Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT rl

Intr-adevdr, prima Criticd, nu construieqte atdt o gnoseologie, cdt
mai degrabd o epistemologie. Aqa cum a sintetizat Rorty (1979), Kant
nu era interesat dehnowledge of, ci de knowledge that: adici nu de
condiliile de cunoagtere (Ei deci gi de numire) a obiectelor in ceea ce
priveEte posibilitatea de a intemeia adevdrul propoziliilor noastre

referitoare la obiecte. Astfel inc6.t s-ar putea spune ci el nu era

interesat de problema cunoaEterii, deEi, in termeni filosofici curenli

in italiand, se tinde a se numi ,,cunoagtere" acea knowledge of Ei

,Etiintd" knowledge that4. Kant se intreba cum de sunt posibile o
matematicd Ei o fizicd pure sau cum este posibil sd se facd din mate-
matici gi din fizici doud cunoaqteri teoretice care trebuie si-qi determine
a priori obiectele. Nucleul primei Critici priveEte c6utarea garanliei
unei legislalii a intelectului in legdtur[ cu acele propozilii care-qi au

modelul in legile newtoniene - gi care din necesitatea unor exemple

sunt deseori exemplificate prin propozi{ii mai uEor de inleles Ei de

respectat, cum ar ft toate corpurile sunt grele. Kant doreqte sd garanteze

cunoasterea acelor legi care stau ca bazd a naturii, inleleasd ca
mulyimea obiectelor experien{ei, dar pare dezinteresat (cel pulin pdnd

la Critica facultAgii de judecare) sd ldmureasci felul cum cunoastem noi
obiectele din experienla cotidianS, cele care azi se numesc kinds, cum

ar fi cdmild, fag, coleopter - Ei de care se ocupau, in schimb, empiriqtii.

De acest lucru iqi dddea seama, cu evidenti nepldcere, un filosof
interesat de knowledge of precum Husserl (Cercetd,ri logice VI, 66):

Desigur, in gdndirea lui Kant, funcfiile categoriale logice indeplinesc un
rol foarte insemnat: dar el nu ajunge la extinderea fundamentald a
conceptelor de percepfie si de intuifie la domeniul categorial... De aceea
nu distinge nici mdcar intre concepte ca semnificalii generale ale cuvintelor.

si concepte ca specii ale reprezentdrii general e directe qi, in fine, ca obiecte
generale, mai precis, corelate intenlionale ale reprezentdrilor generale.
Kant alunecd de Ia bun inceput pe terenul unei teorii metafizice a cunoag-

terii, deoarece se apucd de ,,salvarea" criticd a matematicii, a Etiinlei
naturii gi a metafizicii, chiar inainte de a fi supus cunoaqterea ca atare,
sfera cuprinzdtoare a artelor in care au loc obiectivarea prelogic6 qi
gdndirea logicd, unei critici qi unei clarificdri analitice esentiale gi inainte
de a fi readus conceptele logice primitive qi legile la originea lor feno-

menologici..

Inconvenient care se preschimbd in satisfaclie pentru cineva care,

in schimb, considerd cd problema cunoagterii (sau a Etiinlei) s-ar

4. Cf. noLa la Introducerea lui Diego Marconi qi Gianni Vattimo pentru
edilia italiani a lui Rorty 1979.

'(gleuosrad ar€crunuoc) IIIoA o8n rnl arlcogar Flsear€ zoroleq 'g nJl

'XIX :616I ,{pog e1 auolznporlul urp ourrlle1-ruocr€tr{ rn1 epricerqo ,/3 'g JE

€c olourgc nBaurJap reru prul BcsnJC BIIap rarurapucv rnlnruuoricrp ale dJ

runrsJol eIIqtaA 'alsJnleu.roy.rnua8 B oJeegrs€p o rlqels B ep a"r€cJacuI -ou
01
eurr.rd '?uulT rnl lE lprnlpu lnln'uals?S' B plrlrugep erirpo glecrlqnd
asosnJ pugJ op rue ap 0Z ap ?lnur rurrr €Aac p.rasncaJl'ptct1t.t3 eulrd 1a ri
arJos pugc rcunle i.role.raldoalot E nBS '.ro1a1 e nes tol8ey e giuu16 o
'a:
rtru Bols nu urno '.rolrtrrgrc e piurrlA o er{rzodsrp €I BaAB nu gsul 'lncJac
Ia ],
nes lnrq8unrJl 'Bsuru 'eiro; 'ursualxe 'ee1e1ne.r8 gcseeugap ps tunc
oulq apeoJ er16 16 'o1ocu3 uol^\aN u1 ap urfnd 1ac 'ay1qe1s elap ne"ra 'A-iI_I
urnc e6e gcrzg eiuu16 rS gcrleurelaru efurrlB erirzodsrp ul EaAB 'uoud e
.roi
gllq€punJ sorn8r"r a.ralSeounc ep nlduraxe Bc 'luB),I 'egleJnllnc a?B?Inegrp €aa

a.rdsap rc 'rurq.rol gs aleod rnqa.rl JE salalurzap ardsop lgle nN EE
'JaJrrusru un alsa ourgc un

un pc uaunds ps a"re1s uI ualuns runa InIaJ tS gugd "rep 'pcrsrd o nu :t9
rS aurgc un alsa aurgc un gc uro8elaiul runc Btuolqo"rd .reop nu pc'tllrC
J'OliSl
euud utp pluasqe alsa 'alullnc a?le nC 'X a$a nJcnl ap dz7 aa rueprcap
tunc acrldxa gs lqedecur tS .rup 'y alsa unc rna8alaiu3 urnc ocrldxe gs ur
iou
l€sa.relurau rBrunu nu e.red Ig 'gporuocur reur rS alsa lue){ rn1 erirzo4 pu
'gleuuuoriarp ea.ralSeounc 16 gcrpadolcrcua
BJ
ea"ralSuounc allurp (tunlo^ lnluaza.rd urp nrpn?s purrrd rzol oJBc aza
a.rdsap; aqJal reru Baunrlseqc eundo.rde.l g1e1re erirzodo pJ elJasqo as ap

ps rS 'eurrrud e1 rS sundsg.r U gs oJac os nu oruqar?uI Enop €-ap Bac EI ald
n€
apundsg.r e nrlued ptep urpqallu! ou gs r6n1o1 ougurpJ 'y alsa nrJnl ap Iai
d4 ac txi o lil X a6a utnc r3$ o e.r1ug (srBIIaS u1p Ia gzeal:: runa e6e) a au
urfrzodo gcep 'gc olsa oJuJoprsuoc uI Br nu ps a.red dlrog oc BoaC
-a 1
'PIEJP^opE a+sa alDu'run luns ?!u!Bc
o
urfrzodord pcup ocoJlad as aurnue ec gqe.r8ap reru lgr 'aur-ec un olsa
arunue ac rupqeJlul ou Fs lgle oJaJ os nu gc IS
1oc lera8ns B-r aJBc 1ac 1de.rp plurza"rd as r olucBr?XrleluaBJlsraerirrpiu'"ar1l 6laguf.urolpd Iiu

€e BI ap rerucol 'acrlrleue rouosolg uur8rpe;ed rSgsug pzrJc uI gund gs EJ

eundo"rd 163 pc e1eo1 nt : aluoprla a^lloru e"re d1"rog rn1 er{ce;sr1eg aJl

'alcorqo ed nu 'rrirzodord ad. gzeazrut as e"ra1$eounc u! pJ pugurJge at

raridac.rad euralqo"rd leplqrll U rB luey : rerfdec.rad Bruses ad earal ap

-Seounc ezalepotu as ps BrJaouJ as aJeJ uud arfrpe.rl 'e1co1 EI lolo?srJv lu
e1 op eur{ a"rec pcr8oloasou8 urirpe.rl ap giBJ aluruul sed un lncpJ g rB lgJ
luey 'suas ?sar€ uI 'rnln?calelur Bzolurs uI lsrgrun efap lsog e ac gdnp
I€Iunu ualSeouncll n1dr11nur ?soce pugc '1n1dr11nur praJo au erirnlur
pc aturge ps luBX rn1 giurlnd nc asosnJ r-op runc rS gugd gq€arluI
as r$ ,,n.rn1eu upur18o" aU ps rnqaJl ;e ea;a16eounc po napr e,rulodurg
gzeazutralod (g'g '616I) dpog pr plel r$ 'rrirzodord a.r1u3 giua.raoc ap

ruatuJal uI plpe'rn1n[eqru11 rrorJalur rruaruJol u! rpurnu BAIozaJ ealnd

I0t rN\rt rn'r vsusSYJ, sudsf,o

402 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

,,animal cunoscut", incercdrile de clasificare universali precum cele

ale lui Dalgarno sau ale lui Wilkins (secolul al XVII-Iea) aplicau

taxonomii pe care azi le-am defini aproximative (cum s-a vizut, in
volumul de fa!i, atAt in ,,De la arbore spre labirint", cdt qi in ,,Limbajul

Pdmdntului Austral"). De aceea Kant vorbea despre concepte empirice

qi repetase de mai multe ori cd acestor concepte empirice nu vom

putea s5. le cunoaEtem niciodatb toate trdsiturile. Ca si reluim

termenii noEtri, era preocupat de faptul cd cunoagterea enciclopedic[
era potenlial infinit[. De aceea, prima Criticd. se deschide (Introducere,
VII) cu declaralia cd in filosofia transcendentali nu trebuie sd apari
concepte care si conlini in ele ceva empiric: obiectul sintezei a priori

nu poate fi natura lucrurilor, care este in sine ,,inepuizabil6".

Dar qi in cazul in care Kant ar fi fost conEtient ci reduce cunoagterea

la o cunoagtere de propozilii (gi deci la o cunoagtere lingvistici) n-ar

fi putut sd-qi pund acea problemi pe sare, in schimb, qi-o va pune

Peirce, a unei naturi ce nu este exclusiv lingvisticd, ci semiozicd., a

cunoaEterii. Sau, altfel spus, degi nu o poate face in prima Criticd,va
merge in aceastd direclie in cea de-a treia. Ins5, ca s-o poatd lua in

aceastb direclie, mai trebuia sd introducd in scend noliunea de

schemd,.

Potrivit unui exemplu kantian (Prolegomena, $ 23) se poate trece
de la o succesiune necoordonatd de fenomene (existd o piatrd, e bdtutd

de lumina soarelui, piatra e caldd - Ei, cum vom vedea, acest lucru

e dat ca exemplu de judecati perceptivd) la propoziliasoareleincd.lzegte

piatra. Si spunem cd soarele este A, piatra B, a fi cald C Ei vom putea
spune ci A este cauza pentru care B este C.

Tabelul categoriilor, a schemelor transcendentale, a principiilor intelec-

tului pur? ne spune cum se procedeazd. Axiomele intuiliei ne spun cd
toate intuiliile sunt cantitili extensive qi, prin intermediul schemei
numdrului, se aplicd acea categorie a singularitdlii lui A Ei lui B.
Pentru anticipdrile percepliei, aplicAnd schema Gradului, se a{irmi
realitatea (in sens existenlial, Realitrit) fenomenului ce ne este dat in

intuilie. Prin analogiile experienlei, se vdd A gi B ca substanle perma-

nente in timp, cirora le sunt inerente niEte Ienccfiidneen, tese, Ei se stabileqte
cd accidentul C al lui B este cauzat de A. decide cd ceea

ce este legat de condiliile materiale este real (realitate in sens modal,

Wirklichkeif) Ei, prin schema existenlei intr-un timp determinat, se
afirmi cd fenomenul se constatd efectiv. La fel, daci propozilia ar fr

prin legea firii se intd.mpld. intotdeauna gi in chip necesar ca lumina

7. Cu toate cd pentru Grundsritze este preferabil5 traducerea Colli (,,Pro-
pozilii fundamentale ale intelectului pur"), prefer sd rdmAn la denu-

mirea mai tradilionald pentru simplul fapt cd voi folosi adesea propozilie
in sensul de conlinut al unui enun!, qi s-ar putea c6dea intr-o confuzie.

oro-lall"dlaJcuiiolcxera, re:c:tr:ldle""uifrfrd":'a::l:u1lr's,1ecfia1u'" n?s .AIZI
#u r p e rI :, Tl",1T:;
a?i!2
-calal^ur alelqrqrsod -nu€
aapp"a,,.r,n,,d
-or
'a1eq.r1eznec 'a1e1r1ear 'a1e1run : U JB runo 'alcerlsqe alJBoJ aldacuoa
luns alu.ro8aleg 'rnd rnln?calalur ale J€p 'aldecuoc luns arec 'ap,r Du!
-o8alec aldacuoc Basapu alSerunu Ia aJBc uJ Insuas uI nu J"p 'aldecuoc
luns aJBc 'acueua8 aldeauoc a.rdsap alSaqrol ?uEX rJooupl 'lrrceds UJ
ap 16 r;nua8 ap; ,,rapr" nearunu a1 rrlSr.rrdure aJBJ ad alaa ap a?rJoJrp as'
'lep
llnu na luns nu "rae 'pdu 'g"r1erd 'oJeos ap acr.rrdura alaldocuo3
Baai
'acrlde as gs aJer BI Jolalcarqo al€ alS
-EU
aldacuoc e16ru ap 16 rc 'glqrsuas erirnlur ap JBop nu orolau ne rnd rn1n1
-colalur elaldecuo3 'praqll augurpr rB V EITqBTJBA aoaJeoap 'a16az1gcug uI l
aJBc alelrluo glsBaJB a?so ac 116 re-s nu JBp 'g elqeuurr nc a8al es gs
P'grul
eelnd rB nrcnl aeuo '1n1o1 alSezlpcug aJEc V un pqsrxa gc aunds ealnd
JB-s pc lrqBqord 'rafuer"redxa alalep aJlurp arecrro EI araJar as ps Ialu
ealnd JB pr nJluad 'crruru gzBoJolBA nu pzealu€re8 a1 ru ala orec ed Pcu

a"resaoou 16 ales"rarrrun op8el a1eo1 'd.roc un urfnd Iac alsa g lsace Fc -cal
rA rc 'g;1erd alsa g lsacu r$ aJeos olso V lsace pc JEop nu ruaunds gs
tpqedec rualuns nu r6ap 'gsul '(69 $ '6,) elcarqo ap aldacuoc nu 'aar8o1 € al
11fcuq alSru .reop luns .rnd rn1n1ca1e1ur alaldacuo3 'arsle ec prlurd o
a76a
uadac"rad a{unue runc ureunds ps ernpg8ul au nu .roluo8o1ec InlaqBJ NJCI
uraunds gs
'ptryrd o arya fl Fatp gc eyuuad urelnd au nu lgcuJ Pln:

ericu"rlsqe ap la^ru Bouaruos€ un EI Fcu! rualuns aca'reoap 'sunfe ap e acaJ
nu elseacu JBO 'rrJpqrurqrs aIB nes r.rard e 'a15eu al B op rn1n1de3 a1e1
ap
-ecrperd rrippppour e rolac nes 'rrunrsed nes nunrice 'rai;og alalecrpa"rd
UJB
rriglrleznec rar.ro8elec prde,r apeo; puguoproqns 'a€o1o1uo ap ololenu€tu Er\ '

allnsuoo as ps aFunfe 'zel elrJo uJ 'pc eriuele e8u.rlu rd a.re"rcn1 u11e v'p

n;1uad o.rr8a.r1u1 g?seace eLJazaJ el 'rn1 elrdrcuud ap rc 'rnlnuralsrs aUnr
J€-U
ea;r6rg,rgsap ap nu adnco as gs arnqo.rl 1e ,LrlcadsoJ Incol uJ aca.reoap BAJ
'gJ t€urnu 'aleuop"roqns rA alerurap elec rS e8nppe ,,JoSn" ualnd ,re-s
'anrlrurrrd a.rnd "roleldaruoc B plsll o pleirqcs p?Bpo 'gt (V6 : ZI1UC) IJOIJ
PJ€(
alruord luuy 'BJnplgc 'a1a.reos 'e.r1erd ural6eouncal ps alrrrrJad gleod 'aJa
au Rs BJ 'aleraua8 ap ruaJlxa 'a1sen eard luns aluo8elec luns oJEJ €CI
.rnd rnlnlcalalur ale aldacuoc olacv a rnlnsJalrun Inlsar ap 'e13az1gcu1
o aJBc rnloJeos Burrunl ep 'grar.rec urp a.rlerd a?le op glrqasoap 'aJBlB tuE
ec grlerd o rue8alaiul ruo.
urlralur tunC i g"rlerd Rs pr€J au ?s Bc .rnd rnln?ralalur alaldacuoc
oJeos Bc op JBO aclJ,
uc g 16 y adaa.rad os oc
1nfe,
'C olsa g gc 1n1de3 Jesarou drqc ug gzeaznac
V pc aurpnlrlJac nc aunds aleod es ac ap lecrldxo g JB-au uerlue{ uJ'
crlaJoal 1n1e;ede '(ralndsrp BrJoletu also BlsBacB nu rep) uor.rd e
acrla?urs .roligcapnte pleluapuoosuerl EaJarauralu! punq ldarp pugq 'uip1 NBJ
-rsacau B Baace giuelsur gurllln u; rS rrfglrun er.ro8alec piuelsur prur"rd olac

ug alecrlde ag FS rnqa.r? te 'a1atlatd (alno, p,?sDazlplu! Fts tn,larDos

J,N\rX rnT VSUSCYJ SUdSSO

404 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Conceptele empirice nu sunt studiate de logica generald, care nu
trebuie sd investigheze ,,obdrqlo conceptelor, adicd modul in care
conceptele capdtd origine, ca reprezentdri..." (L I, $ 5), nici de c6tre
filosofia critic6 - aceasta studiazd ,,nu cum se desfiEoard experienta,
ci ce anume contine experienla", si,,prima sarcind ii revine psihologiei

empirice" (P g 21). Atunci ar trebui Sd se spund cd ajungem la

formularea de concepte empirice in moduri care nu au nimic de-a face

cu activitatea legiferatoare a intelectului care scoate materia intuiliei
in afara propriei cecitdfi. Dar atunci va trebui s[ cunoagtem caii
casele fie pe calea quidditilii Ei
manifestate (asa cum se intAmpla
in
cazul liniei aristotelico-scolastice), fie printr-o simpld munci de combi-

nare, corelare gi abstragere, cum se petrecea in cazul lui Locke,
Existd in Logica un pasaj ce ne-ar putea confirma interpretarea

de mai sus:

Pentru a forma concepte din reprezentdri se cere deci sd fii in stare sd
compari, s6, reflectezi qi sd abstragl; aceste trei operaliuni logice ale

intelectului, intr-adevdr, sunt condiliile esenfiale qi universale pentru
producerea oricdrui concept in general. Eu vdd, de exemplu, o salcie qi un
tei. ComparAnd aceste obiecte intre ele, inainte de toate, observ cd ele
sunt diferite unul de celdlalt in ce priveqte trunchiul, ramurile, frunzele
etc.; dar pe urmd, gAndindu-md doar la ceea ce au ele in comun intre ele:
trunchiul, ramurile si frunzele insele gi fdcAnd abstracfie de mdrimea lor,
de infdliqarea lor etc., oblin un concept al arborelui (L, I, g 6).

lnsi pasajul ar putea fi lockian dacd un termen cum este ,,intelect"
pi-ar pdstra semnificalia, la urma urmei, slabd, de ,,Human Under-
standing". Insd tocmai aceasta nu se putea intAmpla in cazul lui Kant
ajuns la maturitate, care publicase deja cele trei Critici. Orice muncd
ar desfdsura intelectul pentru a inlelege cd o salcie Ei un tei sunt un
arbore, el nu gdsegte aceastd,,arboreitate" in intuilia sensibili. $i, in
orice caz, Kant nu ne-a spus de ce, avdnd o anumiti intui{ie, am
inteles cd este intuilia unui tei.

Nici ,,a abstrage" la Kant nu inseamn 6, a lua din, a scodte din (care
ar fi tot perspectiva scolasticd), qi nici a construi cu ajutorul (care ar

fi pozilia empiristd): este un pur a considera separaf, este condilie

negativ5., e suprema manevrd a intelectului care gtie cd opusul abstra-

gerii ar fi acel conceptus omnimode determinatas, conceptul unui

individ, care in sistemul kantian este imposibil. intuilia sensibild

trebuie prelucratS. de intelect Ei ldmuritd de determiniri generale

sau generice.
Fragmentul citat r[spundea probabil unor cerinte de simplificare

didacticd (intr-un text ce reuneEte qi, desigur, reelaboreazi notile
luate de allii in timpul lecliilor sale Ei este aprobat de un Kant cu

'0g : 986I 'ezrale.l'rreg'otSo1octsd tp luolzarl '8 NJ:

'02 $ 'd) a?ue8ulluoc zec allto uI luns 16 ay6a"r8 16 g 1od'a1faz1pcug as aill
oa 'ptyntd o f)zuaulutnl apJpos pupc urnlal.d rigcapni Juns 'aleuosJed
AJB;
raiurrlAuoc € plr?talqns BaIIrnl gzeaal;^ aJBc (1,9 $ 't Z) PreorJaJur
gcr8o1 a1€lr^rlo€ o ?uns a.trldacrad alipcapng illtaltns?untqnpg) alB

giuar.radxa ap glecapnf o ap ea alBaqasoap os runt 6 lpaltns?unu 9II
Inu
-qaurqnful) p,nrldoc.rad glecapni o luBX n"rluad Itap lI €A alrrnuB aC
.EJ1
'Gvz:z
atil
HAD nlou o'unrcnl Jollnu relu unuroc Arlcurlslp uuras Inun 1n.ro1n[e
J€
nc 'ldacuoc nJ olnzploJd luns nBS 'aqJ€o 'ldocuoa ap alrsdrl'afua.rede
AJ€i
gcuJ luns ri 'lunpr,rrpur Inltarqo e1 gzeapoder es ariezuas uud erec
IUB
'acr.rrdura lTilnful IJ lod aJBIB BC 'q^rlearqo a.ral6eounc ap au.ro; rS
'rnlnlcarqns BaJels pc!]rpour nldurs rA .rnd atec't\ezues ug rirgdurg 1od ul't

as rridac"rad ap IoJlsV ',,piun16uoc nc aJeluaza;daJ" o e.rdsap BJ Jsop un.

EunutlautqDll nBS o1\dactad otdsap al6aqro^ luuy 'qurrqcs uI 'Tnln+calqo EJU
rrJnluu eera8alaiug no araqcu! as aJBt tB e.rn11nc 'Brrouralu urlJalul
]u€
eJ€D uJ alrqlsuos Jolalep e a.ru1a.rd.ra1ur o 'xalduroc lee un aridacrad -rap
ur"rd ura8alaiu3 "req 'g.r.r1dacrad glacapnl o ruacnpord gs tltqedec utg
€s arnqaJl curdure ldocuoc un auriqo e n.rluad pc aunds ure IzPlsV *1J

'Flsrxa ala pc rcru urounds gs 116 ure-u gc aleod .JOI

16 uaunds a1 ps r1i; ure-u '1uns aJBc eqoJlul JB-au Blourc PJBp PSUI : al3
alaz
'ppfequrll alpFa"r urr16 pc puglFJB lurqrol e'rec uud (IoIe''IrI lruBlu'7rn)c 'u1sac€
InIaJ ap aursrlenrolne Dc18o7 ala
allnru BI rrellrulJl cBJ os
unl
u1 rS :pzeaJcnl nu Io Fc pulueasug nu auntice uI a Inlcalo?ul Pc €Iuees
rep ri-nu gc 1n1deg 'saco.rd lsare uI ltalolul ap lnurfap p1o"r arincsrp NJlL
uI gl€porcru snd rue nu lgJuJ 'a1irn1ut uI alep efap ea;gde re-au ala EIE
urnc 16 Bc olrJnrcnl urpnl gs elrppdoc ulp gau! IaJlsB rirnuSrqo ruo?uns
9sa
: stuotqdatqns utnUln un ap opurdap "roprnfurs rarJnlJglrr ezeq ad "ruop
BEJ]
alrJnJcnl uralSeounc pt uapaJc rou Pc 1n1deg 'elr.rniurs undord t-ac
-lqu
saar B e.rdnse azalcegal ps eJ€t lcalolur aJac as atoJ"oap 'eluarcgns
UJ
luns nu unirurs uud al"ra16uount gc ufap 8116 '8(IIiIs ap asr.rcsue.rl rA
a.re1drug1ul el runta"reo elnuri uical e1 rcre rA urrJaJar au#7 tctyztS raulJd IS I
rorir
luapaca.rd Inruaoap u3'pct"rrdura orSoloqtsd ep ednco as luEX FSUI pugC
acEJ
anqdacrad aTfipcapnf '6' 8I
€II
'ursrruaJna un a,red ,,JBog" ',,1gig1r1esrallun BurJoJ JBop rnlnlcelalul
FtrJol€p alSeurr"ld rB raiuauadxo Jolaltarqo earereduroc uud uniuns Io!€
'Biu
urp F^rJap curduro 1n1dacuo3" :(8 'I 7) alur€uJ ruu rur8ed Pnop nc aJ1!

aunds as ec BaaJ nt ?au lseJluoc uI a Pt nrluad '(FlIqPIs runce Balurtu EJB

'INVX rn'r vsutrcYJ sudsgc nUi

406 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

$ 23). Judecilile de experienld stabilesc in schimb o conexiune necesard s6. 1r

(de exemplu, afirmd chiar faptul c6, soarele incd.lzeqte piatra)e. Se intr
pare, prin urmare, cd nivelul categorial intervine doar in judechlile
pen
de experienld. I

De ce atunci judecilile perceptive sunt ,judecdti"? Judecata este prir
nu cunoaEterea nemijlociti, ci mijlocitd de un obiect, si in orice judecatd
l
se afl6 un concept care tine locul unei pluralitili de reprezentdri
j
(CRP|Z: 85). Nu se poate nega cd a avea reprezentarea pietrei qi a
edi
incilzirii ei reprezintd deja o unificare efectuatd in multiplicitatea
sensibilului: a unifica reprezentdri in conEtiinld inseamnd deja ,,a nell

gdndi" gi,,a judeca" (P, $ 22),iar judecdlile sunt reguli a priori (P, $ Ei:
23), ,,sinteza pe care sebazeazl. posibilitatea pAnd qi a percepliei este
in orice caz supusi categoriilor" (CRP|Z: 125). Nu poate insemna decAt dife
cd (dupi cum se spune in P, $ 21) principiile a priori ale posibilitdlii
oric[rei experienle sunt propozi\ii (Sritze) care subordoneazi fiecare pe,
perceplie unor concepte ale intelectului (Verste.ndesbegriffe). Un sinl

Wahrnemungsurteil este dej a intrelesut, intrepdtrun s de Verstande s - spu
begriffe. Nu-i nimic de ficut, a recunoaqte o piatrd ca atare este deja
o judecatd perceptivl, o judecatd perceptivd este o judecatd Ei deci pu.
sa:
depinde Ei ea de legiferarea intelectului. Multiplul este dat in intuilia
sensibild, dar imbinarea unui multiplu in general nu poate pdtrunde pi et
in noi decdt printr-un act de sintezd al intelectuluil0. anrj

in fine, Kant postuleazb o noliune de concept empiric Ei de judecatb cie
perceptivi (problemd cruciald pentru empiriEti), Ei totuEi nu izbuteEte
e:Lt
f. in P, $ 1-8 se vorbeqte gi despre un fel de gen supraordonat de judecdli
empirice (Empirischen Urteile) care au fundament in perceplia prin cu(
simluri gi fald de care judecdfile de experien!6 adaugd conceptele care-9i ,ro,
au originea in intelectul pur. Nu e limpede cum s-ar diferenlia aceste
judecdli empirice de judecdlile perceptive, insd pesemne cd (afard doar oa r
sA
dacd n-am voi sd facem fiiologie kantiand) in cartea de fa!6 putem
restrdnge comparalia la judecdli perceptive gi judecdli de experienfd. 1T1,,r l
L0.CRP|L: 107. Aqadar, in legdturd cu diferenla dintre judecata perceptivd
gi judecata de experienld, ,,chestiunea nu e deloc rezolvatd" (Martinetti dejr
1946:65). Iqi dddea seama de aceasta Ei Cassirer (1918), care, totuqi, toc:

pomeneqte de ea doar in nota 20 a capitolului III, 2 : ,,Tlebuie remarcat in: i
cd o asemenea expunere a cunoaqterii empirice (...) nu este atAt descrierea
I^ndast-indee,-fappetnterufecKtaivn, tc, dntumsaeidddengricaibod"jcuodnesctartudireaapaurtneu"i 11 .
unui caz-limitd
(...).
care si nu

rreicv6e,nsddicneudienjcaluodrfiorinmdeadvere"ounaifviremrsaalileita"tae"p;rinouri"ex: idsetodaprercoepofozrimliea "emPi-
insdgi

a judecdfii conline aceastd revendicare de "valabilitate universald obiec-
tivd". De ce o afirmalie de o asemenea importanld e fbcutd doar in notd?

Deoarece Cassirer gtie cd extrapoleazd, urm6nd bunul-sim! qi coerenfa

sistematicd, ceea ce Kant ar fi trebuit sd spund explicit, excluzAnd orice

altd formulare ambigud.

'alo arlul alESalau FcuJ alEnzl^
rrlezuas Joun ols rrrlurtuu puglordra?ur 'opundsPr aJ€c u! Inluauou
uI reop odaalad pcep n€s 'lndoc.rad 1n1dey 'e6e uaunds gs €c 'lelnJar

e .rep 'e1a.r1ard lndoc"rad € gcep 1n1de; elledoap urpsPI F?Epluecoop IcyII

nBs qp nJcnl JSa?D Bc BrurJdxa Js-s ac €Aac s[ ap atald 9s EldtugluJ

a1€od aS 'lcadse lltunue un qns JBcgIu BuluJalap o E nJluad retrrcol
'aiuulsqns raun gaqde as gerpard o aJ€c od eal€lq€c rer 'leuo8alec u3 elap
l€Jlur e rriplrrnp IB nes raiaqlu lnlecrpa.rd aund a.r€c ur In?uoluour
u! rep 'a1e1r.rnp ap nas gieaqle op alqrsod apiuzuas aleol PqIB PS
eleod lnlaalqns '(qg) 16 ("9) erdsap ?gC 'B^ec lndacrad e pc rriue.re8
Blsrxo rB nu IJo '(Z) apundsg"r JB rro 'Pi"J ap edrlc u1 apa^ nas lnzF^
€ orunuu ac l€qaJ?uJ 'prlerd o Inzgl B aJBc eAauID 'a.reruln ur.r4

'(Z) pI lurparul ualuns aJezrl€qral e1 a8unle ru-s pugJ '- plecapnf

pcrldrur nu taap rS erfrzodord o alse nu aJ€e'(T) Ba^B ue iard aerJo nc

BarBzrIBqJaA rol rue-r gcep 16 - g,rtldac.rad plecapnl o ldeg u1 elap alsa

Iolidocrad ealelpurldap gcep 'oJeuun uIJd 'rraJ?ord alSru reop nEJa Pc
gpundsg"r gs ourq aUBoJ aleod 'rnlnurnrp ln8unl €-ap BUE as alunue
oc leqarlu3 alsa pcep 'gsu3 eeace gdnp i ariuale Bap aI gs FJPJ 'a.r1ard

e16ru alrppug,r8ug luns Blnrpc eaur8ruu ed urnrp un ad g8reaur gs
aleod e,raur3 'giuul6uocolnu ap alc€ a13ru 16 rJgzll€qral al*ru gpund

-saJoc r-ps rnqaJ? .re n.ralSeounc e odela laJpcerJ pt plepoaJ,r snds

E-u ruaurru r€O '(qE) uI nBS (eg) ul rBop rua^Jolur ealnd .re pru8eluts

plseace '1en1ua,ra - (I) allura .re arlatd raun eie; uI aJBJ Elaurt od

uodocuot gs ur6na"r nu'1r1uegur trls€4oloq lnfequrll ap PIBJV'allraJlp

rrro?ncol alce gurrrdxo (Z) t6 i1; gcep upqar?ul eu ps lriplda.rpug g
'(qg) BI (I) BI op elac urncard rrirzodo.rd roun €al€lrunlr8el PlrrnluPlau

psel rA 17; runca"rd tirzodord ap l€rp^ape nc pdnco as gcup llqelncsrp a

'(g) 16 (g) runca.rd rrirzodo.rd ap 'salaiulaurq'gdnco as pllllrC eurrJd

'o1o,r8 luns (r.rnd.roc luns rcap 16 ele.rourur luns acoJeoap) alarlard al€o; '9
'lugurpd ad roduul Eappc E^ eo'elsuece e"rqerd Dunr€ gcBO'g

'd.roc un 16 le.reunu un olsa p.rletd glseacv ?
'ar€l olse p;1erd FlsEocv qg

'gql€ alsa g"rlerd Fls€acv Bg

'(g.r1erd o FU€ as rclv nBs) 9.r1etd o also €ls€acv 'Z
'grlerd ElsEacV
'I

: aunrsaocns BaJBolpruJn uJ IJpzIIsqJa.t ap .116 un-.l1ur"rd

aluuazardar g ealnd Je luBX e1 rual6eounc ale adela alay.regrq

'olsrxa gs aynod ???/ rnupurru 1e lugurgd lsaee pcrlrJo rnl erJoal nrluad
gsul 'rnlnloalalur e ar,ro1e1sr8a1 eriua,r"ralur rS glqrsuas erirnlur ar1u1

lenirs 'soroJou uaJol un-Jlurp 'gur16u1tu o-Jlulp olaqlue ad gleocs a1 gs

L0n JNV! IO'MUSCYJ SUdSSO

408 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

acest lucru tare, dar si in acest fel ar fi deja implicat in procesul e
d
ipotezei.
t
RdmAne si hotirdm ce s-ar petrece daci subiectul nostru va spune
cd piatra aceea este un mineral qi un corp. Potrivit lui Peirce, am fi p
deja intrali in momentul interpretirii, dupd Kant vom fi construit un g
concept generic (dar am vdzut cd in privinla aceasta el e foarte vag).
Adevdrata problemd kantiand ins6 priveqte (1-3). C

Existi o deosebire intre (3a) Ei (3b). Pentru Locke, in timp ce i

prima exprimd o idee simplS secundard (culoare), cea de-a doua il
exprimd o idee simpli primari. Primar gi secundar sunt calificiri in ir
ordinea obiectivitdlii, nu a siguran{ei percepliei. O problemd deloc
\
irelevantS. este dacd, vhzAnd un mir roEu sau o piatrd alb[, s-ar
ll
putea inlelege qi faptul cd pe diniuntru m5.rul e alb gi plin de sevi n
qi cd piatra e tare in interior gi grea. Vom spune cd deosebirea consti
in faptul dacd obiectul perceput este deja efectul unei segmentdri a ':
continuum-ului sau este un obiect necunoscut. Daci noi vedem o
piatrd, ,!tim", in insuqi actul de a inlelege cd e vorba de o piatrS, cum 2
este ea pe dinduntru. Cine a vdzut pentru prima oard o fosili de

origine coralierS. (in formd de piatrd, dar de culoare rogie) incd nu Etia
cum era ea pe dinS.untru.

Dar Ei in cazul unui obiect cunoscut, ce anume insearnni cd,,qtim"
cd piatra, albd la exterior, este durd in interior? Dacd cineva ne-ar
pune o intrebare atAt de iritantd, am rdspunde: ,,imi inchipui, in
genere asa sunt pietrele".

Pare curios si punem o imagine ca temei al unui concept generic.
Ce anume inseamnd ,,a imagina"? Existi vreo deosebire intre ,,a
imaginar", in sensul de a evoca o imagine (ne afldm in fantazare, in

conturarea de lumi posibile, ca atunci cAnd ni se contureazi in dorin!6

o piatri pe care am vrea s-o gisim ca sd spargem o nuci - iar in acest

proces experienla simlurilor nu este cerutd) qi ,,a imaginar" in sensul
c5, vizdnd o piatrd ca atare, tocmai din cauzd. Ei in concomitenld cu
impresiile sensibile ce ne-au solicitat organele vizuale, Ftim (dar n,t
uedem) cd este durd.

Ceea ce ne intereseazd este ,,s5. imagindm" in acest al doilea sens.

Primul sens, ar spune Kant, sd-l l6s[m deci in seama psihologiei

empirice; dar al doilea sens este crucial intr-o teorie a intelegerii, a
perceperii lucrurilor sau - kantian vorbind - in construirea de concepte

empirice (intre altele, gi a imagina in primul sens, a dori o piatri ca
s-o folosim ca spirgdtor de nuci, e cu putinld deoarece, atunci cdnd
ne imaginim, o piatr6, ne imaginim, ci este duri).

Wilfrid Sellars (1978) propune, in leg6turd cu aceasta, si folosim

termenul imagining pentru a imagina, qi imaging pentru a imaginar.

Propunem sd. traducem imaging prin ,,a figura" (atdt in sensul de a
construi o figuri, de a trasa o osaturd structuralS,, cAt qi in sensul in

care se spune vdzdnd piatra cd ,,ne inchipuim" cd este tare in interior).

uI '(aJeolpcnpoJdeJ" alsa sues Jsace uI JBp) arlrnlul uI Inl eiuaza"rd 'iJ
prpJ 16 rerrlc lcorqo un Blueze;da.r e ep Bal€lrcudec o erieur8erul uI

'raritnlur acrlde o gs elsace ec n.rluad ,rn1n1ca1e1ur pruor1cs o pzeazruJnJ ei

'ea g .re a?Blrlrlce op nes alBllnJBJ ap dll acuo ,erieur8etur pc raap .6
uelrrupe pS 'pJ€puncas alsa arapal ap nJlsou lnlcund ur(I .enop-p
op €ae urp alrrrpug8zgt pugirlSau aTilpa eun.rd BI ruarreoluJ eu €s IU

a8rlqo au gs lgcul ?gle-Jlu! 'g1ue,ra1e"r aFBoJ olsa aruruJoJsueJl plsaace pu
'ra33epra11 arec e"r1ur,rd 'riard.ralur li1nur n.rlued 'IIlplIIIqlsuas erdnse €J
acnpo"rd IJ Inlcolalur a.rec ad lcoJo un ,rn1n1co1e1u1 u elulrcedec o ruop el
aurlap Bo enop p uJ ooarrl)sdaFurseluriueegus're8nreicduagrclurenaardulyduudnrcgurJ,SrEnlrrapar"lfradpgecenE.srzandee1ceeluerrifpuplap,raaetednged B'
cr,rrdrua plurza.rde"r Ia
raJ? aloc aJlurp aun
.SU
nuntjnt ??c?1?rC u arirpa €nop B-ap eec rS eruud allurp eiuedarcsrp
e1;edoap urpsp.I 'rerieul8eurr p snpord un a pleluepuacsueJl Buraqas nu

'alDluapuacsun4 nlaaqas efuuec IaJlsB a.re16eu e1 .arfrnlur e1 pqucqde NJ
lnldacuoc "rur 'ldocuoc ap glr"radoc€ U gleod gs erirnlur pceg ps ,eSe
uraunds Bs Bc 'atec Jolerperu luarualo BoIraJl Ia un J€saaau a (..lcarqo IN
un gserer ps gleod gs lgcuJ e6e 'ldocuoc ap gfeg rari.rnlur rarraleru 1s
B aJetunsqns acrJo ug" gunds as ps BrnaqJaeJrul nJsBqonslea?crrle.roaru3u,3, ,a"rpeqprs,ugags1
| 7EAy,,1dacuoc ap piBJ lcorqo rnun -ei
apirnlur
nrce,prrl:ee"rezdluro:Zc HeAuaOS,o,e.riaulaarlu"rnasdxrnalnalc8anlaelpuer a1e ernd aleldacuoc uJ
acareoap eu
as ps arnqo{t (...) 'J i
c+'usnrazo,gr8r^"erdlreucp€-JuurppaurlIeeUoldsr1uauoppce'aalr.lzerellgrlJncaauprlyaegrdl1eoredd1rn81uad1e,'3a, l'ae.1pu6rpu.crl.arnaurlalrupinedcdunr,dpeuxsreaEldauuinouaalg;urJedoupe
UI
rS 'g1es;a,uun plecapnt o-"r1u3) a1e.r1ard alDol nes (gJEInFurs glecepnt
J?.
o-rluJ) nlacD lnJ,l$e lpugS ualnd gs arnqarl 16 erlerd 16 alareos urapa^ uUl
'alrqrsuas rarirnlur InloJcuoc e1 ecrlde 1od as alaerlsqe ap leygdepug
ap lgle luns eJ€c elruo8eluc urnc leerldxa arnqoJl guerlue{ BrJoo? uI Brli
op
puaqcs 'g'gl IUn

'11; unaa;d (alBzrlsqro^au rA allcrldrur; o
eIe,tlu,raldpeucaracdsur€igJcl a€prnattuaallruu3ueadn"erluna,drlu1agd1e1,6utugrclu,ea{cuInrduraulasraslaulJdaBcIBuroccnJ1c6
a?sa pugrn8g a8alaiug € IS a8alaiul e n.rluad a.re.rn8g plseaov BI
'roe uI ai1eu3 as gs col uJ gluli aJlgc Eoppc B ap are ,nal8 Els
,uancr"uuarelrepu?8rpauunIdaloea.rpldlispfrllcrq,rgscondu 9^a
purg 'arec rB lecun"ru g aleod aJBc lcorqo €J
ug 16 e.rlerd eepen ure 'unl.rodour IBruruB J€-!
col
o ure8Jeds ps rJop rue nu e;1erd au-npugur8erfir n?s pugzpl gJep
: leadse lrrunue un qns plrndrqcug else e"rlerd ,a.re8e1e o pzeanlcaJa uIi
as rarlard a1e ripleudo"rd elaun rndrqcug ou B ap lce lsaae urJd
en

ac

'(3e

un

ur

aun

Insa

601 JNVy rnT VSUf,CYJ SUdSSC

410 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

sensul pe care noi l-am numit a imagina,) sau este synthesis speciosa,

imagina{ie ,,productivd", capacitate de a inchipui.

Aceastd sintezd specioasd este cea prin care conceptul empiric al
unei farfurii poate fi gAndit cu ajutorul conceptului pur geometric de

cerc, ,,deoarece rotunjimea,.care este gAnditd in primul, se poate intui
in al doilea" (CRP|2: 134). in pofida acestui exemplu, schema nu este

totuEi o imagine ; Ei deci aici devine limpede de ce s-a preferat ,,a

figura" Iui,,a imagina". De exemplu, schema numS.rului nu e o imagine

cantitativS, aga caulmtunl,ea-asmtfeiml: a.g.inoa..n.uEmsdteruel v5idinenfot rcmd.aina cinci puncte
puse unul dupd
acest fel nu
vom putea niciodati sd ne imaginbm numirul 1.000, ca sd. nu mai
vorbim de cifre mai mari. Schema numdrului este ,,reprezentatea
unei metode pentru a reprezenta o imagine conform unui anumit
concept" (CRP|2: 135), astfel incdt s-ar putea inlelege ca elemente

ale unei scheme pentru reprezentarea numerelor cele cinci axiome

ale lui Peano : zeto e un num5.r; succesorul fiecdrui numdr este un

numer; nu existd numere cu acelaqi succesor ; zero nu este succesorul
niciunui num5.r; orice proprietate de care se bucurd zero, si succesorul

oricdrui numdr care se bucurd de acea proprietate, aparline tuturor

numerelor - aga incdt oricare serie x0, x1, x2, xS...xn, care ar fi
infinitd, sd nu conlind repetdri, sd aibd un inceput si sd nu conlind

termeni la care sd nu se poatd ajunge pornind de la primul, intr-un
numdr finit de treceri, si fie un sir numeric.
in prefala la CRPI2 este citat Thales, care de la figura unui triunghi

isoscel, ca sd ajungd s[ descopere proprietdlile oricirui triunghi

isoscel, nu urmeazd pas cu pas ceea ce vede, ci trebuie sd produci, sd

construiascd triunghiul isoscel in general.
Schema nu este o imagine, deoarece imaginea e un produs al
imaginaliei reproductive, pe c6nd schema unor concepte sensibile
(inclusiv a unor figuri in spaliu) e un produs al capacitdlii pure a

priori de a imagina, ,,ca si spunem asa, o monogramd" (CRP|2: 186).

Eventual, s-ar putea spune cd schema kantiani, dincolo de ceea ce se
inlelege in chip obiqnuit prin ,,imagine mentalb" (care evoc5 ideea
unei fotografii), e asemdnitoare cu Bild-ul wittgensteinian, propozilie

care are aceeagi formd cu faptul pe care-l reprezint6., in acelasi sens
in care se vorbeEte de relalie iconicd, pentru o formuld algebrici sau
de model in sens tehnico-gtiinlific.

Poate cd, pentru a inlelege mai bine conceptul de schemd, trebuie
si ne raportim la ceea ce, atunci c6nd trebuie sd lucrdm la calculator,

ne este propus caflow chqrt sair diagrama de flux. Magina e capabild
sd ,,gAndeasc6" in telmeni de if.., then go to, dar este vorba de un

dispozitiv logic prea abstract, dat fiind cd ne poate servi at6t pentru

adefafcleuxunnceaalcrual,tdcdptaEEi ipi epnetrcuaaredemsaeqnainao figurd geometricd. Diagrama
trebuie sd-i facd
si pe care

ac uI 'lrq€luaur8os lunnulluos un alsa PllqErJadxa Bal€lllEar Pc InldeJ

gcrlduri nr"rno"p ,leluaurepunJ l'rp^ap' nc nrdrcur.rd 'raridac.red alupd
-tri1,rn u1 'nldurexa ep 'lnurstleual{JS gzuauoricun; Iunc eapaA as V
'plaldruoc a.rluuazerdal o PlBpolclu

€aA€ rue nu '1dun1 urp aluapaca'rd ali"rpd 'lolull e1e ri"rqd elaurud)

aJeorJalue al.rgluaze.rdal noJaur aprerd ure a.re8npp€ op InsocoJd ug ;ep
,n'aerlu1n61.eeroo"riua,irnpigc1'iAzuoer"ral,unltnrptl.dunogn,a3nuJ'r1lnuecI';1goBdc8aSanrBJ1grl l aparJleeuE8c'lnnFlgnrJpodBeluOnrtlrse'lloneJnr1cpnul€urnigpna1uJurgl1s8er€c.orranuuu1d"aPrloS6apepl"Joroenupainu.cnrruasecrunuRaprncolnBcrddep
aluazard aligyun Pc rrrglrn urgJgrunu pugc IJunl€ gcep '9c (61-81, : I
retur.rd e arirpa eunrd u1 aunds as :BrJollrour 16'drur1
ldACul) rcr?rJo actlerue.r8erp rrgluazo.rda"r ;o1sec€ BaJlnJlsuoc uI
RFugI ad 'g.r1ur
'acrleurer8elp IJFluazarda-r a{6ru

e1 urudo eu gs rA rc 'p.reoualue aJBzrIBqJaA o-Jlurp FArJap orec a'rnd E
nu rpug8 s aJaleoap '1uuy tn1
e"ldgnlrtcrrrlodturrruBgcarrllodreruPass JBop Putu€asu! B-s :l
ldarp ureaugap lndocul BI at €aac lsclJrpol[
12

Blsacu Inlal uI'(IZI TZHAC) g1dea'rp alurl o pu93pr119cap lndul+ Iclu
'a1a 3JluI aJelncrpuedrad IIuII IoJl ruaund
urgluazerd-ar au gs ruelnd nu
gs gJpJ rnlnrieds ale runlsuourp IaJl olac rugluazat'dat au 9s rualnd
nN '(nJluac ap oluBlsTpTqJa au Fs alnqarl IncJac alrcsop aa IaIUII
FJ gunds au 9s aJ€c pln8a; o ruole PS arnqaJl arJtsap I-B
alalcund aleol os) rualrcsap l-gs grPJ sral un Ipu93 uralnd nu 'pu93 u1
nrluad gc a.red
rupssrl o ps PrFJ oIuII o lpu93 ualnd nu Iou 9c alialurure ou luBN
'larirzodsrp BI rualB ol aJBc ad uolrqocs IoJl alac nc ern8g uaplr{cul

ps plepureooap alnqaJl rc 'e.r1ed B o lrrglnpt qs arnqaJl nu 'uolrqocs
,"r1 g.n* ad letue.re ru8 gc€p ,gr alsa eucsa.rd I-Iu aJBJ ad n6ed al?ulp
ipnr,;rtrogl,ttt'trt6qo8runn3rg.rlIcallla€.''aallsgrralul aru8aalrlriJgalal uuIdIoqrJdoApBqrPeJPPJS'raerrqeJc 'ruaunds
9;n8t3 o
arienlrs acuo uI InJlsuoc e n.rluad gln8e"r o ec eundord as euaqcg '1991
tZldgC) ualecs n€s lacsosl 'crq8unlda;p Ia ag 'rq8unul acr'ro n'r1uad
gs alnqarl aret'1e.rauo8 u3 rq8unr"rl ap rnlnldecuoc.Pl€AJapB
Irq€IB^ aU
r; aleod nu 'apruteld raun eie; nldurexa ap 'giuauadxa
pllpo"tn
u3 ullsg.8 o aJEc ad ,rq3unul rnun e aurSeurr orcru IeculauroaS unSg
ap glenldacuoc BallnJlsuoc Pz€aurarrn8 oc Pcrl€uaqcs eln8al luey
a8alaiuS runc oulq op Inlsap ecrldxa 9s eled xng ap laurur8erp eaapl
'durr1 ad leriuasa potu uI gzeozeqas aloruaqts 9e a16a1unu€ ?uey aJBc
uaIlsIansduausnlurIAJe€lIaqece'(uInIxJnEgp) srncap un ad gyezvq
le.rodural leriuelsqns
ruatuJal u! lrnlul g aleod a.rec
'rlerieds
e^as eJ€ eue.rSerq 'ayedap reur e6e 16 a"runurluoc u1 uraSralu 9s nBS
raurer8etp 1e lor.radns lcund un BI luocJuoluI au PS arnqaJl sundsgr
lnou gdnp 'ara8ale o PlnJqJ alnqarl Flelsuot as ar€J lnsundsg.r 1ep
plupo 'p11qrsod g^rl€urall€ o acnpo;d as rnlnsoco'rd 1u lcund llrunue
un e1 'arie,rado plrurnu€ o 91Bp :PJBJ I-PS Bpuuruoc tuqp l-gs arnqarl

II' JNYy rn'r vsuscYr uudsso

4T2 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

fel putem anticipa ceea ce n-am intuit incd la modul sensibil ? Tyebuie

sd lucrdm ca ;i cum in experienld s-ar putea introduce niEte trepte

(ca qi cum s-ar putea digitaliza continuumul), fdrd ca prin aceasta
digitalizarea noastrd sd excludd un numdr infinit de alte grade inter-
mediare. Dupd cum spune Cassirer, ,,dac6 am admite cd in momentul

o un corp se prezintb in starea r, iar in momentul b se prezintd in
starea xt fer6. sd fi parcurs valorile intermediare intre acestea doud,

atunci am trage de aici concluzia cd nu mai este vorba despre .acelagin

corp: am afirma cd acel corp care era in starea r in momentul a a

dispdrut Ei cd in momentul b a apdrut un alt corp in starea rl. Rezultd
c5. acceptarea continuitdlii schimbirilor fizice nu e doar un rezultat
al observafiei, ci o presupunere a cunoasterii naturii in general", qi

deci este unul dintre acele principii care guverneaz6 construirea

schemelor (Cassirer 1918: 215).

L3.4. Existd lu Kant schema cdinelui?

Aceasta in ceea ce priveEte schemele conceptelor pure ale intelectului.

Dar se intampli ca tocmai in capitolul despre schematism Kant sd

introducd exemple care privesc concepte empirice. Nu e vorba numai
de a vedea cum anume ne-ar permite schema sd aducem la acelasi
numitor cu multiplul intuiliei conceptele de unitate, realitate, ineren!d
gi subzisten!6, posibilitate g.a.m.d. Existi Ei schema cdiruelui: ,,conceptul
de caine indicd o reguld potrivit cbreia capacitatea mea de imaginalie

poate trasa in chip universal figura unui animal patruped, fdri s6 fie

restr6.nsd. la o singurd frgurd particulard, oferitd mie de experienld, sau

la orice imagine posibild pe care eu ag fi in stare s6 mi-o reprezint in
corlcreto" (CRP|2 : 136).

Tocmai ca urmare a acestui exemplu, cAteva rAnduri mai jos, Kant
scrie fraza foarte cunoscutd potrivit cdreia acest schematism al intelec-
tului nostru, care priveEte qi simpla formd a aparentelor, este o artd

ascunsd in ad6ncimile sufletului omenesc. E o art6, un procedeu, o
muncd, o construclie, dar se qtie destul de pulin in legdturd cu felul
in care funcfioneazd. cici e clar cd acea analizd, cu diagrama de flux,

care ne putea servi ca sd inlelegem cum are loc construirea schematic6

a triunghiului, functioneazb. mult mai pu{in in privinla cAinelui.
E sigur cd un calculator gtie sd construiascd imaginea unui caine

dacb i se furnizeazd algoritmii potrivili, dar nu inseamnd cb, examinand

diagrama de flux pentru construirea cAinelui, cine n-a mai vizut
niciodatd cdini ar putea avea o imagine mentald. a lor (orice lucru ar
fi o imagine mentald). Ne-am gisi tot in fala unei lipse de omogenitate
intre categorie Ei intuilie, iar faptul cd schema cAinelui ar putea fi

BFnppB BaJnd I-€ ap IA gcsuauauro PiuIU o al6eounoar € ap Balellllqrsod
ol6arri"rA ac Boac u1 euorfcun' aleod -rep '(rolgnur leuorie'r [Burru')
glur.ro8alec erirugap Ecrs€lc al3arrud ac Baac uI ruo ap rnlnldacuoc
618 lapour un 'lerfuaso ylda',cnu.aocc{truuragads un
apundsa.,oa nu rnlnuo I€
rnlaulgc Bruaqcs eenpo'd rS
,rii'o 1"t €a^e B Puru€asul
rA rnlnlaarqo lnldecuoc nc
Tn1dacuoc'ntaaqcs BJgrluapr 1od as IaJlsB Pc aundnsard ealnd re-g
crrrdura rnlnldacuoc €ruaqcs Fe rcap
"ptr,rrot 'lrqYzodo e.leur 1n1e3op are 9c 16 gugd 16 e16aq"ro'r 9c

'1egns un oJB [nruo Pc BruJU€ B ap nes 116 e ep alur€uI rerqc a16au"rod
'adru6 un ldarp ulo un
as B?soc€ Inlal ap Furaqcs o €l op Pc alsa ldeg
rar ps ne;8 a ac drurl u1 'rroaun e1du91u3 aleod as oc €aoc ltexo olso
Jsp - sJalur tS leurud un nc uro un ugpunJuoc PS Jerqt ealnd uro'r
nOG.gif*,lai.ftpic"oltueaSguengs'rn3aC;rea'dBpA€qurasrtcollrBd€sranl'so1acar.enlilgdsuelaraoucdealoa'("ldurdarlcduaao1pecoaa1d?u€goI1l tunuzrorl1ueaaapdl Plepolslu

91dtu91u1

lnldaauoc
Burruralap e nrluad rigcepnt oll€ ro3 as rode 93 '.ro$riezuas 1n1dt11nur
BI al€Jn?cnr1s aruu-rFerp raun ea;ecrlde ad gzeazeq as ea tplap€-Jlul I

'g1"qr"n arieru.rge o-.r1uud lerqdeau g^lozar as nu g'rrldacrad glecepni
o pc slpJe JB ac BaoC 'aurgc 1de-rp nu 16 'uro Bt X un e8urlstp es tB
as p,uldecrad elecapnf u1
raiuar.radxa pldrlpur BI' O-lgtiqIntla.tp"o"r"u8gc,r61de Arsnlcul 'areor.ra;dr

rS

oreolJadns Jo{aJqruoru a.reolgzundsaJoc a"1sr.1Jpnuorcpc eprielncrpe pedsep
as oJ€c urp ,3un1 r?lu nJpurlrc un od PZBAInCIUB AS AJBC CIUI IBUI
nJpurlrc un ap lBp O - OclJpurlrc olualuala ap PurJoJ qns J€op adacuoc
ur€-I gcep Jerqc - rlSeuauro aiurg raun IB Og Inlapou 'ura8aleiuS
au grs '1gcu1 e6y 'ura1$Bouncal a1 ps rlqed€J rualuns e.rec ed alcarqo
JoIopnIaJ B ap aJ€lnJrlJe rS a.raundwoc uud;
(oJeXueuala reru auJoJ
pleuorsuaulprrl BarezrletuaqJS lgDop e^aolle o nu a;ec r$."lapol tr 618"
un ?rrunu nB (Bl6I) BJ€qsrqsIN tS .r.rutr41 'a,u1ru8oc aiuu16 JoIaIBnlcB

Inrpsc ug 'ac Baac nc rolgugurase aF€oJ €Aac EI a16apu93 as 'rnlaurpc
suraqcs e1 el3apug8 as +u€X pugc rcunlu '9c erznlcuoo PSBJI arnqa'\L

'lenzrl sues u! rsuraol 'ntutoJ rnJlsuoc

oaI-pBrccarpi,rad€uuror8at€ulIlnlulrlrdqoerscaouldosca1aun3guu,enra-n"ulrnr1.c3uJe! aucc1olsl€Fruncalsu€qaacAsspaI8crnIruJ6l-sPpussoacIpnqeJa€nrI"lIr{lrCuBa'dranrglrnlnncJ5Jreau.Jct
eaur8erur e1 ura8rncal FS alnqaJt aunJJBJ o e1 rpu93 au e nrluad
gc aunds au aJBJ lnurrrd a luex acaJBoap 'sunfs ap e-IJ es ared nu
acurdura aleldacuoc n;1uad .reg .rnd rnlnlralalur .rolaldecuoc alaluaqcs
alianrrd ai eaec uI lt€xa a.red elseacg Jer',p1qnqdacuoc tnd nin1a"r
a13tu ptzaaz,f)al nps T)zDauJn)ug atoc a1ntodtuay-ofinds tfia1at ug tc
'aur.8eun o-Jlul Plsuot nu euraqes" pc el8aluture (8L:896I) aznoloO

'lB3 un ap oulgJ un urqosoop PS

arnpgSul au gs pJgJ ,gcgraeds giua.ra;rp 16 ua8 ur"rd iliecrpald ra.rgc1ro e
arice.rlsqe Bruor+xa €l reop acnpe au padnt7od putrun Bc F1€zrluqJa^

8I? rNVr{ rn'I vsusJYJ SUdSIO

4I4 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

apoi determindrile ce derivS. din aceastd primb identificare. Iar aceasta
explicd de ce Kant (.L II, 108) atrdgea atenlia cd sinteza conceptelor
empirice nu va putea fi niciodatd incheiatd, deoarece in cursul expe-
rientei va fi posibil sd se identifice alte note ale obiectuluicd,ine sau
om. Afarl, de faptul cd, printr-o expresie prea puternicd, Kant spunea
ci prin urmare
Vom spune cd conceptele empirice ,,nu pot nici mdcar sd fie definite".

nu pot fi definite o dati pentru totdeauna precum
conceptele matematice, dar cd admit un prim nucleu in jurul cdruia
ulterior se vor ingrdmidi (sau se vor aranja armonios) urmdtoarele
definilii categoriale.

Putem spune oare cd acest prim nucleu conceptual este Ei semni-
ficalia ce corespunde termenului cu care-l exprimdm ? Kant nu folose,ste
mult cuvAntul semnificalie (Bedeutung), dar il folosegte chiar atunci

cand vorbeEte despre schemd12 : conceptele sunt cu totul imposibile,
Ei nici nu pot avea vreo semnificafie cand nu le este dat un obiect, fie
lor ca atare, fie cel pulin elementelor din care sunt alcdtuite (cpl2:
135). Kant sugereazd. aici in mod mai pulin explicit acea coincidenld
intre semnificalia linguisticd, Ei semnificalia perceptiud care va fi apoi
afirmatd cu tdrie de Husserl (7922, VI, Z): tocmai intr-o,,unitate de
fapt" obiect
'l ro$u este recunoscut ca rogu Ei denumit rosu. ,,La .orma
urmelor, a sensul denumirii actuale, care
denumi drept rosu - in
presupune intuilia presupusd a denumitului - ;i a recunoaste ca
fiind rogu sunt expresii cu semnificalie identicd.,t
Dar intr-un asemenea caz nrL numai nofiunea de concept empiric,
ci Ei cea de semnificalie a unor termeni care trimit la obiecte percep-
tibile (de exemplu, nume de genuri naturale) deschid o noud probleml.
Primul nucleu de semnificatie, cel care se identificd cu schema concep-
tual6, nu poate fi redus la purd informalie catego.iald: cainele nu
este inteles gi idcntificat (si recunoscut) pentru c6 e un mamifer, ci
pentru cd are o anumitd conformatie fizicd. conceptului de farfurie
trebuie sd-i corespundd chiar forma circularitdlii, iar Kant ne-a spus
cd din schema cainelui face parte
sunt patru. Un om (in sensul de gi faptul cd are labe Ei cd. acestea
aparfindtor genul uman) este
la
totuEi ceva care se miqcd potrivit articulaliilor prevdzute de modelul BD.
Ins5., dacd pentru schema figurilor geometrice era de ajuns o refleclie
asupra intuiliei pure a spaliului Ei deci schema putea fi extrasd din
alcdtuirea insdqi a intelectului nostru, nu la fel stau lucrurile, desigur,
in cazul schemei (Ei deci al conceptului) de cAine. Altfel am avea un
repertoriu, dacd nu de idei inndscute, atunci de scheme innd.scute, cu
schema caninului, cea a cabalinului gi aqa mai departe, pAnd la
epuizarea intregului mobilier al universului.

L2.Yezi, in legdturd cu aceasta, Garroni (1968: 123; 1986, III.2), dar si De
Mauro (1965, II, 4).

orunue tunc eqaJlul au B uluad reurcol Irln also luaun'radxa lsoJe JBp ac
'1e1urur luaurr.ladxa un JBop glurze.rdar curJolruro rnun efe; uJ ?uBX
JB runc ugqaJlu! au PS 'rue ap tcazaldo ap aslrn{u luey 'gno -ai
ll,roiitn.t g .tagr,ueru un o InculJolluro
Pc IBuU ur alSprploq as pugc rur ,I 1:,
aundep a.teC
'- glulurur al€Irqnuqo ap pdela o-rlug aseJlur .rerqc rA - ala"rado elep E]
asasi.ras'r3g 1.rny-p.rgr 1.rnp.rg u3 a.rede IncurJolruJo 'pno aundep rS
rrnd gzealdgp t6! to1t"t ap Ppeoc nc rS - gu€Iq nc luodoce rep - aleurled
as pugc lcunla apur;de es
n"q.e""11."tqcr'"cpotac.rnrfcglIdBaIrupIuuBJ lsace Pc e16ap9,r 'lsruuaprxet rnun eun13 ep

aJ€Irr teu 16 nc ri

BqJoA o gc PJaprsuoc rrlSrprnleu'letpdur3.relduraxa un et18uy uI snpe
pugC 'BaI-IIIAX IB rnlnlocas alaurJ BI Brlerlsny ug 1r;adocsap
atsa are, 'rn1ncut.ro11uro Balsolod 3"1e1 ad
alsa 1e1el1 €-s ,66I ocg uI

Jncsouncau

xcaLqo lnun Duaqcs unnrlsuoc ps unc'9'8I

i lncsouncau p)u! lcalqo lnun DuaqJS
p??nr?suu alnqarl pupc'nunln pydruB7u3 as at :alsa putelqord BIBJPAap€

:(rnlourgc B Bac Iunco.rd; alrnrlsuoc elap aruoqts gcrlde es 9c 1n1de;
ag PS Buraqcs rnqarl 're
ulp 1918 gllsnBurorJaPpslgrnclqJoorl,.r.rBeq-u'o'aureic.rno-drlusueolusoco alrr1ru8oc eiuu16 allnul rB
ealnd re
uJ

alSepgrr as aJec luBX BI aracJeolulal ap Ios IaJB uI sal€ reru 'pleur8uo
aapr o o nu lusrlrlcnJlsuoc un - Bls€ace BI urlpugS au Fs 93BJ ou
nu gs aleod nu Pt Insuas u3 - ecrldurl JB uerlue{ Inurslleluaqas PC

'triuzuas a16ru unrur.rd pc n.rluad aurgc un ruapal FJ

rrrproplsuoo gs rieugcul rua?uns stuotldatqns utnlrya'rad gcpurg'rupcrlde
taru rS ariucnpa urp aurnord au Inlaurgc
o pc BIuBas urgp au nu recpru rc (uroSBJlsqB nu lou '(IBluapuacsuBJl
Bruaqcs .alaluaqcs ut,rn4suoc

nJlsou rnlnlu.rede r6nsu3 aIB rcap 16; ueurn rn1n1a8nr ellurrzunJo.rd

u! sunJss laJcas 16 nrleu 3n6a16aur uud a1-npugnlB^a 'a1-npug.reduroc

'e$qrsues rarirnlur JoIalBp e.rdnse pug?cogoJ : arinlos o ouPIuPr reru JV

'pser Ps 3c trlulu acBJ nu pJtl?JC eun"rd pc e;ed as
oJuc urp sorcr^ cJac un-Jlul Iuo?uns rcoo 'Iauoqcs rr.rpcrlde B aJBIuJn
ec rerucol ltpuBS ap piurlnd nc urtap alo FcpuIU 'rarirnlur olalsp
urp rnlaurgc Brlraqcs a8e.rlsqe aleod es nN 'alauraqcs pupctlde leruJo?

eiuelradxe tua^B pc pulg l€p 'Iquldacceur a lu€x nrluad BlsaacB
PuurpeIu{Jaoclnppaoapplo19B3r4upaqBcAsagJIcI€sgndJsBg-u rnlaurgt Bluar{cs
Jeo 'rnlaulgc B .re nlAr"rrdurg
rer 'giuauadxa
'lo BI lBrapB IJ rB uol€Id 16 gcep IIq€?nJSIp a rs 'dr1 lsace
ap rusruoleld un e1 aJap€ 9s ealnd nu luey tn8tsap - alncsouncau gcuJ

rJnJOnI Joun Bllraqcs rS glncspuul ruale Ps rnqaJl JB zeJ ?saJe uI

qlt JNVy ln'I VsuscYJ audsfic

416 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

poate explica teoria schematismului experienla unui obiect necu-
noscut.

in cazul ornitorincului, Kant ar fi trebuit s6-i inchipuie schema,
pornind de Ia impresii sensibile, dar aceste impresii sensibile nu s-ar

fi adaptat la nicio schemd precedentd (cum putea Kant sd conceapo
o pasS.re patrupedd
sau un patruped cu cioc?). Kant, contestatar ai
idealismului, ar fi Etiut
intuilia sensibili, foarte bine cd ornitorincul, dacd i-l oferea

parte ar fi venit exista gpiedeccairetrei-bauriafisdcopnofaetrdit-foi ,gtdrnedbiut,iaEi din orice
forma
s6 fie cu
putinld a o construi. In fa{a cdrei probleme s-ar fi g6sit deci?
IntroducAnd schematismul in prima versiune a sistemului, aqa
cum sugerase Peirce, Kant se afl[ in fala unui concept exploziv care-]
obligd sd meargd mai departe: citre Critica facultA;ii de jud,ecare.
Judecata este facultatea de a gandi particularul drept conlinut al
generalului, Ei dacd este dat deja generalul (regula, legea), judecata
e determinantd. Dar, dacd, e dat numai particularul gi trebuie gdsit
generalul,iudecata este, prin urmare, reflectantd,. Odatd ce din schemd
se ajunge lajudecata reflectantd, intri in crizi insigi naturajudec[lilor

determinante. Deoarece capacitatea de judecatd determinant6 (o aflim
in capitolul din cFJ despre dialectica puterii de judecatd teleologicb)
,,nu are de la sine principii care sd intemeieze concepte de obiecte,,, ea
se limiteazd sd subsumeze obiecte unor legi sau concepte date ca
principii. ,,Astfel, capacitatea de judecatb transcendentald, care con{inea

condiliile pentru a subsuma unor categorii, nu era prin sine nomoteticd,
ci indica pur qi simplu condiliile intuiliei sensibile sub care se poate
da realitate (aplicare) unui concept dat". Deci orice concept de obiect,
pentru a fi intemeiat, trebuie pus de judecata reflectanti, care ,,trebuie
sd subsumeze unei legi ce nu este incd datd" (CFJ, $ 69).

Premisa fundamental realistb il impiedic6 pe Kant sd creadd ci
obiectele din naturd nu existb independent de noi: ele ne stau in fafd,
funclioneazd intr-un anumit fel qi merg inainte de la sine, un copac
produce alt copac - din aceea;i specie - si in acelaqi timp cregte qi
deci se produce gi pe sine ca individ, mugurele unei frunze de copac
altoit pe creanga altuia produce incd o datd un vegetal din aceeaqi
specie, copacul trdieqte ca un tot cdtre care converg pirlile, deoarece

frunzele sunt produse de copac, dar desfrunzitea ar influenla cresterea
trunchiului. Agadar copacul trdiegte gi creEte urmAnd o lege interni
proprie Ei organicd (CG, S 64).

Dar care ar fi aceastd lege nu se poate qti de la copac, dat fiind cd
fenomenele nu ne spun nimic despre numen. Nu ne-o spun nici
formele a priori ale intelectului pur, pentru cd fiinldrile din naturd
rispund unor legi particulare gi multiple. $i totugi, ar trebui sd fie
considerate ca necesare, potrivit unui principiu al unitllii multiplului
care de altminteri nu ne este cunoscut.

OJEC €AaC.. ldaJp glBzrlEruoqcs g €A ECrSrd 'ul€pv lsocB nJluAd 'elelulu€
Il€€tuerFospaF^rEaJpEclnIslcIduondErueorp€ruSlrudpnnrlrlusooduePapsa'4'r1J;eedaJ9€1c1cerlaaploaddt '8I
alle lnzpl U Ini
ru€pv rnun
e!I
'sr(€lap €ourluoc eruaqcs ec eeac lenldocuoc ecUrlBJ 9Jn
prBnsrlnnllgJuocroq'aponrBBld^aaa?ccB.lrllerBIdB?ruInorcuuPVaJq.pgcpsBJoIB3J-u1J6oarlqreEcpucu)moPJl ^'ldrusuaoarcu'c(oen1lsaeoFeul1ccE9srsnlsd1qoru?ridleadgJrIn-rauqJ-r€rslcs)I
nqll ,1rrrn"q acnde gs elru;ad r-oJ€c) corc oJluI leuoricung rS crue3ro ICIU
lrode.r un ,upc6rur ellr.rdo.rd u! eJ€uopJooc PlsaJIu€uI aJBt 'aJBoIJ
Pcs€InJlsuoc Eci
-a1xa a{.ro; ap elucsru nu ,aruouolne aiurg Iaun €uloqcs
gs ne8rlqo l-arec rrnlgsgrl ap riglrcrldrllnru roun er{tn1ur 1n^€ !i rV FUJ
BAJ
.cutJolruJo un lnzg^ IJ JE PJBp luBN tnl 1u1dtu91ug U J€-s r ac unpug8 0ce
au gS 'Pcrleuaqcs Ba.rlnJlsuoc urp gtul (,,etl piurg" ap nes; ,,a?€lII
-€urue" ep JelcBJBc un amqrrle 9cr5o1oa1q a lgcnJ?ul PArxaUeJ elecapnf rie

gu"rrrrnJprgluJusoanqlirseBrublnappuBeeeFPapSlBlcnasedrudn"s.Aqrea€rBJ'1lgaazpglB.1trJlnstuource-gr8l€urlBI'as'rn.aIPdlrr{se€c-pnea-ppsrqelioerrrla-lBctnarBoplBulqsnrecrltugosnJrelsaeeuolp1'crdd'enmllspuyanacqldzeleeefucuueI'ro.nrced ae

'aficnpqo o lgcop BAaclIE o?sa nu Plueltagar Is
elecapnl pc JBIo o r€p 'acJrod Inu€rlu€{ o-lncgJ e tn8rsap 'Iuaur.rol
ce
rlSece ug luruprdxa B-s nu lusx 'glrnJlsuoc arnqo.rl ac rrln8ag IB zve 'Eir
ur(slnegl8alnlsezaengl.erlluulnnazdBaI,groeprI)a.ircpeBc1unPalcr1aurlzBeadeloo€dulrnacPp lasasssuonBJu€Ao€oaproe(lcnsoqgJapnr8lluepaglln€8ooaUggBsnoBJpautgerza€alAorndaqtpauanrpl
dr1 un ag gs olnqaJl IS '(69 $ 'CC) ,,g1urza.rd as or€t olrrnz€c n'r1uad EC
luortgns U re rnlnlcelqo IB ldacuoc un nes a8el o Inlol nc al$asdrl au
1e ntdrcuud aln
Arlrarqo pour uJ aruc n.rluad alcarqo Joun BJdnSB IIJ?IJOUAJ
'1J€
un ?c gurueasuJ nu 1de3 ap Icap 16" 91ep PcuI alsa nu aJBc r8al reun e1B
pluBlrauor elucepnf ecoJBoop 'Pza1odr o BsuBAs
ezalunsqns os ps arnqaJl 'pJ
un-JltrI rJ rE un? t6 oc etvac elerdlelul y
€.t.rgr,udroucE. Arsouu!nIoaJulnrudnrnsuees BAI,
aJEc rusIuBFJo ec 1rpu93 alsa 16 (mI IB ldecuoc YJ
unrclu ural? nu gJBp Jerqc 'r6nsu3 InlnJcnl €o1€lllrqrsod nc reurro;
I"ingtpJ"'orjocyB,t,1:lgp"(ctnuoJgqp:3.arr+ceuuulrlina'efll,dsntaC;dcr)nu*rlJ-onaocldlu'ePcacrdusaneodsrcnrer1ulcsraNuU8orlcuorBndoseI1I1qrPor'sseqolJsPdeelnaBleaccecnBcuaAsau?c6drcg?'uztrtu*n(alIleun'urlEtir$€neusBf'iI ea
IIonnuIrIonBuBeeI pieepIcnouJaandJorrJroc?alodInsglpltqu6rgsroJ"rdneu1gea8erdnao.pr.lruadereedua'ouspnaJluopoqncnusnero8drcPiueUrp.€rudro.rsrndugrnnrnsl1lruurruualloun3dd"
- eureas ulpnl ps -.rup ,ilceds 16 uncnu9ern819u3JaP1ZEuOIZ'IIUlcBuS.FrOolarSuruorn1c6 eunds (9r
Iu
uralnd ps arnqarl olcorqo alsace - IIBo
'e1ar1"rd 'IIuIgc I€rucol (IIcIzU alauauoueJ allpug8 g 91uod PS cBJ or€r JOI
9r
1!si
s1

IE

dJ

I-4
e6

nc
eJi

BA

I€
p
J€
'€t

ele.raua8 a1.reoJ a1€a1 ap FrBJB uI) luns FJn?Eu urp alcolqo olsacv

Ltt rNvv rn'I vsuficY.t sudsuo

418 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Pare cd trebuie prin urmare sd se vorbeascd de o formd precate-
goriald perceptiud care precedd categorisirea conceptuald, potrivit

c5reia animalitatea care se percepe vdzdnd cdinele sau pisica nu are
inci nimic
de-a face cu genul ANIMAL in legdturd cu care semantica
i;i face de
lucru inci de pe timpul arborelui lui Porfir. Daci Ei Kant
ar fi putut
sd observe ornitorincul (morfologie, obiEnuinle qi infdligdri)
aqa cum s-a ficut treptat in cele dou5. secole urmdtoare, ar fi ajuns
probabil la concluzia la care ajunge Gould (1991: 277): acest animal
nu reprezintd o incercare stAngace a naturii, ci e o capodoperd de
design, un exemplu perfect de adaptare la mediu, blana il ocrotegte

iudlerefaachpcaielerseidncecsh,eigstseiec, umsfude.n-msdiberreeignlelezaaenptiet,ermisodapreegrdaistieuparaescrmcdoihtrprsoadrnainilio,lainmtedo,nrcfdoelloeogcpihaoisiltueE-ii

rioare si coada funclioneazd. ca o cArm6, pintenii posteriori il fac apt
sd se lupte cu alli masculi in perioada imperecherii. insd probabil cd
Gould n-ar fi putut si dea aceastd lecturd ,,teleologicd" ornitorincului
dacd nu i-ar fi sugerat Kant ci ,,un produs organizat al naturii este
pceroldinusecalerentaottuurliiesescporpezgiin, trdec(ispprroec,deeossteebEiriemdijelomc"aq(CinFi,Jm, i$sc6a6t)eEdiecdo

simpl5 forld motrice, bewegende Kraft) ca organisme agitate lduntric
de o bildende Kraft, o capacitate, o forld formatoare.

$i totuEi, Gould, ca sd defineascd aceastd bildende Kraft, nu a
gisit altceva mai bun decAt sd. se refere la metafora designului, care
e un mod de a pl[smui fiinldri nenaturale. Nu cred cd Immanuel

Kant i-ar fi putut-o reproqa, chiar daci fdcAnd astfel s-ar fi descoperit ul
intr-o contradiclie fericitd. Aceasta deoarece Facultatea de Judecare,
odatd intrat[ in a
scend ca reflexivd gi teleologicd, trage dupd sine Ei e
domin[ intregul univers al cognoscibilului Ei include orice obiect ce
er
poate fi gAndit, fie Ei un scaun. E adevdrat cd un scaun, ca obiect al
meqtequgului, ar putea fi judecat numai ca fiind frumos, ca pur SC
exemplu de finalitate f[rd scop gi universalitate fdrd concept, sursh SE
de pldcere fdrd interes, rezultat al unui joc liber al imaginaliei gi
intelectului, Dar in acest moment pulin lipseste ca sd addugdm o pr

regul5 si un scop acolo unde am cdutat sh abstragem una, iar scaunul 5^.1i

va fi vdzut potrivit intenliei celui care l-a conceput ca obiect funclional, 5L
Se
finalizat pentru propriul scop, organic structurat in aEa fel incAt orice CE
parte a lui sd suslind totul,
ar
se miqcd", iar pentru moment aceastd calitate a ei o va face asemd-
j,,
ndtoare cu apa qi cu norii. Dar ne putem imagina cd foarte curAnd Adam
SO
va pune pisica la un loc cu cdinii Ei cu gdinile, printre corpurile miscdtoare
Dr
ce reactioneazi imprevizibil la o solicitare Ei destul de previzibil la o
chemare a lui, deosebind-o de apd Ei de nori, care par a se migca, e drept, ju
dar sunt insensibile la prezenla lui.
A^LL

di

nB aJBc IoJ ad luaualuJad snpas B-r oJEc '69 Se.r8ured lnlelncstp '1dal
11nru 'nlduroxo op 'eaparr as V 'pJ?xlrC BraJl B-ap Boc uI rcru glnlosqe
oell
a?BlrJBIt nc glecrldxa a?so nu ra{uaqcs e 9c6o1oe1a+ ounrsJol glseacY
'g?uu?cauar elucapnI or€01r
ruEp
ap ?€pJoqe ag nu gs aleod nu IBIoUIITB Inlcolqo tJtu 'zBc acuo u1 'req -EtuaS
'a8a1aiu1 uolnd o B ap alellqrsod gcrun 1de;p (sunrnlpu DrnlPu ap tos
un'gleragrlJ€ a1€lIAIleruJoJ o'lcalpur'13; lndocs gzealnlsod elecapnf ACIJO
pJnluu n.rluad ac drutl ug 'rnln.re8n3al6eru erfualur ap gllncse al€IclIIlJB
alotcalqo gc nr16 pc nrlued 'pseo.rnluala urind ruur gzalodl o orat '1Buo
l"zrleug ursrue8ro ec InunBJS nus eurpgr8 Bapal e 9c eunds aleod ag
'rricung reun rS docs rnun lllrJlod glufuere lsoJ B BuIpg.rF 9c aurq un16 Inunr
1gc."1,t1 'g1ee.r tS 'gcurdrue selafuleurq 'a1e1r1eug ep a16aqro.l as 1A
1a1efue.re aurq oIBS alrale n3 16 al.rnpuo.r nc 'run1uu urdnse gzealenerd o ur
16 le
1nrcUr+JE epun'pseotunr; gurpg"r8 o aundord os (34 ulp ocnpop 1od as
ac alrferlsuouop e1eo1 giuaprla uI nou ulp PSBr PS ocBJ B ap lndocs 9SJn!
nc lndacuoc ag Fs ared area 'rnlnc.rac u a-rnd ralac gsndo) gcurdura
nlduexa ec 'apun :IcrB urind nc gpaca;d I-aJBc "rnd
ol€lrlBuu ap lelrc 1ac ed ap gsnpold a Ie 13
nldruaxa sunle ap g r" 'a.rnd acrlerualelu tlilnlul
un a3 13i
rl'nrJgrl.ru ap Plelua^ur a nu a"rec '91e1n8a"r grn8g o r6n1o1 lelltur B rB au
InrcgrlJp zBc lsoce uJ Pt B^Jasqo rB Blaurc Pt€p rer'aosm3 uosurqog un
ta.rBO
op puurap aricnpqe o p.ruo6g;sap as runc sns rBIIr lBlBIor B-au luey
luad
(?9 $ 'f,[C)
Ianu
papla slu utor1 tuntSqsan) relr€ 1e snpo.rd €c Icop : IBrnl€u docs ec nu
AJBC
.rep 'docs Bc leroplsuoc oIJ Ps EI€IopuI 9.rp3 eelnd r€ lcorqo lece 'gfurcesuoc
ug 'gc 16 '1n1carqo e.redtuoc eleod e.rec nc r$ r.ro3o eolnd re-1 eeunrfe; I€Iunu enu
a.rec od ldecuoc un ec 'lcarqo tnlnarlcadsa.r lnldacuoc r€op ace; eelnd
crrlu
re-l €lsoc€ InJrnl Pc 1c '1ca;a Bouotuose un n.rluad Bolelrluzn€c auriuoe
gleod gs or€c (cruecau 'rnd pour uI alcaJo ecnpo.rd oJ€c) PJnl€u u! Pzn€c o OaPr
J€CPIu rCru FISrXO nU ,O.rBUrJn Ur.rd ,gc ea.rgd err. as r 16 iBlsBoc€ eiur.r,r,rd u1
glernl€u o8al orcru BlsIxa r€-u Fcep €unlol IJ rB lgcul plue8utluoc llugul 9C IS
e?sa
op lgle eelpd .re-s r 'ounrfu.r u! reunu gqrsod a a.rec 'ldecuoc €ouoluoss rnlnJ
un nc pfueprcuroc o gc n.rlued : rlnSg €ouaruos€ reun nfgllrqrsod lnraurol .?' II
1de
luns nu aunrfe.r ep glrsdrl Eznec FllB at ocuo lcru 'a16eounc al Io or€c -also
ed to1 olauJn nc alol€ruru€ rcru tS olrrnlugl rclu 'e.ra1do.rde utp €aJBIu
rcru 'lndrsru Icru pc ercerde .re 'eounlie.r nt luJoJuoc '1e31se 16 uo8exeq Is lt
11en.ero,r1en.rteeunac8€eIup€arsnlneprd.rtec'urSr.r'dr.rne8egleIyoulsnoc€ep1u"rldneccsuqoocdurnqcpuug1rorSq€algo
rnlsoc€ INI €
'rrunrfe.r
'rn1 erfcage,r Fc g1€l 'ulocrz ps '1e1n8a; uo8exeq un 'd1s1u od gleuasop a15a1
'gcr.rleuroa8 p.rn5g o'e1rnco1 a.red r-nu arec g'rei o-.r1u1 'edec.red re elautc gce6
ap p
: aIBISUTU€
IBIIII]
asnpo,rd put,rud ecr3o1oe1a1 rigcapnt eI Prnleu urp r"rpiurg put,rud sunl
(lrp6
rigcapnt BI ap llo^ulzap ap Inlsap aJarl arBJ Iac olsa luBX reurcoJ luBX
BCrlu

OJE

lIAIJ:

-a|DC,

6rl rNvr rn'I vsudcYJ sudssc

420 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

incercat sd regdseascd la Kant elementele unei filosofii a limbajului.
Inainte de toate, acolo se contureazd o deosebire intte scheme, proprii
conceptelor pure ale intelectului, si exemple (Beispiele) care sunt
valabile pentru conceptele empirice. Ideea in sine n-ar fi lipsitd de
farmec:in schema cainelui sau a copacului intrd in joc ideiprototipale,
ca qi cum prin ostentarea unui cAine (sau a imaginii unui singur
caine) s-ar putea reprezenta toli cdinii. Ar rdmane sd hotdram cum
anume aceastd imagine, care trebuie si mijloceascd intre multiplul
intuiliei Ei concept, n-ar putea fi deja
a fi imaginea unui cdinetn general, intrelesutd cu concepte - pentru

si nu a cutd,rui cAine. $i, incd o
dat5,, ce ,,exemplu" de cAine ar mijloci intre intuilie ;i concept, dat
fiind cd pentru conceptele empirice pare tocmai c6 schema ajunge sd
coincidd cu posibilitatea de a figura un concept generic ?
Imediat dupd aceea se spune c6 manifestarea sensibild a ceva
(,,hipotipoz6") poate ft schematicd atunci cAnd unui
concept sesizat de
intelect ii este datd intuilia corespunz6,toare (iar aceasta e valabil

pentru schema cercului, indispensabil pentru a inlelege conceptul de

,,farfurie") ; dar este simbolicd, atunci cdnd unui concept pe care numai

Ratiunea il poate gandi, neexistand intuilie corespunzd.toare, ii este
previzutd una in chip de analogie: a$a cum s-ar intAmpla daci eu aE
dori si reprezint statul monarhic ca pe un corp omenesc. Aici, desigur,
Kant vorbeEte nu doar despre simboluri in sensul logico-formal (care
pentru el sunt simple ,,caracterisme"), ci despre fenomene precum

metafora sau alegoria. Dar intre scheme gi simboluri rimAne un hiat (Ei

e de ajuns sd ne gandim iar la ornitorinc) potrivit cdruia intuilia existd,
dar conceptul incd nu, Ei nici nu-l pot cunoaEte qi defini prin metafori.

13.6. Opus Postumum

Acest hiat Kant il umple in Opus Postumum, unde incearcd si mai

mult sd determine diferitele legi particulare aie fizicii care nu pot fi
deosebite doar de citre categorii. Pentru a putea intemeia fizica,
trebuie sd postuleze eterul ca materie care, imprSgtiatd in tot spaliul
cosmic, se gbseqte in toate corpurile Ei pdtrunde in ele,

Percepliile exterioare, ca material pentru o experienld posibild,

cS.rora le lipserste doar forma conexiunii, sunt efectul unor forte

agitatoare (sau motrice) ale materiei. insd, pentru a mijloci aplicarea

acestor forle motrice la raporturile care se prezinti in experienfi.,

trebuie identificate legi empirice. Ele nu sunt date a priori, necesitd.
niqte concepte construite de noi (selbstgemachte). Acestea nu sunt
concepte date de ratiune sau de experienfd, ci concepte artificiale.
sunt problematice (gi se aminteste cd o judecatd problematicd depinde

'gpllos rBlu rs Pcruouoco reur rPle^capE r€ru alicnpqe o Fuacs uJ Prlul apurc
pugc pugd 'durr1 11nru pz€ornp pugc aunq csapo^op as (rollrolcnpuoc e rA 'aln1
.roF.rnlcrcrda Errool €l rurpug8 au) alrlicnpq€ .rer leura.L\ gllnur aurq ap Flsap
luuoricung e 1a 'qeuo.ra eeece gdnp lrpo^op €-s Inlnrala 1n1e1n1sod Fc€p rerqC ?uns
'gg6l ruord 15 rurlueyuog 'suas r6elace u1'1zen 'aroolzarc atfcnpqo ldarp R?lsai
ueourJap (066I ocg),.go1ued'egdoc'oureo3" uJ 'I 'Riua
ac uaac erdsap Bqro^ olsg
BAJEJ
rnlpclB nBalnd mlnlJalalur olB ernd ala?daJuot PcBo 'durrl uI azanlo^a
U eelnd rol nu alasul alaru afroS
ps a?Burlsop 'ollqIIIBJ 'alqrnzrzra.r lgoap .9ITqI
-oqcs rcun?B '(g0I $ (I T) rnFtdeJuot ale a?ou Iou noratu uadocsap 1od
prfer
as giuar"radxa uJ aJaleoap 'glepoa.rl g?Elaqcul Bzelurs o ep aleod as 11
nu aerJrdrue rolaldecuoc pcep rS prnluu urp alotcarqo lrpug8 ap pqrsod 'p.,?tzr
gcBJ ps plnec arec lcnJlsuor un alsa ocrJldlua .rolaldecuoc elueqcs
gJeO 'plennrr luaruoru lsaca uI eurlap aJ€cJocul ep ueunrfog u ?od
'rrpcJarul ur.rd gzeapecord lgctluurelqord aurs uI) alelrlrlce PlsBacB uI
IEIU
ter 'ay1atn,tryuoc lf, '1n1carqo acnJ n 'lqrsod ?Jalqo tnun B aluurluJolop
eldrurs alAarnrlsuoc nu InlJalalur nrzJgl ursrleltroqcs lsac€ urJd '9roJE

'@ZZ: 986I ruorruD 'Jc),,"ropidec"red e 'PlsF
otezrue?to ap greur8uo ealuyceduc lderp - nfioutSoun l.n'aldetuoc IS) lEI
g.rp; 'reqr1 Inursrleuroqts - usrleruaqcs nou un a.ra16eu Bt" tounle
tunca.
r€urnu '. tctyttS eraJl €-op ralac s gcllalsa ericaga.r uud peea.rl FS arolau aJEc)
esasnlu luey 'aiuezalnc alsate e1 a8unfe e n.rluad 'pc a1eo4 '(IZ :?86I)
ri gcseapug8 as gs tnFrs
,,arfcrpu,rluoc uI Eoppc e greJ nldrurs rA rnd nu urnJrJo r6na.r "tu-s ac Baac
1o1 rc'a1a urp pn'rJap eJ €oac e1 y"rdo 6e na
purnJlsuot "'ala alsa r
rSurni
gugrugJ ps pJgJ rep 'uro8al€c el op pututod o-eztleal JB Inlcalalur aJec
ad'ptnottayTn gueluods alplrlrlcu o aJBJaprsuoc uI Bn[ oulq ap lgte ?ol ap In
aleod as ',ropr,ro8alec B gJesacau BJnlcnJls olJpl nc pugurisns ;BtqJ"
IIqSIB
'gc g,r.rasqo norql"W loJ'(I elou'196 :dO)*rnlnlcorqo € elsnlcololul ap lEz

rr.rglcaro.rd arnqrJle o aJEo ad ualepaqrl ur"rd 'e,rrlcadser pcqrJC op BAAC

olocurp acaJl FurJ?cop Bauoruas€ o" .rB1 'eluaun.radxa rB uz'..resqo uelnd gs a8
e nrluad aruaqcs ecnpo"rd 'laureqcs gcnpo.rd ps rcre ap 16) o^Josqo gs ?Bp '1
col uI 'p.trxage.r Blecapnf ',,euorice 1od rnlnlcerqo o1e ocrrlolu elai"ro; o Pau
nJlua
BroJpc lrrrulod BJnlcnJls puglcerord PzBaluolurradxe p1ca1a1ur"'1uuy INIdIII
IUnS
Inurrlln e1 afl,rr"rd nc (796I) narr{lBtr^tr orrollr^ e^rosqo unc pdnq "rnFuri

'rroaou ra pynrlsuoc pln8ag o e1 'a1e11nzeg 'aynd7i

alaun acrldxa Fs EJ 'a8.rnae.r ec orfcnpqe o alsa raiuauadxe Balelrlulol op 911
lUnS
plrqrsod arBJ aJBc (crurru ed 'e6u ruaunds gs €t '?InJlsuoc) ldocuoc
un '1dug u! :ouaruol.&\eu rurcpppJ aJB pzaXodr Inuorurol ap pieg 1n1 rr"rdor
BaJapoJculau psul 'rrunrfer 1e 1e1n1sod un rc 'pzalodr o a nu ldacuoc lsace '1n1ni

pJ rJo ollntu reru op gladal luey 'arJalerrr uJ luelsrzqns lnlosqu lol un
(rala op Ieogrlre rnlnldaeuoc Inz€c uI) 1u1n1sod rcap arnqa.\L 'ol€rnl€u
rrJglacJec IB rarual ec elrpug8 ag ps arnqaJl eldecuoc Beueruosv

'1lqrsod alsa leiuar"radxa e1e aleruroJ ep{rpuoc nc ppJocu

as ac €aaD a.rec uud '1u.raue.g u3 acr;rdurg IIrIpugC Inlelnlsod ap

tzv JNV}{ In'MUSCYJ SHdStrO

422 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

un soi de repertoriu atemporal, conceptele empirice nu pot decat sd
devind ,,istorice" sau culturale, cum am dori sd le numimI5.
Ii_uncKeacapenastntndsuelanassu,plotuirmsicaeuclmee,setailuciconrntues,leedcsian-ro{epcaduroescidtgriiufnicraailnssal56dnpeues-pilrrcfeei ,sspcchuaesrmedaaatcisdpmuss.e
hotdrat intregul proces cognitiv sub semnul interferenlei ipotetice,
prin. care senzatiile apar ca niste interpretdri de stimuli ; peicep{iile,
c-a niqte interpretbri de senzalii; judecdlile perceptive, ca interpretare
jpduredo-eppceodrzc{iileiipp(elicir;fc, epBprootinpvfeoa;znitlteiiinloeirEipiliaeGrtEircatuizilniaalrief1ic9es?i,6g:cea1n3ei)n.rateler,pcreatdinrtiedrpirestedrriii
de
de

In fala infinitei segmentabilit[li a experienlei, at6.t schemele per-
ceptive, cat qi propoziliile privind legile din naturd decupeazb. entiiagi
sau raporturi care - fie qi intr-o md.surd. diferitd - rdmAn in
manenld ipotetice ;i per_
supuse posibilitdlii failibilismului.

FireEte cd in acest punct qi transcendentalismul va suferi revolutia
pfsiauctcdinoup,teaartcniciceianpntSaac.b.eillGeaaaprsarainoclriuiamacldsinuiptneotltepecaztenuldelulinaoppaursrot(rbecahsicauornndttra,ajcurdisedt)einn" u(eslvasaue,mvcoaeril
salva formele logice mai abstracte), ci in consensul, istoric, progresiv,
temporal Ei el, al comunitdfii16. in fala
riscului failibiiismul"i Ei
transcendentalul se istoricizeazd, devine o
acumulare de interpretAri
acceptate, Ei acceptate dupd un proces de discutare, selecfie, repudierel?.

15.Sau, dupd cum spune Paci (19b2: 185), sunt intemeiate nu pe necesitate,
ci pe posibilitale: ,,sinteza este imposibild {hrd timp Ei deci fdrd schemd, fbrd
imaginea care este intotdeauna ceva mai mult decat simpla proiecfie, ceva
nou sau' cum am spune noi, ceva proiectant, deschis viitorului, posibilului".
16. cf, Apel 1995. subiectul transcendental al cunoaqterii devine comunitatea
care aproape ,,in mod evolutionist" se apropie de ceea ce ar putea deveni
cognoscibil ,,in the long run", prin procese de probd si eroare.
1975. Aceasta ne face sd. recitim polemica anticarteziand Cf, Ei Apel

si refuzul
admiterii de date necognoscibile, care s-ar putea defini qi ca o precautd
qi preventivd distanlare fald de ideea kantiand a lucrului in sine. obiectul
Dinamic porneqte ca lucru in sine, dar in procesul interpretdrii ajunge
sd fie tot mai mult - chiar dacd numai in chip potenlial - adecvat.

L7.in acest sens trebuie cititd recuperarea lui t<ant de cdire popper (1969).
cdnd Kant a afirmat: nintelectul nostru nu-gi extrage propriile
,,Atunci le impune acesteiao, avea dreptate. Dar gregea
naturd, ci i
legi din

fsiorcdotiinnddociadldansudmleiteimlepguineermaunnaetaupridi.raNt aatduervad,rdateestsualudceddneos,i am reusi
se opune
foarte eficient, constrangandu-ne sd ne abandonbm legile ca fiind ...pir.";
insd, atdt timp cdt trdim, putem sd le mai incerc6m,' (/, 1, v). De aceea,
Popper reformuleazd: ,,Intelectul nu-gi extrage propriile legi din naturd,
ci incearcd sd-i impund acesteia - cu posibilitdli
variabile de succes -
legi pe care le inventeazd liber" (I, 8).

'rafurr16 - soJcn

oIB acrlsrloq rtidacuoc alalrraJrp u3 g1ueza.rd auglugr t3 'pynlunto? 'p.rn1eu
alnrrrqvlasn ep 'Punds as FS rz9lsB p"raJe"rd as IunJ e6s 'nes ,,91ucgr1sn[ '€oacB
eunrilasu" ep dameg rn1 ueunriou uJ 'guulc.nad giuangur glrcrldxa I asurdse
aundo
o-.r1upd'a16asg8a.r as rr.ral6eounJ B erezrI€luapuocsueJlep PlsBocy r6no.r r
eaSa.rB
'aurisns o eJBc eur8rpe"rud 'urolsrs 1n8e.r1u1 BuJnlsgr e gtQI gqold ap.rdo.r,
o ounrlsar{c u1 aund B ap Ba?B?IntUIp gqe.r8ep relrr rc 'urpcgrsle; o '(696r )
ps gcrperdur! eu nES o8urluoc ou oJBc Bac o aurs ug taqold BalulrJolne
nu Jep 'aqo.rd grueaqc as ec sooc lnzglard B Balelrunuo3 'e16arrg 'lEA
'aqerg oqc4l rnl s Bac n.rluad lgcop pugrnc rBIu guerreldarl ericnpqe e8unle
n.rlued urgurlcu! FS rzplsu at€J ou oJBJ Iac elsa ufglrunuroC InsuasuoC Inlcarq(
'r6n1o1 16 i lgcrSolotcos ar.ro8eluc 1'9tap g,rr1e1do oapr llnur reru) rrlplru Bln€CaJ
-nuroC InlEluapuecsuerl-opnasd ed 91ezeq Booce'arotaruolul FIrqElsuI InznJar

8ZV IN\DI IN'I VSUUCYI SUdSSO ledy rS

Iua^ap
€alBlru
...ININIIq

errec 'ar
grE] 'Er
'e1e1rsar

'rroJaIp
ugle.rd
rA tnln

'rf fSe;3C

JOA as
IBIU €A
1oc 'ne
erfnloa

-"red u1

Ilptltue

-.red e1

ap rrJal
op lrpl
arelerd
'alrfda

'acr1o1o

snde

'ursrl€u
as 9r3p

Ps 19ce



'('1'u)

luns a19c apodor c9scns€rqacarqc€8JPsaspolr.rnequaer1l.rlel€dlPelraluc trp€lI'naulon8aaprscapu1rEcoruf ntuqcuann {'
p1nr" ,S lnurund
'19661'ruerdruog : ou€IrIN)

Dluorl a ou1ozuatu oll ''n'ocg ug lecrlqnde.r rode '(6961.'ruerdurog

,ssa*i.t4,, t ataEBaT ''pe ''C'r11eue141 u1 lerfrur 1rupdy '1

'o,r"1i141;.,3sod5'

ri1ag'ce€rdpi1r-annuu1spp'rOnaeuuUup'grt.11ecn,g6dq1r;zeto1"u*tegD.BrudaJI1ponPg.ulut,p,trtts8nal]ulgespnducunrnncuuoqf qeoenaJlJsruEcBfecrncp(dIou'na9lsoJI1sucu9rrurrdqacpdepzoePJr-r1nIpcn6Ic8aSeUrldosuatrIuqrpuBEoJaua'EeadIJrud1ro!l.u€reser'rgle169;o.ruuslp'uoeuaurcgPsn1?aBBcocrIIanrIalag-dPlqdors-ung€oaBpdu+nenJ'daoJpaBgzprouu'dzuProeoIl1Ugdd16
ap prFuuq Bc rolPzunrlgd op 1918 lol '11n 1n1o1tdec u! rnln?Bs
"lnrrt81rienq1 n,tttdt ',,e1deg pdnp el6eounJ as Inuo : nau ln8u;p
'e1e1deg"

luPanc 6 aunticv'I'VT

'psrz-nr"rdo"rd grrrlereu

es erado uI J€rtlc tc 'u.rn1e.ro1ll Errool ap pullI Bc IuUep-uB-oI rzB aruc
ad aurelqord e11e a.rdsap rA cr.rolsr rnlnuetuor lnua8 ardsap Plncsrp as
aapsuan.rs'rcuoBzoucellgIle1nnl ue1e'geucui1rtu..ocz1u6earucrlge.crrolaolrluaalrrsnaosgalsurrxpaePlocdBep'r1uxragqaale.roludl
au gs '11nu6rqoau o PcBp JBrI{t 'stuuad else plrlcadsrad plseece u1

'aJBCIUntUOc

16 a.recgluuras ap aseco.rd ,il1e.reu Inpou 3l guocs u1 asnd lsoJ nB oJBJ
l-oeplioriierreuprpapalueIlo,ldceel.lrxrpaurgp1oordu uo 'ro116tpe rS lop"roln.ros ale gctlaod
,r3 ui rS ag 'a1eu*rdxe luns IJo auauouaJ
ap
ni.nie a.rdsep alug1olalr Intol nr nu rapl 'eesepy 'aJ€crunuroa ardsap
16 uures e.rdsap lrarldxa EqJoA also aIBc u3 ecrlsrrr5ull nes acgosolll
alrrJoal eurluExa B JEOp PurrrEesuJ nu aJlloluras Jolrapl BrJolsr a'8J V

+ug^nc {lcLupoao7 u3 '7I
16 plern?]Bu Rzoluros

426 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

semne greitoare din cap - Renzo, care in acest Bildungsroman este

ultimul care creste, adicd se familiarizeazd cu semnele qi cu modul in
care ceilalli le interpreteazb. (abia la sfArgit a invdlat ce poate sd

insemne si lii in mdn[ ciocanul de la ugi Ei sd-!i atArni un clopolel

de picior), ,,privea nesigur la cei doi invitali ai sdi lTonio gi Gervaso],
de parcd voia sd caute in infSliEarea lor o interpretare a tuturor
semnelor acelora", fiindcd pentru el lucrul este incd dificil. Dar n-a
trdit indeajuns, Ei numai ,,via!a este mdsura cuvintelor" (XXII).

Bdnuitor in ce priveEte mersul rational al istoriei umane qi al

oricdrui proiect pozitiv care nu ar line cont de eterogeneitatea scopurilor,
temdtor de rdul ce se ascunde in lucrurile lumeEti, neincrezdtor in cei

puternici gi in tertipurile cu care au cAgtig de cauzd asupra celor

umili, Alessandro Manzoni pare sd-gi fi sintetizat bunul-sim! iluminist
gi rigoarea jansenistd intr-o formulS semiotici ce poate fi extrapolatd
din numeroase pagini ale romanului sdu: (i) existd o semiozd naturali,
exercitatd aproape instinctiv de cei umili inzestrali cu experientd,
prin care diferite aspecte ale realitdfii, daci sunt interpretate cu
prudenld qi cunoagtere a cazurilor din viat6, se prezinti. ca simptome,

indicii, signa sau semeia in sensul clasic al termenului; (ii) este

semioza artificiali a limbajului verbal, care ori se dovedeEte insuficient
pentru a reda realitatea, ori este folosit explicit Ei ironic pentru a o
masca, aproape intotdeauna cu scopuri de putere, Astfel, limbajul
verbal este in;elitor prin naturd, pe cAnd semioza naturald induce in
eroare qi orbire numai atunci cdnd e poluatd de limbajul care o spune
din nou gi o interpreteaz6. sau cAnd interpretarea e obtenebratd de

pasiuni.

Pe fundalul acestei semiotici se afl5 o metafizicd: realitatea existd
Ei poate fi investigatd, cu condilia sd se aplice ,,metoda, cunoscutd de
atAta vreme, de a se observa, asculta, compara qi gdndi, inainte de a
vorbi" (XXXI). Simplismul acestei maxime nu este insd cel care pare
la prima vedere. Aici se repetd in formd populard un precept galileian
pe care, confruntati cu realitatea cotidiand, cei buni si cei prevdz6tori,

in roman, il pun in practicd., in lumina- bunului-simt, Ei nu dupd cele
dictate de Academia Punerii la Probd. insd cand se afli in situalia de

a-l aplica la reconstituirea istoric5., Manzoni ni-l arat6 cu toate acestea

la lucru. Dat fiind cd vorbele sunt ingeldtoare si cd despre faptele
trecutului se Etie ceea ce se Etie numai din mdrturii verbale, Manzoni
recurge din instinct la un precept deja formulat de sfAntul Augustin
in De Doctrinq Christiana: in fala a diferite versiuni ale cdrlilor
sfinte, toate traduceri dupd alte traduceri, necunoscut rimAn6.nd

misterul unui text original ebraic acum contaminat in chip iremediabil,
nu rdmAne decdt sd se compare versiunile intre ele, sd se pund una

in contradiclie cu cealaltd gi sd se extragi dintr-una ld.muririle care
lipsesc din cealaltd.

lBurJoJop olsa In[Bsalu a^rsaccns rJPlaJdJelur urJd runJ InInIaJ € ocBcga AIBJ
o a1e1de3 u3 a'u1e1e'rd
olsg 'a16eounc aI arsc ad eun
"-Jpa"loujr"irnrrlualarJzcarodlna€.lc Ps lsullcul 'pzeauuo;ap rnl Inpugr BI laqBJIBuB 'llqel
I;1ein1pneJr,c1€r"tdl1o,Btenu11ufg.1ern1lesuS'agugbpuI,€npt.-drq1sesur.pr*'gnllotsr.orlbqde-aore.rl.ruqer,d,cro'p.oluurldrrou.rrcrndreueee€eudn.rrpopeaeJ1zrreerel.€ardedllao'ruoaludn1sJudaorrspluaanrrpcnuIlrunnS'Ilurnloil1PJpleenllltlflasoluqu8crraas?sluosaeandfcupduolsnrIdenrJIIJrInooAalllrorXIJelccIXcces pu9u
"roli
1n1o'aecuI?crpapo(aurnb"")'"'i;:Trr"i,?xin,Tit;l""r"t=",:r?r:rxr-, urlsn

en6apelrs..r.'ruerporirtlorJgnop1rn'nruudl,nureatuep.lqnrgrufosersqlarul1un6nrrrlounulnrBe.rtorerrulounnJncqs,,a1rrrann'c9llnr1ll'ustu'e3urun"o"rtuoaa);rpaJ9'olrseSllf'uer'eB1ur9roqucscJr'r3PaeoSda1lonrru1ed-gper€"rtAreoodprlnou'calnanus€rn'ircda€esdc IUOZT
..rorirn141 '"t"orir"*,il rol Ernl€u ur.rd luns aleqral apiele"r 'aturzun;ord
uI BlrcJaxa JB-s nu gcr8o1o1g arqrrcB PcBp reop qtele 'qc Erurlqns as a1a1d

e-a16arop as rcrv 'alsa tunc ese alsa oJ€c 'Bs e [.ra16eounc €IJOOI ICIU BaJSa
'cuolsr JFAapB ap Pueruozuuru
eaunrfou aunrlsaqc uI alsa nu raIV ap Bj
'..JOI rrunrsatcns e FIBOJ €Aurpro uI olac

rugfuu.ru a1" gs 1e'aluepodun reu e1a1de; u?cgrluapr Ps JBop nu erads 'Irol
urelnd 'oJBoAzI alolrJaJrp ..pug1un4uoc 16 puglacJac" ',,g1erau
'rJap r$ usral
ared
-o?uJau rA aruerls eergd au IaJllB atec 'a.relelar Fll€ uJ rllPros€UE €ap
al alcaJa Jorqc ala alaznet eJBlBIor o-Jlul urrsg8 rJoasap€ i suurg; ep 9
nB-au a.rec 'alrpaur nes ay.rpdrl 'rofrig1r'rolne al€ aluarunJop 'rolaurind
prolnte nc nes alplroloc lmolnru ttJ 1ncgt1t"t ap r€ lnasounear ap ro6n PlSIX
i1eS""a csasg8 e. itncng ug i e1a11e uI o+Euruasuot +uns a'rec 'aleriuasa
asrruo luns arecog u1" 'r'r91e1a'r e16ru nc aJBJ B-ap IUaAB eP 9
aldn; aun
l-1u'E'Jr,ga*'J18urnB1oar,,na1u1rBIplcrupcad'rlaae.ru"g..*.^ioB:rrqr,",B1lnru1ll1oaaanas1raucspadat'1o,1aaetlgneVlorUursI1riBro,narcu€rsopI'oa,roP,s'otrauJJl1cJ"lr91Brrelruusrse"c"JIIn1€nrgoap1lr6o,eJc6rrprlueuceJn..udeanrrgrqueoiluorilors9uIoguprrrJrpdari'uulccn'lspql€'rIrauirzopra"e1nPrde,cau'rxcdc)Jdrceaesurleu1o€ega'l'eo1oaut8Baecarctrr1roJ9uiuanlsoslslnrn1oru1rusxe'3c1rarlazses8o"cBoon€pucB1a:EJJtrlIool1oellnXuJs1ulJlB"n-€uXlaeansleqcdl'X1PrnTsrBgul6a'counrrrl91€ro^oltaJnpprunpc9deoaalau1nroadlpJnao9Blpnaoq1loeaDxIcPlB?lucdaooo9lpPsun'usl1r'erldroJ€cuxuleauera"?rauIopr61oszpez'eneeceu8ar1rlBlouearneurnlagptsccrrrde1lelarysAuaptat'ue{rrcaeu'currr9udpudnrurcll uI ac
gler '(luq.rolau nJcnl 'runrice laun B orieyrur '1a1o1sr'ry snds g JB lunc
a?sa aJrlsalod o ep 1918 lnfe
'nes aldey ap artnrr6ul'pInqDJ sJnJsIp rnlsacB 'rer; ..9seotun4
aredsuerl (IBqJa^) Inlqnsapep uc ared as oBr
alsorrod" i
acaJpoap r$'pco.req gzaJ:uu.a nc al6aqopoduri as arec nt oluqra^ olasaexa lUar
91r,rqdr1u3 'eSe tuaunds ps uc 'g1ruod elsa
ur$r.-redre'acle'ulrrlriuqorpuayrc,r",1pon.t."Ocr.1o.6trei9u1r e6y taul
uiel uI ruozuetrN gzeapaco"rd
n3e
'Piu

.pIB

91EI(
lSIUJ
Jola:
Iec

'rol
IB I

B-U
JOJ

'[os
laio
PSA

UJ I
a?sa

Lzl IICINoOcoT Nl ,LNYAnC Is YIVUnJVN YZOIWSS

428 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT l:

qi fdcut sh exprime nu doar ceea ce emitentul original nu voia sd !61
spun6, dar poate qi ceea ce el, mesajul, ca manifestare lineard a unui
text, luAndu-se dupi un cod, n-ar trebui probabil sd spund, dacd o lrr
comunitate de interpre{i inspiratd de bunul-sim! qi de respectarea
regulilor ar cddea de acord, printr-o trudnicE interacliune, sd scoati. es
din el o lecturb acceptabild in mod public. Lucru care nu se intAmpld,
iar pagina manzoniand pare zugrdvirea unui proces de derivd inter- CAI
pretativS. ,,Cum se lnfelegeau odinioard doi scolastici care timp de
patru ceasuri se ciorov6iau intre ei vorbind despre entelehie." ra:

ldranul care nu gtie sd scrie qi care ar avea nevoie sd trimiti o scrisoare n]2
se adreseazS. unuia care cunoaste megtegugul dsta, alegdndu-I, pe cAt ii e cr€

cu putint6, dintre cei de seama lui, pentru cd de ceilalti se feregte ori nu in
prea se increde in ei; ii aduce la cuno;tint6, cu mai multd sau mai pulind far
fat
rdnduiald si limpezime, cele petrecute qi-i aratrl, cam in acelaqi fel,

Iucrurile pe care trebuie sd le pund pe hArtie. $tiutorul de carte in parte
inlelege, iar in parte aga si-aga, mai dd cdteva sfaturi, propune cAte o
schimbare gi spune: ,,Las[-md, cd gtiu eu cum fac" ; ia pana in mAnd,
aqterne cAt poate mai bine gAndurile celuilalt in scris, le indreaptd, le
imbundtdteqte, mai adaugd sau mai taie, mai lasd pe dinafard, dupd cum
ii pare lui cd iese mai bine lucrul: fiindcd, de nu-i niciun leac la asta, cel
ce qtie mai mult decdt alfii nu vrea sd fie doar o unealtd in mdinile lor; qi
cdnd se amestecd in treburile altora, vrea sd-i gi facd sdjoace nilel cum le
c6ntd el; ni se intAmpld asta si noui, ceior care scriem pentru tipar. Cdnd
scrisoarea astfel alcdtuitd ajunge in mAinile destinatarului, care nici el
nu cunoaste buchea abecedarului, o duce gi el la un alt meqter in meseria
asta, sd i-o citeascd qi sd i-o tdlmdceascd. Se ivesc niqte intrebdri dupd
felul cum inlelege fiecare cele scrise; pentru cd cel ce primeqte scrisoarea,
bazAndu-se pe cunoasterea unor fapte anterioare, pretinde cd anumite
cuvinte vor sd spund ceva, pe cdnd cititorul, luAndu-se dup6 practica pe
care o are el cdnd compune scrisori, pretinde cd vor sd spund altceva.
Pdnd la urmd, cel care nu gtie carte se dd pe mAna celui care qtie qi-i dd

acestuia insd.rcinarea sd intocmeascd rdspunsul: rdspuns care, fdcut dupd

placul celui ce propune, va fi apoi supus unei interpretdri de acelaEi fel.

Iar dacd aceasta n-ar fi de ajuns ca se nu ne mai incredem in

limbaj, sd vedem ce face din el don Ferrante, cu bogata-i bibliotecd,

atunci cAnd se pune problema si vorbeascd despre ciumd. (XXXUI).
Dupd doui capitole de evidenle neverbale, datoritd cdrora cititorul
Etie totul, bibliotecarul aristotelic, prin c6teva silogisme bine lintite
(molima nu poate fi substanld) gi tot atAtea paralogisme (molima nu
poate fi accident), ajunge s[ mdsluiascd in aqa fe] realitatea, incAt o

va putea recunoaqte doar atunci cAnd nu va mai avea rdgaz sd. ia

reru ruol 16; aca.rlad as ac 'ppld ep 'eapa,r as V 'leqJo^ 1nfequl11 ap P|BJ BI

glrcJaxo o oJec ad gcrleurelsrs €a.roparculau plroJoxa r6-nu ea ap piBJ o l-
nu
acaJeoap 'rlqe.reu1nrr retu .red 'a.recgruruas ap aIuJoJ Jolsace eiur^Lr.rd u3
a1l
riela6ug luns n€s gle$ug as pugc rcunl€ 'lgcuI oloce-rlu5 gugd 'pllqrparc
I.niIJ(
ruru csaloros o ra Baace ap rS '1eq.raa, 1nfequr11 lgcop salaiug ap .ro6n reur
.EJ
rlrrun Jolar a.red as rl Bo J€C '€unroullu nes eara8alaiuleu 'ra lnpugr
uIl
e1 'ea ri plrur"rad ps aluod IaJ ao u! ri eurnue lgc eapa^ ruol :pleqro^
.IAJ
Bac lgJap .rglsJplape" tetu also p;elndod Bzolruas PJ FutueasuI nN
'oIBq.roA JololJ€ Ba.re?rcraxa psndns a?sa rI BInJpc Edn
eDl
elBAJozaJ rS aprdu"r "ropfeue,r psndnseu 'gnrlcaloc eiurrlS u3 r.rglrzodap 'B-\
r8unl raun IB IBJnlBu InlJaJo 'aiuuzn rS rln8a.r ad gpurfr"rds ee 16 a
PC AlBOl nC 'gZOrUraS pISUACB rtUnU eelnd Ure drqo UJ alrlur;l ad
alr
oJec aI arelndod rrpadolcrcua ralace e rS rei"u[1aClaUdr1uSrUorc e ?iplnetnpu
ra?socu eznec urq 'rlrurn rolec r5 re 'riu{g,ru1 Joloc JBop nu autfrede '€ a

ac plrlcurlsur rS gle"rlsacue piualaduroc o BI lrlurJl '1a; un-r1u3 'arec 9dn
.rep'epq8.rn1r1'acuolcloJ alrrJuuocs'a1e.rn1crd aprpluozorda.r'a1el BlJ

-odrol alurpnlrle 'a.reluaurrlsal alauuas Juns runc'aiurnu6rqo rS rqn8ar IA I
Joun ale alcoJo csapalop as rulqt t6 alernleu luns nu alec ,,4[Bqtut1" pu
alace rB .rep 'acrurouorzrJ a[IJnlgsg.rl 'aet"ragsolu]B rS alecrpetu eleur
al
-oldturs 'e1e.rn1eu elrurnue,rdns olouruas tn8rsap 'puudnc aJEc auuras
IS:
ap arualsrs otle olrJaJrp luns gIIBI€ac ap rer '.rolie1ua1od erirzodsrp
€l lBUs '1ro1p1a$ug) sorcrJTlrB '1eqre,r lnfequrll PI}B as alred o aC[ '..Pral IAJ
-ndod" BrszorururBolsaca?pl€eocJsnasugn8uanpN?g'FcJoBpJrterqr.irrzeordiog1lue u1oodtiulnaulur.ordc
Bc unq csaugap gs tun
01 '
ezouuas ri 'Eu
oa
'gleuoriualureu'p1e.tr1ou'g1e.rn1eu Bzolruas aJlulp pcrsBIJ eiua.re;rp alJ

lau potu uJ gzea.rnluoc as ruozuel I sI pc uraunds ps lcexaul U JV .IAJ

'mlnluglnc rozoruros gsndo FIeJnlBu pzoruas o lndacu3 e1 leuoriuaur u-g 9ul
nu
prplndod Dzonaas 'z'vl
ail
'arol ap rJnrulrJ 'ournlorr 'runrxagur 'uol op
AJE
eurf ac Booc B Inurpro ep 'mlnleluetu8ese.Idns p 'tnlncrlsrrr8utle.red
ap
InurpJo ap a 'zrrlrpnB a pugc rcunl? JBI 'IBnzr rc 'rrrilpne a nu ac Eaoc -J3
prueas no rerrr :aunds 6y l elurur nu 'ariuale nc l-npurlrc 'aurnue 03 t uI

'olrJnuolz luns Ealsace : ollulroloa aeruurds P1
ad eun rfrzu"red a16ru ec csarpJl a.rec 'oznguoc 'en81que 'a1uapn1c €4
-uoaou rrrqrol ap alaldruaxa aleol alsad'aua1 glriplda.rpug urp 'putrgs
Inueruor saloiuS ne rro?rlrc eligle gc 1n1dey gpe^og 'apadunl ared o

sunle ep gl€porJru aunds 1od nu FJ nBS luru alaqJorr gc 1n1deg In

'..rJBCrlUB BI ES

ad g1er16g"rdur3 rzglse rS aleod alez tew" gcalollqrq r-eseorureg 'rn1n1
-uglnc Ba.rernrunJug n.rluad gsduapad gldee.rp o BC 'sa ep gfurlAounc

6ZN IIJINOOCOT NI JNVANC IS V.IVUNJ,VN VZOIilISS

430 DE LA ARBORT] SPRE LABIRINT

vorbi despre aceasta) in timpul vizitei lui Renzo la Azzeccagarbugli ln
sau in toatd povestea cu ciuma gi cu rdspAnditorii ei.
ne
Cei umili nu se incred in limbaj, deoarece impune o sintaxb logicd
\'e
pe care semioza naturald o aboleqte, dat fiind cd nu procedeazi prin
0:
secvenle lineare, ci prin ,,cadre", prin iconologeme fulger[toare. In
timp ce intrigile din secvenlele lingvistice se pot complica la nesfArEit, L.

iar in aceastd pddure cei simpli se pot pierde, semioza naturald Dc
-ic(
permite, sau pare sd permitd, un acces mai uEor Ia adevdrul lucrurilor, ca

ciruia ii este un vehicul spontan: un gest adevdrat, instinctiv, poate ua-

denunta falsitatea intenlionald a unui gest anterior. Notarul care-l t-,

aresteazi pe Renzo ii vorbeste incurajator, Renzo nu se increde in I LiL
t.-
cuvinte, dar ar putea fi ingelat de ton; totuEi, notarul ii pune cituEele,
sel
iar la acest semn Renzo inlelege fdrd umbrd de indoiali cd se afld la ol-:

ananghie. LUL

Obiectul naraliunii este aceastd semiozd populard in toate formele zlr
rnc
ei, pentru c6, pornind de la ea Ei cu ajutorul ei, cititorul, in aceeasi rec
mdsurd ca Ei personajele, invald ce se petrece cu adevdrat, adicd
istoria, povestea ascunsd sub vdlul discursului. inf
a'i
Gdsim permanent, de-a lungul romanului, opozilia dintre semnul
fie,
,,natural" Ei semnul verbal, dintre semnul vizual gi semnul lingvistic. loc
De semnul verbal Manzoni este permanent jenat in aqa mdsur6, sau
an
doreEte sd se arate atdt de neincrezdtor in el, incAt in toate instanlele
cA
enunlirii cu care-qi presard romanul se scuz5. pentru felul cum poves-
s-a
teste, pe cAnd atunci cdnd iqi ia tonuri veridictive o face ca sd spunb
ter
ceva cu privire la creditul ce trebuie acordat unei dovezi, unei evidenfe,
CUI
unei urme, unui simptom, unui indiciu, unei rimdEife.
ba:
La fel procedeazi gi personajele : ori vorbesc cu intenlia deliberat6
-qi t
de a folosi limbajul ca si minti, si confunde, sd ascundd adevdratele Re:
raporturi dintre lucruri, ori se scuzd Ei se cdiesc ci nu sunt in stare de
si spund ceea Etiu. Chiar dacd Renzo va dori ca fiii s[i sd invele SAL
ce scrie, nu se va
sd citeascd si feri si numeasci aceste artificii a\'€
si
verbale qi gramatologice,,inqel6torii" (cap. XXXVIII). in limbajul prin sir

exelenld, anume latina, Renzo nu se increde, Ei singura datd cdnd il

citeaz6, ii improvizeazd o versiune babelicd (,,si6s barads trapolorum"*,

cap. XIV). O singurd datd (in cap. XXXVII), cAnd deja s-a impdcat cu

don Abbondio, afirmd cb acceptd latina slujbei matrimoniale gi a
liturghiei, dar pentru c6,,aceea e o latind sfinlitd (..,) qi ei, acolo,

trebuie sd citeasci ce std scris in carte". Latina cea bund. a liturghiei

nu e un limbaj vorbit, e cdntec, formulS, psalmodiere, gest, nu spune

qi deci nu poate sd falsifice. Valoreazd cAt un veqmdnt, un semn cu

mAna, o expresie a felei: toate sunt semne (Ei tot ,,semne" le numegte

* Aproximativ:,,sunteli garlatani gi intindeli curse" (amestec de spaniold
gi latind - n.t.).

'rl6aualuo JolriR?ru€^ € rS

aer?ssrzalJa Jolriplruuap Baurnl uI ourpJo acBJ B BI PcsBoAJas 9s saAB

nlnuupnrur?sgr^FEuArlol"orciBuJ^oruarunJ?BBr ',a,PpiuJaBupru'r,o,9"urllttsuttnr1usnapg gs ro^ €A aultlro IaJtsE
pJlsBoA BtJoruos" nes

!(oJoruosuoru" rirurnu ne"ra riol rcunlz ad ace.reoap lep B-S ',,gfuaurura" ap
Inltll JolrpurpJuc alnqrJle al ar€J InlnlaJcop eolelrlllnur ardsap ozuag
nc pununl8 elncsrp e,r lolrdec Inurlln u1 'rg8npc aJBJ al '1n1y1 nu rS
'1n1ugtu6err gJ aurq a+rEoJ er13 orpuoqqy uoir gc lP3€arl uI urF^rosqo FS
',,lilrulpu .ro16ng19q

Inros urp rzrlrpur 1de.rp" aJapal eurud BI acurluapr r-gs aleod unc
(uaEo? G ad,Ct oJlurp crloruas lnpode"r pzea"ro8ns rcrlalolsrJ€ ruaural
nc rS so"rn8u ap cr?sulocs alsa luozu€tr\l rtre tunc sorJnt a) a8alaiul JB-s

nu rJolurtullv 'crzourc '.re1ueur1sal 'leluatuelroduoc poc un aJB pc

n;1uad luns ac eaec 1de.rp ..rABJq" ed al6eouncal rJ orpuoqqv uoCI
'areo8rrl ap aysdrl luns p?lnza"r oc olrJorJcsop (ourpJo 'ugiuruaure

'rlacug.rqurg op elaJe Inca?sorue ulp Fc n"rlued 'a1e1g8r.r1s tololurlnc 1nao1
ug 'nr"rcsep II pugo InzBO ap prBJB - ueruor ug rede pugc pl"p erucog
ap alSuounce.r eelnd e.r. rg r$nsu1 InJolrlrJ Brorpc ezeq ad 'rolsnplgq e
a.rarJcsap BJqalor FzBoruJfl '..pleropuI op col espl nu" e.rec ee.re6rfpgug

gdnp 'glnuri pdnp 'aluturgcg"rqurg gdnp lSnp?gq ad lerperur al6eouncar
rJ orpuoqqv uoo '1u9Js un aur^ap napoqJap un runc Inlal Arsnpur
'u1do15e ealnd as nu JBn{c aJBr BI rJnJcnl ppe^ ps edacug munle

ap J€r - a?BJlsn4 luns up1da16e alsace aJBc uI In+uatuoru uI reruJol
erel3eu "arprnaluBarpqorrsuoac1r86uru"rlu1re€ra'raaupnauJrocoul rrruuacs nus sautnl'aynu6rqo
aunrice ad arnzrq es 'n16rur1 Inuuas

qns plrpJl 'orpuoqqy uop rnl eier,r glro;, ',,e1da16e as nu aJBc 81"

nJanl un aparr 16 ,,lJ9cPlJ auurasu-PS nBro^ 'rurrJnte"rdrul urp JolrJolrncol
rrqco nr?uad 1"'; g"rgn e1 ayincse 'areopndre6 'r8un1 II6-BJ ap 1a7 un"
'pleropug g.rgg 'erec ad rep 'e1epue1e urec 1u.g.r8nz loc€uJaqel ap ros un
'glenzrt' aJeJrunruoc ap nlduraxa un eal.\ud nc alSa;guull '(ruozuetr\I
ri 'a16arg 'a16aurnu 11 ,,uruas" lo? IS) runrcg8n.r
lnaupu"raaspuprugulJgJu"rupausecBsc
aund 1-arec ad .ro1g1g"re lnlaFap 'giualacxa ured
uJ prlul 'auruas allnur ezalard.ralur gs ar16 l3 gp.rt B orpuoqqv uoq

,:t|.noJq" nc palLulp?ul'g'tT

'eleriuasa apeosrda Elalgc uI rupogrJazr gs 'erep.roqe gun"rd ec
'sun[€ ap g e^ :fuqur11 rB glernleu Bzorruas arlul pluapr'ra arirzodo o
urr.radocsap sed acuo BI gt"p rA oruorcrd uJ pls ezalodr grep rugcgrJa^
RS BJ uuruor 1n8a.r1u3 ura8"rnaredal ps rnqoJl JE elsaas Inlal ul

'RI3Jnl€u

pzorruas o-Jlurp rerucol alred ce; aJ€e (ruozuul4 IS 1e1ada.r pour uI

Ig7 rrlrNeogo'r Nr JNvAnc IS v'rvun.t,vN vzoll^tfis

432 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

intAlnirea cu ,,bravii" se desfbqoard sub semnul opoziliei dintre

cuvAnt Ei evidenla vizualS. BitduEii spun ceva, dar ceea ce don Abbondio
inlelege se petrece mereu inainte de cuvinte. Preotul iEi dd seama

,,din unele gesturi" cd el este cel aqteptat, se preface a avea un
comportament dezinvolt, in speranla deEart[ ci-i va pdcili pe cei ce-l

aEteapti, ducAndu-qi ar[titorul qi mijlociul mAinii stAngi la guler,
hotdrdqte c6, dacd ar fi luat-o la picior, asta ar fi avut o semnificalie
nefericiti (,,era ca qi cum ai zice "urmdrili-m[u, ba chiar mai riu"),

din nou simuleazi dezinvoltura, rostind un verset cu voce tare, iEi ia

o infdliEare cAt mai liniqtiti gi surAzdtoare (pentru cd Etie c6, din
moment ce gesturile gi aparenlele vorbesc, pot fi manipulate pentru

minli), igi pregdteEte un surds qi, ca sd-qi semnaleze supunerea, se

opreEte locului.

Cdt daemspernein,,lSbrtaovair"e, )infotloimsepscceuvnortboenscam(qei noinfalictonre,sipiuEnoApntdesicnclad
lucruri

ureche qi ,,pe ton solemn, de porunci" gi Etiu foarte bine cd infSliEarea
spune mai multe decAt cuvintele, deoarece ,,dacd s-ar rispAndi vreun

zvon despre treaba asta, ne-ali b[ga in bucluc",

La sfArqitul episodului nu-i decAt un fapt care pare sd pund in

dubiu ipoteza noastrd, iar acest fapt trebuie examinat cu atenlie.

L4.4. Numele proprii

Bitiugii il pomenesc pe Don Rodrigo, iar ,,numele acesta fu pentru
mintea lui don Abbondio ca un fulger care, in tgiul unei furtuni,

lumineazd 6 cljpd in noapte qi de-a valma obiectele Ei m6regte Ei mai
mult groaza". In legdturd cu aceastd putere a numelui s-ar cuveni sd
spunem c5, din toate acele flatus uocis in care nu ne putem increde,
numele proprii, prin natura lor designativ[, capdtd un statut special
care Ie face asemindtoare cu simptomele, cu semnele vizuale.

Sigur ci romancierul trebuie si acorde incredere numelor proprii,

pentru a-qi indica firi ambiguitdli personajele. insi pare cd atunci

cAnd ar avea nevoie de etichete indispensabile, ca pentru Renzo,

Lucia, Agnese, Tonio sau donna Prassede, Manzoni face alegerile cele
mai neutre cu putin!6, scoldndu-le de prin calendar qi din scripturi,
mizAnd cel mult pe vreo tipizare devenitd catacretici. Pentru indis-
pensabilele personaje istorice de fundal, foloseqte numele pe care

istoriografia il obligd s-o fac6 (Federigo, Ambrogio Spinola, Ferrer),

dar pentru toate celelalte este foarte atent si utilizeze cAt mai puline

antroponimice qi toponimice cu putin!6, cu marea risipd de stelule pe

care o Etim cu tolii, qi antonomaze plate cum ar fi ,,doamna", pdnd la

ocBJsop( In'Jgoclts1ospe1:drran+uFeocJJncgulcl o-roodll?on'qnrpps? 'uoullu e - alDCazza : I€JOIII EI PUg
olownN ad ainl
gr*njt.rj 'r'rndt1'ra1 nc r1o€clolol€0 aurind
'(JaJJa
ec eq.relo.rd u! lerlul e (9cr.r1g-e8erq 1nre16eru; t18nq;uEeccozzv * AJ€C
-sIpul
'*arJProJS rnl Ie Iac '911ur11-zec un 'r.rn1dr
pqer8ap reru ruapal gS .aU gs arnqarl 16 luns ac €aoc ur,rd riuzrralc€rec alac al
ele8 guacs uI Prlul TI6nP?Pq arareoop ''ro16n919q ale areolpturgJap 'ozuag
Inzuc gzeoluoc nN 'aJa?cBJBJ op rJglouot era8ns e rcunl
.rolaurnuetdns tr qc aunds aleod as nu '1sar u1 'rr.rdo:
n;lued alorunu pzealeoldxe Iuozu€tr 'PIBJnlBu Pcrlorluas
lercad
as rualuJol uJ o?BlsaJrueru 'runrice ep nes eluaruepoduoc ap nrJo? 'apatc
-.radar un-Jlurp ur.Lo.rd alrJarJcsop J€r 'uotlcsop alllunuB asuud g 1od PS lua
aJBc ap a8rpge alduns luns rudord alounu 9c efep ar16 'ro1e"reu unq ac reur r
'acareoap 'e1e1r1eq.ra.,r ap giBJ €aJapaJculou rS-npugnuele 'eurnu rsolo; 'tun1J
oleod rubzue141 'arunu-PJgJ-lac a urnc 'apugap U € ap elec ad Jolec IB n.rlua(

u1 rA 1gc 'o8uapeg uc 'alrugap e1e3.ro1afeuos.red lnzec u1 191e '9su1 'atit
'rupuruasul ou aU 'uor; ca.r1
uI pu
au arJ 'rurzne aI pugc rcunle :gcr8eur aduo.rdu a.relnd o ne JoI alaunu
ao op FleI 'Puacs uJ €J?ur E op o?ur€ulp gcul raruefugs Bde nc ydorls uneJ,
€olrop IB-op lac 16 lrrirou Ins€at ug rn1 u.rdnse lroqoc BA as Bruord ?tep
€U€ €A as nu ?gcul e6e; elolrdec elaunrd eI ap gcuJ leulu€puoc lnunrd ee.reA
o8rrapag r$ o8rlpog :o8uapad rnl Inzec ug ec 'atincsrp
-*aairlc luns nu aruc agu.rSor8eq o-.r1uud alexg ele8 eleuosrad roun BI cs
ug gsnd alsa
PJUI
1e 16 o8upog uop rnl Inzee ug 91dur91uI as ulnc eSe 'lndacul BI ap FcuI
alrugep elap 19J AS .B
rcrlsr"ralcereJ op orJos o Pz€aloqcrla no aa€JrJa reur 191€
nJlua
nc a alaurnu Fa luapl^g .rnlnuEruoJ elefeuos.red rs upaco.rd ron e6e 1o1 uTp '
1"tE16nc'*r1aul"n1gfgzaa1apjn"J1coneacTU,n'uu.PrrrlpsuinlevgddcIsnrlrnuJrcrouuglJrrailnnllrtdsu:ogrraeuz?uouerdJeruaAllourgJrncincsulusl1on189;6t''aaan1clCeeBqzac'a,ar,lr1tczalto8aetlpJcraor'Jurrciounnlau1Tupolou;g,lao'sraruaeunp-ruuq'l BI IS]
alurlnc op alulrl"J u3 'apourocur auluas 'r1.rdord alorunu ';epe3y '(unP,
'e1e1erd ep elururgilurs louns uud aco'ra Ps rnqall eriec
JB oJ€c alunu un 1u€IuBJuI pour uI puglouot 'rrig1t1ee"r apundsa.roc nu
aJBs our8?{ur o glBmosE lsoJ E-I ra?ar{crlo 'e.ro141 ourocelSuelc InI InzBc telni
rzazr 'e1e.rg,rape alunu op zn lncPJ B-s gsuJ pu93 '161e1 Iqeqo;d IIqurB
'r6e1dgg rop aJlul sal€ ap auVIuPJ rS 'eurrlour lnrur.rd snpe B oJBc rnlec I-ac I
IB leJg^ap€ alaunu recpru rctu er16 nu 19cu; e6e 'an8rqure luns
'a1de; a.rdsap csoqJo^ alec 'elcruorc as uI r€Iucol RJ €Iusas unB
Jol eiurrrr.rd
€UI€E
gp 16! aca,ruoap 'aurnu uI FpBaJJuI as nu PS a.rud 1g 'rnlnue8 a1e 11n8al orpuc
.roun aundns as B n.rluad JBop nu nJcnl lsaJe acBJ 9c e-red r$ 'BIIasnd
orSorqruy rnInsIBJ eie; ug ?JIq €I ozuag rS 91ere o aJBc ad aurnu aJlui
pleelr €I Bp B ap arslnda.r r6eaace tolaur.rn BIIJn 3l 'a.re ruozue141
'9erlr Pralrl
nc J€rr{c srJcs ,,,arunu-g,rg3-1ec,, olsa aJBc giuecrle.r ep gladopod€t eat€

88r IICINOOCOT NI TNVAnC Is Y'MnJvN YZOIWUS

434 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Acesta pare definit de la inceput de propriul supranume, dar nu

e cu totul adevirat. Teatrul aparentelor vizuale pe care el il face in

juru-i, la inceput, il seduce pe Renzo; gesturile avocatului de chi{ibuguri

sunt impregnate de omenie, odaia lui sti mdrturie in ce priveEte

gtiinla lui si respectul fa{d de lege (portretele celor doisprezece Cezari,
dulapul cu cdrli vechi, masa incircatd cu declaratii, cereri gi cdrli de
tot felul), Nu trebuie uitat nici faptul cd haina de casd in care se
infdqoari este o togd, chiar dacd una roasi. Renzo cade victimd unei
scenografii seducdtoare Ei crede cd se pot cduta chilibusuri Ei cu
scopuri oneste. Numele nu a condamnat inc[ personajul, iar felul

cum se autoregizeazd il exaltd chiar, cel pulin in ochii cuiva care nu
are experienla lumii. Il liniqtesc pe Renzo toate gesturile doctorului,
faptul c6-i aratd decretele, ci-l face sd se conving5. cu ochii lui ci

legile exist5... Acest incurci-descurcS. devine odios numai atunci cAnd

Renzo iEi dn seama cd faptul cd el vorbeste despre lege ascunde
voinla lui de a nu tine cont de ea, qi se dezvdluie drept ceea ce este

cAnd vorbeste ca don Abbondio, adici foloseEte limbajul ca sd ocoleascd
cererea ce i-a fost adresatS. in clipa aceea el face gesturi fdrd echivoc,
alungAndu-l pe Renzo Ei mai ales (exercitarea simbolicului are un
pre! material) dAndu-i inapoi claponii.

L4.5. Iertarea fratelui Cristoforo*

Mare reprezentalie liturgici qi de etichetd, in care felul cum sunt

aranja{i oamenii, ora si locul, regia teatralS., vesmintele Ei atitudinile

corporale hotirisc in legdturi cu viala Ei moartea celui ce se cdiegte,

dincolo de cuvinte.

PAnd Ei duelul ia nagtere deoarece trebuie respectate reguli de
comportament in care conteazd. dreapta gi stAnga, incruntarea din
sprAncene, tonurile vocilor; iar ciinla lui Cristoforo se iveEte doar

atunci c6nd, ,,cu toate cd omorul era, pe timpurile acelea, un lucru

incurcdturi". Mdnciu qi befivan, un fel de Pilat din Pont care se spald pe

mdini de situaliile incurcate. Un temdtor qi diplomat serv al celor sus-pugi.

E un parazit, un prudent laq care-si insugegte opinia celor mari, duplicitar
qi ipocrit (n.t.).
* Fra' Cristoforo: ca qi Gertrude, Cel-fdrd-nume, cardinalul Borromeo gi

alli reprezentali ai guvernului spaniol in Italia, acesta e un personaj
istoric, insd mai mult exponenlial pentru secolul al XVII-lea, vdzut cu
ochii jansenismului moral al lui Manzoni. E un personaj generic, un
pdcEtos ;i un penitent: aduce femei in mdndstire, insd predicd sincer
credinla catolicd (n.t.).

'l€n?rr rnun Indurrl uI p?riurJs lsoJ B pc oIlS pt nJ?.uod 'glcrlar Bc Boace JOCU
eaurgd pursoloJ ynr8alau a+rurs as nu oJoJolsr.r3 'rarupoSol rop Jolac
un'
'ararg8ugur 'laueru€ 'ar€.r1snur ec 'a.rrua16oru eaurgd gsel 'esncq; ac Baac B
eiur,rr"rd u3 'giurr,rnc gdnp 'eeced gcug ltsg8 e-t6 nu rus ap rJezrall uJ Pc nc 1

ozuag rnl ?r1urru€ B-r rEurco+ ec gdnp 'latezelul '"4 urp g?ecsn gurgJPJ feuo
o eier,r gleol Ia e1 epnd €^ +gcul'aurq ap 1g1der16 11 o.rogolsu3'crzg rA o

ri€a Elsrza"I BA lgc drurl 1g1e au guriuaru o-s gnur?uoc 16 ,rt1eur.ro3.rad JE1lC
'ISnd
gzeaalo o rc 'earel.rar a16esr.rn1.rprrr Jeop nu Fc rS reruourerac 1e
nrlr8rs nlduns un lgJap llnur ruru €Aat olsa eutgd glseace pc 1n1deg ed p

'rrrglrar llulgd BaJrpugqop rS earo.rec nJcr
'rr.rgcgdurl InlnJgs rA ea.re6rig.rqurl pzeoruJn 'oseoctJesrq '.rn8rsap 'rB reop
acr8.rn1r1 1o1 'apun aC 'aqurqcs as ps urnce 1od l€ruP?P^ rnlac ap"rnlsaF uTp
pc Jsalrqels piulpJ ap sur"rdnc Inlac aI€ (alenlrr alrurpnllle) aprnlsa8
psuS '(gure.rpolatu ap feuos.rod un €c 'gutia"r es gs 'eurpnlr?B o-Jlul) apl
,,p1nurio.r arugru ap rS g1ei"ro; piuro.rgunq op aulpnllle o-.r1u5" eo?pls
rnlnyoru alalerd 'alureurp psnpur efap lsog B BoroFurluo3 'gpqou girn 'a16e
ap eaunilnur 16 srcn rnlao olale4 ad Surrruoc I-oJBc alac luns olo nu
gc aJrlsalod urp opadurl a JBp 'arelJat ap olurlnJ eunds 16 aliaq.rorr allul

eaoce edrlc uI 'ser lndec gurlcul 161 '1derd ad a1a{e"rq gzeaSrcn"rcul +uns

163 'gzeeqcunria8ul 'lnloJ oJoc rJ runc e6e gpuod as oJoJo?srJC aJBc un€
gdnq 'ptu8 nc p1r1!3ard guaas o-rlul azaJpBcuJ os ps ornqaJl acaJeoap
'1er1ea1 orJ gs lgcop aleod nu e.rec rB 'e1sa 16 tunc 'nss Inlnceal IB nrJ 'JoA
'1cur1sur urp nJlBel goeol lag un-JluJ aruc 'JoJuIs uro tnun ay;n1sa8 nc PJSe
JoJurs poru uJ glroduroc os Ia : pzealuoc nu els€oce 'nu nes Jaculs BJa alsa
oroJolsrrC olal€4 prB(I 'leJg^ap€ nc asrgc as 1a pc ,,gieg ap rolac apadurrl apur
asasrJn?Jpru e1" oJBc alac ?uns ..oJoJolsIrC .84 InI eere6riggul tS lndrqc" pu9:
BIacB In?uaruoru urp 16 'ruaureo ap un"rt6 pnop oJ?urJd'pn1u gdnp 'ca.r1 P3 I
ug8nlgc Iop IoO 'FJBrIrqou rS pcrel arq8.rn1r1 o 'aualue 16 unesqd 'a.ra1n8 'Tnln
'apeds 'afeuad 'r8un1 rr]ueru nc 'a.reur Bac BIBs uJ Jolapnr JoJnlnl
nu
BaJBunp€ rcre eO '1e.rn1crd iurs a"reru un nc ura"rd o Iuozuetrt aJBe
ad 'e11e orcru €c '119 locas op aapl - eunds 1od 1-nu alalullnc erec ad INIAJ

raleqcrlo IB poc Jalos rnun rruaruJa+ u1 'alader FS aJBc pIIqB ar€uacsul o nc I

gleds g 'eaur6nr elgds eleod nu urcndec 1n1da.rp B-ap lncpJ B-s Ft nBS raun
os a
erulrar aJac p3 'a16ergc os oroJolsrr3 gc 1n1deg I a8ugs alec ala8ugg
'oJBlJar BI ap I

ruacreolul ou ps rBO 'Eaoce edrlc urp gcuS ar16 rS er16 oJoJolslrC ac BaoJ 'IJe

ruopalarluJ ps uiurlnd nep au ,,ngs lndrqc ad rarsa"rdxo EalequrqJs a1Sa,
r.rnSr
rA nps rnlnueur6np earr6nqgJd ("') '14 nrluad asrJnur EIaJB Inuo
runa pugzel Ia pcreocul l-area ad lnlugurgfurrs r6n1o1 ("')'la a"rdsop uJ a

as-npurlsolod gpne gs asuudap nBJo rnorJo airr{oa'rn lgcu;1rnu6rqo ap e6e nuJ

gl? IICINOOCOT NI JNVANC IS VTVUNJVN YZOIfiISS

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

14.6. Alte exemple

s-ar putea continua, gi ar fi pdcat sb nu fie astfel. in intdlnirea dintre
don Rodrigo si fra' cristoforo, cuvintele politicoase pe care Rodrigo le

rostegte la inceputul convorbirii sunt dezmin{ite de ,,felul cum fuseserd.

rostite" (cap. vI). Don Rodrigo intreabd cu ce-i poate fi de folos, dar
in ton lasi sd se infeleagd: bagd de seam5 in fala cui te afli, Iar

cristoforo joac[ teatru atunci cand, pentru a-l inspdimdnta pe rdufd-
cdtor, nefiind de ajuns, desigur, ameninldrile verbale cu vreo pedeapsd
divind, recurge (sau Manzoni e cel care recurge in numele lui, dar e
acelaEi lucru) la o altd posturd scenicd, demnd mai degrabd de secolul
al XIX-lea decAt de epoca barocd: ,,DAndu-se doi pagi inapoi, spriji-
nindu-se cu mAndrie pe piciorul drept, punAndu-qi mdna dreaptd in
gold, ridicdnd stAnga cu ardtbtorul indreptat cdtre don Rodrigo gi
fintuindu-l drept in fald cu doi ochi ce scdpdrau fldc6ri".
Cdlugdrila din Monza, inainte ca cititorul sd-i cunoascd viala
cumplitd, este prezentatd, intr-o pagind ce aminteqte destul de bine
de romanul gotic, in spatele gratiilor, condamnatd de ambiguitdlile ei
fizionomice, de privire, de grija laicd cu care se agald de viald qi las6

sd-i cadd pe frunte o pal6 de pdr negru, in pofida oricdrei reguli

monahale. Nu Etim incd nimic despre Gertude, dar intuim deja foarte
mult in ce o privegte, singurii care nu intuiesc sunt Lucia, incd novice
Ei ea fald de codurile semiozei naturale,
renun{at sd mai interpreteze din motive Ei pdrintele paznic, care a
de politicd.

Pe de altd parte, toatd educalia Gertrudei e ficutd mai mult din
semne vizuale decdt din cuvinte, de cdtre pdpuqile monahale care-i
sunt date incd de copil, pan[ la retragerea de dupi rdzvrhtirea ei,

care se concretizeazd intr-un joc de absenle, de priviri fugare, de
tdceri, de reticen!e:,,Zrlele treceau, fdrd ca nici tatdl, nici allii sd-i
vorbeascd despre cerere, nici despre retragerea ei, f6rd si.-i fac6 vreo
propunere, fie cu mAng6ieri, fie cu amenintdri. Pdrinfii erau seriosi,
tristi, posaci in preajma ei, fdrd sd-i spund vreodatr de ce". posibilitatea
de a vorbi, Ei inci indelung, ii este redati numai dupd ce s-a predat,
deoarece acum ceea ce trebuia sd inleleagd a inleles f6r6 cuvinte.
Pe de altd parte, Gertrude, pAnd la urmd, se condamni. la inmor-
mantarea claustrall tocmai pentru cd ii sunt stoarse cuvinte pe care
n-ar dori sd le spun6, care nu exprimd ceea ce simte ea, ci, fiind
gesturi rituale cu performativd,
valoare imediat ce sunt spuse, nu
mai pot fi retrase.

In timpul vizitei la cel-fdr6-nume (cap, XX), don Rodrigo rosteEte
cuvinte de respect numai printr-o
de daruri cdtre paznicii ndimiti ai complexd ceremonie de saluturi Ei

gazdei, iar acesta, care se caracte-
rizeaz6. de indatd prin sdlile impodobite cu muschete, sdbii si sulile,

Seurrlgd p?€soJolur 'erielndod '14 ealred ardsurq 'erelrlrlu a1[r"r8 nc 'a
lednco ea.rd grelcap as rS luns ac eaaa 1da.rp asrJcs alao Pz€alo"rdragut
erec 'rnln.roluura,rn8 'st.rcs ug 'zea e.rdsap alriunugure r13el nep ag .A

'rairuSaloq ,,a1cJgur" rJnJoI olTJaJIp u3 csasg8 as 'rze,rop rou p8nepe ag rS

'rJnlsal 16 rupprnu urp 'tut16e1u ur.rd ap nieueua al
ap BqJo^ alsa : sourcurur ri yragrp poc un PraJo oJet 'lue;ou8r JaIqJPq
n
un BI ap - pleqra^ - arrnlrpltr g8ealnc Fs ruolueo a?ItuIJl Inleunqrrl p
aJ
'occag e1 .rede aJeolpu?tuase euroldrurs pugc psul 'e1a;dJolur aI B
n"rluad Inpoc pJoJo aJBc lac a 'gleouelue Blunrt lncsouno B a'r€t Jrpau -J0
'e1e11ag ocrlopnrl '(.(IrA roc aJlutp rirpd r"reur rBIu ralac alncsounJau
auuras") poc 9JFJ luns (aJABpEc B^olgt) .rede elec euuras alaurrJd 'l

'riecgruuras op aJrnlr+sqns ap rS riueegruuas ap aJBcUTsIBJ ap aunrlsaqJ o €a:
'pcrzoruras ar3o1o1u.ra1 ap socord rnun BararJosap olsa Ia op Ftu€as Pp 'ls,
InJolne aJBc uI Inpou rep '.rn8rsap 'rrunrie.r IB Jrlag ',,gcr1qnd atunqau" oa.
a.rdsap tB ,,.n1op" a.rdsap al6aq.rorr luozuetr J 'tr1oq rn1n"ro1p1.rnd u;n8g
I-9
11o1duroc un n€s nJlsuou un rnltl? eleod eiru"redrl arec uI Insuas
aP
u31 a16arn"r1suoc os rS gcsuauatuo PznBc o PzBolua^ur as r 'ltnpg8gt ep 'Ta
pqrsodrur purg IngJ 'puge tcunle tunc 1n1a; a"rdsep rA 'eaapr a8utdsar rg I-A
p8ea"r1u1 Balelorcos ;er 'eturlotu apurlul os runc p1a; eldsop purlsa^od
UI
'(IIXXX 16 IXXD punrc a.rdsap
alelolrdec uI ruozuetr tr alsa lrcrldxa Isru ?Inru nc 'gycrldurr FJllorruas o Bi

apeosrdo a?IJaJIp urp urplodeJlxa ps lecJacu1 IUB Iunc€ gugd gcep 9su1 AJI

[)c|Iqnd pl.unqau 6 pn\ag 'lvl au
II
'alurlnt uI FrBoJs ad 3er1 as 16 r.rrnt.rd urp Saleiug as osr.rp tA
PS
o8upog 'Jolrltorc eapa.rd 1-gs al6alg8erd rA as pugc ed a"raundns l-npugJ IA

-Bleap r$ alur.tnc u3 1-npugfe.rnru3 'osup rS alurur 'aurq aluns as pc au
pugunds o8upog alulry 'BalBlrIBoJ oradoJe FS Bc ourlralut plequrtl €i
lerparur JBO '..?alorl ui Ba?Pq ac TPug^ un op IIqBJozIu Ioqnq" rnun E
al€Jn1€u raiuapt,r.a eie; u1 urplle aN 'IBqJa^ alerpau g 1od nu acaJeoap 16
'1sn[ poru uI tgcap laJqe ole?a.rd.ra1ut g 1od nu o8t"tpog uop rnl alatu
-oldrurs - oI€qJaA unpode.r uI aIEnzrA elaiuapua BacnpeJl aceJeoap acBJ uJ

ealnd o 16 - Inlngr alaurolduns g8ealafu3 nu Ps nes atou8r PS purJop - 1i
INI
alaeaJluJ BI l€nl B-s Ba?Blaltos plaol 'aruot.reluu elur8ed uJ ruozuetr\tr
1r1sa,rod E-ou runo e6e 'orec uI sJa^run un-J?ul 'eieJ r-npug^Jasqo nPs aJ
lnugdgls gU€ as arels ec uI glepuI op a8alafug osrrp r€I 'e1a6u3 aleod as
nu €JoJpc erdnsu 'acruleropugou acrJlungl aleuluas a1$ru are 'toluntJ PSd
aIE ouruas aleurr.rd glgdec o8r.rpog uop pugc 'IIIXXX 1n1o1tdea u-1 -qJ

'lndrqc rA apuigur J€I
a16a,rr.rd 11 'rqro,r € ap a?ureug 'tn1n.ro1e1tzr,r ua.rsurdurglul uI aurl pugc
JEP
L|I IICINOOCOT NI JNVANC IS VTVUN.IVN VZOIWUS
PJA

olc

aJl

438 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

sd-qi alunge teama, se intrece in a legitima codurile cere mai bizare
qi atribuie simptomele cauzelor celor mai fantastice.

In sfdrEit, cineva vede pentru prima oar6 un buboi, Aici semnificantul

ar trebui sd evoce, in virtutea unei solide tradilii simptomatologice,
semnificatul ce-i este propriu. Dar despre buboi, v6,zut de pulini, cei
mai mulli doar aud uorbindu-se. Dinspre partea lor, decretele st6panirii,
ce se inmullesc zadarnic pentru a preveni contagiune a, fac inadins
confuzie verbalS si, ca de obicei, nu Ii se d[ atenlie. pare, de altfel,

cd gtirile sosesc in cantitdli insuficiente, iar,,raritatea insdgi a cazurilor
indepdrta bdnuiala adevirului". lncepe aici un proces pe care un
epistemolog l-ar atribui sldbiciunii intrinsece a oricdrei metode ind.uctive
(cdte cazuri sunt necesare ca sd justifice formularea unei legi?), dar
care, de fapt, pune in joc o nesiguranld retoricd, o perplexitate in
privinla a cdt ar trebui sd fie de consistentd o parte ca sd reprezinte
prin sinecdocd. intregul, sau cat de evident ar trebui sd fie un efect ca

sd fie o bun5. metonimie a cauzei lui. in orice caz, in fala nesigurantei
privind simptomele, medicii au gata preghtit un artificiu verbal.

Atribuie simptomelor neprecise ,,nume ale unor boli obiqnuite, pentru
a caracteriza fiecare caz de ciumi pe care erau chemafi sd-l lecuiascd,

cu orice simptom sau cu orice semn ar fi apdrut".

opozilia dintre simptome-semne si nume este evidentd. semni-
ficantul vizual Ei natural este ocultat de un semnificant verbal care-i
impiedicd recunoaEterea.

Existd oameni care, cu toate acestea, gtiu si. ,,vadd" cum inainteaz6
flagelul. $i sunt taxali cu ,,numele" de dusmani ai patriei. Tipic este
cazul lui Ludovico sattala care, pentru cd a vrut sd spun6 ce anume
av6'zut, riscd linEajul. impotriva lui se ridicd
,,semne funeste de vineteli qi medicii nevolnici, care
in fala unor de buboaie" recurg la

,,intorsdturi de cuvinte" gi vorbesc de ,,febre pestilenfiale,'.
se iveqte in acest fel un soi de figurd retoricd noud, care articuleazd
universul semiozei naturale. Moartea unor persoane cunoscute (prin
antonomazd) devine mai convingdtoare decAt mortile
intr-un fel, ceea ce se spusese acum este in mod obliga deja Etiute.
toiiu udzut,
dac^a nu in alt fel, mdcar sub forma unei absenle care sare in ochi.
In aceastd impletire de semne vizuale devenite confuze prin definilii
verbale, li se pare in cele din urmd catorva cd numai evidenla publici
vizuald poate tine piept vicleniilor cuvantului. ,,La ora cu traficul cel
mai mare, printre trdsuri Ei oameni cdlare sau pe jos, cadavrele din
familia aceea au fost, din ordinul sdndtdtii, insolite la cimitirul mai
sus pomenit, pe un car, despuiate, pentru ca mulfimea si poatb vedea
pe ele semnul vidit al boieEni{ei. (...) ciuma a fost astfel mai demnd
de crezare."

Manzoni insuEi rezumd la finele capitolului XXXI ce s-a intdrnplat

in acest proces de molimi semiozicd, drept o acliune exercitatd de

,eleiuarede I o-s,rncred ne oJ€J ad eelec JBIqc also 9c a"red as IIU AD

BAJasqo as B soloJ ap r€tu 16 luasaralur IBuI a oc saac 'e.ro11nw alIJOJa I
uI" Pt eunds ac luaruoru urp 'alAarnupq
uI pur;as nc reru rS al1aAo.r8 alsad lEi
o a1€p razoluas € oz€lsBlalll Iaun
n€s ,ar1s o tuozuetr I ,dec Pu
€alsa^od Jsegru n€s runriBurseur raun €olsa^od Ic 'PJul€IqISd Bun JBOp A
IEL
nu Jrlap Inlsace €alsalod p3 'stz-nt.rdo'rd ,,1n-rr1ap" adocu1 Pc 918I IS ulD
'Ba puIU U BA rune uo 'a'reo'to1 nes 'pun13 u1 'g1euotiualul Puacs
u1 a.raund o luaplla alsa riared t6 asec 'r6n p.radoce oJBJ orJnqle nes T a.)
arnqlp8 arJppJnlu o urnc€ 'leluaprace Jocop un PJasasnJ ncuasrq eie;
ug esnd aIIcuPq PJEO '..Allscgluruas ri lepnrr reur 16 'locelJads nou" EJ]
unulrndnucureatal,^q1€nro8"aur.nrr1oun11rlgnu"*arrludr,edauliuepaaiur.ractrpuJurnrnpsqoeucIuopl'ppcIBaauJJalospucaPaSJuaISeSaalsuunnnJtsSneuulnupotuicrgonsus"rrlBuaalalldnlgutc6l
: arecgrldure ap saco'td soIJnC '(.alrcugq aleol urop uJ T]T I
olurBul IEru Pc€p
asun lsoJ n€ PJ" aunds rA apalc eaurrilnur ri ,,ea8a1 Pleol uI guneds o 'tr{
leco,rord € alall€
alsad alaun asnd r.rnrcnl ap BoocE eperupr8" JeO 'aurq rrr-
alelgds ag gs a16grPlor{ as rB ncr'rasrq eie; u1 rcupq a16tu nc gunardurg
era,zlLeaiJpsco,np"l.tgr.estdgaddPocJauBgsorpa1le"s,Bc'uoJsroouppIifuur'arrlpslruqeolazcsrloBpna€riueaadJp'roa.ll,laqpruzJgro,Flu, unaniuBaBapllrau,ruuaarcac1sa6udrlu 'ali
,,1n29't' ull

n"rluad EI

easeru aui
als
as e ruluad olura,nc gcseapugdspJ as gs col uI 'pr a'red as IoIV vz2
'alernleu ;olauroldtuts e ri alenzll Jolouuras
I-a.i
B-rauJrruJaEsluBgJgEletgllopol raureeraaplllnvte'bqruglzlnaeJBc o aJ€c ad ea;a1nd pulsoloJ 'm1n1ecg
-!u
o lnuriuoc 1da;p gqte 9s Inqorl
.re oc uroldruls Inun gpundsaroc PS lncqJ alsa 'd Pznec o €l alrurlJl 'Ei,
ac uroldrurs un lnuriuoc 1de"rp aJB ac '1n1u9,rnc aJec ur"rd '91earpe"t n.rl
aJBruJoJSuBJl o 9z€onl3aJa as 'apa,r as runc gdnp 'tcru lE1 ,,'lug^nJ
ap gleurrrdxa eaapr luneoJ€o asla16 rS 9rnq1n1 arec '"roprnlgJlo € 'ttp.a'
16 a1a.r rolaJaureJ eaapr 'aapr 91IB o rS pydtle lsoJ €-l rep : rnlnlugnno
guun iaj
ea.ralnd P?Bol uJ Frunrc 'p1eropu1 PrPJ PIunIc 'psu1 e1 9u94" 1lt) EJ
'ln?nuIl alu
uJ
-uoc acrJlpou as Ps adacul IOIE J?I .!'Suas llurnuB un-J?uI 'gurnrc ap
ig1erg,rape Ptunlc nu 'rody" (ru) a.\ I
IaJ un rep 't6n1o1 'purnrc alsa EJIpB 'nudord InJBtUluruas Bcola
un
r-nu € n.lluad Inlu€clJluluas gclJlpour es : ,,rrrlcalp€ un qns Psuncs€
;a1t1oco ed pugzun.rlgd eaapr : apriuaylsad ap'rn8r4'BaacB PdnO" (II) JO1.
' cr1sr.,r8u11 Inlnluecg
'iaj
-ruuras e.rdnse gsede ac Innqq'rolaurolduns taiuapr.ta e,tulodurl 'qzaau
rlAauaurod ps rS gugd a.rr6rg'rqsap nc 1r'rdo e're SU I
-oricun; : .(luglno lsaae ap PuJn Icru 'aJBurJn
icolap lnlosq€ 'gurnrc uud '1ndacu3 €T" (I) 'I!r

'plecapnt uldearp PJos€cau Ial

-n1uI aJ€J aJeorJoluB apuotsed rJglsnJtuI Joun eznec urp asalaiulau 'aJT

gJnspu aJBIu uJ 'to1 1npug'r e1 'e1a rS luns a;eo 'ale.rnleu Jolautuos Inli

rriglrpqernsuauroc eJdnse iel6arunu rS a16aur3ap arec) IBqra^ 1nfequrl1 AJE

68r IIJINOOCOT NI TNYAnO Is Y'IVUn'rvN YZOINf,S

440 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

modurile in care au putut sd-Ei facd loc in minli gi apoi sd Ie domine',.
Nu mi se pare cd existd un mod mai bun pentru a indica un proces
de formare a opiniei publice cu ajutorul unei interpretdri distorsionate
a semnelor, fie din motive
sau,,cu rea-credinfi". intdmpldtoare Ei instructive, fie planificat

Pregititd de lunga inselare a celor cu carte, care sub diferite

pparetitmexdtefirneeagsacsderidncmerocalimseard, .Esi idedeinasddeEoi pteaartme aevciedleonrlesliem, pclai,pcaacriteatdeian

semiozicd populard, care pe durata intregului roman tinuse totuEi
piept cuvantului intriganfilor, este definitiv coruptd. povestea cu
ungdtorii este cea a unei fobii coiective in care se conferb un sens
distorsionat oricirui simptom, altfel spus unde orice fapt, orice gest,

preluat in virtutea contextelor cotidiene, din scenariile obisnuite,
este transformat in simptomul unui unic simptom obsedant. sunt
vdz.uli ca ungdtori cei care sunt recunosculi ca str[ini dupd port, este
lingat un b[tran pentru cd a gters praful de pe o banc6, se incearcd

sd fie linEat Renzo fiindcd bate la o uEd. cineva intreabd de o stradd,

scoldndu-Ei pdldria, Ei imediat se crede cd ascunde in borurile ei
praful pe care-l va arunca asupra victimei ; cineva pipdie falada

domului pentru a incerca duritatea pietrei, iar mullimea ndvdleq[e ca
o fiard...

se stricd sistemul agteptdrilor normale. Don Abbondio, v6zandu-i

pe bitduqi, vdzuse ceva neagteptat, deoarece qtia ce ar fi trebuit si
vadi Ei ce anume, vdzand, avea sd-i fie aducdtor de vegti proaste.

Acum nimeni nu mai vede nimic, nu se mai asteaptd la nimic, sau
vede qi se agteaptd, Ei se aqteaptd gi apoi vede, intotdeauna aceraEi
semn. Un semnificant unic pentru un semnificat unic. Aceasta e
obsesia, nebunia colectivd.

14.8. in loc d,e tncheiere

Limbaj verbal uersus semiozd populard ? ca s6 se infirme ipoteza, ar
fi suficient sd observdm cd Manzoni, in romanul sdu, exaltd infrangerea
cuvantului gi triumful semiozei populare prin intermediul cuvantului
narativ. Dar aceasti obieclie priveEte semiotica impliciti a lui Manzoni,
care nu exaltd limitele limbajului, ci aratd cum un autor igi poate
expune (fireEte, prin cuvinte) conceplia pesimistd despre puterea
cuvantului. Fericitd contradictie, care devine mai pulin puternicd

atunci cand ne ddm seama ci orice roman intreg se prezintd ca o

masindrie, inevitabil lingvisticd, ce se strd.duieqte sd redea viafd pe

T

ad gi

oEc

PCTUJe
BOJAIn

eleod
'ruozur

rnlnlu

ua"re8

JE'Ezi

ol6elsalod al'alurlno 'runricB eJEprqaJrir(Iu3nrJuntrBiclepdagprIJn(Ba?lgulrlnncrluopl a B?.sB
a?6olso^od pugc rA
rSelec
nu aJrlsalod alse ec n"rlued 'r.rnporu rolsac€ eqfn1s uI FUB es '1eqra,r nBs 'J
nJcnl un '1e gc gzee.re8ns eu 16 ucgruuras B ap Irnpou a1p a.rdsap errac 'olsBoJ

eunds ou InueruoJ 'es-npug8eu pllexa os ec ptllslrr8url ar.rgur6utr41 Fs lrn
'azodrlodrq ap r"nnfuglug aldn.re.rlulau roun lnfe,rd nJ J€op arelndod I-npug
razorruas B FIBqJa^ orull"xo o €t Bluazard eleod es rS glrclldrur gcrloruros
er.rdo"rd ucgrlduaxa 16 u.roqele aleod 161 ttctupo8oT gc aunds urol ea a16a
'(IXXX rnlnloydec 1n1r6"rggs ',,1run1gdruoc ap ruuep Blrunc uroluns epeieS
'leraua8 ug 'rruoureo 'rou crz ps n€oJA 'rou tS gc 'co1 un BI allulalec
IA ellJr
eleol tgcap .ro6n reur FruJn BI gugd rS 'crun ap lgle Blsg InJcnI rnds gs 'ppe;1
'r16aq"ro,r ps") edgcs eleod es nu rnlnluglnc lnrfra"rexa ap ga nrluad
'pzodrlodrq : orunu un BcrJoloJ uI aJB IBqJaA also nu PtJBAJT
ec Boac ?JoAa B ap leqre^ 1nfequr11 oJB o aJEc ed eleycedeJ glseecy
'1n[equ41 'g1ue1or,r rA grtrpurlsur Jol s arruouo?np o nc 'gzeaur.rn olso '1.

'ppaca.rd 'cseiosug rB ecrlsvr8url luns nu arBJ auruas.roun gcrlsrrr8url aIBa luns '

'elrnu
'1sa8 a
suos u

nc eal

rSn1o1

BalBlr
urp ar
o?IraJII

lsrgrul

a1€uors
saco"rd
'&auruI(

tvt rlcrNoocoT NI JNVAnC rs YTVUn,TVN YZOII^ISS



'EuSoIog urp olsru€tun
Itpnls ep Pr€orradns €lBocs eI 9002-t00u rolruE Insrncop uI olBluozard
alrrlnqrrluoc opurrdnc arec '.(1002 'ruerdurog : ouBIrI I) rcnlo€d '3 rn1 ee.uI
-u8u1 qns 'ontgolatdnlul oc't?oltuas ?p WAS ea.re8alnc n.rluad IElilul srrcs 'J

ge.r8ered un-r?uJ arincsrp plseace plBol rueopnlcur'pug"r lnur.rd uI'OTX

ug ureeurisns atunu€ aJ lJncs ad csalurrue '1.rnurg1 ptepo nrcnl lsacv

acrLad ?nl D ar?.ncar o 'l'97

'oJenulluot u3 aunds ruol ac Jolao erual
r€trrcol arnlrlsuoc €?sBace JBO '81[B BI ap nu rS er"rnlrgu DaJn el ep
gcseou"rod gs a16grg1oq InJolpcepnl ac ap alse R?uesa.ralur euralqo.rd
'1un1ua.Lg 'e11e ad nu 'urgle"rdJelur o-s aJac as €aace ad I3'plap purg Bt
plsnl alsa 1g1u1ard;a1ur arnqorl ar) g?uopara"rd ea"re1a"rd.re1ur trr.zec
olsae€ uI pc JBp '(1de3 rnun erele"rdrelur er.rdo.rd pp arsr rolJBur rnun
apiu"relcap gzeala"rd.relur JolpcepnI un 'urounds es 'pugc rcun]B Bc)

FJBorJalu€ a"rela"rdreluT o IS U eleod e"re1e.rd.re1ur o al6aurod arec BI ap

unuud lece pc 'luaprla efap also nu ec zec u1 'g1epu1 ap rrnurpl ro1
'1u1erd"re1ur U E nJ?uad elec lnp alsa au gr ruo?rupe gs arnqaJl

'u"rg1a.rd.ra1ur E arJoal o aurisns as pa n"rluad rerucol rS pcep 'gc e.ra alaur

Iazal IneItnN ',,IeiuIId IE Jnp nolJnu" un ru€Inlsod epun 'OTN ulp

lolrdec lnul"rd urp gcul cgosolgt ueld un ad ecgrcads as 13 'nrpprd.rayut

apllrulrl nt plepo '066I uJ asndaru3 aJBJ aredncoa"rd o-"r1urp Bauol
aurelqord ralsece erdnsa uree.rdo pur pJ pldeg 'a.reolpruJn eleriua.ragur

"rolasocord JoJnlnq e"re16uu Bappp aJr-J utnurtJdun'snds 1ey11e 'a.reca1d
ap lcund un ruelnlsod e.rec nrluad 'anrldacrad alasaco.rd ecrldxa u
nrlued,,Juurrrd ursruocr" ap aunrfou o tueaundo"rd epun '(OTX alureuJ
urnre ap) IncuuolluJo t5 Tuoy Baru €alJec urp rurFud Jolace asnpe lsoJ
ne ec rricarqo roun apundsgr e n"rluad srrcs elsa pisJ ap InIpnlS

rJerurrd Inlusruocl Is

ocrrod 'lnlruuur 16 1n8erd 'gI

444 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

p(2u.8te) ainftiituinlaletle,,sReicnitirdeouadlumi Podeiurcrie:". Acest titlu era ambiguu, deoarece
ca o interpretare printre at6.tea
altele ale teoriei peirciene (una care, evident, s-ar fi propus drept
unica fideld gi credibild) sau ca liberi reformulare a unor sugestii

peirciene.

Faptul cd interpretarea mea se dorea o reformulare ar fi trebuit

sd fie evident incd de la inceputul paragrafului in care aminteam cd

Peirce, cdutAnd sd se descurce intre Ground, judecata perceptivd qi

Obiectul Nemijlocit, cduta sd rezolve, din punctul de vedere al unei

viziuni inferenliale a cunoagterii, problema schematismului kantian ;

dar c[, deoarece ddduse in privinla aceasta nu unul, ci mai multe

rispunsuri diferite, md sim{eam autorizat sd incerc si eu unul, f5.rd

sd pretind cd era rdspunsul sdu. intr-adevdr, scriam: ,,Nu-i de ajuns,
cred, se ne incredem in filologie, sau cel pulin nu am intentia sd o fac

aici. Voi cduta mai degrabd sd spun cum cred c[ ar trebui citit (dacd

dorili, reconstituit) Peirce sau, altfel spus, sd-l fac sd spund ceea ce

ag fi dorit eu sd fi spus, pentru ci doar in acest caz as reuqi sh inleleg

ce anume voia sd spune".

In sensul acesta, ar fi de-ajuns s[ spun c5. propunerile mele privind

iconismul primar erau exclusiv treaba mea Ei c6, eu nefiind Peirce,
am dreptul sd-l gAndesc diferit de el, astfel incAt nu mi se poate
imputa cd am spus ceva ce nu se poate justifica din punctul de vedere

aI semioticii peirciene.

Insd nu poli sd arunci cu piatra linAnd mAna ascunse. Nu numai
cd acele propuneri ale mele se sprijineau continuu pe texte ale lui

Peirce, dar problema despre care vorbeam privea indeaproape unul

dintre principiile fundamentale ale semioticii peirciene, antiintuilio-

r^rismul, principiu la care simt cd ader pAnd si in momentul de fa!6.

In fine, obiectul discursului meu era tocmai acel stadiu al procesului
semiozic pe care Peirce il numea Firstness, qi nu se poate tdgddui ci
Peirce identifica aceasti Firstness cu Iconul (la fel cum identifica

Secondness cu Indicele qi Thirdness cu Simbolul), gi tocmai aceasta
explicd de ce am folosit o sintagmd ca ,,iconism primar", in ciuda
faptului cd de mult timp cdutasem sd ardt cd ,,iconism" este un
termen-umbreli care acoperd fenomene destul de diferite intre ele.

Gdndindu-m[ acum Ia acel text al meu de acum zece ani, cred cd

ar trebui sd clarific o deosebire dintre ,,-isti" gi ,,-ologi". in cazul

gAnditorilor care nu au creat o posteritate militant[ se face doar istorio-

grafie gi filologie (de tipul ,,ce a scris cu adevirat Platon" sau ,,ce voia
sb spund Aristotel"), iar de ei se intereseazi aEa-numilii ,,-ologi", daci
ne e permis sd credm termeni precum ,,platonologi", adicd specialiEti

in Platon. Existd, totu;i, gAnditori fali de care multi se declard Ei azi
continuatori militanli, drept pentru care au existat gi mai existd

neo-aristotelicieni, neo-tomiqti, neo-hegelieni sau neo-kantieni, si

sunt cei pe care din comoditate i-am numit ,,-iqti",

Bcrupnrl Fl€ol nerar Es Frgd '0/.6I lolilpa Blznlcuoc uI erq€ Flncsouncar
urldap od lsoJ e Bo : (olun4uoc as Fs olnqar+ orBc nc oretr I €Aaulc op Fi€J
un ar€c ad Bol€llprtult ulp) arrodE €c PlIuIJap €ra nu IS
gcJ€ocul o luailosqB arirpo BruIJd ulp FcuJ Elncsouncar asosnJ EltrolqoJd 'Z
J€p !olalu rrJpJcnl B Eli

'zPI€a^T BI BapPp o (8op un POBJ Ps lrnqarl rJ rB runc \21

'a1e11apg nc 1e1a.rdra1ur reruco?) nRS Inualsls arec ed ar"rode o ureiunuap IlS
pruJn €l gugd '1rn1r1suocal ep ro6n 'rnlnsotun"rg e"rdnse glrcrldurr olJoa?
o uaAB sc pugcsounca.r 13 "rerqc 'apun 'eruo;, nc glnlg8al u3 1e1durg1u3 EJ
B-s rur oc Booc olsa : rJnsg alaun arnlglzap ualsrs un 'drl lsate op BI

rJpegrJal raun sndns 'gc 1n1deg 16 uadocsap aleod as 'elsoce Inlal ap -o

a?uorurJodxa o€J as pugX i1173o?o rB csouncal I-oJBc ad 1ac; nFS Inualsrs In
ArleoJo o?sa ar Baac € (Burtunl uI rerunu 13; eururnl ug'snds U JE arunue 9J
aa '(es Earrrarl uI pcrp€ 'rcunle) lJorqns lsacu ed rJpqoJlui snd g re-r6 'a
plrpcsap^onpBS€-1ssnaur8eectr4'1ousonglJpaqolvrq'nJglnsd rnln.rlsaeur erado purg BJ rode relu u
Bp
ae un aurarl gqnu 1rnqr"r1u rS e-s
I pr pulg 1ep 'glep.rezBr{ Inlol nc nu gzalodt; eleylerceds ap lxal un e1
arJrs Fs lrnqarl rJ rB pceq 'g1"re ardsap t6 sounr; a.rdsap nieur"rtge nc EJ
e.rado nlduns rS "rnd le.rpsard e-ri rc 'rrcrlalsa aurnue lxol un plepororu
lecrpop B nu BruoJ :aJeolpluJn lauralqord eiel ui rueasp8 gur 'euo;, rn1 9)
rrorlalsa plecrpap eac 'ragosolu €rJolsr ap aJBJcnI eaur eurud uI aca.r€oap In
'e
IaJ?sB csalocos 't71tuoficntqsuocal ap Iac lgcap unq r€ru uaurJal csasp8
-o
nu 16 r3o2o $ ttil arlug arirzod erorl e o g+srxa gc r6n1o1 raprsuoC
'ola ruals Jolalnlac e 'rn1n1.rorre uruel ad alenlrs alrJaluqzap In
pur,rr.rd gcrla PlrnpuoJ ap [iceilp gpur"rdsap Ps 3c BIUOJ rnlnlugJs In
I€I
alasrurerd a?lo^zap gs ealnd r€ lsrruol un 'Baaoe aO 'rzplse rqJol rB
BruoJ runc rA ec'aptaoqJ rc?p utaluaut pu gtseapug8 ps a8elaiug e"rec aJi

elaurJ 'qrurqcs u3 'alsa lsrruol ug '1n8o1otuol'(a?t'e0J9IIuntnJ|uJnalutlsaa|dcdvngl al
'a
rrurpc BaJarluIar e1 edrcrl"red rol nu €aote ap T6 (Z '8TI 'I I8 Z, 'gL p
'I Dluuns) 0A6rl'rIzuaans6ola1gonasqlrepruuununsn)B rruouqulf, '(68 '11 sayyuap pJluoC
puuns puorie.r 1nlogns leaJc alsa '1euuo; q^
ad
16
etap dn"r1 un-JluI 'e1oce Inluouoru uJ rerunN 'Ar?rzuos legns rode AJ
16 nrlele8e,r logns rgluI reru '1e1da.r1 'elBepugqop In?pJ pugc r€urnu D1
leuorie"r 1nlogns arnpoJlur nezaulune req 'puorieJ Inlallns ap a?Iqrosqe
luns rricung Bnop a+soc€ rlseueuro alafurg BI pugt ad ',il1rzuas Inlauns tn
ap lrqJosqB alse alBrurua €I aJBc ',lr1e1a8a,r launs nu a1a1e1aFa.t 'etuo;,
nJ?uad 'llsruorieo.rc rc 'lsruorirnpeJl €Ja nu Buro;) gcseedn.rl BrJoluru .\l
apurdap aleod nu
op araJ"oap '1eo.rc 'qurrqcs u1 'e1so Inlagns J€p pr
'(T 'T8 '11-1aa6o1oaqJ plurnleu arica;ur o ec giugrugs ur.rd
puuns) e1l

acnp€Jl as .reur8r"ro lnlecgd pJ l€Jg^ape nc snds e ournby,p euo;, iu
FJ RlrrupB ES ornqaJl 3o1ouro1 un 'nlduraxa oC 'nJcnl aJBlnJ leJg^ap€
nc snds e rolrpug8 oJ€?nt gcep gunds au FS ornqaJl 'esrz-nr.rdo.rd IA
prrlopco pugrpJ '1n-Eolg i3o7o un op 7s? un alAaqasoap orunue eC IS

FJ
}I

IIl

1d
€a
ac

917 UVWTUd'rniltsrNocl Is sculsd 'In,r,INL{NI Is Tncvud

446 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

incd sunt satisfdcut de izul vag gddelian al acelei conciuzii, dar
toat[ aceasti premisd servea pentru a spune cd in K&O fdcusem, in
schimb, o alegere de lsl, in timp ce obiecliile care mi-au fost aduse

dupd aceea (vezi $ 15.2) urmdreau sd reconstituie problema din punctul
de vedere al unui o/og.

De fapt, porneam de la o sugestie a lui Fumagalii (1995, 3) potrivit

cdreia, din 1885, pare sd se contureze la Peirce o intoarcere aproape
kantiand la nemijlocitul intuiliei, anterioard oricirei activitdli infe-
renliale (Ground-ul nu mai este un predicat, ci o senzafie, iar indi-

calitatea devine un tip de experienld care are forma unui Eoc, este un
impact cu un individual care ajunge sd ,,frapeze" subiectul fdrd sd fie
inci o reprezentare). In privinla aceasta incercam sd spun de ce acea
Firstness peirciani era chiar o primitate, un fel de moment auroral

care d[ naqtere procesului perceptiv. Vorbind despre Ground, Peirce

ne spune cd el este o Firstness, gi chiar daci uneori a fost inteles ca
,,fundal" ori ca ,,baz6" sau ,,temei", cu siguranli nu este astfel in sens
ontologic, ci gnoseologic. Nu este ceua care candideazh la a deveni

subjectum, ci este el insuqi un predicat posibil, mai asemdnS.tor recu-

noaEterii imediate ce se poate exprima prin ,,rogu !" (aEa cum la o
loviturd care provoacd durere se rdspunde prin ,,ah !") decAt judecdlii
ce se poate exprima prin,,acesta este rosu". In acea fazd nu exist[ nici
mdcar ceva care ne rezistd (acesta ar fi momentul lui Secondness),
iar la un moment dat Peirce ne spune cd este ,,ptra species", in sensul

de aparen!6, pdrere (cf, Fabbrichesi 1981 : 47I) qi il numeEte icon,

asemdnare , likenesss.

Peirce spune cd ideea de First este ,,atAt de firavd, incAt nu poate

fi atinsd fdrd sd fie vdtdmate" (CP 1.358). Firstness este o prezentd
,,such as it is", o trisdturd pozitivd (CP 5.44), o ,,quality of feeling",
aga cum o culoare purpurie sesizatd fird niciun sens de inceput sau
de sfdrEit al experienlei nu este un obiect gi nici nu este inilial
inerenti vreunui obiect recognoscibil, nu are nicio generalitate (CP

mea demonstralie, reproduc, doar din datoria de a consemna, concluziile

mele (Eco 1970, VIII, 1):,,Orice plSLcere esteticd incercatd in fala formelor

naturale este teoretic posibild, dar - in virtutea teorezei - imposibild

practic. Orice pldcere esteticd resimtitd fafd de formele artificiale este

teoretic imposibil5, insd - in virtutea teorezei - practic singura a cdrei

posibilitate ne este datd. Aceasta este consecinla logicd a unui proces

deductiv efectuat cu mijloacele prevdzute de sistem. $i contrazice sistemul".

3. Vezi in CP 1.307 : ,,Any feeling must be identical with any duplicate of
it"; qi astfel iconul este Liheness nu in sensul cd seamdnd cu altceva, ci

pentru cd este fenomenul care intemeiazd orice posibild judecath de
asemdnare, fdrd sd poatd fi intemeiat de ea. Iar aceasta explicd alegerea

termenului, poate derutant, de ,,iconism primar".

apleriuaraJur pJnleu op €unBaplolul elsa ara?ssounc
?PerccculuoolloftBl.o'cadurnelRFnBllsdaoBJJJlruuJB'rapuJueogs?crau(cploeBJ8€aaoudapRnB,zgSepolrz€iEulnaq.crasasr;uparaUJFr.porn?d?BBronudlagBJseernuBuBcRrrz.rroueulBS€curorpluuJnpEJi
raJgcrJo 1e a'qrelecaUldBaapplnBlacleu?nrdIBJpc?clanr1qdoergnlraucgucggcrlrspnaf"rdFSasrurnaa.rerBcOur.rd a
Daunlznsald urpnlcaJe ps also B^aclls 15 'rafurrlsuoc JorJalxa EAac I
u eles uI rualuns ge eiurrl6uoc ?nAB U ps rerpru ec FrpJ ,q1e purg ec J.
lcarqo un urriurrs ps olsa eun 'IcolfruraN laarqo un plslxo a.ruc n.rlued
rS rurnu eluod as atec.,Tntaua8 un u1 gJrpe ,opaq1o rn1 lnlecrpard e1 I
l'necuarpr+odeso'a81u?au;artpuor"rrunglsua6creuacuIgnToEptuunrNin.d,,gIineaqu1uenaqppapIeo.crB8 "aIil.pruagltpuopr?icserxaai
pr csouncoJ unJp Jep,qle lnzgl ruB gc (aryrDug ?1]?a) psur^uoe ruEJo,, fi
aunds Booce ap 16 '3so/ o 'a1e1r1ec g,rnd ec ,aJBJ ,pJ?Or.ra1uu erse.rdurr
ozalnuu ps 1n1nd B nu JBp ilnun"rd ?gcop qIB ruru a ge6.reac Balrop E
I€ pc aurrge gs 1n1nd e '1sseup.rrq;,; afua"resul ulp pllupl{ areieA
-rrroo o lndacq J
ac gdnp 'rode I e rS lssaupuoros) mlnlcarqo ea.ral6eounroJ BI lnoaJl B
lreiurrlSuoc 18 uuo1,, nldurs) eieaqle a
lndacu3 eI Jezlzas gus,reac ,.,1.r*,rd
a?ncpJ rriglcrlqnd d
eei.eegurupoJd.s*o..8.nepcl snds g Ju-ou ac,rra4-,rn1n1ua8.ra1Jp I
1e ed lnzgrr tue-l prurn ad .rep ,q1e n
olsa nalu lngesreac pc urebpa.r3,, :gur.rrge aJBc pruBlca" ,rrp ,a,r,pbdro8
InzBc (iaun18 urind ap rinlgc; nldurexa ec ureappp g+rlutlu" BarBrcnl e
uI 'lsoJ e pc 1n1du3 Irq€lncsrpur ougrugr ,rolr,rnirurs € orznlr o op Bqrol
BJ€ po€p.rerqc '1e1srxa ?acaJcragdle.ppopq,rgscodJBpocprlrrcJc,,,opclrlqJollleaJpuol,l,oceulsrpa a
eriezuas o gc aunds nu n6or ap
purg €c tu
alAaugap aIapo.p(JJIB6uc6raIadlt,f?raaaqiuurrournalSquno.ulcc1a1oc8Jty,r,oaundob1,,ar.1non1land+burruurnsn,ur_nna,nSpepi",r,rngn1ilrngluO8aae1uJrud"r1uaeUg
plecapnt IJ I

o IJ

zalrursB l-ps ruBsJarul na oJBr ed 'nldwrs lnlosqE BAac rc ,giuer.radxa ap rr
uBBlraarlBaaAcJIBnolusorrslsnasrlu6nplglsdsruerrgldalnlBnupod?rusneeJuaaecl1resi6rannr61al0ua"1rpre'ca,ug1rnBcrcrB1eon1Ap1[arrdctJuerlgaluBulnarrrJlurssunaorruusnunuuaraJqB.agra.?'r(gsd:guaB0eougcrae.aInrauluutdngecadI{an)JaIg,aas(,alrlalIrllIslBnrazIJ?oBuadccl
alslrlBc er"rdo"rd a.re rs-e.rec enac '1n11e un ap elseqasoap as giurilsuoc o
op uoruoual un aJBc ur"rd 1ce rnunorl ealred uJ nes
nu lo? uJ glsuoa -n
rJru 'socord ?lE ocrJo nes e.rereduroc orJru ,gzrleue orcru gcrldurr iu
nu 'o(rrgugc 'TpiudrCrlS)uloeaurargpBdTrct r1uet,e1,e, 1Enucqr1a"are! a8ala{ul-aaJrad ,eped
ur.rd uI llpug8 g aleod nu g1p S
uI potu oruc BJ
aJ
agae-;lllJaeada-dorcluudrs"'s(as6psa'1(caog1uur'zdJgpgrradl'nrI?{CuJs4na),IpS.sB.;us1ogaagriulcuqel.ass,esllJeyssrupradxoquorr?pps.uoEpsodrJupJzaJl3eg^oacr1llaeegall1q?rlreelaJedcrordeoiuuc.tlaauI1l3lo,ue(dpd6ru2l,n-g1,g(usuf.uegbnocdg6ro1:,"rie3OeJ6;u,a1grpnoOl;eugel,,r,,aal.q,(qcr0r_ru.rsg,1!tougdpua.dlscr, IE.

ea
a
u

-1
-aJ

ad

1r^

In

as
uJ
JE

LIV UVhIIUd'INWSINOCI IS SCUIId 'TNJINIdNI IS'INC\rUd

448 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

15.2. Peirce gi cafetiera

in teza sa de doctorat, Claudio Paolucci (2005) sustine cu mare bogSlie

de argumente ci nu existd Ia Peirce o cotiturd ,,realist[" care ]-ar face

sd reconsidere posibilitatea de intuilii de tip kantian, iar in acest

sens el ii criticd foarte polemic atdt pe Fumagalli (1995), cAt gi pe

Murphey (1961), la care Fumagalli se raporteaz5. Voi spune imediat
cd nu inten{ionez sd contest aceastd contestare a lui Paolucci. Doresc
doar sd precizez cb in K&O (p. 81) scriam: ,,Fumagalli observd cd,
daci este aqa, avem o revenire kantiand la nemijlocirea intuiliei,
anterioari oricirei activitdli inferenliale. Totugi, deoarece aceast6
intuilie, dupd cum vom vedea, rimAne purul sentiment cd ceva imi
std in fald, ar fi incd lipsitd de orice conlinut intelectual Ei astfel (mi
se pare) ar putea sluji polemicii carteziene a tAndrului Peirce".

Paolucci apreciazd totuEi ca incomod acest ,,ceva care imi std in
fa!6" gi scrie: ,,E neindoielnic, cd pentru a descrie momentul formal

care dd corp celei de-a doua categorii fenomenologice, Peirce descrie
in mai multe locuri un tip de relalie nemijlocitd. intre un subiect qi un

obiect individual exterior (o haecceitale). Degi uneori acest tip de
relalie se dovedegte a fi o cognilie (dar, cum vom vedea, nu este), ar

fi fird indoiald corect si vorbim de o intoarcere peirceand la nemijlocirea
intuiliei, din moment ce am avea de-a face cu o cognifie nedeterminatd
de cognilii anterioare". Quod est impossibile, dacd acceptdm cd Peirce
a rimas permanent anticartezian.

Dar vorbeam eu cu adevirat in K&O despre cognilii?
Pozilia pe care Paolucci a suslinut-o intotdeauna qi in teza sa de
licen!6 este cd noliunea peirceani de sinechism nu priveEte wcontinuum

amorf ce trebuie segmentat (d la Hjelmslev), ci seria inferenlelor
cognitive care, inaintdnd en abime, duc intotdeauna la a avea de-a

face cu un presupus primum, ce se oferd experienlei noastre, punctul
de plecare pentru o inferenld urmdtoare (Ei nu intAmpl6tor Paolucci
a invocat in aceastd privinld principiile unei analize infinitezimale).
Deci orice fenomen cognitiv, chiar Ei cel primar in chip auroral, trebuie

si puni in cauzd toate cele trei categorii. Existd, desigur, momente

in care Primitate sau Secunditate par preeminente, dar ele nu sunt
niciodatd componentele exclusive ale procesului, deoarece fiecare tip

de experienld are intotdeauna nevoie si fie alcituit[ din toate cele

trei categorii fenomenologice. Cum se poate agadar vorbi despre o

experien!6 primard?
Nu doar atAt, dar pentru Peirce cele trei categorii nu sunt cognilii,

ci structuri formale care intemeiazd posibilitatea oricdrei cognilii (in
acest sens Peirce era kantian), adicd nu sunt tipuri de experienld, ci

'(alelriroJ ap lelnSar IEpunJ un nr (aqelrpuncos) arirzodo uud a16a^r os arEc
dr1 lsace e"relduglul o o €ol€lrturrd .eparrard nu rnlnualsrs sa?B?u
ep

-e1n8o,r oc €Aoc 'nou eaac e.rede e,rec urp ,rqasoop as B op g{urpual o ea.rc
eleod as '1e1e1rirag; unfap neur rnlncru a1r8a1 csauryap orec iip1r.re1n8e.,
ueaa-rr'ureIaea€u{o"rrn-nt;priienoruec^uecilcucrurldozaruslnraeurogdeJarggpdnedJaeBJuseoapdocsnuIclrxSJgepluarara1nlaSar'nJla6Jeaper8uBprerc'lrpr1aunrc1oegal.creaelrpry,su€rrus1crzdroazi1e,ncgas(eueeoaaruealuirriqelpape.oolsor€reprzaeuaglileu(ruprrr'o1zdnsanu8eoue?uoruersaLd1e€lu)lr.prrercpl,€dorn'.aoeaul1c)e1eooridsreuepldcrJoou,1lrr,rdacrrrnero,lSl1apds)esszrueerluraoSeap,nr111ircSrculllepeiqeeusreogp1nouleaaeusnuu.rrru.,)dpnrSl.rJ.a€recd,olro.op.eauqr(rradl8s.arorpnr.BxfIope.eBzBneA)oocrlzepnuonpdueeI8€(ucnlaaliponneu€uurusJlx1Jc!re€lr€nelrrprllrplfcalclurlpucsquiaSl1€,urnalrerJa€rs*rucncuurlq1fdsan€lr)gno1€rupde,1.8run,rrsod41aeR.rrcrrdippascea.,.rrcr,rpl.pu(recollotFuor8e,saclJre?lglue,r*p.ceqraear.ea?ruo,roaI1d!Jraun"p4,al.1pr"al(jrur"a6,nrpeulue.n"tcla,duus",ncnqrpurrnu8ueou"$.olddoo,esrorog-p1ezpscd)sJil
ln.reln5urs :elcund olrrunuE u3 as-npuiliue,ragrp ,1a1e1ri,reJ; elepFa"r rrras roun J
eiurnu$rqo lgcop €^oclle also nu (a?e?rrurJd) nou e rugcsr e ,rnlnluaur
-ruolo B r6gsu1 eeleleueluods ,1ag un-.r1u3 .pcpv BAoc (alelrpunrosj a

.(...) .)
E
elaun aundo as € ap.ro1 1n1deg ug rolip1nur.r4 e g.reln8urs ealelrJuel"uroo1d1su E
azo.reuo.S es ps piurlnd nc o orec €l op pururod a1e1rre1n8a, glrn"rn ,Sgr.rg
'o1e1ri"ra;, nes 'lrnu6rqo elSeurnu ocrrad .(69.g dC) acnpo.rd as arec BI ap ll
aganonepicusllluuolgrurraoleuale'ler€rsddoeocrlcdoxse*aepe€ruleaspa1eargoueg1flpnl(ceceoagulr1par'oren1eres1ef1dgglnsrausli8,.ruunr(raee7u'nnr.;a9qrr);Jol.u,ngrodaJ1ndpl,lden€eI1rJlora6puaBaJ?).e€clrEnspieelqnBlu8ruro€a8anrcluuldnesneeoar8uls'plugueru1oruplorsr1d.l.e€rrs,Fdero1tSulce-pno"relproz8pcco1roae€puel;nrr{1u9,lcr(sn€1r0€aJ8rBl0ucuepa2u€rr"rpc.n".9r.euap,4.p.-Iur"rdeir"(e,rul..gD.".o,.rc.r1rp)or"dr"nld-.d^.an".rIrppl3,'lipruuf.!"g(3*e,"0ulrdrrgor0pni,1J;.1ul.edguganq1*crcgec.a.r1d1,,arproq.oJgrz3^dg1)r;3
csoucnqzr nu aliglrur.rd ocJrod rraeJrournloNJe.c<neoupBleAeoicuerq€.raoJgrucnnpq'znr>ii"BrJ.rrp"B. :1
'a1e1rurr,r4 o ocJrod n.rlued 16 €l gc :t
else
a
'1uopraa" 'pc gzee,ra8ns rtuJ rccnlo€d orpnelC lpleuos.rad ernr,.rrr*or; psul .7
IE
'ruo8elec roJl Jolar JoJnlnl 1ncof uJ aJp?B Ec a?6augap as ssaulsrrd BacE
pugc rBrucol 'luauloul Balrop u
'EJnsJB 'n6oe ep oriezuas) I€ un-rtuJ rBop lod GB6JEac ,.,u.l' eieaqla
alDnb rnun rrJraolftuau eieg u1 16 gugA I
F3 ruBJarlal oTN ul Rc csolurruB JerqJ Eq ,p.roce op luns gc a16afig
V
nc ariela.r ur ?€rpa..'r pr?ur Ba urnn ,"*:"JtJiJ*#':Jt;.X:::
gJnsJE ec csouncal o na 16 1aq ,cnu nldrurs un 't
IE aJapal ap lnleund urp Jrruru prul a?sa nu aurs u JB) alaru rariruS0a '9
ssoulsJrd plseace
uI JS
1
ac
1s
A

al

sa'asllouaurJqlBs.cJraradgdappaJlanarlldd?rauuJraaexcxaaopapcJeulpugr8,p1uaIr3nle1usn?y-t'uJerliuusa3ou€aacd.xr(eanreaasrdnnl6BrolJs.nur soaJcpBeo.,rroeielcozecur;anstdueoaouapJ?pospeJ

6" UVWIUd'INilISINOCI IS SCUItrd '.INJINI.{NI ISINCVUA