Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

'os€oriaJd rrlsa8ns ru-npugzIuJnJ (oJerrcs

pls€acB a'ruuolurJl EnqcelJ€lEncasJprpuvnr€nlF(crlnl€r8lueoudlndourrrraertqr\cI coouJtg?uoerulsooocg Is rurlroqurBT
ouaqou €saraJ/ Iarr€I\I

rrrurnilntr['1,66I ocg €I acrpuod€ uJ Fu€rl€ll u! rod€'686Itsurul€fuag
o:rcugep'nroulsgu',r,vuo'is1ue81otguaJqo" t"toaql pnalpary a1il uO ''spa 'ou.re141 'C pu€
'1
ec gzel8ue u1 plectlqnd lsoJ € aunrsre,r pun.rd g

Inzec uI Bc * I€crxol ualuJol un ap PlBlurJdxa suas ap eriela"r BtIpuI

e n,rluad leztltln lsoJ B InuaruJal 'aletiuauoduoc allJr?uBruos uJ
'p^qe:ouap afiept o Bun"aplolulglsrxa (orez per7 ap n"s) urp.ro nir"rd

ap l€crJruuras un rA ?u€crJluuas un oJlug arec uI 'gleuorsualul Inlol nc
arielouap ap aunriou o pllo^zap rS ,ra1sru1et11 BI ap pulurod erirzod 1a rS
Fzeoroqela ISI (796T) sar{1.reg'ptrlorruas o alsa Iarsa.rdxe 1e ueld re.rgc 1e

FJrlOrI'uOS O A BnOp B-Ap BAr pUgC ad 'gCrlOruraS O alSA nU rarsa"rdxo 1e
ueld ra.rgc IB Fcr?orruos o a BurJd pc 1n1de3 uI pls glr+€louoc Ecl?olruos

rS g,rrlelouop Bcrlorluas arlurp eiuaro;rp '(8?6I) ,ra1sur1al11 nrluad

'lnl€rrJuruas nc oteJ B-op aJB ,,Bli€Jouap" 'g1e;n1cn"r1s ectlsr.t8url u1
'leuorirzodo,rd lnuriuoc op suas u1 'al|ajton

as pc apalc as autnuD ar nBs axSaqton as ac atdsap'"roFrirzodo.rd lnzec

ur 'nus yunu lnJJn'l'uorulal a.rlpa op Tnulruutas aJSa ac Baac o8alaiuJ

as afinqouap uud 'gru.rn €I gugd 'giur"raga.r op In?tB nc nBS InluoraJar
nc 'lnlecgruuros nc ac€J B-ap aJB Eor€louap pJEp lgJFloI{ ornqoJl
rrnzec aJSoJE arlurp arecog u1 '1arin1r1suoC uJ elnzgna.rd ericung rS 1gc
'rr.rgiunua In?uoruoru e1 ariaury uI l€UB alalurpa6a"rd tgte 'tupiunua
€aJeJn[ardruJ ap 16 lxaluot ap aticun; ug 'elouap aleod nn1qndag
a1a4utpaiad; alrurJap rJarJcsap tS aleuturou ozeJJ Joun B (ru) '(auluuc

rrceds rrFa"r1u3 Funruoc a1e1ar.rdo"rd o Blouap ealnd JB rtun?B 'llulgc
riol 'snds IoJII€ 'nES arcads o Blouap JB runt rA ec salaiu! alsa aPulpc

InuauJal pc€p 'pt pler .r€p - PJ?BI aJsc aul93 un Plsrxa a1€lrIBoJ uI
pc arrrnue ri 'rrurnl € aJels o plouap p)4DI alaulBa lnfunua; altleJelcap

rrirzodo"rd roun € (II) '(i aulpc lnuaurral Plouap olunue ac) IBnpI^rpuI
rfenl ruaur"ral Joun € (I) olicunJ o nBS a1€lar"rdo.rd o PleJaprsuoJ 'zeJ
gdnp'a1sa (ntinlouoc're ln.reluetualduroc nc guna.rdru3; erieloueq

rrarl€?ouap B orJolsr o nJ?uod '6

302 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

termenului unchi, care exprimi relalia ,,frate al tatdlui" (vezi, de
exemplu, Leech I974:238). In fine, in cadrul structuralist, denotalia,
daci ne raportim la deosebirea ficutd de Frege (1892), se apropie
mai mult de Slnn decAt de Bedeutung, e mai apropiatd de sens decAt
de referin!5, iar in termeni carnapieni ar avea mai mult de-a face cu

intensia decAt cu extensia.
insd termenul fregean Bedeutung este cel ambiguu Ei ar trebui de

fapt reformulat ca Bezeichruung (traductibil prin desemnare), din
moment ce in lexicul filosofic german Bedeutung in general inseamnd
,,semnificalie", pe c|.nd Bezeichnung inseamni referinla, desemnare

cEdi duennostaelmienininsseenosmenxdte,n-siobneadle.uHteutss-eurlnspsuenme,ndifeiceaxtemqipldue,sienmSneemaziodt'ih-
bezeichnet - un lucru. AEa se face cd, in cea mai recentb tradilie a

semanticii anglo-saxone inspiratd de Frege, Bedeutung este adesea
tradus prin reference sau prin denotation (vezi, de exemplu, Dummett

1973). Prin aceasta se va fi rdsturnat cu totul utilizarea datd de

structuralisti.

in tradilia frlosofiei analitice, intreaga incadrare suferise o schimbare
radicala, odatd cu ,,On denoting" al lui Russell (1905), unde denotalia

se diferenlia de semnificat, iar aceasti direclie fusese urmatd de
intreaga tradilie filosoficd anglo-saxond. A se vedea' de exemplu,

Ogden Ei Richards (1923) Ei Morris (1946), unde se spune c5, atunci
cand in experimentul lui Pavlov un caine reaclioneaz6 la un clopolel,

hrana este denotatum-ul clopolelului, pe cdnd condilia de a oferi

hran6 esLe significcttum-ul clopolelului'

in acest sens, o expresie denota atdt indivizii, c^tt Ei clasa de

indivizi al cdror nume este, in timp ce conoteazd proprietdlile pe baza
cdrora aceqti indivizi sunt recunosculi ca membri ai clasei in chestiune.

Dacd insi inlocuim (vezi Carnap 1955) perechea dertotalielconotalie
cu perechea extensielintensie, atunci denotalia devine o funclie a

conotatiei. dacd se stabilegte cd denotalia e luatd in sens de

insi, chiar (i) la o clas6 de indivizi, (ii) la un individ
desemndrii rigide a numelor proprii), (iii)
extensie, ea se poate referi
efectiv existent (ca in cazul
la fiecare membru al unei clase de indivizi, (iv) Ia valoarea de adev[r
conlinut intr-o propozi{ie asertivd (a$a incat in fiecare dintre aceste
cAmpuri d.enotatum-ul unei propozilii este lucrul despre car"e e vorba
sau faptul cd p se dd).
Pe bund dreptate Lyons Q97T propusese s5 se foloseascd in locul
d.enotaliei termenul desemnare qi sd se foloseasci denotalie in mod
neutru intre extensie qi intensie; in acest sens cdine ar denota clasa

cAinilor (sau poate cAliva membri sau cAteva exemplare tipice din aceastd

clas6), pe cAnd canin ar denota proprietatea pe care, recunoscand-o,
se dovedegte corect s6 se aplice expresia. Ins6 propunerea nu a avut

rolnB unar^ ulp cEs€d rn8uls Inun €ar€l'r(c86P8r'PZJd(Cal)€stnlliniPdrlrurlo?lnI€E orBcareo
ezeq ad

rEop nJcnl lsacB a8au Ps l€zlroln€ olsa Pc l6n1o1 lEJeplsuot B IIItr i Inuuoo
'r€rulrd potu uI Plouap l-or€c od Inlnltolqo Inlelaroc €l ('cla roilcnlprls'tDut
saJtJaJar nrluod ec (adeorde) gclp€
''lpelac?glruJwJa€surEnecI)Io^pIl€I€Iaurnuo€lluEraolJrIJnauJan"r n.rluad Alsnlcxo 'rcode alarrrlcadsa'r

ug '1rso1o3 at3 gs aTio|ouor lnuarural Bc Bal-IAX 1e rS ea1-ny 1e 'ea1-n1y 1e

alalocos urp pcr3o1 u1 rlsrlerceds lunq leru.rolac erutdo '.PI€lopul grFJ '.lsoJ V

:ariecr;ruuras ap Pleuorirpe guuo; ec tc 'atinyouap nf,

arirzodo u3 atio4ouoc InuauJo? nuzlllln nu $ ataT1adn tA atnc(tu?ts aJlul

nua8utlsrp ("al-AIX IB Inlocas u1 pugd urind 1ac; rIJrlsBIotS 'Ilcrlselocs
e gleuorirpe.rl eiuezn 'ace; gc eaurisns urnc B6€ 'ButJn nu o?BlrleaJ
uI IIIW 'erielouoc €oAIJd ac Boac u1 '9c urldap ad asasalaiuS acla6

'(0gg'8 dC) auntlsaqc u! Inlcalqo arlFc Inlnlard.ralur IIluItu IE rrElnco
rrqo18 1e1n.rq rnpuoc '.rolPlFJE la8ap un €c n€s alrleJlsuoruap elaurnuo.rd
16 ec 'pugc rcunl€ ollleclpur nEs alrlelouep 'errlleuwasap luns alouruas

:rczn'g
dO) F^tl€clpul n€s F^Ilelouap arfcun; op loJlse o ele aunri.rase acrro

| ftgf'Z dC) qclJlulras

1-e,rec ed Inralc€J€c epesod r€ orec nrcnl oclro Plouop leraua8 uatura? un
IGAZ'Z dC) ralc€r€c un

acrJluruos ps arnqoJl rS plenpr.trpul elelllua o,azolouap 9s alnqarl utuos un

ed sleer €rrru*c ep sleiuensul a crr'',au t;$:f f#'LlJlfi:iffi::l

:(699'I dC) ari€louop n€s n9s lnlcolqo €l Ioquts Inun € Plcarlp eorrroJar

: rrzBso olrJaJlp nc

'a16augap o aurnue runc €opal as 3 - Ieuorsualxa suos uI lndrutl 1o1

aliopuap '.pleropug p.tg;'esrsolo; PJ al€ol nc'alinlos Pls€ace nc aulpro uI
BJa nu eAaJ pc Btu€as 1ep e-r6 a.rec lnunrd lsoJ B ocJlod PO IIqBqoJd

'..ralaqIB

InlnqrJlu Fzealouoc tolarlselocs lnteqrurl uIsoIoJ gs ec 'nes pctldtut
rA ''c1e rugur erunds 'epedpz IJ Je runc 'aq1e ap"rn"rcnl a+Bol glouop

<qle> In?ugAng" : (g '7, 'I'8?8I) ct3o7 Jo ua7s'(,g uI IIIW lrenls ul{of

arlgc ap leuorsuelxa ycrldxa suas nc lTSoloJ 1so1 e atinqou ap Inualural

acrrcd DI II?w DI aQ 'I'6

'P?Ueunuop augrugJ erurasrlod

€aacu ap rS 'cryleue aurcq ln^r\xadsa; u3 urind 1ac 'soJcns 11nur eard

ISIJVJONSC V SIUOJSI O NUJNfid

304 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Peirce dezvoltd aceeaqi argumentare in CP 2.431 qi mai departe
observd ci in Evul Mediu opozilia cea mai obignuitd era cea dintre
significare Ei nominare. Apoi observd cd Mill foloseste in locul termenului

significa pe cel de connota, folosind deci denotareo pentru a desemna.
a numi sau a face referire. Pe lAngd aceasta, aminteEte pasajul din

John of Salisbury (Metalogicus II, 20), potrivit cdruia rlominatur

singularia sed uniuersalia significantur,incheind cd, din pd.cate, semnifi-

catia precisd a cuvAntului significare pe timpul lui John of Salisburl'
nu a fost niciodatd cu adeverat respectati, nici inainte, nici dupi el.
ci, din contre, a alunecat treptat cdtre cea aluidenotare (CP 2.434i.

insd, deqi Peirce inlelege limpede cd la un moment d.at a semnifica
migreazb. parlial de la o paradigmd intensionald la una extensionaid.
el nu este totu;i in mdsurd se recunoasci faptul cd in secolele urmdtoare
termenul pistreazd cel mai adesea un sens intensional. Astfel, acceptd

cd denotalia este o categorie extensionald (gi discut5. opera lui Mill
numai referitor la chestiunea conotafiei), in timp ce tocmai a denota
este cel care, utilizat inilial intre extensie si intensie, pAnd la urma
(iar terminus ad quem este Mill) pitrunde ca o categorie extensionald,
Peirce nu indici momentul cdnd se intAmpld aceasta pentru prima oarA.
Ei nu o face pentru ci era vorba de o chestiune cu o solulie deloc simpld

9.2. De la Aristotel la Euul Mediu

Platon insuEi lS,murise faptul c6. pronunldnd un termen anume (fie
acesta cdine) putem, desigur, semnifica o anumitd idee, dar numal
enunlAnd o propozilie (cum ar fi cd,inele acela latrd,) se poate spune
c6. este uorba despre ceua Ei astfel se poate spune adeudrul sau falsul.

PASIUNI ALE SUFLETULUI
(coNcEPTE-SPECil)

simboluri asemlnlri
(9i simptome)

CUVINTE LUCRURI

Figura 1

ln ce-l priveste pe Aristotel, in celebrul fragment 16a (Ei urm.) din
De Interpretatione, traseazd un triunghi semiotic in care cuvintele

sunt pe de o parte legate de concepte (sau de pasiuni ale sufletului),

'tuPlncsrp arec ardsap raualqord
ErnlEu equrqcs re-s nu Pc parc {qrnlcal FlsBacB pugldocce Jeli{c '.IsnloJ
'G'z'v (+era€red) rnlaurgt Inl€rlFI ordsop Inlpnls uJ (runlo^ Inluazard ul)
oredrd orl rnl al€ rrirzod rolsoc€ Earenlar IS izo1 'eiualsrxe rzarlsuoiuop
o1 gs lrqrsodrur also erorgc tep 'elstxa ealnd ,re arec a1de3 n€s qroc
alelptunl rS def elelpurnl e,rnlee.rc IJ rB Iunc asleJ nes aluoqsrxaur unrcnl
rpugF 1od as pc eunds lalo?slrv nps rnln-srdo e1e rf.rpd oll€ uI oc op
a8eleiuS ealnd ,ru-s nu lJalurrulle 'e1a1de3 'o.rauoB u1 'tctu 'a1ea.r al.rn.rcn1
'(olrncnq riurs e nes gtr4 g
rcru r; 1od nu oyoru?ntd'lal BT 'rt,rrpug8 ole l] € ap lJnpou Irci-e(Jo'rlprrungr8cnel
rJ rB runc) aru1ru8oc riplrieporu

ale ole?uoru rur8erut IJ JE nu Inlnlagns alrunrfce3e al€ol Brargc 1ur;1od

'rn1n1uaur8e4 e gllraJlp a.re1e.rd.ra1ur o sndo.rd € (t002) o.redr4 orl '.luacag 'Z

'ptc4staSuzToJlxa unJJnI ap aJDF

- 1puolilzodotd Tnutiuoc - uniunua erielaroc 13 aTnnptatpu'I unrcn'l
- aldacuoc - auutas BIiBIaJoc aJlulp eiuaragrp U JE aJBc (IIr) : laJcuoc
p$lpul un BI arrJaJal aJ€J B rs rzr^rpur ap 9sBI3 o 3l arrraJal ac€J B
oJlurp BaJrqosoap u JB aJBc (rr) : ollJnJcnl aza?ouop Ps nss azauluosap
ps 'ac5ruuas gs BAIunc lod Fcsp nes (rJnJcnI eI aJrJaJaJ aaEJ lod
rolaldacuoc Bararpau uud relrnu 161 alaldeauoJ Pcllluruas pugr purud u3
alauluas PcBp (I) :nrpetr\I,rg rnlnFa"rluI Insrncap uI alnlPqzap 3;e1 ad g
ro^ runrlsaqc rarl nr ruPlun4uoc au nc 9lBpo
arBr IaJlsB 'lgalonlJscunvl lrurnuB rnun

(utaqtndn olsa InqJa^) aurir"da y nJcnl llrunue un go luta8ay alsa
InqJa^) unds gt gqe"r8ep IBur Ic 's1e; nes lEJF^ap€ a ac Baac pcuruluas
aprieur.rge pr aunds nu lalolslrv 'psleJ nBS g?Brg^ape lrnrcnl ap arels o
prurgu larirzodo"rd o nes Arleru.lr;e iunua un) t.rniunua ap aUBdE drl
un JBp 'a"rrpug8 o a1a rA qurqcs uI pclJruruas axaldruoc alrrsa"rdxe nes
eluniunug 'e"npug8 o palJluruos Ic (BqJoA also arunue ac ardsep clluru
gurJUB nu rielozr rruaurJal IalolsIJV n"rluod 'uo1e14 nrluad rS e3
'11 ern8r; rzal) aldacuoc rA a1ur,,lnc aJlurp eriela"r €3IpuI € nJluod qJaA

lsoce e16oso1o3 r"rg.rnlardurl a1lu allntu uyrc'1nc{tuutas p uud snpe;1 g
ealnd Je p3 odBoJdu arucl unulout?s Inlug^nc a16aso1o; nu IatolsIJY
palsdeaa.cr€eoElgczIpuunIdssanJJolouaadlra'apprJlPsecorpueB(arrluuoltutt u! csauJgls
'gcrloqurrs ariela.r a1-npug8al

al olrJnrcnl aJ€r
-aiug alrrn.rcnl rurtunN 'IJnJcnl 16 r"rnloqurs aJluJ plceJrp ounlxauot
uud
o alsrxa ps pJgJ 'rnlnlagns "rolunrsed InlpauJalur Jsounc as
acrla?olsrJB rarJoa? Ie oJapol ap lnlaund urp Psul 'JolrJnJtnl
alrJnJrnl
al? ruocr nEs rJPuPlIIass ql[tqcs uJ luns Inlnlauns alrunrsEd 'alull'u
uI BAac aJB Inlualrua PJ tn1n1de3 1e uroldurts oIJ Ps a?Eol ap I91u!
eleod gleq.ra^ arsrruo ar€carl Rc Insuas u3 aunds o rep '.rolrunrsed a1e
(D'raruas) auroldurrs Bc al€Japrsuoc r; 1od olalur,{no
gc uaapl ri aurisns
Ia pc psul ?€JgAapB a 'otenurluoc uI Bapal urol tunC 'JBJlIq"re rS
leuoriua.a.uoc luarpadxa un aFalaiul loqurrs ur.rd apun '.rolrunrsed a1e
,,rJnloqrurs'( luns alalur^na Pc aunds la?olsrJv 'IJnJcnI ap - BlI€ ap ad .rer

ISIJVJ,ONSO V SIUO,ISI O NUJNSd

306 DE LA ARBORE SPRE LABIR]NT

Nu inseamnd cd gAnditorii aveau chiar de la inceput foarte clare

aceste diferite problematici; cel mult se poate spune cd chestiunea (i)

a fost dezbdtutd foarte de timpuriu (cei pulin din timpurile lui Anselm

din Canterbury) sub forma opoziliei dintre a semnfica si a numi sau
a chema; chestiunea (ii) a fost pusd probabil pentru prima oard de

Petrus Hispanus cu ajutorul distincliei dintre suppositio naturalis si

suppositio acciderfialis ; chestiunea (iii) a fost abordatd in diferite
moduri incepdnd de la Boethius incolo, insd, pe cAnd intre comen-
tatorii lui Aristotel dezbaterea asupra relaliei de semnificare pornea

independent de aceea despre asertiunile adevdrate sau false, pentru
mulli gramaticieni si pentru teoreticienii lui supposllio cele doud

teme interferau amplu, pAn[ in momentul in care, odatd cu Bacon qi

Ockham, au devenit total interqanjabile.

Destinul unor termeni ca denotatio qi designatio este strAns legat

de istoria opoziliei significatio I nominatio. Se pare cd mult timp (cel
pufin pAni in secolul al XIV-lea) aceqti termeni au fost intrebuinlali

uneori in sens intensional, alteori in sens extensional. Era vorba

despre termeni deja prezenli in lexicul latin care insemnau, printre

multe accepfii, ,,a fi semn a ceva" - fdrd sd fie relevant dacd acel ceva
era un concept sau un lucru. in cazul lui designatlo etimologia se aratd

de la sine, in schimb in cazul lui denotqtlo trebuie tinut cont cd
termenul nota indica un semn, tn tohen, un simbol, ceva care trimitea

la altceva (vezi Ei Lyons 1968, 9). Dupi Maiern (1972: 394) termenul
symbolon al lui Aristotel era in general tradus pfin nota: ,,nota vero

est quae rem quamquam designat. Quo fit ut omne nomen nota sit"
(Boethius, In Top. Clc. 1111b).

Prin urmare, este important (i) si precizdm ce anume s-a petrecut
cu termenul significatio, (il) cAnd anume denotatio (impreund cu

designatio) apare in legiturd cu significallo gi cAnd apare, dimpotrivd,
in opozilie cu acesta.

In ceea ce priveEte denotatio, intereseazd s5-i inregistrdm ocurenta
in una dintre urmdtoarele trei accep{iuni: (i)
(denotafia este in relalie cu semnificatul); (ii) sens intensional /orfe
sens extensional /orfe
(denotalia este in relalie cu lucrurile sau cu starea de lucruri); (iii)
sens slob (denotalia rS.mdne suspendatd intre intensie si extensie, cu

destule motive sd incline cdtre intensie).

Vom vedea cum, cel pulin pAnd in secolul al XIV-lea, sensul slab

este cel care va predomina.

9.3. Boethius

incepAnd cu Augustin Ei pAnd in secolul al XIII-lea, posibilitatea de
a face referire la lucruri este intotdeauna mijlocitd de semnificat.

pJ rS ..luBOrJIuFrs onbeurruou BqJoA a€Jol?II" Pc aurlsns 'sat'sn1ca77a7ut '1ec
'saaoa 'aota11t7 ardsap purqJol '16 ,,1ucr;ru8rs anbsnlJallalur rrulu€
sauorldacuoc oral xo,r" aundg 'atnu?tsap ersardxe gzeazrlrln snrqlaog apr
rJnzBc alaqurB n"rluad ,r.rn.rcn1 BI nBs aldacuoc BI lcaJrp gJaJaJ as ala?ul^nc
qEI
gcep puglneslp 'II 'srttauatutag uad r.tJeluaruoc nqs lnunrd u1
nc'
g otn8tg
(lTI r
lueunuou'luulouep'lueuBtsoP alJO
aua
saJo ,
eiu;
luelouap
iueuBtsop 'p^T
luecr;ruErs
nJl
e310u
lnJ
'(I8I-08I : Lg6I-Zg6I >lilU aC 'Jc 'ungtsoddns n nltsoddns ruotyactJ
-1u31s1 ,,1dacuoc pr.rdord ap salaiuSqns" alsa pc aunds aluod as ?Inru Iac "o}JJaS-
lBuruesap InJcnl ardsaq 'aDut11t0 sauorcspd o'anlcatqns sa'l PzBouluasap Inua
nu alalurlnC'g'1uI aQ ug sDqualuas nes psaas 'a1unpu93 alncsounc ocBJ EAJI
B El CSAAJAS arec apuoriua^uoc aluarunJlsur luns alalur^nc 'IBuorsualur
suos uI - atnu7tsap ad rA'.rar IBur PcBp "rerqc'1a;11e ap'ec - atnclru?ts Pcl
reiedlopz.rraprrrusauroucJa1-lrApclnplrerrsJ.lrlaulrsunnrqnlaBoSgJo'rilFelzouznrdlsuea.uro.crallneldpancuuo1a6 Pcgluruos
'rrirzodord 91EJ

ap a1e8a1 nBJo Bal€11s1e; 1€r InJg^apE 9J JBIo o rep '.rolgzundsaroc BA
lnlnurfuoc nBs ErsoJdxa ea8alaiug erirzodo.rd ur.rd gcep llllqels ap nar8
alsg 'BAaJ B Ba+BlrslBJ nes InJPAapB PIuTUE a.rec axalduoc ayrse"rdxa oJlU
€Jrpur e nrlued otltsodotd InualuJol efep osasnpoJlur snrq]aog BqJ0

6 otn?tg rfei

luecgtuEts IaJ i
leFa
SNIJA''IlAINI
IS U
'(7 e"rnFr.l IzaA) unJcnl €I IJaJaJ rode ualnd
au aJarpau pJSBoca uud rerun51 'lliulur e.rdnse uuras un a16a6"r9.nqs pn0
nJlu
o arec ad eounrice elsa eriecr;ruuras 16 (I 'I '11 nun4sttUC Du'LJlcoQ
aC') (.orrual ruauotlelrSot ur suaIcBJ as xa prnbrle pnrle 'snqrsuas EAUJ

lr.ra8ur urenb 'utatcads ralae'rd soJ urlua 1sa urnu8rs" 'urlsn8ny nJ?uod -uau

ISIJVJONSC Y SIUOJSI O NUJNgd al.rJ

TS sl,

apE

NES

uIl0s
(I)€.
aJ€iJ

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

,,haec vero (nomina) principaliter quidem intellectus secundo vero
loco res quoque designant. Intellectus vero ipsi nihil aliud nisi rerum

significativi sunt". in Arist. Categ. (col. 159 B4-CB) spune cd ,,prima
igitur illa fuit nominum positio per quam vel intellectui subiecta vel
sensibus designaret". Mi se pare cd a desemna Ei a semnifica sunt

aici considerate oarecum echivalente.
Astfel, si pentru Boethius cuvintele semnificd conceptele qi doar

ca urmare pot face referire la lucruri (vezi figura 3).

9.4. Appelatio lui Anselm

Prin teoria lui appellatlo se face o distinclie mai netd intre semnificat
gi referinld de cdtre Anselm din Canterburry in De Grantmqtico.

ElaborAnd teoria aristotelici a paronimelor, Anselm spune c6,
atunci cAnd numim o anumiti persoand gramatician, folosim aQest
cuvAnt in chip paronimic. CuvAntul semnificd intotdeauna calitatea
de a fi un gramatician, dar este folosit pentru a ne referi la un om

anume. Pentru a indica referirea, Anselm foloseste termenul appellatio,

iar pentru a indica semnificatia foloseste significatio3.
O distinclie de acest tip intre a semnifica gi a numi este adoptatd

Ei de Ab6lard.

9.5. Abdlard

La Ab6lard nu e posibil sd intAlnim o terminologie logicd fixatd o dati

pentru totdeauna, din moment cel adesea utllizeazd aceiaEi termeni
in sens ambiguu. Totuqi, el este primul autor la care deosebirea dintre
aspectele intensionale Ei cele extensionale se face in mod clar (chiar
dacd nu intotdeauna precis din punct de vedere terminologic). El
vorbeqte despre signiftcatio de rebus qi despre significatio de intellectibus

f[rb sd facd vreo deosebire intre ele, dar considerd cd sensul principal
al lui slgzlficatio este (am spune noi) intensional, urmAnd tradilia
antiaristotelic6, pentru care significare vrea sI spund constituere sau
,,a genera" un concept mental.

3. ,,Satis mihi probasti grammaticum non significare hominem... Ante dicebas

grammaticum significare hominem scientem grammaticam... (sed)... suffi-
cienter prabatum est grammaticum non esse appellativum grammaticae
sed hominis, nec esse significativum hominis sed grammaticae" (De
Grammatico 4.30 qi urm.).

',,unpuonlllsuoc pB lunlcwns uou
oenb ulnpualuUop pB enb€1I lunlcIJJnS 'IrlulJop snIsdI oBns sIuollnlllsuoc
rualrEd ruBpurBnb lunpuncas pos lpn€lc uou ul€lol snlsdr luouolllugap
rsuaeuruluroaluaa€snbs(rouelurlouqaJaloJJJ€lpddlu€ls"'JsnluluruEtoclqp
ur rJ€uIIuJAlAp s'.tu'tuto'tl oultuou
ur aerle ass€uoJ a€IuroJ anbonb

a€llnr,r.r ie aDu't\dlcs\p sryqlldnrad 1,a sl\qlssarS \a sadlq la luolnB Iunc
"'sruorlncol a€nuJadns tunrll^ JAldOrd lluAAUOO IuOd snlsdr auolllugap

ur sauluo ualu€l uou :r8rllalur lolJodo OSdr ur sautuo '1rs urnrrrleurlllJolop
urnJens unJBI?uaJaJJrp runluuo uoruou slulutoq tulua lncrs 'sadtq apqtssat?
lDutlua Ia^ alpuout ?a alDuo?Lor lDuluo ollluUop slultuoq cou tulua lncrs
'1eua1 orlrur3;ap co€q ruellualuos sr,rod.roa ru€lol uou '.rnluecrp t8r11a1ut
sttodtoc aulruou ur souruo aenb ee.lrlnlllsuoc oErlua.raJ;rp snrsdr luIs a€rl€

se.rnld uttua crg" :eyipyn8rqure aleol pugullurlo 'rrfrzodold raun InJp€c uJ
randunauInndsuao1so€tyuyllur1rJtaoplappu€gceal dcs'aailuJaas"rao;rreptoalslaacl €adalP€colpl eIa'aI1nerpaerclurupI
aurnu
oleun
apurrdnc nqualuas i a1eo1 ed (ara?qlary\ uraSolaiui al Fs orels u! uraluns
ournu un as-npugiunuord putzne t€rucol rS 'e.tec e aiue.ra;rp alepqtsod
(769 'd 'gge f
a1eo1 nrluad utnn1lnullurapp alsa llaluou un Pc luopl^a olso DclpaIDlCI uI 'V
'unr.rop u€A : uassY ')t[U aO 'pa
'snqtuotTluila1 aO 'II h)

ros un €t) JoIrJnJcnI alunu un aundlul E Op ItB lnrUr.rd Bclpur € nJluad
arvu?Bap ad ozazrlln I-Ps aJ€d rB JolunJcnl B oJeuluosap Plrqrsod o
aJdsap rcap a16aq,ro^ prBIgqV lesed lsace vI'appalqns sal alaun reop
grlpui rc 'aldecuoc ef o.ra1Seu nep nu IJIlB"uraJoBal€Jurs lluatuJal 9c

urisns ac rat nc glncsrp prBIgqV apun '(6II 'd 'I 'Z'III 'I) DnlcaID'tO
nlduraxa ap 'apog Ieuolsualxa suas un nc atnu?tsap e16au191ug as
aruc uI alesed p]slxg 'llulJap urind eard piuu"rn8rs nc ]nla]s un BIat€

Inluatrrorrr u1 gugd nea.^€ alnpuap rA atou?tsap pc rB rep 'ar"rolcrperluoa
BasapB alsa prelgqy rn1 erSolourlural gc lnlduJ Btop 1€rullqns B-S

'u(a.re1e €c rnlnuau"ral eriecr;ruuras azazln8rqurezap PS PJnsPur uI

gler.reuoricrp aricalas o glurzo.rda"r arirugap InJPc B 'rn1nuaur"re1 IE .(crpad
-olcrcuo" runu urB-I rou aJEJ ad plecgruuas puru n1lualuas) nllualuas

n€s rnl erfrur;ap 16 lug.tnc un aJlulp erfelar Bcrpur e n.rluad aroPuap

16 atnu?tsap - IIqBlIqnpuI poru uI rup 'oc4cayotq urp rur8ed alaun u!
urfnd 1ae - rS gleriua"ra;a.r ericun; qulqcs uI BJrpuI e n"rluad alDullaou

'rn1n.ro1g11ncse Balurlu u3 le.raua8 srycanalul IacB BI rJaJoJ es € nJ?uod

aWtonLcSrJtpul7utasqgczepaz''ttllt.lunnpltrenl?q'oYlogucaapuroisn'ascutrltaulnudta'1sppp1'aDclttni)caIsnaupn rie.reduroc

o uncatd

ruaurol aJ€3 uI olxaluoc aIalIJaJIp aJBJapISuoc uI urPnl PcBp JBo
'(18 : 696I tlle8uurng IJoII{ccoJg-oruoag) (.InlnsJncsIp
ezrlevv uI aJapal uI PqIB o-s alnqaJl uBItI?JolBIp un oJBc ad €clun
'aurnu rnun € purrlr8al Pcllueruas ericun; BJnFurs a rep 'p1er8e1u,r"rd
o4nc(tu?ts o alsa ununpafpyut oqocltu?ys 9c r€runu n11" 'aldacuoc

1-l6qurrnr€.rapnrFl JaJpluurIrrpJJeBSparBcoIguqBVaJ'(o1l0p8ou'dal's"raadrnelpn?'pcaqlaslunrqr1ynuuea1tpdap8curligullrn8

ISIJVJONS( V SIUOJSI O NUJNSd

310 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

de botez in care existd o legbtur[ rigidd de desemnare intre cel ce
numegte qi lucrul numit). A se vedea, de exemplu, Dialectico (I, IIL
1, 3, p. 114) : ,,ad res designandas imposite".

Dar e adevS.rat Ei ci in anumite pasaje (de exemplu, I, III, B, 1, p. 128
designare si denotare nu par si aibd aceeagi semnificatie, pe cAnd in
altele (ca in I, II, 3, 9, p. 97 Ei I, III, 3, 1, p. 121) designare sugereaze
o interpretare intensionald.

Mai existd apoi doui contexte (in I, III, 1, 1, pp. 112-118) unde

desemnarea este relalia dintre un nume Ei definilia corespunzdtoare
Ei unde denotalia este legatd explicit de sensul (sau sentenlja) unei
expresii,

OpunAndu-se celor care sustineau ci lucrurile cdrora le-a fost

impusd uox au fost direct semnificate de citre vocea insdgi, Ab6lard

subliniazd aici faptul c[ numele inseamnd ,,ea sola quae in voce

denotantur atque in sententia ipsius tenentur" gi adaugd cd cuvintele
nu inseamnd toate lucrurile pe care sunt in stare sd. le numeascd, ci

ceea ce desemneazd prin intermediul unei definilii, aga cum animal
inseamnd o substanld animald sensibild, iar aceasta este exact ceea
ce este denotat de citre (sau in) cuvAnt (vezi figura 4)5.

TNTELLECTUS DEFINITIO
SENTENTIA

designat
denotat

appellat. nominar

Figura 4

Prin urmare, este evident ci atdt desemnarea, cAt gi denotarea isi
pdstreazi cu siguranli un
relalia dintre o expresie gi sens intensional forte Ei sunt conduse la
conlinutul ei definitoriu corespunzitor.

Semnificalia nu are nimic de-a face cu a da un nume lucrurilor,
intrucAt prima continud sd existe nominatis rebus destructis, in aqa
fel incAt si facd posibild inlelegerea semnificatului lui nulle rosa est

(Ingredientibus, ed. Geyer, p. 309).

5. ,,Manifestum est eos (=Garmundus) velle vocabula non omnia illa significare
quae nominant, sed ea tantum quae definite designant, st animal

substantiam animatam sensibilem a:ut ut alburn albedinem, quae semper
in ipsis denotantur".

rousedJr nxlaEu?no(uslooJqsvBosrdilrooulerropqatuulruur oluol€crrr.JIrruuS8rrss :1ar€ddB rpu€curu8rs opour 'g
ponb esse
lsolod urua uoN(

'spl.Jnlngu8 BI pJaJaJ as snq\uDlpau src reop
rS a1e;eua8 alaldacuoc rc 'alasug alrJnJcnl lerpatur guru€asuJ nu ela
: oleruru€ ap aseocs alolauns 16 ropur"rr;ur Inlarel luns runr '1e.rn1eu

drqc u1 gegrutuas arBr rco^ alacB nJluad 16 .rerqc 16 (7I 'll '.I) aqra^ rS

alrluBlsqns n.rluad atnc9ftu?ts'oJ?uun ur.rd 'a16oso1og 1a 'suas lsare uI

JnlUnlUaAUl

utns1nt la utn"taa onb ut rrirzodo.rd alole aleol gcrpe'ot1.nto nr Arsnlcxo
plecrJrluapr also aJBc 'rrrg1a.rd"ra1ur o1e ,,rrdrcur.rd".reop luns a1aq"ra.t rS
ala^r?uB?sqns Fc Borrrnrupl pp eaacu pdnp lBrpalur reCI'(Z unluaord)
,,exaldurocur aa.rs exaldruoo alrs 'lecgru8rs pnrle as ;ad aenb e,rrleegru.Srs
xol" Bc o4aqatd"taqur alSaugep '(oaqn?au 7a oa4nutttllD auollnnunua

ap ?nlf)s) Bnop e-ap Bac ap (otsuaqatddn xalduts nes aridac"rad;

rnln?cala?ur u arierado eur"rd surlsrp e ac pdnp 'auotyn4atdtalul ae v.l

Inrreluouoc ug '1a1o1suv Inl "rolrrirzod IaJUe ap lapg 'ournbv,p eruoJ

oulnbv.p pLltoJ'g'6

'sa"t 7a77addn pa ?pulluou t
(lll) IS uauoqyurJap pn umlualuas XDtouap 1an Tnu?tsap (!)'snpa1pyut
7nc(ru?ts G) xon o BrnJpc lrrrulod 1e;1gd ap ros un rc 'crlonuas rq8unul
un eJo nu BzrloJoal pJBIgqV oc €aao gc aunds aleod as .repu6y

'arjrugap o nc n€s D1ualuas o nc 'snds 1e;11u
'lecgruuras un nc arielouap nesTr6 aJauruasap ur"rd 1e1a.roc alsa ?uglnc
r6elace pugc ed 'alurur nrluad €AaD l€znec drqc u3 gnc(tu?ts luglne
un :pr€lgqv nc p?Bpo rerunu arrJrJBIc as ps ared aricurlsrp B?sBecB JBp
'(ariear;ruruas ap Blezner-uou aunriou o ap glerdorde reur ored arecy
ulalJads atoc(tu?ts ersa"rdxa 16 tgc 'snpanalul alanT4suoc ap Insuas
u1 a"tnctJtuSts lgle IulgluJ 1od as pl€^arpour erfrpe"rl u1 pc ldorp g

'ot7tu(ap op n€s
Dllualuas ap n'o4nctJzuFzs lnuauJal ap leluaza;dar roap alsa nu 'pcr1a1o1

-sue atirpeel e8ea"r1u1 u3 rS ec 'nlpal I In^g uJ '(pp.rn11nc nes pl€apr

'pcrleuraou olelrlua ap FurJoJ glle acrJo nes orsua?ur o 'Drlueulas lnuriuoc
un '1u1uaru lelaroc un Ia ag) In?BrrJruuas 'EIBzn€J eriela"l ep IaJ un
a 'lucgruruas op eJrqasoap a.rds 'uriecgruures IoJ ?saJB u3 rS iurlsn8ny

ep salaiul Insuas 'p1eropu3 p.rg; 'a1sa B?sac€ J€r) alurru uI Blrnc

EurA r-RS pc€J ps a16a6na.r ac Boac purueasu! uar[Ja] un : In?BJgruues
alsa nu otyoctJtu?ts rcrlsuloos n;1uad gc 1n1de; leriuapr.La € (Zg6I)
apedg 'rfpgxald"rad tollnur a.ra16eu nep rzpls€ 16 gugd alec ntjnctJ
-Iu1aas a1e asrca"rd rridacce Bnop arlul aFurlsrp 'laJll€ op 'pJ€IgqV

III ISIJVJONSC v [IuoISI o nuJNsd

312 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

in continuare afirmd. cd numele inseamnd definifia (I, ii, 20). E
adevdrat totugi cd, atunci cand vorbegte despre compunere gi despre
(rpdienirvrimuiczmaiaurens,,elesim,pigaabnrdaaifijcitucidolantsde.e.em.srce"pofre(enIri,duainfiliiacr,mtic2oea6nvl)eai,emicn'ag,s,ri6eidaseeersstpdcedreeeasvnadieudegen-anarf,tied.cu,o6uTdsaeoime,i,nafseigcastncpiveiuf)sinctceaectea.c,azd.
ce este semnificat e o operafiune a intelectului. Numai intelectul, ale
cdrui operaliuni sunt semnificate, este cel care poate fi definit ca
adevdrat sau fals in raport cu starea de lucruri
dicitur verum conformatur rei" efectivd: ,,intellectus
secundum quod
(I, iii, 2g). O expresie
nu poate fi nici adevdratd, nici fals6, este doar semnul care sigiificat
o operaliune adeviratd sau falsd a intelectului?.

verbul denotare, in diferitele sale forme, intervine in lexicul tomist
de 105 ori (la care se adaugi in doud
cd roma nu caztri Ei d,enotatio), dar se pare
l-a folosit niciodatd in sens extensional forte, ceea ce
inseamnS. cd nu l-a utilizat niciodatd pentru a spune cd o anumitd
propozilie denot[ o stare de lucruri sau c6 un termen denotd un
lucrus.

uneori este intrebuinlat in sensul de ,,inseamnd metaforic sau
simbolic c6...". A se vedea, de exemplu, comentari:urln Job 10, unde se
afirmd ci leul inseamnd Iov (,,in denotatione Job rugitus leonis"). un
pasaj ambiguu este cel din III Sent. 2.8.2,
unde se spune: ,,similiter
est falsa: "Filius Dei est praedestinatus), cum non ponatur aliquid
respectu cujus possit antecessio denotari". Dar se poate susline ci
ceea ce discuti roma in acest caz este operaliunea mentald care duce
la inlelegerea unei secvenle temporale.

humanam in abstractione a singolaribus. Unde non potest esse quod

significet immediate hominem singularem... Ideo necesse fuit Aristoteli
dicere quod voces significant intellectus conceptiones immediate et eis

mediantibus tes" (De Int. I, ii, tb).

7. ,,IJnde haec vox, horno est asinus, est vere vox et vere signum;sed quia
est signum falsi, ideo dicitur falsa" (I, iii, g1). ,,Nomina significant aliquid,
scilicet quosdam conceptus simplices, licet rerum
compositaru-...1, {I,
iii, 34).

Prepozilia per ,,denotd cauza instrumentald" (IV sent. 1.1.4). in altd parte
el afirmd cd ,,praedicatio per causam potest... exponi per propositionem
denotantem habitudinem causae" (r sent. 80.1.1). sau-,,oicitur christus
sine additione, ad^denotandum quod oleo invisibili unctus est..." (Szper
Eu. Matthaei 1.4). in toate aceste cazuri gi in cele asemdndtoare termenul
denotatio este intotdeauna folosit in sensul cel mai slab.

u! 1rpu93 g Ps rolrlB^orp'oPtuuraorpoocuelEBlo€duoolsicruInnJuuar^BoPc'(rl8uBlItu:oZs86aTp luoluJal

{ftU oO)
g r€ gcgp aunq IB111 algllnzar
n,,a1r'al€,crogflnuuglosJeo"p I€IEoAuanrlpioouIuInlrloulornccl8l€oul o!€pauogcq€g
oO '.(IIcrSol ullJ€d€ nu oJEJ

eirtceds.reO roun €or'urruopard ap pleiuan'ur op luarlxa or€d rollgcrpard
€rroal rs'el€lllBar EI araJar os Fs lncPJ olsa 'nFs Inpugr el'snpplalulac
'I;r8ololuo I€ loc uI Ez€auolu€c I! nEs lrsoarlSaoploqorlBsdJBIndlousaluuonps
luouour ulp gl.reod [I InltAlalur nc JoI sounlxauoc
ul roln€ olllzodo.rd e.relnc nes
ed
ap Insuas nc ululglu!
sacoa 16 pugd pug3 ^rlcaJo rolrqro^ unar^ ap Fsrlua
€louop €
aJ€lnc uI oJBCaJ€O 9AIICOJa OJaundtul ooJA

11 .re.r" t* pg,,rcoE4rISu?a"qpnVcuf\€ool1uPatctd't'dgnuldErufut.rlruadBxsaaassau!pnuJ'aooulIJrr€nfscznEosDJa(ep9aa0ll2eolt:p"rLloc1fuu6nrI-ud69uu67nT" e)ozt{elt[lseUorrd'eta'utdOt '6
io,rn*r.1

ps a.red"

eiualsrxa rcru 'Eolulrlec rS Biuu+sqns rcru Ptgruruas nu alarunu Pc Plsrsur
saqruoc ap alunBllrnc uncard rrolnB Pc InldBJ 16 gsug lBr9^apB olsg
'lenpr^rpur InJcnI Btgruluas B ?clpe 'run4un7sqns atoc(tu?ts mI 1e
luole^rqoa Bc lrlotos eta anuoddns'ua1-11a I€ Inlocas ury PtuI '1e31se rS
'pnpr,rrput InJcnl 'qunqcs ug 'eupd J€r 'rnlnJonl B glesJalrun EJnl€u
gleropul gJpJ eluoza.rda.r enop B-op EaJ epun 'a1e1rl€c o nc gunaldurg

gi,rn1.qtr. o pugcgruuras BJ arunu aJdsap neaqJo^ snuBrtslJd rn1 llsetu"rn
runc InIaJ
'('uun 16 tgf :286I {[U a61) nldurexe ep 'eape,r as y

'pluegodrur urind rcru lol aur,rop (llilu$ep nes 'ules"rallun nes
,rrceds nes ,aldacuoe rB alurrtnc aJlurp erfela.r rB uc; eriec$Iutuas ap

e'aa.ruencriuouud'grasg.ren.raares dor1enc8euInI1nJac8nul rrSlsurpeuausal9uInEo?JoluuTp:2u8rf6elIa"Lr tp[UuglanOcsruyI

rB urnca.rd 'LgGl-Zg1T {fTU aO uI rer'sonuts ri 3un1a1sa'ureq4oo InI
E Eac g J€ lunc 'a1e.roqe1a rEIu aIIrJoa? ep un\tsoddns ep r8e'r runtiou
alaur.rd p.redas et InsJncred 9su1 'crlsrlEurleJpa Inlxa?uoc EI aJaJoJ
as ps lgtul IaJlsB glgdec 11 'arir'zodo.rd o-.r1u1 snlcur F?Epo 'uouual
un aJBc ad 1n1o.r alsa elilzodns 'grn1utu ruur ro BoJBInIUJoJ uI

' uotllsod dns relrrunu-e6e
€rJoal erlpc ap lIIIqBls luorede lsoJ € lunt e6e 'aleuorsualxo IIrEpJoq€
eelelrrnd gzaalal1e erec 'ppotuocur a1reoJ pulelqo-rd o reriecgruures u

ounrlsaqc e3eet1u3 alaprsuoc gs,aleuorirpuocrJaA auJapotu rcrluslrras I

raun eIB alelalparu rJFJoqBIo .rolaurud ee-rrradocsapal ap riesaralut
'rue.rodrualuoc IJo?PlacJoD rlun ec g1durg1u3 as 'rin1o;, 'rnlntequrtl aie
(an11tu?oc aunds IIIE IzP?sE) acr8oloqrsd elelcadsu ep riesa"ralur giuelsur

gtur.rd uI n€Ja 'reriuurruou B Bac ap lgcap reriecgruuras euralqo.rd
ap llntu reur rie8el 'ournby,p BIUoJ n€s prBIgqV'snlq1aog 3t rrolnv

olllsoddns 'f'6

8r8 ISIIVTONAO Y SIUOJSI O NU.I,NSd

3r4 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

enienxfuceemdcmtimirvpedleu,(n,dclAiiendrnusootaMtiarderneilisaddttuiuennrcalauli)auc. rnduivirnietrrinesadsli[ve,imdEuni iacf6ilceainrceoton(dtcerseectceoon-lcuelupatel."X'gvIieI-sdlpeeeacaie,i)sdtEeei

Este oricum evident ci treptat, in domeniul logicii si al gramaticii,
abordarea cognitivd este depdqitd de cea extensionalh, iar,,in etape
psiasmouelcapmuctoennersiutffaiiivicneadtteepsril-nmiacdeaeppntcurdicsmEtoiinrunedolcelcitrcu"eainn(nrDetedraeufeulRprniirninejtkt{aeearrIaemgEbs8eius2dnlt:ueraein1sc6got7teteia)n.dloeiaebraisaelecusmteudmnleicfnvioceifnainccliiatreet.mut lculeaeletfecamcatrcaievei
ajuTtoortuuql iu, naocreatestrdmneonui dprpeecursmpedcetnivoi tnatuioe, sctaerefreccovnetinntueaxspariminadtidcecuo
predominare de sens mai degrabI nedeterminati'. petrus Hispanus
uttrizeaz1, de exemplu , denotari cel pulin intr-un fragment (Tfactatus
cd in expresia sed,entem possibile est ambulare
vII, 68), unde afirmd

ceea ce este denotat nu este concomitenla dintre a gedea qi a merge,
ci aceea dintre a sta jos qi a avea
posibilitate a (potentia) d" u -urg".
incd o dati este greu de stabilit dacd deruotori ur" o funclie inten-

sionald sau extensionald. intre altele, petrus consid.erd significare
intr-un sens mult mai larg, din moment ce
(Tfactatu.s VI 2) ,,significatio
termini, prout hic sumitur, est rei per vocem secundum placitum
representatio", ;i nu este posibil s6 se determine dacd aceastd res
trebuie considerati ca un individual sau un universal (De Rijk rgg2:
169).

Pe de altd parte, Petrus introduce o adev6rat6 teorie extensionalb.
doar elaborand o noliune
Ponzio 1983, cu o referire de supposllio diferitd de semnificalie (.,f Ei
interesantd la peirce, Cp b. A20) gi
spune
c6. suppositio Ei signifi.catio difer6, deoarece a doua priveEte o impunere
a rostirii pentru a semnifica un lucru, pe cand prima
termen (care de la sine qiin primd. instanld "in.isueaum..n"pdqliuucnreual
aceluiaqi

acela) intrucAt inseamnd ceva anume1l.
in teoria lui Petrus existd insd o deosebire intre a tine locul unei
clase in mod extensional gi a line locul unui individ in mod extensional.

10.In comentariul despre Priscianus din viena (cf. De Rijk, Logica mod,er-
noruft1', p. 245) un nume ,,significat proprie vel appellative vel denotando
de qua manerie rerum sit aliquid", astfel incat d,eiotare pare incd strdns
legat de semnificarea naturii universale.

11.,,suppositio vero est acceptio termini substantivi pro aliquo. Differunt
autem suppositio et significatio, quia significatio est per impositionem
vocis ad rem significandam, suppositio vero est
iam significantis pro "p.r.i"opriieostipssuipupsosteitiromnein',i
(Ttactatus VI, 3). aliquo... Quare significatio

g Drn?|f, .o
Iu
ollsuErsep lo ou?louap ur
lu
ollEuttuou sll?rru?u olltsoddns o[1?cutuEls
ou€llodds SU
srlBluoprJcB olllsoddns I I
op
I PSslc ariBcUluEts -Ja
I
I 'l
I3
p$!pu!
Ir
'o'rlDpuap urnce.rd uarrrJal un gleporcru alSasolo; nu
Ba
Io Pe olBol nc 'rnlnuaurJal Ie uJapou lBuolsualxa Insuas uI P^rlBlousp aJ(
aur^ap BriBturuuras aJBc
nrluad 'uoeug rn1 erirzod lI'(r3r^r-B0l/s,EIe:cuV86I au

{[U aC) ..a]ualsrxa AIlceJa alrJnr3nl BI Alsnlcxa rJaJaJ as B ap InldBJ nc IS
9I
uuorpluJraollrtunaurncrIseo^l TBlBolcBllllruJlou[aBsrIIInJaapIJrBeJBsJnJ9?za€dalBa^prqaclalqa'BsaoIa-IpIIXaldI€s'l(nlo'aeJaBsc
glllecllruruas aJBqurlqas O :6
'poorruaqg urp urlaqirlA nc Plepo IUaAE 'g eln8g urp Bruaqcs
SAJ
9IBJB runo pdnp '(rieuruJalapau reur rA csepa^op os.a.r€c 'nuutasap
o r* nlouap o rn1 eridacxa na) allraJTp lruauop gnop urind 1ac p'radoce IU
urncu gugd ?rqJol ru€ arBJ a.rdsap ltruqal rruaruJal aJlurp a.r€cau
?eriea;.ruo3paclrSuIolpouugru^Br.re'zlnl;nufoeasrpaqde"r'r8aarpicreeguar lelIBBepnor,pro€plsaslsuo1cse93BIouPu€gIndrgc ol]
'leriuelsqns pqurrqJs os nu ounrlsaqc u8eerlu3
AJE
FcBp Jerqo 'plouap rI Pc nes riualsrxa rruaruso riol guureasul olttoLl 9)
-u
aunds nu psul snJtad 'Jolruolueo BsBIc nBs riuelsrxa rualueo 1r1lqtsod)
.^dart
riol ad aundnsa.rd t-ri glesre.l'run PJnlEu PlIunuB o Puuaasul ouoA
gc eurisns eleod es tn8rg '.rariecgruuras I€ Allelouap lnsndo lcuxa 'aE
also snrlad rnl B glernleu etirzodns" 9c guuge (69I :286I) )t[U aO
AJE
'(1 'y sn|nlca4l) .,olualsrxa uou ruenb alualsrxe
sn
aJ ap urel olysoddns la orlecrJlu8rs pas 'aluelsrxa aJ op runlu€l lse snt
orlelladde ernb ,euorlecgruSrs € la auorlrsoddns e otlelladdB lualnB
oa
?JaJJIp" : otqn1laddn rt otltsoddns oJlu! ericurlsrp ecu; snr1a4 '9nr1
NJ
-ceds.red glseat€ pugurr.n'(7 'qI) oleluapnc€ rrirzodns reun eie; uI Ealrop
EJE
Ie-ap IaJ u3 'a1e.rn1eu trirzodns raun eie; uI urggs au zEc lnun.rd u1 ac

I€I
,\rl

ad

'lIr

ap
Is i

els

9rt ISIiV,I,ONSCV SIUOJSI O NUJNId

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

9.8. Bacon

in De signis (ed. Fredborg et al. 1gTB, de acum inainte DS) Bacon
stabilegte o clasificare a semnelor mai degrabd complexd (fundamental
confirmatd de alte opere ale aceluiasi autor, cum ar fi comperudium
stud'ii teologiae), care prezinti diferite elemente de interes semiotic.
Aceastd clasificare a fost deja discutatdlz si s-a vd.zut c6 Bacon :utilizeazd
termenii significare, significatio
diferit de cel tradilional. Ei significatum intr-an sens radical

In DS II, 2 eL afirmd cd ,,signum autem est illud quod oblatum
sensui vel intellectui aliquid designat ipsi intellectui',. b definilie de
acest tip ar putea sd pard asemdnitoare cu cea a lui Augustin, insd

numai dacd se inlelege acel designol baconian ca echivalent al lui
fppcaorrciivnmieetnuqdstleeriandcnaodcl.uio,tidg,,laioitlsabeptiiaeostcnuetemnemscisbaeuilrneeesn-aulirliedevisefaeelumrigennutneestllitolaienrz,ciatiBunpai."ceoTiBnnleasiabceouaonimepdnoieniziscAlid[e,ugslmn6uassciteeipneut.ainliicnnde
crraaodnncidceuaplrtdielceddepcpoatotftcieecxaoinsastaildueqiriaAnteuiEgctuaesssteienmm, ndneeaatilnefitielnuledccrctuudrailaloedr,mpinietercseeinpnusrteuepl. ecintdataseli
doilea rand, pentru Augustin semnul prod.uce cevaii minie,
pentru Bacon un semn aratl min{il ceva (care se aflh in afara pe cand

min!ii).
Agadar, pentru Bacon semnel! nu se referd la referentul lor prin
medierea unei spefe mentale, ci sunt direct indicate, sau sunt puse,
pentru a se referi nemijlocit la un obiect. Nu e nicio deosebire dacd
acest obiect este un individ (un lucru concret), o specie, un sentiment
sau o stare sufleteascd. ceea ce conteazd este cd intre un semn qi
obiectul pe care trebuie sd-l denumeasc| nu existd in prealabil nicio
mediere mentald,. Mintea intervine, ca sd spunem
gistra desemnarea care a intervenit. De aceea Bacon aqa, pentru a inre-
foioseEte significare
in sens exclusiv extensional.

Tlebuie totu;i amintit faptul c6 Bacon distinge semnele naturale

(simptome fizice gi iconi) de semnele ord.inqta ab anima et ex intentione

animae, adicd semnele emise de o fiinfd omeneascd pentru un scop

oarecare.

Printre signa ordinata crb anima se afld cuvintele gi alte semne
vizuale de tip convenlional, cum ar fi circurus uini
eillefolvooser sscddsrpeupnt demcbdleamlldi ,mdeamr Ebirim^adirfcularisleei pe care carciumile
expuse in vitrine, intrucat
cereia
ii aparlin sunt de
vdnzare in interiorul magazinului. ln toate aceste cazuriBacon vorbeste

L2.Yezi in volumul de fald studiul despre ldtratul cAinelui.

'(ZgI A It LZ'8'11 rS eepe,r es e .iep 161 '6 'ILSO) !(sua uou

a,rnd alrs ltqctu urnsdr 'e.raevt1tlc 1a urnncea'tunllulJul ?ncrs Prlua uoN"'gI

'allraJlp olecrxal r.rndrl pnop B giuornco o elsa e16e

'ttJapuntl'1ouns r6eleeu ldeg ug 16 lfpre;1p riuera;er Iop luns 'alurtu ap:
uJ aJ€ o lnrolqiunua aJBc ad 'sndnsa.rd rnln.rgepue.rl eaur8etur eI rc lgc
'rrrlaa;a InJUepuBJl sI gJoJaJ as nu nJopullJT In?ug^nc unlcru
riueaee acBJ as pugc PSU! '1a.rauo"crg'rerpr1ucea';ra1 InJUBp AIIU
glsrxo nu ri arieur.rge
ouu
-ueJl op lep alsa rnlnluglnc Inl€cgruuas '(nr1ca;a Pp as rrJepu€rl
un plsrxa gc 1n1deg rcq nJopuoJl un p$ma aunds as pugc rcunle doa
: gllJaJlp also uoceg rn1 erirzo4 'a?srxa rBIu gs as€locu! nes Blslxo auol
olEJ
nu InJcnI pJ€p Jerqc 'rn1n.rcn1 lnldacuoc BcrJruruos alarunu a,tr1cad
-s.rad eauaruese raun InJpBt uI JBr 'leuorsualul dlqc uJ lsJaprsuoc €Ja AJD
atactJtu?ts ga 1n1de; ur"rd ecgruuros psol 'prBIgqV rnl InzBJ u,I 'BAaJ
gcrJruruas lsa r,sot Dnnu e) elsardxa o rS gc eurisns pJBIgqV 6.rec u1 -oJu

Bac €I psnpoJ 11 oleod nu arfrzod PlsBocE gsug ',,er1ua 10 lnJls saaon -rad o'tc1
uuagru8rs lunssod Br?ua uou Brnb '(+sa eleagru8rs sa"r o8-ra '1sa nlce ur
16u
urnu8rso : rnlrnbes tuluo uou" :(I 'I SO) aunds uocEg 9c l8rg^aps g luatr

a"rrpug8 uI lgcap gp as nu pcep rS arJ - ?prf,napp PCBF
nc K)p as pcl;iluuias I-oJBt ad lnlcarqo PcBp lerunu rs Rc€p ?BJPAapB nc
pcgruruas luglnc un'l€cgluruos mlnltalqo 8 PlrlcaJa eiuezerd ap J€op 'asn
gleluu.ru8 a raiuuaga.r Baurpnlrlcaroc rBI 'pleuotsuelxa lol alsa urfelag
.apluatu alcalqo ap pselc o Iuuolsualxa poru uI PcIpuI acaJsoap 91dur91u1 urrd
'(lli
as slseoce 'naads gcgruruas alolurlnt pugc rcunlu rA "rerqc '9c gunds pu9
ps BoJA Blseacv '.-eiutrgau .rerqc 16 €Jorulq 'Inp$ '1n1rur;ur U rB runt IB U
'rigl1ua-uou a16ru rS gcseaunu PS JP^opB-JluJ 1od alauuras 'lsluaui IS E
nrfeds un-J+uI 16 alstxe gs 1od o+tolqo alsaae rep 'alalcatqo tsaunu
ala pt purJgy 'a+oJJuoc rS alenprntpul olrrnJcnl Alsnlcxa Fcglutuos e?€1
alalur^nc Pr oruJgB 9s ?gauJ nnuaSur op 19?B gsuJ o?so nu uocBg
.aJBJlrqJ€ 16 eleuoriua^uoc auuras ap uralsls rnun IB ledrcur"rd lnlduraxe urinc
lqeqo,rd a?sa ac saac ap uropur.rdsap au nu Ps outq retu a
'eaece ep 'uoaeg OJ €
i"i r" Ipug8 B op InloJ lulr?Iurn PS urlrop gaep rS leqren
uI '
1nfequ11 urp alenl luns .rolaldurexe egaepund.rluaeredlu?lI1e9Iu3a"ardc SC'uI r€O
'?npug^ lnurrr eurfuoc PUI?

oJ€c rnlnlo+nq u aped o pug?uazorda.r 'durr1 r6elacu u1 arruruolaur rS INI I

pcopcours €e IoJlsB gzeeuoricun; rS elereolnq 8urcu1 aJEc alrJncJac AI+caJa PSUJ

gclpul oc luaruoru urp terpq.ru nu J€p 'leuorfue'ruoc pour uJ uluas ap aI
(unlB
n-anosurloa'ielr"euriiulsuoapn?,rsBuIaougJo.'uu'aurnsJoolcerpelcgaog+-znJseralaluuulluaoardrasicn9usdcnnxJrlan)eclaJc*BltrCJaJInl'Ts(JqrgJaJPEs'I€Bun^IuJ:oBtrlIoeln€lpBcoelr'plJIBunucoIJolrIIilnquJFraqB'urluIunioacPousappo'aor8trluuuurnrorlueucJ
IBrrpr
9zBez
'cr?or
un7p1

IB?ua
uocBB

alelrluo Flrrunu€ o oJEc ur.rd puoriualuoc lce un ap gcrp€ 'otyTsodtut ap

tI8 rslivroNscv sIuoJsI o nu.tNud

318 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT i

papsmesueeitegsnmnneinSztntnriaddffuioi^tfcaoilalaecaonr,an,tsniiacmvitupArlaiamerazticbn"daigeudmigolaainpeiscpolpceaiadnuelrdcac-aui.mseitatevuintimcdcte(tesuiunntadrvpttucsifaoeidd,notueetrpsndsijcaeaaetaetsirip6umasaittonejpliutroiscdoilbziunnsueianuiet.ndrdt.cmm.ttiipauotdiaieslmmtctunosenopptriionr.nbriuisavutgBieetsafiraionuerrcrl,nepciao'ocbut.ntnuue"muafsai"i!tlfieJiil.urxui.fsma"ticrae.arar;tuu;iar;nec.n;qnec;iemoo;tli,re"t,eavd.gsmoate-xi i
(rvdpiahceaiinuoeunfr{mberouBmuilrrJoniliecan.tooienecatdpnafsostlieututneeadeclamrctosiionesvnvielnnie.eeilmneaaafmDcoulEateaal)lncoilug-crafuseeieodzielxnlurag-nsmpaitepuoresoedertcseirfsscmaeitepixneuerreiufcsv.ecisimldtauidcdreecmni[a.naetvcdnulEztairae,n,dlaxadrs,rhiecasaiuiofenacftiunecdmdvoreraiuoeemdnn_excnoociav6cintuuasguei--rtianldvvainetieocecevtuuueunninannlrdviiuut,atcauvi*sa.invrisoitncetueauesaudnesrundelcutnurdeidiisict.aieusenccegserraudf.cetirrueuerascasulpltmiaiinucvinenbna,sci"ienegrpdaeeadupr.thueomeidofvana.mtniicadrdcedeeoeit,i :
cli1cpemivmapatna)ixerocve^grpupderreeintvoPrrbol-aaetitoilstariersgstm,auiearnttfiiandiiEvaotccsacersdie,a,usuasnernonnidsuessnscacomeepmueertncarubaAiorxaepcnetsrncpceeteacatifeusrloaeamitriiormuennnEriecnacnielidna.dsrnscglsmnmalSeaaeitedrtni"beuinc(pslmosiasdu,etscopnnucraidivcidoenftprntoodrueufdnaiixercin.rrloutdarie.idescaise.rniiueletiicgiedrt-dnrs,vdenrauitaaamnicealt,f-eitpinuniocuvngumitrleaunueidrnnstvroclctiuap,"vuisidra,iur,uarccBlrdaidcueuaren"daiu.rnc-cecc(vveid,utuDopu,AificicreniSlgftentmoooicgrltfrral,t.raWioa"ei_'ulvirislrnaaeapei,ei"'mmrr2pt,r.ueqaelui,naieagaasptpurraciirds"gcrZ"iee't.eluiJntrae,jnz"em.rti"tfeelar-eiTfscanrvgole"faeutnauiale"motrtictsci.miiocscnulDtuiaacnidizevmflSiaredincneepnmpamusIteie_,denlat I
ilasqmeuidugscpotnprCIeoduinlf^sAaicfsia(acnteudicciodttbuetunassplvmaeptdoiEamem,rinccbpqifteueieiouammmltsi,,aiitanrdidgeovtsaeutiontirsanitvetapnucmsqritsueiiigoqoctqdlunnliruniaiearfdcremi"dceri,maulieaslptiroixitageiviatonraircaanueaprmadainausdindtvntdeiopimarrdftlenitaeauuuriclm,a,amitcigatlc,deuireaali),mesmbda,epa,i(ncscnoDnoeettsieSmrnrsretduipabsImr,sii;nfeg'taep1thnne",sei!e;fsui3rigtcttg"nd-a);iiLiiqn.i#tnr"rqcn;otpau"uiastd;iirr),iirarei,np.rrnrmetsoetrr"i

direct semioticd. Bacon nu neag6 cd speciile pot fi semne ale"lucruriro"r:,i;

14.,,Sed sic duplex impositio et duplex significatio, et aequivocatio, et haec
voces sunt ad placitum nostrum imponendas',
omnia fieri possunt, quia

(DS V 162).

arirzod o glpd€c AIlJaJa pp as ac Baac 16 a?ullnt aJlurp uIiBIar nps uSE
Inl€1€Jl uI aJBJ nrluad Inlllotu a?sa elsacu rA 'runrlsaqc rr8arlul 1e
ca
Ieuorsuelxa plcadse alsa uoc€g ad 11nu IBIIr lac Pzeasaralur IJ ac BeaC
ArlcaJo Fp as luaraJor Inrgc 1e 1n1de3 alsa alefunua 'Jo

rczr.JJ eriecgruures psul uoteg nJ?uod 'aleiunua razarJ etiect;ruuas nu
ure8aleiu3 ps oleol op lglul aoJae as AIlsaJo elslxa B^ac gc€p €Iurguoc ISI
e n.rluad rer 'rarsualur e eticung o BJa Brsuolxa 'uoeeg ad lupeca.rd
s-l aJsc ?Ip^arpau erirpu"rl nrlued le.reuaF u1 rS 1e1o1srrv n"rluad ir

g otnBtg ut
x0.
luctgtuBts
Ilu
Id!IJNOJ
al
'alnJsount elap .rolttcads ea.rarpaur uud ,rrsnlcxo alrlunu alrJnJcnl
ad
e8elaiug uralnd lgcul lglu-,r1u3 gugd 'aprcads nnc(tuuas 'zEJ axtJo
u! 'gc .rep 'p1u.rodrue1 giua,rcas o nc 1;ode.r ug ;optcads a1e euoldurrs 'I

'e6e tIugau'rn{udas"rpos;a"rctA'nae.lruarlanlcaluarJllnualp la+olslJy n.rluad 9a 1n1de3 al.rudoap In
gsel Bac alsa aJeJgruuas ap FIBrP^aps lsa

arielar €crun pugJ ad'lot7tsodutl ppuncas) JBpuncas potu uJ JBop alasul ad
ttt.)
eprcads acgruuas ps 1od llnru Iac tS alrtcads nc Ptr?euoldurrs ariela.t uIP

uu3rplelrniufeeslseqdns(gdgrql cAuISluOn)sgzaelaa?laurldln.rcel:uprcrIlado'laeul dlsoa.tdregudnI p'r116aa11o1asgtn"tsy ea
aIrJFls nc pcrleluoldurrs Arsnlcxa arielar uI aleol ap aluIBuJ gUB as pu
uI
alolurlnc gc oloce op pugcnpap 'leur8t.to uI osBcgrral Blurnc nu FcBp
alu
13 'n4ou ur"rd asnpeJ? nBJa uorcutas I5 tgc 'uo1oqu,k 191e apun 'e91
auo4o7atdtaruI ae BI snlq?aog Inl BaJaenpur? uJ sopercuJ as uocufl PJBp .EJ

1n1du3'iagrdesranp8egfeizpelel)lnccrlseluproBld-suInnslaAurrsgnrlcInxalBru?oRuIoauradlsaupnInBrIpanclnspuaIl as ?Et
IJUl
laldacuoc rS aluunc arlurp eriele.r Pclpe) mptq8unul e p8ugls ern1e1 '1a;
?sacu uJ 'arirugap ap nBS ldacuoc ap 'aapt ap glrcolfitu alsa rfua.ra;a"r rS AJE

alurrrnia.rlurp eriela.r ErnJpc 1ut"t1od 'uo1e14 e1 ap pugdacuJ 1€lnurJoJ Puu
pour uI Itap PIuBJlsap uoceg aJ€j
lrcrldurr crloruas lnrq8unr"rl ^I?IuIJop 'r.raundrur enop e raun eie; apa
'PI t
u3 IAIS
ow
urpgu au 'aprcads rrunu € n.rluad uauJol r6elecu rursoloJ Ps uapltap
pugc rcun?B'etap leriuaplla rue urna gdnq '(g9I h 96'.1 ,,rotceds uou ?a .SAJ
ruodrur ral rlos urocol lso runssacuoJ" '1a3 lsaJs uI 'nutluo qD PlPulpJo
auruas nu 16 'ale"rnleu auruas luns :cluocr dtqc ug IaJlsB luns JBp aFal
EJE'
10d

IiPri.

IIIEIU
xo.\-

6I8 rariv.roNso v siuorsl o nuJNsd

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

centrale, in timp ce relatia dintre cuvinte si semnificatul lor devine
cel mult o subspecie a relaliei referenliale.

se poate inlelege astfel de ce in cadrul terminologiei sale significatio
este supus[ unei transformdri radicale a sensului pe care il pdstrase
pAnd. atunci. inainte de Bacon nominantur singularia sed uniuersalia
significantur, odati cu Bacon gi dupd Bacon significantur singularia
sau, cel putin, significantur (cu
sentiment, o idee, o specie). res toate cd res poate fi ;i o cLasi, un

9.9. Duns Scotus gi modigtii

Duns scotus gi modiEtii reprezintd un soi de fagie hotdrat ambigud
i(dinn1ia9trtl8eee4xc)pttieacoldzedi{eioimmarigpoeinixnrstlaeittrlndeas,tiionccndtir.aeEaldicmienqosidtccilauesdcaigrruuinnlifteiiecnsnattenesdirmop.inraaeEiiltcdEmu.roriLaldoani rd"mrcaroormndrtiibesii.mtgi uLpinuaotmrAnabulnneedirmto(icnafi,or
;i Marmo 1994).
In operele^ lui Duns Scotus se intalnesc de asemenea afirmatii
contrastante. in sprijinul perspectivei extensionale, a se vedea, ;;;;;
autem exterius est signum rei et non intellectionis,, (Ord.inatio I,27, !),
intensionale alicuius
in sprijinul celei citdm insd : ,,significare est

intellectum constituere" (Quaestiones in perihermeneias II, E4Ia).
Dar existd pasaje care par sd suslind qi o interpretare de compromis,
cu sigurantd opusd celei baconiene, conform cdreia, dacd lucrul este
preschimbat, prin aceasta nu se schimbd cuvantul care il semnificd,
deoarece lucrul nu este semnificat intrucat exist6, ci intrucdt este
inleles ca spe![ inteligibildls.

Existd astfel autori care-l situeazd pe scotus printre extensionalisti.
De exemplu, Nuchelmans (1925: 196), fdcAnd referire la comentariul
la proverbe (Opus Oxoniense I, 27, B, 19): ,,Duns
Scotus afirma Ei el
cd ceea ce e semnifrcat de c6tre emisia vocald e mai mult un lucru decat

un concept". Sau alfii, precum Heidegger (191b)16, pentru care Scotus
e mult mai aproape de o perspectivd fenomenologicd a semnificatului ca

15.,,Facta transmutatione in re, secundum quod existit non fit transmutatione
in significatione vocis, cuius causa ponitur, quia res non significatur ut
existit sed ut intelligitur per ipsam speciem intelligibilem, concedendum
quod destructo signato destruitur signum,
sed licet res destruitur ut
existit non tamen res ut intelligatur nec
(Quaest. in Periherm. iII, 545 qi urm.). ut est signata destruitur,'

l6.Aceasta in prima parte, mai fiabild, a textului, dedicatd adevdratului
Scotus, qi nu lui Thomas din Erfurt.

srlncJoH ulauollluSoc uI oul laJOCnp u€nbunu sllncraH enlBls :Iunldluax[
'olrtllrs ur urEnbruBl ur laJacnp tuenbunu
Il€?UASO€Jdar urauorlru8oc urnl€luasae'rde.r uroll"'6I
sueluaseerdal JaIIIB irunlruSoc snr'rd asso laqop

'786I ourr€I I 'trvlouap nrqued ]S 896T rouqaog anctltu?rc ntluad eepe.l' os V'8I
'666T Iuld lzo^ Iunllsaqc ralsoc€ erdnsy'11

.or(796l ruorrBq€J /a; glenpr,upul al€lllua Bc lncsounc IUB-I
elap a"rec-ad EAac urrlurur€ au PS alruJad au aa uuros un JBop $ a1€od
aJ€c aur8€Iur o na gzealrurs€ o 'gpqr8r1a1ul alcads ap lnldacuoe nr

azazruralod gs ec 'ureq>1co aJ€c uI luelJaouocap ap Inlsap 1xa1 un rodu

glslxg '11 '1 ann7o7 euuns) elaldacuoc Pcgluruas nu rep 'aldecuoc ap

o1€cgruruos IJnJcnI r6ealace gclJluruas alolul^nC 'alaldecuoc nu 'alunJcnl
luns D'l'l't Pt JBIC A Opun ',,.rn1u€1.todlur orJ€urlJd aeulue sauorss€d

.rad eenb ellr Brlu€crJIuFIS ouepuncos euFrs luns sacol(' Pc Insuos

u1 gsealaiul olnqaJ? Bls€ac€ gc eurisns JBp 'r,snldacuoc luecrsru8rs

socoA" BraJpJ 1ur.r1od snrqlaog rn1 erieur.rr;e alSeounc urBWIcO

'(786I Iuorr€qeJ # tZZ:896I .rauqaog /a;

plefrlFau Inlol nc e aldacuoc rS alur,rnc ar?ulp erielar pupc ad 'aurnu
un undurr oI €JoJgc rrnJcnl elace rA olurlnc aJluJ PlsoJrp ariela-r o
glsrxa 16 'a1;n;cn1 pctltutuas oJBc alernlsu alauuras luns alaldaeuoa
ac luaruoru urp 'un.rcn1 rB aldacuoc aJ?uI PlcoJrp ariela"r o Plsrxa oloc€

:l ern8g urp €ruJoJ plgdec crloluras prq8unr;l'nrpels lsace uI r6unlv

'rrnJcnl BI tcorlp a1a 16 g.ra;ar as olaldacuoc '1e; rSelace

u1 i r,rn.rcn1 ap JolrJgls ri .ropn"rcnl lcaJrp asndrur luns ala :IJnJcnl ap

'a1an1ca1a1ul rrJarpau pllJolep 'rcep rA aldecuoc ap a1e8a1 aleol ap alureuJ
luns nu ala?ur^nC 'crloruras tnlnrq8unt"rl € P^IlrurJap BoJBuJn+sPJ olsa

- uocefl nc rA eseldruglul as rA - ureq>1ag nc pldurglul as ac BaeC

'aridoace p?seaJP nc

ruaurJal rop rac pleropul gJpJ lIsoIoJ € Ia rrncol ollnru u1 'rrleuorsualxa
suas u! Arsnlcxa 1p,r.rsed €IIrJoJ BI Euneaploi) 'IJDlouap
rt unctJtu?ts

lrsolo.I B ru€q{co pc r.rn.8rs Inlo} nJ r3 uralnd nu gc€p.rerqc 'runcug
'plsrxa nu rirsolo; luns aJBc n.rluad
InlJarqo pugc IcunJB Ecgluuras B ap BalBlIcBdBc rgrrape-.r1u1 p.rard
161 uuarural eridacce gurr.rd pls€ace uI rerunN 'JBlc leuorsualxa suos
un plurza.rd eur,rd .reop '(gg '1 aoctSo7 eluuns) tu€q{)O ap asndord

atnc(tu?ts ml alu rridecce n;1ed alac lugJaplsuoc Pc€C 'aJopa,t eunrd e1
a.red runc plcaJrp r$ plrcrldxa ep ?g1B rp^apu-rluJ nu nes alsa urBI{{cO

rnl B glsrleuorsuolxa €rJool paep rnlnldeg e;dnse llntu lelntslp €-S

ueqzlco '0T'6

'n(6T7' :896r) rauqao[I als3

runc 'alip1rxo1d.rad csasrJnlJgru 16g arec ttile 'eug ug 'ri IB+ualu +carqo

rzt, ItrIJVJONSO V IIUOJSI O NUJNSd

322 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Acest text acceptd (ca o chestiune asupra cdreia ar exista acord

general) faptul ci nu suntem in m6sur6, pornind de la un icon, sd

imaginim ceva care pAnd in momentul respectiv ne era necunoscut.

CONCEPrf

(subordonare)

TERMEN RES

significat, supponit pro

Figura 7

Aceasta ar pirea sd contrazicd experienla noastri (vezi cazul
aqa-numitelor identikif), din moment ce oamenii utilizeaz1 picturi

sau desene pentru a-Ei reprezenta caracteristicile unor oameni, animale
sau lucruri necunoscute anterior. Aceasti pozilie ar putea fi interpretati

in termeni de istorie culturald ca exemplu de relativism estetic: cu
toate c[ a trdit in secolul al XIV-lea, Ockham cunoqtea mai cu seamd
iconografia romanicd sau pe cea a goticului timpuriu, in care statuile

nu reproduceau indivizii in mod realist, ci reprezentau tipuri universale.
In fala portalului de la Moissac sau Chartres e cu siguranld posibil

sd recunoagtem Sfdntul, Profetul, Fiinla Omeneasci, dar cu siguranli
nu Ei pe individul Cutare. Ockham nu intrase niciodatd in contact cu
realismul sculpturilor latine qi cu portretistica din secolele urmitoare.

Dar existd, oricum, o explicalie epistemologicd spre justificarea
unei afirmalii atdt de incomode. Dacd unicul semn al lucrurilor indi-
viduale este conceptul, iar expresia materiald (fie ea un cuvdnt sau
o imagine) e doar un simptom al imaginii interne, atunci, fdrd o
notitia intuitiua preliminarb a unui obiect, expresia materialS nu
poate semnifica nicicum ceva. Cuvintele sau imaginile nici nu creeazd.,
nici nu fac sd ia naqtere ceva in mintea destinatarului (cum se putea
intAmpla in semiotica augustiniani) dacd in mintea aceea nu existi
deja unicul semn posibil al realitdlii experiate, cu alte cuvinte, semnul

mental. Fdri un asemenea semn, expresia exterioard sfdrEeqte prin
a fi simptomul unei gd,ndiri uide.Rdsturnarea triunghiului semiotic,
care pentru Bacon fusese limanul final al unei dezbateri indelung

maturizate, pentru Ockham e un punct de plecare imposibil de neglijat.

nisi prius vidissem Herculem; nec aliter possem scire utrum statua sit
sibi similis aut non. Sed secundum ponentes speciem, species est aliquid

praevium omni actui intelligendi objectum, igitur non potest poni propter

repraesentationem objecti" (Quaest, in II Sent. Reportatio,12-13).

}l'1l:u.S.ss€JrsrnOoanlan1sulleO€coeo1BrlJrJoHoArFn;luuA>spsbaaooeSpBpoddeolJpoosrl<drdarI'rosds'dusnso'"roqra'psurlrrpgauoasr1aenp1eo+blno1oorBob"p"lJlrlrl;nosl€o.a1ro1rd8red1-gl1us,.nlOr€Fou"opU'u€tgapaluo€r,qpoalda,a1nu*dq"eb"'ln€J(p1lsqolr€oetnlIqtrcqruluEllle€rlqnrlulauqloepBldroucosarqanulpeseb-oran"aqeesb'rg"'snnre'ld'allBsee"auen'tl81Ioou'burausuroue>'€euod€1'pr'nrnopdoellurnscu1aloeossrs^uofraqoquloonJIsnaSrosaldsplA1cro'cn'ler}r1rosausfqgnqgaoolnladp'prEuos8odorosunanne>qeAbsb'r .re1do.r
el,xXs,1rosa,11a^iecoa1coro0HrOauBDatcllpo:.€pnq'Jno1a.lntr€Aaobulgdlnr'orsunptBOloceanll1soeb0aqu'€arpUnqponllnee<qbloulIs€auea1'rau1rpaou'e1ue<nellsbuls€rfoiu'uL'rleoureuadl-u1er1TorSlauqs'eBIa'IqIIuII1oUtreeroIulSlpnsoueaH"€'Uo)truOlsus€nrueUlbsoolrsu'usrJaeo|p''srrdeoe'"d-11<'II€€olnuttpuurJootlIuuQnSBeb>"'02
ptnbil
-J"a.lrd'0'3oaJi(i8d"'"91:r't9"u9os6trS1to",(larpsooa1Isn4s1uornAJInrnzlreoplloaiugr[a7J"pa7l,uI'n1l J1uI1SundlatuEruiounlagJle)srd"xsoBluPolsrzal€sarBlJsllusruo.oruur€uanopbp lrs €n
ua,'s;.ue3.ps€rInrdnull(jrru'o1nr'JuednyBcodl1ar.(pln(rn"too'ou1sr;Pn:do1dtrbcuuJ.trsnrn;"'Il'aJpln*euucarrcnronuclolqIropnl1'ttraralislatrrepoB;surJ,idorolJ4duzodlJ'po.ouc€rodudJgtlnosIdbio-rue1oltdo1oea'np.o1trtlsndrlsusoBlruad'rppraexlarnlL1qgndu1u'e;rlr1neeJc,lP,dllar1soup)lror'euuUsanloreoru'€yuprJ8u13ud(trI''sotarslu:ddsl1sqrdasela1'san(peauZ'saaIc1orenLD€iuu;nb'nllIb'ogrIlta-euc'u'cqAutaondr''plya?se'qtuaoo'ynIsola1ossrJ11lulru9srosars11agnopl8gebdp'dlJaoaoaxollrncssg?rdebodaa1
n"pr"t'rrei ris'nn.lr"crne1'plrnc6leeglcaprcpaees urpdncdg1ncns1rapd.eard3rd?runaPasluuFaOJpaPlalollslquaraueper\etzsrointzdqooldD'rod,X'ruSda8eaoaluerloclu'qia'urodrIslPepc .18ftI:
I1r;suaranrri3risdurzz'rsaouo'rulrddusJanonaaus.ls,ro(,dd?1dr:l6rnudaalo.rduJtrd.rignrudzrJan,oIln'sxdsralur)oc"oa.larrnurdpiqpaun,paaaesraued"pJo,rsotdala,.st*plaoaulsI,rISn.nayoloureitIan'doclJlcrJu1pseJlarooapplBusl 1aaIJ9anpd'clla'xeBJroarnB(snIllcaube'r(olnd2oac'xr9pua1uau''uoIJpa'Iq1dBrreIwIP.Iuo.na{rr3rJuuodOcoonnrFllallcru1gsa6loscoafduudsqdolnon1nlroBssd; 3un1e
'G TZLOT 8.roqur4 rS rza,r - V'I 'gt;,,onbt1e old arels 1a'r 'ctlot
'.atauoddns rS lrnlnuaur're1 e aridacce UIJd
a.rauoddns 1a,1,'orecgiu3rs prnbrle" ad aund urBlPtJO lrzeco otlnru I€tu uI Inuur
rSelace PlSIX
sur.rd u7) atnc(tuFzs ueld Balnc
Fue'lecrrSullouoelraoslupsuruauslarx.nroaualprsuruIcraaJJ'suaEruleI7oqgaplttcuauguei onaIdnb1dI".ngBsoc't1(rlZlt€oszglolru'ldIroldnsPnBuasuuIonInol9slsc)uo,J,tIo{uJnPabuplsrrIl1raaxeanaulosarg9cd1,'BglauJcuaraolroptuSnIonusrozauedscourrlundpll 'ezea
eriecrsluuras
rBC 'asIBJ .'.e. 1.ttt. 9c 1n1de3 ap luapuedapu,r nu E
gr""r1.gO rS1 a"p1ir"z"go,dtaop.rnd alec uJ tg6f oIrJBtr\I
alrrnz€r aleol nrluad O PJ
NBS 1
nt 16 gqOf raur{aog BI nou ulp ualrurrr? IS - Ieuolsualur suas u1 rS -IPUI
rrie;lsuoruap glsTxg EAJ€J
)"i"griatt ad gso1o; B-l ureq{co 9c a.reo1g8ur'ruoc
.AJEO

nJ JC
giuer

IIqISO
'al€sJ

alrnlr

PruE

nc :J

P?E1A

aI€Iur

rrnlJ

Inz€J

'lnes(
qs 'u

pJoJE

rsriv,toNsov trIuo'lsl o nuJNsd

324 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Folosirea repetatd a formei pasive sugereazd ci o propozilie nu
denotd o stare de lucruri, ci mai degrabd cd prin intermediul unei

propozilii o stare de lucruri este denotafd. Astfel, e discutabil daci
denotatio este o relalie intre o propozilie qi ceea ce se dd efectiv sau
intre o propozi{ie si ceea ce se inlelege cd se dA efectiv (cf, Marmo
1984). Prin intermediul unei propozilii ceva este denotat, chiar dacd

acest ceva nu presupune nimic (Summa I, 72).

In orice caz, considerdnd ch (i) supozilia este o categorie extensional6

gi ci vocabula denotalie apare atdt de des impreund cu menlionarea
supoziliei gi cd (ii) probabil cd propozilia nu denotd in chip necesar

valoarea ei de adevdr, ci in cel mai rdu caz denotd cuiva faptul cd ceva

se dd sau nu se dd efectivzl, suntem inclinali sd presupunem cd
exemplul lui Ockham i-a incurajat pe unii sd foloseascd termenul
denotatio in contexte extensionale.

Datoritb mutaliei radicale suferite de significare de la Bacon la
Ockham, in acest caz termenul denotare e apt sd fie considerat din

punct de vedere extensional.

E curios sd. remarcd.m cd, dacd ii luim in considerare pe Bacon Ei
pe Ockham, o astfel de revolutie terminologicd a afectat in primul

rAnd termenul significatio (antrenAndu-l pe denotatio in mod aproape

exclusiv prin reflex). Dar incd de pe timpul lui Boethius termenul
significatio era atdt de legat de semnificat, incdt, ca si spunem aga,
a izbutit si se apare cu curaj de atacurile date de perspectiva exten-
sionalistd., cu toate cd in secolele urmdtoare intdlnim significatio
folosit din nou in sens intensional (a se vedea, de exemplu, Locke).

Semantica vericonditionalk a avuf, in schimb, mai mult succes in a-qi
insuqi termenul cu statutul semantic cel mai ambiguu, si anume

denotatio.

Tladilia cognitivistS, dimpotrivd, nu a urmat aceastd direcfie,
utilizAnd termenul ,denotatie" in legdturd cu semnficatul22. Cu toate

vel supponit hoc praedicatum "homo, ei hoc praedicatum .anim aI, (Summa,
de
II, 2). Existd cel pulin un exemplu denotare in formd activd, citat de

Maiert (1972: 98) qi luat din Elementarium logicae, in care Ockham
distinge intre doud sensuri ale lui appellare. Primul este cel de IaAnserm,
pe cAnd, privitor la cel de-al doilea, Ockham scrie: ,,aliter accipitur
appellare pro termino exigere vel denotare seipsum debere suam propriam

formam". S-ar pdrea cd aici denotare inseamnd ,,a sustine" (sau a cere)
sau a postula o coreferinld in interiorul contextului lingvistic.
21. Pentru o astfel de folosire alui denotarl a se vedea Quaestiones in libros
physicorum 3, sub ingrijirea lui Corvino, Riuista critica di storia della
filosofia X, 3-4, mai-august 1955.

22. Maierr) (1972) il citeaz6. pe Pietro da Mantova : ,,Verba significantia
actum mentis ut "scio>, (cognosco>, uintelligo" etc. denotant cognitionem
rerum significatarum a terminis sequentibus ipsa verba per conceptum,'.

'Fiualacxo ulrd PI€uorsualur Ptuol '*uf
o - aleuorirzodo.rd rutpnlrlu ardsap rqrol € n.rluad allsoloJ luns oIaqIuE
gc rS oluele.trqce utind IEur n€s llntu I€tu Tuns a.toc(tu?ts 13 a'tolouap ruau
gc relr g '(€J0Z-q^61 rtn3o71 ,,onbr1qo IaA o?cor uI "ualercos" urnldacuoc EIlu

cunq.rad rualeJcos srcsouSoc n1 ponb lecgru8rs <ural€Jcos slcsouSoc n1o Dlla
sorq
orlrsodord €?sI apun" :nlduraxo un graJo o,r1er4 'gze.r; Pls€ac€ pdnp letpaul
( ara
'alnlouuoJ nc ecrsolorulla Tnl ratirzodo
ezne) urp taJD)'U\uFrs lgcap rrJlpn[aJd 3p Jo]PcnpB urind rsur 16 cruqal UIET.
rBru uaurral ex arppuap ad aldaccB I-Fs IIII tr 3c Irqsqord alsg (^I)
Jnl r
'(A 'II) ,,arieJrJrutuas orclu nB nu 'purq"rorr soJnFIJ 'ealsaJe Jer I rudo.Id 'rul a
alaunu l.uns crurru qz€olouoc nu aJBc a?carqo €p aurnu oloJnSurs ruEq
"'alalnqrJlB gzBA?OUOc 'a.renurluoc uI Bapa^ IuoA lunc 'nes aundnsard ap t
'Duti
nes gcrldun rS alolcalqns Plouop Ia : JOaJIpur pour uI ala?nqrrle
alBo
'1ca.rrp poru ul alalcarqns gcrJruruos "'alaurnu" :16 Bapal asY 'nlouap D 'a ric

rE nctJtuutas o azalelrqea gs aJBJ IIIIAI Fc luaplla Pllnzal 't,u1e1ouocau alun
ruarura? ap plBllcroxa pugJ lnrur"rd u! also (1116 Inl e,ulaads"rad u1)
aeJrBiccunugauarJJloularuunorauAurJIOElo'(uAo'1c1u) a,,r1unJqaul1uenun'lngqcqlJdlr€urunnBSJ€lJoaprqnn€ss 16-e
p^rl€louop '( a:1;
un Plouap olJO.
Jrarqns un JBop Pcllruruas aJBc uarural un alsa All€louocau uaruJsl
un" '1n;osolg ?InqIrlB B-l r aJst ad suas lnun"rd alSa,rud ac ug urind -ua]
1ac'ri'nruloesqq>e1crouoInrulJEallirlAper,rulleplouugoucrrnruaatuaJcatJltua?rltuslaP16lsarsuor1€ot3PlIoIoIWPl(ulIaI)l ap '€Se
Barrqasoap e1 ar8oloururJal Plseoce ocnpBar (96 : I16I) rueS"rep ',,rin1 Inua
-osqB" ruauJal Bc csaugop as PIuJn urp erlsoee Pt PurJIJe 'utrlelouocau adec
rae 16 rrrrlelouoc lruaurJal aJluJ gFurlsrp PS ec 'rS afinlouoc InuauJa? Intul
(A'II Icrlselocs eI ap plnurn.rdul IIIN (II) tS u
uI r6nsug 1a aunds urnc)
'(A 'II 9731) ,,leclpard g aleod ulp
Io aJ€c a"rdsap rJnJtnI Jolac€ IB orunu un alsa 9J nus rollrnJcnl Incol €l u
auri gc .reop ounds aleod os atunu un erdsap" : nlduraxa ap Bopal as V
'urBq{co rn1 e rarirzodns er.rool ulp eac nc aJeolPuPruase atieu.rge o Inua
EJ
pugcpJ rolruarural rarielouap B alroa? o lello^zop B IIIW 'rnlnleqrutl a1e
oleuorsua?ur;olalcadse pleuluasul ariuale o laproc€ € Pc aleol nC (l) Br\ 3J
'LuBLI>leO rn1 erirperl BI as-npuglroder uEo'I Jo utaystg JESAi
l€roq€Ia U r€ IIIW pc urtpug8 au Ps €c oll?otu allraJlp AIlcaJa Flslxg €AJE
i crur{al uauJal e) ollpJouap IsoloJ B ap Eaapl
9fBut
urBr{{co €l ap l€lnun"rdur3 E IIIhI Pc luopara Ps Arlolu unar^ P?slxg
EJ€P
utDutlco pdn(I'II'6 OIUJ
NES .
'€ounrsualxa Bclpur B nJ?uod ECEP
llsoloJ llnrrr reru 1o1 atin4ouap Inuaura? Iurulglu3 IIIIN gdnp 'ealsace
TAUn
ISIiVJONfiC V SIUOJSI O OUJNSd
nua

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Cu toate acestea, am sustinut cd Ockham cel mult a influentat,
dar nicidecum nu a incurajat folosirea extensionald a lui denotare. In

istoria evoluliei naturale a acestui termen, unde am putea, prin

utmare, sit cFtutb.m veriga lipsd ?

Probabil cd ar trebui sd ne indreptdm spre De corpore I al lui
Hobbes, mai bine cunoscut sub titlul Computatio siue logica.
Este in general recunoscut faptul ci Hobbes a suferit influenla
determinantd a lui ockham, la fel cum Mill a suferit-o pe cea a lui
Hobbes. Mill iEi incepe intr-adevdr disculia despre numele proprii cu
o examinare ce se apropie de opiniile lui Hobbes.
_ Tbebuie sd atragem insi atenlia cd Hobbes il urmeazd efectiv pe
ockham in ceea ce priveqte teoriile universariilor gi ale propoziliilor,
H9_oubTb:eesi,neaxcisetldaqini ttrim-apdedvedzrvooltd[eoosteeboirriee
diferitd a semnificerii. bupd
netd intre a semnifica (adicd

a enxupmrimi (ainospeinnsiiual leclavsoircbaitol rluuiluaipinpeclularrseulsuaunusiuapcptondeerceo. mAunseicavreed)eaE,i
a

in aceast5. privintd, Hungerland qi Vick 1981),
Mill inlelege cd pentru Hobbes numele sunt inainte de toate nume
ale ideilor pe care le avem cu privire la lucruri, dar in acelasi timp
gdse;te la Hobbes dovada faptului cd. ,,numele trebuie sd fie pronun-
!ate... ca numele lucrurilor in II, 1)
ele insele,,(1848, Ei cd,,toate
numele sunt nume a ceva, real sau imaginar... IJn nume general este

in mod obignuit definit ca un nume ce poate fi afirmat in chip veritier,
acelaEi sens, despre fiecare lucru dintr-un numd.r nedefinit de
in

lucruri". In aceste pasaje Mill se apropie de Hobbes, cu deosebirea
Hobbes le
neglijabild ci el numeste ,,generale,, acele nume pe care

numeEte,,universale".

in Mill insd il folose;te pe significare - dupd cum am constatat - nu
sensul lui Hobbes, ci
in cel al lui ockham, iar in locul noliunii de

significare, utilizatd de Hobbes, preferd sd intrebuinteze connotare.
Fiind interesat foarte mult de conotatie gi f[rd sd-gi dea seama cd
ideea sa despre conotalie nu este foarie indepdrtatd de semnificatia
lui Hobbes, Mill considerd ci Hobbes preferd nominatia (denota{ia)
lui Mill semnificaliei (conotalia lui Mill). El afirmd cd Hobbes, dupd
cum procedeaz6'in general nominaliqtii, ,,dddea prea putind sau chiar
nicio atenlie conotatiei cuvintelor qi le cduta semnificatia exclusiv in
ceea ce ele denotd" (II, V).

Aceastd lecturd hotdrdt curioasd. a lui Hobbes, de parcd ar fi vorba
de Bertrand Russell, se datoreazi faptului cd Mill il interpret eaz6. pe
Hobbes ca si cum ar fi un discipol fidel al lui Ockham.

Insd dacd Mill il considerd pe Hobbes un ockhamist, de ce ii

atribuie ideea cd numele denotd ? Mill susline cd Hobbes folosegte

nominare in loc de denotclre (II, V), insd probabil c6-qi ddduse seama
cd Hobbes, in De Corpore I, il, utiliza pe denotare in cel pulin patru

aJeolrsoloJ luns alalurlnc Pc 16 '1a311e ap 'aunds U TI 'I^ '1 atodtoX
aO uI'asalc Ioun aI€ alaJcuoc arunu +vns snclUdosoytqd tB otuotl
'1e.redas rienl rzr,upur ap aurrilnu o-Jlulp alred a arec
lgcul IaJ?sB nou ulp IaJlsB a16o,u"rd erielouaq '(uraulpnlrlrurls urnruluo

pl^lpuT aclJo

.ra1do"rd ?€louap srqdosopqd srllntu a laqrluronb snqdosoltqd 'snqrururoq
a loqrluranb outoq"
sr?Inrrr Pt PluJrJ€ saqqoH'l'll'I atodnS agul

'leuorsuolxa poru uI saqqoH rnI le arvpuap ed sa15iu3
IuIIII-tFr gssaulel o'odlu,arlrs1roxauulrsa.croBpuigrlplu.arurrS'pgrrurglcdedrsi ""rrao1dasae1rec lreoloaurBnluuctoi ltcgl'dacarc8coe1

rudo.rd,rolounu.reop ecrlde as nu acaJ€oap 'tn1nfequn1 e gueloduraluoc

BgosolrJ uI Izplse lelgdgc B-I orec ad suas rielaee saqqoH n;1uad
BoAE nu arDlouap tn8rsap 'pc leturlqns ne ('urJn 16 I9 : T86I) {cIA 16
puel.ra8ung ',rt1our lsat€ urq 'snuedsrll snJ+ad eIsllDluapnco otltsoddns

rb s7ntnynu otytsoddns aJlulp Inlnunrp eelelprunl BI PcuI EUB as

1a 'saqqog aJ?pr ap al€?rrnleru BI snpe arielouap ap ldaJuoo un PlsIXa ;I
gaep 'gc aunds eleod as 'tzrntpur ap "royurrilnur 16 19c 'alenptzrrpur .

rolrrnrcnl 1g1e u"rdord tg 1od alarcuoc alaunu ar luatuotuiilS.n

ap lac nc BII€ ep ad .rut 'arirzodns ap lnldecuoc nc a1"red o ap ad lrun
alsa aJBc uI lxaluoo un-Jlu3 1a31se a.rede a.tnu?tsaq'(8 'lII '1 arcdrc1
aO) .(runlBu8rsap au[uou anborln snurelrSoc uresdr ural anbopuenb"
afqou pa sndtoc eritzodo.rd uI PJ arJcs sns re{u rJnpugJ enop nc rBI

',,.rn1e 11adde uouaurra>1od,t ocae.r8' urnlca lqns anbopuenb' urnlrs oddns
anbopuenb anboapr'1sa uaurou tnltuoddns aJalsrxa aenb snlncr1e ra; ponb
lsa un?aJtuoc" 'JgAapB-"r1u1 'saqqoH nJluod 'a?alJuoc Jolaunu Inzec
piue.rnFrs nc alsa Blsote 'nren1 un Plouap nu alseJlsqe alaunu gt€p

'gc eaapr saqqoH rn1 lnluaur8e4 ulp gzaalode"rlxa IIIW 9c llqeqord
'rrcrlselocs lrnqrJl€ nE-I aJBc ad lnsuas uI Flenl
ernqa.rl pDrlsqD rb ptcuoc U J€ Iunc a?ullnc Joun EaJISoloJ PJ
3laJlle ap

'p8nepe Ig 'ruet{}too tn11e onbt1n otd atnls Iaca PuIuBasu! lnrq auti n
opun - (A'II 'g?8I) nrtnl Inun IB lnqlJ?€ Inun Incol auri arec arunu
un alsa ?c€Jlsqe alunu un in.rcnl rnun Intol auri a"rac aurnu un olsa
larcuoo arunu un : saqqoH rnl Inlxol IaJlsB FzBaInruJoJaJ IIIW '(IZ : I86I
98 :1161 rue8re9 'tc) rrserdxa roun earrsoloJ
{cl1 16 pue1.ro8un11 16 a?sa : alelrlua o a?sa
nu Pznse glseace Jap
aurisns aJBc InrJalrJc

'ezrrec o ^'(rglca'lJIoI plouap alceJlsq€ alarunu saqqoH n.rluad Pc ?BIuIIqns
arnqa"\l '1 atodtoS ae) ,,:u:al uresdr uou '1uu1ouap llaJcuoc
srurruou {uBSnBC eJtBJ}SqE I'ua?ne BuIruoN "'BIIIIUTS la "'<AIIqour essa>

'(sndJot assa) ln'le1ouap urBsn€c llaJcuoc srulurou Iualualsrxa eTsoddns

ar ur ponb lso unlceJlsqe" gc ounds saqqoH 'alolcuoJ alaurnu rA
alcBrlsqB alarunu aJlulp eiua"ra;rp relncrlred u1 a16anr"rd ac eaac uI

'c13o7

to uot\nlndtuoc Inllll nc saqqoH tn1 e.rado qzealrl oc lualuolu ulp
'IIIN o-?lllc E gJ Irqeqord a.rea ad gzal8ua EaracnpeJl u! roulJ - rrnz€J

L(tL IAIiVJONIO V SIUOJSI O NUJNSd

DO LA ARBORE SPRE LABIRINT

demonstratiilor fdcute cu ajutorul silogismelor, deoarece, datoritd loE
,,unumquodque universale singularium rerum conceptus denotat
infinitarum". cuvintele denotb concepliile, dar numai pe cele ale
lucrurilor luate individual. Mill traduce aceastd pozilie in sens vddit
extensional:,,un nume general... se defineqte ca un nume care poate
fi afirmat cu adevdrat
lucruri" (II, iii). despre fiecare lucru dintr-un numdr infinit de

In s_fdrEit, in De Corpore Il, ii, 12, mai scrie ci numele parabola
poate denota atat o alegorie, cat Ei o figurd geometrici, gi nueste clar
dacd aici Hobbes inlelege significat sau nominat.

Deci s-ar putea deduce cd:
(i) Hobbes folose;te denotare de cel pulin trei ori in aEa fel incat

iidsnleitfeio(fnoirlicpo)lousrcsereauitr;ajteeetraozeaetootaetocukaicqnhdciteaeHcsmruoptubirrsbieeatetigascauraenlaludser-iilnxtasftooeitnglenoinssmgieifoiigcnaitanealrldeIpaueEsiEadiis,ifesniegnulncopoitipfnanoirccnteaeaexrctreteaes,.tdecdrapumrrpeeedsnaumctpueinmuhtnnesiaiccuo,

subliniat, mai mult decAt convingitor, Hungerland qi Vick (1gg1:
153).
(iii) E de crezut ci Hobbes s-ar fi orientat in aceastd direcfie

influenlat de alternativa ambigui oferiti d,e denotari, intalnitd atat
la Ockham, cdt gi la unii logicieni din tradifia nominalistd.

(iv) Mill neglijeazi teoria semnificdrii a lui Hobbes si citeste
computatio siue logica ca gi cum aceasta ar aparline unei direclii'de
gdndire inspirati in intregime de Ockham.
(v)
E de crezut cd Mill, sub influenla folosirii lui d.enotare chiar de
citre Hobbes, a hot5.rdt sd opunfl denotalia (in loc de denumire)

conotafiei.

Acestea sunt, evident, doar ipoteze. intreaga poveste a ceea ce s-a

petrecut intre ockham Ei Hobbes gi intre Hobbes gi Mill rdmdne sE
fie reconstituiti.

9.L2. Concluzii
in istoria acestor termeni filosofici, se afld evident in joc ceva care

pdstreazd o relevanld semiotici si filosoficd substanliald. Maloney
(1983: 145) a observat cd ar exista o contradiclie curioasd, sau cel
pulin o diferenfd, intre epistemologia lui Bacon qi semantica acestuia.
Dintr-un punct de vedere gnoseologic, suntem capabili sE. cunoaqtem
un lucru prin intermediul speciei lui, dar nu suntem capabili sd
numim un lucru daci nu-l cunoastem; de aceea, cdnd emitlm o uox
significatiuc, este pentru cd avem ceva in minte. Dar dintr-un punct

1

.

t
.i

a

'pleuorirpuocrJal eun 16 g,rryu8oc aJBpJoqB o aJlurp Di

p6.rggs prpJ rrcr?talerp lnuroldurs IoJlsB alsa (nn8tqluu geuI ougtugr ;

r'paqIlenlnallsealseppecdg1zn1Fdce3lrrrai lruurpn€ceprsd;11rrurrp"rlaoduaoupa.JrBocl"rencsrpuendfeoolcurcusauorolsIIlJnl a
a
-JnJls erdnse 16 oleluaru rr.rgzrue$.ro e.rdnse azaltogal 9s 16 azaurfieurt a

gs plnao ,rep 'pq1e lBrPAapP nc nu nBS alsa epedpz Pcep ocllrlrac 1
gs glqedec a nu Pc pqeqord : a,u1ru8oc orlseou JoIIJnlcnJls Ba"rarJcsap
o 'p,u"r1odurrq AI
nc acBJ B-ap Buneaplolui aJ€ PIBuoIsualuI PDrlueruas .9qIB
'I
Xr,rptaapp nt a1'sa epedgz pc gldacce as azaq ac ad alullnc5lp gllntu nJ
gt leluaprcce 16 leurS"reur auralqo.rd PcIpIJ l-nu aleuors t3
arlB as lcrlueuras raun 'gql€ alsa 1n1de3 PJBp rerunu l€rglap€ a pqf)
-ualxa 'J
upedpz
JS
aqsa opodpg'pp as gc gldecce os 03 eoac tS nirzodold arlutp PlsturoJ 1

er{e1e.r Arsnlcxa FzErpnls pJ puIU 1ep 'ecr8o1ouia1s1de runrlsar{t ap ue8 lv
lsac€ nJluad saralur glsaJruEur nu gseornSrJ PlBuorsualxa PclluBluas
5-th.
o JBO ArlcaJa pp as d gc ruape,rc Ps nBS ura8alaiug Ps PJnsPIrr ul i_
nEs alBlualu rrierado aruc ai
uuro.rldunasunadcsllugBleuoradsorsJpnslcnrnJqlsaJllo,rr9ec,ePu?aIJlqoolB.rpd relsace etdnse BJluatuoc
:E
reuuera-alquo.'rgd,ue.r"1rdosdauprtgpln'PcsOrBpOn^urlgtalnJdaac9upoaJs d gcep 116 aluod es runc rnlnlaJ
laJlsB PlBuolsualxa PcI?uBruas 0 'i

JBI Fp as aJEc nJtnl un 16 alur,tnc allurp rarielar +EJIpap ne-s
'lecg^rrulctuaeJas alurrrnc allurp tariela.r Ba.raraprsuoc ap olocurp 'r>1s.re;,
ri
e1 gugd pug8unte rS uoceg nc pugdocuS 'aleuorsualxo alrJrluulues

al€o;'Jp^ope ap oles epirpuoc rS iunua un oJlurp eriele"r ap gzuosar
-alur as oc aleuorsua+xa rcrlu"uas IaJPJrro pxopu.red a?sa elsacv
'reraads B nes rnlnldacuoc 3 'aluluaur rrur8elur e

aJorpeur oorl olslxa gs grFJ 'rn1n"rcn1 Inlug^nc lca.rrp urpctlde :?IraJIp
leriuelsqns e,rac 'urind 1ac'nes InIJEJ?uot aca;1ad as cllolruas aJapal ap

ISIJVTONtrO V SIUOJSI O NUJNSd



'gzgI (srr€d

'at?ola ap zasnccD ?Fa luo mb sautaoq spurtt? sal snq tnod a8o1ody 'V
'g69T '8lugy : zur€tr\I 'xas rtqz1 utntoct?rttu tunuotytstnbs?O '8

'6997

urlaqlJag ueef : uanou ''c|a sanbttldrt.taourtag\s sacualcs sa\'saguos p satn?no

s''asuciouu'tolaDuluull'orlNnJ1lqpacpspa?pIrn?Xclulpppurpiagr'au7ou7Con7a'sfpa'uW$oauaptptcDspyaranspnanaurllnsoalup7l?siW6acgaugpaflUciseVsx1en'agon'uu'toonauustoasralssJttodtltdgd
utntouoqdo.td uonb utnJDJcDs 1tloi unJoulldtcstp stqto nas otpado1ctcug

'snrqcrlecg snln€d I 6991 ruasuouas ulnrcsrcu€Jd urncsrcuetg pndy
'srrlouen 'oyout7op anbotouncsqo'DJolpaps unJDcllst'loqlrp 'sn,l,ouo8Jng 'Z

'866I ocg uJ

eolcelldlo't^uzuaDpnloulnts''poauro''Cl o'Clso'rcuvru'8(1e6;.6reIp'I{uqIcs't16g6I: eiua.rolg 'o1opuott741 n77ap
alrqluolco g-7 'e1opuert141

'EIopuBJrW €llap orrd rp a?roru EIIap oIJBSraAIuuV oturseluacenbur3

Iau Ipnls Ip al€uorz€uralul ou8a.tuo3; ((oIusIIInl a etluleqeqdly
orlnlolog e.r1 rlrodde"r 1" 16 lepneraurg,p alq€J eT : slred 'aust,tg1osg,1 tns
uotyotutoJul,! p aqJraqcaq o7 tnod uotgrtlcossv.I tad gsruoS,to auuoqros DI ap

anbo77o3- a13o7tg ap saral7'a.tat7 np at?n74y ul) (alslleqqe4 un sed 1l€19,u

o11n1 ronb;no4" i(o1ar.r4 'f slnT C glpgp 'I66I '9? arnssnDs ap puoulpral

sralqDC) "olln.I ugureg rp al€srallun en8url e1" .ro1r.rp.rcn1 e endoluo3 '1

EI ap alorolll'a:lz,rgl BarolsBuau uI" 'alrBd 91IB ap a4 'atiueuroJaau ap

plBrnupq acrJo ap uBIelBc crlsru Inlalq ad crSreua aJad€ I-PS alnqa"Il
ap s?snnn ??? luo 1nb sauuoll spun.t8 sal snol tnod a8olody
vat?Dltt arrcs gpnEN IarJqBc pugt rsun?B,19cuI u6e'rorg Iop,oullrBtrtr

Bs B uI

ec 'rnlnrusrleq€J roptueur ale alac uI rs z(lolag Inlnpalt Is Inlercl;
-radns o1reoJ nEs snrqcIIBJS snlned 'sn.touo8rng ec; rie"relcap rolrl6rl
-BqBc alorado u3 luazerd a snIInrI '(gtt :z16l qcuald) ..?srlEqBJ=fst{[nl
BuzI aleluprusneJpncP1cBuJgppleeulosroirJpeB"(r'?aBJBatur(panalcrl€ul€{o?df aIrnrsI Pc r€lc a 16 usIIInl

Bta?orlqlq u3 'ea1-11

IB JIopnU rnl IB BEBJd cr8Bur rnln$e.ro Inrpau uJ aJBd€ '1stullqc1u 16
Seru ap ol€lrlet uJ 'snllnT 'runIiBrJEA o{uIuIIu nc '1st1eqec snllnT Inun

Ina6rlc rursg8e; ps Bc (g16l sus^g 'Zr6I Iicuord'796I lartas 'nldtuaxa

ap) ur?6arc InwsrlBqBc aJdsop llpnls B^algc lrrroJsPr Ps sunte ap I

rrus{Inl 13 ocr4 'sn11n1 ordsoo '0I

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

B la K folosite in arta lulliand se asociazd cu literele ebraice pe care

cabaligtii le contemplau si care ar fi trebuit sd insemne nume ingeresti

Ei atribute divine. Aceste litere ebraice, despre care se considera cd
aveau puterea sd. evoce ingerii, au fost chiar folosite de cabaliEti
operativi ca John Dee" (French Ig72: 4g).

Numerologia, geometria magic5, astrologia Ei lullismul se amestec6
inextricabil, aceasta Ei din cauza seriei de opere alchimiste pseudo-
-lulliene care invadeazd scena. Pe de altd parte, numele cabalistice

puteau fi si gravate pe sigilii, si o intreagd tradilie magic6 Ei alchimicd
fS.cuse sI devind populare sigiliile cu structurd circulard totugi, in
(gi

Arithmologlo sa din 1665, Kircher5 arita si numeroase sigilii magice
in formi de tabele numerice).

insd care au fost influenlele tradiliei cabaliste asupra lui Lullus

-e o chestiune pe care nu o vom discuta aici. Lullus se nagte la Majorca

un carrefour aflat la marginile Europei, unde se realizeazl intalniri
intre cultura crestind, cea arabd qi cea ebraicd., Ei sigur cd nu e
imposibil ca un om care trdia la incruciEarea celor trei mari religii

mcaobnaoltisetiset.eLsudllfui ssuinfecreipt einfsluiecnolam,bfinieeEliitneurmeapievitzrueai lcde, racuurniomr sopbeilecuclaonfi-i

centrice, Ei incd de la originile indepdrtate ale tradiliei cabaliste, in
Sefer Yetziroh (sau Cartea Crea{iei, scrisd la o datd incertd, intre
secolele al ll-lea gi al vl-lea), combinatoria literelor este asociatd cu

inscriplionarea lor pe o roatd. Ceea ce e sigur - cum vom vedea - este

cd nimic nu e mai departe de practicile cabaliste decat cunoscuta Ars

a lui Lullus, cel pulin asa cum o formuleazd creatorul ei.

I}.L Chestiuneu priuind Ars lulliand

Ca si inlelegem mecanica interni a lui Ars, se cere s6 rezumdm
unele principii ale combinatoriei matematice.

Avem a permutare atunci cdnd, date fiind n elemente diferite, se

realizeazl, orice posibild schimbare a ordinii lor. Este cazul tipic al

anagramelor6. Avem dispunere atunci cdnd se aranjeazl, n elemente
incat sd aibd valoare diferentiald si
luate / cdte t, dar in asa fel

5. Arithmologia, Siue de abditis Numerorum Mysterijs, Romae, Ex T)'pographia
Varesij 1665.

6. Numdrul de permutdri posibile este dat de factorialul lui n (n /), care se
calculeazd'. 1a2*3...*n. De exemplu, trei elemente ABC pot fi combinate
in sase triplete (ABC, ACB, BAC, BCA, CAB, CBA) care se deosebesc
doar prin ordinea elementelor.

'gu 9I runp8n:l',nu7 lpunutou s'\ro nso'tpuaduor
pcllcDrd 'e1aqur,re1 opr€uJog urp a?€nl luns 9z€auJn arEa alIJnA€JC '6

'alrqrsod alalqnp ase6 alac Furquoc

163 a1a'g3gv aluaruala nrled elaa puIU al€C i0-u) illi?l alsa €lnlurod

'oliqrsod olalqnp 61 u1 aundsrp 1od es
olo 'OCSV alualuala n.r1ed puIIJ alep 'nlduraxo ag i G-u) I i11 olse elnurog ,L

gurJoJ u1 ;ede oprdrcutrg ')\a psorJo1? ysa o4ntn1'pu?Du $a sDlluog

rJ JB runc rrirzodo"rd gcnpord gs lgJul 1a; e6e u1 'ndrcur"rd a?sace oJlu1
alrqrsod opieurquroc aleol pzeaselJ, snIInT 'a1n1osqe rrdreurrd gnou alac
JolaJolrl purnqrrlv 'araundslp ep zec un glurza.rdag 'ptn7( p:a?rd

6a?IraJIp

rJolnc r* ne asuasnueur allJaJlp uI oJBc 'un8r; n"r1ed autiuoc s.ty

'olecrpo"rd

uriuoc aueolor rcurc all€lalac pugo ad 'oriecrpa"rd ap o?Jarqns luns
r.rn8ue.r €nou aloc '"ropuo8alea B FJrlalo?srJ€ BIsII Iapour Bc pugnrl

'11 ern8g;

aralrl Pnou elal orlurp €raun Plrnqrrl€ g aleod alBlllua arBcald'(IItlA
'TinlJIA 'alcarqng 'runrlsaq3 'a.tr1e1ag rrdrcuu6 'aur.,rtg t;n8ueg nes
alnlosqv rrdrcur"r4) oreoog oluarualo Pnou olgc e rurrilnur ase6 op PIsII o
a16a1rqe1s snllnT 'st1n"tauap DUqeJ o-rlul'IIJo?BuIquot un?( n"r1ad rS
'X el g e1 ap 'e;a1rl Bnou nc laqBJIB un a16aso1oy snllnT rnl B s./y

'aarFol rS acr3o1oa1 a^Ilou ulp ralas drqc u1 p?Bllurll alsa aur8r"ro
€l oJ€c gsuS 'r.rolpruJn IIJo?rpugB ad uutcseg aA II aJ€c 'a1e1run1au rS

aI€sJolrun rrJoleurquoc Iaun n"raundo.rd eie; u3 rlrpu€ au snIFrI nc plepO

'16asug rorJoleurquoc InJorJa?ur uJ a.{rltlJlsar r8al ruacnpo.rlur gs tS
rc 'rauoleurquloc alalpllnzeJ aJluJ urpururrJ3srp FS JBop nu cEJ au aJBc
a.ruorralxa rrJolrJc col u3 g"r1ur rtunle 'rrunriu.r aIB purg €J rugJaprsuoc

al aJ€c ad r8al JolaJB pundsa"roc nu gt n€s alncaJ? aJlseou raiuat"r

-adxa a1a1ep nc pode.r u1 elqeqo"rdtul luns acaJ€oap altqtsod luns nu
rJnsJalrun alaun gt EIuJTJB e uud uradacug pc€O 'alrqrsod ap"rns;errrun

a1eo1 rpugF e u3 uiculsal plslxa nu pc urgldacce Rs a"rac as 'pturxutu

eelelrcedec e1 azauoricunJ gs €rJo?Burquoc r6n1o1 Bc nJ?uad '(Iapr op nes)

(.rJnJcnl ap r,rp1s" ollJaJlp eur8eurr 1od as 'r"rnlnuriuoc al6ru.roprnloquls
purrcos€ 'lgcul grnl€u eSe ep (ocrlJ€lurs rln8a"r ulp I$ rrnloquls urp
snduroc) rarsardxa IB rualsrs rnun eieg uJ urPUB au 'rcrlortuas ruorlrJal uI
'alqrsod ,,ru€uacs" €Jnluoc e n.rluad pcrpe 'aruadocsap op runrierado
n;1uad 16 1rso1o3 ry ealnd rB JBp 'ocruqal auralqo"rd Jollnru BaJBAlozaJ

e1 e1n[e aleod .rolugurquroo rA rop"raundstp 'roprplnuuad 1n1nc1e3

Vg 13 gy 'nlduraxo op) aluplalal ' s(alpu?qLuoc rBeaace glurze"rda"r

?uns nu aurpJo ap alrJgsJaAut '7

algl l oluaruala zr rugluere ps pulnqaJl 'puga rcunle arpulqulo, rualv
'r(allraJlp uaundsrp Pnop 9?urza"rda.r yg I3 gv 'nldtuexa ap) Baurpro

firsrrrnr rs ocrd snlrn'r 3uds30

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

substantivala atunci cdnd sunt subiecte qi in formi adjectivali cand Fr ,1,l
sunt predicate, fapt pentru care laturile poligoanelor inscrise in cerc
trebule citite in doua direclii (se poate citi Bonitas est magna qi -^--tr
borua). Posibilele dispuneri de 9 elemenle 2,
Magnitud.o est 2 cdte sd buna
atunci cdnd se admit Ei inversarile de ordine, ii permit lui -13g;
Lullus
I
formuleze 72 de propozilii (vezi figura 2)'
-u se
Principia Principia Quaestiures Subjecta Virtutes Vita
r-tzlf I
absoluta relativa i:'nai
Sgur
B Bonitas Differentia Utrum? Deus Iustitia Avaritia
Angelus Prudentia Avaritia Dr
c Magnitudo Concordantia Quid? Coelum Fortitudo Luxuria :1l aSi

D Aeternitas Contrarietas De quo? :--. -pl!d^

Potestas Principium Quare? Homo Temperantia Superbia l:i c

Sapientia Medium Quantum? Imaginatio Fides Acidia --t
Voluntas Finis Quale? Invidia
Sensitiva Spes J3L !

H Virus Maioritas Quando? Vegetativa Charitas Ira :. tre

Veritas Aequaliats ubi? Elementativa Patientia Mendacium __ :"e

K Gloria Minoritas Quomodo? lnstrumenta- Inconstantia - d.e
Cum quo? tiva
:a
Figura I
de
.JI

Figura 2

'ft82 | 186I uolsuqorlc) nlpolu uowral Inun
sarrsP8 allurJod nu ((Eunq alsa €41€1Pung" €srtuerd snllnT nrluod acorBoop
l,'CliriaCOJlnpferE"sArJgacg"nrrpUpa,rur€el cutuoonlcucrrraoIuluodJlp€rc.dglpceral8sr€dellooelcfnus€l Iri€ulquoc asnlcxo luns loq€l

ecrlsrSols ea8alaful ec €o€c 0:lS'0I
snllnT gc loJll€ ap Eopo^ B^

,a.ropal uI aI€ Inlaqel) aulpro ep allrPsJa^ul os-npugznlcxa (aIalII oI?uI
rraqcaJedluJ alollqrsod a?Bol Pc puIU lBp
oJsJaplsuoc u! nBI os Eo u!

'atoutqtuoc ap zeJ u'rna8luu1aJr€AdleagPnlsulzEacJ(daalel nBlclsaElaacluVr 'pJnE?J D'IaJl V
rf911uo Pnop (III)
'dn.r1 16 lagns €c rglenlcolalul Bun r$ glqrsuas o?elrluo o 111; 'p1ue1d 16
g.rlerd g te ut.tc 'epqrsuas Iiptltua gnop (I) €I arrJoJor urJd alBroprsuoc
g i6 'nlduexa eq
loo elfrzodo eiuep.rocuoc rS 19c 'eiue.ra;Ip 1918 '1g ern8g;

Ieltpatpltuealexepg;r.ernpdrnrllrootIdreeJTr PrurrBluanrufealaarue9psr.ornIndprPl Saullr3oaJclpclaurolulurpau(lau-luIurn"uzrl^p
.rnd alsg 'arroleurquoc orcru BI gzeapoder as nu
nirgrlt" u.t t 1A*,. rB op orlqasoap erds; crac
lsarv 'ptn?gl nnop V
lgr"AtJ eurud urp lac

g on?tg

d}{t, tunlJ€

fg$ €t
El
FF'$/ €I

d'"^-e EI

'wADntYClfACitS'. Ps snl

'nu?oyg Fa sofuog o&.ta - autpnXtu?nut 'z a1
o tn4acltuSout ponb p1. Fa sPlluog pas - tunu?nut Fa aulpnflu?pu p
tnxanliruEeut ponb pI aultto:gzealuaurn8Je as 'a.retu g aleod 3o1€19ung rS pu
'or(II 'wnatq sJtr/) .(alrualul lunlparu pssod
Rc €Jlsuouap B nJluad : alrnusrqo aursrSols elur.rad ernSrg SJaC t
1e'1n"
ruauorsnlcuor tu€puoTcEJ pu9c

988 WSI'I'INT IS OCId'SN'IIN'I flUdSgO

336 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

de exemplu, BC' dar nu gi cB) qi dubretere generate sunt s6, incruse
ceea ce Lullus numeqte camere. lnsd camerele sunt
in BG de in mod

virtual 72, d,eoarece fiecare literd poate deveni qi subiect, qi predicat,
adicd un BC poate fi citit qi ca cB
est bona, vezi Ars Magna VI, 2) (Bonitas est m'agna dd, Eii Magnitud,o
(figura 4)u.

3C CD DE XF FC Glt HI IK 5

BD CE DF EG FH GI HK *

BE cT' DG EH FI GK :

BF CG DI{ EI FK n
BG CH DI EI{
BII CI DK ::

BI CK 3

BR !

Figura 4 I

odat[ efectuatd combinatoria, se trece la ceea ce Lullus numeste :{
r',aepvoarctuAanrdeua-nceamlaerTealobru".laDGeeenxeeramlipsl,um, iani
legaturd cu camera BC qi f'r
intai se citeste camera Bb
dupd Principia absoluta gi se obline Bonitas est Migna, apoi este r,
cititd dupd Principia relativa
Ei se obline Differentia ist concordans j
(Ars Magno II, 3). In acest se ob{in 12 propozilii : Bonitas est
fel
nlagna, Differentia est magna, Bonita's est diffeiens, Differentia est
bona, Bonitas est concordans, Differentia est concard,ani,' Magnitud,o
est bona, concordantia est bona, Magnitud.o est dffirens, concord,antia
est differens, Magnitudo est concordans, concord,antia est nLagrua.
IntorcAndu -nela Tabula Generalis Ei atribuind lui B qi lui c intrebirile
corespunzdloare (utrum qi quid) cu respectivele rdpunsuri, se extrag,
din cele 12 propozilii, 24 de intrebdri (de tipul Utru* bonitas sit
nxagna gi Quid est Bonitas magna?) (v. Ars Magna VI, 1).
cea de-a treia figurd permite astfel 482 de propozilii qi g64 de
intrebdri.

11. Pentru referirile Ia textele lulliene avem in vedere edigia zetzner din
1598, deoarece pe baz.a ei se rbspandeqte in secorele urmdtoare tradifia
lulliand. De aceea, prinArs Magna se va inferege Ars Generalis (Jltima,
care in edilia 1598 este intitulath, Ars Magna et Ultima.

'sa'lr4uassaoc'tql.s p salunpJocuoc sal as u1 lpaulluoc ponb
DuBDu 1'ts unluDl uI solluoq un4n €t Plrlrc alnqaJl (cCg Pcrpe) tTtg
pra{uec rsaaace 'laJlsv 'apedap reur e6e # 1ptnb1 rrgqarluJ Bnop B-ap 'DI
ralec r na dacul aJBc aloe '(unJln) IJPqaJluI raruud pundsa.roc g nc EIi]
dacul arec alaJoruec 'stTatauap nInqDJ u1 a.rul.roder urJd 'DquPpJocuoc ulp

=c 'opnTruSvuJ=c'snTrtloq=q ec 91l1rc rnqa.rl B^ (cCg 'snds 14311e) eTcg ap
BJaru€c 'st1ntauap nryqpJ urp Pu€oloc erur.rd 'nldtuaxa ap 'putrru4
'aJotuec ap 08g'I 'aJeutJn ut.rd 'rA aueoloc op 79 uriqo as 1!s
gugd 'apedap r€iu e3e ri JrqdCg Blarl €-ap Bac uJ 'atqgCg Bnop e-ap
Bac uI 'pcqqCg oJeJaprsuot uI n€I as Fueoloc erut.rd uI '(aJaurec ap 0Z '3e

olgc ap au€oloc urp snduroc puIIJ IaqB? aJ€cag) trn8r; e-r1ed u-ap talac AIIJ
apiglrlqrsod a1eo1 eleoldxa e n.rluad FzBaJoq€Ia aI snllnT a-rec ad 'DU.
DllL
alolaqel arlurp rnlnurud eataanpo.rda"r 9 e.rn8r; uI tuncB Bopa^ os V opn
'oJoruec op 0Z (arJo?uurquoc pln8ar ulrd)
nep rarl algc ap rrndn.r8 uI oluaruala asuS ap apieurqruoC '(pcqgCg lsa
lsa
Ic 'OCg JBop nu 'nlduraxa ap) aluauala ase6 tJ 'raJ1 nu pugurqruoc
a1a1a1drr1 rn+pcle .re-r6 sn11n1 unc 16 Bc a '(87I-0VI tV96T) {cazleld SUD

pcrldxa runc e6u '.ro1a"re1r1 erfecgruuras ?qurqcs J Pcpull.{ 'a^tlelag als
ndrcur;4 Bt alrlrc ornqaJl gz€aruJn I-aJBO alac pugt ad 'r-rn8ueg nes
cg
rrdrcur.r4 ec'st1ntaua7 DInqpJ urp gueolot etur.rd u1 e;elroder ur.rd a1r1rc
16

a1S

-arnqaJl gpaca"rd IJ arec aloJolrl gc a16a1qe1s as aJBc nc -rolu.redo ;,

un g1a1drr1 ar€cag e1 g8nepe snIInT gsuI'prauoa nes 91a1dr.r1 rBeaoce

uI rJo pnop ap 1e1ade.r oU gs luaruala r6elace Bc PrPJ 'ra"r1 a19c ap

undn"r8 u! aluourola pnou € BoJeurquoc urp allnzal Ps Inqa"rl rB alg

'1g e"rn8g; a1a1dr"r1 a16ru uriqo os rJtlu rBIu alrrncrac gcs€alor as PS

pugcpd 'g?epouul g.reorq8ugr; o ap nr?uoc uI racrqo ep alsxg 1611e1914c

olsed pun elecrlde 'e"reolgcsercsap runrsuaurp op acrJluaouoc uncJat Iarl

ep €qro^ a pt Insuas u1 'lqour runoe o?sa Inusluecatr I 'ptn?gl ntyod y

g otnfug

opn

'le I

poI

asn

rusl'r'rnT Is oSId'SnI'In'I SUdSSC

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

bbcctdbt ' bc c t bcft bbbcc(gttcbt bcbt bcl r bch t a-
bctb bctb b ctb
bbbbb(dd(dtttttdccdb bc tb bctb bctc bctc 1(
bctc bctc b(tc :
bc t c bbbbbg6rsttbtttgcbgc bctb bctl bct lr -:l
be tb bctf cbcbcc(cnttgctgtttbcbcbbtttgbccggSgc bbtb b htb
(cccccbbbtttddd€tttbbbbcttrddcdcdbcd bctc bftb bbtc bbbslirrtbrt bhtc
dtddbtttbbc(ddd. bctc bbtb bhth
brb r bbfftrfr b tbc br bc
brb c dsibtrtcbBgs btbb br bc
bt c c btbc btcb bbrtb(it brbh
( c tb (b tb
brb f cbtc c{tb btch
cctc btcf s(tbbtbc ch tb
ctbb ccI{ttcl clrtc
ccce rccfftlttcbl ctc b
ctbc btbc ctb c tlrth
ctbt btbb
ct b c btcb (ctt(bll ctb c
ccttbrff tbcb IiIrttbb(cft ctbh
ctcc ctc lr
ttb c frbc tbct htb c
etbe Irtbh
?tcc ffrtbcff hrch
rbclr
tbc c tbcf

Figura 6

Afard de o evident6 dezinvolturi in ,,evacuarea camerelor", altfel
spus, in a face discursivi lectura literelor din diferite camere, nu toate
combinaliile^posibile (Ei acest lucru e valabil pentru toate figurile) sunt
admisibile.Intr-adevir, dup[ ce Ei-a descris cele patru figuri, Lullus
prescrie o serie de Definilii ale diferililor termeni aflali in joc (de tipul

Bonitas est ens, ratione cujus bonum agit bonum) gi de Reguli Necesare

(care constau in zece interogative cirora, sd relinem, le este deja dat
rdspunsul), aqa incdt, dintre camerele generate din combinatorie,
cele care contrazic aceste reguli nu trebuie luate in considerare.

Aici se iveqte imediat prima limitb a lui Ars : aceasta poate genera
combinalii pe care dreapta ratiune trebuie sd le resping5. Kircher va
spune in a sa Ars Magna Sciendi cd se procedeaz[, cuArs aEa cum se
face atunci cAnd se cautd pe cale combinatorie anagrame ale unui
cuvdnt: odati ob{inutd lista, se exclud toate acele permutiri care nu
corespund niciunui cuvdnt existent (cu alte cuvinte, cuvAntul ROMA

permite 24 de permutdri, dar in timp ce AMOR, MORA, ARMO,
RAMO au un sens qi pot fi refinute, permutdri ca AROM, AOMR,
OAMR sau MRAO sunt, ca sd spunem aga, aruncate la cog). $i,

intr-adevbr, Kircher, IucrAnd pe figura 4, produce noud silogisme
pentru fiecare literd, deEi combinatoria i-ar permite un numdr mai
mare, deoarece exclude toate combindrile care nu permit distribuirea
termenului mediu Ei deci formarea unui silogism corect12.

Este criteriul urmat de Lullus atunci cdnd, de exemplu, spune
(Ars Magna, Secunda pars principalis) cu privire la diferitele moduri

l2.Athanasius Kircher, Ars Magna Sciendi, Amsterdam: Jannson, 1669.

',Lr1e8au o aJBc 'lnsundsg.r elap alieounc rI snllnT BIaJ93 aJBqoJlu! o ap '699I
€qJoA alFg'snulapn lls snpullut utnJln PcllBure.rp Eaunllsaqc aJapaA
uJ aJE as PcBp aluapl^a ul^ap alrlururB sns IBIII OIOluurI aleoJ rJnpolu

'a16a,rr.r1od aunds'

as r BraJpr BaJBqaJluI B^IozeJ gleod nu PS 'ornqe"r1 runc glelaJdrelut €oJrnqr,
rBru Jp
'a.rec glaruec plslxa nu lgcu! oloce-JluI Pugd 'alrnylsuoca.rd azal eurs€01

raun BaJBoABJ uJ Bluaurn8re u n;1uad ounq allJnpou aleol tluture e t6 'IS '(6o
'uwov
Bcgrluapr € ap pour un 'crlcalerp luarunJlsul un IJ 'crFo1 luaurnrlsul
'oINUV
un a nu rcap 16 - lnsundsgr ufap alBeounc as I BraJPc €aJBqaJluI BI VWOU
nu oJEc
allraJlp rJnpour ap 08g'I ug gpundsgJ as PS ayur,rad s;y'nrdrcuud ug rnun ai
'11nur re141 'a1e.8o1ouro elap ugluarunS;e Joun BaJEInruJoJaJ orJ nu gs as lunc

oJEc rza^op pe,La.rd nu rS alrpaut t.rp8o.ra1ut gzearaua8 nu a1o1dn'rpe,rc BA JAr{J,
e.rauaF
ap 08g'I aIaJ:p?IruII €nop B-ap eoc PSu! Pzeaqcrelrr rI'ta1;e a1tin1l,r
aJlurp Bun snIInT tn1 e"red as r ac 'gcrlsualceJ€c Pls€otv 'aueoloc 'AJD
allelaleo aleo? ap 16 tgc 'gzeareua8 o aJsc prrtlcadsa.r sueolof, urp
alalaldnrpelc arlurp a.r€cog op lgle pls^lozal g eleod oreqarlu! r6eaace 'at.ro1eu
gc gldacce 19 'nldurrs aFBoJ Arloru un-rlulp 'sn11n1 ad adncoard
1-gs e.red nu IJo a?Inru reru ap a"rede Ftual{cs rSuaaee pc 1n1deg 1ep efa
'(nrle8au sundsgr un zac BaaulorolXpcIBullus!lpJEaru'nlsrrypzuoBd nstuundasssga.r un zec lnuud
u1 'luaptrla 'pugirur.rad) OJBSAJA,
Trssod sPlruoq
1ndr1 a
1unJln er 'aunrs.ralqo ap pln8er ur"rd '1 'IX uJ ter'suataJJtp 1?s ponb
snllnT'
nu?put unlup? ul splluoq nnbqn 4s 7an4n uud gsnpeJl also (I
ou?nq s.ry uI a.rec ri aueoloc a1de6 alaurr.rd arlurp areco5 ulp Balro^p) runs (a\
I'nBldInurraoxlaadepau'errarpaa.r.Laacs'qy4'uqp€laradraur€ca'lgAreuln- 8rgrJoul3uuarsqnupooc"rd"raol1ta3laa1usuaolloncpurlI
uI - plurza.rd sn11n1 ap aXuuolocul elalaldnrpelt 'ua1urur11e aq a?poJ n
."
'alse nu at €aac rA pqrlrarruoc a oc eeoc Pcseounc PS
IAJ1IB

ornqarl'sn11n1 aunds'1n1srpy'as1e3 opirzodo"rd ap alsaroc aprieurquoc

aredas as ps pllru.rad ps a;BJ ,,aJt8o1 rS acrSololuo IJPUIUEXa" Iaun
p?srzal alaiurcasuot pcep IBIunu .rep 'alqrsod alugqarluJ aleol 'oJBuun

Bc 'a1a urp g8u.rlxa gs r$ alep efap aldacuoc arlul rrgulquoc ap ltqtsod
Jgunu reur lat gJseallqels Ps aundo"td r35 tpuatuaaul sJp
aJeru IsI (8It-l,I? :87,6D ro{urnBg '(67,2: 186I uolsuqof 9J
BruBas €apPp
'/t)

pcr8o1oa1-ocrJosolrJ BJnlBu ep rc 'gcr8o1 PJn?€u ap ?uns nu 'a16a1uuue as

'€alsace - rln8ar ap olexg Jp^ap€ ap TIJoJIJO Joun ?rlrJlod gctpard gcep

reop alqeldaJc€ alo t6 luns IBruJoJ aJapaA ap lcund urp alcaJoc alrunls
-JoAuI 'rrcrlsrSops ap8al ep JBop pl€lltull alsa nu BrJoleurquoc gsu,I

'lecrJlluenoau nrpau InualuJa? nc ursrSops un e"arre
rue '.rg.lepe-.r1u1 ',,.ra8ul un a alEJcoS rcunle 'unq alsa alBJcoS rA unq

alsa "ra8u3 aJ€carJ ocaJeoap" gc aIuJIJ€ Ps oJB) luaurnS"re un pqeldecce

a nu J€p 'unq alsa .ra8ug erecarJ Pe Insuas uI IUR?aJdra1u1 'ra8u1
16 alelgung alnuuad as ps qlnpeFug a nu tep'(nuoq pa opnytu?nl4
rb au?nu lsa salruog'nlduraxa ap) sJaAuI tS lecrperd uI lBqruIqJS
r3 aleod In?colqns '.rn8rsap 'gc grn8g eur.Id rso1o; aleod as oJBc uJ

688 ilrsrrrn'r Is oSrd'sn'r'In'I sudsso

340 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

altfel s-ar cddea in eroarea averroistd. Dat fiind cd in intrebare apare
ca,,explicat" termenul eternitate, aceasta permite sd fie legatd de D
din prima coloan[ din Tabulq Generalis. insd D trimite, in virtutea
celei de-a doua figuri, la opozilia ce se creeazd intre sensibil Ei sensibil,

intelectual gi sensibil, intelectual ;i intelectual. Dacd se observi cea

de-a doua figurd, se vede cd D este unit prin acelasi triunghi cu B Ei
cu C. Pe de altd parte, intrebarea incepe crr utrum, iar din Tabula

Generalis se gtie ci intrebarea utrum trimite la B. S-a gdsit deci

coloana in care trebuie c[utate argumentS.rile : este cea in care apar

B,CgiD.
In acest moment e de-ajuns o buni abilitate retoric[ pentru a

interpreta literele si, lucrAnd asupra camerei BCDT Lullus trage din

ea concluzia cd, daci lumea ar fi eternd, deoarece se qtie deja ci

eternd este Bunitatea, ea ar trebui sd producd o Bundtate Eternd qi

deci in ea nu ar exista Rdul. insd, observd Lullus, ,,rdul existi in
lume, cum se vede din experienld. De aceea se trage concluzia ci

Iumea nu este veEnicd".
AEadar, dupd ce a construit un dispozitiv (aproape electronic, am

fi tentali sd spunem) ca Ars, care ar putea sd rezolve singur orice

intrebare, Lullus ii pune la indoialb output-trile pornind de la un

element de experienld (exterior lui Ars). Ars e conceputd ca sd-i

converteasci pe necredincioEii averroigti pebaza unei ratiuni s5n6.toase,

impdrtdgite de orice fiinli omeneasci (al cirei model ar fi ea), dar e

clar cd din aceastd raliune sdndtoasd trebuie sd facd parte qi convingerea

cd, dacd lumea ar fi veqnici, nu ar putea sd fie bund.

Ars i-a sedus pe urmaEi de parcS ar fi fost un mecanism de explorat
nenumiratele conexiuni posibile intre o fiinlare si alta, intre fiinfdri

gi principii, fiin!6ri Ei intrebiri, vicii Ei virtufi, dar o combinatorie

necontrolati ar produce principiile oricdrei teologii posibile, pe cAnd
Lullus inlelege sd foloseascd Ars pentru a-i converti pe necredincioqi
la credinta creqtind, Principiile credinlei qi o cosmologie bine ordonatd
(Ei independent de regulile lui Ars) trebuie sd tempereze incontinenla
combinatoriei.

inainte de toate trebuie avut in vedere cd logica lulliand se prezintd
ca o logicd a intenliilor prime, si nu a celor secundare, adicd logica
aprehensiunii noastre nemijlocite a lucrurilor, Ei nu a concepliilor

noastre despre lucruri. Lullus repet[ in diferite opere cI, pe cAnd
metafizica considerd lucrurile in afara minlii qi logica are in vedere
fiinla 1or mental6, Ars le considerd din ambele puncte de vedere, in
acest sens, Ars duce la concluzii mai sigure decAt cele ale logicii:

,,Logicus facit conclusiones cum duabus praemissis, generalis autem
artista huius artis cum mixtione principiorum et regularum... Et ideo
potest addiscere artista de hac arte uno mense, quam logicus de
logica uno anno" (Ars Magna, Decima pars, cap. 101). $i cu aceastd

,os€c ap rcozgnop olns aldeS csatnJlsuoc oJ?old osBS 'asec ep lcazqnop gtns plse

o csalnrlsuoc a.rlard tcutc 'esea ap nrled rS rcezqnop csern;lsuoc a'r1ard ap s
nrled'asec eses csarnrlsuoc a'r1ord roJl 'os€c Pnop csarnrlsuoc o'r1e1d pnoq
(g 'II) 'aurnN "rn8urs un-rlurp oapr
asero.r psnds ocuo r€ PJnl€aJc oclro Pc ac€J as e6e 16 "'1ag rfol nc 1eg
leurquroc E-al runC tuel
ad 'qde1y rfol nc guna.rdurl qdaly o6 l lelnrurad e-41 16 :rnrS
'unplz olaru 1so3 g
(7 'I) ul '4

re pc.red op gl€or o-'r1rr1 snd B-al aleluouepunJ orolll op qnop rB rcazpnoq aJap€
(Z (JI) 'rolrl^ n.rlued lBruJoJ ap luns ac
pu9r
alac oleol 16 1n1ea,rc 1ol ole urp leurroJ e rS '1e1nru'rad e-e1 rA lrJPlu9c B-oI
'1rn*sg1o €-al 'lsdps €-oI oleluotu€punJ arolll op Pnop rS rcazFnop e1a3 .ro1rr1
earS
:(T'I) rnlnlaqeJl€ ale aralrl ap Fnop rS rcozpnop.alac 16 rio'rgag acaz
BoIunI leaJJ € qa^\q€ alst nt rrunrcdalaiul ale rgc ap gnop 16 9lulz
rac luns
rlazretl alac nes alerlerd 'a1a1eua1eur qPr?zPA nJag u7 9c ?BJP^opB g eiuar

'plsrleq€c suolBurqruoc rS puetllnl €rroleurquoc 9?Bu
r*oro
orlulp aleriuelsqns olurqosoop U rE aJBc a8alaiu! a1€od as runcv
pu9r
lasllpqpc ap piDJ TrlqasoaI'z'07
AIJOl
'(89 : 096I rssou) (,€0181
-rI€aJ gl€Jn?cnJls a €JoJPc 1r.n'u1od rln8a"r rA u"rrq"ro'r ezeqr'I nuls aJBc IrPi
nBu,iBgnJ?n8rsSlc"ItngB1JnS1lJsie.ar1Arao,rpe,urln"J'rB1qtuooJsPdorlalnosauq?u9BrrcSosd1'ru6arnusprc1pnr6elzpgsaleJsurlnna.rdlrceunnlsdJa1rlu6"srad9xacaarp3'rogFe1rc?rzBarres'JrardeuJs1aqaa?apuul l'drOaoruu'(rJna1ollBeIrJ6zlureBqrlaqJlnoaBce^I
nc JBop .,,ra.rrSdg'"l:reioaJucrnnl lsnsacln"clgnc;l€n-eaJpEaJJJBo'lgallecarrtuqooJeeec'rr8aolS1 eBoluIInutnuap-€9S1€u8aap1 1€Jol
"crr,uq.nraroln"dp purg BJ ,c"p g1,rtr".rd e1ry" : "ro1a{urg €
arqJBJar o op alBurruJelap luns as 9uer11n1 gcsealoJ €s 9s Plcrr+s eerai
acaJBoap 1od nu a Jep
'ase
raplc,sr,"rapol't€rtAstnr*a"c1rrJrro"rrl"'€riun'rr61qn,1u'.ooo1ctI5Say:t(un'"rp.tr"a'd.6c91a'1Vdg'sa'0p19e6dtuL"norBau6qaaIr1p8uoaJlsEduo'qpeolnsf eu'Jac1acozytarul'onaldtearluJuJeatupp
-rcc€ JoIauJoJ Balelrl€a.r u1 rA 'rep ''roprcads e rS roprnua8 ea1e1t1ea'r ].PS
eiualsrxa uI epaJc snIInT
uI Jsop nu '.ro11l1esraAlun B PIBluarue'r1xa 'piurpa;c ap llnlp^zap une

elso tunr gdnp rA 1gc 'piuar.radxe ap lelsa?E a aJ€o uI InIaJ uI 19lB ECIJO
nels aJ€J uI Inpou gdnp rc 'c13o1 rnlnluaureuorie;
'alulrleal uJ-1arlirrr.rm1ocndl UI€
sl' ap lnzg,rerd a nu ar'c rPAapB op ldacuot
rolalnruroJ P3 B
un nJ prl"tt.t1 rS uiglrlee.r e rAgsul BoJecerru alcagoJ Ps alnqarl
euolsurquroC 'o-lrnqrJl€ n€-I rilnur arec ad pleuuo; ?polaur BacB a ul 9
au snIInT 'pieauzglpul PIBuTJ arie'r'rasqo
.., n, gt TS 9
PC E
uTp

€ nJ

;ede

Icap

plnq

Tsg
€aJ

.IIqIS

Ealn.

oaP

a:e d

"po1"r.i "1Sn1nrur€ar

tve I^ISIT'INT IS OCId'SNTTN'I SUdSSO

342 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

qapte pietre construiesc cinci mii patruzeci de case. De aici inainte, du-te gi
gdndegte-te la ceea ce gura nu poate spune Ei urechea nu poate auzi. (IV, 16)

cartea creariei vorbea cu siguranld despre calculul factorial si
vsdseuuizgspueteraraarlmg,iiddueaatedctaerfis.uiitnneEiuddai iscafeiElcfmailba,dcenaetdvafariinnccdiota,mibncbaailvnpiseaatdebteo,irlreciseedalippproaulidttlrieunacredfdilgiounurnrpdcnuaulnumrcelldtiarednseatamev,eessdel6.ietfoerteerr
luYunelltiiziaiarnquh(tvoeerrziai,caadsreeoe,cxitaoettmdupqcliuu, ,isnMusnciltrl6iefsoreavaratellloicprrropuesdaoenrr'ooliasiatnd,qaig'Zvi aoamqrbabisedulelbi lc1ina9ib6a5az)ldi,smcqai
sd nu mai vorbim de Francis Yates. TotuEi, a patra figuri
ingdduie permutdri (adicd anagrame), ci combindri." lulliani nu

Dar acesta nu este singurul element de diferenli. Textul rorei 3
c-iagemfecsiiletlopoeaesuralaon,pbffeatiaocr)petr,rdytbuehaoueltrosiberdermeencgpescitetneuaitebrc{iuiaad:atlrrieilpsceent.tglsgciefiacicmrrpuaieponinasvtduatleiipcrtsidina)tie.lriadgeAtltmicenpseisaisesmttaxtircebuuaegosealsipzgceleaincpcmsactruerreaeercimtEea((dtipflniiientztteeddeicerl,Eoaesdtrule,agbpraitdeulcieelncagllaeroicetrroeaei,czrrodieulaee-li a

acesta analogia lasd loc unei deosebiri radicale. l
conform
in evidenld exegezei creqtine medievare, sensurile ascunse trebuie puse l_
surplus.de cu ajutorul muncii de interpretare (pentru a identifica un )l

conlinut), dar fdrd a altera ,*pr"iio, adicd dispunerea .:
rmesattaebriialimld_aletcefxiutnueluai.,.ecxi^adcimtd p(ocetrlivpi,uslitnrddduuipn6d.uin-dnoeielalnmicealxeimpurimncsipd-iii
,,filologice" ale epocii). in schimb, potrivit unor curente cabalistice, -,t;r-
lectura anatomizeazE,_ca sd spunem
ajutorul a trei tehnicifundamentale, asa, insdEi substanla expresiei cu
Notarikonul, Gemairia qi T"-rrru.
Notarikonul este tehnica acrostihului, Gematria este posibild d"ou".r"
oinriecb[rruaiicdcunvuamnteriei lpeosautentfrieapsroeczieantdtaotevdaeloraitreerenuamlfaebriecbiic. ec,eadsetfreivl dindcaint
suma numerelor reprezentate de fiecare literd in parte
despre a gdsi analogii intre cuvinte cu sens diferit .ur" uu - Ei e vorba
aceeasi
ins6
valoare numericd. Dar posibilele asemdniri intre procedeele luri;;;
gi procedeele cabaliste privesc Temura, artd permutdrii
deci tehnicd anagramatici. a literelor si

posInibtril-iotdlliimdebdpeinrmcuatraerevomcaalei lme aproi tdfeicidntteinrpaoltleatied,ioamnua-grir.aDmeaepxreemzipnltud,
Moise din cordoba se intreabd de ce in Deuteronom apare interdictia

oavdeerltiregsaiineupaxnuprerratdeaesoihlriuiagcmienine-ialnldaidvicneluitrletdcirzneeadlledpaienmseAepdscietoaelmmecabdstidendacsnuuaurppilqneein,siinci.e.ldorecraedupuiadrcsaeecznddinaetvEdeateEipcrmuei tdJeunr'ntieuneali
demonicd.

luns olrinlJr^ IeuorirpErl polu uI Fc puIU lECI 'aluauala op sugJlsaJ ap eaJa
1g?B rPrrrnu un BI Ia aslrdo as ac ap eqarlul os (999I utp n'IrolDulquoc
aXrV ap oqDlrassle Bs B uI) zluqraT 'sn11n1 Inl I3 lllurlpdtu3 -to1t1t3 Inlu

e asBnl raun
ol apun ap tJunJB 'gcre.rqe €IEqEC urp allopl €Alrap r6-nu sn11n1 pceq uJ 9
BIiJI
?aiu?t,t p iue7 aprPry t6 tuat1Tnl nroqrv'8'0I 'n1d
P]UI'
',,cr3o1o1g coI a
rS ro
glsrluqea BrJoleurquoc pugc ad 'olelueprcco ucr8o1 1e so"rn8u lny.rrds ouor

ap gle.rrdsul Inlol nJ elsa 'aldacuoc ap orrolBurqruoc p.rnd ec 'puer11n1 rSea
Erroleurquoa" '(BZg : I 796I) {tazleld aunds urnc pdnq 'Ru€IIInl epe ap BqJo.
alSeqasoap os glsIIBqeJ erirperl aJBc uI alcund Pnop alat
l;egr,riur1eelsyuqnn1s gln8a.l oarn rualralur gluod PS PrPJ 'llurJul e1 eurquroc 91er ulp
1od
IBJU
as aJBt lJnloquls ap lrJas rB eeurnl aanpold ac gcrlsu8url PurJod
'Barunl Plml?cle a a.Iec urp OCAJI
'€JN
alaluaurala Pz€alopour as EJoJFJ y.n'tr1od alouroJ Juns rc 'glsrxaerd e1
aJBD BAec € rJg?uaza.rdar luns nu atrlolruas aluaruola alsoce 'acrlaqe;p nc re
a'ralrl ap nBS elouns ap BoJalltua ur"rd sorunl leaJc B nazauunq 'acr1:
gcuO'pcllsur8urlerlxe ol€lrlsal o glutzarda"r g?ueclllutuas arsardxa rrdrrr

o oJEJ uI Insuas uI Barunl glutzarda.r nu 1nfequrl PIBq"C u5 'pctepnr I.PS
16 pqure €rJosolg u1 16 pleluapraro PcIJosopS erirpe"rl u3 g1dtug1ul os ar
Baoc ap orrqosoop ards tepuiy 'mlnIBaJ Brnlcnrls glurza.rda.r rnpfequrtl EAJAI
€JnlclrJls .tet 'outs uI sJalrun un a 1nlequrrl Pcrlelxe BIBqBO nJluad
'Iunprlrpur alenl acIloqBJIB olaralrl e1 gugd '91en1xa1 eie;erdns un B

pugurquoca.r rS pugurqurocap'pug"ralle'cIBJqa rnlnlaq€JIB JoIaralII aIE asnd
rJpurquoc oIalIJoJIp ad pugzrur 'apuncse oI raJoJ Inlxal a.rue ad aullrp
alaurnu purlsoJ glucrlaerd alsa '9et1e1xa BIEq€C nus ',rolaurnu BIBqBC Inze)
',,r16r1eqec rS rlfrpour aJluI alueg" lnrpnls u! lnzg^ e-s urnc gdnq
'rolarunN B FIEq€C es e ur'rd (Ba1-IIIX IB €IJOO
Inloces) suBlnqv JBIqJ olsa arBllo^zap BruIxBIrr eI arJolBulquroc Bus -OCIJC
snp € aJBO Iao JBr'r.rgurqtuoc ap ropiaure Jgrunu un acnpo.rd orec lruu
laqBJIB un lrnlpcl€ g ealnd lB 9c 'areur.rn uud 'gzea.ra8ns BIBqBC ap 'a
al aJ,
"LlDrlzpL nJag urp (sns rEur lBlrc)
IAJAIr
lnlueru8er; u1 eaunds as runc gdnp 'earunl leoJc B nazautung aJBc
ur.rd r3nsul lnepeco.rd rc 'gtn1aa1 ap Pcluqal o JBop alsa nu BlsBocB IaroJ

acaJsoap 'ta.rnura;, al€ allugur alasJnsal oyu.rad oleod 161 Inlsrleq€C nu E
'GZ-ZZ:886I IapI yr) e16a.re rolrrpulquoo Inrgrunu rer EJ'(g
'e1eco.t eseS pursoloJ JBp 'o1eco.l gnop nc raurer8e.rlel B gralrl aJBcaIJ
gzeaztleco^ sluro & urp r€z"alg 'aretal; ugulqruoc ap 09 ap alaqel n"r1ed IUSIIE
acnpord'alqrsod alunpou o1€o? uI InI ale a.ra1r1 n.r1ed Jolac rrJgzrlscol
rS pzr
plrJo?Bp 'HAHI lnuoleurer8erJoJ arBD ug rur8ed ursg8 BgBInqV BrI nJag
arapo

A1 ES

.rolria

IS Iei

(9I '/\I

rS al-nt

WSI'I'IN'I IS OCId'SN'ITN'I SUdSSO

344 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Eapte (patru cardinale qi trei teologale), de ce Lullus, dacd tot le
sporeste pAnd la noud, nu mersese mai departe? Dp ce printre Prin-
cipiile Absolute, dacd sunt prezente Adevdrul si Inlelepciunea, nu
existi Frumuselea sau Numirul ?
De fapt, in diferite opere Lullus propusese o dat6 zece, o datd.
qaisprezece, altd dati doudsprezece qi altd datd doudzeci de principii,
pentru ca apoi sd se opreascd la noud. Se presupune c6, deoarece
Principiile lui Absolute sunt noud, plus un al zecelea (marcat ca A)
care rd.mane exclus din combinatorie, intrucat reprezintd perfecliunea

gi unitatea divind, el fusese influenlat de cei zece sefiroli ai cabalei
(cf, Millds vallicrosa 1958). Dar am vd,zrtt cd aceastd. analogie nu duce
prea departe. Platzeck (1953:583) observd ci
o listd analoagd a
Rangurilor putea fi gdsitd si in Coran, iar in Compendium Artis

Demonstratiuae (,,De fine hujus libri") Lullus spune cd gi-a imprumutat
termenii din Ars de la arabi.
Nu este totu;i necesar sd recunoagtem cu orice pret influen{e

extracrestine, deoarece lista demnitdlilor divine putea sd provind la
Lullus dintr-o lungd gi venerabild tradilie clasicd, patristicd Ei scolasticd.
De la Despre numele diuine a lui Pseudo-Dionisie gi pAnd la gAndirea

scolasticii mature, existd o idee de origine aristotelicd ce traverseazd

toatd refleclia lumii creEtine - cea a proprietdlilor transcendentale ale

fiinlei: existd unele caracteristici comune intregii fiinle qi care mai

presus de toate se regdsesc in fiinla divind, cum ar fi Unitatea, Binele,
Adevdrul (iar dupd unii, Frumosul), Ei toate aceste proprietdli se
preschimbd reciproc unele in altele, in sensul cd tot ce e adevdrat e
bun gi invers, gi aEa mai departe.

De altfel, toli invdlalii concordd in a socoti ca existente la Lullus
doud izvoare principale de inspiralie.

l-. Unul provine dintr-un platonism augustinian potrivit cdruia
existd o lume a ideilor divine pe care noi o cunoaqtem prin iluminare
lduntricd Ei prin dispozilie inndscutd. in capitolul T din De Ttinita.te
al lui Augustin se afirmd cd Dumnezeu este numit mare, bun, infelept,

sl5.vit, drept gi insdgi slava lui este inlelepciunea lui, pe cand bunitatea
lui, care este mdrime Ei infelepciune, este adevdr, iar a fi sldvit gi
inlelept nu inseamn[ altceva decat a fi drept gi bun etc. Acestea sunt,
in mare, Demnitdlile lulliene care, din punctul de vedere augustinian,
nu pot fi cunoscute decdt a priori, deoarece sunt intipdrite de insuqi
Dumnezeu in sufletul nostru, Dacd Lullus n-ar fi crezut in aceastd

inzestrare nativ6, n-ar fi putut sd socoteasci posibil faptul de a
dialoga cu necredincioEii pe temeiul unor cunoaqteri fundamentare
comune tuturor oamenilor.

Platzeck (1953, 1954) a reconstituit seria izvoarelor la care e
posibil sd fi apelat Lullus pentru a-qi formula propria listd a demni-
tdlilor divine, de la Boethius la Richard de Saint-Victor, de la John

,as-npugcsounc rB r6ars as-npugsaJp€ 'snop lrolr.rn.rcn1 loJnlnl a1e a"re1d uqo{
-Iuu
-*""n nr aurluoc aJBt 'nazaurunq rinsuS urp lncsgu'eiua311a1u1
nes 'sno1"q1,a'rpotg,rn.rcn1 JoJnln? e gurtrd ezl:.ax 'alaurg IaiuIU rrJpcs a aJ
IenrJiurgir^asr,ltiti"rtntJapcsanlq'sonrrqt€ot.rrc\Ietr'P41luIanpl rIlaB alsa gcruoleldoeu 16 gcruo1u1d
alBl
(u€ruoraJrc lxel un) stuotdtcg
€a
ulnntlnrn"n,iirpupo",*sttrlp€oIoitIdpne"rg.rt3el€uatJagrurrolouFcoc'pArlrIr-1rIolIuIdrraausla' nlgoustaspsuunugtlecp-arlxtpuangl lrernVurBn'Inreuu'rlrsdqrncusoe'gle1oldeso'eraalrurppaenruuc
er.:rgnaeil.rnnqiplunuu1engtl8lie"e.atuatrIucurI8rn..er?rduoIBnl1n1r9ned11€osgs.€1raadIcaceJqEiI'u1uI6nnan-ul1sronluu;,gaI'z1geePleruJ8laerooJzpudeuoe-erc.dr uneeuasudznnauruucarr'puar'l'nrroreqn?uiuugagIt.ur1a€aucls1seanacgTlataJupiaulelqIudUIIl FlsB
rc 'a1e1rur.l.rp urp p1e'rgd€au aJBuBIrre also nu aJBc) aledrerlred rSnsr
IJB luoruJol ,.rg n"t,tti,t91u1 'ournby(p BIuoJ uud 'uBtL
ap 'eape'r ea' y6'r9;s '1un!
e1 rer 'ratieaJJ ale llp€ls alollJaJrp rA gur,rrp BJnleu arlurp Bal€llluapr
16 t!
urnrurxeur €l Pcnpor PS s?ngc BA l€Aarparu leJopour lnursruoleldoag
'IaiuIU 1e iuel rnla.relu ap a;eor.redns ollrgls BI aJacruolular aalBr
o 'aunrsuacse o pcrldurl (olJoJ '?dal
pursruoleldoou uJ olucrJrluapr g lod a|n1!
AJEU
aC) pcrlsrru BAUnrun ,ea.re,r1€s 'earalseounc IcunlB 'ror.raluut a1e sOI ap BINJI
eaunriceg.rad utp
,n* uI rnlnu^ e lndacuoc op snll
aJgJo"qi.or'ca1o ag1ludrezar1rda.r Plsrluu€tua BJBcs PcBp 'q'prusgo.rdeue*lop I" uI 'ocrrusoJ
rarleduns ri rr.rgugurese olrlJoal al€ol BArJap JoA PUIoFpPJ glseace urp o lBJ
-JBr al€orJadns ap.rgls t6 p"reor.ra;ur a.r€ls o oJluJ arSoleue 'a'npnru3
nt Ii
r'cnorrerrSpesocurslgnoue*lnr.a3igusrluudlnleauaapnIrBlu,nea'dJJlrrBeococduorJeIlJraJa;gugcgr lensapor1xpe'a1pgdu^a'ag.rrur.1rarApalnrdpeuelnsraa.er"radripecduuese"Iluup'rsrqa€lls'B"erruIog-g*oz"ucerg1pJd1iuoarpgez1lesr1raaJepgpIeJ1asariu8caaII1plJ6'
as aJBc gul^Ip gJnleu o-Jlurp rolgcsaJcsap pour ug apud pugcgJ 'u1'rlp 'a1au
e.re1.rgdepu1 ep ape.r8 uI IoJlsB undsrp as alafurrg
Inufl ap glrsaccns pugd cnpord as alelrsasou urp aJBe 'azelsodr nes Ielu
olE
'Frugul Brralelu u1
'laiuig e1e ape.r8 ap orras o-r1uud 'IIq€JauI rB pqrcsouSoJul Inulf urp PzEA
eoJBuBIua elsa 'PuIArp PJn?€u op auu8erlu3 ug '1ns'ralrun Pc PIITJUB BAJI
reu n€s llnru r€ru IJnpour uI Prunse 1--rA g1e'ratpeur 'Pc11
'ale.rapour urind 'apog lnursruoleldoag '(986I
erirpeil arer od dota'ro1 ,/c; raiuug 1e sl 9
iuel a.reru rnun B 'paruoleldoau our8uo ep 'eaapr also PllBIeaC 'Z
'(609 : 896I {cazl€ld) ,,saunLu'Lrtoc aiua
.t,tlt,t1t\ Sauotldacuoc nes sary)|tu?tp nes acr"ror"rde aluolx€ ec 'prlcng
rnl Borl€trrolxe puglllur 'pund aI PS snIInT ad gzeazrtolne IJ nazauurnq 1€?nr
uI alnlosqe ne.ro runrice;;ed nes rigyuruap rJBle 9c nBIUJUB 'ra'rlo s?1rv
16 rqeie 'rur16a;c 'ueauerellpou Inulz€q urp areo8u ug u8rler ra"r1
aolgacpgs co1rnnq1odJelg,a,J..B(Da Lrurdo'rnccuvr.ardcnapleBurlntea.rsdnsaypu?at1p6)aqa.lreos'rualce'1sanurqr"lradoIgIJoulroldu eg8
pierflg 'guerprlcna eriu.ndsut o ap rutqrol reru nu Fs Bc-'(leluauroc
n-1 ."11"1 a.rec ed; 1aze31y urnce.rd rqere rruarcrSol e1 'tlnqstleg 3o atnp

IAIEq
BAUn

(V €

ECAJ

'lldlc

PlEP

nu '

-UIJd

al 10

ilrsrrln'r Is OCId'SnTIn'I SUdSSO

346 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

muprnaoittdraiucrcee-auintnutmusruuolflrilmentuemaaleurLenuliovmre,iriss,uucfllauerituecl srgeeeanrtd.esrNepadeznfdidinepdElutneraul-mitadmter,eancintinuoamringedirnuoe-assEeii
a fiinfelor, de la sferele ceregti lep6unmi plalecodrepuvriailelds, uqbilufininadrecdi ,,accreeaesatzd|
toate lucrurile urmdtoare qi

singurd lumind lumineazd totul si in totul se reflectd, e ca qi cum un
singur chip se poate reflecta in diferite oglinzi ,";;;.i;,;o"t" lrr.rrrrit"
se urmeazd in succesiune continud, degenerand treptat pan6 la capdtul
qirului - astfel incat observatorul atent va putea surprinde o conexiune
a pirlilor, de
la Dumnezeul atotputernic pdnd la ultima drojdie a
lucrurilor, legate unele de altele
fdrd nicio intrerupere,' (In somnium
I, 1.4).

Existd un fragment lullian in Rhetorico (ed. lbg8: 1g9) ce sund
aproape literal ca in Macrobius qi reconfirmd acest principiu funda-

imneontraicl edefiiansefimsdenarreeailniztereazdlifceereitea lecegerardaedaelejafipinreledii,captotirnividt ecfi[nruiliiaa

demnitdlilor originare: ,,Lucrurile isi primesc din compararea cu princi-
piul Divin locul lor definit din punct de vedere conceptual, care in

acelagi timp corespunde gradului lor de a fi" (platzeck 19bB: 601).

Yates (1960) a crezut cd poate identifica un izvor direct in gdndirea
lui Ioan scotus Eriugena, printr-o comparare atentd nu doar a textelor,

ci gi a ilustraliilor care apar in diferite manuscrise ale celor doi

autori. Este semnificativ c6, pentru Eriugena, Numele sau atributele
divine sunt vdzute ca nigte cavze primordiale, forme eterne pe baza
cd.rora este formatd lumea, Ei cd de la ele purcede in chip nemijlocit
o materie primar6, hyle sauchaos, pe care o vom reghsi in gdndirea
lulliand (Lullus scrie un Liber chaos). pe aceastd linie, yates (1960:
104 gi urm.) identificd prima idee din Ars intr-un fragment din De
Diuisione Naturae a lui Eriugena, unde se vorbeqte de cincisprezece
Ifn;aluezle-eppciruimneo,rdViiartleute(B, uBnedatatittued, iEnes,eAndfie, vV6ira, !V6e, gRniacfieiu,nMe,[rIinrete,lifg"Uelnreli,,
Pace, unitate, Perfecliune), dar se mai adaugd ideea cd toate cauzele

tseumntpilndfriini,iteincsaenriui mEdi rsugciccedsidueniaacerbeaitrpaoret fi(iaarratnejarmte,eninulspcoepcual rceoni-l

folosegte Eriugena este conuoluere, a le face, ca sd spunem a;a, se se
roteascd ; iar pe de altd parte Yates aminteqte cd Eriugena foiosea, ca
de altfel Ei alfi autori ai epocii, metoda cercurilor concentrice pentru

a defini atributele divine qi combindrile lor - chiar dacd doar cu

scopuri contemplative, qi nu inventive). Nu-i scapd, evident, autoarei
raportul de analogie cu metodele cabalistice, pe care nu incearcd., de

altfel, sd le explice in termeni de filia{ie directd: ,,Nu trebuie si ne
intrebdm prea mult dacd Lullus a fost influen,tat ie cabal6, ci daci

lullismul pi cabalismul, cu bazele lor scotiste, nu sunt fenomene de
tip analog, care apar in spania in aceeagi perioadd gi care ar putea,

'rrielar pnou alal rA r.rn8ueg nes riplruruag Pnou alot ruIcPpF; ldarp 'ee1n
ere arec 'laiull?S aloroqJv alsa reiurg € Irpcs lalsate eaur8eurl
ep a
'ayqrsod rJgqarlul IaJEtrro
E'ED
e ri luaprcce rnJpcalJ e.rdnsu 'rn1ns'ra.lrun InJaIIIqour ulp ?uaruolo
paclrlupuee'pd.regcles oPdlsBPascIBnqaodJal pJelusatluya.lrae1rn'JraPicuatUrge.Brdr€ncsSe au p
rnJgcal1 e.rdnse oP'9;

azauorie.r as ps IOJEO

adacuS olocuJ un8uer €l ap PSUI :ourrJd raznuc aIB rJgurluJalap luns NJ J
aeaJeoap '.relncrrc csaugap as apn8uug '(aluourn;1sur 16 a?uaruala BI
gugd 'ur6 'ra3 ta8ul 'nozautunq) Jola?carqns EIsII 16 alsa PcIqrBroI nJ?u6
',rn8rsap 'rA 1'c1e olsa ia; ec u1 'e1sa aurnue aJ 'BAac Plslxa Pc€p) JolrJPq Ec'ea
-a.rluJ €lsrl uI gzeanulsul as arI{JBJar ep nrdraurrd un FsuI '(a?uoprece as PS
ri aiuelsqns n€s l€nlcalalul rA lqrsuas aJlul Plrtrldurr arq.rerar o BI
IJ 3J
graJar es rsap; aILITBJaI pour uI asnd luns nu apiele"r'luaredy'lIBIPIat -uoc
olazn
ur.rd lnun telnc.rrc csaugap os aurlrp op"rn8ue"r 'nlduraxa ap 'ocoJBoap 'orrqr
acrqJeJar rJnlJuls ap gluapuadopul oJapal eumd e1 ea;pd 'piua
aleod s;y
acaza,
'acoJBq rs alsrluac aQ u)

-seual rrJnllnt e gatpedolcrcua etdoln pugdrcrlue 16 ale,rarpaur npad : 096I
-olcrcuo JolaseoJarunu ayrlsa8ns pugnla"rd'rr'ral6Bounc e atpadolctcue
e8ea"r1u1 BpJoqB u n.rluad luorunJlsur un llnru relu 10? aullop s'ly BAJrpr

'ar8oloqrsd t6 aularuoe8 'attuouollsu 'gurcrparu '1darp 'ar8oloursoc ep rS rc ?IAOII
ezeq
'gcrzgelau 16 ar3o1oa1 ap euralqo"rd ruop nu ezoler1- 9s lqedec p,rrlrzodstp aIaln

ece; r6-e nrluad (76g :I 686I nBUV d se.ra.rre3 ap srrcsap) SunI rop .r

urnJp un s.rnc.red B snIInT g0gl ulp eac rS s.zy rnl ele runrsJel alaun.rd tolo

arlul '(962I) anvualcs roqrv urp PuBrllnl Brroal e1 urplroder au 9s BaJrpL

arnqb.rl sJV rnl aIB otrzg€laur alrulcgpgJ luns a.rec a8alaiuI B nrluad '(ro9
'laiul$ B rJgualecul Iaun uJ oJE

olrurcpppJ luns acaleoap 's.ry rn1 apirzodnsa"rd luns PJ 16 'alnirzod -raurJ
-nsard Bralsat€ ornlrlsuoJ rg tc 're1re 1e snpord un luns nu a1;n8ueg
stilul]
pc urg^olor gs luel.rodul g '(969 :896I {cozleld) ,,aruotrtd u-gugd
BINJEJ
dec urp uercruoleldoau n€s uercruoleld alsa snllnT" 9a ural6uounceJ -BpunJ
gs lgc 'a1es .rop.rn8ueg eeapr snIInT e1 aur,ro.rd apun op arzrca"rd nc
EUNS
urglsrdep ps luelolar a nu artseou rrrPlaeroc IB arapal "n t""Ti"::$"_
utnluu
ra €uJoJ u1 urind iac 'ale,ratpau acruo?Bldoau nlpuga a1e aAISIcop
€ atpf
elasJns aJlurp ?raun B rcap 'aur.r.rp alatunu ardsap plr8edoery arsruorq-
aunlxa
-opnasd rnl Inlnlel€.r1 ea"rrpugdsgr sI oslnqrJluoc 'eal-Xl IB Inloeas
lnleder
u3 'eua8nug 'aped glIE ep ad 'rS - PJ€orJalln EJnlInJ ug asrpugdsp"r
alrJnJC
a1 uua8nug orec ad IapI auaIIInI alalxol u1 plr8e as 9c llnpg8qt ap
piurlndau nc al$apa,rop as Eaace ap r€rucol PSuI '(saJUBI{C ulp e1eoc8 un urn
'nlduraxa op) Ie^arpou rnlnusluoleldoau aI€ alxal allu uI csasg8ar as
e8eoleue atual ollntu pc luoc auri as PcBp aJ€olgzur.rdlns urfnd reur 93'sBacl
9zeaaJ
Jsapalop as ec u8oleue ap gleurcseJ IBsPI B-s sa?€A sacueJd Rc aleod
'(T,IT : 096I),,aJ€olPuPuras€ a"IaJsorule PSBOJOT

roun e.ra16eu pugp 'co.rdrca.r lefe.rncug g as PS 'e6e uaunds Ps Bc rS eur8
as-npu

L'8 I^ISIT'IN'I IS OCId'SNT'IN'I SUdSgO

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

apoi se subdivide in Eaisprezece ramuri, iar fiecdreia dintre acestea

ii corespunde un arbore. Fiecare dintre aceEti Eaisprezece arbori,
cdruia ii este dedicatd o reprezentare aparte, se imparte in Eapte
pirli (r[dncini, trunchi, crengi, ramuri, frunze, flori Ei fructe)' Opt
arbori corespund evident celor opt subiecte din Tabula Generalis -

Arbor Elementalis (ce reprezintb elementata, adici obiectele lumii

sublunare compuse din cele patru elemente, pietre, copaci, animale),
Arbor Vegetalis, Arbor Sensualis, Arbor Imaginalis (imaginile mentale

care sunt similitudinile lucrurilor reprezentate in ceilalli arbori),

Arbor Humana.lis (care priveEte memoria, intelectul, voinla gi cuprinde

diferitele qtiinle qi arte inventate de om), Arbor Coelestialis (astronomia
(funcfiile divine)'
Ei astrologia), Arbor Angelicalis qi Arbor Diuinalis si viciile), Arbor
Moralis (virtulile
Acestei liste i se adaugd Arbor
Euiternalis (lumile de dincolo de mormAnt), Arbor Maternalis (mario-

logia ), Arb or C h r i stianalls ( cristologi a), Arb or I mp erial is ( guvernarea ),

Arbor Apostolicalis (Biserica), Arbor Exemplificalls (confinuturile
Etiinlei) qi Arbor Quaestionalls (ce reune;te patru mii de intrebdri
despre diferitele arte). Dar, in definitiv, se poate spune cd pidurea

arborilor corespunde coloanelor dinTabula Generalis, chiar dacd nu

reuqim s[ identificim intotdeauna termen cu termen niqte cores-

pondenle.

Dup[ cum scrie Llinares (1963 : 2L1-212),

diverqii arbori se ierarhizeazd. arborii inferiori fac parte din cei superiori.

Arborele vegetal, de exemplu, face parte din arborele elementelor, arborele
senzual gi din unul, qi din celdlalt, in timp ce arborele imaginaliei este

construit pe cei trei arbori precedenli 9i in acelaqi timp ingdduie sd se
inleleagd arborele urmdtor, adici cel omenesc. Astfel, intr-o migcare

ascendentd, Raimundus Lullus construieqte un sistem al Universului qi
al cunoqtinfelor umane grupat in jurul a trei teme centrale: lumea, omul
qi Dumnezeu... Logica a cedat locul metafizicii, care se strdduieqte inainte

de toate sd explice gi sd interpreteze totul, deoarece filosoful considerd
elementele prime Ei reale, iar prin ele coboard Ia obiectele particulare pe
care le studiazd datoritd acestorals.

13.tnsd faptul cd procesul participativ qi emanatist merge de la rdd[cini
cdtre frunze este pur qi simplu materie de convenlie iconograficd. A se
vedea felul cum Kircher, in Ars Magna sciendi, construieqte, dupd un
model asemdndtor arborelui porfirian, propriul arbore al Etiinlelor cu
rangurile in vArf. i.t ."ea ce-l priveqte pe Lullus, in opere ptecum Liber
de ascensu et descensu intellectus (1304), ierarhia fiinlelor este repre-
zentati ca o scard pe care artistul o urcd de la efecte spre cauze, de Ia
sensibil la inteligibil qi invers.

'Tnuotiot lp1ulu\ alsa urc amto 'p\auotiot piunlsqns aQa Touotint lDltt'tuD
sairnJttrI6pIn1nTJ,uI'a(l pJaJlpsnBsroplsgulurdnpaalr,ccrure8nou111€a1u6o;,-,Jl,n1lur8u;lnsI1r€FBuourlnrnsutprJacBatupp"(P?uBznJ€PaFAlncosrplereraosaJ9a'3g"riPu:SegA1lsItOcqoAn1OslUruarAlesJuo€ €l ap 'a:
1e.iur*eols,rrpnpa;pIa?iusTcrIJalrunaplisuaepl ieueeJlsgqronqsoca u1 aurt,rd alaznec 16 uro aJlulp -erder
Jaq17 vl
Intuo arec ul Inpou aoareoap nc ;o1ai
',,JesacJu" a nu snllnT n.rluad 9su1 '1eur.ro; aJapaA ap lcund ulp ITqBIBA un gdn
rn;JptiaJuBdng4Insurqrynr'stsulfanloJySpnagnlpp'Lpauinu'tutodnlspqant?usltonal$cInaaflqnunutosstaJ8auolrulos't nap 'Tntutuo aJSa uJo aclJo
(V iI'?VLl'eur1u6 'nato4 asv p

'npau auo'tlpuan aQ) a)eJ o IUTCBD€

snIInT area od €crlrJc PluBSaJalul olsa Baace oO 'BralsacB 1e 9cr8o1o1uo ad e.re1
aalreieoAdriarslrued"reacplllenrpiuear8saglouptzraJ"rJdEallg:carJJao)palul aupI l9s1ten^€uneracondus urp a'8e'r1sqe 9Japrsu(
ElsBacB gsul olurBuJ
lntuo 'e
'nc(tcads at1uataJJtp o ap arolau aJ€ ({cazl€14 a1i;alurure) snIInT rS rnlnsL
'..alcurlsrp a1der1 e.recSrru
as €s 0r
u1 rol,rn8u€l e 'r.rn1ea.rc ug 'ea.relsaJrueru ulp Ic '"'9cr'3o1 arBJpBcuI olsa rari
o-J?ulp pllnzal nu rnl ea.repe.rp" : pluarede JBop o uer'rr;'rod oIaJoqJE alaroqrB
rS ruai11n1 uJoqre aJlulp er8oleue Pc PIuJTJ€ pugc rounle ('urrn IS 97I 'uor"radr
t"-?arJ.grdp6a"Drng{arscporpzelclu'u,l.drnudre11due"T1tdpJaoI.roqpleaa?rJesratnltrsaupanocIuSeu6'aaelUJsr9asJiouaqu1JngVqarnn4BSlrnuIin€uceurlBI - clzge?aru
-SAJOJ A
aI€ ugluaz
snIInT gsui nu Pc€p
ea;nped
gqurzatd ry arec ad ueoqty 'pcnpotd o-s aqtetop etec ed ttt7crJ$e[c rr9qarlu
gleod PS rnqaJ? alrJnlnu
lrnulod eldurn 1-gs J€ auIcIJo erec ed 'prl aJoqJB
'(ea"reu-r
un nrdrcuud ug alsa JUJod rnl aloJoqJv '(IBurIuV nes d"ro3 runcard -OIJBUI)
aiuulsqns suneaplolu3 glurza.rda.r Pcruouec InI €tuJoJ uI Pcrlecsep
-rp ariua'ruoc uud r€unu) rrcads ti unue8 oJlulp 1n1rode.r 1a a16au roqrv 't:,
o a rrJrod rnl IB aJoqJB u1)
-rJap leurroJ 1o1 16 'gleuJoJ PJnl3u?s alaJoqJv 'stynct8oy la sllprnlpu '(auI^rp
'I€rnleu rS tc 'ct3o1 JBop a nu snIInT rnl erurouoJ
roqrv p?€lnlrlul alsa eaur8etul Pc a.re1dur91u1 o a nu JBO 'rrlrod rnl apur"rdn;
,tti"roqry opcods rS aprnua8 luns sry urp riplrluo atl€lalac a1eo1 16
a1;nFue; ge uraunds gs rielual 'aJeutln uud 'g ruv 'JolrJPqa.rluI Blsrl '(r"roq.re
IS 'y BI g BI ap aloJalrl ri gzee6ele rI snIInT BrnrPJ uer.rr;.rod aJoqJ€
alBluaIu
un €apal ure 'g08I urp onop nn3o7 u1 e.rede a.rec aur8erul o {uglJasqo '(alururu

gs rulnilnru lue-ou gcep '9su1 'Irnuo8 u1 asur"rdnc luns eprcads rrunl el
rer 'alrrcads pur.rdnc alunue8 iauuo; oJapaA ap lcund ulp aJec uI - s'tlDJat
eluazarda.r e nrluad (rrJrod rnl) tnlaroqre e.rn8g e1 a8rnaar g1e'r
Inpou ea.npug8 'PieJ ap Balrec ulp nrpnls prurrd uJ lnzg^ rue tun3 1d6 '1ar:
-arpau 'ap'tluans JoqJV ulp BaJBInuJoJ RzaolurJn aJBJ 'stnatg sJI/ nc
a1de3 u3
*; ntut172 srlpJaua7 sJV nc olrJnJcnl nels e6e 'urind 1ac 'neg 'rJoqJB 'r.roq.re
ap gynpg8ul Bac JBIqc a oJBc gJeurunla"rd alalBeounc o eundnsard
as s.1y rnuglu e ntluad gc ?rtzq^ IuB PSuI 'PJBoIJaluE epeotrad urp Ba1SASE
auarllnl ra?JB a pcll€rua1€ru-oct8o1 €a?Bllcrl€1s nc Fzeals€Jluoc aJec

cr8olorq adeorde dlt ep ruslluuulp un arede rJoqJ€ uI Pc P^Jasqo '1'rurn

16 gOZ:g96l) sar€uIIT ap rieur.rn'(00t:I'686I) nelrv,{ serar.re3

I^ISIT'IN'I IS OCId'SNTTO'I SUdSSC