Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

Ijmberto Eco

De Ia arbore

spre labirint

Studii istorice
despre semn qi interpretarc

ESEU

,,Prin contribu[iile sale fundamentale la teoria semioticii, Umberto
Eco e un creator cle sistem. in acelaqi timp el este un mare profesor

care ne-a invalat joail fascinant cu semnele ca permanent efort
cognitiv qi ne-a orientat ferm in oplillnea echilibratd pentrlr o epis-
temologie europeand atenti sd nu forTeze incontrolabll limitele

i ntu ry r e t ciril textulu i.

Se constati ci voca[ia didactici are prevalenta in aceasti ultimd

culegere de studii care ne propune un demers bine condus printre

arcanele cliverselor texte (din Antichitate plna in prezent) ce pot

deveni argumente pentru o istorieposibild a semioticii.

Traiectul semiotic, cliacronizat punctual in De la arbore spre labirint,

este util oricdn:i intelectual mai mult sau mai putin specializat, dar qi

cititorului comun doritor sd se instruiasc'i."

Marin Mincu

Meafora ca mod de cunoaqtere: adversitateafaEd de Aristotel in Evul
Mediu . Falsificarea in Er,r-rl Mediu o Dante intre modigti qi cabaliqti
.
Uttlizarea LqiiminbtearjpurlePtadremaXntetuxtlueiloAr umsterdaile.vaDleesopDreestpicreereLaullulusi, Pico
gi Kant
lullism . infinitul. Peirce qi iconismul primar . Gdndirea slabd. us
.
Pragul qi

limitele interpretdrii

ISBN 978-971-46-1 -]80-9 o
?

O

E

ts

o

0

E

E

;,. ,llilll[illlilll[tll|[t|]ll s
ro
l:i9tlt,,.

EDITURA POLIROM

"l€*fwtrff#iwl www. polirom. ro

Umberto Eco, Dall'albero al labirinto. Studi storici sul segno e l'interpretazione

O RCS Libri S.P.A' - Milano

Bompiani 2007

O 2009 by Editura POLIROM, pentru prezenta traducere

www.polirom.ro

Editura POLIROM
Iaqi, B-dul Carol I nr. 4; P'O. BOX 266, 700506
Bucuregti, B-dul I'C. Brdtianu nr. 6, et' 7, ap' 33, O'P' 37;
P.O. BOX l-728,030174

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei:

ECO, UMBERTO

De Ia arbore spre labirint: studii istorice despre semn 9i
interpretare / Umberto Eco. - Iaqi : Polirom, 2009

ISBN 978-973-46-1380-9
I. Mincu, $tefania (trad.)

81

Printed in ROMANIA

6002
I,\IOUITOd

ncurw Bru€Jals ap arocnpe"\L

aJqaJdJelw rS uuas ardsap
a)rrolsl IIprus

e]urolrqlqrvqqeredsc

org ouequn

Umberto Eco s-a ndscut la Alessandria (Piemont) la 16 ianuarie 1932. A
urmat cursurile Universitdfii din Torino, luAndu-gi licenfa in estetic[. Din

1971 este profesor de semioticd Ia Universitatea din Bologna. Conduce revista

VS. Quaderni di stud.i semeiotici. in anii '60 a fost unul dintre exponenlii de
frunte ai avangardei culturale italiene, numdrdndu-se printre fondatorii revis-

telor Marcatre qiQuindicl. Din 1959 este consilier editorial al celebrei edituri

Bompiani. A primit numeroase premii qi distinclii culturale, inclusiv Legiunea
de Onoare (1993). A predat la cele mai faimoase universitdli din lume, fiind
Doctor Honoris Causa a peste cincizeci dintre ele. A scris romane (Numele
trandafirului, 1980, Premiul Strega, 1981, qi Premiul pentru cea mai bund

carte a anului; romanul a fost ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986,

cu Sean Connery, Christian Slater gi F. Murray Abraham in rolurile principale;

Pendulul lui Foucault, 1988, Premiul Bancarella; Insula din ziua de ieri,

1994; Baudolino,2002; Misterioasa flacd.rd a reginei Loana, 2004), studii de
semioticd, esteticd qi teorie literard (Opera deschisd, 1962; Apocaliptici gi

integrali, !964; Poeticile lui Joyce, 1966; Structura absentd, t968; Formele
conlinutului, 1971; Tratat de semioticd. generald,, lg75; Cum se face o tezd. de
licenld., L977; Lector in fabula, L979; Semiotica gi filosofia limbajului, 1984;

Limitele interpretd,rii, L990; $ase plimbdri prin pddurea naratiud,,1994; Despre
literaturd, 2002), eseuri (Kant gi ornitorincul, t997), articole (reunite in
volumele Jurnal minim, L963; Al doilea jurnal minim, \990; Secretul Mineruei,

2001).

Din opera sa, Editura Polirom a publicat volumele in ce cred cei care nu cred

(in colaborare cu Carlo Maria Martini, 2001), in cdutarea limbii perfecte
(2002), Numele trandafirului (2004), Misterioasa flacdrd a reginei Loana

(2004),Pendulul lui Foucault (2005), Tlei pouestiri (in colaborare cu Eugenio
Carmi, 2005), Cum se face o tezd. de licenlti (2006), Limitele interpretd.rii (2007),
Apocaliptici gi integrali. Comunicalii de rnasd gi teorii ale cuLturii de masd.
(2008) qi A spune cam acelagi lucru. Experienle de traducere (2008),

arBc giurral o Biunue alJ€d pllE ap ad JBr .Bllo^zap as E op aIBJ
ad nBJa nes ar'llo^zap Bfap pJasasnJ oJBc ecu'J8orJo?sr osaJalui alsru
ap 'a1red o ap
ad '1u8a1 Bra naru 1n1ade gc ar16 rue ap rJazraJl Ilurllln
urp pcrloruas eger8orlqlq
nc lgJ ap lgJ IEztrEtIrru€J a?so aurC
'aJ€Jrunruor ep asocoJd rolrr.rdo.rd eaur.B.reur
ad 1ag unaJl uJ gJaselcagoJ aJBc r16r1re rS r,rolrrrcs Joun ale _ aleur8
--reur r$ ag rricager e1 gugd ,gcrleod ep a.rado elalrraJrp ;a1r,rer1seq
'pue.rng aurnellrn5 ap utntotc(to unlouralp alnuo,4py urnca;d a1xa1

'u"roleurnrp aparlce.rd nlduexa Ec nglrc as ,lgpcpulJlde6aep')1aag carelroJqo uorpisrcrrr?8naaleu.orrlsu
-raq rA (rnlnlr8edoarv-opnasd ala.rado

IaJ unal^ uI n"auuap as nBs nBJoq8lo as aJEc ur pJnlBJalrl ap aurJoJ
alaae aleol ppuudnc ps lrnqorl U
rE Bolrarl 1e lnure.r8o,rd ,1r6"rggs u1
BJa ruuapep I-aJBc ed urp.ro rur.rd ap lnlduaxa 'luBx rnl I€ Iac
rer
,a1e11o,rzap pJasasnJ

nu luarede apun olocB rs;erqc alrcrldrur r3rlorruas rsgS e nrluad ragosolg
B
rrJolsr r€a.r1u1 B p?ual€ a.rrlrcar o ecrldur ure.r8o.rd Balrop IV
'>lJog n€s sul>lll/V\ unca"rd ,alurcgrlre rS ales.rarrrun Jolrqurrl

rruarcrlaJoal ed nes 'o.rnesa; urnca.rd ,pcuo1a.r ap alBlBJl op rJolne
ulrlSau e gJgJ.rep 'ac.na4 e1 gugd urlsn8ny ur.rd ,1e1da;1 ,rode pugroJl

'1a1o1suy e1 ep rS so1t7n.t3 e1 ap pugdacug,e.recgrutuos ap erielal a;dsap

11c11dxa FJasrqJo^ aJer rJolnE rocB BI ElIuIll as eraJBoap ,asugr.r1sa,r reru
Inru'frtrLd6'nI r,cunolsaqpo4aeu1e;;Fraor.riedrcaopsqers1oud
IIiIqtuB BaAE rarl ruuluaza,rd ng
leuorieu.ralur sa.r8uoc
lnurr.rd alur€uJ rBru ruB rJurc nJ asasrqcsap uosqo{Bf uBrIIou aJ€J nc

,,anbrloruras BI ap luauaddolazrgp aI Jns lroip dno3,, IocB el ap csiurod nu
'r"rg6riggug e11e qns EasapB p?BJsBru ag ,r"rar lncpg
ps urualnd nu rg 16 rzg?s€ acBJ B

B-s aJBs u! Inpou pcsBounD os gs orac J€_s FJrlorluas
n;1uad pc rueJaprsuoc oca.IBoap rode rS ra FIqruBSuB uI ragosolU BrJolsr
EI Bresacau arinquq.uoc o 1n1deg ruealoaos pc nrluad aleol ap rgluJ
'-rop"rnceoa' InsJnrap uI razoruas e1e r$ rnlnuuas alB rrJoa? alalrJaJrp :
aec"rroJgolss1reasolrdrpo.nr6ls,,eo,rcau1rgscuaulruurluoaszep.srdur(B6p1u6BI raulolncal u,B.ur.asrc1r)losruaarpsnJlso
pur,,rr.rd a
d"ro1sr11 a
?
cr?oruas JoJ uorlerJossv IBuor?BuJaluI 1e sar8uoe Balrop IE €T 0

orocnporlul ,l

'

p
d
p
E
I

--

a
E

u
v

6 DE LAARBORE SPRE LABIRINT
plutea, ca sd spunem aqa, in aer: in acegti treizeci de ani, contribuliile
la o reconstituire istorici a teoriilor semnului qi a semiozei au fost
numeroase, astfel incAt am fi acum in mdsuri (dacd cineva ar avea

dorinla qi energia de a o face) si proiectdm o istorie definitivd a

gAndirii semiotice, de mai mulli autori gi in mai multe volume.
Personal, in decursul acestor trei decenii, am continuat si elaborez

cAteva contribulii proprii, recuperAnd (gi reluAnd in lumina intereselor
mele semiotice ulterioare) pAnb qi unele lucrdri anterioare. Aceasta
ca sd nu mai spun gi de acel capitol de istorie a semioticii cdruia i-am
dedicat lucrarea In cd.utarea limbii perfecte (1993)-. Iatd aqadar care
este originea Ei natura studiilor reunite in volumul de fa!6.

Ele au fost concepute in imprejuriri diferite, unele pentru ocazii
strict academice, altele ca discursuri pentru un public mai larg, Nu

am dorit si le omogenizez nivelul, deci am lisat contribuliilor de
specialitate aparatul lor de note Ei referinfe, iar aborddrilor eseistice -

natura lor de conversalie.

imi exprim increderea ci Ei acei cititori care nu cultivd interese
semiotice (in sensul disciplinar al termenului) vor putea citi aceste
scrieri ca pe niEte contribulii la o istorie a diferitelor filosofii ale

limbajului sau limbajelor.

* Umberto F,co, in cdutarea limbii perfecte, ttad. rom. de Dragoq Cojocaru,

Polirom, Iaqi, 2002 (n.t.).

arlpc ap rg'p BaI-III IB Inloras uI luzrlear '1a1o1srry rn1 aVuo?a7.og I
€I InrJeluaruoo BI gcrpe ';r;.rod rnl aloJoqJv BI ruecr€olul au Fs
J
aJac as '-,,n3o1o1uo" a.rdsap '2, 1n;er8e.rud ug gldtugluJ os runc 'purq"rorr z
'a1ercgr1"re raiua8rlalur re rue.roduraluor ruanrlaJoal lilraJlp proJal as
B
peul aJ€c e1 - "reuorfcrp ap g"rnd purJoJ o rugJgr?uapr ps urrJop pJB(I
li
'ala?le nES rJnracrqo tolrqco BruJoJ
'.rpd e1 oJaoluaJal crpadolcrcua JalcEJBc n3 rJgegreads g8nepu rocrqo a

op JBp 'ur1e3 legrueu 1da.rp nustd Iugap aleod lrnu6rqo .reuorfcrp

un 'nldurexa ap : areuoricrp a16ru Bc alncpJ luns nu ,,aseo 16 au;Bc u1"
elaruuorfcrp 'raarqo ap tg,repe-"rlul 'aurnu lsace nJ alsuo?rpo rolasnpo.rd
gcrpe '.asuo 16 au.rec u1" .lolnpadolcrcuo rS ;ola.reuoricrp aluale,uqca
lca.rrp luns nu acrlortuos arpadolcrcue rB ln"reuoricrp 'suas lsace uI

'arpedolcrcuo ap arJaleru rcop tJ JV 'n1an7 n ata$noiunc
o-rlurp Ic 'IquII raun ee"ral6eounc urp alrud acBJ JB nu 16 lrnlnuro rlrlso

rS e"r1e1 ps rlqedecur rurgc Blsrxa 1od eca.reoap) oJesacau riglar.rdo.rd
g JB-u Balsace :Jrlsaruop U E op nBS BJlpl e ap sale?arrdord rnlaurgc
arnqrJl€ r-nu arirugap glseacv '(IBurruB also nu .rep 'aurgc alsa gc eloc
e.rdsap tupruJgu gs crlueruos a'rapal ep lcund urp nr"rdo"rdun 16 crSoy

orapal ap lcund urp lcaroeur rcop olsa 16 - gcrsrd o op rqasoap aleod

os aurgc un Brorpc ezeq ad; CIINVC 16 Ug.fII lVW 'TVI IINy 'arerurn
ur"rd 'g re aulpc rnl ale aJrlrleu€ rigler.rdor4 '(lnlnlJarqns Barrullop

urp e8e"rlxa aleod as lecrpa.rd ap arfcung nc lnldecuoc aJBc u1 t.tot.td o

glecapnl BaJB purg pJrtrleuu) arqllpup 1de"rp eeugap aI lu"X 16 a;ua

ad riglaudo.rd alaeu reop guriuoc ES rnqarl J€ 'alurnnc alls nc i a1a11e
ap ?dacuoc rnlurlcadsa"r ee"ra8urlsrp n"rluad ayuatctJns tB a.tosacau
riglar"rdo"rd alace op rurrrnu '(.rolgzundseroc rnlnldacuoc e 16; uaurJal rnun
Balrugop n"rluad '€ruuas guli gs rnqorl .re .reuorfcrp ua8 lapou un

'IIurnI e nusTr6
rr"ral6eounc e plu.raua8 a.reluazardal o BI luurJ? oc olapour 'actluoutas
tt.tpyuazatdat ep nidacuoc gnop rB alapour Enop Bcgrluapr e ru1uad sarualcs
.ta7ndtuoc rS a,rryuSoc afurrlS 'rnlnfequrrl Bgosolu 'gar1sr,l8ur1 'gcrloruras
uI alrsoloJ durrl 11nur ap luns ,,arpadolcraua" rS ,,Jeuoricrp" alunriop

lurrrqBl ords aroqrB BI ao 'I

8 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

neoplatonicul Porfir, in a sa Isagoge [Introducere], un text ce va

constitui, pentru tot Evul Mediu (gi dincolo de el), un punct de referinld
constant pentru orice teorie a defini{iei.

1.2. Diclionarul

I.2.L O primd idee de diclionar: Arbor Porphyriana

Aristotel (Anoliticele secunde II, 3, 90b 30) spune ci ceea ce se definegte
este esenla sau natura esenfiald. A defini o substanfi inseamnd a
stabili, printre atributele ei, pe cele care apar drept esenliale gi in

special pe cele care fac ca substanla respectivd sd fie ceea ce este -

cu alte cuvinte, forma ei substanliald.
Problema este sd mergem in cdutarea atributelor potrivite ce ar

putea fi predicate ca elemente ale definitiei (II, 3, 96a L5). Aristotel
dd exemplul numdrului 3: un atribut precum fiinla [faptul-de-a-fi] se
aplicd, desigur, numdrului 3, dar gi oricirui alt lucru care nu este un
numdr. in schimb, imparitatea i se aplici lui 3 in aqa fel incdt, chiar
daci are o aplicare mai largi (ea se aplic6, de exemplu, qi lui b), nu

se extinde dincolo de genul ,,numdr". Acestea sunt atributele in cbutarea

cdrora trebuie si mergem ,,pAnd acolo unde, chiar dac[ fiecare dintre
ele are o extindere mai largd decAt propriu-i subiect, toate la un loc
sd aibd aceeasi extindere cu a subiectului: iar aceasta va fi esenla
lucrului" (II, 3, 96a 35). Aristotel vrea sd spund cd, dacd se definegte
omul ca ANIMAL MURITOR qi RAUONAL, fiecare dintre aceste
atribute, luat separat, se poate aplica qi altor entitdli (caii sunt, de
exemplu, animale gi muritori, iar zeii, in sensul neoplatonic al terme-
nului, sunt animale qi rafionali); insi luat ca intreg, ca un ,grup"

definilional, ANIMAL RATIONAL MURITOR i se aplicd numai omului
qi intr-un mod de absolutd reciprocitate.

O definilie nu este o demonstra,tie: a arita esenla unui lucru nu
echivaleazi cu a dovedi vreo propozilie cu privire la lucrul respectiv;

o definilie spune ce anume este ceva, pe cdnd o demonstralie dovedeEte

cd, ceva este (II, 3, 91a 1) - deci intr-o definifie ne lnsugim ceva ce

demonstralia, in schimb, trebuie sd dovedeasci (II, B, 9la B5). Cei
care definesc nu dovedesc cd ceva existd (II,3, 92a20). Aceasta vrea
s[ spuni cd pentru Aristotel o definilie priveqte semnificatul qi nu
are de-a face cu procese de referinld la o stare a lumii (II, 3, g3b g0).

Ca sd gdseascd metoda potrivitd pentru a construi definilii bune,

Aristotel dezvoltd teoria predicabilelor, adicd. a modurilor in care
categoriile pot fi predicate privitor la un subiect. i,n Topicele (101b,

'(9g6l) dofa,rol tnl B EIEluauEpunJ €or€rcnl tza^ 'suas lsoc€ uJ ,2,
'arfrugap aJlgc op lerur.rdxe alsa oc €aoc
a elcads acoJ€oop p1sr1 ed ercads opnlcul E^ r.rJrod 'rlfecrpa.rd largcrro
I'nalpcqaelqcnrpsa.rr6dgsau.r11uera.rdpsurrcgad'csruFrrrouuen.rudasanpupcIroploerlsdIJeVs nu elcads
I€ rurlln
'1e311e e6
ocoreoap
'eiua.re;rp uraund qs resoceu a nu '1nua8 aund es gcep lerfrugep uaund

ps J€socou e nu 'ercods aund as pcep ie{ua.re;tp uaund Fs Jesetou o nu
'erirugep 1ade1 ad aund as gcep :gfua.ro;rp rS ua8 arlulp IIrPuIquI Inlellnzor

alsa (€rcads 'rcap 'rS) eriruryap 'alutlnc alle nC 'erfrugap a16arn1pc1e
'(02 qI0I'I'do;;1nua8 nc gune.rdurl p1e.r1sfa.rul'pugr tcunle ored€ Ea
.I
ocar€oop'elqecrpa.rd arlulp €luaroJtp arapal uI er€ nu lololstrv gc llqeqord

'(986I ocg IzaA 'eulBot nt

alel€ruru€ erdsap erfnasrp u8ea.r1u3 nJluod) eltads lAueacu Pcseougap 9s

€uqIJo'IAiIJaapJuIpgJrJrocquJnulao1z6a.sreerJql cp'gs1usnn;dgsuropceosgceJe€rtsnec.rdBuIurla9IqpoJadpeupne(r(i'cIlurrnn;
IS qztg) rop1DltluD ayiqd a.rdsag u3 luepn;d IBur llnur PIBrB as rep
'apuncas alaJl?'rlauvuJ piuepodtul gllnur Bap I-Ps aJBd 'rusrcl1decs lput
nc 'aunds aleod as 'ri arineca.rd g11nur nc rrunlzrllp Bpolaur ol6osoloJ

Ialolsrrv pugc ad '.rolaiuulsqns le rrun aroqr€ un gzuefrqcs rgrod

'ec13o1

rriela"r Joun s aleluozaJdo.r uc lndacuoo alsa 'aarzgulatu rnl alrJPUodBJ
ap luapuadapur 'a.roq.re lsaae gc 1n1de3 Pz€asa.rolul au IerB Fc pulg

1ep'nuotttCtld,to1 nqty rnl BzEq BI Pls ac €crzge+alu ur?frl8au PS ourq
auuoJ uralnd rEC '6IoiuIT.f p fuel mloretr\tr e.rdnse ecruoluldoau n{decuoc
raun relnqrJl U JB-u '1ag1se pugpaeo;d 'gc eprnupq olrlo Ps IIcgIp

a gc salafugaurq rS oroqJB ap ruaurral uI lololsrJv ad acnpe.rl l-aret
lnurrrd alsa Ia 'zeJ a;^tJo u1 'g1iu1ut e1e aldacuoc luns nBS auts uI ?lslxa
alrcads 16 ayrnua8 gcep Eereqatlug al.redoap EsqI B ap (Proculs op
1gc ar16 as nu) eriuelur plseJruBIu JIJrod 'aEoEnsT BI op pururod teurcol
nlpaW rnln^g alrusuuJl o snrqlaog a;ea ad aunllsaqc '.roples.rarrrun
BJnlBu purnr.rd oqsannb nlaxan BacB Blrla aleod es 1a3 t6elace u1

'9JlSBOu ezrleue
n;1uad Flrqasoap giuerrele.r o aJE nu r€p '(q86I ,(poo6 'nlduraxa ap ''Jc)

ar{ncsrp ep sorros ?carqns un also lpleuoriuaur BrqB alsa rafuara;rp

euralqo"rd apun) a|tuoga|oS puglueluoc rrunrzl^rp B orJoal o 91lo^zap

rllrod gc 1n1deg'a&o?ns1 u5 gldope o rgrod a.rec ed Bpoloru alsg
'?lalcap€ eiua;egrp rtunrzrllp 1e sed acou EI

pugcrJrluapr'salcads antu{ut BI elesJalrun aprnue8 BI ap Pcseaurod ps
e.rec glsnf a.rri.rgdurl o ern6g;sep e n.rluad tln8a.r op erras o gzeairqcs

Ialolsrrv '(gI 'II) apuncas aprlX'tlDuv urp arfncsrp p8unl o-rlul

'r(luaplcJ€ rB a.n6nsuS'gfua.ra;rp 'atcads 'ue8; allqucrpard rau-rc ardsap

al6aq.ro,r - aopal urol Iunc pdnp - JIJJod pugc ad '(luaptccu rS a.rrugap
'ar.rdord a.nSnsul 'ua8; alqeerperd n.r1ud JEop PcUIluopI Ia '(V7,'LI

,INIUISV'r SUds Suoguv v'I so

10 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

insd Porfir a trasat un singur arbore al substanfelor, iar tocmai de

Ia acest model - qi nu de la mai problematica discutie a adevaratului
Aristotel - qi-a luat originea ideea unei structuri diclionariale a

definifiei, prin Boethius, pdni in zilele noastre, chiar Ei atunci cAnd
suslindtorul actual al unei semantici in formi de diclionar nu gtie cui

ii datoreazi aceasta.

Porfir, spuneam, enumerd cinci predicabile : gen, specie, diferenld,
proprietate gi accident. cele cinci predicabile stabilesc modul definirii
pentru fiecare dintre cele zece categorii. Deci este posibil sd ne gandim

la zece arbori ai lui Porfir - unul pentru substanfe, care si permit[,

de pildd, sd definim omul drept ANIMAL RATIONAL MURITOR' 9i
cdte unul pentru fiecare dintre celelalte noud categorii, de pildd un

arbore al calitSlilor, in care purpura si fie definiti ca o specie a

genului roqu3. Aqa cd existd zece arbori posibili, dar nu existi un
arbore al arborilor, deoarece Fiinla nu este vn suftimunL Senus'

Fdrd indoiald ci arborele porfirian al substanlelor aspird sd fie un
tot ierarhic gi finit de genuri gi specii. Definilia pe care Porfir o are
in vedere pentru gen este absolut formali: un gen este ceva cdruia
ii este subordonatfl o specie. Invers, o specie este ceva care e subordonat

unui gen. Gen qi specie sunt reciproc definibile gi, deci, complementare'
Fiecare gen situat pe un nod superior al arborelui cuprinde speciile
care depind de el, fiecare specie subordonatd unui gen este un gen
pentru specia ce-i este subordonata, pdnd la extremitatea inferioard
a arborelui, unde sunt situate acele speciae specialissin'Lae salu substanle
secundare, cum este de pildb om. La nodul superior extrem se afl6
genus generalissimum (reprezentat de numele categoriei), care nu

poate fi specie a nimic altceva. Un gen poate fi predicat al propriilor
lui specii, pe cdnd speciile aparlin unui gen'

Raportul de la specie la un gen superior e un raport de la hiponime

la hiperonime. Acest fenomen ar garanta structura finiti a arborelui -

deoarece, avAnd in vedere un anumit num[r de specii foarte speciale,
dat fiind ci pentru doud (sau mai multe) specii existi un singur gen,
gi inaintdnd astfel cdtre partea superioari a arborelui, arborele, pdnd

la urmi, nu poate decdt si se restrAngi pdnd Ia nodul suprem care
le-a dat naqtere. in acest sens s-ar achita arborele de toate funcliile

cerute unui bun diclionar.

Dar un arbore al lui Porfir nu poate fi compus numai din genuri
qi specii. Dacd ar fi astfel, el ar avea forma din figura 1'

3. Aristotel spune cd qi accidentele sunt susceptibile de definire, chiar dac6

numai prin raportare Ia o substanfd - vezi Met' VII' 1028a L0-1031a 10.

'rEsacou 16 luElsuoc polu u! Iuo ad '0I
'egezlaselaaszaIrncraeslagaerlJ€aeoctlanrIo-Cnoup'(rrS'uraoIBur{lrureuoopgralcucpnelse'rrpccegaprds'arSJpElo€cruuroolcuzJeIBcooIuulrnuf"uerrerudSeela.rpnogdu.ruuraoarceleculnaeuiruidnlo1gord1a
Inuo lBrrrnu) arcads op PleJ Pl€rF^opE co.rdrco.r 16 g e ep 9lu€soralul op 9cE
Inlsap €JrlsrrolceJ€c glurzerd rS 1ua,lce.r; IEIU Ioc le1c olsa dt1 gru.rn utp
lsacv'(rnlntllo Inz€c u!'apgr € ap €41€1lc€dec a unc) durrl acr.ro u1 'eeece IJN
el r€unu rS atcads g.rn8urs o e1 a.rede oJEc eun rA iplelureul ElsJgA o el
ea.niun.rpcug also tunc) lBul(urolap dutl un-.r1u1 tBlunu rBp tBe €l IEIIrnu alll
r$ arceds g8ea.rlug o e1 a.redu er€c Eun '(gpedlq erfrzod rJ rB ulnc) €a €l
AJE
r€runu nu JBp 'atceds g8ea.rlug o e1 a.rede aJBc eun '(tuo BI '9[r.13 eeire e ep
Ealulrced€c U JB runc) Io I€ nrqruatu orecog EI nu r€p 'ercads g.rn8urs o Pu!
tua
€l oJBdB ar€c Bun 'o1e1er.rdo.rd ap t.rndrl asrallp Flslxg 'ra erfrugep urp
ogsd acB.I nu r€p 'rtcads reun aurf.reds Blseac€ 'a1r4audo'td a.rdsep IVJ 'V 'olt

'pyqtsuasut lppqtsuas alaiuaraJlp uI lrqrzrlrp leriualod alsa gI YiNn.f -Ir

p"a8 'nlduax-J Jq '"r,o1tqtuoc ap t6 arezr,rtp ep :g 1od alaiua"rb;rq eur

'Iolcods erfrugap BrrrroJ e n.rluad rnlnue8 ale8nppe luns rS actJtcads JOI
alafue.ragrp luns BalsoJV 'lolununes louotiot U r€ runJ'leriuasa potu uI
grrpu 'aurs uI rnlnlcarqns uri.rede elalle '(u"rgc Inseu Ea B B urncerd; nu
eluluaprJcB BunBaplolul rup 'alquredasur luns olaun 'ealsacB arlut"td
: apqerudasul 16 $ 1od "req '(nu nes e1dulg1u3 lod as r lcarqns Inun aJBt) BT I
aalsuaEp'r(JpJlDuclggtaBpaBls^aactullentt)unlcsernqunssuaaps lsace uJ.ret'(,reu1oq U B'BOSflu
aiu
ollqsredas g 1od alafuora;rq
9JE
'uarfrugap o acnpord B nJluad alnroc luns nu alalueprcJe aJaJeoap uaB
'1€rcn.rc Fluatualo glurzaJdoJ eiuaragrg 'Inlnruo oiuataJry olsa EalBlIIEu OIIIi

-oIiBU 'nu Balrop IB J€r 'puotfer a purud 'aleurrue ?uns rrqure PcBp .AJE
.rBrqc 'aaereoap IBc un ap lrraJlp a tuo un 'lIBIPIac ap Inun rirqasoap g
ualnd re-u (gcrsrd 16 uro nes; 1ec 16 uo 'dr1 lsace ap aloqre un-r?ul 1€u

7 otn?tg 'cle I?c BTN,
'uro OJB
!l?ruruuou
I uni

I un
Ea
EIBruru? un

arAeu \/ I6'
olA
'P?J,
pprod.rocou \-/
uIl
Plurod.toc
IIJ]
\-/
gluelsqns 'Pi

In3
pu9

Bal
Ini

ap J

JNIUISYI UUdS SUOBUV VT UC

t2 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

insi diferen\a sensibild poate fi compusb impreund cu genul VIU

pentru a alcitui specia ANIMAL. ANIMAL, la rAndul sdu, devine un
gen divizibil in ralionallnerationol, insd diferenla ralional e consti-
tutivi, impreund cu genul pe care ea il divide, pentru specia ANIMAL

RATIONAL. Prin urmare, diferenlele divid un gen (iar genul le conline
ca pe niqte opuse potenfiale) qi sunt seleclionate pentru a constitui
in fapt o specie subordonat[, destinatd sd devini, la rAndul ei' un gen

divizibil in noi diferenfe.

Isagoge sugereazl ideea arborelui doar verbal, dar tradilia medievali
a vizrtalizat proiectul aEa cum apare in figura 2.

Diferenfe Genuri gi specii Diferenle tI
SUBSTANTA
irr--------- ------] 4
Corporaltr --'lL----- c
NecorPorali n
r---'------ CORP
------------'l 1
I FIINTA VIE T
I
Animat --'r'L-----
Inanimat
Seiln-r-s--ib--i-l--- ANIMAL
------'l
Ratrional ANIMAL RATIONAL
Insensibil
r---
I
I
I
Muritor
Nerational

Nemuritor

OMIZEV
Figura 2

in arborele din figura 2, liniile punctate marcheazd diferenfele ce
se divid, in timp ce liniile continue marcheazi diferenlele constitutive.

Reamintim cd zeul apare ca animal ;i corp, deoarece in teologia

platonicd, la care se raporteazdPorfrr, zeii sunt forle naturale inter-

mediare gi nu trebuie identificali cu Unul5,

5. TYadilia medievald preia aceastd idee din simple motive de fidelitate

fafd de exemplul traditional, aga cum toatd logica modernd preia, fdrd o
verificare ulterioard, pdrerea cd luceafdrul de seard gi cel de dimineald

sunt, ambii, planeta Venus.

, Drn?lf Pie
oE.
X/TVJ NSZIIAO al€
-Ja:
rollJLrnl_u_eN-____- Jolunhl JolunuoN JOIIJ NIAI
IL-------1- €
--------J I
.IVNOII,VUSN TVhIINV/IVNOII,VU TVI^IINV 'aA
yuuolluX
puotluroSl --12.----- ac
I
IL_____--__ I 9IE

TVhiINV ua
Inll
puot1-rl-lu--r-a--5-l-- g otn?tg luuolluX auI
Joltri-Jl-n--u-o--N--- -IVJ/]^IO TY
-----J
-rr'.------ -I1S
Jolunhl
UOIIdNI^I 'IVhIINV un
-----J oI^
-1,------

'iVWINV

'rulgt nBS ratsrd 'r.ru8gur ap rruc rurqesoap 9s alrurad err

au nu pcul 'g e.rn8g uI apa^ as lunt e6e 'aunrzr^Ipqns g?seace 'elecpd
urp 'gcep Jerqc - rruc nlduraxa ep €c 'a1nuotintau tA lruaureo; a1ou
-otfnt uy gUVOJIU1W STVI IINV gleuoproqns etcads ter'atDo7ttnluat)
rnqo.rl
t8 ataoXunu uI ITS.MINV Pp$Ip os Ps re 'nlduraxa ap

: olrsaccns rrfcuntsrp a16ru na lig8oqru3 aU 9s rnqoJl rB aloJoqJe '1n1uc
?lullap ag gs aroc re-s gcBO 'uaunds 9s '1ec ap uro ed 16 nu.rep 'uro ap
nozouunq acoJeoap'luarcgnsur
ad "rolgcgsrles cr3o1 drqc ug al6aqasoep II
al6apa,rop as oJoqJB lsace 'garuouec 'PtEp o 9cu3 'luq
€s BruJoJ uI

'BsJaAaoIA 16 'INO

le.rgdeau rcunte 'UOJIU1141 TVNOIIVU TVI IINV PcPp '19cuI €63
'utnpuatutlap nt Alsualxaoo aU qs suatu(ap Bc aceJ e rS e11e ap giurg o
rqasoap e n"rluad a?uarcrJns rS aresacau uirpuoc luns a1e{uaJaJrp oJst u!
teuoricp rnun aI€ alot ?uns mlaroqJe agiplleug'zec acuo u1 'ppfequtll
lnrolnle nc a.reuotier ap riglraudec gurudxa geep gcrpu 'g1euoriu.r nes
p?Brurue a gcep a8elaiul es aiutr; Isun rrrglJoduroc ezeq ad teurcol r$

'IIurnI u arelieouno ap ruaruJal u1 r.radocsap 1od as oc a?uaprcce luns

Jofrnry nus louofin[']nutuy'atXtzuag g e ';glepe-r1u1 'acrpadolc

-,c.rc iip1"t.rdb.rd a16ru glerreuor{crp Prnlcnr}s o-rlug 'aidara;rp urrd
'acnpo.rlur JgJod rnl aIaJoqJB 'arpadolcrcua ri reuorfcrp aJlul rricurlsrp

raun IB 1ac 'arlseou rolalrz IB oJapo^ ap lnlcund ulp 'Pc rn8rg

€I ,TNIUISV'r AUdS SUOSUV V'I SO

14 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

insd, chiar Ei cu prelul acesta, nu s-ar putea reintroduce zeul in

arbore. Singura solulie ar fi aceea de a pune de doua ori (cel pulin)

aceeagi dif'erenld sub doui genuri diferite (figura 4).
Porfir n-ar fi descurajat o asemenea decizie, dat fiind cd el spune

(18.20) ci aceeaqi diferen![,,se observb adesea in diferite specii, cum
ar fi patruped, la multe animale ce diferd ca specie"6.

Aristotel suslinea Ei el cd atunci cAnd doud sau mai multe genuri
sunt subordonate unui gen superior (aqa cum se intdmpli pentru om
Ei cal, intrucAt ambii sunt animale) nimic nu exclude ca ele sd aibd
aceleaqi diferenfe (Cat. tb L5 qi urm, ;Top.YI,164b 10)' inAnaliticele

secunde (II, 90b si urm.), Aristotel aratd cum anume este posibil si

se ajung[ la o definilie neambigud a numbrului 3. Dat fiind ci pentru
greci 1 nu era un num6r (ci obdrgia qi mdsura tuturor celorlalte

numere), 3 poate fi definit ca acel numdr impar care este primul in
ambele sensuri (Ei anume ci nu este nici suma, nici produsul altor

numere). Aceastd definilie ar fi cu totul valabild Ei reciproc echi-

valenl,6 cu expresia trei. Dar e interesant sd reconstituim in figura 5
procesul de subimpirlire prin care Aristotel ajunge la aceastd de-
fini!ie.

numefe

pare impare

sumd sau nici sum6, prirn neprirn

produs nici produs

al altor al altor numere

llumere ,/\

,/\

I'Inorr-sumtr non-Drodus ,Aprodusl
22
339

Figura 5

Acest tip de diviziune aratd cd proprietdlile luate ca non'sumd qi

non-produs (care sunt diferenle) nu ar fi exclusiv ale unei singure

6. Nu linem seama de faptul cd patruped ar trebui sd fie o proprietate si
nu o diferen!6, dat fiind cd in altd patte biped este dat ca exemplu de

proprietate.

?. Pentru o precizare mai limpede gi fdrd echivoc a aeestui lucru, vezi
Analiticele secunde (II, 13, 97a 16-25).

'allraJlp lrnuaS qns (ulind lac) Iro gnop ap Pr€d€ 9s lod louoLlpr
? e.rn8rJ uJ sns reur lnze^ ruE rep acrJrcadsau
Bc acgltads oiuaraJlp I5 Pc 'ptuns-uoa nss padry gc €loarqo i I
ealnd ;e-g
luns 'aiua.reglp luns rlap 'g a
l
1ep 'nldruaxa ap '1nun uI 'IAIlBuraliB IJoqJB .roun aralSeu ep ealnd ;e
pIqJII rS q1u urncard alu"aprcce alaun rS a1a1de1 'lnsouaqe 'epad r3 ;re q

urnc aiuelsqns gJ era8ns snlqlaog '(l 'IA) auorslolp aO'uI 'arznlcuoJ -
J
gls€at€ azolerncul gs "red aSo?nsl € rlelolpatu rJo?B?uaruoo lilnntr
u
g ntn&6
a
tlsou0qv mrad lli afiDT llllsouDqv i Wrad afial
n
erte51 oqry ar8ep oqry ilnc oplqrlT ernc opltlcl'l u

\,/ \,/ or8au umcnl aqp urucn-I a
P
aJnp tJruJn'I aprqcrl rJilJn'l
ll
'aluaplcce rS aiuelsqns aJlurp aaJlqosoap
I
purloqe r* 'a1rur;ap olnqaJ? ac allJnJcnl pdnp 'rfr"ra;Ip IJoqJE uI €lnJrlJB
tl
1od as ac riglar"rdo"rd urp 'aiuatattp l"t'tp lputnu rynlpcp a! ps aTatoqtn
nc ( tn pcPo1 lDut Dac ntin1os'(aluaptcce nes eiua.ra;tp op r"rgzrueS;o a
alIJaJIp ewrrzaf, e nrluad csalJas ac al€nlcalalur runticg 'ttire.rlsqe
luns aprcads 16 alunua8 'IoJlss) giuaragrp o snld ua8 11e un arluJ (
u
ar€urquoD 'ngs lnpugr e1 'a1sa rouadns pua8 rut 'giua-ra;rp 16 ua8 a.rlulp

aJeurqul o luns aprcads PJ Praplsuot as PcEp '11nu relq 'aqIJaJIp

unua8 qns BruopIB cnpo.rda; as ac aiuera;rp ap olJapznd o--r1u1 epoldxa
eluod a.ruc 'rnleroq.re e gcr8o1 ealelund TB ?lulJ InJaltBJBc sruro.rduroc

alsa 'uo allntu rBLu ap eledo"r aleod os giua"ra;rp rSueace gceg

'8*gnopuptue u3 giua.raJrp olso padlq

ap eaunriou r6n1o1 r* '11e1p1ac uI Inun alnuriuocou unua8 trde3 u1 luns
rolgrnqz IBruIuB tB lecsn op luunuy" i (q?VT'g'1) actdol ul 13 1a1o1sr'ry

ap srurp€ BJa (aleuopJoqns arJ nu ps erirpuoc nc) alIJaJIp unua8

gnop qns rro pnop ap eloda"r eleod as giua"re;rp t$eeace 9a 1n1deg
'aiuaragrp ep aqca"rad r6eaece g.rede ps aleod rJo a19c

ap snds ap nar8 a 'aiua"ragrp r6ealace gqle Ps gctpatdul al nu Jlruru
'aleuop.roqns r.rnua8 alaun purg alup 'gc snds glepo 'Baac€ aO 'r(alilullop
ug eatpde 1od reur aJaurnu alIB algc el luB^eIaJI alsa 'g rnlnrgurnu
BaJruuap al lr^ras ne aiua.ragrp allntu r€ru n€s Bun at glepo 'a1ur.tnc alle
ne) Irq€crpard ep 1a3 BI olsa al BJorFc alcorqns ollBlala3 a?€ol orBJap
-rsuot uJ rupnl gs luelrodurl a nu 'ttcads allurnue Iaun B alelrn8tqure
prp.I sarrur.]ap n;1uad Flrln llpo^op e-s giua"ra;lp Plrrunu€ o oc PlBpo Ic
'1g1e reop nN 'a?IJaJrp r.rnuo8 qns ea.rgde oleod a.reuotzr,rrp aiuara;tp
ep aqcarad rseaace IcaO 'lJnpou allnru Ieur qns ,rede rc 'rricunfstp

9I JNIUISVT SUdS gUOflUV V'I SO

16 DE LA ARBORE SPRE LABiRINT

fiind un gen Lucruri Lichide, care ar avea diferenlele Alb lNegru,
vom avea doud specii, a Laptelui qi a Cernelii; d6ndu-se in celdlalt
un gen Lucruri Albe, cu ajutorul diferenlei LichidlSolid ar apbrea
doui specii, a Laptelui qi a Perlei (figura 6).

E adevbrat cd in acest fragment Boethius vorbeEte doar de accidente,
dar in De diuisione (XII, 37) el aplicd acelagi principiu la orice diviziune

de gen (,,generis unius fit multiplex divisio").

AcelaEi lucru este spus Ei de Ab6lard in Editio super Porphyrium
(150, 12), unde aminteqte cd,,Pluraliter ideo dicit genera, quia animal

dividitur per rationale animal et irrationale; et rationale per mortale

et immortale dividitur; et mortale per rationale et irrationale dividitur"
(Ilgura -/.1o ".

muiltor nrational

,A\

/\ nerationa /\ nera lional
Irationa ritor
Figura 7

intr-un arbore compus numai din diferenle, acestea pot fi reorga-
nizate continuu, dupd descrierea prin care este privit un anumit

subiect, gi astfel arborele devine o structuri sensibild la contexte, nu
un diclionar absolut.

Pe de altd parte, Aristotel (interesat si defineascd nu doar substan-

!ele, ci Ei accidentele), atunci c6nd afirmd (Analiticele securude I,3,

83a 15) cd definiliile trebuie sd se mulfumeasci cu un numdr de
determindri care sb fie finit, atdt in serie ascendentd, cdt Ei descen-

dent6, nu pare sd sugereze deloc ci numdrul gi func{ia lor ar fi deja

stabilite de o structurd categoriald precedentd. tntr-adevir, in diversele

lui cercetdri asupra fenomenelor naturale, de la eclipsd pAnd Ia definilia
rumegdtoarelor, el db dovadd de multd flexibilitate atunci cAnd alc[-

tuieEte subdiviziuni si sugereazh arbori in care genuri, specii gi diferenle

igi schimbd rolul in funclie de problema pe care inlelege sd o rezolve.
In Aneliticele secunde (II, 3, 90a 15) se spune ci eclipsa este lipsa

Iuminii solare cauzatd de interpunerea Pdmdntului. Pentru ca ea s5

poatd fi definiti astfel, trebuie sd presupunem o diviziune de la gen

Ia specie precum cea din figura 8.

9. Iar in Editio super Porphyrium (L57,15) se repetd din nou cd o anumitd

diferenld poate fi predicatd despre mai mult de o singurd specie: ,,Falsum
est quod omnis differentia sequens ponit superiores, quia ubi sunt permixtae
differentiae, fallit".

ulp 'gogdlsId rnlnurproqns 'uoTucILNIvc lolllurBJ 'sINVc rnlnuaS
auriJ€dB aurgc un pa olialrqels os 'nlduaxa ap 'apun'oJ1s?ou alalrz urp
rrrnleu "ro1aiurr16 alrrruouox€l urp Iac alsa Iopou ?saoy .unpuaru(ap A
rnun BJnlBu acrldxa ps FJFJ aiua.ra;rp rS rrcads 'rlnua-8 apnlJur aJ€c tu
Iac also Jo?BrrJrsslo nrcrJrpe nldurrs un 'Jol aatnctltsa1c n"rluad reop
a13a,t.ras alrurJ rJpuruJa?op ap Jpunu un nc IS pxg arqJerar nc aJoqJE P
un pugc ad 'pcsnautJap al ps o3o1aiu1 InJosolrJ 'alaJcuoc auououaJ
gz€aproq€ pugc rcun?B 'pc mp1de; gzearolep os alelrlrqrxag Flseocv u
'oloruo8z rnlnua8 e arcads 'zec eolrop Ie uI J€r
'ara.8ur1s rnlnua8 B onads o In?aunl 'zec lnurr.rd uI opal as unc e6y P
'91 e;n8r; uJ eo a?BJB gs rnqaJl J€ ?uacerqns aIaJoqJB rcunlv €
ea.ra8urls ap snpord +owo3z" r3 .ru erirugap gc€p e ((rJou 'a
u! tnlncoJ
req a

6 atn?tg -9
B
uaEurts ap undu alJu lounl al

t n

I a

rJou ur rnlnooJ u eraEurls 'o
-u
ua8urls
n
un BllnzoJ rcrs oO 'rrou uJ rnlnloJ e a"ra8urls :6 e;n8g uI aroqr€
'rnlnlaunl Inz€c plncslp as (g q66 ?rugap ols"ac €?socv ?I
ec -€

'g '111 apuncas apilflpuv uI uJ
AI
Z Bralsare rasdrl a.relos rrurruni ea.ruzn;rp IB
pugundo 'aarurouollse auauoual alIJaJIp aJBJaprsuor uJ €r aJBc aJoqJB u[
un BI nes (pueJq op nBS gierl ep sa.rer\r"rd 'uraunds ps .aJBJ aJlul)
au
are,l,r"rd ap r"rndrl ololrJaJrp oJeJoprsuoc uI er oJBa aJoqJ€ un BI runcE
'41
aJEo turpug8 aN e aJBIos rrurunl esdrl arcads also rJ nrcnl rnJpc JBO
Ba
g otn8tg
lIB
ueuouoJ 1l? psdrJce 'n

t t

I I

a^rloru olJ? utp lnlruugulFd nraunfuelur ElIlolEp

orelos nururny usdrl
JNIUTSV't SUdS SUOgUV VT SO

Dli LA ARBORI] SPRE I,AIJIRI\T

produse de stingere a focului produse de alte cauze

I I

tI altundeva

in nori I

I alt fenomen

tI

tunet

Figura 10

OrdiNUI CARNIVORE, diN SUbCIASA PLACENTARE, diN CIASA MAMI-
FERE. insd aceasti clasificare nu ne spune (Ei nu intenlioneaz6 sd
ne spuni) nici care sunt proprietS{ile cAinelui, nici cum sd recunoaqtem
un caine sau sd ne referim la caini. De fapt, orice nod al clasificdrii
este, ca sd spunem aEa, un indicator care trimite la un alt capitol al
zoologiei, unde se specifici proprietSlile Mamiferelor, Placentarelor,

Carnivorelor, Fisipedelor g.a.m.d.
De aceea, o clasificare de diclionar nu serveqte pentru a defini un

termen, ci numai pentru a permite folosirea lui in mod corect din

punct de vedere logic. Dat fiind c5, sd presupunem, specia imaginarb

a Prisidelor ar fi clasificatd ca aparlindnd genului Prosidelor, iar

Prosidele ar fi specie a genului Proceidelor, nu e necesar s5 Etim ce

proprietd{i are un proceid sau un prosid ca s5 putem face deduclii
(foarte adevirate) de tipul dacd. acesta este u,n prisid, atunci este cu
siguran{d un prosid,, deci nu este posibil ca ceua sd fie un prisid qi sd,

nu fie un proceid.
Dar nu pe aceste baze putem inlelege expresii in care apar termeni

ca prisid. sau proceid: una este sd gtii ca e logic incorect s5 spui c6
un prisid nu e un proceid, qi alta este sd qtii ce anume este un proceid
qi dacd are vreo semnificalie sb spui cd termenii au un semnificat;
acest semnificat clasificarea nu ni-l oferd.

Gil (1981: L027) sugereazd c6 genurile qi speciile pot fi folosite ca
parametri extensionali (clase) ; in schimb, numai diferenlele fixeaz|

regimul intensional. Aceasta echivaleazd cu a spune cd semnificatul
unui fenomen depinde de diferenfe, qi nu de genuri Ei specii. or, ceea

ce face dificil de inregimentat diferenlele intr-un arbore porfirian
este c5 diferenlele sunt accidente, iar accidentele sunt infinite sau
mdcar nedefinite ca numir.

Diferenlele sunt calitdli (gi nu e o intamplare faptul cd, dacd
genurile qi speciile, care reprezintd substanle, sunt exprimate de

'(IL (pl?ltassa p alua aO) ,,sluluoq erluoJoJJlp ap
.rnlruod sedrq lncrs !un?coJJa urnns .rad ,rnluecgtu8rs €snEc lncls '.rnluntlo
snqrl€rluassa xa aenb 'saleluaprcce s€IluaJeJJIp red .rnlueagru8is apun '1uns PJE
eelou8r sal€Iluossa a€ItuoraJJlp aesdr ruerle snqllrqrsuas tulua snqar uI"'0I
'('1'u) 8002 'r6e1 'ruorr1od NBS
'nuee1un141 ua8ng ap '{uorpe4 *
'piuasa ?i pul( atdsag'ournby,p euro; u€l

'gsrura.rd pls€at€ ap apurdep rarSoleue B arJool €s € urp aFBd aJeru) €aa
leurnbe e1 P|nusrqo alsa laznBc I€ uIIIas alsa InlsaJo Pc eaapl
Int
'oral6eounc ?od as oJ€?
9ze
ala?uaprJce €I ap puluJod 'crloruras sosoJd un-rlulrd aleriuasa aiuara;rp BJi

Joun BiuozaJd uracnpul IouNgls'PaJnlouueugrln(cJsool uanlecaIIuJI'pquJrnla€JuSIPU l'la€uarop?d€u^alsJ i 1e
€ raiurrJ aIB aIEIcIJJadns pTai
a16ru 'auuas a15ru 'eSe ruaunds PS Bc '1uns r) 'a;e1e eo aletiuasa
alaiua.rogrp luns nu act;tcads aiuoea;rp ec rual3eounc al aJ€c ed alec gc
i urrl€ nu ala luns alunue ac 16 erec .rep i aleriuasa aiuaraslp Plslxg
'gseorua8ur apaoJ arinlos o - ntua8 ap r;rdqcs r-olalrnuitqo oJlulp eun ur"rd IUAr
- alSococspu euro;, 'pseo1€pu€cs ap lgle alznlcuoc o ecgrlsnl € n.rluad
Psl
'?uoprcca ec eiua;agip alsa gleriuelsqns BruroJ a16aur3ap nc

or €aac : rJnJolrr{ca €I col pp nu EuroJ Inl eerrpugS gsul '(]uaplcce IIit
un nc 1€crJrluapr alsa adicuoc ualnd l-aruc ad leriuelsrins reru 1ar
InJcnl pc pullJ 1ep 'e6e aunds aleod as pcep 'cr8o1oluo uoJourlxo 1I€ ) aJ{
oleriuelsqns roruJoJ epundse.roc gcgrcads eiue"ragrp pc aunds as *nlluassa
Ja alua aO es e u1 'ournby,p BuroJ alsa (Iacrqo ap ec 'giuapn"rd g11nru J€J
no srnc ?Bp E-l .rep; r.rn6rlo3o FrFJ erualqo,rd salaiul B aJBc IaC
's.\er8 reru llntu garSololuo aricrperluoc o (arnlg^zop nes) apuncse FJE

uoJourrxo lsacs JeC 'Tntiuasa luap'Icco Puu€asu! ptc(tcads piuatalq utp
'uoJorurxo un 'purqrozr cIJolaJ 'a1sa pcrgrcads giua"ragrp ap eeunriotrl un
'(886I org rs T96T aurle8
'lo l
/ay pleriuesa €Jnleu r$ Bznec acrldxa r-ps a16a.rop BlaJgc ealelat"rdord
ap ericun; uJ rJ€luaualdruoc rJoqJB gzealsnfear r$ crun aJoqJB un I€I

IIJE

ula
PSI

-IIr

qcsernJlsuoc ps giunua t' ldpl ug' 1a gt ruapal' to1aTntutun apitpd at ds ag

rur?rr pugc '1acr3o1o13 raiuaprna ezeqad FOIpB) arlce.rd arapa^ ap lcund
ulp TA lep '1rurg rgrod rnl IB aJoqJa un Inrlsuoc 1n1nd !I l€-u Ia pc
ezalodr lugsueAe gs riezuolne uraluns'cr1a.roa1 aJapal ap leund urg
'asailnuruS

as alaiuara;rp '8e.r. r€ru llnru ourlap 1a 'alutagtlre a?corqo nES aJ€U IJ

Je urnc 'uro ap olIJaJIp rrcads erdsap a16aq"ro,r' pugc psuJ '(togttnut nes

Tnuotio.t rJ J€ urnc) alduraxa eurind ad gzeazrtt IalolsIJV i nu arec rS
aleriuasa luns oiuora;rp aJBc aunds aleod aurc piurnr"rd plsBaJB ur JEp

'a1er{uasaau alaiua,ra;rp €l JolrJaJaJ rJnJcnl alsace eunds lo}o}srJv pc
lBrq^ape g '(qz70l * eztr\I '11111 atrc(n|ahy\ r.to .ttd € JnJsounr a nu
rol

ln.rprunu ;rei 'rolaiuelsqns IB IoJ also nu or€J aroqJ€ un-JJurp umord alai
-uaraJro '1a^,rr1calpe ap aleur"rdxo luns alaiua.raJrp 'aunruoc aArluBJSqns

6I JNiUlnv'l gl{ds .{tioftuv vT IIo

20 DE LAARBORE SPRE LABININT

de origine stoic6, in ultim[ analiz6.: efectele sunt semne indicatiue).
Ideea e reluati, de exemplu, in Summa theologica (I.29.2 ad 3 sau

I.77.1ad 7) : o diferenld cum ar fi ralional nu este adevirata diferenli
specifici ce constituie forma substanliald. Ratio inleleasi capotentia
animqe apare in exterior uerbo et facto, prin acliuni exterioare, com-
portamente psihologice qi fizice (iar acliunile sunt accidente, nu sub-
stanle l). Noi spunem ci oamenii sunt ralionali deoarece igi manifesti
puterea ralionald fie prin acte cunoscdtoare, fie printr-un discurs
interior (activitate de gAndire), fie printr-un discurs exterior, adicd
prin limbaj (S.Th. L78.8 co). Intr-un text decisiv din Contra Gentiles
(111.46), Toma spune c5 fiinla umand nu qtie ce este ea (quid esf ), dar

cunoaEte c[ ea este astfel (quod esf) intrucAt se percepe ca infip-

tuitoare de activitSli ralionale. Noi cunoaEtem ce anume sunt puterile
noastre spirituale d.oar ex ipsorum actuum qualitate . Astfel cd ralional

este un accident, Ei aqa sunt Ei toate diferenlele in care arborele

porfirian se destrami.
Toma nu trage din aceasti descoperire toate concluziile pe care ar

fi putut sd le tragi in privinla unei posibile naturi a arborelui sub-

stanlelor: nu-Ei poate ingidui (poate psihologic vorbind) sd pun6 in
crizi arborele ca instrument logic pentru oblinerea definiliilor (lucru
pe care l-ar fi putut face fdrd riscuri), deoarece intregul Ev Mediu e
dominat de convingerea (chiar daci inconEtienti) cd arborele ar mima

structura reall, iar aceastd binuiald neoplatonic[ ii afecteazd chiar

qi pe cei mai riguroEi aristotelici.
Dar e evident c6, dacS-i urmdrim logica intern6, arborele genurilor

gi speciilor, oricum ar fi el construit, explodeazd intr-un vdrtej infinit
de accidente, intr-o relea neierarhizabilb, formatb din qualia. Diclio-

narul se destramd neaphrat, prin for!5 intern6, intr-o galaxie potenlial
dezordonatd Ei nelimitatb de elemente de cunoaqtere a lumii. Devine
deci o enciclopedie, iar aceasta pentru cd, de fapt, era o enciclopedie

care se ignora - altfel spus, un artificiu nbscocit ca sd mascheze

inevitabilitatea enciclopediei.

I.2.2. Utopia diclionarului in semantica modernd

O intoarcere la modelul diclionarului avem in lingvistica din a doua
jumdtate a secolului XX, cAnd apar primele incercdri de a postula sau

de a recunoaEte - pentru a defini conlinuturile exprimate de termeni

dintr-o limbd naturald - un sistem finit de figuri care ar avea aceleaEi
caracteristici ca qi un sistem fonologic (bazat pe un numir limitat de

foneme Ei pe opoziliile lor sistematice). S-a postulat astfel o semanticd'
pe trd,sd.turl (atomi semantici sau primitiue) care inlelege sd stabileascd
niEte condilii necesare gi suficiente pentru definirea semnificatului,

'('1'u) a^rlrodser rrfplrn8rqure ealelltqtsod 'lnin

ruo^€ nu gugruor uI 'au€oloc loun ez€q purunuap lEJnltalrqr€ ualurol PCSEi
ap Is or€ (Jn€l) olo? uBrIBlI Inuoural DC1J1"
n€s crrloruoa8 d.roc- 'ro1 lnsuas *
'(r66r) ap ]
rAeal
IIorI 16 (Z 'f86I) otg IzaA 'grua1 plseace ed ege.rSorlqrq gldrue apeo; ruaur
N€S
o BI alrralrur.rl nc rS aruelqo.rd olsore nc grnlp8el uI'(Zl,6I) zlBy nes Bnop

q9961f ropog'rS zley tn1 e1L-iectselc alecgd urp e1ue.r"apl elelduraxa IzaA'II ezaqi
arp0c
Bs 'nldulaxo ap (alrruJod au nN 'ola nt PrnlgSal uI Plnssrp os el eur.\;

rJnJcnl allnru ura8alaiug gs Be IBc BI 16 ro BI JoIIAIJd Irrrls PS arnqaJl letiu
ec Eaac upluaza;dal Ps allluJad au nu lapotu ?sate 'olecgd UIO
-orirr
'(pur^o }IUUi

rcun?B caqJaq gxep) l1c1ld1/11 )lXuDutas JalcDJpc 6 a'taufiuoc : (prrrrpul JOIrrr

rselacu EI gJaJaJ es pc"p aIBJP^ep€ ap IaJ BI g ?od nu raqraq un arya Jsrq,
p$acD rA atno o aqa n$narla) ptiua4stsuoczt i (rrurnl earalSeount ap Ic €IUtU
'"reuoricrp ap apurdop nu Pugl anpo.rd alro Pc 1n1de;) JUalu'rs ralrnroc a nl
nJtnl
: (rInDS€ru odar glsrxa nu) ntJo?clpnJluoc JaJcDrPc I 11n1ecrpa.rd autiuoc UJ 9
rnlnlrarqns erirugap ooaJeoap 'cr1r1eue aJapal ap lcund utp ?€JP^apE alsa -qns
J€ AJ
qn)sou ]uns nrpspurn) cryllnup rpaapD i.(rar8o1odo1 e pln8g o e1
alrurrl aJ€c r[ruoluo rnlnualuJal 0llrnsuas apnlcxe Fur^oq o aJSo JnEl aIaJo
un gc 1n1deg; aqnlrn?tqutn i (Tncsnut rnsputrD) piunpunpa; I (leuroue 'louol
crlueruas alsa p1autal JDSpIaJD un pugc ad 'sues nt lelop e qncsou luns alrJa:
z'rJDsT/uJD) Ftcllunuas DllpuuouD t6 suas nJ DaJDpp i(lnruruodrq elsa -d9Ju
Jpsp)lilJp aJBc ap giey puruo"radrq alsa ulpqec) atutuotadttl 6 atutuodtq JBP'
i lpdq rnl Inruruo?ue alsa rasptturp) alDpun4uoc t6 alnyunyuauayduoc saITlL
'aluiluolun: (csaqasoap as alo rJnlgsPrl alle rorgc EzBq ed rpqels eleod
as ac durrl u3 'lBSBut.l€ 16 gder alluJ nes 'gdet 16 oIBo orlul aunluoc PCIPE
rJnlgspJl glsrxa) allqasoap 6 atnupuaso i(puturual Purlo o also oI€o SJNJ
BlSAI
o) pzn4Drpd 6 atutuouls : (zL6T zIeN rttzrgl I€Iu eundord BA runc
e6e; ouralqord rola.reolP{llJn BaJ€AIozaJ elnurad .re .reuoricrp dll ap -qns

a.reluaze"rdal o pJ ruapal'uer.talsutlafq lnlapour luqJaplsuocal PoBO .UIOJ
'rrlnlopour alade"r I-Ps lgeap ?ncPJ nE-u 'pueualsrulafq ea.raundord pug.t
-ou8r euneap?olu1 adeo.rdu 'acrlrleue ragosolll 1e ag 'trctlsl,r.3ull Inrpet DlrJa
u1 ag asndord 'a11e1a1ac e1€ol pcep J€Iqc 'gler.reuorfetp ereluaza.rde.t piua;
n€s
ep puJapour a.raundord ern8urs ?soJ B. nu AaISuIafg tnt B BeC '(anr ]

li"-r',gNatrdriAraztoo'dlsoo,spNlrttrrupc.utuaroq'pdut'oJNcrlar1A'lnno"rooya1,rn'r[p1eJr unn'.oJrlcd'sa, r'"cc, ul"o.adTl y'#a#lo*yon;q'ci4aqtqqt?a'gputr?uqa"Tfu))u'l.aIro,ly1uayBca.gtz1

-ordsrop E aJuo?pzundsa.roc alaldacuoc ruPzrIBuE gs eaundo.rd pugc rcunl€
(g?6I) ,relsu1at11 ap pledrcrluB osasnJ eridacuoc Bauauras€ O 'oIBIrEu
-oliclp ,,roJgur" U JB aluarcuns 16 a.resaceu rJn?PsPJ? alsacY 'aunuIIu 9s
ar€?s uI aIJ ES Jasocau a nu J€p 'TVIAIINV grnlgsqrl o PqI€ Ps olnqorl

etac'ptctstd a$ FS Ec 'suas lsace uI 'rrurnl nralSeounc earapnlcxa uud

IZ JNIUISV'I SUdS SUOAUV Vl SO

22 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

respingem expresii precum armdsarul behd.ia cu disperare ca un
trdntor (indrepti{itd numai ca utilizare metaforicd, de altfel excesiv

de indrizneafd) sau am md,ncat un biftec de albind,, dat fiind cd

dispozitivul defini{ional nu-mi explicd ce fel de sunet scot caii prin

natura lor ;i nici care sunt, dintre fdpturile clasificate, cele considerate
bune de mdncat.

Mai mult: chiar daci s-ar putea utiliza un sistem de felul acesta,

bazat pe presupuse primitiue, qi dacd OVIN sau CABALIN ar fi
primitive, ele ar servi s5 defineascd doar o porliune foarte restrinsd

de termeni privind o parte a regnului animal. CAte trdsdturi primitive
ar fi necesare pentru a defini toli termenii unui lexic oarecare ? $i
oare cum s-ar defini o trdsdturi ,,primitivd" ?

S-a spus ci primitivele sunt idei inndscute de tip platonic, dar nici

Platon nu a reuqit si stabileascd in mod satisfdcdtor care sunt Ei cAte
cAte idee
ar fi la numlr ideile universale inn[scute (ori existi o

pentru fiecare gen natural, cum ar fr cabalinitatea, gi atunci lista e

deschisd, ori existi puline idei cu mult mai abstracte, cum ar fi Unul,
cei Mulli, Binele, conceptele matematice, care nu sunt suficiente ca

sd distingi semnificalia termenilor lexicali).

S-a spus cd primitivele sunt elemente ale unui ansamblu de aga
naturd incdt, in virtutea relatiei sistematice dintre termenii sii, el

nu poate fi decAt finit: insi acesta ar fi un arbore al lui Porfir

simplificat sau, altfel spus, un arbore din genuri Ei specii bun doar
pentru clasificare.

E dificil de stabilit primitivitatea distingind intre proprietili analitice
gi proprietd\i sintetice, distinclie criticati sever de Quine (1953),
aceasta si pentru faptul cd noliunea de analitic e cu totul circulard

(dacd o proprietate conlinuti in definilia unui termen este analiticd,

ea nu poate fi criteriu pentru a stabili adecvarea unei de{inilii de

dic!ionar).

Este exclus qi ca diferenla sd fie pusd printre propriet[li necesare

qi contingenfe, pentru ci dacd ar fi necesar ca o pisicd sd fie mamifer

qi contingent sI miaune, atunci ,,necesar" n-ar insemna altceva decdt

,,analitic".
S-a propus ca o cerin!6 obligatorie pentru un pachet de primitive
sd fie caracterul finit (primitivele ar trebui sd fie in permanenti in
numdr limitat, dat fiind c6 ar fi antieconomic si avem atAtea primitive

cAte leme de definit), dar tocmai recensimdntul acestui numhr finit

de atomi semantici s-a dovedit pdnd acum problematic.

S-a sugerat ca primitivele sd fre concepte simple, dar e greu de

definit un concept simplu (pare mai simplu qi mai nemijlocit conceptul

d.e goarece decdt cel de mamifer qi e mai simplu sd defrneEti substantive,

cum ar fi emfiteozd, decAt verbe, cum ar fi a face).
S-a sugerat ca ele sd depindi de experienla noastrd despre lume,

cu alte cuvinte, si fre (dupd cum sugera Russell 1905) ,,cuvinte-obiect"

'rarpadolJrcua alB alac ad clJolsr uroFJncJBdoJ ol *lJa

ps rS rnlnJBuolicrp alrunllsaqa alJ€doap UTPSPI PS alnqarl IcrB Psul 'otu
'llrunl aa.ral6eounc rS earlsr,rFurl
'aAt1
aiurl$ounc a.r1u3 rrfcurlslp (FzII€u€ ap astae.rd r.rndocs nc rS nr"rozr,ro-rd
poru uI tgcop) acnpor?ur 1od as nu Fcllueruas BaJeluaza.rdal ug 9c 16 Pldi
ptctpado1ctcua BunBaplolul also gcrlsrrr8url uiualadruoc Brargc prrulod apn

ea.ra8uy'uoc - aqstn4tuSot JoIrJIluBIuas BraJ€ uJ sal€ IBur - llnlu rEIu 1o1 lIUU

yuefglacuS E-s lnta.rl rnFlocas ealulpurnt arlpc 'rcr1r.rc olsare ap Pied aArlJ
'aue8.ro op Inln+ueldsuu.rl e UJ E
o^I1I
nus a113un1erd actlnade.rel reiualsrsur e.rdnse eoJal€qzap EIeJB IunJ
e6e 'lrugap JoIJalIn ag gs aJac unlu D urnca.rd a"ra8alaiul PIBsJoArun lgral
ap ldatuoc un Pc puIU lBp 'ntlrurt.rd PuruBasuJ nu IesJaAIun puBJ
Bolrop I€ ul rBr 'sJaAIun urp al.rgldurglu1 16 alalcalqo aleol rugap ealnd reJIu
JE-s rapr Jolsace InrpaluJalur ur"rd 9c Ir.zaJJ ap a nu a?Bol ap I91uJ J€p
'rJnui D 1 a76ou as n'tuttop D ln)up?a e 'lqnsapap lntdnsoap U JE runc AJDS
1gnidune""rr1nSaprsa1lce8e1'?a?iiupaqrl.nresdraxnaluonllwInnluJa€lrerIcEspJzaeAaI.uranSangs ps
'nllsou as ltqtsod op Il
olsa Ec 'rpug8 'Pcll

B ep nrlsou rnpour ur osrlcsul luns aral:1i;Ti:r#ili1";Tu;iriri,!,r,, EJ€II
'(99
p)zon"uas op rB giuela.rd.relut ap InlnlJalr"rc p,u"r1od 'acrlotutes rIJgrlJE ac?1li

e11u uud nBS clxol r6elacu urp luouJal rfle ur.rd 3qe1ard,re1ur luriuelod JBop
olsa uaruJal aDrJo crxol un-Jlug 'e1e1t1ua; u1 '116auauro raiurg IrJrugap JgJ0

lnrnf ug rarucol tzg1se JoI aJB aJ€J rlJpuolc e rS InInlroAB eural ad IA .I
eSe
aJal€qzop e8earlug arapol uI ruole PsEp IIqIuIJap rolra?ln arJ IBru nu
BC al
gs a;ud nu NVIAtrn retglrr rtru gsul'altqo1atdnlul rolralln tJ rcu nu o
'Inu
ap rriglrsacou al€ rS ia,rtlturr.rd a1le ap '.ro1 BaJIurJap n.rluad 'gputdap
ps arnqarl nu alalrlrurrtd) niuapuadaput elaiur.rac rB sndo.rd nu-g a Els
aapl
'ecrpedolcrcua a+uaruale arirugep a?gr
IJIU
u! snporlur U ruol gJ plBI 13 '1a7o14srtc ap rupuptnf TncpJ D nu arpc
lrJolpspcou llnpe uro un olsa releqrlac un'nlduraxa ap; rfgprrrle8qqo e11e rS .

up8ngpe ps rnqaJ? JV a uecsrouer; ;g8n1gc vn rolPqlpt lururnu FS l3^ AAI]II

-rapeau a;ed ec ap Icunte ;IUO;,YSYCSN JTOCV NIT1CSVI I NVIAIO PSUJ
rJnlpsgJl rD?DqlIaJ ap lnldacuot ulugap Ps 3c aluolcllns
U JB urnc lderp p"raprsuoc as gcep tep '(ro1a1ur,rnc JoJnlnl BaJrullap UJ€
a,uluur"rd
'e1sa;
e1 gcsuafnls ps InqaJl J€ olalrlrurrtds tttpncapo e\urrct sndord e-g
a?BJa
auer8eluad a16ru acnporde.r
uud
re 1ade1 raJpJ IB a.radgcul o-r?ul lncsoJc gdoc un n;1uad lcalqo-lug^nc PJ P
un rI JB .rep ';auoriolp ap luglnc un JolIJolIqJoA Ba?B?rJoleru n.rluad
elsa pun"tSoyuad gc lncsounJa.r B aJBc lnrur"rd lsoJ e IIassnU FsuI AISAJ
-ap.raauluorrnicnrpc"apria'laurrelnlgareJouller.rIdnJlJoalnJ[Iep nc alrugap U lod arec ,,reuoriJrp
unp
urgig,rul II letgruuras Jorgc IB

JNIUISV'I SUdS SUOgUV V'I SC

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

t.3. Enciclopediiler2

Cu totul alta a fost, in decursul veacurilor, funclia enciclopediilor.
Termenul ,,enciclopedie" vine de la enkylelios paideia, care, in tradilia

greacd, insemna o educalie completd13. insd termenul ,,enciclopedie" iqi

face aparilia in secolul al XVI-lea, mai intAi in alt[ formd la Fleming

Joachim Stergk, Lucubrationes uel potius q.bsolutissima k ulelopaideia

(1529), gi apoi in The Bohe named The Gouernour (1531) a lui Sir

Thomas Elyot, care in capitolul XIII, despre unele motive ale deciderii
educaliei printre gentilomii englezi, citeazd enciclopedia ca totalitate
a qtiinlei, altfel spus, ,,the world of science" sau ,,the circle of doctrine".
Aceeaqi totalitate a gtiinfei ca educalie completd ii este recomandatd
de Gargantua fiului siu in cartea II, cap. 8 din Gargantua qi Pantagruel

de Rabelais (1532):

...fiule, te-aq sfitui sd folosegti anii tinerefii tale cu silinfa invd!6turii,
intdrindu-fi fdrS incetare puterile minfii gi ale sufletului. Te gdseEti la
Paris, avAnd drept dascdl al t6u pe Epistemon, care prin cuvAntul lui

povSluitor qi prin pilde vrednice de laudd va gti sd te indrumeze. Spun

deci, gi aga doresc, sd-fi insugeqti fdrd greqeald limba elind mai intdi, aqa

cum cere Quintilian; apoi latina gi ebraica Sfintelor Scripturi, chiar araba
qi caldeiana; sd te deprinzi a scrie in greceqte ludnd pildd de la Platon qi

latineqte urmdnd pe Cicero. Sd nu rdmdnd nicio cronicd pe care sd n-o gtii

pe de rost gi sd cercetezi cu de-amdnuntul toate cele scrise in cosmografia
invdlalilor care s-au indeletnicit cu gtiinta aceasta.
i.t ceea ce priveqte geometria, aritmetica qi muzica, m-am strdduit sd te
fac a le prelui de mic copil, pe cAnd aveai cinci sau gase ani. invald tot ce

12.Pentru toatd partea istoricd, Foucault (1966), Collison (1966), Binkley
(ed.) (1977) (in special studiul lui Fowler), Beonio-Brocchieri Fumagalli

(1981), Cherchi (1990), Schaer (ed,) (1996), Salsano (1997), Pombo (2006)

(qi toate contributiile acestei autoare pe internet).

IS.Enhyhlios nu inseamnd numai, cum se obiEnuieqte acum sd se traducd,

educalie circularS, in sensul de armonios completd, ci si ,,in cerc". in

Etica Nicomahicd qi in De coelo, Aristotel folosegte acest adjectiv ca sd

spund,,uzual", ,,obisnuit", in sensul de,,recurent". Insd dupd unii adjectivul
se referd la forma cerului: a invdla sd cdnli anumite imnuri era o parte

esenliald a educafiei unui copil, aqa incdt enkyhlios ar insemna ,,forma
copil trebuia s-o fi primit". $i intr-adevdr, in acest
de educalie pe care un Vitruvius (De architectura YI) ca ,,doctrinarum

sens il interpreteazd
omnium disciplina" gi Quintilian in Instituito oratoria (I, 10)

'al€larJos uI llrlqro^uoc PlEJolBp AtiEuuoJut ap oJalsa.Ic Enulluoc o B3 LU'
erpadolcrcua erdsep stut1dtcstg ag u1 q1et;?ns eaopl (1,66I) 1sa6 u1 /3'91 1si
EU
s,6r0opiuoe1.1rgnl r'pLOuZ€-x71a7l,v'dadp't.9ru6'[oI'tJ''ou'upr-e.rnq1,LL''\rapI-nng,etL?uIDr'gdlud'Dru'dgrlOu#eO;tuoo'nnglpuuoorr86re.rttqro\3Ica'up'soI'r1E.1rIao'dpqdS€1U{1L'7I 41.

oriealoc o Bc Elurza.rd as nu psul 'arSoloqrsd e1 JolalBrurue BaJarpnls In

eoraluaonlspIan'a;luaraulosolusuo1rJruvlsriernndel11Baprcau'drg1od6aggcccerrg83oiuI1lep"BardnI o8ollcpsrcanupacurl'oatuuJBlBoaIIsJgauelguJdBesrtpuJaendlieoeulcnorecuu'n5ac1 PS

ocrlu€ torpadolcrcuo Inlopou 16 snrurld 'I'8'I ul

'6991 '1aseg 'uotualsyda tuntnunJotd uonb utnJDJCPs 'tuDl 'E
lunrzu'rl*Ics'tp slqro nas aDlpadoTcKcug'e>iI'I ap JIIu{S 1ne4 e1 tode
fo
aI"'s|..IroBet.drtBre1Il.1rtoA.1cas,pt.ngroerrpcur.nrralr4Td'rreie.r1r1nggrc'csyntcrualrtlu1dodnxlataclIrsnJ?aaIJQlJIrrlrpaauJQoalpJrupanaIcpdIoen'pldcucrasceuel3ueoru'asanlr1cIr$cuaIesrIuserPg'I(nc8gsua9ra"IlZSrarnr9'paqd8apadu'9l'?olnIlIgccuocrclln'opupJaaae)
III
,,rarpadolcrcug rnln{nd € aurlcugps €lBJP^apB slqcsap B-rur" :pugunds
tat iaelue4Inlnrpug? Brnllno gpnul solsBIIrnBqI'02 'dec'11Bauuc uI ,{a

'rrluoruBlseI InlqcaA'9c1e.rqa ac
a1
Bqrrrl uI 'rode i.rol1o1sody e1t'rosr.rcg 16 luaruelsoJ InoN 'e16aca'r8 uJ 'I91uI
reur a1Se1r3 'r.rn1dr.rcg rolalulJs Inqnp ap rzun.rlpd e1 9s 'rz ed r'rnseac BI

B^algc 'ElnBC 'tuo uI a16ern16g19s ar€c rlunl e gurldep ufurrl6 r16e6nsu1 IIl
ri-ps 'erruoleue glueoqc as a16eur1a ul ac Boac pugfg'lug 'rnlndn'r1 o1e
IS
rf.rgd .ro1a1r.re;rp eetol6eounc ulrd 1 rlSrleqec od rS rlSrpnrulel ad rnfe'rdsrp Eq
e grgy 'rur1e1 rS rqe.re 'tca;t8 .roparpeur elf.rqc rlAecugpe gs pft't8 ?llnru nC ES

'lncsounc u
In
-eu gugrupr rf-nu gs tlurlu €t 1a3 e6e u3 '11.rqs9.r rS rzpzenu urp loyrpf
e1e adurncs olarlard a1eo1 i,roleunue8 IncuVpB ul asuncse alelelour o1€ol BI
tII.
i rnlnlugrugd ollrog oleol : Inqnpzp^ t€qgrls ec al.rpsgd a1uo1 ia'rnppd utp
rrcedoc 16 rnuod riol ,e1a3n1 e1eo1 rr13 9s i rrltad 16 alunq;ar rlsounc e1 nu la
ps €JoJqc Jo^zr unrcru ,ng,r unrclu 'oJ€IU OICtu gUguIPJ nU ps 'a1uFu€-aJBnI
nc oleol od rzelac.rac ol ps IJop 6e 'rr.rg al€ luns arec alunJcnl erdsap 193 p1

'solafug rol Incugpe u! olru rA rl6ac9ur1p1 al rur Ps e8n'r roa al arec al
ad ,cse16qo rnlnlda.rp a1e rln8a.r alos€olunrJ FTEJBuIp ed 1116 9s e1-elSaFg II
Jl
'ecrur€pBz 16 a.reo1lso1o;eu
D7
rJnrcnl luns i sn11n1 rn1 e ou3o741 s.ry rB ec 'a1a1s ug csallc aJBc rt8o1o'r1se -od-_
ed a1.red o €l r-gs€rl 'Ialruouorls€ a1rEe1 tl*ounc Fs qcreocul tS gcug 1116 nu
l6t
EI

J

JNrurgv'I suds f,uoauv v'I so

26 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

a unei gtiinle la care sd participe impreuni cu allii, ci ca o propunere

nou6. Iar in acest sens, nici in spaliul latin De rerum natura a lui
Lucreliu nu va avea ambilii de culegere enciclopedicd de date, ci de

expunere sistematici de adeviruri,,stiinfifice".

Cele care au fost v6,zute ca exemplu de enciclopedism grec sunt

mai degrabd manifestdri ale unor curiozitili sau uimiri fald de linuturi
qi popoare ieEite din comun, iar in acest sens a fost identificatd o

vAni enciclopedici in Odiseea. Interese enciclopedice sunt cu siguranld

prezente la Herodot atunci cdnd descrie lucrurile demne de mirare

ale Egiptului gi ale altor popoare barbare. Probabil ci dateaz[ de la
inceputul perioadei elenistice - chiar dacd e de datd incertd gi se
atribuie in mod apocrif lui Callistene, contemporan al lui Alexandru -

acel Roman al lui Alexandru care, povestind aventurile condotierului

macedonean, se prezintd de fapt ca un manual de cdldtorie prin locuri
miraculoase pline de fdpturi extraordinare.

Perioada alexandrini maturd e cea care produce multe opere de

paradoxografie, dedicate expunerii unor fapte gi lucruri miraculoase,

precum tratatul dedicat de Straton din Lampsakos animalelor neobiq-

nuite, Mirabilia de Callimachos sau cele ale lui Antigonos din Caristos,

Ei se atribuie mediilor elenistice din secolul al III-lea i.Hr. acel De
mirabilibus auscultationibus atribuit la inceput lui Aristotel, care nu

este altceva decdt o culegere sau un caiet de insemndri cu fapte

surprinzS.toare din domeniile botanic, mineralogic, zoologic, hidrografic

gi mitologic. in fine, vom putea vorbi de enciclopedii specializate

pentru unele tratdri geografice mai tdrzii, precum acel De situ orbis

al lui Pomponius Mela (secolul I d.Hr.), De natura animalium allui
Aelianus (secolele II-III) sau Vielile filosofilor de Diogenes Laertios
(secolele II-[I).

tnsi este o deosebire intre insemndrile de fapte curioase Ei divagalii
erudite Atticqe de
(aqa cum vor fi in secolul al Il-lea d.Hr, Nocles

Aulus Gellius sau enciclopediile specializate cum este cea a lui Mela)
gi o enciclopedie in sensul global qi organic al termenului, care se
doregte a fi catalogul complet al Etiinlei existente.

Lumea elenisticd atribuia funclia pe care romanii qi cei din Evul

Mediu o vor atribui enciclopediei nu unui volum care vorbeqte despre

toate lucrurile, ci unei culegeri din toate volumele existente, anume

biblioteca, gi unei coleclii din toate lucrurile posibile, adicd muzeul.

De exemplu, muzeul Ei biblioteca realizate la Alexandria de cltre
Ptolemeu I (in legdtur[ cu care se vorbeqte, in funclie de epoci, despre

500.000 sau 700.000 de volume) erau nucleul unei adevirate uni-
versitdli, centru de coleclionare, de cercetare qi de transmitere a

gtiin!ei.

Atitudinea enciclopedic[ se dezvolti mai degrabd in mediul roman,
unde se aduni toati Etiin!a greac6., la fel ca intr-o operalie de luare

-ffiF

DuplJtdUdrodJog.lyeJlurp BaJrqasoap J€o 'u€rJUJod aJoqJB Inun B al€ulq AJ€
tug
rrunrzrlrpqns IB lac '1uer16uoc urind reur n€s lFIu tetu 'Bun€aploluJ
alsa lapou InJpJ I€ - aJoqJB un ad Bun€oplolul aurftrds as PS PJnBc BE

,vzrueato as e n.rluad ,arpadolcrcua o 'aJEorJa?1n aIrpadolslcua ardsap -IUI
ard
eunds JoA as ac oIaJ nc g.rn1g8a1 u3 rS lnurial olnqaJl lcadse lsacv
orl
yy ntn8tg
,U
asuorlerd unppd rcuoxe
erlard ault
rS tJnqrel ulp lJtlsaurop
e.rd
tS
aue ariard oluteur lrbu eurnEe; ollocal lJoqJB lloqJ€ olcesul reu pde tugurpd In,\

e1e1eEa,l olururu? r1lu1ndod asi

erEolorise (BI
etEolotututlc
ot6olouecyn,r op
etSoloursoc
IIie
ahtn-I
sorl
'11 e,rn8r.; ulp a1uacsoJoqre
Ini
rrJnlrnJls 1r,ru1od '- lercgrl.re BI IBJn?Bu e1 ap '1e,rrrap e1 leur8r'ro e1
ap arr{JeJar ap IaJ un pulatualuI - aarlseld a}JE €l rB grnlcalrqre 'arFo1 S!qJ
alez
-BJourur e1 rode pcBaJJ gs ec 'ar8eru r3 gutctpaur 'e1e.rn1eu aadocuur.re; CUB
'1r.rgurpg.r8'g.rn11ncrr5e 'pctueloq'er8o1ooz ep 'gueurn orSolorzg rA arSolod
-oJlue ap rode 'age.r8ou1a tS ar;e;rSourap 'ar;e-r8oa8 op pdnco as rode aldr
nu
rJnJae e1 ap a16au"rod erado 'e1ep1ea"r uI '9c apal as 'suatul olatlpul aQ
eriuale nc plJasqo as r PcBp '9su1 'g"rn1cnrls op PllsdII 'a1ep ap g1ezru
'sols
-e&rczap aJelnlunce pldiurs o a.red snlurld rn1 e"rado'a"repe.'r eun"rd e1 -stq,
'alelslJc rB a.rlard 'g.rn1crd 'a1e1eur 'aleunuu rA alela8al tesE

urp aseJqxa rJncBaI 'alela8arr 'olaosur 'ugsgd 'acrle.tce olerurue '1ecsn apa
ap al€turue 'alututlotu 16 a.reurp.roe"rlxa ri"rpd 'llurnl a1e rrnlnuri ro1a1
-lJnlaJ'1e.raua8 uI InlnsJal.Iun rS rnln.rao oleclpap '1rie11nsuoc lJolne ap IJNS(

00S lS al€lrc alde; ap 000'02 ea"rra ''"t11'p I Inlocas) ugrlgg Iac snIuIId lnln
tnI e s'4r;nloN DlrolslH urp ri"rgc ap /8 alao Iou €l gugd 'qurtqcs u1
'sunl€ nV 'Jolraz ErJo?sI 'tueutoJ ri rca;8 tuoureo JolrJBlrl a1e nlerSorq -nJl

'grn1e"ra1r1'a1re'gcuolat'1da.rp'grn11ncr.r8e'age;8oa8'ortuouo.llse es r
'agosolg'gcrleuraleur'garleruu.r8'ar.ro1st ap ednco as aJBc 16 oluaru8e.r; BI A

raop s€urgJ ne-au aJBc urp '('"H'I I Inlocas) oJJBA lrLI e salollnbryuo OJEJ
utnlDuDutnu p ulnJnulalp unJaH' alsa nlduraxo ruud u1 'lldac
Piue
utaropra utntal arec ad nqdnc otcao./C IoloJ€ InlnluourrJled e arsasod u5 o Pl
rJnl
LZ rNiuigv'I suds suoguv v'I tro luns

EP IJ

INI E

aJaur

28 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

gi arborele enciclopedic (care este insd, in chip fie vizibil, fie ascuns,
un indice de materii) este ci arborele lui Porfir pretinde cd foloseqte
termenii disjuncliilor sale ca primitive, ce nu mai sunt definibile

ulterior, dar sunt, insd, indispensabile pentru a defini altceva, pe cAnd

in indicele enciclopedic fiecare nod trimite la noliuni care-l definesc

qi care vor fi expuse pe parcursul trat[rii complete. Iar in sensul

acesta chiar gi clasificdri cum sunt cele din qtiin{ele naturii au sau

pot si capete din nou funcfia unui indice.

Aceasti deosebire este fundamentalS pentru inlelegerea istoriei
enciclopediilor gi a indicilor lor. Multd vreme enciclopedistul a folosit

indicele ca pe un instrument de lucru care, in fond, nu trebuia sd-l

intereseze pe cititor, acestuia fiindu-i, dimpotrivd, de folos informaliile

enciclopedice - altfel spus, enciclopedistul avea grij6 unde anume s6,

pun[ crocodilul, dar in principiu considera cd pe cititorul s6u l-ar

interesa doar proprietilile empirice, nu locul acestuia intr-o clasificare.
Aceastd perspectivd este insd schimbati treptat, odatd cu numeroase
enciclopedii moderne,^ al cdror prim scop era tocmai un model de
organizare a gtiinlei. Insd mult timp ,,planul" unei enciclopedii nu a
constituit un obiect de refleclie sau de comentariu metaenciclopedic.
Pentru cititor, enciclopedia se prezenta mai degrabd ca o ,,harti" a
diverselor teritorii cu granilele neregulate qi adesea neprecizate. AEa

incAt aveai impresia c[ umblai prin ea ca printr-un labirint ce-!i
permitea s-o iei mereu in alte direclii, fdr6 a te simli obligat s6

respecli un traiect de la general la particular.
Al doilea aspect prin care Plinius traseazi un model pentru enciclo-

pediile care-i vor urma este cd el nu vorbeEte despre lucruri cunoscute
din experien!5, ci ajunse pAnd la el din tradilie gi nu existd la el nici
cel mai mic efort de a separa informaliile credibile de cele legend.are
(el acordd acelagi spaliu crocodilului Ei vasiliscului). Acest lucru e
foarte important pentru a defini enciclopedia ca model teoretic : enciclo-
pedia nu doregte sd tnregistreze ceea ce existd realmente, ci ceea ce

considerd lumea in chip tradilional cd. ar exista - qi, prin urmare, tot

ceea ce o persoand instruitd ar trebui sd. gtie, nu doar spre a cunoagte
Iumea, ci gi pentru a tn{elege ceea ce se spune despre lume.

Aceasti caracteristici este deja evidenti in enciclopediile elenistice
(de exemplu, foarte multe paragrafe din De mirabilibus a lui pseudo-
-Aristotel folosesc un uerbum dicend.i, de tipul ,,[ei] spun cd", ,,povestesc
c5", ,,se spune ci") qi va rdmAne constant in enciclopediile medievale

;i in cele renascentiste qi baroce. Foucault amintegte cd Buffon se

mira de faptul cd la un naturalist din secolul al XVI-lea precum

Aldrovandi exista ,,un amestec indescifrabil de descrieri exacte, citate
reproduse, fabulalii fdrd criticd, de observalii ce se-nvdrteau fdrd
discriminare descriind anatomia, emblemele, habitatul, valorile mitologice

JolrJnldrJrs € alcaJoc rrJploJdJalur €uralqoJd Bound rs-aJBc'ur1sn8ny a

€l ap llurod arnqarl '.ro1 e.rnleu a8alaiul B nrluad 'r.rndocs a1le D'

rS eur8uo glle o nB alulalpaur aprpedolJrcua 'sntutld nc Allereduro3 d:.

olB^alpow olrrpodolclcug'z'8'I u-
ES
'ullratr l 1nro1r[9.r,r
nes uollody ardsap 16 tgc 'cr.rn;1ns InprJB a.rdsap 111e 'snds a-s oc al
7o7 gunds au gs nrdrcur.rd u1 gle8rlqo o gu€Jodrueluoc arpodolctcua o tS
CS
rerqc '- atpVdolc,Ccug,T \E uoaeg slcu€Jd o.r1u3 'ulaunds 9s 'g1uerra1a.r
'(gcsEounJ -o
pur^op ps adacul oJBc - rJrqasoap lalsaJ€ uridacxa nc
E
ps rnqaJl JB gqecnpa eueos.Iad ac Baac urp lzglse alred ace; cr8o1o1uo
a1
JalDsJBc nc arlqasoap P?suate rB 9c n"rluad Ieurnu rep; cgriurrlS elrpalop 1o

olac ap a.repua8al ellunriou glredsap 9s eiurls gp 16-ac gtt?Irc eriuale ac
-o
nldurs rB rnd a+sa D41n ta IpuBAoJplY InI u 'ro11e,ratparu aIE 'snrur14 a
rn1 appadololcua ap - Iu€?c4.11 etpadolcrcua n€s Ptluellrg eac a IunJ AJ
- gueroduraluoc orpedolclcua o a8urlsrp oD eaaJ '.tg,tape-.r1ul 'aJlsEou Ie
alalrz u-gugd snrurl4 e1 ap etpadolDlcuo op aapl aJlJo RzeazrJalc€Jec €a a1
-0
'uapa.L IBIu ruol rS 1nzg.t urs ulnc pdnp 'pugc ad 'ee1-1nX IB Inlnloces E
aualstda raun gctdrl puIU et giurpual Plseac€ apal llnetnog.repeSy PS
I1-
'rolieod eritperl eS
E
ep 'rrrunl p!equr11 ap 'Iuaur€o orlPc ep rS g.rnleu ep Tvsaaod €-s oc lol
.JI
'1ag1ncso tS 1nzpn lsoJ € ac 1o1 raiur116 € PluroJ r6eeece rS eun ug l€unpe arac
€1
aS "'llllc op Irnrcnl gcrpe'apua?a1 luns eolsac€ al€ol 'IFs rruerodtueluoc ap
as'
16 rpue,ro"rply nrlued '1du3 oq ',,gpuo8e1 rc 'e.rer"rcsap luns nu Bals€ a1€o;,
'rJarJcs op FJnqEq€r€q Flseac€ Fl€ol uI rsg8 eleod os Fl€rn1€u €IJolsI ulp JE
aunrirod oc eldeg Jolsace rornlnl ezeq ad riecapnl" : PzEoluoruoc uoJJng
r€I 'osraltp lrgzIIIln 'guicrperu uI rr9zrllln 'a.recugru el IrPzlllln 'rn1e1s PS

rS e.rcelntuts 'ouuros 'ac1lo1sr e1de3 'acrpleJoq ouruas 'r.rnoloul 'aur81ue alI
'opouoru 'rr8epe 'unloqruts rS eruelqura 'e3r18o.rerq 'a.ralsrtu rS r1.ro8a1e I-
,r.rn8o1ode ,le.rcEsuoc elso al €Jorpc rez 'ar8ololur 'r.r16uour 'r,nfurse.rd 16 lIS
IAI
acoureJ 'r.rrurnuep 'a1a11de 'unc€al'IuIAFJlo ale outuos r$ unpour 'ad.reS ep
olBznBc rug.r 15 auBoru ,a.re.rn1dec op rJnpou 'arledurrs 'erledrlue 'alurouorzg NE

'{pueJr{ 'uncol 'r.rgcsrru 'se13 'elflnruuS tS lroc 'luaure.radural 'r.rnrecrqo IN
rS grnleu ,eruroleue ,a.raFcsap rS gru,roJ '(aiueraJrp 'rr8o1oun1e rS eturuours CS€
'ad,rnd rnlnluglnc al€ tJnsuos alallroJrp 'alutAnc gll€ nc) colrqca : a.reol
-grurn alrcuqnJ pug^E Ez€olnrap as ,,1eleua8 u1 ed,reS e.rdsaq" ln;er8e.led pu
gr urapol 'utnuocotp 7a unluadtas p'tJolslH urlllcal rA ruacnp ou gcep
AII
'@g :'t4'pBJl'8'II'996I) lln€cnod \of gzealuauroc'1de3 ag
al
',,or8eru u! nBS pulclpatu u3 ep 1od as I ao alrJgzrll?n 'leunuu Inun al€ 'su

rNrurgvT guds suosuv v'I so

30 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Ei lua in considerare nu numai semnele produse de om ca sd semnifice

intenlionat Ei fenomenele naturale ce pot fi interpretate ca semne

(De Doctrina Christiano II.1.1), dar Ei, datoriti faptului ci Scriptura

nu vorbeqte doar in uerbis, ci Ei ln factis (II.t0.15), lucruri qi fapte ale
istoriei sacre care au fost trimise in chip supranatural pentru a fi

citite ca semne16. El didea sfatul de a separa chestiunea dacd. un semn

trebuia inleles in sens propriu sau ca metafori Ei spunea cd trebuie sd
adulmecim sensul frgurat ori de cAte ori Scriptura, chiar dacd vorbeEte

despre lucruri care au sens in mod literal, pare sd contrazicd adevlrurile

de credinld sau bunele deprinderi, sau se pierde in superfluitates qi
joc expresii literalmente sdrace (nume proprii,
pune in tehnici, descrieri pline de inflorituri, exceplii numere Ei
termeni
de la fire,
pietre, veqminte sau ceremonii, obiecte sau intAmpliri nerelevante

din punct de vedere spiritual).

Pentru a interpreta sensul metaforic al acestor fapte se cerea
recurgerea la o cunoagtere a lumii. in De Doctrina Christiana (II, 57),

Augustin insistd indelung asupra faptului cd necunoaEterea lucrurilor

face ca loculiunile figurate sd pard obscure. Ca sd inlelegem de ce

Scriptura ne porunceqte sd fim vicleni ca Earpele, trebuie stiut c5, in
Iumea real5., Earpele iqi oferd agresorului tot trupul ca s6-qi apere

capul. $i doar atunci cdnd afldm cd Earpele, strecurd.ndu-se forlat
printre perelii strAmli ai gdurii lui, iqi pirdseEte solzii cei vechi gi
capiti puteri noi inlelegem zisele Apostolului atunci cAnd ne explici

felul cum trebuie sb ne dezbricdm de omul cel vechi qi si ne imbrdcdm
cu cel nou trecAnd prin u1a cea ingustd..

Aqa stau lucrurile cu pietrele qi cu ierburile. $tiind c5 tdciunele
strdluceqte in intuneric qi lumineazd multe pdrli neclare ale Scripturilor
gi qtiind c[ isopul are darul de a elibera pldmdnul de guturai, se

explicd motivul pentru care s-a spus: ,,Stropi-m5-vei cu isop qi voi fi
lecuit". Ca si inlelegem cum au putut Moise, Ilie Ei Iisus sd ajuneze
cdte 40 de zile, trebuie sd ne amintim cd decurgerea zilei Ei a anului
are loc pe baza numE.rului patru, ziua dupi impdr{irea orelor ce

alcdtuiesc dimineaja, amiaza, seara Ei noaptea, iar anul dupd cele
patru anotimpuri. In acelaqi fel avem nevoie qi de o bund. cunoaqtere

muzicald: dacd gisim pomenit psalterionul cu zece coarde, trebuie sd

gtim cd instrumentul real n-are nevoie de atAtea coarde gi si inlelegem

ci aici este o referire la decalog.

Pentru a rispunde la aceste cerinle de interpretare scripturali, e

fundamental faptul ci apar qi se rdspdndesc enciclopediile medievale,

ce se deosebesc de cele romane deoarece, cu toate ci sunt interesate

16.Aceste chestiuni vor fi mai bine elaborate, in volumul de fa!I, in studiul
,,De la metaford la analogia entis".

'gl6I 'ou€lrw 'lqdlapv'oaolo1s1l 11 uI '.uoqu€Z oosocuerd ap '11 'pEr,L'11

rlocsy ,p ocrec tr]lDqracv EI ,BoI-IIX IB Inloras urp rpadolJrcua 16 llrellseq l
ala?rrnlal BI 'Bal-IIA I3 Inlocas urp 'e11,rag urp JopISI rn1 ap8o1otutlg
e1 ap 'ipuntu saut7ptu? alasJa^Ip rS ec 'ele,Lalpa.'' rrJ'pldel rS oJ€qJeI a
'elsrxa rcn myn7oyo?z?d'Inlopour pdng a
'rrrerlsaq 'ttidacxa aurfnd nc ti
'IrurqcJolc Iiol ap glerndsap asel o-s I
ee ad araieJ as gs rnInFJ Inqnp ec arnpp8uS 9s PJFJ 'g1eny-rtds eIA ap
lBuJglB puglupr gs arnqaJl aJ€c Insolcurpalc alurzaJdal as Ps 9z€au a
-oriualur as '1oF Incnlnq puPsPI .rolnd acnp al 1a .rer 'rn1 alace ug FguS J
as alaqeoq 'e1a alsad a13a1p,rg1 es r$ alaqeoq sot ad Pcunr" 'r.rn8nrls a
e1 e8unle rS ar,r-ap-efr,l ad lnrcr.re g"rgiec as lune as-npugunds '9plld
9
ap 'neg 'JolrasueJ ea.redrqcnrluJ slseac€ olsa IoJ ac uI aIBJB as ps
Bc ra.radr,r alaluau€Foduroa rS eur"ro; nrJcsap as 'apal as urnc gdnq I

16 solsr.rg rriPula Ps BA ac €ruglu ep edpcs Icap Ia 1od urnc:eclroslg l
snsrl nllsou ad 16 ,rieJord ed aurnue 'r1en1r.rrds rriuugd
Inuuoo a
srcn ne-r6 erlSace rS 'eureru tS Ipret eprcn 16g eradrrr' arec uI 1e; rSelace
uI rcpc :e1e.radr,r nc raslr€J ad r-npug.reduoJ uBoI lncgJ € aurq .repeSy u
a
'oprclr+€u 16 eprcr,red .repe6e luns ale.redr.l J
'(
:purtunl el sol €lsac€ InIaJ uI rS ratueru elecalugd Prolap und 'cse.rc pu93
'co1 ad eJ€olu elsece rS a

rnlnlncs€u e1u alelrua8 e1eue8.ro gzealor 'eiugurps llilq8uJ e €ls€oce pugc rel rS
IS
'roloruoJ e.rn8 u1 pzealncela 'e1orue; gradocu Inlncs€ur pugc rcunle gc eSy n1
'ce ap aqcaln ap los un J€op tc 'ecalugd ed ur8e,r oJ€ nu EIaIuod 'ltpocoJc a
Ps
ap psul alsa €peoc 'gcseaueruo FurroJ nE clrnq BI gugd : alatual ep dtqc U
U
€lauaJ.rer 'leqtgq ep drqc oJB InIncsEru pa p.radra. a"rdsep snds e lnSolotztg
al
:,(g.radl^" Inlocrlr€ 'nldruexe ap 'Eapa^ as V 'PIBJoru nES
pcuo8ale arele.rdralur o g8nupe II €InJPoaIJ rlrarrcsap JBp 'olerulu€ €J
allraJlp a.rdsap apieruro;ur (nrpuDxalv 1nI InuDuoA nBS snuIIoS rnl I€ A
.to1stt1,C1o4 utnca.rd; rtlluB rJoJ.n€ IiI€ ulp rS snrurl4 €l ap Plnurnrdu3 gredo AJ
pcru plseacv 'Bal-IIA IB Inlocas aJIPO BrqB rede - Inlxol llnru IEIII
aJlu! 'arec - guIlBI uI ra alrJocnpeJl Fcep Jslr{c
1,ao1llscusoauig8raoJqauarglu'ea1lao1ro1as 'ruruoug Jolng Inun u gcea.rS
aleun.rd u1 gsnduroc

Biuqrulsrnll 5un1ygrmadl opJoBo'sInJfalol1uoBts,(CloryJdllr€ leln?Ilur ',,1Bzt1elotu" .rerlsaq lnrut.rd alsa

ap 'olsa dr1 lsace ap arpodolcr'c(Pue6IBu.IrIIJId Td

'sttn\au utnJal aO') .(auorlBcgru8rs urnJoJ ruoplunJ€a ectlsr{ur ap IrrEIla
pas" rolunJcnl EJnleu a.rdsap .reop a1i;aqrol nu 1a 9c rn1n1de3 erdnse
'o1a11u eap1e oJlurp
nellsdrusauxra"AunsnJJBnoeptru\IrgspnuPeSqBe3g'a'recapIs-XaI PIBryrIynlaostaa1saiuu3g a( ps utnc alesaJolul

eliglda.rpuJ aJeru reru t$ nD luns 'eatunl a?so orunuB runc acrldxa 9s

J,NTUTSV'I SUdS gUOgUV V'I SC

32 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

(secolul al XIII-lea). Toli vor porni de la Plinius gi fiecare de la pre-
decesori, oferind prin urmare un repertoriu de informalii destul de

repetitiv.

AEa cum se intAmpld cu Plinius, se pare cd qi enciclopediile medievale

au criterii de clasificare destul de vagi (de ce oare Isidor vorbeqte
despre crocodil pundndu-l al[turi de peEti? Numai pentru cd trdieqte
in apd?), constituind astfel Ei ele o simpli acumulare de informalii

dezlAnate. Totuqi, singurul exemplu de acumulare aproape intAmpld-

toare este Physiologus, luAnd in considerare cd animalele pe care

acesta le enumerd (leu, qopArli de uscat, pelican, liliac, acvili, pasdre
fenix, pup[zi, viperS, furnicd, sirene, arici, vulpe, panterd, baleni etc.)
par alese la intdmplare. Evident ci acest bestiar se interesa doar de
animalele cirora tradilia le atribuise deja proprietdli care si permiti
o interpretare alegoricd sau moral6. Insd dacd se examineazd mai

atent indicii multor enciclopedii medievale, se vede ci aspectul de

acumulare intAmpldtoare e doar aparent (cf. Binkley 1997 Ei in special
Meier 1997).

Isidor are in vedere cele Eapte arte liberale, gramatica, retorica,

dialectica, muzica, aritmetica, geometria, astronomia, qi apoi medicina,

legile, cdrlile Ei serviciile ecleziastice, Iimbile, neamul omenesc Ei
armatele, vocabulele, omul, animalele, lumea, edificiile, pietrele Ei

metalele, agricultura, rdzboaiele, jocurile, teatrul, coribiile, construcliile,

hainele, casa Ei muncile domestice - qi ne intrebdm ce fel de ordine

s-ar subinlelege din aceastd listi, unde, spre exemplu, partea despre
animale se imparte in Fiare silbatice, Animale mici, $erpi, Viermi,
Pegti Ei Mici Animale inaripate. Dar incl de pe timpurile lui Isidor
educalia primard se articula in Tlivium gi Quadrivium, iar Isidor iqi
dedicd intr-adevir primele cdrli acestor subiecte, incadr6nd in ele qi

medicina. Capitolele care urmeazd, dedicate legilor qi indatoririlor
religioase, sunt prezente datoritd faptului cd el scria Ei pentru invdlafi,
jurisconsul[i qi cilugdri. Imediat dupi aceea apare o altd ordine: de

la cartea VII se incepe cu Dumnezeu, ingerii gi sfinlii, trecdndu-se
apoi la oameni, animale, iar de la cartea XII se trece la privirea
urrrp"" lumii qi a pdrlilor ei, la vdnturi, ape, munli. in fine, odati cu
cartea XIV se ajunge la lucrurile neinsuflelite, dar artificiale, adici

Ia feluritele meqte;uguri. Chiar daci juxtapune sincretic douI criterii,
Isidor nu ingrimSdeqte la intdmplare, iar in a doua parte respectd o

ordine de rang descrescitor, de la Dumnezeu pAnd la uneltele casnice.

$i De rerum naturis a lui Rabanus Maurus pare inspirati dintr-o
ordine intAmplstoare, insd, de fapt, alituri diferite ordini tradilionale:
incepe potrivit rangului fdpturilor, drept pentru care se porneEte de

la Dumnezeu ca si se treaci la oameni, la animale gi la lucrurile

neinsuflelite, pentru ca apoi si se ajungi la lucrurile artificiale, cum
sunt cl[dirile, apoi se vorbeqte despre feluritele arte, probabil in

.IIdoJ uJ

nrluad rrpodolcrcua rollnu e Prur€rcuPlpoPqJ€arJnlulcJn(orllsJoesollgrS16lpPuc9Iu3BSEraolnodlulleqtcu urr
Iue-au nBS 'ecrErlad
rs olBrlgd AII.
ap
arluJ lndacuocau ap IJnllBS ISFE ru€ 'nacll EI op rlouttulp Iaun elB aJo :AI
rolaluaJrp olaruer8ord PlIBIoel ound Iu€ PcBp 'alrBd P1IB ap ad 'Idoc Inun o-J
earecnpa nJluad leftl8ou op lrqrsodul aluauala et acluntuoc Ps lro^au €ra ,AJ
a8alaiug
Inrolpig^ul oc sooc 1ol Baulluoc Io Fsul '.Pzeoplq8 os PcISol ac Pdnp 'rusls€r o9
ealnd "re-u
gcgriurr6 aleltleluatu o nc lzpls€ eopa^ r€-l auIC 'JI.,

e,rdsap aluaurpu Elalgc 'ursrcspJ erdsop trferu.ro;ur ',roluergi efer.t a.rdsap PCT

eiurl$ounc allJoJlp '{(lncarl ulp tuoureo Jollreru e1e e1ar1.rod ap PurJoJ qnsl nc
€aJ
a1"re 16 PrnlBrolrl €^ac '{(Ipleqlr€c el r€zac snIInI BI op rcap as-npugcaldl as-
ap
rnlnluarurs.rosrU €rrolsl ri pueuror orJolsr purind eauriuoc e.rec 'tuaunds
'rir
gs 'XX lnlnlocos re 0g, tlue ulp greluatuela gleoc$ ap rerllxne lenueru
un rugllnsuoc gs sunle ap IJ rs psul'rn1n eleod au elseace €aulpro c- JOI

os-npug8unfe 'apedap teur e6e rS 'altJnJaa rS lnluaureurJlJ 'sululn- 16€
t6:
'ppqrsuas €atunl'IruolBaJC) IBJoIuExa soJnSrJ nl"rellJc un Pdnp ple.ndsur I
rop
alpJnlDu uryncadg'Bcrls€lojs Bruruns roun BaJszIueSJo Blap oJE 'aIoJId€: 'ltu
op g88'6 uJ alrirpdtug 'ra a1e ri.rgc ap 08 alac nJ 'sIBAnEag ap ?uaJuI-\! ard
ouj
lrrl e snfplu runyncadg'€ol-IIIX I€ Inlocas uI :gzeaura.tn8 a1 a.re : 'al l
€aurpro p?uaprna rBIu pcBJ ps pull altrpadolcrcuo '1u1da.r1 pour uI
IS;
'(f66I sralr5 IS 066I sraqlnrrBC 'rlc; rnunl eaur8erur uI ola ne!.re 16
II aJec ad 1nco1 alutu auri e e1 to1 BaJBJoIuaru sI BaAJas roIrJnJJn-
e aurpJo p?rtunuB o ipc'tuoutauut aticunJ 16 ea^e rrpadolcrcua rau:. 'eu

ealezrues.ro acaJeoap 'aiurlAounc ap arrpprug"r8ul o JBop ruopal rou apur. 'el
olooe ourpJo o gdsacJad gs nurnqaJl llelarparu rrJoll1rc 'e1e11e or1u1
I€]
'aluaprJJE ep

ardsap rode rA aiuelsqns erdsap rglu! reur alAeqro,r ocareoap 'pct1a: I€rL
-olsrJe aur8uo ap gcuosolg eurpJo o guriuaur €s glnec snetuolol{lJeg P?I
'apIqcTI 'unsgru rS riglne.r8 'al.rnsorrur 'a1e1euns 'apolnc 'ap"rniruts
ap
luns Iunc 'aluaprcce olrJnloJ 'aurg u3 'ri aleulue ri r"rnqrar 'o.r1eti
('c]
'runr8a.r rS riunur'ade 'ugsgd'.rae a.rdsap alrJoundxe paccns as pc ple:
'aJBurJn urJd 'al€rJa?Eru olrJnlearc a;dsap t6 e.reoua;ur alrrnJtnl ardsap AJE

lrqrol arnqall 'rnlndurrl e rA rrurnl BaJaceJ e.rdsep ?B?BJI op l€ulluJal OJEi
e ac gdnp 'rnlnuro e eec erdsap rB plqrzrrrul Balunl a.rdsep lrqol B ai
gdnp '1a gcrldxa 'ec nrluad '1e n"rluad 16 1a31se €Ja nu pc ?uaplla Jep -PId

'gtezrq aJed ec rurpJo raun lrlrJ?od lgdec BI ap BI o rS ac.reo1u1 as rode TIie
'(plntautnxa aurpJo) rariea.r3 ole alrz asuS elac gdnp ag '(ruatueo a.r1pr alS
ue.3u3 BI op) Suer gdnp eg 'plxrur aurpro o-;1uud adecug sncrlSuy
e1i
snarrroloqlrag'tuntat snqtXo7aydotd agngs p u5 'ea1-11ry 1e InIoJos uI al€r
'srlrndurgc e1 pugd auglpcn( e1
ap
ap 'aluaurnJlsur alrJaJlp BI 16 urnra"rd 'uo1nc e1 rS prnlcrd e1 'nr1ea1 e1
-ard
ri r"rncol e1 'ar.rp1r1ru ap ouralqoJd e1 'rnlndugJ BaJelrllnc u1 'unspur
rS riglnar8 e1 'aseoria.rd orlard BI 'lqtull €l <rJosolg BI acaJl as olre

BI ap J€r 'guer8urlorec gurleled eleoaA e1 alupa.rd nuJa aJBc u! EaurpJo

co JNIUISV'I SUdS SUOSUV V'I SC

34 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

pAnd la animale, la formarea trupului omenesc Ei la istoria omului).
Speculum doctrinale se ocupd de lumea umand Ei cuprinde literele
(filosofia, gramatica, logica, retorica, poetica), morala, mecanica gi
tehnicile ei; qi, pe cAnd Speculum rnorale reprezintd un soi de paran-
tez\ ctt caracter etic (intre altele, este apocrifd), Speculum historiale
se ocupd de istoria uman6, adici de istoria mdntuirii, si are o structur[

cronologicS.

Ordinea capdti o funclie preponderenti intre secolele al XIII-lea

gi al XIV-lea, odati cu Arborele^ qtiinlei a lui Raimundus Lullus -

adevdrati imagine a unei Mari Inldnluiri a Fiinlei cu ajutorul unei

reprezentiri a inlSnluirii cunogtinlelor -, din care l[stdresc Arbor

elementalis (obiecte ale lumii sublunare compuse din cele patru ele-
mente, foc, aer, ap6 Ei pdmAnt, cu pietre, copaci, animale), Arbor
uegetalis, Arbor sensualis, Arbor imaginalis (imaginile mentale care
sunt Ei similitudini ale lucrurilor reprezentate in alli arbori), Arbor
humanalis (memorie, intelect, voin!6, feluritele gtiinle si arte) gi apoi
Arbor moralis (virtuli si vicii), Arbor imperialis (guvernare), Arbor
apostolicalis (biserica), Arbor celestialis (astrologie si astronomie),
Arbor angelicalis (angelologie), Arbor qeuiternitalis (lumea de dincolo),
Arbor maternalis (mariologie), Arbor christianalis (hristologie),
Arbor diuinalis (ranguri divine), Arbor exemplificalls (conlinuturile
gtiinlei), Arbor quaestionalls (patru mii de intrebdri privitoare la
diferite arte).

1.3.3. intre Renagtere gi secolul al XVII-lea,
cdtre Labirintle

Unii dintre arborii lui Lullus (de exemplu, Arbor elementalis) ar mai
putea fi inlelegi ca reprezentdri ale lumii gi ale pdrlilor ei, in sensul
luiArbor Porphyriano. InsS allii ne duc mai degrabd cu gAndul nu la
o clasificare a realitdlii, ci a cunoEtinfelor privitoare la realitate. in
acest sens pare si funclioneze lullismul umanist si renascentist, unde
structuri mai mult sau mai pulin arborescente tind sd organizeze pe
,,capitole" cunoaqterea universalS. Nu ne afldm in fala unei clasificiri
de substanle Ei de accidente, ci a indicelui unei enciclopedii posibile

qi a incercbrii de a propune o ordonare a cunoEtinlelor - ordonare

atAt de important5 pentru enciclopedist, incdt deseori propunerea lui

19.Pentru proiectele enciclopedice de la Renagtere incolo, vezi diferitele
contribulii ale lui Tbga (1983,1"984,1995,2000,2004), Vasoli (1978) gi

Pombo et al. (eds.) (2006). Pentru Teatre ale Lumii, c/. Rossi (1960, 1988)
qi Yates (1966).

lBJnBrJoJd lac alsa rI '^rlcaJa lazrleal. plepolclu lsoJ €-u geep JBrqJ '1apou (8

lnosounc r€ru Iac €raJpo 'arpadolcrcue o tA gcluqalotuautu o aJluip rS
rnlnruup ealulgurnf BI a?Bnlrs 'alqerouraur rJnJcnl atIJo ap aricaloc o
al
ornlrlsuoc ps csaJop aJBc aIBapI rJnlca?rl{Je 'IIrun.I aIB aJlBaJ alasrz-eAe
In
u3 glern8gard 'u.re16eount B arpedolcrcua e8uarlug ppur.rdnc ps aJEJ
eJl
FIBsJaArun piullf6 ap auJoJ laun B 'rgosue4 raun Inlcarord urn.tp ace;
rS-aJec uI leJnllnr lerurlc un-Jlul pzearcnl palslv gc nrluad B?s€atv al
'..rJnJcnI nc aldun ro,r 1-rS IJ!
Il IIfIB r6grer e.rec ad rS p.rnru"reur ur nes g.rlerd uI BzIIBor Jo.\
ed
""Jroo,cr a1gprrile ap
e"rec ad nrcrJrpa ul - IaqD? ap purJoJ z3 'pa1s1y Inl Inzec u3 'srz aurq
reru n€s - ueld ap purJoJ uI Buasap B op BursJBs er r6-arec rnlnlaallqr€ uI
E €aace ad rc 'rnlnlrpnJa e 'rn1n;oso1g € n?s '.to7stq,C,1od rnun erado
nu lapotu 1da,rp ur 16g rolgldtuglul nu e.rec atpadolclcua ap aapl o" Ei
elsa 'gpgd ap 'pe1s1y rnl u ',,.re1ncr1.red t6 larcuoc lnuriuoc acrrc'
ap p1r1o8 purroJ o JBop 'ap"eadCu3 eurldtcstp ra.rgtag lnlurds 'ala8ugs In
1c I€
'1ndn.r1 arpadolcraua u1 unsg8 ps urpldalse au nu Ps" '(gII :666I
e8a;, rn1 esnds pdnq 'raiurr16 lns.ra,rrun aladec o-s InqaJ? J€ aJEJ Bl
ed euuog alsa rnlnlcarord 1e lcarqo 16 i,,urnreurldrcsrp solrau la €ssc
rsenb") crpadolcrcue rnlnlcaro.rd e 169su1 eiueqsqns alsa alaclpul rcrv oli
'(a
'ar8o1oceqe1 'gcrlseu '(o
'(a
-un8 'arseuelna Bc runrlsaqJ e1 gugd'pctuolceltqre 'ar8olouolc 'auolsi
JO(
'gJruourauru g JB runt '(untoutldtcstp saut?nttnJ) alezrueS.rozap ap IaJ Bi Iod
aurldrcsrp ap arJas o e1 16 ocruecaur alaye e1 'gutcrpeur e1 'giuopn.rdsr"rni JO(
AJ
u1 'ar3o1oe1 e1 rodu pug8unte '(gcllselocs 'gcr1r1od 'BJtutouoca 'gct1a
Jo
aJrlceJd rogosolrd a1e rode 'lgcrznru 'gctldo 'ager8oe8 'atlloutoue;r. -ai
ro
'age.r8orusoc'art1autoa.8'gcrlaruy te' gcrzrS'pcrleuneud'gcrzgelaru Ia
-!
acrla.rooJ rgosolrd rasrz-e6e oIB rJpqa.rlul rJ€Iu re{u Jolac alarual BpJoqB € Bal

n;1uad lpcrlaod 16 ouole.ro 'pcr8o1 'gcr.rolar 'gctleurer8 'onxa1y aJBlacJaJ PJT
ap alaluounJlsur BI acaJl as 'utntDulydlcs1p oltuSocaot4 ap alJas
al
o ul ap puru.rod 'lcIV '(0ZgI) palslv qorruraH uueqof r\I B Dtcu'tlslp -uE

sttuoy tua4das ntpaado1ctcug u7 lunlal U E^ Inlcoro.rd "rer - raiurrls rS

ali"rgd o1eo1 'runrslruo n€s r"rglada; grp; 'aurp.ro uI eJerunua e n.rluad ala

gseo.rn8r.r gpo?aur o undo.rd ogureg 3l ap arJard rnl aIB (99qI) anb4calotq '( t

IS (g7gl) sauounxusul ar.cucalo't6''uer11n1 dlt op pfuangur o qns

'lunqJp Jalp'tu ec alndecuoo

r$osolg raun epr8a qns so.rn8u poru u! leJnlcnJls Jeruns un alsa

uoualndaupdr rnJpc 1e 'ouerzrlod BI 16?I uI opa^ as urnc e6e 'a1r.rn1l1l

,,a1durn" as r ps p8untu os FS gJpJ alaclpul aundo.td as Easop€ JeO

'acrpadolcrcua aiurl$ount al€Jp^apu ap ruFud op alns ase6 nc,,o1dutn" it
'ea.re11nsuor azaluarro ps ec 'pleriluI gruaqcs ee a.redu at ruJoJrJoqJ€
arrpur un ?Broq€la e ac gdnp'1n"ro1na orec uI'(g0gl) L{tsIaU ro8a.r.g rn1
e ncrJosoyttld o1ttn3.tn741 rS plndacuoc a le^arpaulsod lutds uI loJ

'ra €ar€punJorde e1 pugirun.rl

'aiurlSounc Jolsace n"rgzrue.3.ro 1e crlsr,r8ullslaru In?earord e1 pzealrull as

JNIUISV'I SUdS trUOgUV V'I SO

36 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

in L'Idea del theatro a lui Giulio camillo (15b0)20. Indicere tinde sd
reunificarea Etiintei este posibild, qi
demonstreze cd reorganizarea Etiin{ei se inrudeqte o face deoarece

in acest climat cu utopia unei

reunificdri a lumii creqtine, insd, ca toate utopiire, ea anunld o reformd.
fdrd s-o realizeze inc6..

Dacd Arbor Porphyriana, fidel unei inspiralii aristotelice, voia si
propund. o metodologie a demonstrdrii sau, mai bine zis, a definiliei
indicele pansofic aspird la o prezerutare a gtiinlelor
,,Etiinfifice", 2001; I, 1). Cu alte cuvinte, clasificarea pansoficd" este

(cf Luisetti

una a gtiinlelor si s-a vizut in secliunea 2.1 in ce mbsurd. clasificarea
diferd de definilie.

Enciclopedia renascentistd qi barocd este deci un proiect idear care

evitd ,,umplerea", deoarece epuizdnd continutul fiecdrei discipline

clasificate am avea tot o cunoaqtere incompletd, aEa cum este cunoag-

terea unuia singur. Fald de enciclopedie (aminteqte Alsted in acea

Admonitio care deschideEncyclopedia sa), indivizii,,se dovedesc a fi tot
atdlia "contindtoriu, dintre care fiecare este potrivit sd primeascd un
confinut adecvat cu propria-i capacitate de a primi, nefiind insd. niciunul
in stare sd cuprindd in sine tot ce se poate gti") (Tega 1g99: 114).

Insd tocmai pentru cd gtiinla nu e niciodatd completd, iatd cd incd
de la Ramo se tinde a se concepe o enciclopedie care s6 poat6 avea in
vedere Ei constituirea de discipline ce nu sunt inci defrnite gi cunoscute.
Abia prin Francis Bacon iEi va croi drum ideea unei enciclopedii
bazate pe date derivate din experienla Etiinlificd Ei pe o criticd a
falselor opinii din trecut (acei idola), catalog deschis si in continud
dezvoltare. inNouum organum al lui Bacon (1620) apare un apendice
intitulat Parasceue ad historiam naturalem et experimentalem, in
care, dupd ce a ldmurit ci e vorba de a evita recurgerea la autoritatea
anticilor pentru a se feri de informalii indoielnice, se schiteazd un
indice ideal care are in vedere, dupd o ordine destul de logicd, corpuri
cere;ti, fenomene atmosferice, pimAntul, cele patru elemente, speciile
naturale (minerale, vegetale Ei animale), omul, bolile Ei leacurile,
artele, cuprinzdndu-le aici qi pe cea culinard, hipismul Ei jocurile. Un

20.cel care in perioada baroc6, tocmai propun6.nd idealul pansofiei, igi va
umple in parte propriul indice este Jan Amos Komensky, care, visdnd la
o reformd generald a societdlii si studiind forme pedagogice foarte noi,
in Didactica magna (1628) gi in Janua linguarum (1691), pundndu-gi
problema ca invdlScelul sd aibd percepere nemijlocit vizuald a lucrurilor
pe care le inv6!a, cautd sd grupeze noliunile elementare dupd o logicd a

ideilor (crealie a lumii, elemente, regnuri - mineral, vegetal si animal),

dar in Orbls sensualium pictus quadrilinguis (16b8) elaboreazd o nomen-
claturd ampld Ei detaliatd, figuratd prin toate lucrurile fundamentale
ale lumii si ale acliunilor omenegti.

'coJdrcal UodBJ unrcru PpB^ as PS nssPl nu ?ndacul aI aJBc IJnJcnl aJluI

arer?s€cuJ ap 'lJoder ap 'areurqul ap IiPlIIIqrsod rou rsPF B # aSo1outq
ap aunrie;ado o oce; e ulued 'eAe uraunds PS ec 'IJ '1uns ac BaaJ
1da.rp elisp8 alac ezrllln e n.rluad nu lgqoJloc re rS 'ea"rapullul Fcul
alSeounc as r nu BIaJPc 'p6er.rn arze?eut o-JluJ rIocsFJ IB lunc rS ec e

rr.ralSeounc 1nt.ro1rada.r uI Icolots B 'suas lsaoe uJ '"req '9cu1 eilA as nu ac
Eaoo B al.radocsap uI gIuJoJSuBJl as efap erl* as aJ €oac B BaJelacJac
urp Jer'gqrurqcs as olJuanut ap eauntiou 'uoceg nc PlBpo'9c 1nz9,r ruy

ornBSaI rn-l Inunaqco 'v'8'I

-'ulog.lrunlloU.rdBuArgauapnr1zer8lrap1qndoscasJuBntIJao.r1rgcc'rga1ieu1rdrge.rppu3iurSelglaelnaJlxBaI lIuogclslBxuanBIBaIUp

nN 'alrraJrp rrnlsu ap luns pcBp JBrqc 'plerpault piursoloJ ap olrllJgq
col un e1 aund sA JEIncrlJBd nps po.nq uJ JBp '(runticn"rlsur 'e1e1e"r1)

Jol rrJnlEu lrrurlod edn;5 e,r a1 'rtltgq asJaAIp loulq€c uI ounpB 9s arnqaJl
?Bls ap Jela"rcas un PcBp '9c alialurure (B?Autauctnaaa7plJoo-JTluuarrudac'ruoDlaaipuvrguIe)
uoceg 'zruqral ap rS p1en1a.r rode I€ur g

a1r1rqe1sa.rd rn{rBJaI laJpclro I€ IBcrp€J 16 1au 1nzn;a'r eluazardar (A 16 AI
'1g51 rssog alAalurure runc gdnpl €JSeacV 'er1S as nu PeuI a;ec e.rdsap
'un.rcn1 allntu IBru n€s Pnop aJlulp eriela"r nBS '€AaJ IBJPAapB nc
uadocsap n n'a.tr1e1uaurn8.re undocs ul rsoloJ 1-e n.rluad'1da;p ap ourlnt
as r oc Incol el sndar 'e[ap ealAouno os ac et'ac rcpE p FurueosuJ IBlu
nrr arluaaul ''tcoy ut asalnc alcalqns tS runriou ap PcrJolal a"reraurolSe o
ec rc 'gcr8o1 arirl.reda.r o ec glurza.rd teur as nu ac '1ur"uqe1 lsace uI

'e;eoledrctlu€ lBJP^apB nc BJa lpou P
apttds utnJDJn?Du aoxa1dtut 7a annbtlqo ap aunrzll glseoau PJnsPIu ac

u1 'rrpadolcrcua raun B pcrletuozrJ €Jn1€u a16anr.rd oc Baoc u1 'rode reur

EapaA urol - alecrlduroa ri altnc.re IJnpou rA ale"nds 'auuras rS r'rn-ran1

aJ?uI aJBolplaSul upugruosB ap 'an8rquru IPJ ap Jgunu un 91urza"rd ac
lurJrqeI rnun €ruople plduraluot I-aJ€e rnlnlcalaqur a.rede II rnlnsJal
-run Inrcurpg '..Junpuolso as anbenbapun 'rpou 1a oeJrds runJ€Jnleu
aexaldrut 1a aenbrlqo urel 'saurpnlllltuls urnrou.Srs 1a IunJaJ SaoBIIBJ IuBl
'urnJer,,r. en8rqure 1o1 tqn llsa rqluu{q€I Jelsur 'r1ue1dua1uoc ou€tunq
rnlJallalur 'ens e.rn1cn.r1s 'tslanrun snfnq rualna urnlcgrpav" :(029I)

ou3o111 ollornpJsul u1 uiega.r4 u3 pcrldxa potu uI llrrnu alsa Inlulr
-rqerl 'lurJrqBl un gqe.r8ap Ietu puIU '1ce1od ap aruurq urfrgdsap a16ru

ur"rd gleuopro a nu a.rnppd O 'g^Ilecgruruas alsa runpgd BroJelatr J
'1n,rpd rA aleuad lIJoJIp csesdo,r as urnc 1n1a3 a"rdsap rB n;pcpg e.rdnse
rrie.raprsuoc glIBIo€l rursg8 'roleluaunradxg ulqe; urp arJnluoc eunrd
€l rBrunu rurJaJal au gs Bc 'a.rec ug '(9ZgI) utntnnTrtg nafig alSarrud ac
uI rqro^ tn8rsap'a1eod as unlDulldlcs1p sautSottoJ ardsap rel'(LZ7T)

s1luDllv maN u! gle"rnFgard 'uotuolog Inl BSBC alsa crpadolcrcua naznur

,c JNIUISVT SUdS SUOSUV VT SO

38 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Il Un model enciclopedic ne este oferit in chip paradoxal de cd.tre

Cannocchiale aristotelico (Ocheanul aristotelic) al lui Emanuele Tbsauro
(1665). Am spus ,,paradoxal" deoarece Tesauro, chiar in secolul in

care se afirmi modelul lunetei lui Galilei ca instrument paradigmatic
pentru dezvoltarea gtiinlelor naturii, propune un ochean ce-gi ia
denumirea de la Aristotel, gi ca instrument pentru o innoire a ceea

ce azi am numi EtiinJe umaniste, dat fiind ci instrumentul propus
este cel al metaforei. Insd inOcheanul... se recunoaste nucleul funda-
mental al retoricii aristotelice (despre care vom vorbi la paragraful

1.8.1) gi se propune modelul metaforei ca modalitate de descoperire
a unor relalii incd necunoscute intre datele gtiinlei - chiar daci, spre

deosebire de Bacon, interesul lui Tesauro nu este Etiinlific, ci retoric.
Pentru a putea alcdtui un repertoriu de lucruri cunoscute pe care,

parcurgAndu-I, imaginalia metaforicd sd poatd descoperi relalii necu-

noscute, Tesauro elaboreazd ideea de Indice Categorial, El iEi prezinti

indicele (cu o satisfacfie baroc[ pentru aceastd n[scocire miraculoasd.)
ca pe un ,,secret cu adevirat tainic", o mind nesecati de nesfArgite

metafore si concepte ingenioase, dat fiind ci talentul nu-i altceva
decdt capacitatea de a ,,pitrunde obiectele destul de strivite sub
diverse categorii ;i de a le face sd se izbeasci intre ele" - altfel spus,

capacitatea de a dibui analogii gi asemdndri care ar fi trecut neobser-
vate dacd fiece lucru ar fi rimas clasificat in propria-i categorie.
Se cere, prin urmare, sd se noteze intr-o carte cele zece categorii
aristotelice, adici Substanla gi cele noud Accidente, sd se inEire sub
fiecare categorie pirlile ei componente gi sub fiecare parte, Lucrurile

,,ce atarne de ea".
Aici nu se pot da decAt exemple schematice din catalogul cu care
ne-a inzestrat Tesauro (de altfel qi el, pe cdt se pare, susceptibil de

o imbogilire continud), dar iatd ci la categoria Substanfd^se pot

enumera ca membre Persoanele Divine, Ideile, Zeii N[scocifi, Ingerii,

Demonii gi Spiridugii, apoi sub secliunea Cerului, Stelele Ritdcitoare,
VZoAdnitaucruille, ,Aiabruaripi,oiAlaerruulb, rMicaetPeiomriAliin,t,CComAmetpeiliele,,FPducslitiileet,dFliluel,geMreulneliiE,i

Dealurile gi Promontoriile, la Corpuri Pietrele, Nestematele, Metalele,
Ierburile, la Matematici Globurile Ei Mapamondurile, Compasurile

gi Pcherele E.a.m.d.
In acelasi fel, la categoria Cantitdlii, pentru Cantitatea de Mdrime

se insiruie Micul, Marele, Lungul gi Scurtul, la Cantitatea de Greutate

avem Greul Ei UEorul, pentru Calitate, la Vedere se afld Vizibilul si
Invizibilul, Aparentul, Frumosul sau Diformul, Luminosul qi lntune-
catul, Albul Ei Negrul; la Miros, Mirosul Plbcut Ei Mirosul UrAt -

urmdnd tot astfel pentru categoriile Relaliei, Acfiunii qi Pdtimirii, a
Situdrii, a Timpului, Locului gi a lui a Avea.

Cdnd insd ne-am apuca si cdutdm Lucrurile subordonate unor
astfel de pdrli, iatd ci la categoria Cantitdfii, sub partea numitd

'(976I) IegaC y, iopnzu-ta1y ea adeorde

giunuo;d as opnurrog 'guetlrlsec u1 .rer '1nur EJo Joln€ lsece '11oqcg gdnp

'aco.reoap 'olutlnc op coI un eluaza"rde"r rE rnlnlll al€ alnq€co^ olotull1;1'IZ

'17 'earlcefpy'07 'drug '68 'olsrorunN '88 'rrnsPur 16 riplnarg '69 'actlqnd

rrncorl'Ig'alcn4 16 ruro4'09'lrnra€^nlC'62'arlald'82'alloun alIraJIO'l,U
'opououl rS a1e1a11 '92 '(Pl€locorc '9locu€ 'p.reosrirocs 'alq€rot) aleuro"re 16
gcr?neN 'g6 'rrnlpsei a1le rA rrnlazvgd,'VZ 'IrnugT '82 'as€lPur ep rrnlpsaT
'ZZ'ovrcH'TZ'(Pul6gr'g.reoc'1un'pde'e.raq'.ur^) oplqcrl rS r'rnlnPg'gg
'rrnrpcuptr\l '61 'eseorfard olrolqo '8I 'aierulue ap lirPd '2,1 'r1Sod rB ayldag

'9I 'lrPsPd 'gI 'o19rn al€Iuluv 'tI '(rrlsrlc 'alu€oJ '{clpalu) pulDlpaw '8I

'gleurrv'ZI'l€unqr4l'TI'Fl€luawerces alrnlrgl41'91'a€t1ag'6'(alrnxnl
'e1e1derp 'a.rrqnr) a?caJv'8 'oluatunrlsul '1, '(reulr€ur nes "ro1ctdl Ilculuv'9
'acrlserzalca lrqls 'g '1raqa1d 'ruo.req '1ergdru3l ar€lncas IrElS '? '(nrltads
nus grue8ele.rls'1agns'{glEInupq'erurdo's,rncsrp'snst1'nozauunq) alenl

-calalur liplllug 't '("'naqncrnc 'o.ro31n3 'rr1Se; rlSarec IiPlllug 'Z '(m1n1u9lu

-pd lnrluac r$ nr,roleF.rnd'u.ra;ur'e3nuac'urn;'1ugn'co;; aluaruelg'1

: alduaxa B^algc JBop azalue;ed arlug

pugp 'olEol ad url?urruB oI PS Plrralrr IS - alBluaurBpunJ as€lc ap ?7
BapurJdno InrcrJrlJv JBI 'ralsq eiuan.r8uocur olso PzeasaJolur au oJ Baoc
u1 lnlaaro.rd leroqelaal IJ r€ lloqcs FcBp rEII{a 'acareoap
'ngs 1n1a3 a Baunl?saqc PSUI'glapg alsa ltoqcs Inl €oJalJesap PcBp
pluBAaIaJI

crularopul g,'r"olntu lnltctp 7n 'atan 'utaponb oundstg (arallla ponb)
ann?utl aJoqUV 'sunX1nu1 ualollun sluoluJas 7a unton8uL'l pD sauollou
saulao rpunlu ,olppuauoN snJ7ala1.lllJy un n€s utnn(tXty un Btuog

€l lBluazaJd g .re a"rec lorueds lrnzal un '(879I-0I9I) opnurJag orpad
arunue un lsoJ IJ JB Inruluoue u-I 'alarunu JBIIn Et qx Eacrz
'a1€JIIBoJ

Eralpa p.,o1tn ardsap'gggl ulp g.rado o erisap BaqJoA ltoI{JS.redse3

'(gggl lrqeqord) sa4 aDLJnlual slIDJnlDu aptEptu aals s1l,Jn Ja aPJnlDu
utnrolras-ocop ug 16
(?ggl) DSolrnC pltuqcal uI '€al-IIAX l€ Inloros

urp aIBrcUrlJB lqrurl ap alcaro.rd Jollntu BcrlsrJofeJea gnulodoap alsa
ri 'r.ra16eounc laun 1u 1eqo13 lnlnuriuoc ap PIuBas ep e nrluad PsorBq

upeouad u! alncpJ JolrrptJacu! rornlnl gcldll ar€d giuanr.Suoc ap esdrl
'plsrl ptseace gluanr8uoc ap alsa lgc uPqaJluI au Fs alnqarl nN
'areJarunua ap rur8ed gnop ad 'e6e 1o1 rA - 1a.rr6 ap lnlpdec
'gug.I ap rJnJcnrl e1 i raprure;rd 1n;rgn 'g.rn1ca1rq;y u1 lctlerualeur

lnlound 'aiullls a;1utrd i aurgd ap ErnlIruIJrS rA relBnur ep eiupurqs

'a1ue16 a;1uud i alacr.rnd t6 ecrurn; 'aieruruy arluud ilncrlrd rS lnaur8rd
'1nuo1ro,re 'lnuouqrua 'rlBauaurg alrJnJcnrl arlur"rd ilnruole 16 eleuralseu

'drsru ap alalunpJ8 'g;1erd urp FcIIu a?JeoJ ealelnar8 '9de ap ernlgcrd
'co; op BralugJs 'a.ru1uarua1g elrJnJsnT o"l1ur'rd lrtpeu tB ltuez 'ra.ra;s

1e lec6nuau lcund ea 1n1od 'ale"rod.rocau alaurJoJ '1cund un-JluJ PUB
as aJec '1n;a8u1 lsp8 ure rcltr J olrJucnl a'r1ur;rd 'aurr'rg141 ap alelr?ueC

JNTUISV'I SUdS OUOSUV VI SC

40 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Adverbe. 42. Prcpozi\ii. 43. Persoane (pronume, apelative ca,,Eminentissimo
Cardinale"). 44. Drumelie (fAn, drum, tAlhar)22.

ln jurul anului L660, Athanasius Kircher scrisese un Nouum hoc

inuentum quo omni& mundi idiomata ad unwm reducuntur, ce poate
fi gdsit doar in manuscrisz3, care cuprindea o gramaticd destul de
elementard qi un diclionar cu 1.620 de ,,cuvinte", in care se incerca sd
se stabileascd o listd de 54 de categorii fundamentale care puteau fi

insemnate cu ajutorul iconogramelor. Iconogramele amintesc de cele
aflate azi in uz prin aeroporturi ;i gdri - uneori trimit Ia un obiect,
cum ar fi un mic caliciu, alteori sunt pur geometrice (dreptunghi,
triunghi, cerc), iar unele dintre ele sunt superficial inspirate din
hieroglifele egiptene. Fdrd si aprofund[m acest proiect (pentru care
trimitem Ia Marrone 1986 gi la Eco 1993, 9), amintim numai cd cele
54 de categorii din Nouum inuentum constituie Ei ele o listd suficient

de incongruenti, care cuprinde entitili divine, ingereEti Ei cereEti'
elemente, fiinle omenegti, animale, vegetale, minerale, demnitlli qi alte
concepte extrase din acea ors lulliand, biuturi, veEminte, greutili, numere'

ore, orase, mAnciruri, familie, acliuni cum ar fi a vedea sau a da,
adjective, adverbe, luni ale anului. Dar sd ne intoarcem la Tesauro,
Tesauro urmeazd tendinla timpului sdu. Dar ceea ce ni se pare a fi

lipsi de spirit sistematic este, dimpotrivd, mdrturie a efortului pe care-l
depune enciclopedistul pentru a scipa de clasificarea aridd pe genuri
Ei specii. Este acumularea incd dezordonatd (sau foarte pulin ordonatd,
pe care o face Tesauro, la rubricile celor zece categorii qi ale pdrlilor lor)

care va permite dupd aceea inuentarea (in sensul baconian, nu ca regisire,
ci ca descoperire) de relalii neaqteptate qi inedite intre obiectele
cunoaEterii. ,,Harababura" este prelul pldtit nu pentru a ajunge la
arborescente.
ceva complet, ci pentru a evita sdricirea oricdrei clasificdri
pe care Tesauro il obfine din
intr-adevdr, putem vedea profitul
depozitul sdu de nofiuni. Dacd am dori sd gisim o metafor[ potrivitd
pentru un pitic (insi pentru Tesauro a gdsi metafore inseamnd, dupd
modelul aristotelic, si cunoqti noi determindri ale lucrurilor sau, cu
alte cuvinte, tot ce s-ar putea spune despre un anume obiect), am
putea ca din acest repertoriu sd scoatem definiliile pentru Mirmidon
sau Topicello, cel ndscut de un munte. Dar acestui indice i se adaugd

un altul care, pentru orice lucru mic, treptat, in funclie de care anume
dintre cele zece categorii se are in vedere, hotdrbEte (pentru Cantitate)

cu ce anume se misoard lucrul mic sau ce pir{i are, pentru Calitate,
daci este vizibil sau ce diformit[li prezintS, pentru Relalie, cu cine
sau cu ce se inrudegte, dacd este material Ei de care form6, pentru

22.Despre lipsa de corectitudine a acestei ordonlri pe clase va trata Leibniz
in lucrarea sa de tinerele Dissertatio de arte combinatorio (1666).

23. Mss. Chigiani I,YI,225, Biblioteca Apostolicd Vaticand; vezi Marrone (1986).

oIDrpcll,ltldaor"srodllgqsd,cDtepluupDllurarlpl DaurDgqsC,a.IrDeoa8Au D sprDmoJ ,Cnssg ay lrncs ed

ap egerSoriqrq n"rluad t6 auralsrs
n;1uad (866I) or[ EI pugilu!\l
rolsac€ B gsurlxa IEIu PzrIBue o 'al€JgISsIc tcru g lod
nu aJ€c riglar"rdord op lJqlrrnzo.r nc 'snds IaJllB ('aat1rp1uogdaoplctmcurua
r'rpcg

-rceds nc alelalduoc arnqall acrpadolcrcua rJpJrJrs€le reJPcIJo ollJnpou
laJls? ra ,oluuurasop JolrJnJrnl EJnJBU
ap rJru grueas €ap as gs a16a6na.r as ap rcru '.ro11uaur.re1 InlBcIJIuIuAs

nu 'ler.reuoricrp lapour un gdnp

'aroqre ap puJoJ ui ?tUrsBIt os Pt€p '9c alse aluo?sls alsace ?lun4uoc
as aJec nc BrualqoJ4 '1rnu6rqo JolIqJoA un aundsrp aJBc ap runriou ep

1e1uaur8e.ru1 ap giurlndau nc eaurrilnur ap gtuues Bp as B a16e.rop as
dunl r6elace uI JBp '(1e6rf91u3 solncrleu) ercads u1 ua8 e1 ep 'rcr.rqn.r
ug ugzaBe op crqJeJar Iualsrs rnun InJolnfe na uarulal rnJptrJo ololucg
-ruuras eluazardar B. ap €a?Blrllqlsod oleqzap as arualsls alsate uI
rrrunl B gteqola g",n1ctti1s o ulueza.rdar eelnd re

allraJlp Iqull op ruoureo roun Insaloiul ed ..aJa?cBJBc'r aJBc u! (suT>{II/$,
rnl Ie rapDrnqc paa D prDmoJ rcnssg nes ureSleo Inl IB tuntouSts
s.ry '>1cag InI IB rapDrDllC losraalun aq1 '4ctnpoT InI p 3u171t1t4

u,',otI1iap*r*lcsooagCJ-lulVee)rdutotogatst1dInu.pIrJnpIfcqyuBlroIpsroSB\tJJao.prJoqSqu'or?eIu|alaapJluua3prpa'eloIel.ur1dn-1ras1lulnrayaJl BlpIBIanrrulanllAlxo€ecuuasnIenerltJ1pu8unugdyc

suT{ll.t[''9'8'r

'arirlnqa putld u3 legu

IBrraJ€ru un '1a3 un-rluJ 'euriuoc eelnd e n-r1ued aIBrcUIlrB ep 1n1sap 16
i'ozr.Lord rricnilsuoc lgoap B^acllp luns
nu 1.ro8e1ec ed eprirpdurlqns

J.,ec u3 '1ur.nqe1 rnun aIB alrugur allqc BruJn B ap nopaco.rd ap los un

glurza;d au Ia alBlIIBaJ uJ ',,1euo8a1ec" alaarpur PJseeunu 16-9s luop
€ oJnBsoJ 'Jsouno aJBc nrluad also8e.lp urp 'gceq
Jolat InJlsaeur
'rurod Inl IB
aroqru Inun BaJrnJlsuocap urp aiurcasuoc Iou g8ell 9s ?gaap (s^aclle
nc alAaurnflnu as nu IJru 16; e,rac11e aJ€J nu oJnESaJ rnl InlaJoJeleur
gc a.red lgcul loJlse - InIIB aJBcrJo 16 n"rcn1 acag aJlu3 runrxauoc op
J"rtltqnlt alruriad alacrpul'acr1ur.rrqe1 alBS rrJnleu Baln1"rrl ug "rurqc r$
"'a1eds ad 1ec1nc nes 1de.rp '1eza6e Els gc€p a8elaful ealnd.re-s nu aJBc
ardsap enac 'gcsnu o nc 91dn1 o-Jtul Inqnp ep re-r6 orec 'areolnc ore
nu lgcul giuelsqns putind ap 191€ pug^B'1a8ap un lgcap trlu r€ur llnru nJ
'esauauro luaur8e"rg 'uo 19cap uolJqrua llnur rBIu 'nps alaurnu lgcop 1rncs
rBru nrcnl un olsa gc aunds ealnd rc-s ("'lnuDaqcourp rur5ed rarl gdnco

elsrl 16; crlrd o.rdsap PJ 91BI 'ouo8alec acag mluad IoJlsB puppacord
'crrlaruoap lnla8ep e1 'nldruaxa ap '91ruru1 au 9s Inqa.rl JB olaJrpul
'crur 1nrcn1 pJ€osgtu os alunue
'"1*nO-"p reur B6e 16 aleod nu nBS at nc leqoJluJ lue-au ac plepo rBI

eleod aurnue 19c 'arrurllgd IS aunricy

JNIUTSV'I trUdS SUOSUV V'I g(

42 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Language de Wilkins (1668) care, dintre toate proiectele, pare cel mai
complet Ei mai articulat, Wilkins elaboreazd un fel de recensdmAnt
urias al cunoaEterii gi stabilegte un tabel cu 40 de Genuri majore,
pentru a le subimpdrli apoi in 251 de Diferenle specifice Ei a deriva
din ele 2.030 de Specii (ce se prezintd in perechi). Tabloul celor 40 de

genuri porneEte de la concepte extrem de generale cum ar fi Creator
gi Lume si, printr-o impbrlire in substanle qi accidente, substanle
insuflelite gi neinsuflelite, creaturi vegetative gi senzitive, ajunge la
Pietre, Metale, Arbori, Pdsiri, sau la accidente ca Mdrime, Spafiu,
Calitd{i sensibile, Relalii Economice (figura 12).

GrNpnnle

I lcersrerr

ly;;y;" -lfiiifl" I'II pe'ti --.1
lpantrcrlunp
I'CLUCCNRITERNI EldIeErrIrale I *ttotrt I
I
DE ACTIUNE

[srrvrNrE Iililiilratc -1 - |PTLIRE
I rrrrperfecre lrvtETALE
I
Ir I - 1I I u"o"to,iu" -l
finuu5rr

tli_naoro* Ll,*: .,, I l*'*'" lL::::hI-F"Io'R,Ir,
tIt lT*o*cuu [rvrNlr
!y,'.\xtl] ltirru: II senzllrve J
I lTesrr
L,..,,,,.] l:ansurne _1 pAsARt

irnri'are lrtene

ELEMENTE

1n,,.,0",,*

l-ilrAntur
cailririli --.i spnru

l_yASuRA

lTulene NATuRALA
vnsnrArur
calittrti -ll MANrE-RE

I CALITAT' I SENSIBILE

lsoar-A

l-sprnrruelA
conponelA
-lI t'ltsc,qne

PPERATIE

rela!ic [Ecor'rorurrca

'I Drimrh --l BUNURT

| I PRovlzn

--..1

I l?rvrrr
I lruorcrnnA

I publicr --j MILTTARA

lnmr.A

IEcr-ezrnsrrcA

Figura 12

FL orn?1tr

( lunlzr^rp allu gzuruun) rcrloxS-l
uors:vlJJrruisrEdru Iln^-l luJsn ap-l
I
I

dn:lr/r3ENurIVIEJ[I{J I I
I
I puq-Eol

l-- ouadornal F

Y JOJ/3UV hl-3C --lVJ llquuPJ ttl__ a.reortdp.r I

- I(runrzr^tp olle EzBeuln) puDt-tLD (runrzr^rp ollu) I
|

a:eotrdg.rau l

'dn1 rA aulge aJlurP BaJlqasoap

a8alaiug as IaJ?s€ reop rB - ((JoIIo alllso-acrl€qIPs" 1n6B((Ia! laltJoBpc-ctlplsua1t4u-1oopJ(' ul
pr^rpqns IJ€tu IBIu alac '1r8un1B
os opru€t aJlulp op

csaqosoap as €ls€aoe ur,rd .rer 'punlor lndec ne pu1t1-3op'epu"ld ocnde 9s
ec rir{ncse r^rsrcur ase6 racrqo ap nB olaJBolgpp"rd'a1a8ap nc areorcrd

ne a.reaq8 nc a1a;edt,ru Pc IuPUP rrPcrJIsBIe pdnp aund al suI{IrlA
a"rer ad a1e.reruo18e oUBoJ aatpadolctcua alalaq€l pulllJ r€runN

'((alerd rnlnuaF e aiua"rayrP

Boculc B-ap Ialao e acgtreds tqca;ed raunrd IB nJqtuaru 1nrur"rd" alsa
(plBSJaArun BqurII uI Dy1Z) alaurVc €IaJPc 1t,trr1od Baoce Ieurnu a llrusu€Jl
o ueISuI{lL{^ InlnlaqeJl€ ((aIaJoltBJBc" aJ€c ed erieru.ro;ur 16 eerqc -rep
'dn1 ap alaulgt llqasoap ap gqrsodurl auPruFJ 9c JBop nu'racrqo ap EC

'g1 ern8g u3 ec '1"ro1se374d1ry11

JI,,Irq"ailr.lu"urrVnreru'pu1u"a11uq6a-1d1oodpnrn1g#7aauplra,t€ctrC4'a)'crcr.(lcoIJxBuglruati^I€BauIauor"daouo;1Jnlgdogluag1Jal€ssal-nJ.praeulrrl''.rarup-rrdeuo'a1r.irrd1pgsu"ar"arrantr;1,urr1pS6

a.reolrdpg u1 yedrug as aJBaL{C nc aleloq a;edr.trn alaJerd 'epld ap 'area
uud runrzr,Lrp tuo^e 'olenpr.trput roprrads erirur;ap e1 pugSunte JBIqC
'ap.re Bo gc urglrrJge ps IJIu rS 'grgcelg o uralAeoun?or 9s alrur.rad
ou nu ar€crJlsulc glduns glsea?E 'P1€p o PcuI 'Jollunriou e aJeztue8lo
ap ales alrrrallrc IJ '(FIBSJaAIun PquII ap nPS In?)arord nrluad leriuasa
'a1a11e oJluJ) sul>{ll1v\, aIJDS urn? Inlal EzBasaJalul ou nu rcru JBO

'pJgcBId olsa aJ€c 'arcadg euud Brrpul e^ qa7'(cog) piua"ra;rp

erurrd purueasul qae IE luaurolg Puru€asuI aQ g)ep'laJ?sv 'lapqeiunu
-o"rd aur1e1 aJalc€Jec uJ PsrJcsu€;r1 rS p1r1so"r PUJoJ o ar; 'gcr;t18olarq
adeorde 'gsr.rcs PurJoJ o aIJ tsapugqop aJec) auuras luns Ia aundo"rd a1
a.rec ad .,oIBaJ aprlsrJalce.r€c" '(rustJluatoula ap 'luaplla 'purnlpcpd
'.rolruaureo JoJn?nl ounruoc 13 e oundnsard a1 sul>IIIlA. a"rec ad.; Iapl ap
ualsrs lsace ap gfeg 'ee1-1171x IB Inlocas urp za18ua uuaigloc Inun I€
luuoriou sJalrun 1n8ar1u3 alurza.rda"r os PS 19)uJ 143 e6e u3 'earaq a lunc
rrn?ngq rS pugd 'nldruaxe ap 'acr;ue1c ps epurlard sul{ll1v\ apun 'a.re1e
eo aprcads e1 p8unfe as FS lrurad a"rec alolaq€? luns al€IncrJJ€ I€N

INIUISV'I OtIdS StiOgUV V'I trO

44 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Limba filosoficd a lui Wilkins tax,onomizeazd, dar nu defineqte.

Pentru a defini, sistemul trebuie sd recurgd la o mullime de informalii
exprimate in limbaj natural care au forma unei enciclopedii,

Neajunsul care devine evident in eqecul lui Wilkins este acelaEi cu
cel care submineazd orice noliune ce s-ar voi riguroasd in termeni de
dic{ionar. Pentru ca un diclionar sd fie totalmente autonom fa!6 de

orice altd cunoaqtere a lumii trebuie ca termenii shi si fie niqte
primitiue ce nu mai pot fi definite ulterior - altfel arborele ;i-ar

pierde natura de dispozitiv capabil sd garanteze exactitatea definiliilor
pe care le genereazi. Dar la Wilkins pare clar cd grdmada de informalie
enciclopedicd ce sti labaza organizdrii tabelelor pentru niste presupuse

primitive neagd in fond aspectul de compunere pe trisituri care

pdruse sd se realizeze in limba sa ,,caracteristicd". Primitivele nu
sunt astfel. Speciile lui Wilkins nu doar ci se nasc din combinarea

dintre genuri gi diferenle (sldbiciune ce era deja tipich unui arbore al

lui Porfir, dat fiind ci diferenlele sunt accidente neierarhizabile), ci,
in plus, sunt nume folosite ca niqte cleme pentru a prinde de ele

descrieri enciclopedice.

Cu toate acestea, tocmai fiindci este impur, sistemul lui Wilkins
ar permite o altd lectur6, nu ca diclionar, ci ca hipertext, chiar in
sensul actual al termenului. Daci un hipertext leagd fiece nod sau
element din propriu-i repertoriu, cu ajutorul unei mullimi de trimiteri

interioare, de multe alte noduri, se poate concepe un hipertext despre
animale care si includd cdine intr-o clasificare generald a mamiferelor,
intr-un arbore compus din tq.xa care conline Ei pisica, boul qi lupul.
Dar dacd in acel arbore fixdrn {inta asupralui c&ine (chiar in sensul

computeristic actual: se di clich pe el), suntem trimiqi la un reperboriu
de informalii privind proprietilile cAinelui, obiceiurile lui. SelectAnd
un alt ordin de conexiuni se poate accede la o prezentare a diferitelor
roluri ale cAinelui in diverse epoci istorice sau la o listd a imaginilor

cAinelui in istoria artei. $i probabil ci spre aceasta tindea Wilkins

atunci cAnd credea cd se poate considera Apd.rarea atAt in raport cu
indatoririle cetdleanului, cAt Ei cu strategia militari.

1.3.6. Leibniz

TotuEi nu-i putem atribui lui Wilkins o idee pe care nu a exprimat-o.
Cel care, insi, a exprimat-o intr-un fel a fost Leibniz, poate pentru cd
opozilia dintre diclionar Ei enciclopedie a marcat intreaga lui cercetare.
Intr-adevdr, incepAnd cu Dissertatio de urte combinatoria din 1666,
de expliciti inspiralie lulliand, el va urmdri toatd viata idealul unei

'(06 :066T rulsuac
'rla; ales.re.lsuBJl rS a1dt11nut runlxauocJalur csaIIqels as aJEt uI
'gleuorsuarulpllod Irunu urol o aJBJ ad arpadolcrcua o al6apug8 zruqraT
'..olrqeualuoc ap IaJ €I rJncol IaJl n€s gnop orlul rig.rgloqau pugugruPr

'ri.rpc olturnuu gund RS apun Basap€ nr16 nu Fcalollqrg o gzvoz

-rua8ro aJBc rac : r,rn1.rode.r aIEs JolosJa,up 1.1'r"r1od '.allJaJlp rrguori

-rzod ea,\e aleod Jglope un J€T 'arrrlcods.rad altra;tp ulp alnzpA
-qr.r11odalrlonpurrn"rgcqnll€BFaSJealIlJnoqfeaurlpecrppaudllJoleletcpua'1ng11ceael16caolul luunreBaI sap(II8JaJAIrIu)
90lI-801I urp u'to'Lunq luauapualua:l Jns slDSSa xnpaanoN uI

'ttsa;o.rd allraJlp ap ruarueo a;1uud a1er169'rduI PUB as arBJ
asrJtsau alaiurlSounc t6 ppuudnc Ps alnqaJ? ua rB pzeasa-r8ord eiurrlB

ac gJnsprrr ad glr.radocsap g €A Ia €aulpro:pslqllap'uoceg nrluad

16 ec 'pugrupJ ?s alnqarl arpadolalsua plseacv 'FIBJnlBu arFoloal rS
gcrlrlodoa8'g1e,rou'pl€urlu€ Pulclparu rA arSolorq'arurouo.r8e rS gcrueloq
'arSoleraunu 'ager8oursoc 'rop.rnd.roc a1e acltulqc rS acrzg roliplar-rdord
eiunlS 'gcruecaur '(gcrldo 'g.rnlcayqre 'arzapoaS; acruqa? ra apiecqde rS
plBsJalrun pcrlelualeIu 'tououtoul aI€ olJe '9cr3o1 'gleuorier garleure-r8
gpur.rdnc 9s aJec atpadolcrcua o aundo.rd (ez,gr) D1roluaaulopoqpLu
ppuaq'tlcsuoc paou ntpando1c,Ccug ap unlllsuoC uI '"ro1aiur16ounc Jorn?nl
1e Tntaua7 JDluaaul ec gsealaiul Pcalorlqrg o nc arpadolJlcua o preduroc
rJarJcs osJa^rp uI r€r 'PllJaJIp 1au arirzod o ar€ zruqlarl alesJallun

raiurrlS 1e nr.ro1;adar ap luaural uI al6apug8 pugc lcunle PSUI

'€Ialsac€ lncol u! nels Ic 'gsrca.rd

aepr o BI lrurJl nu ellJnloqluls aJBc u! aIEurJoJ rcr8o1 raun JolIJPl

-Iolzap slndurr giue.rn8rs nc l€p B zIuqIaT '1a31se pugpecord 'gsrcard 16
pJBIc aopr o urale ps urr6na.r nu EJoJPc eriecgruuas ardsap rJnloqurs
a16ru ed 'olcexa olellnzar e1 pug8unle 'a1a1nc1ec azafr"np as gs altuuad

te o) pcaDc otyagtSoc ap PurJoJ o g JB 'erqa81e tS ec 'e;ec 16 e,rr1e1t1ec
runriou ad 'p,nr1e1r1uec areo8r.I nc 'epclaxa ealnd JB-s ac 9;qa31e o
nJ vs nluslJaxcnrpqc p.reduroc 163 '.rgrrape-'r1u1 'tB - JollualuJal apiecg

-ruruas ap lgcap e.reua8 aleod a1 Inlnclsc alec ad ;oltirzodo.rd otutot
ap llnru r€tu l€saJalur alsa 1e'1xa1uoc ?saDB u.I 'rnlnlnclec eal€+rporuot

nrluad aJBIB Bc fin1n:lsod g 1od ra '11nru 1ac '!c alrurpe rS r$ndurocsap
JorJalln IJ lod nu a8unle os oJ€c e1 r,Ltltruud lruaurJal Pc ourpnl

-rlJal ortru a nu pc apada"r a1euoJ a8urrruoc as J€O '((snurolnclBJ" Inun
B Frualquta BIBJp^apB e1 g8unle ps t3 asaur raun lnrnI u3 azaSe as gs
J"rgo1urindua1auinu3agdlngulreazdeqo'IgPlesuoorericer'ocEr3qou1rItIlno8a's"tr1anpst1a6mau.rn'rlprucngrsdlraappPsJnDplalcr

9V JNIUISYT SUdS SUOSUV V'I SO

46 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

1.3.7. L'Encyclop,ldie

ln realitate, Leibniz anticipeazd proiectul care va fi apoi teoretizat de

D'Alembert la inceputul Enciclopediei franceze, Ei tocmai la sugestii
leibniziene, odatd cu Iluminismul se contureazI presupoziliile pentru

o criticd la adresa oricS.rei incercdri de a intemeia un sistem a priori
al ideilor. Enciclopedia iluministd se doregte a fi criticd qi Etiinlificd :
nu renun![ la a inregistra toate credintele, chiar Ei pe cele socotite
eronate, dar le denunld ca atare (vezi, de exemplu, termenul ,,Licorne",
ce pare s5. descrie animalul potrivit tradiliei, dar subliniindu-i natura

legendard), iar dupd modelul celor antice, tinde sd dea seamd de

toate cunoEtinlele omeneEti, chiar qi de cele populare, legate de arte

qi meserii.

Modelul enciclopediei iluministe se conduce, e drept, dupd un soi
de schi!5 in formd de arbore (figura 14).

MEMORIE RATIUNE IMAGINATIE
ISTORIE FILOSOFIE POEZIE

sacrtr naturaltr t\\gtiin(d $tiintl $tiintl tniavrla- dtircami a- para-

a lui a omului a naturii bolicl

Dumnezeu
uniformi- abaalteeri foalolseiri pneumato- logicX morald
logie
tate
a naturii naturii naturii

arte meserii megteguguri

Figura 14

insd D'Alembert, in ,,CuvAntul preliminar" la Encyclopdd.ie, in timp

ce oferi informa{ii despre criteriile de organizare a operei - care,

intre altele, nu puteau fi vizibile, din cauza reorganizdrii alfabetice -,
dezvoltd pe de o parte metafora arborelui, iar pe de alta o pune in
discu{ie, vorbind in schimb de ,,mapamond" qi de labirint:

Sistemul general al gtiinfelor gi al artelor e un soi de labirint, cu un drum
intortocheat pe care spiritul il parcurge fdrd sd cunoascd prea bine calea
de urmat... Dar aceastd dezordine, oricdt de filosoficd pentru minte, ar
desfigura sau cel pulin ar nimici cu totul un arbore enciclopedic prin care

'(996l) ('pa) suod u! 'Izzr^ao oplv op '11 'Ps{'7u

'rJnllns raun

Jolalurl6ounJ JoJnlnl IB cllalodr 3o1e1ec Inun 3 gcrpe 'trpadolcrJua
Inlnlaporu B oJBJIpuI o IcI€ r€ .retqc tursg8 1Sn1o;
reun I€ leapl 'aArlcnpaJ

rrcllrpa alaun BI p8rnca; Ps alnqarl 9e ar16 as 'gar1aqe;Ie aulpJo u!
gsnd a 'lerroXrpe lcarqo ec'ntpado1cnugqcpurrJ JeO 'rrJeJaullr alrugur
alqrsod luns aJsc ad 'e{rue.r8 grg; pcge;8oa8 ppeq o Bc PzBolncrlJe os
(aJBo?rrA 'zruqrel BroA Irrnc eBe 't6 ;ep 'a1en1ce) oJlssou rolaiurlBounc
Inlquresue gc eriuelu a8erle aS 'lTirPI{ Flapour rA rnle.roqru Flopour arlul
p?B^Ioza.Ieu aunrsual o ap gJaJns PcuI lroqulalv,o InI InsJncsro

'rzrerlrqJ€ BAac Pz€orlsqd plerauaB

€aunrzrlrp pc le.rpdeou PzearuJll 'o1oce ri snd eg gs 'aurq e1.reo; '1n1nd g.re
rS eles e1e rfplar.rdo.rd a1le ut.rd eselc all€ Iaun aurfrede FsBIc o-rlul snlcul

lsoy e 'e1es ayfpler.rdo.rd aJlulp €Iaun Pllrolep 'elec lcarqo un '.€asapv
"€lsrxa 1od elr.rayrp rrfearo.rd

nc rJnpuotu€deur elgc auelun u.ralSeounc ale alrroJlp atualsls €41918 lot

rndrqcu3 1od es 'e.reuun ulJd 'Iunllnc InsJaAIun unrrr'rd gs ec eza6e urol ou

aJBa uI arapol ap lnlcund ap epurdop err cplaruoe8 tnloJoqJe eu.ro; rS e6e
'e1.req e16ern.r1suoc o.rec 1n;e.r8oe8 1eze6e B-s oJBc uI oJapa^ ap lnlcund ap

arfcung uJ gllroJlp e1Sr1e,u'rd o Pl€r€ rS 'e1a a.r1u1 e1e8a1 urfnd l€tu nEs llntu

retu luns olalcorqo lou ap llncol rn1nqo13 a1e ele.reue8 ollirgq u3 runc pdnp
'gsu1 'lnpuouredeur 13 err 11 le.rn8g Inrualsls nus oloroqJe tet'ntpado1ctcug

ale alocllr€ alasro^Ip U rol ar€lncrlred rfrqq olsocv'elrfunupure o1;eo3

elerceds rf.rgq ed ?gcap olelgr€ 13 ealnd re-u arec rS r.ro1p1gc ap nes Irollncol

arlpc ap lgcep p.ref arBcaIJ uI olncsounc t3 1od nu or€c 'alocelsqo ep
IIru ep 1dn.ra.r1ug €asep€ Inurnrp ig11e1eec el €un BI ap Plslxo a.rec gldea.rp
erirzod 'r'rgf olaledtcut.rd
orurl uJ Inlunrp 'aco.rdtce.r .ro1 aleiuapuadep rS .ro1
aleJe ps olnqaJl e,rec puouredelu op ros 'atdo.rdee.r ol ac olarcas
un g

elrgc rS r€Iqc lroaun Fp€^orluJ gs 16 'ardord€ al nes g.redas o1 ac elelcund

'rlAeuatuo .rolefurl6ounc al€ al€Jaua8 ep.rnuer pEutlstp 9s lelcatqo rolsec€

e.rdnse ace; aleod ol or€c ed oprie.rado rS rn1 elrielncads 'alelcerqo elur.rd

o-rlurp pp€^ ps 1 eledrcur.rd a1e1.re rS eiurrl$ dunl r6elace u1 aputldnc e

gfurlnd nc aU l-ps apun op '1€ilCul alr€oJ aropa^ ep lcund un-rlul'1utrtqe1

ls€A Inlsace e.rdnseep InJosolg 'e*s luacrz 9s ec 'eund e 16 pqrsod nrfeds
sugJlsal IBru Iac uJ runor ol € uI P+suoc qtuJn ulp ElsPacV 'arlseou .ro1ef

-urlSounc e gcrpadolcrcua Boulpro al$e^ud ac uI nrcnl r6elece 9su1 91dtu91u1

as nN .''ollrrds;olepo;tp Brnleu e1 op gcee1d n.re8eie ealeulturo?op 'allgc

a1eo1 ad durrl rselece u! Ilqun ps lqrsod e nu lcund lsoc€ el ap puru.rod
populg rer 'arrulglul ap lcund r6elace nB ollnru aJEc arlulp 'trnut€J ollJaJIp

urp snduoc o ar?s€ou ,rolafurlSounc Inrualsts "'rueluaza.rdar I-Fs lol ruE

JNIUISVT SUdS SUOfiUY V'I gO

48 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

L4. Enciclopedia Maximald, ca idee organizatoare

in acest sens, enciclopedia este potenlial infinitd deoarece este mobild.,
iar dezbaterile pe care Ie purtim pebaza ei o repun mereu in disculie
(in sensul cd ultimul articol Etiinlifrc al unui om de gtiinli din domeniul
nuclear presupune o serie de cunogtinle enciclopedice privind structura
atomului, dar introduce unele noi Ei le pune in crizd pe unele dintre

cele vechi).

Enciclopedia MaximalS nu se ingrijeqte si inregistreze doar ceea

ce ,,este adevdrat" (orice sens am da acestei expresii), ci tot ceea ce
s-a spus in sfera sociald, Ei nu doar ceea ce a fost acceptat ca adevdrat,
ci qi ce a fost acceptat ca fiind imaginar.

Ea existi ca idee ordonatoare: qi totugi, aceasti idee ordonatoare,
care nu poate da naEtere unui proiect editorial deoarece nu are formd
organizabil5, serveqte la a individualiza porliuni de enciclopedie ce
se pot activa, in mdsura in care acestea servesc la construirea unor
ierarhii prouizorii satt relele manipulabile, cu scopul de a interpreta
Ei explica interpretabilitatea anumitor porliuni de discurs.

Aceastb enciclopedie nu poate fi realizatd in intregul ei, deoarece
este ansamblul complet a ceea ce omenirea a spus, Ei totuqi are o
existenli materiald, deoarece spusele acestea au fost depozitate in
forma tuturor cirlilor, a tuturor imaginilor, a tuturor acelor mdrturii
care joacd rolul de interpretanli reciproci in lanlul semiozei.

Tlansformatd in decursul veacurilor din utopie a cunoaqteriiglobale
(ce se poate realiza) in congtiin{i a imposibilitelii cunoaqterii globale,

dar in siguranld a reperdrii locale a elementelor acestei cunoaqteri,
devenitb din proiect al unei c5r{i metodd de investigare cu ajutorul

bibliotecii generale qi atotcuprinzdtoare a culturii in intregul ei,

Enciclopedia Maximald a fost intrezdritd poetic atunci c6nd Dante
(Paradisul,33), avAnd viziunea Dumnezeirii, nu izbutegte sd descrie
ceea ce vede dec6t in termeni de enciclopedie:

Aci-n addncu-i am putut discerne
intr-un volum unite prin iubiri:
tot ce rdzlet prin univers se cerne,

substanle qi-accident qi-a lor pornire,
topite-ntr-una gi-ntr-atare fel,
cd tot ce spui e numai licdrire.

in forma-i generald nodu-acel
etern cred cd-l vdzui, cdci mult mai mare

pldcere simt, acum cAnd spui de el.

'('1'u) 9Zt 'd
'0002 'l6eI 'ruorrlod 'cnq6o3 a8.roap ap 'tuoJ 'pet1 'atpatuoC oual1'e1ue6 ,k

srolrun un-Jlu! erede ac arsa.rdxa r6eaace ap giBJ IiIJoJIp riuelard.ralut
Joun aJal6eu gp
arede atrl aulpc e*JrosJaa;dpxagle'ruugJernala1r*dau,rrul d16aJalsxJanlucoslJp ap sJaAIun un-Jlu3
olrurnue ap aricung

uI qle^rlcB elso 16 ppcol BunBaploluS tc 'g1eqo13 P?BpoIcIu a nu gcrpad

-olcrcua a.reluozardal o :FsrqcuI ri garlrugap a.ruluaza.rdar o F1€polclu
rua^€ nu ea ardsap 'BaacE aCI '(ecrlBtllaetd gzeatod.locuS Ecr]uEuras
'ra ln.rpec u1 'arec ur.rd; r"rprnta.rdurl ep rS alxaluoc op aricung u3

rrpla.rdralur rou luauuru.rad gzea.raua.S erpadolcrcuo 'B?sBace p8ugl a4
'alalIJoIJOluI

r-ur"rdord uI nnur?uoc acnpo;da; as a1.rud plle ap ad ;et 'euts ap grege

uI nnurluoJ aprqcsap as razorruas InJJac aped o ap ed 'e1sac€ InIaJ uI

.rer '1e1ard.ra1ur 'nps InpugJ e1 'arnqa;1 uunl e"rdnse runtice ralsac€ IB
l€llnzar acarJ rep I a1e.rn1eu rrunl E ar€uroJsuu"rl ap rfglrlepour rode ri

r,rgB riggu g gze o rcua?,ropf uele.rdJalur € p8n; plse are' puercrred ezrrlcad

-srad ug 'gcep .rurqc 'eurisnsolne as aJ crlorruos sacord un-Jlu3 'a1a11e

ap aalsace l€r 'rrsaJdxa all€ oJqpc op gltqelerdra?ul alsa lcalqo-cll
-oruras rnlnua?srs e ersa.rdxa aJBtaId 'alpfulpu 'tazol'Luas 1e 'rcap

'rA tupqatdtarul lE uerc.rrad lnrdrcur.rd ap pluurluop e etpadolcrJug
'IIIqIuIJap rorralln

purrJrpuau eJ nuozlao..rd pour ug rirsoloy I3 aU - lcelqo rnlnlequrrl
rB ruaruJa? lgcap €AactIB luns nu rcrlsr,rSurlB?eru rueluJal rrr.rdo.rd

gc 1n1deg arnlplzap 'pugpoldxa 'rS ezeapoldxa '1nzgn e-s tunc e6e
'1an.r1suoc ap laJ+sp un :lrug Jprunu uJ alesJalrun a,rryurr.rd urp snduroc
JrlaJoal ?cnJlsuor un ad ec feqrurluleur un urlnJlsuoc gs lqtsodurt
a tglape-r?uI 'rr?aJoa1 ieqturleleru rA lcorqo-Jrloluras tualsls allulp

ericurlsrp'pu!.r ealop I€ ul (II) :(rulgc ep tur8erur alurplunuaurs autpc

rnl B gcrpadolctcua ea.reluaza.rdar ulp aped ce; aJBt u! Insuas u!)

gleqraluou purJoJ u1 aleunrdxa riglar"rdo"rd rS alred acu; 1od (rolpzund

-saJoJ ldacuoc nes) uorrrJol lrunue Inun B pctpadolctcuo BaJeluaz
-a,rda.r uTp pc pullJ ?Bp 'acrlorures arualsls a1le rB pleJnleu Bqurll
arlurp aeo a?€o1 ep I91u! (l) : cr?aroal arapal ap leund urp aIBrcnJJ
alrricurlsrp aleol p€c 'rarpadolcrcuo BaIBc ura8ale aret ul Inluaruoru
uj '(9l,6T ocg 'nlduraxa ap '/c; rrntol all€ u! ?BlpJB ure urnc e6y

'exauocJolur asrloruas allla?srs ap lualsrs

Bc rJnlInJ raun eier,l rA .rep 'crlortuas uralsls InJFcrJo eareuoricung

J€op nu ecgrlsnI uralnd a.rec ur.Id co1frur ln"rn8urs alsa etpadolalcug

'*oJ€lur un1da51 rn1 o8ry nc nJ l-ac

sur.rdarlu-nunJp Iu€ ap IIru torl lgcap
ar€lrn u-nce-dr1c o punJ€-tu '11nur re141

6V JNIUISVT SUdS trUOSUV V'I SO