Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

deci orice om este substanld. ralionald.. Pare doar un joc terminologic,
insd pentru Lullus se pune problema sd gdseascd un fel de afinitate

slabi, fluidd, intre lucruri, fdrd vreun salt sau vreo intrerupere. De

unde se vede ci ralionalitatea este o deosebire care imparte deja

substanla, ce apare pe fiecare treaptd a scdrii, Ei cd se participi la om
doar printr-un Eir de trepte descrescitoare.

,,Logicianul scolastic foloseqte doar definilii adaptate logicii claselor;

in schimb, raimundistul admite orice fel de definilii, cu singura

condilie sd se bazeze pe o relalie real6 intre lucruri" (Platzeck 1954:

155).

Presupusa logicd a lui Lullus nu este formal6, este o retoricd ce
serveEte la exprimarea unei ontologiila.

In lumina acestor observalii se inlelege de ce, pe de o parte, Lullus

iEi pune la punct Ars pentru a g[si, in orice ralionament posibil,

termenul mediu care-i permite un silogism demonstrativ, dar apoi
exclude niqte silogisme, de altfel corecte, chiar gi atunci cAnd formal
termenul mediu ar exista in ele, Termenul sd,u mediu nu este cel al
logicii formale scolastice. E un termen mediu care leagd prin simili-
tudine elementele lanlului fiinlei; e un mediu substanlial, nu formal.
De aceea Lullus poate sd respingi anumite premise ca inacceptabile,
chiar daci combinatoria ii dd voie si qi le imagineze. Termenul mediu
nu unegte formal lucruri, ci se afld, in lucruri. Mediul lui Lullus nu
este termenul mediu al silogismului aristotelic, nu stabileEte calJza
identificatd dupi definilie, nici genul sub care o specie trebuie cata-
Iogati : este o ,,etichetd generali" ce caracterizeazS, orice formi de
participare, conexiune, inrudire intre doui lucruri, in aqa fel incAt, in
predicaliile elementare din prima Ei din a treia figur[, Lullus nici
mdcar nu are nevoie si punh o copul6. Nu se predicd mdrimea bundtdlii,

ci i se constatd identitatea de la sine evidenti qi consubstanlial

necontroversabilSis.

14.,,Ne afldm (...) la mii de leghe de logica formald a modernilor. Ne gdsim
in fala unei logici materiale in cel mai inalt grad gi deci qi in fala unui
soi de Topicd sau de artd inventivd" (Platzeck 1953: 579). Iar ,,adevdrul
sau corectitudinea logicd nu sunt niciodatdL apreciate formal prin valoarea
proprie, ci intotdeauna prin referirea la adevdrul gnoseologic" (Platzeck
1954: 151).

15. Cf, Johnston 1987, tot capitolul 15, ,,Natural middle", unde aceste pro-
bleme sunt argumentate in mod convingdtor Ei in profunzime. ,,(Ars) nu
cere o coerenld sistematicd qi coerenld deductivd prin argumentele ei: ea
este in mdsurd sd ofere fdrd incetare o explicalie analogicd mereu noud
a aceluiaqi concept sau a aceleiaqi idei, ori si reafirme acelagi adevdr in
termeni diferili. Aceasta explicd atAt volumul, cdt qi caracterul repetitiv
la modul exhaustiv al celor circa 240 de scrieri care ne-au rdmas de Ia
Lullus" (Johnston 1987: 7).

'(699I 'II€,!\qUEC I roJ llo.r{x€tr{ 'O .{q paluud el 0p

'uopuol 'uoUDIag tnlqnpd puo anll, y 'Jc1 pool'pg 'qcsotsg 'stt1c7 'dozt7 ^Ul1I lJ1Ba.
rJ J€ runc 'cruloropu! csaroc lnl€ls nc r,ra8ul EcoAuI oa6 uqof '(gZ-gZ'III Pnou
'2,991 s,{ndnq rqoc€f €urcUJO xg 'srrsr.re4 'III yq?1 nrydosoyrt14 Dnncco BA:IA
relqc '1cedso.r nc
a6,; ,,rrfglrurrup €^BIs e.rds 'e8alaiul ol nu Fc€p elSalsor nu (s
pugzarc ("')'rol etuSrua
a1 'guurp piuengur oar^ proJns Fc olrql nc -o.rd

ap lrrnuJpruu3 '1n1r,rrds at oruoJl ap 'sa1aiu3 nc olarunu lgcap or€ru {cazlr
reur a.relnd o ("') pcr8€w eredo ug pql€ ps alnqarl'lncsouncau saloiug
rS launs na r*ep'("') arunu alsacv ("')'pural€u Pqrurl glseoce 3e1ofu1 €OJEO
orec roc nc gzeauorfceJolur pugc lcunle gcteJqo ap Arsnlcxo zn r6n1o1 ce;
InJ€^i
ro 'cnpuoc o orec ad rrunrieu eqrurl alafua8rlelur n€s lruouop rfol rq.ro,r Inun
rB aurq ep lgcr.ro" gc lnrdrcuud e1 op e1$eu.rod eddr.r8y'a1.red g11e ap od'gI urrspE

ep arJBtr J uBof rnl aalJBc al?od olsa aJarcosB PlsBacB put,ffd solJnc luriur
rBlu Iar Inluaruncop'nlduraxa un urPp 9s ac rBoo a(0II :186I urJBc
rzol : Dlu'4ln sllpJauaC s.ry rA sraalg s"/y JBcpIu €al6ount u 1a 'zec 'lliPli
uI (€rnJpr) snllnT rn{ BJolBp as r ocrd
oJrJo rnl B glsrl€qec BoJB}uarJo ICIU S
uI'1gr
gc 'rroln€ IiIJoJIp €l aJed€ aruc 'Bora8urluoc psul leurroJ B-s {unC
' gt(ZZ'auo?snpuoC)..BlBArJap BI[Ixord apur IoA'ecre"rqe11 ap F

lurs rsru 'lunssod alaquq rrralnprl aJodo otl8etr41 ur 'uldurns as rad 1e -BlEc
EZNEJ
eln8urs '1uns Bururou runluenb ur +o 'Blrlucgru8rs ln Bultuou u11nu" gc
nu s
-BTuJUB ocrd Baac€ ep 1$ ',,ngol€+uecur cr8eur iequtll un-rlul BIUJoJ
nrpaIr
-suBJlaJ as gc oleod nBS - BruJoJsuBJl as tIlsrIBqac Inusrloqurs 'laJlsv
'a1rqe:
'prrle{ualeru adeo.rde ppu€ruoJ ap IaJ un-J}u3 errrJoJsueJl os gs alec 'lBiuJ(
ad e.re rnlnfequrrl B gcrloqurrs BJnlgJJgJu! o" 'ocrd rnl IB Jo?BJrdsur t6
ualar.rd 'snuueuraly u€uu€qo nr?uod pc alSaturure (11Z-VOZ:eB86I) -IIIurl!
ID lac
IapI 'llilu 16 a1epr.r1r141 or^Bld tuncerd tualar"rd Ar?caJa snporlul ns-l
IBIIIJO
arec uI Jololxol BJdnsB elndsrp pslqcsap auglugJ '11nru 1ac 't6 gsturpe
aunrlsaqo o a ocrlsrleqec orEoAzI ep le.rrdsur BJo ocrd gc 1n1deg rode

'BIopuBrItr\I 'llqTso

BIIop ocrd rnl IE ursrllnl lnsndnsa.rd a16e,urd a.rec 16 @4In la) coreq snllnl
rS lsrluecseual Inwsrllnl rS le,rerparu Inusrllnl arlulp Bacn.rcspr BI
'puo; u3 'pge as oJBc 'ap€da aunrlsaqo o urg8alzep Bs runce oJac oS ac 93r"

ond mI ?7 Brr€loq€qdlB orlnlo^ou '7'0I : v96r

'1a1nr16 ec aleldacce nes) alnJsounJ eJnFu'
eiap lapg Joun ez€q ad erlsuourop 1od as at aluarun8re aurisns 'crurru I rolas
g.redocsap nu Ba : o?nJsouncou pcul rnlnsotusoc ale rJn?cnJls Buruasop
tuo €l
gleod gs aJBc JolEIaAaJ rusruucoru un also nu srtr/ '((nap ap rual€ efap a
rel.red e rec - na.rq lol urel.red ecr8o1 BI aO" :st1aza?yy nc6o7 alus aQ 'aJ
rrJgJcnl B puBIe?Bc ?aunrsral ug 'asasnds snllnT 'a1red glle ap od
a?Blrur
I98 r isrrrnr rS octa 'sn'I1n'I sudssc 'c13o1o

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

vernon (Histoire veritabre du bienheureux Raymond, Luile, paris,
1668; 347-348) care, atribuindu-i lui Lullus a.OdO ae
2.225 dintre acestea se aflau in biblioteca lui pico. opere, spune c6

Rd.spunsul e ugor, cel pufin in primd instanfd. Responsabilitatea
trebuie pusd pe seama catorva rAnduri, desigur nu prea pdtrunz[toare,
dinApologio, acolo unde pico, vorbind despre tradigia'cabalistd,
face
o paraleld care, ca sd folosim cuvintele lui wirszutski (19g9 : 2Eg),

este ,,the first of its kind in Western letters,':

duas scientia hoc etiam nomine honorificarunt. Unam quae dicitur Ispaliu
alb pentru termenul ebraic hokmat haseruf, de caracterele cbruia tipograful
nu dispuneal, id est ars combinandi, et est modus quidam procedendi in
scientijs et est simile quid sicut apud nostros dicitur ars Raymund.i, ricet
forte diuerso modo procedarzf. Aliam quae est de virtutibus rerum superiorum
que sunt supra lunam et est pars magiae naturalis supremae. Utraque
istarum apud Hebraeos etiam dicitur cabalam propter rationem iam
dictam, et de utraque istarum etiam aliquando fecimus
mentionem in
conclusionibus nostris. Illa enim est ors combinand,i quam ego in
conclusionibus meis voco alphabetariam reuolutionem. Est ista
virtutibus rerum superiorum quae uno modo potest capi ut pars que de
naturalis (Apologia b, 28). magiae

in conclusiones se explicase c6, reuorutio alphabetarr.o este prima
parte-a cabalei speculative. sd spunem deci cd in aceste fragmente
Pico face distinclia intre o cabal[ a numelor gi o cabal6 teosoficd.
Numai cd in aceastd privinli Fraces yates, dup6 ce a recunoscut cd
ars combinandi deriv6. din practicile
combinaiorii ale lui Abulafia,
tidhnroaattrrdd-,orudnilEtic.tf:heei1dls15ea3.as)se.zem6o,Spc.uenpdpetordaimoreaarcsdupeuaanrltaadnodliuleciadRtpaipiicmoduecnocdnausbsiadlLedrud-llucesdda(ryecapettaeusrstas16a9u6r 4-f,,i

Problema este insd cd, trasand aceastd analogie intre ors combinandi
ars Raymundi,Pico e mai interesat de
Ei diferenge decat de asemdndri.
si recitim fragmentul din Apotoglo
: prima parte a cabalei, sau
prim.ul mod de_ a inlelege Cabala, este ors combinandl, pe care el a
numit-o Ei reuolutio alphabetaria. or, in tradilia abulafiand, reuolutio
inseamnd combinare in general (Wirszubski tdsg: tgZ), insd termenul
igucnnorlaenjflolieiccnseed,seiiinnrionmfleioslfeduienlcslceumartibeaortllaiicstfhtooicenreiomc,t,aifucifeiaes.liumrolilnaiteagntioonerreiisceaae, upcc,reoaceazua,pmetcee,rvrmoaizmmeunaivnelutddel esaaater,inspivtmuedgteeradtaniiroaif-iti
pcoramoc-rtbiicciniualmutollireaiinrteipf,ii,cEeoi atcseothfemnlibcPiiniicaocraesbpadulenisetreictedarienantnraeugrcapllmoeaedtieosuaadmupTirnaetcmitiudcreiace. axtisdtde

'(?I 'u '69 :966I 'pa) 996I IIIaqru€Z elsrxa
rzo^ 'ld€J rnlsac€ €rdnsB aluBnu op arrqosoop o nc PrnlPFaI uI 'Pcl€rqa ap ?E.

eIEqeC lgcap lncsounc IBru Bra Pl€ctunr(loucoldd sn11n1 ed aselrc II 'Pu€IllnI B+r€ '2,1 .
ap lgcap usrl€qBc ap lEsarolul (882:T16I) qpe311t11
Fc Fuilge IIJI}J9

'es E lpuoulq1uoc slD ralacB alnqrJle o Ia oJEc ed auol€la^oJ €aJa?nd u Bal

trra8alaiul 'ttiot(ag luns sauoryDJautnu olsace Pc rurlurlue gcup JEI -oueF
lBrpa
'lualsoJlu€ru uou Bla'Icas runuollErarunu InuaIu
ruacop 'aurp.ro ry 'e.rn1.rade 'e.rnsnelc 'auorl€uoroc 'alelrroreru 'e1e1r.rourur
'€rluEpunq€.radns'nlcegep'auorlcarrp'a1e1rson1ro1'snqruorle.redos ollnp
BIaai
'snqruorltunruoc 'srtu,to; ur oenb 'a8e1 e1o1 ur oerallll luns eellnN
nEs 'I
: aDnryqnqDc sauolsnpuoc ales alB ap 16 leu.rguoc a nJsnl 'IJPu9

lsacB 'Bs BalElr^Isrcur nc 'ourq oU€oJ asasaloiuJ ocrd PJ pldeg I.puDu1

'rrPlBPoa.Il BuJnls9J '796T
ealnd BA nu olJoleulquoc gJnlcnJls orcru ac Beac rS euneaplol nJluad UJEE:
p?ep o lexrJ B lroqJ" rolriuoJrp B gpr8u €rnlcnr?s oo Booc '1nr16 elap
'- nPs
alsa aJ Eaoc eJ?suoruap as e alSerop os sInJPc lnrolnfe nc tIJoqaJ luau
-nJlsur un alsa (lnzpl IuB runc gdnp) FuBrIInl ElJo1€ulquoc 'qrutqcs u1 'uge1n
Pc JnJ
'lncsouncau gcul JPAapB un olsa 1EUB alnqaJl ac Baac aJBc uI 'tpuatuaaut
'P3Uos1
s.m plerplape o aU gs ol6aJop eIBqBC '(nrleur8erur roloru Bc reop aluau:.1

a16a,r.ras BrJoleurquoJ aJBc nJluod) gcl?sIru alec ad IBIunu Pcep JEII{c eurud

'.repe6y loliaure glnur"red as ac JoIaJalrT rrJrsrqells 1nro1n[u nc teurnu aerFeru
rnlp^zap ealnd urr as rA glntsounc alsa nu gcul a.radocsap o-s arnqoJl
?srIBqBc Inorlsltu ar€c ad €ale?rleor gc 1n1du; alsa snIInrI rnl E Bac op ep enb

glsrlBqpr BaJrpug8 alSaqasoap oo Baac gc esasalaiul ocrd PJ urapaJC ur o8a
'ollsoloJ luns orBc uI Inpou
uI ulau(
ag 'a1o1e11nzal aV a16enr.rd ac Boac uI 'areldurglul ulp 'aytaStp a4toJ tuEI tua
?uns 'alrJoJrp Jar1a'tlun$qns luns nu lpunulqluoc s.rn rS tpunuttag
s.ro'y.re;rp cr3o1oa1 InlnlepunJ eridacxa nc tepuSy 'aldocuoc Purquoc enbe,rl
rS plnunad 'acr1aqe;1e oluaruola elnur.rad ps 16 aurquroc ps pugrgd
'u1eqe3 r$ rcep r$ 'suas un 'cr8o1o.rarunu aJapol ep lcund urp urfnd IUNJOIJA

Iac (BaAB J€ cleJqa InlnlaqEJIB B PJoIII aJucag 9c olsIIBqec rr"re8ur,ruoc pc?|'!p
ezeqad giuunSn nc psurdsa.r g ealnd "re eriecrldxa Els€aDE '16n1o;, ur rpuaF

'acrlaqBJls OIAJalrl luns aJ€c rarsoJdxa raIuJoJ alB alualllala 1n3e.r3oc
JoIacB e.rdnsu nes raJoJ JoIaJolrI e.rdnse 'rorsa.rdxo e1e aiuelsqns Joun
e.rdnse aca.rled as pueu€lnq€ PoJBIU ap Plsrleqec BrJol€urqtuoc'qunqcs nrfedst

uI JolrJnlnuriuoc BaurpJo uI col oru 1de3 ap 'acr1aqe;1e rarsa.rdxe '(692 :
ace; 'Et
pila.Lru BI el€lsuoc as gs ored r6ap 'e.ree arJol€urqluoc o csarrud rcap 16
'a.reo1p:
'auurp r.rn.8ue.r e1 'acr.8o1oal liglllua el PJoJaJ as auarllnl larJoleurqruoc
ola.ralrl '1nzgt' B-s runc gdnp : PoBJ o-s aIBs alalrloru lnAB 5 're 'ppr{ €41€lrlr

-ue?sqns arrqasoap o €l oJaJar as PS lrrop U Js ocld gceg 'r6ca1d"rad psel gc aun
au 'altoJ'plerqrarrpe arsa"rdxa eaxy 'XuDpacotd opout osJaal.p a7toJ pcty 'srre4
: pluarede Jeop a Baulpnlqrrurs gc eriuaq.e a8e.rle gsul rody 'aulpnlrllluls

Nsrrrnl Is OCrd'SnT'In'I SUdSSO

354 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Ce rezultate ii permite aceastd artd invdrtejit[ a sa, dincolo, desigur,

de orice bun-sim! filologic, dar ddnd in mod cert dovadd de o energie

combinatorie ce nu cunoaEte limite, ne-o spune celebrul fragment din

Heptaplus dedicat expresiei Bereshit.

Apare aici ceea ce va fi ulterior o trdsdturi distinctivd nu doar a

cabalismului, dar Ei a intregului ermetism ulterior: ludndu-se un

discurs care chiar de la sine se hazardeazd sd enunle taine insondabile,

se bdnuieEte cd el face aluzie la mistere Ei mai addnci Ei oculte.
Pentru Pico, povestirea mozaicd a crealiei lumii ar face aluzie, prin

fiecare parte a sa qi conform cu qapte niveluri diferite de lectur6, la

crearea lumii angelice, a lumii cereqti qi a lumii sublunare, precum

Eaimaaoimexuilsutiactavmreiocrdoacotisomaolsta: ,,,e...iinncchAitsciucuadqeavpdterapt eacceelai,sptdlincai rcteu, dac[
toatd

inlelepciunea gi cu toate misterele" (A doua precuud.ntare). De exemplu,

in capitolul al qaselea din Expunerea a treia (Despre Lumea Angelicd

qi Invizibil6), crearea pe;tilor, a pisdrilor gi a animalelor de uscat

este vdzutb ca o revelalie a crealiunii cohortelor ingeresti. Dacd existd

dmriestpetrecuinnsoosncudta.bCileomEibnineapt[otrruianstreebdeuideessciofpieeriat,vennimtuicronausdtresbi,umieicdaart

din punctul de vedere al intenliilor, nevinovatd gi lipsitd de prejudecifi.

$i iatd celebrul fragment cu iz tipic cabalist in care Pico se lanseazd
in cele mai ndstrugnice operaliuni permutatorii qi anagramatice:

Mi-a plScut sd md aventurez sd explic prima expresie a operei, care in

ebraicd se citegte beresit, in limba noastrd in principio, ca sd vdd dacd eu,

folosind regulile anticilor, ag putea sd scot la lumind vreun lucru demn de

a fi cunoscut. (...) Adicd vreun lucru minunat, nemaiauzit, de necrezut.

(...) De la aceasta deci, dacd unim cea de-a treia literd cu prima, iese ob.

Dacd la prima dublatd se adaugd cea de-a doua, iese bebar. Dacd le citim
pe toate, in afard de prima, avem resit. Dacd o unim pe a patra cu prima
gi cu ultima, avem sciabat. Dacd Ie punem pe primele trei in ordinea in
care se afld, iese bara. Dac6., I5sdnd-o pe prima, le punem pe cele trei
urmdtoare, derivd de aici rosc. Dacd, LlsAndu-le pe prima Ei pe a doua, le
punem pe cele doud urmdtoare, iese es. Dacd, Idsdndu-le pe primele trei,
o unim pe a patra cu ultima, seth. Din nou, dacd o unim pe a doua cu
prima, se face rab. Dacd o punem dupd a treia pe a patra qi apoi pe a
cincea, derivd de aici hisc; dacd le unim pe primele doud cu ultimele
doud, avem berith. Dacd o unim pe ultima cu prima, se obline litera a

doubsprezecea qi ultima, care este /hob preschimbdndu-l pe thau in litera
theth printr-un procedeu foarte obignuit in ebraicd...

Ab inseamnd tatdl ; bebar, in fiu gi prin fiu (de fapt, belh antepus vrea sd
spund ambele lucruri); resith indicir inceputul ; sciabath, odihna qi sfArqitul ;
bara, a creat ; rosc, capul ; es, focul ; seth, temelia; sab, marelui ; hisc, al
omului ; berith, prin legdmdnt ; tob, cu binele ; iar dacd reconstruim ordonat

'lBruudxa ll
I
ap rS suud ap narF 'Bgaleol?lu€rlolapu'lS€lJlEoJl€ItuulIqIauurocap'eta9;1oE161eou1 alngunritugolcepuon
aun.rdxa ps aputl eA I

oild pdnp rcLusT\InT '9'0I 9

'Intsrr l-npugl e
e
-daoce rS rnlnpqrsod pta1.rg,r ap Pureol as 9s 9JPJ al3atmlsuoca.r a1 rS a
aliorn.rlsuoc al aJ€e luo un BI Inlnsousoc .ro13a1 sndns Inlnruo € aapr o BI
E
ap eoJaeoJl plunsuot as Ppncs ariducsur €ace uI 'lnq.ralpe pugullullg
'oerd rnl tarirnlur € oIBJoJnE adeo.Ide rarzrco.rdrur ar; 'raiuapn.rd eg n
p1e",o1ep 'aqtoJ arsetdxa en8rqrue ruglnue Blsate Insuas u1 rg ',,1unpaaold
'i
oporrr osJalrp" tpuntatDy sJD tA tpunutquoc srr 'suas lsace u1
16 uro u1 'ocr6'(9n6rlu:1a8d6I'(u"'r)JBaCss)a,;tunDltJnabdoas'tnoyqtnnbtaasdoasssJaa'^ruruonu1Inr3uaI;u1nuu3 a
uI 'nazaurunq aullap pc n.rluad tJ 'nazauutnq ad a16eu 1-9c n"rlued l
nuerrirrfuc:ape.us'opeBraugrJunnp.lrulu1ra6apdrSo'nuas1rus3eaa11.arnrtpauudog"g89zce(Baaaaurnro^dasPsBsPpacpr9np3rolueualledlloBdig)uznseuarSradngul'lgecBlsneJoa?ccured1 u
e
rBI 'plsrxa elap a.ruc Piulg o ap tol u3'91nc9; arnqarl ac giurg o Pssolu
arnqarl 'giulg ordsap 1o1 e16aq"ro,t os P3€p '9c azata8ns as Ps lndurtl '

Brg 'Ierrolc€J rnlnlnclec al€ alac gdnp lgcop aleplrlrtr i or^Bld rnl 'I
eaalaaEreaIrcIgnrduuoeuJlanapJIurJalnlul'BloaJrsuaJgpedPunl3pBS'1loe1Jnuourr.rdrrg€reInulBng-rcsueoopc"rtroedlr"yrun)r1'.arddtatu-grapcaerunl r8S.restIr'ialgulzrtuuqurqpruegp
'pue"rodualuoc PcrJSIJna Pls€A o csauPJLI ac IIrolEalE a
r.rn-Suruilolsurerq 16 au;aporu IIcFol aIB aIBruJoJ uiepcads azaluarulls Fs '
'gcuolar ap 16 ar8oloal ap oloJurp (Eopo^ uroA rrnc Pdnp) o-pugenpuoc 'ra u
allJPllury ap snpunurBu InI B1JB ar€olPluJn aIIInJBaA uI lEraqrla € oIBc
rr.rolelnur.rad rrirc.raxa ala1Bu94 u.
.ro1e,ro1ap lace eferncul BA al osrd aJBr ad '1
lpuDulquoJ sllr oJlul ocrd ap
-ulau uI rA tpuntu,Cnq sJp rA glstleqec J

glsnlcaJa earrf.rgdsap u3 ia"rd acrJo nc ruapal 9s 'rn8rsop 'eq.ro.t a nlq 1
'areur8uo ales agcrPard
E
ag'1cpSn1Jn1o1oud; ua'eglllrnuzlnpIn€rlrl€uqrseuIqaIoIunJIdrAPgza,Etpra"qlJarappqalIJAIacIuarloJIeJl cnaJesconatlr€ra.craoudooalc8dsaarlnpe1ieuelantuieelaualaladrlurrl'oouJccrrop6l -l
E
iapqrpa.rc rJnJcnI €rlsuoruap e a.rds InITUIIJB €asoloJ 161 snpunrureg
'tpunutfing s.1?] nc ocBJ B-ap crluru oJ€ nu ocrd Inl e lpuoulqun sJV '
9
'(61,8-8rg 'dd 'ur.rep '11 'pErl) ,.unq loc 9
1n1ugrup3o1 urrd ereru rnlnuro €rlaural rS 1nco7'1ndec 1ee.rc €'Puqll nes 1r6"r-e;s
rS lndecuS 'nr.;: ur.rd tS nr; u1 IFleJ" : IoJlse Flulzo'rd es ulseace 'ezet1 91eo1 u.
BI

u

'a
ta

U
v

UI
ai
tJI

wsr'r'rn'I IS ocld'sorlnl sudsgc

356 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

in editia din 1598 a scrierilor combinatorii lulliene, va apdrea sub
numele lui Lullus un De Auditu Kabbalistico. Thorndike (1929, V:
325) atrdgea Ei el atentia cdDe Auditu apdruse prima datd ra vene{ia
in 1518 ca,,opusculum Raimundicum" Ei cd astfel era o operd tdrzie

de secol XV, avansand ipoteza unei atribuiri lui pietro Mainardi -

atribuire confirmatd definitiv de cdtre Zambelli (196b). ins[ e interesant
c5, operd a lui Mainardi, opusculul dateazi,,din ultimii ani ai secolului
al XV-lea, adicd imediat dupi redactarea tezelor qi a Aporogiei rui
Pico" (Zambelli 1965, ed. 1995 :62-68) qi cd deci micul fars a fost fdcut

chiar sub influenla lui, fie si indirectd (vezi Scholem 1979 : 40-4L).

cAnd micul ftatat ofer[ urm[toarea etimologie a cuvdntului cabala,
,,cum sit nomen compositum ex duabus dictionibus, videlicet abba, et
ala. Abba enim arabice idem est pater latine, et ala arabice idem est
quod Deus meus", ne vine foarte greu sd nu ne gandim la exerciliile
de acelasi fel ale lui Pico.

Aceasta demonstreazd cd Lullus era acum oficial socotit printre

cabalisti, Ei-qi va da seama de aceasta Tommaso Garzoni di

Bagnacavallo, in a sa Piald, uniuersald. a tuturor qrtelor:

$tiinfa lui Raimundus, cunoscutd de foarte pulini, s-ar putea numi cu o

vocabuld improprie tot o cabald. $i deci este derivati acea vorbd obignuitd
la tofi Ecolarii, ba chiar Ia toatd lumea, cd anume cabala invald orice
lucru (...) qi pentru aceasta se afld sub tipar o cdrlulie de felur acesta (cu
toate cd in materia asta se tot spun minciuni dincolo de munli) care se
intituleazd De Auditu cabalistico, care nu-i pdn6 Ia urm6 decat un
rezumat foarte scurt al lui Ars Magna prescurtatd de el fd.rd indoiald in

forma aceea, cdreia-i zice Arta pe scurtl8.

Printre exemplele ce au urmat ,,dincolo de munti', s-ar putea cita

Pierre Morestel, care publicd in Franla, in 1621, sub titlul d,e Artis

Kabbalisticae, siue sapientiae Diuinae Academia, o modestd culegere

din De AudftuLs (imprimatd cu muitd larghe{e, deoarece isi propune
exclusiv sd demonstreze, asa cum face Lullus, adevd.rurile creEtine),
fird nimic cabalistic in afard de titlu qi de identificarea iniliald dintre
Ars qi Cabald, precum Ei de reluarea etimologiei din De Auditu.

l8.La piazza uniuersale di tutte le professioni del mondo, Nuouamente
Ristampata & posta in luce, da Thomaso Garzoni d.i Bagnacauallo.

Aggiuntoui in questa nuoua Impressione alcune belrissime Annotazioni a
discorso per discorso. In Venetia, Appresso Roberto Maietti, 1b9g.
L9.Artis kabbalisticae, siue sapientiae diuinae acad.emia: in nouern classes
amicissima cun breuitate turn claritate digesta, parisiis, Apud Melchiorem
Nondiere,1621.

'lggI '.rariaSuv,T
Ioqv zaqr srr€d v 'arlrcsg,p saraluDw saprcas no 'sa4J1qc sap ?11D11'oz

'aleru.roy .rnd 'axalduroc rIJolBulquroc acJocul gs 1eferneuS alse 1n;er8ou
-e8a1s 'oJ€ruJn urJd 'rJnloqruls alle sselncoluJ oJec IJnloquIS ap JEop
€qJoA g 'F?B4lc alnqa"rl ec rarsa.rdxa aI€ aluaruala nJ (PIIqIzr^aJduI
al} Fs €ar€4rJ l9cul IaJtsE 'lJJaJIp BunBap?ol pour uJ) olBlaroc roqll
g gleod FS (Irnloqurls a?l€ ap n€s aralll ap rrieurqruoc) actser8oue8als
rorsa.rdxa alaluoruala €c rBop apa.ta'rd Jeluaruala Inuralsrs 'acnpord a1
a.rec ad .rolrrieurqruoc (lnrg^ape ap Icap 161 lnlnuriuoc ap JesaJalur o
nu in;erSoue8elg 'snlinT op oloculp aJ€J ursIIInI Inun ale ar€os
-1ndo"rd ec gzeauoriae algerSoue8als oJaJl n"rluad Allolu un
a-rer gJSIXg

'UDnzlaA nJag urp I€Irolc€J Inlnclec ne gzeauorielar al ti uncol allraJlp
ul auarIFI oual lrcqdxa BIar
rn1 p salJryc sap ?11D4L'Lrolralln

rr;er8oue8als pzBa?rJ IJ '.snlin'zTaraQduag8zrerlalrc l-nu snrruaqlt"\l PcBp PSUI

2 otn?tg

'11 e.rn8g; (arB4rcsap n"rlued gzeauoricunJ sJaAuI Inualuc)

Z nes C 'g Ec 1€.r3lc arnqarl Jorralxo Incrac ad ap y geep a1Salqe1s

aJBorJolur JolrJneJac €aJr?oJ rer 'mp1aqe;l€ alaJalrl asrJcsuJ luns IJncJac

uI 'lB4IJSap eI 16 1€4Ic BI rc 'a1uaurnfi.re acnpord € BI JSoAJas nu

aialnlor snruaq1l4l n;1uad : ,,cr.;:€J8" 'rnd utp"to op lsoJ r3 re eiuangur

'zE) acrto uJ 'pJ uluad 'sn11n1 ulp snruaqy4tr le"rrdsur €-s aurnu€
?gc Pz€oluoc nN 'snllnT Inl al€ aJlJluaeuoc alrqour JollJneJac InId

-rcur.rd gdnp gzuouorfcun; ar€c or€4lcui ap alnloJ e1iaso1o;'(9I9T-Z9tI)
snruraq?L\L'au.rapour "rol"rndun1 1e;e.rSoue8als unq I€ru lac 'rur'a;e1r1rur
rS acrlrlod rJgzrlrln n"rluad unq aJ€4Ic ap nIoIJIU€ Bc Pllo^zap as
ergerSoue8aTg't(otSouoFaTs aiolrurnu-e6e'a1a.tcas JolIJoIJcs erdnse
JolrrglacJal €aJenulluoc ap rA plep alsa Ininuslllnloau B aJBInurTS O

NSI'I'IOT IS OCId .SN'I'IN'I trUdSSC

358 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

unde ceea ce conteazl, este doar o sintaxe a expresiei tot mai amelitoare
si orice combinare rdmAne o variabild neobstruclionatd.

Figura 8

Iatd deci cd Gustavus selenus2l, in al sdu cryptometrices et crypto-
graphiae din 1624, isi va putea permite s6 construiascd o rotuld. cu
25 de cercuri concentrice care combind 2b de serii cu 24 d,e dublete
fiecare. $i imediat dupb aceea prezintd o serie de tabele
treazd, circa 3.000 de triplete. posibilitdlile combinatorii care inregis-
nomice (figura 8). devin astro-

- Dacd se doregte a fi o combinatorie, de ce sd. se opreascd la 1.6g0
propozilii,,asa cum fdcea Lullus ? ln chip formal se totul.
de poate spune

Numai odatd cu Agrippa se intrevede prima posibilitate de a
imprumuta din cabald Ei din lullism luate impreund pura tehnicd

2l.Cryptomenytices el Cryptographiae Libri 1X. Lunaeburgi: Excriptum typis
Johannis Henrici Fratrum, 1624.

alBapr alcadsB JoJI€ B 9cluolsld PJqurn €J dull IsBIacB u! IAJas o?Bod

pcs€atunl alBlllua aJBcaIJ Fc eaac€ nc PuIquI as Jolllunl uiglluuur E
piroJ-€aopl 'glelTurll alsa IBru nu IqJoA al€od as aJ€c ardsop rS r"radoasep

1od as a.rsc JoIaruJoJ Bal€?aIJBrr '- e1eryun r-elerfuelsqns tB elrur;ur u3
glduraluoc II Inrole^Jasqo aJBJ ui lcund acrJo uI - ruapurlnlard a prluec

.rBr 'ao1 unrJru uI PIIB as nu (snuESnC InI esnds Fdnp) piuua;urnc;rrc
rnJFc € llu-rJul SJeAIun un P+srxa gtBo'snllnT Inl B sJvEl BS BOunrsJa^

u1 gunds aI gs ounJg BcJacuI el '11nru r€ru JBrI{c rA 'a1uo1 a4
'oc€J l-nu rBC 'Arsraap sed un lntgJ IJ te 'ntqdosollqd DUncJO aQ vl

gzeairqcs o aJsc ad ecrursoc rrnpode.r op alqezrndaur ralaiar €aJorJcsap BI

BrJoleurquoe lecqde U JB FoBC '19dec u1 9u9d a8unle nu JBp 'aldure reur

lnuriuoa op Irplnor1.re €JroJu! e nrluad rarsardxa rauroJ aliglrlqrsod
a1SaF.rp1 eddu8y'rnlnlnuriuoc eruroJ e1 e"rr,rud nc prlur? Ero snIInT
'unq Jol€Jo un ap aleJlaueru IJ lod oc runtiou
'gcruqaloruautu o-J?uI ec 'ua;o B ap Insuas uJ lol .rep 'gzea;n8guoc

o rn1 erpadolrrcua arec ad ;olaurldrcstp €lsll uctlduroc € ap llnur loc
rB 'g.rn8ra,ruB aJBIu ap gcrJolal o gqer8ap IBur Ic 'tt.n.radotsap e gc€o1
o Braruolu! B op Ioc alsa nu lndocs 'uddr.r8y n"rluad tS '9c luapt,ra

alse 'plrrull o ordsap turqrol PS arnqaJl lol RJBp 'gqe.r8ap retr41
'rn1 er3o1oa1 ap

leJaqrla alsa InusIIInl'eddr"r8y ur"r4 'piro; ap luaruala un pqe.r8ap reu
glurzardar - IaIJol€ulquroo B oJBollrl rrJg?lo^zap IB lac urp nBS oJapal
ap nrlsou lnlcund urp urind Blaera-lacBlPs€JBaocI€TaPJSuUI Ig'ar.3roe1eoad1duo8ayd gzeezeq

"srua.s,.,lsoacJoBJeuoIaFpe'sPn^1r1ans1qornals InI B1r€

(Iu z-0zz :696T) nBUV ,{ se;a;re3 u1
'((sJy InI € 9lluuur
crlcerd aJrsoIoJ o 'a16a;r; 'ayur.red 1n1deg 'c1e rrielar 'tunrsed 'runrice
'a1co;a e1 to1 alaznec BI al-npuglJodeJ nBS 'uoualsod nes rrorJaluu

'uerluoc 'IiIJoJIp 'r.rolgugurase rrualrrJal nc orielar uI al-npugund 'r"rnue8
€l asnpar n€s rol ercads uud alrugap puIU 'a1ri1nuru3 luns alalJarqns
IuarJ.rd?s'saate1euiIeu'nrlu'ga3uaa?cardJrloaloulalur1r1nnu1-er6oellne8PglTeuUau;Iecctglcreld.rudeBea,JuesuarrqSuorordc
uud rB ptllerualsrs BaJeulquoc ur"rd alnuriqo 'axaldruoc IBlu llnw

nc runrierado ap tr.ras Iaun B gzaqe) J€op alaqel a?sac€ ap rS laqe;1e
lsare ap a16aso1o; as eddr"r8y" '(I9I : 896I) IIosBA aunds urnc gdnq

'alr.rp1adae alBlIAa luns nu 9c pullJ
1ep 'a.reur reru rpunu uI luns epieurqruoc guerllnl grn8g elled e-ap
Bac €apor ps rnqorl JB ot alalaqel uJ go 1n1de7 lelpatur gzeadu.r; .rep
'nu3o741 sry urp roptdtcur.rd glaplJ op Inlsap a"ra8alnc o arapal eurud

e1 a.red (9691 'SrnoqssBrls e1 ap erirpa uI aualllnl arado a?IBlaloc
nc gunerdurl a"rede aJex) qInT 'A slaalg uaUV u/ es BaJsJcnrI

'alrqrsod rtunl JolalIJaJIp € n€s aunlsuedxe u1 rS srqcsep soursoc rnun

e rc 'lu,rarpou lrug Inlnsousoc e aur8eurr aU nu 9s aJBt arpadolctcua
o rnrlsuoJ e n.rlued Ba ap IAJas au € ap rS lo1a.ra1t1 3 arJol€urqluoc

I^ISIT'INT IS OCId.SNT'INT f,UdSSA

360 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

ale universului, ca semn, trimitere, imagine, emblemd, hieroglifd,
pecete. Fie Ei prin contrast, fireEte, deoarece imaginea
poate readuce cdtre unitate prin opusul ei. a ceva ne

EttcerdiahradaInmtiri6lceia'ei,llgeaininlhuiaiiellneosrtmerecrroevliooemtriasc,bcreeind,saoatcoauirrlicealhai aiasaanrlenes,eiimplaeeamgcciiionrnenatsi,,Btracuruuidenmegostescleeocpgienidrstoieaeqmimtsefpnailgngiainirnelauplmcieernrutieonrmirlfiolouir--l

Ele se vor asocia cu aceeasi energie vizionarb cu care pico descom-
punea Ei
recompunea cuvantul initial al textului sacru. ceva poate
ptiamprneeaeevheprnqeorrntuegrrniuszcuaoe,isnmRnd)dc,otaeaamzpdbleaeuaaai)nll,dtli(cadsppiestnraivtaicdinlannaectta,cpeifsooiruceeinentmpicdllediaarez.nesnndcteattrenurmuellldadcpLdnapeaeuaruetsrnrimteiotleaar,dirubofectoenoafsae,ritnb,teViidscfvdaiditaoessrlcatoe(ilacnclaiat(stoal1uaa(ss9ulcir,an5encuuegi,sdqa-:ru"idnp2..aruceztgnsdnb,alltou-r;pgurinegrfsaniaficuilmts.r,byu;reii;oeliiuomc;mmstaa)usun,il
combinatoria devine o lcimi ibndfin.uitpduli'biinlatresdgie, xinpriamcoerd"u"l a*" faptele
gi raporturile acestei lumi,
lor reciproc.
E altceva decat nigte constrangeri impuse
de o metafizicd a marelui
lan! al fiinlei... Titlul unuia dintre tratatele mnemotehnice bruniene
De Lampade combinatoria Lulliana continud cu ad infinita propositiones
et media inueniendnz2. Tlimiterea cdtre infinitatea propoziliiior generabile
este neindoielnici.

aefrdcoax_lef^rhbampfePivbnrieerageioscaltbieuimn(le,nlitunimiposcidteiaaiilcfnaEbeectitarri,ocnuleiamps.ntateebtdnii,lnlmtairmapuptesobinenarigitmerneauionrivciiaftaosiac-mmafaisrbalririnipen[)biulafugiettceaiosiautrttdoianapteudsrcoaecqddeiaguiprclcietlaieiacpopaifsaoru'mpobltoxoiu.isirrlmsii,n,i6aadcinglpaddsirracdoeduavctreraaotdrcldeicdtmimuefelarceaerAiritltoitieecner
cdtec^eodlp-arutomv$e6icui,eidstinanro2eiuustiai'dcreuIzdnnxeptdiecusseittpteaqrsheaeiadi ifteeagirorieapisanmiregobcaddoIieromuneasqaaliniiditine.cndeiursretearpcer.deaeercultecel6sa,$2.atvep8icidudrudon,)sieaccBtiololooiatfsmneecearborsdeci,naodcdanlunruisfedieaidularect_ietrhtilaeearcilusuecdteuvooitfvnupuoitndhrtemutoecicruAuiadlitensetei

matematice pentru acest calcul gi se opregte Ia un moment dat in fata

22. De Lampade combinatoria Luiliano, wittenbe rg, zacarias cratius, 15g?
Gnclus in editia lulliand zetzner 159g cu De Lulllano specierum scrutinio,

2--3.llen s-pPhroagerreasmsuloLaongniicsadee, venationis De Lampad.e venatoria togi"orum).
sacro Bosco commentarius,Romae, Aprid victorium
Helianum, 1570.

'al[z zr J
rS rue g0I'908'809'ZZ arac rB-s (IZ ad 000'I alge 'ug1ugc olsac€ oleo? J

orrcs as FS ro^ re-s 93Bp r€I '000'000'079'928'82 reop luns alals ap l

rnlnlugrugd InJluac g.redas e;ec olala8ep pugt ad 'ar;rc acazardsre6 nc I
rprunu un r6n1o1 auriqo.re-s do1 un-J?ul asur.rdnc g 1od algc IrPlugJ ap
a
0gg'Z9g e1 e1-npuri;gdurg .rer '000'089'/0 g' LL L' LZL'000'VZt't luns a?ou J

ap ZZ e 1n"ro1nle nr allqeJaua8 ay.rglugc atar€oop : le8ep un ap so.r8 -
ur{nd reur ag ps }gtul leut.rduroc g re do1 acr"ro 16 aJeceg apu ap ZZ
-
algc ap rJplugc ap 0ZL auriuoc JB gleoc aJecag PcBp JBrI{c 'rac rB lugtupd
arlurp eiuelsrp uadoce e nrluad a.roc rB-s lgcap ar?Jgl{ ap r"rndol allntu I
ruru rnqall J€ rJplugc alsoce aleol Elou u nrluad PJ P^Jasqo r$ 'lecruo;
-"capop rarJes B aapr gunrd o rtr€ gzealgo.td os; trgleda"r p.r93 'e.te1co a

raJl ap alapurlul o ed eraua8 1od as ac alBcrznu aleiue,rcas gcrpe '

'aytpyupc rS 'acr1aqe;1e sauollc'tp p8ugl ad 'a.rapa,r uJ oJB auuasJatrAl
'9qtutl

aJecag n.rlued e1e8oq ap luaJlxa rJncrxal BJauaF ealnd JB-s (oJeolriauu

alnclet ateJ auuasJatr\I JBI) gJnsgur ad n.roleutquroc raun 1nro1n[e
nC 'rurnu a1 e n,rluad ruoruJa? lgoop llrunu ap rJnJcnl allnur reru Plsrxo
BraJFc lrrrulod '1.un1nuto'u nunuad a16a.nud ac uI gIEAaIpaur PIEaJP0IPA

eleuorirpe"rl ap ltq€qord 16-npurlulure - au€Iun efuu; ra.rgcag pdec ed

ep "rgd ap rrJ arEcaIJ 16 Ic '191e reunu nu rep 'a11;e31p IrnIaJ uI pI^IpuI
eJBcau lrunu orJ ps aJac JB-s Pcep aro^au u J€ alllnu a19J ap Pq€a.Ilu!
as '(916l launoC ,/c; r"rar.rcs oIEs ala?rJaJrp u1 'euuasJatr4l urJutri\J

i66L'gIZ'gLg'1 n"rluad reop rol ursg8 gs ualnd uru 'p1aue1d e8ue"r1ul
ad gyqruodsrp eiege.rdns puglncleC e IIcIJIpa Balgl" guriuoc 9s eelnd
"re arig.rpdurl ac rBO'rcalorlqrq op IaJlsB ap 0gg'ZAI'Ug0'8 arat r€-s
'arunlol op aueOrlru ep 6g guriuoJ Ps arscag altqedec 'ern1e1 a"reorcrd

ap Z,tV ap ocrqnc uicnrlsuoc ap aundsrp IUB PcBp '- Ba utld eInDJIt B

ep eirrirpuot 'Baurugur 'ealezaS€ lcund nc lcund BlalsacB Pz€rpnls II

ulplnp rS - pcalorlqrq o-r?ul tugza6e aI gs Inqarl JB PcBp rer i .trlaadse.r

InlBruJoJ ap arlsr8a.r ap oprelllur ap auEoIIIu op L97, orec re-s : pugr
ad a.ralce.rec ap 0g nc rA gur8ed ad rrnpugr ap 00I e19c nc 'rur8ed ep
000'I algc ep arlsr8e"r uI alurlnc alsace eleo1 urarJcs pc rurndrqcuJ au
gs tgrunu lsace eur8elur au 3 nJluad '(oJalrl ap apJBrIIur op opJerlru

ap uorlru un elsed arac JB-s €JoJPc BalarJcs nrluad; apJerllru ap

apJ€rlru ap IItu ap rcazalde6 ap oreru reru a (oralrl ap ra"rl 16 rcazgnop e1
pnop EI ap elrqerral trut8unl ap) alur.tnc op Inrglrrnu gc e16a1tqu1s 16
'al;g1ader azalncl€t ps gJpJ .rep 'alrqeiunuord t6 suas nc al€1op g rs
pc 1n1deg ap luapuadeput 'a.ra1r1 op gZ nc ereua8 ?od os oc alunricrp

oleo? gzealncl€c aruc uI'(88I-ggI : I66I luel{crd 'Jcl snEuot7DulqlaoC
unrag ap unnpuqyrv pualqord o alJcs urplnp aJJoId '7,ZgI u!

'a1"rg1ada.r 16 1nc1ec

uI ?€nl rJ JB-s Fc€p saIB reur 'alrqrsod;o1a1e11nzal IB suatur InInJPI[nu

I98 r^rsrT'In'r rs oSrd'sn'I'In'I sudsgo

362 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Existd in aceastd viziune ame[itoare conqtiinfa infinitei perfecti-
bilitdli a cunoaqterii, potrivit c6reia omul, ca un nou Adam, are
posibilitatea in decursul veacurilor s6 numeascd tot ceea ce creatorul
sdu nu avusese timp si boteze, in acest fel combinatoria aspiri sd
concureze cu acea capacitate de cunoaqtere a individualului care ii
aparfine numai lui Dumnezeu (gi cdreia Leibniz ii va confirma imposi-
bilitatea). Mersenne se luptase impotriva cabalei si a ocultis-rrlrri,
insd vartejul cabalismului l-a
lulliene la capacitate maxim5, sedus evident, Ei iat6-r invartind rolile
incapabil de-acum sd mai fac6 deosebire
intre atotputernicia divini Ei posibila atotputernicie a unei limbi
combinatorii perfecte manevrate de cdtre om,
super Genesim (col.49 gi 52) vede in aceastd aga incat in euaestiones
prezenld
a infinitului in
om o dovadd manifesti a existenlei lui Dumnezeu.
Dar aceastd capacitate de a imagina infinitatea combinatoriei se

manifestd deoarece Mersenne, ca Ei Clavius, Guldin Ei allii (de exemplu,
tema reapare la comenius, Linguarum Methodus Nouissima rrr.rg)za
nu mai calculeazd pornind de la concepte (cum fdcea Lullus), ci pe
secven{e alfabetice, pure elemente ale expresiei, necontrolate de nicio

ortodoxie care sd nu fie cea a numS.rului. Fir[ sE-Ei dea seama, aceqti

autori sunt pe cale sd se apropie de acea idee a ,,gAndirii oarbe', pe

care o vom vedea realizatd cu mai multi conEtiint[ criticd de c6tre

Leibniz, care inaugureazd logica formald modernl.
In Dissertatio de Arte Combinatoria, Leibniz, dupd ce a depldns

(pe buni dreptate) faptul cd toatd metoda lui Lullus s-a risfrdnt mai
mult asupra artei de a improviza o disculie decat asupra celei de a
urmdri stiinla deplind a unui anumit subiect, se distra verificdnd

cdte combindri posibile permitea cu adevdrat ,,arta" lui dacd se exploatau
toate- posibilitdfile matematice admise de noub elemente si ajungea
la cifra (evident teoreticd) de 17.804.320.38g.674.b61. inse pentru a
exploata aceste posibilit5li trebuie fdcut contrariul a ceea ce ficuse
Lullus gi trebuiau luate in serios incontinenlele combinatorii ale unor
Guldin sau Mersenne. Daci Lullus inventase o sintaxd foarte flexibild

gi apoi o limita printr-o semanticd foarte rigidd, se cerea gdnditi o
sintaxi care si nu fie franatd de nicio limitare semantici. combinatoria
trebuia sd genereze forme simbolice vide, incd neincdtugate de niciun
confinut. Arta devenea astfel un calcul de simboluri neprevdzute cu
semnificat.

De aici se vede cd lullismul a putut sd se dezvolte, pAnd la a oferi
instrumente teoreticienilor contemporani ai limbajelor artificiale gi

computerizate, doar triddnd intenliile cucernice ale lui Lullus. Iar
a-l citi astdzi pe Lullus ca qi cum s-ar fi gandit la computer science

24.Perioadd incertd de elaborare (1644-LG48), publicatd probabil la Leszno

in 1648.

'FlISpF aulq a 'glerg,rapu a nu Pc€p 'uetulnsntu lugtuqd
ad lezl.rrperu tode IBIIr glulzaJd 1-a.rea 'epua8al a"rea nrluad ldeg
'rn1 "rolfo.r €aJrlrglul ur"rd r-npugzrloudrq
'aur16arc raiurparc elttdtcuud aldacce gs rSorcurpa"rcau ad g8ur,tuoc

I-ps IS nozauurnq ardsap pcseaqJol Fs JBop eapug8 as snIInT
'apfualur

urgppJl r-ps (pcllur8otrolsr aulpnlrlcorocul o op oloculp) PuIuBosuJ

898 ruSI'I'IO'I IS OSId.SNTTN'I AUdSSC



ocg urp alolrdec allroJTp uI o?ello^zap '866I
aleo; 'arezugl uI Fsndau FleloJorunu
'ayo4sno Drral pnap olEEDnEuq y laurnirspopi,e7J69o6p ,Irnureprndlrsuoufrlp:ooulBalIurWal
rnl BrJoruaru uJ '966I orlJEru '1
'excxrxcdaerl$n.ragdoen?,(6u9t-TLuVr.pddle,roc1a1derssorgeurr8niun)l .I
((aqcrlsrurunllr uou aqcrlsrn8url rp erpo.red BuIl(' rnlnrpnls e areroqelaog

alrrirurJap pr Inld€d .aun1 erdsep arlseou raiuauadxa puroJ pp or€a
eao U rB Bqurll pc orunuu rS J"roqr11-.rrdeg ezelsodr nJ Jolgugruase ?Aoc

azarn8ga"rd os ps €ouzpJpuJ as nu 'piua'Jodxe r-eudord ap pruBas
upecprrpeep"rnnpraqsr.duuaerdqg?.pnrqrquuznrrull'eee1zr-.arndlpooud.rgrduerpqldzu'Earrncoalcolnueso.Jaa^sauJBlrprucc1e6na1pd"IrrnBoeJdcraoqndrrulra.oqlrploeBluocraquFgunanrBl1ioHruau3JBpaaJI ppF1uFungarrrudl1s"0arsds
un RrrpB'acrlueuros rrlesJa^run a16ru rB (€JnlBu nJ pJoJE u; 16 glcag.rad
luaprlo 'lqurll rarur"rd earrnJ?suoc uJ +Bogrluapl g JE urepy pc nus)
ur€pv Inl ?Bp B-r nazaurun6l gJ eundnsa.rd ealnd as ,a1.red p11e ap ad

l1rrip1r1ea.r e gcr8o1 e-aurnrplnrsoJencsnsproprdBa.pr lc-apJerp,8BUauBr'pIJro'rauca1J"B, o,ra1pg1,Irl"uJn,,rrnie.,r,

as FzacuB4 u! arec
uBnpq'dt>r1rlsl ueoiq3ezeadJuae1JdJa1o6s€ruI-gFaspp,r1FoJ"r,e1,6rr)gII,iBuIouI-rII€AXpleIsBraInlrluocnasgrunrlpcnJrolslneo
op pugllnose 'ruaurso aJlpc ap rorralln FlBaJc pqurll acrJo uI csasg8a,r
as aJ opuryo"rd acrlcelurs rJn?cnJ1s uersup,av1rIendl
'uer,{lsuoqc nozaurunq un adacuoc alSru o?EappUodre._arruaorlarpJ
ealnd

raun ale aladec pnop alac uI BIncrUE as a?Blrlrqrsod elseace 16 req
'alrqrsod allqtull al€ol pJSernr?suor ps arec nJ pleluapua?suerl
,plerprourr.rd
purJoJ o 'gleraua8 gcrleure.r8 o rc ,a1e1rlqrsod Bcrerqa urBpv InI l€p
nu nozaurunq gc arunuu g11e o unJp asncg; 16g
g Je-l rS

'a1ueq rnl E Dquanbolg yn?1n1 ae nc pugdacug ,gsu1 .e,rg nc Folerp
Jaaln€auurrreriuJueeqdap;ev?rcanaAl'arrE.ucrgceg1aBaJdca.€rnraeBocSlrn€ror"curlssuuopgIcv1sE6rlesn"rulogo?lpecreqleeoJrrorud.lrroauIJldenJeae,8Bu-eloren1n.ur_o1IzuIuA3onXunupIJEunl!uq7InaplodooJce-:oolc€slautuu.Ir3aeaolpuudurrrog.rddIdI
JoJnlnl B pl€Jnllnc Brrolsr +nlpqpJls e alceg"rad rqurl taun BruoJ

rl€r+snv rnln?ugruFd InfEqu4T .IT

366 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

noastre, fie ele nigte idei despre ,,om" sau despre ,,aur", sunt relative
la punctul nostru de vedere, la interesul nostru practic, sau ci aceleiasi

entitdli ar putea sd i se potriveasc[ nenumdrate atribute e un aver-
tisment pe care il gisim la Spinoza, Locke qi Mersenne, ca s6 nu mai
vorbim de Leibniz. Dar in general rdmAnea speranla cd ar exista o

gramaticd universal5. a ideilor care ar reflecta ins5gi organizarea uni-
versului.

Pe de altd parte, Ei chiar inainte de Dante, ideea c6 ar exista o
structurS. de noliuni universale, prezente in limba qi in gdndirea
oricirui popor, fusese
pind intr-acolo incdt conceputd de Raimundus Lullus - care mersese
considera
cd, articuldnd gi combinAnd aceste

concepte comune tuturor oamenilor, puteau fi convingi gi necredinciosii,

adicd musulmanii Ei evreii, de adev5rul religiei crestine.
Dar incd de la inceputurile lumii moderne se continui s6 se spere

cd ar exista un sistem al ideilor, acelaEi pentru toli oamenii, chiar
dacd de la popor la popor, dupd confusio linguarum, aceleiagi idei i se

dau nume diferite - aqa dupd cum ar trebui sd fie egali pentru toli

structura logicd profundd a enunfurilor,

Aceasti idee i;i croieEte drum in zorii secolului al XVII-lea, in fala

descoperirii ideogramelor chinezesti care, aceleagi pentru chinezi,
japonezi qi coreeni (cu toate cd fiecare dintre aceste popoare le pronunla

cu sunete diferite), pentru aceste popoare diferite trimiteau la aceleagi
concepte. Nu altfel, se spunea, se intdmplS cu numerele, unde cuvinte

diferite trimit Ia aceeagi entitate matematicd. ins6 numerele mai
prezentau qi un alt aspect surprinzdtor: independent de varietatea

limbilor, toate popoarele (sau foarte multe dintre ele) le insemnau cu
aceeagi cifrd sau acelaqi caracter.

Ideea care incepe sd circule, mai ales in mediul anglo-saxon inspirat

de reforma baconiand a Etiinfei, este : sd se postuleze a priori un

sistem de universalii semantice, sd se insemneze fiecare atom semantic
cu un caracter vizual sau sonor, Ei vom avea o limb6 universali. CAt

despre gramaticS, se va cere, in funclie de proiecte, sd se reducd
declinirile sau chiar conjugdrile verbale, sd se derive diferitele pdrfi
ale vorbirii din aceeaqi rdddcin5, marcandu-le cu semne diacritice,
intr-un cuvAnt, sd se realizeze unele criterii de economie...

va Prima idee despre un caracter universal apare la Francis Bacon Ei
produce in dintre care le vom
Anglia o ampli serie de incercdri,

aminti doar pe cele, destul de diferite intre ele, ale lui Dalgarno,
Lodwick pi Wilkins.
AceEti inventatori de limbi care vor fi denumite filosofice gi a
priori, pentru cd nu se doreqte a fi descoperite, ci construite, pe baza

unei viziuni filosofice asupra lumii, nu mai aspird doar sd-i converteascd

pe necredincioEi, nici s[ regdseascd acea comuniune mistici cu Dumnezeu

gi cu lucrurile pe care le insemna limba perfectd a lui Adam, ci s6'

un pzBour8surr as apun (9 '|III) spaDLtr s.raal.nnc ulp IuISBd alec€

ap ?Blsa?e pruJn urp alal uI rJ BA ala8urdsar ap aru"oJpuls rS a6erurlgd
rrinasrp ?rurgls g ;e r.roud B acgosolll rolrqurl allJplacJoc ec 1n1deg

'lnuriuoc rB arsa.rdxe arluJ ..rusruocr" ap
uauoual un ordsap rqJol ruol'aleyldrurs ap allloru ulp JBp 'lqelnastp

uaruJol un rsoloJ B nJluod 'JolrJnJcnl BJnxBu tS ueur"ral aJlulp IrJBAcap€

alB rs uiglrlesralrun olrcrlsrJaltB;Bs 'aJEruJn ut"rd 'oJB crrurqc

1nfeqru11 'gcrrurqr erSoloquns 1ag r6elace uI arrcs gs rS g8ealaiu3 gs

1od e1eo1 'IiIJoJTp rcr1stzr.8ur1 Iualural urrd ede gclpul .rodod oJBcarJ aO
dunl ug 'eceruoap '1es.ra.l.tun e iequrll lsaoe pc e16a"rrg 'lqrsod snduroc

lle un '.rog"rnloqtuls BJnlBu ag 'eaurp.ro aU €qrurqcs JB-s
gcug rSgsu3 ap lelr+otu a UOS'H
'r"sunrudousoacp.Jroel-ssace E gclurlqc ernleu

olsa orJnJlns Inprce gJ nes gz11 alse ede pc 1n1de; gsu3 'g"re.r1rq,re
argrg?oq o-rlurp 'selaiugaurq 'pl1rap S InJIns rA g lnua8rxo '11 gureaqc as
lnua8orprq gc 1n1de3 : arurqc ap rzglse ?lsoloJ Iao nc rolpugruasu alse
nlJalrJc lsacv 'lBuruosop !I B BaJA as aJ rnln?talqo aJnlBu ap P?B^rlotu
'qurrqcs u3 'a1sa pur8ulurs uI Jol BoJeulqruoc rep ';e;1rqre rirurnu
?uns rcrlu€tuas rruole aJBc u! 'a.re1ncr1.re p.rn8urs o nc uralsrs un

rualp : leuorirzoduroc psul alsa nJcnl rS 1ug.tnc oJlul rusllJotuozl ap nes
giuapuodsaJoc ap InrJallrc 'rlor.rd € acuosolg Iqull ep lrJol€lualul BT

'(LVZ'd) snuoc IncsaurlBl BArJap JB aJBJ rrrp'tnusoc'.ro1rcso Bqurll
u1 'arec u1p'uazoc urale 'oralrl ap aJulnu;ad g"reor-ra11n o-r1uud 'gsu3

igurlel u! xauas aurl aret utp 'caunz ruale 'rrleclpeJ pugundsue.rl
1,,ug.r1gq" purueasul uacpz '(.Lrl 'd) alaplnrp e1 tode ter 'onqulstp

€l rrop ri snqttX Incsourl€l e1 a8unfe as qDrD] e1 ap 'qntn7 acnpord
as 'o.r€s.ralur urJd 'alaplarp ull€l InuIuouIS lluolotd 11 m tognq

crurqa Inluglnc urp runc Inlal aIBJB gs Eln€c'nlduraxa ap 'arec '(g0gI
'san?uoy sap anbtSolorutlg aluolulDq.rl) pJ€qcmC ouuarlsg ad 'p{eg ep
Jolrrp?acrac arBoABs gurind ep e n.rluad 'ugllc 1-gs sunle-ap g 'aar.ro.8
-€rusBluBJ rrSolounla Joun azBq ad nes cradoleurouo 1go"td qns plnzpl
eJo rJnJcnI rA arunu allurp aJ€AtapB plsBaJB '(JaqcJry snrsuueqlv

'rfo1 arlurp 'Bapan as B) BaI-IIAX IB Inlocas urp acllsrluquc 16 ocrJos
-orJalsru'a1sr11nco ropiepcads Frol uI ptul tS 'aluapaca.rd alalocas u1
'JoI BJnl€u etuudxa pqIB I-gs n€rnqall allrnrtnl
a.rec ed arunu (JolrJnJcnl lgcnr?uI aunu lep IJ .re gc eaunds
alIAIJlod
IacE
as ruepv erdsaq 'uBpV rnl B pltaJrad pqutl Blesrl JInu nc unuroc
u! pJnlFSpJl plIB o BoAE €n 'a1ncar1 Jolalocas a1e aseor8tlaJ-ocr?srlu

apielouoc ap gJnsg{u aJ€ru uI lerndsap a pcep rerqa 'lcarord lsacu gsul

'our?pou acgriunlB olrttuouox€+ nt Inrg grseaun 16-gs
rode a8un[e ro,r 116rdo1n-o1o13 rolsacB ale - aJBJuaurllBJ - alalellnzoJ

arlurp allnur rS urpuol urp ,tlarcog ledog Inl llrararualuS 1n.rn[ u3

cseu as alrle+ual Jolsace ea1e1r.roleru .ro1p1durg1ut nu '1deg aq 'raiurr16

ea.rrpugdsp"r rS gleruoloc ea.ropumlpd 'alercJauroc alrJnqlurqcs azazrJ"o^eJ

t98 'rYuJSnv rn'rnlNYwYd'rnfvswrr

368 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

conclav de profesori ce doresc sd imbunit[feascd limba propriei lor

!6ri. Primul proiect, ne amintim, era acela de a scurta vorbirea

reducAnd toate cuvintele polisilabice la monosilabe, eliminAnd verbele
Ei participiile. Cel de-al doilea era sd se desfiinleze complet toate
cuvintele, dat fiind cd s-ar putea comunica perfect ardtAnd lucrurile;

proiect dificil, deoarece ,,vorbitorii" ar fi fost obligali sd poarte cu ei
intr-un sac toate obiectele la care doreau sd se refere.

Dar chiar mai dinainte tema limbii filosofice intrase cu drepturi
depline in genul literar aI utopiilor secolului al XVII-lea. Pe de altd
parte, incd din edi{ia de la Basel (1518) aUtopiei lui Morus, scoasd

de Pieter Gilles, apdruse un tabel scris in limbajul acelei insule
ideale; despre posibilul limbaj al selenifilor vorbeqte Godwin in al

sEtuThe Man in. the Moon, iar despre alte limbaje planetare vorbeqte
in mai multe reprize Cyrano de Bergerac, atdt in Les estats et les
empires de la lune, cdt Ei in Les estats et les empires du soleil.

TotuEi, pentru a avea modele de limbaj care-l reproduc pe cel al
utopicilor limbii filosofice a priori trebuie sd ne indreptdm atenlia

spre doud romane de cdldtorii pe pimAnturile australe, La terre

australe connue al lui Gabriel de Foigny (1676) ;i L'Histoire des

Seuarambes al lui Deinis Veiras (7677-1679). In paginile de fa!6 ne
vom ocupa numai de primul, care mi se pare deosebit de instructiv,

deoarece, aEa cum se intAmpl[ deseori cu caricaturile bune, deformarea

parodicd ne restituie unele trds[turi esenliale ale obiectului caricatu-

rizat.

La Terre Australe connuez este, fireEte, o operl de fantezie, in care

se imagineaz6. cb. in teritorii indepdrtate si necunoscute se afld o
comunitate ideal6. Ideald in aceastd comunitate va fi gi limba, qi e
interesant de observat felul cum Foigny scrie in 1676, dupd ce in
Anglia au apirut cele trei proiecte principale de limbd filosoficd a
priori, Common Writing al lui Lodwick (1647), Ars Signorum al lui
Dalgarnus (1661) Ei Essay Towards a Real Character al lui John

Wilkins (1668).

Expunerea lui Foigny, tocmai pentru ci e incompletd Ei burlescS.,
cuprinde doar pulinele pagini din capitolul al IX-lea, nu cinci sute
(in-folio!) precum cea a lui Wilkins, care prezintb cel mai voluminos

2. Foigny publicd anonim La Terre Australe connue (Vannes, Verneuil-
Geneva, La Pierre) in 1676. in 1692 iese o a doua edilie, revdzutd de
abatele Frangois Raguenet, dupd care se iau apoi urmdtoarele, cum ar fi
Les auantures de Jacques Sadeur dans la decouuerte et le uoyage de la

Terre Australe. Contenant les coLtumes & les m(purs des Australiens, leur

Religion, leurs Exercises, leurs Etudes, leurs Guemes, les Anirnaux particuliers

d ce Pais, & toutes les raretez curieuses qui s'y trouuent. A Paris, Chez

Claude Barbin, au Palais, sur le second Perron de Ia Sainte Chapelle.

rarretr4l 'Bl6I '€plnC :tlodeN 'a1a4snn Drrai p7 '!olloqcld l1la^og BsaroJ 't

€ pu€rl€lr eoracnperl e1 zeltoder pur 'pzeeur.rn oruc alalellc nrlu€d
.ElEJ

ap rri.rpc I€ nrpnls lnurud ulp'g'8'I $ €l'Elseace eiur.Lr.rd ul 'tuallur.\L '8

c isoururnl purueasuJ g '.loJlse 1 alecoa ap eleurudxa rollrnrcnl er.rdo.rd

olelrl€c o pclpur pueosuoc or€cold '.rolruedo.rne ol€ alac lgcap os€oJotunu

r€tu llnru luns oJEc 'au€osuoc op csolJas es .rolurfua.re;rp nrdrcut.rd u3
'n csorunu 1-e.rec ad 'lnlugurpd 'eeltcurc 1e

i z csournu o e.rec od 'ede 'ee1n,r1ed 1e I o ut.td glectpul 'eaJes o eelte;1 1e I a
uud lecrpur '1n,ree a reur rode in urld gurr.rdxe IJ aJEc ed '1nco3 olsa llqou
reur IaJ rS lnur.rd aJBc oJlurp 'eldurts r.rnd.roc lculc JEop csounC 'asndtuoc
luns ar€c urp eldurs r.rnd,roc elaledrcur.rd Pclpul arsc rolal€co,l 1n'rolnfe
nc 'asndruoc alec ed .rer 'gleaoir g"rn8urs o-.r1ut.rd elduns allJnJcnl gurudxg
'alurlnc autind ap Inlsop ne 13 1ocr1.re unlclu 'ar€ullcap olclu nB nN

'cla lemnl we 'n?ta 'n?d 'nE1 i 'c1e rza"rcnl n1 'zarenl rta 'nut'nd
'n7 :tn aunds es puerl€r+sne €quII uI eJcnl V 'cla rqnr utotr'rtputut 'npdd
'op77 i'c1o rqnr rol 'opu'apd'opy alsa ln.rolll1 'clo llqnl Iu€ Iou 'p?tutu
'o8dd 'o877 I'c1a lrqnr Ie nl 'llqnl tue no 'p?tu 'rt8d 'nF7 :1ce;rod rulrunu
II rou ar€c ad '1ncar1 ln8urs un Pposod 'csaqnl Io 'IitqnT ro,r 'unqnr rou
'pzuta'ndd'o77 1 alieqnr 1e 'r16aqnr n1 'csaqnr na'ptu'od'n7 else lnluazo.rd

:rqnr E puureesu3r/n : nldruexe aO 'nIJalIJt r$elace PzEoturn rol ellrg8nfuoc
.rer 'acrqelrsouoru luns rol alalul^nc aleo; 'rrirzodo.rd ep rr$ un FIIBIo€1
gund ps 16 arrq.rorruoc o o8al gs rBsecou a pugt rcunle IBIunu rtap csaqJo1

'.,eurind nc rceJ o-s riod pugc 'ounrfce ap oceolfitu ap aunflnru o ap r16eso1o3

01 ps lrlnur a gc" 'ntdtcur.rd a;ew lsace ad otnzlq as ocaJeoop 'leJ lle
uJ grseaqro^ r6-ps g.rpy puna,rdwg unseac allntu carlod gc le,r,resqo rue rS

oJ€rlrrueJ apeoJ luns ol olauuos 'aJaIJcs rs se13'outuos aurnue t6 ',edo.rng u1

zn uI alEU€ a1eo1 'riglilepou rorl ap csalros es ellnpug8 aunrdxa r6-gs ec

,(u8tog rnl rB IIBJISnB rrrolrncoT

'laeazerdsldo JBop Inlr?suocoJ lnlnd n?-s

aluaprcc€ ap osBs 16 rcezra,rl utp 'nldurexo ap '?gcuJ laJls€) elezrce"rdau
ugurgJ alall€ JEr 'aldruaxa urp asnpap lsoJ.n€ rln8ar alaun :luaelJaJ

easap€ a?sa InJolnv 'Bs BaJeundxa ulp alBlodeJlxa g lod urnc e6e

'alecrlerue.rF rol1n8a.r B rS aorluuuras Jolalllltur.rd e g1sr1 o aJBdB opun

'1 e.rn8r; FieJ uI IUaAB gs aJac as'du8tog urp alaluaru8er;.pu1113
''ourq reur

ruPcrJrluapr aI Ps alrluJod au'a16argul al Pc nJ?uad I€Iuco? JBp :alapolu

.rolr.rdo.rd ala?caJap pulJpru 'erpo.red o oJpJ aleod o runc B6e - snds IBur
B-s - Pururnl BI a?€ocs aT 'acuosolTJ IqurII roun olalllurl 16 alafelue,re
gurrunl u3 aund 'letiuasa €a aJB ac uI : aJeJaprsuoc ul PIBnI aIJ Ps

p?rJaru BoacB ac 'slnlnlocas elalcatord alEo? oJlulp lolduoc teur 1ac 16

698 TvuJSnv In'rnrNYr lYd'rnfvsl^lI'1

370 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

cald, d nepldcut, / uscat etc. ; urmdnd aceste reguli, ei formeazd atAt de

bine cuvintele incdt, ascultandu-i, se inleleg imediat natura si conlinutul

a ceea ce numesc. Numesc stelele Aeb, cuvdnl care indicd alcdtuirea lor
din foc si din aer, unitd cu luminozitatea. Numesc soarele 4o6 ; pdsdrile
Oel, semn al soliditdlii lor gi al materiei lor aeriforme qi uscate. Omul se
numeste Uel, care indicd substanfa lui, in parte etericd, in parte pdmAn-
teascd, insolitd de umiditate, gi tot asa pentru celelalte lucruri. Avantajul
acestui mod de a vorbi este cd devii filosof invbland primele elemente Ei
cd, in lara asta, nu se poate numi niciun lucru fdrd sd-i explici in acelaEi

timp natura, fapt care li s-ar pdrea miraculos celor ce n-ar cunoagte

secretul de care se servesc in acest scop.

Dacd modul lor de a vorbi e aqa de demn de admirat, cel de a scrie este gi
mai demn (...), qi oricdt ni s-ar pdrea noud de greu sd le deosebim, obisnuinla
face ca lor lucrul sd le fie foarte simplu.

De aici incolo urmeazS. instrucliuni despre modul de a scrie, prin

care vocalele se noteazd cu ajutorul unor puncte puse in pozilii diferite,

pe cand cele treizeci Ei Ease de consoane ale alfabetului sunt mici linii
care inconjoari punctele Ei care se recunosc dupd inclinarea lor.
Foigny dd un exemplu de astfel de artificii grafice, evident ludndu-se
dupd sisteme la fel de complicate, cum ar fi, de exemplu, Character

pro notitia linguarum uniuersalis al lui Joachim Becher, care prezintd
o formd de notalie in misurd sd-i incurce complet ideile cititorului.
Apoi continud citdnd compuse ce se pot realiza:

...de exemplu'. eh, aet luminos ; ic, apd caldd ; ix, apb. rece ; ul, pdmAnt
umed; af, foc uscat, es, aer alb... Mai sunt vreo optsprezece sau noud-
sprezece, dar nu avem in Europa nicio consoand care sd le cores-

pund6.

LIMBAJUL PAIUANTULUI AUSTRAL

Corpuri simple a-foc
Calitifi
e-aer

i-api

o - sare
u - p5mAnt

(ai - calm)
b - luminos
c - cald
d - nepldcut
f - uscat
g-r5u

'a?€lrll?toloc nJluad IA 19c 'tzutpur n.rlued 191€ lsunurur leluele
un a Blsacv 'gtut.rdxa al aJBc ed ropn.rcnl JoJnlnl sJnleu rS eiuasa
oI Ia pugc "rar 'ro1a1uaure1a
durrl rselare ug gie,rul 'gllBIoBI a16aun un al6arnrlsul as puBC
JoJn?nl erfecgruuras gcrldxa as
r 'ydoc

'rqJol u nrluad pJesacou topugrupld sa.Ierrdxo rS eare"ndsur Porpur z

i alargse"rd alnqaJl aJlsBou alIJIqJoA arBc nJ BaJBs PJrpur o BJalrl : Iqro^ B

Eurueasu! zo i.rolaueos.rad p;grunu Fclpq 11 nlqnp :rulqnl rou 'n77 iraryqnt
raiaclnp I€ uruas'r13aqnr n1 'nd lea'rtqnr g;nco.rd o-au aJBc ad etfercas
pclpul aJ€c 'csaqnr na aclpur Ps €c D? undg 'a.rrqnl ap glecolo.rd ernsre
guureasugr/'1ncog guureasul ?r irqnr e gunds 9s ec Jo giunuord rS nucs
ra 'nlduraxo ap i ala{unu lgcop aseolJolsllu reur rS luns aIaqJaA
rol aloralrl ut.rd arnlg,rzap al rA 3a1aiu3 e1 ra alec ad
alarcas ellelalal a1eo1 ctldxa gs 1od nN 'prl '1sn8 e1 lncgldau rA 1ecu1s
lJnr; un ltudtn:uos 'y.rop rS oclnp JPur un Bclpur a n;1uad:Puru€asul
ac saac € eJnleu csounc '1ug,rnc un giunuo"rd ac 91upu1 aq 'ru1ec 'r nc
lrun ?? in6o"r /lpuncs 17 l11eu3 zinqt Eiluop ap uiJ€ruB J i1nc91d b
iaclnp d ilncgldau p iap.ra.l' 7 inr8au u iqle s ilucsn/ ipautn 7'acat
r i plec e I soururnl pulueosul g : arie"rrurp€ ap auuap alaJcas rs93 -ro,r
as r lg?u nc 'atrcs B ap poru lsace Unru rslu BAJasqo sA as ?93 nC

y o.tn?tg

elSaqnr 1e 'nSeqnl nt 'Jsoqnt ne VW 'Vd 'V'I gp8n[uo3
JOlIlA - p
lncarl - 3 ac18o;o;.rou auuos
IuntJrV
(erulqnP

uud lecrpur else ynprnld) relnEuts uterl e euuosred - tu
reln8urs enop e eueosred - d
reln8urs tglul uuuosred - 1
rcunur e - co
lqnl e - cY
lpul - z
ocol - x
opre^ - I
qle-s

Jetu€ - J
1ncg1d - b
oclnp - d
ru8eu - u
IrJop 0p - ru
peun - I

nSor - f
puncs - q

ILE TVUJSnV rn'rnrNYWYd rof v gl^trI'I

372 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

deoarece, imediat ce invat5. sd citeascd, lucru care se intdmpld de reguld
in trei ani, inteleg in acelasi timp toate caracteristicile tuturor fiinlelor.

fsieecIdanerenaucsmeeearssectfdeirlndimslbiadnoiElintteoertieeulnneetiltusdaitmitepcolibnmdspiauvusidelu,aasulinnstua,,nxluatcareulex".speAriatmurnbirciitiiracp6ranrEedi
izomorfd cu sintaxa conlinutului. Dat fiind cd stelele sunt un compus
din foc si aer de culoare luminoasd., sintagma czeb exprimd ,,firesc,,
natura lucrului. Expresia este izomorfd cu conlinutul, in aga fel inc6t,
inlocuind un element al expresiei, se denumegte un conlinut diferit.
intr-adevdr, uab nu denumlgte stelele, ci soarele, deoarece (in astro-

nomia Pdmdntului Austral) soarele este, evident, un dublu foc luminos.

in acest sens, limba caracteristicilor reale se deosebeEte de limbile
naturale, in care, dac6, Iund inseamnd o duratb de timp, nu inseamni
c6, lunnd ar semnifica o duratd mai lungd, iar raportul dintre nume

gi noliune (sau lucru) in ambele caz:uri e cu totul arbitrar. Cu alte
cuvinte, dacd scriem din gre;eal6 pissicd (cu doi s) nu vrem s6 indic6m,

sd zicem, o pisicd cu un picior in plus. Insd daci in limba australd se

scrie (sau se pronun!6) icc in loc de lc, probabil ci se doregte a se

denumi nu o apd cald6, ci una fierbinte.

Dupd cum s-a mai spus, sistemul aminteEte mai degrabd de limbajul
formulelor chimice: dacd se scrie H2AU in loc
vedere teoretic se indicd un alt compus chimic. de HrO, din punct de
insa aici se manifestd
primul inconvenient al sistemului. In chimie, sistemul rdmdne, ca sd
spunem asa, deschis (disponibil sd creeze neologisme) in cazul in care

trebuie denumit un compus absolut nou; insd acceptarea unui neologism
este conditionatd de sistemul confinutului. Cum in naturd numdrul

compusilor cunoscuti sau admigi este limitat, citind H2AU se poate
trage firesc concluzia cd e vorba de o eroare, ca sd spunem aEa,

ortograficd. In schimb, ce se intAmpld in limba australd dacd ne

gisim in fala sintagmei ol ? Tlebuie oare si ne gAndim la posibilitatea
cd ar exista un ,,foc umed" ?

O problemd de felul acesta se punea in legituri cu universaliile

semantice pe care Raimundus Lullus le supunea unor combindri gi
permutdri, in care libera combinare a literelor putea sd producd, din
punct de vedere teoretic, un enunt ce repugna bazelor filosofice ale
sistemului in care se incadra (sau, cu alte cuvinte, un enunt eretic,
cum ar fi
in aceste ,,adev6.rul e mincinos" ori ,,Dumnezeu este desfrAnat"). Dar
cazuri Lullus considera nulS combinatia din
inadmisibili
punct de vedere teologic. Aceasta se intdmpla si pentru cd literele
denumeau entitdli metafizice care, in cadrul teologiei de referintd.,

erau definite cu exactitate. Bonitqs est magna insemna cd bundtatea
de emsarteri,cnt imdeicfinailttdce, vian,cAdatrsEii
pentru cd bundtatea fusese teologic atdt
fac6" imposibil de conceput combinatia

posibild Bonitas est mala. De aceea, ors nu avea in vedere posibilitatea

unor expresii metaforice sau, in orice caz, a unor parafraze. Termenii

Fi€; ap Inunlo^ urp !(ruslllnl IS ocld '!snilnT ardsoq" Inrpnls EI urollul'\l '9

uJ InTInpB rS urururag uJ lnullncsBtu !PluIunJsoJaSlueBSJ?alaoJlnBJclpoIeadJ 'nlduaxa ap)
plecrlerrrer8 g"rnleu ap 'salaiu3aulq arlutp olau.fl

'(rolorD opun op) luo8e ap nBS (lun\rD'\saa apun ap) col ap rr9urluJalap
ap '(snua?tnnu nes uttlopat? IBcIp€J un-Jlulp azaalc as gs lrulred
atec) snua? \3 tu?l IJ JB Iunc ,,a1e8al8as" ap '(snlncunuoq 'snsonbn
'ocsacnT Ec Iuawral azaoJl as FS lrluJad ac; rrieuruual ap aundsrp a'rer
pull€I earleurer8 e1 e1.rode.r as sur>lll1ycrlerualsrs urind apeo; e.ra
€aun aI aJBc InrraJrJc gsllg 'alncrl.red ap 87 ap l€1ol un n"rlued aselc
1do eauriuoc ElsrT 'ale8ngpe nsJa aJBc BI rnlnJalcBJBJ InlBJrJIuuas
oqrurqcs ps nBS aargrldure PS a1€ulqsap aluluapuaosue.\L olncrp€d
ap tualsls un (JolaJalce.rec u.rgiunuord rS rnlnsucs g?Eullsap eapud
ul nJgru op ualsrs uI BIrrJoJSue"rl tode rA; gcrlerueJC uI IaJ?sB EJoqBIa
Ig '*nol" €l o?€llulrual ap Pcrerrr o pugSnqpe auriqo oleod as PcpuIrJ

',,gc1Boa1" runca,rd ,rr1ru[.rd unrclu 16 ,,"rgug1 + noq" rn1 earaunduroc ur.rd
puTU 1€p ',(laill" mluad JalcBJBt un JBSacau
lnldacuoc aurfqo aleod as Pc 'p1e3 dtqc u! snpal au Ps BInqaJl lEturoJ

Bra nu P3 €alotos suplllly\,
rnJpc IE 'cgosoltg Intrxal uI luaruJal nslsrxa nu aJac n"rluad Tiptltua
aul.rdxa gs rnlnleqrurl ayrurad r-e nrluod IcrJoJBlaIu r.rolerado a16tu
psul nBocnpoJlur as 'lrurJap so"rn8u ldacuoc ,rnSurs un BI glrlrrrJl PS
BrnqoJl uuras aJBJaIJ go 16 rnlnleqrurl apiglrn8rqure aleol asnpaJ arJ PS
rnl
nernqarl gc 1n1deg ad ezeqas suutlrd\ IE solJos ap IaJ BI InltaloJd
'InluBJala otlpur as 9s
Bt

(raJeur alJBoJ + plucrdsepau gydoc + luuttu€" rS 1n1ec aclpur as Fs Be
(.sourrur + plecrdsapeu plrdoc + leuttu€" unca"rd IJPurquoc n€acnpoJlul
as ou.re81e6 Inl '1de; aq 'r8e.a ap Inlsop rualap
I€ sorJas ltni lcgazreo";rd;uua1d arlutp alollrull "le1 'ou.re81eq
1od gcuo.lelaur atsardxa

rA sur>1y11 Inl aIE *oseouas" alalcoro.rd no r€urco? p1dut91u1 as BlsBatB
wy'gze4ytad e1 ruaS.rnooJ PS lrqesuadsrpul alsa 'r"rn.rcn1 ollntu apeoJ
pcsearunu ps arnqarl a.Lryurud ourind Pcep : PSaoIJas ?un elsa 'lequrtl ap
pJnJ€crJec plseace pugzrl€ue 'elSorrr as aJBO Buralqord ;B^aclIB BuluesuI
gleod ps crJoJ€lotu dtqc u1 BJ rnqall re-u poun IneoJ rcunle aJ ap
'e.rrqnr guru€asuJ lecsn InJoJ PeEO 'Irunlsed 1nco3 ulp PlBArJap a.rapJe
pcrpe '(?EJSn coJ) tn wtd leurudxa alsa IqnI E ap In?c€ .ret '1uop ap
puuap rA aclnp gde aur,rap Inrgur : alrqelntslp ap trraJ?xo aJoJ€laru luns
'du8rog rnl € porJrles BaunISJo.n ug 'a.rec azur;r;ad ap FtseasoloJ as
gs arnqa.rl 'sns teut ap Inlelrt ulp apo^ as lunt gdnp '1a31sy 'Jelnq€col
p1niu8aarr1.rua1dxaarrtalrcur.rruodeuapnrudaxuandEu€rolcPutsr.erdalIJnaJsol9uIs € €I arunue 16 'plqrsod
alnqaJl "rep 'anrlrun"rd
ap Fsnpar alreoJ arro?€q o a1$aso1o3 PIEJIsnV €qurl'I 'qurtqcs u1
'gFPIec gde a"rdsep tes a1a1s a-rdsap 'p1caJrad pcr8oioal

€s Bqrurl u3 'pcsaaqrol Ps 1€soJalur EJa nu snllnT 'cr3o1oa1 eJepal
ep lcund urp lrqeurJdxa s.rarrrun 1n3o"r1u1 n€aul;op 1i1so1o3 r,rrlrun'rd

'MJSnV In'InJNYWYci'InfVSI lI'I

374 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

tandr). Dar acelaEi wilkins se raporta Ei la criteriile retoricii, citdnd
metafora, sinecdoca
Ei metonimia, Ei, intr-adevdr, particulele categoriei
Metaphorical-Lilee nu erau altceva decat mdrci de interpretare retoricb.
Astfel, addugdnd una dintre aceste particule ia ,,rdddcin6" se obtinea
,,original", addugAnd-o la
particule par sE se refere ,,lumind', se obtinea ,,evident". in fine, alte
la relalia cauzd.-efect, confindtor-conlinut,
funclie-activitate, pentru care iatd unele exemple :

Like + picior = piedestal
Like + sdnge = ro$u-aprins
Loc+metal=mind

Ofiler+marind=amiral
Artist+stea=astronom

Voce+leu=aragelrdgel

Aceasta' din punctul^de vedere al preciziei rimbii, era partea cea
mai slabd a proiectului. intr-adevdr, wilkins, care oferea o iung6listd
de exemple pentru corecta aplicare a unor asemenea particule, atrdgea
atenlia cd era vorba doar de niEte exemple. De aceea, lista rimanea
deschisd Ei imbogSlirea ei depindea d.e inventivitatea vorbitorului.
Pare aproape cd wilkins, preocupat de caracterul mecanic al limbii

sale, ar fi dorit si lase un spa{iu pentru creativitatea beneficiarului.

Dar nu se vede, odatd ce beneficiarul e riber sd. pund aceste particule

la oricare termen, cum ar putea fi evitata ambiguitatea.
Prin aceasta limba artficiali iEi pierdea unica virtute, aceea de a

denota permanent si in orice condilii cu un singur caracter acelasi

lucru.

Limba Australd (ca gi modelele pe care le caricaturizeazd) renuntd
in felul acesta la mecanismul fundamental al oricdrei limbi naturale,
adici la dubla articulare. Este evident in ce mdsurd dubla articulare
(in care unitdlile celei de-a doua articuldri sunt lipsite de semnificat)

poate contribui la formarea liberd de neologisme. Dacd din trei sunete
lipsite de semnificat ([p], til, [o]) se pot compune qase sintagme (pio,

poi, ipo, iop, opi, oip) qi - aEa cum se intAmpld fn limba italiand _
doar trei dintre acestea sunt utilizate de lexic, celelalte trei rdman,
ca sd spunem asa, la dispozilie pentru a
pentru a indica cele mai subtile diferenle construi neologisme sau

intre entitdli altminteri
asemdndtoare. ins5, atat timp cdt rdman ,,la dispozi[i1", dacd din
intamplare apar in context, se poate deduce cu uEurin!6 cd e vorba de
o eroare de pronuntie sau de scriere.

sistemul lui Foigny, in schimb, pe de o parte permite s6 se creeze
neologisme doar pe cale metaforici, iar pe de alta obligd sd se caute
un semnificat pentru fiecare sintagmd admisd de combinatorie, deoarece

'FcrlEruBJS BSBaJluI

p+Bzrlu"uas alsa acgosolg alrqurl uJ gc InldBJ du8rog BzruoJr 1uar16uoc
ap ?gc ar16 as n51 '1etr13au ap aqsa nu alslrzorirleru plsea3s rcrN

a (rzorcnl n1) nd ug aracgld
Blsrxa rB aJ ap zec \saxe uJ JBp i lugurgd ap gsnpo"rd Bareopns BI
arrraJar nc 1e1a"rd;alul og ps arnqarl (zaJcnl na) nI pc uaparc ps aJBJ
au pcpurrJ 'gcruroc alse erinlog 'aluaprec" csaurJap pugc ala nB II aJsc
a'adlllqnnlelclgariuuulgresefoecerclelnrupoJaroprua1l6geicqu"rnog,r nc aJalrl pnop Jolac arnqule rody
n11 nd pulllc .rer 'a.rrqnr
1r16aqnr
ep gsnpord eria"rcas ap al$aqro^,{u8rog '(csaqnr na) q pugzrluue 'gsu1
'gleurruouo.rd aricun; €oAB rB - plelilul erirzod ug asnd - d'tu'7 pc arej
'per?BruaJJour eun nes gl€crxa1 eriruny o aJu gJalrl o arunue pugJ aurq

a16a.rnurg1 nu €o pc alsa plerlsnv equrlT urp Jnuoc luoruala Inurllln
'pe;8 ap aJrqasoap o r€op glsrxa 'sul{IIA\ rnl IE Ioc a

urnJ 'aseouas reru 11nur niualur nc alao rA ngs IE €c rualsrs un aJlul pt
gz€anursur puoJ uI .{uFrog 'oluoprla aiuesqe auriuoc slsrl gc aundnsard e

nrluad sunfe ap a au Jol ea1e1rua8o"ra1a 'a1a aJlurp acaza,rdsre6 lgcap
Jerqc (aluaprcce ap ase6 rS nazraJl alac a;dsap 193
urel6eounc nu FcEp

'lnroalal I
'1ua"rede 'ealrcurc IE un oluaruala n"r1ed .ro1ac u8ngp€ sur>llr \ rerucol

acoJaoop 'e1rn1e"r8 a nu €ruoJl psul 'lnJlns rB lnrncraur 16 apuudnc
JB aJ 'pcr[urqcle-ocrurqc orruouoxel p+lu o-Jlurp 'pclpe o e1 'a1red

-aoBJ aJBe BaJES ala BI pug8ngpe acrselc a?uatualo n"r1ed Jolal ra?srl
ealelrua8oruo e8reds f,u8rog aruoJr €lgc nc psuJ alJasqo as pS

'soc

/allnC rS a8r"rgTurp;, rS rep '.gzu€rgllun urrsgF apun 'aprzrno;4 16 rede
oJrurouoJa opiela"r arlurJd 'BUozaO /erpdv B n€s acnpas/acnpuoC B U rB
urne 'anrlJarqnsJalur un1-roder BI gJaJaJ as ar runrice rS 1gc '(pururruag

arirpuoc o BI reop eraJar as gs ared gurS"rrn pugc ad 'glrqnu eleg

rS 1,ec 'ce1;nq Inleqrpq 1g1e apur.rdnc releqrlaC ar€c uI Inzec ap FrEJB)
pur8lrlTrel€qllaC nes Sarlr.L aleJd /a?€rd '6eru.r11ry.rn1rua3or4 U JB runc

'1nua1r.rJ alSorrr"rd aJ uJ auJoJuooau rrfcunfsrp .rede arec uJ aruapnJ ap

r"rn1"rode"r lgle aorruouoeg uielag srcods e1 eeund 'ar5o1ooz 'arSoleraurru

'pcrueloq u3 rlArlercads nJ Blsrl aselnrsrp 161 rSn1o1 arec 'sur>1p11 rg
'gcseaqJol au ps rnqaJl .re orpadolorcua o oJBc a"rdsap a;a16eounc ap

(.a?carqo't ap rS runriou ap elelarJel e?rugur op luoc rueuri gs 13 ucads
rS r"rnua8 ad r"rpcrgrselc raun ealelrpr8r"r ap urgdgcs FS rurJop RcBp

lllgld aInqaJJ aJ In?nqrJl a?sa ralsrl ealelrnr8uocur 'o.rnesa; Inl IB

leuo8a1e3 alacrpul urp osaral ac raiurrlA 1nFo1e1ec nc e.rn1p8a1 u3 rirgc
raluaza"rd 1e nrpnls lnun"rd u3 snds E-s runc pdnq 'a1a.tr1run,rd asala luns
orec nc ;o1g1durg1uI lnlosqe Inpou -
r"ror.rd e acgosolg rqurrl a?lnru nc
e1durg1u1 as runc Fdnp - alsa alerlsnv llqrul.I u pl1urll Brurlln ,aur; u1

'lgpqrsod Is) gllroJlp alelrlua o ezeaggord rA rnlnlnurfuoc e.rdhse
lerpour a8ug,rsspr es gcr;e"r8opo nes gcrlauoJ oJBoJa grururur acrJo

918, 'rvuJsnv InTnJNVWYd'rnrvshtI"I

376 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

critica limbilor filosofice a priori, dupi cum amv|zut, apare in cea

mai mare parte in opere satirice franceze. poate ci nu e o intemplare,
pentru c[ tot in Franla apdruse qi prima criticd radicali a acestui

proiect, gi incd inainte ca proiectul s6 capete formd in operele serioase
ale^lui Dalgarno, Wilkins gi Lodwick.

In 1629, pdrintele Marin Mersenne ii trimite rui Descartes proiectul
de nouuelle langue al unui anume valr6es. intr-o scrisoare adresatd.
lui Mersenne in 20 noiembrie 1629, Descartes iqi comunicd impresiile
privind propunerea respectivi.. Pentru orice limb6, spune el, trebuie
invdlate semnifica{ia cuvintelor qi o gramaticd. pentru semnificafia
cuvintelor ar fi de ajuns sd ai un diclionar bun, insd gramatica este

greu de inv6!at. Totupi, construind o gramaticd lipsitd de neregulari-
tdlile limbilor naturale, corupte de utilizare, problema s-ar putea
rezolva. Astfel simplificati, aceasti limbd ar pirea primitivd comparativ
cu altele, care ar fi ca ni;te
primitive (in care numele dialecte ale ei, $i, odat6 fixate nigte nume
din celelalte ]imbi sinonime, cum ar
ar fi
fr aimer Ei filein), ar fi de ajuns niqte afixe ca sd obfinem, de exemplu,
substantivul corespunzhtor. ca urmare, s-ar putea scoate de aici un
psirsitmemitivde-scarcieerlenuunmivderrstarilmd iilndsnedmnlaansdincounuimnenluemsda.lrefidecinaredifteerrmiteelen
limbi.

Ar rdmane totuqi problema sunetului ce trebuie ales pentru aceqti

termeni, dat fiind c[ anumite sunete sunt prdcute si ugoare pentru

iunnv[pfaopt:odr aqcidnpeepnldtrcuutteermpeenntiirupraimltuitli.viAcciensetveassuenseetreveaErtefideqisignroenuimdee

in propria limbd, atunci nu va fi inleles de alte popoare decat in scris,
iar dacd apoi trebuie sd invete intregul vocabular, atunci va fi o mare
trudd si nu se vede de ce n-ar invdla o limbd internafionali deja

cunoscuti multora, cum ar fi latina.
spundnd astfel, Descartes n-ar fi fdcut artceva decat sd repete

unele idei vehiculate in acele decenii. Dar in felul acesta el iEi da

seama cd problema centrald este alta. ca s6 poatd nu doar sd invele,
ci Ei s6-Ei aminteasci numele primitive, s-ar cere ca ele sd corespundd
unei ordini a numerelor (unde nu e necesar sd le inveli pe toate, ci

inveli s[ le generezi prin succesiune). insi problema coincide cu cea

a unei adevdrate filosofii capabile sd defineascd un sistem al ideilor
clare gi distincte. Dacd cineva ar putea sd numere toate ideile simple
din care se genereazd apoi toate ideile pe care suntem noi capabili
sd le gandim Ei sd-i atribuie fiecbreia un caracter, am putea apoi
sd articuldm' ata cum facem in cazul numerelor, acest soi de mate-
maticd a gdndirii, pe cand cuvintele din limbile noastre trimit la idei

confuze.

(B) uI +J€drul os alaluturuB apun - sasoqc sal p sloLu sa7 aIBs rrJgJcnl
Inlndacul eI gzeee o llnBJnod aJBc ad FcsEazaurqJ aJ€sgrsBlc Bac?

pzealua.\ur Jxal 1.rncs lsace uI rerucol 16 1"ro1a"r1ard Baunrzrlrpqns lrcqdxa
glncstp) auarsuDllr,{a aJrlueruos rola,rtltun.rd IIJFoUTsBIo ealelrn;8uocu ap

Bureas lerpaurr pp 16I '(arpadolcraua ap IocIUe un-Jlulp .reop ealSounc

11 '1rcr1dxa pour ul Balrrupe r6nsu3 Ia urnc gdnp 'arec ad; ,,sut>11t11
uqof rnl IE Jrlrleuu 1nruorp1" purlpnls 'sa8.rog 'upyactac ailV uI

'sa.3.rog 'mztg1, reru olel?runl 16 aloces girop
'aceg e.r o rS .{u8rog o-lncpJ V 'rolaueuo.r erei uI el€apl tqurrl a"rdsap
uarJJS gs lrqrsodurr a nu 'sal"reeseg aseiunue au lunc eie 'psu1

'FI€JnlBu pqurll acrro urp ugrur.rdxa raJpelro e gpungo.rd €Jnlcnrls eai, gs

gyqudea 'n.r1sou rnlnJaralJ ayunrinlo,uuntJlJ uI JBlt{c psIJ)suI pqurll

o'azayaluatu alrurnu-eSe raun €alelrlrqrsod Bzerpnls r€ur as EJU! pugJ

'a"r1seou alalrz uI gugd 'azaurJn RS nsalu IJpJJatuI alle pc€p JBIqJ
'"ro1rapr rrcrleure.r8 rnlnsrl lgdec eaund atpgdo1c,bug u\p str?rJC

'..oTIJaJIp rricarord ap ericun; uI rnJlsuoJ 1od as ac allJnpuouredeu luns

elgo auarun uralieounc aI€ olrJeJrp arualsrs Balgle eur8eurr aJBruJn

ur"rd 1od as" lgcug IaJlsV 'plJBI{ o ad ec grnltlaldrug plsBaJB arnlllsuoc
e"rec acordrcer alaiuapuedap 'n.rozr,ro"rd olunlp8ue"rcul 'e1e"raos alrunrxauoc

arSrarodolacisuarrplAr-pgslee"rr1a6ueIn8 JIonsruoall;lsElsrnaJ.rpdJsa'1purrq.nJqoel 1BuA nasaa;dpsuenp'nBtpcVJdool1acF,CBcuIgE

ln1ndacu1 BI uaqulelv,o op 9l€sr^ Bac BJa urnc 'aleuorsuaurprlod
rrpadolcrcua raun Baopr BSu€AB rB asuo.rn8u rS aldu:rs IIqJ€Jar ug 1ezrue8"ro
gRcSoplourrlnqqrqarlo'B€caaAs€ncrsuoeun'acorlrsezrouuqrraeT{u'r(rg1'6g'IIB16ru'So'?gs'rls$1) np8iee"rl1eugp
ap ne"r8
upuasop

BalJBc urp nrpnls lnumd u3 snds €-s ac urrlurrue au'a1red FllB ap ad
'rJalorlqrq raun B pIrqBrJB^ rA ppqrsualxa lrurJur rA gpqrxeg €aurpJo rJo

'.ro1a1daauoc B pluorcgnsur JBp 'gresaaau aurpJo o r.ro I a"rlseou "ro1aiur1

-6ounc JoJnlnl e arpadolcrcua o rJo '1€lltuq ol.JBoJ leuoriou durga un
€l sugJ?sal cr3o1 .rauorirrp un tJo gzeazrleal as :aleorJalue aloua?srs

a}€ol BapoJ oJer loJcas nrJEs IacB Bcgrluapr ett'sauatg ao nPs IB uJ
'opuera8oq 'BaI-IIIAX IB rnlnlocas p1r6"rg3s BT 'preluorurl€J rpo^op e^ os
telncrlred e1 leraua8 BI ap aseoJn8r"r uepnlcur rA ecordrcar aiuapuadap
urp lncpJ 'cruolcalrqre aJapal ap lcund urp 1aa;;ed Jolropr Is ualsrs
un rlrqBls B ap P^rl€lual arBsard 'PlcBXa BJa sauBcsac InI BcrlrJc

'Jolaueuror e.rei u1 ,reop aundo.rd

aleod es or€c n"rcnl 'csalugurgd srpered un lgcap arJ nu gs Baurnl pleol

ec rnqeJl .re rS .rog.rn.rcnl Baurpro uJ rJgqrurqcs r.reur oundnsa.rd ea : pllsoloJ

Flepoar^ eapal 1od o gs parc nu r€O'runc€ rgosolu c€J o lgcop ourq retu
Inrplope ecapnI gs eelnd ro,r rrue,rgi EraJEc Barrcollnu urrd 'apurdep e.rec
ap eiurrlS rsg8 eelnd re-s Fc rS plrqrsod also pqrurl plseace pc porc no FsuI

:pugruJgB BroqJuJ souBcsao

'rvuJsnv rn'rnJNYI^rYd lnfvsr rrT

378 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

aparlindtoare impd.ratului, (b) imbdlsdmate, (c) dresate, (d) ddtdtoare
de lapte, (e) sirene, (f) fantastice, (g) cAini vagabonzi, (h) incluse in
aceastS clasificare, (i) care se agitb ca nebunele, (j) nenumdrate, (k)

desenate cu un penel foarte fin din pdr de cimild, (l) etcetera, (m)

care au spart vasul, (n) care de departe par niEte muste.

concluzia lui Borges este cd nu existd crasificare a universului
care s5. nu fie arbitrard Ei conjecturald. ins6, daci trebuie s6 fie

arbitrard gi conjecturald, de ce sd nu ldsdm spaliu, in locul satirizdrii
proiectelor utopice, fanteziei lingvistice?

Borges revine in cel pulin alte dou6 ocazii asupra limbilor ideale.
o datd in Relatarea lui Brodie, unde examineazd limba monosilabicd
a neamului Yahoo.

Fiecare cuvant monosilabic rdspunde unei idei generale, care e precizat6

in context sau prin diverse strdmbdturi. cuvantul nrz, d.e pildd., sugereazd

dispersia sau petele; poate vdrsatul de vant, gestul de a imprdgtia sau

fuga ce urmeazd infrangerii. Hrl,in schimb, indicd ceea ce e strdns ori

dens; poate sd insemne tribul, un trunchi, o piatr6, un morman de pietre,
actul de a le ingrdmddi unele peste altele, sfatul celor patru vrdjitori,
unirea trupeascd gi o pddure. Rostit in alt fel sau cu alte grimase, fiecare

cuvdnt poate avea sensul opus*.

Aceastd limbd Yahoo nu e nicidecum impracticabild, cum pare la
prima vedere. sh observdm ci aparenta polisemie a termenului este,
ca sd spunem aga, linutd laolaltd de unele mdrci primitive comune
tuturor semnificatelor sale. strdmbiturile care insolesc emiterea
sunetului functioneazd precum operatorii metaforici ai lui wilkins.

In rest, ea impinge pur qi simplu la extrem faptul cd in limbile
naturale existd expresii care inseamnd lucruri diferite in condilii
diferite, iar Borges se grdbeEte sd aminteasci faptul ci n-ar trebui sd
ne mirdm prea mult, pentru cd ;i in
englez6, to cleaue corespunde atAt
lui,,a despica", cdt gi lui ,,a adera".
In fine, in ,,TI6n, Uqbar, Orbis Tertius" (Ficciones) se vorbeste
despre o limbd cu structurd spaliald, Ei nu temporali, in care, adic6,
nu se procedeaz6, prin aglutiniri, ca in limbile examinate pAnd acum,

ci doar exprimand fluxuri temporale. in aceastd limb6 nu existi
substantive, ci numai verbe impersonale, calificate de sufixe gi prefixe

monosilabice cu valoare adverbiald. Pe scurt, nu existd cuveitillund,
ci verbul a lunifica; a rd,sdrit luna pe rdu se spune hldr u fang axaxaxas

* Jorge Luis Borges, ,,Relatarea lui Brodie,,, in Prozd completd 2, Lrad.

rom. de Cristina Hdulicd qi Andrei Ionescu, Iaqi, Polirom, 2006, pp.
311-312 (n.t.).

'PJEuOrzrA ar8Jaua glrrunu€ o nc nBS
aerlaod rinlJr^ aaaJBo nJ alBJlsazul alxal al6ru atnpoJd ?od al3aJJadrur

erls€ou allqrull urna InleJ lelgrs B-s 'alcoJrod earlsr,n8url aualsrs

ecgrpa ps col u3 'epun 'rolaueurog e"refi u3 elueseJaJur aiuauadxa
B^algc laJlsp snpo"rd e r.ror"rd B ocgosolg Ilqurll "rop13rdo1n lneaSg
'(9002 16 gOOt ocg'Jc'aqplA suo&auutg urp lolrdec rnun B 'r6nsu3 acdol
ap g1r[r"rFu3 'puer1e1r €aracnpeJ1 urp afesed €^algc ap alSolurure au
aJ€c nJtnl) ..lsogrunl e-s pugS;nc naJaru gdnp ad sns reur" gcrpe'ooyut

'rvuJsnv TnToJNYWYd'Inrvsilrrt



'ollolsou ISInrI

rnl €rrotualu u! EauBllacslw '966I-966I '6 tcqstn?uTl a llplualro lpAS uI 'I
',.arlsr€trN ap qdasof Ip €crlsrurlunilt-IluE
ecrlstn8utl €T" Inllll qns lecllqnd

lurBs ap apnBlc-srnoT) eal-IIIAX IB Inlnlocas 1n1r6-rg3s 3I ap crJosoal
laza?odr e pctlsllu BaunISJaA runc
Inrpaur uI lr8unlald E-s atl?auaSouolu : allq/y\ rnl zarolep
Inlal ordsap rtlsa8ns alaun (802-68I II 'LI6I) II

'aBnEunT np snoJ sal Pcsearunu r-gs asndacul zacuu4 €al-XIX IE rnlnlocas
erirpe.rl e.rec ad rolac olrJglrcraxa u! rzplse tB a.redea.r 16 aagosolg

ri acrlsrur auBolIJ allnur ug alSarniarrre.rdns €[ '(areo]P8utrrul aunds
alsa erBe) aIBItuo trct1st,r8ur1 1e 16 acgosolu rrrnllnc
B ap polu lIB un uJ PJlur JBO '(glslurlunll BJrlsrrr8u11" Pcsaalunu FS
Inlo^ru Bl gzrtc
Ea^B (gl6I) ollorsoU ac Baac uud.trltugap Pzut uI gJlur - actlaua8rlod
proSlla€cl,u,auacpIrarpc;lncBoolsrdaealru"iropacalt.eurlitanupuJ -1leua61e1elu1eaezalaap.zr-edlaBordotpaqpuel u.'urdeoulaBa.llrd€ro€nruJ1rar1lSueersqaocl\aorrtsr1aors"rJrPuanIloSapca
raJpc I€ 16,,ursr3o1outlut" o-lrlunu E (91,6I) allauoC aJEc ad giurpuol
B,aaCcA€.raepoa€pq,JaorAroalleslgala'alllAtuJneoulBrArig1y6 leeaar.rre €Jnleu eal*ouncar as 'o-purq-ro.t
gun;d BquIT 'IJnIcnI rS alurrrnc

aJluI .(l€Jn1eu" 1.rodu.r un azalgoJd as gs llnqa"rl g .re gurud Pqurll

glsear€ u1 'rg.rape-rlul 'Ptrlueuras rA rc '(pcrloqeq BrznJuoc op aluIBuI
€aJruaruo pleol op ryti.rorr lnrer8 lsg8ar B ap €aaca) gcrJolsl rulrrnu
nu giuelel o ?nAB B alBlpJo{ur.rd rqurrl Iaun Baapr durll llnur Ps.ul
(9 't66r

ocg /a; auado.rna-opul IIquII razelodr r* acr;riurr16 ucrlsr,r8url gier.r ep
e n.rluad 'garlsrur Baunrsual ep 16 gcrdoln I-eaJBoAJaJ ap BtgJqzap eL

as BaJalaoJec '1r6.rggs u3 'tB lezaurqc r6psuJ 'nlduraxa ap 'Ec) o?eplpuBc

o1I€ guocs ad rode ea.rpde JoA 'screJqa 'tJncBoA ollnru ap dunl '1so3
B purerr-gquII op InIlIl €l P?BpIpuBc surud 'alerprorurrd 9ue11-tquttl
raun B nes alp'tclJq?a tqLurl ap rrJos raun rurradocsapal IB Iac also
I€Jluac lolrdec un'e1ce;;ed rqull Iaun B aJBlntas lrJglnPc InJpBc uI

rorlsr€tr\l op qdosof Tnl o 'zI

olr€oloulla : roprsl BI arocrBo?ul

382 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Martin, De I'esprit des choses) gi printre legitimigtii catolici francezi
ca De Bonald (Recherches philosophiques III,2) gi Lamennais (Essol
sur I'indiff|rence en matidre de religion). White il cita gi pe Joseph de
Maistre, si era vorba de o direclie cu oarecare farmec, pentru cb la de
Maistre se intdlnesc legitimismului clasic (al cdror ini{iator
considerat) temele
poate fi cu cele ale teosofismului rdspandit in mediile

masoneriei scoliene gi templiere la care aderase el inifial, detaEdndu-se
de ele numai din motive religioase (reafirmand autoritatea Bisericii gi
a Papei impotriva celei a oricdrei congregalii de iluminali).
Sugera Raffaele Simone2 cd mare parte din cercetdriie pe tema
unei limbi perfecte se nasc dintr-un soi de reactie nevroticd, de

deziluzie insuportabild, provocatd de faptul c6 limbile noastre naturale
nu ne ofer6-o cunoaqtere intuitivd a fiinlei si a misterului. cu siguranld
cd aEa stau lucrurile. In tradilia legitimist5., afirmarea sacralitdlii limbii
nu aspird atat sd reconstituie o limbd primordiald, cat sd regiseasc[

in ea urmele limbilor noastre naturale. Prin aceasta se inlelege in
primul rand sd se pund in crizd pretenliile materialiste ale tuturor
ipotezelor poligenezice epicuriene qi sd se respingd orice teorie con-

ventionalisth ca un mod de a separa limbajul de insiEi sursa Adevdrului.
Deoarece din punct de vedere lingvistic este dificil de d.emonstrat
ci ar exista un raport intre cuvinte si esenta lucrurilor (inclusiv din
cauza pluralitdlii limbilor), calea urmatd de monogenetici nu se deose-
beEte mult de cea a celor mai fanteziEti etimologi, in frunte cu Isidor
din sevilla. Faptul cd multe dintre aceste etimologii revin si in unele
dintre discursurile contemporane (a se vedea Heidegger) este numai
semnul rezistenlei unui vis - sau poate al unei nevoi imperioase de

a avea un contact cu Fiinla.

Dacd ne ducem Ei citim textul in care de Maistre a discutat cel mai
mult despre natura limbilor, gi anume Les soirdes de seint-p|tersbourg,
vedem cd primele declaralii nu fac decdt s6 ne repropund ceea ce se
regdseEte qi azi printre autorii care se intorc Ia Tladilie ca izvor al

oric[rei Etiinfe, gi in polemicd cu Etiinfa degeneratd a unei culturi

laicizate,,,moderne",,,iluministe" sau,,scientiste"s:

Ascultali de inleleapta antichitate in privinla primilor oameni: vd va
spune cd erau oameni minunali gi cn fiinle de un ordin superior aveau

grijd sd le ofere nigte revelatii dintre cele mai prefioase. Asupra acestui
lucru toli sunt de acord: iniliafii, filosofii, poefii, istoria, legenda, Asia gi

Europa au un singur glas. un acord de felul acesta al rafiunii, al Reverafiei

qi al tuturor tradiliilor omenegti constituie o demonstralie care poate fi

contrazisd doar in cuvinte. Oamenii, prin urmare, nu numai cd au inceput

2. Comunicare personald in cursul unei dezbateri despre Eco 1993.

3. Trimit 1a paginile ediliei originale, Paris, Librairie Grecque, l92l.

puBrelrlB8oJd aunrsJo^ o nEaJaJo 16 acrulouorlsB auauoual ap Plu€as Bap

ps necJacuJ osJolrp rJndrloqJe rS unlrru pJ InldBJ urJd lgrap'aprure"nd
rS eze.r alde6 .ro1ac BJoJelaru arlurp ?caJrp lnpoder apal as nN

'(LL-gL'dd),,araiue.rou8r 16 rer"req"req a1e

rcoda olalrurnu-e6e aund ruo.l apun" : urgqaJlul au ps csJ au ea?sore

a?Bol - BrznlJuoc guria.r os ps - 16 ido1o4 EI ap paun pcuS lugrugd

un ad e1ei1pu3 'po.rurr.51 rnl alrrnprz ad aledps acrlue acrtuouoJls€

alrrie.l,rasqo gler 'ersy rS areraprsuoJ uJ rupnl IsIu gJBp iur16 a1 nu rou
a.rec od rJnJJnl ealiounc ,,1eJpd€au" rcap rS plJB plle acrJo uI pcseat
-nlpJls ps lgeap ealnd nu 'alncsounc apcads aluo? urp Trpspd guer8 u3

azeldpcs gs 'a.reorcrd op alns ase6 e1 gugd anrseur a.rlard a16ru 'acruecaur

r8al ra"rgcuo eJluoo 'acrptr gs 'alocas ap rcazraJl ap dull alsrzal ps

alrqedec rJolnt azaatl ps lnr?s B oJ€c 'uealdr8a 1ac runcord rodod un
pc glJasqo as'r(coU aluo o&ta cotl lsod rn1 lnrdrcur.rd easape pzeaurJn
gleuorirperl ea"rrpug8 rep) ?dBJ rnlsac€ e giurcasuoc ldarp nBS Fpe^op

1da"rp gaep e8alaiu3 as nu I ecrurouoJls€ rrJolrJc ednp aleluar.ro so.rn8r,r
'ld13g urp alaprrrre,rrd purg ppe^op 'a1e1rqcr1ue plepgdapul r€ru Bac

urp grul lncsounc lsoJ s rnlnsJalrun IB rua?srs .llnleJplap?" : [a1.re,r
un BO ?Brpatur pzsaruJn arec alduraxa ap alsa rrJrpug8
lepnrJ gsul 'ala+le ulp 1"6rJrausnce;d 'auarpur 1e lerq
un glsJe ac Baar
aJBoAzr

urp ozalrrurse o-s 1n1nd g "re u-er1n1 rA acrlue unllnc allntu u1 alSasp8ar
es Fcrpuruopqar{ Bcrlsrur Fc purrJ 1ep 'lrnu6rqoau crruru 'rare gug4
'ra IB Buqsuy ad
aruorcal rargcag l-I-npugp 'a1deS u1 lri"rpdurg B-s Inaz 'uolesuep nB nu
pJ lelcarqo nB alaJeoroal pugr J€r 'azosuep RS al-npugy,Lur 'a1a1da16eeu

ed lnrgde B-al Inaz BJoJgc rS uuqsuy rnl BaJrsos azaqJos FS ?Bunpu
ne-s aJ aJeorcal aldeS ap alSaqrol as aJBc uI ..rarpul ale aJc€s api.rgc"
'nlduaxa ap 'gzealrc rS ipcr8"rnal rnl Ba.rarorualulal uI €acJolul as aJBJ

BI arrlurse IIilpBr? ap{oe^ urp lgcap lrue.ued U l-ps aluod nu eaapr
Fc alsa lnsundsgg 'ynu6rqoau ap eie lnqrJ?E un lrsg8 rg gs ualnd
apun pqeaJlu1 as rS ,,azeJ alde6 nc 1naz" ala.reos alSaunu al€s alrJ

-nsrncsrp arlurp 1nun uJ 1n1e1sody uBrInI gc al6alurrue arlsretr\J 'oJelncrrc

16 alualsrsuoJur aluaunS"re roun eieg u3 FDB as 'ruoa1 ralsoce eIB
rzalop a16ru e1 g1dea16e as InJolr+rc pugc rcun1e 'euneap1o1u1 e3

'GL-tL'dd)

ppre ps ?gcap B^aclle e1 1fn1s 1n1nd reu B-u qrpc€U pls€ac€ pugc surls e-s
prurn el pugd opun '.ro1a1due1 InJorralur uI psrqcuJ s€rugr e rS gseor,ralsrur
Buneaplo?uJ lsoJ E 'ro lnlndacug e1 'eiurrlS ec ep pcrldxo pA €lseac€
"re1 'pseorpfaurr.rd e1,reo; r$ eacg; o ac 1de3 '11uug reur lcund un-,r1urp eau"rod
acareoap 'ra g.reouadns rA g,rlseou u ap pllraJrp qiullf6 o nc r€p 'eiurr1S nc

888 SUJSIVN gC HdSSOT IN"I STIICO'IOWIJS:UOCISI V'I SUSCUVOJNI O

384 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

a unei lumi scrise cu caractere matematice; dar pentru a confirma
existenta acestor curente ar fi de ajuns tot Platon, cu al sdu Timaios.
La o adicd, tocmai Etiind cd imagini qi mai vechi circulau in cultura
africand si asiaticd, se explicd de ce Iulian a urmat aceasti tradilie.
Insd faptul cd a urmat-o sau a revitalizat-o nu demonstreazd nici cit
ar fi fost urmagul ei direct Ei autorizat, nici cd tradilia spunea vreun

adevdr oarecare.

Dar acest procedeu fusese tipic tocmai tradiliei masonice de care
de Maistre fusese influenlat: faptul cd o asocialie hot[rAse sE. se

intoarci la tradilia templierd devenea semnul unei filialii directe.

Este evident ci in aceastd argumentare nu existd nicio descoperire

lingvistico-etimologicd, ci doar polemica (piguboasd) impotriva civiliza-

liei moderne bolnave:

sub vegmdntul zgribulit al nordului, cu capul sufocat de spiralele unei

peruci false, cu bralele impovdrate de cirli gi de instrumente de toate

felurile, palidd de veghere qi de trudi, ea se tArdEte, pdtatd de cerneluri
qi gAfdind din greu, pe calea adevdrului, linAndu-si tot timpul plecatd in

jos fruntea brdzdatd de formule algebrice...

De aceea, observd de Maistre, comparativ cu civilizatia noastrd
modernl, stiinla originilor iqi aratd evidenta-i superioritate:

PAnd acolo unde e cu putintd observarea gtiinlei din epocile primitive, cu
toatd distanfa uriaqd, o vedem mereu liberd qi independentd, gi in loc sd
meargd pe jos, ea zboar6., qi in toatd linuta ei aratd ceva aerian si supra-
natural, Ea iqi fluturd in vdnt pletele ce-i scapd de sub o mitrd orientald.
Efodul ii acoperd pieptul, indllat de inspiralie; nu priveqte decAt spre cer,
iar piciorul ei dispreluitor pare sd atingd pdmAntul doar pentru a se
desprinde de el. cu toate cd aceastb gtiin!6 primitivd n-a intrebat vreodati

ceva pe cineva qi nu s-a bucurat de vreun sprijin omenesc, rdmane totusi

dovedit cd ea a posedat cunogtinlele cele mai rare (pp. 78-79).

Dovada acestei prioritdli ar sta in faptul cd ;tiinla tradilionali a

fost dispensatd de munca impusd de Etiin{a modernd, pe cAnd toate

calculele pe care noi le intemeiem pe experimentare sunt tot ce se
poate inchipui mai fals. De unde se vede cd teza (demonstrAnd cd
civilizalia moderni ar fi inferioari celei antice) e intdritd cu titlu de
pr+d.

In acest punct, mitul grecesc al vArstei de aur este propus ca

,,probi" cd starea de cunoaqtere perfectd Ei luminoasd existi doar in
civilizaliile originilor 1p. 81). Astfel, omul care a putut s6 dea pagini
cu adevd.rat frumoase din punct de vedere literar despre picatul
revolulionar regdseste ridicina oricdrei degraddri iacobine in gestul

uI '.lnlugurgd l€uosJad edgs r53 rol€tcrp un aJBJ ur 'Eolarrcs 'rel nc 'nrqc nc a
€alSounc os arec u! gcoda o-rlu! Elnurro; 1n1nd nE-s elsace Inlal op rigcopnf l
Fc arls€ol alrrutuop riepe,r3 e uauoual rnun Bal€1?cexo eu.rrge .rodod
un €rarec €alnlrrl uI '€zn€c ap aiurl3ounc ol€Jplap€ raun € 'ripcepnf :
reun eiey uI a'r€o rursp8 eu nN e(saJ€o?€rdxo" nss,.BoJ€olecr;rrnd" e.rqa3:
pcseatunu gs ra ed lefgrrug s-r ourO lrnlnrcrldns B €ac ad rS rrunrcg8n; .
€oepr uoruJal r6eloce nc eurr.rdxa ps 'a1a.reo8o are ps 16 roqzp,r ug e1dn1
?
Fs lgcop E^acll€ pc€J ps ner16 nu pugc 'rur1e1 rrcrluu 1n1nd ne runc :nJcnl
o
lsace 16 rur-riecrldxo '3or pl, '1ag11e a6 '13yey op g,u.rlodoep rS rir,rrrlod
op g,rulodoap luns ruorural rop roc .rur 'eapr rSeaocu pls Fz€q e1 'rSn1o1 u
I
: eolelundurr opnlcxa url€l lac pugc ed'eeurplozap apnlcxa cseca.r8 InuoruroJ a
'eiuaursap rerunu r-npugqurrqcs'1e1dope ru€l rou rS rode reru e.rec ed 'snpuntu t

Inlug^nc ut,rd o-letur.rdxa ne r5 oepr r6eaece llurcluJ nB rrurle.I 'arunl ur also .
a
prua,rdns eaurpro JBr 'snrqlelsng Inunq €Aopun eunds urnc ',,aiesnurn.r; alse
ourpJo ocr.ro" €c n.rlued ',,aiasnurnr3" o-lrrunu nB rrcarC 'rrunl lep solusoc a
alorunu ap leuorse,rdurr urind retu luns nN a rnlncoJ Inuuos a oJ€c 'lnJlns a
,,ul^lp" €cs€ounu Fs rcarp ed lefg,rug €-r aur3 larpa8e.r1 o-rlu! lep olsa u
rJ rnlnlugrupd 1o1 a.rec '(a8ugs ap lelosuJ n€s rolrqnr) a1oua1rqd'lnu6rqoeu o'
e
reru rS '1n1nqule l€nl n€ opun aO eporsaH arnqrr+€ I-r aJBc ed'sotqsatatld
'ruruours urfnd reru nes llnru retu 'e1oce od neg i rnlnlugurpd rJooun .
gp II raruoH e.rec ad lpiurrr ppesod nes alSarnrpp or€c) sooztsttld Flnqrrle E
'grurn u1 rue ap rnu roJl urind 1ec nc 'rrcarC ?€nl nB apun op 'nldruexe aq

:aJlseou reiuar"radxe

ale aleluaurepunJ olauououoJ rurnu e nJluod oseorua8ur aloJe?aru

gcseasg8 ps rlrqedec luns u{eod pc tolruJapou rS tunca"rd ',ro1rcr1ue
Joun B m ep ual6uounc Joun €
unruoc 'rn1n1de; ale rza^op (?ndacuoJeu

nu €alaundxo BI aJaJl aJlsratr tr ep tplape-rlul '..FcBp" rc ',,eJBo runc,,
U rB nu 'a16a"rg 'glcoroc €arsqarlul 'pql€ al ps nealnd nu a.reodod
alace or€c ad eiurl8ounJ alelcoga,r iUB as acrlue role.reodod eIIqurTI
uJ pc acBJ as runr pqeaJluJ as eJ?sratr{ 'rrinlorra rol ro?ual € retuco+ rJ

'.ro1qun1 B ourlrp rur8rJo roun B epe^op U J€ nu 'gclpu o u1 '1nrcn1

"'lnlrlrua8 rrzetrttr rS Inlrl€uruou lelualur n€
rruorrrsv iag snds B pll€leoc'ng snds e arfe;aue8 o :rolruruop'1n.re1srur g1e1

:a1r"rand ap Inlsap .led a"r1sreptr ap InI alrrn?.JoJa 'a1a1aqeg1e

€rpnls e rS aualdr8a a1a;r18orarq B4rcsap B op ror{aJry rnleluugd

alrJnpoJo ap pie.f 'ecrlerue;-B rnlrlsuoral r-B eI els€are urJd neiunual nu

'(er8olouorc '1srza1ue; drqc u3 rBurnu €cBp Jerr{c 'aapa.r r-ps 'ua1urtu11e

ap 'rJnlJoJa neaogJ €rnJpc) oruapa (+onJe€au.rr8l ru.ron-JrolucrJe"eraquar8rrrJ"roolpalnzapJCadal
r-ps lgcap nealnd Jerr{a
nu pcep
'(Ig 'd) raur8uo aleroqr€ urp apur"rdsap as
arec urrd (auolsr uI lenlrs U a?Bod nu lgrul 'lelrgdapug lnfequnl
ap lgte)

s88 gu,tslYw go Hdssor In.I g.ulcoTowlJg :uoolsl v.I SUSCUVOJ,NI O

386 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

care s-au scris versurile pe care nici Varro gi Cicero nu mai puteau sd le
priceapd? Aceste cuvinte, qi altele incd, ce s-ar putea cita in numdr mare
si care se regdsesc in orice metaftzicl. orientald, sunt resturi evidente ale
unor limbi si mai vechi, anulate sau uitate (pp. 87-89).

Aici se demonstreazS. pur si simplu c[ orice epoce a avut propriii

poeli, capabili sd denumeascd lucrurile in chip neobignuit gi pdtrunzdtor.

Ori, cel mult, se repropune in mod simplificat o tezd de orientare
vichiand asupra originii metaforice a limbajului; care tezd este cel

mult o refleclie asupra prospelimii perceptive a popoarelor antice, nu
asupra presupuselor lor cunogtinle oculte, dat fiind ce nu se vede ce
inlelepciune profundi ar fi necesari ca s5 numeEti ,,ddtdtor de via!d"
pdmdntul, la niqte populalii agricole care trdiau chiar din roadele lui.

Maistre (care era un gAnditor cu o mare energie, capabil de judecdli

critice istoriceqte intemeiate - si ar fi de-ajuns sd vedem contestdrile
lui in privinla mitului templier al masoneriei scotiene) nu era in

necunoEtinld de incercdrile fdcute pentru a construi o limbd filosoficd

a priori, de la Bacon la Wilkins gi dupi aceea. Surprinde aspectele
artificioase ale limbilor artificiale propuse in decursul ultimelor doud
secole, in legdturd cu care bunul-sim! ar rdspunde cd limbile noastre
naturale par mult mai flexibile in a da seamd de experienla noastr6.
Dar iatd cum aceastd pozilie (care, enunlatd in felul acesta, s-ar

dovedi din nefericire,,iluminist6") se transformd radical in expunerea

lui de Maistre. Pentru a demonstra vioiciunea limbilor naturale,

Maistre nu poate evita sd recurgd la o altd noliune, care se ivise in

secolul al XVIII-lea, qi anume aceea de ,,geniu" al limbilor. insd

noliunea de ,,geniu" o atrage dupd sine pe aceea de poligenezd, sau

cel pulin de dezvoltare autonom5, Ei nu se poate concilia cu nicio
ipotezd monogenetici. Maistre se trezeste astfel impotmolit intr-un
ralionament care-l duce cdtre paralogisme lipsite de bun-sim! :

As dori insd sd subliniez un lucru, a cdrui evidenld e incontestabild, gi
anume talentul uimitor dovedit de popoarele tinere in formarea cuvintelor,
iar pe de altd parte, incapacitatea absolutd a filosofilor de a face la fel, in
secolele cele mai rafinate. Amintesc cd pAnb si Platon scoate in eviden!6
acest talent al popoarelor in copildria lor. Ceea ce ne mir6 este cd ei dau
impresia cd au urmat criterii deliberate, in virtutea unui sistem precis de
acord, in ciuda faptului cd acesta este, sub orice aspect, riguros imposibil.

Orice limbd iqi are geniul ei, geniu care e unic, de aceea se cere s6
excludem orice idee de compunere, de formare arbitrard si de conventie

anterioard (p. 89).

Notiunea de ,,geniu" nu exclude convenlia, cu conditia sd nu o
inleleagd ca pe un soi de insuflare misticd ce ar veni din afara

uI Inz€c uI rs JBrqc JanDpp? Inesaur?Bl nc uncaprclu lntoJlad B-s nu
'rBA 'urnJ gsul'oun1-tW u! unupl-o?pary Inl BaJ€{rrJoJSuBJ? uJ uc 'aue1
-uods r"rgur1n18u e"re16eu n€I pugJ nBs :[rBIosBmdl a1os-ntod';uo6nq"rrl]

't'lo'tccpJnTDnoa'[giru1aqn.rn61 aTrn-nrcJDJluurtlatd ruauual undruoc as pugJ

rcunle oI€JnJBu allqrull ug acarlad as aJBJ nJtnl : €Jolsoc€ a1e aldurs

"rolaluauoduror .ropriecgruuras Bruns urp a.ra16eu er ariecgruruas JoJpo B

asnduroc alurlnc eore 1od as 'elr.ragrp Inlol nc aursruecour uud tS 'Iqull
raJpcrJo InJpec uI pc BJ?suouop B uI plsuoo eztur 'qrurqcs ug 'rcry
'(leeururuos InJJnl nJ lelrloru nes !.truoar" l.roduJ surla.rd un BaAB

a.rue 'a1a11e a"r1u1 'e"rnFuIS) p?I€Jqo guIcPpPJ g.rn8urs o-Jlulp IqUII
roJPcau ololur^nc 9rosanlo^o tunc Brlsuouap B uI Elsuoc BaI-IIAX IB
Inlocas urp "roplSrlauaSouour lnursrSoloturlo rBCJ 'cr8o1ourt1a 1nn1e aof
u3 aund aJlsr€tr,1l ep '"roprs1 urp ycrldxe lslrc un-rluud 'anop B-ap Bac uI
'acrlaua8ouour rrJgluar.ro e,rr.r1odur1 luarunS,re un '(rugladar; 1en1ua.r6
'e1sa ayra;rp acrSolo;roru rln8a.r uud 1en1o,ra n€ rqull Rnop pc 1n1de;

'a1red eun.rd u1 '11fc1perluoc gnop FIBaAI sl pp ?uatu8erg lsacy

'(I6-68 'dd; eleunurru

red as rtu €olsoce o+€oJ '(.FUe as apun Incol urp gJ€J€ pu€osJed eudo"rd
al€ocs €" 'uI,L-suoH-gs FclpB '(16er e) UIJ-uo-s lncPJ nB Io 'ull EIuqro^

erfeutu.rel nnc3rA',,1eg[t..rnep;e";ESU',,OacHnpcuoolcape"^r'Il€nllanrq,IlnaqlrBo^Ppo€SnBcaJI'gJ S€alreoupouslrlxead
alaurnuo.rd

ur"rd 'rS ,,lop uI aS.reru €" 'gUInO Inqra^ ozaurroJ ps ec 'gg1 lS onq
'ruauual rop rac 1€zrlrln nB runc rode rfopen '(gurIEds) IOU.{SS rS lsourn.rg;

lgg purun (r,purrBlB op lodolc") Ioud,{ss lnuarurol 16 1eur.roJ n€ runc
Fdnp '(lJ €) gUJg Inqro^ r$ 1cru1srg.l; ualCNV Inlug^nc urp elred o pulun

'SUJSCNV Inlug^nc l€ruroJ ne to1 .ro1e orunu un €ap Fs €c 'r.r16ou rtAorup.rqs
lsoJ nE aJBc roc 'nlduexa aO 'uolsrs lsoce ap lurpJls Inlol nc s€rupJ n€-u
rrzaru€Jd "'raurlel €rprlur aleod a1 r'ecee.r8 Arsnlcur'Fqtull ecr.ro e.rec ed

eprpualds oqra^ pnop 'OTON IS O.IVIN socs n€ re 'g1o,r rS sr8y11 'olurlnc
pnop oll€ alor€olpurrn urq '(rolrrurau gpe.rd plespl ouJec" 'UgA-vC-VC

Inlug^nc leruroJ ne re 'snqrurgflA €lvq o.ry3 'elurlnc IoJl olsoc€ urq

: Bpe^op IS qlBI rBO '((l€sraxa rqro un aJ?pc ap ?gcap

apqrasouSocal luns reur nu e?uoualo Jorgc ale 'areolgzuud;ns aiasnurn"rg

o op alurllnJ rou PcsBu as Ps 'P?rnu$rqoau Inlol nc areurlnlSe ap

1e; ac ar16 as nu ur.rd alrunor rA asale to1 alaluaru8er; urp 1gcu1 1ag e6e

ul" olalurlnc ezaluaur8e4 ps apurl J€ BurlBI pugc ad ',,1ncsounca.rau

ap purlop ps ala BlsBaJB uud ec g.rgy 'rriecgruruos rou raun aralSeu
nep ri"rgd Fnop aloc(( aJBc uI 'asnduroc olurlno pruJoJ 1od es pcee.r8
uJ po plJasqo Fc pler r$ 'razrleue rrfglrlcexe eiurrrtrd ur a.rercalde
acrro ap olocurp 'ppolaur €a lrqrsrrupe lI rE ot 1de3 'gqu11 pnop rolac oIB

ac€olog.roru rcrlsrJolceJec aloun ur"rd gur1e1 rA gcea.r.3 Jolrqurrl ,,1nrua8"
rerucol azoJarloJ ps alSg"rglor{ aJ?sr€tr{ 'aJBuJoJ ap ct1st.l.8ur1 rnlnsaco.rd

I88 SUJSIVW SC HdSSOT IN'I g'IIICO'IOWIJS:UOOISI V'I SUSCUVOJNI O

388 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

care etimologia isidoriand a lui cadeuer ar fi credibili Ei, de asemenea,
beffroi ar avea etimologia de autoruLnostru, aceasta
ce-i este atribuiti
n-ar dovedi un raport iconic si motivat intre cuvinte simple si realitatea
semnificatS, ci, eventual, faptul
jocuri de cuvinte tipice retorilor c6 noi pldsmuiri se nasc'adesea din
in!elepciune populard. decadenlei, Ei nu dintr-o instinctivd

Faptul cd acest aspect poate sd-i scape lui de Maistre se explicd

doar prin exigenla - religioasd, ;i nu lingvisticd - pe care el o simte

de a convinge (aproape la modur pedagogic) cd limbajul spune in chip
originar Adevdrul. $i ne ddm seama de aceasta din uneie exprimdii
ale bucuriei veritabile cu care el intrevede aclionand, in interiorul
fiecdrei limbi omeneEti, acest impuls de a spune oricdnd si in orice
condilii adevdrul:

E o pl5.cere sd asigti, ca sd spunem asa, la munca migi.loasd a acestui
principiu ascuns care formeazd limbile. uneori il veli vedea luptand cu o
dificultate care-l opreste din drumul sdu; cautd o formd care-i lipsegte :

materialele de care dispune ii rezistd; atunci va ieEi din incurcdturd cu

vreun solecism norocos si va spune mult mai eficace : ,,rue passante",

,,couleur voyante", ,,place marchande,,, ,,metal cassant" etc. (pp. gZ_gB).

Nimic de obiectat in ce priveste eficacitatea acestor compuse, dacd
n-ar fi faptul cd lui de
Maistre nu ii plac intotdeauna compusele (qi
munca migdloasd pe care o limbd o depune ca sd le plismuLsc[). Ca
exemple de degenerare, el citeazl faptul cd deja in limpul s6u (qi in
Petrogradul in care converseazd) pe cdrlile de vizitd se citlsc exprimdri
precum Minister, Gdndral, Kqmmrherr, Frciulein, G1ndral-Anchef,
Gdndral-Dejournei, Joustizii-Politzii Minister,c6 pe afiEele comerciale
se afld cuvinte precum magazei, fabrica, meubel, cd in timpul instruc-
liilor militare se aud comenzi ca: direc{ii nq praua, na leui, d,eployad,e

en lchiquier, en ,lchelon, contre-morrhr, cd in armatd se denumesc
funclii ca haupt-wacht, exercice-hause, ordonnance-hause ; commisariat,
cezarm 0, co nzell a rii...

Imediat dupd aceea se citeazd ca exemplu de termeni ,,frumosi,
eleganli Ei expresivi" care
ar fi existat ,,in limba voastrd pri-itiue"
sEaocieumlpargaoiiujgugeg(n"s,ioaE!l)i",,sceaascreotfmeinel snienteacamazhtn.d,,ctcrde.unbeuuxiesa-castrditpaautedtem,a,citegeldml.esigc,a,dnt imscudiclubmnataiacilitdiursel apluat
barbarii care au deliberat odinioard pentru a alcdtui
asemenea nume
nu erau lipsili deloc de finele" (p. g4).

Este evident ci nu existd niciun motiv (decat unul de gust,

imponderabil) pentru a decide cE place marchqnde e indreptdfii, iar

contre-marche nu. Nu este clar de ce si numegti solul drept cel care

luns nu ng '(uo8rxo(', punds as Fs rnqoJl J€ oc dlur? uJ ',,uo8rxo" :Flads
FsEoI op ursrcalos un nc J€rqc odacuJ 'rfeururnl IuaIuBo op clularopulau

pl€oJc lsoJ B ac 'pcrurrqc er8olourrural 'r6n1o1 rS :glrcuagau gcoda o-,r1u1

rircuagau alSru op leluolur lsoJ € lug^nc lsace gc r{aunds rru-ps o arlseol
alrruuoO ',,1godor1uea1"'qurrqcs uy'gcrz ps sunle g.re ueur.ra8 nes za18ua

reloc6 nldrurs un : ours uI InJcnl tgcap porau l€ru uourJal un a 'nldruexe ap
',,do.r1ue1goo;," 'r,rnsuaseJluoc luns '1r6a,r8 pour uJ aleuJoJ oleol odeoJde nes
aleol luns Inea.rac ol erunqau n€s alalcrlap ac prnsptu od 'a.r1seou alri,rpd

uI rue ap rcozpnop ap gcear8 urp alelnrun"rdurl rou olurlnc ap Erz€AuI

rie.l,rasq6 ',,lelsoJplq" €Aeu o rurnu ealnd ure lgcuJ eSe : crunu gzearo8ns

nu J€p 'cr;riurr16 ]nuaurJal r-arec ',,1e1so.rae" rnlnuour,ral "ro;o,rd II na JBr
'suas un-,r1u1 urind 1oc '1snl e 'erieu pleol uI leldope a o"rec 'nldruoxa ap
',,.rarg1o31uo111" 'ngr alr€oJ rSer e,l. rI Inrcnl BunEap?olul adeo"rde rS iurg.rls
nes rqcalprls uarural un olo u1 gcseasg8 €s Bc alareuoricrp pcsurogsg.r

rS-gs aonp eA as Eg anou lcarqo un apa^ euosolrd'a1e1dope orJ ps acBJ €
ap eole?rrolne rS elua,rur al e ap eiue8tlelut : alut^nc ea"rc eelnd e n.rluad

pig11nce; rcrru Enop Frurn urp Erolsac€ csasdrl II 'BIJosolrJ urind reu 1ec

FJa?sarue as aJBc nc €ac also pcgosolg r€ru eoc €qurl gc 'urnugq gs Jecpru

grgJ rerqc eq 'urr1S FS prEJ ',,pcgoso1g Fqtull" o urpcolur Fs lgcop uoc€J nu

Flu€sara?ur ap lgle arral€iu Pls€ac€ uI €urlunl pBA aJlsBou alolrz uJ oJBc
olrrorJcs aleol uI 'acrgriunl6 16 elezrlrrr.rc rcode a,r1gc rugroqoc oc pJnsptu
ed lqer"re.l,ur p,rudsrp ps al€c ad a ,,3,rn1eruouo" 1n1ue1eJ, ("') 'aleyldurrs
ep rS piue"rou8r ep rcoda u3 6a,r8 g.rp; ace.rled es 'rerse.rdxe ea,relnd pleol uJ

'ecgosolg reru 'elrlucgruruos rEru Jolec u 'elurrrnc elcey;ad IEru Joloc €aJBurJod

: "ro1ur8r.ro e eac
also plcoJJad aqurrl pc Baapr BI luBlsuoc oJJBoluI as Ia 'a?BlrIBaJ uI

'epedap

eFBoJ gUE as aJBJ ap ariualur - garlsrn8urlorcos EI ptrlsrtu ecrlsr,nBurl
BI ap acaJl ;e 'a1a11e l3 piel ap BaJeuuurJcsrp azaseJl ps rnqaJl JB

EJB(I 'or?erco"nq rnlnfequrll € sat nc atfe;eduoc uI relndod rnlnlequrl

eaurriadso"rd nldrurs 16 .rnd p.rayard aJJsrB6 ap 'Fl€Jaua8apau arsa.rdxa ec

I-npugcsouncal 'Jn€ ap BlsJg^ urp ozalBp gs lgcul lqca^ ap eSe a nu
alunssDd anJ gf, pulTJ T€O 'pirylaqntnS u3 rA rBrqJ tp^apB un aredBts
gs rnqaJl JB 'pl€uBq reru Bac uI rS JBrqc 'p,rogelaur aJrJo uJ 16 ,,Bunq"
arJ Es rnqaJl "re arSolourr?a aorJo '1n"rces nc p;n1g8a1 ug aund au aJBJ
alBc BJnFurs leJoprsuoc arnqaJl 1nfequr11 pcep 'pJ a?sa €aunrlsaqC

'((aqcaln gdnp" pcrpe'ocr1sr1r1s afur"rega"ld r-apr"rdo"rd

nc 1r.r.r,r1od ezauoricea.r gs a.red 'zvc alrJo uI 'BllB urp rielnurn"rdrul

ruaruJal nJ rqrurl raun BaJeururuluoc rcap 16"oursrJsqJ€q op €oJocnp

o-oarluarJBr€co) pqaa18uagpldpapnqarlserpetrgutr rarpoJrtru€I pt ateod '(acetua gprieds proJ"laur
azarurle as ps Flerur€ o €c n,rluad

l€p InurpJo lquo g.red gs rnqall JB ac durl u1 'sourn.rg a"red (p.l,eu"rec
ap celoc un nlduns 16 .rnd r; ealnd rB areo) 8nf r6elacu e1 snd a

68T SUJSIVW f,O HdSSOf IN'I f,'IIICOTOI^IIJS:UOOISI VT SUSCUVOJ,NI O

390 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

chimist, dar am motive foarte intemeiate sd cred cd toatd aceastd termi-
nologie este menitd sd dispard: rdmdne totuqi faptul cd, din punct de
vedere filologic si gramatical, ea ar fi tot ce se poate inchipui mai nefericit,

dacd laurii barbariei nu i-ar fi fost zdrenluifi qi smulsi de vocabularul

cumpdnit (pp. 101-103).

De ce oxigen ar fr mai nefericit decat extrem de nefericit ul oxigon?
Acest lucru de Maistre nu ni-l explicd, Dacd limba se profileazd drept

ceea ce pentru medievali era lumea, atunci - a$a cum in lume pand

qi mongtrii mdrturiseau despre sacru, la care trimiteau in chip alegoric

Ei din care proveneau in chip cauzal - in aceraEi fel niciun termen,

chiar Ei oxigen, nu ar trebui s6 fie atdt de strident sau de monstruos
incat sd nu dezvdluie lucrul din care provine. cu atdt mai mult cu c6t
de Maistre este primul care afirmd cd in limbd existi o forld glotogonicd

ce depdEeqte orice rezistenld umanh (gi deci limba ar avea intotdeauna
dreptate).

lui Tlebuie si spunem totuqi c5, cel pulin intr-un caz, argumentarea
gdsegte poate susline logic. El ae rapt cautd sd
o formulare ce se

distingd trei concepte: (i) filialia istoricd potrivit cdreia orice limbi
derivi din alta, pdnd la a proveni toate din aceeasi obarEie prim6; (ii)
forta autonom5. prin care orice limbd iqi elaboreazd propriul geniu;
(iii) prezenla in interiorul fiecdrei limbi a
un soi de energheio lindnd de diuinitqs unei forle ,,.,rprulinguistice,,,
care face
ca in orice limbe,
fir5. vreo filiatie istoricd neapdrat6 sau vreun imprumut, s6 se produc6
acelaEi miracol ca in limba primordiald.
In acest sens trebuie inleles fragmentul ce urmeazd, care neagd
teza (i) in primul paragraf gi o afirmi pe (ii) in al doilea paragraf :

ce sd mai spunem de analogiile surprinzdtoare care se intdlnesc intre
limbi indepdrtate intre ele in timp qi in spaliu sau care nu au putut fi
niciodatd in contact una cu alta? (...)

[i] Bdgali de seamd cd nu am de g6.nd s6 md refer la simprele asemdndri
intdlnite intre cuvinte pe care limba le-a cdpdtat pur gi simplu prin

contacte sau comunicdri:

[ii] inleleg sd vorbesc doar despre asemdnarea ideilor, doveditd de cuvinte

care sunt sinonime ca semnificalie, dar diferite ca formd : fapt ce exclude
orice idee de tmprumul lsublinierea mea]. Md voi multumi sd v6 supun
atenliei un caz aparte: atunci c6nd este vorba sd se exprime vreo idee
care in exprimarea ei naturald s-ar putea dovedi nedelicatd, francezii au
stiut adesea sd gEseascd aceleagi perifraze folosite Ia timpul lor de c6tre
greci ca sd evite cuvinte indecente; lucru care poate pdrea gi mai ieqit din
comun dacd ne gdndim cd in aceasta francezii au actionat singuri, fdrd sd
ceard nimic intermediarilor lor obignuili, latinii (pp. 94_96).

n3 nps Inlduexa el acJBoluI rB-s arlsrBtr l ap 93Bo 'l€Allolu 16 IEJn?€u
alsa Jol IB luglnc aerJo r6nlol t6 gzealdepe 'gur.ro;sue"r1 'un1nurn.rdu1
urp csarqJl alIquII €raJgc y,tr"r1od urirzodord 'tuncuo 'urpldacce pg

'"rsur8uo lnlalouroN BJe nu raaDpDc
IB nrzrgl Inrol€lua^ur rtru ga rpug8 nnnpnc ad ltnusgld
rnl orec Iac drqa u1 as B pJgJ i Biap Bra nu ua?rco
op gie; 1e.rn1eu le.raua8ap
€-I

rnl IB uropou Inrolalualur ge 1n1de3 leluoos ldarp 1up E-s nu pcep
JEoC 'aJeJoua8ap ap uruos un asasnJ ua?txo rnlnuaruJal BaJBluoAuI

pc atunuu rS '"ror.ra1ue BrrrJgE as ac eaaa g8aau as Blseate urJd

'(g6-16 'dd) rn1 eeunrfe.r a.re 161 lug,rnJ ar€corJ r$ 'e.re.r1rq.re outuas Plslxa nu
.rep :eiue8rlelur rS eaurp"ro €opnlcxa erec pueloso.r5 a.reurr,rdxa ect.ro pdnp 1ug,r

uJ lep rue-au arec uI Iocas un-JluJ aJBJlIqrE auluos aldsap 5.re1 ad llqJo^ e-S

: IaJlsB araqcuJ as 'a?BAsapE alur^nc BunEaplolul
pzBaruroJ laluapacard aluoluolo pugro8rp rA pugxeleur; alred uJ gqurll
aJBcaU aJBc nc Bunq ap 1a; e1 eaialeJn?Bu Blurlqns u n;luad 'aug u1

'urfnd reur nes
llnru reru lucrJrpou U ol gs grEJ runcoprcru gldope e1 nu tS i gra8rp a1 'e15oi
-unreru aI 'ala urp alseupJq as iJearu Eorolullqnsl altodap 1Du ap p'uoaqcar
ol arpc ad nes ngs 1n.rnf ug alSasp8 al ar€c ad alec ad .reop a1Saso1o; o1 1e
: lupAnc unrcru JerlrqJ€ BluoluI oleod nu aJ€uJoJ E1s€ac€ pzeaprzald a.rec
lnrdrcur,rd nes eaunrice.rer lrnlnlequrrl e glelduoc e;tugdgls o elap e.re e.rec
rfglarcos roun Inrp€c ug o16eu os €ls€ac€'enou pqunl o FzEaIuroJ as pugC

alsa 3olelrnurluoc ep :ger8ered lnruud ug gle8eu 'F) ezal psndo.rdar
arinlos pJpJ I3 'Eaac€ gdnp lerpaurl Pc IBIUnN

'(16 'd) rullqns Allotu un-rlulp

o-lncpJ ne ',,ro1rq.ro,r 1agns" €c Inuo llulJop n€ rlorla gtep r€I 'euneeplolug

lrqro^ E Ig 'rnlnluglnc €orrsoloJ e1 ,,aruo;e" op arels o €I ap glepoaJl

lncarl U ps Inuo Ec FrpJ 'erfnlo,re o rS arzoldxe o-rlurrd :lnl€rulu€ runca.rd
a15eu es pqurl arecal.{ 'SUSA ulp ltarrp €Alrap rg^ope-rtul Inlug^nc
'allqull r€sacou drqc u; lepace;d E Ig 'lnuo nc Plepo rEcFIrr rcru 'gleporcru

Inluglnc qsug 'lndocul un ln B n€ ollqrulT 'a.radocsep I-Fs Fl€lrotu

gureal o €aAE pc alsa Inlrlotu'runrlsaqc olle ollntu a"rdsap rS ec'rn1nfeqrurl

eeur5r.ro a"rdsap InrF^opB e"radocsap ps g6na.r B-u nrlsou Inlocas pceO [l$]

: IqurII
reJgcarJ e ar6"rgqo ourlap a.rec '1nq"ran 'aur.,rrp 16 areur8uo airo; taun

e{uelsrxa Ic 'Iqull raun Blruouo}n€ a}sa IBIU nu ozaJ}suoruap as ps

tunoe pzeauoriualur as ac Boao : (rrr) Ezal aJBdB pt g?€l 'grn8urs tudo"rd
alarualqo.rd BAIozaJ 16I gqtull arecag pc asBrurIJB ac gdnp 'psu1

168 trUISIVI^I SC HdSSOT IN'I S'IIICO"IONIJS :UOOISI VT SUU3UVOJNI O

392 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

rue passante, ar mg6o,stiivcadlieaxliustiriuoemqoi taivlauripeoassceormdpeucsautludia, cd6aarrnr-eapreEtati

sd explice care e

toate intortocherile etimologiqtilor clasici. Aqa c6, ajuns la o limita,
considerd cb
renun![. sau poate nu trebuie s6 renunte, in caz c6

fragmentul ce urmeazd este demonstrafia agteptatd. insd caracterul
totalmente Ei reciproc contradictoriu al exemplelor furnizate ne obligd
(in interesul cititorului) sd mai marcdm in cadrul fragmentului diferitele

teze (toate in dezacord intre ele) pe care el le demonstreazd.. Tezele,

dupd pdrerea noastrd, sunt urmdtoarele:

!. Teza imprumutului obscur. uneori, intr-o rimb6 anterioard exista

un cuvdnt care mai apoi a trecut intr-un fel oarecare in altd limb6,
care l-a abandonat, dar l-a cedat unui dialect local; motiv pentru
care
putem gisi intr-un sat de munte un cuvdnt folosit asthzi in zona
slavl. Aceastd tezh nu explici insd de ce cuvintele ar trebui si reflecte
natura lucrurilor, nici nu spune dacd o reflecti.
2-. Teza invenliei autonome. uneori un cuv6"nt este inventat prin
analogie cu un termen strdin, alteori prin metafori. Deci fiecare limbd
isi inventeazd termenii proprii Ei face acest lucru dupd criterii foarte
diferite.

3. Teza iconismului originar. o limb6 nu inventeazi cuvinte, dacd
le gdseqte gata ficute, in acord cu natura. (Nu urmea z6 d,ovezi.)

4. Teza imprumutului evident gi multiplu. o limbd ia cu imprumut
cuvinte din limbi diferite, din diverse motive.

$i iatd cum, fbr5. solufie de continuitate, sunt suslinute teze reciproc
incompatibile:

[1. Teza tmprumutului obscur]

Dumneavoastrd vd amintifi probabil cd in fara aceea crusca -[crugcd
furfur) se nume$te Bren. De cealaltd parte
n.tr.l (in Iatind a Alpilor

cucuveaua se cheamd saua. Dac6, v-ar fi intrebat cineva cum se face cd

cele doud popoare au ales aceste doud expresii fonetice pentru a exprima
cele doud idei, ati fi probabil tentat sd rdspundeli: ,,pentru cd. asa au
crezut cd e bine; aceste
primul dintre cele doud alegeri sunt arbitrare". $i ali greqi : intr-adevdr,
cuvinte este englezesc, iar de-al doilea e slav,
cel
iar de la Ragusa pand in Kamciatka el iqi pdstreazd, in frumoasa limbd
rusd, aceeasi semnificalie pe care o are la 800 de leghe de aici, intr-un
dialect local. Nu veli voi sd susfineli, sper, cd oamenii, adunali la sfat pe
Tamisa, pe Rin, pe Obi sau pe pad, au gdsit din purd intAmplare aceleagi
sunete pentru a exprima aceleagi idei. cele dou6 cuvinte preexistau in
cele doud limbi, iar in continuare le-au ddruit celor doud dialecte. Dorili
patru neamuri
ca cele sri le fi moqtenit de la un neam anterior ? Nu cred ;
admit faptul; rezultd de aici cele doud
totugi, cd familii uriase, cea

teutonicd qi cea slavd, n-au inventat arbitrar aceste doud cuvinte, ci le-au

uI 'apun olocv '(I0I-86 'dd) ..arBr?rqJB ouruas ap I'ru '"are1drug1u1"

ap p?Eporcru 'a.reruJn ur"rd 'turq.rol nu pS'r :rnlnluaur8er; BrznlcuoC

'oJollur€t alaleuruu ec 143 r6elece u1 'gcseeup.rq es
Fs €c racrqo ap prcn al ala ar€c od rqunl alle urp r€op gz€aruJoJ os alrqurl
pr zarlsuouap E^ ps sunle ap a-rru :Flepruecoap ur16 o-s giuel.rodrur areru
ea"rd a.re nN aEalsace eleol lrual n€ opun aO'cr€Jqa a oqdos.rer'qe.re a

lpouD'tu1p'cruo1na1 a JruuoU'tte1s a Toqot 'csaca.r8 aq,se anbtytsog 'ur1u1 alse

stn1od'pcr11ac arferrr.rep ap olsa uosrola'nldruexa ap 'p.r1suou €zacu€.r; uI
ln7d47nu # Tuaptna tn1nynutntdut! ozal '11

'ornqaJl rr oc lol 'g.re apunr,ro 'elnqlp gs elAe.rop oJ€c IBruruE un €a olrg^ul
as rqurl rorgcorJ Inruap 're 1nce1d gdnp rode Fcgrpour a1 rS luns urnc
eSe olSaurr.rd el orec 'rou rqurl rarpcrro rarfr,rede plsrxae.rd olelur^nc laJls€
1o1 'r"rrpug8 ranlcadse,r € BJeorJalxo olserdxa J€op luns nu e.rec 'ro1a1
-urlnc 1e;pdeou glsrxeard ea.npug8 urnc pdnq 'aurl.rdxa o-s glepoe;,r 1n1nd
E-u rcru rS eapr o Fleporcru lerur.rdxa e-u rEJlrqrE launs un ("') 'aJeolBcrJ
-rpa alreoJ luns z€e lsace ardsep urt16 a1 e.rec ad alrrnrcnrl '1ca.roc lurds
un Bluauo e n"rluad luorcgns efep a aJ€c nJcnl;Jerlrqr€ leurEeun nu
pcrpe 'le.rglope a luelnc ar€carJ pc rglap€-rlul oundnserd : elceg.red reur
oloc olalur^nc uldepe nes r.redocsap e ap llipllqcrlu€ IB rolrurn rnlnlualel
E gpe^op or€ru o a r6nsu3 1a :*ar8o1oun1a" 1n1ug,rnc '8oJ FA 'rie.,t,.rasqg

ltoutBtto LnlnusluoJt DzaJ'gl

'zauorfe.r

r€ru Fs leiunua,r g Es orac os pcrpe I rar8oleue €JpcBU surls g as ES orac as
'ea ep csaropul Eur gs €C e or€caleo arSolorurle o ep ,rn8rs urfnd reru lsoy g
6e 'sardxa Fleporcru o-lelnpc g 6e-u apun'ursseuroql Inl I€ crerqo rnln.reu
-oTicIO eie;ord u1 a8noq rnlnlug^nc erSolorurle IIsFE U Se-u pceq 'uarurol
rnlece a.re16eu lep B orec Inlrloru r"redocsep rfeir gsug apunuo : (greal ap
pununl) lqrllsllcol1punds gs F.ra;ord €uerurog pugc ad'(Freac ap ugugrunl)
salpuDc-rcDm: arlcal erse.rdxa 1e;1sgd e ezelSug 'sat8noq ap 1ec ad Ia urp sors
e-1 rS uetu,ral lsoJ€ pugrnJ olreoJ lBruJoJsuBJl € leuorieu InruaC'sal4oq
Fcsearunu e1 gs lndecuJ n€ ra erec ad 'preec ap rJgugrunl ap olelr?uec
oJ€ru o oloce op 1e1.rodun ne izag 1n1e8e,r urp 'erzlog ln3e.ro nc sualur

i.retuoc un nEoAE rrzacu€4 'plepp?lv 'sat?noq :Fzocu€.r; uI rol olawnu
e1 csapug8 pru ps ceJ Fru luoruoru tsac€ uI cnpe os ru oJBc elrJpugrunT

lauiouolnp Tatiuanuz DzaJ' Z)

'rolunrcnl eeur8r.ro e1 gugd lprppul ruacr€olug
au e6e rS i rrile el op l€ig^u! ne-al pr tol urapundsg.r ps rnqarl €^ alo
n.rlued r$ la1ur.nnc alsoce alo ?€nl nB apun op:aluolsrxee.rd ayunrfuu e1
o;eo1r,urd guelqo.rd r6eaace 1ode1 ad ourloJ 'zec lsac€ uI 'llll€ e1 op lrur,rd

868 SUJSIVW UO HdSSOf InT f,TIICOIOiltrIJ,g :UOOISM AUSCUVOJ,NI O

394 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

schimb, pare cd toate argumentele anterioare ar pleda in favoarea
unei suverane arbitraritdli de decizii din partea limbilor. $i unde nu

se inlelege intrebarea,,de unde au venit toate acestea?,,, cate strecoard
ideea unei origindri profunde a cuvintelor. Tocmai ni s-a spus d,e und,e

vin ele: din celtic5, din greaci, din latini, din arab6, din turc6, din
ebraic6...

S-a spus cd cele patru teze enuntate in acelaqi timp nu sunt

compatibile. sd precizdm: nu sunt compatibile toate la un loc cu o

irlee forte a naqterii gi a dezvoltirii limbilor: dar ar fi compatibile
dacd s-ar admite cd limbile sunt un fenomen istorico-culturai, cd ele
acrjeustcorfdurlduonoorrdiimnepdruecmisudtudirui in(diteulisbeEriaigtei
ating progresiv echilibrul cu
sau incongtiente), invenlii

poetice, conventii arbitrare Ei tentative ,,iconice,'. Dar in acest caz
limbile si-ar realiza condifia organicd aqa cum, intr-o perspectivd
evolufionistd din care ar lipsi ideea oricdrei providenle, supravieluiesc
doar girafele cu gAtul cel mai lung.

igi Aceasta e ideea pe care de Maistre nu o putea accepta. $i iatd cum
incheie care, luate
el excursul lingvistic cu o si:rie de ganduri
separat, la drept vorbind, ar putea fi acceptabile, in timp ce toate
laolaltd apar ca un foc de artificii non sequitur.

Dacd doriti sd md exprim in alt mod, voi spune cd cuvantul este vegnic, pe

cand o limbd este la fel de strdveche precum poporul care o vorbegte. se
obiecteazd, fdrd a se medita suficient, cd niciun popor nu mai reuqegte

s6-gi inleleagd limbajul antic: dar aceasta, rogu-vd, ce importanfd are ?
schimbarea ce nu atinge principiul distruge oare identitatea? cel care
m-a vdzut in leagdn ar putea sd. md recunoascd astd.zi? $i totuqi, eu md
cred indrituit sd md consider aceeasi fdpturd de atunci. Tot aga e qi cu o
limbd: o limbd este aceeasi cat timp poporul care o vorbegte este acelagi.
sd.rdcia limbajelor la inceputurile lor e o altd presupunere impusd cu
toatd puterea gi autoritatea filosofiei. cuvintele noi nu dovedesc nimic,

deoarece, pe mdsurd ce o limbd le dobdndeste, renuntd la altele, qi nu
stim in ce proporlie. sigur e numai cd fiecare popor a vorbit, qi a vorbit

exact in mdsura in care gandea si in modul in care gandea; intr-adev6r, ar fi
absurd sd vedem cd existd un semn pentru un concept inexistent, dupd

cum ar fi absurd sd credem cd un concept nu are un semn pentru a se

manifesta (pp. 103-104).

E drept cd, Soirdes inregistreazd nigte convorbiri, dar, desigur, in
acest dialog filosofic de Maistre nu dorea sd. redea imaginea unei
flecdreli neconcludente. Lipsa de conclusivitate, inldnluirea stricti a
acelor non sequitur dezvdluie o metodd, nu un colaps dialogic.

Pe de altd parte, de Maistre spusese aceasta, gi revedem sf6rEitul
fragmentului marcat cu,,2.Teza invenliei autonome,': pentru a crede

'Elua{un8J€ € ap aluruulp pcul r6urluoc ualuns aJBc ap pcrlsrrl

giuapr,ra o BrrrJguor B BI JBop a16a,l*res IaIiIpB,\l BarrpugC 'rricrpe"rluoc e1
luoJaJlpur rusrSoleue rnun IncaruJBJ uI JBop rzaJcuJ ol gs €J ',,a1srurrun1r,,
rat1sr.r.8ur1 roun IB nrdrcurrd rnJpcrJo r8e;1sns e? ps arnqeJl €lsace
InJcnl atEJ B nJluad 'fequtlT rA aur8r.r6 ar1u3 rA aur8ug rS rp,rapy

a"r1ug 'p1qnp erienca o azalnelsur Ers ..aJeuoriceal'IIJIpygF cldll g
'alurrls raJPerJo

Fluoruepury also Bo pc J€rqc eq'aur5ug eI ap pcul plsrxo eaiag plseace
gc leldacee B-s oJaJsoap pJ€J as Rs atnqa.r7 rB aunds aleod as BJSBaoV
'ln?le un rS nrcnl arrJo aJ?uI alcpluoc ap g1dn"rat1u3au eaiar o rlrqels
JB aJBc arSoleue ocrJo u! opaJcu! al B gurueasu3 euoriur e : eaunrieg

e16a,rud ar uI aJlsrEIAI ap lnl Boapr pl€I ',,euorie.r e e1 aiunuar', as

nu ps gcrpe ',,rar8ol€ua €JFJBg" g8urls as nu gs aJot as rr8olourla ug

968 SUTSIVI^I SO HdSSOf IN'I S'IIICO'IOWIJS:UOOISI V'I SUSCUVOJNI O



cEI os alrralrrurrl srlloc 'rarluapecY €rirpa ulp oltul8ed BI

'acl}€rSorlqrq olaiuuoJar Baracnp€Jl atsosoloJ uols'(Pdcoa) l'ewonll.urntc?'sdoad csnndrolu(a(7d)
BI al€llc oluacnpErl

ocl7oT' (d) auauo7aprd' (gC) arocapn[ ap linl\nco1 PcI|1rJ'lerirpe enop
e a.rdsap nes erur.rd e.rdsap €qro^ alsa runc pdnp '7,ldVC ri: 114931 amd
uuntint orll'trC: e13rs ele.reolpurn IsoloJ ro^ as oual?ue{ alatado nrluad ,z

'?, 'L66T oag uI nldure retu gl€l€rl alsa BtuoJ
'9661 'ezreleT : lr€g 'ol?EDn8ull lap ululy ly "spa '"lo p ruool ou€qly 'd
uI '((oculrolluJo(llns lu€y Ip olzualls 11" tnlnrpnls € Flnzg^ar aunlsJa1 .I

'elcund

sloun ulPllo^zap Ps tuP?nPc Ps 16 procP ap ur$ 9s 1934p uolnd nN

'(S9 : 996l orn€tr I aO) rolalul^nc etiecgrutues e1
arrroJar nc alrsoloJ .{a1ar1.reg urp rS ar1co1 ulp oloc nc plculoc a16aso1o; e1 1a

a.rec ad aleldurexe rS aprsa.rdxa pugc lcunl€ 'leqrull ap I€tucol gltutldapug e

'guedalarl.req 16 pueqcol elfdecuoc ug 'etec plerfuese e$cury lcexa olso Ba Fc
saleiul g nu ps luEX lanueruurl ec lqrsod a PcBp urgqarlu! a.1q 'eleldaauoc
rS 1gc 'ale.redstp altur8erur 1gl€ pclJouo8 e,reolel nc autuas ur.rd e8el e ap
€alelFcsJ nu pc€p 'pcluqol Fs€orJolsltu P+s€ac€ U J€ arunu€ ac tuqqaJlul aN

: gruaqcs e.rdsap 1n1uaur8e"r; ornetrt o(I Blueruoc lunc Plepurecoep

ruapoA ps JBp 'e.rornpugure e.Idnse luruelar PS lnielud Eele

uroy'zarpcapn[ ap ?lintynco1 ncqlrC ulp 69 ln;er8ered - ?lBIgIer rer
'prueqcs a.rdsap 0?6aqJol as oJBc ug rolttdrcuttd ectlrluuv ulp luoru8€4
IacB alsa Inun 'rnlnlecgluuras eurelqord 'BIuBes uap r6-gs FJPJ a1€od
'asasnd lu€y oJBc uI oIBItnJc efesed gnop acglluopl 9s ?Brparur ea8un[e
oJ€c .ornetr\I aq epacord IaJ BI nu 'g,u1cadsa.r euielqo;d uI Batgl luBX
nu pc8p 'rrcrqsrrr8url B orJolsr o-Jlurp
1cr1a1odr; pcBO a rrcrlorruas B ornutr\I oC Tnl IE BIocB In[1r? PsuI +uBX
Bopnlcxa '1uE]I
ad 1u;p,rape nc II
rnl Bcr+oruas ardsep srrcs nB (ruorJ€C e1 rurpug8 au Fs a8rintu 16;
rflnur 'uaecB pdn0 'rn1ntequi11 eurelqo.rd uI Inl BoJacPl e1 '(,rr1cedsa.r
Flxoluoc uI) ?uaprrra 'p.raga.r os rS ,3luBX Inl BaJotPJ" 1e1n1r1ur alsa
ornetr I op olllql rqe pclluouas ug ararnportul uTp 7'II 1n;er8ere4

rluBx rnl €aracFl ordsao '8I

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

13.1. Conceptele empirice

La Kant, problema semioticS are drept de cetdlenie dacd se ia in
considerare, atit pentru el cAt si pentru Aristotel, originea pur verbald
a aparatului siu categorial (bazat, in ultimd analizd, pe structura
limbilor respective). Heidegger, in opera pe care i-a dedicat-o lui Kant
(1973 : 33-34), spunea: ,,Fiinfele dotate cu capacitate intuitivi trebuie
sd se poat[ pune intotdeauna de acord in intuirea fiinldrii. Dar
intuirea ludnd sfArEit, ca intuire, rdmdne intotdeauna in primul r6nd
ancoratd de ceea ce a fost intuit din cAnd in cdnd. Fiinlarea intuitd

este cunoscutd doar dac6 fiecare o poate face comprehensibili siegi Ei
altora, ajungdnd pe aceasti cale s-o comunice". A vorbi despre ceea
ce este inseamnd s[ facem comunicabil ceea ce cunoaqtem despre el:

dar a-l cunoaEte - Ei a-l comunica - implici recurgerea la generic, care

e deja un efect de semiozi, qi depinde de o segmentare a conlinutului
ciruia sistemul kantian al categoriilor, ancorat intr-o venerabilS tradilie

filosofici, ii este un produs cultural deja stabilizat, culturaliceqte

inrdddcinat Ei lingvistic ancorat. CAnd multiplicitatea intuiliei este
redusd la unitatea conceptului, aqa-numitele percipiendo sunt deja
percepute aqa cum cultura ne-a invdlat sb vorbim despre ele"3.

Totuqi, faptul c[ un fundament semiozic ar fi implicat de cadru]

general al doctrinei kantiene este una, iar problema daci Immanuel
Kant a elaborat vreodatd o teorie despre felul cum atribuim nume
lucrurilor pe care le percepem, fie ele copaci, cAini, pietre sau cai, e
alta. Dat[ fiind intrebarea,,cum atribuim nume lucrurilor?", aqa cum
Kant primise problematica unei teorii a cunoaEterii, rdspunsurile
erau in esen!6 doud. Unul era cel al tradiliei pe care o vom numi
scolasticd (dar care porneqte de la Platon Ei de la Aristotel) : lucrurile
se prezintd lumii deja ontologic definite in esenla lor, materie informatd

de o formd. Nu importi si decidem daci aceasti formd (universali)
este ante rem sarr in re: ea ni se oferd, strdluceqte in substanla
individuatd, este sesizatd de intelect, este gAnditd gi definiti (deci

nominata) ca quiditate. Mintea noastr[ nu lucreazd decAt prin acea
cdtime care face intelectul agent, iar acesta (oriunde ar opera eI) o
face intr-o clipitd.

3. Interese semiotice sunt prezente in unele scrieri precritice cum ar fi
,,Forma qi principiile lumii sensibile gi inteligibile", $ 10, pe c6nd in
Antropologia (I, 38-39) se vede cd qi Ia o vdrstd inaintati Kant contura
(mdcar cu titlu didactic) un breviar de teoria semnului - nu original, ci

debitor doctrinelor tradifionale, de la Sextus Empiricus la Locke Ei poate
pAnd la Lambert, dar care demonstreazd un interes ce respectd tematica

semioticd. In ce priveEte Kant qi semiotica, vezi Garroni L972 qi 1977.

'rlSaJac

"nr'lqr.ucJrrlsouuAyBedraanlrpJsuellu"?BoFudcraouuFuaeJpBaprJpuc?unopnpJccea,BBsprnuFa"aeuclJrqeaaopl?qrdsor'iJOeeduu;onaorcsgaaarurlzderoluarlrdupl spopJu'cSoIUeppJ,nBSacedls'edJpBnceJpedou,oarnlcsdJusdurdnyerauaJapd

,.ir"rlfl#,1l:ff:tlrfuiaaanrn."lurrrraufn8rd1rn6ucaral'udLrrlsrorenalu.;F;,cS,conoBeJapazropfapnJalnlglJruc,JsrrrrlptJIlaonelelueeFuuzrsaeonuprseun|1)orrBlur3nrraupBpgoob+lq.dertoBzie"uor,-daJBrlp,r1pBraanu_pdagIu4nzouJqJ.aBoepBcwnalaap€lcaqarouJc"BarllOuda,eel.rryrqnursln,nru6lulonss1Trosal1eoJJalrs$pBBropu€c

J'ruo-rroyrsrurll.cJooqrogeoslrorlJsaafsJcoJleeuadoBorluuuynpnnrr)uc'n.erIn$ccnlEurreJ.rureoloJdudrdlaaoaBrc,paog-,ralus3clrpon0rqag1srrn6s0raucuu1rnldurauadrocsrursg"?Jugzuegrz"arJase--e,prap"lureesncJ8epu0Ilol'.Jd+irapiaead;.1pEzt3IunaeJrdrlJquo1"nEe6ugpunIyu.ns-a1B.u$,rrJ!rot"6un.r:rn.rJe1ta.1rprDd1o?'rls:)eguTr,aludcroJa-#rue."Crrr,fslgciliupei",ri;r"cA'r"i1,lr,er,,rfalnr,raf1,1o"icn61a,e,e1"?a"orui$peur1TAan"t1auc":1":nq1el
ra1rSn1ruJ1.apr6ncgad1Bddnsu'euearcuroenS."r1rd'dgusr,3n*a1lpeacccn?6epBuoBCu.rpda^ls-erolluuccraeloepplluuclaarrsqolaes?uauueroriJczluarnnlal.Jpnroororqarurcuaauqlnu,Jegdrorreplcc1lne3ne.areclsltd'q1uaaect,ar.zr,eaa1r1ud-IFJJ*uo,reJa,
erdnse glecapnI acuo ppuodsns Ilacapdcs1en1udnegor.rl;"prprll,ssqrurxora1cepna1e.p"c,"p,,rlrr.,llioIdrulrir.pi
-oAaJ IB uecruradoc lBJp^apB nc
'gcrlselocs erinlos aundo,rda.r aleod as gc ,,rn8rsap ,apa"rc nu ?uey

liBae isau?Ienu1UsgruAcoeucpInr'epesurqgBalaql 'Bppriulrerrnoprla.rraJdJc,aeaarp1lspeuJ1gr"r?,1g16cnau":nrg:ru"r.rRi#rzlsioir'dxias:rJppc$1;a6uta"n:{du"srfnituufSo,rl,qr'.orTcrr,aeu1n6

Ielelrreznec ep eprfeuuue uI gldruglug as runJ e6e ,r"rn.rcn1 16 repi a,r1u3
r-rnlrode.r undo.rd os pugJ l€nrua^a a16eu as eualqo.rd :(a13nua1€ rumeuri
?uns ol alrapl BJorpc rrsardurl ad
lcaacrBrpaou,rguJ1c,nelc)upnlduur r,rasurrne1u1r 16 elsa
'ro1rrn.rcn1 earalSeounca; elAerrud ..,?uad
'aldurrs IopI ap r,raunduroc Jolsac' arunu aund e guru€osuJ
y
'1ca3a rS ezrLec 'aiesnurn.r;,1q8un1"r1 ep,e1a11e rodi 16,cedoc",1i6erco,t,ur.or,ep

alaunu urpp aI BJoJRT asnduroc rapr alacu ug aldurrs olropr pz€ouopJoo,

aaIre'aJcc$gE8reEJev'aaralelq'aslrudJqncaruulnn'Acnul'argJsrJzuo.rerrr'uauueqpplnnerr.'nsl1rsoulepnca.nr^8npd,zg1ioare,uprapuldqluaJurBoSauo-rnuOucsUeno: lKc,unJr).oBurzrodsnr1'asB,nrlrlcacSrenilrellrrxsRzozAecduaeogJIlnBasiu1srF6uoelucai,Unnasnps.csuriu1.srFp,e,o+uBr"4Binlr,ae:rpcuco"oaar1s"Lalrs"arg,e.e;grolIo1nauilJ-,ppnra1qcu.rru,n"eua1r_raq"lur1rlcrnru.r.rsuedJ,
elaiuelsqng 'crue?rJq rnlnursurdrua IE lac "r" ,.r.rdrp" Balrop IB_ap IaC

JNVy In.r vauscYJ SUdSSA