Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

2OO DE LAARBORE SPRE LABIRINT

reduse la universul cultural ciruia i se atribuie documentul. chiar qi
in epoca modernd aceste criterii sunt in mare masurd conjecturale,
dar se folosesc de cunoqtinle larg acceptate privind ,,forma lumii",
tipici unei anumite perioade istorice.

Medievalii aveau o oarecare idee despre verificarea conlinutului
intrucAt, cel pulin in perioada scolasticd, incercau sd stabileasci daci
un text atribuit unui anumit autor manifesta moduri de gdndire in
concordan!fl cu universul cultural al autorului respectiv. Ab6lard ne
sf[tuieqte s[ ne ferim de pasaje in care autorul reproduce doar opinii
ale altora, eventual contradictorii, qi in care cuvintele variazd ca sens
in funclie de diferili autori. ca qi Augustin in De doctrina christiana,

Ab6lard recomandi verificarea in context. insl acest principiu con-

textual este infirmat de citre recomandarea urmatoare, Ei anume de

a face s6 prevaleze - in cazurile indoielnice - autoritatea cea mai

calificat6.

sfantul Toma reia criteriul de contextualitate textuald qi istoricd

qi, asupra semnificafiei lexicografice aparente, face s6 prevaleze obiq-

nuinla, gi e implicit in acest criteriu c6 obiqnuinla este a epocii la

care se raporteazi (summaTheologiaeI,29,2 ad 1). Toma se exerseazd
asupra lui mod.us loquendi, adicd asupra stilului filosofic, Ei stabilegte
ci in anumite locuri Dionisie sau Augustin vorbesc intr-un anume fel

deoarece se iau dup5 stilul platonicienilor. EI merge in cSutarea lui
intentio auctoris, dar verificarea lui nu este istoricfl, ci teoreticf. El
nu se intreabd intotdeauna dac6 in epoca producerii presupuse a
unui text se gandea in felul respectiv, ci dac6 respectivul mod de a
gdndi era,just", qi deci se putea atribui presupusei autoritili doctrinare.
,,In quantum sacra doctrina utitur philosophicis documentis, non

recipit ea propter auctoritatem dicentium sed propter rationem dictorum"
(In Boet. de Trinitate, 2, 3 ad 8)'

Nu ni se permite sd credem in numele autorului presupus (se
pune in disculie o fals[ identificare anterioar6), dar se face acest
lucru aratand cd presupusul autor n-ar fi putut gdndi ceea ce spune
textul, gi nici n-ar fi putut s-o faci aga cum spune textul'

A se vedea cum procedeazS Toma in cazul reatribuirii lui De causis,

o opera{ie care, pentru acea epoc6, poate fi numitd filologici - dar

numai in sens metaforic. Argumentul lui Toma este urmfltorul: cartea
aceasta s-a crezut pAnb ieri cd e scrisd de Aristotel, dar acum avem
traducerea lui Elementatio theologica de Proclus efectuat[ de willem
van Moerbeke. Dat fiind ci cele doud texte sunt asem[ndtoare, rezultf
ci al doilea derivS din primul Ei cd e o versiune arabd a lui, dat fiind
c6 ne vine din arab6 qi c[ conlinutul lui nu este aristotelic, ci neoplatonic.
Neindoielnic, e vorba despre o atitudine deja matur6, dar in aceastd
privinld trebuie observat ci respectivele procedee de autentificare se
bazeazd pe un concept de autenticitate diferit de cel modern'

ollaaBuanuupUplnPrlndasaaIusEoopllrSurtaueuAnrrt9xal€r€usalunuatuoll'lulpgca'rr.l.ocpnaro,,snr1.waet1llqJa1r"rc.qJi"n"syt'laE1tsn"'""l€nu111nugn*r'5u"n-"nt's1ntIOtti"6lri9i1t;ul'*'loJtg;9l""r1c'st'Iai,*;t3e'ggl1p;'Ba118t;";oH1''n"8r;lrta";nS'1"lnru"p*utpoc1i1n"i"u*l'9n*a"p:nee"a:]"tta:ar1pjlglr1ointueftctttot9l1l"u'a1trr"Ip6qcptdltutr€t9'19agaeptopu^dra1a9PI''^lenuslr'aiIrleltepos'radr€utepnu'aascacuuallsgulxEr'-3r'craroIrurdutosluarlla\lladlnurstrrnEtueIooatlrIssX'l"Iaagraa'uopIl1rpcc$'nirlills€rsdptoqaausa,r;alrJounnitplnsdrtt€lr
rra-uo€6luIleprooJ.'Tpruouuonlnnacuseprool^palrareIuB'uonlrnratn'rcuutrrr'ltna,t"t'lJ.n-;orJ:qrr;uid1l"'"r0r;oi"o;ptt'1p"#'"iq;gt'.onttlrte1Jct1ie'i0":d!"111eaerc!"61-pBo"eu'1art'e-gele€zo1'latlupt;rteIc"tp€dt9to-etsrpcu"Eta1"^a8suaFgrn€c"ougrt;Jice^9''e"rpa;8ltsoieaa"ut-ulou'lanq1:1d:'sel"nnr;1s,Jroaapo*rraord"rt"l
u'uFIrurpr€srLueca9p1o€-arl'dlpullegqldt'ut"'ru"g'lli'u;f;1'ltn;nl'ea-sr"t-'ar"ule"'c"1I1i"l-n-r:u-e€-1u€naprd:esa"atlJnporslaor1€u${naucqnarourl'sorlalllaliqlq(ldrrcrn'rnJlnnqrIl{cnxClaaa^lrrerl'u€rr
el€€(I€l1nrJnrudrcrrcanasrnpisolc'et,rur^uEnpaaccelya€grogzplrd,nlrlenuco"esu,s,,l1€nta"*d"1'tlnt'ltottql'id'"n*ip;uu"'1;'ia;p'o:xu'o;ta"t;7-";"aiapooolOi't"aot"*n'tl"€tnta"nn'"ce'al:rrt18-1'a2ornu1:1d"o:q9^!1an1'cg9q"mci1taon1'qnqi+o1bir"tuoutppr^aalod'irl1ttrnrtAocenlussperrartpra'uosssorn'lt'tlrdrJonn"ouzrs!ona€-cracdB.rl€aaacesllse€auoar1lddrc1sas'ala'ruuJpd1I

1de; ep olal€p BI arrraJar nc €or€crJrluolnv 'V'7''9

rg'rEcIicBgrrl1nzsuu'€uancJl1ltuennt,o!ec,uc,rr,prro1o"rrt6ornnc9n"'iztt$tao"'^pi"l"jst;4'u;;;In""l1'iai""Jtgn;"s;'ttn;94';Is9t"n.i-rs("pi7'-nIpt0c:llrIatl:u-ti:81l':l'-0ao^^a"T-ftll":nei"":to6t6litja9"'unr8oun1eToiqt1'tttatlae'0druqljn5neguallcnei{"irrar1a)aulpdzlun*tats9'd1u-3nJaTrrYsu9n;an3";1rder9d-"sas,1"*aarass:1ti:ruJuau1r'"r9un-erscs:r,

1€'scnr.nslcr€ru.a)rrq'n'1loa,uu.rncu1raolul1uelrduoraue"pJoJtpodan'aatap.rrurrolurrc'n,eT",'atd€p'l"u"s4rp'.'l(1-"orn;z'€tir1id"*u"1pi'."u'7tu"'no1i"1;lip1';"it'r';nt"o?rg"'eea",r^'^tePlr''atVorst"omilt'1lel'uiluon*"1llu'l'rl1e"",gts'11or1'n"ta3t,81,qllgineo'li9uuy;tl;al1"nsrt"ad-;t''nt'sva1aotrsx9ptrtaetaIt4nJtptJ"rrot4ls1ntu1th1elunpc"lntnia1uu{I^prITa'cdg:ta:!lsnlol-lntnial\a:Y:uuru:s-l.t"!ui"osd:8'aa1nl"sod8c"n;rJauleee19upar6r'au\IurJaneqaora8pllclJnexrE€;"€aurT"1orla

r0z nlosw'InA[ NI VSUVcI'{IS'IV'{

2O2 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Hristos, conlin invdldturile acestuia, Deci sunt considerate antice
doar pentru cd ,,in chip profetic" anticipeazd date (sau idei) ale unei
epoci ulterioare. Dupi cum s-a vdzut, doar ceva mai tArziu Casaubon
va risturna criteriul: nu numai cd analizeazd forma expresiei Ei
forma conlinutului qi demonstreazd cd textele Corpus-ultti conlin

trisdturi stilistice tipice culturii elenistice, dar va recunoagte ce,
dacd aceste texte conlin ecouri ale unor conceplii creqtine, trebuie si
fi fost scrise neapirat in primele secole ale erei noastre.

Toate aceste observalii ne readuc la problema identificdrii ca proces
pragmatic. Criteriile de autentificare sunt intotdeauna istorice Ei
numai pe baza acestor criterii istorice se poate decide dacd un act cu

falsi identificare este intenlionat in scop de fraudd sau nu. Iar dacd
frauda e importantd in vederea recunoaqterii unei false identificdri
propriu-zise, atunci rimAne sI ne intrebdm dacd multe dintre falsele

identificdri din trecut ar trebui definite ca atare.

5.3. Trei categorii de falsd. identificare

in momentul de fa{i putem identifica trei forme principale de falsi

identificare:

5.3.1. Falsa identificare radicald

Se afirmd (cu bund sau cu rea-credin!6) cd un obiect Ob este identic

(altfel spus, coincide) cu un obiect Oa, deja cunoscut gi cu faim6, unde

B este un autor anonim, in timp ce A e un autor cunoscut Ei celebru.

in schimb, Oa este fizic diferit de Ob, iar intre cele dou[ obiecte

intervine doar un raport de aparenti omologie formal6.

Cazul ?.ntd.i. Cineva Etie foarte bine cd Ob nu poate,fi identificat cu
Oa, deoarece a fost produs ulterior Ei prin imitalie, dar consideri cd

cele doud obiecte sunt echivalente in ceea ce priveqte valoarea gi
funclia gi, fiindcE nu are o noliune de originalitate auctorialS, il

prezintd pe unul ca fiind identic cu celdlalt. Este cazul coleclionismului

nevinovat Ei nefetiEist, aga cum se intdmpla cu patricienii romani
care se socoteau satisficuli din punct de vedere estetic de copia unei

statui greceEti Ei poate chiar o semnau sau puneau sd le fie semnati
,,Fidias" sau ,,Praxiteles". Este cazul
turiEtilor care Ia Florenla il

admird in exteriorul Palatului Vechi pe David al lui Michelangelo,
fird sd dea atenlie faptului cd e o copie gi cd originalul e pdstrat in
alti parte. O varianti paradoxald a acestei posibilitdli este falsul de

autor: acelaqi autor A, dupd ce a produs Oa, produce, urmdnd aceeaqi

€l'?daluduanrnruspdgntrquu3gl-noa1at'tlqPdeaio'rutpqcdrlaopuorreqsPzroac"".-'1r"9"d;e'u*nn1i"ii-qt";'p6i;"n"'9tcn1bcTn91pa-1tta11t't16t6"{4tte'1I1o13ntr"*^oatcgrleL"ulcltrtorigJgnql1llr6uu"n"aerutqlg6tntcre3qgsoc'azEaapnrprucaziaureolcnq)alon1tugr€nd!s4'rco'za.1rdI9rluIurlias9l7aupBy}lornI'JprreasIrl

i:ilffi;-agallr1prursaraoallr,lJu,-eelJusl'o'nBarrlanaaFa€nuaaselaann1nogreJ-ulparrppJ{salorln1npprzdl'uneeeaaeartiinreuladneg-earlr,cspetclrlpPps6Xl1n?a,srrslreluBrceoncuses5aaueaueuntI'acreuancse^uXrzrdvdl*s1algaruIrglrcnuiueuoaaoe"q6Iro8aOrcorluqd?aaa€rc;dc?€aqcaop,StnrrJ11r;aapJrutuunSlrpllapair,'-nouatoeU*IllnJaa'rrir,al1srnnr"ll.atr1ar-rpoouEcsedqruap1qqle9l1rudso"lpuara.alcrolcfncC,,srrlnul,roc,upiuapBunrrtnetvooqe1a'p'urad'or'n1Ionnnr"J1rrga,1."nlrs.'i1lrP"Cg.cpd"ar'Oeq,nr1"t;n11'3'ern9n"r"t1"-isur*1ilf'Jin;"'-p'n1'"lt€ll""t""e1r";rq,a;s€pt'ii.t1ap'g"*zdn1;*1"l"rf1uiI'e!Jn6o;p*8n'rti'-olep"po1nn'g"iiJeogo'dp"'ro9""on!'9t""'lnac"iiu'aoui";d1'1utB"grl"'"'"stse"g,qusJx"'ourpp'Lpa't8"l'gnetpnntoa"Bop"dirt-1.p''''o-'epaoa.1;rino'n"rl"pJortgu'"n1tlr"rxa1p"*l1eo'p:uc"*Jdni"Bnt*oein1as'o"otsatt"l-ip9"o1aar!roJ*iqu,"c''"tcp'rau"r:irunsn'oap'.t:upautenJdi":le'rrt1"r'Yq''O1ldcein':€ltoeotaurolrn1ll'9tt:Oe-one€s1""slnclr,gcqrdr:o1l:l.t'€'nr3lun"dorlu-lqt-"1lscd'qcp*?eiB5eu";cu1i:qr9rldjOt-l--lrpartl:r:urrasr4l1'rean€ruu6laI?:-clt''6"aPce'8'ldi"'r"aeiurt"q*nl"lr"toIae""dilu'rr1e1Iat'Sua*dicurr''alnouJ;o.teafB91adlrr's'0nen^eseB(ui'1la"aulltFraal€rspur"uspJsBdg1puuleact'-relJolo3u!lBcerrairoo''uroarteSaBaleP8lqeIBrpere'lJ^ut'nAana1ouualeulu'stdOocn"ulec'-oaus1auerranlqoraOrrcruioa'ipalrPaleoclgcaplcncr'pror3oaa'!ll['repczrnrnuedlqrierpoudn-lnerulrupcr-gcdueudcrqueo1sdusla'rJr1erpoaar1ooinIulrlp.1oPeclgualA'elaFsprna1PptupJdis9aruaellurzlurur1lr1se8ona'1seanuruaJnrdaodrnsaaqoo€ocrl'J4uqrcr"sur^lpoalzcgl'oqpr'1-rpBraucp€1eur)erareuealcar-oJpIn]ari1sparcr'alDeBo1iaalsrpua.rnsu-;lu;lora:p"rIIrJcerldJarcslellrru1nlsnoro€slsrrgIgosl9o9IepelonJr€lrarclotorzq13aulaugrauJuulsl[qz8grccgrn'drs1SruapqzrooclDogoaq'ae'udi3naaganposcuBocrlapaC1lrla'c€d1rsC9loea€1uaqul'lBquosrtnnraAlenn9s?ouegoJceaungJ'lrpruBsoFculcdusllapJlqalcnoal'SI1dganl'J€pr^r

nlosill'IOA8 NI VguvcI'{IS'IVd

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

5.3.2. Falsa identificare slabd. sau prezumlia
de interganjabilitate

se qtie cd oa gi ob sunt diferite din punct de vedere fizic, dar se

decide c5, intr-o anumitd. descriere gi cu scopul unei anumite practici,
unul are aceeaqi valoare ca Ei celdlalt Ei sunt prezentate ca absolut
interqanjabile.

In general, acesta a fost in Evul Mediu cazul oricdrei traduceri.
Tladucerea era singurul text cu ajutorul cdruia se oblineau informalii
asupra originalului Ei era consideratd. inlocuitoarea originalului, chiar

dacd se Etia cd e vorba de o versiune din altd limbd (de obicei
necunoscutd). Este qi cazul transcrierilor de la un codice la altul. Din
punctul de vedere al filologiei moderne, aceste traduceri si transcrieri
ceorapuisttoualtealitnefridaecleo,niqntcielunstivtepxetunlt,ruilfaapmtupluctai ,aidlesceeantzruardau.cidntoarcuel assatdu
categorie ar putea intra ;i diferitele practici de cenzurb. ascunsd
exercitate pe traduceri sau copii, pand gi unele practici de decodificare

aberantd produse din cauza vreunei adnotdri care fd.cea sd se inleleagd

o expresie ca gi cum ar fi fost alta.

Evul Mediu era foarte flexibil in privinfa traducerilor. La paragraful

IV v. 7134 din De diuinis nominibus al lui Pseudo-Dionisie, prima
traducere, datoratd lui Hilduinus, il reda pe kalon prin bonum qi pe
h'allos prin bonitas. Eriugena il va traduce pe primur cu bonum, iar
pe celdlalt cu pulchrum; si, in sfar;it, Ioannes saracenus le va traduce
pe ambele cu pulchritudo Ei pulchrum. sunt deosebiri substanliale
care dau la iveal5, dup5. cum a observat De Bruyne (1946 I.5.2), o
profundd transformare culturald, insd acelaEi saracenus va spune
intr-o scrisoare cdtre John of salisbury (pL rg}, 2sgg) cd a tradus
potrivit sensului, si nu potrivit literei. saracenus avea d.reptate din
punct de vedere lexical, dar din motive probabil gresite, cel pu{in in
termenii lexicografiei oficiale a vremii sale, dacd in secolul urmd.tor
Albertus Magnus continud sd discute despre cei doi termeni
Ei reline
c5. vocabula kq,los cu un singur,,l" inseamnd,,bunitate,', nu ,,iru-

musete"lo.

r0.rn De pulchro et bono, art caz de falsd atribuire - la sfantul roma -, iar
data aceasta nu doar din partea medievalilor,
de ci pand in secolul nostru

(vezi in volumul de fa!6 studiul despre Maritain qi De Bruyne ca interpreli ai
lui roma). Pentru discutia despre kalon, vezi introducerea lui p. caramello
la De diuinis nominibus. editia Marietti.

rbI.i1eer3alq*r".nsn-srOnl"uud.,nl,pnOu',Jppi"iplgso"sJior.sc.o-l5tnrrs.tdq1a"ea€sJgJuplipic"u'1.fo,1ra'IicgorninnqrJois1suizc,ru'natnran,ae6(;linp?pr1pdiec.luosroSen.csar,.naourrr.rdcn61"oddrloe;sd"n-errcmi"ug1truon"ocpo1rni1rr"igl1n'BJS€naaet1gEJupuo?1uotoadnl6nnqledsl'B1r-e'ar'a1cIr1oxoAliuar6ogula€1ge1ln'I1a"tBIo8enna'ug1naII4.lu6B,'rnt1ratJtur'ucppeoI€Inlnrnot$qOqgeallaupnooJ€ronpcnealu9ludan)rccu.gdslnc1al1laJolnosnlu1rrclscir1rzer1qlepos6ue*eiIra1upBlqcfeunruegraoilrec3eltostuqs6rpugun1uenl''crnlqrpeoelqll.eoClFOn1Jotop'nucouqrretd.'l'errIirdrcuuor1nnaanl1a6elyBupelansp11snocalBounusrutspoosdaa€lgnr-al1uanPe1Jnscun'replseBrr'eeuecluoleencry{argrlcellu1zlnnnru'luadc1€rropaqqrlo1rocCuin?lrurslaqJdranreln9lna€1trepe4cspeedtl
pnourlijaIcufecr"nroesc*rrfpollesJderpueggI.ui"lroBrucllncropguduneJu'l,q8lrn''nocezqIqg'nouzqdartrg"elulaisun.ge"rrc?1"aapunnd-cp1ssaeroaqtcncap.1o"Jprlcgo1lrsdlp€lpls€utd;'g€teeBf1rroure"qe,ngn6eI'1tBIrout^,q1na".rOslaP,1eionepd:p.p3,rl,.s'iotrtrao"pe"pitenrlrltJucuuric1da€.1,nre'tr1unu.in1otc6r"su6i8srep,snlo1nal"alag1uo€tedlcpn1ollotosu;taoospr€'usu'i'ar(ranpn?rixtacrunlgpunedcsga-nurIcglecB1anBsusnoxcranJpu€oena1pOu1r-sePaur"sBar6art'1rraateou1l8O.o6lraaoerlou1aeBgePlpp9,einlOl9ucaJ'cp8u"esrsegur6elereedldlaqle-'aIrSlrlpa1lue(crgr'ael6SJs)ecJr'cirspoupueBclulnaastduonctAdur'a'pncVqddgoagscauaxccrluBaee1ualIsoer1Juan1pCl,PBo1lzaeo1urIddccoediupgnu'rc1?lqclItrudnJlpeu€pluneacnu?n'ulp3uual';ualdsuonmOJ'olglta'eunaro:cirlTlurt"lUersJoealrdln)BalonnZxirsaBr9ccu:ulDaTualrrcia1naJIrlnJl:CeneJ6feqpJoauq€-oacBaa9lroI6s1doJluJsu^sell
Jpu,J'og.lel1onsocio1l.cg*1ograrrilerJqn.rcJslctqrilaup€nnsd1t-o€l.napuu,"su.uq"oeoOruJ"u,ncre.urnlrus.'pudsntaadnegancIt'rppr1aB€tp.eopoirJ$ra-Pousc.dcio?rErrnrd'g'BpdlurrunnEscourgV?[tgJul1lrzs""ultnnoere.qu'on,ollJseana"aou.acl"et4srgol.11o.strp'doeEJ'qal'tioeued1€'l,OOrerJ.tqqAo1ldrelaeOclt;lx;gI'a'tep(tg(eolo''.'iPrcrtccJtltqsleptcto1aquau"oupsadooPl!onsoelVaurgtP*r-r-suxcrpJeocoeranrail"ggpgulualnostenlnultreJa'g1aZlacreuresl€sle'cBisetrnol(ldOndsoO-dlrdro1uroSpnelx'e'Etr'r'Isaraoa1l€ce€dac1ugnAruOr1BruBroruodne'oqtSns)uun'cr-oparelolou'ocsosnpapJola;o'Eana€arIIddurlan's;J€pcruusIlp)gIBaslanucuglrJJpplJ'oq'urlg!gruloodoaraln11u$palJeprsn8sanoaJlr;rEnap8-eerpxIocgcnlraplsapsrrnizPuuenaounulugelaullsunaca1slrrennsinorueaalaanudc8zJdllceequnEnsPeuy"Opcruufotl,

ear€cgrluopr-opnasd't'8'q

nlofifi 'InAg NI VSUVCIdIS'IV'[

206 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

cazurile de atribuire c6tre un autor care nu e deloc cunoscut sau
faimos, dar care devine astfel in momentul in care este prezentat ca
antic gi-i sunt atribuite caracteristici care-l fac sd devin[ autoritate.
Este cazul multor cronicari inexistenli cirora abatele Tlithemius Ie

atribuia opere aPocrifell'
in toate acestl cantri se comite, pe ldngi falsul documentar, qi un
fals istoric, adicd se minte in leg6tur6 cu evenimentele trecute. Pseudo-
identificarea vine si inlocuiascd minciuna istoric['
cazul al treilea. cineva nu qtie c5 oa nu existd 9i c[ nu e identificabil
cu considera identice.
ob. Prin urmare, nu are probleme in a le
cIcane'qodalroepdrpauedrsnoaDduueytienoontnbtidiisceeiiactatfneatue,pmastuullasuldirinaoferbc[.oinPpcreaoerrrdaeicesuedsnacfuiaueizndccuaishzcuisnilpuconienltltaoeidrlrsecscnafhdrteiicnmeatbuuqalucibriiseliPuztasuatlvtienecael,i
fost produs intr-o epo15 ulterioara, 9i al celor care au
ignorand c6 a De causis este opera lui Aristotel, Ei nu
cinsiderat cb. a unui autor

acaaurarcebreaazuduetapEitriiabclrueluidtiiCnPoraroupctuleusnstH.icEeitrsamtteee,atcicucuimsrilgiinuurluaiunnE!don,orccaahuzqutoil artiul erteulenronarisqccteie,nlcotiirqutcinalorueri
mitic Hermes Tbismegistos care a tr6it inaintea lui Platon, in vremea
egiptenilor, identificabil probabil cu Moise' In epoca contemporanl
uiu_ ."rol lui Heidegger (1g15), care comenteazi o Grammatica
speculatiua pe care o considerS a lui Duns scotus, pe cdnd cdliva ani
mai tdrziu se va dovedi c5 ii apar{ine lui Thomas din Erfurt. Desigur,
o asemenea falsd atribuire conduce qi la o decodificare aberanta.
o varianti a acestui caz d.e pseudoidentificare este atribuirea unui
pseudoautor: exista doar un text ob, al cirui autor nu se cunoaEte'
lui unui autor A, despre care existd informalii
iise hotnreEte atribuirea fie cazul atribuirii textului Despre sublim
incerte. Acesta pare sd

unui Pseudo-Longinus,

5.4, Ce ?'nseamnd' ,,a 1ti cd" ?

Schiland aceasta semiotica a falsificdrii, am folosit implicit un operator
cum este ,,a Fti", care pune niEte problemg' !?esinagnuumruel
episiemic faptul c[ cineva gtie c6 oa qi ob nu sunt identice
inseamna

cazd'efalseatribuireincaresepoateqtic6oagiobnusuntidentice
este cel in care cineva ne-ar prezenta, de exemplu, o reproducere Ob

11.Acesta oelsatned, efizriefqateb,ric$ai cliaczuulafnai lsinuruilromr iadretisutincea,bciluamrtiezsatne cel al falqilor
pictori contemporan'

'PIBuoriIpBrl eriuuuo;ur era eaund

-srp arBt ap lrqrpaJc luauncop ap PuroJ Bcrun acaJeoap'gleuorirPu.rl
lpu93
",i"*"oJ.tt ecl;rlualns Je Inluourncop 9c uelnd nu nrPatr l In^[

s€?rrolcn€ ?s a?ilporl'cttolst rPaaPV'9' 9

'crJo+sr rnlnJg^ope erdnse es eridacuoc ap a1e8e1 sugrls elrlotu urp
lnlg orpc ad acuolsr rS aagriunl*
,nn8rqtua 1i enr, pb* .t1 €oAB aI nlpantr B nJluad
alsacu enltoJa ualnd
aiutiS'ounc ruala Ps arnqoJl IrPcUrJaA 'z'9 uJ

asrJcsap oJuJrJrlualne ap alrcluqal rnlnlcarqo gct1de as r docs lsace
u1 rS 'rur8uo rar.rdo.rd Ie uuros Bc Inlcarqo pugJaprsuoJ csalrqe?s as
ea1e11pul8uo 16 p.reur8Tro (H) :(qO 1nI e'rdnse BO InI Ea+B?arg1uI IIIqBls
sPraIBrrruJor lsnnuB1e6e'gle1leruleourirr8peu"or1rSecriueoulusro;lunrlegucr8lJurlouoallnsee
e6u reurnu) guJapou Brnllns €oaoe oo
e 9c gundnsard as 9s eyrurad
"B1a"loe4lr'o"trluolne (II) l
ir; 9c eldactu 9s arnqarl
Inlualunsop
'opJ€uoorl ep 91e1erd 1so3
eelnd .ru earSolo;.ro* iS el"tt"leru Ia apfpler'rdord gcep aprcop e n'r1uad
gpur8rro purg €t gsndnsa.rd Bac €puooorD gzeazrleu€ as 'aluauncop
ptlopuJ 'IS 'rugcrJrlualne Brlrolqord eund os alualuncop alsac€
"npllu",ar-dt rB .rep 'alueurncop utrd n.rcn1 lsace rreru IIUII uI iurpe^op Ps
arnqe.\L"p1e1cra lsoJ e oJ lsrporur 'opreuoal aJl?c ap.'cr1a1odr 'o1oc€
gFs-rsuc?"nuAatoepllnrracuopaJ1p6ogllaesrsazErolren-rnuureulcn"Tgn.ct9resir1pcBoprlu1,ouequ.arrr1clasrerp86cdoea€1erplonelucqgoeat'JFon+lrIc'pJpacg9JrlaluIupugarall8enlrseu'arooBrTfpBrauppuoeuacro.olrcarBpocInrorppnlsoF1orFd€nacIrU'urr
aiacnpo"rda.r o gc *e,t.tdt ps ec'a1ur,rnc alIB nC 'qO gogguapl as e.rec ur'rd
riealece luns BO rnl a1crlsrJalceJuc csalrquls as eJBc uud ageluqa? ?sul
'gqIE oI gs rnqorl JB nus aJB aI BO oJBc ad apfgler'rdo.rd gcseounc es
gs undnsatd aa-p"a"ecotgrd,1.at"lspa, t€ rup'eg un nJ crluopr olsa qO un PcBp
ittqnr. e nrluad ap rcruqa? ?BroqBIa € Purapou
er8ologg

'*InI lol

-ualsrxa a1e eqo.rd glsrxa nu" Bc nldurs 16 .rnd gsea1aiu1 alnqaJl .(Plslxo
nu Bg" erieur.rge racrqo ap '(saJg urp rau€r(I 1n1drua1 nc nes uolrqug
urp al€puadsns elurppr8 nc 'pqeqo.rd '1e1du91u3 B-s runc) snrlsrp
lrog t gc rS elsrxa BO 9c rn1n1du3 ole alrqepunJuocur aqold Blsrxa JB
arec uI a.eplegrraEdJVedegg?sBnpdolc(lrsuu?oBJolsrnxa€sB) nu eO 9c ??16 9s PulueosuJ
arunuB Inzuc cIuoII Ia E oJaceJBJluoc o

ac r$ qO Fc €leropuJ auglugr Je

U,zercBlsuaOcepuugg c16a.dre'rgqccr1'ru6en11noe1 Bpuosorp rJ rB 1de; un ap EqJoA g 'lcalqo
gnop alac 9c aurisns
ri - ilquqordurt pug?s 'rapuocorp e
drqc uI luns alcarqo
rielece rS lnun lrqeuJacslpur rnlnluur8uo
eie; uI
le rA 'nl,rn1 u1 sndxa BO

nlosw'InAs Nl vsuvcl.{Is'Iv.{

208 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Evul Mediu putea argumenta doar sprijinindu-se pe mdrturia
trecutului, iar trecutul avea coordonate cronologice destul de vagi.
Procedeul medieval al recurgerii la autoritate are formb de sinecdoc6:
un autor, un singur text lin locul pentru globalitatea tradiliei gi
functioneazd intotdeauna in afara contextului.
a observat cd forma inlelepciunii medievale t-u Goff ( r g 64 : Bg7 -402)
este
este folcloricd gi
simbolizat5 prin proverb. Dreptul si practica feudald sunt intemeiate
pe cutumS.

Tot Le Goff citeazi o cauz6. din r2E2 intre slujitorii de la colegiul
de preoli canonici de la Notre Dame de paris din orly gi canonici:
canonicii spun cd supuEii trebuie sd pldteascd zeciuiala pentru cd aqa
se spune; este intrebat cel mai bitran locuitor din regiune, care
spune cd aEa s-a ficut ,,a tempore a quo non extat memoria". Un alt
martor, arhidiaconul Jean, spune cd. a v|zut la colegiul de preoli
vechi documente in care obiceiul era atestat, iar colegiul credea in
aceste documente din respect pentru vechimea scrisului. Fireqte c6
nimeni nu se hotdrdEte sd verifice existenfa, precum gi natura acestor
documente: ajunge doar gtirea despre existenla tor, de veacuri.
mdineohldPaeecrinmonrtcereuecnpte.Euuvttuuicrldi,M, geeidsstiuee,ccpedrreoebadleonmauratsrtedrbafiudeiielrieercei,ucninoonsissctutoittrduioiEtgii:rianeftsieete,rppdrreaettcdautimdncign6i

in afard de cunoaEterea traditionald este recunoscut un singur
document, iar acesta este textul (tradus) al Sfintelor Scripturi. Celelalte
documente nu sunt impdrlite in
transmise, ori nu existd. Dac[ originale Ei neoriginale: ori au fost
au fost transmise, sunt adevdrate
numai intrucat concord[ sau sunt fdcute sd concorde cu adev[rul
scripturilor: ,,certus enim sum, si quid dico quod sacrae scripturae
sine dubio contradicat, quia
falsum est" (Anselm , Cur Deus homo,I, Ig,
PL 153, 38).

TotuEi, problema nu e atdt de simpld, deoarece pentru a stabili
adevirul scripturii trebuie interpretatd corect, Dupe ce origen
stabilit principiul complementaritdlii intre cele doud restamente a
qi
al lecturii lor paralele, se pune problema cum sE fie legitimate interpre-
tbrile. Pe de o parte, justa interpretare trebuie sd legitimeze Biserlca,

dar, pe de alt[ parte, cea care decide dacd gi in ce ?er o interpretare

este justd este tradilia interpretativd, legitimatd de Biseric6 in calitate
de pdstritoare a adevirului. situalie incomodd qi origine a oricdrei
teorii -a cercului hermeneutic (cf, Compagnon, 1g7g).

De aceea, Evul Mediu trebuie sd-Ei alcdtuiascd un tezaur de opinii
cursul dezbaterii teologice gi
attorizats adicd de auctoritates. in

filosofice autoritatea se materializeaz| prin citate care devin opinii
,,autentice" qi deci autorizate ele insele. sunt explicate, atunci cand

'(90I Is 96 :686I)
nu ruotulu e.rec ed .rolaleur8r'ro
,{ic.urorlilraqqrp" rS /c 'a16a1tc IBtu al .ro'Eo1o1ue. €orlsoloJ runc InloJ €rdnse
e.rdseq
aurfnd nu gceoaord
'rcZT-gZT :096I) nuaqC rS 'eleuorfrperl raiurrl6 lrralnusuerl gleclpap
',""1oi rnlnunrd B B-AI e eel.red l€rcods uI'(IT6I-906I) uu€ruq€rD'JC'ZT

nrSJqgalulo.rcotnugseaIn.nuisgrlJdoeJ.erpuurl.rd'€los^sraleclealduJr1a6lur'aslJunall;oolusrazJalpJBlra{Clsouor€p€pPJecruJroolsgr

ro'l1iue?t? ntatan ad '9'9

'mlnlxal rnlnsuas alu ugAaIoJ '1cund e1 uaund

,r.rn6n1a.r aluarcua rS rcrur a,rdsep €qJoA alsa :nsardxo Ia?saJB eiur,rr.rd
ug riulaiui tups;l ou Ps arnqaJl nu '(ZZI :096I) nuoqC gc'reurar 'rS
'iuiu")ur* atauodxa'a1e1a.rd.ra1ul ag 9s ornqaJl "ro1 .rolricrpu'r1uoc tS
rolr.rnsunfeau eie; uI rup 'aleldaace amqarl elipluolny'(08 'I ocr'loqpc
ap! ae 'alllT ap uIBIV) ..Iunsuas rltag lsalod urns-ra,rrp uI lsa pr
'runseu laq€q runoJao seluolcny" 'g.rn11orrurzop nc Bol€lrJoln€ EIBJI
uI orzFcodl FrpJ gluJIlB as oJ€t 'erzraop rcre
e ap 'ee1-11x IB Inlooas alsa nu lapicrpe.rluoc ezauese
aO 'tuosolg rc 'cr3o1o1g Ps rnqarl EA
ac pcl?cel€Ip erincsrp rS; 1n1or1uoC 'aclrolsr rriglrleu€uo B or€curJa^
ap pcrlcurd o gundo r-gs er16 nu nrpatrt lnrrg rolfglrJolne rarqreuv

'zr(7,'9 unaul'L I uI
esso18 caeq") alsoluoa r-gs a16euz9"rpu1
',,1o18A urn.red JlaErls,1essar.loetJ1lsstr78neuur anssoTE nrJcs) Ecrruap'cg arirugap ut.rd
BruoJ pJ€p JBtqc 'tuntot|st?ola lunJouJapou
"JeBo.ippleoJlse luns Irlgaeru r1$ace
aD'4ua?uasnc elF8e.rlug luns apuorirpu"q alaiueluas rS ap8elrrou 'Bal-IIX I€
gI.rnul"orroe'gaucsrrflannqcdegI;aIleecpaaoJuBr'pcrJooollr€fuclrJrJpgrlelsuru€lruaaoslsJnrscBaIBs.eruscrlEnlcursonrlpsInraSzlt€rBc8aeuJlIeulogugunrrr';1uuaro3lac11BeslrsalBugJoacBd
'Fzuc ug ugd urp gJlur alellcrlualne ap uJopour ptdrcuud IoJ oc uI BIuBas

rugp au 'a.raqr1 rJatnpeJl nus rJalJcsue.rl uud col aJ€ Pcunu PlsBacB Fc
al€raprsuoc uI ulpnl gcuq .rFa1!ro$ ulp ,fue1 u5'unotd BJo?socB ayrurdo rer
'elnp.ratd rS e1eh13au luns riur.rp4 roliugg e1e aleur8uo alosrJcsnuetu
'1ndurr1 nc 'gsu1 'anualuc rS rr8al.rog ap PzBaIB^a;d es rS
-orda.r Inuuos qis gls" EcrlselocsaJd urp gcr8o1oal €rn1€JalI'I ,',ltiuualrcgndp

IIiuUS urp oseJlxa alesed ap epre8alnc sol€ letu ta 'actlqrq olalxa? arlul

un1g3a1 r€ aldacuoc roun erdnse aruouolnu alrJglocrac rcru 'alecrleru

-e.r3-ocr.rolsr al.rg1erd.ralur rcru piuepodurr orcru odBoJds nBo^e nu rrJnl
-ducg ea.ructldxa n"rluad '(TI6I-906I) uuuurq€rp Plrosqo urnc gdnq
',,ct1uo1nB" ;o1n€

un EI ap purnord Ps alnqoJl Ba?soce 16 lup 'aso13 a16ru ep 'arelcau luns

nlosw'InAs NI vsuvcldIsTv.{

2IO DE LAARBORE SPRE LABIRINT

cu piticii de pe umerii uriaqilorl3. Dar conceptul (nu Ei metafora cu
pduitciceiil)aapinatrreebcaureEaasedsaecc[olaefomriasiminual inetxep,rliamPbriusmciainliunsl,l iar aceasta
sau trufie. ne

in

fapt, poate fi inleles in sensul cd noi cunoaqtem, chiar dac[ mai bine,
doar ceea ce ne-au invdlat anticii, ori ci noi cunoagtem, chiar dacd

prin datoria fald de antici, cu mult mai mult decdt ei. Dacd un aforism

analog, care la Sf. Bernard, ce vorbeqte despre cei care adund spice
pe urmele secerdtorilor, nu lasd loc de indoieli, deoarece culegitorii
de spice adund doar rdmdqilele dupd marii seceritori, rdmAnea ambigui

pozilia lui Priscianus unde pare ci modernii ar fi mai perspicace
decAi cei vechi, chiar daci nu mai Etiutori decAt eila.
insi poate cd dezbaterea nu trebuie si aibd loc in privin{a sensului
aforismului, ci asupra felului cum a fost citit in diferite perioade
istorice. Ce anume inseamni, dupd cum comenteazd aforismul Guillaume

de Conches, cd modernii sunt,,perspicaciores" fali de antici? Nu e o
intdmplare faptul c6, pornind de Ia Newton, Merton (1965) vede
aforismul ca idee ce solulioneazl indezbaterile moderne despre influen!fl,
colaborare, imprumut Ei ptagiat. insi noliunea de plagiat qi pariul
morliq faptului de a fi fost sau nu primul care a vdzut ceva
anume asupra naqte doar intr-o epocd in care fiecarui discurs ii este
se pot
preferata originalitatea, altfel spus, in spiritul acelei modernitlli
caracterizate de Maritain prin eficienta formulfl c5, dup6 Descartes,

13.,,Dicebat Bernardus carnotensis nos esse quasi nanos gigantium humeris

insidentes, ut possimus plura eis et in remotiora videre, non utique
proprii visus acumine aut eminentia corporis sed quia in altum subvehimur
et extollimur magnitudine gigantes" (J. of Salisbury, Metalogicon 3, 4)'
Jeauneau (1967:79-99) Ei Merton (1965).
Cf. intermediar interesant intre Priscianus qi Bernard ar fi Guillaume
14.Un
de conches, care vorbeEte despre pitici gi uriaqi in ale sale Glosse la
Priscianus. Textul lui Guillaume e anterior celui al lui John of salisbury
scris in anii in care Bernard este cancelar la chartres. Ins6 dacS
Ei este redactare a Glosselor lui Guillaume e anterioara anului 1123 (iar
prima
Metalogicowrl lui John d,ateazd. din 1159), inainte de Neckham, Pierre de
Blois gi Alain de Lille, citali de Merton, gdsim aforismul in 1160 intr-un

text ai gcolii lui Laon, iar dupd aceea, aproximativ in 1185, la istoricul
danez Sven Aggesen. in secolul al XIII-lea, aforismul apare qi la Gerard

din cambrai, Raoul de Longchamp, Egidius din corbeil, Gerard d'Auvergne,
iar in secolul al xlV-lea, la Alexandre Ricat, medic al regilor Aragonului,
sau la alli medici, cum ar fi Guy de Choliac qi Ambroise Par6, precum
qi la Richard sennert. Gregory (1961) il la Gassendi. ortega y
dasset, in ,,Entorno a Gallileo" (Obras descopera
completas Y Madrid 1947 : 45),

vorbind despre succesiunea generafiilor, spune cd oamenii stau ,,unii pe
umerii celorlalfi, iar cel care std deasupra se bucura de impresia c6-i
domind pe ceilalfi, dar ar trebui sd-qi dea seama in acelaqi timp cd este

prizonierul lor".

'(796I) JJoC oT u! nrPatr\I Inln^g
ale olerodluat rS oleri€ds ollrnlcnrls ardsop lnlolld€c 'nldurexe ap '1zen'91

.rn1n1er3e1d BzoJAau 16 e1ell1eur8r.ro ep lnldacuoc e16a,il.rd a3 uI Ia ap
acsocurp ?Inur PsuI 'rriglru.repour ln8e.rd '.rn8tsep 'ruPgs aN '(Z8Z
ug ec gleuorier Bar€lnpc uI
:l86I rile8uurng rierqccorg-oruoog),,aIa
16
*pfn5"n au gs rnqa*.,e-uic ap" rcap 16'rugrtdsul ou aJEc urp tac t$
rLu sPllJolcn n ern8urs
uC 1ce"a 'tuAtueo Iualuns Iou Fc n-r1uad 'a8unfe
eunds e^ lueqerg urp.ra8rg rolgtuJn Inlocas u1 let 'rctlue ap alnJPJ
gc
lpr.radocsap JEop luldacce op auuap ?Iaplsuoc arec rrielaua3 reun
eir.rlodurl asrniuglzap as I{13g ulp pr?lapv'alureul IBur Iu.B e'uigc n3
'Ialolsrrv'rnl e auouv4atdtalul ag a"rdsap a16aq.ron aJBc ul

jlBoollsr.rdrxeqacoJguonglB-cJAlu1oJnu1Irdctee'gIrlnJncr.lrsceIn1u1Bt6urFrairnu1dnro1uBxeou1lnruueoacseuu1IllnaBudAeInnuuunsIr'SrrozJg'IelnsIeerIeunrru_'sl{l'lrrcrnoIqiJsearlJuBugtl
uI rruaruJal uI nu FJBp Jert{c 'oJeIuJn uud '"Ia BI ap 1u.rrdsu1 ur€-ou
rou runc gdnp 'rou e1 ap arrdsul as 9s Blaurt" €aaJB pdnp 19cu1 'Ie
Bc aurq ap IaJ BI rlJts PS Bc Io e1 ap ria,rul Fs IJ 'ta €c ttJcs Ps ura nu
eurelqord gi uaunAs rS rcrlue ad *r.ras nurdoc I-oJ"c Jolr^ala e6orde.r
ae,I1iu6lrdoINrloireqsl r1rie",sJ1J6oeoruunttl{ncollfrnlsTsanrBl3looo.JrldBylrr.5'urrre}r1a1or6edel;ntptaurlsneecuoeruaUngcJs'1a6upnrn1ecole;r,lud'anacctgiuo1ouiuc1a1crd1oAslau1p36
und as "aoJlBrCcrluuIB,rrcr1eure.r8 u.rdnse rJa?eqzap Iaun InJpBc uJ InIusIJoJ€
a16aso1o3 'snuutcsrt4 ad 1-npugurJn 'pruuJog 'e1.led PII€ op ad
.qrllpaSe"rl ralsacB a1e a[e1ue,rB alaun llnul Iat er8o1o 1od as
'lrqeroxaur gcu3 rB 'Xnsauas snpunu ecaleoap '9a lnsuas uI pJBuJag Inl
e g,use-r8o.rd uanugrlpqurl alsa
1nurr,.,o;e e1e.rd;a1ut ealnd.re-s 'rttunl allulp-'rEefuunrrF1cSpuIU 'qunqcs u1
al"Aarporu lun?Inc aI€ aluarncar alatual

a1e r,rguorinlti."a"r

alsrxa gs eelnd JB pc er16 nu JBcgru rcru pJEuJag 'rnlns.razr.Iun B

a.reuorinlo,ta.r o asrnldg;ul os aceocul cru.redo3 BI ap ?c aurq a1reo3 er16
uoyr\aN 'uol.t\oN ec eepug8 pJeurag Pc ruapeJc 9s rcru rep '1a8a11 ed
urg1da16e l-ps olo^au r-nu uerla8aq suas uI InursuoJe Ilrrlrc PS BC

'raiurr16 Balelrnut?uoc nBs JolruJapour

ualelr"rouadns aurfsns InursrJoJu o16aso1o; aJBc Inlelalpau PJnsPIu ac
u3 rA qcep cruloropul augurpJ PsuI '1uBBI8 un e1 ap Bunsoplolug Iurod
aorJnaqJae.o\La'epso'l1n3ur1s6ulon;ueelPucasu€oasroalolsJd9nsaoJdSoaJgIcJldalrleardinecssrrp op Ealelllepour
lelatparu rnun
.pJEac ap s€u un oJB spJ2JopnD acrJo acaleoap 'eun1r9ur azelndtueur
as r ps g-tr.r8 are as 'aapr enou eurisns Je-u soytJopnn 9a alAernuqq as
gcep '1gcu1 pJnsgru u6e u1 'g.reoua1ue svyJopnn o ap alnurisns luns
ara aIBc uI Brns*u ur ol'Ip^ap"

""".,,:L::HT":ifinr:fi,xj,",
nlparu In^g uI PsuI '..lnlosqe lu€?nqop" un aurlap .roypug8 acr'ro

TIZ NIOffW'INAf, N"I VSUVCIdISTVd

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

5.7. Tamquam ab iniustis possessoribus

Evul Mediu copia fdrd sd citeze, fiindci asa se fdcea gi asa trebuia sd

se facd - iar pe de alti parte, un concept asemdndtor cu cel din

aforism este anticipat de Augustin gi dezvoltat de Roger Bacon, atunci
cdnd se spune cd, dacd se gdsesc idei bune la necredinciosi, trebuie
sd ni le insuqim tamquam ab iniustis possessoribus, pentru c5, daci

aceste idei sunt adevdrate, ele aparlin de drept culturii creEtine. Prin
aceasta, Evul Mediu are o nofiune despre fals Ei falsificare foarte
diferitd de a noastrd.

E drept cd falsificarea aqa-numitelor auctoritates este un fapt de
libertate criticd si reafirmd principiul descoperirii impotriva oricdrei

constrdngeri dogmatice. Dar aceasti eliberare este oblinuti in dauna

a ceea ce astdzi am numi corectitudine filologicd. Faptul ci piticul

trebuie si vadd mai departe decdt uriaqul poate qi trebuie s6-i altereze

gAndirea, ca sd arate c5 inovalia nu contrazice tradilia. Non noua sed

ruoue.

Iatd de ce cultura medievalS nu putea exercita decAt forme de

filologie,,dezinvolt6".

Vom incheia cu un exemplu semnificativ. Alegerea traducerilor de
cdtre Toma nu pare niciodati inspirati de criterii filologice. El comen-

teaz6, De Interpretatione in traducerea boethiand, chiar dacd avea
acum la dispozilie noua traducere a lui Willem van Moerbeke, qi fdri
sd-Ei dea seama c[ Boethius comisese o eroare de mari dimensiuni
interpretative. In De Interpretatione 16a Aristotel spune ci cuvintele

sunt symbola ale pasiunilor sufletegti, dar ceva mai incolo adaugd cd

ele pot fi luate si ca semeia ale aceloragi pasiuni, deci ca simptome ale

faptului cd vorbitorul are ceva in minte. Dupd cum s-a vdzut in studiul

despre l[tratul cAinelui, Boethius traduce ambii termeni greceqti prin
nota (termen destul de vag Ei polivalent), care-I face pe Toma si

interpreteze in ambele cazuri prin signum - iar aceasta compromite

inlelegerea corecti a fragmentului.
Relinem insd ce se petrece cu Roger Bacon, atAt de convins ci,

pentru a sustrage adevirul de la necredincioEi tamquam ab iniustis

possessoribas, trebuie cunoscute limbile, pentru a verifica traducerile -

ideal care era Ei al lui Grossatesta si, in general, al franciscanilor de
la Oxford (,,Cum ignorat linguas non est possibile quod aliquid sciat
magnificum, propter rationes quam scribo, de linguarum cognitione",

Opus Minus, p. 327). Bacon cunoaqte greaca qi poate ci-qi dd seama
de eroarea lui Boethius. Dar dupd ce I-a denunlat inlelege - din
motive ce privesc teoria lui despre semn -curampoArrtiusltodtinetlrearcfuivifnotleosqiti
ca fiind pur simptomatic,
lucruri ca qi

semeion in ambele cazuri (De signis V 166).

rruBJodrualuoc pugc ad 'aulpJo o aulisns € ap 16 (tl8oloa? J9^apB

un 'aJrpug8 ap lua.InJ un 'arinlllsul o tolnB un) BAoc uI €alapaJcuJ

€ruJuuocoJ € ap pdocs nc nBcllIsIEJ rII€AoIpau Pc laJls€ BIuBas urgp aN
'orznJuoc eaJc B BI

'a1as.rns €llpaJ)srp e e1 'ap.ra1nde"r1uor nes apalnd alcadsns Puuap Ps
arEJ € 'aztltqnlsap n e1 al6arr.ras eg 'alrBqdep r.ra8uuuoc nes aiurparc
aceolap gs rc 'giurparc PSI€J o azaarc Ps alsa nu ra eticun; '1de3 aq

'Psl"J €Ja gc duttl

urind elsad a.radocsap as Ps Bt n-r1uad PIBJF^opE ec erfelnclc ug gsnd
olsa gc aunds ealnd JB-s JBn{c eq 'dun1 }Jncs uI PSIBJ Bc glr.radocsap

arJ ps pleurlsap alsa a.rr16 glseece 9c n,rluad 'acrSolouralsrda auralqo.rd
uraund ou gs pcsernqaJl Ps prg; ',,9s1e3" a.rr16 ap a16eq.ro,r ag 'gct1qnd
erurdo u1 riglrxaldrad 'alurcos t.rgqrnped aaJc B nrluad 'oterz u7 93unie
gs lncpJ rB ler.rlsnpur dnr8 un ap 'u.ra,rn8 un ap 'latcos nrtrlJos un ap
InluaunJop ap rc'gsp; eart16 ap r€op nu Bqrol
arfelnc,rrc u1 snd ]ucode nou un 'erpaur-sseu 16 crlrlod
a?sfl 'aJBoUISIBJ ap dr1 etielntrle uI

Insralrun uI 'piBJ uI rual€ Pc urzoJl au '(unolqe? op lroleJlllsl€J
rJoleclllslu; 't.ro1rnqrr1e u6p;;
'rcrSoleaua8 uoqre ap araceJeJluoo ap

rr{colpJls olrcluqal pladar ac rac ad r-npugznlcxg '9ue-rodure?uot Barunl uJ

arecrJrsIBJ ap rolasocord earedn"rluSar u1 pqe"r8ap {Bru B?rparu ealnd ury

rnlnlxal B pcrlue eaur8uo uI gpBaJJ PS BnulJuoc
e.L pueado.tno BJnllnc urp ayud a.reur 'le8unlapul dunl un n'r1uad

.rer 'eaac€ gdnp rS ,rep 'ea1'11nx I€ rnlnlocas alrrnlndacul e1 arede
unclJaluJaH sndrcS rnl ale aJllsluala.roltut8r.ro e'uoqnese3 ap PlIJaJo

'epezroq 'ereoAzI ap PiBJ aurpnlrlB eudord Plepo-rlurp leqrurqcs e-16
pueadorna Brnllnc pc puuaasug nu a.ra16eu er gfurrlSuoc Pls€oce Pc

1n1deg JBO'EIIBA ozuoroT nc rode 16 ecre;1a4 nc F+€po Fzearnelsur as
per3o1o1g giurrlSuoa Bnou gJ 'erirperl aJac urnc pdnp 'aunds ealnd ury

nznpuoc '8'9

'oJlseou ale nJ neugluas nu lxal Inun € a.relndruuur op
rA runcard 'glcaroc arrnqrJle 16 ps1e3 aJlnqlrl€ ap alslarpaur alunrio51
'"ro1 eiurrlSuoc 'r6n1o1 '1e1srxa e nu 'r.rgcgrsleJ 1e?slxa nB nIpatrAI In^g
ap
uI Fc€p 'pc uraunds Ps cBJ au aJat Blsace InIeJ apeosrda lung
'leurBuo

rnlnlxal I€ Iac op nu 'nps ln"rgrrape ap €qrol BJa PsuI 'InInJF^ep€

al.rnldarp aurq reru glcedsar pc ea;gd as r €lsaJs Inlal uI acoJ€oap lncgJ
a ac Baae pt€J gs lezrJo?ne BJaplsuoc as rS apne.r; tar.rdold 3 FrBIc
eiurrlAuoc BaA€ nu '.rn8rsap 'Ig 'qO Inl E eJBuJnlsPJ o nldurs rA rnd alse

arec lxal Balrarl IB un-rlu3 e6 1r13rur1 PurJoJsuurl €aace pdnp psul
'e6 lnleur8rJo nc p?uol€^Iqta a nu qO aJacnpeJl o gc ar16 uoc€g

er7, NIGSW'INAS N] VgUYCIJIS']V.{

2I4 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

falsifici cu scopul de a crea neincredere Ei dezordine. Epoca noastrd

filologicd nu-gi mai poate permite falsificiri care si se prezinte ca
adeviruri, pentru ci qtie cd vor fi descoperite curAnd; ;i opereazd

rdspdndind falsuri ce nu trebuie s6 se teami de nicio dovadd filologicd,
deoarece sunt destinate si fie demascate imediat. Nu doar falsificarea

mascheazd, ascunde, cteeazd confuzii, iar pentru a face aceasta incearcd.
sd pard ,,adev[ratd"; ci cantitatea falsificdrilor usor de recunoscut ca
atare e cea care funclioneazd ca masci, deoarece tinde sd fac6 de
necrezut orice adevir.

_ Nu ;tim cum ar fi judecat medievalii, cu conceplia lor nevinovatd
despre autenticitate, aceastd conceplie a noastrd dezinvolti Ei cinicd
despre falsificarea deloc nevinovatd. ceea ce e sigur este cd nicio

epoci nu are dreptul si fie moralizatoare la adresa altora.

galprldorJou€palaa;,ugal'fq€BtlVIl poEnuou-€"6BZI*lnu"El1ap:9nwn6rlos.6c,iIr;rzpa'o'p;AleoI(asaigI1(ro81nS1"so6tI'BIno1'6rIsr'sucouqrsnIurd)olouJ"€n€^ou11erualntsdtrula\"lIntoBo'Crorcliuuull'r€rl€Ppp^rradca.lFn:plou11aur|uqye€a\ollslatouorl11\€aI3'pJ1totou1unn5qoru1Eql'gDulvaotsea1udlu 'z

'I

'ar:p5eauernpn1i;p€,ugurln;cgr."deaog1;sorruseq;"depalzirls;jo1JeIs.ugq;nr,Fo'gdnr;^(ioglrr"l'iq.ldJ""rltr''raroa'azg"alrPruatl1a(;rr'us8rerq;rqc'cuurr;c!annosIae'?ulJn1uBudruilliLgI€odaaplr€snressoAnrJps*"J:tna,i"rlrcuuoorl.n-g1p.u"9urrelrB1ol1"a-nagr,'"lnI,1atapy1Bc",r""p"'a,,uBupir'"4ie'glal,t1"so"nod",rrLaIn"nr39aein"ru"',cquIcapip"6to3;gl"un-81axl;1aiiatn11enrqaic''au"u6"rpt1'"ti1it1lt+n1niaa"e*znaeuadluu"1'aot1u1t''Isoaaursr"dsnate1-p8adls'seasuc1a"raa11rd6.-'pNa'11uoaruzae-1'o1r1re-aerluaeauq'en1'.A3ar1top"1dArB8t1'eJ'aut8aluanrls6'el1c9asgalaasl[arleaunaedlnplcluacaqeacdnpalupuercrrud;ue€orl''q;n1u'aglueolclu1dupr€aanu16p!nendl3ssran1pg1la9aels{9dp1lgslal1a1dAlleJoosrluranlera1nnpdaantodaluo6pcupq8u8ef?n5^nn-nargcpgoaPup8u'cB"BelBlrr)olas'et?n'iareJfurpurocasaelBcrdBnlaaua'ru'druJotIgacaocrnirod€anp-euplo8atse]raJra)sap'E€lulrppu"'FalleaerIlse.ol'ncuu'eur1edraaBrdl''dJlDruro'"lllrJerrvsdo€a.la1raatda"auceosn*allrarluus9rudrluucnglgeou!r;'lll
l;'s-rerngmiB;seorn:6lJ;r-o'gluerunlns"J-sraacxrilugaq;crnplu;gnllea,q"a'€gIpdAra'rrdgePd'r,svPrie.oenJ€""ire€alnlu1arntcJnu"lrlrdsuqF1nErra.purile"Su*qIiaIu",uJr.ia,rB1t'n3onF'eopr-'rl,a1r-rpn6'eqgturq.1u'laiei,'nai"-p1rnq..4p.lri,dj"cqn'pr9u.*psco't"t€ngslq31'to9pe"a'.tas'a-ptlt1tpran''natr1n"€s1ppAgtsior'''ntord*tIr1a'ssnlleB8psaadllr"Ilrpriot"u1nltl'\ro4cptnBloo1"lxq'caa18aaouBAlIal1raundl€rIclt4cely^s'9I€n'n'-cgcIuuraoBcup11alr€cnaeu'JrtPtrJol1'rril9JurisoaIl'Jc-I'ero'1lpIguaranlageetrront^e1A1.rudng.Jdlciltt€'s'nitroua'rsBnu1pcrlua1e'IrrrlnIu"7saonn;er"a'x8a-rosurEzlaeirqznrg"Judl'a€1etSo,B-npIIponn.l1ctouuq:al9olnlasxldtcmalleac:ulsuaCdlpnqla!TalnPpauIelaa:raJudrc:lJplll

rsnleag ardsap rrFuruosul '9

216 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

dar nu ne spune imediat cine este Fiara ieEitd pe pimAnt - o va defini
mai tArziu ca profet mincinos, dar ii va invdlui identificarea printr-un

joc cabalistic de cifre gi amdgiri dinastice. Ne vorbeEte despre un loc

de bdtilie, Armaghedon, pe care traditia ebraicd era in misurd s6-l

recunoasc[, apoi se referd la doi martori care pentru exegetica modernd

ar fi Petru Ei Pavel, dar pe care SfAntul Bonaventura ii identifici in
schimb cu Enoch Ei cu Ilie (in Hexaem I, 3, III).

Prin aceasta viziunea are, desigur, stilul unei alegorii, dar pare a

voi sd mizeze doar pe jumdtate din alegoria deplind.. Cdnd, descriind

alaiul cu care se incheie Purgatoriul, Dante spune: ,,Sub cer aqa

frumos, cum spusei dard,/ bdtrAni, de dou'ori doisprezece,-avAnd./ cununi

de crin, tot doi cu doi intrari", noi citim azi c6. ar fi vorba despre cei

doudzeci qi patru de bitrAni din Apocalipsd. Dar intr-un comentariu

modern se afld precizarea cd BitrAnii reprezintd cele douizeci ;i

patru de clase sacerdotale (Rossano 1963), deEi la fel de rdspAnditb

este qi interpretatea ci ar fi vorba despre cei doisprezece Patriarhi qi
cei doisprezece Apostoli, iar SfAntul Ieronim ii identificd cu cele patru

cdrli ale Vechiului Testament. Aceasta ne obligi atunci sd interpretdm

cele patru fipturi (inger, leu, taur Ei vultur) ca fiind cele patru cirli
din Noul Testament - lucru pe care iconografia tradilionald iI face de
obicei, pornind tot de la Sfdntul Ieronim. Dar un alt comentariu
apocaliptic modern (Angelini 1969) spune cd fdpturile (sau Animalele)

sunt fiinle de naturd supraingereascd.. Se poate afirma oare cd existd
un termen ultim al acestei fugi in sens invers, de la semnificant,

punct in care, pentru autorul Ioan, ele erau ceva precis?
Dacd incepem sd regAndim Apocalipsa lui Ioan ca text ce trebuie

ancorat de lucruri, descoperim cd Ei el, ca Ei cAntul dantesc, este
alegorie Ia puterea a doua, alegorie care citeaz6, ca fiind propriul
semnificat, o alti alegorie, gi anume Iezechiel (1, 10) - care, la rAndul
ei, cine gtie dacd nu cumva citeazh figuri din mitologia asiriani.

$i aqa mai departe: un semnificat funclioneaz6, numai in contextul
altor semnificate ancorate de aceeaEi izotopie (chrli din Vechiul Testa-
Noul Testament; sau Senat Ceresc -
ment - cdrli din iar textul in ansamblul siu e menit inteligenle

heruvimice etc.), si sfideze

lecturile univoce, in organizarea lui de alegorie deschisd.

Asupra acestui text se apleacd Beatus, abate de Li6bana (730-7Bb),
capelan al reginei Adosinda, solia lui Silos, rege in Oviedo, in al s5u

In Apocalipsin libri duodecim. Dacd Apocahpsa numdrd doar cdteva
zeci de pagini, comentariul lui Beatus in edilia Sanders (1930) num[ri

650, in edilia Poligraficd a Statului (Beatus, 1985) - peste 1.0003, iar

3. Citatele din Beatus care urmeazd vor avea trimitere atdt la edigia Sanders

(S urmat de numdrul paginii), cAt qi la cea a Poligrafiei Statului (B urmat
de numdrul paginii).

'(886I) uolllcod IS IzaA 'snloag
Joloc€ Inrolnl€ nJ psdllocodv EI alrJlroJor l€crJrluapr € oJ€c Ioc alsa
fet.r\e'Zi pZr,p6rIn)8oglgolloI coe1oturfl,ur'lpeloErrpoallrnutuInrInusounarslugecdseaelslcgl8ldex.rapasF.EqoeJd'eI6cnu1tolas'noesnraJ
t1ln*.ro1[ ourtap lnruo drurl 11n4 'os€onr?suou r.rn1dpJ
'nlpolN 1r6ar 'ueesnde rl6o^od 'as'olnq€J ullnd l€ur n€.s llnru
or'odod ardsop
r"erau'rr.epcge.rSoe8 a1a1ep ,rr.rn1eu elauououal 'rtfnl.rrrr aleldaca.rd 'rafurpo.rc
rnl-naclogns BoJlnlugur n.rluad arlA 9s alnqaJl .oc 1o? rol
olarotsrru 'nps es rnlnsorcurpo.rc csalselod
rg r.rnlelrdec ad 16 r"rn1e1.rod
eieg ug'e1$e.rdo
n16eg1c6r8-e..rrnelcrla,rl.;rnnu8egq 'gfetd u1 loculcads un o €clraslq :gcllteplp
e,ed1n1nrc"o*1
op .pcrro+€zru€8Jo AIlcunJ nB oJ€c 'acluetuo.r

ttcbde e1e alerieqe allnlsqugru 9f1uu1 es lJntun.rp ro?sac€ 1n8un1 e-eq
.e1e1sodruo3 ep o8erlueg €l rrulrolod acnpuoc e nrluad €dorng Fz€asra^€rl
ac rpc nrl€d alac Parp€ 'qoce1 rnlnlugJs allpc Fz€alurn alg 'al€^alparu
'7
o^rl€rn8u ralrE eor€llo^zop uI lueurureo.rd Ior un n€ snpagulP olIrnl€IUIW

nlpontr InInAg al€ rJnJBaA o?Burnrcnqz IBIu elac erlurp Inun uI al6argJl
gcpulg nu 16 (JOlnB ,(AJBLu(' un rlunu JB-s a3 EOOC r€rqc alsa nu snlEog

arurssrlrodv 't'g

Inpou eI alBrolBPuJ ugurPr II 'rJnrol olllllnue u! PzBopBJ?"o1glPrsceaprrJ'eo1Je (
ep"rnlerurlll rs alapa^ uI IUaAB Ps Inqarl
acal€oap ,1e p.rrdsur al aJBc ed I
I
BA 'snleag rnl InrJeluauoc ap JBop eu-npugdnco tB rerqc '9su1 I

'(gl,6T ocg 'Jc1 rnlnursrreualtur Blrolsr 16 lnr.ruluauoC pdnp elocas I
raJl-pnop €I urec) rJr.-snlr.ag alall?cadsa.l cseqopodtul oc alauasap
c
1aa6plluasredprnlqBcroqrnarlgrucfrialeal8traBSxusarraJBpcrsaJnoInlpsIJsr)BaaluulIanJIdauuJonIJp"araepurrSeedluqnloacurodll6agaunJoJBpIa(gnIJldBJr'B(cezuglr0rru'TnrrdSl-€8oru2uu10rorTcu)r I

orolas u€S BI ap snleog'(IX-X olaloces ulp llol) BgeprBC ap orpad
u€S BI op snleag 16 ler.rocsg rIrIlsPuPIu IB snluag '11aF161 ap l€rpaleC
€l op sntBag '(9/,6) Buoro0 urp snlEag '(Bal-X Ie Inlocas) ian8rw ueg
urp sn?Bag '(Lv}D opuncBd urp snlsag '(01,6) opB^EcIBA urp snlBog
'(0g6-026) e11o3o3 BI op uBIIIW uBS urp snleag'.(016) sn€€ni ulp snleag
uo-JrBlur!u'necal,-aXiasIBnurrnnl.nrJlogtossBollnnlqr6BrJgo;seprSrfl.nrplncdoepcup3luaBrulourlsea.srndpuorr.rder.srne?pDznagd
a1e1lunu-u6€ pzuoluotuos oJBO oqeJazour alrJnleruTlu aJdsap guruas
PurueosuJ snleag a"rdsap rqJol V
nc reru r16aq.ro,r Ps JP^epB-JluI
'IrieJlsnlr nJ lol tc 'sJanal 13 staap
'alg ap 008 ep a?so arcolfitu oruIJPIu ap elasrJesnue{u oJlulp lnun

Ltz snrvss gudssc IUYNI ISSNI

2L8 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

timpuriu, deoarece venerabilul Beda - care moare pe cand Beatus
terriiaegcotepilz-oraiirereonacEutetoritiuelnaglltedzev,igpoearcednindteBleeacttuusaldsc. rFieirien;ttre-oc6spBaendiea
creqtind chirciti in izolarea ei la marginile unei lumi ostile de necre-
dinciogi. Dar nu acesta este motivul,
era un epigon care tolera confuzia Ei trebuie sd admitem c6 Beatus
scria folosind o sintaxd ce d6
qi
fiori chiar gi celor care s-ar da in vdnt dupd coruperile suculente ale
latinei medievale i
lui Des Esseintes, gi e un miracol cd a scdpat lecturilor luxuriante ale
Huysmans, care s-a privat astfel de
personajul lui

,,gralia balbeite, stilul butuc[nos, adesea incdntdtor, .n .u"e monahii isi
impinau pioasele lor sosuri cu rdmdqifele poetice ale Antichitdgii...
de fiurdriile de verbe cu sens subtil,.. de substantivele mirosind a
tdmdie... de adjectivele bizare, diltuite necioplit in aur cu acel gust
barbar qi fascinant al juvaerelor gotice" (A ribours III).
genintDraeallicatddcl-titoilucqmii maaiadenixinaccebasilj,uulBtueieradiiteu,,sbguoentic6meva"oeeinsf!td6ruc. uAitnddmapEliictaee.r"ceudau. faaJcgienreovgpinlerairidgoidriea-
coleclionar pundnd la un loc toate
comentariile pe care oameni mai
ilugtri decat el le-au scris, ii inqird
f[r6 a-i cita sau ii citeazd gresit,
repeti la nesfdrqit propriile-i explicafii, se pierde in justificirii intor-
tocheate gi lichideazd cdte un alt fragment in cateva cuvinte, ia cu
toptanul pasaje din Augustin sau Ticonius Ei nu se opreqte nici mdcar
sd controleze dacd au weun sens (ca atunci cAnd vorbeqte de perseculiile
care-i muncesc in Africa pe
schimb, ii priveau pe creqtinii cregtinii din vremea lui - qi care, in

despre care vorbea Ticonius, cu secole
inainte). $i totugi, cand ne-am obignuit cu ideea cd el nu face altceva
decAt sd repete frazele altora, iat6 cd descoperim cd a schimbat un
cuvant, a eliminat o clauzold, ascmhimodbi6ficdaitntor-ofldeaxitu6n. eF-ir[qisdinltareseagsai.
semnificalie a comentariului se

se vadd, Beatus a inovat.

Tlanscrie la inceputul comentariului s6u un intreg prolog atri-
buindu-i-l lui Ieronim qi dup6 o mie o suti de ani se
al lui Priscillian (sanders 1gB0:XX), intercaleazl descopera cd este

texte ale altcuiva
pre! de cateva pagini fdr6 sd facd referiri qi apoi mirturisegte datorii
de importan!5 cu adevdrat mdrunt6.,. Nu e pldcut ra lectur6, e neplicut
la interpretare, de mai multe ori se contrazice in mod clar, folosegte
de doud ori acelagi citat, o datd cu acuzativul gi alti dati
(mille annis,.. mille annos), contemporanilor cu ablativul
sdi trebuie
sd le fi dat
impresia unei repetdri infinite, qi totugi are un succes fdrd precedent,
influenleazd generalii de cititori, dd naqtere unei pletore de manuscrise
bmcaiinnpialaalticteaetpepeeecvacrereevmapuepsrrioelemstenleuscic, pdsrdniniscpie'euxvicadenosguudlhemeliepEldtiiciioticncouristld,eld-iaiausracaldevnu-dt. probabil
s6 spui o

rprrir"."
mii asta inseamnd cd eEti Flaubert gi ai scris d,ejaBouuard et pdcuchet.

ria,€rcVrauJrfl1CJ9qB1€-aapWu nP"nr'1osuulqdalsrcAaopJrceeaoz?aqrpnno'o9Jp1pe.ro1a'ucarlpPuatr!u1Inlao1lldeseoll3ldeaB?pu€aPIrIuE16JaBrpI{'raaBllJutJlts}uBatdlgurElurIdPllcalrucruulrool

a atarcsqtadn lsacv '(01,2 's '111 snuolualuluoC)..urnJoqo urn'rololsodu

lo runJuqcJetrled rlelsaJrueur ou[ssrlradu aoaa" ::u-q+rza 9rp3 aunds
snleag 'lugJlgq ad gzealra r-ec pdnp '9-I'V olalasral pugluouroC

'II|I€ lgcap llnru reru acllauraq rripy'trlsneqxa e arsasqo

9RcSrlsd€prleuucrlBcnu1alIlnBlBcs^nroal€rupanaglFBucapIaulprIr.urnBrdNIsu.IrJgeac8IrnJn.OcrlaSu.arIad9us1nnI'a1Bo1l1ae.opIdccar'lpsdSqxoeusosusnao?dcEsleJtgopPu'arccnarpunBuNdJsl rq
'gcr1a.8axe gtuelqo.rd ecarJ (nPs InIaJ uI) ,,1euoliel" a8alzap ps
plnec '1es.re,t un n.rluad rut8ed acaz urind ed atnllaqa 'lunupure unrcru
gzeahl8au nu snlBag ac dunl uJ 'prdar pzuapaco"rd t6 ecrselc r"rg1a"rd
-Jalu.L-€Aolgc glade.r 'lerpaun apal es 'epag psul 'aleruJou rut5ed ap
rcezgnop Plns oor^ gcrpe'nut4n7 otSo1otlod urp auEoIoJ ap l1 gdnco
;nldurexe ap 'upag Inl InlJuluauoc pugc ad 'ay.rpdr1 rur8ed ap alns 16
alns ad 'rirpc ecaza.rdsgnop gclpap II snleag 9c a eualqo;d
lep '1a31se

pzeapeao.rd rroleluatuoc rilu 13 pc giuurn8rs nc aunds ualnd 're-g
'ftT:096T rBuzv ug{rrec) llnlu

rBru lFrrr 16 eleclp eunds e a.rds JSOcnsgJ es rs csaSunle as 'alsruors
-a,rdxi runrsuol ap gzealqr^ a.ur8eurr pugc ad ''.ro1e'oxa r.rndocs

.roun gleldepe 'gsnpu.r1 g aleod alec 'gsrca.rd 9r;1c o olsa eur8eurr

oJecag p3 purlrqe?s ruop leluarJo 1nrusr1a;o.rd epJoqe eleod 1n1xa;,
'41*1,l"t"o r,lsa8ns nc olsqlqurl pun;o-rd uieurFeun raun Psu! PcIdTl
,ocrqerezour ta1"re .rolrircJaxa a.ra16eu rode ep €A oIBc elEluoplJco
nigyrela lny"rrds uJ srJcs lxal rnun pxope.red EaAB rlre 'suas lsace u1_

'lnuouroP nc '.r€luaurala alsa a, lol '1nt1snd 'uretJ 'lnrodod

gc5rluepl 'Inlnpr rarip"rgdurl ?rnqrrle a salaiul ap nar8 16 leriue;a;tpau

'ernq1n1 o ac lol 'rn1n1xa1 Jolrruoloqrp InJpBJ u; rS .rurq3 'nn8rqure
uI nss 8el ug eur8etur orcru pugsglau '1n1o1 pugctldxe 'gpluaprcco

grnspu o BI ocnpe 13 tA 'crlsr8elur usllaJold ap FrBJBurp ad pp ac

,1e1uauo lxa+ un pzBapJoqB alOrueds aloSrzrn rrJnllnc 1u lueluaza.rder

un 'plo8rzr,r eruedg ozap€Aur gs ele8 e 'ro1ruuurlnsnur e1de3 ut'td

'1n1uarrg ec dtutl ug :gcruedsrq gleuorieu PJnllnc ap oJulsaJrueur o ed
Bc snluag rn1 ele"rdsr PpB^ PS 131npc B (096I) reuzY uglueC 9sof

'alelrn8rqure atrJo azalnue r-Ps eaJA

snl€og'a1se nn8rqrue ap 19c ar13 nezauunq 16 'nn8rquru a 1n1xa1 r6aq

-.1,re..edsue"1 rS .ru1c aU ps Flol Be BaJA 'p1o1 ecqdxo 9s BaJA aleuorie.r
azeq ad gza1axa ocrJo Pz€apUS oruc lxal rnun eie; u1 - snleag

'lnurisns ap ner8 pugJnc rBIu era €alElrIBaJ

oJ€c uJ gpeouad o-rluI leldacce llnlu IBtu 191€ nc BJo Pc aleod

rS a.raua8 u1 rnlnle.talpalu glurur u1 e8reur I-aJBt nrcnl - alBlrIBaJ op

purpJls 'Bs e arunl o purnJlsuoc touelue IBJnlInc rnlnsJncsrp InJlunFIuI
rlSerolglgc ?s acEJ al E ap BS B a1€lrcedec eece n"rlued relucol aceld neg

6rz snJvss sudssc IUYNI ISSNI

220 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

HIgsstitmaenrr9etpaoircadupoodndvurlpntsnriaul1oiitciimnloeuulcdcilt,uiocevhelamdAliuixaluatei,iuepnfricddIggootaDt,Reuureactutrssdaonxidmcd,tm,ticiunlpneasaorleeee,hEifznsepoTtivedltrlramrieuucuctudaaz..ou6eBonBicdnlnrefdipeeuiitscatarasvdaetiituta,nndulsaBftTtsci,rerdeieeue,crvearrgipoctiltcoioupurramebesrlsariiieeealttcidEver.na-piooxatia,eniutvrsiurbaIsiphAzrrceieriniiapngegostogtdeeenEezcinraueidadsddrc,ceriueeenib,tplrdcjaBmcausoudzaece-meiprtnnlaauereepter.puprsougeuscaetr1adntntxdamc'-urieipsa,toaaeidtirSna$spermleuf,aaAsjncieruaicenttiiiufu;rrtnlvtdduuarmeea.eiltl
autorizate a scripturilor.
gi apostolii. $i deci este logic ca bdtrdnii sE fre foarte clar
patriarhii

ipctuorerBTitioie,rtaidultouqurpis,.dtiBrncaeeddcaaeifeia-aaniucnmenea-tidaspitearcviEvdaexr,6,EphltaaneeuncpaceatoinoBnimdcAotarprdldioanc[ ia,sm-ltydrupaicslrttiisfiaan(srpuileeip,glrta9dt3tt"u)u"r_ftd"u"erlcoudurrerviiani,e-ct,ote.ur;rd,--
fsdfdaaiieedseltovmcofBceoaaniearlrr,ieebzafidpcacteueeelvssenat.edutrnrvilaungiacndhnutBfieeiglnMeilrhaiedpsaea,trtlee,ieBiixltniemeeeg,dzgopi aeeiotanivmtrisifntecieeugddlealuisccmnruupdaenneM-fdtnaMaatdptrrooieucetabuusltcuit,lEdualcdlunrdeBeduis,idesicatecoendsacpriiiemeurcfeoeraiarrar.pieliettMaareldierrbeaerausiisu-taiauiurn.selntuc"tdtaiofiue"eal'oo,lssp,pioii"nncnucgadcisaulandrotlrdie.acteurDvscdliaedeut,
lMugie1lt1Bidseeriimcaa.gBineedaa lui Hristos, Beda aminteqte
e mai subtil decdt Beatus, ce riconius vedea in
gr o demorrstreare
c'
claritatea criticd prin care atrage atentia ci interpretdrile sunt multiple:
,,Dominus qui agnus est innocenter
mortem fortiter evincendo". moriendo, lao qooque factus est

uirlDsi.nocenauoangeumnBuljlteiuo3ndleinegdusearzruaeenaen,qtu^fuotigiinanraaiqtiacdcciisntedderefeetivdaraEd;ervdtqrsiiofeanieiclttudfT,iesltloeiu,Ecmarattoseierzeineegm.did-uub$cpillseeoaoiteilvtdepiasieainenticclcncisineE,eatertpgmgeuifnuiirtiniptnltaueeuardncerrauptctlucosmahrrcoteriadaeuemtzrlatciaeoerrdecrenxfreaiotautgeai"nluelicrootuirsadu-riltlorleloiseuErra,oiuiitcrprransoreauedcittsio,eeueerdlpaxia,ccizegnfees|uri,tlbicenrma.edioln;Beinauiscsmeipaupmddtrarneeaeierit

5' AdDDiTRaeuleoerugBgmpdauueuonlsldtilcetluaeistnol,,rud,irnmeiui"ixan":icz:paercucHeasohBzgremridisuiss.ietnelotdpnirsaeLitcianinbeairsaisteurctirneuruI_sIsrdpIdec,ieenEgdsBluictdeva0rcoaar-qareBriiuoZTpigmb-)rld,lusesscd(pzgeuudei;rMnntdcqetto,aii:smitcant1aieiccn.rneee.,tal,ca2Despat.seetrrat,siie,lLppDeEterpjeeeuirsrpetapdolereprugeonauct'dtaa*r.,erup."ird"*Araecituludaqebgt-xrpiulscedasceometrirritespnipicpluirciiainend,,l

uurrelrulens,eoulrlaurlouur lualn€ rnb .oururou o€rral A€lJalEIu sII€JodIoc uaIuJoJuI
IuEl€IuIOJ IUBUn SnIIB 'sBJnl€u
rloBc ruelulr.rrds enbruepuea

onbselcurlsrp sEleruJoJ ru€r snrl€ 'uIE1€UIIuOUSOC Fparc ossa cts 'oe.r.ra1 1e
rla€c luerral€Iu ualrq€arc ,ure;tro1 1A rUnIA€c tunsdr tun.roa snrle 'ure.r.ra1 1e
*.r1nn, LlsrcoJ €rluordes ur ponb ,ordrcur.rd ur, 1un3e11e1ur rnb sla uI onble
.,1rca3 oun,rd, Jnlalacrp rs ce rlrcoJ ordrcuud ur, lIdIcJ€ cls la run.r€llpuoc
r.unral runlproxa 1r8a11o1ur runrdrcur"rd le Eqra^ uropea uI ltpuolul tuaplll
sr,r1e .srqo,r esdi .rnlrnbol 10 Blnb 'urnrdrcur.rd 'tuerluerdes lrcrdsol 1e
t
,,snap lrcor ordrcur.rd ur, lsa runlcrp n""u.fJ# 1t#:t;i_Hl?;J"T.i,T;

as solsrJH a.rdsep a.rec ur.rd 'gctruruolaru 91ep
lnd.roc 1* 1o,ter6 o.rdsaq" '(lro Enop ap col
e'red pugc Ia InInJolIlIc gcluntuoc 11 osdqacody
',16 lndec e.rdsep ec alseq.ro,r

o EcuI 'e1n8a.r glade.r :,,rn1
ne a+uotrrruala olrrunu€ pc
9s p1n[e arec 91n34'r o olsa; efap
erec ed Ecaq qsnTl ap Insuos e8alzep os eo.relnlrdecoJ olsa JBp 'a1e gdnp
snds e-s oa EAoc e ee.releda.r gclp€ '.Jol

azotuJn gs o.red ar€c Inun g8nepe r€Iu aI rode 'elueurrua^a ap g1e.rodua1
ern.rrsug ,roy.rnldr,rcg InJolnE 'uoaun :,,e.re1n1rdeca'r e'rdseq" '9
ouos o
'allrnruorl Fzeouwosap drurl rAulace u3 rS 'rilnur rBIu EAac luns aJEc to1iurss
rornlnl eor€unp€ ?clpu1 rS r6ele op 000't7I e'rdsap elSeq'ro'r nsdqrtcody
'1eg1se :o1o7 o.td s;nd rn1 IB n€s Iacopcouls lnrdrcur.rd ad ltctldxa gzeazEq
.r;rSg",r,r,,u",o,.rtu.*r,o"*.1""orpng"roAn.rgedcssgor.cq,teu"dl1's9eas'in1e.€rel,rt1l'u,"qouaotuoanw.drdslsieo:3pl'rreeJdo1artu$enr9uo31el6ene'urq1'oruo8!rr Etlroslg o3ale{u1
'elurruolaur ugd

g'rn1dr'rcg ElugJS

: erdsep rS erieds eldsa6,, .7 ..ro1a1de; e rS *.rg.rnpug e.rdnse erfncsrp
e"f6ueo,Au.rd e.rec : ,,e8a1 e.rdsap rS eiurnpg8g erdsaq" '8 ',,1|r9d gnop u1" alse
.rer 'rrfqcepnf €nrz ug rode 1f'rpdsep err tg
rnlnuruog lnd.roc Elupurecoap
.releurunq e,rec ed ,rg.r r* runq u1p plnc*J a Fcrpg 'tun1xtutta4 sndtog un also
€crrasrg ri ,rido.rp ror r€runu elaqtnls aurf r-e op rutuop luns pc 1$ lcr.resrg
uri.rede Fc Puru€asul nu : snluocl;, Inlslleuop ed g1st1euopllue aroqc

'eJJOurE rO InJAICBTBC
ug ple.rod.rot BrJaletu aumdxe 9s rupupd alorunu Bt rS ra BIUJoJ u!
peI;'lg"nilo,r*u$iu.rtrr""narnre.gdr'r.dFa(nn.cng.al,usn'r!iacreypeap.fBl,J.€perargle*leuadnoinuBsygeac.arzpIrIpandnaulslIlrudu€AEgurnJulrauagnnlgexl€erdulEunrBpdoreSagez,pB1capSenuup.lrBrleuaraBpcaSusT3e'onre".cprr1Jnuel9dpnriunsool3uclrraugoaIiIuCruaudrllnpalXnudlne?usdrcra1uae6rclnpeduuptgxru.eBEruecuruI.cIrrrdorggopl'asnl1EruBJ6l^aen9glIlr"taeIcrB|ieiInuuOB1lIl
rJ aleod ernldr.rcg tunc InIaJ gcrldxa apun (IIX) runtsaJuoS urp
a1a1oldec ug 'leardsg.r ElsBac€ aselada"r urlsn8ny'lJnlal allnur ul llllc U
nu snl€ag gulr€osu3 nu
al€od nJcas Inlxal pc ar16 Pt 'a1e1r1ea"r u1

'lgluaredsierl

oUBc o ad ec osd4ocody gcseayc gs ared rS acrle8axa gqnp op lslugurg4
a nu pc mluad 'lueurur.ralap rA .repdod 1xal rualap ezr 'epag rnl I€ nu
nrluad Inlr?oru a €lsac€ 9c aleod
'rnl Inr'reluaruoc aJBc ep 1gc gdnp '1uoc urind ruur gurf 9s 16) Inl €oJBc
-g,poaap uI olsa .rn8rs
ared snl€ag

aJBr ep nJcnl - gnrlelard.ralur a;a8a1e alsa BcrlnaualuJar{ Pc 0116

tzz sn&vss sudssc IUYNI ISSNI

222 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Aceasta pentru c6, spune Augustin, Dumnezeu insugi ii inspiri pe
profeli qi pe patriarhi, incdt si conceapb ab initio toate sensurile ce

vor putea fi atribuite cuvintelor 1or. CAnd are loc o disputd asupra

sensului uneia dintre expresiile lui Moise, Augustin se intreabd daci
n-ar putea fi adevdrate ambele interpretdri, si nu numai atAt, dar si
o a treia qi o a patra ce s-ar putea descoperi, ut excluderem ceteras

quarunr falsitas me non posset offendere. De ce sd nu credem cb toate

erau vdzute de acest mare rob al lui Dumnezeu ?

Astfel, pe de o parte, interpretul medieval se miqcd cu un fel de
empirism teoretic, trecdnd cu dezinvolturd de la o interpretare la

alta, citAnd o auctoritas ca indiscutabild gi in acelaEi timp falsificAndu-i

cuvintele rostite, referindu-se la un patriarh ilustru atunci cAnd ii
convine qi ignorAndu-l cdnd gdseEte o alti interpretare care i se pare

mai convingdtoare (cu excluderea, fireEte, a acelor quarum falsitas

n'Le non posset offendere - o micd miiestrie de hermeneutici medievald).
Pe de alt5. parte, este totuEi convins cd citeEte iluminat de gralia
divinl gi-Ei ia interpretarea drept unica posibili, suslindnd-o cu

dovezi - evident, strdine de ideea noastrd despre rigoarea Etiinfificd,

Animat de aceastd dogmaticd fd,rd, prejudecdli (daca se poate admite
acest oximoron), interpretul se comportd ca gi cum ar exista un singur

cod, pe cAnd toli gtiu foarte bine cd existd mai multe, fdrd ca faptul
s[ incomodeze pe cineva. AEa incdt, dacd e cazul si vorbim de un cod

simbolic medieval, trebuie si Etim c[ e un cod bogat in bifurciri

semantice, un adevdrat diclionar de sinonime Ei omonime, in care o

imagine poate sugera multe realitdli, iar un lucru real imagini diferite -
toate adevdrate, pentru ci ceea ce Dumnezeu are de spus e vast Ei

complex, orice limbaj e nepotrivit qi cdutdm s[-l surprindem cum

putpm, de fiecare datd cAte pulin.
In orice caz, Beatus line de soiul celor care vor sd fac[ textul sd

vorbeasci Ia modul cdt mai univoc posibil; iar pentru a explica de ce

cei doulzeci qi patru de bdtrdni sunt, in chip foarte deschis, patriarhii
qi apostolii, se pierde lntr-o demonstralie numerologicd, una care

pentru el este tot atdt de doveditoare cAt era pentru Galilei aruncarea
de greut[fi din turnul din Pisa, pentru cd i se pare evident ci Biserica

este alcdtuitb in sistem duodenal, potrivit celor 12 triburi ale lui

Israel, gi, dat fiind cd 12 este numdrul orelor zilei gi 12 este numdrul
orelor nopfii, iat6. cd tot L2 sunt apostolii qi 12 patriarhii gi profelii

nominibus caeli et terrae adhuc informem materiam, de qua formaretur
caelum et terra, nec ipsi uno modo id intellegunt, sed alius, unde con-
summaretur intellegibilis sensibilisque creatura, alius tantum, unde

sensibilis moles ista corporea sinu grandi continens perspicuas promptasque

naturas" (Confessiones XII, 28).

xou runral suolac ur (lBqaFInJ '(09? S 'Il,Z S 'III snlroluauuoC) (leta
srlaJord la slqcr€Irled urnlos runluolp€
alu€ xal e1r '.rnledncunu salp snun 10 Jnl€uruJal srrleds alcou le arp uI
urr,re.to( .ronlenb rlurFr.l' satp etnb 1g 'solp snun ?sa ponb '€lnlllsuoc lso
ororunu olr€uoponp ur Iaq€JsI snqrJl ullcaponp .rad €Iselccg o8.re apu1" '7,

'II^ ap aleod as 19c unSg

nJluad lBurEBIur €aJPd Jolrqco eiu; u1 BaAB I-aJEJ ad nJces In?xa1
lgt nt '1er1sn1t eapugF IJ llnur r€Iu 191e nc rS 'lerurur ag 9s rcunle ad

ap gcul l€ullsap llx'rarnl luenru€rrIrutsJos1n9lB1BagaJPasluAIE'tu.roluupalsBodsnDl€InolgxaIlnlIBIJnllsxnalrl

ne rr1$r;n1erultr
rolgldurgluJ nN 'PIBnzrA aluarueulrua also - Pcr8olo4 Bac Arsnlour - er{eu
-r8eun aJBc urrd Baoc€ .gl€Aarpalu giurpual PcIdIl o gz€auJBcuJ snlBog

prnlducs papaa v'z'9

'('urrn $ ZgV g ''ur"rn rS
1de; 'pi1eu3 as rac
8l,Z S) rnlln^ ap ?Bzrloqurls olsa arec nrluad B '1rA.rg;s u1 'ueo1 e1 16 'raa
urp aurl aJBc
Inlnluglnc InuelcllaJoal lsoJ JBI 'uro

ap eaurSerur apun ep ,snsr1 rn1 e 116alugurpd rualaeu erdnse lElsISuI B

aJBc Iac lsoJ B Talsni '(,,edesg llarp lncrs unlopJacus 'rnpuod BuosJod
s.rlnltn '1rcrp o1n1u ruallruls lu€cnT o8-ra aueq") etm'qe7 ad
t'r, *i tn BI IJaJaJ es e uud edacul ecnT r€r
1n1-ra6ep saqnr arBc InJolgzalog
I-npugllt 16 lelop.races 1n1t.rrds '(..1s4
sruoal BuJoJ Lualne coq ur")
u€ol

a.rdsap lnun.rd lrqJol B ncJetr4i aJaJeoap Jnlln^ rS rnel 'na1 'ruo luns
a1nca.r1 'rlierazauurnp alaurul a?Eol p9^ rA
r$ 'a.ruo1n.r 16 3e1aiu3 re

'r16r1aq8ue,ra n;1ed rac puIIJ ga n.rluad :s1'qcsap altnoJ 'PlBp o pcul'nrlour
nrled alac
un-Jlurp n{co nJ ale.rgsard luns 16 rdr.re eses ne aIBIuIUB
'IaJlsV 'lxol ap ale.ra8ns rol aIB errrlern8g rcrlsIJolJBJBc IOIIU rEIu alac
16 rep 'lruolrniarn 'llugrtgg) JoIIJ€Iu-IBIU altur8eurt JBop nu ((aluap
-rlo" auruas ldetp gzeala.rd"lalur Ig '?1nur rcur t6 gzeazrleat snleag
.r{eurcseJ nBJa (ngs InrJB}uauoc snpo.rd B-aI aJBc ad alerulu asIJJs
-nuBur ap eiuapunq? plBJ€ urnc e6e; rgs n6eur.rn 16 .rep '[ueloduraluoc
JBop nu 1gcu3 'snleog eauPJI{ as 3l}nouauJaq Jrlap lsacB ur(l
'"roltdocsrda lndroc le8nppe e-a1
rlolsodu acaze.rdstop Jolsace reI '1punu xn1 sUSa son r6nsul 1a snds

e ra a.rdsap tS rapz alato gdnp rlolsode acaza.rdsrop tec ed sale B-r Pt

nrluad' ant14sn [ 1os JnlalJo' tunuttuo q apuq tnb'stqo a aaea (rn1n1a;ord

esnds pdnp) ?Irunu alsa aJeos rS 'rz rS Pulrunl Pllrunu alsa €s €aJBlsaJ
-rueur rer '1edn.r1u! solsIJH ad g1e're I! luaurelsa;, 1no51 'a;euun BC

'rsolsIJH Inl

rrJrua^ Balur€urp ealdeou u1 ea8al pugluaza.rdal nBocnlgJls gn5urs area

snJvss gudss0 IUYNI ISSNI

224 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Exegetica modernh pare a privi cu suspiciune aceasti sugestie
figurativd, ca pe o peticeald istorici de care textul ioanit ar trebui
eliberat ca s[ poatd fi interpretat corect:

cititorul modern occidental trebuie sd se fereascd qi astdzi de tendin!a de
a traduce in tablouri cele vdzute, figurile gi scenele prezentate de autor.
Acesta foloseqte un material simbolic conventional, fdrd s6 se ingrijeasci
de efectul figurativ astfel oblinut. Ar lua-o, prin urmare, pe o pistd fals6
cel care ar dori sd-qi reprezinte cu ajutorul fanteziei Mielul cu qapte

coarne gi zece ochi sau Fiara cu zece capete qi qapte coarne, intrebdndu-se,

spre exemplu, cum vor fi fiind distribuite cele zece coarne pe cele qapte
capete. E necesar, dimpotrivd, sd traducem simbolurile din punct de
vedere intelectual, fdrd sd ne oprim asupra efectului lor in imaginalie.
Deci, fiind numdrul qapte simbolul plindtdfii, cele qapte coarne qi cei

qapte ochi inseamnd cd Mielul define deplindtatea puterii (coarne) si a
cunoagterii (ochi) (Rossano 19GB : 842).

Fapt este ci medievalul nu qtia qi nu voia s6 citeascd textul in
felul acesta gi fbcea exact contrariul. fntai de toate pentru cd era in
necunoqtinla acelor tradilii orientale pe care filologul de astizi le
posedd cu o clard conEtiinld istoricd gi etnograficd: deci, dac6 textul

spunea qapte capete qi zece coarne, expresia trebuia luat6 literal. in
al doilea rdnd, pentru c6, inci de pe timpurile lui Beatus, qi chiar mai
mult de la Beatus incolo, gandirea
pentru mase largi de analfabefi, in imagini era modur favorit - iar

chiar bogali Ei puternici, care-gi
aruncau ochii pe manuscrisul miniat sau pe orice altd reprezentare

figurativd, era modul predominant, unicul prin care putea sd inleleagd,

sd lind minte textul sacru. Era agadar necesar - mai ales pentru cine
avea preocupdri pedagogice - si cunoascd fapte gi personaje ca fiind
vizibil detaliate in cel mai mic amdnunt. cu cdt amd,nuntul era mai
monstruos sau mai uimitor, cu atat imaginalia era degteptati mai
mult, iar pasiunea descifrdrii mai sporitd. un simbol vizuar prin de
aminunte trebuie s[ fie neapirat mai bogat in semnificafii, aga cum
se intdmplS, de altfel, in vise. $i tot aga se intAmpld cu tradilia

mnemotehnich latind (gi greacd), pe care Evul Mediu o cunogtea in
parte din textele pdstrate, in parte din auzite, potrivit cireia o informalie,
pentru a fi inmagazinatd in memorie, trebuia asociati cu o scend cdt
mai surprinzhtoare Ei mai teribild (cf, Carruthers 1gg0).
Nu vom spune, aFa cum ar putea sd ne faci s6 credem o supra-
evaluare a influenlei mnemotehnicilor, cd toatd tradi{ia apocalipticd
nu e decat incercarea de a fixa in imagini memorabile unele principii

morale gi eshatologice. insd putem spune cd pasiunea medievald pentru
imageria apocaliptici se nagte Ei din influenle mnemotehnice.

ot"noJpu1€'rcnIroorarr1dqtr*.cu,aionoz1r'a"lnilSaigponcqiit"l"uulneroooaJpdlltu^r""Ic'ri"U'tn1tBon.S1tpqa:ea'p*1pngeuJcdnlsae.r'p,de'r.:rif€ouoelpreuuqrIuarcgeaJuuu1ul6nnnrdduuas'soraJ^guergrsdBoiseCu'rrI'cl'rur'ua'eranccurPcrrrereqguunoda"rpnJreggclrsdcaeePpdc;
.',n-iinagnidpa'glt"'*.a.usu.irccirrr;ii1pinnu.1dns:r"grenpasuoourd1airdlr".u1ld1s"1ruie""rdpairu1,"i$.rla.rr,iro1rraluuoaenouuorac3o"t"ll€i"uganrr*1Ian1nOusccgnu1dppggnBtrrtBSgnJiq.JnJlA"ra{usaBdcure1atcapurs"*Iio"dt1lpIaae€'"JnlIo9li6gaOasr€uSuuc1npnafrag'1Iu,rrgsid8ts9re"g.e's'ep.g,e"a",irstic'atqu,of1gp,A'liigItd1ua1i.siort1roagnnrtuf.1goerq'rdt1'aer9er?ipaest"'"rlacB4*aaIAa';8lB"n9dpsrzB"qipgneo^0ranrIgrS'.i;lueS'ocol"errr1*yr""epuenpprBuigel6o1anlie9cdt'1eoarrJne6ulpaaorlpn'€pnri3dnoaldllrPonaul1:-upnn'Sa'J9Irro9rnce1c^nJcl1Bsrrleifn'o6o1lr'i6aieareuodqareluelluprueuunrJedrnrsnlreglruncPupdreaoadargpol1eo!ncsuessBc€lcraelB3sglJSerpntdrla9ar'lgoeapr1uuualracuorrrud1oJoIeBlnl€e6rBaunrro'SI.1rnnenuczIrgrJnePJoaJeinIlinnlaAd1uaeoOgdo5aecarn€e3srnnpIFrpeIlulrrn'IlrprIeauuraaeanea€lpurlIdlgprn;8upnpEue1'etrrPe1rd99e9eraenaorua1iuidl38cgS1reregareeE'naa€"31rr"drocr'a3c'cererorarruoaoanpncaupr1lrglecoJefdr1
r;'1onlren$u.e?rcoi1g';r.o;le,cgrapldtrpnarp-u.cplp"r,reurtaadlu;3grlerI€d*gicsnao1ao.nc€r"rJlJeipui,"oal,''pcpgiro.srain,r1"sSu1ur"eu'!neac1rJ1uro.Bdnoetda.Iruleul.re''i*po-rlSadeo1a.an,saerliatuldananrgsce'ur*'roreiagilcuJdte"ueo!lrd'dSourId;e1nuunal1acnlucnruii'earraaqdg6nrlurdens''nrrQssoeaoauZl€cdp3nr-c'qeV'r'auolu1ynln'aSeiTzae1cdaupndgq-'o1z19n"rJ€gar;ursq"olra)anul1BilsIuloasac"au;rrp'€rqrrnon€uIItngrAa1rlrrJdzeEgnpaadcII;ll

rs;"nI"li"aBop1o1u'rrnu,irr.zuinrrlond:F.1lgeuOSapi'rirarnrcaptrltxi 'og.tpol q4B1eaaqJAoBldpleFzrrBal 6IuByIB1aaacc3nr'aupeBeos1lrenFosdIBIaIIu'arnep1IzcuI^rruuprro8lndedrue9rscuurA1l

T::"1.":#',1;iff'JltLT:* ""rnlxal ocnpell e ap slndurl lso'B

gio,Bl'aoI"a6uBs1our1sJnnaaraenraqs'lrrnr6elJ€lar€qlerco1poJcoapiclcaoJugaBI'pqodagslps1-Jn8r't.a€n'asdg"a1nanlo'c,azrsuoi1[tl1,leus1u1tneed'lIlu1yor"pt9JrT.*rrcnun.a9n"i8€drop1dc(grf,los""1qrad'r'dgpg1rr"uyt".ol1ipt3"!.tto'tu'ru1r.r""t"neI1antutpp.aal"it"In8rusptoooeltnx1tllE9lpen1oo6os6'eeJttzllul"narapsoel"Jrtuan'tntarrqsrtpdsqoldFn"rn9€an9qtgs3€r1lpsa1near11Jallacano'eorrorl1ludn?leelrlcspeaqlcad1Bleluo6t3ueu6'la3arruocelcnu'aaosIelarnrnepu'orul:stedccruolrseaeqnrilelaleionc'ud;rdpl-gsnuu1Jroneloiennucda'lulelraouussxrguarreraosrJneJnllncdnllgr'JnPr8llo8o€eelJuoacauarnnl8surodpgSaa;arcrEcrp'xeuagruJ€ccazrsl

sn.lvss sudstro IUYNI ISSNI

226 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

std asezatd o figurd cu infiliqare omeneascd - de la solduri in sus
strdlucitoare ca electrumul, iar de la golduri in jos ca de foc. E inconjuratd
de o lumind str[lucitoare asemdndtoare unui curcubeu pe vreme de
ploaie. Astfel, spune Iezechiel, ,,era chipul slavei Domnului'". $i, vdzand
aceastd slavd, cade cu fala la p[mdnt gi aude un glas care iivorbegte.
Aceeaqi viziune revine, intr-o formi mai scurti , in Apocalipsd
(4, 2-8), doar cd Ioan pare
sd porneascd de acolo de unds Iezechiel

sfdrEeqte. Apare deodatd un tron in cer, iar pe tron ;edea Cineva,
semdnand la infdtiEare cu un curcubeu ca de
jaspul gi cu cornalina.
smarald inconjoard tronul. in jurul tronului sunt
stau aEezali douizeci gi patru dou6zeci qi patru de
jilluri, iar pejilluri de bdtraniimbrdcali
in vesminte albe, avand cununi de aur pe cap. Din tron (inaintea
cS.ruia ard qapte fdclii aprinse, simbolizand cele gapte duhuri ale lui
Dumnezeu) ies fulgere, glasuri qi tunete. Dinainiea tronului se afld
un fel de mare limpede ca cristalul. in mijlocur tronului gi ?.n jurul
tr.onului sunt cei patru vieluitori, plini
dinapoi. Primul vieluitor de ochi pe dinainte Ei pe
e asemenea unui leu, al doilea are aspectul
unui vifel, al treilea e asemenea unui om, iar al patrulea e ca un
vultur in zbor. cele patru fbpturi au fiecare cate
juru-le pe dinlduntru sunt presdrate cu ochi... gase aripi, iar in
Ei

versiunea latini in care il citea Beatus era urmd.toarea
(Commentarius III, S 266, B 442; S 267, B 4bg),
ducem pentru a Ei se cere s-o repro_
inlelege cum inainteazd lectura lui, chiar dacd textul de

care dispunea apare diferit de cel al Vulgatei (sublinierile imi aparfin):

Et ecce thronus positus erat in caelo, et supra thronum sedens, et qui
sedebat similis erat aspectui lapidi iaspidis et sardino; et iris in circuitu
sedis, similis aspectui zmaragdino;et in circuitu throni vidi sedes viginti
quattuor, et supra sedes viginti quattuor seniores sedentes in veste alba,
et in capitibus eorum coronas aureas. Et de sede procedunt fulgura et
voces et tonitrua. Et septem lampades ignis ardentis, qui sunt septem
spiritus Dei. Et in conspectu throni sicut mare vitreum simile cristallo.
Et vidi in medio throni et in circuitu throni quattuor animalia plena

oculis ante et retro. Animal primum simile leonis, et secundum animal
simile vituli, et tertium animal habens faciem hominis, et quartum animal
simile aquilae volantis. Haec quattuor animalia singula eorum habebant
alas senas: et in circuitu et intus plena sunt oculis.

La prima vedere, textul lui Ioan pare a fi un calc dupd Iezechiel,
atata doar cd dacd pentru Iezechiel fiecare dintre cele pairu fiinle are
chipul tuturor celor patru animale diferite, Ioan redd aceeaqi viziune
mai ugor reprezentabild in imagini ; fiecare dintre cele patru fiinle
are chipul unui animal diferit. La Iezechiel animalele au patru aripi,

'GgV-LgV g.'ZBZ-IBZ S'lII snlroiuaxuxuoC) r,€Iuuro Iunun 10 osso Blxlru
lrpualso runlrncJlc Jod la €IIaEuBAa aelsolcca orporu uI 'lso pl 'erleturue
ossa rrropea 'luoJqy nflncJ'tc u1 p 1uoJ1ll olpau u1 lrcrp enb 'erleurrue caeq
lg 'Jnlrcrp oJopas unlslrt{C urenb e.rdns '1sa erselcca snuoJql cIH 'l€apas
snlsrrqC lqn 'llcp unuorql opuenbrle 'tuapas opuenbrle crq ruenb tn1e1a;d
'rnlrclp ecae.r8 lulua runuorqJ 'slrqruau 1a lrxrp alrdec
-Jolur ellos aulluI

ap tunlos ernb 'er1e1r.nds asse slllcsouoc €Iuluo caeq 'srlruodpe slpJoc
ruaJne Is pos 'BII€ruIuE luopea luoJql lunllncJlc red 1a BIIBIUTU€ Iuortll
orporu ur lrcrp tualne cunu : sa.Iotuos Iu0JI{1 unlIncJIC 'rad 1e tunlslJt{c
tualuopas luoJql olpeu uI l€raxlp e.rdns rutua tueJ 'lunIcEJ uraJorJo '1utran;
elrallalur urBrollrl {unpuntas ralIIBcol rs pon$ 'rnlu€3Illalur .rallleI.nds
srcol o.rd rsru tnlunqucs oJloJ 10 olue srlnco euald luolql nllncltc uI Ia

luorql olpau u't \a DllD'tu'tup ronllonb toBrl opouonb '.rnll'ro ollsaenb pag" b
'666I 'uopBpuoW-EII€A
: ou€lrtr I '.upol 1nI osdtyocody e1 r.rerdnl opuoupg Inl Inlr€?uauroc '/C
'Z'g €r€sl urp prrdsur os z€c lsac€ u1 .rBr 'tunrzr^ olrroJlp al6edoluoc ueol

'oIIcFosIfl Br€JB uI

rpJl lod nu aJBc 'l'srcorduplsprBg,crsarascP8tS16'rgrlasprluonq8JuBBp ^(asorlBsIJ'eHFr'lsaaql8auiu€lAauarq16'9'B1ss

BrrururJpur uud

aJBc als3d 'ecuasrg lgcap €^aclle a nu sapas pugc'uor1 pugc lllunu
alsa ar BaaJ gc giueprna u3 pugiocs pAIozaJ o IS 'Furalqo.rd o a.reda

'tnq't.to ot4saonb pc xald;ed g^Josqo snleog lcund lsoc€ uI gc alSarrg

l gluuorfu.r aU gs arnqa.r? aunrzrn o ac ap teq 'leuoriu.r
reur pcsJ l-ps lgtu! IoJ €SE uI rnlnlxol B ar€lualol^ o op eq.ro'r a r$
'..rodeurp ad 16 aluteurp ed rqco ap rurld r"rolrniern n"r1ed nera "rn[ u1 16
coltrru uI JBr 'nrzalpJls JBl6alJ ap oJeru o unlsl nJ os-auJal6e rnlnuorl

ealuleurq" :rnlnuoJl Balur€urp apuqul as arec JBlAaIc ap rugru pcolfrur
uJ rc lrnlnuorl lncolfitu uI ne?s nu rr.rolrnfal1 Pc or€d tgcul IaJ eie ug
aanperl 15 uorl BI aJeolrJaJa.r aunriueur Bnop B'op Bac Punurla (696I
'rurla8uy) uJapou Jolpcnpurl un PJ gler 'ua1e11ncgrp r69dap B nJ?uad
'rrrolrniarn 'dun1 r6elace u!'olpau ulea1s gs 1od runc apol as nu rA 'lnun
pUB as uorl ed ocaJeoap '.re1cau aJEd '(,,ruoJql nllncJlc ur la ruoJql
orpau ur") snleeg ap lrsoloJ uIIBI Inlxel ul tiJ al6asg8 es ersardxg
'IIugJlgg nels .(rnlnuorl ln.rnfardurg rB rnlnuorl lncoltrru ul" Jet '.re16e1c
ap ec apadurrl aJelu ap IaJ un PUB as Inlnuorl Ba?urBuICI 'lolqcazal

rnl rnlnlxal raiuangur g8e;lsns es gs e16a1nqzr nu ueol 't6n1o;,
'(9rntraI 9lsBacB
'?
prurlluoc 9 rJ^oJeo1Jaoplecoed.r8esInlluxasl q'an1ctoudnuPal\lds ap ad .ret; n1lDluluo
EI nJlnau lnrrtlcafpe pe
e1 1c 'an\a
n.rluad 'alrlcedse,r alafurg ed rerqc rc 'rrnlea.rc nlled .ro1ac aldue ad rcru

'rfo"r ed luns nu rlqco uEoI n"rluad 'sn1d u1 'ecuo.8e1e ropgla.rd.ralur
raqrl ng4 pp snluag '(gnop relunu gqIB Ps rnqaJl JB oret '1nrn11u
ArsnlJur) alBruruB nrled rolac rarcads pundsaroc nu PJ ?BJrru IJ BA as

-ac gdnp 'rdue ase6 alsace nc grnlg8al u; gc a16a.rrg 16 ,ase6 uEoI BI

sn'tvsg gudstrc IUYNI ISSNI

228 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Solulie probabil elegantd, dar in contrast cu restul metodei sale

exegetice, care este chiar aceea de a ,,vedea" gi u spalializa datele
povestirii. Ca dovad[, rniniaturistui, la rAndul sdu, nu qtie cum sd
iasd din incurc5.tur5., si prin ilustralii diferite reprezintd diferit aceasti
problemd topologicS.

Figura 1

De exemplu, in Beatus-ul iui Ferdinando si Sancha din Madrid

(cazul cel mai comun dintre diferite alte Beatus), din motive de incadrare,

Vdrstnicii sunt redugi de la doisprezece la opt Ei existd o singurd

roat5. centrald. Ca in multe Beatus, Cel Aqezat devine un miel (deoa-

rece Beatus il identifici cu Hristos), dar nu e clar dacd vor fi repre-
zenta\i ochii, dacd prin ochi trebuie sd se inteleagd cei ce sunt injurul

tronului mielului sau cei care apar pe aripile celor patru animalia. Da4
ceea ce conteazS" mai mult, miniaturistul nu reuEeEte s6 redea sensul

'rnlnuoJl B PJeIncJrc Brr€ azapu^ul PS aIBc ad InoI ou-npuglPJB

'r.rnlealc neled oloc aJlurp Braun urind 1ac e earec$rur IaJ un-Jlu!
Bapar ps PcJBaJuI InJSIlre '(g e;n8tJ; oro^as UES urp ln-snloag uI

6 otnEtg

'16 ern8rJ) rnlnlartr\I Inlnuorl ptnt u3

!a1rg.t un Bc pugca.rl gcirur as ala Pc urind 1ac gzee;o8ns n'uot1 a7sad
pJBaJl ps : JoIaIEruruB ea.Iec6rlu urind 1ac Bapal Ps
acBJ al nu Plnec

In?srJnlerutur 'lstuorso"rdxe lsn8 ap FJnlPsJoluJ gseotunrJ o nc 'apun
Iac alsa luesa"ralul r€ru z€c u1f
'uglllntr UES ulp tfiyl-snlpag IB
'11 e"rn8r;; rnlnuorl 1n"rnt u1 rA
co1luu ug'pug.r ad pugr tede 16 9c6nu as luaprla pour uI r.rn1dg; nrlud
"1aJ pe 1n1deg orunue 16 'gzeata.Sns II IBqJa^ Inlxal a'rec ad a.ruc6ru ap

snJvtrs sudsso IUYNI ISSNI

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Cultura medievald int6mpini dificultdli la traducerea in imagini

a textelor biblice, deoarece ea se naqte din cultura greacd, eminamente

vizuali. Orice epifanie a sacrului, in Grecia clasici, se realizeazd sub

formd de imagine qi - din motive evidente - de imagine fixi. Nu
int6mpl6tor tocmai in cultura greac6 se naEte qi prosperd genul

literar al eh,phrasis-ului, ca descriere aminunliti de statui sau picturi,

aEa incAt sd fie fdcute - datoriti limbajului verbal - aproape vizibile.
Dimpotrivd, cultura ebraic[ era eminamente oral5.. in Timqios d,e

Platon, Demiurgul creeaz6, universul folosindu-se de figuri geometrice,
pe cAnd in Biblie Dumnezeu creeazd, lumea printr-un act de vorbire.

Grecii iqi uedeau zeii, Moise doar aude vocea lui Dumnezeu.

Figura 3
O voce poate cu siguranld se evoce imagini, dar aceste imagini nu

vor fi neapdrat nemiEcate. Pe de altd parte, atdt lezechiel, cAt Ei Ioan

spun ci au avut o viziune, nu cd au vdzut o galerie de imagini fixe.

$i nu intAmplStor nu se exprimd la timpul prezent, asemenea cuiva
care descrie o imagine ce se afl6 incd dinaintea ochilor sii, ci la trecut
sau imperfect, cum am proceda noi daci am povesti un vis, in care
faptele se succedd. Orice experienld vizionari este de naturd onirici,
iar ceea ce vede vizionarul are tot flou-tl si imprecizia a ceea ce se
vede intr-un vis. Astdzi am spune cd viziunea se manifestd ca un

eveniment cinematografic, in care imaginile se succed6. Iatd deci

cum este posibil sd fie vdzut UnuI pe tron, cIruia mai apoi, prin
disparilie incrucisat[, i se suprapun Viefuitorii, in secventa urmitoare

urp Inlec €l ap 16 'coltrur ulp Inl€c BI nerns es g1e'nds uI rrqcs e4 'rn1n1dua1
e pldea.rp eelred ad era Ilrlpqlc
I€ sof ap Inlec BI €arerlul 'Inl €orlptz
EI lrzne n€-s nu JaIJ ap gll€aun 911€ aclro rcru 'rodo1 rcru 'uecorc 1clu
gc e6y 'aluleulp IEru a1€rcnl 'a1r1dorc e.rlard luiurnqoJlul nB rnl €arlprz
e1 '1n1drua1 llprz €ra pug3 'rn1n1dua1 rrfa.rad ap glldll eU nu Ps Eorlprz
ec 'ptz op lJntclqclrd a1nc93 ne.ro rnlnldural lnrnta.rdrug rcgc irfoc elde6

op l€l €olrarl IB-op Iac r€I 'rfoc ese6 ep 1e1 colhur urp Iac : Iioc lculc op lBI
€re rrrrpplc 1e sot ap IntBC 'rolalugs lelu$S 1n"rnf u1 'rn1n1dwe1 .rolie'red
1n.rnt ug rrnl€c Iarl nc 'rn1n1druel Inplz 93uEI arIpFIc o lncpJ ruur e rg 'q.re;e
u! altugrls 16 nrlungul r8rel 'a1e.rqqz na arlsoroJ IPpo alace e1 1e 1nc93 e r$

rnlnldruel €alul€ul tioc ecez

ep 1e1 16 'rn1n1dura1 eaurr{p1 nc pugzundsg.r 'rfoc ap rcozqnop ap Sunl Era
rnlnldurel €olul€ulp ap Inro^plrd 'lcazlarl ap 1l€ul 16 rcazpnop ap 1e1'rfoc
ep taazte6 ap 3un1 €ro Inlnuulog uourolos ola8e.r lrprz €-l or€c ed lnldrue;

ruu rzgls€ - gstcard : Iarr{Dazal InI B 34, lgcop - t\puall IBrrr aunds
rBru a JofSaA n1a4
p oarypC ulp BalarJtsaq

'Iorqeazal rnl Eaunrzrl uI glleleac J€I '(0I-Z 'g) "to1t7ag D Pnrl D DaUDC u!
Eun 'asuorinullu rJarJcsap Pnop n€p os r rurl€snJol utp tnlnldue;,
'atgJorlrBloIu

rS ocuruo lunrzrl nero oc alac ad axg rur8eurl Bc gpe^ al Ps rJop
B ap :sn?Bag Inl B 16 ec pleoq r6eeace op graJns tnlnlduta;, ale atrlqlq

rJorJcsap alalllaJrp ezrlenzI^ B ap alE^arpalu aIIrFJratuI alBol 9su'I
'esa.raC rnInuIIBSnraI Baunlzrl uBoI rn1 g.rrdsui t3 piue.rnFrs na .rei
'1a erdsep a1Saq,ron nu snleag tar 'psd'tlDcody u7 erede nu lnldura;,

'rn1n1due;, BaJalJcsep nc aca,rlad as ac Bapal as V 'arrlqlq olrunrzrl

alrqeluazaldar rur8eun uI gtnpeJl PS BoJA snleog relunu nu 9c a16a.lrg

allqrcoduL Lrpzll0nzln a?\V',q',q

'azara+le aI Ps oJBc Plerodurel
a.raS.rncep o pJB,J 'ctuo.tcuts alezIlrqo{ur 13 alezllerieds rul8eur u1 uapug8

snleag JBp 'lnsnqal aAIozaJ r6-gs ec snleog InI pIqF ldarp t.l.Jes 1n1nd
U JB-l rnlnsrl eaur8eurl 'gzoJJourelaru op rS upc6ru ap aunllsaqc o
alsg 'eargdslp JoA epricrperluoc aleol tS '1,,1n;a31n; Bc alnr rodeul rS '

a?ureuJ nBFJaIB" a1r"rn1dp; gc eaunds as lalqcazal BI Pt rurlurrue au Ps) t
aJerirur ug aiua,rces Iaun soJarJcsap Bc P1IlIcaJ arnqall Baunlzr1'apedap
I
rBru uSB 16 'a.reunqzgJ pupJoc oloce gtul PU€ IBIIr es rS lr6nqprd
B-s gc aunds as uollqeg a.rdsap '91dnl u1 p1e[e8ue qcul opa^ rBIIr as rs I

FIJ€oru Bc plnzp^ a BJBrd IJo oilnw IBIu ap 16 91ada; as a1a1de;'pcrtruo
oraJsrru plseace ate osdtlocody g1uo5'ra
orlul InlaIW rer '"rn[ u1
ruolmiarn'uor1 ad nou urp pury 1nun'1nco1 r69.rur rS-npugqurrqcs 1nlol

IEZ snJvtrs truds[o IUYNI^IssN]

232 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

mijloc, la catul al treilea. $i a zidit el templul qi l-a terminat Ei a pardosit
templul cu scdnduri de cedru. oddilor dimprejurul intregului templu le-a

dat indltime de cate cinci cofi Ia fiecare cat qi erau legate de templu prin
grinzi de cedru...

Nu la fel se intampld cu descrierea lui Iezechiel (40, b-a9 gi 4r, r-26),
care totugi, tocmai din cauza aparentei ei incoerenle, pare s[-i provoace
pe exegeli la cele mai riscante exercifii de lecturd.

Iat6, un zid inconjura templul pe dinafard de jur imprejur gi in m6na
omului aceluia era o prdjind de mdsurat, lungd de gase coli, socotind cotul

cat lungimea mdinii de la cot in jos, cu palmd cu tot. omur acela a mdsurat
zidul' gi era gros de o prdjind qi inalt tot de o pr6jind. Apoi a mers la

poarta cea cu fala spre rdsirit, s-a urcat pe cele qapte trepte ale ei gi a

gdsit terasa ei latd de o prdjind gi terasa cea dinduntru lati tot de o

prdjind. Fiecare din oddile laterale avea lungimea de o prdjind gi ldlimea
tot de o prdjind, iar tinda dintre oddi era de cinci co!i. Apoi a mdsurat

pridvorul porlii dinduntru, si era de o prdjind. Iar pridvorul celdlalt a
avut la mdsurdtoare opt coli gi stAlpii crite doi co!i. Acest pridvor era la
poartd, induntru, spre templu.

oddi de pazl. la porfile dinspre rdsdrit erau trei de o parte qi trei de
cealaltd parte; tustrele aveau aceeagi mdsurd gi aceea,si mdsurd aveau Ei
stalpii de o parte gi de cealaltd. A mdsurat apoi deschizdtura porlii Ei a
gdsit zece coli ldlime gi treisprezece coli lungime. Dinaintea oddilor de

paz6. era o prispd de un cot qi la cele de dincolo o prispd tot de un cot.
oddile de dincoace aveau qase cofi qi tot qase coli aveau .si oddire de
dincolo. Apoi a mdsurat el fala porfii, de la acoperiqul unei camere pand

la acoperiqul celeilalte, doudzeci qi cinci de coli in ldfime, de la o poartd

la cealaltd poartd. $i locul deschis al pridvorului porfii era de qaizeci de
co!i, doudzeci la incdperile dimprejurul porfii. De la fala de dinafard. a
porlii pand la fafa ei dinduntru erau cincizeci de co!i. oddile de paz6.
aveau ferestre cu gratii; asemenea ferestre erau gi printre stAlpi, spre
poartd de jur imprejur. Iar pe stAlpi erau sdpate ramuri de finic...

$i dageacomnaviedrseiepaartem. dinricmeirlocar,lisai cruemco, ncustuitunilmi uentrumiondeml Ainn[m;iiniuan-

tabel

turd al Templului. Medievalii, intre altele, nu aveau un tabel de
conversie a mdrimilor, pe ldngi deformdrile datelor care puteau sd
ajungi pani la ei prin intermediul numeroaselor traduceri si transcrieri
ale unor traduceri pe care le aveau la dispozilie. Dar gi un arhitect
din zilele noastre ar avea dificultili sd traducd aceste instructiuni
verbale intr-un proiect desenat pe hdrtie.

E interesant de vdzut efortul pe care alegoriEtii medievali il fac
pentru a uedea Templul descris de Iezechiel (iar pentru a-l vedea,

1"erDin.ou1lcon1"8q.rannasael",le6ltln]1qealpcdaesiu3aealpu6ultenor.'o€rf8uarujognaclcss'esaa'ulnasnoaqasa9le'ccasrnn.rrcE1aoaoo8zpJpaaall1uec6ur-eaun1snsa1q''t'c6qrrdpr'garrcoe1a8leruuSaqrtl're1uneer'usra;uPla'nsa'ryrdsoi1epcuPunesnJurunggo1ceupE€eaor^casa€BngJt;Jcll1uJaIuIr!qrenIaadqusl I
li
,ir;1incr,urg{nnt.rln"€nio1it'"P3pqt'a"'(lsrPnleuldo'euuirniurnsallusp;inuuo8rlnne1ele6llrsadauu.orlruac8oaur-."nrrroeud9anespl;dlnncus(drraBlaea'r8cxIdaIexI1xanaa'91pnpllneTqerld}cn€'rIe'cda-aurpsSr'"lIgrnIudAruenilrXellddlaet''rTdclcuscegnauc1u;oua€1,Is,psrpPr$uuuconBgrJ1cp I
-llassnzaaqarloJaspl.norndurl.roralaepBluTu^lJo'aosplrIanu€E1orsr8oleu"ruuroiru"1a8r"e,arr:,gd-rraoa9d1p.essttnoafe1fdncsqurJl1solua'rrrlnrusxlalnauslldupPurnrzslorre'lJrlae€ldJuoooalrrulnJuonollcsqsglosau8€rtnlu"l1u's1i'luBau';p1leueeu8E;1dauI,1a{orJp1l c

ri'r'€r3Ieq.IruuJop11roIu"apnlre.{[rrr$cBL'ernerar1,Ilrsrnr"auiJg€plps'gr9r;ar;uuJclarnFirSpruJ"lpea1-arrn,dldt1s0-s"arroIrltiddr"aoio1ripJnerclrraIr6i:1ey'rit6o"laIr1psp'Io.€aaoa1cpor1uau3trpe*au)J'lrsoa€ueolIuun€clro1rruqallcaoruJeqsro1e8lsc'aurral"uu6orpreraroauearplapsirnureifue1anol"cJdlenrgPsp'urrIcruarIrulnro'sraurorra?lelsJslrrroeopoaIcrdllloJadzancslpJJeuIIeBpB€IlI a

-einF e 16 .ro1-aplaru EorrcnlpJls 'soIuoIIIJe a1eluzre 16 ap8a al-npugc -

,g-iu"rrpe1n,JrrJn"lla"B"rsB'"lre(irerrianrgrolcpuo1llrln.rrpii"rnno*z1rJilp"nuilpo,srilolg"z,a*rttranrirjaoerarpdrairg11alaitn1pri.linto"tur,S1lui.prpt"anit"tJ"ss"ottnq,1taPo19o.u1cFs,y-tlpzpntrra;trrlt)J€1p'Ipu6et'aaa€t.-ratpJeore1';u1eonnP,rc?,d8odrBuBrrnrc'n'uJrrroo191ru'rdl3orsuoaan'rrrdl1ellassu19a'arrorA1ualral€lP8erurulz;dnrspnpnyauJaq'JIrunli.uolvdl^auncssPrn'ruf'tIcsn(usrlalainnnaJr'rr1l€d'q1draartsu'arrrod1rezuaIuaauar"r;dc)l'; a
?
o1g41 stonTznpa,agOp'nDPTSar1JepuD1 a'dUoplCpnaodgpuerptr"or8dsngasrur6necpa.'r(d€arila-'IrIdI'rIaE1uInrlo'eceoasa)'aeaIDreJuqnt'ptuIDz €
a
l-ipg""cgc"an*"p€1ra"r3'rlrr.rruao,r1.rpi!rene"1iruautrronanc.gtn,gPr.oSrd1nelerp'dngq'rrno6aeilrSalaucgfln;BdreraqtuatJntlteirrzutonll^dsln'dnItEcldttr6;artupl'*IaaItuxgnaaltelcraJcgpnrtl'psPdaPOxeuantg9rslcnuenanabde"la'nruucdnnrzdnrgsuc p
E
g.,r-rrrioo"d aricn-rlsuoc o +nzPA e 9c aunds nu lalqcazol rcru 'e1red a
ipeo1lIi'a"B"11aa,prn,ea,aid3d"o'(nc6"u14l6"aItp"n3usnua'apps.uroongu'lta,r/.agr)dssrpouJrupaB'lrlxonapu'ruaeIpdunparuluuallpraur'srleluaullnuadnssureepru1en9icuu€urAu1s9dnrduIei1'
e,rai a8alaiul ealnd JB nu ruaurru Ec Bolrlupe cB€sI uaq uotuolos Tqqsg '

-,€BagAlrlI€r-IuaIXppelIBaprIrlnnr€lrolrssqauasoceua1rriri'aopluena.-r.rlr1a1uo6acgdsaruuc1lhur'o(iczlcna'rLlllsquJ'IrBI'7gI9pIne6l'crta-a6rId9la69uTsnrA.Bcga€ulqepnldqTrqgarcsCro€datzrJauuArl J
E
eez soJ,vss sudssc IUYNI tSsNI
r

a

B

€
l
e
o
E

B

l
I

E

u

E

ll

234 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

reconstituit in chip realist, altfel aceasta ar fi insemnat cd Scriptura
ne-a min{it.

$i iatd ch - polemizdnd cu sfinfii pdrinli, care dddeau sfatul sd ne
mullumim cu o lecturd spirituald
- Richard de saint-victor, in al sdu
In uisionem Ezechielis, pentru a
putea sd readucd la o descriere
realistd acel ,,quasi" edificiu descris de profet, se grdbeqte sd refacd
socotelile gi sd repropun[ planuri gi secliuni verticale, irotdrand cd,
atunci cand doud mS.suri nu coincid, una trebuie raportatd la intregul
edificiu Ei cealalti la una singurd dintre pErlile lui, gi face incercarea
disperatd (Ei meniti eqecului) de a reduce a.cel quasi edificiu la ceva
pe care un megter zidar l-ar fi putut
medieval construi (cf. De Lubac
1959, II, 5, 3),

6.4. Ierusalimul lui Beatus

cdt despre Ierusalimul ceresc, gandirea creEtind transformase

Ierusalimul biblic, idealizand qi, aqa-zicand, dezincarnand cetatea
reald Ei istorici. Prima transformare a Ierusalimului apare la sfargitul

Apocalipsei (2I), unde se spune cd strdlucirea lui era asemenea cu

cea a unei pietre de mare pre!, cd avea ziduri mari gi inalte; doudspre-
zece porfi, iar la porli doisprezece ingeri. Tlei porli erau la rds6rit,

trei la nord, trei la miazdzi gi trei la apus. Zidurile cetilii aveau

doudsprezece temelii, iar pe ele stdteau cele doudsprezece nume ale
celor doisprezece apostoli ai Mielului, cetatea era pdtratd, de doud-
sprezece mii de stadii pe laturd, iar zidurile de o sutd patruzeci qi
patru de coli. Zidurile erau din jasp, iar cetatea din aur curat, temeliiie
zidului erau impodobite cu jasp, safir, calcedonie, smarald, sardoniu,
sardiu, crisolit, beril, topaz, crisopraz, hiacint qi ametist. Fiecare
dintre cele doudsprezece por{i era fdcutd dintr-o singur6 perrd, piala
oraEului era din aur curat, aidoma cristalului transparent.

Oragul nu are nevoie de soare, nici de lund ca sd fie luminat,
deoarece este luminat de slava lui Dumnezeu, iar Mielul este cande-
labrul sdu.

in acest sens, Ierusalimul inceteazd. si mai fie un loc geografic,
devenind imaginea cet[fii cereqti. Descrierea lui este mai pulin
urbanistic6, e arhitectonici, insistand in special asupra aspectuiui

estetic. Descriere care este, intre altele, inspirati dupd aceea a templului
lui Iezechiel, unde construclia nu apare dreptunghiulari, ca in alte
texte biblice, ci bazat1. pe forme p6trate.

viziunea Ierusalimului ceresc nu putea sd nu-i farmece pe Beatus
de Li6bana si, firegte, chiar qi la distanld de secole, pe miniaturistii

sdi.

'nlduroJ €allop IE un ardsop €c Inl ecrJosrq e'rdsep purq'ro'r rS
uoruolos €alrop IE un nr1o8.ro nc as-npugJaplsuoc '1n1dua;, 16 lnurlesnrel
pour u! gzeoTc'es ecr.reslq n.rluad l€unp€ e-al ar€c ad
lrcrldxe pc.reacul al orec ed alalurupiurrs e.rdsap au-npurqrol 'rop'rouroc
'(98T Td)
eiej u3 snnaql7 u; rS szSsa8 ons
ap'Isa'lcca auollDrcasuor ap rallo
'r1s1uole ?lcur,s IB Inlocos) sruaq-lules ap
u snqar ap raq17 sl 'arec '(Eal-IIX
auo'tlDr?s'tu?utpp
ae-rslrea{Jqs€er.roc'.rsruea8opnru1gn.r1reno11rAslongdld.erueaaorexu?eocurzo! alIcu.tlau'eruaarlpsaolBcrre3necaranlecqeoeluen1lrnolud-apeudsri'ucnsrusoJlolegC^coaIrnppuagIrIcuElusIonnlwcJaaOll '0I

'aJ€urlcap o purnJolul '1;asut un pugurlurla 'luglnc

un pugqurrqcs 'urind aleclJTporu luns r6ep 'alap$ vx alapazard aleyc
un purfqo 9s EC
e1 pAr.ri"r ps plrza nu snleag '*IIqIzII" lellnzor rou aladocsap as Fs

'0racrJo8a{e rrznle a1e1da16uau ri

allruJad re rnln6e.ro EeJBluoIJo urp nrl€lop aceg tpurnu atau 'snleag

nrlued 'urnc e1g.re ri enurluoc eelnd -re-s r$ 'rnlnullesnJal olrJnprz
lourpsion?cOZsuIgap)cUnan€dprl0n1Zs"pI"1leui1qpolg8nni e€'VpaetcrI1reoalluoardliaqygon'lulsagJIJ?nssregIrnruBqnn'ugqsad1+rtsoleaycta1oo;ed1csvo'd6uy6lp1a1rgacuyrdruinqlgsorugpr^ps
Bc 0I nc 61 ad gcseailnurul I-Ps aprcap 'llpe?s ap 000'ZI ad 999'61 ap
pdnp as-npugn1 'snleag 'eaurr8unl nc ple8e alsa
a1Saqro,r orec Inuolz 1ep ,rr1aq3uu,ra n.r1ed alac ap PesBoluIIIIE 9s B3
rn1 ueunsrpl gc puIU

1e.r1gd alsa ln$urg 'lugluJolu u3 1nca.r1ad E-31 solsrrH a.rec ad alaro lsoJ
n(1Be.arnlg1dor."rc"1s gp1o"dn'asseu6nrlSorruca9z.rra9J; l'aInpurgnuanpuanr1e6palurrloc t€uI4oascnelzeaa'rgdsapnleocp
rS

ad

?rnspru o; .roli"rod e1e r.rnrq8un acaza.rdspnop 'rirod acaza"rdspnoq
.Ia€JsI rnl ale rrnqrJl acazardsgnop rolec a1e 16 ria;ord acaza.rdslop rolat
a1e ,r1o1Sode acaza.rdsrop Joloc a1e rurSeur luns tirod acazardsgnop
alac 'J€r{ ap crJlunPl lBullunl launs un Bc JorJalur urp a.IrcnlPJls
Purunl ap arolou oJ€ nu 'gcsuacn1grls
a,lnrlBrugrrledusnrgra1l e'J'porreJ1oalx1as urp purunl gcseaurud PS Ps Ec
PJ9J JBp taIBAnIS un ec

gz€aurrunl gc 1n1de; ag ps ared Inlnurlesnral 1e ledrcuud lnlcodsy
'esrca.rdurt alncluc rA azn;uoc rricehalur ur'rd 1e;1su

epaco.rd Ig 'Inl rariu.rrurpe olalrlou gurrunl u1 gund ps plruuad r-PS oJBc
oJuosolg ap.ro8alec uauriap nu r€p 'eururnl rA eri"rodord 'ea1uy'r8

-alur : mlnsourn{ ale rrJalrrc roJl Jolec B PJllalso o udrcrlue snl€ag

'o1e1r1ear uI 'alrJn€ aleS Jolaqeopod e rS eseoria.rd .rolarlard BoJrcnlgrls
rA rn1 ap.rnipur 'etnlsaae u gleuo8eJlol Baunlica;.rad : rnInuIIBSnJaI

a1u elcadsu rorl ap leurosBJ a.red 1a 'ecuo 19cap 11nur reur 'reg

987, snJVss gudsso IUYNI ISSNI

236 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

6.5. Mille annos

Ceea ce face ca Apocalipsa sd fie fascinanti pentru Evul Mediu este
ambiguitatea substanliald a capitolului 20 (1-15), pe care aici s-ar
cere s5.-l reproducem in intregime, ln versiunea latini, care-i parvenea

lui Beatus (intre altele, ciuntitd in unele locuri fa[d de Vulgata pe

care o cunoaqtem):

Et vidi angelum descendentem de caelo habentem clavem abyssi et catenam
magnam in manu sua. Et tenuit draconem set anguem antiquum, qui est
diabolus et Satanas et ligavit per annis mille. Et misit eum in abyssum et
clusit et signavit super eum ne seducat amplius gentes usque dum finiantur
mille anni. Post haec oportet eum solvi modico tempore.
Et vidi thronos et sederunt super eos, et iudicium datum est eis. Et vidi
animas occisorum propter testimonium Ihesu et propter verbum Dei: et
quicumque non adoraverunt bestiam neque imaginem eius non acceperunt
notam super frontem suam aut super manum suam vixerunt et regnaverunt
cum Christo mille annos.
Beatus et sanctus qui habet partem in resurrectione prima : in eis secunda
mors non habebit potestatem: sed erunt sacerdotes Dei et Christi et
regnabunt cum eo mille annos.
Et cum finiti fuerint mille anni solvetur Satanas de custodia sua et exiet
seducere gentes quae sunt in quattuor angulos terrae, Gog et Magog (et
congregabit eos in proelium) quorum est numerus sicut harena maris.
Et ascenderunt in altitudinem terrae et circumdederunt castra sanctorum
et dilectam civitatem. E descendit ignis a Deo de caelo et comedit inimicos
suos : et diabolus seducens eos missus est in stagnum ignis et sulfuris ubi
et bestia et pseudoprofeta; et punientur die ac nocte in saecula saeculorum.
Et vidi thronum magnum et album et candidum, et sedentem super eum,
cuius a facie fugit terra et caelum et locus non est inventus eius, Et vidi
mortuos, magnos et pusillos, stantes in conspectu throni. Et libri aperti
sunt: et alius liber apertus est, qui est vitae. Et iudicati sunt mortui ex
his quae scripta sunt in libris, secundum opera sua.
Et dedit mare mortuos suos, et mors et infernus dederunt mortuos suos.
Et mors et infernus missi sunt in stagnum ignis. Haec est mors secunda.
Qui non est inventus in libro vitae scriptus missus est in stagnum ignis1l.

11. iatd traducerea modernd (Biblia de la lerusalim), cate pornegte, evident,

de Ia textul original, fali de care cel folosit de Beatus era cu sigurantd
incomplet qi imperfect, ,,Si am vdzut un inger pogordndu-se din cer,

avdnd cheia addncului gi un lan! mare in md.na lui. $i a prins pe balaur,
qarpele cel vechi, care este diavolul si satana, gi l-a legat pe mii de ani;

'(coJ op lnJazol uI l€cunJ€ lsoJ B lrier^ €olr€c uI
€gsuldscnEspalceov.ur'ce€ocJalsgooJ,plsBIon-JugnraeuuJrrcioerlcB€ecIpun'ncforEJ16olsp'.or0lJa1cnr€rIfn.rIronoupzr€oIaldI:s€1€neaoplprnB€EotouInpIp€seor'co1l€96aselraoBlllooelrdou€uJro
iS n" ,rtp ti rri.,our ed 1ep € €arelu IS 'rol a1a1de3 nc 1r'*r1od 'ri'rpc u1
osucs aloc urp riecapnf lsoJ nB ni.rour ri i nieu €alr€c olso aJBc '.Fslqosop
n€ eli"rpc 16 rnlnuo'r1 €alureu! pugls
1J.rorgr*n,"",1"e*dt g11e o rS i esrqcsap lsoJ 1nz9.L tu€ tS 'ola n'r1uad 11s93 leur e-s
rS i.reru rec ad 'ri.toru ed
n1;ae"1I1a;one"nepu1-1ti.r,.3oner*r'erprcnr'o*,i€"n1o[r.,Uu,.ruciO,n9o.n,qoririci1SA.u,it;ucto,tot1".lcqrr3.tp1"€r8t1e1nfqnng"u1r.pnecr.;rr.1niup"rgtreno"J6Uodd€lneqreug-'ernre*z181no1,o1ganlgual.p'unl.rrzrc.ooerr!la€S€,uocrru1p-8lgl,o'rI€rous$raUipclduonuuuslquEn€no€nnrd1t^alJ-spcuuss€c€€uregro.urr€rilu1Jasuese,a1€r1lo1;n6plcJlr€r9nzeedns(cspds'1oopor1'tlI1lr.r'nlruuror5ler1noqu€ns'osret31nrISeSuraoerdlnl8i€FnSpere€eo$3Ia.artu-oSurrscz4€o€c'.e1eaarprPr€o.$ul-aerucu.aaeduclsl'srlg1e€1eeeno1rnua^cSlr(1'da8rrirppI39c6'tr1eu'n'rrItonul91ogr'sr1gS31ee^lenrsuo1ed.e9ullrao1e'pdo11srsprriao1llpupr'i'€ueruaaenconrla'gddrE'$olpdrInsecSBseBl'o1Uuseo,€'ourtl1pposnrrrourrloP1oo3cr6ueSsqnrlrqrlreonoedruuIdzcp1clll
'lglulp €araIAuI elso Bls€acv
ep eped ar€ ac Ioc alsa lugJs rS lrcr.rag Eoc
as nu ec gugd Pz€r^ul rflou 1i1e11ea r€I 'rue
'ru€ ap egru r6rg;s rol nu

.reapordl€ofcrele*'nelnal.aouz+1uoe.rutgetu1nsr1sngqlnnuczrl-n.rgryldf^gI.nunrgrBleudugnrrgl1unc'nrpSelne'.crrrSeelup1arn€ndI!lAn19ud6cIrusqn3ncesPrrrscel rlreurn$pl'I'o€.€roJr-J1BsnUelIJuIPlgeoIruluualqneac'ddru1rnu!Seaneed€epr-alfuse6nrn'paruc;l
lnzgl tu€ r$ 'arua.rrr B^g19c le8elzap oU Ps olnq€J1,'eeace
"godi"nrgrS'ruuneuoopJl oc Eugd 'epnureeu gcsea8gue teur
oplru r6l-e;s .roa os

.r.t gi nt'rn1-erdnseap 1rn11aced e 16 srqcul e-1 rA cugpe u1 lecun're e-1 rS

rS elecepnp'aug ug'1$ '1143o.r4 sIBd un op reop al$a+ulur€ Psdl1pcodv
?BldaJl apurl BA erirperl urnc ?dnp) InlsrJqr?uv
ritseaJpor'gdcnsepasruInnlunsII-BFJS e rS rnlnuouop € aJEolPJoftJFuI arrualor o rode

'1air1ue trFtlar Balgl€ ep gsruro.rd asosnJ 'epud P+lB ap od 'aJec) JnB
ap pqsrg^ ep 141 un ri ersery rnl s orruo1 BnoC V o alelda?68 nelnqarl

,a.re1a.rd.ra1ur BrrrrJd plBJp^apE BJa Fc€(I 'nerPJl 13 Bfep a.rec ed Ioc EAuInc

nBJa nu n€s puIA PS nelnqaJl BIqs acluulsaul rarfgrgdrul re IUB op
euu o IaJ gc€p elsa 'elocas aleurr.rd utp rturlBe"rc nlluod 'euralqo'r4
'csaJaC Inlnullesrual BaJIuaA 16 nou lugluqd un rS .rec nou un g BA (IZ ml
rurldul BA as gtssalugurgd €rrolsI
-trloltdec 1n1ndacu3 BI IuPUB au; rS Blseace elep o(I '1u9{uI
'gpsra.r'rug elecapnf adecug e,r'uo.r1 ad'solsuH

.,o,r u,p rode 'aurnue dunl un n.rluad l€Jaqrlo U B^ Inloletp lody
'rnlnlo^Brp lliplngr r€ ru€ ap alru o Iat lgJ €rnp BA gpeor-red Plseocv
'(.aJarlur gutt;td" o nc rirlpldsgr 'rt6ele rfol edrcrped.ro.l arec e1 'ersatr41
rn1 erigrpdurl lugurgd ad ezrlea.r e.n es leiruura?u1 augurgJ €A orec uI
epeouad pl€ol uI 16 leiruuralul rJ BA BuBIBS 'rlSauaruo larJolsr IB lep
luoruoru un e1 'gc aunds ealnd JB lolrdec lsace 'leJalrl 1e1a.rd;a1u1

LgZ snJvtrs sudsso IUYNI^ISSN,I

238 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

sfdrqitul vremurilor, Iar aceasta este lectura care va predomina, cu
evenimente alternative, pAni la Augustin.

ln secolul al IV-lea prinde rdddcini erezia donatistS. E drept ci ea
se impotrivegte mai-marilor nedemni ai cultului, afirmAnd cd tainele
slujite de acegtia nu sunt valabile, dar a nega valabilitatea actelor
liturgice ale unei mari pdrli a Bisericii oficiale opun6ndu-i puritatea
unei comunitSli virtuoase in chip rigorist Ei iluminate de Sfdntul
Duh inseamnd pAni la urmd a opune un Ierusalim Ceresc (care
trebuie sd vind) noului Babilon reprezentat de Biserici.

R5spunsul lui Augustin (De Ciuitate Dei XX) este cd nici Cetatea
lui Dumnezeu, nici mileniul nu sunt evenimente istorice care se vor
realiza in aceastd lume, ci sunt evenimente mistice. Mileniul despre
care vorbea Ioan reprezinti perioada care trece de la intrupare pAnd
la sfArqitul istoriei, deci este cea care se trd.ieqte acu.m, cea aflatd in

curs, deja manifestatb deplin de BisericS, Augustin nu se gAndeEte si
discearnd in cotidianitatea istoric[ intre membrii perfecli ai cetllii
perfecte Ei cei nedrepli; Etie ci istoria omeneascd e plSmdditi din

greEeli qi picate, chiar qi istoria celor drepli, care-Ei caut5, mAntuirea
adunAndu-se in interiorul Bisericii; in felul acesta, istoria omeneascd nu

va fr locul unei bitllii pentru stdpdnirea cetdlii cereEti - Armaghedonul

nu este de pe acest pimAntr2.
Dar, procedAnd astfel, Augustin deschide calea pentru doud sugestii

mdrele. Prima se refer5 tocmai la posibilitatea pimdnteascd a acelei

Cetnli a lui Dumnezeu despre care el demonstrase cI nu este de pe
lumea aceasta. I se intdmpli lui Augustin, ca si multor polemisti, ca,

pentru a respinge un argument, sd scrie o carte destinatd unui succes
atAt de mare, incAt subiectul ei rdmAne, sd nu spunem consolidat,
dar, in orice caz, fdcut public. Astfel cd vom vedea in decursul istoriei

ulterioare tema celor doui cetdli fascinAndu-i pe reformatori qi pe
revolulionari, cu totii convinEi cd cetatea lui Dumnezeu ar trebui sd
se realizeze imediat gi prin lucrarea celor mai buni: deci o mare
bit[lie, un Armaghedon pe pimAnt, o revolulie.

A doua sugestie priveEte venirea imediatd a Judecdlii Universale,
deci agteptarea anului O Mie. Daci mileniul nu e o figdduin!5, ci se

12.Curioasd capacitate de a nu-qi lega propriul discurs de contingentele
pdmdnteqti, dacd ne g6ndim c6, De Ciuitate Dei este scrisd tocmai pe cAnd
gotii lui Alaric jefuiesc Roma. Dar Augustin este prea filosof ca sd-Ei
permitd profelii pe termen scurt, iar pe de altd parte, marile speranle
eshatologice in legdturd cu vremurile indepdrtate se nasc tocmai atunci
cdnd, pe termen scurt, se nutresc pu{ine speranle. Ba mai mult, cregtinilor
care se tem de prdbuqirea Romei, ca qi de prdbugirea civilizaliilor lor,
Augustin Ie spune tocmai sd nu se teamd, pentru ci Cetatea lui Dumnezeu
este cu totul altceva, destinul ei este in afara lumii, iar in lume cei drepli
sunt legafi de cei strAmbi prin fapte ce alterneazS.

op gladag 'ullsn8nv €ounds runc 86€ 'rrauasrg e rl6alugurpd teruurop
,e tac 1ur,t IaJlsB rS rnlnuuroq alurrled e1 ap rtrlocos ornqorl rua ap
eru o r16acu pc ellrupe snl€ag '..souue allrru oa tunc lunqeu8a.r 1a" nc
araqcul ri '1nza1oq a?sa arBJ'*Iglulp BoD BoJarAu3" alsa aruuop PlsBacB
allrtu olsrJI{C IunJ lunraleu8ar 1e
gc 1n1de; gcgrcads rody ',,souue rS snsrl ad lrs1;nlrpl1' ng-l gc nrluad
lu.rlex,rri'ErBrJ pJope nu aJBc rac

r6rcn rac pc aunds rode ',,ruu€ ollrru rnluerug uou anbsn" Incugpe uJ
rI
Io^Brp ed eprqcug 111nra8ug Pc alsol ap lglul aunds eluuor Ii11?*^^^
'lBrluasa

lcund un a8e.rlu BA rcre 9c ar16 1g 'g1ea6ar8 u1 gpec gs atnpg8ul l-nu
ps Ec nozautunq orlgc arfecortut o nc lnlderp e-ap adecu3 'rnlnruelrur e
pn8rqrue eriago"rd EI PcIp€ 'nsdqncody 1e g6 1n1o1rdec ul a8un[e pugc rA

- unpuoslpnl pD snlnluaa axqa solsIJH FC alsa PcaIrrJ€J l-ac Baac JBo

'solsrJH rn1 triglrurrup Bpu^op a8e.rlxa 'lualcasuoc dtqc u3 nu gtep JBII{c

'a.ruc urp rS ,,1s4 srunluol tnb 1a lera rnb '1sa tnb" rn1 erdnse PI€AaIpau
grrJolal plIBuI ap gpered o BI PoTJII areopr€ nc el6ardo as snleag

'al€ournJ llurg?S B InrJeluauoc

Brace rruu uI ac ap 'rn8rsap 'ecrldxa eleod elseace JBr - lieuurep

-uo3 rJ .ro,r rrlsruoridope BJoJPc InsJnt u1 'er1e11 u1 16 eruuuuac uI
'pours un 16 rrpcuoc Pnop Jelqc oJeoluot Ps oJEI\I lat IoJBC nrzrgl rBIu
ec auriqo ooa.reoap 'e8ur,ru-1 'ale+gq ap FIuJB BJ InlJuluauroc a16aso1o;
16-16 ng ap rfplluc rS urazduurnp oIBs reluriuelsqnsuoc ea1u19ur1d u1
solsrJH un ol€JE gs ynulod lxal un prsdqncody ug a1$asg8 snluag

nrldope ng nldurs ec

Inuo solsrrg IaBdupr gl,urnI!s'InrlloPlluB"JdsIerrlel6rrnul€oruidnoUpyBc'rInn119u19e,;r,n31uglltdldacocpeer6naIpJ

'rA ,,rir1o1od"
ap ln8ue.r BI snpal 'tn1n1ug,rn3 Bol€lrurllp p8eau area'lnurstuorfdope
'arzoJ.a aqcal o rzrrlcadse.r lru€ uI lenlal ne'1a8rn ep doesrda'xllgd Ts
'opa1o;, ap docstderq.re 'opuedrlg 'asrcard acr8o1oa1 allloru urp arJcs II
gc aunds au €Irolsl 'snluag InrJeluauoo arJas 161 lxaluoc lsace uI
'llurnl 1n1r6"rggs e1 rS rnlnlolerp B aracruolul o BI pugrnc
ap 1nlsop urg1da16u au Ps alnqorl zec lsac€ uI rep 'efap +rual B IJo
'lugurpd ed rue ap olru o Fcseauluop PS Bc gurl 9s alnqaJl BrqB solsIJH
rJo acalBoop BlsEacv 'aunrsual rS e.re1da16e gluaueturad ep luaurluas
un nc rS ar.rogsrp rS ar.ro;ne arlul aJBuJalIs o nc 'alqtsod un?col
pnopaqsarealrulpz€ar""".nJ:^Ts."*,:f*ilJfi
f lfi ilf."J;:?T1"",
eruaJlap IBur g, p.r*""l,ru "" - ",* o '"1r,s nrlud
nus ta"r1 16 !te"i"i1
arur o 'atul o 'o.leuttrn ur.rd '1uns PcBp -.tolttincesred 1n1r6.rg3s BI ep nes

lnlndaeug e1 ap'runlud el ap'e.ra16e51 e1 ap pugdacul tiergrunu arnqorl
gcep 'gstaa"rd eun nes Plrugapau 94rJ o gulueosuI IUB op alru o PcEp
'erleuraleru rnlnlnclec eiurrrr"rd uJ pJoJB un BI Sunle nu ttierd.ralur
gc 1n1de3 rEC 'rrlunT 1n1$.rgyg alse PcBaJ?ed as Ps ornqarl aJBc
nJcnl InrurJ d'nsdryncodylcoJoa pugle.rdralul'urnJe rS rcre p.reoSg;sep

682 so.lvss sudsso IUYNI ISSNI

240 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

mai multe ori cd mileniul despre care se vorbeste atdt pentru diavol,

cAt Ei pentru cei drepli este cel in care trdiesc el qi cititorii sdi:
,,regnant cum Domino et hic et in futuro", ,,hos mille annos de hoc

mundo dixit, non de perpetuo speculo", ,,regnaturam ecclesiam mille
annos, id est usque ad finem istius mundi", ,,dicturos est regnabunt,
ut ostenderet qui sunt isti mille anni". $i aqa mai departe.

Pentru a ldmuri fdrd echivoc acest lucru, el face o subtild analizX

a timpurilor verbale, pentru ci la un moment dat Ioan spune ci cei

drepli ,,au domnit" vreme de o mie de ani, iar intr-un alt loc, cd ,,vor
domni o mie de ani", insd Beatus Etie cum sd se poarte cu sfintele
scripturi qi amintegte cd de multe ori profefii, vorbind despre cele ce

se vor petrece cu Hristos, folosesc perfectul compus (,,et diviserunt

vestimenta mea"), in vreme ce vorbesc in chip vddit de ceea ce urmeazd

sd se intAmple. in al doilea rAnd, spune de mai multe ori cd, desigur,
o mie este un exemplu de sinecdocd in felul lui ficonius, cd probabil

vrea sd spund o vreme indelungatS, dar reliefeazi foarte bine c5, deEi

este un numdr perfect care indicd o perioadd indelungatd, o mie este

un numdr ce implici un sfdrEit si nu se referd la ,,perpetuum

saeculum".

Aqadar, insistd Beatus, Ioan vorbeEte despre mileniul aflat in curs

;i despre sfArgitul acestei lumi. Psihologic vorbind, el era, dupd cum
il defineqte Cam6n Azna4 un obsedat al mileniului Ei in acelaEi timp
un ralionalist, in sensul cd voia cu orice pre! sd reduci sugestiile

vizionare ale textului sdu preferat la mesaje in intregime explicabile.
lnsI un obsedat al mileniului nu e interesat at6t de faptul cd mileniul

tocmai il trdim, cAt de faptul ci i se apropie sfdrgitul.

Augustin, situl parcd de miopia literald cu care fanaticii mileniului
viitor citeau capitolul 20 (spune cd mulli au redus acest pasaj la un

soi de poveste ridicol5 - De Ciu. Dei XX, 7), rezolva chestiunea cu

elegan![: este vorba de o expresie figuratd petru a indica perioada in
care Biserica trdieqte in lume (incerca profelii in acest sens). Beatus, in
schimb, trebuie sd oblige textul lui Ioan si exprime literal acest concept

prin orice cuvAnt, orice desinenld verbalS, orice adverb. Nu inseamnd

c5 vrea s[ cdgtige prin abuz - vrea ca textul si fie manifestissime

transparent.
De aceea, cine citea textul lui Beatus se afla pus in fala scadenlei

mileniului precum in fala unui fapt istoric necontrolat, qi putem

chiar inlelege de ce textul sdu se r[spdndegte Ei de ce majoritatea
miniaturilor care-l impodobesc sunt date la iveald intre inceputul Ei
sfdrgitul primului mileniuls.

13. Despre temerile stdrnite de Anul O Mie literatura e foarte vastd qi

contradictorie. Focillon (1952) respingea legenda (asupra cdreia stdruiserd

istorici romantici precum Michelet) potrivit cdreia, in noaptea fatald de

ed 16 'gfurlnd nc g BA ap 'gcs€o8gure gs €t 'tunutut .retqc 16 u€tu auuos

Ep rol rA rSourcurur rco.roo.rd rS rSourcuru r6o1sr'rq Bclpu JoA es rce3"'71

'u11sn3nv

rnl B pJnlJal o sd rs pugd ereurelug ealnd as ocar€oap '9ctlora runcaplclu
Ps ernqorl Barunl Ec Baapl 'ocllara
€ra nu 000I Inue ug pcseaS.rggs Ps Bc reop '.rolauneds eiurrrr.rd uI rapr
EJoqII al€c €op nu Pc€1
.rolesndnse,rd
ps €crraslg ec n.rlued ollloru nelsrxo n51 'gp8e.g ep sndsau a olxualls a
pp€^op o 'erecpl qns alncarl lsoJ nE 9a rS lelsrxe ne alarureds gc pugfrurpe
rerqa '{psul 'rrzrgl o1.reoJ oJEoAzI Pnop alsoce ed gzeezeq as acrldll€tode
alerureds e.rdsap Brnl€rolrl El€oJ '(069I utp ?c'tlsolsapca salouuv ales

aI€ uI) oruoreg ar€soC ri '1e41-11ny IB lnlocas urp 't.rot.ra11n rollroypa E
ar€lodrolur o op €qro^ eg gs 1qrsod e rSl ea1-111 IB Inlnlocos lnlndecug e1
asucs'sas?la?nost.tg salpuuv oles ale u1 'sntrua1t41, luns €a €I FraJoJ as

arec rrtut,rd .rep 'e.reo.ra1 a,rdsap pcrldxe Fcssaqrol as Es orec ug gcode ep
lxal un llsg8 ap .ro6n e nu Pc IBuInu nu gc a16a1ulru€ (0002) rulequen8nop
'16n1o;, 'BJnzuac op o^Ilotu urp ala aldsep n€aqJol nu alelclJo alalxal r€r

'atzara op zr nc r.rolecrpe.rd ep alefgfe a.relndod Irporu uJ 'auerolqns .rep
acrruopua 'lelsrxa n€ alotul€ds : (886I sapu€T lerceds utr'Jc1 gzalodl Pnou o
wnrp lrorc e-r6 'r6n1o;, 'rlSazrod ol-npugJaplsuoc 'Elsaluoc aI rep 'actldrlec

-'egop6d6eafauuiauI lrr'prureor.udrtnrlaol1usnan1crEs6nrggd3znseseeau1sdoaersi1un6aJerusno1ulsdnIuuIaa|acIualoIrua\oqPdoocgurar'luuqaalTsr)n'8ct6rnz6anuldel prauFpecuueo!lqdBqerv6o
nu 'alocas ra.r1 edeotde ap p8orr u3 efap o€lsl aepPBc€oprB.lrBeptq'c1r'6r.rrtgu3ns lu1Ie'alncdueoculoSr
nu r$ so1sr.r11 rnl €oralfeu
lnsurle.rd BI op
nBJo aluoluncop uFrr.urdrnaoplc..lIupu9nzt€u41a€ulto;Janluuenubcuorddeo.er1ded1ex"a;u, r'nttcraurndl
alnruJoJ oJ€oJol ap
rrsa.rdxa J€r -

1n1r6.rg3s pugldelte lclroslq u1 luaq8a,t rJ r€ Eorluauo'666 euquracap I8

uia;o.rd aO 'rrueol rnl e glolsrdo Burud r* apllaq8uelg neaqrol lslrt{I?uv
oJdsop 'Icllqlq rrfa;o"rd orlutp BJoun nBopgp as rI at allJnlcol ap olocurq
'psfulncody urp aprlsa8ns reop eal? nu snleog Bls€aJe erual a.rdseq

'a16eounca"r I-B ap alrJnpou

a.rdsap rS lsr.rqrluy aldsap ls?EJl un olsa osdtyocody'..sucsouEocor
aurgssrurr.rd sru8rs snro lo olsrJl{crlue ap 1a Blsalcea 1a o?srJI{C ap Iqn

'sn1e1e.rd.relul apg usJolrp uou pas 'o11s ureprnb os.relrp 'snqr.rlsnp sr"rr,r

srurssrleqo.rd 1a snqr.ro?top stllnu € €ns euotleueldxo uI sluueqol

ursdrpcody ap snletcurl lrdrcul" : (81, g'77 g; e.reprqtsap urp gcu3lrcrldxe
aunds es urnt pdnp 'rnlnlsrJl{rluv €aapr op leurruop a snleag

'lsrJr{rluY

rnl pcrpap ol r arec ad olur8ud urp Bapan ualnd o l1nlu turu rS .req
'olocul IurIlBd BI ap lllocos arnqar? gc llpg^ a 1a n"lluad pugc ed 'o1ocu1
arednrlul u1 ap a16a1oJos as Inlualr{u pc neaurisns ar€c '1nura1 ap

JolrJrla"ra Blr.rlodur3 'pplld ap 'arniuglzap as aJBc nc erS.raua urp apal as
(aurlu€zrq alndsrp 'acrlsr,r1ed aiuengur 'ecllqlq alellc) oleqre^ rJnoca

ap cot lnr"rdo,rd uI snleag also Jeuorzrzr dtqa uI lepunJnc ap 19C

tvz snJVss Sudsso IUYNWf, SNI

242 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

privindu-l pe Antihrist era plind literatura patristicd (amintim De
Antechristo al lui Hippolit, secolul al III-lea), precum si alte texte mai
mult sau mai pulin apocrifels. tnsd Beatus nu se muilumegte cu ele.
Mai intai se pierde intr-o cabalistici incredibild, utilizand indicii
numerologice din textul ioanic, pentru a da un fel de matrice mate-
matici cu ajutorul c5.reia sd identifice numele Antihristului ce va sd
vin6' In al doilea rand, odatd spus c[ Antihristul trebuie sd vind, c6
va distruge comunitatea credincioEitor, cd sfinlii vor avea nevoie de
tot spiritul lor de sacrificiu si de perseverenld pentru a-i rezista,

incepe o parte extinsd ca sd arate cd Antihristul va cduta sd
reintroneze legea iudaicd qi va fi in definitiv un evreu - reluand prin

cei alegi" (Matei 24,24); ,,$i atunci dacd vd vazice cineva: Iatd, aici este
Hristos, sau iatd acolo, sd nu credeti. Se vor scula hristosi mincinogi qi
prooroci mincinoqi si vor face semne qi minuni, ca sd ducd in rdtdcire, de
se poate, pe cei alegi" (Marcu 13, 2l-22); ,,$i orice duh, care nu mdrtu-

riseqte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui
antihrist, despre care afi auzit cd vine qi acum este chiar in lume"

(1 Ioan 4, 3).

1. ,,Acestea sunt semnele aceluia (adicd ale lui Antihrist). Capul lui scAn-
teietor ca o flacdrd; ochiul lui drept plin de sAnge ; cel stdng de culoare
verzuie, avdnd doud pupile. Pleoapele lui sunt albe; buza de jos mare;
coapsa dreaptd micd qi picioarele late; degetul lui cel mare zdrobit qi

lunguief" (Testamentul Domnului nostru lisus Hristos I, XI, secolul al V-lea);
,,Este mic, cu picioarele subfiri, inalt, cu un smoc de pdr cenuqiu pe

fruntea plequvd, sprdncenele ii ajung pAnd la urechi qi are un semn de

leprd pe dosul mdinilor. Se va preface dinaintea celora care il vdd: o datd
va fi un tinerel, altd datd un bdtrAn" (Apocalipsa lui Ilie, secolul al III-lea,

3sd;1g5e-f1i,7f)r;u,n,ItnefaS.tiiigaersetae chipului este inchisd, perii de pe cap sunt ca niste
incruntat6., ochiul drept e ca luceafdrul de dimi-

neald, iar cel stAng este ca al unui leu. Gura e largd de un cot, dinfii sunt
lungi de-o qchioapd, iar degetele-i sunt ca niqte seceri. Urmele lui sunt
lungi de doi cofi, iar pe fruntea lui std scris: Antihrist" (Apocalipsa
Sfdntului Ioan Teologul, secolul al V-lea). $i nu este sigur dacd a fost
cunoscut un fragment din secolul al X-lea, dintr-un manuscris al mdndstirii

de pe Mont-Saint-Michel: ,,Ucenicii i-au spus lui Iisus : *Doamne, spune-ne
cum va fi". Iar Iisus lor: "Statura lui va fi de
perii negri impletili le-a spus noui co!i. Va avea
ca un lan! de fier. Va avea pe frunte un ochi strdlucind

ca zorile. Buza de jos va fi groasd qi nu va avea buza de sus. Degetul mic

de la mdna lui va fi cel mai lung, piciorul stAng mai lat. La fel ii vor fi
gi gesturile,". Cu siguranld il cuno;tea pe Irineu din Lyon: ,,CAnd acest
Antihrist va fi distrus totul pe acest pdmdnt, domnind timp de trei ani
qi qase luni gi aciudndu-se in templul din lerusalim, atunci pe norii
cerului, intru slava Tatdlui, veni-va Domnul Ei-i va trimite in lacul cel
de foc pe cei ce-l urmeazd pe Antihrist qi le va aduce celor drepli vremea
impdrdfiei, adicd odihna" (Aduersus Haereses V 28-30; PG, ?).

unuoq ponb la l€u8ndul luelnSa'I Ins srulpro la IrAIA ur€rcrlsnr €JluoJ

'snqceuour ru€Ila oAIs 'snctuoueo aNs 'sncrBl artts 'tutuo anburncrn$ 'esse
snrurlou sollntu solslJqclluv'a.rodua1 oJlsou'enbonb cunN'snu€rcruoq

'oro51 'snqcol1uv llnJ srlenb 'lun.ressace.rd opunru uI tllntu ruer snqrnb
xe 'so.r1slurtu srlelru8rleur ons loqel{ sollnru snlslrqcl}uv anbelt JIH"'9I

'erJolqcgJng"r 3n6a16aur 16 ar"ro1gcg;e.rd'a.rrnr8alau aclJo nrlul

B'r.rrnopyafp,"rr,or r'r1.r1o'lggccsrzeao.lrod^BerapABa€JA€BIUns'urorluuertzdJa'ardle1ce rJolg?ugcsop rB r"rolrctq8
ng aunds €A as I BlsBacB

ur.rd .re1 '1np.rard 'so1pcr1 '1n1o1 nrlug lrnr8alau g e,r a16uu E os aJBc
ee 'r1Sa1o,rerp rIJPJcnIuot
Iac JBr 'uro ep alnldgg ur.rd adecuoc B^ IJ 16 gr€J€urp ad epasod er
plrrolBp 'lgcul drqc eie uI nrtun9lurp ed

o 'Ba ad ortugdgls aund e^ 'elnfuocul un o '1n1o1 nr1u1 eldurn e^ o rS
rnlnlsrJr{rluv BIuBIrr uI €rlur 3A Inlolelp 1e; e1 'es €aln?rrl nc lnldrun
e-1 rS qnq InlugJS lgJoqoc B so+sIJH snsrl nJlsou mlnuruog Bcreur
u! runc e6e r$ 'lo nt BnAogJoasrueoglorBreArprnal.nralolnled rupu"daJ'uarlanledrureIrnJ'aa1lensur!aBurJeIUurI
llJlnu
alacalugd uI g

B^ eInnlo'pAr€nI8pu'rrns1puJ.uraodraccaul ooc-relueurpr8t'rroruun1c'r1zercupndcuar;pdlnnduac1u6o'crruInarlouel onJrliuoJl

g
Bc grueru o ri g1u1 un oJlulp ea.reunerdurl ulp l1lrl 'tS "rogapnr 1n;odod
urp e16eu BA as InlslJqlluv gc eunds BA os apun '4sttt1ctyuy atodual
p ntro ao' ra0-uo-rarq.uotr\tr ap ospv Inl In1B13r1 EoI-X IB Inlocas u!
earpde .ro,r. 'snleag rn1 refuangur sznec urp auuasad 'oc ap PIEI IS
'rollrptlupC parDrypC ap PfBJ alelalgluI

eate osdtlncody snleag rn1 ap.rndurrl ad ;ep 'r[9r,r nc 16 also8eJp ulp

r.n,raclg8 erdsap urlsalod nc rurnilnur BA as lB^orpatu InJolrlrc'000I InuB
gdnq 'm1n1xal uJeJe ui ?UE 3s orsc BAac ap 16 1ea11dxe al; 9s lxol rnun
Insarcns uc pldrugluI aS '?suqlluy ardsap gcsealsanod as r Ps BroA
'n.nlsenod eiuaraoc azaloJluoc Ps Balgls nu snleag rnl InJolrlrc PSUI

'al€s alarao^zl allurp Inun op PlnlPquroc rc
'BS Baural.A urp Bun BI nu Pt Fquqo.rd '91sr'ro3u Plcas oaJA e1 gqe;8ap

reru oJaJoJ as gs a.red snl€ag a.rec uud ldBJ - ealelrlsec 15 ealelauqos
purnpglodord alunueau r8gure eL 'snlutssundutt r6ap '1n1strqlluv
,rueurlnsnru n.rluad tclu 'tgllo n,rluad ICIu Pzgeuolicun; nu aJBc nIcIpuI
'elseoce g8ugl ad 'ti 1(leJopu U .rB-u rlu€pauoqeru aJ€t eI nrcnl) IauraJ

nc olrJguno.ldurS eacgld l-nu B ap Baace ed 16 ee,re BA o Rc JEop 8191V
'(rueulnsnu BI aIznIB PoBJ 9s a.red ac 1de3; uur Baq nu B ap EcrlsrJa?ceJec
tS eerte pA JBp 'BtztcutncJtc eundrur EA Pc reunu nu ngs InlsrJqrluv
gc n.rluad 'e1e.r;rc rrznlu ap zn ocEJ nBs (PcuB4 erieunuop ep BraJs
uJ EJo 'uueq9r1 PUe os apun 'rar.rnlsy lnle8ar 'puo; u1 '9c nrluad;

Blseace op BIuBas 1ep e-r6 BAIunc nu PcBp urr16 nu r$ 'ruuurlnsnu IrJolsp

-BAur aurnue r$ 'aseo rA aulec uI lsrJtlrluv un ap Plelua^ca.r; alsa
rn1 e.rei Braae rIuB ug pc 1n1dug rulec aJaru rBIu IaJ nc IrJg?rn pugp JBp
'salaiulaurq 'acrldtlecode ala?BleJl oluol uJ gynu6rqo Prual o Blssac€

snJvsa gudsuc IUYNI IISNI

244 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

ln secolul al XII-lea, Hildegard von Bingen va scrie cd fiul pierzaniei
va veni cu toate viclesugurile primei seduclii qi cu monstruoase
lucruri de ruqine Ei intunecate nelegiuiri, avand ochi de foc, urechi de

asin, nas Ei gurd de leu si, fbcAndu-i pe oameni sd-l tdgiduiascd pe
Dumnezeu, va impriEtia prin simlurile lor cea mai groaznicd putoare,
rAnjind cu un rictus uriaE gi dand vederii dinti groaznici de fier (Liber

Scruras III, 7, 14).

succesul figurii lui Antihrist se datoreazd cu sigurantd spaimelor
milenariste despre care s-a vorbit, dar pentru a explica in parte aceste
griji gi, in orice caz, succesul lui Beatus, pe lAng6 motivele teologice

est blasphemat, Antichristus est, minister satane est. sed iam de exordio
Antichristi videamus. Non autem quod dico ex proprio sensu excogito vel
fingo, IatJ in ]ibris diligenter relegendo hec omnia scripta invenio. sicut
ergo auctores nostri dicunt, Antichristus ex populo Iudeorum nascetur,
de tribu scilicet Dan, secundum prophetiam dicentem: 'Fiat Dan coruber
in via, cerastes in semita'. sicut enim serpens in via sedebit et in semita

erit, ut eos, qui per semitas iusticiae ambulant, feriat et veneno sue

malicie occidat. Nascetur autem ex patris et matris copulatione, sicut et
alii homines, non, ut quidam dicunt, de sola virgine, Sed tamen totus in
peccato concipietur, in peccato generabitur et in peccato nascetur. In ipso

vero conceptionis sue initio diabolus simul introibit in uterum matris

eius et ex virtute diaboli confovebitur et contutabitur in ventre matris et
virtus diaboli semper cum illo erit. Et sicut in matrem Domini nostri

Iesu christi spiritus sanctus venit et eam sua virtute obumbravit et
divinitate replevit, ut de spiritu sancto conciperet et quod nasceretur
divinum esset ac sanctum, ita quoque diabolus in matrem Antichristi

descendet et totam eam replebit, totam circumdabit, totam tenebit, totam

interius et exterius possidebit, ut, diabolo cooperante, per hominem

concipiet et quod natum fuerit totum sit iniquum, totum malum, totum
perditum. Unde et ille homo filius perditionis appellatur, quia in quantum
poterit genus humanum perdet et ipse in novissimo perdetur. Ecce audistis,
qualiter nascatur. Audite etiam locum, ubi nasci debeat. Nam, sicut
Dominus ac Redemptor noster Bethleem sibi previdit, ut ibi pro nobis

humanitatem assumere et nasci dignaretur, sic diabolus illi homini

perdito, qui Antichristus dicitur, locum novit aptum, unde radix omnium
malorum oriri debeat, sciiicet civitatem Babilonie. In hac enim civitate,
que quondam fuit inclita et gloriosa urbs gentilium et caput regni persarum,
Antichristus nascetur. Et in civitatibus Bethsaida et Corozaim nutriri et
conservari dicitur, quibus civitatibus Dominus in evangelio improperat,
dicens; Ve tibi, Bethsaida, ve tibi, Corozaim. Habebit autem Antichristus
magos, maleficos, divinos et incantatores, qui eum, diabolo inspirante,

nutrient et docebunt in omni iniquitate, falsitate et nefaria ante et

maligni spiritus erunt duces eius, socii semper et comites indivisi. Deinde
Hierosolimam veniens, omnes christianos, quos ad se convertere non

poterit, per varia tormenta iugulabit et suam sedem in templo sancto
parabit" (De ortu et tempore Antichristi 1, PL 101, 1289-1298).

'(686I rrrop€puory-€ll€A :ouelrtr{ 'rpue1.rg '11 rS
ollE^€C 'C 'pa '0I-6 'LI?rq!1 unro'trolslH {orqelC II oJIopoU) ,.1s4 snlsnquoc
ou8r a1lr 1o 'oporu ued ltpeuroc nlcou suarpoJJo ralle ur€suocsq€ ounq
Iu€llr rualn€ uouJBc 'lsa snl€tuaJc au8r sr.ro1 snlElJ€ apulop'1r.le8au uou

lllF€U uourlJc snsuaqa.rdep tn$ 'srpncad snlncrle luassrnJ Is c€ 'IIqcJouo'\L
runJoJ ur sepuepunuol lllnlap s€+cocap rueprnb 'Ipauoc s€uurunq sauJ€c

loJoqop oJrualap urnsn ur ruEI llnlal Iu€N 'Iunulluoq urenb urnpncad
snua8 a"ro1de"r enbsqe uInIJElIIos Jn+aJEJoru snllnl ln 'yrra.rcxe runlu€1 uI
saruesul rarqe.r enbruap en$ 'luuouolqns Iru€J snuruollqlu Bsln^a ounq
qe srurr,rnld slcol uI runJolcunJop e,rod"ro3 'lunJal€rolop enbsoleptcnll
soluoluncJrc elorua'r pe 'sr.rond olo IoA osualso oruod 'o.ra,'r anbt.re14

'lunJanJ runqrc ur luns rldacsns snqrnb 'r1e1n8nr anbnlcou rldacar srrcrdsoq
saluaS.red opuer8n; watueJ ulncol pB ocoi ap anbonb IlIntr\I 'rnlueqero^

rlcocap anbeu8r rnlueqapl^rp anbrurle.rqurotu snqlluol€,ro.rd as B sa+u€Il
tualne .rnlueqardr.r.rv 'saur€c s€ueurnq snqluluoq qB u€JoA lrlnduroc
sorpoul Eptq€J cunl 'luo8lluoc ulpne oJ€J tullo ponb 1.ro1op qo;d na11
'lunJaplcce souotldn.r.roc oueunq r.reua8 cunl anb araJJaJ enbruep 1a.rog"'2,1

r€r,rr rr.lnuro l(ggcLaepzoJroF l Ind€c op a?us9l alall^ 9l€aJdod ap aJnSls
nBaugtrlgr PJ Br8rn surlul B-s 1913-JluJ" '?rBJgJS uI
€aacB

'FJasBdoJ8u! o apun olooB 'BaacE BauJec JBIr{c alnBJ FS asasnp as BoldBou

oJBc Inlle un rS 3n; ad snd lsoJ € rode "rep 'Fn"r ad s.re t6 y"radocsap

asasnl 'ppugrr o-s Bt snuJnoJ ulp Bi€rd BI P?I193 Iuo ap auJBc asasnpB
a"reca'rao un 'oledoJ8zap alar^Epec alecugru nBJa IJncol allntu uI

'ra ne rodB as-npuluPJq 'erq8unlul PlBod I-PS Bc no un nBS lcnJJ
un al-npuglg.re urdoc neaualuape aJBe rac or?urp rA ne"rg 'p'rasrnpzgS

r-a.rec rar ap rierolap rA tieurnr8ns n€Jo oldeou ap durrl ad'alaruBoJ ap

Bdpcs B ap Baplapgu nc urnJp BI neouJod o aruc rac JBI '1dr"r3 e1 r6nd

rS rfgcnq uI IiBIpl 'r6rcn 'riecele nera IIrolgIFC 'tuo ap aurer ocugupru
ps rerqc sunfe nB rrun pugt gugd ',,r16auoruod aI ec rerunu rJog nBp

ri-arec olac olIB" ap rS r.rnrugls op Inlos 1o1 no as-npuluPJq atJncsap as
gs FJesrnqarl Iiol - aJacugru ap t"tpspd nBS olutulue nBJa IBIU nu pugc
- rA 'rieSoq 16 rce.rgs 'rio1 ad asrn5pln rI €alueod '.ropriepunul Bznec urp
sale r€ru 'ra11oae.r InsugJls n.rluad rcru 'leugtuas n.rluad IJru lrlrJlod
n€alnqzr nu Iluaruso lgJug'crulaudeu ap 191€
Inluauou gcseasg8 ps
durrl un ap gleiuelcap olaru€oJ o alrrsap au Ig '880I ap aluruul urind

nr 'rus ap IeazraJl ap ufap asncoJ?ad as Inluolltr{ pugc ad neacaJlad as
rc 'snleag tnl BoruaJA ulp gz€alep nu ac aldeJ ardsap purqJol 'Yq?1

IunrDlrols1H ol€s aIB ul raq€lc snJlnpou ap alqsa.tod alac lurllc 9s a8unty

'Iz op rz €luorurJadxa a1 olecounlul gcuJ allJnt€al urp Inruo aJec

ad r.rn.rrn1 rc 'erur o a?sad nES IuB e.trigc alsad a1dugluI as gs 1n1nd
rJ JB aJ €aac IJolrllc rolrudord BasIJo?sI nu snleag 'nrJndrurl nlpantr

rnln^g aIrJnJBaA nerpJl aJ€J uI EzrJc op €aJ€ls ap a1e8a1 'aynua7nut

alrloru ad 16 eut.L urgp gs InqaJ? €A 'acrloqurrs rarielnqe; 1n1sn8 rS

9tz snJvss sudsso IUYNI^IssNI

246 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Poate cd Rodulfus era incd influenlat de lectura rui Beatus, altfel
nu s-ar inlelege de ce in anul 10BB se intamplau lucruri atdt de
piInVdgmro1Az3ni)ttouialn,rce,d,,deddipanat rf1ci0idn3ds3-acindrcfe(idpsuucpsudetucoruarmteneealxigbuteeltrdrde.nRdauo-EdsuuelrfoudpseeibindEtcri aAprndteerealea,IIcsIed,
1Rno!d"u?l!fuusi,aiarirgiinpecsatertetoatvcuvoa
mantie albd de biserici',. insd aga era
povesti
Ei chipul in care i s-a ardtat
diavolul. Semn cd, dupd trecerea de anul 1000, cu un ochi radeau c6
scdpaserd de primejdie, iar cu altul plangeau de teamd cd socotelile
n-ar fi bine fdcute Ei c5. ceva mult mai r6u avea sd vind. insd atunci
cdnd nu-l vede pe diavol Ei cAnd priveEte in juru-i, Rodulfus pare sd
fie un cronicar destul de fidel. Deci povestea in chip veridic despre
vremuri aspre.

$i atunci de ce oare, in veacuri dominate de insecuritos, invdlatul
care-l citea pe Beatus Ei cel incult care auzea citindu-i-se descrierile
lui apocaliptice sau vedea reprezentate aceleasi grozivii in bisericile
abaliale nu se puteau gAndi cd, de te fabula narratur ? Chiar gi astizi,
in fond, pe ecrane au succes intamplSri cu
cataclisme Ei dezastre care
nu aduc nicio speranfd, ci alimenteazd (sau sublimeazi, hipnoti-

zdndu-ne) temerile qi spaimele noastre.

'rroln€ 1i1e 1i1.rey1p e1 a.redea.r €^oulcll€ nc 1.rode.r
ap lcedse lsecv '('dsar T 'l0I 'I ao6o7oaql outuns) ,.or€lsaJluBru rrolle
ri1,t"* touregnbu1'urrond.rea111€enploer)rnZb6o6l Ipn.erlzelelululurla:IlrseogIIt'7Il6N"ot:JroSsonTetgg .Z
runldocuoc
.I
'(866I

'('pa) oulrll€A ruu€rC u1 ',,s1uor1nco1 eurtog" Inlnlxel € 9lnzP^ar aunlsJo^

IaJtse purraJo'rn1n1ug,rnc B gAIlBurJoJJad'glrleJado'gcr8eru alBlIIBc o

eunricun; uI aund 'snds -1e311e spJom qrym s?u?1lX op 01 moq Pcseounc

gs gqe.r8ep reru aJBd nazauurng rcry 'rerieaJC Indrull u5 a16eso1o3 a1

'Iarec ed erelrrurs rlsaJdxo a1le e.rdsep ri aunds eelnd re-s IaJ BI 16 - (7-8
pE'ouz.rgarqcu.rarocc,ru) na.t.pBPut,cr,raeul3nualnqlnJocol9lu"Jen(€oI-sze'a(au8EuernnlaJqgiuCggceIaapJ+ulsnnBldJsrP^JauBsO!Pxs'rzyIn(Lq7a'n7J!'l6lJaBcae|nnuay1tla6ceun1nsa?oq€r
',,Brcrpur srle?unlol snurecsou8oc 1n srqou lsa snlep coq pB otu"res 'ycrp
oluld ln(') BIuoJ €I ap €Alunc PlEnIaJ 'solotug ulp PcIpIcIBc BaJecnpeJl
u3 a.rede a'r€c Bac a runc llilugap a16ru ap lelurlqns a.reoruntuoc op

lcadse lsace gqer8ap Iaru apa^ (9002) r{teleC-rarsog 'ricarqns rop ar?ul
lrcrldxe aJucrunuroc ap lrodur un pcrldur nu PcuJ (EAaJ IuInsuJ aIIu
csalurruB rru-Ps EJ 91sI1Bq BI 1n39J Inpou e1 16 9u9d rJaJar ealnd "re-s
oc) ariruuap plseacB gsug 'eurs op lIJeJIp EAec llurrue au s EI a16a,uas
aJBJ lrqrsuas Ei.oJ olsa - urlsn8ny rS uaunds urnc gdnp - uruos acrJo

tn8rsaq'rqJol B putu€asul ac soac e eiur,rtrd u3 ue8aleiul au PS rnqarl
JB gsul 'aleur8r.ro .(aJrqJoA ap alc€" ep alduraxa aseoJaurnu alueq
rnl BaJaJo r! nzaua7 'onqto,t ap JoIalcB rS "ropqurtl leurqcuJ lBlBJl
un alsa (rqg alureu! rcIB ap) o4uanboTa uo?ynn aO BalarJcs PoBO

'ra1u31nn Inlxal ep rB .rerqc '91ueuzg.rpug r-elrnu6rqo
nc 'rroaun apur.rdsap os olueg 'eaporr urol Iunc gdnp 'tuncuo 'JrBJqa
lnleur8uo ap giBJ Es Balulrlapg purrrud acr8o1o1g euralqo.rd uraund
ou ps prgJ 'urgse.lpu au Ps rnqarl BA Inl e.rec n.rlued 1da;p 'ta1e31nn
o Ia a.rec ad 'EJIIqIq Earrlsalod gz"aluJn
I€ urlel Inlxal uud ea1$ounc ecrldxa 9s ec 'ot7uanboTa un?ynn aQ uI
aluBCI 'roltqrurl ea1e1r1e.rn1d

€rluonbola rrBSIn^ ao 'I'l

rI?SIIBqBc rS rlSryour ortul alueq 'l

248 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

un model primejdios tuturor partizanilor sectari ai practicilor oculte,
convinsi ci pot schimba cursul lucrurilor cu ajutorul rostirii de sunete

para-ebraice. De asemenea, nu e clar ce anume face Dumnezeu atunci

cAnd, de exemplu, a numit (,,appelavit") lumind ziua gi intuneric

noaptea, avdnd in vedere cd nu are nevoie sd comunice numele acelea
nimdnui, Ei cu atAt mai pulin sieqi.

Dante este oricum congtient de faptul cd Biblia vorbeqte adesea in
mod figurat qi nu face obiect de refleclie din aceste ,,cuvinte" divine,

deoarece, dup[ el, doar omului i-a fost hirdzit darul vorbirii, patet
soli homini datum fuisse loqui (DV I, ii, B). Dupd cum va spune in

diferite rdnduri, capacitatea de a vorbi este proprie doar omului: nu
o au ingerii (care sunt inzestrali cu o ,,inefabild. capacitate intelec-

tuali" prin care fiecare inlelege gdndirea celuilalt, astfel spus, toli
inleleg gAndurile tuturor in mintea divind), nu o au animalele (care

nu au pasiuni individuale, ci specifice, si de aceea, cunoscAndu-le pe
cele proprii, le cunosc gi pe cele ale semenilor lor Ei nu au nevoie sd
le cunoascd pe cele ale unor animale din altd specie) 9i nu-l au demonii

(care-gi cunosc deja reciproc gradul propriei perfidii). $i, se poate
comenta, daci ingerii nu au nevoie sd vorbeascd, cu Ei mai mare
indrept[fire nu avea nici Dumnezeu in momentul cAnd crea universul.

De aceea, DV inlelege sd se ocupe doar de graiul omenesc, deoarece

omul e cdliuzit de rafiune, care in indivizi capitd forme diferite de
discern5.mAnt gi de judecat[ si are nevoie de o facultate care s6-i
permitd sd dea la iveald prin semne sensibile un continut intelectual,

intr-un raport intre sunet gi sens pe care el il recunoaqte (de altfel,
in acord cu tradifia) ad placitum, stabilit prin convenlie3.

TotuEi, Dante mai trebuie s5. dea dreptate episodului narat in
Geneza 2, 16-17 , cdnd Domnul ii vorbegte pentru prima oard omului,
punAndu-i la dispozifie toate bunurile paradisului pimAntesc Ei po-
runcindu-i s[ nu mdndnce din rodul pomului binelui qi al rdului. Ne
gdsim cu siguranld in fala unui prim act de comunicare, ceea ce ar

contrazice ideea ci omul a fost primul care a folosit limbajul. Dante
iese din aceasti incurcdturd. afirmAnd cd faptul cd Dumnezeu i-a
comunicat ceva lui Adam nu inseamnd c[ a ficut-o verbal, ci (iar

3. ,,Oportuit ergo genus humanum ad comunicandas inter se conceptiones

suas aliquod rationale signum et sensuale habere: quia, cum de ratione

accipere habeat et in rationem portare, rationale esse oportuit; cumque
de una ratione in aliam nichil deferri possit nisi per medium sensuale,

sensuale esse oportuit. Quare, si tantum rationale esset, pertransire non
posset; si tantum sensuale, nec a ratione accipere nec in rationem deponere

potuisset. Hoc equidem signum est ipsum subiectum nobile de quo loquimur:
nam sensuale quid est in quantum sonus est; rationale vero in quantum

aliquid significare videtur ad placitum" (DV I, iii, 2-3).

o ap Irurlsrp Bc soloiul 'crlsr^Surl 1C3 un alu€o nJluad EJa alllnu€
aJ urJnruPl Ps r6n?o1 PuurBapul au oplB8uow InI Pr?sa8ns 'Iallqlg IB
rolrlrJ Br aluBo rnl e glEcapnl FlsBatB IuoSaloiul Ps ro^ Iue IunJIJo

'PcrlsI^SurI

-elalu aJorauolu! PJnd Ec rc 'cllsr^Surl +cE Bc aJBJaprsuoc uI lBnl

ap rJ JB-u JoIeI€uIuB BoJrtunu (aluBo ad aJBl BAJd rou lu?zruJapolu II

gc alBod JBp) Pc rS es BeuIS u! IrqEqoJd aunds o 'olB?BIaJ olac ,,aJrz" 16
ra^u BrirrBdE ap grncnq os tuBpv pugc lcunlB pc tuapart 9s oc€J JB-au

€alsacv'a^rlBturuuas alauns ap aclzu rlJacnpoJd InJoln[B nJ lsruudxa

!nqu?? ap pp lnurud tcop 'ad.le6 rS e,r,g u1 le.rn6p;sap E-s 8o1etp
lnruud gc punds gs Ba.rA J€ alueq 'ct8o1etp lte un a BaJrqJoA rcap rS

FJls€ou Baluru urp alrJnpugE ezuorrclxe au E n"rluad rurqJol olu€O rnl
1r,rr.r1od urnc gdnp 'gc gzua.ra8ns (ZV:616I) o8lBpuatr l'..lsa elduns oiln
ap ureruonb o8e.rr,r JnlrqBJoA caEI{ BaIu aUJBJ ap oJBc 1a sraru snqlsso

xa so tunu ooq urupv enblrxrp" : Ie ap asnds alac al€1rt luns gJBo
eur.rd nrlued (EZ,'Z '1) zet ?sace uI '11nu ru141 'rartg urfuede ep pie;

er{ce;sr1es glsaJruelu rS1 pugc rode 16 olaleluruu al6eunu pugt rglul reur
'1nrur.rd a16aq.ro,r urepv'nozeuurnq Inl ale,,elutAne" alaorulslopug aped

o EI pugspl 'ptzauag u1 'e1e}I1ear uI ateJBoap 'plepnrc a;ed (91sa1ac

Baunrzrn aJtgr pJ€rparuJa?ur gcrun €c alezqaSuu loural raun pia"rglugc ap
lelsaJrueru ruslurluaJrlue InsorJnc pugldacxa) erie,uasqo PlsEaJV

'(.(esslxngo.rd eurua; e urenb o,nn e snr.rd

uou urnlou sr.raua8 IuBIunq urnr8ar8a IuBl rnlelnd raluarualuocur")

rarual raun aI€ aloc ad ap rc 'leq.lgq rnun alaznq ad ap r91ug reru lru6gi

lI nu 9s csaualuo Inlnueau IB llqou ap 19lE lCB un BC lrqBua^uocau

ared es r 16 'aledre6 nc 1e3o1etp s pugc '1,,tue1nco1 assrnJ sauuo alue
Jnlrualur tuolarlnru") (aleolrnugq ap PJBJB-olBc urp eac" 'Blg 1so;
rJ JB lrqJol E areo eurtrd ',,1ndacug eI PzeuoC ap asnds .ro1ec lrrrr-r1od"
'pc lrunn pJBIeap as 1a 'en;;e1cuaaJdeogcIa1nJ1uden3-Jpluu1gfPtlScseBuoq'1J1onAurFrSe1l4rin'qolaulel qB
urepv olalerurue rlunu a

ap plu.rou8l aJSa ltangnoyd po 'etnqr.rle aI Ps reJlrqre asgJgloq ar€c
ad alac ad nes JoI IIJnlBu eznel urp nDauanal aI aJ alunu lsp e-al Pcep

'alalerurue urepV lrunuap € lJnlauol ac ad aurnue 16 'eleo1t1l olaloces
epasqo eA aJBc 16 uo1e16 Inl IB so1,Qnt7 ulp saaJe rS asasn; a.rec
grualqo"rd BIrqrJa? nc) lalouroN Bc lrrEpv InI e PIrIol 9}s€aJB 'sotJnt
pdroqncbu'3ru'prusau1-a'u(,u,srno1"o) aeturu€ urepY lrlecol
ualuou 1sa urnsdr 'sr1ua,ru elace 'arl giurg aceg
nps alarunu oU 9s BInqaJl
Inuo lrunu .rJ JB IeJ ae u1 rA 'gcsuotunu aI Ps saAE I[nJ PpBA 9s ec ruo
BI oJnpe a1 16 rnln.rat aloJeolgJnqz oleo? rS rnlndurgc aIorEIJ aleol lnl
urp alBarnursgld ('uun 16 6I 'Z Ezeuap) Inuuroq pu93 rcunle ?Iqrol B

ur€pv urnc InloJ ap ednco ealnd JB-s olue6 'ealsace alrJnurgl PIBpO

'a.re31n3 16 a1aun1 ur.rd 'acr.rassorule ouotuoual uud leurt,rdxa lI os
gs lqrsod e (.(snra runqJal lunrteJ aenb urnrellaco.rd snlr.rrds sarcelS
xru opuelF sru8r" : 8?T InurIBSd ulp aurrr,o.rd pleuor{rpu.r? aapl glseatu

IJSI'IVSVC IS IJSIOOW SUTNI IJNVC