Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

450 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

sd-mi dau seama cd prima mea reactie se datorase unei erori (cd
simtisem drept roEu sau fierbinte ceea ce nu era astfel) si cd poate
primisem stimulul in condilii (exterioare sau interioare) de naturi
sd-mi ,,ingele" terminatiile nervoase. Atdta c6, dupd cum preciza
insugi Peirce, chiar Ei dupd ce am recunoscut inselarea simturilor
mele, nu pot spune ce ruu om sim{it (nu cd ,,nu am cunoscut") o
senzalie de roqu sau de cSldurd excesivd. Revenind la gospodina cu

ceargaful, ea ar spune: ,,Pu!in mai inainte, dupl ce am fdcut prima
inferenld perceptivi gribitd, eram tncredinlatd (fapt cognitiv) cd. am
auut o senzalie de alb, dar,..".

Obieclia lui Paolucci este ci, deoarece Peirce ii neagd orice putere
intuiliei qi afirmd cd orice cogni{ie se naEte dintr-o cognilie precedentd,

nici mdcar o senzalie nerelationatd, termic5., tactild sau vizuali, cum
ar fi ea, nu poate fi recunoscutd (qi deci cunoscutd) decAt punAnd deja
joc un proces inferenlial
in verificb credibilitatea. care, oricAt de instantaneu Ei de inconqtient,

ii

Totuqi, problema care ar trebui sd-l intereseze pe un reconstruc-
lionist (unul mai mult olog decAt lsf) este urmdtoarea: e posibil ca o

persoand cu chibzuiald ca Peirce sb fi negat cd intr-un fel procesul

inferenlial care md face sd spun ,,m-am fript punAnd mAna pe cafetierd"
se iveqte dintr-o senzalie de arsur[ care (pe mine, ca si pe un animal)

mi face si-mi retrag bralul din locul cu stimulul, inainte de a-l fi
recunoscut ca fiind altceva decAt mine Ei care imi opune rezistenld?
Peirce nu putea de altfel s5. o nege, din moment ce realismul sdu,

scotist sau nu, se baza pe faptul cd orice cunoastere se referS. la un
Obiect Dinamic care se afld, in afara mea Ei a actelor mele cognitive

gi cd precedi orice inferenld posibild - qi aceasta chiar dacd din purd

intAmplare acest Obiect Dinamic ar rdmAne pentru totdeauna de

neatins, inmulfindu-se intr-o serie infinitd de Obiecbe Nemijlocite.

Peirce nu putea nega ci procesul perceptiv pare sd inceapd intr-o

zond vagd qi mliEtinoasS., intre Firstness, Secondness Ei Thirdness,
iar impletirea de inferenle care-l face sd se perfectioneze in judecata
perceptivd pare sd se puni dupd aparitia aceua, nu inainte, fapt ce

echivaleazd cu a spune cd pentru a interpre|a trebuie sd existe ceva

de interpretat, altfel nu am fi peircieni, ci deconstruclioniEti sau
nietzscheeni (vezi K&O, 7.9).

Cum se poate, prin urmare, intr-o perspectivd antiintuifionistd

conform cdreia orice experienld are intotdeauna o naturi inferenlial6,

sd vorbim despre un punct de la care incepe inferenla ? Acest primum

este astfel in absolut sau e un primum pentru mine, in acel moment

qi (ca si reluim o expresie peirceand) este astfel numai sub un anumit

aspect sau tntr-o anumitd md,surd?

Problema, de naturd marcat peirceanS, a aspectului sau capacitilii

care face din ceva un semn imi ingdduie s5. introduc o deosebire intre

pertinentizarea moleculari qi pertinentizarea molard.

'027-T0v :000u rzrB^ EJ

16 qllus uI alelerl owal enloJ IzrEA psul "tultuoc Dp Dcqprd a Dlroal 'g II

lrrunue un-JluI snlcur d.roc un eunsoplolul rc 'leeluoc uJ aprlos r"rnd"roc t!

pnop pleporcru urole nN 'rrJpru auri.rede €A opJeuoal ad ernqlnl 1U
I-ar€c ariecreruap ap Brurl rcap '1epun; ap IoJ aJB aJEc 'rnlnrae uie; ug
aundrur es edy 'ollrgq ap IIoJ nu 'ra1ed euri.ledu aJJIad Blnpc o arec ad LU

ariec,retuap ap Erurl rcap rS 'lepuny 1de"rp al6alJos aJpJ ureog ad aundurr ,P

as eled '1a31se : TopunJ olsa orec 'g11u1eec ap giBJ p.rn?! alsa rfglrlua -81
pnop alac urp Bun aJBJ u! ocrJlarurse ugrn8guoc nc aJBJ B-ap ruale
n
gs aalnd re-s gc Blrasqo '(lg6l) JJopua{aef ad 1-npugltx 'tzra1 B.\

'('urrn $; VEZ, '11y nnztg) a.rec6ru uJ nes lec6rurau alse droc lacu AJ
ec snds rnqaJ?;e a16rur as gs adacuS d"roc un aJBJ uI p?cexa udrlc ug €1
pcep Fcrlalolsrre Bar€qaJlu! nc areolpupurase ea"rgd r-orec gurelqold
o-
- pqIB gie;erdns o ad ar8au alad reun eaur8reur e161t117unnSJo ct3o7
'a
aqJ) al.ilad e1 ea8un[u rz"ren 'op"reuooT rnl 1r,rr.r1od 'rnlnqnpzg,r lnree
r$ rr"lgur edu arlurp plraour eirue"r8 eI eaJaJaJ es ec gdnp 'rody ap

'aurE.reu o pz€as€rl as rl arec uI -€J
Inluaruoru uJ rEop alsrxa ps docu3 rfplrlua olrunuv ("') 'rur8r€ur p.rg; 6e.ro
un el nes giege.rdns qJFJ rpru un €l wrpug8 eu gs uralnd nu J€c€ru rcru a.\
:pco.rdrcer alsa p{uepuadap ep arfele.r plseoce 'l6nlql 'qcr^\uaorC urp Inuerp u
-r.rew rS rol€nrg a,r1u1p orfcasralur op lnlcund n€s nJlsou rnln6e.ro efrue.r8
noznru un-JluJ eund rualnd nu runc e6e tor.relxe urp eleoc orJcsruncJrc 'n
ar€c Fleuorsuourprq lcaped €o1€llluo Ic '(FpIIos a1.rud o elsa e.rec; efeoc L
nu ue8elefuJ €lseare ur.rd gcep 'efe;e.rdns l€runu wr.rdo t-ps tS.rgur rnun
aIB al€uorsuowrpul api.rgd oleol rugcugru ps urolnd nN 'orelozr gloldruoc U
(I
uI al€U€ eiege.rdns 16 llull 'elcund elsed gleporcru urpp nN ("') 'giruer8 €
alsa r! ptalpc Eolelrluo rS pirue.r8 o arlurp erfele.r olsa aJec J€lc o nu
In
gc el6eounlal rzJBA '(rarseue?no I€ n"s tuals Jolalnlae 1e 'rn1n1.rone OE
1n"rnt ug .rolrrfncsrp eiur,rud ug gldurglu3 as urnt e6e 'a1.reour ap eier,r -J
16 gieu.au ap eier,,r lnldarp €-op n€s preoluocul IJ ac Eaac op cseuoruo
dn.r1 un 'rn1 ln.ror.ralxa ap r?ru rnun InJorJalur gredas ec efrue.r8 'l
urncard; aJ ap vrglaprsuoc a1 gs rfulual IJ ure a.rec ad rrfec.reruep rS
(al€ls gnop arlurp aleirue.r8 urnce"rd) oXcrp ap.rnd lnsues ug uiec"reurap Ei
aJlurp glue.rede aoJrqasoop a,rdsap Elncsrp ri ,,gfruer8" ap lnldecuoc e1
ap eau.rod rzJ€A 'elrpaur ptul as-nu-ered 'nps IB lxol un e1 ap puru.rod ur
'rztely alllqcv no oraleqzap o Brrrog BI ln^B ruu g00Z auenuer uI
'g
argaN ?alad DaupdLu! acrtad'g'gT
AJ
Igt' UVWIUd TNI^ISINOCI I$ SCUTUA ''INTINIdNI IS "INCVUd
ul

BiII
NJ

o(

JOI

ez
9J
alE
9c)

452 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

mediu de fundal, Ei deci corpului insuqi trebuie sd i se atribuie linia
de margine . Yarzi, totuEi, g5.sea ideea prea pulin convingdtoare :

Ce se intAmpld atunci cAnd doud figuri se ciocnesc? Aruncd.m o piatrd in
mare. Piatra este ,,inchisd", gi tot aqa qi apa. Cum face piatra ca sd intre,
dacd doud corpuri inchise nu se pot nici m6.car atinge ? $i admilAnd cd
reuqeEte sd intre, cui o sd-i aparlind acum linia de demarcalie dintre
piatrd si apd? Vom spune cd, intrAnd, piatra s-a deschis? Cd marea e
inchisd la exterior (cdtre aer), dar deschisd in interior (cdtre piatrd)? Sau
sd ne gdndim la stAncile de la Dover: e greu de crezut cd ar fi un fundal
topologic deschis pe care se decupeazd apele Canalului Mdnecii. Aceasta
pentru cd. stdncile se profileazd Ia rrindul lor pe cer: atunci trebuie sd

spunem cd stdncile sunt deschise de-a lungul acelei zone care le separd de

apd, dar inchise pentru partea de suprafald care ie separd de aer? $i ce sd
spunem despre linia de-a lungul cdreia se int6lnesc apa, aerul qi stdnca?
AdmilAnd cd apa continud sd aibd prioritate, cum fac aerul gi stdnca s6 se

atingd, dacd ambele sunt deschise? Este clar cd ceva nu merge. Topologia

conlinutului exclude ca doud corpuri inchise sd se poatd atinge, dar
exclude gi ca si se poatd atinge doud corpuri deschise... Procesul gradual

de demateriarizare a materiei care a marcat dezvoltarea teoriilor fizice

moderne gi contemporane ne restituie o lume in care gi obiectele ce ne par

noud perfect rigide gi compacte sunt, la o privire mai atentd, niste destrdmdri
de particule microscopice aflate frenetic in migcare in marele spaliu vid
care le inconjoard (volumul unui mdr, dacd prin aceasta in{elegem partea

materialS a fructului, este mai pulin de a miliarda parte din ceea ce
suntem obisnuiti sd calculdm), iar suprafe!ele acestor sisteme de particule

nu sunt mai netede si mai continue decAt ar fi cea a unui pat de ace al unui
fachir. Astfel stdnd lucrurile, nu are sens deci sd vorbim de obiecte contigue

separate de o linie comund de granild. Nu are sens sd ne intrebdm cuj ii

aparline granila unui obiect. Existd doar particule dansAnd qi, dacd chiar

vrem sd insistdm, vom spune ci fiecare isi are scumpa ei granild ce o

separd de vid: nu existd nimic altceua care sd-i poatd reclama apartenenta.
Altfel spus, la drept vorbind, granilele spatiale ale obiectelor fizice obiqnuite
sunt entitdli imaginare ale cdror formd Ei localizare presupun acelagi
grad de arbitraritate ca gi liniile unui grafic extras dintr-un numdr limitat

de date, acelaqi grad de idealizare al unui desen oblinut prin completarea
unei ,,piste cifrate" pe paginile din Sdptdmdna enigmisticd, acelasi grad
de abstraclie cu al contururiior figurilor dintr-un tablou impresionist. A

ne intreba cui aparlin aceste linii nu are sens sau, altfel spus, are sens

numai in momentul in care se concep expres, in pofida granitelor abstracte
trasate de acliunea noastrd unificatoare, deci granile de dicto care, fiind
astfei, pot, aga cum am vdzut, sd se dovedeascd nedeterminate.

'Iaiuouadxa

IIonJlnlluBrltuooscrzJ€ozlruul€u8nrosuEasapoal6Jllus€IosunlIoIilPBlIlIsIqlxIosoJd€ alB o^rlcalqo allurrl alsIu snds P1
'rr.ro1e8r1qo unsues €lsrxa rB'u a1
cTl
orunl ur gcep r€n{C 'ilzoc e 16 rnlnloq €al€llluarlxa luoruour r3elece u1
araJo Es e.rec ere*uerl o gdeacuoc as Es IItgIp aUEoJ lI .re '(e11e uI gqrull Y
o-Jlurp lrqllcnpErl Eun€oplolu! a nu ar€cuglu ep rrnlal Jolllunue alalunu p
?grul) alrroJrp rrnpou uJ 1e$ue.r1 elsa 1n1a{r.1, allraJlp rriezrlurc uI Ec o1€o1
nc i(oTX urp) Bour ee.reundo,rd slurorduroc ep erfnlos Bc BlIc '(alBrnl€u e

riglar,rdo.rd rA aldeg 'alcerqo ug pleuoricoguoce,rd ele8 e.rlseou rafuarradxe 1B
eluazo,rd J€-s Borunl e.rec ur,rd; Plslleor aluarul€1ol arinlos o ezolnlsod IS
Fs FrEJ tBO '(aluplardralul nc .ro1a1de3 E arlncolul PIB+ol op nlduexa; a1
ru€-al r a.rec ad .roli"rgq e e.relAeounc o BI ocnpoJ JE-s rltunl erdnse
leuosap o
EJlsBou ee.relSeounc Icunle 'eleuorfuertuoc rlzlcop raun Insnpo.rd g .re JE
elurS.reur al€ol pcep 'pc eelurue '(,,1ndac1.rdeu J€IecPtu Inun €euaruas€
1l
o1,red oar,r urlunrc I-Ps ou-npur.ra;" 'e1ern1eu oIIJnAJou l-npugruJn lalulg
€arerqruauzop €pu€Iuocor uoleld apun) sorp??2r74'nc e.rn1p8ol puVcPJ '16n1o;, '9 a
IN
'olBruJou a^rldocJod aiurnusrqo op rualuJal uI adacuoc alBod as at PlurII alr
acrro ap olocurp alaqJnc 16 al"rnlropu3 EcrJrluapl I-E EI Rlu1"d aulqn AJ
E
ua eleztIc.lre u eolnd Jp3JrIdlrontsgo8rcarlurJnaJlenllrulcoecx'oronI1cu1PccesreJouIEgoupBlrt-rPlosJo(zoB?c pl
un 1
nJluad 'alrur8J€ru JE
AJ
?sarB uJ 'lusaralur U JB rS (€led nes) €JnBF azage"r8olued Ps uop JB
aJBJ IBruJoJur lsl?Ja un Bc nu re 'Jeuolicaloc un €c eopnl ne gc 1n1de3 Ie
alse aJarco8au op arJa?But : atatco?a?./ ap arJelelu JEop a ilepunJ-pln8g JE

rnlnl.roder e 16; "rolapturl Barlugep Fc autuesul gs ealnd JB BlsEatV e!
'zo.roft.l8ug gtu 'g"rne8 ap nu 16 'IaIU a11ur8.reur 3p '(.olJal 9V
OS
BIIJ BI aJalrl roun e e"rap;atd gleri"red ne" nuJS 'pug8o1e1ec 'pugc re1
L
'p"rne8 aJlpc ep gs.rea13 1n1da"rp B-ap nBS Pleougtu Bargd aleod gral1 o
glg od acaJeoap 'ra1g alurFJBIIr ap rc 'rr"rnp8 alturS"ruur ep ludncoard E.s
luns nu 'lnqeuncr Inun BIg od nuec ap r'rng8 raun efe; ug '9a nt16
'rqao,r ri,rgc ap "reuoriaaloc luns aJEc 'ng l1n1epunJ elso aJBc 16 lnd"roc aP
alsa arBJ aprcap oulc JBO 'srqcsop augIuPJ InpuoJ pugc od 'cr8o1odo1 9s
aJapa^ ap lcund urp srqcul augllrPr aJBt loc alsa lnd"roa rocrqo ap Pc
rinlo1 ua?rrupe pg 'rrng8 reun apurS.reu urruUep Ps IcIJIp a urnc u6e Bl
Ie
'gq1e ereo; ad ar8eu alad raun alairue"r8 turugop 9s IIcUIp a 'ln8tg n
'JBIoru rS .relncalour aJlurp eaJrqosoop €l acnpeoJ au gc a.red as rlu
al
a,il1ru8oc JoIrJn-sBIq BuolqoJd',,alt1tu5oJ rrn-sBrq aJlssou ela+Irunu-e6e
OJ:
plcollor ac r8al roun lrlrrlod urpcgrun a1 rB urpuoriceles oI eret ad
aleuopJoqns osaJoJd op rualsrs lecrlduroc un-Jlurp purqJol ldeJp BI sara"r gc

'a.t ap e\ruer8 a16ru ap alulllrrrlap .red aJ€J 'rou n.rlued aluulrodur reur 'a
elrunr{au rS alaldug t6 gugd" gc Eaapr uuldacae 'Baote pdnp aseur.rn
uJ
a.rec rarincsrp InsJnt u1 'r6n1o;, 'sar ap riglrlepour alesndnsald ateol EI
oplp ap oliglrlepour Fpurlxa FS rrop e e1 gugd 'giruu"r8 ep rtunriou e EI
glsrleuoriualuoc ea.rd aunrzrl o aJ+Pt opurl rzue1 gc ea"rpd as lW

Es? uvwrud'rnfitsrNocl IS sculsd ''InJINI,TINI IS'Incvud

454 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Dar, din punctul meu de vedere de coleclionar gi de bibliofil, eu
respect limitele capacitdlilor mele perceptive gi consider ca indivizibil
ceva care, cosmologic vorbind, este, tn chip poten{ial, divizibil ulterior.
Aceasta e valabil si pentru marginea ce separd un mdr de exteriorul
s[u. E adevdrat cd, in termeni de fizicd subatomicd, pe linia aceea de

granild qi inainte de ea, ;i dupb ea, avem doar o puzderie de particule
dansand, si nu o linie. Dar o datd eu am comis o u.ou"L. in La
strutturq' assente, acum aproape treizeci de ani, polemizand impotriva
aiunnraoprteicnuoilnndicceaapl{piuirnoinupgireicenatuale,tecdaperesepcaraerrietcroeunbnisucmia,sl6snpiumunoiteeaarmep,rcoadpdpriciredotdfoilluillienl ideuensnueeinaugcalrudl,i
continui ce separS. interiorul calului de exteriorul lui. A trebuit sd md
rdzgandesc, urmdndu-l pe Gombrich (1982), care,
pozilie conven{ionalistd anterioard, a observat cd., corectandu-si o
se
dac6 inainte
sus{inea cd nu existd linii in naturd Ei cd contururile sunt un artificiu
uman, psihologii tind acum sd le vadd ca pe un ,,surogat" perceptiv qi
ca ,,indicatori de discontinuitate". lntr-adevdr, ,,contururiie pot servi
ca anticipare a efectului de paralaxd a mi;cdrii, pentru cd obiectele
aflate la indemana noastrd se vor desprinde totdeauna de pe fundalul
lor, da.r igi vor men{ine o coerentd intrinsecd, oricat de uqor ne migcdm

capu1".

Aceasta nu inseamnd cd acel contur apar{ine carului deoarece, in
funclie de cum privesc eu calul - stdnd intins pe jos sau dintr-un
balcon -, voi vedea diferite aspecte ale calului, gi astret conturul
de privirea mea; si totuqi, chiar depinzand se
schimbd in funlie de

privirea mea, in momentul in care privesc conturul este un dat obiectiu
de care nu pot face abstraclie. calul poate sd arate infinite contururi,
dar din acel punct de uedere sau rn q,cea mdsurd are unul singur.
Din moment ce am hotdrat sd consider hartia cdrlii din punctul de
vedere al colecfionarului, dacd eu scriu c6 existd o gaurd cu pierdere
a una, doud litere sau a unei jum6t6!i de liter6, este obiectiv adevdrat
lcda-oi iulinp[fsilenitseitcr.euOnnraiu,lioepjsmuemgattieetarlitieteedrsaea,nuoedgroiouncdiuelriletipe,srneeEi,ctiiea.dredriifmerietenlacedsinetpreotutnraasEai

odatb fixat nivelul de pertinentd - sau nivelul de interes in funcfie

de care md adresez lucrurilor (iar eu am ales un nivel molar impotriva

unui nivel molecular) -, ru numai cd se creioneazh imposibilitaqi

obiective nenegociabile, dar se conturea 26. qi puncte de plicare de la
care incepe activitatea mea inferentiald.
sd incercdm sd judecdm nu asupra cazului-limitd ar gdurilor, ci
asupra cazului normal al absentei gdurilor. E neindoios cd, dacd. iau
o foaie de hartie 44, pe ea nu sunt gduri. Iar dacd ag dori sd. trec
dintr-o camerd in alta fdrd sd folosesc uqa, ci trec6.nd prin perete (sau
sd intru ca Alice in oglindd), m-aq izbi de faptul .a pu'hartie, pe

Inln6 €I aJaJnp ap lgFIJls un na zauolic€ar 9s JSaJU oJ€d as Iru 'sns ad
uI Indut nc rA lugurgd ad ala"reotcrd nc pug8rau rstnloed ad pg.t 1-ps ftE:-
csarg a,red as lur runt e6e 'tS crtlt1u n46 nu asaoord alaae a.rdsap JBO caJ:
'a,r.r1e1ard.ra1ur 'zEJ acrJo uJ 'nes aluriuaJaJuI Ilocos uralnd a1 alec od NEI
asaoo.rd carlad as l€uoJnau natu In?InJJro ul pc eunds aluod as Boata IC '
aCI'purlar ad ap uau€Brul (eJIIuru ap nrcnl un areo alsa ri; pu.reolspr
pugc rcun?€ aJpJ runa eSe 'aopr ure-u alelrxalduroc JoJgJ e aldsap el 3
Iict
asacord azon?caJa ps noru InJaIoJc '1nun1s rnlaeB aie; ug 'ec 11q1sod [-_.
BAlJ
e arBolJnl
arl;
alsod unln3 e1 en1 re-ru racnloed pugc rounJu (prnsq€ ur,rd 13 nlduraxa
ap) uoaun o-riurrs 6e a.reo ad atarnp ap eriezuas ardsap 't1oto1 tatp BSE
utaluaut pourrpug8 nu pc olndrul os Iu gs pJpJ'a1e1da.rp gunq ad rq.rorr rS e
rualnd'nJlsou (rnlnJaraJc B nes) ITiultu BJ€J€ ul PUB as a.r€c €Aac ulp
rua.to"rd ;e-u r.rnlnS EI lenl luns pugc ILuIS I-aJBJ ad 1n1nrut1s Pc rtru ?EJ
'niru8oc a13ru g re sundspr-lnrul?s op olasacoJd gc plepotcru sundspr aJaF
€ nu psul aoJrad 'aleuoJnou a.rlseou olasacord a16e.tr"rd ac €Aac r6n1o1
ap I
alsa aJBJ 'sundsg.r-lnrurls op nldurs rS ,rnd rqrorr Se ng l ariruSoc 'J
ap rqJo^ uralnd '(aJaJnp lurs 16; 3g1s na rS unlni €l Br pru €Aeulc
gceq 'nituSoc ap a16aqro.t rc ',,ar1seou IIiuIur BreJu uI g1durg1u5 es 'IJn"

ac Baac 1o1" ounds nu acJrad gsul 'srIBAoN Inl InloJ u5 ct8uur usrlaapr )a1?
un oJlpc purlcuJ oJrred pc apaJc ealnd "re-s 'raiunlSuoc ere;e urp alac
ap lBurruralap alsa nu Prls€ou selulul u1 pldurglul as ac 1o1 93 utgSau api
ps Buruosul .re atitnlut acuo e8au B psul pceq ',,taiutrq3uoc BJBJa urp
elao ap pleururalap laJls€ rS rinsul rnln?carqo B PluapacaJd ariruSoa as [
oaJA ap FlEulllrJalapau erirpuoc o ocgluruas Ps lelunse r3 e,r "arirnlur" un-.r
lnuaur.ra;," :gcgraads as gIZ'g uI 'ouoacJlad alaldacuoc uPnIaJ PS uJ '

'loarqns n"rlued plsrxa 1a '.rurur.rd urpt
tusruocr plsrxa nu orSoloursoo lalru BI pc€p 'alultnc allu nC '1ue1ardra1ut
lJarqns un ruapnlaul 'Iazotutas lnsaco"td u; 'atBJ uJ Inluotuotu uI 1€lIAa INIE
rg aleod nu ac BAac plsrxa 'IaJllB nes .retur.rd lusluocl urlrunu II Pc al,{ alatJ
IAJA:
Inrarcrc fi acna{ 'T'9I 16,\I-
NICU
'pryrca ??a aunu n;1uad €aoce
as a
ap 13 gzeasaJalur pru nu aleo8 rrieds aIaJB 'alelrcedea nes laedse O JS.
aurnuu un qns qnpe 'atapan ap nau Tn1cund ulp gi Purueesul
9IU E
'eleroprs aprl rrieds ap aldn.rarluI gJnl€rurur ug erilos g.rBe,

aualsrs luns ttzurlSo rnlnlelslJa rltuole pc nr16 runc e6e 'a1eo8 rrieds 'lec
ap nBS ung8 ap alelrugur o ala"rad ad td 'ar1;gq ap eIBoJ ad zd eapa.t
rninr.
5e 'cru.ralnd a1"reo; docso.rcrur un pulsoloJ '- relncalour tc '.re1oru nu EAIJ]
arapal ap lcund un-rlurp tlurp€ gs rnqarl rB urnc eSe - r6nlor IS '(laJ
arrJo ap unlgdprc nBS) rJnp8 plslxa nu rrzurl8o eie;erdns ad ri ala.rad D7

alncr
op €

InJOr
.JOIJA

tIInqTZ'iI

ssn uvwrud'InwsINocI IS sculsd 'rnJINI,{NI IS rncvud

456 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

lui in furloaie, chiar dac5. pentru a md invita si-l emit creierul meu
cine gtie cat a muncit - gi faptul cd muncegte interpretand, iar adesea

greqind in interpretare, este dovedit de faptul c6 cerebelul mutila{ilor

ii face sd aibi senzalii dureroase care par s6 provind de la membrul
care nu mai existi. Aceasta nu exclude ca si senzalia de durere
(odatd ce a fost implicatd in procesul triadic care o transformd in
cognifie) sd capete naturd semiozicd : ea devine semn, iar in sensul

respectiv semn al faptului cd cineva (care, prin inferenle ulterioare, voi
descoperi cd a fost Paolucci) m-a luat la Euturi. Dar in momentul in
care simt durere Ei !ip, iau durerea aceea ca punct de plecare de acolo

inainte, pentru a intelege ce anume este gi cui i se d.atoreazd, si nu

tnapoi, pentru a inlelege cum anume a procesat creierul meu stimulul

exterior. Am in vedere acelquale sub un aspect sau o capacitate molare.

Este totuEi drept (vezi Proni 1990, ],S.2.B.I, nota 6) ci peirce
rdmane foarte ambiguu in ce priveqte definilia senzaliei si deseori ceea

ce numesc eu senzatie a unui quale pentru el este impresie (ca agregat
neorganizat de date senzoriale), dar nu e cazul (cu un gAnditor care
;i-a schimbat de atAtea ori terminologia) sd trecem la subtilitdli cu
privire la chestiuni lexicale. in cP 1.874 se spune cd cele trei categorii,
chiar dacd sunt impuse de logicd si au valenld metafizicd, iqi au
totugi originea in natura minlii qi sunt ,,ingrediente constante ale
cunoagterii noastre". sigur ci aceasta ar putea doar sd vrea s6 intd-
reasc5. ideea ci ele
sunt forme ctErannsucesundnet nsteanlezainlii.seDnasrulinkacnptia1n.8,gE1i
intr-adevdr Peirce
precizeazd,

spune cd amintitelefeelings,,,in sensul in care doar ere pot fi admise
ca mari increngdturi ale fenomenelor mentale, formeaz6 urzeala cogni-
!iei", iar in CP
1.386 vorbegte despre feeling ca despre ,,immediate
consciousness" despre ceva care apare intr-o stare e.ctiud. a
si ca

celulelor neruoase. Nu se poate uita, de asemenea, nici faptul c6 de
la 7.374la 1.394 vorbeEte despre triade in psihologie gi in fiziologie.
ln sfarqit, degi Peirce nu vorbeqte despre senza{ii gi degi este vag
atunci cand vorbegte despre impresii, se referi totusi la stiri de
immed.iate consciousness ivezi gi Cf 1.806). in Cp 1.b1? spune ca

c,d,liunipptrede"gc;iuualmrcoiinnnttCirnePugt1ua.l3l 1sc8ponasglciutriiienelcedfiiceascuteetstfdedicncuatpldiutdinnfctirt-edoeEcfeiaiennltitintraegtgeaurdl,efti,ifme,aeplipnudgrisen,

primurn".

cred (citind cu atenlie cP 5.29r) cd o senzatie, intrucat e recunoscutd

ca atare intr-un proces interpretativ, este deja fenomen semiozic qi
are functia unei ipoteze; dar ca pur feeling,,,pur simtdmdnt de un tip
anume, ea este determinatd numai de o putere inexplicabild, ocultd',,
gi fiind astfel nu este o reprezentare, ci doar ,,calitatea materiari a
unei reprezentdri". Un simfimAnt, ca simtire, ,,este pur Ei simplu

'..rnlnsJa^run €JnlcnJls oJdsap FcrzllBlalu orJoal o 16 nldr
a?so niglrTrqr8rlolul B orJoel o gc rcre ap gllnza.r'lnsrarrrun (PzeauuoJ>
ec gcrlsrJoqrBJBc o 1c 'a1.rn;cn1 luns runc Inlnlal IB ualuoueJrda nldurs eB
un alse nu Ea gc 'rn1ns.ro,uun B Pl€luapltte ParlsuolcsJet o o?so nu
ealulrlqr8rlo?ul gt glere rA al6epug8 oarrad acereoaq" : (7 :166T) rlaurel4tr '..e1
dt1
ad urelrc I! OTII uI 'ouls ed pzuala.rdralur os 'rarinlo,ra InsJncop uJ
iac
'eaurnl BJoJFc 1n.ro1n[e nc aapeco.rd 'gtltodtuoc es Batunl arec uI rJnporu
P?n
'tpuassa tpotu 13 luns : rrunl e aral3uounc ep rfplrlepour a16ru gcrpe
aJn(
'tpunctJtu?ts rpola a16ru ruop csaugap nu e"re1e.rd.ra1ur ap pldacuoc "rurqc rB
ssaupJrqJ 'ssaupuocag 'ssauls.rrg urnce.rd rr.ro8ale3 'us erSoloursoc nc ulp
l.rodar uI ES Borlorures erdsap rA aunds ealnd JB-s IaJ el J€p i salaiuSeu 'sFt
PJ€
ap ugurgJ ocJrod tn1 erSoloursoe tS BcIzIJBlaIu 'gcrlotuas eraqc uI
alllrc luns nu pJBp 'gc.rn8rs g 'g,u1ru8oc eac rA pcrSoloursoc-crzgelaur ap
eac :gco.rdrcar giuepuadap ug olel;s rep alrJaJrp 'e,u1cads.red gnop
pzua6rcn.rcul os auoocrlad rr"npug8 InJpEc u!'O?;7uJ urueunds unc gdnq 3ea
'erSoloasou8 nc er8oloursoc lugpunJuoc PS arnqarl nu ocJrad ad ynputlt3 'eFr

Ftspopai-pcsDorq 6 actta4'9'9I ep!

'pcrSolotusoc arie.reprsuoo ocrJo ap luapuedaput Dp,

'gltalaotu pco u! aunu ad p)zDasalalu't Fnu arac EAeJ € ealelrcuduc e1€l
-ruB
rB lnlcadse qns '.re1our IaAIu BI 'a.re1e ea glncsouncal arJ ps ereceld
ap Inturls nes ariezuas 1da"rp n€I o oJBt ad uaece uc erfrpuoc n3 ASIU
'piua,ra;ur ec pal6eounJ raJpcrJo e glsruoritnlulou arJoa+ o nc tununtd
ec ariezuas ardsap aapt plseotu luallrcuoc gs ltqtsod also 9c parC T 8t
I6'u
'(g0T :066I ruoJd; ,,,rt1dec.red rnlnuuos e pID'IralDu
DalnflDc alsa 1n-8r.rr1aal :rc BJeJB uI esar tor.ralxa urp eur.tord ac -P?u
Baar 'ra lnlnurfuoe .rep 'tariezuas €IrrJoJ e16arn"r1suoc gct8o1 ee8el 1"';
'?Bruolne potu uJ glnurfqo alsa orec 'erznlcuoc a8e.r1 r-e BI Fzeallturl AI€

as pluarlSuoc gJlseou eriuarr.relut .rep 'gzalodr o olsa :lerJozuos nJlsou nE
rnlnualsrs Brnl€u oJlgc op (olasrurald) rlureJl Pnop ap ari.rodo.rd uI FsIJOs
'IIro
a rariezues e gcrlelodr ufue"rogul" 'giue.ra;ur e1 rodu taJl ?s ualnd nc r
e n.rluad lpp Inulls ec nolu rnlnJaroJc PJaJo as nes PJaJo as rur oJBc
plBrJeluur evvio rc 'gzelodr o alsa nu ptu! 1n-But1aaJ'lcadse lsaee qns AJEC
'ariruSoc ap 1c€ un-.r1uud ri a,reluaze.rdat o-r1ur.rd leraqcuS e-s a.rec rS
leE
le?lo^zop crloruas mlnuaruouoJ efu; u1 PcuI nu JEp '(relsaldxa eiuelsqns
gclpe) rnlnuluas € alerralelu IIigllIBc efe; ug nUB gur'9uer1e1t ar16 nu BAaC
eJec Blourc op plellncse rS g1e.r1sr8orul crzlJ g eleod aJec auDq erfuuo;
O'JIi
JBop Joprsuoc rc '(lucglutuas rA luecgruuros nes 'lnuriuoe rS arsardxa 'arDi
urp snduroa purg Bc 'rzglse eunds tuu 'raap 16; uuras ec fau\Vcf auDc
Inluglnc raprsuoc nu gJBp gc 'pa.rc 'puureasul e leluaur uuras rnun B Inln
PIBTJAIBUT alElrlec guruuasu! ac '.318+uolu uluas rnun B 9I€rJalBIu A?BlrlBc nu r
oloJ
UI I

Io^'

Insu

ul p

AJAJ]

Inrq

"ro11i
aasa'

naur

Lg? UViltrIUd INI^ISINOCI IS SCUISd ''IN.I,INISNI IS TNCVUA

458 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

insd teoria inteligibilitelii Ei teoria metafizici se cere adesea sd fie
linute despdrlite.

Spunea Kant ci faptul cd noi credem a cunoaEte lucrurile pebaza
doar a mdrturiei simlurilor depinde de tn uitium subreptionis : suntem
atAt de obiEnuili incd din copildrie sd luim Iucrurile ca qi cum ele
ne-ar pd.rea deja date in intuilie, incAt n-am problematizat niciodatd
rolul jucat de intelect in acest proces. Deci qi cele care erau pentru

el intuilii empirice ar fi trebuit sd fie tot rezultatul unui proces

inferen!ial.

Putem construi o semioticd fdrd subiect sau (ceea ce e acelasi
lucru) una in care subiectul si fie peste tot. in aceastd semioticb nu
va fi niciolatd un primum, deoarece interpretarea va functiona aici

en abtme. ins6, dacd din punct de vedere cosmologic procesul inferenlial
este infinit pentru cd nu existd intuilii, nu putem sd neglijdm instanla

cognitivd, adicd acea margine a semiozei care se formeazb atunci

cAnd un subiect (orice instanld capabili sd spund Eu ce intrl in
semiozd in vreun fel din afard material qi corporal - vreau sd spun,

un creier) se instaleazi gi iniliazd un lan! de inferenle sub stimulul

a ceva care, din punctul sdu de vedere si numai in acel segment

spatio-temporal precis , ti atrage atenliaT . Eul std atunci pe acea

margine unde, sd spunem, de o parte std cdinele, care e lucrul ce in

momentul acela o soliciti, iar de partea cealaltd tot restul, care nu il

intereseazd.

in aceasti fazl, Firstness, dupd cum s-a v6,zttt, este o preze nl6, such

as it is, nimic altceva decdt un caracter pozitiv, ca o culoare purpurie
simlitd fird niciun sens de inceput sau de sfArqit al experienfei, fird

nicio autocongtiinld deosebitl de simlul culorii, este potenfialitate

fdrd existen!5, simpld posibilitate a unui proces perceptiv (CP 5.119).
Nu are nicio generalitate, cieste, gi ne face s5. trecem la Secondness,
atdt pentru a ne da seama de coexistenta mai multor calitdli, care

deja se opun reciproc inainte de a ni se opune noud. (7.533), cAt gi

pentru ci in acel punct trebuie s5. spunem totugi ci ceva este. Din

acel moment se poate declanga deja interpretarea, dar inainte, nu

inapoi.

Pentru a contesta aceste qualia care precedi orice inferenld ar
trebui sb se porneascd de la principiul cd ele ar constitui un moment
intuitiv fdrd ca dedesubtul lui si poatd fi concepute ulterioare procese
inferenliale, intr-un soi de fractalizare infiniti. Dar aq dori sd amintesc

7. Aici s-ar cere sd deschidem un nou contencios: de ce ceva imi atrage

atenlia in paguba a altceva? insd reconstituirea unei teorii a atentiei la
Peirce depdqegte capacit5lile mele qi scopurile scrierii de fa!d.

alcE ap Blrq€r9runu alelrurJur o-Jlul laJcuoc rcunlB ezrlear JB-s e?s€ace €l :
'(B) rrunrsaccns Jolalel.Jalur *JoJnlnl" B FluarlSuoJ aJ€ldualuoc glrurJ
-opau o €cJacul JE-s pc€O 'glqeur8eurrur aurrcrru o-.r1ug p"rord as ale.rodural ^=

alale^rolur €rnrgc Inlqnsapap rururru Serd un Fcrpe 'a1€lrlrqrldacrad ap csa
FreorroJur gllruil o olrurp€ rnlndull B puurun eiun16uo3 'crzg rnlndunl e ase
FJr.rlau ernlcnJls ap gl€crJrlsnl alsa rnlnxopsred Bare^lozar EI rolalriurl B
orr?atu?rJ€ rarrool ea.recrlde Bc l€rlsuoruop € [696I] run€qunrC 'V '.?uacag lu

: Gv-zv : 086T) \u\pz aunds e adacrad JE

oJBc ng rnun Ia arapo^ ep lnlcund urp urr.r,ud gcep gldrugluI as aC nu
'lua8e rnlnlcarqns aurirede +cB uI alsa oJ eaeg 'tarSolorusoc aurirede
UT
giualod uI ac BaaC 'llqlzl^lp JorJalln 'piualod u! 'aJSa 'crSolorusoc L: ]
AJ€
lnpotu eI purqJo^ 'aJBr B,rar l€zr^rpau €e lrurs ae 'a^rldacJad a"rlseou SSc
.ropiglrcedec B plrrurl BaJ€ plsrxa ,rr1ru8oc aJapaA ap lcund utp 'aluapac
rot
-a;d ssaup"rlq; raun Inlullnzal orJ nu ps aJBc ssaulsJld R?BpoItIu alE
EJq
lrqeqo"rd plsrxo nu erSolorusoc arapa.{ op lcund urp gc€p 'snds 1eg11y AIJI
qc:i
'acr.rrdura Ililnlul raun Inlcarqo rnlpcl€ aleod aa (nun Inl pJBoIJ
iln
-adns pleporcru) F1€?rurrl ol€lrTelo? o-rluJ ?lnuriuoc euneaplolul olsa
aun8unl op ale?run o plrqrzrllp a oJBc uI JoIaI€AJoluIqns BalullurJur uJ

lgJnJlug 'aunrzu.rp uud nu JEp '(1nluapaca,rd lgcap aJeur I€Iuled .rgurnu €aJ
un csasg8 ps pugcuo 1od) eunrirpe ur"rd al€lrul;ur plsrxa rrurrpru uI pc +ud

alsa (g0Z'8'III Dlrzrl'Jc\uoua7 rn1 eaundo rI lalolsrrv rS ac eaa3 Inl
'rnl E-ap durrl ap alelrun o-Jlul rnl s-ap aurr8unl ap olelrun o
'un(
aS.rncred B^ elrqv 'sed rn8urs un-rJurp nrieds lsoce g8rnc"red gs flnJ ug
ealnd Je-u alrqv pe qurueasuJ nu €JSBacB 'rorur r€ru oJ ur ac urp runrs ull

-uaurp ap rqoJcru rielnlsod luaueur"rad g 1od arec uI eJnspru u1 urind ICU
Iac lrugur g ealnd JB aunrzrlrp ap TntiuaSod lnsacord arec u1 'alseoc ElUr
roun B FI€lc€4 eour8unl BI lBaIId€ alsa ?uarrreuorier lsac€ gcBO 1er1r
ICIE
'7 Pl€porsru rJ 3^
nu'ezr1€ue ur€-l llntu ap ?gJrJo'71'g a"rec 1da;p 'aleuorien alaraunu nul
nc gldruglul as IaJllB ap runc e6e 'nun ap er€rrr ruru pleporclu rJ
BA nu rnl In?Bllnza"r 'lrugur BI €nurluoa JB ar€zrl€1c84 ap sacord lsace ]S€ I
pcep Jerqc 'gc psug l€Arasqo s-S 'ps€olsai-ecseorq g?Bporcru a8unle
EA nu a"rec n.rluad 1de1 'utnl.tutJu! u? e6e 1o1 rS 'arurldo o alureul reru SA J

ler '14 urp +JaJs un gS.rnc"red gs rnqarl BA rg?u3 reru FSUI 'nrieds urp nJ 1

alelgurnfo rglul reru g8,rnc"red gs rnqaJl rB alrqv'rnlnxope"red 1r,ru1og €1E
'lalolsrrv el op grul a16aqro,r as aJBc ordsap '4cn ug l?utJut ris 1nfiuayod
ala
lluilu? arlurp eorrqasoop op luoc guri as ps arnqarl apun 'gseolsai- ural
-eJSBoJq 16 alHV nc InxopeJ€d e1 'ua"r,r. pcep 'urnce 16 rupge a5i eze(

'leaqaopolul olreoJ 16 3un1 olreoJ s.rnc.red un lsoJ g rB gJrurnJ al+
nrluad aJ Baat sed un-r1urp a8,rnc"red "rE 'rcru"rn; roun E gJelnralour
€aaJB nc ,rrlu.reduroc pJBIoru aunrzrl o ea ardsap aJB aJEc 'u€urn
lcarqns un €c apnlcxa aurJ€ru a?sBoc raun B plluuul BoJ€zrlBlcB4 Bt

6en uvwrud'rnwsrNocr rS scursd 'rnJrNr.'rNr rS rncvud

s@#ilffiffiFry,".

...,?:;:

460 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

mentale, iar durata fiecdruia dintre ele ar fi superioard, in mdrime,

pragului minim de timp admis; dar acest ,,minimum" de nedepdqit este o

cantitate arhimedicd : insumat cu sine de infinite ori dd un rezultat
infinit; deci contemplarea mentald a intregii succesiuni s-ar rezolva in

imposibilitatea unei perioade nelimitate de timp. Aceasta s-ar petrece, de
exemplu, dacd s-ar,,num5.ra" unul cdte unul intervalele (a), asociindu-i-se
fiec[ruia dintre ele un numdr de ordine care ar cere, pentru simplul fapt
de a fi conceput (sau pronuntat), un timp mai mare decAt cel minim cerut
(dar e absurd, spusese Aristotel8, sb. consideri cd ceea ce se miscd se miEcd
numd.rdnd). Zenon, ridicAnd indoiala asupra posibilitdlii de a parcurge

intervalul (0, 1), profitd in realitate de acea nepermisd qovdiald care e
implicitd in reducerea succesiunii (a) la actele mentale corespunzdtoare
ale procesului de a numdra, nedezvdluind imprejurarea ci un asemenea

proces nu reproduce exact metrica timpului fizic legat de parcursul efectiv.
Astfel, pentru Griinbaum, argumentul lui Zenon este nelegitim, deoarece

rtilizeazd ceea ce este in fond o inevitabild confuzie intre doud forme

incompatibile ale gAndirii; noi nu experimentdm, explicd el, subintervalele
in care impdrlim unitatea parcursului ca scurgAndu-se intr-o formd metric
corespunzdtoare naturii ior. Mai degrabd ne oblinem impresia duratei de

la timpul desfdgurdrii actelor noastre de contemplare mentalS, care,

pentru fiecare fracliune de parcurs, nu poate sd nu se afle deasupra unui
prag sau a unei limite minime.

in alli termeni, perceplia noastre nu e matematicd, ci ingenul,
ata cum ingenu5., Ei nu astronomice, este perceptia noastrd in legituri

cu presupusa miEcare solard, AminteEte Zellini (1980: 44) cd existenla
unui prag de obseruabilitate este, de altfel, un postulat atAt al frzicii,
cAt Ei al psihologiei percepliei.

Zellini il evoci qi pe Hume: imaginafia noastrd trebuie sd poatd
atinge un minimum ceruia nu i se poate concepe o subdiviziune

ulterioard. Se poate vorbi despre a mia sau a zece mia parte dintr-un

griunte de nisip, dar (adaug eu: in afard de faptul cd nu o vedem -
ceea ce din punctul de vedere al percepliei nu e pulin) nu reuEim si

ne-o imagindm decAt tot in dimensiunile grduntelui ca atare. ,,Ideea
unui grdunte de nisip nu este separabili, nici divizibild in doudzeci
qi cu atAt mai pulin in o mie, zece mii sau intr-un infinit de idei
diferite" (Tleatise of Human Nature I, 2),

Sd ludm, spune Hume, o pat5 de cerneald pe hArtie Ei sd ne
dep6rt6m privind-o fix. La un rnoment dat pata va deveni invizibild

din cauza distanlei prea mari, dar c6nd va fi pe cale sd dispard va

8. Fizica 263a-263b.

'Eo1osaun[ luns nu pc pulg 1ep 'cserdo
gru'rcru ureeurisns oc Beoc nc luoJooc poru uI 'un1tu(ut ut orcsat&a.t
uI'I 'roln€ rnlle soruef
ap nldurexe sounrJ tqdosoytqd urp Inl€lrc €z€arol€p Fc a16asr.r B.\
-nlrpru peaqalrqlA rA "req 'y uI sualqord auos urp eur,ro.rd
ET
sotrref urp lnluaur8e{ 'pear{olrq6 gdnp 'Fc pg1 '7'11 t777oag puD ssacord
'peeqe1rq16 urp'ngs Inpugr e1 'ezeolo arBc'(Zg :096I) IulIIaZ urp zolrC '6 au

u3 riri.rpdrug a1 gs rielnd lcorrpur rS 1un1ae1a1u1 'aridoc.rod op rolr.rnlpcrd r$ IA
.rolaiunuos ealec ad oluorul€ralil ezeepaco.rd rriplryee,r € rol ar?pc ep ea,refprrul }J
'oJ€qurqcs ap rS lnuriuoc ap aunr{rod gpqrldec.rod o-rlurp Blsuoc €o rro ea

'a.reqrurqcs ororu e"rdsap rS lnurfuoc unrcru a.rdsep o nu €JlsBoA e{uer.radxa r.rg ES
-l
:Baunds 6soruBf 'arung ad l-npug?uauoC
'aJBolprrrJn alaiuaJaJur olBol nJ?uad urru"rod olocs op u
au
rS (aurnu llu nc {urrunu l-gs nes) Jsruud rusruocr 'ssauls.ug sJ ,(nJ8ou"
urriturs nes ruodoaJad rou aJBr op oceocurp 8e.rd un BlsIXg 'aJBorJ 91
-olln rJgzrl€?ce4 roloou uiurrl3uoc ruale nu rou aluarlSuoc rarfdac"rad
.II
Inla^Iu e1 'pcseardo as gs rnqaJl BA ',,nJ8au" a+Irusue.rl gleod au ps Eil
Bc 'lep luaruoru un el plpuorielnduroc
gur6eru Bc InraraJc rB gc 1n1de; 9Jr
al"redoap pugsgl teq 'xng ep gue.r8erp m 'rur8eurr uud nu ozou
o-"r1ur.rd 'e:

-oricung FS oleod uerlue>l Inlcola?ur aurpc ap cr.rrdrua lnldecuoa nr?uad ln
IS po (9002) rcrnloed rnl pocuoc II tunc e6e
cugpe uJ ''aollroscaecc'lnnslaruap.1ree,rd,n,rla81auur ap
ap suaur lJoJa un pc"J ps '1o? ap clJ
ap alelrlBo o a?sa ap,rnirurs gzeade4 au oa Baac pc uzrsas ealnd e aia
n;1uad 'uc lrqrsod g 'sseulsJrd €c rrlouJor ln"r8au uniurrs gc eunds au aIlI

acJrad pugr rJunle acorlad os ac Baac lcexe artu aJBd es rtu BlsBoJV AJ
'al-ele ee ralad al€ a?rurJur uoundurocsop Jolapqrsod BrJas oJds nu
hll
'anrldac"rad alaru alasaJalul op ri aurur ap gled eace p8eal aJBc rJnlJod€J
EA
op BrJas ards ecrpe - sof ug nu ri 'sns ug Tn7datpug'e|e ureunds ps
0J
'leriuara;ur sacord rnun I€ onb p snuttulal 1ace aurlop luaruoru lace u3 rS
'lcedse lrtunue un qns gzaolozt o ?carqns un pugc rcunl€ glalozr olsa Ba a

'plrqelozr 1eriua1o4 Lglelozta+sa aun aO.aurs u! p?Braprsuoc rS plelozr a3.:
alsa (alrq.ou ar urp gzealuoc nu) aJEc ole?rlec o ,BcJ€ru o ,1uaura1e
un also In-punoJc pc lrlrlurruB '.reruud rusruoJr no ruBeurnu oJ eaat PJ
alsa In-punoJp acJrad n"rlued pc paopr plqeldecce rJ rs psuJ FoBO
ln
'BAaclIB ld

crurru rs gled o olsa ee aridac"rad ap a"rlseou rrippcedec IE o.rapot as-
ap
ap lnlcund urp - ^{4surpuuy ap nolq€t un nc Eupruas JB lgrul rrJolc€q u!
181
ap sJalrun un rnlglzep rs-au pleauJac ap eeace elud ,doaso.rcrru e1
oa
glnzp^'uc le'"rr)gru,Lrapreerurinr1irog1daup1JpBlprq-rlcgncpoo8rnrerpAegglrsqr1lnd1ancd.reUdJBa1oe1rur1neHn1ce 'a

Furrurur o BI cfturu €l ap lcaJrp aroJl as arec uud alBrJozuas alrrsa;drur
n;1uad adacuoc aleod as ac uaruJal rur?In un ?Bp olsa ,rarieur8eurr
alrapr nJluad rS e3 'lrqrzrlrpur ri lenlcund LunLulul1u €c Rlrqrzh IJ IBur

IgV UVWIUd TNI^ISINOCI IS SCUISd ''IOJINIdNI IS TNCVUd

462 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

componente, insd ca date ele se prezintd nemijlocit in intregimea lor sau
nu se prezintd deloc.

M5 intreb dacd un asemenea punct de vedere nu e perfect in acord
cu ideea cd in procesul de fractalizare poten{ial infinitd se creeazd,

desigur, din punctul de vedere al posibilitSlilor subiectului care percepe,

niEte puncte de catastrofd asupra cdrora subiectul igi surprinde a sa

Firstness - Firstness pentru el, nu Firstness cosmologici.
Zellini il citeazd Ei pe Wittgenstein (Caiete 18.6.15):

Complexitatea unui obiect, dacd e determinantd pentru sensul unei pro-

pozifii, trebuie sd fie reprezentatd in propozilie in mdsura in care determind

sensul propozifiei. Si, in mdsura in care compozilia nu e determinantd

pentru ocesl sens, in aceastd mdsurd obiectele din aceastd propozilie sunt
simple. ELE nu pot sd fie descompuse ulterior. (...)

Dacd eu spun, de exemplu, cd acest ceas nu este in cutie, nu e deloc

necesar ca de aici sd URMEZE LOGIC ca o rotild, care se afl6 in ceas, sd
nu fie in cutie, de fapt poate cd eu nu ;tiam deloc cd rotila era in ceas si
deci, pentru ,,acest ceas", n-am putut nici mdcar sd inleleg un ansamblu

in care rotila e necesard. $i - in treacdt fie zis - e sigur cd eu nu vdd toate
pdrlile imaginii mele vizuale teoretice. Cine qtie dacd, eu vdd infinite

puncte ! (..,)

Sd presupunem acum cd vedem o pat[ circu]ard: forma circulard este o

proprietate? Cu siguran!5 cd nu. Ea pare o ,,proprietate" structurali. $i
dacd eu observ cdL o patd e rotundd, nu observ atunci o proprietate structurald
complexS? (...) O propozitie, totuEi, poate sd trateze foarte bine despre

infinite puncte fdrd sd fie intr-un anumit sens infinit de complexd..

Sb incercim sb parafrazdm in termeni de perceplie: complexitatea

ur'ui quale, dacd e determinantd pentru sensul unei perceplii sau al
unei judecdli perceptive, trebuie sd fie prezentd Ei simlitd ca pertinent5.
pentru perceplie in mdsura in care determinh sensul percepliei. $i, in
mesura in care ulterioara segmentabilitate a acelui quale nu e deter-
minantd pentru acedstd perceptie, in aceastd misurd acel quale este

simplu sau primar. El conteazd ca Firstness $i nu se dau procese
inferen{iale pertinente dedesubtul pragului sdu10.

Ca sd inchei (dat fiind ci am inceput cu Toma),I-ag cita pe Nicolaus
Cusanus: ,,Forma infinit5 nu e primitd decAt in mod frnit" (De docta
ignorantia,Il, ii).

10. $i iatd cd se deschide o altd problemb de holologie: redefinirea conceptului
peircean de pertinen{d. Cum se obiEnuieqte sd se spund, Ias aceastd mirturie
pe seama altora.

'alilpo Pls€ac€ ad arJnlrF
rnlnldar
Ercnl olEod os gc rA Inlnlocos Bol€lPlunl B[ PIEnlcB Pau! €alurls o 9c sndns
-ard arnqorl 'T76I €Illpo l€qlulqas IBIU E nu InrolnE ocarBoa0 '(Dlzaod Dlcop
'pc1laxsa ap mpn$ LoN'pclprya ap aualqord 'acn71 ut PclPl!$aV'pcua?sa snelocr
ap lnrunarg 'a1Aa.rg 'r3 rctJo.tflot.rols! D1ro1sl t6 ouoal'77c71co.td oloso1tg
'oc1flo7) eles tl.ttpug8 B Preolralln Borullo^zop nc F1€po gluarooc r€w asocoJc
ac€J o s n.rluad '16961 r88etr41 ,1a; rrfce.roc alaun 1e1de.rl Ia osasnpe lunc
orBc (I76I au€nuEl Is IZ6I e$qualdes 'L961 ar.rqruerou alsa a/
InloJ nEarnuPl rou rarl ososlrcs Inroln€ allroJlp yfrpa ra.r1 nrluad '0967 -Jalep
olel€p) afa;a.rd
gfara lndrurl ulp €lurlln - alipo Bnou € e1 ee8unfe ui'ls '
u! - rnlnrolne '9961
u! qlntorl '16 ?06I uI uorpuus e1 1o1 rodu glupdtlag '9691 B?uouq
€zral€rl BI
arJquorou ug alndacu3 Icuntu taun IB alrsos ap lnlcund ulueza.rde"r rS I3 nES
Z06I u! uorpues rn1 lnredrl qns a.rede e;adg 'z BolBlr:
(ru€ ap ?g €a^€ acorC pugc) souolzlnlur,l e eco.r3" 1n11r1
'1,66I oc[ uI '9
a.rdsep
qns rode gl€nlag 'auoocorc 21c1p1sg e rqdlepy BI op llJpllpoa.r glecrpep t6 .I
PlErnlc
(T66I'f T) yq?1 pp D$rnIA n7 ntluad oslrcs Irzuacar Iaun B areroqelaog IS .PIEJ
o o?sa
un 'gluJauaF gcrlsrlSurl 16 gcqelsa eJlurp lnurfsns ap pqrsodtur er{ence
epJoqB €alnd to^ nu gturn urp BolsacE oJlur(I 'lJ€}s urp 9cu3 alnplard olruuur
al€ol p
IIIglgq aseoJarunu e InrJopoda.r 16 19c 'Bunuloc eiunlAuoc uI Bfop nIqtuEs
r$ seac
lBJ?ur nE aJBc rapl olaun 19lB ea uI urrsp8 'Dc?plsg tzq1se pullrcau gs 'sea
'BzluJnJ a1 e ece;e.rd os arec od colop

"ropirugap B alelrlrrl"rurxorde PcrlerueJp o-Jluud plcaro.rd ocrzeJluoc luns ar
r6-ac gcrle.roel g.redo o lugulruexa gs aundurl os 'PcISol areo8u op cloJa Flu€ui
adeo.rde lroJa un gpeacuoc os r Ps arnqoJl JBoPtu ernJgc Jep 'Iugop
9UnUJ€
B op Balelrcedecur aIEJE as r 9s lecJocuI B-s srnJ?c '1ouottfrt1d.to4 -o.rd ra
roqrv) arfrugap op Iapou IIqBrauaA I€Iu FIoc BcIlIrc nc lndecug e
ar€a llpn+s ap e.ra8elnc o-rlul 'a16aug"rq os Dc?plsg oruc ulp lrrolrugap Dsna
.roprzrae"rdun e.rdnsu lpur retu alAardo as 9fe1 ap Flpnls 'g1e.raue8 garlsll
tadaJtr
-5ur1 o acoJC n.rlued alsa orunu€ oc rugqorlul au Fs e16ef91da"rpug au 'ezeaa
nct4nn?uty a auotssatdsa 1pp DzuaTJs autoc nc4aQg; leldutoc
pJot"
"I(na1IloItlaupac71n1de3 epedoep pugsgl 'req 'eco"t3 ollapouog vrl llcqalsg
n€s Jol
BsoJpB BI pcrlrJc o rnlnfequrll rollosolg rS rrcrloruras rorJolsr o1€crpap

Ilpnls ep ere8elnc o-rluI Fpnlcul as ps nr.rdo.rdurr ea;gd oleod

rocoJc rnl pcllalsg UI aIITiIu$oO '9I

464 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

paradox de o asemenea greutate, incAt cere o tratare aparte3, Ceea ce

mi se pare mai urgent este totuEi examinarea teoriei croceene a
intuiliei, nu doar pentru faptul cd asupra ei se deschide cartea, ci
pentru ci prin ea Croce aqazd, in fond, premisa intregului sdu sistem.

1. Incipit-ul operei decreteazI cd cunoaEterea are doui forme: este

fie cunoagtere intuitivd, fie cunoagtere logicd Ei, prin aceasta, cunoaEtere
inseamnd a produce fie imagini, fie concepte. Insd, dupd ce a trecut

in revistd unele idei vagi, tradilionale, despre noliunea de intuilie,

Croce o abordeazd la propriu, recurgdnd nu la definitie, ci la exemplu:

este intuilie rezultatul unei opere de artd (p. 5). Procedeul ar fi

incorect daci Croce ar intenliona sd demonstreze ce anume este arta

pornind de la o noliune de intuilie; in realitate, el inlelege si

demonstreze ce anume este o intuilie pornind de la experienla pe
care o avem cu privire la arti. $i in cazul acesta, vom fi trecut de la
exemplu la antonomaz6, dacd antonomaza n-ar ascunde de fapt o

absolutd identitate.

Pentru Croce nu este intuilie pura senzalie (care nu este puri, ci
e materie informd, pasivitate), nici atunci cdnd ar fi vizuti, in chip

kantian, ca formati gi organizatd in spaliu Ei in timp (noi avem
intuilii fdrd spaliu qi timp, ca atunci cAnd reacliondm cu un vaiet

imediat la o durere sau Ia un impuls sentimental). Ar p[rea ci totugi,
la inceput, ar fi intuilie rezultatul percepliei. E adevdrat cd intuilia
croceand are un cadru mai larg, deoarece ar exista Ei intuilii ale unor

st6ri de lucruri ,,contrafactuale" - am spune astdzi -, pe cAnd succesul

perceptiv mizeazS, pe adecvarea dintre reprezentare gi realitate, insd

autorul sugereazd cd ar putea fi intuilie ceea ce numim reprezentare
sau imagine, mai ales daci considerdm cd fenomenul intuitiv se aplici

si non-verbalului, precum gi la ceea ce nu este neapdrat verbalizabil,
a$a cum se intdmpld cAnd intuim o formd triunghiulari.

Totuqi, caracterul intuitiv al percepliei intrd imediat in crizi atunci
cdnd Croce introduce (p, 12) categoria geamdni ce domind estetica sa

gi afirmi ci orice intuilie adevdratd si orice reprezentare este Ei

expresie, in mod indiscernabil, deoarece ,,spiritul nu intuieqte decdt
fdcAnd, formAnd, exprimdnd". Chiar qi a intui o figurd geometrici
inseamnS, prin urmare, a-i avea imaginea atAt de clard, incdt sd o
poli desena imediat pe hArtie sau pe tabl6,

Pdni aici Croce nu a exclus inc6 percepliile din rAndul intuifiilor,

dar ne face si b6nuim ci, daci acestea sunt intuilii, atunci sunt

foarte imperfecte. Pescarul incult, care, bundoari, nici mdcar nu qtie

sd foloseasci sextantul, e foarte iscusit in a se intoarce la ldrm chiar
qi pe timp de furtund, deoarece ,,recunoaqte" orice profil de coast6,

3. T?imit Ia De Mauro 1965, IV.

-pIacElpJBTUr arsnlauBrnoursearad3xa.csaB6nlislnul1uJl-laruueISrpr,elolrcnuFSer3qpourelgiu.trr,nt lus3acge1deurrdg1nus3eeapi

oc Bcrpur e nrluad aoecga olJBoJ uarrrJa? un a.red es rru ,,Fe6gurlp1,,

aJls'ou rrunrice BzBq a.arJsealnrcsrl.grelrdnuas,lr.qrlocuBrlsrrlps'orJunlp"srgr,J^+ a"lio?utnlJgciJlpllJl
nu rS 'elseacv
'elac11e

as erqB aJsc urp rB Fe6gur1g,r. un-JluJ lgaap pJacurs 16 glr,raurru arsolxa
FllE pqle gs ealnd.Je-u leJnlcrd ereparr ap laund urp aJBc ,r.ro1nc
ap rs calsaure un al,u1renBcs'un'n'acl1e-aer1J'eacr1d,asuraeoclueualndruporrluugrJr>anlJa:?curnncleual IJrp€uplPnurougrc,.nsrda.rxrdcosege1panaBl.rr"lesrcradcased

'roar8 e,\ac r-E?sB
rigcapnt alac€ ("')

BaJeJluacuoc nc Flapo ;eop aldrue reur 16 aluelrodur reru 1e1da"r1 ur,rap
Aaa"drrJelcenol'ururrsronrurldp" xppaacsro(cdlrIr-.un(gguuITJ(.o.'.d.dc))ndrpu,).BrraolJupr?urrcraroaesuptou'nro.zIroccgcon1ranClruelsrairornruunda?llqagnosul.rprandrl?ues,uosrd^qlsaoa?ucgrrpuec'r1Bne6lriupqerBu;golugd1aJ,J,aEppJl
eop'qz,,aszdpaJerr1"uoaJr"{gzraudrucc1ornluircBau!s^olBgergoJcpsoalnrBaunu;JzB1aaBrwuaJ?cBJauacAudUo3lun,r1aeaeueprulruu..rucr1aradoosud?puradelBlrogsIezJsadrJpFJoacsscrdJouIgSnJeIi1cu,p(p,.rJ,JrslpBonlpiu1IudJara'llze.anrnounlqrlroJrquo1ransn,r,sJria1duaoorraceaieuaJIuseageraoopruusae.Jpprdua?Jrt,dnupgsooca1,r1cpon81pod,nanulruoJ6JrrgEere.l.rcrrpe8o.gr.nrurdu,cdrl '1IC
1e;edeau nu) plrleurnzal Bruaqrs o ec ,unlgsRJ? oloun ezrluaurl,rad e
gr!
PUtuEaSUT eueos"rad o alseounc e pc Buueasu3 ac ldeg .,,1 n1 r15a r€ru nu
ga;ed 'lequrrqrs rB-al runc" :unds gs g1drug1u5 as r6n1o1 rs ,cturru reru aJz
encp1sn1uco"drru'lugg;ndogrc1uenauculr3zgEnaJBlsJBSs'rrn-eusaqeraoalapJcarl{rpJJ,au€rrnr-cilrcudanza,'lurugpcarnaroazepandaprle}eeer1uladprertui.uerrrnd1eldlxoupaasgrq.,rreBaaal,drnlaeoocrlp$,pnnupuuJqqagc.drcnJeasqlpgorqpn6uJJceneplcFaq}al,rInpSeqcuBipegJ1u.cn6rrcsu1ruce1uaunanu.ns;rgoguledccl
a;Bc 'rn1ur e'lBalurquralsduaJcla"rdereulruarzeau.rrdaala; ceaallrnJdn?asua8ep1"6reagdeeuar.praaddBeEl6aeBoOuna ES:
;e-s r pc"red ap 'piuelsrp aJeru u1 16 ag ,a.redB Ba ac Flepug ap r8e.rp
raueosred ea"ra1$eounce.r a.reo1p,ra81nJ a 'luapne ,161 g1caJ.radu, erecorre INS
JOL
9ls€aJB a16eiosu3 aJBc Inluourluos nr^ olJ€oJ r6n101 alsa ac'drur1 u1
'g,rrso"rdxo giurlndau ap ErsBacB €ruJoJ ad pzerugur os 16 i pluazard ere EIl
pugc ad assoJorua r;nollnr"drrnqitcuraslreJenlleplspguJr?ld,aepiuaugsq,,ap1un3da,acl.urardz,a, rudael.ur r-ur6r_lgles .Ti
'a?lqnl raueos"rad
JA I
r6na.r nu € ap eaac€ .rolrirlso8grpu3 eunuroc piuar"rodxa o also ,a1red
pllB ap a4 'rieln.rap lurls os rri"rgq eie; u3 r6nd psul ,crupz gzeaq| ura
-rABu aJ€c ad rnlnr,r.ng IE 10c aJrJo csouncal ac ruaSrpur ap alduraxa drq
lBp nB-ou rr3010do.r1uv 'ROEJ o-s 116 .re-u 'ea10cu olr.rnlgord ozouasap IJ'
Bs aJoc JB-s r FcBp JBO 'olncoJl rS aluaza;d .idac"rad ap nruorur.rled
un ad €zeaJcnl araJeoap laJlse nBls alrJnJcnl r$ .suncse uolloc acrJo ol
€li

ad

9s
E].I

ui

:nl
'ali
lnJ

aJa
als
.IlI

IJ'

€a

a3

scouc rn1 vcrJflJsa Ni artrjrxr.rao

466 DE LAARBORE SPRE LABiRINT

care o vede, o Etie qi o reface pe pAnzd pe Fornarina. Intuirea-expresie

este numai cea a artei, Ei anume a artei ,,bune", deoarece Croce e
dispus s5 inscrie in practica v[lmdEagului si neimplinitele expresii
ale lui Manzoni, Proust, Mallarm6 Ei ale multor altora.

Deci prima formi a spiritului, cea pe care trebuie sd se altoiascd

gl lumina conceptului, ,gl acliunea eticd, gi economia, este cea a marii
arte. Restul, faptul nostru de a percepe lumea, de a ne migca printre
ceilalli gi in naturd, este teritoriul vilmdqagului,

2. in acest punct ne-am aqtepta ca Benedetto Croce s5 defineascd

arta, altfel spus, momentul in care se di intuirea-expresie in stare

purd. $i, intr-adevdr, in ,,Concluzie" (p. 176), el scrie: ,,Dupd ce am
definit natura cunoaEterii intuitive sau expresive care este faptul
estetic sau artistic...". Din picate, aceastd afirmalie este falsd: nu

apare in nicio pagind din Estetice o defini{ie a artei care sh nu fie cea

de intuifie, qi nu apare nicio definilie a intuiliei care si nu trimit[ la

definilia artei, Motivul pare s5 fie acela cd ,,limitele expresiilor-intuifii,

care se numesc arti, spre deosebire de cele care popular se numesc

neart6, sunt empirice: e imposibil sd le definim" 1p, 19). Croce ia, ca
sd spunem aqa, experienla artei (recunoaEterea sigur fulgerdtoare a

ceea ce este arti) ca pe o primitivd de la care se pornegte pentru a

conferi intuiliei toate caracteristicile (nedefinite) ale artei. Chestiunea

nu se schimbd cdnd se va trece la formule ca ,,intuifie liric6" (Breuiar
1), deoarece se descoperd cd ,,lirica" nu e o diferenld specificA, ci un
sinonim al lui ,,intui!ie". Pentru un adept al Cercului, circularitatea
demonstrativd e perfectd: singura intuilie este cea artistici, iar arta
este intuilie. Acest cerc definitoriu probabil cd i-a scutit de respon-
sabilitSli pe primii cititori, asigurAndu-i cd arta este exact ceea ce

simt ei drept art5., pe cAnd restul sunt chilibuEuri profesorale, cdrora

cea de-a doua parte a cdrfii, dedicatd istoriei esteticii, le face o

judecatd sumard.

Dacd judecata pare asprd, trimitem 1a unele fulgurante tautologii

ca ,,mi se pare indreptd{it Ei oportun si definim frumuselea drept o
expresie reuEitd sau, mai bine zis, expresie Ei atdta tot, deoarece

expresia, cAnd nu e reuEit6, nu e expresis" (p, 101); sau afirmalii vagi

care nu i-ar fi iertate unui incepitor, ca atunci cAnd, la p. 90, autorul,

ca sd distingd expresiile reuEite de cele ,,gresite", compari doud copii

ale unor tablouri, despre care nu mi se spune nimic altceva decdt ci
unul e ,,lipsit de inspirafie" gi celilalt ,,bine inspirat", unul ,,foarte
bine simfit" Ei celdlalt ,,rece si alegoric", unde nimeni nu va gti ce
anume este un tablou foarte bine simlit, Nu putem evita sd nu ne
gAndim cd mulli cititori ai lui Croce au fost extaziafi sd audd ci se
ridicd la rang de categorii critice palidele interjeclii pe care ei le
foloseau in cercurile culturale ale Micii Italii de dupd regele Umberto.

'acrldllo luns rolalauBld alallqJo 'nl
pc 'JoldoN lncPJ e urnJ (uraundnsa.rd cJat rnun auri"rede 1od nu a;ec
alcund gnop ur.rd acaJl a1"retr l9c puuadocsep JBr'aurgc un r-FO rulnugq al
crJaunlul uJ pJqun o pugzP^ rS 'unlcaluoc 'uoJa rri aqord'gg1sn8ap ur'rd
urppaeorcl aJBJ-uI 'urlgll aJec uI InIJolIJal alsa rn1n8e69ur19'l' €aunT 3S
'(..olsa lgJap aJeru teru ea,rpd os IuI elace lndalnp 9c csasr"rnl"rqtu")
au
,r"t rp aridac.rad eudord nc ocBJ rou aJlulp aJBsoU runc eAe 'o1oc
l,grrtgzarlBdrJluunrJ.BrdagIJzeFaSpaaalrou.ardruealulsuascurSg'rcrip116r1ae.rels"rBoau1eaalrlerilddarucoracudr t"rnlgord AJ
qzeawroJ
at;
n. ninr u1 ..rnln3e6purlp^,, rrunl ala rS urfuede alaldacuoc-opnasd
EJ
gc 'arice;srles no'etuees urgp a51 'gcr1celd PJls€ou eaunrice acnpuoc e
lr.
nrluad al€luatu€punJ ?uns .rolaiurrlS alaldacuoa-opnasd acoJEoap 'a1a u1
pcalsarue as 'nrdrcur.rd u1 'acol3 'Bureas guri nu IcIu 9s aulq ?ncPJ IJ JB -lE=.
nlduns rs
Irn,Ji oasorlerJj aJBJ ap acruaraur rrie.rqncnla n€Ja ala 9c n€ lgcap "rnd lllocos AJ;
1ue1;odtut
,ruaalo.rc r$o.raurnu nrluod ala llualap o:
rp-€olsrpuenaollsnrddtualupnnJaslBaaAldrouaoncluuu€oncsa-oc9pcnaau€sruqdreulorgsar8ouaprlgapftuugaou^PBS'ancluuorrJ3Ioopnu"gralcuc€arpldceraBrladOldrar'ngcudurool€ccJs-
,r, plr"rtp eaial6eounc ap auri ac Baoc nrluad ilcay.rad 16 prcnl cr3o1 -tL-=f
g.rnd aralSeounc ap nPS Inlapontr 'aldecuoc ur'rd
rnlnldacuoc IB,grIarrclranllsuar €ruJoJ nc ,ulereduroc 'r3.re ac €aac e ea.recrldxa 0'
earal$eounc
giunue atoro pugo Icunle rA alrurs as 1a3 r6ulac€ op araoPldau g 'g €Jr

'BS B lltllolso €IJolsr 16 g-rou8r o tunc gdnp 'guetu€sno AJ
otynctTduoc eace g.rou8r IauJo.I B PueacoJc €IJoaJ 'crlulu IJo lol PSUI
1ol apo^ as aJBc urp uersa8-roq qdaly un ad €c plr6na'r erado Di
: Insousoc IaIJBB olelrcrrusoc ap Inlnral)Prec erdnse /I6T ulp alrricaUe'r
gzealnlsod EA
tS quga '(uosda.re4 Inl Bcrlalsa u! ollJnronl acarlad rol as runc eie) Ua
alapal ap lcund lIuInuB un-Jlulp aun8arluS u1 eputrdnc aleod o al€caIJ JC
a.rel a.llurp r.rg1a;dralur ap riglrle'rn1d raun ua;o ealnd as gruJoJ o 9c EA
Blurnupq ep sur.rdnc g ealnd nu osoJ3 'a1sa runc e*e alsa PurJoJ o aJBc
ur.rd rolrrirpuoc € olJoal o pugJoqeIaaN'rnpp uou unlJral 'Pzeal{colq 9:
Ei
oasgl1n.sta""cou.rgd u:goiu,r1lnrnd1unrc€1sInn[;oIolJn€IncorcunPaua1cln1soa1ceo.tpdu]rnlcdgaJpara.1ra3cenlpeoo"drdarBr
EJ
a;eur8r.ro allrirpuoc e.r8alurar 1od as 'crSolorzg 1.ro3a sorinulur un-r1uud JS
,euneap1o1uJ ge alielocos .req .rarado € aclzu IIJnI€u r69su3 e 16 a1e.rn11nc
' Ii
rolrirpuoc rrrgqurqJs 1€rolep togigcapnt fiig1aue,L 1e cgrdrua InuauouaJ €l
grou:i nu acorC 'g,r.rlcedsrad rieaace utp IS 1a3 r6elace u3 grado ep
ardorde as lsnF ap aligcapnf a1eo1 pc le.rpdeau Putu€osuI nu gJnleu NL
rseaaae ap g J€ a1a ga 1n1de3 J€O 'ocrluopr giuasa u3 'a;Btuln ur"rd '1uns
lrniruran-lngls'"rIpaeapIBsnapJoa.prdolcaIzpIJlnrlnclunnudrueusrp1snrnol1lsn[uelnEc"gulnluseaacsoul3d In
1n1sn8 13 lll
aceJa.r ai
r-e
crlsr?re arapal ap lcund urp eeepnf e ga 'loydec ealnrled IB-ap lat EJ
u3 psndxa Baapr ppunJal g 'Irrpla.rd'ra1ur e rS rrigcapnt e pltlcnp alroal
ai
o ap ocoJC ad a16asdr1 II acllalsa lauJoJ B Frnleu Bcrl€luolued
lij

EJ

Ii

a
ar

L9V scouc rfrr vc IJgJSa NI-t stltilNlgso

468 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Croce infelege aceast[ lume cu mare concretele gi sim! al curgerii

vielii Ei o descrie cu vioiciune; dar, dupi ce a identificat-o, se dezinte-
reseazd. de ea, de parci filosofia n-ar trebui sd se compromitb prin
condilia umanb aEa cum este ea, ci s[ se ocupe cu felul cum ar trebui
s5. fie, care se realizeazi" in forme atAt de pure, incAt scapd oricdrei
incerc[ri de a le defini. $i totuEi, Croce pretinde filosofiei sd provoace
in cititor exclamalia ,,aEa simleam Ei eu !" qi ,,nicio satisfaclie nu-i mai
mare pentru filosof decAt s[-Ei regdseascd fi]osofemele ln zicalele
bunului-sim\" (Culturd. gi uiald morald,, ed. a III-a, Bari: Laterza,

1955, p.211). Aproape se pare ci Croce e tentat si mdguleascd

bunul-sim! de duzind atunci cAnd explicd ce anume este intuilia pure,

vorbind despre un tablou,,bine sim!it", gi cd se desprinde de el plictisit

atunci cAnd bunul-sim! se recunoagte in cotidianul vdlmdEagului.
UrmS.rirea asidud a cunoaqterii conceptuale pure provoaci nu

puline incurcdturi. ln capitolul IIi se cautd sd fie definiti ca o cunoastere
a relaliilor dintre lucruri, ,,pe cand lucrurile sunt intuifii", iar intuitiile

sunt,,rAul acesta, lacul acesta, acest rAule!" (iar conceptul este ,&pd").

Dar am invdlat cd acest lac este intuilie adevdratd numai cAnd e

pictat de un mare pictor, pe cAnd lacul pe care-l intuiesc eu e schemd,

schi!6, etichetd. Dacd cunoagterea conceptuald constd in a stabili

relalii intre schile, suntem la pseudo-concepte. Iar daci inseamnd. a

stabili relalii intre intuilii depline, purul concept de apd se poate
naste numai intre diferitele intuilii ale apei avute de Dante, Leonardo,

Canaletto. La aceasta s-ar putea ajunge dac[, identificAnd faze spirituale

gi faze istorice, s-ar lua in sens cronologic propunerea lui Vico in

Iegdturd cu o limbd poeticd drept idiom originar al umanitdlii: ,,Atdta
doar cd o perioadd a istoriei omenirii in intregime poeticd, lipsitd de
abstraclii si rationamente, n-a existat niciodatb, ba chiar nici nu se
poate concepe" (p. 293). Nici Vico nu se gAndea la ea decAt prin
metaford, dat fiind cb el concepe o limbd hieroglificd mai fantastici

dec6t cea simbolicd Ei decAt cea ,,ddscdleascd", insd ,,cum din acelagi
timp au inceput zeii, eroii si oamenii (pentru cd tot oameni au fost Ei
cei care au ndscocit zeli...), tot astfel in acelasi timp au inceput aceste
trei limbi" (Scienza Nuoua Seconda 2.2.4).

Cu mult mai mult sim! al concretului Ei mai redusd obsesie a

distincliilor, Croce, in Logica din 1909, va supune drept strict comple-
mentard judecd{ii definitorii (care in aceastd Esteticd incd mai apare

ca unicd manifestare a gAndirii logice, p. 55) juciecata individuald sau

,,perceptiv5". Ambele se presupun reciproc, Ei deci perceplia se dovedeEte

imbibati de concept: ,,A percepe inseamnd a afla un fapt anume,
avAnd cutare sau cutare naturd, si de aceea meritd sd fie gAndit Ei
judecat. Nici cea mai palidi impresie, cel mai mic fapt nu sunt percepute
de noi decAt ca fiind gAndite" (Logica, p. 109). Dar, invers, si orice
definilie universald va apdrea ca rS.spuns Ia o intrebare concretd,

Iniardsrp purpugdspr aoorC lncgJ B npr lgt rBO 'l€docslda.reurruas unarl 'El
u1 plepard gdeorqc6 Bclrolar nc 1e1dn1 Brnqorl retu PcuI 6961 ug eleod
16 'lliot na rur16 o (6g 'd) ((orrrolor alrricurlsrp leco,rord ne npr 193" AJI,

'csoJaI€Asc rnlnua8 €aJ€uJn?sPJ ad reurcol lBzIIu g ra-u osotrnl opuolro al

pJ€p csaJSorJB sgJ rctu 'atuoJr opur.rdrns ure-u rS 'rnlnua8 ea"le1da16e Is--

'glurnueq 'aredrcrlue ap lsn8 ap Inl elscapnt 16 earapurrd.rns alefuangur ats
n€
?soJ nB llnur ap 1gc aunds au Els€ace op €rueas Pp I€I acorC pc 1n1de3
rinsul rep '(87 'd; ,,1r1qe1sa.rd ua8 un lBIorA € PlErPAape PUe ap prado AJE
aJecag" gc ;n3ts olsg 'JolIJnJ€aA InsJnt uI llJoJIp pour uI gzeadn.rlul as -el
aree acrdo.rl aural{Ds roun B 'gleur8r.ro alJBoJ 'aunISJaA e19c nr16 nu e
:ti
'eapop I€ uI J€I 'g.rado o ap udo"rde gur aJec nc (llcuoJ dtqc u1 asrzeJl Ta l
-uoc rS cr"rrJpo1?dsar13IneuaeprulonJluap"urdnsJapzeIqcJlon^u€r.r'd143u1rAaelliaacueguapI proJ€laur
a.rdsop arg; 'Ba1€1nou ISP

n€s uIj

rueriuapr,ra ps ee ap;ndr1o1o;d ursoloJ pc gunds PS €aJA 'p,urlodurp AS

'dr1o1ord rnun ale alurgJls allunrsualulp uJ Pnou piuor"radxa o ruglasJoDu! ap
Bt
pc auruasuJ ps €oJA nu ..srual ap rolgcnt rnun lnlcads€ aJB qrulqcs
u1 'lsr;uunuas ap IaJ un e1 ure1da16e pru 'qo.red ep 1n"ro1nle ad uar u!
?ncsounc ure-1" aunds V 'e?Blrcgrcads r-elqrlanpaJl uJ pl^pul un e"rdsap
urale o a.rec ad eridaa"red pcnpoJ ps n€s azezrnda PS aInIuJoJ alsace ATE'

Bc pJgJ ',,sorcr,rpru1oq lFoloc" nBS .(pseoJplrllur pJnlglnpc" IJ JB runo 'op
alnruJoJ ap zn llnur a1reoJ uac€J rou '1e.rn1catuoc 1n8eBgru1g.l u1 'pc
glrn aJoJC ',,Jo1un1r1s" e arSolouauroual nES JBJaIII uo8 ap IJPJUISBIo al€
'a)uo1al rln8a"r ala arJ 'a1a1daca;d puglgquroC 'Praprnru ede na Plepo
iII
orqle urp lnlrdoc rS pugcunr€ purn e1 gugd ;ep 'g1un"r;uoc as orec 'Eu
nr erirpurl op pieJ gcruralod aleJlsacau ulp PIBIopul PrPJ tolectlsrl
a
-daca.rd e.nulodrul allplpq o acnp Dcrya$g ac ap gcqdxo BlsBacV
'(,,E
"(g 'd) ,,arirnlur ap oluaurala nldruts rA rnd aTlt
tunre Jrualap nB gsul 'aldacuoc etap 1so3 ne" €alace zBc lsacB uI JBp aJa

'gcr1sr1.re arsa.rdxa ap lcalqns ec a1Saso1o; a1 '11nur 1ac 'ti alenldacuoc nu

rrinqr.rluoc urp Rleporcru a16aup"rq as nu oJEc 'rarirnlur eiur,l,r"rd uI azapac '

nu ps lgJploq ated nct4a4sg ulp ocoJC 'eldacuoc ut;d earal6Bounc TIS i
a16a,rr"rd at €aac u1 3e6gur1g,r alsad gqu;8 uI PJas €s leullcul '7
lD tt
'(lg 'd) rigypqeqo"rd ep 'Iiptllllulsorol ap 'r.rn1aaluoc
ap zn 9JEJ gs arnqaJl 'cr1se1ue; a nu '1eatr a nu oJao I€npIAIpuI pl=
rnun B e"ralSeounc ap alelrlet ug 'e;uc lalJo?sr a"redncoa.Id P?s"ac€ 'ez.
e^Jazal pc7aryg ulp pJuJ pJ€p JBII{J - oltqeldacce JBcPtu 'a1e"rp,rapu nu
ala
pc€p 'U e ap arirurgap o nes erfdac"rad o ne riglrpqrsod ac 'nlduraxe ap IE

'gqua;1ug as nu r€p 'rnln8e6gurlp^ IncauJ€J allurs acorC P1€p o gJu,I OJE
lrunlcaluoc rnlnJez 1e rS rnln8e6pulp,r 1e IAJI

nrJolrrol InIBlr^ 16 lnsoraua8 urp gcr3o1 €tuJoJ r$gsu1 lcunlu ura8sJlsns Inq
ps rrrnC ',,1nsundse.r ours nc qzealoloi lrJpqaJlul BJnl€u" 1gcul 1a3 e6e
uJ ,(Eururnl F?nBJ aJBt crJaunlul un" €l op puluJod 'a16aer.ro?sr P?Bnlrs UIJ
-a1r
IIJ

scouc rctlvcIJgJSa NI s'uIiINIdsO

470 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

faln de ea (cu o abilitate retoricd. qi cu simplificdri polemice care i-au
sedus pe cititorii lui) poate cd incd nu s-a bdgat de seamd indeajuns.

A se vedea la p. 88 argumentul impotriva definirii metaforei ca un alt

cuv6nt pus in locul cuvAntului propriu. Sigur, definilia este insuficientd,

dar Croce nu e deloc preocupat de problemS., care chinuie Ei azi minli
deloc mdrunte, adici de a spune ce anume se petrece cu adevdrat nu

doar cu limbajul, ci Ei cu structurile cognitive atunci cAnd se foloseqte
un trop, Pur gi simplu comenteazS: ,,De ce sd ne ddm atAta osteneald,

de ce sd punem in locul cuvAntului propriu pe cel impropriu Ei sd o

apucbm pe calea cea mai lungd qi mai rea, cAnd o cunoastem pe cea

mai scurtd qi mai bun6? Poate pentru ce, aqa cum se spune in mod
obi;nuit, cuvAntul propriu, in anumite cazuri, nu e atAt de expresiv

pe cAt este cuvantul pretins impropriu sau metafora? ins6' daci e
este, in acel
asa, metafora sd-l numim caz, tocmai cuvAntul "propriu"; iar cel pe
care obiEnuim intrebuinlat in cazul
npropriu", dacd. ar fi
respectiv, ar fi prea putin expresiv Ei, de aceea, din cale-afard de
impropriu". Ins[ ,,asemenea observalii de bun-sim! elementar" sunt
chiar elementare si, in loc s[ rdspundd la intrebare, o prezintd din
nou ca rd.spuns. Inlelegem cu to{ii cd Dante, cAnd a scris conobbi il
tremoler de la marino [al mdrii zbucium l-am cunoscut], cu siguranld
foloseEte expresia cea mai fericiti, dar problema este sd explic[m ce

anume a fbcut sd sard brusc gi textul, gi intregul patrimoniu al unei
limbi, cAnd noua expresie s-a impus ca ,,foarte proprie" in locul alteia
c[reia de altminteri nu i se anuleazd sensu]. Cel pufin, la atAt ne-am

astepta de la o esteticd ce se vrea neapdrat qi lingvisticd generald.

TYebuie spus in apdrarea lui Croce cd orice extremism polemic al

sdu este mai apoi temperat cu mult bun-sim!. $i iatd cd, deqi con-

damnase genurile, le admite bucuros utilitatea practicd. Dacd astfel

vdeor,,gfriubpudrni"er5E.mi pAen nbturnue ca criteriu de clasificare a cdrtilor in biblioteci,
citim intr-o
a merge sd le cautdm gi sb le

anumit6. dispozilie sufleteascS; aceeagi care-i va permite lui Croce sI
defineascd drept ,,tragice" la Tasso ,,avAntul Ei bucuria vitalS care
dintr-odatd se restoarnd in durere si in moarte sau se rdscumpiri".
Iar pe de altd parte genurile, alungate pe uqd, intrd pe fereastrd

atunci cAnd Croce va trebui sd explice de ce o operd arhitectonicd poate

avea efecte estetice, degi nu i se pot nega finalitSlile practice: pur Ei
simplu artistul va face,,sd intre ca materie in intui{ia sa qi ca exterio-

rizare estetici destinalia anumitb a obiectului care serveEte unui

scop practic. El nu va trebui si adauge nimic obiectului ca s6-l faci
instrument de intuilii estetice : va fi astfel dacd va fi perfect adecvat
scopului siu practic" (p. 129). Foarte bine spus, dar de ce s5 n-o
aplicdm qi celor care se apucd sd producd un poem cavaleresc, o

marin5. sau un madrigal?

CAt despre retorici, Croce este primul care vede in clasificdrile
sale un mod de a repera un ,,aer de familie" (frumoasi expresie

B pcrrrdrua €aJ€zrrorra?xa llnru op t91E glsalap 11iaod gc €IrrJrJB €A AIS
g(1D6s-rncopacuo€1dJ1iIuc-aaI.)JrP6rce3ooInJpCrc,1lPpn1SuaruoIdz'n}rJI€^olauJsrlapopdIun1ronncc1auriu93,€rnrazclo6oalulsn'JgE8cle'e9ig1siagtu6'rBo1-roncIruma1JluBnlla€aqItlJuoellql'cnIusc AIJJ
epgiciuoealpl1srdr€seuO3ouc'3(0u'u8rneIca'dcIno)lrarc(lroIanrrztdauslaual€psJlsp1cnusul!oa1slsnualau,rsondutnaaulauPJreBSuJ,J,saa1IBueI1autl1u?eonatzrn"PuIAnlrgurlgSolrnpPces
gJnlgspJl orclu gcrldu nu alBqIIBo"r u1" 1n1sr1're ocaraoap tJ.
p;,.,lpgu;gluanudarduoacp n€s purrJcs 'pu91d1ncs nes puglcrd
aprsardxa pzeae'rc t*l o-u

pj.,1rn" gc etiu,r.rasqo Pleltllrodns alAalocos ocorC '1116rpe nBacPJ ac 1€.\
lBsaJalurzap luau€u'rad 1so3 IJ Ps arnqa4
Baac BI a.rr,rlJd nc lecrlce.rd € nu Ia 93 Insuas uI JBop nu rS 9c Insuas P3B.
.rep in,rte"r, 'a1a1're nc
u1 ri; Inu
r-eurind o''BoJ urp prs'u as gs .red ac 'lnlueruerp ec arnd
"ruinrlp,rnnlrrpita*cega16ru 'alecpd urp 'a.re acoJC lcund rnlsacu erdnse psul -OJJ
:1ce;,rad g8ry ap 1r,rt o un azazrlear 9s Bc lnseduroc 16 lnraqae
nlncrglrJuonlBsoa.nreec-s'rr1J6or1".nrei1J,uogllaepBrcrlulcr8Berdunur€poJuEnln1P6cacu1soaaircqcnst alsad airqcs 16 'r
apundsaroc a1E(

nu acoJC aunds ac Baat Pc alse ld€d a PJnrIroJJ I-Bugru Jep '?sIU€ ap 9J l
piuarede aJB gc el€ppJl n€-l alBco^ olrzJoc .ter'azazrtorJolxa o-s lBcJaJuI 'El

n '1tt."tn*1ed rfgSoqull rB-e nlluad '9c nrluad reurnu ar;o1e8 e1 ep AJE
p1lnrsr,nnat,ocngJBalsOcojg'lBedJn'aFp1^na,cppet€eaanloscuono-€pJlrlspululxaaeldJr€s"JrtneJpuOunUg8aB?PaaJlaJ'ocBreuJIaPluutnr'raoa1trigrdncslaeupptnelrulalaleeu,nrauddns
trn. ,1Jed 1ua1e acBJ I-e n"rluad 'uraunds 9S
ld 'gcgu.r8ouals oJrJarlrlu n,rluad 'a.reoyr,r BrJotuotu o-.r
gs JBop a r"rnpug8
o 'gcurdura aleJlsacou o ti.+r
JoIacB B alauns uI glaJtuoe Bar€pal 9c gunds au PS eleod acol3 -uo
tn8rg e (tI 'd) (.areollnsgl8 elut,rnc alerplunuau u3 1rnursg1d IJ r€-al
aI ES csa6nar nu IEJ
'le.rplape nc BaAa Je-ol FJsp(' 'oc drurl u1 ',,aurudxa '€l
gc JBp 'aluepodun 13 a11nur r.rnpugF oJulr[ uI n€ 9t pugtuJge rrun ad
sASepB rurznB r1,, gc osasnds alureul reur rurSed ap Plns o nc aJBc JolnB tuE-
rselace rcre a16aq.ro^ nu aJBO iese urn3'(SZI 'd) areurFuo arBolJalul €r3:
ir"i.rgrr',,r".recnpb.rda.r rS ea.rua*resuoc" arlgc "reop g1e1da;pu3 'pleriuasaau rau
r$ er.rosaCJe Inlot nC a ,asrrua aIBroA olauns u3 'Pzugd ad 'glnulleur
ac durtl ug '9u.ra1ur BaJBJOqeIo u3 ac
,g1er.ra1eur-ocruqal ra €oJBzrJorJalxa
uI Piu
1! l
gieaznda as relrs e ersaldxa-elilnlul pc arirzodo.rd epqtparcur piunue as ulp
ap.r.l, ;actlce;d ri acrlaroal rrig1r.l,r1ce leclpap 'nc4a1sg 1e 1n 1n1o1tdec
lun
u1 adacul o acoJC ar€c od erincsrp PSUI alsa gpouocur I€W '9
ap
'(i6-g6 'dd; ,,a1e ap alerdo.rdu urind ruur
n€s llnlu rBru rJo al€olgugruase rrsardxa op lJacnpoJd ec 1c 'a1uur8r.ro Inz
ropgur.rdxa aI€ (urpcJacu; al PS cruJBpBZ IJ JB oJeJ ad; uaanpo;da'r
ad
na11lpn6oeIOn1osg"untassnreJuprp3ancnJouu.t,ld, ataronpIl.grr^JezpcounpgpuoerJ.aBrslcsIaJo1Plesu1aPncuueat1spte8uagalx1ga6prrue't(urPunutuoalllulurl$oluls'lru1ue6SnrplluIeJ'Ara-JalU1rOudC3 aE

Ai S

po

EAJ

oE!

'eIE

oJS

nu

TiuI

'Plr
lIB

.SUI

n€-r

ILI scouc rfr'I vc IJ,sJSg NI srIriINt.{sc

472 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

intuiliilor lor interioare, incdt nu-qi recitesc de bundvoie versurile.

Fapt ce este fals din punct de vedere statistic.
In Breuiar se demonstreazS neesenlialul tehnicii citdndu-se cazul
pictorilor foarte mari care folosesc culori ce se altere azd,, dar in felul

acesta se confundd tehnica artisticd cu gtiinla materialelor. in Estetica
existd o frumoasd pagind (p. 150) care descrie truda unui poet ce

,,cautd expresia unei impresii pe care o simte prezentd" qi incearcd

cuvinte si fraze, dar cu puline pagini mai inainte (p. 130) se spunea

ci artistul, a c5.rui expresie este inform6, aplicd trdsd.tura de penel
nu pentru a exterioriza, ci pentru a avea ,,un punct de sprijin", un
,,mijloc pedagogic". Ceea ce Croce numeste punct de sprijin este
precum vdlmiEagul din perceplia noastrd cotidiani: este totul. Dar

iatd ci ceea ce bunul-simt recunoaEte ca tot devine pentru filosofie

nimic, cu micul inconvenient cd totul rezidual devine impalpabil.

Cred cd putem admite linigtili cd in aceste pagini Benedetto Croce

afirmd contrariul exact al adevdrului, dacd adevdrul este cel asupra

cdruia bunul-sim! concordi in lumina a mii de experienle inregistrate

Ei mdrturisite. Nu cunosc indeajuns opera sa omnia pentru a Eti dacd
a meditat vreodati asupra sonetului in care Michelangelo ne amintegte

cd. non ha I'ottimo artista alcun concetto I che un marmo solo in sd non

circoscriua I col suo souerchio, e solo d quell'artista I la meno che

ubbidisce qll'intelletto [Nici cel mai bun artist n-are un concept/ pe

care-o marmurd sd nu-l inchidd-n eal cu-al ei prisos, si artistul arel

doar mAn5. ascultdnd de intelectl. Dacd l-a citit, l-o fi uitat, din motiv
de parti-pris, Pentru cd aici Michelangelo ne spune cd artistul iEi

giseEte intuilia-expresie dialogAnd cu materia, cu nervurile ei, cu

liniile ei de tendintd, cu posibilitdlile ei. Michelangelo face, dim-

potrivd, mai mult decAt atAt, de dragul hiperbolei: statuia se afl6 deja

in marmurd, artistul nu face decAt si inliture surplusul care o ascunde.
Dar iati cd Croce, aproape polemizAnd cu Michelangelo, ne vorbeste
la p. 127 despre ,,bucata de marmur6, ce-I conliruea pe oMoise," si

despre ,m,beucaa)t.aCdietaletumlnncuolloarsatdcloonclinddenidnd"Sociahilmd:bacreelae la fatdo" (subli-
pe care
nierea noi le

considerdm opere de arti (cu ale cdror deteriorare, restaurare, falsificare

sau furt ne batem capul) sunt purul conlindtor al unicelor, adevdratelor
(gi astfel intangibilelor) opere care constau in intuiliile cu totul inte-
rioare ale autorilor lor. In altd parte, vorbind despre felul in care
judecata de gust reface geneza intuiliei originare, Croce se va referi

la aceste mdrturii ftzice ca la un simplu ,,semn", instrument aproape
didactic pentru a permite procesul de reconstituire. NedAndu-qi seama

c6, pentru un filosof care nu prea cunoaEte in mod adecvat existenla

social6 a sistemelor de semne, cu legile qi unitdlile lor definibile, gi
vede in orice act expresiv un unicum in care limba renaqte ca pentru

prima oard, faptul de a fi semn n-ar trebui sd fie putin lucru, iar

alsa arJdoJd ap lgJ purial as FS rS - ((sof,un4 puns ac elur^nc Balg?B uI
alBlapou(( lsoJ nB pugJ rcun?E JEop purldap aurpnlruac rua^B aJ€J aJdsap

rep) alrpug8 ,",rrnnd1u"rr"ol1unr1qn.rdolU€Jlegc-lr.nrrudr,uqarloelinuJasupaudxga ap 1e1a6u1 lrrr;
'asrotrt ad .re-s oleFu!1aqcrry

pc€CI 'acrtuJa? nBS alrlc€l 'o,rrlrpnu niezuas 16 rc ,r"rnpugF .reop gco.La
nu alalnqe)ol ec aunds au oJBr u3 ,rarzalsaurs rnlnuawoual qsuorun4
ap Inlsap pu€ed o ,aurq ap 1g1u
l€crpap E lgcu1 arl3 o acorC rBI
'rnlndn;1 InrpauJolur uud rc ,rn1ndn.r1 €JBJ" uJ urrpug8
nu ,urrpug8 gcep

I r.rgzr"ror.ralxa urrnlur rou 'urrnlur pceo 'urrpug8 au a;ec eI EaJEZrJorJalxo
gz€aturru 'glqrldac"radrur gJnspu o-"r1ug 16 ag ,a.reoleuog oJ?saou alaue8.ro

'r11ore,re4 rnl B Blnoe o BI rurpu€8 au pugc rcunle ,pe rpe,rop ealnd
rE (aooJC ap lnzp^ ngr ap In?sap) lelueuruadxa Foloqrsd un ?gcu3
e6e 'a1nua rualnd al oJBJ ad ;o1a1auns eiuauadxa lnAE n€ acaJeoap
cBJ o r€O 'acnpord ealnd re-l ala o"rec ad Inlauns e1 as-nputpup?
'ap.rns"ra.l, pJleoql Jaoa^uresiuuoI rp"?raudgxcgr6.-ealareucnrsioeo;d1ser18agrcus3ea.rpeu-ug8acarslaBus8?unrucgaJlr€z-ul a€qc
auruasad

nes InsrJcs runc rS Bc 'l€ualeur 1de3 un luns nu alr?Blo^ alrrsardxo pc
p1r6a.rF Brznlcuor o8e"r1 glsnl gcr.rrdura arie,t"rasqo plseece uIO (ll)
-aJuI nJluad acrzg r"rnl"ro'danlusap?aEcJe€A.rodpaBJonuJospurrrsue.rBdaxlaso"croeun,aecraloreur8lseru8r

laBlrJzouqaBqIa"sl aJarJJs e1 op 'oluaueur"rad alaurud ad pce; ol ps Br aceolfiur
EaJruauro 1gcul 'gluaprla ap lgle a BaJrqasoaq .olauasop nBs

alrnlB?s luns lunc 'alltauoLutadrrsardxe 16 lsreleqeg aro^ runc e6e ,Jae
ur gzeala8uoc as nu 16 g.reoqz alolurlnc I,S1Iun11ao,no1Deoq1raonpaal:leucl€uulJIn(sI)uas
u!) alqnloa rrsa"rdxa. plsrxa Fc Eruees pp

xalduroc un alazeJ turJpruJn I-gs IIln rJ BA BrnJpr ursr8ole"red

gzealnJr?J€ (pleqra.L erzaod e1 a;elroder ur,rd pllugap

B'pulsnreuaeprluonlugariaelscanpeaaiaapsnatlru?no4ru€runrJppo,le1ur.rtur"rr1oopd JrJluaJoqJa^ Inlapou ap

16 ,,p;n1eu,, alsa o? lol E
eiur,lr"rd uI rnl InsoJalurzap ap lepnd) aroJC rcre Fc luaprla aJBd
e puacs ad alezr"ror"ra?xa urapaA al ps

co1 u3 'a1aur€Jp a?rlrc rnqaJl JE pc pJoprsuoc acoJC unr e6e ,e.rn1r1,red
pulllc rupcola o ps urplrurl au ps JoI uJ ,rzg1se rS glelncaxa alsa
ac ap r$ ialnoaxo o ps aznJeJ ps Jerqc ealnd ?,;ezorya.rec ad preur8r,ro
erirnlur nBS (lrqezrJorJolxe rA lezuor.ralxa
ull i gJnlrtJed u3 lnuriu oJ lac upnf uo7 alsa JrzU rcap 16; .rouos ldey
arunue ac IS e pJrroJB?aru

a"rno1frurau ap giua"re;rp Flseace opuncse aurnu? aC ']rrop ap psBI erinlos
BJoJB?aru pcsBauuop Fs qEznJaJ B aJEc Jolne un n;1uad JeO .Enop B
lgcap p+rcollrurau rBru a pJoJelaur erur.rd gc alSeouncat rE unnp uoq ad

,,auriuoc" I-oJBc e.ln1r1.red gseolun4 rurrunu pJoJeloru ur.rd le,rg,rape nc
rou pc Bru€as Ep ISI rody
.p"rogelaur uud reop aseorun.t; alrlocos luns

urual ap glecnq eece rS pJnruJeru ap colq Ioep pc aunds au acoJC
'JorJa?xa rA leluaprcce
urind ruru ec salaiul ag Fs rnqarl "re arirnlur
t3 uruas aJlurp lnlroder

eLn Icouc rn'r vcIJgJSa NI S.IIIiINI.{sc

474 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

metafora fizicd a modeldrii), Croce absolutizeazd aceastd posibilitate

gi o extinde Ei la artele permanenfei. Sigur, e posibil sd ne imagindm

un sculptor care, departe de atelier, igi inchipuie in cele mai mici

detalii statuia pe care ar putea s-o producd lovind cu dalta. Dar poate

face aceasta pentru cd deja a asudat lucrdnd in marmurd, pentru ci
a lucrat cu dalta ca meserias, o poate face in sensul in care oricine
poate intui c5, dacd inghite dintr-odatd o bucatd de gheafi, va simli
o durere in mijlocul frun{ii, deoarece iEi aminteEte foarte bine c[ a
mai simfit-o in imprejurS.ri asemdnitoare. Fird amintirea experientelor

noastre naturale precedente nu se intuiegte nimic, gi cine n-a mirosit

niciodati verbina nu poate intui un parfum de verbinl, aEa cum orbul

din naqtere nu va putea intui niciodati ce anume este un dolce colore

d'oriental zaffiro [bldndd culoare de safir oriental].

In legituri cu aceste paradoxuri se inlelege felul cum generaliile

post-croceene au fost fascinate de teoriile alternative ; m6 refer la
chemarea resimlitd de Pareyson in direclia funcfiei fundamentale a
materiei in geneza operei, de Anceschi cdtre poetici, de Dorfles gi

Formaggio cdtre tehnicile artistice, de Morpurgo Tagliabue citre

vetustele concepte de stil si aparat retoric, de Galvano della Volpe

cdtre momentul ,,ra!ional" al procesului artistic; ca s5. nu mai spunem
de literatura eliberatoare din Arta ca experienld a lui Dewey, in care

era reevaluatd deplindtatea naturalitdlii fizice. Era vorba de regdsirea
locului filosofiei ,,de doud cuvinte" (potrivit acuzei aduse de Gentile)
in acel flux al vielii la care, Ia urma urmelor, Croce insuqi era atdt de

atent. Se cerea si i se facd dreptate chiar lui Croce insuqi, in care a
existat in mod constant ,,un fel de hiat, o disociere secreti intre o

foarte bogatd analizd a unor sectoare foarte extinse ale experienlei qi

ale culturii umane gi <sistem> (...). Pe de o parte, solidare cu discutarea

precisd a faptelor de culturd Ei de experienld, se precizeazd. "concepte,,
pdaecndtrvureamf,aecxetrleemgidtuer"iimqpi uareli"m, iunsriI pretioase pentru intelegere, sau
felul cum se situeazd multiplu

opera gi zbaterea umand. De partea cealaltd se juxtapun foarte puline

idei din cale-afard de abstracte, a ciror dezlegare este mai mult

afirmatl decdt demonstratd" (Garin 1966 II: 1315).

6, Dar poate ci tocmai persistenta nerezolvatd a acestui hiat este
cea care explicd influenla pe care opera lui Croce a avut-o: in ea
cititorul surprindea pulinele idei foarte abstracte, dar era atras de

ele deoarece le inlelegea ca pe o concluzie logicE a analizei concrete,
admirabile prin bun-simt, limpezime qi pStrundere. Cititorul reg[sea
atAt propria experienld tulbure a vdlmdqagului, cAt gi propria nostalgie

fa!6 de o idee necontaminatd despre ceea ce este frumos, bun, adevdrat

;i folositor in sine, pe care toate metafizicile atdt de detestate de

Croce le definiserd in natura lor hiperuranicd, spirituald, necompromisd

'elerpcuocar erfcega.r ap rA ursecJ€s ap 1nlezop 'InurlIU 'JolrlocsgJ
JolrrJrs un a asoJc Pc nJluod aP3{?suralsls alBJrpllos apa^ aunlxouoc
ap psdrl a apun oloce rS Bl€Alozarau erfcrpe.rluoc ap Bursos pp r6-nu

acoJC rnl In"rolrlrc aJ€o aJ aO 'arJcs a)oJC aJEc uI €uoz JEIqc alsa r$
'alBzrlr^rc rorlESJaAuor Ie
rS razo.rd 1n1e8e"r alsa 'eriecnpa Bunq urp rS ariezrlr,^.rc urp a1.red o alsa
'gpnlurds purroJ o a nu €JnluralrT 'ruozuBtr I e1 nrieroll e1 ap 'a16aqnr a1
puoJ uI a"rec ad luausrlralrp ap alosnpo;d apnlcur aluod 16g acorC rcIV
'DJnlDJallI : olurlrcuoca"r rniar,ruoc gleod ps BalelrJnd rS ln8eAgrulgrr
opun 'ro.rnlnl IB rS 'rnugurru 1e lugurpd un pprqcsap I-gs (Dlzaod
uI) rode € oaoJo (nrlsou ards; crlqnd rnlsacv
le8rlqo 1so; Inoorou 'lardralur

purlap ps surdug e-1 'aurq ardsap rA sournr; a"rdsap l€urounJpzau

ap €u.r ropr aludo"rd r$ r.rnlrur alrudord nc '1rn1r1suoc efap arlqnd un

rc 'ruaaoo.rc ap crlqnd un lBruJoJ B aJoJC nu et uapaJc ps aurl aN

'(lllx-ll$ 'dd 'lg6l 'seIun
: ou€Irtrt 'nuotaly pp oplnC a luozuory oJpUDSSaIV tp tsods rcsauto.td 1
'uuo"ren Bp oprnC) ..nu pJ pundsg"r ps arnqaJl tacurs ng €s nEaJA RcBp
'aulq Ig e raUB ola oJeolrJnurau aytieaJc gz€aqorer[ aJ€J apadrutl reur
nalaru rA g"rnd raru lol gfuaprna BacB nc nau lnlrrtds u1 leur.rdlur ne-s
area feuosrad un talcerec un 'posrda un oloce aJBo plstxg ("') 'Inlaod

alSasdrl ruozuetrAJ uI Ec :InJoleruJn alsa InJp^apy" : nr8al"rces n.rluad
rqrle €c aJnps sA '(.ilualel op ruo oc 'qe") .toytctupo8o7 raricnrlsuoc
leun;dxa rJ BA at gdnp 'gueruozuBru
€l apn€l allnur B^.aurc 'ntzao1 gdnp ue un BI 'lg6T erpo;ed
"escagJrplsenl r6-gs r.rop BA uJ pugc

raunl€ - alxal a.r?u! rJpupurase 16 glsrxe rep 'reriereduroa erirleru a1"rar
as rrrr ps IS'(IIA Drcaod) (ruJal rr{co un nc snpuoa rS lrugdurna'gleroru

ariuyoxa ap ueruoJ un llelplac e1 lgdec un eI ap a1sa" r3ap ',,gcr1aod
grnlceJ ap 16 ariu.lrdsur ap ueruor un ad €a alncsrp I-ps IS azazrleuv
I-gs rz€ rS pzeaug{pdpcu3 as rrcrluc" qc tntupoSo? InueruoJ a"rdsap
aunds aJoJO '(Dlzaod e1 glrlsode) ,,1uessednutrt rnlnlerua8 reur "rep
'rnlnlucrlduroc urind reur 'aunq rnl alrJnJcnl uJ '.qurrr{cs u1 'p1dtug1u1

as r urnc e3e 'gcrlaod gur.rog u3 rS crrrl ,^.rlow u3 alAa.rnurpl as nu

Ecsealauns ar€ls glsuaee J€O 'lepgdapq durrl un-Jlurp apiezuas rgJlaJ

B ap eulgJ ug lrdrsr"r Inlol nc alsa aJac ursrloJa 's;a,r.rad €^lgc nJluJ

ri lenzuas InursrloJa alsa rnluoln€ In?agns ur €ururop oJ Boac pc

alrurs ag" : lsnoJd rnl Brueos ad eaace ec lsn8 ap plecapnto aurq alJBoJ
nea8alaiug rep 'ner16 nu arnd alaruJoJ nBJa aurnue aC xol p.rnfu3 neapal

- rfeuat rS rfernqlnl - ra ae €aae ppe-uou JBr 'ag Fs re nerads ao Baae

BJa p1r€ 'puo; u3 'gc punds as rl ps rJolrln Jolsace aurq eapur"rd a1
'gJellozarau erfcrpe"rluoc 'qurrqcs ur 'BJo aJ eaar pJrlerua?srs

arieypaur o ad ec pugldaca.r '1uop op uruep a ac Eaac e eiurnpgSgg rA 1gc
'rnlnlqelrzraur BaJ€rrrJguoc lgl€ acoJ3 uI €apal r$ 'rnlnlagns e giruruel
'a.reolrlnru e;erndsap '3r1arru3 nldurrs o aJBc a1e1r1e"rod"roc eare uud

9Ln scouc tn'I vc rug,Lsa NI stirirxl.rscr

476 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

perfec{iunea strunjiti a vremii fac convingdtor orice lucru gAndeEte
qi spune eI. CAnd l-a spus, l-a spus atAt de bine incAt, fiind atAt de
frumos, e imposibil sd nu fie qi adevirat. Croce, mare maestru de

oratorie qi de stil, reuEegte sd convingd de existenla Poeziei (aEa cum
o inlelege el, descdrnatd gi angelizatd) prin intermediul unui masiv,
curtenitor, armonios exemplu de Literaturi.

'68/gg S^ €lsrloJ uI 3...Bcrlu€ruas, rp rsuas onburC,, Inllrl nc.I0,I0o2dVls.n286n6€I
orJqruarou uJ ourJetr i UBS urp rr{gls.rearuq 1e a,u1ru8o3 16 ecrlonuag
IIpnlS op InrluoC e1 lernsg;sep ',,EcrocrJ €llop €,lrlBnllB.lls
rp auorzepuoJ €llep :apQ1s ap utt ecrquewes e1,, lnsa.r8uoc lBgrg laqclntr .I
BI le+uazord

InldEJ ap pqe"r8ap rur'ualllgracJ,slpn1rdrsaz"arcduxaetlurJnolnl?rruaBJnrpncaieureileeczgr upulgedsecBa1pa pc
ps
o nu I€grg ,e1e1r1ereads
l€sara?ur ap lgle un Bp e nJluad 'arede ap e1r8e1 a.ldsap 1n1o1rdec u3
InuaruJo?
'nlduaxa .rn8urs aJBJ uI alduu reur

anapluen'1'llx1u4ngt.urlnorpcetur4rnJnriu'"prncorderor€ilesnrcegasr.urreuo+rlualonslziuaanppuogadnBnBacoloulloarlsealIorBel c?arpug!ap.BreuJdgnass, gp1rpluesupeg1a,6J1aBe6c9na.arrJ[r
n.rlued '.rep tolrieagrurues ei'u,,r.rrolSpriae?csgaru"tcuraluspeufruonsl6,oJnE€usrJencrulureJrduas

srz-nr.rdo"rd alAarnlgcp erec ealred olse €lseoc€,,8c aunds ,,,ppur1xa I_16 ps
nes g8ug.r1sa"r 1-16 gs alncpJ luns
'suas +rlunuB un nr elBlop rs a1uur.roJ
glepo 'a1a1ur,lnc a;ec nrlued a1aznex. ozaurru€xa gs rS_npugundord ,a1

1pnz1eoo1lrndlerc?uurIqrnasrunIJu,a13n,bsu4outoqotucVyfstu?arpc sap acuans praua8 rctu poru un_JluI

rcssg nes Ie gcrlqnd /6gI uI pugc
"rup 'rnlnluogruuos e giurrlB ap sues uI Brrlueuas (anb4uola?s ap
olu1aau',?,pactgr1'auEerouEosu'"*o.T.r.nanlpnplIunsgsa'uenlnoaacns;gpuodarlnuJaIBntruJS,?ntoBsJscu,,et,aorp'usl asaaaulrl?nlqn)dutgslungcggFlsel?scuarua!xrJaeAsurr6r*uiangepadp,*rrSnelBnrru1gorrlg;Eu, nnsc
'xrpad un nus xede un uraund .rs-Jpaslurnrq1a6.rq?1etecsna1uornt uInrlruflgelnecc
as pugc plep aJEcoU gc e6y a16eso1o3
ap
eeac n6o"r
.coprsae-aJdurluuragnllcuaarluudrrnxnuadnteaoerIJup€'gsJBtcuaa43Jsuoognrp.?r€aarsafosorJuBBrncBrlrnrnouuJJnBac'acrnuJl,Jer,raooiu1l aaeolpsalenarllsuorrJgin?dcase'lFojqcJurunle.+rodo€?tlcau1JuonnqucrdruurIgcrstpsrlsnpluxloot€rrsJJaqeJuss

.lIrrzR+s€ Fugd IBgJg BI op ,,,Bcr1u€uros(6
rnln+ug^nc alB rrnsuos lcuTc

'AIseru
urnc e

ap nJ?t
ep l91r

a16apu

478 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Prin urmare, din punct de vedere istoric, notiunea de semanticd
ia naEtere referitor la acea entitate imponderabild care este semni-
ficalia, dar numai intr-o misurd accesorie iqi ia ca sarcind semnificalia
cuvintelor, altfel spus, a termenilor izolali. Pentru a face acest lucru
nu era nevoie de o Etiinld, ci de o practicd empiricd, lexicografia,
inleleasi in sensul ei cel mai artizanal, si anume practica de compilare
a dicfionarelor, TotuEi, nu trebuie sd uitdm cd orice lexicografie nu

este altceva decAt descrierea unei langue, Ei deci a unei entitili
abstracte, qi nu a acelei practici a lui parole prin care vorbitorul

,,semnific6" ceva.

L7.1. Diferite serlsuri ale semanticii

Aq spune c5 semioticile mai mult sau mai pulin explicite din secolele
trecute nu puneau la indoialS faptul cd termenii exprimau ceva, dar

nu presupuneau ci pentru a explica acest ceva ar fi nevoie de o
gtiin![ aparte: a cunoagte semnele voia si insemne a cunoaqte fie

lucrurile la care se refereau, fie ideile pe care Ie fdceau sd ne vind in

minte, fie definiliile care li se dddeau de comun acord Ei conform

cdrora homo insemna ,,animal ralional muritor". In orice caz, pentru
Aristotel, a da definilii corecte era datoria fie a logicii (veziAnalitice),
fie a diferitelor Etiinle ale naturii, cum i se intdmpld pentru definiliile

animalelor.
Dacd. examinim obiqnuinfele terminologice ale lui Ab6lard, ne ddm

seama cd o expresie verbald (i) significarf un concept mental, (ii)
designat sat denotal definilia sau ,,sensul" qi (iii) nominat lucrul.

Avem aici trei notiuni de semanticd: (i) ca studiu al proceselor
cognitive, (ii) ca studiu al definiliilor de diclionar sau de enciclopedie
Ei (iii) ca studiu al condiliilor de adevdr al enunturilor. Din aceste
perplexitdli medievale (pentru ci despre niqte perplexitili este vorba:
ce anume face o uox significatiua, semnifici, denoti sau numeEte?) se
nasc multe dintre problemele noastre actuale. intre altele, triparti{iei
abelardiene ii lipseqte a patra dimensiune, care nu era necunoscutd

semioticii precedente, aceea a dezambiguizdrii unor texte complicate
(vezi De Doctrina Christiana a lui Augustin, care se ocupd de ,,sensul"

unui text cum este cel al Scripturilor). In fine, dintre dimensiuni

lipsegte Ei o a cincea, a c[rei absenf d la Ab6lard nu inseamnd absenld
gi in gdndirea medievald: lipsegte cea pe care o vom numi astdzi o
semanticd, structurald. ca teorie a conlinutului, care era prezentd in
sistemul binar al diviziunii predicabilelor ce ni se prezintd in Arbor
Porphyriano (pentru care trimitem la primul studiu din cartea de
fa!5).

pdnoo as oc Iac uluad IBJluaJ gfuern8rs nc a?sa ,Z IS I alrJnsuas uI

uercr?ueruas rnun urgJls arJ I-ps aleod .rplape ap 1n1daauo3 .*;BAapB,,

Inuaruro? 1luuap alsa sglrno3 rB seuna.rp Inl I" aSoBunT np sacuans

sap ?uuoslpJ allpuuo'tlc?(I tJI 'aldruaxa alaun Eopan 1od as aleroufir
+uns gcr?ueuras a;dsap nideciroc alalrJaJrp Basapu arac uJ 1n1a3 ardsag

?Tpadop?cua ulp apulrv 'z.LI

'olFaJlp ap 1nlsap auralqord enop ardsap Bqro^ a pugc ad
'puralqord pJn8urs o ad sa aJaprsuoc o-s nes eluaurlradau uc g8urdsa,r o-s
rieurlcul Basape lsoJ nE '? 16 g alrJnsuas uJ ((grrlueruos,, rnlnuour.ral
uridacce ourq csounr rSn1ol e.rec 'r6r3u3 rruarcr?orruas gc 1n1deg eped o

BI pugsgl - 1nfequr11 pz€rpnls ac roloc rorn?nl punuroc alsa gfurrl6uoc

plseace pc urounds 16 lsrurldo ee.rd rg "re r6n1o1 rS ,ecrlueures puur.rd
rJnsuas o?sace o?"o+ nc lEzrJBrlnuBJ o gorloruas ap gdnco as aurC

'('cla aArsJncsrp rrdolozr JolalrJaJrp Buool

rS .rep 'ure1sua311r16 Balrop IB-ap Iac ad a1eo1 ap lglu! elrc uralnd 1g

a"ruc n;1ued 'azrrleriunua up;nfa.rdrur alnunue ug a"reiunuo ap Jola]c"

eriecgruruas e16a.Lud arBc 'lrJnloJ 16 lsel nrpac un ap Bqro^ a+sa) pnpcal
Tnyquosun u! 'snds php 'ryaruoc ug plpdoc p aluniunua nr.s 'nuautral
aJDJ ad tnTnc4tod ln,lnsuas p nlprys ap Insuas ul D)ltupluas .g

'toyunjunua

aID rpnapp ap rcptjtpuoc n lD nlpn$ ap Insuas ug pcrluDuas .V
'gfuua;a"r op Intre (rr) r$ uaur.lal rnun 1e
n.rlued runrfan.rlsur eapana;d B (r) arlul lBrInqacrrsuAo.rd6rouIl.nr.ulruuJaoqrat.1Jl aaTrl1ud€nrr,ygryrulJusnalnpucrupdJB
rue-ol erec ad alrJrqasoap rso?urru€ ps
an'nprlds1)r6uuagaxaluorJlraalelpuSae4nuBjulgpuoatsnloa|nlrl'\,uItonrdpnoeltppInDerdynlpne.rcryes,usrna,dpssp,ln.prsehuqIaDrslgu,?!ISupacurraa.Xlpau8tpg#ua,ss6rru..rgon1u4a1
'(Dlllurs ta acrlueruos rolundurga a1e
alsrleJnlcruls alrJppJoqe '1e.reua8 u3 'rS .l,a1su1aty11 plotnqcn4s pnlunr.uas
nlpn$
nns rnln?nu1iuoc rc1auta?src lD ap lnsuas u! ncrxuvluas .Z
.lpiurpual

nes dr1 arrJo ap eger8ocrxal ap urrqJol reru nu ps ec ,acruras azrleuu
JolalrJoJrp e r$ aleriuauoduroc rrcrlu€tuas e alred a.retu ,rariucrlrutuas op
ngufienrcdteJut:uJln€u?calseBrlaDJdoan'cl1r,plnurlydcseuraappxoauInrosupu)ja$gsasuluu!lo,Dc1-ctnrnplutupvetrcuutnatodsnos.tIanrJdn
Jolaleln?sod e

u! rolruaulaX

pInuugnnluoolaa?IrsJoraeurn'1n'o1.r1eu1eaad.rlancuonparsr-unapuuog8paurcurJrcoalellelna,lurlaJpeuandea-spurar rIineucgn
-ruuras e"rdnse JolrJalBqzap InsJnc ul gc ruplJasqo ps uc ,1e9;g gdnp 16
pJBIgqV pdnp 'e1ureul urrrlr.rd gs nes rodeul rcap uaeJeo?u! au pS

6L' ",,ycrJNvwtrs" rn.rnJNv^nc s.rv lunsNss rcNlc

480 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

de sensurile 3 Ei 4 qi, dupi cum afirmb Greimas, nu poate fi eludat

de cei ce se ocupi de sensul 5:

Adevdrul desemneazd termenul complex care subsumeazd termenii essere
qi apparire situali pe axa contrariilor in interiorul pdtratului semiotic al

modalitalilor veridictive. Nu va fi inutil s5 subliniem c6. adeudrul este
situat in interiorul discursului, deoarece e rod al unei operalii de veri-

dicliune ; fapt ce exclude orice relalie (sau orice omologare) cu un referent

exterior.

imi imaginez ce un frlosof analitic ar socoti aceastd definilie confuzd
ar suna fastidios Ei pentru cei ce se ocupd de
Ei fastidioasa, Dar in schimb ar trebui vbzuttt cu oarecare indul-
semantici in sensul 3,
gen!6 de cei ce se ocupd de ea in sensul 4' De fapt, o abordare
verifunclionala nu se intereseaz6 s6 stabileascd dac6 un enun! e
adevirat, ci care inferenle ar trebui s6 se deduca in chip indreptblit
d.ucd enunlul ar fi. adeud.raf. E sigur ci, pentru cei ce suslin semantica 4,
aceste condilii de adevir sunt puse in cadrul unui,,corporate body",
adicS aI unui ansamblu inchegat de afirmalii. ins6 atunci cdnd existenla
acestui sistem holistic ar fi pusi la indoiali, ca in cazul lui Davidson,
putem spune c6 principiul de indulgenld ne face s6 lu6m o propozilie

ca avdnd sens gi deci ca frind adev[rata in cadrul unui schimb discursiv
(chiar dac6 enunlul ce o vehiculeazi nu se prezintd ca deosebit de

clar). vom spune deci c[ definilia greimasian[ ramdne in felul acesta
strdina asa-numitei koin6 analitice? Nu sunt chiar atat de sigur de
asta. Sigur, cineva lmi spune pe autostrada ,,fii atent, ci ai in fa!6 un
tren", iar eu Etiu cd am in fala mea un TIR, din principiu de indulgen![,
crezAnd anumite lucruri despre lumea reaI6, accept cd vorbitorul voia
s5 spunl c6 aveam in fala mea un autotrel Ei las ca interacliunea
comunicativa sd continue fdr6 incidente. Ins6 aplic principiul de
indulgenld numai atunci cand pot s5 opun unui enun! ambiguu unele
credinle ale mele intemeiate pe experien![ (adic[ pe ceea ce cred eu

cd este lumea exterioari) sau md port astfel Ei atunci cAnd ii atribui

celuilalt credinle ce coincid cu cele pe care eu le impart[Eesc pe baza

unui sistem inchegat de teze?
specialist in astronomie mi-ar spune:
S5 presupunem cd un dup6 Galilei, c5 soarele se invdrte ,,Consi-
sigur,
derandu-se drept in jurul

PamAntului Ei nu invers", eu inleleg foarte bine c6 el afirma ceva fals
pebazaunui sistem inchegat de adevaruri scontate, dar, din principiu

de indulgen!6, accept c5 voia si spund ceea ce consider eu adevSrat,
iEainaanlu)mEei ceoxnatcintuciosndt-riaarisuclu(ltadaircgdumfaepnttualrec5a.ainfosatcevsotrbcaaz,ddeeuancelaepas,uasE
fi pe cale sd iau drept adevdrat nu ceea ce imi este dovedit de experienla
lumii exterioare, ci ceea ce imi este garantat ca atare de sistemul

IuEngaur'1lnu6eraunrllaanslfrutaunJru€l acglcBdsageJcaprs?,ppudT'ranup.atasFuaos?.apz1ua6gp1lJ9nog1qnc's)pupsacset,ycrnn,t1iurng?1nexy.aru81ros€r,1r,"Er"u1lau^lJs,{nr>.,lus,ourpuroooqxlca"_l,
puara-1'cslrlps?rruot"nuurdd'.o_r'lrruuJrorroarlg'rpxsrl'eu*grrlrl,uaerpa,nurzrcincleune)qaprBoIuolIdupioJIaoiqddur8ur.po"'ror?sBaacoc?Bu"BrB1nsoJd"rarpuJeprao-"rrrsSraSpduuroopencBrurdfgez',(ocB',oa,s.raoeulpceuuur.onrurequdarc'rolxuaaacaallsrs)rs,uta'pua,,ralslrJla.urtpurJtocquroJo,rlaiq8'eouua.uaur'olqr7eacucr.rrsrJaloaxuppaiacaar,recp"lua1u,rI'zeno.ggu,lrudnrlngaour1udspJn
a'ao1loucnrd1rreugae+Iraa1JeIpecurrl.erdrS,0s9c1rx.ranloCrrJ-soear?urJaorrCalrpJ.atJorupoBrjpcrtgsr,^aapleudI
aJocaJl o acsJ
ad
plle ap
'arunu ?soce ap puruap pJrlueruas ern8urs alsa
rrun n"rluad arec 'g'1l-ecu1aorsicEuunrJarJ.rCa'r,oB1acrr"?ru6B,rsuuoasssa,.{rndgse;pnrr.rruer6rou3r',sugeStsaal.eroddy
es nu 'olecgd urq

'"14111o6 'qrue.I 'suod1) plsrl€JnlcnJ?s oJe?uarJo eaJpBlceruaura,8(?Fuof q,aJaSr1sdrr,ru8auig1

rrirzod Jo?lB B aJarlBlap pldure o aurlJalur

aro'Ileneg-prlqlpuIJ'Bsrrarr)iladr*zliarou'puudnlre;aauuagodal,ls,r.auorIanJcndllpoeaaararproupincEnll0u,elsuoFsaczouaBearrrarfuuueulaafuJl,qonr1o6o;praoduJlan€roouopn?rgaselalrsIqrr8eao?r.JJcgrarodpprl-qr.mpo1egnnFua-loEnoc1caa1grr?ldizr"saer*ac..r,app.gprs"rua6Fr1'pslrrd.auJ,n1ranoecru1i,u,r,u.1guy3
cpe'g'a-,eBrr,addlsg_arnlJeia.'1uarrqre-1uSq1.ns'ueceoaprescspiuugurr.gx^rnrr;aaqlrnaurilBrg1uaouJ'rerr,zEaJp.guaBlaIn,at€c,.d,rlrr(pruooZ.aalauclaroetriseIeSrtnderlecrauJe1qerJJpa;cuBarBssur'cl,arucsrlnpguucn3JzutsIas4ne3esuoargapapct,ltlIeBseonnus,oJ.,ale;rrsungod€eca1r._1rrpdJ;61aalennopngl.uudrlcugs8rJtrato1re,oBcrrycuuuauu,rceo,rxocuoluar.uprrrtBlear1niBtrsrnI?cae4ce1Aut,aaaqqaBu6rrgnlurdcgunnrurl,ranupprd^pgs.alrrrardl,"pudcgru1u+a*1roa3lgeerdr1io1'lpqrec.bairoua,oopirrpruA1uiBiglruenBzargu,ae"ulrsualsp1aiararproaacopeds*uqo
"lsearv

r.,e.'nu rrrq'ls pleod as_ps Bc ,n,,.,u|.,t i#ffTTrlJ""#lJXi:"trT

I-''l(;ocn7lr8f?ug1ue6seraguupralen'alsdu"ranmecscu)purallsosBrcl)Ierrrlaeriuelrruaqnuprusosoodrd.uerr8pJooa,F(lraIt?lu1prnna.'S'lpnu,uo,racs1,)illeuua,raernprr1nuaeceduos1aic1,lura(a7treunIqeunr_nsurureelouiasuo)pari"clJsriB,pr1xo'r"operl1iggn"dzcpn*socalp*ou

eea1csr'alrupJ€BnuzerruaJrBsgIn?doluotpldJaadapop1ecBtccaurc,?AuprpdurnuIap.sa,rlp?ucosceg.orueur1J4Ua1lBeolE,draeurrriqae*c,"g,,grucur1*rau"seru"rl"naigrp;,gn,1l.s,,11olA6cra1rrpe
PoarBSJpBruIcenaJglUsBlas-quprar'[gpSiuu'',ag,ar]inc8rua1lnprnopseJu;nr,pcuaus,rrprupuolrlsqBnpeJrruo.eorrleJzepaald.lruaulcnncrude1J6rc?uouEerr].nrsrs]da'rePsor.cu.u.rrrrJ,laB.8rpror,8,tr"lr,rr1arr"rrrrpi,epr"unn*arn"r.prl,.gr,rno1ejni9ii'ro1IrrEn€,q,,JcrrBorau]^rsJrqu?r8lJuoorgrcrpg{l

r87 ",,ycrJNvhrss.rn.rnJNy^nC slv runsNss rcNrc

482 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

nu se limiteaz6,la investigarea semnificaliilor lingvistice, ci trebuie
sd acopere o semanticd a lumii naturale ca manifestati de diverse

semiotici" AE spune cd sunt acoperite accepliile 7,2, 5, Ei in acest sens
nu i se poate cere lui Greimas si acorde atenlie qi semanticii modeliste
sau a lumilor posibile (din moment ce tratarea lui privitoare Ia moda-

lit[li ignorb cu totul logica modali) Ei nici semantici]e verifunctio-

nale, datd fiind pozilia pe care si-a fixat-o despre conceptul de adevir,

Diclionarul se desfdqoard astfel cuprinzAnd articole privitoare la

Semantici discursive, Semanticd fundamentald, Semanticd generativd,

Semantici narativd, Semd Ei Semem, dar in cheie strict greima-

siand.

Repertoriul cel mai echilibrat este cel care apare in cele doud
volume ale lucririi Semantis de John Lyons, care constituie o abordare

tolerantd a tuturor tradiliilor in materie. Faptul de a fi pe de o parte
lingvist, expus cAntecelor de sirend ale teoriilor continentale, iar pe
de altd parte un insular britanic nu i-a ddunat deloc lui Lyons. Dar
el nu face o teorie, ci expune cele ce s-au spus in materie, iar din
aceastd cauzb, iqi poate permite sd fie ecumenic. Ecumenic, insi nu

Ei sistematic.
Ecumenicitatea este oare un pis aller, o cerinld de popularizare,

sau poate fi o opliune teoreticd ? AE inclina pentru cea de-a doua

alternativi. Problema semnificaliei este atAt de complexi, incAt, in
privinla ei, e mai bine sd fim sincretici decdt dogmatici qi funda-

mentaliEti,

17.3. Mai are sens notiuned, de semnificalie?

Am spus c[ rimAne in dubiu daci semantica se ocupd de semnificalia
cuvintelor (sensul 1). S-ar pirea cd e de-ajuns sd glis[m de la sensul

1 la urmdtoarele gi se poate accepta cd semantica se ocupd de semnifrcafie.

Dar e indoielnic dacd in sensul 3 mai are dreptul de cetdlenie noliunea

de semnificalie (pentru unii - vezi Quine - poate fi l[satd deoparte

dacd vrem sd avem o bund teorie a referinfei). Lucrul cel mai interesant

este cd e indoielnic gi dacd noliunea de semnificalie (cel pulin in

sensul fixat in chip convenlional pentru termeni - sensul 1) ar mai

avea drept de cetdlenie in sensul 5. Atat timp cAt, gdndindu-ne la
sensul 5, ne gdndim la Greimas, unde o semanticd generativd a

textelor e precedatd de o semanticd structurald, suspiciunea nu trebuie

si aibd loc; dar la versiunea 5 pot fi reduEi qi deconstructiviEtii sau

davidsonienii sau sus{indtorii teoriei inferenlei, cum sunt Sperber qi
WiIson.

'1sg ap BrEC €l nu 'a8nog xtorO €l l€sPI €-ur 13 rueaunds II a{unu€ ac
aricegrad e1 solaiul eplrraO 'e8nog xlorC EI ap rnoJorr€C EI os€l gur Ps
ealnd gc snds rue-r ne'gsece Ftnpuoc Fur Ps llraJo e-s 1a tody'aulq alr€oJ
saleiug rue-au rS tunuroc ruelaud Joun esec uJ srJed BI Io nc l€sJaluoc
{ue (}rulgluJ ure-l pugc F1€p Burllln 'rou e'r1ur"rd BJo l€lu eplrroq pugC '6

16 FXg arieatgtuuros o ap Juglnc aJ€cou 'ruo1rq.ro.n riol n.rluad 'a8a1

B nJluad gJBsaoau alsa atiuarruoc o PcBp PqBaJ?uI as Ia apun '(q?86I
uospr^Bc) ..uollua^uos pu€ uollaDrunururoc(! aJapa^ uI gqIB aS pS 16

- giuapr,ra gls€aee g8eau nu uosprleq rcru PJ le.rgdeau gurie"r as 95

'JXA?UOC InJPCTJO BJBJe UI

ariecgruruas pllrunue o nB ala?ul^no aJ€c u1 '1 lnsuas uI F3r?ueuas o
€?srxa pa urgldaccy 'oloce-Jlu! gugd piurorr-€aJ ap lntdrcur.rd ura8urdur3
nu rarrqo ap J€p 'pctnq a8alaiul puga lcunle rDJ airz 16 aricalas ap

rJpJnqlnl a;e a16aq.roa, ac Ia) gJ r6n1o1 ssalnupq 9s ealnd 6e ',,giurorr-eal

ap rnlnrdrcuud" Bgtutl €l IJ .re ,ulcadsa J lnzaf, uJ oJBc giua8lnput

ap nrdrcur.rd un-;1ur"rd 'tn8rg 'piua8lnput ap 1c€ nes lxoluoJ ocrJo ap

luapuadapu r 'tpc 13 ptcJoq lolalullnc a?IJaJIp ttiecgtuuras Pnop arnqrJle
garlsr'r8ur1 16 glurcos etiua,tuoc geap 1n1de3 ap aputdap elsEatB rEI
'.ro1r1n1d Inlncrqa^ u1 nu rA 'J€c u1 atJn os Ps BaJA 9c 3e1eiu1 na '.(BIocB
InJ€c uI {upoJn au ps req" aunds rru! InJo}rqJo^ Pcep 'piuelsruncnc
ap aluauala roll€ eiuesqe u3'zB) JSocB u-I 'nn8rqure potu u! 1e1darpu3
oIJ ps naru Inro?plFJB J€I tec un rd 'pcieq o zf ag nu FS rS ga'req
o J€op aU€ os gs pJls€ou aie; u1 ec aundnsard 't6n1o1 'lnlduraxg
JolruaruJa? e ,,pleuoriua,Luoc" eriuagluuras nc g"rn193a1 u1 riglrllqns ce;
Fs nels reur nu rS gc.req BI araJar as Ps BroA 9o 3a1aiu3 'pfuaSlnpur ap
nrdraur.rd urp 'na 'gc.req o lu-npugsrpur ,.BIacE InJBc uJ luPcJn au pts"
elaurc aunds Iur-PcBp 'ocareoap 'gceeq €3 Pleuruasap aIJ Ps PcJBq o Bt
lu€AaloJr r; .re 'eaace aq 'orernfardurl r6eaece uI na aunds 6e ac eaac
gunds ps BaJA ri na rS pP^ o runt e6e eaurnl apan a16aq.rol Iru-aJEc Iac
pc undnsard gs na Bc alsa Pzuoluoc at BoaJ gc nrluad (ar€uoritlp ap
otsp olac) alelrunruoc ap a?BxU rriecgtuuras aaAB JB IrualuJal 9c 1n1de3
pzeatrl.Sau 1a 'taiueragul ale lrJoal JolasJalrp 1e ri uospr,l,ecl mI Inzet uI^

.a.reoFra
u1 ala.reuoricrp rS apcrleueJ8 aFunfe JB P.rn]cal o e[a1o.rd e n"rluad 9c
surluoe alsa '1uapr,La poru u1 '16 g.rn1cal o aprqcsap nu J€p 'pzeala1o'rd
TrctpntnS lrqesuadsrpul lsace pc '1e g8nepu 'pc rerunlq 'aatro gunds gs
p?€zrJolne riurrs .re-s rS ariaa.rrp atrJo uJ a8.raru ealnd .re ee.rela.rdralur

l.rolareuorialp oI€ '3a1aiu3 'rcep rA; aleuorirpe"rl rar8o1ol; a1e rS rtcrluc
olaluatrrrrrlsur prgJ pa aunds a6oToynutuorD
uI'T Insuas arincsrp
u1 snA alsa nu pugc ad '(urgqarlul Inuuas qns auhd 11 'salaiulaurq '14
a"rec ad; ?xa1 rnun IB clun Inlnsuas gqer8ap Isur azasaJpe as gs ared
aleluapuacsue.rl rriecr;Iuuras rolrurnu-e$e eaJeFau'epu-raq rnl Inzec
u1 'lagiecgluuras B aunl?saqc u1 r"raund raun eie; uI IUPUB au IJIV

88n ,.YCIJNVWSS" in'InJNYAnC S'IV IUnSNSS ICNIS

484 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

admite, ca pe o condilie ca sd existe conventie, pozilia lui Lewis, care,

evident, e valabild mai mult la poker decAt in cazul limbilor. ln

aceasti privin!6, Davidson iqi dd seama ci noi inlelegem si termenii

necunoscuti .si socotegte convenlia util5, dar nu indispensabil5.. Argu-

mentul este cd noi pur gi simplu tindem sd vorbim asa cum fac allii -

si aceasta ar transfera problema existenlei unui cod cdtre cea a
regu)aritdlii aflate in uz.

Sincer, acesta mi se pare un simplu joc de cuvinte. intre a spune
cd de reguid noi asociem cuvAntul barcd unui vehicul plutitor gi a
:pune cd un cod stabileEte cd barca e un plutitor nu e mare diferenfi.
In realitate, atunci cAnd lingviqtii vorbesc despre cod vorbesc despre

o extrapolare statistici preluatd din obiqnuinta comunl : aeel code de
la langue, de saussuriand amintire, este o frcliune bazat| pe regu-
laritatea obiEnuinlei,

Altfel ar fi ca Ei cum am spune cd nu este adevdrat cd un cod de
drept penal stabileqte cd cel care omoard un om trebuie sd faci x ani

de inchisoare, ci c6,,de obicei" (adicd de regul6) cine omoard pe cineva

primeste x ani de puscdrie. Dacd aceasta ar fi singura deosebire

dintre Dreptul Roman gi Common Law, ne-am afla in fala aceleiaEi

convenlii. Diferenla este cd Common Law, pentru a stabili care este

obiceiul, nu recurge la o reguld fixatd o datd pentru totdeauna, ci la
vn caz anterior.

lnsd Davidson nu neagd cd existi convenfii potrivit c5rora barcd
este in orice caz un plutitor, ci pur qi simplu socoteEte cd acesta este

wrtcaz marginal, altfel spus, evident, Ei preferd s6-Ei indrepte atenlia
cdtre cazrlrile mai dramatice. Existd cazuri dramatice in care se spune

barcd. pentru a indica ceva diferit de un plutitor. De acord, Ei exemplul
cel mai conving[tor este cel al metaforei (sd ne gAndim Ia expresia o
barcd de bani). Dar teoria unei limbi nu se construieste pe propria

obignuinli metaforicd, decdt pentru a spune cd semnificalia oricirui

termen lingvistic este la origine metaforicd - qi nu cred ci aceasta

este intenlia lui Davidson.
Echivocul constd in a ardta cd dramaticitatea este normald, iar

normalitatea e marginald, pe cdnd in orice Etiinld cazurile dramatice
sunt folosite drept cazuri marginale pentru a ardta cum cazurile
normale nu sunt atdt de simple pe cAt sunt considerate. E drept cd
principiul potrivit cdruia exceplia confirmd regula este pueril din

punct de vedere Etiinlific (Ei o dovedegte teoria falsificalionistb a lui
Popper, unde o singurd exceplie pune in crizd regula), insd a sus{ine,

aqa cum face, paradoxal, Achille Campanile, c5. ,,regulile compuse
numai din exceplii sunt foarte bine confirmate" este paradoxal gi e

tot atdt de paradoxal s5. sustinem cd exceplia constituie regula. Regula

pentru a defini o regul6, in gtiinlele umaniste, este ci ea ar permite

numeroase exceplii, dar cd ele sunt reglementabile, adici predictibile.

areroprsuoc ul lenl ap aJrJSrlrJS oJu€rJEA eJtxnalLu ap amDJ riglrlrqrsod
E3 Jol alalrluuJalle €JaJo aruruours ap areuoricrp ap rrJolne 16 gugd 161
alcapad ?BJg^opE nJ aruruours Fnop elsrxa Ja qc apaJc oleod nu allqtull
gcrlce;d aJ€c pJBrapnf na pueos.rad orcr51 .rUBJoqoJrxol lgcap rnlnteqruii
nruao.esorflugcrll;nruuurrarBsugr JrI.rJoIllupozupnl dasSeJ.slournr€slBaJlealp]2oInr}lsr-arepJ
'fnaluAaFscolosgraoa"srd'aIrEiutau.^uopcour?r.uredraualrslrqo'?pslri"g,old1ea1rup,u,rJrri BlsBacE aQ 'Brrrrruours
luaurn8re un roorqo ap

a1e rriecrJruruos plsrxo
olsa pc e8au B
nrluad

arutruouls 6 afinctJluuras aqutp parucqlluary .V.LT

aJeJ I€'aalruRaarllasfnJaaoIrpoaupsDcrlgp1\ueurJpJruJoeB"rwe,aoc1cl6saeEq8a;oJu,BrnJaacIepIrapcnlruei1o1sr6ou,dllne,r11qu6cerr.aurnuuela1lseqapc,ur_oeaprruisuonncplresB
InloJ
o-JluJ BlrJsoJ a gcep Jep ,(V rS g
arcI r,lpucesueraasuaruaruonpIBiuragJoopaal papgllenilucnuunad
ulp) psIBJ aX,sa uou&or aI slns
'ersa"rdxg 'loJcng urp nlduraxo lncsounc un csaJurrue gs ,*_rie1,*ra4
'(ecruocrodrq r"rnlrodns 16

"aursrepntqpacol"nrrsdcpolJrur1ngsscrr.rpa.8ceou,Jra1eleoe;areppda,toeualru?lsalanuctruealaa€1ue'neoec1arplpc?droan?ppurJ,6a1laxua,nr1rssau,;aaelxcsa;olJduounlraolslcxaa8rlrire,nanl1nulsrrsu,ra,nuscg
-ea;elardralur a"rdsap qzealaJl oJ€J SOTJaS Jolne un - ar16 0nu pcBp JBn{c

snds 1a311e 'gluapn"rd ap Inlsap gueos;ad o aJSa al€nlxa? rr.rgle.rd
B-JJAoolaaluulxrrJoBl.arlreJJoprcasl'e"rra"oruelrnd,rnuI€iousanpuJraa.Lpe€aqlrac,rpraurlny'Jelao.rul8rnuocadruxulaJrlpaIleJ€uaprJc,orelpuiuo€alrpuorap,rsalnraelcu8uneanoudl3au.rnrequc
grrra?lurBJrrrluroesruraausn,a"rconlrudarpcueuced
't ,FJIpB 'g

ap 16
lnalcnu e1 g8unte p,eslneac1sgi8pa.rdpa.srg1rdged3 j
runtie.r
arnd urp
gprsuiug'aapuSn'lundopnsuspar1"a^rdBpqar1npelnr11rgde"rlceaudJror.ucrdJsaapeJrBa"rsJora'1ol u,egnclrrvlcur.elsuouerrJuaarssoosuIraaalsuFonBrourJrouceolraeusnJlFslSaruBnJoqa,apprcrl
.arnr;8'ursoaspJre,ree'pqztaglna€?pseB-"arc?aupl l,€lSpuoa.r8uallaniuur;isenus e-u ,riurp .rip p.rr,rSgrr. i6
ps na.r8 eprbpry-.ru,1 rcrl
-u€rues raun Insuas ug a'rrli€encgxorusrourausoqElsardxorBnurcrplJselBrzJaplAaaapBadU1J6BrlBSoaBuCauo

oiaiulg orluud upJorunua r-ps alrruJod au ac ldeS ,pzeao.rcord nu
rl3auauro oiurg alaun gc p1de3 apnlcxa nu u?seace rep ,(rue ap rcozreurc
ap durlsg"r un-r?uJ epJerlrtu ese6 u1 pnop BI ap
s.r.,fe g *n_.l 1ag11";
earco"rd e n;1uad I€nxasoJa?aq csaun as 116aueuo ealelr.roieu
gcrlsrlels eln8a"r a?sruerun a1afurr16 u3 tolaiurg
pr alsa ,qurrqcs uI .gIEropuJ

e1 gsnd r3 aleod rarfeluer8 ea8al ,apec nu Inun rerunu iS gr"p
'r.ro 'rarielrrrer8 rr8al ezeq ad ela"iurggfs ui
'pec elr.rndroc ar€or rro acrzu

98i ',,Y0rJNVWSS,,TOTnJNVAnC GTV runsNgs rcNrc

486 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

de la caz la caz, nu ca echivalente absolute). insi, odati identificatd

semnificatia cu sinonimia, se tinde a se demonstra cd., neexistA.nd

sinonimie absolutd (qi este evident), nu poate exista semnificalie (iar

aceasta nu este evident). Acesta este argumentul sustindtorilor impo-
sibilitS!ii traducerii.

A se vedea un text destul de curios al lui Quine, ,,The Problem of
Meaning in Linguistics", care apare in From the Logical Point of

View. Aici Quine vorbeste despre lexicografie si lexicografi si spune
cd lexicografii par a fi interesali de problema semnificaliei Ei, desigur,
are dreptate. Dupd care considerd cd lexicografii sunt persoane care

,,se deosebesc de aqa-numilii lingviEti formaliqti numai pentru cd se

ocupi de corelarea formelor lingvistice intre ele, (,,.) adicd a sinonimelor

cu sinonime". Dac[ prin lexicograf se inlelege autorul unui dictionar
de sinonime, desigur cd acesta asa face, dar cu toate precauliile

cazului, aEa cum .-u ,por. insd Quine pare sd considere cd lexicograf'ul
este interesat sd spund doar care forme lingvistice sunt sinonime, cu

alte cuvinte ,,alike in meaning". Aceasta e fals. Prima munce a lexi-
cografului este chiar cea de a stabili de ce aceeasi expresie poate
avea, in contexte diferite, semnificate diferite. Lexicograful bun, in
loc sI cultive mitul sinonimiei, il contesti.

Dacd prin lexicografil inlelegem pe cel care redacteazl, un diclionar

pentru turigti si ne spune c6.steah este sinonim cu italienesculbistecca,

aceastd persoan[ folosegte munca lexicografilor, o sdrdcegte voit qi-i
permite lui Quine sd comande una bistecco dacd intdmpldtor se afld
in Italia. Dar lexicograful bun este cel care ne explic[ de ce cagna

lcileal nu e sinonim cu bitch decAt in cazuri foarte limitate, aEa incAt

in italiand pot si definesc ,,cagna" o cAntdreald f[rd talent, chiar
dacd-i plind de virtuozitate, dar n-as putea s-o numesc bitch in englezI

fdrd s[ sugerez cd ea e de virtute indoielnicd (deEi cAnti dumnezeieste).

Dar atunci lexicografii, cAnd sunt cu adevdrat de profesie, sunt
semanticieni - sigur - in sensul 1, deoarece cautd sd stabileascd pe
ce baze comune putem folosi in chip legitim un cuvAnt, dar sunt mai

ales in sensul 2, deoarece cautd s[ determine natura convenliilor
noastre lexicografice nu in termeni caricaturali de sinonime sau
omonime, ci pe baza unei inspectdri a sistemelor conlinutului qi

bazAndu-se pe o ampl6 verificare a unor texte anterioare Ei a sensului
5).
lor (sensul

Atunci cdnd Quine spune cb lexicografii nu detin monopolul pro-
blemei semnificatiei, pare sd se refere mai degrabd la autorii de mici

diclionare pentru turiqti, si nu la lexicografii ca specialisti in semanticd

structuralS..

CAt de discutabile sunt ideile lui Quine asupra lexicografiei se
vede in paragrafele urmdtoare in care, desigur, fdra sd fie in necu-

noEtin!6 de diferitele dovezi utilizate de lingviEti (poate distribulionisti),

'JaJ urp PdB -r, t

apBc (Puralqord glle) Pc rs 9d€ aper rac ulp Pe ounds Inrolrqro^ AS
^grc?craiuJarrsuoc gleoO as gs 'nno1d o rnl Inlnsuas erdnse salaiul IJ au Ps
aJaJ as 'gno1d ve^+se pc uraunds pcep 'alurnnc aurind uI 'ala €l llJaJaJ E"-r
u€-au aJBc uI BJnsgur uJ Fz€alncrlJB as nes gJslxo 1e1"rode.r luB-au
aJBc €l IIunI EaJEls n€s Inltalqo PcBp ounds € ap '(gor8o1oasou8 nes IJ...

pcr8olouralstda rc 'gcr1u€uas Pualqord o a nu €ls€aee "rep) roualpr 'rS 11 -C,.i
op ?Je Inlsaoe eiur'nud
Insuas nc ooBJ B-ap BAa? aJB lcap 16; a-reuurasap €uluosap € ap FJls€ou Jr..:
u1 a8alaiu3 au
e ap'IJurnI ale lJgls n€s alcalqo L:

ealelriedec nc ac€J €-ap aJB raiur.ra,a.r €uolqord 'taiu'ra;a"r euralqo"rd NE
nc aJ€J B-ap cltulu aJB nu gleuoricun;IJal gcrlueuras o PJ poJO ng JC:.
''rtrrrIBnscusoasqJroAAgaJlnBscuea.srdsoeJplurrrpDr.lruoElauiruaas'raal;€rpuenJsdunasseIcruunlccealrau,r"ardJolualpu TE,:
9S
ai
nrled lu:

urind 1aJ nc ac€J e-ap clrulu n€ nu alo JEp 'elsace Inlal ap rrircraxa '4
U JE-s nu eoep 1ndac1'rd g ure-u IJnJcnl a19a Selaiul oJ€c rrturtd u2
lncpJ
a,rluud \uns'roPuvln)sqtr InJoln€ aqBIIS IaJl aJB Pc eruJg€ "re-u 'aqelrs J?I
oracrC Inlug^nc pc 1n1de; JBTuJIJB Pl€po 'plecapnI nJ Jollqrol +c'
roJl ale 'rqJol B ap aJls€ou JollJnporu ea"ra8alaiul n"rluad giuepodrut I) t-,
unrcrN
prt--"p rep 'ncr8o1 Inrpnls nrluad a?BlguruasuI aJ€Iu ap rtitc;axa I-ls
luns '(pt?ztJDpW slrcs B nrpuexalv Inl Inrlsaeu Pc aparc BA leruoln€
9t apoJc €Aauro pcep'9a gurueasul nu 'D -l
'actz(a7a741 slJcs U JB lalolsrJv
,rn8rsap ,16; acedo ala?xaluoJ uI IuIIuouIS lua"rede IualuJal ap BaJInJoIUI J€-

runcald auauouoJ loun erdns€ lupllcJaxa au 9S alluJad oS 'atutruouts ul

ap eac urncard gierps ap lgl€ aunriou o ura^B ariecr,ruruas a"rdsap rS al
ar.;erSocrxal a"rdsap Bcsp (gc 1lp9^ g 'IIcIJuBIuas I8 7 Insuas BI ruaca.rl PS -IX

alouo'ticunJuaa TcryuDutas'9'lI NJ

'ar€o o rA rurlr"reru s€A un In;

arlurp eiua.raJrp gcs€aulJap gs e16ah"r.3u1 as rA rnlnSolouo; e orBJnluoc A TI
ap eqord Pleluocs ec qulqcs u1 er ln;elSoorxaT 'oreo o alsa arunue
ac rcru ,BA€u O alsa aurnue AC roru pcseaurJap 9s solap lnlosqB olnurod J€I
r6-nu ,1de3 ap lep un EzearlslFa;u1 '11e19lac BI uauoJ un BI ap Baracarl
ug arierr;ruruas ap arieue,r o aluirs (lrqlpaJo uorlueBe un U aleod t3 JO1
aJr$epnuseunalcaI)paraepIllnrlnJaFcJcslp)rp^ttIilneBucur;1ItnunJ3uoorla1IqsoJuogoAn; o'19pac3rn1*lsdaeulrpurusllgnrcAtp"Jrgnnd'roeappll1u1'r(ridpqaeoa:unasarie1aa6urr;dt8ulteu7lursergss OS
un ap a.r
rieralace Inrpec uJ llEIPIat na Inun od 1-npurncolul alaruoap '1n1p 'J I-
llraJlp a uauoJ llurnue un ge a16a1rqe1s 1n3o1ouo3'salaiulaulq'lS 'lnlnl
au'
-uglnc etieagrurues Pqulr{cs as 'r}lBIPIat no Inun ad 1-npurncolu! '.alep Jo
rqurl raun Inrp€c uI 'gc rn1n1de3 ezeq ad allraJlp luns auauoJ gnop Jo
pcep Surlsrp oJEc.ro1r3o1ouo3 B eac nc lolge'rSocrxal €cunru PzBallrulsE
-oc
JE
DU

Et

L|r " ,,YCIJNVI ISS" IO'InJNVAnC tr'IV IUnSNSS ICNIC

'.- -.4r#

488 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Si examin[m criteriu] tarksian de adevdr. El priveqte modul in care

trebuie definite condiliile de adevdr ale unei propozifii, dar nu si modul

de a stabili dacd propozilia e adevdratd cAnd este folositd pentru acte de

referinld. Iar a spune cd semnificalia unui enun! inseamni sd cunoqti
condiliile lui de adevdr (adicd sd inlelegi in ce condilii ar fi el adevdrat)
nu echivaleaz6. cu a dovedi cd enunlul este sau nu este adevhrats.

De acord ci paradigma nu este deloc atdt de omogeni cum se

crede de obicei, iar unii tind sd interpreteze criteriul tarksian potrivit
unei gnoseologii corespondentiste. Dar, oricum ar gAndi Tarskia, e
greu s6 citim in sens corespondentist celebra definilie

i) ,,zdpada este albd" este adevdrat daci qi numai dacd
ii) zdpada este albi.

Noi suntem in mdsuri sd spunem ce tip de entitate logic[ gi
lingvisticd este (i) - este un enun! intr-un limbaj obiect L, care
vehiculeazl o propozi{ie -, dar incd nu avem nicio idee despre ce ar

fi (ii), Dacd ar fi o stare fapt (sau o experientd perceptivi) am fi foarte
incurcali: o stare de fapt e o stare de fapt, iar o experienld perceptivd

e o experienld perceptiv[, nu un enun!. Eventual, un enun! este

produs ca sd exprime o stare de fapt sau o experienld perceptiv[. Dar

dac5. ceea ce apare in (ii) e un enun! despre o stare de fapt sau o
experientd perceptivd, nu poate fi un enun! exprimat in L, dat fiind

cd propoziliei exprimate de enunlul (i) trebuie s6-i garanteze adevdrul.

O fi, prin urmare, un enun! exprimat intr-un metalimbaj Lr. Dar
atunci formula tarskiand ar trebui si fie tradusi astfel :

(i) Propozi\ia ,,zdpada este albd", vehiculatd de enunlul (in L)

zdpada este albd.,

e adevdrati dacd qi numai dacd
(ii) e adeviratb propozilia,,zhpada este albd", vehiculatd de enunlul
(in Lr) zd.pada este albd..

,,A intelege o propozilie inseamnd a qti ce se intdmpld dacd ea este

adevdratd" (Wittgenstein !922, 4.024). Tbtugi, noi cunoastem condiliile

de adevdr ale propozilieila amiaza zilei de 2 august 1810 pisicile uii erau
in numdr impar, dar e improbabil ca atdt astdzi, cAt gi in viitor cineva
sd fie in stare sd douedeascd dacd ea este adeviratd sau fals6.
4. in orice caz,iat6. cum gAndea Tarski acest lucru intg44: ,,Noi putem sd
acceptdm conceplia semanticb a adev5rului fdrd sb renuntdm la o atitudine

gnoseologicd oarecare; putem sd rdmdnem realisti ingenui, realisti critici

sau idealisti, empirigti sau metafizici - sau orice am fi fost inainte.
Conceplia semanticd este complet neutrd in privinla tuturor acestor

chestiuni".

'(uJotlun) piur.ra;ar n;1uad runricnrlsur euriuoc 1od alualsrxaur alcalqo a-..-

Roraullu"noolurrrinarcrpnanalralu'sIugugauicuririSulsJor'adc"l.,Isrpn,usiI,aralsincllelsuoamadaJpea'puJc'lpa'tlseul t.PldrlaaSBJuuc"aIAuS'lonunlulluaJJaalttuJ?carprsJnlraadullnur€unIcnnsgcl.Balalcu.rrUudanIpuaululeereorg.Srcnor'6rs'1aItudleacd als:
'Tnrrrri1riro # Tuny Balrr BelJ€J uI o-?BJJaJu! Iu€ aJBc ad 'aldacuoa
ln-'.
Jolrlunue €aJopalar Jundul Inlnlxol €trluetuas 16 rnlniunua BJrlu€Iuas
,raiur.ra3a.r €srluBruas'pleuoricunJua^ sslJuEtuas aJlulp pou lsocv 1'l

piuualat'TuataJat'TnctJtur'uas'9' LT .1€l

"JaJrru€tu un alsa parsrd o 9c uraunds nu Ps 19cap gatstd o alsa r r.
gorsrd o-gc gunds as 9s lEJPAape reru a PJBp aunds au nu PuBr{sJBl
eaunriou'suas lsace uI'rg^ape ap ra BaJ€oIB^ Pclpe'(I9I:186I I
da1ne3c14i '/a; glerg.tapl orirzodord o apundsaroc rI Brn.lPc €Aac alsa
'0'g,rrr1od,.rip rc 'grur'rdxi II aJBe erirzodold PIBrP^apB ec uralAeounca'r Pu.
'1-npug1o.r1uoc 'aJBc od e,rac alsa nu FuEI{sJ€l 1de; ap €aJB?S ?nI
JT)aapn ap'tJolDa'Iaun nal'tnql;1o n-r1ued leuoriua'ruoc drqc ui 1nco1 oa.
aurf
JE
(n) 'puBr{sJB} EInruJoJ uI 'Pc ualrrupe 9s ro1g8ur'ruoc rerrr oJ€d t1a.
'P1BrP^ap€ P_\ i

4 te er\rzodord gc PpBAop o alsa nu oJuru uI Breos apec alaJ€os a I.i
pc snds n€ rrrollqrol iior IuB ap TIur ap dunl rA urnc gdnp
9c 1n1de3 "re-au nlduns IS
;p.nr1doc.rad Jrnort r6eaace lruroe rrJollq,ro'r riol pc
aunds a'

,6 rnO gc n.rluad '1erg,rope alsa iunua un Pc€p aprtop e nl1uad pour r j.\
I;aaJlulscBtp1eltpup9;p3laUrdJ.€raPluc€r parpcirpulln'rc1rs;'rrpu;,ue3arpirulogu8rlaosduulrsl€IozcaerlBllIr9ocl
un rJ r€ pugsgl '9su1 '9q1e a 9c pugunds pzeauorirea't AS
p".,J .,u gpedgz-rn1ninurl1s eie; ug PcBp Fql€.alsa epedpz
ir g, 1t1ol; ai",eaoap ..
(18
rrolrqrol arJulp arecag
1cti1s s.tos u1 erirugap rua8alaiul nu 9s erirpuoc n3 Iti
, 1.r1.r"-nltoduroc 'psBoIJas rBur a euralqo"rd I{sJBJ rn1 eiurnr'rd
ap
uJ JBO 'saJoJuI IITPpJoJ€ l-nu 9s uralnd 'pcruourauur aricun; o JBop INF
rc Ps €oJop rnl IIJolIpa ap
'gleuuog arirqure ol)ru PqI€ nu aJnssn€S A.I

lncgJ Inuasap gc pulrJ lBO '(lqnsapap ap Inlu9^nc gzealard;o1ur arBJ
'1"qi"i.,o,t'luecgruuras un lenlualo alsa Pc n'r1uad) gleluaur aur8uurr
l1e
o n€s lecrJruuras un eg gs aleod nu 16 ea,L\ nu rnlncedot lnuasap JBp
'1ug,rnc un giuern8rs nc alsa alqJp lnlueJgruruas '"rg 'cedoc rnun Is
eeped u7 tet'atqtp Inluglno PU€ as
pJnl€rurtrr euaIliIenduatslanppg.t.r"eo'grn.roapdnusI
grnori"g.r, yf.rgdsep I€Ao un-Jlund lecgruuras 16

lagurrBinerrqnJlriu:sirturq6a*esralaa€cllleuarrupu3 prunp1oosdu9e3u.ranu-1Je'ln1uun5euzaale.8rduuanl"r.prdno€xtueouJa€rJcuB'€caa'rr{Unssrs'ern"lernglniulrdnnulutraerJxoaallrrpuuarrJgBuncrl
ap .116 un gcnpord Ps Flruaru a ar{n1os PlsBac€ Pt luapr^a alsg

68r "'.YCIJNVI lgs" In'InJNVAnC g'IV IUOSNSS ICNIC

490 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Se pot transmite Ei inlelege instructiuni pentru a identifica referentul
fdrd sd fi avut qi fdr6 sd avem vreodatb ocazia de a ne referi la ceva.

2, Referiri la pisici (pisica mea este tn bucdtdrie). Referirea ca act
lingvistic, ce trebuie contractat. Dar referirea este complet dezancoratd

atAt de adev5.rul empiric al enuntului (dacd mint sau dacb. greqesc,

pisica nu este acolo), cdt Ei de orice disculie privind valorile de adevdr
ale enunfului. Cu siguranld c5, dacd e o pisicd in bucdtdrie, este un
mamifer felin in bucitdrie (semantica 4), cu siguran![ cd md refer la
o pisicd anume, a mea (semantica 3), dar ar putea sd nu fie adevdrat

cd este in bucdtdrie. Semantici precum L Ei 2 sunt presupuse de
semantici de tip 3 qi pot fi avute in vedere de semantici de tip 4, dar

nu e valabil qi invers. Sd nu uitdm cd Morris (1938) amintea cd

semantica priveEte relalia dintre un semn qi ale sale designata, c6" o
regul[ semanticS. stabileqte in ce condilii un semn este aplicabil unui
obiect, dar cd notiunea de designatum \u priveEte existenta obiectului:

desemnatul unui obiect este ceva ce sernnul poate denota - dar a

stabili dacd existi cu adevirat obiecte de acest tip trece dincolo de

sarcinile semioticii.

Acum, sd presupunem cd eu vizitez o culturd (cu un limbaj adecvat

s-o exprime) in care sunt cunoscute doui animale, pisica, cu blan6, cu

dimensiuni inferioare celor ale unei fiinle omeneEti, domesticd Ei

nevdtdmdtoare, gi crocodilul, de dimensiuni de obicei superioare celor
ale unei fiinte omeneqti, solzos. Pentru membrii acelei culturi, bazate

pe un sistem de opozilii atAt de elementare, care epuizeazd clasificarea

lor fdcutd regnului animal (o pisici este tot ce nu e un crocodil, Ei
invers), dacd ar apirea un c6ine, deoarece are blan6,, e domestic si

prietenos, el ar fi definit ca o pisici (fie Ei cu o inf5liqare nemaiintAlnith)
gi, desigur, nu ca un crocodil nemaiintAlnit. Sd presupunem cd eu
descopir ci existh un garpe boa in spatele interlocutorului meu indigen.

N-aq putea s6-i spun cd e un boa, pentru ci in limba aceea nu existd

un termen adecvat, nici n-aq putea sd-i descriu acel ciudat Ei neobiqnuit
animal fdrd s6 pierd un timp prelios. I-aE spune deci cd are un crocodil

in spate, admildnd c5, deoarece in cultura respectivd animalele se
impart in nepericuloase qi periculoase, eu cu siguran{d il informez cd
se afli intr-o situatie periculoasi. Nu dau acest exemplu la intAmplare,

deoarece unele enciclopedii medievale, neEtiind cum sd defineasci

crocodilul (qi probabil cd autorul nu mai vdzuse vreunul), se mul{umeau

s[ spun6. cd era un serpens aquaticus.

Dacd eu reupesc sd-mi ingrijorez interlocutorul, cum ag dori, si

oblin consensul lui la enunlul meu (el se intoarce, face un salt Ei

declard cd efectiv animalul acela, nefiind, desigur, o pisicd., este un
crocodil), am actionat linAnd cont de unele principii metodologice ale

'In)ulrol'turo 16 ryay e1 gugd AIE
pyntaua? pctlonuas ap lpto4l el ap tnrpJ rue runr e6e 'proce ap n$
ps lgtap 1od n51 'gcrluru8e.rd o nc FpunJuoc as nu or pJrluerrras orcru un
'aJeur-rn ur.rd 'glsrxe nu pc eunds ps rrun ad acu; JoA rI Bolsac€ aluoJ 16

oJBt alaa ?uns Inlxaluoc 'JolruaruJal eriecgruures ^ur1lu'ggarpcrlguzeeuarxersJ rS'

16 Inlxol €raJpr €olnprl NB
reun apdrcur"rd ed zazeq pur pc nrlued '1deg ep 'eolsace alsol gsul
PJS
'p nrlueruas Iaun rruarural uI Insuosuoc 16 puguiiqo
'g rrcrlueuras Insuas uI p?rlnqzr giur.raya.r o JBJ ps ec'Trcrlueruos raun 'aJ
93

as

IIPC

lIn

P1S

'ua
na
(eL

16r
ls '

EAI

a?B:

Jol

16
no'

?e^i

ap

€Jl
:INI
Inur

o9

Fc

JBP

ap

IBJE
BI J

uni

JFA€
tcsat

P?E

lC€
'€A

In?u

16r "',,ycl.rNvr^tss" rn1nrNy^nc s.rv ruosNss rcNrc



ut '99-lg : ,002 'A'n IIICoW :l€arluotr{ .o1u?rypy ulur u,,p,u,ot9r1J€o1o.Jtdn.orau1oup1

stossg 'tt1doso1tt14 Sutuaqoary,'pa e1eqe7 o8erlueg
Jo s?rrurT or{? pue lq8noq; {€a..1A" Bc qlEnlar rode ,(gg-11 :g00Z,IZ,
ollpulntcl',,allurll op uor?ou BT" Inllll qns wnce) ?002 orJqruarou u! €rJoS
urp sal€lrsJo^rug BI lnurl'suotyo7Vtdtagut,suollnluasardat,sau?tg .ocg
ouaquJn.p rnolnv Inr^coloc Bi (ourrl?B^ ruu€rc nc orBlun4uoc F?corrp
olelueze;rd rrfue,r"relur roun B g?€roq€laoJ rorrolln aunrsJo^ .I
ul) Ierirul

tuelsaluoc 'rlrlradsa.r Inrpnls u1 l rlsrpadolcrcua rS ,,aq€ls rrJrpugs(. B
PJoJBlaru Blrqrsod o aJlul ureJurluapr l-ar€c ad InuodBJ g ealnd ara3
'((aqcszlarN uJ salE rBru p?Ednrlul pq^ o [pq€ls BorrpugS] rilelrac
'rl6rpadolcrcua el augrupJ aJEr 'oag o1;raqurn rn1 eridacxo nC,. :asosrJJS
'ft96yZ'g) ossatdsg urp arzuacal o-J?uI 'sase3 aJ€soC lgour (nazeuunO
rnl Ba?JBoru n"rluad reru 'puer.raSSapraq 16 gueaqcszlaru Bcrleruot nJluad

rcru saJa?ur olocB ruBlsaJru"ru nu na pr apa^ - (auBc uluaza.rd urp

nrpnls lnur.rd uI glenlal lsog e elred punq aJEJ urp) .(BusurJJodrluv..
RIBIn?rlur - a€o1o1ue Blrlcadsal EI earu erinqr"rluoc lrlrJoJ B aurcrJo

'(6 '8ed) (arlseou rrrnllnc o-l€iunu€ n€ or{cszlarN 16 ra88aprall salu rBtu

aJBt ed 'nnozaurunq rn1 rriloruu e nus raiurrg IIJplln eiuor.radxa,, lpdec
e1 gugd pJasasnp nu pcul rrunrie"r €zrJe purlrJd rrincsrp ala?rJaJrp pJ

Boapr unluoc uJ nBaAB re gc r6n1o1 nBluJUB ,,,eO1 rOFrolnE aI? OCrlOJOal

rJpluarro alasralrp 15 plgelgp ro1 eiuarua,ro"rd purr; a1ep,, ,r1ocS raun
€laqorlo qns alecgrun 11
uriualu nea8g"r1e ac pdnp nualnd nu oAurr?rcllaednso,Ja,Irnactunpnolo.rlluul rupJ alrrpnts pc
'rl1elog ,Fr nrluad
16

rS elseacy 'a"reur reur arineca.rd o nelsa;rueru aJ roc ap gieg neunuop

-oJd ,,aqBIS urrn"n-prluugg8"lnlnrglradreo"Brd?ua1runeearliSnoqur.nrJlueoJcaps corpe?c"1rarrSlr,qeedqrcor.lrrdede,rpesc

uI lxoluoc
g;aseldecce aJaleqzap e1 rrielr,rur rfol nu ,nr1S algc urq .er{rugop Bare

alnrsrp ps rielnur ne;a aiurpual alrraJrp ap r.rolrpug8 a.ro8alnc €Ar?radsar
u1 16 orurllE^ op FlBsu€Ae asasnJ aq€ls rrrpug8 raun eaapl .[pqDF

DarrpupCl apqap otatsuad 11 Inllll na ,r11e.Log opIV rard 16 ourrllen

ruuerp rn1 ea"rr[rr8uJ qns ar8o1o1ue o rllaurJllod e1 earude g86I uI

rrrJFlaJd"ralur

ola?rlurl sn PqBIS Borrpugc 'BI

'ffiw#

4g4 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

middsciadetoroczdiddvpnioneurldlnpteuaeelltdudadresamepipgnserodaco1nutps9ivdeu8aa4imnrneeiutunirrcneneitaseppiceairldmeusoziiedoeVmettiencaatmatitanptdiettmdicefceoiinleosdcsgneeioictmfrRltioaaiapopl[ndev'eatedpilnctieettciinil''niectIgprldnouueetpaenmtegirtdprgviuindleeoein)cc'-d{fniiaaouadpnroomegairmueardm,aicceneud(fancirtntuhtoiaiiittaamduivrel
pid.praerrleia.np"isacrcbgriaptaiulireinurainldmppeejuoocid.rcductdrreoee"bafilaieninmclatitetebilvianenjeoxtuebmpl rriiipeljislcoreieticuxitctipSeadrrri.(emiipnigatu[rimdrinmuecicocipt(nirsalleaailntsuiunaetldlu)tmeecliaronoubizcrliAeeiioncnidntdeaseutin6nllieemlosm)6,irtijcaolionigtcetEleiitnt-iree--
i-ntrF-uirne;iperoccdesmseenmliornoatimc ccehseestaiuuntoesau' spleinela'rg dezvoltatd in alte locuri'

cd,inperspectivapeircean[,fugainterpretanlilornurezolvdconceplia

noastrddesprelumeintr-osimplesuccesiunedeinterpretiri'dar

icdAig"noeieln"tfanfv.aec'iepinel"tgtelrl,e,apsarlpeznorea|gio"n,abctin,r"6iruqtpos"ncoer-u[*"mtirifnpii"vor,doi|zieidfpa"dqucueinadasserceteureeecmieaaiomasiagmuoecddatiniamvedlxliiimtaiitarsdittiicdlteiad.sdflmcaeainebptrettssaoedenan, udrssccuefifeoubsnrrsfienmlueqalsmeoaelarIeaaeriginaaciN_lciu[nnaiemttrereet-zrivzopisniurdcealmuhtetdmuena'r.itet.aii

m,touglt"orrr;agdiinmtri-eaomcadzaitosneaalmiima eniutomvaairbagtuindceidcrdunmdi'mduppliScactuomcmvoamiacveedset a'

seelnxocpgEilcaiuclnoeuapclregudmumiemi-afeponolfootaasstmietmadpltirumnirbubuqmaiitjsiutiEilmip,pm,esluinleat'abruc["oalnousceiimnonsgifeAicnnasduiqrlei casi denmeufainrneituilcuqdmeEdeetaet'ispcdi

pie"x"ttu""lcu6i sEui apiumnperlee,guiilaersileom".nsicfrrciairmiil:a,d,oetseermmainntaicr6eadecotinptiennucdicalocpoend-ie

numunarenei tfliuicmzadbisni,IcoodferaprroearreecagezJuaelipprelrgnrgturmuligasetiucnnaetla(odrreiicealniEotainintaetreucrlpdtrirneectaocrropenoatreeexxaptzera'e,isafiiirleosreg-i

scleompeidoitaizeasttae,cfaupntouai qct[eerienauluimseiild.Cd eneicaiocdeafaticeo frreupcrteuzoesndtaerseladbe[feinnictiiv-d

qinitinotcdheisaIuEniac6IoocreapISr,ezeestnetaorfeeerintaciccluopoecadziciadnuuneonriccoiondteaxtitgeloqbi acli6rc,cuim-

ss(d.nu.eteaumr,neroi"olzegtopildcinn"ee"da.tteeb(rqri"iltmt'ie)tasiEindtnenaf,comtaielcdoo,loicsdcpioL[mennrdsietviiatgmoitucuUnliiueuapniooueptinueetncrrraiiuvsuepsanreisccmdootbniorvmtddrdoaelnsclimetacaatoi)tmm,laacdptIiolae-fruSticprduenoepipztrrreaaaisavlaizioctc6ont'cinavArdleitittoi6galriui!tvlieeaili

criteriiprovizoriideordine*'deolumedezordonatd(saualecdrei
criterii de ordine ne scapi)" (Eco 1983b: 75)'

'gg6I (ruerduog :ou€lrtr{ 'olrapBap 1p LuD ailas
uJ PlBnlar rod€ rS 096I.I.6 DpqDhV uI Flscrlqnd osasnJ €aur Brzuocau .z

Ps rnqaJl JB nu pJsp nBs ?cund lsacB uI oraqJul as ps arnqaJ? pluapac €.\
-ard BriBtuJUB pcBp erzrJap nc Brnlp8al ul rerucol col are rl3rloqapau alI

rA 116r1oqap ar?urp earaleqzap pc;n8rs Je0 'Jol rolrrgluaza.rda.r e e.reo1 !1 11
-gqurrqcs ealsa,rod ua8alaiu3 ps rc ,a1a1de3 pug8rlsa.Lur durrl uraprard
ps arnqaJl nu aJBr n"rluad 1da"rp ,a;1seou alE
lgcap ldeg eaunriou urole nu gc rc J,ao1ldrJugglap?;dsrrxaalunru1gnc;r6auunrd.rsd
rnunrcru IIi

JB-u aqBIS rurpug.S rridape oJlurp ,,1sr1oqap,, reru IaJ'(,r,JEruuB-erclupBa{rcEAnBgJ1o,, IJ'

ourapou rr"rrpug8 1e lcadse acrro uI neapal BaI-XIX IE Inlocas urp reuori E,\
-cBaJ rnlnusrleJrJalc 11"ro11pug8 urnc eAe;.(lnursrlrlelaJ,, nJ zryuoc drqc
-IJ
uI pollrluapr o g"reuorfcearoau ua"rrpug.B a.rec ad pJnrsqo prnlppunJ
EaJB uI apec as 1a31se 16 rp^apv ap lnldacuoc r6nsu; g8eau as rcap L:
a'aurnlsr?esoauqcaul.grgaluanrddtaaslu'rr.rpa1parldu.raop?uuradrearpuunruerrcra,ca11ddea;.rpp?s*?rxdaeJn*uappc
zaunriou -ra

BTuJUB B JOI

Buruasur *QBIS" Ipug8 e grep : alnlosqe rJnJpAapB ap rriue.re8 ad nes alp
rnua8ur 1116r1ea.r ad e.rotr.r8u3 ealnd .re-r Baunrlsaqc ac op a8alaiu3 ag -uo
IC'
'fe"rr1 a,reru ap rasa;d
a,rea ,rFqeleadse,r 9s
eJnlcal urp rarJugnorscorulg'eeal,rrinecu11r"eroJo;uIarlxEAr?osEBOnJlr?rr6J3qFqaerqiuoarlde glrtunuE o Jecgr.u
rcrlserzalca dri

e1do16e 1n1nd U JB-s arec el ap ,arJosolg ap rrJosaJoJd rcru serlsns '€a
nu-s r nu olelrlercrg"redns ap rJptsaJrueru ralsocv .nllr+ ?saeu nJ runlol
un-J?uJ (ournue ar B?uoc nu pc luaprla) srJrs ure gc 1n1deg n.rluad 1s a
JleBldouprgalqueglsB-rs"rtrpuug€a8sarapuen,-r;oriluaeuleca8solsorBlugro.rrdlerlBpaIorurueIa.lreorlnudol-neqruprpqc^spur1u ps
BA
snpout gzer8ola aJBc elaurc oqels rrJrpug8 elcas uJ lBIoJuI rJ isuauod '!rc
aleod
918
pdnq i suauod snpory pcsergJ? ,r6p.rerlo1,,un '..zei aurl
purrpo"rud; ureuruuoJ 'rnlnluorlsuocur
-oBru nc (rrcoda I€ ,lserzuraur1le,aIrnzeuosdr Plu
1nfeqru11 u3 -nl
uJ IrqslBA e nu Ia pc ruea?rupe Bc€p teuqc,suauod snpotu rn1
1e nr8ola JEP
un n3 r6n101 ruBraqcul r$ 'arucrsua^ ap aluaunJlsur Joun E unuroc
u3 eeraund nJcnl ururru ar nBoJac aJBc alBJnlaafuoe aopaco.rd ap rrJas eric
raun ale 'acrluc riglrleuorieJ raun ap"rnlda.rp ruecrpuoloJ ,sn1ca1.,a1ut p
nt oqonbanpp zel ocrJo uI rA euneaplo?ug rJ J€ ln.tp^ape gc 16 rrunl 'l;n

BaurpJo auralqord g"rg3 rpurlSo .re rnlnlequrrl BourpJo pc aJapaJJur Bc aU Al IJ
-JA1
'elncspuug ri alesrarrrun rrdrcur.rd ap rualsrs un-rluJ gcruoleld piurpari
o ar orJ 'g1ce;rp aunrzrl ur.rd 1n1n1osqy alSeounc B ap alelrcedec arl i
o Ec arJ 'rrunrieg o1B ,,r,ua1e;8o..;r:e,,-gIliolupglvapInlroeuan.rrleui8eugg ug ,a.rec uJ ,a6Z6I
uI rpneurg e1 g1rugde qns,auot?u pllap -utl

rcu3 er8ololue n"rluad asrJcs rrzualaJ. raun ycrldurr r.uerurl€ar Etr J -a)
ap

UIE]

Inlo

^llll

JEI
Bin.

96}, IIUYJSUdUSJNI S'IIJII^UT S,4 YBVTS YUUIONVC

496 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

implice ca pe o continuare fireascd a ei intrebarea (la care Peirce era
sensibil) dacd pe fundalul succesiunii interpretdrilor nu se ridicd
prezenla imposibil de neglijat a unui obiect dinamic. Dup[ cum ideea

unei succesiuni de interpretd"ri se sustine si are sens numai dac6 se

admite cd existd ceua de interpretat, nu ar avea sens si sd ne ocupdm

de acest ceua?

Aceasta este problema la care m-am intors definitiv in Kant qi
ornitorincul, dar Ei inainte era greu sd mi se atribuie ideea c6 nu ar
exista fapte, ci numai interpret[ri, cAnd scrisesem un volum intitu]at
Lailme imteelele,inItnerpfarelatda,rfiiirm- taalriepirocbelenmuaefxuissetdsefaapntteic,ipcai tdaoaEir
in alte scrieri
interpretari,
am c6"utat intotdeauna sd spun c6, desigur, orice fapt di nastere la
interpretdri diferite Ei conflictuale, dar cd o curioasd calitate a faptelor
este cd se dovedesc rezistente ia interpret[rile pe care nu le legitimeaza
(qi - aqa cum se spune azi printr-un anglicism supd.rdtor - nu le

,,suportd"). Cu alte cuvinte, deqi este totuqi dificil de spus dacd o
interpretare este mai bunb decAt alta, este intotdeauna posibil sd

recunoastem interpretdrile care nu se suslin. In fine, chiar dac6
faptele sunt intotdeauna cunoscute Ei comunicabile prin interpretdri,
ele^se erijeazh intr-un fel in parametru al interpretdrilor noastre.

In 1986 scrisesem pentru un volum coordonat de Georges Duby
un eseu despre gAndirea latind (Eco 1986), in care identificam in
nofiunea de limitd conceptul fundamental al latinitdfii. De la rafio-
nalismul grecesc pdnd la ramifica{iile sale medievale, a cunoaste
inseamni a reconstitui cauzele. Pentru a explica lumea trebuie postulati
ideea unui lant cauzal unidireclional: dacd o miscare merge de la
Alfa la Omega, nicio forld nu va putea face ca direclia ei de mers s6

se inverseze de la Omega Ia Alfa (in povestea lui Phaidros lupul
incalcd legea tocmai fiindcd pretinde sd rdstoarne acest principiu).
Pentru a intemeia aceastd idee de lan! unidireclional se cere sd
Madomduitel mtipipcridneciapjiuiledeicdaenatlitrdatliiio,nnaolinscmounlturai doicccliiedienEtiatlesrelubluazieeaxzcl.lupse.
modus ponens: dacd p, atunci g; insd p: deci q.

Ralionalismul latin acceptase in mod fundamental principiile rafio-
nalismului grecesc, dar
sens juridic-contractual, transformAndu-le Ei imbogdlindu-le intr-un
astfel inc6t sd ridice la rang de principiu de

baz5. notiunea de limes, de frontiera si, astfel, de limitd, Obsesia in
ce priveste frontiera spa{ial5: se prezintd culturii latine inc6 de la
mitui intemeierii ei: Romulus trage o linie de demarcalie qi-l ucide
pe Remus pentru cd a violat-o. Dach nu se recunoaste o frontierd, nu
poate sd existe ciuitas. Podurile sunt sacrilege deoarece trec peste

sulcus, cercul de apd care defineqte limitele cet5lii, incAt ele pot fi
administrate numai sub controlul ritual al unui pontifex. Ideologia
lui pax romancl se bazeaz6. pe precizia granitelor. Forla Imperiului

constd in a qti pe care uallum, in cadrul cdrui limen trebuie sd

ac BAoc 'gruro; o rcap rS 'prado o rSn1o1 BJa (.pprr{csop" ps BrnqaJ}
earela.rdralur ar €aoc gc luopr^a eJa (aslqlsap ntad6 inllr? urp gtul)
gc luoo eauri as nu JpO 'a,r,r1e1a"rd"ra1ur runl"rade €saJpe e1 1nr3o1a
uraseFauar rurr €AurnJ nu gcBp nEqaJlul os rrun 'ntpyatdtayut aplllurj

ur€r.rcs rue ap reazrar1 edeo;de pdnp pugc r?unJ€ 'lgcuI IaJISE - aqDA\

sun?auutg'a"redo aJ?urp osrr{Jsap reur rS alelirurlou reur raloc a1.red ra

Etrrr1ln €JOBSuoc A psttlcsap ntadg Elnlr?ur os Z96T urp Earu E aUEO o
Baace ap rerucol pc rA gpe ap ra"rodo eolr"rglardralul IIiF?TuIJur e.rdnse
aricaga.r o aJlpJ rode 1e1da;rpul rue-ru 'a1e,tarpaur rrtrlalso e.rdnse Ilpnls
nc acrJosolrJ alrJplaoJac lndacuS ure-rur rSap 'gr B?tarqo ealnd "re-g

'r1Aa1or8 rriualur nc rep 'aiaur o1e alrl€r€u

rrie8e.Lrp alaun ul rnlnlelruirlou InJauJ€J luizarda; qs gu-npururS"rgru ES

'lallrul Inuuas qns €uneap1o1u1 snd u€-al qc Eur€as nep rrui 'acgosolr; Ei
alaru .ropricagal I€ s"rne 1n'a8alu"rl1vuuI !tsaadlrecpoarcar.Srdcanlpeopdur1;gp)dEnpp'.FaSrucIt u1
aru;o;rie;rds rrnlcnr?s ug pcrldruoc as al€znel aprniuel 'Bzrre) u3 asnd ES

luns snlcxa rn1ni,ra1 rs raricrperluoc 'rriplrluopr airrdrcured sour"ra11 :i

rnl Inlru uI JEI 'drur1 rSelace ur xauas ri sruaanf'.ro1r.lo1sn8au 1e rS I.i
.rolrioq 1e "ro1ca1o"rd ri "rep 'ro1a1.re 1e alur;rgd drurl r6elacB uJ 'satuJaH l!
rn1 e"rn.8rg ap rS 'aricaJrp rcru 'allurll oJB nu arec 'lrurgur ap €s€JlB
€un€aplolul asasnJ pcea.r8 BarunT 'gcrlaruJori ea.rrpug8 ri rc 'gcr1a1 I=

-olsrr€ eer8o1 JBop nu alred ace; FueuroJ-ooar8 ea.rrual*oru urp 'r6n1o; /:'
li:
'1sa npnI aaTa a
E
nazauurnq n"rluad rS 'aurlrp rrJnl€u r6gsu1 pJerluoc U J€ rnpl€ldrug1u3 p'
efap e a"reSou plseace araJeoap '1nca.r1ad rJ as nu gs BaJBIor^ BO acBJ n.

aleod nu rep i 1ce1ur uourq un ralal €apal r-FS rcap rA runurru gceJ ps

ea;a1nd aJE urnc e6e 'g1e.rour €uer laJlse acapur^ gs ti a1.rar ps ea.ralnd
'rn8rsap 'aJB nazauurnq pc alsa lnsundspg ialal raun niglurS"rr,L ea"rap

--rard aldarpuJ Fs nazauurnq aleod ',,aJ€;Bda; ruaur8.rr.r lrssod snag
run;1n" RqBaJtuJ as 'g 'Z '1y sqnpqrlponb o4saanb u3 'ournby.p Er.uoJ

'arincsrp u3 snda; r3 aleod reru nu

1a 'sndnsard lsog e nes leldruglul E-s nJrnl un ac p?€po 'gc a16a1rqe1s

trnlosqe In^rlEIqV 'tuntodtua7 oqnJasuoc ug pcr8o1 al€uopJoqns ap {ua}srs
ur,tap 'greaurl gciSoloursoc ourpJo o csolrqels orec 'rn1ndrurl €aurpJo
rS erica"rrq 'lsoJ IJ nu gs eleod as nu lsoJ B ac Baac iplTruil eudo"rd
a"re rS1 lndruil rS "rep 'lnrieds reurnu nN '?sa nlcnf nayn : acJeolul ealnd
rBur B^ as nu '1ne.r ?nraJ? plepo 'pc ar16 rA nr8alr.rces un a16ain1dggu3
JBza)'lnuocrqng pzeasral€r1 ac duril u1
gc 1n1deg ap luarlSuo) a 'lrinqprd e-s lnuadrul

'aua;r.rad er.rdo.rd rS n.rluac lnudord lnprard e-rs 'urind algc urind
'ri apunr.ro glelnur 13 1n1nd e rnlnuadurl elelrdec rcunle 'ecrpeurou
eaunrzil sndtur ne rS 1rz €nop € gcseasg;rpd 1-es ele8 'nr.rdo"rd 1ae
lsoJ IJ J€ urnJ i* ec nuoliJol aJrro n€ol9qpJ?s rA aur8r.ro op InrJolrra?
€.raseuopueqe r6-ac rzeurou) rrJeqJeq pugr 'gre1c 1so.] r€{u e nu .ro1ai

-ruee8 e aunriou Rls€ace pug3 'aJBJpde ap ruolsrs pr"rdord azaztue?to

L6l IIUYJ gUdUSJNI S'ISJIi^[I'I SA VSY'IS V gUICNVC

498 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

preexista actului interpretdrii Ei intr-un fel il condiliona, chiar dacd
In realitate, urmam (fie Ei intr-o
nu il dirija citre un scop unic.

versiune secularizat6) gAndirea lui Pareyson,bazatd pe o continuitate

dialecticd intre legalitatea unei forme Ei iniliativa interprelilor sdi,
intre fidelitate Ei libertate (vezi Pareyson 1954).

Aceasta era, intre altele, direclia deja asumatd in 1979 ptinLector
in fabula - qi acolo, incd din titlu, se anunla, pe de o parte, ca

esenliald pentru viala unui text colaborarea interpretativi a lectorului
siu empiric, dar pe de altd parte se suslineau drepturile fabulei, in

mdsur[ sd-gi contureze propriul Cititor Model.
Dacd acestea erau premisele, era firesc ca apoi (in Limitele inter-
pretd,rii) si ajung si critic diferitele forme de deconstructivism (mai
ales pe cele americane, de care Derrida nu era cu totul rispunzdtor)3

qi care se puteau rezuma sub afirmalia lui Val6ry ci ,,il n'y a pas de

vrai sens d'un texte".
Md menlineam in limitele unui principiu de marcd popperiani
conform ciruia, chiar daci nu se pot recunoaEte interpretirile ,,bune",

este intotdeauna cu putin!6 sd le identificbm pe cele ,,rele". Astfel,

textul devenea parametrul pentru a judeca interpretdrile sale, chiar
interpretdrile erau cele care ne puteau
dacd tocmai - qi numai -
respectiv. Iar in acest sens trebuie si fie
spune ce anume era textul

clar c6, din punctul de vedere al dialecticii dintre un obiect Ei interpre-

tdrile sale, cade orice diferen![ dintre fapte qi texte' $i nu aga cum
unii analitici americani imputi filosofiei continentale, in sensul de a

afirma cd qi faptele sunt texte sau ar putea fi analizate ca texte

(pozilie, de altfel, asumatf de unele curente ale poststructuralismului),

ci, dimpotrivS, pentru a spune c6. textele sunt fapte, sunt ceva care
preexisti propriilor interpretdri gi ale cdror drepturi de precedenld

nu pot fi puse in disculie.
Am incercat altundeva sd ardt cd qi cel mai extremist dintre

deconstructiviEti nu poate nega unui text o funclie de control asupra
interpretdrilor sale, chiar Ei atunci cAnd susline in chip polemic cd
orice interpretare este o rdstdlmdcire, o miprision' Date fiind doui

texte Alfa Ei Beta Ei o interpretare Gama, e posibil sb decidem dacb
Gama e o interpretare a lui Alfa sau a lui Beta ? Dacd nu e posibil,
daci Gama ar putea ft v6,zut, indiferent, ca interpretare nu doar a lui
Alfa Ei a lui Beta, ci a oricdrui alt text, atunci nu ar exista interpretare,

3. Pentru Derrida, deconstruclia nu era o metoda de critici artisticd sau

Iiterara, ci o metodd de interogare a unor texte filosofice, gi el sustinuse

intotdeauna ci orice lecturd trebuia sd se menlin6 Ia niqte ,,garde-fou",

niEle guard.roil, nigte grilaje, care sd controleze filosofic deriva liberd a
interpretdrilor.

o pqlE ps rS 'aurnT uI plnuliuor pullJ Bc rc .€arun.I nx pie! €lBn?rs
purrJ Ec nu plBluazoJdal arJ ps rcap rnqaJl JB €alurtr^l .ElsaJruBru

lod as aJ alrrieuoJ aleoJ ardsap pcseeqJo^ ps elauns alaun urg8alap
'gcrlauog nes arSolouo; a.rdsap turqJol pugc ,rq6auaruo alaiurrg ,rou aJBJ
ul Insuas ur ?c€xa rrtuol€ riol glurza.rdar ac rJnloqurs ap aJBol€A n€
orruurns'rruurop1€alrrgesdrroirugrg8aepaular pneasJBllcilu(olJuursl aJlurp ,lgaul 1a31se ,docs rn?soce
ad azale.rd.ralur as ps aJ€ls uJ

elac gleJaprsuoa rnqaJ? JB Bournrl 'snds 1ay11e i aurnl urp aped oaeg
plsJaprsuor rnqaJ? J€
a"rec rrrlrzodsrp un JBop sa?urtr^J .?BnlB rselace

1euo1rpd6raaus?neaccJpJJaolDnlrldJanaUJccculono?lcsl'ncIrsJ8Jo?a1oolrd1u.unool-rronBJlIaoIEpqaualprsaapd1l6creutVrndc,ar,uurrropularapu8ureegoo8lolgguiruloverlsig'lqplnrulsuga8o

p?srxa a1;ed o ap ad gr tua?rtupe ps JBSacau rJ J€ nu ,nrdrcur.rd u1

'"reur8r.ro nrdrcur"rd lle aJBcrJo nBS nazourunq ad rS ppur.rd f
-nc I-FS laJlse aleod s.rarrrun lsaJV 'alrqrsod JolrJnsJalrun Balelrugur
rS uncard '1en1ce InsJalrun a?so pc rupJaprsuor or eaac apuudnc -re ;
1€enJluI ',,B1Brurx?lu" aunrsJal uI Insralruf] a8alaiu3 as arunT urJd
'unpq'Lu?s Iurtunu al Ps :
'alelrporuoc urp '"rep 'a1a rS D,raqno$ nes,sa1t,q n€s ruoJnau ec asalaiug
g ealnd JB oluatuala alsaJv 'alrqrsod rurnl Joun ale nBS al€al rrrunT a
ole rJarJcsap Bc ezaaluoc aJ€c aluatuola ap oiue,raas azazrueF.ro es
't
1de ,trlrzodsrp un nldurrs 16 .rnd a eo i supl,t?oc sat o ed ec ruadacuoc 9
o-s J€sacau a nu 'a1ur141 a;dsap 193 .acoedrcal rriela; "roun 1rnr.r1od
al€Jn?cnJ?s (Dnqclols ap 1nsuos ug 'rurole nunu ealnd uro^ ol) aluotuala a
allJaJlp urp BarunT .a16ournu o r$ alSeounr o aJBc
sndruoc lol un alsa .J
alulry o rB aurnl o guriuoc FS aJ€c Jeluoruala Iapour un pcsernrlsuoc
u
as gS 'l€?uaur +uarurJadxa un sndo"rd ure InJu,tJolluto ti luDX uI II
as ala ga 1n1de; e"rou8r pleod oispppsaaBa?"rsd€oacleauJu€d^aBcceglrnFrJn,laulr;ug1"ar{p.Lauur €
urind 1ac nBS alrugur leriualod ,a11"rag1p g pleod ps ales a1up1a.rd
-.ra1ur 'ap.rg1a;dralur gpaco.rd aJBc lcarqo un purrJ lep .Ec gqrsod g J(,

'lapp?u alB rrasnpBr? a

;olalrqrsod Inrgrunu urp orBC leqluuv ap psnp€rl DprcuE apnlcxa aree 0-
rS r"rplard"ralur ra alalrqrsod a;1urp Bun €r l?uontr rnl nppl1l earalAeou E.
-IcnacpoJISB'unrprularaulagp€aaJrBaccn11pdeeJ3l un 'lcarqo
rJ rE runc un) lxal un also JaluoH rnl DqDTII
ri ec rS FlllTJ IJ ealnd re (BlsEacB
urr16 'r,racnpBrl all€ pdnp graqrl olJBoJ arornp€rl) Iluow ]orrl Dp7)11J g)
pa';lrg€apc'oara1JsSrua€q?sruaorgJl UarsBnalrJee€-Jua-errler6dlras,"rarrdlpc"nrIe"nJrJluscrunooTcoaap?nsaouJBleuluarprgeg1nleucpaecpJn,p:tugpu"erlrlp;dcJ;.ragIBepup,rusIraarc6unnr1cdorsu1
FS BC 'alrqrpaJrau r;rg1a;dralur 16 alrqrpa.rc ugla;d;a1ur aJJuI rqasoap B
n;1uad n"rlaure;ed un p?srxa raun?B ,lrqrsod a?sa gsuJ eceq .elsrsdrlos
plelgqlgq gend o 'a1a a"r1ug lrodu.r BrgJ a?xa? ap aracnpo.rd .reop rc

66r lruyJtruduflJNr STSJTI II.I SA VBVTS YSUIONYC

,r.gw4z