică, relevând,
Presa literară craioveană: 1838–1975
(1986), Profiluri şi structuri literare. pe lângă aspecte stabile, şi labilităţi
Contribuţii la o istorie a literaturii inerente cursului istoriei, confirmând
române, vol. I (1986), vol. II (2003), reflecţia amară a cronicarului, cum
Destinul unei reviste: „Ramuri“, 1905–
1947 (2004), Destinul unei reviste: că nu sunt vremurile sub om, ci bietul Paul Aretzu, Mihai Duţescu, Geo Constantinescu, Ioan Lascu
„Ramuri“, 1964–2005 (2005), Scrisul om sub vremuri. Orientarea iniţială,
Românesc – 80: studiu monografic, sămănătorist-tradiţionalistă, aflată sub traduceri, critică şi istorie literară, gioşi. Deşi, cu o existenţă scurtă
bibliografie adnotată, antologie (2006), influenţa directă a lui Nicolae Iorga, a evocări, polemici. (noiembrie 1927–februarie 1928, pa­
Tudor Arghezi, treptele devenirii fost în spiritul epocii (deşi nu au lipsit, tru numere), a pătruns puternic în
(2008), Portrete în timp (2012). Este în literatura de la începutul secolului, Ramuri se înscrie, evident, într-o conştiinţa craiovenilor, aşa încât, în
din ce în ce mai rar, în vremurile de azi, reacţii moderniste şi avangardiste deter­ tradiţie, fiind, în anumite privinţe, 2003, la iniţiativa Profesorului Florea
să ai atâta consecvenţă şi acribie pentru minante). Însă, nu trebuie să se uite succesoarea publicaţiei Revista oltea­ Firan, a luat fiinţă noua serie. Ca şi cea
un domeniu care necesită disciplină de faptul că întemeierea revistei a aparţinut nă (1888–1890; 1892), a lui Traian anterioară, revista este legată organic
lucru, stăruinţă şi efort. entuziasmului tineresc al lui Constantin Demetrescu şi G. D. Pencioiu. Prin de renumita editură Scrisul Românesc.
Studiul monografic dedicat revis­ Şaban Făgeţel (21 de ani) şi al lui ea s-a manifestat, prevalent, spiritul Într-o anumită măsură, D-l Florea Firan
tei Ramuri, preocupare a Profesorului Dumitru Tomescu (19 ani). După 1964, locului, indiferent cine s-a aflat, de-a menţine revista şi editura pe o traiectorie
Florea Firan încă din primii săi ani de când, ca urmare a undei de liberalism, lungul timpului, la conducere. Nu este moderat tradiţionalistă, încurajând
cercetare, îşi propune să demonstreze a apărut a doua serie, Ilie Purcaru, vorba de o fatalitate, ci de ceva care a valorile culturale ale zonei, recuperând
existenţa unui catalizator capabil să Al. Piru şi Marin Sorescu (redactorii- funcţionat natural, precum respiraţia. nume pe nedrept uitate, racordându-
atragă şi să producă în jurul lui, timp de şefi) se străduiau să găsească strategii Oraşul Craiova, aflat în centrul Olteniei, le însă la cele mai noi mişcări de idei,
o sută de ani, o efervescenţă benefică. Se (adesea umilitoare) de sustragere de la are de aproape două sute de ani presă europene sau americane, oferind spaţii
contrazice, totodată, ideea că provincia acţiunile mutilante ale cenzurii sau de culturală, are de peste un secol o generoase scriitorilor din diaspora.
ar avea o prestaţie minoră. Într-adevăr, la ingerinţele politicului. revistă care a impus standarde. Ramuri Un capitol important îl constituie
revistele literare, oriunde s-ar afla, a reuşit, aproape miraculos, să treacă promovarea şi susţinerea tinerilor.
au reprezentat, de-a lungul timpului, Scriind monografia (aproape exha­ peste ostilităţi diverse, peste impasuri
motoare de propulsie, dând scriitorilor us­tivă) a unei importante reviste, economice, peste constrângerile a două Sunt foarte onorat de prietenia
tineri impulsul de care aveau nevoie, cercetătorul profită de ocazie pentru a războaie. domnului Florea Firan, un om de
participând la negocierea ideilor cultu­ face o istorie sumară a presei craiovene la care se poate învăţa mult, a cărui
rale, mărind standardul estetic. O (au existat, de-a lungul timpului, peste Monografia Profesorului Florea lealitate a fost probată în numeroase
revistă de autoritatea Ramurilor a creat o mie de periodice) şi a contextualiza Firan, riguroasă şi scrisă cu eleganţă, rânduri. Profesorul Florea Firan este
în jurul ei un mediu spiritual, propagând Ramurile între revistele literare. De foarte bine structurată, fixează pen­ o marcantă personalitate culturală, cu
emulaţie, contracarând insensibilitatea. la început, revista a avut o identitate tru posteritate un reper. În vechime, preocupări multiple, admirabil pentru
Cercetătorul este tentat să sintetizeze distinctivă, susţinută mai ales de un când o cetate renumită era cucerită energia de care a dat mereu dovadă,
trăsături definitorii ale spaţiului de entuziasm cultural. Nu a fost (deşi şi dată pierzării, se lăsa ca mărturie pentru perseverenţa pe care a arătat-o
cultură observat, să dea o imagine s-a contopit cu revista lui N. Iorga, un zid, un semn al bravurii, de fapt, faţă de cercetarea documentaristică, dar
interfuncţională a acestuia. Drum drept) o simplă sucursală a al amplorii instinctului nimicitor. mai ales pentru devotamentul constant
S-a remarcat că revista a prel­uat, Sămănătorului (care îşi încetase apa­ Această monografie remarcabilă este (egalat poate numai de criticul bănăţean
în timp, caracteristici ale persona­ riţia în 1910), manifestând deschidere un astfel de indiciu, al altor vremuri Cornel Ungureanu), onorant, pentru
lităţilor care au condus-o, care i-au spre un tradiţionalism modernist. mai faste literaturii, când funcţionau sprijinirea valorilor din Oltenia natală.
imprimat o anumită direcţie. Entu­ Revista a fost foarte activă în domeniul misionarismul cultural şi abnegaţia. Slujind axiologic partea, contribuie,
ziasmul şi anvergura acestora au criticii şi istoriei literare, dar şi în cel implicit, la imaginea întregului.
beletristic, filosofic, ştiinţific, social. Domnul Florea Firan a recidivat, pu­
Nicolae A. Andrei Pentru a face mai eficientă studierea blicând o masivă lucrare monografică, La împlinirea unei frumoase vârste,
articolelor publicate şi a le da o imagine dedicată unei alte reviste emblematice, îi dorim, din toată inima, viaţă lungă,
sistematică, Florea Firan le grupează pe Scrisul Românesc, octogenară în 2006. împodobită cu bucurii, în beneficiul
domenii, în texte cu caracter folcloric, După ctitorul ei, Dumitru Tomescu, este scrisului românesc.
poezie, proză, note de călătorie, teatru, rudă de gradul întâi cu revista Ramuri.
A susţinut un program sămănătorist Prof. Paul Aretzu,
(neortodox), având colaboratori presti­ Redactor-şef Revista Ramuri

Florea Firan – profesorul
Doljean. Născut, în ziua de 4 în filologie. şi-a câştigat, cred, un loc ce-l onorează,

octombrie 1933, în familia De-a lungul timpului, a îmbrăţişat în istoria literaturii române.

soţilor Ion şi Maria Firan – oameni un cerc larg de domenii. O vreme – Din anul 2002 a este director al

harnici şi cu credinţă în Dumnezeu – în îndeajuns de lungă – a îndeplinit funcţii Editurii „Scrisul Românesc“ şi redactor-

comuna Giubega. (şi răspunderi pe care le-a onorat, şef al revistei cu acelaşi titlu şi care –

Nu este – cum ar părea firesc – cu rezultate demne de reţinut şi de alături de „Ramuri“ şi „Mozaicul“ –
absolvent al Şcolii Normale „Ştefan apreciat), în domeniul larg şi important ocupă un loc de frunte în publicistica
Velovan“ de învăţători din Craiova, al activităţii cultural – artistice de culturală românească actuală.

ci al surorii acesteia, Şcoala Normală pe raza judeţului Dolj (şi a Regiunii Florea Firan este, cred eu, în primul

de învăţători din Municipiul Deva. Oltenia). rând, profesor. A fost profesor în

Urmează, apoi, cursurile Facultăţii de Este, azi, unul din criticii şi istoricii învăţământul preuniversitar şi univer­

Limbă şi Literatura Română din cadrul literari care – prin tot ceea ce a scris şi sitar. A condus (pentru doi ani, pare-mi- →
Universităţii din Bucureşti. Este doctor publicat – s-a impus atenţiei cititorilor, se), cu însemnate rezultate, în calitate de

Scrisul Românesc Eseu

26 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013

Florea Firan – un drum pornit din Cetatea Băniei
spre cultura naţională

Deşi legăturile mele cu o mentalităţilor semnate de A. Dupouy Mircea Cornişteanu, Nataşa Raab, Valeriu Dogaru, Georgiana Oprescu, Florea Firan,
anumită parte a vieţii cul­ (Géographie des lettres françaises, Ştefan Mirea, Tamara Popescu şi Răzvan Hotăranu,
turale craiovene datează 1942), A. Farré (Géographie littéraire,
de peste patru decenii, pe dl profesor 1946) şi Robert Escarpit (Sociologie după premiera Lumina din pod de Carmen Firan, pe scena Naţionalului craiovean
FLOREA FIRAN l-am cunoscut abia de la Littérature, Paris, 1973), fiind
după Revoluţie. Îi citisem o parte din totodată susţinută şi de şcoala anglo- şi culturală a regiunii). Sub acest aspect, atâta faire-play şi căldură unor iniţiative
scrieri, îndeosebi cele legate de istoria saxonă (Hans Robert Jauss, Wofgang dl Florea Firan s-a dovedit un editor de
şi tradiţiile culturale craiovene (istoria Iser, Walter Bulbst ş.a.). În ceea ce marcă, profesionalismul dumnealui, din afara oricăror interese personale!
Băniei, a Parcului Romanescu şi a priveşte cultura română, Florea Firan atât ca editor dar şi ca redactor-şef,
Teatrului Naţional. este, în acest sens, dacă nu un promotor, rămânând un frumos exemplu în Sunt convins pe deplin că perso­
M-a încântat cartea dlui Florea Fir­an, realmente un contributor de seamă în istoria culturală a Olteniei. Regret
De la Macedonski la Arghezi (1975), ceea ce priveşte literatura Olteniei. că, deşi invitat, nu am putut participa nalităţi de talia universitarului şi omului
în care regăseam o adevărată istorie Oricâte „îmbunătăţiri“ şi „completări“ la simpozioanele tematice anuale
a literaturii oltene, inclusiv scriitori ar mai putea suferi, „panorama“ aceasta organizate la Craiova de valorosul de cultură Florea Firan fac cinste nu
gorjeni afirmaţi. Nici nu bănuiam, pe cultural-literară rămâne o contribuţie manager, care are întotdeauna alături
atunci, că, mai târziu, criticul şi istoricul temeinică, menită a reliefa contribuţia personalităţi de prim-plan ale culturii numai spaţiului cultural alutan, faţă de
acestui spaţiu spiritual la îmbogăţirea şi literaturii naţionale.
literar craiovean îmi va rezerva şi mie tezaurului cultural-literar naţional. care a manifestat mereu un ataşament
un scurt dar cuprinzător articol în al Dar personalitatea omului mi s-a
doilea volum din Profiluri şi structuri O impresie destul de plăcută mi-au dezvăluit recent şi cu un alt prilej, de suflet, dar şi culturii naţionale,
literare (I, A-L,1986; II, M-Z,2003). lăsat-o cărţile criticului şi istoricului când, hotărându-mă să public lucrarea
Impresionantă şi ca informaţie, dar şi literar Florea Firan despre Arghezi: „Blaga – Goethe, afinităţi elective“ Maestrul fiind răsplătit, de-a lungul
ca proiect editorial de pionierat, această Pe urmele lui Tudor Arghezi (1981) (2012) în editura craioveană, am aflat,
panoramă a literaturii alutane mergea şi Tudor Arghezi, treptele devenirii la momentul respectiv, că Maestrul se vremii, atât de autorităţile Băniei cât şi
pe ideea generoasă a „geografiei lite­ (2008). A doua, tipărită la Tg.-Jiu, vine află într-o vacanţă, dincolo de ocean, pe
rare“, relevând aportul provinciei la cu documente şi mărturii inedite, ceea meleagurile „însoritei Floride“. În urma de Uniunea Scriitorilor ori Academia
marea literatură naţională. Desigur, ce m-a determinat să scriu şi o cronică unei scurte corespondenţe prin e-mail,
ideea de policentrism cultural venea să destul de favorabilă în revista „Portal dumnealui mi-a asigurat de departe Română.
articuleze, în datele ei esenţiale, o ve­ Măiastra“ (pe care o editez din 2005) suportul editorial, astfel că lucrarea
ritabilă geografie literară dezavuând, şi să o propun juriului spre premiere a putut să apară într-un timp record, Acum, la împlinirea a opt decenii de
aşadar, anumite prejudecăţi centriste. în cadrul Festivalului Internaţional fiind lansată cu mult succes în cadrul
Relativ nouă în cultura română, ideea „Tudor Arghezi“ (ediţia 2009). Festivalului Internaţional „Lucian viaţă, contribuţia dlui Florea Firan în
aceasta înflorise în studiile franceze de Blaga“, ediţia 2013 (moderator: Gh.
sociologie, teoria comunicării şi istoria Dar toate aceste consemnări, menite Grigurcu). Rar mi-a fost dat să întâlnesc domeniu didactic, cultural şi editorial,
a puncta admiraţia şi preţuirea mea faţă în viaţă un om care, realizând exact
de marele om de cutură din Cetatea importanţa momentului, răspunde cu apare într-o nouă lumină, aureolându-i
Băniei, sunt, desigur, itinerante, aşa
cum au rămas, în memoria mea şi a personalitatea energică şi prodigioasă
altor vrednici gorjeni, venirile dlui
Florea Firan la Tg-Jiu, fie cu prilejul cu semnele preţuirii obşteşti şi
manifestărilor anuale „Brâncuşi“, fie în
cadrul unor întâlniri organizate vizând recunoaşterii generale.
promovarea revistei şi a producţiei
editoriale. În acest sens, aş aminti De pe meleaguri brâncuşiene, îi
întâlnirea „Scrisului Românesc“ Funda­
ţia–Editura, în primăvara lui 2011, cu transmitem iubitului confrate, în nu­
tinerii studioşi de la Colegiul Naţional
„Ecaterina Teodoroiu“, prilej cu care mele tuturor ce-l iubesc, să se bucure
am hotărât şi îmbogăţirea fondului de
carte al bibliotecii şi al cabinetului de în continuare de sănătatea cea mai de
literatură din liceu, atât cu carte şcolară,
dar şi cu lucrări importante, editate în preţ, de bucuriile şi satisfacţiile dorite,
condiţii grafice deosebite, multe din ele
rarităţi (precum reeditarea volumului de binemeritata preţuire!
OLTENIA din 1943, o sinteză istorică
La mulţi şi buni ani,

Maestre Florea Firan!

Prof. dr. Zenovie Cârlugea,
red.-şef, revista Portal Măiastra,

Târgu-Jiu

→ director-coordonator, Colegiul Naţio­nal Profesor asociat, mai întâi, la apreciată, stabilită în SUA. te calcă în picioare cei care vin din

„Elen­ a Cuza“ din Craiova, care este, ca Universitatea din Pisa (Italia) şi, după * urmă. Şi Florea Firan (s-a străduit să

vechime, prima şcoală de fete (de un aceea, la Universitatea din Craiova. La frumoasa vârstă de 80 de ani, meargă repede înainte. Şi, de regulă

grad mai înalt) din Principate şi care, Este, din 1976, membru al Uniunii Florea Firan şi-a făcut, sunt sigur, „nu s-a lăsat călcat în picioare“ de cei

anul acesta – în această primăvară, Scriitorilor din România. bilanţul întregii sale vieţi, de până care – dornici să-l depăşească – veneau,

anot­imp care, an de an, ne împodobeşte Urmând pilda tatălui şi a mamei sale acum. A privit, peste umăr, înapoi, la grăbiţi, „din urmă“.)

pomii cu fluturi albi; când lalelele îşi (Doamnă Elena Firan), care şi-a înscris anii care au fost şi, aproape fără să-şi În plus, a înţeles – ca puţini alţii –

cântă, la chemarea soarelui, culorile iar numele – prin activitatea desfăşurată dea seama, au trecut. Au zburat... S-au câtă dreptate a avut juristul, scriitorul

castanii, pe bulevardele oraşului, aprind şi roadele ei – în galeria celor mai de dus... Bilanţul este unul pozitiv. Bogat şi omul politic Constantin Stere, atunci

policandre albe, când privighetoarea seamă slujitori ai Bibliotecii Colegiului în fapte şi împliniri. Rod al muncii sale. când a afirmat, acum un secol: „Niciun

cântă şi liliacul e-nflorit cum a spus-o, Naţional „Carol I“ din Craiova – una Urmarea firească a eforturilor depuse. efort nu este zadarnic“.

în una dintre celebrele sale Nopţi, din cele mai vechi şi mai prestigioase Din anii tinereţii cineva (un apreciat LA (încă) MULŢI ANI!

poetul Alexandru Macedonski – şi-a instituţii cu acest profil din ţara noastră, actor american) spunea cândva: În Profesor emerit
Nicolae A. Andrei
aniversat împlinirea frumoasei „vârste“ Carmen Firan – fiica şi mândria familiei viaţă nu e suficient că ai ales drumul

de 180 de ani... sale – este, azi, o scriitoare cunoscută şi cel bun. Dacă nu mergi repede înainte,

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 27

Gânduri prieteneşti

Ca majoritatea filologilor, l-am într-o veritabilă operă de considerabilă personal. Secondat de graţioasa-i soţie, Alte minunate întâlniri cu râmnicenii
cunoscut pe Florea Firan, mai dimensiune şi certă valoare. Critic a intrat în bibliotecă jovial şi direct, cu ni l-au relevat pe captivantul orator
întâi, prin scrierile sale adunate astăzi literar, istoric, eseist, publicist şi editor, vervă şi convingere punând în aceeaşi Florea Firan atunci când ne-a vorbit
frază câteva cuvinte de apreciere la despre Caragiale, Brâncuşi, Marin
Florea Firan reprezintă, adresa bibliotecii, dar şi propunerea de Sorescu.
colaborare cu „Scrisului Românesc“.
prin cele scrise, un Mi-a vorbit cu entuziasm despre misia Prin gesturi, prin vorbe şi neodihna
asumată de a scoate cărţi bune şi de a întreprinderilor sale, Florea Firan îşi
autor de referinţă cu le răspândi pretutindeni unde găseşte dovedeşte în continuare vocaţia de
oameni de bună credinţă şi de atunci, creator ce ştie să polarizeze energiile
abordări originale şi un un stand permanent cu reviste şi cărţi semenilor săi şi certifică mereu faptul
apărute la „Scrisului Românesc“ Fun­ că „omul sfinţeşte locul“.
condei captivant. da­ţia–Editura se află în holul instituţiei
noastre. La 80 de ani îi dorim sănătate şi
Abia în anul 2009 îndelungi bucurii lui Florea Firan, ce
Am aflat apoi neodihna cu care se poartă aura învingătorului, nu doar
întâmplarea ne-a adus împarte între America şi alte trebuinţe biologic, ci şi prin măsura faptelor
de-acasă, oferindu-ne privilegiul de a-i sale.
faţă în faţă şi, ca direc­ întâlni pe vâlceni cu cei de peste ocean:
poeta şi scriitoarea Carmen Firan şi La mulţi ani!
toare a Bibliotecii Jud­ e­ Adrian Sângeorzan, deopotrivă medic Prof. dr. Augustina Sanda
şi scriitor. Constantinescu,
ţene „Antim Ivir­eanul“
director – Biblioteca Judeţeană
din Râmnicu Vâlcea, „Antim Ivireanul“ Râmnicu Vâlcea

am avut bucuria să-l

cunosc direct pe ma­

rele profesor Florea

Firan pe care, deşi

crai­oveancă fiind, nu

Adrian Sângeorzan, Carmen Firan, Doru Moţoc, Augustina avusesem, aşa cum am
Sanda Constantinescu, Râmnicu Vâlcea 2011
spus, ocazia să-l cunosc

La mulţi ani, Magistre!

N e leagă multe amin­ literar, publicist, gazetar şi editor. Este
tiri de aproape două un adevărat atlet al scrisului şi trăieşte
decenii, pe când eram pentru acest concept ca dovadă este în
ucenicul Maestrului Alexandru Toma primul rând fructul iubirii sale, Revista
Firescu, animatorul culturii cetăţii Cra­ Scrisul Românesc, una dintre cele mai
iovei şi prieten de suflet al domnului apreciate şi cele mai complexe publi­
profesor Florea Firan. caţii culturale. Avem multe idealuri în
Craiova posedă o anumită nostalgie comun, iar unul dintre acestea  este şi
a originilor, fiind considerată de către faptul că a fost absolvent de liceu peda­
marele istoric Nicolae Iorga  „cetatea gogic (şcoala normală) ceea ce noi pro­
celor o mie de boieri“. Chiar dacă ma­ movăm şi revendicăm astăzi cu emoţie
rele istoric se referea la un concept pa­ şi respect.
triarhal, istoric cred că trebuie să luăm
în consideraţie şi o anumită boierie a Câteva acţiuni culturale ce au avut
spiritului de care puţini sunt capabili loc în cadrul Colegiului Naţional Pe­
în vremurile noastre. Domnul profesor dagogic „Ştefan Velovan“ din Craiova
Florea Firan, cred că este unul dintre rămân de-a dreptul emblematice şi aş
marii boieri ai spiritului acestei cetăţi aminti întâlnirea prin intermediul dom­
răspândind cultură şi jovialitate în jurul niei sale cu recitalul maestrului Emil
său. Prin acest mod de a fi a reuşit să Boroghină, care a reuşit să ne transmi­
aibă o carieră cu totul impresionantă, fi­ greze cu toată fiinţa în universul teatru­
ind profesor universitar, istoric şi critic lui şi al poeziei. De asemenea, menţio­
năm o altă acţiune de mare rafinament

Mihai Ene, Florea Firan, Ionuţ Pătularu, M. Voiculescu şi Mirela Mitu

Profesorul Florea Firan la o întâlnire cu elvii şi profesorii cultural dedicată marelui Caragiale, lui înnobilată prin donaţia substanţială
Colegiului Naţional „Ştefan Velovan“ din Craiova C. Brâncuşi, Marin Sorescu şi D. R. (peste 500 de volume) a domnului pro­
Popescu. fesor Florea Firan. Câţi dintre cei de
astăzi mai au puterea sau curajul să do­
Toate aceste evenimente ne în­ neze măcar o carte?
dreptăţesc să preţuim la justa sa va­
loare  spiritul acestui Magistru, Florea La împlinirea acestei frumoase vâr­
Firan, ce reuşeşte într-un mod aparte să ste, de 80 de ani, o vârstă a înţelepciu­
promoveze ceea ce este mai bun, mai nii, a reflecţiei, dar şi a creaţiei aşa cum
frumos şi mai aproape de adevăr, adică o demonstrează cultura universală,
acel cod de valori autentic pe care tre­ daţi-ne voie să vă considerăm mento­
buie să-l căutăm, să ni-l asumăm şi de rul nostru, al Colegiului Pedagogic şi
ce nu să-l revendicăm. Trăim vremuri al Spiritului Pedagogic ce ne inspiră în
destul de nuanţate, uneori confuze, o ceea ce facem.
ceată hamletiană ne cuprinde pe toţi în­
vârtindu-ne într-un cerc al istoriei, iar La mulţi ani! încărcaţi de sănătate,
singura noastră scăpare este promova­ pace şi înţelepciune. Să ne trăiţi Magis­
rea culturii şi a valorilor autentice. tre.

Biblioteca Colegiului Naţional Pe­ Prof. dr. Ionuţ Pătularu,
dagogic „Ştefan Velovan“ din Craiova director – Colegiul Naţional Pe-
în acest moment este mai bogată, mai
dagogic „Ştefan Velovan“
 

Scrisul Românesc Cronică literară

28 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013

„Vrui, cititorule, să-ţi fac un dar...“

Pentru Tudor Arghezi, scri­ Treptele devenirii în cadrul vastei Recunoaştere universală şi În conştiinţa se deschideau cu câte o poezie repre­
sul e un meşteşug bine exegeze argheziene. Sigur că Florea
învăţat şi mereu pus la Firan urmează, în linii mari, etapele posterităţii, unde înregistrează nu doar zentativă, cu rol de artă poetică –
încercare. Faptul acesta îl plasează în vieţii poetului, însă face acest lucru
familia spirituală a poeţilor obsedaţi ţinând întotdeauna seama şi de rea­ premiile şi distincţiile primite de marele Testament şi Flori de mucigai –,
de perfecţiune, care concep arta litatea operei, convins că, asemenea
ca pe o geometrie a formelor. Dar lui Eminescu în cadrul romantismului poet după greii şi lungii ani ai tăcerii trebuie să fim de acord că şi Cuvânt,
Arghezi, spre deosebire de Valéry, de european, deşi, poate, chiar mai
exemplu, aduce în această geometrie tranşant, Tudor Arghezi este propriul fortuite din perioada proletcultismului, din Cărticică de seară (1935) are
sensurile profane, izvoare de diferite său reper. El a ştiut întotdeauna să
tipuri, şi consideră, implicit, că nu se extragă substanţe noi din materia veche ci şi modul în care opera lui Arghezi aceeaşi funcţie: de a defini, e adevărat,
poate face literatură adevărată fără un a limbii vorbite şi să-şi păstreze, ca
model sufletesc. Astfel, el va impune a fost receptată în străinătate, prin de astă dată în alţi termeni, poezia şi
în literatura noastră o adevărată mito­ mare creator, mentalitatea omului legat
logie a lucrurilor simple, asociată cu încă de natură. Între poeţii interbelici, traducerile care s-au realizat din lirica o înţelegere tipică a artei. Chiar titlul
miracolul cuvântului. Rimbaud con­ Arghezi e cel mai ancorat în vechea
sidera că poetul modern e un cercetător tradiţie românească, fără a fi vreo clipă ori din proza sa. Adevărata arhivă volumului evocă o „carte a orelor“
al nevăzutului şi neauzitului, un (re) integral tradiţionalist. Acesta este,
inventator absolut. Arghezi vede în probabil, unul dintre cele mai fascinante fotografică din finalul cărţii contribuie („Studenbuch“), breviar de rugă sub
poet, înainte de orice, un pasionat aspecte – din punctul de vedere al strictei
al limbajului şi un maestru al tutu­ istorii literare – ce-i caracterizează la recompunerea convingătoare a at­ lumina împăcată a amurgului, în tona­
ror val­en­ţelor limbii literare, forţată opera. Cultivând noutatea, a fost
să-şi depăşească la fiecare pas vechile modern fără a încerca să devină ceea mos­ferei perioadei interbelice ori litatea smerită şi reculeasă de vecernie,
condiţionări. În mod asemănător cu ce se cheamă „avangardist“, şi fără să
concepţia expusă de vechii esteticieni, prefere experiementul lingvistic gratuit postbelice şi la dobândirea, de către amintind puţin de „l’Angelus du soir“
frumosul este, pentru poetul român, substanţei expresive. Refuzând toate
binele în grad suprem, iar poemul excesele literare ale vremii, Arghezi cititor, a unei imagini mai complete a şi de Francis Jammes. Acum, accentele
exprimă, de fiecare dată, un sens care a reuşit să meargă pe drumul propriu
conduce cititorul atent la detaliile şi să impună, în adevăratul sens al asupra operei argheziene, prea adesea se purifică într-un bucolism de eglogă
textului spre tot mai multe sensuri. cuvântului, propria tradiţie.
Pe deplin conştient de toate acestea, privită doar din perspectiva clişeelor vergiliană: peisajul teratologic din
Florea Firan nu face, în studiul său dedi­ Studiul Treptele devenirii este îm­
cat lui Arghezi, intitulat Tudor Arghezi, părţ­it în capitole centrate, cronologic, critice / criticii. Flori de mucigai se preface în extaz
treptele devenirii (Scrisul Românesc pe secvenţele esenţiale ale însăşi
Fundaţia-Editura, Craiova, 2012), nici devenirii argheziene. Devenire nu doar O menţiune aparte se cuvine făcută angelic, poetul regăseşte emoţia trăirii
apologia scrisului unui ma­re poet (care, la nivelul biografiei, ci şi la acela al
de fapt, n-ar avea nevoie de aşa ceva), bibliografiei, fiind mereu descifrate cu privire la capacitatea de muncă în mijlocul plantelor şi animalelor:
nicio simplă trecere în revistă a opiniilor semnificaţii şi sensuri ale creaţiei lui
critice anterior formulate despre un Arghezi în unele dintre aspectele, a lui Arghezi, excelent surprinsă de „Vrui, cititorule, să-ţi fac un dar,/ O
scriitor care a reprezentat, decenii în întâlnirile ori întâmplările vieţii sale.
şir, o provocare pentru critic­ ul literar. Astfel, Copilăria şi adolescenţa, pre­ Florea Firan, mai cu seamă în capitolul carte pentru buzunar,/ O carte mică, o
Ci realizează un excelent exemplu de zent­ând cei dintâi ani ai lui Arghezi,
istorie literară dublată de capacitatea înseamnă şi legătura definitorie cu „Nulla dies sine linea“, al cărui titlu cărticică./ Din slove am ales micile/ Şi
de investigare a resurselor expresive unele creaţii în proză ale autorului, în
argheziene, toate astea fără a adopta vreme ce capitolele Cuvinte potrivite provine de la principiul recomandat din înţelesuri furnicile.“ Poetul indică
tonul didacticist, propunând cititorului o sau Apogeul creaţiei vizează discutarea
carte efectiv pasionantă, care se citeşte în profunzime a resorturilor care au de poet copiilor săi, după cum chiar instrumentaţia gingaşă folosită pentru a
cu plăcere, un soi de „roman“ sui- condus la marile construcţii lirice din
generis (de investigaţie lucidă şi atentă, volumele Cuvinte potrivite, Flori de el mărturisea: „Le-am scos copiilor executa o asemenea partitură delicată:
desigur!) al evoluţiei creaţiei luiArghezi, mucigai ori Cărticică de seară. Florea
raportată mereu la traseul adesea sinuos Firan are, însă, în vedere şi situarea mei din limba latină o vorbă pe care „Mi-a trebuit un violoncel:/ Am ales
al existenţei scriitorului. creaţiei argheziene într-un context
Florea Firan include în text chiar cu adevărat universal, în capitolele le-am scris-o în toate caietele: «Nulla un brotăcel/ Pe-o foaie de trestie
scrisori din arhiva personală, scrisori
care i-au fost adresate de-a lungul anilor dies sine linea – Nicio zi să nu treacă îngustă./ O harpă: am ales o lăcustă.“
în care s-a manifestat pasiunea sa critică
pentru universul arghezian, cu scopul fără o linie.»“ Punându-şi la încercare Cât priveşte ţinta strădaniilor sale,
clarificării unor probleme controversate
sau care s-au aflat mult timp sub semnul creativitatea în diverse feluri, Arghezi mărturisirea există şi ea: „Farmece aş
incertitudinii ori al neconcordanţelor,
ca de pildă data naşterii lui Arghezi nu avea cum să ocolească universul fi voit să fac/ Şi printr-o ureche de ac/
sau diverse detalii referitoare la familia
sa şi la primii ani ai copilăriei. Dar numit, în general, de critica literară Să strecor pe un fir de aţă/ Micşorata,
criticul nu face din prezenta carte doar
o aridă înşiruire de date şi de titluri, ci „al boabei şi al fărâmei“, evident în subţiata şi nepipăita viaţă/ Până-n
demonstrează o profundă cunoaştere
atât a universului liric arghezian, cât mai multe volume de versuri. Florea mâna, cititorule, a dumitale.“
şi a contextului general al epocii.
Această artă a contextualizării (uneori Firan pune în legătură această poezie În Treptele devenirii, Florea Firan
a recontextualizării) individualizează
(pe care ar fi nedrept s-o considerăm înregistrează numeroase opinii critice

minoră) cu atitudinea scriitorului consacrate, pentru a formula, apoi,

faţă de copiii lui, cărora a încercat propriile puncte de vedere şi interpretări.

să le ofere, în ambianţa idilică de la Autorul studiului nu ocoleşte nici

Mărţişor, toată căldura de care el însuşi aspectele oarecum controversate ale

fusese lipsit în primii ani ai vieţii. creaţiei şi existenţei argheziene, ştiind,

Este vorba – ca să-l cităm pe Arghezi însă, cum să se apropie de acestea cu

– de imaginea „unei vieţi întoarse din înţelegere şi cu capacitatea de detaşare

vijelia civilizaţiei bulevardiere către atât de necesară unui veritabil demers

un tipar primitiv, descoperit între interpretativ. Cartea de faţă nu se

copii, câini, albine şi curci“. Această transformă, tocmai de aceea, în înşiruire

comuniune domestică şi naturistă cu encomiastică de epitete fără acoperire,

făpturile mărunte i-a revelat farmecul dar nici nu se închide în faţa cititorului,

ascuns al microcosmului, şi aşa s-a rămânând fidelă scopului propus,

născut un alt „univers“ arghezian, de acela de a oferi o imagine biografiei

natură a confirma aserţiunea lui G. argheziene care să poată mijloci calea

Călinescu, în conformitate cu ca­ spre deplina înţelegere a operei unui

re Arghezi a fost mereu capabil creator privit, din păcate, uneori, în

să-şi diversifice formulele expresive ultimii ani, cu reticenţă de către unii

asemenea unui Tizian. Cunoscând critici ori teoreticieni literari, cam

şi citând toate acestea, Florea Firan prea preocupaţi cu experimentalismul

consideră că „volumul Cărticică de contemporaneităţii pentru a se mai

seară entuziasmează prin noutatea osteni să descopere originile acestuia.

şi expresivitatea universului poetic. Din fericire, Florea Firan o face (ca

Prin această carte, Arghezi apare în şi cum, simbolic, ar repeta el însuşi

sentimentele şi stările sale cele mai celebra formulare din Cuvânt, pe care

intime, în neliniştile şi duioşiile sale nu întâmplător am citat-o ceva mai

răzbătute prin versuri de o profunzime devreme, „Vrui, cititorule, să-ţi fac

gravă şi pornite dintr-un echilibru un dar…“) şi nu ezită să-l plaseze pe

misterios care se săvârşeşte în expre­ Arghezi, pe bună dreptate, între cei

sia verbală mai domolită, dar mai inte­ mai mari creatori români, alături de

riorizată, ca un „tainic dor“ şi ca o Eminescu şi Blaga.

durere nostalgică“. Conf. univ. dr. Rodica Grigore,

Dacă volumele din 1927 şi 1931, Facultatea de Litere şi Arte

Cuvinte potrivite şi Flori de mucigai Universitatea „Lucian Blaga“Sibiu

Mesaje Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 29

„Scrisul Românesc – un reper cultural emblematic“

Salut revista nobleţe cavalerească. Florea Firan, interviu la TVS Craiova
Scrisul Românesc Revista „Scrisul Românesc“ este certitudine a
*
Trăim zile în care constat cu satisfacţie că revistele valorii, făcând deja parte din peisajul permanent al Stimate domnule Florea Firan, stimaţi colegi,
din „provincie“ devin mai bune, mai interesante, mai istoriei. La dublu ceas aniversar, din oraşul Unirii porneşte
substanţiale, mai serioase, decât cele din capitală. către Cetatea Băniei urarea noastră frăţească! Să aveţi
Este un fenomen sănătos, încurajator. Cu preţuire colegială, cu prietenie, urăm revistei parte de:
Scrisul Românesc, Domnului Florea Firan, precum
Un exemplu de frunte de acest fel ar fi tocmai şi întregii redacţii La mulţi şi rodnici ani! Sănătate, că-i mai bună decât toate
„Scrisul Românesc“ de la Craiova. Iată o revistă pe
care o putem numi în toate privinţele şi în cel mai Cititori mulţi şi fideli
bun sens al cuvântului: moderată. O revistă de bun Paul Aretzu, redactor-şef,
nivel intelectual, bogată în materiale care judecă Revista „Ramuri“ Rezistenţă în faţa tentaţiilor şi a intemperiilor
în mod calm atât prezentul cât şi trecutul culturii,
o revistă care evită controversele sterile, o revistă * Inspiraţie de zile mari… în toate zilele anului
cu deschidere spre străinătate. Îmi place mai ales Şansa revistei „Scrisul Românesc“ de a rămâne
chibzuinţa potolită, o anume sobrietate, un anume în conştiinţa posterităţii, de a nu trece în conul de Solidaritate de breaslă şi a breslei
echilibru al valorilor care transpare din (virtualmente) umbră al uitării este dată de constituirea unei tradiţii
fiecare pagină. active, prin osârdia celor ce îi asigură ritmul vital. Umor care să vă ajute să faceţi chiar şi haz de necaz
Când acest periodic are virtuţile dinamice ale unei
Am fost mai mult decât bucuros şi onorat să existenţe semnificative, sub coordonarea arhitectului Limbă dulce şi frumoasă ca un fagure de miere
pot colabora cu anume regularitate la „Scrisul încercat care este profesorul Florea Firan, şi îşi
Românesc“ şi sper că nici în viitor drumurile noastre găseşte vocea proprie prin convergenţa eforturilor Receptivitate faţă de nou, respect faţă de tradiţie
nu se vor despărţi. Oricum, urez sincer multe succese colaboratorilor spre conturarea programului asumat
excelentei echipe de redactori şi de colaboratori! al multiculturalităţii, el devine o adevărată instituţie, Onestitate în tot ce întreprindeţi
marcând spiritul epocii.
Prof. univ. dr. Virgil Nemoianu, Credem în destinul „Scrisului Românesc“ şi, la Moderaţie în judecăţi
Universitatea Catolică, Washington DC ceas aniversar, îi adresăm, din partea primei reviste
oltene de cultură, „Mozaicul“, urări de viaţă lungă
La mulţi ani întru împlinirea vocaţiei sale polivalente.
Scrisul Românesc!
Constantin M. Popa, redactor-şef, revista
„Mozaicul“

* Armonie în redacţie, în familie, în suflet
Cu preocupări speciale pentru presa culturală
După fondatorul lor comun, revista Scrisul interbelică, din vremea când eram redactor al ieşenei Noroc cu carul din care vedea cândva Marin Sorescu
Românesc este sora mai jună a revistei Ramuri. publicaţii studenţeşti „Dialog“ (1977–1981), m-am
Desigur, şi programul celor două publicaţii istorice bucurat când am constatat reapariţia, în serie nouă, a Craiova
a fost unul apropiat. De peste zece ani, Domnul „Scrisului Românesc“ în variantă craioveană, publicaţie
Florea Firan editează fără întrerupere noua serie. În sobră, cu nume grele în prim plan, cu ţinută grafică Elan tineresc până la 100 de ani şi mai departe
vremurile de azi, când cultura este marginalizată, de calitate, cu preocupări relevante de reconstituiri
dacă nu chiar desconsiderată, abnegaţia Domniei Sale culturale (de la Elena Farago şi Traian Deme­tresc n Savoare în vorbă, scântei în idei
reprezintă o prodigioasă performanţă. De fapt, noua Sorescu), promovând, în chip înalt, valoarea.
serie o depăşeşte cu mult pe cea veche şi, în acest Colegiale urări de bine acum când actul cultural, Curaj în afirmarea SCRISULUI ROMÂNESC
sens, se împlineşte un deziderat. A face cultură, când presa literară, aflate în câmp minat, au nevoie de
cei mai mulţi sunt pragmatici, ahtiaţi după câştiguri entuziasm, devotament, profesionalism. Redacţia „Pr o Saeculum“ Focşani
materiale, pare un exerciţiu pur donchihotesc. Dar
oamenii de litere, după versul lui Blaga, mai slujesc Lucian Vasiliu, redacţia *
un grai pierdut de mult. Între revistele craiovene nu „Dacia literară“, Iaşi
exis­tă rivalitate (doar competiţie), manifestân­ Aşa cum se ştie, n-am vrut să dau colaborării mele
du-se, ca să rămânem la imaginea evocată anterior, o la Scrisul Românesc statutul de rubrică fixă, plasând-o
sub o zodie generică. Dacă totuşi aş fi obligată să
Monica Spiridon, Laura Mesina, Florea Firan, Adrian Cioroianu, la lansarea vol. Popular Culture, de Monica Spiridon, răspund rapid la întrebarea: „Despre ce obişnuiesc
la Biblioteca Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti, 2013 să scriu în revistă?“ probabil că răspunsul prompt
ar fi: „Încerc să fac un fel de radiografii culturale,
dincolo de care să dea seamă despre diverse moduri
de a fi în lume“ – ca să-l parafrazez pe Mircea Eliade.
Un asemenea răspuns ar face transparent şi motivul
pentru care colaborez la Scrisul Românesc, adică la
o publicaţie de prestigiu care în spaţiul autohton dă
seama despre, să zicem, «modul oltenesc de a fi în
lume prin cultură».

Odată cu scurgerea tot mai rapidă, am început să
reflectez ceva mai sistematic asupra modului meu
particular de a fi în lume. Şi, aşa cum procedăm cu
toţii în asemenea ocazii (fie că o recunoaştem, fie
că nu), încerc să-mi construiesc pentru uz propriu
o identitate culturală. Ei bine, în orizontul acestei
proiecţii de sine, legătura cu spaţiul cultural al
Olteniei a rămas întotdeauna importantă. (Deşi, ani
la rând, mi-am închipuit că această dimensiune se
trădează exclusiv în faptul că îl prefer, ca poet – nu
ca fenomen cultural! – pe Arghezi lui Eminescu, spre
indignarea generală a confraţilor de breaslă...)

În fond, prin tot ce înfăptuim cultural răspundem
la o întrebare implicită: „cum poţi să fii ceea ce
eşti?“ Prin colaborarea, care mă onorează, la Scrisul
Românesc răspund şui eu la o atare întrebare,
asumându-mi „fibra culturală oltenească“.

Prof. univ. dr. Monica Spiridon,
Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti

30 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc Mesaje

Codrescu, Irina Mavrodin, Eugen autori din afara graniţelor României
Negrici, Nina Cassian, Monica Spiri­ arată interesul conducerii revistei
don, Norman Manea, şi atâţia alţii, pentru cei ce încearcă să fie prezenţi
scrii­tori români din ţară şi străinătate. prin scris în universul literar românesc.
Aceasta e personalitatea singulară a La mulţi ani!
revistei, şi astfel va rămâne ea în istoria
literară românească. Prof. Anca Giurescu, New York

La mulţi ani, Scrisul Românesc! *
Prof. univ. dr. Dumitru Radu Îmi place să deschid porţile
Popa, New York policrome ale Scrisului Românesc,
să intru într-o lume unde arhitectura
* cuvântului se însoţeşte cu arta plastică,
Scrisul Românesc este pentru mine unde regăsesc prieteni vechi şi idei
o rudă apropiată şi dragă din România. noi, unde deseori conexiunile cele
Întâmplarea a făcut să asist cu ani în mai inedite ies din paginile revistei şi
urmă la „moşirea“ acestei publicaţii se materializează în chei care deschid
care a fost o (re)venire pe lume simplă alte porţi... Este primul spaţiu care mi-a

Carmen Firan şi Florea Firan

Scrisul Românesc se distinge

prin echilibru, detaşare emoţională şi *

consistenţa textelor, dar originalitatea Când mă gândesc la Scrisul

revistei se află cu siguranţă în spiritul ei Românesc care a împlinit 85 de ani

multicultural şi proaspăt, în diversitatea de la apariţia primului număr, nu

şi calitatea colaboratorilor care leagă pot să nu asociez imediat în minte

Craiova de centrul mişcării literare numele lui Dumitru Tomescu. Acest

europene şi americane contemporane. neobosit intelectual craiovean, pe

O revistă vie şi serioasă, frumoasă şi lângă că dăduse la lumină, împreună

senină, departe de pasiuni politice, cu Constantin Şaban-Făgeţel, în 1905,

concentrând spiritul şi esenţa spaţiului prestigioasa revistă Ramuri, aducea

cultural românesc ridicat discret şi fără acum publicului din oraşul Băniei o

ostentaţie în respiraţia universală a publicaţie cu un pronunţat caracter Adrian Sângeorzan, acad. Dinu C. Giurescu, Anca Giurescu, Florea Firan la Centrul
Cultural Român din New York, 2007
timpului în care trăim. Poate fi citită cu cultural. Deşi iniţial mai puţin axată pe

interes şi relaxare la Craiova, Bucureşti, literatură, nu uit că în paginile primei

Paris sau New York, graţie dezinhibării serii a revistei au semnat atâtea nume si fără chinuri. găzduit cuvintele alături de desenele
Scrisul Românesc m-a făcut să mă şi picturile mele, care rămâne pentru
colaboratorilor şi fluidităţii textelor prestigioase ale literaturii române, mine o punte între două lumi pe care le
apropii de publicistica românească urmăresc şi le locuiesc continuu...
care depăşesc graniţe geografice şi de la Agârbiceanu la Tudor Arghezi, fără prejudecăţi şi angoase şi am fost
răsplătit din plin. Sasha Mereţ, artist plastic,
limite de orice fel. Îi doresc existenţă Vasile Voiculescu sau Ion Pillat. New York
Publicându-mi constant de-a lungul
îndelungată. A doua serie a revistei, inaugurată anilor poezia şi proza, am avut şansa *
de a fi într-un permanent contact şi cu Scrisul Românesc este una dintre
Carmen Firan, în 2003, se leagă în mod indestructibil cititorii din ţară. Feedbackul pozitiv pe revistele europene care nu lasă
care l-am primit a fost esenţial pentru cuvântul viu şi deci lumea să dispară
scriitoare, New York de personalitatea, entuziasmul şi scrisul meu. în neant. Permite vocilor să se facă
auzite şi spiritelor să rămână treze. Este
Adrian Sângeorzan, unul dintre puţinele locuri ale Europei
scriitor, New York care ne ţine pe noi, scriitori şi artişti,
deasupra mării întunecate a uitării
* culturale.
De departe, felicit Scrisul Românesc
la aniversarea celor 85 de ani de la Andrey Gritsman, scriitor,
apariţie! Ţinuta actuală a revistei este New York
un model pentru felul în care prezintă
nu numai analize de istorie şi critică
literară de calitate, dar şi eseuri semnate
de nume de prestigiu. Includerea unor

Geo Saizescu, Florea Firan, Mariana Leferman, Călin Căliman, la o lansare de carte,
Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman“, Craiova 2005

profesionalismul profesorului doctor Florea Firan şi Ion Zamfirescu la Festivalul Naţional de Teatru, 1974
Florea Firan. Ca unul ce am semnat
în fiecare număr, de la bun început
pot să spun că am văzut „naşterea“
noii reviste „pe viu“, am asistat şi
contribuit la consolidarea valorii sale în
decursul ultimilor ani. Revista Scrisul
Românesc ocupă astăzi un loc distinct
în peisajul atât de divers – dar nu
întotdeauna clar ca orientare şi valori
– al literelor româneşti. Publicaţia
craioveană a reuşit să realizeze o
fuziune a valorilor locale cu cele
naţionale şi internaţionale. Nicăieri
parcă valorile nu se găsesc mai fericit
împreună, în filele aceleiaşi publicaţii:
Marin Sorescu, D.R. Popescu, Andrei

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 31

Continuare din p. 2 Scrisul Românesc Florea FIRAN

Scrisul Românesc

85 de ani de la întemeiere, 10 ani de serie nouă
SR
Marin Sorescu, Centenarul Caragiale ş.a.
R. edactorii revistei au avut o Multe texte publicate în timp, în Scrisul Românesc,
permanentă şi strânsă relaţie cu auto­
rii săi organizând periodic întâlniri au devenit substanţa unor cărţi editate ulterior sub

cu cititorii, lansări de carte, simpozioane, sesiuni semnătura unor autori importanţi între care Irina Ma­

ştiinţifice, colocvii, dezbateri pe teme de mare vrodin, Monica Spiridon, Adrian Cioroianu, Carmen

actualitateprecumPresaculturală,direcţieişitendinţe, Firan, Adrian Sângeorzan, Dumitru Radu Popa, Ovidiu

Multiculturalismul, Actualitatea istoriei literare, Ghidirmic, George Sorescu, Nicolae Panea, Marian

Viitorul cărţii, Cititul, Literatura şi sincretismul ar­ Victor Buciu, Gabriel Coşoveanu, Ion Buzera, Ioan

telor, Limba română şi mass-media cu participarea Lascu, Cecilia Căpăţînă, Geo Constantinescu, Mihai

Ene ş.a. Profesorul universitar George

Sorescu a deschis o rubrică de Inedite,

din creaţia lui Marin Sorescu rămasă în

manuscris, alocând câte o pagină în fiecare

număr în care au fost publicate versuri,

proză, fragmente de jurnal, corespondenţă,

grafică şi pictură. Ulterior, textele au fost

strânse şi publicate în volumele: Romanul

călătoriilor. Jurnal inedit (2 volume),

Marin Sorescu în documente şi scrisori

inedite (2 volume), Poezii inedite, însoţite

de grafică şi pictură şi un volum de Proză

scurtă.

Din traficul de pe site-ul revistei poate fi

observat faptul că publicaţia este citită de un Revista continuă să apară cu sprijinul Trustului de
Presă Media Sud din Craiova, manager Adrian Voinea,
mare număr de iubitori de cultură din ţară un adevărat protector al culturii.

dar şi din New York, Paris, Roma, Madrid, Apariţia revistei în prezent, cu temere accentuată
în viitor, devine tot mai dificilă, speranţa în sprijinul
Moment de la lansarea numărului 1 / 2003 a Revistei Scrisul Românesc, Londra, München, Budapesta, Bruxeles, autorităţilor care ar trebui să-l dea, din păcate, aproape
serie nouă: Gabriel Coşoveanu, Tel Aviv, Montreal, Toronto, Philadelphia, că nu se întrezăreşte. Dar să fim optimişti! Orice
aniversare este un moment de a fraterniza în bucurie
Ovidiu Ghidirmic, Florea Firan, Gabriel Chifu, Tokyo etc. şi speranţă.

Mihai Duţescu, Mihai Ene Suntem încurajaţi de a continua demersul Este cel mai bun prilej de a omagia colaboratorii
revistei de la întemeiere şi până astăzi, de a le mulţumi
nostru şi prin aprecierile unor nume în mod deosebit celor care au semnat în seria nouă,
datorită cărora revista continuă să existe şi să fie
unor specialişti din domeniul academic universitar prestigioase ale scenei literare, majoritatea remarcând apreciată ca una dintre cele mai importante publicaţii
de cultură româneşti.
şi preuniversitar, scriitori, critici şi istorici literari, substanţialitatea rev­ is­tei, larga arie culturală pe care

directori şi redactori de reviste culturale din ţară şi de o acoperă, echilibru şi detaşare emoţională, eleganţa

peste hotare, în special din SUA. Materialele susţinute grafică... Dar originalitatea revistei se află, cu siguranţă,

în cadrul unor asemenea manifestări au fost publicate în spiritul ei multicultural şi proaspăt, în consistenţa

în numere speciale, numere tematice fiind dedicate textelor, diversitatea şi calitatea colaboratorilor care

şi unor manifestări cultural-artistice de anvergură leagă Craiova de centrul mişcării literare europene şi

precum Festivalul Internaţional Shakespeare, Zilele americane de azi.

Scrisul Românesc De asemenea, revista şi-a deschis paginile pentru *
studenţii craioveni absolvenţi de limbă şi literatură
– deschidere spre lume spaniolă care au dorit să-şi împărtăşească impresii Câteva gânduri presărate cu emoţii fireşti, încerc
despre acest fenomen. să structurez la sărbătoarea vârstei aproape seculare a
Revistă literară cu înfăţişare europeană, Scrisul revistei Scrisul Românesc.
Românesc, serie nouă, găzduieşte, în paginile ei, la loc Mulţi ani seriei noi ai Revistei Scrisul Românesc
de cinste, puncte de vedere româneşti despre literatura şi, desigur, o lungă carieră europeană şi mondială. Promotor de cultură oltenească la Craiova,
universală. Apărută în pragul deschiderii politice precum şi de cultură română pentru naţiune, noutăţi
a României spre Europa Unită, revista craioveană, Lect. univ. dr. Geo CONSTANTINESCU pentru românii plecaţi, o formă grafică atractivă, cu
mai mult decât celelalte publicaţii ce reprezintă acest multă artă în reproduceri color sunt câteva dintre
spaţiu spiritual, s-a simţit datoare să creeze punţi între elementele care au schimbat calitatea şi chipul
naţiunile ce compun bătrânul continent. Scrisului Românesc din Bănie, în ultimii ani.

La aniversarea a patru secole de la publicarea Doresc să mă refer la aerul proaspăt al noutăţilor
întâiului volum al celebrului Don Quijote..., cartea ce internaţionale în scriitură, fără să uităm spiritul critic,
reprezintă Spania visului de glorie şi a unei morale uneori polemic, atât de specific presei locale. Şi nu
cavalereşti pe care istoria în goana ei o credea demult este de mirare, pentru o revistă cu un board alcătuit
apusă, am avut onoarea să fiu invitat să scriu câteva din personalităţi culturale din lume din Capitală sau
rânduri, în calitatea de dascăl al universităţii din de acasă, grupate în jurul academiei.
oraş. Am făcut-o cu plăcere şi, de atunci, aproape în
fiecare număr am prezentat câteva din marile valori Ca redactor colaborator mi s-a încredinţat coloana
ale Peninsulei Iberice, puţin cunoscute publicului larg pentru critică/cronica noutăţilor din literatura de
românesc. expresie engleză. Nu numai că am apreciat deschiderea
internaţională, estetica ultimului manageriat, dar
Desigur, ecourile şi interesul cititorilor, mi-au dat şi autorii din lumea culturală la vârf, care asigură
aripi, aşa că mi-am luat în serios rolul de colaborator calitatea, sarea şi piperul textelor.
al acestei prestigioase reviste, trecând dincolo de
rigoarea catedrei, informaţii şi judecăţi de valoarea Scrisul Românesc la aniversare, litere tot mai
despre ceea ce se numeşte literatură hispanică în puternice sau mai bine, papirusuri pentru publicul
lume. nostru de azi, de mâine...

Prof. univ. dr. Felicia BURDESCU
Facultatea de Litere Universitatea din Craiova

32 Nr. 10 (122) ♦ octombrie 2013 Scrisul Românesc

Scrisul Românesc ISSN 1583–9125 32 pag. – 3 lei 10

SR