Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

50 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

daenidmisacleu,rsacceuepargivi eirxeplraesaienidm6alnea; qiaterreinucnaodrrural munifuiciad{iisicduirfserdietesprdee
interpretanli, dupd cum disculia se poartd despre zoologie sau despre
activit6!i vAn[tore gti.

7.5. Labirinturi

D'Alembert vorbise despre labirint Ei, fireEte, cduta si exprime con-
ceptul cu ajutorul celui de hartd fdrd a putea vorbi despre un model
topologic de relea polidimensionala.
Arborele lui Porfir reprezenta
incercarea de a reduce labirintul, polidimensional, la o schema

bidi-"rrrional[. insi am vizut cb qi in acest simplu instrument de
clasificare arborele regenera la fiecare pas labirintul (cel al diferen-

!elor). fireEte, sb ne inlelegem asupra conceptului de labirint'
Se cere,
deoarece sunt trei tipuri de labirint (cf. santarcangeli 1967, Bord
ncc,1ie,uagudsr7meeis6se,dslfeieKipggneouienrarnltnaatdrebt6a"1i,d9rineia8nnic1m-tae)l,.tlpa,LpsrvnaeedeuzbacgiisnrAdieintsnnaeptdmuqod,tlaAridetcneeipelhaEtfssaduimircpenn,itaj,ulcs)o.eincanlDuujgdulauinen(crgsr[Kaiftirlnriaaan,oiblnsatcicocredesienne,vl ttaferluauisrlfdb,e(euaiirucanlinAnirActitcd)uriluiraanpsrdbseacnoinlreelitannri:urttdrpuufeeail
insusi2s. ln acest sens, labirintul unicursal nu reprezintd un model de

enciclopedie (figura 15).

Aldoileatipestelabirintulmanieristsallrrweg,Irrweg-u|propune
opliuni alternative, toate parcursurile duc la un punct mort, cu exceplia
unuia singur, care duce la ieEire (figura 16)' Dacd
ar fi desfiEurat'
Irrweg-ul lr lua forma unui arbore, a unei structuri
cu funddturi (in

afardle una)26. Se pot comite erori in el, eEti obligat sb te intorci pe
propriile-li urme (intr-un anume sens, Irrweg-ul funclioneazd ca o

diagramd. de flux).

ffiitaliancaneinseamnd,,cocoq''depuqcd(n.t.). pentru a
Incidental, in acest labirint trebuie sd se afle qi un minotaur, ratacirea
25. interesantd, dat fiind cd parcursul (dincolo de
face acliunea
iniliald a lui Tezeu, care nu qtie cum se va termina) duce intotdeauna
acoio ,tnde trebuie sd ducd - qi nu poate sd nu ducd acolo'
fdcut sd se
26.Nu e nevoie de minotaur;minotaurul este vizitatorul insugi,
inqele asuPra naturii arborelui'

'1a ardsap ace; o-16 arec ad eaur8erur nnurluoc aza1calol ts-gs aiarru3 rS
e1oalunrdrduar€16-aI .rpo11€g1ppcaJa€ucracrJreappe6JyBr'a'lalJuaraJlrp,tarrpurrleau16prudptlucgourJnnc
ps ornqaJl
a8rnc.red

BJo aJBc €ac ap PllJoJIp €uneoplolul IJ JB InI BJnlcnJls tolunrxauoc
B aJBlJaJot ap nnulluoc sacord un rS elsa aunrxauoc ap lnseco.td

.rer '1cund lle acrJo nc 1e8a1 g aleod nas Ie lcund acrJo Fcpurld

'JOrJalur rJrU

',ror.ra1xa rcru aJE nu 'lrugur BI Irqrsualxa 'dr1 ealarl IB ap InlurJIqEI
aJBc aJlqo rS grlur os aJ€c ardsurp ';oualxa
'asar as un ri 1a1eyx

-aldruoc .ro1 eudo.rd; JorJalur un ne r.rndrl gnop Jolaruud al"rn1uutqe1

ec durrl uJ 'pc nrluad 16 elseacy 'g1e.rn693sap g aleod nu eaiar 6
'(11 e.rn8r;) lcund +lE aclro nc g.rnlg8al uI rJ

aleod lcund aorJo oJEc u3'naiat o alsa dr1 eape.rl I€ ap InIUIJIqBT

o1 ntn?tg

91 otn?tg

JNIUIgV'I SUdS f,UOgHV VT gC

52 DE LAARBORE SPRE LABIRINT
fie aceasta o imagine concretb a unei secliuni (locale), fie o imagine
ordonatoare Ei ipotetici ce privegte structura lui globalS (imposibil de
cunoscut, atdt din motive sincronice, cdt Ei din motive diacronice).

Figura 17
O relea este un arbore plus infinite coridoare care-i leagd nodurile
unele de altele. Arborele poate deveni (in plan multidimensional) un

poligon, un sistem de poligoane interconexe, un imens megaedru.
Dar aceast[ comparalie este inci inqeldtoare: un poligon are limite
exterioare, pe cAnd modelul abstract al relelei nu are.

In Eco (1984, 2) alesesem, ca metaforb a modelului relea, rizomul

(Deleuze gi Guattari 1976), Fiece punct aI rizomului poate fi conex
cu orice alt punct; se spune cd in rizom nu existd puncte sau pozifii,
ci numai linii, insd aceasti caracteristicd e indoielnicS, pentru ci
orice intersectare de linii creeaz| posibilitatea identificdrii unui punct;
rizomul poate fi imbucbt[lit si reconectat in orice punct; rizomul este

antigenealogic (nu e un arbore ierarhizat); dacd rizomul ar avea un
exterior, prin acest exterior ar putea produce un alt rizom, deci nu
are nici induntru, nici afarS; rizomul este demontabil gi reversibil,
susceptibil de modificdri; o relea multidimensionald de arbori, deschisd
in orice direclie, creeaz6, tizom, ceea ce inseamnd cd orice secliune
locali a rizomului poate fi reprezentatd ca un arbore, cu condilia sd
se gtie cd e vorba de o ficliune datoratd unor motive de comoditate
provizorie; nu se dd o descriere globald a rizomului nici in timp, nici

.(T66I) IIOIA IS

('(6f6966II)'2u6o6sI)lrlIAuoEcrI€PWU€'(7a8s6'rI€)uoocrgicr'(p08a6pI)InulEntluaIepHou'(E91P6nI)polsc€gBgczIElIarclunrlcl

puno.rdrurp 'ecrpadolcrcua l.rpluazardar e1 o're8.rncar op lraundo.rd alaurt'r4'2,6

'r..ruuoricrp
ap gruJoJ uI rJPluozaJdal IOJPcuo JolrunrJlqPls €Jdnse 9sugJls aJaleq

-zap o asBrnsgJsap as oc Pdnp 16 XX rnlnloJas e a1e19urn[ Bnop € uI
Brqe aJal6eu ?Bnl nE arpadolcrcuo ap PurJoJ uI ocllueruas r,rplueza-rda.r
ezrleal B ap a^I?caJa IIu€pPJJs elarut"ld gc snds arnqeJl 'gctpadolcrcua
aralseounc ap laopr nou rnun 1e luarlSuocur Inlopou ?soJ 8 laJls€ PcBC

anpado'lcnua aPpou aroN'9'T

'.re1eue1d rnlnlesralrun BIUJoJ azarurru Ps

1e1da.r1 a16arnpp"r1s as raiunlS Insralrun 'ropurnl IIiPlIulluI B PuBIunJq
Baunrzrl na rode rB uargcru eiuue;urncrrc rS 1o1 alsad lnrluaa are r6-ac
sJalrun rnun e guBIuBSnc €aapr nt 91epo 'au"rapou rrunl lrJoz uJ lgluI
reur 'aug u1 'rA 'plcag.rad ar.rleurrs ap nIJalIJc IIB un qzfiJ u! pugcnpe
'acr1dt1a ur,rop 'ne.ra urnc aJBIncJIJ ulp 'a1a1rq.ro rode 'rnlnsJollun

e.rdnse aJeolpqrulqcs a,rrlcads.rad pzuaferncul 16 ar.ra;r.rad e1 Plntu as
Inlugurpd lglul IBIu 'guecru"radoc etinlolar nc FlepO 'aJlJ?uacuoc oJaJS
ap lrq€Jalleur rA lrugap Jgrunu rnlnrrdo.td e,rdnse 'r6nsu1 1a ug srqcug rB

leuopJo sorusot tnun etidaouoc eopurl8o 'llug BroA as a"rec nr"rol"radar
ec 'rn1a.roq.re InIapoW 'guecruradoc erinlo.ta.r uI allurcgpp,l are t61 nral
-Seounc e.rdnse psrqJsap aridacuoa o €l leldarl lncor? ruu n.ral6euag aIB
aJBcrJrsBIe ap alr?BJual alaurrlln uud tS ounufqdrcd roqrv Inl B FIB^
rpeldre6;ouPrSgU.rI{s'nJrzorlsgal cIseIuorllnnqrurJlB€IqaBsorleI ll€oA^lzuanpc
-arpou ecrleru8op BI ap Pc

lsoJ n€ aJ€J Iapr r.r16ou
nu pcep nes atpVdo1ctCcug urp PJoJelaur 91ue8a1a o-rlulp 16 zruqral rn1
a1e runriuatu olaun urp Psnpap g eolnd ra-u Ftslqcsap atpadolcroua ap
aopr plsear€ pcep urgqarlul ou gs rirfglderpul ruoluns 9c e16alg
'un7cafuoc uttd gcrpe

'allgqlgq ad uc6nu a? p Putu€asui rpug8 e'urozrt u1 '1a1aia.r ea1e1r1eqo13
pur.Lr.rd gzalodr prnd o aJlgc apull PIBcoI aralJ?sap aouo gc Insuos

u7 - dottu uXt.to?1n un also €lsote '(6/,6I) Iqerlsuasog pzea"ra8ns
runa pdnp 'IS Inl I€ uJalul lcund un-Jlurp €uneaplolu3 aur,ro-rd 1rn1

erdnse p,ulcads.rad acolJ) ounrzrl acorJ tor"ralxe ap gltsdtl gclleluozrJ
gJnlcnJls o-Jlul I e1eco1 IJoIJcsap J€op €uneaplolul n€p as I rnlnurozrJ
i doo1 dr1 asaco.rd rt ecgua,r 1od as .rep 'pou ?lE acrJo e1 a8un[e aleod
as pou atrJo ulp 'Inl Ie pou ?I€ otlJo nc lelcauot r3 aleod rnl I€ pou
aJBcerJ pcBp : ericrpe.rluoc gzeafe.rncul 16 gcgrlsnI lntuozrr i nriuds u1

TNIUIBV'I SUdS SUOSUV V'I gO

54 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

in chip evident, dacd enciclopedia ca postulat Ei model ideal este
infiniti, nu se puteau incerca decAt reprezentdri limitate qi locale ale
ei, care, cu toate acestea, nu limitau posibilitatea unei imbogdliri a
lor progresive gi potenlial fdrd limite.

Noile modele enciclopedice au cipdtat diferite formate, printre

care:
(1)Matrice care reprezintd prezenla sau absenla unor trd.s[turi

alese ad hoc pentru a justifica diferenlele dintre itemuri ale unui

subansamblu semantic, ca de exemplu dintre scaun, fotoliu, sofd. etc.
(cf, Pottier 1965).

(2)Modele cu seleclii contextuale (se specific[ sensurile pe care un

anumit lexem le capdtd in anumite contexte; cf. Eco 1975, 1984).

(3) Modele pentru Cazuri care privesc Agenli, Obiecte, Instrumente,

Scopuri (de exemplu, verbul a acu.za, este definit ca acliune in care un
Agent uman comunicd cu un Obiect uman prin intermediul Instru-

mentului verbal cu Scopul de a-i aduce la cunoEtinli ci o acliune a

altui Obiect uman este rea, in timp ce a critica este explicat ca acliune
a unui Agent uman care, cu ajutorul Instrumentului verbal, ii vorbeqte
unui Obiect uman cu Scopul de a-i demonstra c5. acliunea altui Obiect

uman este motiv de cenzurd ; sau se analizeazl. to kill ca acliune a

unui Agent uman ce cauzeazh schimbarea de stare, de la viu la mort,

a unui X insuflelit - specificdnd pentru verbul englezesc to assassinate c6.

respectivul X aflat in disculie trebuie sd fie personaj politic) (cf, Fillmore
1968,1969, 1977).

(4)Reprezentlri care considerd, de exemplu, pentru un termen
precum apd,, propriet[file care determini extinderea sau referinla
(ceea ce este HrO), mirci de tipul aproape diclionarial cum ar fi Gen
Natural qi Lichid gi noliuni stereotipe cum ar fi Incolor, Tlansparent,
Insipid, Inodor, care combate Setea (cf, Putnam 1975, 72).

(5)Reprezentdri care privesc toate posibilele proprietdli ale unui

termen qi, de exemplu, ale unui element chimic specificd miros, culoare,

stare naturalS, numdr atomic, efecte, istoric etc. (cf. Neubauer qi
Petdfi 1981).

Niciuna dintre aceste propuneri nu recursese totuEi la structuri in
formd de relea. Abia in sfera Inteligenlei Artificiale apar reprezentiri
de tip frames Ei scripts sau scenarii, care inregistreazd orice stadiu
dintr-o secvenld de evenimente tipice (de exemplu, ce inseamnd
a merge la restaurant'. a intra, a te aEeza la masd, a comanda ceva

din meniu, a mAnca, a cere nota de platd etc.) - toate fiind modele ce

au avut succes in sfera Inteligenlei Artificiale, unde, ca s[-i permitem

unui computer si inleleagd un text Ei sd facem deduclii trebuie s6-l
inzestrim cu toate competentele cu care (chiar fdri sd-Ei dea seama
de asta) este dotatd o fiinln omeneascd de nivel mediu (cf, Schank qi

Abelson t977 ; Schank qi Childers 1984).

pI€uoLBaJ eiualaduoc urp Ierunu ayed ace; rE oulrlnau mluad erirugep

suas lsac€ u1 16 '(P1euor8or" r3 eleod aJBs) alBlr^rlcaloc o ap a1r6p1
-rgdrul luaragns g e undnsard as a"rec rtieuuo;ur alaxe alpau gctpadolc
-rcua efualaduroc utp leriualod drqc u1 e1"red cBJ (l) : elrqlxag rrralrrc
pnop eldacae 1od aS 'rupAI?cB aI PS arnqarl aJEc ad giueladuoc ep
alecol alauoz gzeauoricalas aJBt Iat alsa Inlxaluoc rS iunua acrJo aJlpc
aa'rsoprpp1saedqJoorul1Jl3rrczguaFletcrIB€rladletuuorgprraaIsnlslaaaJp€noJuuur Ieerlunpnapddonouslcaurrad;urraAeptBoclpsgBrroniuciuBnnl'i1udeaecr;lscaueg.ards'grauerIadJFuusogucIi
ealnd JB n€s ln"rpde B EJsacs oJ€c uI elEJPAapB epniunua al"ol urp
lrnlpclB g JB ualuJel rnun InlBJUIutuas Itunl€ 'eaurnl a16a,tr.rd ac Boac
u1 giualaduroc ap glerurxeur eunriou o pldacce as FcBp 'pc snds e-5

'aJBo?gqlurqJS aclro?sr apriela.r ap ericun;

u3 rilelec Iiol ap 1e8e1 durrl r6elece uI pugugurp.r 'alerpeun alceluoe r$
rJnlppnrs Joun InJoln[e na 'ruaur"ral rile nc rfplgurea,r glpdec uatuJal
acr.ro rS csa8unle es 16
gc;ncul as allJns.rnc.red arut uI 'acr8o1odo1

rfglar"rdo"rd nc gJ€J?sazu3 'pleuorsuaunprlod eaia.r ap IaJ un ec grede

ps rnqarl rB Ig 'rnl ealulrxalduroc uI urgluaza;da"r 1-ps pqtsod a nu
ldeg ep JBO '(gllqlfducsap gJnlJnrls o araJuoc os II 9s ltqtsod a 'are.rep
-rsuoc uJ atBnl suazlol op ?tslrurrl InlnJPrunu gtlJolBp 'pcrletu"ro;ur es
BoJelnrurs ug 16; p1eco1 aunrirod o eultuuxo Je-s r pugc rcunle PIBuors

-uarurprq gcgu"r8 are.rn8guoc o run"rd aleod mu Iapou €ouourasu ull
'rr"ra;uod a?rugur eraua8 aleod

16 n.rluac nps InpugJ EI lualap aluod areca5 orec aJlulp 'aldacuoc
allelrolaa IB sJolrun 1n8ar1u3 'plupgdepul IEtu Bac erraJrJad a;19c
nJ?uoc urp 'p3.rncreda"r as gs pqrsod arya ad[1 uc luldacae ldacuoc
un BI ap 'axauocralul JolrJnpou eneaial leapr pour uI pu€rg1

'allulalat aleol op 1u1a"rd;a1ut

lnldacuoc gur^ap ps ele8 alo aJlulp or€Jag 'gzeala.rdralur l-arec aldacuoc
alIBIJolat JoJnJnl InsJoAIun nt IrunrxauocJalul PlrJolsp (uaruJal un op
Inrgtrro Barlugap apanard eaiar dr1 op Iapour un
1e1uaza.rda.r) ldocuot
'e1"redap reur e6e 6 'nt371 tn1 rS unruoc

'punal Bt rJnpou e1 t6 alturt.r? Je J€p'padntyndnes lDuluo IJ J€ lunc

'autpc rn1 rarirugap aunuoc IJnpou alaun ap lTuIJap IJ rB BlsaJ€ 'gtctstd

pou un lecgrluapr plBpo 'nes i padtq # padntynd aputrdnc te tA pctstd
ap rS rep 'aulptJ ap letglldiuaxa IJ Je IDzazuD'nlduraxa aq'suatlo?

ap rrJas raun I€ adtq'rtgs InpugJ e1 'rua,rap eleod esaugap aJ lluatuJal
aJlurp aJ€card '(c+a so'tlutpa.tc 'a.t1n7 ps yqndnc 'padntlnd 'Tnutruo
nc rnl alrunrxeuoc ap lrurJap U JB pou lsoJB gJ tB autBc alsa alurod
ep lnlcund pc uraundnsald gs; csaurJap IJ ar€J (suaqoX) rrnpou atlB
ap rrJas raun IB adfi nes,,atrtuJod ap 1cund" Bc lBnI g aleod aJ€caJso

pou un 'tr1 e"rn8g €l nou urp ruglrn au ps sunle ep a 'ruqcgrldruaxa

Fs BC 'a}€xauorJa?ur rJnpou ap luIJIqeI un Bc Pz€aJnlJnJ?s as ac'pct|
-uDutas oaiat ap eaunr{ou arede (896I) uetlltn$ na glepo rerunu rBO

JNIUISV'I [UdS SUOST{V V'I SO

56 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Sa puneeciiacloizmautin, ipteatiradge rfaizfiuclie1n.i9n)u; c(liei)arfio-rvmeaztiucl ornecleepletuil de Enciclopedie

de activat este

prescris de contextele qi circumstanlele de enunlare (drept pentru

care, dac6 cineva foloseqte cuvdntul toro* discutAnd despre topologie,

se constituie o retea care priveqte obiecte matematice qi se exclud

toate conceptele ce privesc regnul animal).

Chiar dacd intr-o enciclopedie ideald nu exist5 diferenle intre
proprietdli necesare gi proprietd{i contingente, trebuie totuqi admis

ci, intr-o anumitd culturd., unele proprietili apar mai rezistente la

negare decAt altele, deoarece sunt mai bine conturate: de exemplu,

s-ar putea ca, in lumina unor noi clasificdri, sd fie negat faptul ci o
oaie este o ovini sau trisitura ar putea si nu pard necesard pentru

inlelegerea termenului oaie in expresia oaia behdia pe pajiqte, d.ar e

neindoielnic cd rimAne greu de negat c[ o oaie este un animal - iar

trds[tura rimdne implicitd Ei pentru inlelegerea exemplului abia
citat. S-a observat (Violi 1997, 2.2.2.3) cd unele trdsituri par mai

rezistente decAt altele gi cd aceste trisituri de neEters nu^sunt doar

etichete categoriale cum ar fi ANIMAL sau OBIECT FIZIC. In practica

semiozei ne ddm seama cd suntem rebarbativi la a anula chiar gi
unele propriet5li ,,faptice" care ne par mai evidente qi mai pertinente

decAt altele.

Pentru a explica modul cum anumite proprietiti par mai rezistente

decAt altele, Violi (1997, 7.2) distinge intre proprietifi esenliale qi

tipice: este esenlial faptul cb pisica e animal, e tipic faptul cd miauni,

iar cea de-a doua proprietate poate fi Etearsi, pe cdnd prima nu. ins5.,
daci ar fi aga, ne-am afla tot la mai vechea diferenld intre proprietdli

de diclionar qi proprietdli enciclopedice; dar Violi (1997, 7.3.1.3)
consideri ca fiind neanulabile si proprietili funclionale Ei, desigur,

de naturS. enciclopedicd, drept pentru care e greu de spus despre ceva

cd este o cutie negdnd cd poate contine obiecte (iar dacd n-ar putea,

arfiofalsdclutie).

insd adesea, pentru a construi qi a presupune o porliune locall de

enciclopedie necesarS. inlelegerii unui anumit context, trebuie sd se

recurgi la reprezentdri simplificate locale care lasi sd cadd multe
proprietili altminteri rezistente (in alte contexte).

In Eco (1984, 2.5.3) se didea exemplul unui dialog dintre sotie qi

so! la miezul nopfii, intr-o micd vil6 de periferie. So{ia se uitd afari

pe fereastri qi spune ingrijoratd: ,,E un om in gridind". Soful contro-

leazd gi apoi spune: ,,Nu, dragd, nu-i om". Reacfia solului ar incilca

cu siguranld o reguli pragmaticd, deoarece ar oferi mai pulini infor-

malie decAt necesitd situa{ia respectivd - dat fiind ci a nega prezenla

* Vezi su,prd, nota (*) de la p. 21 (n.t.).

'Pl€roftr8u! EIios

nc arnqoJ? runJ azauolice.ralur ps rnlnios altru'rad r€-r aJEc nrJIJrlJB
aI'lnprce,rrcouqn'at8rapnalnsdaoolu'crlrngolounaluxnoolpaupoaIclJec(aroululoaruuunntrlari.aprodBdqaJIopaAiupnalanuBudtoPo"clr{daup'nBredosEpaeJ'qrInz1eJ61lasazutloueCey?ztool
-nauad ap alelar.rdord acuo eFeu 9s ag '(cudoc Inun BJqun op BqJoA o
gc 'utactz gs 'pugunds) Iligllllqou ealelar.rdo.rd lerpaun FpnlJxa PS ag
'aJBurJn uud 'rnqe.r1 e,r 'etios 9csea16rur1 r6-ps a16a"rop lnios gceq

gy otn?tg

faptstll llaupJ lldoJ tlpp1no{loddsng uto
ndoS
uSeueurooN tlSauaug rl3eueuoa11 tlSauaurg

\-/ \,/

estolnctredolq essolnclJad

rJtucn'I

:arios ap 16 91r€91.rpdur1 lerienlts
ad areluaza.rdar '91 ern8t;
16 putg p1€p) Jrlolodt p;aprsuoc o aJ€c raun uzeq ad eauntice.relut
Bc i1"rol acrpedoptcua lJpluazarda,r
u!
pcseo,rulod r6-gs ,a.reur.rn ur.rd 'rnqa.r1 .re lnfog '(LSndnI 1u'tLuoq o'Lttoll 9)
areo ar16 as nu) giua.rcurlap ards leurlcuJ rJ € op €aoc€ rs ayed acu;
uto rnl a1e acrpadolJrcue riglar.rdo;d alalrugur ulp aJaJ€oap - B^rncllu
eurpg.r8 u3 ealdeou as-npuguB ,solncr.rad 1er{ua1od '1a31se '16 a1e1r.trsa"r8e

16 alelryqour ap yqeduc 'nIA B^ac IJ B ap alac ad rc '- alu€AalaJeu
ol€Japrsuoc 16 (9 '616I ocg /c) alDz'4ocrpu luns ?xaluoc 1n'rrlcad
-sar uI 'a1eo1 'a.rec riglaudord - apgr € ap €alelrtedec nes Ppadlq

arirzod 'aleFleuorie.r ap riglartdotd tuo InlnuaurJal arnqlJl€ nu erios
pc piue"rn8rs nc 'Iuo rnun efuaza.rd ap as-npuglual '1xa1uoe lsace uI

'1i nrieds ulp lTua^ JolPp€AuI un BI nu ae ap) solncuad IBIU llntu €AoJ BI
al6apug8 as pt ppuart as PS es91 eelnd;u a1;ed 91lB ap ad ret 'gcrsrd o
ap nES ldoc un ap eqJo^ a ga era8ns 'a1.red o ap ad 'ea1nd JB luo rnun

JNIUISV'I SUdS SUOSUV V'I gO

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

L.7. ,,Ontologiile"

in cele mai recente cercetdri de Inteligenld Artificiald qi qtiinle cognitive,

tema relelelor semantice a dat nagtere unei teorii a ontologiilo.. itt
ciuda utilizirii improprii a unui concept precum ,,ontologie',, care are
cu totul altd valenld filosoficd, se vorbeste in felul acesta despre

organizarea categoriald a unei por{iuni a Universului care poate lua
forma unui oarecare tip de arbore clasifrcatoriu sau de retea semanticb..

ln acest sens, solul din exemplul de mai sus ar fi construit (fdr6 si

gtie, ca monsieur Jourdain) o ontologie.
Potrivit uneia dintre definiliile curente (Gruber lggB), o ontologie

ar fi ,,specificarea formald explicitd a termenilor dintr-un domeniu qi
a relaliilor dintre ei". Definitia e foarte largd gi se poate adapta atdt
unei relele semantice complexe, cdt;i unei simple clasificdri. De fapt,
in mare parte din literatura despre ontologii se porneqte, nu intdm-
pldtor, de la modelul lui Arbor Porphyriano pentru a exemplifica
relalia semantici mai obignuitd, gi anume aceea de subsumare (de
exemplu, Sowa 1991, 2000). Dacd lucrul poate p6rea dezamdgitor,

aceasta se intAmpld deoarece producbtorii de ontologii rdspund, de
obicei, unor cerinle practice (pAni la felul cum s6.-i asiguri unei firme
o bund organizare a datelor sau produselor ei), gi deseori chiar qi o

structurd in formd de arbore poate servi acestui scop.
Existd astfel ontologii de forma ,,parte-din", in care, de exemplu,

se analizeazd semnificatul lui qutomobil reprezentandu-i diferitele
componente sau funclii (vezi, de exemplu, Barsalou 7gg2), iar din

punct de vedere teoretic nu se trece mai departe de reprezentdri deja

practicate de diferite semantici de tip enciclopedic - afard doar dac6

vreo structurd reprezentalionali nu este anume conceputd pentru a
furniza instrucliuni unui computer. Alteori elaboreazd grafuri in care
fiece nod nu are doar un singur supraordonat, ci se prevdd ereditAfi

rnultiple, in care un nod poate deriva proprietili din fiecare nod

supraordonat sau din toate.
se discutd dacd ontologiile trebuie sE fie adecuatiste, adicit maximale,

saureduclioniste, adicd raportate la un singur univers de discurs. De

obicei, se admite ci domeniul unei ontologii n-ar trebui s6 fie complet,
ci doar sd acopere aria de interes a celui care o produce. in vasta
literaturd legatd de acest subiect, uneori ontologiile sunt doar niqte

diagrame nevinovate pentru a evidenlia legdturi sau diferenle absolut
intuitive, clasificiri in sensul cel mai tradilional al termenului, cum

sunt cele folosite in gtiinlele naturii inci din vremea lui Linn6, sau
simple stenografii sau artificii mnemonice. Dincolo de dezinvoltura

cu care se foloseEte termenul ,,ontologie" pentru a indica (gi a vinde)

'PlBcurpolu aIJ 9s Prls"ou elpadolclcuo

€c a.rac 'a.reo1e.tou rn1 alalaadss aleol qns salaiuS t3 e n"rluad 'nou 1xa1
un aJst uI ptllsl1re alelrAll"aJc ap rJnzec PJSrxa lrnu6rqo Inlnsuas oIB

rJpqurrqcs ap nes gcgriurrl6 orrouul op lrnz€J alsoce P8ugl ad ;eg

'(aluuoJa puIU Bc ',,JSuo1sB qns snd

e-a1" gsul 'narua1o16 rnl alrrJoal t$ aza"rlstFaJuI 9s l€locul 3-u luaruoru
lualslsuoc potu uI leagrpolu
IatB ulp a"rec; rriglruJaporu erpadolcrcua 16 cru"rado3 rn1 epunri.rase

.rn ,"1d"y 16 rallep rnl ale elac rode
,suas lsace u1 : areo8r,r uJ aleuB rarpadolcrcua €oJeqlulqcs BI InqlJluoc
1Od r,rn11nc raun InJpBc u1 asnpord nsardxe asBoJatunu 'eunrsuBdxo

16 ailouulal pnurluoc u3 d.roc un also 'zruqral EroA IunC e6e 'erped
-oltlcua gcep 'pc lueprlo aled 'eauauras€ aO '91 ern8g urp lnlduraxa
a6e 'pluacerqns ar8o1o1uo o ap alolau ruale luglnt
uJ lBlgJB €-s IunJ n€s lxol un a8alaiul ealnd e nrluad 9c ared ag
rnun Inletululuas

f)r'tzollaas aJoravoarc't6 113op1uo'8'I

'sJncslp op sJalrun lllunu€ rnun apndocs n.rluad gluulala.r
gcrpedolcrcue oralseounc ap runrf.rod raun B PIBsoI €arBluazaJda; elsa

'g .re g,truu op n€s guelosor8 ap lgclJo 'ar8o1o1uo o 'suos lsate uI

'dec ad aP lnrPd
aliarrrrd oc Baac u3 aqo4audotd otctu DaaD rD nu n'1atqc-au rcru '1aqc
IaIBJpIu,lIaniIJsrJuJoBBApH-cIuueun'ugrnnnucdursluruAeuearedodc,s\aaaIl>ou,u1q€)e1A1qPausJlronSe?Jrcpa?nalsuJ8elneslsu.rurlnnuururlegcaaldueosraunaJoc.erroeiuuaJ6peyolul'eo'(l1JuaeUazznIrca1ua"ordcdrsg.ere'dsruJanrnlJpu'rsniqpIpesl

-"a11und1o".1rd"t reop ppasod ar5o1o1uo o-rlul aluaza"rd apigl1ua (lll) :gcrleur8e'rd

rnd a.raputrdarlul o alsa 16 cr8o1o1uo lusIIBaJ ep runllsaqc nJ acBJ e-ap
JrJroluoruun"pirug.luuazaar3rdo1aoJ1u-orroua'Bruooopcgaalrpu(nIuI)EilrunIua$JrSqzorIBsuneldsacuuIoacfuarplgeoJulns€coruA
.roligylepou aIB Ic'Ilurnl alu rrpluaza'rdar ag 9s putlerd nu ela (I) :(800U )

ql1rus ap aleriuaplla luns aluesaJolul aprSololuo c€J areo alalaadsy
'leJoluoru op nBS l€Alozar ap oJe o aJBO ad rauralqord 1r'ur1od

Jolo?up e ateztue1ro ap rfglrlepour JololrJaJrp 1n"ro1nfe nc eiualad
gc J€ BlSeacB 'aJlsEou
-uroc pzaalncrlru 161 rniJlrs"ropu1sInEJqacraagJacr J€ Buruasul
alo pcup 'pr gzeara8ns .ro1o1
Iliulu aIB rrnlonJls
-apotu €alelarJe^ 'undocs rA ntuaruop ur.rd a1r"re;rp ap 19?e rrpluaza"rda"t

6q JNruIsv'I suds suoauv v'I so

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

1.8.1. Metafora ca instrument produc6tor
de noi ontologii

in aceast6 relecturS. istoricd a aventurilor enciclopediei trebuie s6 ne
intoacem incd o dati la Aristotel pentru a lua in considerare un
aspect al gandirii sale care, aparent, nu are nimic de-a face cu istoria
definifiilor, fie ele de diclionar sau de enciclopedie. E vorba de teoria
lui despre metafori.

Aspectul care face interesanti pentru noi teoria aristotelici a
metaforei nu e doar faptul cd ea ar constitui prima abordare riguroasd
a acestui trop, ci mai ales (astdzi) faptul cd aceastd primi teoretizare

a metaforei nu consideri metafora un simplu ornament al discursului,
ci-i atribuie o funclie cognitivd2s.

Ceea ce sugereazd in principal Poeticaze poate fi g6sit la 14bga 8,
unde se spune cd metafora este cel mai bun dintre toli tropii, pentru
cd a inlelege metafore inseamni ,,a qti sd vezi asem6n6rile dintre

lucruri" sau ,,conceptul afin". verbul folosit este theorein, care echivaleazd
cu a observa, a investiga, a compara, a judeca. Este vorba, astfel, in
mod limpede, de un uerbum cognoscendi. Aristotel oferi exemple de

metafore banale cum este cea de la gen la specie (aici mi-a stat

corabia) sau de la specie la gen (mii de isprd,ui frumoase sdudrgit-a
Odiseu), dar inqird gi metafore mai interesante poetic atunci cAnd
vorbeqte despre metafora de la specie la specie (sufletul ludndu-i-r cu
bronzul). CAt despre metaforele prin analogie, pare sd ingire expresii
care erau deja codificate, cum ar fr scutul lui Dionysos pentru cupb.
s,i cupa lui Ares pentru scut, sau seara ca bitrdnele a zilei. Dar identificd,
desigur, o frumoasS. gi originald expresie poeticd in semdndnd. dumne-
zeiasca ud,paie, spusd despre soare, probabil de c6tre Pindar; qi, tot
aga, apreciazl una aproape enigmaticd, precum udzui un om cum
altuia cu focul bronz ii pune, cu referire la ventuzd.. sunt cazuri in
care invenlia poeticd impune o investigare asupra similitudinii, sugerate,
dar nu foarte evidente.

Pasajele relevante din cartea III a Retoricll sunt mult mai multe.

E pldcut ceea ce stArneqte admirafie (to thaurnaston); metafora se
manifesti (phainesthai) atunci cand se examineazi (skopein) o posibili

23.Aceasta era finalitatea seminarului care a dat nagtere celor doud studii
ulterioare, in timpul cdruia s-a incercat sd se stabileascd cum qi in ce

mdsurd propunerea aristotelicd a fost receptatd in decursul istoriei.
Pentru o imagine completd care ajunge pdnd in zilele noastre, vezi

Lorusso (ed.) (2005), unde, in ceea ce privegte analiza textelor aristotelice,
trimitem la Manetti (2005), Calboli Montefusco (200b), Calboli (200b).
29. citatele din Poetica sunt traduse de Carlo Gallavotti pentru edilia valla-
-Mondadori.

'lrnusrqoau drqc u1 BAac PpeA os 9s ac€J € ap sorun4 IoJ

r"nguloBeni1,Jaarorurra."rlicgngr'u"c.I,rll'p.aoltnSiialua''diI6panstJoatutoaln8dlIoneual€rreu;ixcJaaoaelS.,rAradaoBsulSraedlrtpuuerlrruoAa'adn1a1esauotst1nalsrdlaaIasll1ddn9eurl1laurlesal?nuxn?daoalocra'aE?lp1Bu-ssuourf'nreriseru'acd(lZnra9Zdl?sxIruqSa61IoenTI'olc1VaJaaIc)1luyaorPl1i'uPnlasodl]lTsrJv'pDtleJaIuluenrIIl
i1a'olrnpp€icur"eugArIi,uoaedul.er3rucnra'81Jrlrxusuaor1unl ocusa;I1lrlq'auoclnrears-p.rtnga1i6ultdpi0rZueiaa'uq(x?z9aqt0ar7qplIagu)sIla€?nlorI)euraurcprnauns"nlrrluaPlrdrsauBuarpss€uoacJacsuadanu'rrrddu1ssd1au9apIsr€1p1c91gCc^a13la1apcs
a-nr'o'JIpr7oroJlruangcgJlonl)ncllrtn"rcir*uIdrrB,aagr"apur?J")a8Pgc.u,ri,u1rrPnloqal,'pcr*rlJoruoro(r,r(qelar€lnan{pcoc6soaili6I-aqlno8npreJsefnJceedaanfnO;Jlarso€auueJfrnnSiaedud'elao€s"JuJragslaul1'usg€ra€nl*t"pantyosauo";eSvaI1:c'rraaq'e('cudruoarraQz;lsau'leguvloelrlBsull'srsual1ternttJoBouv'1unouI'trnBadJepBl1aanrol''u1ltupaxru9aua'I1'rnrneuPtpud1c

aaaJrE"alg3'sSga.o.l,Jl1rrrt,ereJeJosJu6zucgpdcJonnJel8oearr?ur'crrrgr?nJuulriiuBu1ta1nntn.ga,u1ullgs.lacq1re"a'al*urnli"?u€pagna111nauro,ca6rua,rnuur.rppdronun"ran1uoda\1bdueiencll"r.psusrsg1raogAececrslt"ugansrrlelS.oa'lenplldnaaguriu1rou,uucucdnr"r1gae9.leadeltiIac.r;Ssur8,lupruaO-a"g1l'reralnnflt.IlSaurst"dnO1se*rgOButn(Jou-pt'uJr'arr1t,Jr'ror;tuaotJlp'ieiJgnapBdrutuBanlnacl'caaann?u11g}turac4a6SrnAnr1tlsa"luoaactanp9o1u[drproopu($:urnqsJs1ouna-'agre'6larg1criruU?galsuJ'ac?tnunupnna91'aIrd!BaqrS6r1)c1cuseJrJu;tSnucDrauarlaulaunBaplaaalrnsa.orlirIsllgsvnunslurA'qperpraleu'gu'eu9aJusaoalc1aocro0eaJlpaatadulBuo8?aPlpdsnBpcuapIssecTuerIaurupannPraoB.io1uJqr4r.pup^1IeeInau''uenBaaladscuagu!a1r1en:fnacndIai'drana8pr1arussicuauoncl1ld7oalglsuela'daau8lqlpiunlruUnn1gune7auSl1uqs€eJvc3u1e

a,a"lpri*JaJndpJbt'n(-z[ Ii"uTBtZipioITauD;n;o"JaerlJeoaylu,gpl doparurprrufq1l onItrraJn.srrrcdPnsSlaagaro?JsuaoJtJralrtgsuupIPclluuaansucened(6use1'[aaarllouoaa?upslI)rJaVaapaau^

'PuBauEJa?Iparu Brtuouota uJ rn1n1e"lld

rarnrllgtn.erlro'1pJne1BrdaierJzgBoJd"a3op"IIs,J,uJo"a?1anrJuondpcut'g.a'll.nu,re.u,pr.lrrsoe'cpa.''s9rar1ppuuroirg1'rlodar'ur'{ndsBo'oatdJ1-6raaSu1'lgre9c1Prsuz6B6eadpzIsleonacoJrtueBapu?noudst
r"lrrri"np:lra""ro.;rn"d,pro.rr;AdgsieBAaaeurez,,gtogrprpuluugal.tpoellsa'arocllape.lrreeuuonras6puno''rgcauuenluaPro9sccrn1asnle1odlaBer3I.orPdpBo€UrdaVJIoaacnda€J; laIPunnzluu€eraornccl
-o1arar,,psrrtp.Li,rrca1ciorneJ,'t,rer'otrr1.rI,ldiSae1u3llarlig'l"t.arrutrce1tdrtceSs'g1ouro.dt-rg..rnt,1.nedr'qd"uta1to'(og"pBIpz1agnntJ0u\u'o9?tJlnI\aae)eJrrltrana9anul?dxreBeusIrPtrnlnar1zltxuaJeaoaaaB?lrnIaeSPnua?oJsro?sloeeisuuualalurer€pnaSJacaropapiluperrreaunrolilecdlaaeaalpn.drreedrp1'uas"'aarcragexpsliogae.ulluunga'rEa8uJrqruuarinrupa'crraoluodul'olnruaouceprcrl

I9 JNIUISVT SUdS SUOSUV V'I SC

62 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

insd ce anume ne face metafora s[ vedem intr-un fel nou ca dispozitiv

cognitiv? Lucrurile sau feiul in care eram obiEnuili sd vedem (qi sn

reprezentdm) lucrurile ?
Se pare ci numai in cultura europeand ne-am dat seama c5. adesea

metaforele, ca s6 fie inlelese, necesitd identificarea unei noi organizdri

categoriale. Dupi cum spune Black (1979: 39-40), ,,unele metafore ne
fac si vedem aspecte ale realitSlii pe care insdqi producerea de metafore
Ie ajut[ s[ se constituie. Insi nu e nimic de mirare, dacb ne gindim
cd lumea este cu certitudine lume din perspectiva unei anume des-

crieri - sau o lume vizuti intr-o anume perspectivd. Anumite metafore

pot crea o astfel de perspectivd"s0.
Totuqi, cdnd Aristotel spunea cd inventarea unei metafore frumoase

,,pune sub ochi" pentru prima oard un raport inedit dintre doui
lucruri, aceasta insemna cd metafora impune o reorganizare a cunoaE-
terii noastre qi a opiniilor noastre. Sd revenim la Retorica (1405a) ,si
Ia metafora prin care piralii sunt numi!i administratori sa:u furnizori.
insi, inainte de aparilia acestei metafore nu era nimic care si alSture
un negustor onest care cumpir6, transport[ pe mare Ei apoi iEi vinde
mirfurile gi un pirat care furi mdrfurile altuia. Iscusinla metaforicd

constd in a ne obliga si identificdm o organizare ierarhici de pro-

prietbli care la nivelul inferior deosebeqte o acliune violentd de una
paqnic6, iar la nivelurile superioare pune semnul egalitdlii de gen gi
specie intre cei care efectueazd un transport de mdrfuri pe mare.

Astfel, metafora sugereazd pe neaqteptate o funclie socialmente folosi-

toare a piratului, fdcdndu-ne, in acelaEi timp, sd bdnuim ci existd
ceva pirateresc gi in afacerea vAnzdtorului. in acest fel, cdmpul cate-
gorial nu se reorganizeazd in jurul unor considera!.ii morale sau
legale, ci in jurul unor operalii economice.

Am vizut deja felul in care, c[utind diferite explicalii ale eclipsei,

Aristotel incerca felurite ,,ontologii" (Ei nu e hazardat s[ folosim

termenul in sensul foarte modern pe care l-am ardtat). La fel, atunci
cAnd, pe baza unor observalii empirice, in Despre pd,r[ile animalelor,
trebuie sd decidd care dintre diversele fenomene biologice sunt unele
cauza altora, Aristotel se gdseqte in fala faptului cd rumegdtoarele
(adici animalele cu patru stomacuri) au coarne qi le lipsesc incisivii

superiori - cu acel caz incurcat al cdmilei, care e rumegitor, nu are

incisivi superiori, dar e lipsitd de coarne.

30.Despre faptul cd metafora nu descoperd similaritatea, ci o construieqte,
qi ci e instrument de cunoaqtere nu atdt pentru cd ne ajutd sd cunoaqtem

mai bine un anumit lucru, ci mai intdi de toate pentru cd ne face si
descoperim un nou mod de d.otganiza lucrurile, vezi, in afard de Black,
qi Riceur (1975: 246) sau Lakoff;i Johnson (1980: 215).

06 prn?ll

rJncBuols ? lBJoq8lo nE rJnJsuols t l?roq?le n?

(PtttuPc) (alnuroc)
dec erds letnep ne-l
lepd erds let^op nu-l

al0llB llAlstcul lut,raP ne-t$

apuruv

'196 e.rn8r;; rrnceruols n"r1ed 1€llo^zap

ne saor€ ep rB ere.rgde ep alrlour urp dee ar19c g;n8 €I ap PJnp
IEanoprileJoagollscBlgrrIJluadvax1a*'"eronlnar"u.prlueanonlenlsp-ur8J69oacaou.1rnenlruc1nadPlsecagscPsaleutIuan1rJJnsla1spaOEleaP;a.srlrea€porupelgoln8slgaqauSalnr'an\uLrrruo'na9crcreluulouzn1nagsslo8adaaatucrFaanZpprBplaru€scnuOrlBsdAxaeac

6y otn?tg

PIFu9c elnurof,

lepd erds duc ords
ilAtslcut ilAlslcul
lut,rep ne-tS
let,rap nU-tS

t(areotpEaurru) ltnoeuols

aFuruv

'(6I Brn8g) rolr^rsrcur Incol uI 9rnp
arJaleru o-rluI Balsat€ ad pqer8ap reru-lBIAap B-al rJ 'iuprqde a1le
ap arolau aJB nu 'aJeru puIU '9J n.r1u_ad) ouJeoc aJlgc qJnp Blraleru
erar,oap r6-gs pnqe.rl B nu ea 9e gundnsard PS llolau alsa lalolsrJv
'g1nrrob"1m orezrueS.ro Pls€ace uI €lIIIrFc aJlul PS ace; ealnd € nJluod
BoaJa€runJpogJ 8au-rldsa'croryJinucrpBlIu€oJlsnpnIrnleledIJanJJEruolet6r-unlpuuBn'?taupns'gouu'rJas1ouJr
'JoIauJ€oc

a.re8autt t
nc alalerulue aJEc ur.rd arirugap o Iglu1 reur aundo;d 1a1o1suy

89 JNIUIAVT SUdS SUOSUV VT gC

64 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Cum foarte usor se inlelege, aceste doud definilii presupun dou6
organizdri categoriale diferite, unde in una faptul de a fi rumeg[tor
determini devierea incisivilor qi permite dezvoltarea coarnelor, iar in
cealaltd devierea incisivilor este cea care, din raliuni de apdrare, a
produs cele patru stomacuri. Adevdrul este cd Aristotel (schilAnd
diferite ipoteze privind cauzele qi efectele) nu cautd nicidecum sd
construiascd arbori pseudoporfirieni, ci pur qi simplu manifestd o
extremd flexibilitate in a alege drept gen ceea ce era mai intai specie,

gi invers. cu alte cuvinte, el nu ne spune niciodati cd definilia

porneqte de la o structurd ontologicd subiacenti, ci caut6 sd propund
o metodologie a diviziunii care sd poatd permite definirea adecvat5.
Nu arborele subiacent este cel care permite definilia, ci defini{ia e
cea care impune un arbore subiacent, adesea unul ad hoc.

Dar in teoria sa despre metaford el ne spune mai mult: sugereazd
cd o utilizare creatoare Ei ineditd a limbajului obligd la inuentarea

unei noi orutologii - Ei, prin urmare, vom spune noi, la imbogd{irea

intr-o anumitd mdsurd a enciclopediei noastre.
Bineinleles, noua ontologie poate avea valoare doar in ce privegte

intelegerea textului creativ care o impune. Putem ins6 presupune pe
bund dreptate c6, odati ce textul creativ a impus o nou6 ontologie, fie
Ei locald, aceasta las6, intr-un fel sau altul, o urmd in enciclopedia

noastr5.

L.8.2. Ontologii joyceene

ln Eco (1971), in studiul ,,semantica metaforei", am construit un soi
de ontologie redusd, alc5tuiti din toate expresiile ce apar intr-o
anume secliune din Finnegans Wake de Joyce, qi am incercat sd
justificdm diferitele puns ca treceri printr-o serie de asocieri, fonice,

bazate pe sinecdocb, metonimice sau metaforice.
Experimentul intenliona sd arate cum din fiece punct al universului

textual ales drept esantion se putea atinge, pe cdi multiple si continui,

ca intr-o grddind cu poteci ce se bifurcd., orice alt punct. in schema
din figura 2131 vedem cum termenul Neand.erthal aminteEte prin
asociere foneticd alfi trei termeni : meander, TaI (vale, in limba ger-

mand), tale (povestire, in englezd), care concuri s6 formeze impreund
gi acel pun, citat in carte, meandertale, in traiectul asociativ insd, se

31.se va observa cum aceastd reconstituire a unui fragment de enciclopedie
interior textului joycean amintea de acel model Quillian (1968), adoptat

apoi in Eco (1975).

'(al€roloc lIraJIp lsoJ g r€

alrncJrc aIasJaAIp PJBp apadurll TBur lsoJ g JB 'al6aJrJ'B1s€ace i euraqes
palnop)
lEJrdsur a aJBc orsaJdxa) suoqqlr Jo pau P ur asnoupp'U
t\Sutuunc sD prom D
D sp Kradarp pasnluoc Jo azDlu st? u? uapp?q ((a8?lssa?a ap Paate Is
aerse(calu"?IIc@€'p[oupapeuluDaarcaol sn€Bs€)l lurJIqBI un a?uossau s,pnD4Sunf
guB as 'epun; qooq
p8nepe
un '('c?a JaSa Inun EaJrlulrue 'actlueluas IJPcaunlB uud unsnsdel
gzearcua? utuos uI aJ€c PlIIuJop€ Pseorun4 o Ieap) ,lynnaq Sutddt1s
o alsa BaIJBC 'BelJBo al6auryap atet und un acnpo"rd a.ralcose acrJo

'11nru re141 '(pJseaurgls aI gs eaJop .Lrlcadsa"r Inlxol oJBt ad ollJalcos€
alrcrldxa acBJ B ap eiur.rac urp aralAeu un1 ar8o1o1uo saoB runc urapan

'snds 1a311e) Ia uI alello^zap tsoJ nB eneaiar pzearlsr8a.rul a1 a.rec ad
aluarcose aleol runt tuopal 'ueac^,(o[ 1n1xal BI ruacaJl a€o1o1uo glseace eI
ap gJ€p 'gsu1 'leuorsuarulp rS cr.raurnu alopoA ap lcund urp aIIJaIcos€
alAecg.rgs gc Insuas u1 'gnr1e1uar,ro rnd aJ€oIBA are prue.r8etp e8ea;1u1

'alrlercosu r"rniuel JoIIB 3 'mztg1 retu n€s pugJnc reur 'ea-relsrdap

EI acnp Je aJBJ alrl€rcose rrJas raun lndtlaqre gul^ap ps 'nps InpugJ
e1 'ea1nd JB uotrrJal aclJo urnt '1a311u ap '91e"re alrunrxouocJalul

y6 otn?tg

,(tu sn.rri (

/ suoqqrJ J
N pelnoloc E

'crluaruas 16 lVc 'cr1auo;
dlt ap ?gl€ 'loJ lsacg uI 'g lod alrJarcosv 'aqnful sun9auutg Inl Inlxal uI
rBurnu riol .rede oJ€c luaruJal urp alntgJ 'arerpauualur rJnpou RZeaoJ)

JNIHIgYT SUdS UUOgUV V'I SO

66 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Ca sintezd finali, in paginile cdrlii neologismul meanderthalltale
devine substitutul metaforic pentru tot ce se poate spune despre
cartea insdgi, Ei se gi spune de citre lanlurile asociative identificate
in relea.

In secvenlele asociative cu caracter nu fonetic, ci semantic, termenii
se asociazi prin identitate sau similaritate de proprietdli (nu reale,
ci atribuite pe plan cultural). Dacd recitim secvenlele asociative,

vedem cd fiecare dintre acestea ar putea fi construitd raportdndu-se
la un ,,cAmp nolional" acceptat intr-o anumit6 cultur6, sau la una

dintre acele tipice carrefours Irdscruci] lingvistice teoretizate de Tlier,

Mator6 Ei alfii. O rezumare a cdmpurilor nofionale dobAndite de o
cultur[ ar explica nu numai de ce se leagd intre ele Fraud qi Freud,
prin aseminare foneticd, dar qi Freud-songe Ei Freud-Jung.

S[ vedem, de exemplu, secvenla generatd deTal: ea trimite pe de
o parte la space si place, genuri cbrora Tal le este, ca sd spunem aga,
specia. Dar space trimite latime, pentru cd raportul dintre spaliu qi
timp este o tipici relalie de complementaritate. Raportul dintre timp
gi trecut qi dintre trecut Ei cicluri ca ale lui Vico ia nastere aproape
dintr-o contiguitate de manual.

Aceasta inseamnd cu certitudine c5., pe de o parte, toate conexiunile

deveniserd deja culturale inainte ca Joyce sd le legitimeze ardtAnd cd

le instituie sau le descoperd, dar pe de altd parte, ele ne devin

evidente (gi permit sd se construiasci ontologia subiacenti textului)
numai pentru cb Joyce le-a pus in lumini (fdcAnd evidente relaliile
dintre termenii unui domeniu pe care el l-a focalizat).

Ceea ce face creativ acest pun nu este seria conexiunilor (care

potenlial il precede, ca deja intrati in culturd): este decizia de a

obliga sd se construiascd, printr-o ontologie ineditl, scurtcircuite
posibile, dar nu qi evidente. Daci ne uitim bine, intre message qi

songe nu existd asemdnare fonetici qi doar o slab[ contiguitate seman-

tic[ (potrivit cdreia, dar numai in anumite culturi sau in cadrul unei
hoind psihanalitice, un vis este un mesaj), iar pentru a le uni a fost
necesar si fie obligat cititorul sd facd un salt prin puncte ale diagramei
fdrd legdturd intre ele, in aga fel incdt si poati ajunge delasongela

-nxessonge sau de la message la messonge. Dar din momentul respectiv
din momentul despre care a vorbit textul - acele puncte nu mai sunt

fdrd legdturi intre ele.

Limbajul, ducdnd la efecte creatoare procesul enciclopedic de semiozd

nelimitatd, a alcdtuit o nou6 relea polidimensionall de conexiuni
posibile. Aceastd ,,dulce violenld" creatoare, odat[ pusd in funclie, nu
lasi neatinsi enciclopedia colectivd (in mod indirect, nici pe cea
impdrtdgit[ de cei care l-au citit pe Joyce). A lSsat in ea o urmd, o

rand ce va da roade.

'alurxew alaJado aJlulp eraunaJ^ aIIIiBurJgB

nc al"lun4uor lrraJrp g Jo^ 16 tIraJIp pour uI alB8al IJ ro^ rriBurJgB
rSEaIacB aJBc uI auarprloC TirPC ep Porrrouorlse alJas F?lB o ar€cag
to1g"rpde .ra8u1 un a?gc aJecoll BaA€ JoA JoI
n.rluad arJJS JoA nrolg"rgde ap rrfqcapng €nIZ ap
ap.rndn.r8 r€ uzr.trpur rody uJ Papulg IS 'ualsrs
purroJ ug al6arnrlsuoa al 'a16e"r91ugc e1 'a1a ar1ul 93ee1 al : a1€JF^opP

rrieur.rge .reop aural6e nu PuBlprloC elreC o alJcs arer lnra8u1 PSul
'.roltunrieu e1e 16 .roprnqrJt ale 'roptlture;

agiar,r csaJplugJ arec .rolfrpC B Bac nc gunerdul 'IodV ap uigcapng
rBonlrr.zxr3pCI Pe1r3i1cParlBo3aU'al9uslxerntrqIarrol lBaAraadJoBc3a.IPsoIBptu$IxIp€IuJl tnun e auarprloc
erfcaloC undruoc

e,rec eFirgc aJlurp aJBCaU uJ alBJg^ape [iuuilge raun pundsaJoc aJBc

1rt 1 roiiu.,ticu e p1ea.r Barunl a.rdsap rS rn1 .rolaiue.reds nes .rolaiur.rop
a1e apqrsod olrtunl e1
.ro1r,urd; elr"rniunua aleol auuasul Ps ra aJBc
,".re,pt1o, iirCC a16ru uro ar"carJ
.r! nazautunq pc rode uraundnsa.rd n.rlued aucs gs r.re6ug al6ru aund
J€ FI€tuIxBI I
PS 'arurxsl I a;adg ap

aricalo3 o glirxa 'lIraJIp pour ul alSeugap II leqtull or€cag 16 atequnl
allraJlp uI Iqrol aluod-ai sralrul] a"rdsap pc rn1n1de3 eurcud u1p 'a16erg
'gsu1 :apqrsod epurnl a1eo1 a.rdsap 16 19c '91ear saurnl aldsap 191e
e1e.,!napu alrieu.rgu a1uo1 auriuoc aJ€c 'eunxe141 e;ad6 o Fcseolrc
gs nus alJcs gs oJels uI olso Pluorcsruruo giulg o pa uraundnsor4
'leluaru luaruuadxa lueurcs€J un €l glIAuI au (986I) Io^ed seurotlJ
'lauralur ad sacce rual€ aJuc EI Iat lgcap 1u3oq reru lrullur qa/$, apl./vl
plJo/$, op ros un-JluI ec '(ecruo.rlcala rJPJ?sr8arug 'ri.rqc 'astJcsnueut
;J1uaot.,,totu 'e1a1s 't1g3e.l3; ler.relelu aJopol ap lcund urp IIIqBoU
-lluopl rfuela.rd.ralur ap runrsoccns raun ualec ad leun.rdxe ea 11qe'rada'r
nrdrcuud uI g r€ oc €aac 1o1 e 'urind 1ac 'nes 1lpu93 rS snds e-s
E Inlquresue glulzarda.r o9a9cn;Vlu'ledp;e'r.ar8eea.r1eed1tq1e1sonl dusI
oJ Beac lol plerurxel4l arpadolcrcuf, PIrqBz
-rlear a e-5
nu
'orlzuglqur! ap arie.rado o-.r1ur-rd

rep 'salaiulaurq 'alrtur.rl arec el QqeAlt sun&auutg rnl IB lxal yn?atry1

alied ace; 'a1a11e at1u1 'a'rec ulp) al€ulxe141 rrpadolcrsug ralace eripSoq
pugd lqro.l B-s aJEc a"rdsap e1u3o1o1uo
IBIBJ poru uI acnpal 'urnce elaia.r laun B aJszunl€rurur
i1eo1 ,r6nlol Blsacs ,acrpadolcrcue
ec lcexa
aiaylecorldd;urAl rrlucnnrJxlsauuloeopa'spuanrdraJsoollnatu8evlazieu3qeel nealgls orec aycrldxa
ec n"rluad
rB IIln ap lsoJ B
lgc ad 'aqzful sun7auutg 1n8a.r1u1 19cap cBJPs rBIu lrugur alsa IZ ern8r;
urp snpa'r luIJrqBI op Inlapou pc rSn1o1 u8au aleod as nu ',,ouaac,{of
rr8o1o1uo" raun parrnlrlsuocal a8r.rlur au 9s 1n1nd B llnru ap lgcrJo

IB(urxBIu BI l€npl^rpul el ao 'I'6'I

rclpadopnua aPlplltrod' 6'I

.TNIUISV'I SUdS SUOSUV V'I SO

68 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Fiindcd de fiecare dintre infinitele Opere Maxime aparlin infinite
lumi alternative, ingerii vor scrie infinite Cdrli Cotidiene in care se

vor amesteca afirmalii ccebsuunntiiaidnegvelrrai tpeoitnftir-oneluinmdeemEAi fnaalsteiciinEai lptao.t
Dacd ne gAndim apoi

amesteca afirmalii pe care o singurd Operd Maximd le inregistreazd

ca reciproc contradictorii, vom avea la sfdrqit o serie de Compendii,

de Miscelanee, de compendii de fragmente de miscelanee, care vor

amalgama teancuri de c6r!i de diferite origini, iar in momentul acela
va fi foarte greu de spus care c[r!i sunt adevirate Ei care sunt fictive

gi fa!5 de care anume carte originald sunt astfel. Vom avea o infinitate

astronomici de cdrli, dintre care fiecare va functiona concomitent in

lumi diferite qi se va intdmpla ca poveEti pe care al{ii le-au luat drept
adevdrate si fie considerate fictive.

Aceasta e o bund imagine a ceea ce ar putea fi Enciclopedia Maxi-
mald, daci inlocuim acei ingeri cu fiinle omenesti care Ei-au luat
sarcina de a ldsa urme ale amintirilor lor (de la bizonii din Altamira
pAni la inventarea scrisului qi aEa mai departe). Legenda pe care o

povesteste Pavel ilustreazd destul de bine situalia noastri in fala
universului afirmaliilor pe care suntem obiqnuili si le acceptdm nu
ca ,adevdrate", ci, in orice caz, ca enunlate3z.
In paragrafele anterioare s-a v[zut cum, in fala virtualei imensit5li

a Enciclopediei Maximale (ipotezb ordonatoare, stimul la inlelegerea

unor enunturi de orice tip), de obicei suntem obligali s[-i reducem
formatul, s[ construim reprezentdri locale avAnd ca finalitate infele-

gerea unui singur context. Totuqi, aceasti dialecticd dintre local qi

global nu e aga de simpld - altfel spus, a o recunoaqte nu inseamnd

cd am rS.spuns la o intrebare, ci cd am formulat-o bine. Atunci cAnd

intr-un context suntem obligati sd reconstituim porliunea de enciclo-

pedie activatd probabil de vreun enunldtor, la care format de enciclo-

pedie ne raportd.m ? E qtiut cd dacd un copil ne spune cd Soarele s-a

miscat, pentru a inlelege ce vrea sd spund, noi nu facem apel la

noliuni cosmologice complexe despre vreo miEcare de revolu$ie galactici

a Soarelui, ci mai degrabd Ia ansamblul obiqnuinlelor perceptive

,,ingenue" pe baza cirora spunem cd Soarele rdsare qi apune. Dar la

care format de enciclopedie se face referire cdnd vorbim cu un om de

qtiin!5, cu o persoand cult6, cu un fdran, cu locuitorul unei alte liri?

In Kant qi ornitorincul am luat in disculie deosebirea dintre un

Conlinut Nuclear - un ansamblu de interpretan[ipebaza c5.rora atdt

o persoanS. neinstruiti, cdt Ei un naturalist pot cidea de acord asupra
proprietdlilor evocate de termenul goarece Ei pot inlelege amdndoi in

acelaqi fel enunlul e un soarece tn bucdtdrie - Ei un Continut Molar,
ce reprezintd cunoagterea specializat[ pe care o poate avea un naturalist

}2.Yezi Esposito (2001: 107-108) despre Metroon ca depozit al memoriei.

nc rrrolBlrzt^ Is Ia uI uopnicul Ec€o 'rJol€lIzIA nrluad aJ€uodluoc op
olrinSa.r ,ra.rlsour eaJellz\L n.rlued oJ€JOUI1I Ap AIAUoqCS 'gOlezrueEro ap
1n1inp"r ,*1ucr1dxa lxal un ,arerg:rcsap n.rlued runricn.rlsur 'elncsouncou rS
olncs;unc Iqurll uI rriducsur 'e1pe31p alocas roun puguri'rede olcorqo esndxa
luns aJ€c ul noznru rnun BI€s urpur8erur au ES" :ueruloT tn11e ptaJsotutas
ap rnlac apundsa.roc J€ gcllolruas arpadolcrcua ep ldecuoc un 9c snds E-S'88

.ssruBcco.\L rarpadolcrcug alB asBoJ€ulnu alalunlo^ nu JBI 'upotu tunrs

-iierurp ap alpadolclJuo o IIq€qo.rd rS - Inlnualural I€ IBIJolIpa Insuas uJ
ouaI p'(Pllrleplullnazap?rdsaprlsaoJalplJatgr\sI erpadolctrug 9r aunds Balnd
arpadolcrlua er p.r93; glrAar8
*b,r. 'gl.1rlrs Els€ore uud

plBraprsuoc a urnce pugc ad 'crauralold Inlnlapou B (lnJarl uJ PIBJP^apB
g1"""ij1 eaunriou gpt lce Pleluaprcso Frlseou erpadolctcua urp aged ecu;
r6elace u1 ;aa,.to1e1doau a.reolzl urp n€oua,rord uo1e14 e1 a'reolrnud
1a3 ,"r,1toro*q1rn1 eridacxa nr) uoleld rn1 rolarado earel6uounc

"a1l€i,lrarr,pioo.r,u runllnc € arpatr I erpadolcrcug urp aped €acFJ nu runc gdng
'rJn?InJ alItunu€

raun alrJnlnuriuoc nc gtglluopr as arpotrN arpadolcrcug o '1e1run1ap ap
rooB6Jnncra_JnauSFacrErupouJoBcraqcap.arrlpJaalwrJcenrpraludaodlcr'1c1ueu1uItJur8Ar€uuPloJqapuISnu(ogJJnac3sEouaanJcaEuI
Inurgrls 'pdoe un nldruaxe ap
rA p(rlro6upudoaup aFJrEnJU€ nuJI o-rlurp ournord oo nJ aceJ €-ap ruan€ pugc Inz€c
Bc r{ege r"rolncolJa}ul

ap gJ€J€) tactqo ap'9su1 'alDJlJDc ap Tntdnuttdsap ap eAe gzea'rt1ce

as nrJnl rnlsacs pllroled IEurcol 'rpuoJ ul 'nE aI nu aJBc ad (aiutl6ouna
16; niualur rnqule rue-al IaJIIB 'csaqrol au aJ€c Jolac B alsnprllpul
noia'nr.llrsi1epea,l1nqic'rOrg*zeolooroOdll€rea61cpi,nltu5orE-anel,Iuirrng1.rrlulod€€1ocru.l1roJodaol1uJna-nrcuJurIBiSaclEcetuAsnr1aacpapgluupaurlBlrogiauplspnorcuaAdsrPiululrSrraoazauccrnlrrrJ'duplosnunsurauPiI.'garpd'lr1nnp1uIpa6cnsduaroJIclleBcrpoursscdou1J1a.6aad-uspeo'rraernalJdp3rearBpscoaaaiaae"pgJr;
'€rolgc u,[r1od palslv rnl €aapl leuotiuaur tuB 8'8'p'Il^1lpn;uel'rI8nerrPerdaIuJ1 aIB

acrpadolcrcua alaiurlAounc lrqrzr^ordrur 16 llJnlal poru uI glutzardar
ac al€npl^rpul upadolclcug ap aJIloJJoJ
o rA urgurS€url au 9s rnqaJl

rra€nlulnnnraulicnna.rulnretronuJlIocga€lrlerIacnJrullpuIaa(cPruIuBrrITguJrIuexpBaIA'p(aI aleplrtaqprrayodoenlrBcpracadu?ogBl)zcItIJcEeuIcgloa)sdIguruJtltauplasacldsonalatlplccunIaguJ
rnun ezalodr pugsuBAB ,acr1srrr8ur1 rreunru € gIBICOS AunIzIAIp lllunu B
urBulnd ot €aac B (alunlEJls 13; ol.rgls urpluaza.rdal au PS ealnd rue
,BaacB ao .surlB ap Fqrsodurr pl€urrxBtr\l atpadolcrcug Ba3€ Inlllsuoc JB
plaldruoo areuoriaaloc rorgJ B ,alezrlercadg IIpadolctcug ap EIIq€lorluosul

g"ro1e1O o 'alJEd PllB ap ad .rer 'llrnuirqo Inro?rqrol ep rA 19c '1sr1ern1
'gieds ul) alpow arpedolcrcug
-€u ap lgl€ pllsp?;rpdurl eun o Plslxa
'a1.red o ap ad 'ga urrpug8 au gs 1r{pldarpul o Pt IaJlsV 'acareo6 ardsap

JNiUISV'I gUdS SUOSUV VT trC

70 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Faptul cd aceastd enciclopedie este medie nu inseamni c6 e insugitd
de to{i membrii unei anumite culturi, ci ci este posibil sd fie insuqitd
(vom vedea mai pe larg in paragraful 1.9.b
conceptul de ,,laten!d.,' a
informa{iei). O persoand, fie qi cultd, poate sd nu gtie
sau sd fi uitat
data morlii lui Napoleon, dar gtie c6 este vorba de o no{iune accesibild
gi de obicei Etie cd sunt izvoare la care se poate avea acces pentru a
o cunoagte. Tocmai de aceea se obiEnuiegte a se spune cd omul de
culturd nu este cel care cunoagte datele de inceput gi de sfarqit ale
Rdzboiului de 7 ani, ci acela care ;tie unde sd le gdseascd in cateva
minute,

Enciclopedia Medie nu e identificabili cu o bibliotecd de mari
dimensiuni care s5. conlind mii sau milioane de volume, deoarece o
bibliotecd de felul acesta, chiar dacd nu se apropie de modelul Enciclo-
pediei Maximale, totugi inregistreazd gi Enciclopediile Medii ale unor
culturi exotice, civilizafii trecute gi, cum ar fi de dorit, toate Enciclo-
pediile specializate actuale qi depdEite. o bibliotecd este mai degrabd
o incercare de aproximare a Enciclopediei Maximale, fatal incompleti,
deoarece din Enciclopedia Maximal6 nu fac parte doar noliunile ce au
fost incredinfate cuvdntului scris.

Faptul cd nu doar Enciclopedia Maximali, ci chiar si acea,,parodie"
care-i o bibliotecd ii provoacd oricui ameleala unei cunoaqteri exagerate,
pe care nimeni n-o va putea define Ei conserva in intregime in propria-i
memorie individuald, ne trimite la uitirii
altfel spus, la sindromul Vertijului problema memoriei si a -
de Labirint.

7.9.2. Vertijul de Labirint Ei ars obliuionalis

Problema nevoii de a uita ia na;tere in aceeagi perioadd in care, incd
din Antichitatea clasic6, se elaboreazd mnemotehnicile, pentru a-ti

aminti cit mai multe informalii (mai cu seamd in secolele in care

informalia nu era aEa de ugor de procurat si de transportat cum a

devenit mai apoi prin inventarea tiparului, mai intdi, iar apoi a

instrumentelor electronice). In De oratore (rr,7 4), cicero, de exemplu,

cita cazul lui rhemistocle, inzestrat cu o memorie extraordinard,

lumile lor semiotice, vom avea ceva care ne aminteqte de cadrul semiosferei,'
(Lotman 1984: 64). in realitate, semiosfera lotmaniand, pe de o parte, ar
pdrea si mai ampld decdt Enciclopedia Maximald, deoarece
cunoEtinle private qi idiosincraziile vizitatorilor individuali; confine Ei
pe de altd
parte, ea este, ca sd spunem aga, ordonatd de cineva (de organizatori),
gi de aceea pare mai degrabd teritoriul unei culturi care si-a fiiat regulile
pentru a deosebi o Enciclopedie Medie de nigte Enciclopedii Specializate.

'BJls€ou ErJotuaur ulp al€col IunIiJOd
ttffilt"i",;,:#1fr 31ii?i-a,a;er3{qpr.;a.rira1;po1q9,u6r1tu€t6ed'ayasnal1.s.rapa6luurore1supdBaloEgIpncicrli.rlueisu,.rrqru€rnarr'r8€lJoroauslrlooc^np'l,cuenqrsleuuoo'nld1cs6otu€.r'agod;-la1tg"e€r'n.uar:1Errfpla:uupldnr'Psiuureoe€ulnuncenrlilaleogpl^dqrcoeuErrodaoplcEa'1apltgrnrc€s.uu€1erl,mu'1grenrqul1dous1ed3ep
r3 e,r, rode .689I u!
nc ro B aunlsre^ o
asn.rpdeJ€p.0l9I"."r'i'''''".,,",nan."d;"qryu)i!riaoD'-uuu*a'acso,itsuolutlaclrltsltnotloadunoatlsoatopd,lJuotouclaualpsslunvnaeqc?rql lI'nllpllral

'^^ri.red a1le uud alerpnls 1so; 1€ ne rA alerpnls

au','saaarBFe?npB'urverIo;'aaI1rslpSsSdnauI€zArInilaozur*ue"u(-qidufqrg(cu;r'nrgslug0uqaunpeenruauJn"sg,'allrna1qlorr6onlIon8rrrfgszlqeurnJlu1sfc,'isgdsyae8Jpldo;goelraqno)crloror;apcscfqa')rJoJt.u;aa.ldsuaroarc,ru;lrtlpoooPpaa3aprguiJJsn.enpc1npuzJ.1oill*a^'al'Bn',urngIlla1rlurIr,drcu'a.rn.dEq"pco.nor'r,n"irx(,"r6nqoipsuuulu,n1*qpatlpaalarot€.a'tg'rr,un€qt""-"rar1,6un.o"opuclo.r"l"rul"sa6tros-"l"*"s,''npru,troip1r#orp!"..1*pa"o.9,sJJlJ;-l!;aqii|"nrq'1Inlitn,'1t"oir"p.oo-.1"p;'oa9r1',r,tng*trptn,tt.sns,'.t1;r'n^*tri*1t,;rtvciio*lrt#ineroe.at9;t"dsiBid"1gr-tridi1ippnr"c't1itrpla1L.'gqu1Oitt1lqq't"eqanlgn",t"Jcrcii'u1lroct'.4s6ingiiccp1"u41',(trltnerorngtrriae.ut1otl'r'lpluo1nal'aad"rato3r1en;1s36opi€a'i1pqxsnr1tupP'r9idei4ollpo1u.ta1?enqrn{acnai13qo'"nlsI?"ar-er7u4all'1noza;qsiaal9"n1Ta7r'r1;e,a1sn1erlo"c1cpeI_1ia(JeE1'rsCaeut-r6x8glo1oao'lE1urr1iu_'oaBn1eiarudeunf-ayp:pl7a'q'nulc1iJdqoinradd-sca"aoaloUrec.r1nPecerairnr"'cordsusaorerBlo.usug8d8eAcPc^aue'sacoa"euuerr9l(soaeliro9u'oeiIlaurn'u/pfadearupnIg:rcgdsnnldalIofuptsiaaerr;Ba'uurIq'"lr-egua'Baunposg'rs:(dy1raer1ra'oaplalurTuelPlunllnxu'isy1aup'eul1''9osaIas3ausaaaIoq-naIB'spuapa9a1rr'aredug{)uJn'oluzrsBrcru?uu^rEax'?ero1eryunnxacc'rocsltaurud:sdarmleuaa€rqosruSTsas8neussaalazar1Pualru'urrlnFrusI€aru,luquua9r1I1lilnaru't.I{ecnsroaaoqtqtBtyauuyfcp-grera1lcaep'leztdrlauua1rJ€1u'sla'pplnlaru'lInlrn4grlloaqpe"''uJl1pqp8aDDla1dr9dalollaru6a8uuI1csaeuuucn1oes1nJoru6dreueraletqcnrelsIecdanclaqiaendr8uataaaclroruuouJuce'acfgQadrlapgarernueuelte11'elplddg)cal
pspnagan.sssslrst1s1go1lulgtpqslaqscnednr"a.rpuul.8dpataooTnq?cparJTocun,usJrale€aers"onoautppJa|luopu1n"rneDt,,ub:i\upJ]eJat.uuarus,piupu.6"Sntalin-b"!ut9nbi'Ipi)t'sieot7Jutp-7,D'roitocranotulgs'slt,Pll,nnua79cpusl1osusv€tl"plo3aoutocsu1liuPql(aBnP8l'louttsctan9t'spucsep'trlaponasnlnnntlrugbebdnrJsors,PurpUandse7J47rloBlzBar1dnq-n-6rs€I-a"aB.r3saoaA91slnJaoaatbadcueerIacltdpccczaussaaeptln'nrrnr1ndtaalysJ|sqqplErp1odoncal

IL JNIUISV'I SUds suoguv v'I so

72 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Gesualdo doregte insd sd elaboreze o artd a uitdrii care sd aibd

aceleaEi caracteristici ca Ei o ars memoriae, qi dd sfaturi :

intdi, dupdL ce Ie vei fi rostit, qi voind sd trimili in uitare imaginile ; ori
ziua cu ochii inchigi, ori noaptea pe intuneric, sd mergi dAnd roatd cu
mintea prin toate locurile inchipuite, imagindndu-li totodatd o beznd

nocturnd din cale-afard de deasd care ar acoperi toate locurile qi, fdcand
astfel, Ei intorcdndu-te de mai multe ori cu mintea si revdzdnd noi imagini,
cu uqurin!6 dispare orice figurd.
Al doilea, sd se meargd iscodind prin toate locurile, cu mintea cdnd drept
inainte, cAnd inapoi, qi sd ni le inchipuim goale qi fdrd nimic intr-insele,
aga cum erau prima oard, f6rd de nicio imagine create, iar aceasta purcedere

sd se facd de mai multe ori.

AI treilea, dacd persoanele se afld stdnd in acele locuri, sI se revadd cu

mintea de mai multe ori in fel Ei chip, s,i sd se observe in felul cum se aflau
ele mai inainte stAnd locului, cu capul plecat, cu bralele lasate in jos 9i

fdrd imagini adiugate.
AI patrulea, dupd cum pictorul dd cu ghips 9i cu alb peste cele zugrdvite,
ca sd le gteargdL; tot aga 9i noi, prin culori, fie cd e albul, ori cd e verdele

sau negrul ; inchipuind deasupra locurilor acelora perdele albe sau linlolii

verzi, sau panzeturi negre, sd trecem de mai multe ori peste acele locuri
cu asemenea vdl de culori. $i ne mai putem inchipui locurile acelea pline
de paie, de fAn, de lemne, de mdrfuri &c'
Al cincilea, socotesc c6-i o foarte bund Reguld aceea de a pune in loc noi

figuri; cdci aqa, formarea de noi imagini gi punerea lor in locurile deja

inchipuite qterge primele imagini din memorie. E prea adevarat c5 aceste

imagini de-al doilea se cere cu multd bi.gare de seamd qi cu mare cazne de
minte sd ni le intipdrim, gi sd le repetdm de mai multe 9i mai multe ori,

mai vdrtos pe intuneric gi in tihna noplii; cu arta, cu ideea cea vie Ei

puternicd a celor de-al doilea se alungd Ideile cele dintAi.
Al gaselea, sd ne imagindm o mare vAnzoleald de vAnturi, de grindind, cu
colburi, cu ndruiri de case, de locuri qi temple, cu puhoi de ape, care

amestecd toate lucrurile ; gi apoi, dupd ce va fi durat cdtva timp acest
gdnd supirdtor gi dupd ce va fi repetat de mai multe ori, la sfarqit sh se

facd cu mintea o preumblare prin locurile acelea, inchipuindu-ne vreme
senind, astAmpdratd qi linigtitd, revdzAnd acum locurile goale 9i deEarte,

cum au fost ele create dintdi.
AI gaptelea, trecAnd cel mai lung interval de timp ce se va putea, sd ne
inchipuim un Om dugmdnos, groaznic gi inspSimdntdtor (Ei cu cdt va fi el
mai trufaq, mai sdlbatic qi mai duqmdnos, cu atAt mai bine va fi) care,
impreund cu o ceatd de sofi inarmati, ar intra 9i ar trece vijelios prin

acele Cuprinsuri qi cu bice, ciomege & arme ar alunga simulacrele, ar

ciomdgi persoanele, ar zdrobi inchipuirile, le-ar face sd ia fuga pe ugi Ei sd

'unArPl ra

oloqur€ nc €Iualrp Ic'Elcorot puIU €c Pleldocc€ eld€J llurluBa.r os € l€tunu
apurl es nu euralqo.rd raun ole elrqrsod nfnlos gnop putarrd aral€qzop 0p
n€s rJora raun E oJ€lcaloe lgsndnsa"rd; ap olllnz€c u3 - sof IEIU Bopo^ IuoA
gdnp - acoJeoap 'gcr.ro1sr €Jrgq elrursuerl o-au urnc e6e
urna oIIrJoa? 'gplld 1u1dur91ug
rJ os nu ps dpauuay rnl EaU€oIu €c csarop or€c
orJoruaru urp ararpBJ ap ap - alsru
,ls 'rierper rolac €rrotualu eluarlsuoa e1de3 ec
-orzr^al rrpcJacul alalrJaJrp p^Ilcaloc efull16uoc
gzeauorice nu ,€auoruos€ ep
u; a,.t lnur{uau e giualol^ op BIac€ Inlce l€urcol 'gar.r1odurp 'rcpc : riec
-sndurl gJasasnJ a.rec 16 rcrle.ra rirua^ap JolrJolgcnpuoc oFurSerur as.ro1s ne.ra

arpc urp Plsrullels epeoi.rad urp a1r3e.r3o1og urnca.rd '9cr1r1od FJnzuac
ap os€olnoelceds leur alac allJnz€c rcru aridacxa c€J nu Fc a^resqo as 9S'98

'rerloruras IualuJal uI

(BaJBlrn rA 1gc ,earrluIuB lglB ,giurcasuoc uJ'16) talJoluaul aI€ IJIUI{a1-
-aIa?JB {trr^rJd ps gzBaJaSns au BlsBacv 'ocrlorruas-ocllsr^Sull IIJOSO?B'
Fnop BI SJnCOJ e 'ErzeJB alsa lunc crSolorzuoJnau uauroual Inun B
puJelul BJruecalu urfnd 1ec 'alazneo nu PcBp uctldxa e nJluad 'uosqo>1e1
gIsurcJnc1csna1spdned€;s-aaa"uren(1gudguJr6gBI1p)u3u.aoolsoqr6Fonl>s1IaoB1Jfrua.fBlslranulaneeNsrq'uleornrpccug1gr6llrn"eruoF8ar1zIaeIEgerecqnaBpJJaoncrldcInrelJualoslncdlcr3oreluo-nsc
e.rdnse IaJ unaJ^ uI euotice JB 'aur^nt es lunc l€co^a 'oJe) x ?cerqo
un eur8uurr ealnd JB-s runc luapa^ rru 'ap'uo'tltau saUV alesrz-ese
'f roaInJlAcoglq1ourlzeac'rodlor
IaJls€ gzeeuoricun; rAap "re6 'tr lnlcerqo tS leco,ra o?sa
Inlcalqo
alsa pugc plep aJBcaIJ op nc arSolouro

Inlcarqo pJEp nes ',f lnlcarqo nc lc"luoe uI pull; €t aJ€taJBo IaJ un-Jlu3
leur8eun lsoJ e tr Inlcarqo PcBp : acrselc alrcruqalouaulu gz€rarua+ug
as aJ€c ed alelrn8rluo3-al€?IJBIruIs BOIIJaIBIp ap puldap s't'lpuolnllqo

"ls€rropypiIrrJqan.Bueinps€lllrdlsolrpi^upJglpalllduslql€al-satrso€ardaJl aBuruccrnrPrJnets-l1a€egraplaBu.reIaoIruduSBsroSalooeJlqeurlAIslsSd9u3PorrSSalu1JalsBcnO9rcSpslo-IJnlJoS'perazu.IrnnrJlapuPcarulJaarls^elrrlnao(ustraJOsgl JlB9rnJs

nu alrruJad JB rIcIJrlJ€ alsece a?Bo1 Pc Inugq aleod as .rep 'oplensap
ap alepueuoear alllcrJrpe gcrlce"rd uI Blaurc snd e gcep erli es n11

'sol u1
Insns nc olrrnrcnl aleol Fp 16 g'rnq1n1 eooae EaJ€lugrurpdsug rcpc ipfur'rn*n

ar€ur reru 16 tg re 'lug8gd ap n€s ltJr\l ap IJ r€ tunc 'aueur6np 116o e.r1pc ep

pcEJ os gs eund €A as Pulnr glseace FcBp JeI 'oluleu! I€tu Ec alepeSep rA
eleo8 eape.t Jo.t as 'Baoc€ Ernlglugtulgds pdnp FlsunqruI Erulur nc oluncol

r6g.rer pugzg.ro,r 'ealnlgu ri e.rnpqorpz lncaJl e ec gdnp 'ealseae-r1u1

'r.rnsuudnc oloce
uI nero ar€J oreolgcsrur ep.rn1dp; rS elaleurue o1eo1 od oJlsaroJ ad pres

8L JNIUIgV'I SUdS SUOSUV VT SO

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

1.9.3. Mnemotehnicile privite ca semiotici

Faptul cI orice artificiu mnemotehnic este un fenomen de pertinenfd
semiotici este indiscutabil dacd se acceptd definirea semnului ca
fiind ceva ce !ine, in ochii cuiva, locul altui lucru, sub un anumit

aspect sau capacitate. A asocia intr-un fel oarecare un y cu un r

inseamna a-l folosi pe unul ca semnificantul sau expresia celuilalt.
A face un nod la batistd este, cu sigurantd, un artificiu semiozic, aga
cum era girul de pietricele sau de boabe de fasole pe care personajul
din poveste le punea ca sd regdseasci drumul prin pidure. Sunt doud

artificii diferite, deoarece nodul ficut la batistd conteazd ca semn
arbitrar pentru orice lucru am hotiri sd i-l asociem, pe cdnd girul de
pietricele instituie o omologie vectorial6 intre succesiunea pietrelor

qi drumul de parcurs qi line locul acelui drum gi nu al oricdrui drum

posibil - dar aceasta ne spune numai faptul cd artificiile mnemo-

tehnice pun in joc procedee semiozice diferite.

Mnemotehnicile greco-latine se prezint5, in prim6 instanfl, ca
eqantioane de solulii empirice, bazate pe asocieri inspirate dupd

criterii retorice - adic6, aga cum sugera qi Aristotel, sprijinindu-se

,,pe ceva asemdnitor sau contrar sau foarte strAns legat"37. Un indiciu
de sistem avem atunci cAnd inseqi mnemotehnicile clasice care propun

constituirea organizati de toposuri, cum ar fi palatul sau oraqul,

chiar daci adeseori structura organicd a unor locl primesc serii ocazio-
nale de res memorandae. Dar sistemele cele mai elaborate se prezintd.,

in mod cert, ca o semioticd in sensul hjelmslevian al termenului,

adicd in felul unui sistem care dispune un plan al expresiei, cu formd
gi substanfd, corelat cu un plan al continutului, cu formd gi substanfl.
InsE a vorbi despre forma conlinutului inseamnd a vorbi despre o

organizare sistematici a lumii. Nu doar atdt, ci, in principiu, nu
existd nimic in el care si fie in chip constitutiv expresie sau conlinut

dat care, dacd intr-o funclie semnicd bazath pe un sistem A r este
expresia lui y, intr-un alt sistem B y poate sd devini expresia lui r -

37.Atunci cAnd, in Ad Herennium (III, XX, 33), pentru a aminti martori
Itestimoni - n.t.l
sunt imaginate niqte testicule de !ap, avem o asociere
prin etirnologie. 34), pentru a
CAnd (III, XXI, line minte versul ,,Iam

domum itionem reges Atrides parant", se niscoceste o imagine complexd
care sd poatd evoca familia Domizi qi Reges (purd asociere foneticd),
precum qi o imagine qi mai complexd, cu actori care se pregdtesc s6-i

interpreteze pe Agamemnon gi Menelau, mizAnd, pe de o parte, pe amintiri
genealogice, iar pe de alta, pe analogii semantice - nu avem impresia c6
ne afl6m in fafa unui artificiu mnemotehnic bun, dat fiind cd autorul dd
sfatul ca, pentru orice eventualitate, sd se invefe versul pe dinafard.

'(82 'd 'snrnpsaqJ) (.lunJolod aJIAJos

lsolcadse,r snsJallp urnpuncas) sr.rn€g o.rd elcrpae.rd rulua €coT 'snureclp assa
elde cunu sr.rn8r; otd'snurtnsod e'rdns srcol o.rd eenb ponb'suoJlur aN"'88

alalrqrsod ozozrleue aI Ps pugiunuar (ocrloqurs lBraplsuoJ u JB-aI
Jol aFcr?srJalcBJBc nc IS ag'ocrloruros
^aauIaSlsurIsefHBc oJBc ad aurolsrs 'alrede ,pug.r lnur.rd u1 '11nru BaJd adnJoald
rur^rJd rllnc€ pc nJluod
ou ps ornqeJl nu crloquls tuelsrs un a PJruqa?ououu o pc 1n1de3
'16n1o;, 'oyedap rBIu BSB rA 'pra;o 16 gpasod aJBc 'alrurglu nJ In^rlep
rS ln,rrlrua$'r.rn1r,to1 rurr,rd aleod aJec'lnldald nc lnzrrluznce'1ndec nc
lertose olsa Inlrleurruou gc 1n1de; JerlIqJE e nu 'niualur u1 urind 1ac
'apun - csauauro rnlnd.roc a1e rirgd na alEcIleruBJB unzec ap Inuralsls
pz€rcoss as oJBc uud 1uo1ne 1ige31p e1 urrsg8 I-aJ€c od) Inrcl;rlre
'nlduraxa ap '€apel as Y 'anloquw auaryls U JE 'tctlottuas aU 9s
co1 ug 'rctuqaloruoulu olsacB ',ra1sur1efg ntluad 'Baac€ ap tA cg.roruozr

poder un glslxa unueld eJlul 'PJBJTrqte 'zec aclJo uI 'a1sa nu rS
uaruJa? nc uaruJa? a nu lnutiuoi ap riglrun rB ersa'rdxa ap rigyun ar1u1
soJelaJoc : auttoJuoc luns JoI ap"rnueld ecaJeoop 'uurrralsurlafq suas
uI gcrlortuas o luns nu Itluqaloruaulu allnru Pc slcalqo ealnd re-g

'rresrarraCrrr rA

'[?ro1] unsodol u3 osnlcur PJasasnJ lglu1 IBIIr a"ruc rfpylua un8g ldarp
rsolog 1od as 'a1a11e ar+ul '(JoJd:r,ar) sraaul rn1 1nco1 auri aleod
rf f

r : (alBS alalual€^Iqca nei; sraaltl zd alsa rllassog BI Bosape auIAaJ aJ
arserdxa g 'lnuriuoc op nes r\rsardxa Ar?ounJ lualap aleod n;cn1
atrJo 'rnlnJcnl BJnleu ^nrulcu'pncJruruas erfcun; alsa lnuriuoc 16 arsa'rdxe

1da.rp e,rac alnlllsul ac Baac pcpullJ 'pcrloruras o a?so rllassog rnl
lecrxal ualsrs 'dun1 r6elece ug
EJruqalououtr\I 'rrtunl e ateztueflto ri

'a1sa puacs u1 aund o Ia aJBt ad 'elezrue8ro 1r[r.r8ug 'a1eu.ra;ur rJncJoc
'116a.rac IrI{JBJaI'a;e1eue1d lJnlenJls op aaJe}uezardar'(6191 ) rllassog

EtusoC InI IB aD'IJo1aa1a ansontJt4tn snJnpsaqJt u3 'nldurexa aq

'roruqolououur reunrd 1e rarsardxa 1nuu1d
nern?rlsuoa erec .rolur8elur IB t6 roprnsodol Inrualsls rualap .re lnuriuoc

rarpc I€ rcruqalowaulu Bnop € raun 1e rarsa.rdxa 1e ueld ap ericun;
uarre ealnd Je €cluqaloluauul 'O1enzr.t t"tgluazerdal alle laun IIuoIuJal

uI snpeJ? rg ealnd re rualsls lsoce gJ€p '19eu3 PJn?Bu eAe ap lenldac
-uoc-ocr8o1 rualsls un-Jlul alezrue8ro to1 lnpug.t EI'luns aopuPlouau
sa.r 'lnuriuot ap IoAIu eI (ll) lalecrxal lipllun ap ericun; csaurldapul
rB cgu,r8ouocr durgc r6ernlace uri.rude ac t.rn8g pasernpzg8 PS lluaru
'no\ ap tualsrs un a"rede lrsardxa Ia^Iu €I (r) :aJBc uI alalualsls luns
rcrloruos Iaun ole alcedse oloun p?ulza"rd a.rec allaruqalouautr tr
'alanzrl rur8etur roun Incol guli PS laq€JIB urp aralll r6ealace 'p11e1eoc
u! JBr 'a.ra1r1 ep t.rtnl6u3 Joun InJol guii Ps aIBnzrA altut8eun Bun uI
oJ€J arlurp rarlortuas gnop uradacuoe PS ocrzJaJul nu slluru 'snds IoJllE

JNIUTSV'I [UdS SUO8UV V'I SC

/b DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

articuldri; iar in al doilea rdnd, deoarece conformitatea de planuri

din mnemotehnici e destul de indoielnicb, chiar slabd Ei ambigud.
Presupusele raporturi iconice pe care ele le pun in joc sunt destul de
discutabile. De exemplu, Rosselli afirma, despre corelare, ci trebuie

sd se sprijine pe asembnare, dar nu reu$ea s6 stabileasci ,,quomodo

multis modis, aliqua res alteri sit similis" (Thesaurus, p. 107), Dupd
el, exista o asemdnare prin substan![ (omul ca imagine microcosmicd

a macrocosmosului), prin cantitate (cele zece degete pentru cele zece

porunci), prin metonimie qi antonomasie (Atlas pentru astronomi sau
pentru astronomie, ursul pentru omul mAnios, leul pentru trufie,

Cicero pentru retorici), prin omonimie (cdinele-animal pentru Cdinele-
-constelafie), prin ironie gi contrast (ingdmfatul pentru inlelept), prin
urmd (amprenta pentru lup sau oglinda in care Titus s-a admirat

pentru Titus), prin nume cu pronunlie diferitb (sanum pentru sane),

prin asemdnare de nume (Arista pentru Aristotel), prin gen qi specie
(leopard pentru animal), prin simbol pdgdn (vultur pentru Jupiter),
prin popoare (parlii pentru sigeli, scitii pentru cai, fenicienii pentru

alfabet), prin semne zodiacale (semnul pentru constelalie), prin raport

intre organ qi funclie, prin accident comun (corbul pentru etiopian),

prin hieroglifi (furnica pentru prevedere).

La un moment dat criterul devine atAt de vag, incdt, dupd cum
recomandd mulli mnemotehnicieni, e preferabil sd ne amintim pe
dinafard raportul care leagi un topos sau o figuri de o res memoranda'

Aceasta e ca gi cum am spune cd mai toate mnemotehnicile se bazau

pe raporturi alese aproape arbitrar Ei cd, deci, erau nu atAt sisteme
simbolice, cdt niqte semiotici, chiar dacd
imperfecte. Insi oricAt de

imperfecte, ele erau totuqi, mlcar cu titlu de incercare, niqte semiotici.

A spune cd intr-un functiv cu caracter simbolic corelarea este rdu
propusd nu exclude nicidecum ca functivul si fie propus ca atare'
Natura semiotici a mnemotehnicilor este cea care face sd nu se

poat[ construi un artificiu al uitdrii dupi modelul unei mnemotehnici.

Deoarece este caracteristic oricirei semiotici si permiti sd. se prezentifi'ce

absenla. E un fopos destul de vechi acela de a recunoaqte cd toate

sistemele semiotice au caracteristica de a face actual, fie Ei numai in
lumea posibild circumscrisd de aserliunile noastre, chiar gi inexistentul.

De aceea, de la Ab6lard citire, expresia nulla rosa est actualizeazl,,

intr-un fel, cel pulin in mintea noastrd., trandafirulse.

39.De aceea par naive gi lipsite de bun-simf discufiile logice despre presu-
poziliile existenliale qi despre valoarea de adevdr pe care ar putea-o
avea afirma\ia leri, Piero a intl.lnit-o pe sora lui in cazul cdnd s-ar putea
afirma, in sens veritier, cd Piero nu are surori. De fapt, e pulin probabil
ca sd rdspundd cineva la prima afirmalie cd Spusele tale sunt lipsite de

sens, pentru cd, Piero n-are surori. Foarte probabil rdspunsurile vor fi:

ou'ea€r;p€o'S(1uirruro,*irpS,€l"orr.npeacrau*lrees,rulirutl€od,lurod"qr.urseorn*rdgruoelt'rplF.lnloruuu"lau'clu1r.€eu1*ord€ldld,,d€uerra"Peau,nrota,ascrudtrcrqropree€*aa*t.dur'lror3ousard'auol.ne.na"c'tr^a"ell"s"uaoej'cetrn"c^'sa"rs-p'eA';r"aJr8:tnl:n€scu",1,o."eur*iI"lrJb"rn'""gsrr'or*"lsula'r€'tru9-n1ri8oaalr1u1r*'Jg'irdlteiel€-l'rr;sur"prrlu;o"lilnnxinda;€pelatiu"lloluelan^olt€sn'lnEur"uuaaNSrutlelg5€1g.lrudeufr'cuuturEoolrnens1oPupsenr3rgrrsainsnoa€ol"usl-l1sputcu1luuat"rle19utqrtape1uy'aIorcanoeo9drrduep'uco€^sPgulEnpcue9ol1rcl;ulsueela'ulolarnperulrFrun1auourpraI6dauPrnuln-cqn'ncJ'trrp1rmedi'Peurur€nuepd1rogar'ru'ec€usptcirou1ozr€'l'x'csounerstle1atcelruuonle-'uugrrnsorrduodon€co'rrrcselpddecruerscps
nru;:eneauu,1goouooanruugr1recrpl1olluoodu.aucna"6(reulurluuoruruleedurrrurooggso*uroruaoatt1.fFaror6unru€uzeuusdcrourlce(rd1oruosIouo.rxllIcarosataorruladdoenJd)nsIp'rcntn(on1,:o€o1o"srIJse(l6u1.nleIyag.€s.s)I.o1rnnr'clsreq:lpu'Idsn5(qrr*"az'aaxu.rOluyoIo,dczaSnz,n(-rtc,uvu^9rutu",0orId";,gI1:r'rJinp'.o);i11ont)"'u.;ilut.1"pn:'iupl'cttip(atioog;o,Fui'lhon;1;"','e"*uloJ11laE;3toI,J''d*ptiypi"'c{"Btoon"oq^,t"';Io.a1u"1A'xe,nrtE';a-l;asIa,tirsar€uJ"tltnlioI.ria€'"lq"uEsi,'ryldu-uJon,uut"3ca""tEtJrttrll,'t"i"n'utnu0earurtuengglinr'urcuro1"iuolpe,cua1"ttn1gs-1"at-ase-ra-6'a9ei-'"t-,lr-lutltd1s--;'a1cnl1e--1o'8aE-ipll1-oixy!-'.r-'alSc1l-r:.adn.tap-uolt"-l',-iu!"luJIr-i1,u-,Juert€1dpr9€$uo1oo1!an1olr9Iue1pgr€uzP1.laoalaudd€d'ernprlrrIuulouispursu'r'rger9r'eesa'uian€drnall3fuua^nn'JrlJr;o'oJlJuJdlsllraunrouaunuo1xee'rtes'lnn)coeloFuulurcocs'Icnrn"pra€Beaororpcuer1urcse'Isose?rcllsu"cegeoc'rdrlu€nIceaop''e)c9riolyd1uuD*'d11uauluduIo.prueennBtolr,3o-r1rlsps"oucfinlarrztcleJ1'onn^uxdfnopo61ri1asgeJ€lvtAla)r3oEuIa1oS@lnIoaso9iaop9u1auVrEpcacsrpn€tl;c\'z'w?

pe:raalcnasiplurcuulo€raudasrrrououso'.rrcTo;raunrdurseapla€clgoauolr.Jlnrrrlgde€ulnrdlIneuaosucplrpannpt'crrn"l'1qSa-u'ruSrna;ai'ur'"1,dou,t'g,rE'tr,uc8;;luSlairo'rsaptllL"orrryuropq"unleurlru1scqnI:dandu'a'aosrel[1ar'od"t19cs1urx1uatanin€airortuosru:ro9atn"i9ua''uirJ1p1nrduoi.xai'el9"ia1c1r1"1*uuo6nBarr1iasaoc'a1*lr;1iuauol1u:'lutgIPats*-PcroTl-pIanllunatorloa'elCJ:npzno1aBaa'€9t."lspdtes:o-€oaia'l:ialJd€un'c!B"uaEueJtporJ1Assari1apuiJnauorr5orsclda1aunuclJlorauup1cuntal
uo.aeo',,la{(lI-lcuu.ea1r,Eonl.saIluaurstn8till1rscuie^n,oreunatneureuJqcufa,cl",lrul,nItlesrncla*ulBoariuul-dl1Insrnn€wd.1Ez9norsce"nccu1i€rc1rpa6"r''ogu>"i?"J"d"ics'"te'1nalJnun'ge€rquIuas;ngInanr-(dl9E'niollol'uJArslr1lun'uenaAeJ9lacsplosopuun€n'r1r!tr"u\oloupPinutrdtnS-doan"cnlrua'suoisuDI1purruu'o1xPaa?nrlalJgu'prp€JlnuuspauPdanrrcgrJszuJocee?arrrs18Tau€.Oro.Ieoll{regd;clrraseu€cPun-(rc9oougI'ro1(B€puduarq6aItcnilJdpIslIluu)aun-oArnaJISrP{ucuSalueneczBao'uqIgaalrrsruilpluurAu€"azu;rna-solgIadcaod"rll€1sSpnonln'U"uuJar"9Br€dn)uesr

rNIUIgv'I SUds uuoauv v'I SO

78 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

revenim la dorinla de a uita pentru a preintdmpina un exces de

informalie.

L9.4. Ars excerpendi

Chiar dacd am mai int6lnit problema ca {iind deja prezentd la Themistocle-

-Cicero, cu siguran![ ci spaima excesului se multiplici odatS cu

inventarea tiparului, care nu numai ci pune la dispozilie o imensd

cantitate de material textual, ci pi ugureazi accesul la el oricui Ei ,,face
sd se treac6, in mai pulin de doud secole, de la primatul reminiscentei

la primatul uitirii" (Cevolini 2006: 6). Se va dezvolta astfel un artificiu

necunoscut in veacurile manuscriselor, dar care devine central in civi-
lizalia tiparului, o ars excerpendi, arta de a face fiEe qi rezumate, pentru
a putea reline numai ceea ce se crede indispensabil Ei a l6sa deoparte
informafiile marginale.

In orice caz, ceea ce vom defini drept complexul lui Themistocle
revine de mai multe ori in cursul istoriei culturii, iar una dintre
manipulirile cele mai dramatice este, cu siguran! b., A doua corusideralie

inactuald, a lui Nietzsche referitoare la utilitatea qi nocivitatea studiilor
istorice pentru via!6. Textul incepe chiar cu o declaralie ce pare a fi

un al doilea izvot pentru Funes al lui Borges:

insd, at6t in cea mai mare, cdt qi in cea mai micd fericire, intotdeauna un
singur lucru e cel prin care fericirea devine fericire: sd poli uita sau, cu o
expresie mai savantd, capacitatea de a simli, atdt timp cdt dureazd ea, in
mod neistoric. Cine nu qtie sd se ageze pe pragul clipei, uitAnd de toate
lucrurile trecute, cine nu e in stare sd stea drept intr-un loc fdrd ameleald

-gi team6, ca o zeild, a victoriei, nu va Eti niciodatd ce anume este fericirea

ba mai rdu, nu va face niciodatd ceva care sd-i facd pe alfii fericifi.
inchipuili-vd exemplul cel mai rdu, un om care n-ar fi in stare cdtuqi de

pulin sd uite, care ar fi osAndit sd vadd pretutindeni o devenire: un astfel
de om n-ar mai crede nici in fiinfa lui, n-ar mai crede in sine, ar vedea
lunecdnd iute din unul in altul toate lucrurile in locuri pline de zbucium
qi s-ar pierde in acest rAu al devenirii: pAnd la urmd, ca un adevdrat
discipol al lui Heraclit, aproape cd n-ar mai indrdzni sd ridice un deget.
Pentru orice acliune se cere uitare, aqa cum, pentru viala oricdrei fdpturi

(Barbara, Celarent, Darii, Ferio) antrendndu-ne sd pronunldm de mai
multe ori, zile intregi, ,,Birbiri Celirant Doria Fario", pAnd ce devenim
incapabili sd ne mai amintim care dintre cele doud versuri era cea corectd.
Nu se uitd prin qtergere, ci prin suprapunere; nu producdnd absen!6., ci
inmul!ind prezenfele.

'(9002) BI.IEuIoO rS ,/c'9.rn11nc o ep aln1dqJu1 rrieledo alsec€ nrluad'Z?

uI ound eI Pprungllcngcrlouaopr€l c'rnaidolu^BPJlrdnnsola€cnBrlruz9aldsB?JgnzBllnrpcn?osaapsn'nsurnrllulnocc
Buouraur
rS

puqdapu; ara3.ra16 ap lnsecord lerurou urnce ared 'aqcsz1er51 ap PlruJgls
"'u*ei"aiqncsz,il,egrruntI"n"lpxagl. ptpJ 'tS 1r-rods € alsrn+Inc IFPIIn u'Idnsu er{cagar
ap piuelsrp a1e1gurnt 16 locas un adeo'rde e1

'zrJolrJolelrzrA rrJaPaA asndxa

Uoi,-u"r'rIa6B"uprun"nrrdetrsroe'g.a^rsd1nsu,aourp.ut)nancJargBuacalolreauul€eunplaCrJrtoulo'rralcJlIaoogrJdcoalJrIaansupolnnnolud(da0eus1;rI-ene63oJ9dzunn'3dstuBd(sunIuzdl1pIsAaEIuppnruiIenIeldeoledueoaddBz)Ia9slulJnltq€1oJ1JBonu-c^st
,rput ,r-nu gs aleod rcap rs eeagl eleod 'rq.ron IEuI uIoA a;ea o.rdsap
roprgpdrueur prolnle nc 'prn11nc o 's.le B-s gluapoca'rd enrz uI Pc alrn 9s
pliip"l un nrlued na.r8 a gcep 'elurnnc olIB n3'n46 aI nu pcu! erec ad
alrJnJJnl alocgl qns BJO?SaJB ACAJ1 a1n'n46 ac paac alln PS rzrrrrpur ad
acBJ r-nu EJnlInC 'alB?uapacxo alBJaprsuoc rarieur'ro;ur earelnue e1 rS
rc 'un11nc ap o?Blrluc uI JoI EaJrniarrre.rdns n.rluad epln 'ropfeuroJul
nu ergyzodsrp a16ru
n""a1r*.,r"i1 16 ea".err.rosuoc EI JBop cso^Jos Ple'JnEprJ^rpul Brroruaur ec
BO J€Iqc plurza.rd as alrJnllnc
'1er1sr8e"ru1 €

Baac JBlunIoA BlIn B op Balelrlrqrsodur ?€Jlsuotuap s-s Rc€p 'aeareoop
'g1e1rdec g-iuepodun o aJB aresuldap
glseacv 'Jolunllnc ealred utp

a3r?Brualsrs rJPlrn laun rrigpsacau erdnse erincsrp 91nru'pr'rrpur Inun als
e.rinier,rerdns ap olrolau BI araJal as gs red a;ec.ierelcep alsace gdnp
or?ulp Inul'I
'1a gc alsa lxol rnlsace aI€ saJalul ap autld alo?ua{uala (A'166I

qorrulad\ $ 'Jc i I98 :716I) IIrPlIn E PlrB o BroqEIo e nrluad rolrraull
plesa.rp€ unlade Jolsat€ 1n1e'l' ad .re1 'giur'r
palerrraqc glet 'a1st1e1r,r
n.rluad gldeur ocBJ o 19cu3 'r.rn11nJ Iaun BrJolsr gJnsgru €auaruase
u3 gurudo 'alqelrodnsur ar{g8oq o rS aleltxalduroc o e1 pug8unle
'a.ruc ocr.rolsr Irpnls ap Insacxa ap aleznec Jolaunup ezrleve tcre aO

'ftgZ i'iJ'p€rl '?r8I aqcszlarN) a1inz171a7c o ap nps

.todod un ap '1ao un ap nqron a pc al 'a.tatd pttutn o7 pupd t$ pytqn?pd aysa

ata oiuttt arnc u?'c1'to1sl ltuts ap 'a,tnaatunt ap 'aluutosul ap aroJs pcuppD

o plsltca:Els€aae euel ed nlduns rew crldxa Ptu Ps Bc'snds IaJllV'orelln

g.rp; leraua8 u3 t1i;atpt1 ps pfurlndeu nc lnlosqe e 'rep I Inl€urlu€ PlBr€
urnc '1crre; 116org.r1 Ps rerqc eq 'arllulure prp; edeo'rde t16er9'r1 9s piurlnd

nc o ,ol€ruJn ur,r4 .1n1e8eurnJ Eun-JlU3 rs-npugledal 16 pug8otunJ I€ulnu

pcs€rgrl ps Inqorl r€ aJEc Inlewlu€ nc n€s u{uos eI ep guriqe es 9s le8tlqo
Inpour €I J€op piuaueur'rad uI qlruls
g re ar€c alaJc€cnrcuoBuuPlul r.acsrrraEunclrurol l1s6l rc 'puilun1 IBUlnu nu oJac es
'acrueS.ro
ps rJop Je

6L JNIUISV'I fluds suosuv v'I so

80 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

funcliune prin diverse tipuri de anulare, care pot merge de la cenzura

propriu-zisi (radiere de manuscrise, ardere de cdrli, damnatio memoriae,

falsificarea izvoarelor documentare, negafionism) la fenomene de

uitare din pudoare, inerlie, remuqcare, pdnb la acele procedee aflate

in uz in Etiinlele exacte unde se decide ca nu numai ideile dovedite
ci chiar Ei eforturile sau
greEite, procedeele folosite ca si se ajungd

la cele considerate juste sd fie excluse din enciclopedia specializatit a

cutdrei Etiinfe, ca fiind inutile (cf, Paolo Rossi 1988 qi 1998), iar
mai ia in
acum, in unele sectoare disciplinare se ajunge si nu se

considerare nicio contribulie publicatd inainte de ultimii cinci ani.

Dacd sunt supuse unor procese de uitare Enciclopediile Specializate,

acelaqi lucru Ei chiar mai mult se petrece cu Enciclopedia Medie a
unei anumite culturi, Ea ne garanteazd amintirea anumitor fapte

istorice sau a principiilor fizicii, dar lasd deoparte o infinitate de
informalii pe care colectivitatea le-a refulat, intrucdt nu le socotea

utile sau pertinente. De exemplu, enciclopedia medie ne spune tot ce
se cere despre moartea lui Iuliu Ceza4 dar nimic despre ce a fdcut

viduva sa, Calpurnia, in anii urmitori; ne furnizeazi detalii prelioase

despre desfdqurarea bdtdliei de la Waterloo, dar nu ne spune numele

tuturor celor care au participat la ea - gi aqa mai departe. E vorba

de ,,uitdri" extrem de utile, pentru a nu supraincirca dincolo de
credibilitate memoria colectivd - fdrd ca, de altfel, multe dintre faptele
filtrate sau trecute sub tdcere si devini irecuperabile, deoarece existi
persoane specializate (cum ar fi istoricii sau arheologii) care sunt in

mdsurd si le readucd la lumin[. in aceste cazuri, deseori memoria

colectivd reintrd in posesia acelor date reintroducAndu-Ie in enciclopedia

medie, iar alteori decide sd le lase in vreo ,,rezerv6" specializati.
Uitarea-filtru operatd de Enciclopedia Medie nu depinde nici de

voinla unui individ, nici de un act conEtient de voinli colectivd: se

stabileqte printr-un fel de inerlie, iar uneori chiar gi din cauze naturale,

cum ar fi qtergerea a tot ceea ce privea Atlantida, dacd ea a existat

vreodatd.

Problema filtrajului efectuat de o Enciclopedie Medie era, de altfel,

deja in vigoare printre enciclopediqtii medievali - chiar dacd prin
tradilie ni se par hotirAli si transmitl tot ceea ce tradilia le-a

transmis. ln Libellum apologeticum, care line loc de introducere la al
sdu Speculum Majus, Vincent de Beauvais e inspiimAntat de felul cum

se inmulleEte Etiinla (,,videbam praeterea, iuxta Danielis prophetiam...
ubique multiplicatam esse scientiam", inLibellum 1). Aga cd hotdriqte

sd fac[ din enciclopedia sa un florilegiu - cu alte cuvinte, o alegere a

celor mai bune lecturi ale sale. Faptul ci alegerea lui nu e scutitd de

bdnuiala cenzurdrii ne este spus prin citarea de citre el a decretului

lui Pseudo-Gelasius (De libris recipienti et non recipiendis 10), unde,

insd, se pare cd eI nu a radiat izvoarele dezaprobate, ci doar a indicat

'(96 : g002 ruIIo^aC) ,,Ialleut8eun rnlngoJa

Fluolsp ouoluetu u1 plnurfe.r g ealnd rA 'a.r1a1d €I tuo el ep 'rre8ul e1

nazauunq e1 ep 'rafurg eal€lll€1ol e6tip.rqrus €olnd es eur8eun PrnEuIs o

n3 'a1.redep ruur e6e rS rrn8g nt allqopodtul oJolrl'r.rnlerurtu 'eure.rFerp
,roun 1n.ro1nle nc 'loJcuoc r€Iu suas ug 'rS rc 'refurr16 e acrdol nraundsrp
Balnlrrl uI reop nu t$ 'elseace BI J€It{c e,udse ("') Fl€^alparu erpedolcrcug"'87

a8alaiu3 as 'lBlIdoC un olsa IBo un ge eunds as pugc rcunle 'arec u3
alsrleJnluu rrJpJrJrsBIJ BIuJoJ are PuJapou erpadolcrcue 'qurrqas u1
'sTIAfJOruau € 9lrru?sur aJedacud o oJoc as 'tluttuB l-ru B nJluad '19Cu1 1a3

u6e ug '1nr16 atnqeJl ac 10? snds na Pc undnsaJd ',,tturn1 Eaut8uult" nss

..JOIrJnJCnl BJnl?u" a oJSc gzealelor au unlnv urp snrJouoH rnl € €aJ
nBs snJn€trt snuBqBu rnl B Eac 'snrur1d Inl Brpadolcrcua pugc rtun?E
'lal eT '(aJeJ o FIBAaIpouI eiurrle BasapB PcBp r€rl{c) lBIuruBuI olsa
ac Baac ep eriua.ra;rp I-e nJluod 'leurtuy alsa ac Baoc gcs€augap PS
piullf6 oarl €t J€secau e nu rS ar16 as Es rnqaJl re ac lol Arllnlur polu
u1 ar16 os '+€urruv BAac o?sa luo un gc er16 as pugC 'antlturud e16ru
nee"rgde alBS alrrnpou el gc Insuas ul P^tllurJap aU Ps Ba^€ (IBIuroJ

oJapa^ ap lcund urp ltqtsodlur BJa 'Tnzgtt €-s 'o.lBc nJcnl - sJa^run
urp alaiurg aleo? snlcul g r€ 16 glaldruoe lsoJ IJ re PcBp) eeur8eun
rer 'rafurrg 1e iuel Inlor"tri\tr B F^rlrugap aur8uurr o aJaJo 9s Bepurl

nunurh1dtod roqrv o :ruprunzar PS 'Ba1-IIAX 1e 16 ee1-1ny IB rolaloces
appadolcraua ulp gcu! pPA as nielntu ralsaJe olrlcrpur rer 'a1red g11e
ap ad 'aurepour rrpary rrpadolcrcug laun allJn?cn.r1s rS 'a1.red o ap ed
'glenorpaur eec rA gueturld erpedolcloua arlul aJrqasoap o g1srxa '16n1o;,

piuolel'areupiure'ererpeg'9'6'I

'ropieur.rogur e eriaales

rS erar.rcser op nnurluoc sacord un EJnllnc olsa ial ac u1 ure8alaiul
'ru€urlnsnur .roluelocS palelrllqrsuas BsuoJo nu B nrluad .rolapercn.rc
ea.reperd posealoq€ as gs a16a.rop as r16aza13ua ep1oc6 u1 9c urlrc

pugo psu! 'saut\L InJBIz gieaurunp aJEJag uI BlsaJoc arec '11a,l.r6 tn1
rcru'alleour €l oseslurrJl I-oJEJ ad rr69relo1 ad
IB aJBtr\I lac alaleJd Bc 'uIIBlS ec acBJ €A nN 'rrJoluoru ales
acrJo?sr altgelSolo; srp€J I-aJBt
ulp

raudord alalep azalcolas gs lgJap B^ocll€ ac"J nu '.lepe6e 'e.rn11n3

',,sn[ny41 utn1ncadg uJ lerlur nB PcpuIU 'tunce-ap rniat,r ro.l
alxal alrunu€" ee llurpE (066T) uau8rsnl rS Fecnog-roruln€d rBO

',.1enbr1a"r lrJanlou ponb '1e8r1a lInIoA ponb or.rlrqre sruoll?J anbcrs '1ercs

aJauaJacslp uqdr"rcode ?a Btrlualne Jolul Jolcal 1n 'rn1on e.reuod ordrcur.rd

srrado osdr ur crq tnlueqo.rdde oJa^ tu€po€nb .rnlueqorda; urepaenb

eldr.res onb 'aeded rlsslap tunlaJcaq anbruap" : IaJlsB luns Pt 1n1de3

I8 JNIUTSY'r SUdS SUOSUV V'I SO

82 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

acest mod taxonomic ca luanulninldze(peoxzaitcat linqtsiiennlesiulshpeipceiarltiezxatteua*l al
termenului) care trimite si
acolo va fi specificat care sunt proprietdlile copitatelor (r'eferitor la

acest lucru, cf. Eco L997, 3 Ei 4).
In acest sens, s-a spus c5, in ceea ce priveste enciclopedia modernd,

se poate vorbi nu atAt de uitare, cdt de ,,latent6" a cunoaqterii (Cevolini
2006 : 99). Nu inseamnd cd informaliile excedentare (obiect al Enciclo-
pediilor Specializate - Fi chiar Ei cele care excedd o Enciclopedie

Specializatd, ca de exemplu istoria ideilor astronomice care s-au

dovedit false) vor fi uitate. Ele sunt, ca sd spunem aqa, ,,congelate" qi
e suficient ca expertul sd le preia Ei si le pund in cuptorul cu microunde,
gi ele se reactualizeazb,, mdcar cu scopul cunoaEterii unui anumit

context. Aceastd latenld e reprezentatd, in fond, de modelul raftului
cu cdrli sau al arhivei (gi chiar al muzeului) ca depozitare ale unei

Etiinle permanent actualizabile, chiar dacd nimeni nu o acta.alizeazl,
sau dacd s-a incetat actualizarea ei de veacuri (cf, Esposito 2001, cap.

4 Ei mai ales 4.4),
Dac5. revenim la paragrafele 1.3.5 gi 1,3.6, vedem cd atAt Wilkins,

cdt Ei Leibniz prefiguraserd aceste tehnici de latenld ce constituie
forma pe care culturile moderne au elaborat-o pentru a preintdmpina

Vertijul de Labirint.

1.9.6. Enciclopedia Maximal6 qi virtualitdlile

in acest sens, orice enciclopedie trimite la porliuni mai largi de

gtiin!6, printr-un joc de trimiteri ce a fost definit ca uirtual. Ca fundal
avem enciclopedia cu adevbrat virtuald, si anume cea Maximali.
Faptul cd Enciclopedia Maximald are o caracteristicd proprie de
virtualitate nu e dat doar de ideea c5 nu qtim niciodatd unde se

opreqte ea, ci ci ea conline gi ceea ce in realitate (astdzi) nu mai

conline.

S-a spus cd enciclopedia medie nu pomeneEte numele tuturor celor
care au participat la bdtilia de la Waterloo. Ce s-ar int6.mpla dacd un
cercetdtor ar dori sd reconstituie acum aceastd list6? Sd admitem cd

ar avea acces la arhivele rdmase pdni azi neexplorate sau cd ar
ajunge in posesia unui text asemdndtor cu lista celor O Mie de
garibaldini plecali de la Quarto impreund cu Garibaldi (disponibild
acum pdnd qi in Wikipedia). Acest cercetbtor ar recurge la nigte
porfiuni uitate Ei refulate de citre Enciclopedia Medie, dar care

aparlin, cu toate acestea, Enciclopediei Maximale.

Stim, cu toate acestea, ci Aristotel citeazb, in Poetica tragedii

despre care n-am avut niciodati cunoqtinli. C6rei Enciclopedii aparlin

aceste texte ? DeocamdatS, din Enciclopedia Medie (sau dintr-o

'(olriplrluapl €zeeurroJ 'lgaJlp drqc u3'arec a.reolpfunue rcrlce.rd rololrroJlp

B pcrp€ - orrlunue ruelop aleod ac Baac € ericelas ap rr8ale,rls altroJrp €

Inl€llnzar alsa pl€rnllnc er.rouratr11" :(g? :9002) BuBtuoO IS (gf6l) rqsuadsn 16
uBruloT 'Jc'areltn Borc B ap allrnpotu orlurp Inun Ec olelllenlxol ordseq'77

rln8al rS aPpcurrl.ordrnlllcas'crxoa1'punluPuFnUt9cI od 'oJ€c ruolsls un a?so uer^alsula[q
Pslul{aloluaulu o
sues uI pc'tloluas o a?sa

aceJeoap 'aJelrn n"rlued aunq IJ nualnd nu acIsBIt allcluqa?ouautr\i
'r7lualel PuIAap Ps nJcnl un 3t a33J B nrluad r.P-S Drn p
ntyuad luatunllsul un alsa (alulure aonpe au B nBS Bluonur e n.rluad

?uorunrlsur un a pc 1n1de3 g8ugl ed) 1xa1 un 'Txal un ura8aleiug gs

tuplnpc pugc uac€J urnc e6e +cexe uppaaord rS lxa? un g re urnc rA ec
In+xaluoJ rupJaprsuoC e aleurlulla olnqar? ac aluntfou ecgrluapr 1od
as '1r,rr.r1od Inlxa?uoc Burruralap B ap BIU€pPJls uI 'ec ace; as runC

'aluaur?Jad alr+ocos alac JBop alnuriar

purg 'runriou purrrrrlo os tS gzeezrloJJ"u as 'alesereqap o col aJv

'olpontr arpadolcroug er.rdo.rd rnlr?suoc t6-e n.rlued aJBJ o Prnllnc o arBc
ad arie.rado rieaece coq pB oJBJ as '1tr'1 lngedered u3 lnzg^ B-s unJ)
FIBrol *ar8o1o1uo" o a16arn.r1suoa as 'alesareo iunue Inun BaleJrn8rqure
urp r6er e n,rluad 'pugc glep aJ€tou ap 'runc a8alafug es '1ag lsace uI

ar€lrn ap rolFcnpord Bc Intxal 'L'6'I

'arrrsalSOrd

rJF?acJa3 roun soJapa,r u1 1u[r13au ap oreferneu! o o nu ac ldeg 'rz9lsB
ee.rgd aleod as ru lgoap llntu r"ru t3.lg1 ealnd JB-s Iz punq o-rluJ
a.ruc'g1en1Jrl pcruoruJe op gIuJoJ uJ pJnlJnJls o 1de; op alsa'yssod
ttoXtSoc snfptu ytt1tu onb nJcnl un e1 urtpug8 au gs alrutad au rcte

upuuasap o aJBc nc Inuarural gcep 'ppurxe141 erpadolcrcug ,repe6y
'lalotsrrv rn1 roprndurl? € olpa4 etpadolcrcug

urp alrud nuatpJ pc nes 'aysg8a"r tsoJ !I Ja arec u1 gltqtsod €atunl

uJ reop pa urp a1.red ce; plepureJoop gtep JBIqc 'g1uunxe141 erpad

-olcrcug urp alred ecel nalnd t?r ala pc ruapoJc Fs Bnurluoo tuo.l '1e1srxa
palsI rFxsaepncur1lnu1odcegurr6entsiugg?uerp"ro4lclu
nB gc ruapoJc ps aleraluolul a^rloru

irol alrJnllll ulp reop rual3uounc
ale.rada.r U J€-u ola gcep eldiuglug JB-s ac gsul 'aluzllercadg trpadolcrcug
ollnur reur nBS Bun urp elred ace; Jo luaurour Ioce ulp gc tB 'eu.rtge
o-s 1n1nd rJ JB-u €?seace ap alureuJ ruourru pJBp JBrI{J 'g1eurtxe141
erpadolcrcugurp aqtnd noacpJ a1a gc BlInzaJ .re 'a1xa1 alsaDB aJlulp €Joun

BuJn ap IaJ unaJ^ uI ep JE-s (IpBurtuBH 3etr1 e1 ap alasuJsnu€{u nc
1e1durg1u1 E-s runl e6ey rz punq o-Jlu1 pcuq 'a.rado ro?saJu alurylq rerunu
le?rJ E lalolsrrv gc ea.n16 ,reop elred ac€J (glezllurcadg arpadolcrcug I
I

t8 TNIUISV'I SUdS SUOAUV V'I SCI

84 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

de combinare sintacticb Ei permite sb se dezvolte discursuri sau chiar
texte. in schimb, o mnemotehnicd era mai asembnitoare cu un simplu

diclionar sau repertoriu de unitili semnificante ce nu se pot combina

intre ele. O mnemotehnicd nu permitea articularea de discursuri mnemo-

tehnice.

Dar daci o mnemotehnicd in calitate de semioticd nu poate fi

folositd pentru uitare, o semioticd ce nu este o mnemotehnici poate
produce uitare sau radiere chiar la nivelul proceselor textuale.

Dacd intr-o semioticd corelarea nu e bazatd pe simpla echivalen![
automati (a = b), ci pe un principiu, fie el qi elementar, de inferen-
lialitate (dacd a atunci b), sensul unei expresii este un pachet poten-
fialmente destul de larg de instrucliuni pentru a interpreta expresia
in diferite contexte gi pentru a extrage din ea, aqa cum cerea Peirce,
cele mai indepirtate consecinle conclusive, cu alte cuvinte, toli inter-
pretanlii sdi. Pe astfel de baze ale unei expresii s-ar cere cunoscut,
prin urmare, in principiu, orice interpretant posibil, pe cdnd in practici
cunoaqtem (sau ne amintim) doar acea portiune activati de un context
anume. A interpreta expresia in context inseamnS. a exalta anumili
interpretanli gi a-i narcotiza pe alfii, iar a-i narcotiza inseamnS. a-i
respinge provizoriu din competenla noastrS, fie Ei numai pe durata
interpretirii in act (cf. Eco 1979, 1984).

Dacd, potrivit lui Peirce, interpretarea unui semn ne face intot-
deauna sd invilim ,,ceva in plus", acest ceva in plus (intr-un context

dat) il inv6!5m intotdeauna renuntAnd la ceuain ntinus, adicd excluz6nd

toate celelalte interpretdri care in alt context ar fi putut fi date

aceleiagi expresii.

Dac6, in principiu (qi in virtutea enciclopediei globale gi optime),
trebuie sd faci parte din semnificatul numelui Poris gi numdrul de
kilometri care desparte acest orag de Bombay, atunci cdnd citim

Mizerabilii afldm despre Paris multe lucruri, dar suntem nevoili si

neglijdm (;i sd ne comportS.m ca si cum am uita - in caz ci Etiam

dinainte) distanla dintre Paris qi Bombay.

Existd multe cazuri in care, in cursul interactiunii dintre un cititor
gi un text, se petrec fenomene de uitare incurajate, intr-un fel oarecare,
de text. Dac6, aqa cum am amintit in Lector in fabula, un text este
o strategie care urmdreEte sd stdrneasci o serie de interpret[ri din
partea unui Cititor Model, pot exista texte ce au in vedere, ca parte
din strategia lor, o presupunere de uitare din partea cititorului, pe

care o indrumd qi o lncurajeazi. Adesea textul doregte ca ceva si fie
citit, si spunem aga, in mod aproape subliminal, qi apoi neglijat in
mod constient ca fiind de importan![ scdzutS.

Cazul cel mai explicit de uitare incurajatd este oferit de romanul

polilist. Ca si ne referim la unul dintre cele mai renumite, The

Murder of Roger Ackroyd de Agatha Christie, se qtie cd povestirea

rS arurru'aallln6aFluSrBurualrur6J-anlaupaI'-rEecnJJ?ou?ar?dItInu?nolaa.rcdBsJaapJ,Brrt1?ex;aa?ueulnaruaJddstqaap
u1 a16aq.ro,r au aIBJII€aJ u1 '1n1o1 al6elurure 16-arec leuos'rad un a'rdsap
au-npurlsa^od ,uarsaS.roq Inlxal 'rarinlos eaIsP8 n"rluad Pz€aluoc aJBc
nrlu,g\n;roJclloonanrp1xuanlJlnulgInPrnnuJIan8rJoJurlpprBspBrlllucrsaarJduxBueaIrclqlJsrnJaBuad-puInt'epcIJcsultlsu1g'uee1r.BuodLJeleug1;gaJsuu,Ir1nnag1'na86gua'oIliennrPpoaluIcd.SrnIIPpBuuzsIpBuoyunagpeuInanns1lludq9unou3eugIIsp-ogappuJ1ueu3Bcr9"grJslnenc-4lcJn'osolrelaluruuuporanrrsuddyl
Inlunuprue olultu auri 1n1nd r; 9s 1nro1r1rc aJ€3 n.rluad Arloru unrclu
glst*a nu lgcul '(oraz pcrle;rue aJ€ls o-Jlu3 eltlsa,rod a1eo1 'snds IeJlIe)
ap IaJ BI aleol 16 'a11nur ap 1918 luns aJrJsa,tod u1 pzeol
alera8exa aJBc alalunuglue 9c 1n1de3 uI Pls saS"rog rnl €IuoJI 'IpoJBd
-nrunJe as
orprsl rS ea ri.rgc'r6ealace Pugtu u! eal€ Pc puIU 1ep 'a8r169c ps 1a 16
as gs lrydsr a e6y
lt6nai € nu ac ap eqai1.t1 un luaullJad Inrollllc 1rA"rg;s e1 19cu1
'lelBIaJ Junugru€ lereprsuo) B 9c 9ce3
lrrunu€ nrlued

o-s al6olnqzr 16 eur8rue a8alzap FS €un€aplo1u1 al6aSnar rpored orprsl
paulugelln8cesleerl1x6arra"rfgeauSonsdJardau"nrouInnJaoIl€JaIlJugrl€uIarr.
uog '.alrqrpa.rc urind ea"rd rS
16 rirlsarrod giuaueur.rad ug
:gc,rge1a.u erpored e1 pugd 'aunds Ae '16 ore"radsexa e1 gugd snp JEp
'napJcord rselace ed alezeq red ac 'rpole4 oJpISI uoq rnl a*rt1sa'rod
aurnue rA 'satese3 rS se8rog ap osrJJS r"rrlsa,rod ap arJas o P?srxg
'938J 9s lapour-lnJolrlrc Bc sro^ nu
oc Baac aceg ri ra alacrlduoJ alsa 'ar1suq3 raqle8y I€ lopoul-lnJolllls
'..Iou 16 rurlrc o aJBc ad ealsalod r69su3
lgrap llnur I€ur olsa loJrod PsuI
pulllc pcrpe i pcsealsa.tod I-Ps Balgls Inro?eJau at lol lrllc l] B ap

leno,rtn o p.reddoqg InJolcop 9c e.radocsap ps a8unte 1olro4" 9J PAJasqo
ericaloa u3'r.ropepuo141 erirpa e1 eie;lsod u1 'ercsercg
'ollelC 1ap ,reasg 'IBnlxal a1efe.rncul IJP]In Iaun In?Erunza.r rsnsul a'red
a1e1aa"rp guoq a4
gr,re-or psul-,t.1ttcoI ee.reo.{es p}eo? a rcru JeI 'rn1n.ro1e.reu eiur,rr.rd
ug runrcrdsttt gcse"tl*u 9s €InqaJl nu Inrollllc Pc a16a"rrg 'elul€u3
llnru na InJp^apB Trnlp^zap r3 re 'ruglaadsns 1e uoJpurs rnun 1r'ur1od
a1e1arO.ra1ul ?soJ IJ J€ EcBp 'a.rea 15 acr8alerls "ro1 roiue'n'elaJr Bznec
u-l'p-aelorilpsIurprnielr1upJ'ataaoL"1c1llIe€ie"raeJn,1Bapat1ar,ulru?n-Innudpplsnnsc"eu.sprlpue"grluS-og€'arc-aFlocprpeusrra'grge.1Irrpnuo,e1,iprulenoaa1dcs.dlr'aa1ero6€snlorOulueuopnpsu'cIr1runs.oorrr6BJnll;laporl9Jrrall3-decr1nsldsarure1ate1da.ra're1u'pe3rd-el'es1arce39eBlapeacaaatedJu'ppgP'1luna1'ox1edcllaanlc€oJ1Edx9cnasecurrcegBrnJupo3uar1luIlreou'J1F1panI.5pJ'zcrBlsaalaucogprddrlulFnenngSdapidzln1onosee;cgacuoBr"us1rJti
n,.uttdInsJ1oalgB1J1se;uaaiuJeBrconugt rerrun1alrcarrldoo.Jrrdruepzetrer-)PSurIpnJrco'alr1lrecs ec el6arop
I-gc JBop rarua1a16

L"rnoyrn
rozne? urp nu guecdec uI lnz€c B 9c Jolrlrt ad p8ur,tuoc l-gs ernqaJ+
BaJBolnB '€zr.rdJns PsBoJnABs IeIu aJ€J 3 nJlu6d 'InJOIBJBU AlSa InUISBSB
pa rn1n1de3 BaJrnIPAzap nc Jolrlro ad 1r6"r93s e1 gpuudrns 1-9s al6arop

INIUISV'I SUdS SUOSUV V'I UC

86 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Toate textele pe care le-am citit duc la uitare prin supraabundenla

dezordonatd a aminuntelor. Nimeni nu-qi poate aminti ce anume se

afla in caseta lui Leopold Bloom descrisd in penultimul capitol din
ulysses. Dat fiind ci e vorba de un microcosmos in care r" ufld totrrl,
nimeni nu gtie sd spund ce este (doar dacd ar citi capitolur de cateva
zeci de ori : dar in acest caz am fi in situalia unei memoriri mecanice,
ca atunci cAnd se invald o poezie pe dinafard).

Se va putea spune, desigur, cd uitarea produsd de un text e trecd-

toare, e un efect colateral, datorat unor motive de economie interpreta-
tivi. E adevdrat, nu se poate uita o tragedie amoroas6 cufundandu-te
in lectura unui roman bun (cel mult te detaEezi pentru cAtva timp),
dar este la fel de adevdrat ci unii suslin c6 Ei-au alinat chinul unei
amintiri
dureroase dedicdndu-se trup gi suflet unei munei acapara-
toare. in orice caz, ceea ce face un text'nu e lucrul la care se gandea
Gesualdo atunci cdnd schifa o serie de tehnici imposibile pentru a
uita un anumit element al memoriei noastre. Dar recitindu-l cum
trebuie, ne dim seama cd, fbrd sd vrea, Gesualdo ne descria metaforic
modul in care un text ne face, intr-un fel, s6 punem intre paranteze

(cum s-ar spune, sd uitim md.car pe timpul lecturii) lucrul despre
care el nu doregte sd vorbeascd.

Un text, in fond, umbregte acea imensd porliune de lume de care
nu se intereseazd; nu-i dd rdnd; inlocuiegte imaginile pe care le
avem noi despre lume cu cele specifice qi exclusive ale universului
s-du posibil, aEa incAt, ,,cu multi bigare de seami qi cu mare trudire
de minte", ele si se imprime qi sd predomine in imaginalia noastrd.
Este gi mai bine dacd citim textul (sau il privim, in caz ci textul este
vizual) ca si cum ne-am izola impreuni cu el gi in el ,,in beznd si in
tihna nop!ii", astfel incAt,,ideea cea puternicd si vie" a noilor imagini
,,s5. inldture Ideile dintdi". Un text, in misura in care ne absoarbe,
face tabula rasa din
nu vorbegte, la care lumea care exista inainte de el Ei despre care el
nu face nicio referire, de parc6 discursul sdu
ar
fi ,,o mare vdnzoleald de vdnturi, de grindind, de colb de la ndruiri de
case, de locuri, de temple, de puhoaie de ape, care di totul peste cap,',
ca qi cum el ar fi, fa!6 de lumea exterioard, ,,un Om duqminos... care,
impreund cu o ceatd de ciraci inarmali, ar intra gi ar trece vijelios
prin Locuri qi, cu nigte bice, ciomege & arme, ar alunga simulacrele,
ar bumbdci persoanele, ar face praf imaginile, fdcAnd sd fugd pe ugi
qi sd sard pe ferestre toate animalele gi fdpturile miqcdtoare care se
aflau prin locurile acelea"; iar la sfarqit ne-ar prezenta un alt univers,
in felul lui, ,,limpede, tihnit gi linigtit".
s-ar putea analiza diferitele culturi luand in considerare acele
texte care au contribuit la gtergerea unei serii de nofiuni din propria

Enciclopedie Medie. A existat polemica rigoristd a atator pdrinli ai
Bisericii care a fdcut sd cadd in uitare multe texte din cultura pdgdnd,

rr6pgp'.arielourBB"ull"uaqnJil.rr1;ruBlrnu€,aJlBlnarica-.ar7dJuls'rtBruootaousaaTaplrJBl.osaolullsoaaluuaolucuPrrDzrrnqJpJeyul IalaApcCupnntprrolyurlaaudrl € nJluad

169re1 1€;
cru"relnd

Jurlrxne un a sarlBruurtr"lu1n4B1atlaa'paaJdBoalaccrceurgadBncoaJel opluBgueoupoJoplBeaoadpros'BFaascr€t
aq':giua1e1 ul
'(cr8olorzg uauoual tr., ,1.n 'lnzqtr B-s 'a' eaac) upedolJrtuo apr'rdo'rd
)titrir,5-gt eJalsa nu unllnc n"rluad guralqord B1€rF^apB Psul
"1n 'saund/alcolsruoql rn1 rnlnxaldluoc €

1-eo6sr1agusirt.irln.rpqiletSg1l-a,nrpBnrrgnncl8nntr.;rlirl.uaratnidiour..Sttucelosad1au9rn?r'al9iaIaBrP^tre?uletrutxltdacelnctBres\IInaaraarll€prrpnlsIaolldsnuoc!ulcnp'raucurguzqugnunlcaodulrauoarcpz"uaruo€r1npa6rrudn

un-'erJr11p3eaa"JeruB1.Orslaepaduadnrire6auar1J,.1eraor1.l1raanp11genteuadrslyarIPoEs1lrnl,uu";rarna1ue,pao-uduon-?nl aJao?IJ€BuaqrorlB'rrtJuooaollsslIlluln?rroaacupaanglaoealrlxlI8qBaollqra'arloepa1plaIsnrcasepaartupxrluIoarc(aIeABJaIeunrapca'oBrre8JJI
np ro1".rro.rd e aruo.rr) 1irndot."p"J €-aI Ba.ral6euag lode reur arBc ad

l8 JNIUISV'I SUds suoguv v'I so



'0rurBtr\I

ourlu€lsoC rnl allrpzrcord rS aprie.t.rosqo op luoc aurf rB 1696 urp €aru erfua't
-ralur azaroqelaar Fs el3atun{1nru es 9{e3 op Bounrsro1'(9002) ossnroT uI
oIinnru1^r€getgr uiInIqortu.arllJluuoo€JclesleoolrCAuaa1B6r.roFdccgallcoolBlorolosoqclrueun!esIunaolleeB;r,J"enuIlpnu'lgllur1lar8snncpqpnresS 1n'rqde B ((nlpatr I
'oueruog olplSg

16 91n29're'r rode
E arec uI lnlnlaJ
lsoJ V 'raroJElau € Pcllalolslr€ €uoal g1e1dacal lsoJ urp rrfgls're'rtun 'I
eurll ad nlctc rnun eveco nc 'I006 ollr€tu u1 euSolog
€ alsluerun IIpnfS ap a'reo1'redns IIIocS Inrpec ug g1nuri ar€clunuoC

'p,u1ru3oc

aricuny o plrnqulE lsoJ B-al GUua DIETIDVD ap lnldecuoc 'nldruaxa
ap) alualllnJ?suI alIB JOJFJ 16 IeJoJBloIu €Jdns? olB^orpolrl JolrricouaJ
oIB aJBoAzI aliElaloc lsoJ n€ aJBc (Fz€aIuJn oJ Inrpnls uI) rodB r€Iu
Bapal ruo1 'IJalBqB alnlsap nc IJoJnpBJl uI alxal alsace lnJsounc 16
nB r€p 'Dc'uopyelrE nctyao4 BI nIZJgl aFBoJ sacte lnl€ nB rl€Aelparu
arrdJo,llnnEsu9ntdsBglal cJseIr€'llIquJnou^nuuI€aalsJaBc'uagrdlusaaptucnIcIaoloplsI-IJPBS BInPC uro^ oJBC
Insuas
uJ JBcPtu

'eralAeounr ap ?ualunJlsur Bc roJoJe?aru B arJoal o nrpatr{ In^g uI
Blsrxa nu ac ap ura8alaiu3 Ps oJaJ os BaatE aq ,rrle8au alsa lnsundsqr
eFdcrc€raluraesuurr^ou1o'cPcalplalloElpslrl€soaJripe-ratdusuBrlaPcrlsaecaBceaappeInoJplBooqpuPl SP1Jnlcepr3peautSr

IaJ unaJ^ uI l€ldacar € nrpatr\I In^g PJBp ur9qaJlul au Ps lu€saralur u
en rnl rrJpzruou€c e fl.rr.radocsapa.r ecoda puIU
,1a1o1sr,rv adeo.rde 16 Bc

nlpa6 In^g tupraplsuoc Ps rfrnu6rqo tualuns gtpuIIJ JBO 'Brolsote B
o,tr1ru8oc IrJol€A BaJaIuIIqns uI lelsuoo E IoJoJElaIu BrJoal €I la?olsrJv ap
gsnpe arinqr.rluoc aJeur reur Eoc 9t luepaca.rd Inrpnls u! lnzg^ B-S

TnIpaIA[ In^g uI
Ia+olsrrv ap uiul BolBlrsro^p€

:oralsBounc ap polu Ec BroJB+oIA[ 'U

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

2.L. Aristotel tn uersiunea latind

se Etie cdt de lungd gi de tulbure a fost soarta lui Aristoteles Latinus,
In secolul al VI-lea, Boethius tradusese intregul Organon, insd numai
o parte, gi intr-o formi foarte corupti, a circulat de-a lungul secolelor,
cea supranumiti Logica Vetus, adicd traducerile din Categoriile gi din
De Interpretatione, insolite de cea a Introducerii lui Porfir qi de alte
cAteva tratate ale lui Boethius despre silogismele categorice gi ipo-

tetice, despre diviziune gi despre topici2. Boethius tradusese qi Ana-
liticele prime, Tbpicele, Respingerile sofistice, dar aceste opere au
cunoscut o largd circulalie abia in secolul al XII-lea, cAnd au fost
revdzute sau retraduse, din greacd sau din arab63, impreund cu
Analiticele secunde: acestea fuseserd deja traduse de Boethius, dar
versiunea se pierduse gi ele rdmdseserd practic necunoscute4. odate
cu secolul al XII-lea pdtrund qi Libri Naturales: Fizica, De coelo et

rnundo, De generatione et corruptione, Meteorologicele, De anima,
Parua Naturalia sunt mai intdi traduse din arab6, apoi din greaci.

Metafizica apare Ei ea mai intai parlial intr-o translatio uetustissima de
Giacomo Veneto, iar o altd por{iune
tot in secolul al XII-lea (translatio mare din ea apare - din greacd -

media). Toma d'Aquino va avea o

versiune completi numai atunci cdnd Willem van Moerbeke, comple-
tAnd traducerea, ii va oferi si cartea K. Din secolul al XII-lea dateaz6,
qi versiuni parliale din greaci laLibri Morales. La jumitatea secolului
al XIII-lea, Roberto Grossatesta traduce Etica Nicomahicd,, revdzutb.

apoi de Willem van Moerbeke, iar numai din anii '60 ai aceluiagi secol

Willem di o versiune completd, a Politicil. La fel se intAmpld qi in
secolul al XIII-lea, cAnd Michele Scoto traduce din arabh cdrlile
despre animale qi pulin dupd aceea le traduce Ei WiIIem van Moerbeke

.) Este vorba despre Introductio in syllogismos categoricos, De categoricis
syllogismis, De hypotheticis syllogismis, De diuisione qi De differentiis
topicis (PL 64). Doar in secolul al XIII-lea Willem van Moerbeke avea sd
propund traduceri noi ale tratatelor aristotelice, pe lAngd o traducere a
comentariului lui Ammonios la De Interpretatione.

3. TYaducerea lui Boethius a Respingerilor sofistice, de exemplu, a fost

revdzutd de Giacomo Veneto in secolul al XII-lea qi a fost retradusd, cu
o modestd circulalie, in secolul al XIII-lea, de Willem van Moerbeke.
4. Numai odatd cu traducerea din greacd a lui Giacomo Veneto (secolul

al XII-lea), cu revederea ei de cdtre S,illem van Moerbeke (secolul al XIII-lea),

cu traducerea din arabd a lui Gerardo din cremona (sfdrs,itul secolului
al XII-lea) si comentariul lui Roberto Grossatesta (cca 1280) acest text
intrd in cultura medievald, fiind alipit pe deplin la ceea ce se va numi

Logica Noua.

'auJapou IIlIpa alsacB ulp

olrursEd €l trrulrl orodo olaqlu€ ulp alal€qrc '(896I 'llFg :uoplaT) ollanl€d-

j-0$16 ' 'pa 'Drqaod aUD aCI 'snuuP7 sap?olslrv u! ',,urpsog uql Ecrlood nos
qns 'lIsPF $ eleod ueru.raH InI InlxoJ '(086i)
orlrsodxe stortra,ty" lnllll ur eJede Dclpod eI nlpaw nlrDlualuoc lsacv 'l

quolr\Jallng e1 9ze13ue 'Jolqrurn Inlpnls uI rqJo^ eA os Ba a,rdseg '9

'a{aqraotr{ rnl €eracnp€rl Plntsounceu €ro II €lI€A InT '(96tT) e11en ol3;o15
ur'rd .reop Plsru€run Bolunl
rn1 e 'gcee.r8 urp 'aut1e1 IIJocnp€Jl InIpotuJolul '9
uI Erlur Dcqaod 'acrpot gnop reunu csounc es pcoda urp'e1.red 91lE op ad

B ap luaJrp rnlnpou vznec ulp 'q€JB Inlxal gdnp 'aca;eoap (seoJJaAV
rnl InrJBluaruor rerunu PJnpBrl Ps IaJlIs ap asgrglot{ as uBruJoH
'lncsouncau csacar8 lxal un gdnp pcer.rrs BoroJnpuJl p8ealaiuS 9s
pJJBaCuS n9s InpugJ BI AJet 'qu.re 1xa1 Inun ac€J o InuBlrrJoc uBIuJaH
erBr ad €arocnpBrl pdnp 1a1o1slrv ulp urlBl Inrollllc a8eleiu3 eelnd
arunue ac ,rupe6e urndrqcul au PS 'qqere greralrl urirperl e1 alaldurexe
azeldupe gs '1ag1se 'pcreacuS t6 'g.re;ar as lalolsrrY aJse BI r16aaar.3
rars.rnleureJp ale tA rerzeod a1e alcadsu olatrJaJlp €apal 9s csapnJl
'gJBrJrs aunrsral o-Jlurp 'ta 1npugr
as aIBs alaJeolzr 16 lpc 'Ia 191V urp PqBJ€ oratnperl o-rlul la?olsrJv
'aurno"rd oret soI-X I3 InIoJas elqe 'ecear8 al6eounc nu sooJJaAV
e1
a16a1rc 1-rA 'ecer.rrs ar16 paep
ad

Lup'uJaH In'l

naracnpDrl Ls saorranv ml InuDlualaoc :vcrxpod'z'z

'sluaprall't'l unpou (
?
tnypat7ndns uou arei'gro;e1aur a.rdsap €s BrJoal Pts Ppe^op Ec rBI 'grual
glsears ad pctlalolsrJe ar?so8ns olclu ap leiuangul lsoJ B nu eret J
"rolrpug8 ep crdrl lnlduraxa olsa BruoJ '(rol Inlsor ap 19cap uoun&tg
ap pl€soralur IBru a '1a1o1sr'ry rn1 ala.rado aJ?urp 1
'ata) utntouJapory
-
oct?o7 o prede ps ele8 P?s pugt ad 16; nrzJVI 'rede '9ur1e1 u3 .rede a
pcep J€rqc 'ncqao4 tB nu.toqag pc salaiu; ap nup ou €alsac€ aleoJ t
'a>loqraol4 uB^ IuaIIrl\ ap PlenlcoJa gcearS
a49J'116.r93s u1 'r$ 'gurruoue T
urp aracnpBrl o erede 'gtr61 nes 69ZT .
'pcear8 utp snpy ollD1suo4lt PrnlgIB as I rJaonpeJl lalsacv 'PqBJB

urp t'tcrJorag'B aJacnpeJl o acBJ InueIuJaC u€IuJoH 'uu t6elace u1
'ggZI q'InuurrroC u€ruraH rnl plrro?Bp 1o1 arede (91I1 ulp) saorralv
nl lE olpary olualauoC pugc ad '-
'r6e1aiu1 aulq urrJ gs 'rcap - nournby,p BuroJ rn1 ualruour gdnp
SLZI acnperl a{aqraotrJ uB^
u! Drlpod

uraIIIA1 Fc uapa^ 'gzeesa.ralur ou ar€c alxal gnop oloc BI pugSunty
'snu8e141 snUaqIV rn1 rS plnasounc BJa

rl rolne ?l€ un op un1lnuluo nlo1a aO InI B araonperl I 'pcea;8 urp

16 gusrsvoNnc so oowvcvuodvJf,w

92 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT .\

impdrti in metri Ei din cartza dificultdlii vocabularului, nu izbutea sd iri

dea un sens deplin operei aristotelice, dupd cum spune inPrecuud,ntares. ::,

Astdzi dispunem de o traducere englezi a textului arab al lui ,Jl!

Averroes (Butterworth 1980) qi, confruntdnd cele doud texte, nu se .:
poate spune cd Herman inlelesese gregit lucrurile fundamentale. Dar
=
cu siguranld contribuie la confuzie, deoarece incearcl sd traduci i't

exemplele poetice arabe si pe alocuri le inlocuiegte cu exemple latine i"i
luate din tradilia retoricd (de pildd, cdnd Averroes propune ca exemplu -i
de metaforh un frumos vers arab, ,,caii tineretii Ei harnagamentele lor
au fost luate", ca sd spund cd la bdtrAnele ajung sd lipseascd rdzboiul ]
Ei dragostea, activitdli ale tineretii, Herman inlocuieqte cu uzatele
pratum ridet qi litus aratur)e. Desigur ci se incurcd in ceea ce priveEte i
terminologia. Tladuce termenul care trebuia sd fie cel pentru metonimie
cu translatio, iar pe cel pentru metafori cu transumpfio, insd cAnd
Averroes ii pune pe ambii drept specii ale genului ,,inlocuire", foloseqte
termenul concambium (p. 42). Cdnd Averroes spune cd vorbirile poetice
sunt imitative, Herman traduce imaginatiui, cu rezultate destul de
dezastruoase pentru inlelegerea textului (ibidem).

Mai rdu se lntAmpld c6nd, pentru ,,peripefie" si ,,recunoaqtere",

Averroes foloseqte termeni echivalenfi cu ,,rdsturnare" si ,,descoperire".

Herman nu gdseqte altceva mai bun decdt si traducd circulatio qi
directio, fdrd sd contribuie, bineinfeles, la clarificarea celor doud

concepte (p. 53).

Dar nu toate culpele sunt ale lui Herman. CAnd Butterworth
(1980) spune ci asupra luiCommento Medio apasd acuze nedrepte gi

cd el valoreazd mai mult decdt s-a considerat pAni acum, probabil cd
afirmi ceva adevdrat in ceea ce priveste inlelegerea lui Averroes, dar
e prea indulgent in privin,ta inlelegerii corecte a lui Aristotel.

Mulli igi vor fi amintit acea nuveli a lui Borges intitulatd ,,Cdutdrile
lui Averroe s" (Aleph) in care scriitorul argentinian Ei-l imagine az6, pe
Abulgualid Muhammad Ibn-Ahmad ibn-Muhammad ibn-Rushd pe
cAnd incearcd sd. comenteze Poetica aristotelic[. Ceea ce-i di de furcd

e ci el nu cunoaqte semnificatia cuvintelor ,,tragedie" qi ,,comedie",

deja intAlnite cu noud ani mai inainte, pe cAnd citea Retorico. $i este
evident, pentru c5 era vorba de forme artistice necunoscute tradiliei
arabe. Savoarea nuvelei borgesiene este datd de faptul c5, pe cAnd

8. ,,Postquam, cum non modico labore consummaveram translationem Rhetorice
Aristotelis, volens mittere ad eius Poetriam, tantam inveni difficultatem
propter disconvenientiam modi metrificandi in greco cum modo metrificendi

in arabico, et propter vocabulorum obscuritatem, et plures alias causas,
quod non sum confisus me posse sane et integre illius operis translationis
studiis tradere latinorum" (p. 1).
9. P. 42. Despre circula{ia acestor exemple canonice, vezi studiul urm6tor.

'(6t-87 : 896I) ollanled-

-olulntr 'uetu.reg n.rlued l(gt-gt :086I) qlroltlra+1ng 'sao.r.rerry nrluad'II
'(I '988I) nqodsg ua sPc't|?rca sDapl sDl ap PlroislH €s E u!

o,(e1a4 d zapu9ua141 ourlocretrAl gzeoz\lear ol ar€c ad tunluataoC Pnop rolac

I€ lerunzor lnsorinuru urp aprieur.rogur o8e.rlxa 161 sa8.rog Pc lrq€qord'0I

'.giurpa;c" ldarp eaprled 1e ad '(snpuod nas utnllalu: ueuuaH) ..nJ1our"
EC BAITAJ? 1e ad 'lsazrlpnpnsuo) acnpeJl u€urJaH) ..JO1CeJ€C" ldArp
Bolrop 1e ad '1sz.to1nqnJ outas acnp€Jl uBurJaH) ,,PcIlIur ari"ruJIJB"
Bc uarrrral lnrur,rd a8ala{u3 rrsaoJJalv 'ottodo1au rS stsdo 'otountp
'sffial'?qla'sot11ttu'ar16 os urnc gdnp '1uns ealsace '1a1o1sr.ry nJluad

'rarpa8e.rl alalueuodruoc Praunua la?olsrrv epun'71-tr e09tI PJlPod
azaluoruot ps amqoJ? saoJJoAV pupc erienlrs alsa !(Euersa8Joq" 1eur IS
'ecr8e.r1 nuntice e

(pll€cseprp nu) Fcrpeqlec aricung BI€luatuepung ardsep lalolsIrV rnl
eridecuoc g8ealaiul ps saorralv ad gcrpardurt 13 arzaod a.rdsap af,eolez
-rleJoru aapr glseoce rer 'a.reolg8urluot gurlap Ps aIsJoIu rJolEA alaun

pceJ ps gldse aapaco.td alsace rA "req 'olalauns euorsa.rdurr e n"rlued

prueal IS plltu pcseauJgls Ps alsa ra lndocs gc 16 lesra,uun arlpc apur?
evaod gc a8alaiuS saoJJaAV 'QV'd'tuntnsonltra utnJal anbpnbpun ut

utalp'lnc'r1Jpd tuoqua4od ltou 'stsonXtla snqal uL'ualpslantun utntlualod
pqDq anb 'eson1,ut otlntado: ueuuaH) PJelunlo^ ri gsuonpr-t p1de3 o
IaJlsB aurlap gcrlalolsl te nu?nt4'aJ€o?BZrIBJour also ,ro1 eriualur a.rec
n.rluad Ar?oru 'asDonTtln runficn DI auLuapu? ps csa"rop rrgluaza.rda.r
ap IoJlsV 'ol€qral r"rgluaza.rda; a16ru ardsap ec reop a1a e;dsap
alAaqro.r. 1a 'rnlnsuep 1e rB rnlncalugc I€ '.ropur8eun lnrolnfe nc llnru
ap IoJ BI rt 'Jolalurlnc 1n.ro1nle nc JBop nu 'ropnlcnl erieltrur eceld a1

Jolruarueo pc al$alurure saorJoAV 16ap 'gsug 'ugluaza"rda"r nc a16aug.rq
as pcrlcrprda erzaod FlsBaJV 'o'7DpnDInus oqntadn?1n alsa ec pcrlaod
purJoJ BacB €l arunuu 16 'alzaod e1 1e1.rode.r alsa nlpary InlJDlualuoCu!
'arpa8e.rl e1 gzeal.rodeJ IalolsuV oc €aac loJ '0rsaorro^Y FI aseldurglul

as r ac €oac lcexa also Ia e16a1sa,tod ac €aac .rep 'se8.rog rnl larzolueJ
gluxope.red arienys Flseac€ alnquls gs rfeutlcu! luns IIroll?IC

'.,olurJs rolrrgqugc a1e rS rnlnue.ro3 apur8ud u1 pgu as lrpa{uoc

ri npa8erl al€Jprunuou rS alqe.rnupv'rlparuoc - alauralBue tS alalles
.rer 'rrpa8e.rl elacr.n8aued alBaunu 1a1o1sr"ry" PJ €Iznltuoc o8erl rA
adacu3 saoJJaAV tolunco,rtqca
IalolsrJv rn1 e"rdnse azellpatu FS nou urp
B rrpauoe alerp^ap€ Ialsac€ 1n1r6"rggs e1 'aialsr ap IaJ €l luns nu
ralolnu alateuos;ad psul - plerl€al auntfce o ap €qrol eJa Pc a8alaiu3
InJolr?rc aJorJtsop urp J€r 'euIr{C uI Plnzg^ aluouraJac P?Bpnrc o ardsap
rnlnJosolrJ a16a1sa,l,od 'Bls€ ap Brueos Bp tod r6-nu
rJ BAaurJ ilzJglt IB4

saoJJaAV rtru 'ra rtlu JBp 'n.r1ea1 gceol rcap 'rAorcurparc ad rS la.ruutur

un 'urzanru un pugdrqcnrlul gceol as rrdoc a16ru rn1 alaJlsaJoJ qns

'r.rncsqo ruaurJal rop Jolac eriecgruuras gcseasg8 Ps aInuIqJ as saoJJaAY

sus.rSvoNnc sc (oilt vc vuodvJsI I

94 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

adici ,,abilitate de a reprezenta ceea ce existi qi ceea ce nu exist[

intr-un fel sau in altul" (pentru Herman: credulitas, altfel spus,

potentia representandi rem sic esse aut sic non esse). A Easea compo-
nentd este de-a dreptul inleleasd ca ,,melodie" (tonus), dar evident cd
Averroes se gAndeEte la o melodie poetic6, nu la prezenla muzicii pe

sceni. Drama se intAmpll cu cea de-a cincea component[, opsis, Averroes

nu poate crede cd acolo existd reprezentalie spectaculoasd de acliuni
opsls prin nazar, se gAndegte la ceva
Ei, traducAnd corectitudinii credinlelor", adicd la un care duce la
,,descoperirea
tip de argu-
mentare ce demonstreazd bunitatea credinlelor reprezentate (tot cu

scopuri morale). Iar Herman nu poate decdt si se ia dupd el Ei traduce

consideratio, scilicet argumentatio seu probatio rectitudinis credulitatis

aut operationis non per sermonem persuasiuum (hoc enim nort pertinet

huic arti neque est conueniens ei) sed per sernLonem representatiuum.

Tot nein,telegAnd spectacolul, Averroes spune in acest loc (p. 79) cFt

poezia epidictici nu foloseEte arta disimuldrii, aqa cum face retorica, iar

Herman traduce non utitur cartnen laudatiuum arte gesticulationis
neque uulto acceptione sicut utitur hiis retorics (p. 50). Pe de altd

parte, Averroes fusese indus in eroare de 1450b 18 qi urm., unde

Aristotel spune ci spectacolul, chiar daci este ademenitor, nu e
specific artei poetice, deoarece tragedia func,tioneazi gi f[rd execulie,

Ei fir[ actori. Astfel, concesia lui Aristotel (tragedia poate fi qi cititi)

se transformd in anularea opsls-ului. In acest mod, cel pulin aqa cum

ajunge el la cititorii Evului Mediu latin, textul aristotelic pare si

excludd singurul aspect cu adevdrat teatral al tragediei.

in fine, avem un echivoc total in ceea ce priveqte 1451 36-l-451b

14, unde Aristotel opune poezia istoriei, in sensul cd poezia nareaz6,

fapte posibile, fie ele verosimile sau necesare, dar intotdeauna generale,

pe cAnd istoricul expune fapte reale, dar particulare. Aici Averroes

(pp. 83-8a) inlelege radical gregit; spune cd poetul vorbeste despre

lucruri existente qi posibile qi adesea vorbeqte despre lucruri universale,
pe cdnd ,,cei care inventeazd parabole qi istorisiri" (adici cei care

pentru Aristotel erau istoricii) niscocesc lucruri false, inventeazi

indivizi inexistenfi qi gisesc pentru ei nigte nume. Herman traduce

(p.52) poete uere ponunt nomina rebus existentibus, et fortassis loquuntur

in uniuersalibus qi, transformAndu-l pe istoric intr-un fictor (adic6'

intr-un povestitor de istorioare), spune ci acesta fingit indiuidua

quae penitus non habent existentiam in re, et ponitur eis nomina,

Averroes pare sensibil la tematica metaforei, dat fiind cd vorbeEte

despre ea chiar de la inceputul comentariului siu (pp. 60-61), cAnd

Aristotel inc[ nu spune nimic despre ea qi se limiteazd si discute

despre imitalie. Pentru Averroes, componentele poetice sunt imitative

atunci cAnd compar[ un lucru cu altul, gi db exemple de cazuri in

'066I oruJ€N rzo^ 'azai. rolsace €Il€lncJlc ardsao'zI

'ursueq.req un rJo 'ltnuStqo Inun rJo g aleod '1a1o1srry aunds urnc e6e
'1n1ug,rn3 'rurn 16 q,Lgil nc g.rn193a1 uI Psu! a8unle as ProJelatu sT

'pySa"rB

era8alaiug o also 'luaprna 'oc Baac '(09 'd) olXD1lluTssp ncuoqdn7aut ep

gcsuaqrol gs aJeugtuase a.rdsap atincsrp PlsBatB ap sBJlE o uEruJaH
'(70I 'd) luaureradural ap nes arln?Palu ap arsupuase utrd '1n11e nc
pugrueas orec pIAIpur un a.rdsep a16eqro.t as zEx ?soce uJ gc a8alaiu3

sooJJa^v 'alsaro lgcap Ia Bauoruas8 g aleod nu InIIB ruouru JBp
'ra Eauatuase Inun ?rsos € 9c 9z€a?uaun8re e.r1ca1g a1atoJaoqC uI pugc
rcunle ec 'ursr8ols ur.rd earalSeouncal op oloce gdnco os la?olstJv
'g-V gg7l nc prnlg8al uI IS Bqrol a gc ared ProJB?aIu e;dsap to;,
'u€IuJoH 9zBaIuJn II
snporlur g rB nu IaJIIB)
ore1.Iza Blgls lol nc rA lrnlnracueC lnlduaxa
nc €ruol gzea1arl 'n"r1ea1 ap ernlr,rol 3l os-npurp
arellza aJecaJeo
-ug8au 'soor.rany Pc al€od '('cle aJarloc ardsop 'tet.rlectc a-rdsep tcre
ag1z6eaaq.rroo,lreplalaos?seraJuv)rpancllrllsJlraoJlsuer JraccapJogltau1u6o'esaeunarriarluA8eeounnecasreaap.ranl6igelorcuendeeacr

pluusaJalul aceJ € n.rlued alapolaur Uzeazrleua os apun 'IZ-6T qVgVI
pzealuatuoc as pc ura8aleiug pugc lrunle arudstp InIqnC 'Iigflnculp
ecnpo.rd nu e n.rluad'luaprlo 'lmu6tqo pour uI aleiurnqa"rlul olnluJoJ BI

guriuaur as gs arnqaJl alrlelltur urlg"r8nz alsace pc snds B saoJJoAV

a?ureuJ rutu urind .req 'rdor1 a,rdsap gnrlruSoc eunliou o ap adeorde
olJBoJ g tu€ rcrv '(69 'd) sosdt sat assa saluasatd una ryotcnJ aJDurIJsa

p'utatolcadsa luouod olqnp ut rcpnb Jn Jls DJnJDU tuntpnb sall.qlsuas

sat nd unryqsuas TanJaJ oTgnguasatdal W?t 7?? :ocnpurl uBruJaH
'(16 'd) aurpnlrpaJur cnpo.rd nu aJEc apfe;edruoe aluesa.ralur urind

reru luns ac durtl u1 'nr1ru8oc FoJa ap los un rcap rA (aurpnlryacul
ap rlsardxa ap osnpoJlur luns gc urfnd lac n€s) ourpnlrlJacur cnpord
rrgrnlple alsoce gc gunds ps e.red Ig '(3Br ap Insuas uJ) ratuuC tuncard
rrielalsuoc ap ounu ap psnpo.rd ea.relBeounc e"rdsap e16eq-ro.l PJ purg lep

'arogulaur el aJaJar as ps a.red 'apqrldecrad ap IaJ BI rJnrcnl ro11e 1nro1n[e

nc r.rnfurs arlpJ op apqrldac.rad alncpJ 'r.rn.rcn1 a+sace a-rdsap pu91er1
'sool.ra,ry 'pzeeuotiuelu o nu lalolsrJv aJBJ uI lxaluoc lIB un-Jlul

'"racpo1 nlta autitndo oct4aod pc aurilue

16 'aur1e1 1a1ec erdnse glrq€1ou giuangur o BoAB €A orec rS aqe.re
uI JBrI{C 'IuorlrJal
ragosolg FunruoJ arieur.rge o aJBJ lxaluoc lsoc€ nrled

nc eriele.r o e.rdsap gcrpe 'ar8o1eue a.rdsap lelpaur a1$aqro.,r saoJJaAV
'gro;elaur nJ?uad 'Erruluoloru rA e.ro;elaur rrceds ?uns II BrnJFc cr-raua8
napaco.rd un ',,erin1r1sqns" op alrJnzet rA gzealtc tep '' lsturpnlqru'ts
nlnutato?agn7uts atdsap rqJol en ,,arie.redruoc ap a1acr1-rpd" alsac€
n.rluad 'ZV'd 'ueuua11; elaclle g JB (.urnc tB Bt" Bnac arJssop os aJBc

96 suaJ,svoNnc so cow vc vuodvJsl I

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

ori metaford, ori ornament (plus alte forme mai pu{in interesante din

punctul nostru de vedere). Averroes (pp. I2t-L22) se ia dup6 acea
distinclie, la fel qi Herman (p. 67), care defineqte metafora drept
InnumaeceplarEimi faerli,uems,teinutrrmomatidssduimstianlciulinadea,ritsrtaontseulimc[pdtuin,ntresamu efatacftoicrieumde.
la gen la specie qi invers, de la specie Ia specie, sau prin analogie, gi
este pdstrat pdni qi exemplul bdtrAnelii ca sear6 a viefii.

TotuEi, Averroes (gi traducitorul sdu) menline spusele lui Aristotel:

binein{eles cd e util si folosegti cuvinte neobignuite dacd vrei sd

ftapezi imaginalia cititorului, dar nu trebuie exagerat, ca s6 nu cazi
in enigmatic. Atunci cdnd, in fragmentul L4Ega 8, in care Aristotel
introduce cunoaqterea conceptului asemdn6tor (prin verbul theorein),
Averroes pare sd nu priceapi sugestia gi se mirginegte s6 spuni cd
'q,ai tinulneclei gcednredaamseami dienqairteeadiinnloccomuiurini "e(fpo.a1rtgea)p. uHteerrmniacni,
ea face imita{ia
traduce
quand,o

enim commutatio uehementis fuerit assimilationis, inducet bonitatern
imaginationis et comprehensionis complectiorem rei representatae

simul (p. 71). Totul e cu siguranli mai slab decdt este in textul
aristotelic.

Pe ansamblu e greu de spus in ce mdsurd putea comentariul lui
Averroes sd frapeze imaginalia latinilor, deoarece ei aveau de-a face
metafore luate fdiinsupnoaetzinaeaarqatebpitaEti
cu prost redate de Herman. sigur
ele trebuie si cititorului latin Ei
ci in urechile ce s6 mai spunem

deci ar fi putut sugera un indemn la indrizneald.

de efectul pe care-l puteau produce metafore precum lam sol inclinatur
et nondum perfecisti, et subdiuisus in horizonte est quasi oculos strabi
uel lusci sau Non est denigratus oculos antimonii puluere, ut nigros
habens oculos a natura (pp. 59-60)?

A se vedea, intr-adevir, pufinele comentarii medievale dedicate
textului averroist, mdcar inainte de utilizarea pe care le-o d6 Aegidius

Romanus. Aceste texte sunt reproduse de Dahan (1980: 198-2Bg) qi
sunt niqte glose la Tlonslatio Hermanni, o Quaestio in poetriam
Expositio supra Poetriam ale lui Bartholomeus din Bruges. E vorba Ei
de
rezumate destul de pedestre ale textului averroistic, ce nu adaugd
nimic care sd poatd servi Ia inlelegerea atat a lui Aristotel, cdt qi a
lui Averroes. cel mult, in primele glose, acolo unde Herman vorbegte

de translatio qitransumptio ca de doud feluri deconcambiu.m, se introduc
dou[ exemple, probabil luate din De Consolatione d,e Boethius, adicd
sicut enim se habet liberalis ad pecuniam, sic mare ad aquas qi sicut
mare arenis slccis aquas ministrat, sic liberalis egentibus pecuniam,

care par, ambele, cazari de transumptio.

'Ilirpo lalsoc€ alIuISBd el graJar as arls€ou alal€llc JBI
'o11on1e4 'pa'snut1.o1 sapiolslrv u1 ea rS a'rede a4eq.rootrAl Inl Berocnp€.\L'8I

ac ua8elaiul ps Bc Inlsap rep '1a1o1strv EI arpa8e.rl ap lnldacuoc
uaFalaiul gs ec urind eal.d "tupJnXcafuoc lpuolur unuoJqlnu sgo?tcotaJ

ap?anssp 'ot1tctadns 'IJDu'tut 'antJtadns op731t 'stXnu.tnyoc suafuul snqtpad
'narq1u141 gnulluoc 'tA nqtan nt1npadrnbxas p so1lnduo Ttctfotd 176'rco4

'Rnrzieea.ryor1.1aasda1lJ-anpaurgluyrt.)rdoJaepcu'nn1'o(o?qU6suI DIBlllJuepd1Jus!P'J9aJa'IcI)nalurutqeprupaa18eoptl

narr{IBI I tnle p'IroJDctJtstaa srv a+sa (allznB ulp J€p) aJIS€Ic rarpa8e.rl
e aapr o gzealrJord as ga e.red arec uI alxal aleurind arlulp InuO

'(g 'lll '11 'audnrg aC,'Jc) utntpnn? ul s'uoulutJay P P11'tts'IJ1 n suatdnut

unsocof ualalpc alsa Blpatuoc pugc ad 'npny u'I JDU'tutJal 7a otpnn?

n ltdtcut ponb uautle, PlIuUap a erpa8erl apun aJeJolrl -rol"rnua8
B orucrJrselc o urrsg8 puelJEC uqof Inl Dl4aod u1 '116pur rS t.rolce
nc rrpluaza.rde.r nc nes auaod urp IJn?tal nc 'acrluururp a1de3 a;e1

ocol nc alelrcal ne;a nJl€al uJ JBr 'uicurlsrp nrluad neunp€ as oJrlue

alareodod apun Jol',,nJ1841" Inlug^nc BI op 9I€J+Ba1 FlJs ap alorunu EI
rnlnloce?Jads e1"re gc aunds (9rI 'Id 'LZ,'Il uoJl1ocsDplq') JoleIA-lurES
ep o8ng 'IIOIJaJ a1.reoJ 1r6"tg3s un aJB gc nlluad rc '91e.r1ee1 prado a pc
n.rluad nu IaJ?sB alsa alu€O rr.I pLpauuo3 tgrrape-r?ul 'IS 'nriuara;,

rn1 alerado urnca,rd '€1unu PlugJ olrrpeuoD pugc ad 'uecn1 InI Ie
ardsop gzea1eJxt e.rec auaod luns eppa8al4'(ZLI
IaJ alsa runc'roqzp.r ap1ul1tD aO) un?nv urp snrJouoll nrluad i1rcr.ra;

14 'ottlod p o't'l1xa
1r6.rggs un-r1uud p^loza.r as topirqnr elaiuue;ns a"rdsap JsoqJoA arec
acer8ala alesed aur{uoc tSap 'e.ruc a.re1durg1u1 o a+sa erparuoc '(931
.Id''Xung ul 'lualulaoC) drralqJ-lures ap atun€Ilrnp gdnp :le^alpaur

rnun rJnJsqo gred es r ps ealnd JB ruolrrJal r16ece PO ruP?In nu 9s r€O

'Drpo'tuoq 6 nrpoSoty 1c1uc nldurts ur.rd rep) lcaroc asnpeJl luns
'alellr a1le
ri

unuutnpf luollpuoc oap suDu'tluas aurq acnperl JBO '(8U 'd) uayuataqpo

lunJln ,tadns unqtu?t Fa ln unpunilqnJ uallJla ocnpeJl 'ngs rnlns
ea.reolrcrq8 e1
-rJcsnueru BaunrsJal lol puIJPtuJn 'gzn1ua,r e.rdsap
'QZ'd) 7u1n

pas sllJIJW uou ,ruo1ortJ, pc'tp lunlncs rc r4nd ocnpeJl tB nouto a16oyc
a{oqJaoIAI '(uoulop) ,,urtt pttptJ gdnc" ?Irunu g ealnd JB Inlncs 9c aunds
Ialo?srrv ZE q,Lg?T uI pugC 'PzeauroJap l-arec r16aca.r8 asrrcsnu€ur
Joun €urrlcrl also rJoaun gcep JsII{c '1a1o1srry PIapg reru 11nru a.red
InI InrJe}uauroc ap
a{aqraol I rnl BaratnpeJ? (u€IuraH/saoJralv rnl gieg

Fralaqraow upa uan?M ?nI paracnpor? :ecr+aod'8'z

susJ,SvoNnc so cowvc Yuodvrsw

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

jaoncuumrileeejoranugalecrliiluorni9leitaelaetraaElea,-dziagtifloiirndhcis[tErivounleMs'epdrieucauvmeaqiinmmiisntteerul

sppraarocrtsAnriosusiic..mtoifne,itacl;,aetiiotlnelo, ,tquramaissduieulsacpqeqeirierrgnafireollaoualdzei,aiMet,ipaosrgeeinrebidnemilekeieisl-ee(gdrpieecpvo'c\r9ndi-1ifoaa-p0bqs)'uiismtlaipimm'riovemers'oEisprteeaestsh'atoelcolsicrueupndtetiaoiant'
m,ippi;r.-iaem"iar""rii"c"tpg"l]ou"ia.o,l.i\nrcuiShritrehira"ayirrnped(osdiapdcarcanuitirraetmc,nuraaetidcifoitanIcgeplarroalutiutiithairsoaietsnetetbrrsiaaoo)drnpbEuuoaci lzeeruiisilcgimi;lllaseouert6tldvuaoidin'rcebtMruoeesEloi.enteesbgrbitdruieeelaukas'epl drfecdtirnlcaaptAdrerenurEidcppuieeo-ctsieieenetl
qi urm', unde se defineEte metafora'
m--o-idn-a.croceiiputlaublil 1457b 1 i+OOa 1-2, in care Aristotel spune ci,,a folosi

paragraf
bine metafora inseamni a percepe cu mrntea conceptul afin" Ei foloseEte
imre,sat"si."ipmttuillesincocpopnuvsetiedr,rbenurialcrdtehe(dpoe.rce2A9int),.cMPeool eagtrerbeecck6eesvcet'rrabdduaulrccetorninmsaimditeebr'aerinnee metaforizare

are o valen![
orice caz' la

u-"nii"ver.s*u.lruczunieo,aqctietirtioi. rul latin ar fi putut avea o buna idee despre

textul aristotelic, fdr6 ca totugi nimic s6 sublinieze cu o energie

deosebiti sugestiile in sens cognitiv'

2.4. Retorica; trad'ucerea lui Herman Germanul

Adimn aamraibnititainlusieHcleiurmneaan2G.lecr|mpeannutrlu, Ro eatnoornicimqb'a' pTilraunsselartbiootVraedluuscqei'rein
t26g-I2T0,traducerealuiWillemvanMoerbekedingreac6'Mult

tTvdimoiintrplbucaaal,uudzAecasuirpecarrurletoloaetrrstamEdintuaircniReunhrseecesartiiigsrleiuucriaecCmadore,emsippmrrueefrinctRatuouesteMooreiDcpdaei'dioluausdni ceHiai AelsiravdmeiracnrnroeReGashd'eelrAtmocpra[iocniae'umrqla'i
IHsfae.AurpttaexiuraoigrpAnsbm,mlc,tlii"oicalFietniceetancdix5lrtunielipsbndtHiletilidemicexzeriirganatrpmanlocodcual6isnaoosncaracamedrArtaitresraldt)peaen.Ldldhxteualituaanesrdsrieoueatasrrldbcraiegaiaildn(iubrndaueeeiaiccn'dreoAiaAinrslavbeobcperdaoiuuaarmnnribgonerdpl[eeoaleeclsstaceeets)toqrenx,ianlmttiosuud(edreBlinilcrnonauecogtriontagiSosmsAerrithidspioulcieltlfFea1earaata9lreai7riclsca'r1a,(itbi)sdoi.iittnAa'steoe-cHrvaxtlliefuiectdcpulzreciamucdlnalitnlnanuudEadntii

repetd aceasta qi in prologul traducerii Retoricii'

'81,6I IIIrg :uaplarl tepreuqcg 'g'pa 'octtolaqg'snu4n7
salalolslrv eI cBJ os '.rolur8ed aloraunu Alsnlcul 'a1un1xo1 alIrIJaJoU'9I
'Il,6I so88og rrietu.ro;ur olsooe al€ol nrluad '7I
'Jc'e1e1n alalueru5e.rg n.rluad rS

'salollslnbcu op - lcorot - alsaqJo^ p 'qurrqes uI'luncoa
satoyopatdap sosdt as sauoJ?pl 7a:ylat8 aJnpBJl IS uozIuJnJ/IJoTEJlsIu
-Irup€ ec rBalaiug .rolie"rrd eolelllrlqns gzeazsas
nu A 'tZ e907l
'tpuacsou?oc Dqran

luns reaq 'alapualul t8 antpddn uud 3 uI JBr 'uanyut rb uaptn uttd
A uI wntatd aq;an 'ZI e90VI
alepar luns utado4s 13 totllsaurcqd
'a?ecgrpoJ efap alac pdnp arielrun prnd uud eunq aroJ€1au cBJ as nu

gc gFealaiuI as ps ps€l gnopugurY 'o1yn qn $a uou 'tuDsdl atadtccn 7a

pa'ocqtnoppqqedJnlullanCtuura'aolux!ta'ptxDlqauntapufqqtnpDspqdatuPrFap?aePlulaouuupnJ7JasralaaJu'IlutanDstuusuaou9opct7Da'nu7tn)oadqpspdoAp7a'6uLDu8la9luu0at7'tpxIDrn1aa

'(Fa al'tqDrrtu ponb ualno afqDpalap
'yuns utntauaapn 1ulua sarolpJllupo) C uI 16 lgc r(tsa afqorllu ualnD
afqepapp 'tuntluasqn ulua sallqor?ui) LuI 1918 JBIo ap Inlsop a.rede
uolspunpqT rS ,,urp.r1s" alsa ac eaec 1ncg1d U JB Pe Beapl I'U q?07I

'C 16 A op alrJoJo altinlos ulnte €ulluexa uro,r '1'7
eaunricas ul alrlullue cllalolsrre rnln1xq al€ oroqc-alalcund e1 orrroJal nC

I.nI paracnpDrl ?6 sr(C) aqaqraow uPa uanl \ '9'z

QD snlaL 011p1sup4l.'Bcrro?au I
I
rer 'nrrdo.rd arunu'aercelpenrdisranluarsaPslsaBlaaiutB3 gdnp 1a 16 1en1 B-s u€IrJaH
qBJB Inleur8t"to gc uapaJc
ps'acBJ ou oJ€c nJJnT unynbo1 opuilrrntuot1 an-b pa apuanJDq so'lnco
aqun rcnnb snqtuotgdtunssuDJl slns uI sn1sllsy yp1p alqclnd anboap7

: aunds as 11 1n1o1rdec uI '(8 'u Z8 : Z66I ourruIAtr /c'opo1o;; slrrsnu€ur
un-JluJ'gc rueunds rBIu nu FS €C 's?Jo?cnp orcnpuoc tspnb tnynbasqns

7a 'yuns zr.ssttu1p 'stutyny Lao1o11sn unqnu uou laP1lua7uas luaqatdos
ncat? ntnb 'n4uatcn! luapr pp n1dtuara Dqq DJnId :pzealuauroc t6
pcnperl a1 gs al6a6nal nu aruc ad crlalolsue Inpal urp rirpd alaun FrBs

gs oprcap uEruJoH 'g1 rnlnlolrdec 1n1r6"rggs e'I'DnFr alalrurnu-e6e
op lep also rnlnrolpcnperl olrrnlpcrncul a1$alud ac ug nlduraxa un

'ururind alJeoJ lelncJrc

B pJ ruoundnsard ps aJEJ ou oc saac '.re1uaur8er; lnun rS alaldruoc
asrJcsnusur pnop JBop Ba ulp ualieoune 'laJlle aq 'r€nsu1 InJolgcnp€Jl

ri 1uar1*uoc €ra Brargc eiuarcgnsul op 'pIIclIIp ap ?Iqasoap araonperl

plseao€ urlBl rninJoltlto eaund 13 arualqo.rd ac €oace gdnp eaperr uon

66 autr'lsvoNnc sc (ow vc vuodvJsl^i