Eco, Umberto - De la arbore spre labirint - scan

250 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

limbd - cu alte cuvinte, sd ne intrebim dac6la Dante nu se profileazd
o diferen![ critic resimliti (ca sd folosim niste termeni saussurieni)
intre langue Ei parole.
oricdt ar govdi asupra episodului Evei, Dante este de fapt interesat
sd suslind ci Adam trebuie si fi vorbit primul: gi cum primur sunet
pe care-l scot fiinlele omenegti este un geamdt de durere, primul
sunet scos de Adam nu putea fi decat unul de bucurie qi, in acelaEi
timp, de omagiu adus creatorului s[u. Deci Adam ar fi rostit primul
numele lui Dumnezett, EI (DV I, iv, 4).
in fafa acestui prim act lingvistic din istoria umani, Dante trebuie
si abordeze acum tema pe care-gi propusese s-o trateze chiar la

inceputul DV, aceasta gi pentru cd pluralitatea limbilor care-i este
certificatd de experienld iEi giseqte intemeierea gi explicalia in
Geneza (11, 1 qi urm.). Povestea e cunoscutd: dupi potop, in ,,tot

pdmAntul era o singurd limbd qi un singur grai la to!i", ins6 trufia i-a
indemnat pe oameni sd se ia la intrecere cu Domnul gi sd construiascd.
un turn care sd se inalle pAnd la cer, iar Domnul, ca s6 le pedepseascd

orgoliul qi sd impiedice construirea turnului, hotdrdgte sd le incurce
limbile.

E adevdrat cd in Geneza 10, vorbind despre imprdqtierea fiilor lui

Noe dupd Potop, in legdturd cu stirpea lui Iafet se spusese ci ,,din

acegtia s-a format multime de popoare, care s-au aEezat in diferite
!6ri, fiecare dupi limba sa, dupd neamul siu qi dup6 nalia sa,'(10, 5),
iar in cuvinte aproape asemindtoare se repeta acelaqi lucru pentru

fiii lui Ham (10, 20) gi ai lui Sem (10, B1). Aceasti referire la o

pluritate de limbi inainte de Babel va da de furci nu doar multor
exegefi, dar qi utopigtilor unei limbi perfecte (cf. Eco 19gB), insd
Dante nu ia in considerare aceste pasaje.

El reline cu siguranld cd exista, inainte de construirea turnului
Babel, o limbi perfectS., prin care Adam vorbise cu Dumnezeu gi prin

care vorbiserd urmagii sii, Ei cd pluralitatea limbilor luase fiinln

numai odati cu confusio linguarum. Dovedind niqte cunogtinle de

lingvisticd comparati iegite din comun pentru vremea sa, Dante aratd

ci diferitele limbi aphrute dupi invdlmdqeala babelicd s-au inmullit
in chip ternar, mai intai urmdnd o impdrlire intre diferitele zone ale
lumii, apoi inliuntrul ariei pe care azi am numi-o romanicd, fdcAndu-se

deosebirea dintre limba lui oc, limba lui oil Ei limba lui sl. Aceasta din
urmd. s-a fragmentat intr-o pluralitate de dialecte care uneori, de
exemplu la Bologna, variaz6. de la o zonb, la alta a orasului. Aceasta
pentru ci omul e un animal schimbitor in reguli, obiEnuinte gi limbaj,
atAt in decursul timpului, c6t Ei in intinderea spaliului.

Proiectul lui Dante, dacd dorim sd gisim pentru Italia o limb6 mai
demnd gi mai ilustr6, este cd ar trebui sd se procedeze la o criticd a
diferitelor graiuri regionale, dat fiind cd poelii cei mai buni s-au

'Jolalnq€ro^ B rs Jol JolrriunuoJd IIiglISJa^Ip epgod uI (JolrJnruBau JoJnlnl

Punluot alsa alelln)EJ glsBacB JBI 'lBJnlEu alsa aJ€t uJalBru InfBqurII
ap ol€llncBJ o Plslxa Fc (T 'I 'I) Purrue 1de; ap aluBo
eig,ru'(3Zg" rza.t; allraJlp
: 196I rlleuo8etq i 96 elou '6 '886I o8r"re141 16
acrlsr,r8url oLuJoJ 16 aiuelsqns u3 pzeadnJtul as rode elec 'm|nfrtqtut|
n ayng1ncnJ gl€JnlBu o'!eqru11 a"rds pcsearrJ oJEuIIsuI o unuroc uI nB

rruarrreo liol gJ nrluad gldtuglug as BlsBacB Pt rep 'ap1n8or al3eounc
I-E pJgJ 'g1ern1eu pqurll o Iglu3 reru aianul as Ps JoJnlnl unuroc rA
a pc a?so lnsundsgg e csauaruo ureau rnln8aJlul guntuoo alsa
,,1EJn1Bu" Bqrull) grelndod BuBrlBlI ga 1n1de; nc allntu
?uns olIquII
(plsrnleu
FJ Baepr ezarlrcuoc as Ps tuno tolqurl rriglar.ren erdnse PlsISuI 1O'
1n8a.r1u1 runc r€I 'olTraJlp rriunuo.rd rS alnqeco,r u3 gleriua.raJlp Pc€p
rurqe ',ro.rnlnq punruoc pqurll o ap Bc grelndod Bqurll ap a16oq.ro,r as
BIIB ap ad .rer '(un1tcn1d pD gltpv'ariua.ruoc uud rlrqels ;e-s 'leqrurl
ap rrigllnceg e giurcasuoc'lecgruuras t6 lueogruuas erlulp lnpode"r pc
alrlupB atuBo J€r) Bol€lIIBuoriua.l,uoc gluJguoc 13 a.relndod roFrnrur8 e

plncsounJal BalelrsJalrp ac drurl u1 'rrigyp'rn1eu elaiur"rac gcseaurldapul

ps arnqaJl pllqou relrr €ac EqurII Pc gIrJrJB as 'reap 'a1red o ap ad
'plercrJrpe a PllBIBac pugc ad '91e.rn1eu a pc n.rlued

'1r6rggs uI '16 (7 'I 'I) ,(Iliunuo"rd 16 alnq€ro^ allraJlp ug glri.rgdurg o pc

a1uo1 nc" 'ea ap pzelcgauaq Eolunl Pleol 9c nrluod 'csauauto Inlrruau
aJlpc ap eurr.rd glefurnqarluJ lsoJ € acareoop 'PIIqou IBIU Bac BqUII
alse e.re81n,r pc lueiueJl gIuJrJE alu€O 'rrrqasoap ro?sace eie; u1

'ratuou B aIA BqruII BJa IBrU nu Ba ac

dunl u1 ne"re;r8a1 aJBc lualJrleurer8 Joun ale r1n8or ap rua?srs un-J+uJ

plruauralJu3 'ttiglts.re,rlun B 16 trcuastg e g1uuor{eu;a1ut pquul ',,1qr1
-dnrocur 16 nnlad.rad" 'TntctJt;tn urotpt 'r1ocB uJ IEJrlEluE"rF plepard era
r"rndurl alaae uJ aJBc Eao alsa 'gcrlselocs BUI?el altsa DuDpuncas ollnJol

FlsBaeV 'ln-srylqDq apur.rdap as I eIaJgJ tS le8unlapul nrpnls ut"td

gfe,rul as ec rln8ar ap FlEuJaAnF pqurll o o orec t6 gerleurel8 o-lrurnu
nB rrueruoJ a.rec ad 'ounpuncas ollnJol roun aundo o rB 'gcrop od
o-pug?rur csaruud o aJBc ad 'a1a1auns azelncllJe 9s dacu3 pu93 Itunl€

pcsuasoloJ o-s gie,rul rndoc area ad eqrurl ldarp e"re81n,r al6augap rlq'
'a1.red eurud ap IJIU urpdnco au

gs rnqaJl €A rou Jeo 'aluBo arJpugru n) PJaprsuoc es JolEpuoJ IaJPc
1e gcrlaod €quII 'o.r1sn1 areFln,r raleJplapu 16 rerrun a1e araunduroc
ap al1n8a"r a16alqe1s /1o ulp (PlBuluualau) alled enop €-ap Bec

'alecepnl arJ FS Inqa"rl Jo^ alualsrxo
arelndod eprnre.r8 aJBc ap piel 16 r{aod runq r€ru Iac lerdo.rde ne-s aJBc
ap gleapr pln8er ap Ios un glutza;dor Punruoo Puerlelr PqurII P?sBaJV

'1raiurr16 1e 'rnlnldarp 1e 'rnlnu.rann8 1e !equr11; plDlrnc ri lleuorieu

1e8e.r rnun 1n1epd uI col €nl B ap puurap) plo7at'(r1n8a"r tB rrdrcuud
gdnp gzeeuoricung alvc) FtlDulp;na'(gururnl ap ar€olrpugdspr; p4sn11

p"re81n,r o arlpc pugzurl '.ro1 rnlnie,ro u;e81n.t ap BunBaptolul 1e1;pdep

t9z IJSI'IVSVC IS IJSIOOW SUJNI IJNVO

252 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Prin urmare, nu vorbegte despre o limbd specificd, ci chiar despre o
facultate generald, comund. speciei.

Dante are deci clar conceptul cd, pe cand facultatea limbajului e
permanentd gi imutabild pentru toli membrii speciei, limbile naturale
sunt, dimpotrivd., capabile sd sporeascd Ei s6 se imbogdleascd in
decursul timpului, fie in chip independent de voinla indivizilor vorbitori,

fie prin creativitate individuald - qi tocmai un produs de creativitate

tinde sd fie acea vulgard ilustrd pe care-qi propune el sd o fdureascd.
Dar se pare cd intre facultatea de limbaj Ei limba naturarb el doregte
sd pund o instan!6 intermediard.

In primul capitol al primei pdrli din DV, Dante, referindu-se la
conceptul sdu de italiand popular5., vorbegte despre uulgaris eloquentia,
locutio uulgarium gentium, uulgaris locutio Ei foloseqte rocutio

secundaria pentru gramaticd. Eloquentia, in sens generic, am putea-o

traduce atAt ca ,a,eplaorceinotdd",isctAintcgliiecajn,t,freel de a vorbi" sau ,,grai". Dar in
diferite opliuni lexicale care
cadrul textului

probabil nu sunt intdmplatoare, in anumite cazuri Dante vorbeEte
despre locutio, in altele despre ydioma,Iirugua qi loquela. VorbeEte de
ydioma atunci cAnd se referd, de exemplu, la limba ebraicd (I, iv, 1,
vi, 1 gi vi, 7) Ei la inmugurirea limbilor din lume gi a celor romanice
in particular. In vi, 6-7, unde se vorbegte despre confusio linguarum
babelicd, Dante folose;te loquela genovezilor sau toscanilor, dar folo-
seEte qi lingua pentru ebraici sau pentru dialectele limbii populare
italice. Tot in textul despre confuzia babelicd (vi,6-8), ca sd spun6 cd
dupi confuzie lucrdtorii turnului vorbesc limbi imperfecte, spune cd
,,tanto rudius nunc barbariusque
locuntur", iar cu cAteva rAnduri mai
jos, ca sd se refere la limba ebraici originard., vorbeEte despre

,,antiquissima locutione".

S-ar putea crede cd el folosegte toli aceqti termeni ca sinonime,

dacd nu s-ar intAmpla ca ydioma, Iingua ;i loquela si fie folosi li doar
atunci cAnd se doreqte a se vorbi despre o langue, in timp ce se pare

c6' locutio are o arie de folosire mai generald gi apare chiar Ei atunci
cAnd contextul pare sd sugereze activitatea legatd de parole. De

exemplu, in legituri cu unele sunete de animale se spune cd un
astfel de act nu poate fi numit locutio, pentru cd nu este activitate
lingvisticd propriu-zise (I, ii, 6-7). Pe lAngd aceasta, Dante foloseEte

intotdeauna locutio pentru actele de vorbire pe care Adam i le adreseazd

lui Dumnezeu.

in Pare agadar c6, atdt ydioma, cdt ;i lingua Ei loquela trebuie inlelese

sensul modern de,,limb6", pe cdnd locutio ocup6 mai degrabd locul
actelor discursive.

in I, iv, 1, Dante se intreab[ c5rui om i-a fost dat6 facultatea de

vorbire (locutio) Ei ce a spus la inceput (,,quod primitus locutus fuerit"),

'IaqBfl gdnp

(olernleu ligqlncsJ roun BzBq od) asnpord Iqull ap rfpltle;n1d taun

eiualsrxa a13eounce.r 116' e8earlul Pc pulg 1ep '(o-1el1spd ne ua.rna pugc

ad; o-1np"rard g .re rnlnlaqeg n6o19cgd aa ap a8alaiuS as nu 'feqrutl
ap EalpllnceJ reop o sluo7n)o1 otutoJ Pc a+rlupe IUB Rcep 'aped 911e
ap ad a sruounco'l nu,toJ a.rdsop a16eq"ro,r as lerirut ur,rrp In.rep n"rlued

re{unu pugc ad '1a7anbo7 al$asolo; as '.ro1tqurt1 rnlnoa}soue lnposrde

purlsa,rod 'TIn 'I uJ 'eeocB pdnp lerpalul Is) nutotp,c Pl€p F?lB JBI

'on?uty p+Bp o a1i;eso1o; as BcrBJqa lIqJoA € snsll gc eunds e n"rluad ac
ap rcunle 'gleuuo; pqruli o EJ s'tuoqncoy ntutot a8alaiug Je-s PJ€O

'(g 'l^ 'I) +unr€crrqBJ ErqBI
srluenbol nuud ponb pnlg eurorp,( uncrEJqoq o8.ra lrng .rnloJon4 atle.rE pas

sruorsnJuoc en8url uou'ureleguerunq unpuncas 1€ra snluo sIIII xa rnb talsou
.rolduepeg ln 'lrsu€urar llrouolsnJuoc lsod stlos sIrH 'raJqoH rlclp luns oa
qe rnb teqeg uIrJ luns llellporaq sluollncol lueruroJ cu€q :rn1€1o.rd.re1ur
(sruolsnJuoc sun1, aenb 'leqeg stJJnl tuouorl€clJlpa pe anbsn snle r.relsod
sauluoq luns llncol sluollneol €IuJoJ c€q : Iuepv lso snlncol sruorlncol
€ruJoJ c€H 'rnlalopuolso snrraJul 1n '1essrn; eledtsstp aeuetunq sluorl
-drunserd edlnc rstu '.rn1a.ra1n runtluanbol en8url srutuo €IuJoJ uraptnb en$

: PZeAUTJn
oc lnluaru8e.rg lecrldxa ap na,r.8 Ipa^op lB-s ',,9tqtull" nc acnpBJ?
re-s gcep psul 'pqrull o BI lcap 'ar8o1o;lotu o u1 rS crxal un BI rraJar r€-s

s'ruoqnlo'l nuitoJ utrd gc g8ealeiul as Fs PSul laJls€ JEr ',,roricnrlsuoc
alaiueursap rA ,rolalnqecol eticn.rlsuoc tS 19e 'ep.rn.ranl Pcrpul aJBJ
alalnqecol 1g1e e16eru"rd oc ut" puttoJ ap alAaq.rorr Rc gzeoz::,a;d alueg
' ..(lunrDc?rqorl) o-1ung; ne
rolrqJol rnlntur.rd alaznq arec ed soc Pcr€rqa lnuotprCy BquII "repu6u

1so; e" pc gurJUE olueq L 'I^ 'I uI aJ ap ecrldxa Js-s nu '(99 : 616I

opp8ue141 acpJ tunc e6e) ,,[equrq ap FIuJoJ Plrrunue o" Bc atsoJdxa PlsBacB

ocnpeJl as pcB(I 'sluolXnco1 unutoJ unlJac puntl.azauvJn61 op gleoJcuoc
asasnJ lagns prurrd nc ptepo gc PIurrJB (? '1,r 'I) ;epe6y 'Puellulr
punruoJ BqurII lgJap aunq IEIrr luns o?Inru rer 'e11nur aF€oJ glsrxa oc
drurl u3 'punq IBIu Bac olsa PArlBu PqiuII .ro1 ugdo;d 9c pa.rc 'nurluerog
runca.rd 'olut toc ad gcrluc IJ alu€(I e tu€pv llqJo^ B ruorpl at uI rE(I

'pqu?l o ptcsna.tnpl t;-ps 7a Dr alulDu? {equn ap aynyyncoJ o aslnrpp
4 nazaulung lcap ga t6 ropnJJnl arunu Bp B ap alur€uJ nazauurnq
nc a16aqro,r ruepv gc 1n1deg azorurlqns Ps arol alueq Pt aleod

'Jolrurluarou IB TS JolluBluoJ
IB rqJol B ap ..lecrJ1s" lnpour BI gJaJaJ as arec '(8 'TIIx 1iZ'x'I)

untnboltdtnl 13 utntnbofry'IJ| nc atSoleue utud untnboTttuttd laJlss
Fl,q,urrunIrInabcopu3umrid"p)ulgecqu'aigpuapnp'rsnclnu16rrrrudnesrau"rrad
aonp€Jl ealnd.re-s -pc poJO rS

lsoJ € (*a1eruorpd onb qns")

I.ISIIVSVC IS IJSIOONI SUJNI SJNVC

254 DE LAARBORE SPRE LABIRINT

Sd incercdm deci o traducere alternativd:

qi e sigur cd de o atare formd s-ar servi toli vorbitorii in limba lor, dacd ea
n-ar fi fost imbucd.tdlitd din vina trufiei omenesti, cum se va ardta mai
jos. Cu aceastd. formd. Iinguisticd a vorbit Adam: datoritd acestei forme au

vorbit toli urmaqii lui pdnd la ridicarea turnului Babel - care este tdlmdcit

drept turnul amestecdturii: aceastd formd linguisticd a fost cea pe care
au moqtenit-o fiii lui Eber, care au fost numifi de el Ebrei. Acestora doar
Ie-a mai rd.mas dupd amestec, pentru ca MAntuitorul nostru, care prin
partea omeneascd a firii lui trebuia sd se nascd din ei, sd aibd parte nu de
o limbd amestecatd, ci de o limbd a harului. Idiomul ebraic a fost deci
acela pe care l-au fdurit buzele celui ce a uorbit primul.

Ce anume ar fr insi aceastd formd, linguisticd ce nu este limba ebraicd
qi nu 9 nici facultatea generald a limbajului gi care-i aparline prin dar
divin lui Adam, dar a fost pierdutd dupi Babel - si pe care, dupd cum vom
vedea, Dante cautd s-o regdseascd prin teoria sa despre vulgara ilustrd?

Maria Corti (1981: 46 gi urm.) a propus o solulie a problemei

pornind de la principiul cd Dante n-ar putea fi inleles dacd l-am

vedea doar ca pe un urmag fidel aI gAndirii tomiste. El se intoarce,
dupd imprejuriri, la diferite izvoare filosofice qi teologice si e neindoielnic
faptul cd a fost influenlat de diferite curente ale acelui aristotelism

aEa-zis radical al cdrui cel mai de seamd reprezentant a fost Siger din
Brabant. Dar tot de la medii ale aristotelismului radical se revendica

(gi a suferit, impreunh cu Siger, condamnarea emisd in L277 de citre
episcopul Parisului) qi Boethius din Dacia, unul dintre cei mai mari

reprezentanli ai modiqtilor qi de al cdrui De modis significandl Dante ar
fi fost influenlat. Maria corti vede indeosebi in sfera bolognezd a epocii
acea vatrd. din care, fie prin prezenla direct5, fre prin contacte intre mediul

bolognez ,si cel florentin, ar fi ajuns pdnd la Dante aceste influenle.

In cazul acesta, ar fi limpede ce anume inlelegea Dante prinforma
locutionis. Tocmai modiEtii erau cei care sustineau existenla unor
universalii lingvistice, adici a unor reguli subiacente formdrii oric5rei
limbi naturale. In De modis, Boethius din Dacia amintegte cd din
orice idiom existent se pot extrage regulile unei gramatici universale
pe care o abstrage atAt din greacd, cdt gi din latind (Quaestio 6).

De aceea, ceea ce Dumnezeu ii dd lui Adam n-ar fi doar facultatea

de limbaj qi n-ar fi incd o limb[ naturalS., ci ar fi principiile unei

gramatici universale, cauza formal6, ,,principiul general structurant al
limbii, in ceea ce privegte lexicul, cdt qi atdt fenomenele morfosintactice

a(Cleolrimti,b1ii9p8e1:ca4r7e4)A. dFaomrmoavalofciuutriiontriespdtaatt,dtrddeinDduEmi nneuzmeiundarlupcuruterailef"i

4. Teza Mariei Corti a fost contestatd, in special de Pagani (1982) qi de

Maierr) (1983): (i) nu existd dovezi evidente cd Dante cunoqtea textul lui

'Fl€sro^run Pcll€IuBr8 o €l lpu93 Balnd os

elupg Fc oJ€olEBuI uoc Bpe^op 'gcrpe o BI '.also 'uoceg .re8og e1 ri eur,re.r

arieur.rge plseace pc n.rluad '"p{e;e;dns EI PraJIp Fc€p r€rqc 'ellqrull
snlqlaog
aleol uJ piuelsqns uud r6eaace rS eun a ecrlerue'r8" 9c erlS Ps €c
rnl Inlxal gcseounc Fs r€sacau eJo nu Pc '.4ral€tr{ oc€J lunc e6e 'aunds y

'rrfncsrp o?soc€ op giurlSounc €aAE alu€O 'Pl€ropu! e1 aund nu rlJoC IaI.rBW
rrcrlrrc arlurp Inunlcru urnc pdnp 'pc 15 plenerpotu Brnllna u3 gltpugdsp.t
3.re1 e,ra olssJelrun lcrlerue.r8 loun €aapl FJ orunue 'ee1a.r1 l€-ap Iac
ougrupr 'alcund gnop aleurr.rd lltup€ os gc€p rerqc '9su1 'ee1-111x I€ Inlocas
rA ruJrcrlerue.r8 rS gosollJ Iil€ BI 16 nelncirc alu€O EI rspSor
1a"por1-du.1e3.srara"1c,6r3aac1rqls€rlrsr8ruUrloCallo€IprEl t(rl\lIl)lrrnAzuercfsnosllroosJlnpuuaIc rtSoleue alxal Fnop aloc
(It) (Blr€C ulp snrqloog

r-aJBc Bat also PJ+snlr EJ€8InA '.nozauurnq nc PJsBoqJoA Ps tuBpY
rnl €rnpp8u! r! sT ollnco1 ou.toJ tunc gdnp 'aca.reoap '1rrip1r1uuorfue,r.
-uoc psndo) Dalnfsacau eoAB BA ..gJlsnlr 9JBBInA" glseace 'g.reur8r-ro

plcagrad €qurll ulq '(01 : I86I rtroC; r16e1uep Iarzaod BuBrIslI 'edacuoc
eleod as ac elcagred rqurl racrun e sluoUnco'l nu.tot 'apln8er 'eltrirpuoc
exu E ap lJoJa Bt Ic 'gJI?sIIIls op lBlBIl ctur nlduns un Be gsealaiug
ornqaJl nu urp Bnop B alret e8ea.r1u1 'gcrlaqeqlsod eue.r e16arnaa1
urapou ?oo^d6.un oJEc uI Inpour g u,r rS 'es e 'Pcr1eod Rqurt1 o a$ 9s

arnqarl ..pJlsnlr BJBBInA'( '?uJaporu ariua,rut ap 1c€ un-"r1ur-rd greur8uo

erirpuoc azaaJcal ps opurl atueq 'act8sur rS rr.ro1e1a-tal ra rrJolnd
alrnlrlsal acrerqo rqurl raun BaJElnPc u1 puru.rod nl6rluacseual acBJ
ro^ ac Baac ap eJrqasoap a.rds '.ruq 'olBsJa^run 16 alernleu 'acruopa

sruoqncol ntu.toJ rolace € IJPJnBIsaJ raun Insrl al6aJ9urrn a+uBO 'P1elcg
-r?Je JBp pl€sJolrun gcrleuret8 o ap F|BJ 'ales.ralrun nu JBp oleJnleu
'alualsrxa arelndod alatequnl op Fi€d 'alecrlerueJF elus eprdrcuud
a1$errud ac u1 lrcrldxa '1euop.ro '1eur'ro; gcug a.led nu rsp 't.t€ut tBur rac
rI olueq er€t ad .roliaod alalxal uI pugc rS pugc Pz€arnluoc
groprsuoc oJolued reun sa.IBln9c u!
lsacv '(I 'l^x 'I) olBursoJrruul
as tequIl
Bc 'alueO alSau"rod BraJgc Ea.re?ngo uJ ((aJlsnII are81u" IaIocB eJnleu
areurJn uud a8eleiug aleod as'un?Inn aO +\1\i arnqorl IaJlsB PoBO
'apun;o.rd rS a11eu3 r"rnpug8 eurr.rdxa e ap

ealelrcudecur giunuap aI a?ueCI EJoJqc tlSauarley a.relndod olrJrqrol

?uns alcoJJedurr urnc e6e - alca;.redun 16 ale.rqurewzap s'tuo?lnJol

aoutoJ g.resrnferrre.rdns pc 16 '1ca;.red rS lqr8uelur In?€llnzar eJa rI
gcrlrrueps BcIBJqa BraJgc rS ltpunc(tu?ts tpotu rS tpuassa lpou arltt!
olelrluapr) rolunrcnl e r6gsu1 uiuase a?cauor ps eltqedec IqiuTI ap
BaJBaJt ealnurad atee e.rn8urs 'g1ca;lad s'tuoqnJo'l nutoJ eace ln.rqdsrp

U rB Inlaqeg nr glepo e) Irrzatx g 9s alueg ec pqrsod IoJlsB alsg
'gue,{>lsuoqc grrrlerauaF

eCrleure.r! ednco Os aJeC Ap aIaSJaAIun udrcur.rd alace ltpxa a1$aluture au
'logue.rodrualuoc 'gnou oJBc lnospuu! Iusru€calu ap IoJ un ec gsea1aiu3

rJ,Srrvsvc IS IJSIaofi truJN-I sJNvo

256 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

permite poetului sd faci in aqa fel incdt cuvintele sd se potriveascd
cu ceea ce trebuie sI exprime, lucru care n-ar putea fi exprimat altfel.

Pentru aceasta, in loc s[ depldngd inmullirea limbilor, Dante le

scoate in relief capacitatea de a se innoi in timp. Tocmai pe temeiul
acestei increderi in creativitatea lingvistici igi poate el propune sd
inventeze o limbd perfectd modern6, fdrd sd porneasc[ in cdutarea
unor modele pierdute. Dacd Dante ar fi crezut cu adevirat ci ebraica

inventatd. de Adam era singura limbd perfectd, s-ar fi str[duit s6-qi

scrie poemul in ebraicd. Din moment ce nu a fdcut-o, inseamni cd el
credea cd vulgara pe care trebuia s-o inventeze avea sd corespundd
principiilor formei universale date de Dumnezeu, mai bine decdt o
putea face ebraica adamicd. Dante, cu aroganla ce-l caracterizeaz6,,
se infdliqeazd precum noul Adam.

7.2. Paradisul XXVI

Dacd insd trecem de la DV la Paradisul XXVI (dupd ce au trecut ani

buni), se pare ci Dante qi-a schimbat ideea. In DV se spunea firi
ambiguit[fi ci din forma locutionis dath de Dumnezeu ia nagtere
ebraica in calitate de limbi perfecti, Ei chiar in limba aceea i se

adreseazd Adam lui Dumnezeu numindu-1 EI. Dar in Paradisul XXVI,
Adam spune:

Iar limba ce-o vorbii fu stinsd toatd

pe c6nd Nimrod cu-ai sii n-avea nici gdnd

sd facd cea ce-n veci n-avea sd-l poat6.

Cdci orice fapt-a minfii,-n timp urmdnd
plicerii voastre-umane qi rotirii
acestor rofi, n-au trainic trai nicicAnd.

Cd oamenii vorbesc e fapt-a firii ;
iar firii-apoi nimic nu-i pasd, dacd
voi dali aqa sau altfel curs vorbiriis.

$i pdn-a nu veni intr-acea cloacd,
numit-a lumea El supremul Bine
din care-mi vine-odihna ce md-mbracd.

5. Vezi la Marmo (1994: 124, n.39) o interesantd referire la Simone di
Faversham, potrivit cdreia in limbaj existd o deosebire intre semnificatia
naturald qi semnifica\ia pozitiud (sau conventionald).

',,i lnl ap asDJ ua zannxg iutou
uos Fa Llp : sanu sap sJa\DAAqC no sa?ossDd za,httt : Luou uos zaluoLlc erf e
'uttqolg'tiod zas4gof' :einpell rnbe.rnoq3 Ec uropou lsrelqe un 16 'I
Ip a
.re1q3 .{6t,i Li(l :da1 tiu--dlt(ctu lUdc'qlr:dq idut --{lqrl.u'SuLt lJ : alsa lnleur8Fo
.IA}
's*Iil?q aloJaq ac,C,ofat psluqoo',1qsnasl 'IanurdnSuustslq'p'(o'qpsou?aua1oa3qu1a5q" l:suooldun"fqFpUp?INJ
asI
iirtl *lrl lo1xa :alrnu
In+derp e-ap acnpo"rde.r 16 II Ernrgc '? '89 Inurlesd €I aJa?
rnl Baunrsra^ aJBd r-Ep 'qa'rqep FJPJ

Bapug8 os alueq gc gzua.ra8ns as aJBc uI Blou PlocrprJ ealnd uY 'HVf ru€
rnl B aJorlo.rqu
o nlduns 16 rnd a+sa INf 9c aparc 'Rze

ad- solu B-I BoJBolgcnpBJl gc salaiul ap a t6 '49' eaurnu as aurSr"ro e1 olg
nazauurnc p3 salaiul g r€-s 1a;1se 15 ounuoJd un nJ plBpunJuoc l] 1n1ud
U re '1 Pcsalu€p BruroJ 1e"r1spd U rB-s gzalSua uJ grBp Pr luopr^g Ppu
Ia 9
'I{IJ€A uo sB1Yl allll srq I6-ps

Ig reT€oral{;, ',{ol stql ur aw saqcl€.{{s qclqla BCI€.
lsaq8tr{ oql pall€c uoru orueu aql se^\ q€f BAJ
poop llaH Jo suted aq1
ol PaPuacsop I ar[ Fsa

: IoJlsE Puns splou,(ag eaunrs.ra'r Inrer

repesy 'sploudag €JBqJBg op asnperl lsoJ n€ rrnlugs acaza'rdsra"r1 al a
alaur?In FsuI arsc urp 'sradeg dqloloq mI €aracnp€rl uI llpatuoC
t)rtn'rq e gzal&ua BluBrrBA sapal as V 'glcaJJod o Bls€ate 9c rS PqurII .IAJl
p.rn8uis o elsrxa rB gc BoJa5uy'uoc ap aunue tA 'usprluacoula ap 9cs€

uououal sorJnc un ap apurdap gc e"red os rru aJe?old"relur Bnop B O
'prururu aJeol€A o Pcrput ac PrJrc o-"l1uprd Ealelrurlrp ozouuosap 9s lm^

g gs plaod ec pqeqord aJBd nu a.rec n"rluad 1da"rp 'anu o FuIuBasuI ar€c
tW I*I aundo os r 16 pJrlu rBIu Boc Bolellluec mluad gsnd a I guetuoJ
"",relpica(Ap Zpfc '-y116yJ7ueTrnusorpr aa'r*lrrdc'uuI r1oB1a.rru'rpru'pnur,rrp alBlrun epaJ.red eztloquns

ffi:,*:ilrT.r$'_r".ir":iluLio-.
lr6nar B-u csaluep role?uetuoc unrclu e.rec ed auntfdo '7 15unu g ealnd
rBgBcorarncuoeJzpBaeOuBlu'c0rn1BqJpqgzoacauPsant7eppteancrrdgcraelssanornlcBelnuBaJponaplpoBltuaou?ursaanJAlnlnladrduuanprsB9I1cu6u3.1ranpcdcgagzueneadedslen'yrd; ac

re

'/a'llulnu lsoJ B tode reur pugc
gruJn urp Blseac€ uI PJ laJlss 'asalugurpd
ad '7 1runu BJo nozauurn6l
arec ad eeece elep e.re l€tu nu Inlnurnl
lnsrperud uI Ia asrqJol o
€aJrnJ?suoc ap alureul Pllq"ro^ Bcterqa rSgsuS 9c 16 1c 'pcseauatuo
grrrlerirur uud cege,rd as 16 csalc 'pzeriuaraJrp os aIquItT rode reru '1ug,lnc
arlpc aJeurIJuI Pcs€aJU o-Jlurp alncsgu'gc ruop aunds nu IUBpV

'ourl BIIB-r* a.rard 9c 'ruod u-EzunrJ €t
'gzeozn rtuaur€o at a laJls€ IcFa
aurs op rua,r e6e-r$ 'rcde t\g

Lsz LtslTvgvc Is IJ,SIOOW SUJNI S.LNVC

258 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

De ce aceastd explicalie este rizibild? Pentru ci, din nefericire, nu
numai cd Dante nu citea in ebraic[, dar nici mdcar nu putea cunoaqte
Biblia lui King JamesT. Dante cunoqtea vulgata, care gldsuia astfel:
,,cantate Deo psalmum, dicite nomen ejus, iter facite Ji qui ascendit
super occasum. Deus est nomen illi. Exultate in conspectu ejus". Deci
numele lui Dumnezeu pe care-l cunogtea el era Deus (intre altele, si
in traducerea germand a lui Luther nu avem Jah, ci Herr),

In acelagi fel ar trebui sd abandondm gi ipoteza pe care Dante ar
fi gdsit-o in ceea ce priveEte numele IinExodul B, 1b, pentru cE gi in
cazul acela vulgata vorbeEte de ,,Deus", cat despre cea potrivit cd.reia
Dante ar fi infeles prin 1 pronumele ,,eu" in forma abreviatd aflatd in
uz in vulgara florentind, e adevdrat cd Dumnezeu spusese:,pgo sum
qui sum", dar tocmai ca s5. spund cd numele sbu era ,,eui sum',, in

ebraicd Ehyieh.

Altd ipotez6. Isidor din sevilla, in cartea a gaptea a Etimologiilor
sale, insiruie numele tradilionale ale lui Dumnezeu potrivit tradigiei
ebraice gi, impreund cu El, Eloi, Eloe, Sabaoth, Elion, Eie, Ad.onai,
pToentriatugrr,amqumoadtoenti,aSmadindaai,llmeleunjalioinneanzohviEssi iImaa(,s,qyulloadbainsDoneaot't,a).nitnusmd.
dacd Dante s-ar fi luat dupd Isidor,
trebuit sd foloseasc[ 1 pe care cu sigurantd il cunoEtea,
de ce ar fi in ]oc de .IA ? Desigur
cd nu din
rafiuni metrice (singurele care ar fi putut justifica abrevierea), dat
fiind cd endecasilabul sdu ar fi funclionat in ambele cazuri.
Misterioasa apari{ie a acestui 1 nu poate fi dezlegatd decat gdn-
dindu-ne cd Dante gi-ar fi schimbat opinia privitor la ebraica adamicd

originard, qi Ei-ar fi schimbat-o tocmai din cauza unor cunoEtinle
direct sau indirect dobdndite, dupd cum s-a presupus cd gi-a schimbat
ideea despre forma locutionis dupd atmosfera creatl de modigti. se
cere, astfel, sd facem un pas, dacd nu inapoi, cel pulin lateral gi sd
vedem ce se petrecea in aceeasi epoc6, mai mult sau mai pufin, in
zona ebraicd.

Ne vom adresa pentru aceasta principiilor cabalei numelor, sau
cabala extaticd, teoretizatd qi practicat6 in secolul al XIII-lea de citre

Abraham Abulafia8.

cabala numelor se practica rostind numele divine pe care textul
Torei le ascunde, mizand pe diferitele combiniri ale literelor alfabetului

7. Reynolds amintegte de acel deputat texan din secolur al XIX-lea care se
opusese introducerii invdtdrii limbilor strdine in gcoli
engleza ii era de-ajuns Domnului Nostru Iisus spundnd: ,,Dacd
Hristos, o sd fie cle-ajuns
si pentru noi".
8.
Toate informaliile despre Abulafia gi citatele ce urmeazd sunt datorate

lui Idel (1988a, 1988b, 1988c, 1989).

gsgBJSrlBc aJBIuEJB O-J]urJd ur^rp alaunu alurzaJdal os ps Inlaclqo Elslxa

alB^orpalu osrBJqa alaslrcsnuBru u! Iunc apo^ as apun '(87I-I tI : 7002)

Iu€JaduIJaJaJPtr^J.aSIJcSnuBuallnluu!uIAIpalaunuaIJcSasaJBc
alsa vlln-uolDuunt?ot7a7 e PralII
uI llnu3lqo InIoJ ap rB gleur"rguoc nazauunq Inl alotunu Pc
grn8uts o ap rA leruudxa r; eleod Eaapl

'(pn?tlv, ?qquY-ap qnPpnDH qsnta4) r(aurnu un olsa HI JBI 'autnu un a
olsa po gc gge'auts ug olunN un olsa PJa?II oretag InlournN alara?Il
nrluad urnc gdnp,, : ur^rp arunu un elap also pJalII acatg uedu aJaJ uJ II

alau8elurs ap luapuadapur'aurs u1 ariecgruuas ne'a1a.ra1r1 'rnp1xa1 a1e I
ocrruole olaluotuala BgBInqV n.lluad acaJeoap lrqtsod BJa 3?seaev
'(nrJol A

-BluBtuI cr5etu iequll un-Jlul - BIuJoJSueJlaJ as gc aleod n€s - euJoJ n

-suerl as cl?sIIBq€a Inuslloquls '<laJlsv 'Pclletualetu adeo"rde Ppueruoo u
ap dlt un-Jlu1 BIuJoJsuBJl as rnlnfeqtull E PtIIoqurIS 3Jn?93r9cu3" 1a
9
nrluad gc 'elopue.rll4l BIIop ocrd Inl 1e .role.rtdsut tB ualar"rd 'ouueuraly a
uBuBt{oI a.rdsap aunds E^ (902-V0Z
:B886I) IapJ 'eal-Ax I€ Inlocas l€
uJ luaprla IBuI ruonap an lcadse ?satv 'eatunl +eaJc e nazaurunq
BJoJgc lnrolnte nJ alalauns luns Pulquoc al Incrlsl(u aJsc ad a1are1t1 a1
ataJEoap 'airaeut ualnd Joun BaJB?PdPc e1 olotB ap ter'zeqxa el ataJl as ec
arrsrq?Jrs eI ap urnc p1a1 a7apiug as iolewnN Barrslq"lrs pasaafosug
ps arnqaJ? ac rrrola;tdsal aJlcluqal t6 a.re.raprsuoc uJ nBI as pteO -u

'1sa/ap-ot1 a,l,ColJS piulllA elsaca 6 eyuerc? ea rf-r6 'wltiolg +ep

gurquot rode rA "'raiurr16 alalarcas m[P^zap.ro,r rf -rS 'eypqea4ul A 'a1-pzetp utp
-n1s rS 'olaunu pnopuglue Fulqtuoc rody "'tn1 BuIB? Inl-€^zep ea ri3 1a rS 'ea
rnl Jnlsor a.rdsap J-FqEar?uJ t6'reuopy'arunu BaJIop iE e[rcaf,] eaace gdnp Psu
.re1 'euntcdalaiul ap ?u€ nc un Io BI ap auriqo IaA nu ac gugd espi l-nu runl
'leu
ri '1-gqee.rlu3 16 Inl al-Pzeosorpe 'gcseardo es ps r6el Ii pugc rS 'e1;npu93 raril
csate1rg,ru-es rf urnc InInIaJ e rS e1e1 reriuur8eurt E olznJuoc ap Ilroural
€zn€c urp 'rr.rpc6rur rrloinr eznec u1p pi.to3 919dec Inl Blralstu 9c rzo^ JOT?:

pugc rcunl€ rc 'pcseauqrpo os Ps €sFI l-nu rS '1ns un ad ec 'rodeug rS alureuS uJ'.
'p1€oJ o ec plrglu-as ps I-PJ rS 1-gcSrur rS 'ep.rqutquroc a1€ol l-Fzeoulru€xo
utn
rS 'rn8urs 1en1 lndacul EI 'HAHI 'elsece olounu lurquoc 9s adecuS r$
ulp
:€IJBInqV aunds urna pdnq 'a3IlBJxo
EIAJ
alcaJa aceo,rord PS apur? [rplnurad 1n.ro1nfe nJ IIJnl3al Bcrlsard
uJ l
'1xa1 rS nazauunq orlul P?s 1n1ard"re1ur Rerl€Jxo Bleqec n"rlued '1n1xa1
J€A
pcul pUB as 1e.ld.ra1ur ri nazeurunq aJluI gcrJosoo? €lBqBO n'r1uad
16 'a
gcBO 'pJllsra.8ur1 aJBaJcaJ Pnul?uot ap saeo;d un-rJu! 'eun a19e a1en1
ocrlaqBJI€ aIaJalII luns aJ?c rcr1sr.l5ur1 lruole IatB €l pugd 'gcrleur8elurs ICOC
ra pJnlcn'tls J€Iqc rS g1en1xa1 eie;e,rdns gulquocal tS aundurocsap
'gzearc11e psul rolaunu BIEqBC 'nlcBs In?xal ap giBJ lcadsal ap gurld llpu
ap Inlsap puoJ uI e.ro 'guer8eue uud nBS qllsoJoe uud
ErnloaI ap rcrlcerd pugcracuJ t6 retqc 'gcgosoal Plltunu 'gcr8o1o.raurnu : IAJ]
alsB
BI€qBC 'rlerqa
nu'

692 IJSI.IVSVC IS IJSIOOW SUJNI SJNVO

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

a trei sau patru Yod. Faptul ci aceste manuscrise circulau in lumea

italiand ne incuraje azd sb. suslinem ipoteza cd Dante avea cunogtintd
de tradilia respectivS.

Tlansliterdm, intr-adevdr, cum putea sa facd si Dante, litera yod

c3 I, gi iatd cd avem o posibild sursd a ,,schimbb.rii" dantegti. Dar

ideea cu numele divin nu e singura pe care Dante pare s-o aibd in
comun cu Abulafia.

Pentru cabala extaticd limbajul e un univers in sine, iar structura
limbajului reprezinti structura realului. incd din scrierile lui philon
din Alexandria se incercase sd se compare esenla intimb a Torei cu
Logosul, Lumea ideilor, iar concepliile platoniciene pdtrunseserd si
in literatura aggadico-midrashici, in care Tora era vdzutd ca acea schemd
pe care, folosind-o, Dumnezeu crease lumea. Tora veEnic[ se identifica

deci cu $tiin,ta, iar in multe fragmente cu o lume a formelor, un
univers de arhetipuri. in secolul al XIII-lea, ;i intr-o direclie hotirdt
averroist5, Abulafia va propune o ecualie intre Tora gi Intelectul

Activ, ,,forma tuturor formelor intelectelor separate" (Sefer Mafteah

ha-Tokhahot),

Totugi, pentru Abulafia, aceasti matrice a tuturor limbilor (care-i
totuna cu Tora vegnic5, dar nu neapdrat si cu Tora scrisd) inch nu
coincide cu ebraica. Pare cd Abulafia face o deosebire intre cele 22 de
litere (Ei rora eternd) ca matrice gi ebraica inleleasd ca limbd maternd
a neamului omenesc. cele doudzeci gi doud de litere ale alfabetului
ebraic reprezinti sunetele ideale care trebuie sd prezideze createa
fiecireia dintre celelalte saptezeci de limbi existente. Faptul cb celelalte
limbi au un numdr mai mare de vocale depinde de varialii de pronunlie
a celor doudzeci qi doud de litere fundamentale (celelalte sunete
str6.ine ar fi, in termeni moderni, alofone ale fonemelor fundamen-

tale)e.

Pentru Abulafia, cele doudzeci Ei doud de litere reprezintd toate
sunetele produse pe cale natural6 de cdtre organele fonatoare. Modul

9. AUi cabalisti subliniazd cd crestinilor le lipseqte litera H, iar arabii nu-l

cunosc pe Peh si in Renastere Yohanan Alemanno va afirma cd varialiile
de pronuntie fald de cele douiLzeci gi doud de litere ebraice trebuie
asemdnate cu sunetele animalelor (unele semdnd cu grohditul porcilor,
altele cu orbcditul broastelor, altele cu lipdtul cocorilor), aqa inc6t faptul
insugi de a pronun{a alte sunete dezvdluie felul cum celelalte limbi sunt
proprii unor popoare care au ld.sat deoparte regula dreaptd de viald. in
acest sens, inmullirea literelor este unul dintre rezultatele confuziei
babelice. Alemanno e constient de faptul cd alte popoare si-au recunoscut
limba ca fiind cea mai bunh din lume, gi-l citeazd pe Galenus, potrivit
ciruia limba greacd e cea mai plScutd gi cea mai corespunzdtoare cu
legile raliunii, insd, neindrdznind sd-l contrazicd, admite cd aceasta
derivd din faptul cd existd afinitdli intre greacd, ebraicd, arab6 Ei asiriand.

oJaprsuoo ps rrque ad auIIcuJ r-PS Balnd 'alaarrp aiuangur azaJlsuotuap 'p
puntuoc Pcgosolg arirzod o ;upe6e E
gr ps prpJ rB retqe 'al€e p1e1 n
'aIB"SnJronAIun rarlerue.r8 Iaun Ie t'rolgurisns lite 16 lrzouSoloq sal€ IEur)
1I
rrlarporu rurpJls nBJa r-nu lsroJJaAB rnlnuolrJ rcr51 'Fqrsod rnlnJJalalul
1
alaurJoJ gJaJo r-or€c aur^rp aiuIIlS raun € guerurlsn8nB-Jsluuacl^B
o ad ec opo^ (A'986I) Ipr€N ac saac 'zec aitlo u1 'rS aluuq e1 IA
"ailisOro"JrJ,aroAtB rrledrurs 3lrpa^op 16 ocrularopulau 'aFed P1IB ap ad.rur'oueurn
u
rroads rrFa.r1u3 unuroc 16 raruiunen^grlucrv lcalalul un-JluJ Pp€aJc PS cBJ I-aJBc
'a1.red o op ad 'unsp8 rJaC '€cIEJqo 1
'egelnqy €l alslorJale
nc BapIruIoJ nu gcul erea ''rollqurrl JoJn?nl e PArl€JauaB acr.rleru ap ros In
't
un 'urepy rnl osncgJ I-r Ia aruc ad orlsr,l8uri InJ€p nJ Baprcuroc €orunl
nara1zu3auelruiennecaBToaeJPaJun1dnn;osa1,nrd[eenscBT€JrEuaInqqcVsn.Jreluta'.dtt1'ac?yuBInOlcIanllaoluI€l 01
os€aJc
rB e.ro;, al
alac r* €rJBInqv rn1 aprirzod aJJuI unruot uI eloc rursg8 P1€p o gcul I-
'PJees €qurlT arl9c ap PlrqJosq€al u B^ F?ua?sIXa 9qrrrll acrro pugc
'.rop.rncea,r 1n1r6"rgys €I slacu! BA rqlurl aJlulp BoJrqasoop .rer 'ro1uqe3 I
alalarcas ArlrurJap rnlglzap BA aret Ioc g B^ Brsotr{ 'IquII ap rcazalde6
a
JoIaJ JoJnlnJ B acrJlBru ralBJg^ape eo.rrsg8ar nrluad PzBaJcnI aJEc
-
Iac InlsrI€qBJ aU gs 'a16a.rg 'g.rrdse rS g;eur8r.ro PqurII ur-rdo.rd 1e1rn
u-r6 u1 'nqs a8ugldap BrJelnqv a
'rn1nlxa lndurrl ln"rodod 9c 1n1du3
.(7I-EI :686I IAPI AI
'Jc'pqqag-nr1 n nJag) ."'llrPqunqcs erdnse proc€ ap gpec PS lgcul a
IoJlsB 'leulSr.ro alournu lncsounc rJ Je-u PcBp aunu Balrop l€-ap Iac €
salaiul U Je-u pueos;ad Bnop €-ap Boc Pc nrlued 'a1ureul €aAe I-aJBc I
Er
ad 1ao ap lIJoJIp aurnu un lDorqo rnun eap os ?s Bc cordrca.r suasuoc a
urtrd lsace lsoJ U JB-u Bc€p(r'acareoap'IquII N
l€Jsrxo g J€-u'feqtull
I-i
allelalac aleol azoaJc as gs J€sacau lsoJ B aJBJB Bc tE'1nfnqut1oyotd
lsoJ B BcrBJqa 'sues lsace uI J€JJIqJB asale nu 13'ntnlnu nJ pJo)D u! u

neJo ruepv ap olep alarunu aeaJ€oap 'PlugJS rS pu-ra1e141 BqrurT alsa I
JBp '(Ecr€Jqa leruolne ?IqJoA rJ JB BS earal6eu gdnp rn8uls 1esp1 ltdoc
1V
un Ft 'ur1Se.rc Inlpau u1 rS rurqc 'II{IB ap glnurfsns 'eaopr a8urdsa.r
BrJ€Inqv J€r) eIrquII A1€o1 ec 'ariua'ruoc ut"rd lncsgu €-s €creJqg U
'JBJIIqJ€ rs l€uollua^ E
'gu.rapour Bllgc nJlul orinlos o-.r1uud E
-uoc aJlul lrcrldurt pug8urlsrp rep 'laptuotulBl
pJnJpoJnou5 urp FSeI gs a;ud I €3 IJolnE €l gclols- rS
-ocrla1olsus aapr plsEaoB 1lsp8 e aJaJBoap) aleuoriua.luoc luns aldacuoc NJ
n€s rJnJsnI alaun nJluad a1rso1o3 alalauns BJoJ?e ltnulod 'tn1nlequrtl
ale aluaJnc alllroal oulq aFBoJ al6eounc 1g 'rio;o-rd rS nazauurng erlul u
gllllq€1s ariua,ruoc o ardsap a16aq"ro.l, rep 'ariua.'ruoc ap arJaleru a?so
D1
acger8 auuras alrrunue ut.rd alauns alsace eluaza.rda.r e ep eaunrido pc
alrurpe €rJBInqV '!equrll rnrgcrJo IrrPIuroJ ereqc al6eount 3 PuIu€asul UI
ta,roleurqotoc ap8el elSeounc B : (988) gcrJawnu aJBoIBA r6aaace ne
(pqull) uoUsp'l Inlug^nc rA lareurquroc) Jntaz Inlug^nC'alrraJrp lq{url p
.roun a.ra16eu €ap as gs eltru;ad oJ€t lac alsa JolaJo?II € aJ€urquoJ ap
pr
a

r9z r,rSrrvsvc IS IJSIaow UUJNI sJNvc

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

iIiafanddnucsaseeeecrtelMuisamam(elr1adeol9ppiinmr8rusimdog9ebltli)oonuicslaaoclopltiirrrtmu'needcnfpa'buaIzee$anzdpinjt.i,cueeetduprrila,eunrbit.ncrdamAi.tb'buaubauerrlmnuuirpriueicraoasearApecfoicr,rauiritmsinu,dveldu.ibni"pifaneoldudrrmcpi";tuu;ia-m;anerrctvoautiamcnudusup*etpiiuouv,dln,nesieesiedscxD,eismiplratueoiannlluttsiresaiie,ctlisoenuleurpigtiicaaceA,sunrebaeetcuborrriraltmiaasutuiiflbcvi,ra,aad,.

danpbntorojiradrueciaizmsicnburacisuannutpdi,eueteldaiipnaacsetdrNdrreudiuonpcdinreenrteari.matp-lirIudnaedaaSncorc.tdiir-lqpaeieeaniamsaatfccfraroeteetepissanpitttnAuderctddelcurueaunecmnmdl{liioiDirmi,e,issumxEbcddmisudvbai,tnat,cidiliedonasdzdcricoeeoarfiaueuenifriaaddiqrletuldntiiomiaipAcrd.dtAupdueCraudlriiasemmal aeldmdi,bemt.dhiilgrea.epi.-imr.rands$baudugiio:ntdaiauteopsafurcrotiiaofiamsentseldav-ttearenrearnaaidnDvfdtiosuaoiimvv[rntieaiaaindsdllddideinat,,,

P::t^:1.:"^l::'t d: ja.gtut cd termenul ,,traditie,, se referd la

:I,Z,i?m*b^!i"*d::,i:ffei::ri].tfet o."1u,ft r1;yi,-";;"'t;";i;;;;;;."ii;l';;r;]i,fLfi''";;",,#:"'",ttf'f,":c;;odnisJtr;uic:l#ia.id:e

AnsiapboteuduDrlaaacsfndcrddatas)ef,rooccrddmoefanoafrsoimrcrmidagiin(ainiacnserddemEaniuoosrdecigushitrinemiardbirmdiafber-ae-dr-rl,'i-tic'pesiut,moteevraivavctrridsidncveea.'unulu'tigm,niavpPbereEiriisin'l'aerturbgrdrui.a?iaeDcceraiu,mntdabtaeildroi.sgrnt-,ii

Toate aceste observalii ar dobandi un sens dacd s-ar putea demonstra
g'.ndirea cabalisticd
cd' intr-un fel oarecare, Dante era la curent cu
ebraic6, mai ales cu cea a lui Abulafia.
acAPlzB1piIite1cnmdreb9erae-2uoer8uinr1bc7za8bIciflt2lun7Auaihr,eea9sussfnyslIbqi0oeedsIa-adiHi)ansalau'iArselanaierps-Hlee,elbvleidesaS€lcxiuisulantlAudapli6loeacatt(rbomsi'acoinlifnl,muiriailtdasafaocrlcrlaaeiua,eepanvoosefdiur"oneiperea"nanIciinad,etgtffhdailarce.csriaseneel:uotezdii,,isracbpsRiyedbftlva6ioae1ilonoiueltnmacemr*eunnnRei9rrdttuaueeetiodiotnz""lesr;muuj.elcia,tecunriciuaasul"ae.pteipca.rt"is,i"eeddrlu;nrsfe,ridlui'ieoarHr..ir*.ers;.trui;r2tantiie"a;i--.biosauliue-pioddotamf""nl.ilime,oe.frt"'e.rdogerruaeadddirxnern_aireipmbesi_"tlcixuaVre.za,lnd_a2odps.ieasci0ras.bcZ;roer.ii;fomo.on"ne(sa,;ilncttvote;rar.u,edfaaedggt-,uir)ighnfi-it(niGilinJce;yJ.iE""ria"zae"pIiuiti.arret;n"eZe"aiiluc,puni"or_eelpti^iiitrlrrrgariai-aidrr-eaiaBvan-ospsehpujpicdtpiasb,uydstarue.muraiilrtrena.nnvzAli,,uicddgddic,lpsctu.eOi.dirhudo.ien,ni.i

'08-It :666I

tgglgg soUlulrtqn7 ',,oopntp olloouery Ip <osrper€d> Iau 01u€O '8 :alueq €
rlrqrssacc€ ll€Aorparu IluoJ a IcIErqe 115ue41" :69-98 : 966l'8ZlLZ sotlluutqn7
',,oapnrg ollaou€W 'Z 'olueg € rllqlssocre rlElarporu I?uoJ a IcIEJqo llllu€{,"
'iro1.,11ng orS.rorg lS /C 'OOOZ 'eurlunrp :eiuarolg 'ruolslll€g or8lotg
rn1 ea.rrfrr8ul qns 'oszpnJDd 1t a outaJu1,1 'oueruog ollonuelulul IzoA'II
'lncsguuJ rep uud rPBJao€J€scerJqou,rlluo13epJcesceoogu'nacreuPrsSEr.oIoueatJuca€ss€IqaUp IIInlqoaurnl
rB ,puJal€ur Bs
Bqurrl rJ IJ re gc€p : 699I otrldosoyttld Drcos aO 'olsolle1
o77o7?t7od Dnqlg u7'uo11er11 rza'l' - 1u116erc -Irolne
I€ lglulp I-n'nJu€aptao11€alTsolx.tod
'Zggf rsg8e.r IuoA o ar€c ed gpe,rop o e1*aso1o; e'{qera7'91
"li"te. ut a.ralAeueg gdnp

'BJoJnp

-ugru€ eltrutdo alSeounc 1n1nd U 9s Ia 71O arJcs alueq aJBJ uI ecoda
uI Bc Irqrsod g .re-u ap - BUBInqV InI B eac rA Bra aJ€c 'edqe;a2 rn1 e

Bar BI a16a1ra,ruoc as IAXX Inslper€d uI puVD ad '(edqeraz IaIIIH Inl
eiordar II tunc gdnp 'etnlsece r€ rurliarc "ropoleldsur B nes) IoIIIH
rnl Bzal ap ardo.rde as alu€O un?yna aO u! 9) aunds ealnd 're-g
'aclBpnr rralBqzap raIaJB al€ rrnoto 'edqeroT-1e11t11

ncrualod leuJn nB oc IruB u1 'eu8olog BI Jslt{c ege o-1n1nd U JB alueq
a.rec ad ezal e;ed a.reolp8ulluoc aJapal ap olcund a11nur
- ulp 16

- gieauzgrpuS urind IBru llnru req 'Prual Blrltodsal e1 .ro1r,urd aundstp

ealnd alueO aJBJ ap eutl6orc areolzr ap eiuapunqe BI rurpugS au gcup
'gieauzg.rpu3 pqeqo"rd gzal - gcsoluep IIIX €areosrJcs uI oJede arec
rrJnldrJts al€ IJnsuos n.r1ed JoI33 roJoal e rS gugd PcrBJqa oulSuo o
pug.ro8ns'asndo aiuangur ap 16 rza,rop aJnpe qlnuslg-louap 'uBrlBlI
creJqa rnlnrpatu e,rdnse Posaluep eiuangur ap JBop BqJoA. a nN

srpouuoc-rlu€ o gunduroc gs ertdse r€ lunr ra ec r16a1utitXttt""t:;
,rorcrd elsad et 'acrlaod aI€s allJounduroe u3 'ared as 'arec lnuetuog
urncard feuos;ad un op rqro^ I€ru nu e nJ?uad 'peterqa u3
Ianu€turul
pleJalrlsue rl nlpaluutoC nular7 o pursoloJ nrcnl r6e1ec€ acsJ EA aJEc
n€s 'rgs tt.r€uot8rla"roc n"rluad DlpauuoC
aIaruBO JaS Ip ollauol-I un
Dula'Ie ardsap BA ec InuBIuoU Bpnl{o un nrzJgl I€tu
rticel auri

rsg8 ruo.t arec uI Ioces ap 1r3rg;s lacu ardsap a1€p 01IB Pz€azrurnJ au
qlnuslg-louap Psul 'G'tuo7nco'l autoJ pur.tr.rd ropl €4191B PqJBosqe Ps
ea,re 'r1.ro3 BrrBtr\I gdnp 'a;ec ulp IS) leiuengut a$ ES €aAB aluBo ar€J
ap zauSoloq nrpau IaJB uI I€tuoo? rS 'guegelnqB BJI?Btua? glnsurued u3
plnlpqzap Bro IaJ ac uI BIFJ€ e mluad arincsrp glsuace sunle ap r; "ry

'0raJBoleuoJ rolaue8ro B aJeanpa o-.r1utrd

rsrunu pesuaqJol ps pierruS .rep 'leriualod dtqa uI I€unu teqrutl n;1u3

aurpnlrlde pposod Inuo acoJeoap 'p.rn1eu uud rnlnuro Pl€p lsoJ E-r gJtes
pqtull gc aurisns aleod as nu tS Topurgc Inlnl€rtgl ro1Pugruase g re '1a

pzealcarqo 'acr1sr,r8ur1 rriecnpa raun sndxaau ldoa un ap asuoes alalauns

E9Z IISITVSVC IS IJSIAOW SUJNI SJNVC

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Degi Genot-Bismuth demonstreaz6 cu documente unele contributii
istoriografice pe partea ebraicd, ce ar ardta un joc a. ."g".iii-;i

preludri prin intermediul lui De regimine principum de Aegidius

Romanus, ar fi de ajuns sE recunoaqtem existlnla unui crimat in care
ideile circulau in cadrul unei polemici constante, facute din dezbateri

scrise si orale, intre Bisericd Ei Sinagogit (cf. Calimani, 1ggZ, VIII).
Desigur, dacd inainte dne-aRrefniagatdemreisunp,g,,auntid. iatocresctreluqctinrus.-acromfi uanpritoapteiaat
de doctrina evreilor,

iapaenstabtrarrare-accuiulcsinemida-mEispipoadtudreelnitanedemesecatbseu,taueEfclifneiidclaseae6nic-daciituaapat-treideogmlpaoLiriaeridietGidscieotnaafrfnesa(ffdd1cu9-,ezi6laiaa4ngqisib:,idBdtpiZfrmilegxac)pau_in,nmdEcdueveaumrcuelendtMaicnsaiedit,mdd, piedudeseisotcteufaaiccrnneitdiaede-l
"sceejeoaaccei se cheamd mil5 fald ei
cu goarecii". de seamdnd cu atitudinea pisicii cand

fnseuolgulIieunrrinataeiitnia(mtGerptoerderendciiisrv1eei9en,9vag0ati,oleuvrraiaIirIe)gcaoicnmdufuamDngadiacnanettediisntcciuiDtceniuuaeizcnp|rarocimvuciaripmenrlemilaaa.emcidnaaitabrreea(aliadnslsttereioslxetlioe,sgntsait-ldua,
chiromanfie, fiziognomie, geomanlie, piromantie, hidromanlie qi, nregte,
pe necromanfi) : intr-un fel, el era la curent
emarginatd din care cabalismul f6cea parte cu o cultur5. subterand ;i
potrivit zvonului curent.
in chip confuz, cel pulin

De aceea, interpretarea lui forma locutionis ca matrice universald
a limbilor, chiar fdrd sd fie raportatd direct la modiEti, devine ulteror
seducdtoare.

singurul inconvenient este cd acestea sunt doar presupuneri, deoa-

nqreiucGedionuauliroecxBdiusatsddie(pr26r0o0cb4ue),psairgesuciureennezadllenada-ipoceopsteteozreDlceeobnaetbnaiecatdeeext-tpiudssutepo,dwcci(ut2imn0d0oe4b)s,cehcriavarare

sd transforme multe ipoteze in probe definitive.
icnhtirTa-uor tnduaEfeci,dl asncuoublolpinouiant tdfeie, amsdedocppaotarattpeeeclnuatcrpuraroabdieonacdruorpvaeejadtietcoxeatrerce,e,utdtnrreei lbveuiitaioenaasrledo.gfiiie,

vom incheia inchipuindu-ne cd, in c6l6toria lui in paradis, aceea
post mortem si nu cea literald, Dante l-a intalnit pe Abulafia. Acum
ei ar putea sd converseze cu amabilitate, batandulEi joc de eforturile
pe care le facem ca sd intelegem dac[ au avut ceva in comun. Dacd
insd ar interveni chiar qi Adam in disculie, ar fi interesant
vorbesc cei trei ca sd. se poati infelege. de gtiut
ce tip de limbaj cum
Iar
autorul randurilor de fa{d nu are prea mare incredere in existenta
unei Limbi Perfecte originare, preferi sd creadi c6 poate
ingrijesc de un excelent serviciu de traducere simulland. ingerii se

'PuBrIBlr uI auru ap

osnpBrl aluotuS€4 rBd€ pugc 16 rElqc '(LV6:) Brl€d E Blirpo €l c€J es Pl€J AS

ap Inrpnls ulp allrollrul{l '9g6l 'lrenog 'sue4'arsgod o7 ap sarQlluorl ei
u! 'unasa alle nc guna.rdrug 'acar1 a,rec erzeod ardsep Inlpnls socs olsa
IU
Berlsfrrp,raoJerue1.'(r10g61ee6ecIr11'6q'1nad,n6bII)Srloo6qcTlg€6CyI-t8lr'Irv6oIlo€ullxI'o0lgl2lou6aJI.tuoI€1I Iatutudng.taslollurlct sur1t'aanorabe.4drcsezoty'ysota1c4as1aap7rlusualVp7 'z ?n

e{uora;rp el rolrroJag 'ft002'Z'txx1'ayonVtpVru atqdoso1tt1d p at8o1ogql ap PCI
saUcraqcag u1 r5; sellaxnrg 'uolsuny ue uaddeqcsualal6.roo,r ar81ag uerr AII.

aruop€cv aslu€BIA arlftluruoy 'autntg ap to?pg fiq alosoytJ'tnntlnC ua urr
qcaryaU$g 'tlalryg r('spa) '/?, 7a arurols '141 ug ',,4u.{ru9 ep .re8pg,p oIe^9Ip9Iu
€a(
enbr19q1so5" 16 'I96I orrqruoco 'olosoTrg u1 ',,€cuoa1 €cllalsa po alu^arpau .I
eger8or.ro1g" : aleor.ralue olxol gnop € IIJoIrcsor Inl€llnzor 0 nrpnls lsacv au
'tt.
'(BllE EI Pcrrolsr gpBorrad o B[ ap 13 1n11e BI ro?nB un BI op rrPiuBnu
rA r"rrqasoap nc) JPI
€s B pellalsa aunIzIA o lnAB g JE nrpal I In^g Fc AJ
BAJ
€aapr plBldacce arused €aJd BJa nu XX Inlnlooas alB rruecap aIouIJd
-BO
uI 'acrselc rrcr?Erua? ale aluaurpnJ oluJoJur rS a1ur16g;durg unlsa"r
u rE DlrvlualauoC uy rA aouutn,S uJ alnuriuoc rnlnsolunJd aIIJFU JOJi
-oriuaur pc el6apugF retu as nu ruaurru rS glu.tarpaur PJrlalsa altpug8 o PIE
a,rdsap rurqJol ES pJnsgur uI lualuns lzglse pcep 'a1.rud Pll€ ap ad
'€rou8r o 'o16alr,rd o ac ul 'aJBJ 'ptue.loduraluoc ee.rrpug8 nc gcruralod uli
Fnurluoc u3 aledocsrda oIrrJBuIIuas uI BoJoUuI 'Bal-XIX IB Inlocas urp
BaJasu€IaJ gdnp 'ecrlseloJsoau iursr,rtlrzod ap rJnlsal alaurtln dunl a;1u3 ISE

pugunsuoc ursruosS"raq e1 edgpe as pzocu€4 Egosolg'rue ap rceznrled ;tl

oaJA ap gpacons es gpru8uele ap alrJgc6rur :rrcoda Inlsurrlc e1 rurpug8 'e13
au pS 'aue.rodrualuoa ralr€ ale alcodse alrrnlal ap plueas Bp aleod
piu
lgcug 'glenlee ap ?gle gcul alsa arrpug8 glsuace pc (II) rS 'ournby,p
Bruo; rnl lercads ui plmqrJle g aleod II oc 'PI€AarpaIu gcr?alsa a.rtpug8 o E-S
oPc'r(aI)ngbl4uJsUnBpcasJBpc uI'ugztlenlce'ecrpuadu 'a1ou nc
}€?slxa B 7,ry gcrlqnd urelrr€trJ sanbceg Ftesoiul nEl
erlni.rpc
'066I ul pu9
apu
ls'tluoloalod lnun palnl?urapow'T'8 Piu

rol€Aarporu Jolalxa+ ap

BarBlord"ralur 13 eetezllTrn '8 I€TJ

-aJ

Bal

?.(BIIId
rral

AJP

snlp

16 l

IIinc

266 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

rmceiniecscelotedet-attceisfcaeihdzrnmeicimcadseeiu.dscnraieetudva.aedsladte'czndfi.i-zaareicrcec6eru,xoniobsoitsreaicc.utcNtdaeeucdcaeiesxraccistueattafraieuireredeprlgaceauictteaienrxedlet-uerlelnepsue"em"i.c,iumappettegenxattrnreuedtidocree-i

capsaupfpgomaoeersnepitrco-rri.ipenegegneebc,citrnilgtbrlreteaMeiaenupiulrlmeo-frmiaiildtomsdgruie.rtip)sameeoniil'usteduardaetilepesotnoiaasbenluxrcunrseiiesn)montquiiiemcaesgi,oanrtgtlrcpddipiqucatpdcaeleeaufeeesaiprrincininencdvtsdenedcdeeaeereeisadretn(agrg,odtniececmni,asuruoappueetmpirnsninarlcevioieeesncors1esitrotdglete9edivtotric4lil,uoideturdt6curiieuicesobnoiuiuc.eergtim"MraneisraqmracdoepasatacrTrciidafel"teurtoioeo-rd.eitaimtl-atiueamau{cpallaolirirelia.teie"ne,aer,rgarid,)l,Imeniicr,'XnircauatatoiaoaereIlrdDe.Xntousfxeuditupc-tioc.oteln"eieemolBvrlrfadeaxeintdoius",trlieterftnutr"ugibaidlnadt"e.naer;mearclidtn;nuaaama;oapdollj"fidmenhifbr.icat"uiuJoieitem;dt?c.iore;reeneit"iaeasrisevtl"iao;ioeaornfci;la"tpnnrerete;"leeao"ht"nrtviti*isviiesouiaacnii,i-
despre care vom vorbi in cele ce irrmeaze.
InsdAr/ et scolastique dateazd, de la inceputul anilor
desigur, opera unui neotomist din secolul ui xIX-I.u, ci 1920. Nu era,
cu sigrrrarrqa

3' P;lbs(ddSIeiseiraaitaica-ntspnnesoiciunis.arinntTepatensd'lloTtaemldoumehs_Trimdopaocloeuhmmip,aftgpaisrTslmga6oiaoniopssair'Mec,odnsi,eniepotTCaptolhlhTriur,'iieeiupheetd1ssaoiarlt9esmtiBerdndo1letleae,i5lcAlrs-Ca)iea,S,nuda-cDgbwsxa_'tAee-eeitaanAozcrlirsliieteaocrls-hithgoniTsaiiaalnd,iho(roDgLnoLfttio,(oSmoo,,,sT5tnu,eGta,gaho,Rvts_eenertaa0resonndig1Tn,rooi.i1yobl,,vn,A,nmyaiooM9iqb,mmfldguoa1yeAra6argrctlrse,),ezh':b,osm4oeLe1"tv)i,slepi,agl;,eoit"ovl,ni0"c;.rasr(a;tsB,Deblr;llc,)ieseA"ole,il;;tsc-nln;#eeicd;;('eoo"Iig;(bd8lwD-r-e6di;a8uen\e.ipri"cie;intlrlrl,demg,iiketna.,eueslBcturltoigiebeop(enne,t4tl,iihezaLcdg2deezue.ai)i
- avdlPeAfvtPuouaeoemsongrdn-hdit1n.aiedTlneicSeetlseohtetrAerditra"ceos,ees,eqiaiomcntnrcReuiapsaaatwitei,istihcnurcrosTteepeiiaiatesrshrAqreisetttiototteoan"uoiciadgcm,stumnaee,rtdZamhaadrilipsieetslfcAooftiti,mSiacdstiatmscso"do,Lttus,cehisuvzosr,lhesfeoiatuoicAdrNttvfeiiuvlia,fkfodaerltadilgzftwfmuiidiufaninuiseate,atep),yme,dsnrioisoosdd,TesLAoidtr1ohicgkinra9epnnoor2i,irg2selmrogu1a1ptigsg,dhan9ws8e,dr.s3etMa9eraiuuG4cstln6fviajia,pikcit'ao.lcAcz,beK,aneMzuyrrcfrt,Lgit,aActeragido}anvphqeB4siludisto,tenioL,iupne-b,,ftnsb,ciitou1Zc",eaOilc,mbifaru9ane'i,lAEnrg,3uijiqLasExiaiti7airsiu|t.pndmeu,net;e";eadi,s;",eiir.e,rti".reetiih,r"iarg"Ss.l"nef*efio."uri"t-rszm;.i*"gin.kru;uir.,c"a;edirr.aot;iurnd-aii"|-,moMeetgmimleso-u*ssrriaoerietaraTurnh.rtni"urrhtiplrctdaasuttoi""asiepmntqctrmrilitttoiu"hoira.dcau.oierend.e.eus-.ui

'(2002 'ocg) DrnlDraual Dllns u[ '.,rou o Dcqaod u1" €out €aJBJcnl IzaA '9 'elu€:
'outnby,q osnurutoJ rt uosEng BA a
op 13
1)o Elnlrlur BA OS rJnASO ap €S € e.ra8alnc o VV6I uI Ft uIElIn nu 9S 'v anbg
-otirsc
ugzuelndod aldure raun alrrnrouo ra pugd asnuriqo'e^lllu$ap ;&Y',i;
aseuopu€qe o nu Fuoxas-o18ue BaIunI a'r€e ad FcrIalolsIJB erirperl ap .ININJ
gr:nnle1r-r11de"o1r'.ld"uurrzaIrargJie?ulnuncl-JeBldu^sJ1ge'cg.rcdnr1nJasl1uesIa3(nPI6nl1sseBeqacccuBnrspaPpPuzcn€uoJ'Janolerleu,\pallra8oslaaIlrue1?cdSea3uluIranupllseelarcJce€eptr4r1t$r6
ocrlueruoJ ugaalodr €algle ap Pi€J araoleroqrla aricun; o aladecal nu 9s acridr
nealnd nu'- ttiptlt.tn1c 13 ntindotd'ttip7tt8aryt a1e rrJalrJc roJl oIaD uI Jaturl
pl€zrlalurs eeiasnurn.r; rA - giua8rlalul op pugr InlrrrJd u1 rc 'alellllq o osB'
-rsuas ap JBop nu 413?trp lurpJo loun lIAIJlod epualeu ap araundsrp sBtu0
',rrlerado truqal 1te 'utntyqlqn! ot\n"t DJJar vx aUB Iaun uriela'rag uollc/
.oJrlsurzalca a1rcolorlqrq uI alocas ap PJasasnJ lunc alelugurrouruS 'rou IP IIE
purg BJ eeurr.rd al PuJapou BJnlInc a.rec ed rep 'gar1se1ocs erirperl aqcsu
r.raundo.rd a+rlunue e1 ep 8unir1
urp €?nrunJdurl e1 ure?rJBtr l a.rec ad bo7 aZ uI DISurAe-r1g ad^1rl6daaraleagr ad aql o1
rcv61
preJB-aIeJ urp BIPJE as '(utnbaTtY,l Xa
lpaa
uaurisns rI nealcoC oJBc uI epeor"rad eJa) In1nluoluolu Inulslclselcoau ap ar")

li:i1 B p u nc aJ' a z a cuets r rr n' rnc rB 'n c s p uu r, iff#;'';,?'Jri;: 3, ?rl,ir*, o Dc'r1a1l

rS pcsuaur;ap gs pqedec ?uaurnJlsur un'Bc psndo-rd ela 'ngl ap 'au"rq zalor
ap 'a.rec alelarparu rcrlalsa raun erdns€ azalcaga.r 9s gsnd rcap €ra npaq
0a126. nJ.orqlrua€IrJBnJlIn€lsln,aC1e'1,,gd1au1e61eta1utu"olreJaallarrlruzroJln'elaaduurrniad'us.roa"prodrler rBaaI rcdreluuneBaIlnadp
as r IoJlsB Ierunu 18 : anb4salocs P lrv qll1\i Blnqorl azuaJ
'pcr8olopolaru
aunrsuaulp o eaundnsa.rd aa 'gcr8o1oqtsd aunlsuaulp IP Id]J
glseacs uI
piuer
'stuuatad ntqdosoTttld utP 1da.rP
ap ayud eaap; uos8rag ',,1e.rqnape" ea.rpd as I uI€IrJBIAI InI aJ Baac 'BJa
uud'rcaq 'rnlnlutds B aunlsuaulp o Ic'gcr.ro1sr glnsur o BJa nu nlpantr
In^g gc EI9JB e?seace 'g,rr.rlodrurp : ueruosBJaq Inpour e1 a1rpu93 ne'ra 'uo1pr
eiurnqa.rlul al Ia aJBc ad acrlselocs olrirugap arlurp allnru FJ Bluoc rS a1e
nN 'l€Aarpour un aa eapug8 'yy locas urld u1 '1a eca.reoep 'nr.l' e"ra 1n1o1 'r6nrq
prrI-a,crgUsl"Bu*9aiBJlpqRluuoJaalrBqd:oug.rrloeBdJa^ueaInnzrpdalualagoutJsrdSnJeaNaBlruIr.prrerucFsgrasl8ssleuuulnnoIltceensre^sa.rr*Beo'oJcla8u'(eau1cnoletsr7cS8Vrl7argougdutnerapdEur1Jnsnalr1nuoas1nJotnuuu.1rrnnlau"prglr'Luaerlt.rtr1ndd6
ittuoA t6 1u.cos ueld ad ee,rufe3ue azan]uaccg 16-9s 'aleur-rn ldarp '16; nu Ba
gue"roduraluot Barunl PcsBrPJl Fs Etngc aJBc IB arparu lsacv 'lInBnoU aJlur
rS ruuelag tn1 ernlcrd ep 'cue1no4 'pneqllntr 'alles ap leluserznlua I-npu
ere'(acrleod aporu ap Jolslualur IorA rA csalnqureunJ PcuI) n€alcoC uI
BapaJa'ealsace a+Bo? nc'atee ri (0I-6 : l76I)*lsluro1oa1ed" Bc llu5ap 16 a1e
a-rJ gs rode aldaccB ps BaAB oJBC UJApOlu un 'urapour Iuo Inun erado UA AJ
ott1dot
crlaJo
tff gU

uJ al
-oloau

-olaJ
ap alx
Pc nJl
errpu

Lgz 8'IVASIOSW UO'ISJXSJ VIUYJSUdUSJNI Is VSUVZI'UJn

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

upp(etc(csdernhrioedoaeaxiumrlgotroAciiaerapeselMrtlcereodottseodrtpaecattntiaohdtreodntierisr'mtereieacdimimgissimoiusdndupreptp.apreemtsdoosaior,el,tserfirciiqaonzdptauducaninai_rcmiednn,iurdsniptpe)t'epsr:,do'qeeudeapdtbndeot"suaeucespctepieteduecsabdaeentsiee.rel;maeffettaaiviacleenu;tacird'int;iraiiute-l"trS;*i"rlrmlt;eiarpr"ttirpoe.ori_*!r.mdra"'tnrrio"rtin"uaieil".igetiaorir'cicnid'dz.rugncetimuaaeet"npiuocrrtr,irmi_e;sni'mrridapc"e.te"ord"giiuldril;pl)iarr"cri"etsiue'rna""#t,lcir.t",caae"".se",irb:re,r"red"pnr"un,eezrnnesimoaeupaatisdbaepgeler'nropimxedtpl-uidrri-bbstad.unt-teitiasntmdlu-iiler-lti

8.2. O lecturd d,ezinuoltd,

";.;;;;;;il;;;1i""#;ffii:,;eccfdcM:isolamaeeipnaznvrusuaritjnldii:ldtdea,i,aen,idac,nrpegadcuialrndualcccuieirdnehe,n,gecrptluaoAiusufmviucctclcdeanrphiuarrteerearabsspia.,lrtdaeeeozinriudmncaifmnrevaquaeepmucndi"uerit'otoce;;es-a"zdtu,e,isen);,ie;tu;cas.;rie."e-t"a"qr1"t;ti"rne";1ua;'iau.f'tn."iociutusm,tfrif,U..io,uisnurtcep^t*raupiallaria"inectiriireeerv,prnx"trt"ira,sau_,a,t"ceorcr-inva"*"'tirer1#Jee"d.i".,rlaeinaAarciiMjcusi(ieeon,msa,nrsavruiptievgmuetdoanrmeetmiiina_n,-a
;ilrT*;:J:1;i::1,T".ff#asqislienin-limtatrtroadedmipcureltilegesucacflierdceetuacenrirrdtncar{gi,dieuanaesa,tmo-dcucrusshttbeouelitmpsvreobsiuto,lrseacoticeotodngia'n.triitmeenauiaaai:ftp.uelbsecg.tisiuunoo?itsorrccafir""fiCrocngediag.meSroatliiie"tOpe.;as,ir"loflsa&.p.rt"a.;ipe;d"cta;io;e#-;i;-nacp.,l;"i*l;t;ur"Ji"";isu","if'oioarrars""tcgao-t"-semtzediiinegsisgesejtiuuu'asbdr?icusmeetlTcapa,aenrrexutfrdxit;aieJ,slarepiepio'dpirntraurecguahairnceorreesnbos,samtditeoieneai
unuPie"nsternusMmaerditiaaitnciunsaaj,utuolsruior
devenea actul fulgerdtor si inedit al
cate surprindea intr-o
inte1ffig"i ",

i":li;ffiu-.----.--.
.":i,::,:"r:,."-,:1,1.,: g-.d,.u] tui sherlock Holmes, Arthur conan
B:;if
il;ffifi *i;l;i:Tl?'lf il,:cl,ulJpacl,frlarfliuciu'h,t-sle.-l.?na,*imltTpriicv:e:dv?*;tfrr;fivediwciT:elJuau.ffti!;o':,cL",a,u"fr:tfrf"eTou:'r*"rmm:'.i..*uu:'1a1l,lal:"i*'"rl:T:aui1*,fuilqf":tMli{vo'l:ilTra:t:ilir.i,rrii;tp!3,a{aflii"rnf:"1y,ai*'c..C,a"rj;eDTfi)aeec};Moi''"nu,J,,"tn-1i-n:n,i"u,yx;-anri:,;tk..sI"1d/Q#1;,.fn:l9i:ie;o,2io,Tf8r1\"e),"klu:cf"aai,tr1de:l

i anbnunufp plu?qcs 'aurg u3 'rB arirnlur ',,1eultuas Arlour"

ec rc 'aleuorirpe"rl rln8a.r ep xaldruoc un op €t nu rarado lnlaatord
ap alAaqrorr anfulsnlocg p lJV ulp gcul 'g1ou u3 ralunu rS ag 'rS pueru

-os8.raq erical lsrurol nJpec nps Insullord u1 gzealueldurr 'grnllorrurzap
pllnur nJ 'Baace aO 'lsluroloaled a.relcap as ps 1n1nd rJ raru J€-u
rcunle "rep 'euro;, InlugJS pdnp eaqto Ia gt glllupe FS ?uarcgns lsoJ -rJ
re-1 'a1sn8u3 ea"rd luns eulJ?aop rolsoce aIa?IUII 'ure1r.re141 nJluad
'nriero11 rnl B sa?los?d pVu\p rJnsJaA alaurtrd uI srJcsap Iat rJ JB runc
'eluapaca.rd aiuar.radxa ap lJrlurrue Joun IB leuorirzoduroc ItB un BI
ea.ra8rnce"r uud "reop g1durg1u1 as BJSBaoB 'a;Blttut gldurts ap €Iolace
aFeJlsns os ralJ€ €aapr pc€p 'rS alexg alur€ulp aueouut pdnp gzeauorice

gnrle,rado eiurnuirqg 'gtrs€lc Boc gtul alsa ralJ€ BUIJ?cop 'euro;, e1

JolBaJc rnlnsaco.rd Ie nalcnu ec aleur8uo aJeolJalur rapl Iaun raiuaza"rd
lrporc eap ps aJBJ Arlcnpo"rd rnlnlce e atidacuoc o quJapou ea.rrpug.S
uJ runJp roJr €A r31 urnrua7uz e"rdsap alsrJoruulu JolaurJ?cop rrJoz

ug rS ursrueurnolo"rd ug 'rrcrlselocs aaJerupJlsap €l JBop ?grploq Isur

roap 16 usruoleld ap leqrqurl 'uecsrcue.r; Interurlc uI r€op pc - plrull
drqc u1 13 - alere gs nBoAB llite 16 audn.rg ag 'ntz.rg1 reru :glelarpaur

eridocce uI plerorue augrupr ealnd nu arirur;ap plsBaJV '(ruldtuaxa
potrr uI 'acr8o1o1g a?€p ap arigSoq nc '14311e ap 'glecrldxa) sna4ntado
snllqoq €c rolJe rrJrurJap €oJ€nloJ u3 urrsg8 o aJeruJoJap r6eeaay

'oJeorJalln ala.rado u! truraual rerrr enlal EA o aJ€O
ad'aryltTntnJpuoJ uud atalleounJ o uc gsealaiu3 gcrlaod a,ralBeounc
ap aapr o aundo.rd au urelrJery alurBul rcre ap gc ureuria.r gs e8unle
PlEpruBcoao 'rua^a.I urorr 1de3 rn+sac€ e.rdnsy 'T!ryu 'elseace ur.rd
rerqc'ag gs rnqaJl le'arecol€o IaJ un-Jlu1 lndac.rad l:lap'lnzpaIsoJe
aJ€c nJcnl un pc a16o1rc pugc arznJuor oJ€caJeo o olsaJrueru Fs rnqaJl
.re ueroduraluoc Incrrolsr rB .req '('ru.rn IS g6 :966I rllouedure3 rza.t
'suas lsece u3) o-salaiuJ l' JB-u .rep 'o-lezngal U JB gc J€op nu lelarparu
InJosolg a"rec ad puJopou alreoJ BOrBru ap aapr o op rcre BqJoA alsg

,\9LI-TLI :OZ6I)

acrlo?so rarrncnq '1e1;ns u3 'a"ra16eu qp aJBc 'pfiua?y1ayu1s?as un 'eSe aunds
aleod os pcep 'nes n.rcn1 r6elece gurlop €s Insuas rS eiua8rlelur eelnd

ru wnc unndrqcug eu ps ruplnpc ps 'elseace o8alaiul E n'rluod 'a.rrdrlcs
pls€oce nc Inlceluoc ep"rerd rS er,rncnq er.rdo,rd ap g"redes es ee 'euorfe.r
e rS a8e;1sqe e n.rluad suas op epur.rdsep as FcsO "'1rqr8r1a1ur rnun s

Fseourtunl efuaza"rd op Frncnq es 'giueze.rd o ap qrncnq as eiue8rlalur 'rn1

Insuas ar€ arec erirnlur ul Inlcarqo pugldrualuo3 "'!?ilnrut nun lnpalqo
puttJ 'alutr^nc alle nc 'ynzpn puuJ oceld ac eaac '1aca1d utnstn ponb pt

UTEITJBJ4I n;1uad aurlop InsorunJd 'rarJa?Eur € orl
EalE+rlBaJ uJ BruJoJ 'a.rezr1ae"r1sqe ap ?JoJa unrJru gtq; 'pdr1c g.rn8urs

692 UTVASIOSNtr UO'ISJ,XSJ VSUVJSUdUSJNI IS VSUVZI'IIJO

270 DE LA ARBORE SPRE LABiRINT

E o viziune simplS, deqi virtual bogatd in multiplicitdli, a operei
ce trebuie realizat6., surprinsb in sufletul ei individual, vdzutd ca un
germen spiritual sau ca o ra[iurue seminald a operei si care are de-a
face cu ceea ce Bergson numea schdma dynamique, care priveste nu
doar inteligenta, ci qi imaginalia gi sensibilitatea artistului ltgzo t tgz).

Pe cand scrie Maritain, bate la uE[ suprarealismul, iar simbolismu]
igi dd ultimele roade: neoclasicismul lui satie nu-l poate face si uite
cd cultura simbolismului din perioada romantismului tarziu a identificat
deja arta ca pe un limbaj direclionat in mod preeminent cdtre sentiment,
pdstrdtor al unui mister pe care cuvantul obiEnuit nu-l poate reuela.
Astfel c5, explicand conceptul de claritas, el se mentine la o defini{ie
pe care o giseEte inDe Pulchro et Bono, un opuscul pe care filologia

cea mai riguroasd nu i-l mai atribuia aquinatului, ci lui Albertus
Ms[a-gl niausd(raegpatinmcadtrtMuraieritcarinedigibi id]iecalairddenileosrigluuriaTnolam,ah)7o.tiErdnvdortboatudgei
definirea lui claritas ca resplendentia formae supra partes materiae
proportioruafos. Dar la Albertus Magnus incd. mai existd un accent
platonic, o dialecticd a lui esse Ei esserutia, in care forma, strdlucind
asupra materiei pe care o organizeazd, totusi nu se identificd pe
deplin cu ea, pistrdndu-si o preeminenld ideald a ei, pe cAnd la Toma,
in plinul unei dialectici intre esenld si act concret d,e a exista, forma

devine ca atare numai individualizandu-se intr-o substan!6 existentd

in mod concret (cf, Eco 1956, IV).

Insd nu e totul. In acest moment, Maritain, intr-o notd de subsol,
se distanleazi Ei de Albertus Magnus, pentru care felul cum strdluceEte

ifnotremliagiabcilepeaen-trufieoreicaineplaatrofni icpdricseapuutacreisttioptedelicodbi-ecet rcaonttoetmugpliace(uvna

cAine, un vas, un trup omenesc). In schimb, pentru Maritain, claritas,
fiind claritatea formei, este claritate metafizic6, claritate in sine, dar
nu claritate pentru noi. Principiu de inteligibilitate a lucrului, ii este
acelaEi timp principiu de mister. Astfel, frumosul este sclipirea
in

unui mister. Nu se poate nega cd Toma insuEi, ajuns la ultima limitd
de explicare a realitdlii esenliale a lucrurilor, s-ar fi oprit in fala
misterului participdrii prin care ele se indreapti c6tre fiinli datorith
intervenliei creatoare continue a divinitdlii; Ei ar fi putut explica

aceastd realitate numai gralie puterii de analogie a limbajului teologic.

Dar analogia entis nu e analogia simbolistului Ei, oricdt de inadecvatd

7' Descoperit in 1869 gi atribuit Iui roma, in timpul in care scrie Maritain
exista deja tendinla de a-i fi atribuit lui Albertus (aqa inc6t, in rg27,

Mandonnet avea sd-l situeze printre opuscula spuria). De aceea Maritain

avea acum multe indicii care ar fi trebuit sb-l indemne la o mai mare

pruden!d.

'98T-98T 'dd aJe
UIP
ar€olEzundsoroc 81, €lou 16 6?-87 'dd 16 elou 'Zl 'd'anb9solocs p lrv I:zaL '8
L(
'aurs lgcep Blacllu ed ec nu ',,uolssed BS ap 1o luarul?uas uos ap srldar
pJ€olJalxa ra-elSuaduor.rr-drd1I6nlesuI1rsJBed11paruur1.rd,axazaausozrau;nc9as ulB
sa1 suep" ec erirpuoc BolElrIBaJ
alunJJnl nc piuase F1€

pzue.rn8guoc II urslu€tr\I aJBc ad 1n1sr1re 'a1re ror.rdord a1e alrlcarqo 'c I
iopp8ar IB tuluoue ln.rolncaxa Bra IBAaIpatu Inlsr?re gcep :g1dure
ECJ
oJe?lo^zop o neasg8 anb4snTocg P lrv urp alosruatd'satqt1uotgul
'rigcapnta.rd ap 11-s011 P1T

reur 13 Jaqrl IEIU g;ed gs Bac?J II aIocI+rB rolacs B Psnpal reru PclIosoIU eie
eareie3u€ JBop psul inr.rdo.rd BI rnlnugrcr?aloal eruouorzrJ en1 rS-e P]I

mlued gcgu.rSor.rolsr aurpnllle BSIBJ op leraqrlo U as Ps eargd InJolne €aJ
als,
'(9g6l) a8?od DI ap sar?'t1uortr saT Inllll qns allunar alrrnaso uI J€
t sD
,,1aLzaod" nTiTtndn'anbrlselocs la +rY pdnI Uft
BA
'nicrperluoc ap gutld 'Booce a1s
'lo s
ap '16 nr.reluaruoc ap FlBcsEIu FcrloJoa? prado o 1(a1e1u9.13 ap 1918 od
'alueurcseg ap lgc ad ugla.rd"ralul ap ecalodr ro1 e"rdnse 3un1apu3 eza,ra"r8 91u
ps pugrgJ 15; acr.rolsr lTpnls puglnurrls '9cge.r3or.ro1sr giuengul lnAB B
€u-1.
aJec gseorplgq o?JBJ g'anb4so1ocs P lryulp urienlrs a?sa e?seatv
'Eu
'8P1uap€cap ad
pul
a?Blrlrqrsuas o ap lertlg 'uur1ue4 16 uur4rnq Inurlqns utncord e,rac Jua
aD!
ourlap plelarpatu gcJBIu ap leluapuocsueJ?. Bc Insounrg 'aryiurrsau ap
ad 'arec uud ldeg 'lrnlg^zap Brqs Inllullul arlpc g.rrdse ac 'auntica;
-;adun uI al€lrxa rJnl€u Ioun BrJnlJpur epul.rdlns a16a$a1doJ I-aJBc isn
Erloouelaru uI J€r 'turn1 e11e raun B glqr8uel BaJBIuaqc 'al6aSgdap
I-ac Eaac e eriezues ar€ csaueruo Inlogns rriasnrun.r; efuar.redxa u1 sn1
runr InIaJ al6alurure 16 a.nelapneg rnl olalullnc BI a8.rnce.r '(raiurg e ur.3
lrdrlzepau ap e1e1er.rdo"rd o 'alurour rrJoIBA I€ n"s rnlnJg^apB IB Ar?cerqo arir
?nqrrle un as-npugcgg'anrlcatqns rarsaldun lrJlnlgcas gdecs IS Pc$Ip 'Dla
-rlos as t* gzeaztlatcuoc as 1nsolun4 'glelarpeur eeltpug8 u1 'erargc
y.urlod gcruouuc arapur.rdnc BaJB) rnlnsolunJd IB leluopuatsuerl 'lu

InJalceJac acrldxa gs as-npulqgr8 'elureug reur tur8ud e,re1gc nc JBop }EJ
'pc pulg 1ep 'glera8uxo alsa €I€Inugq 9c EAIunc FpBaJc as nu PS atTn
'plsrloqurs Btrlalsa a"rlgo plu^orpaur €crlalsa rS l.rtonng np sgt&aq sa? uI
'crleuralsrs 'ace; err urnc eAe) rlrnrC IB uBoI IntugJS a.rlgc BruoJ InlugJS Inru

ad a8e;1 11 'lnealsrur pzeonluaece PSUI ulelrretr l 'ra InJa?slur lgcap l6f)

pugJnJ reu raiurtg Be?BlrJBIe gzean?uacJe as rA IaiuIU rualSeounc e nu
glenltala?ur Bal"lrlrqlsod gltatldurt 1da;p Fp as aret uI lernllnc lBIuIIc
un-Jlul 'crzgelaur rnlnJalstu B aJBcUTJBIc ap luaunJlsur un o 'g .re B-ap

unI

IAJA

tLz sTv^slosntr uoTs,txs,t Ytruv,tsudusJNl Is vsuvzl'IlJn

272 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

ci ca pe ceva atat de identificat Ei de dobAndit incat nu mai face nicio
deosebire intre propriul cuget gi infdliE6rile tainice ale lucrurilor pe

care le-a fdcut si devini ale sale. De aceea cunoaEterea poeticd va fi
cunoastere prin rezonanld tnlduntrul subiectiuitd,lii (1g35 : 194-197).

Dacd teoria scolasticd a artei era o teorie a producerii, teoria
maritainiani devine una a cunoagterii si, pentru a ajunge la ea,
Maritain a trebuit sd imbog[leasce in modevident conceptui scolastic
de ors. N-a avut curajul si deformeze categoria pe care scolastica i-o
servea atAt de definitd gi de clard (Ei pe care el o expune in Art et
Scolastique). Ca urmare, aldturd conceptului de artd pe acela de

poezie.

in tradilia scolastici poezia nu e o categorie esteticd (aga cum

este, sd spunem, pentru croce, aplicabild Ei la forme literare prozastice),
Ei nici caars nu e o formd de cunoaEtere: e doar deprindere operativd,

abilitate practici. De aceea, poezia lui Maritain pare strdinh gandirii
medievale.

operatia este deja citatd inArt et scolastique gi-Ei gdseqte statutul
nu doar in Frontidres, ci si^in opere ulterioare, dupd cum ne va fi dat
sd vedem in continuare. In definitiv, pe cand arta e o operaliune
practici guvernati de legile inteligenlei, poezia devine intenlie emolio-
nal5., faptul interior originar ce animd din interior regulile artei. Arta
incepe aEadar dupd aceea, cu ,,inteligenfa Ei voinla de op!iune,,e.
Primejdios de apropiatd de formularea idealistd a unei dualitdli intre
intuilia lirici inleleasd ca expresie interioar6
privitd Ei exteriorizarea tehnicd
ca fapt mecanic addugit, dualitatea permite
maritainiand ii
totuqi recuperarea unei teorii profunde a cunoasterii, proprie momen-
tului poetic, pe care noliunea medievald de artd nu i-o ingdduia.
Momentul poetic este un moment intuitiv care cheamd in joc nu
doar inteligenta, ci gi emolia gi sensibilitatea, in el opera pare ca deja
infiptuitd virtual ; este ,,emofie intuitivd qi intenfional6 care poartd
in ea mult mai mult decat pe ea insiqi", avidd si ddruiascd existenfd
fantasmei sale, ,,fulgerare intuitivd in care toatd opera e conlinutd in
chip virtual si care se va desfdsura in operi... emolie decisivd care-i
apare constiinlei" (1935: 182-195). Dar e astfel deoarece este efectul
unui raport profund cu realitatea (identificarea misterului lucrurilor
cu sufletul autorului) ;i deci poate fi inleleasd ca moment de cunoaqtere
prelogicd a realului, instrument de revelare metafizici.

in Toate acestea nu apdreau explicit in Art et scolastique Ei nu apar
termeni teoretici clari nici in Frontidres, ci le regdsim intr-o serie

de studii ulterioare (care alcdtuiesc un fel de preludiu la creatiue
Intuition in Art and Poetry din 1953). Acestea sunt eseurile De la

L Yezi Maritain 1920, notele 130 qi 188, precum qi Maritain 1985 : 38.

,p4ua ot?oyoua e1 '
pJo.I€laur Bl oO" lnesa 'a1'rec glseac€ u1 'rze'l' 'g1dure reru aJ€1€Jl o nJluod'0J
Dl
ac uJ PAT1JAJB AJBlrIBJnleuoc" uud aJa?s€ounc o nc '.ArlBluazaJdar 16 an!
srca;dun a gt ttt1.t"O I€ruoo1 'snulaod snpolu €ogrluapl e n;1uad aJslruol
ATJ
.1"1r"1 e1 sa.rdxe gzeapoder as PSuI (q8t6I IS B8t6I) ur€llrutr\i ap JEC
'l€pJ€z€q urind 1ac alsa uetlJsSruneq dll
aJa
nsnJuoc o4dactad o ad ec 'nps B1JesBsa'IlcrE11JnaJalusarydca'Jaallpqllaxcaeguurr"radlessncta4ra8oo1d JOI
urp
,npo* aAalaiu3 e 'ptu.rn ualuns IcrB rep lrarzaod Inl
Juo-IealunnurIiIo€uJeoJeauz1aielqfacps Ps BJ olessntr tr urncard
-oasou8 n ,S ,rrrlrnlocs i-4
u!
€ rrrol€lalat'tlticunl Ei
ir;r1iite€XiiuurelgSuerInXaolllo'uglrd7n6u'uIs)nusrnrpurp1lo6nd3C'.or1raoloJezaBrr1glPrr3m€JroSl1aBoaoapda1auarprirqaluroagudr'nrar'curica'pu1.drr6ldns€lpopau'rnpadcclssaaalecpp;eqlaunuceralprlpourelneoJllguslscruJor'l
a"B,ag^:,ca"rlanu1pagulsJrrl.xa"porduarnprur1n6tJBa)n.rselolF'urnzaB8zraa.rJrdBlaeu.ur9oacrpi1enur1ndldoeo3JclausponclBcrpnoluaonJlsoaIJaeIJolalsulBer Elj
aFe'r1sns
a16aso1o3 El.a
s'tlDllJaa
nu
snlcaJap IacV 'Pllqn8pd 19cep rsar aleod nu erzaod gct1de as or€c BI
rnlnlcalqo €a1€lluuap ulp a1€lluruep csaur'rd a1aiuu16 aJBc uI oII{J€JaI -u
atl
i"Ln1ri. u! r€r ,uaa1rr8lnoul1d!ouaarr1eierg'Arecdgaurrlzrsoancotdoasaorpr1ouBIJ1qarJtoou^Idaeec:ra(s;unn'cnd41oadrodrd-"rsoc-gnlnploae'tluuarltun\rbeJes
,r
i* preain,r, erzaod ',,.rj.r, 1sa tnb srlelrral urnlcoJop 'reldord "rnlunldec
..
aJBc uI Inlxa?uoc
arfrurgap glseacv !-
.r1,, uc,1aoO" g, n.rnd. 13 nutt,cop rtu(ut ea arzaod a'rdsap a16aq'ro'r 19
t,Gt"1pt.e"tZttt'tIp0In'IilIit1..6g'"I p'I 'L!J Dluuns) gluefu.rnesap l€rP^ape nc erlaod €t
o Pp as aJBc uI BuroJ urp alesed olaun
glslxg -o1

DlttoJ SL ulDJl.JpW : cl"laod InsJncslo 'v'8 au
lE
'PuroporII Pcrlalso
In
ae-reaS?.uuBrdnl;rnelrJsq*oraoIsJI;uJ?onPrnspJlonoaulppu?gssrJunlsrnpJJeIl?noagsdldJ'agalAzsrlerIauu6onreode€lorIInaeaAlluesoadJ'gruezunrnnrJy"rluaslu8JuaollgdJcurBreanappJlee'l1anr'cazurqruluu^guaupIuaro1BJaI'alIsrurtarrsrlryorIBzulsonaadJc
]TJI
upurruJalap ap aurld rS aluecr;ruuras eiuu; reun B rc'rn1nplnsqB e also
rBru nu aJBC rCrzuBlAIII raun rruoruJal U! glstlEAJB.rdns erical azalard '9.\

-lr,aurJaolaaarFirctluBcuarrnfolauuJlre'l(sFueqursagorlgJJnB€6lIJrTBcIl{)lPIcaauIarJ11Byao'1rErutaBuur.aIraut.dgrdasn.erpuIpIetugaagrlcuru€.l?elrlrdu.Jtrgeeo9tldlruIars3oul oaJ(r8lnuIeI8lor€8cBiad6BagrB)JccInrunallIeoInPnrcbcuc?aoI'la}?nse'ollr'n1rdslleo'aaaBs?glasqurrJuvplreusnre'sca}'rrtgseplosurlusduuornonlsICusc 'a
ul

AD

]a
c-r

Jl.

'€
P:I

I:

ELZ STVASIOSW UO'ISJXSJ VSUVJSUdUSJNI IS VSUVZI'IIJN

274 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

priveEte realitatea", o cunoastere neconceptualizabild, intrucat des-
teaptd prin ea insdgi profunzimile creatoare ale subiectut"i. c.rrrous_
terea poeticd este ,,inseparabird de productivitatea spiriturui', rrgggb,

95-96),

csagpaeinrnlimaenecl,aoadcrugenoeintnesivcaucaEitge,uifevior.paasibntlriilsitseinanet,rteneucusmuuriabmneafineljauetccrutfeteeoirvcirndueuts?xnlpepusrarsaienmmecsemntibividcnoo.Eip(uuicceclnaoorprmameoobl,ueuiiientdnipcciiiccnie,,datccctpoiauavelrnorebeaadoleMzeasradtcaeeienrusfiu,itntcaeneuaiinicsnceirutenamanulptoaneae-teaisilm)izteliapdutrdee-ii

s-o defineascd drept ,,magicd,, (193ga , i,OS-Ei urm.).
caocenTatorsatutrdEeifi,onnrtemerpipsdrtr,eantgadiruea-n,i-usMemaeprriGotabiioanvbaiclnacnduittddexiotSeclaeonmiuTpioar*brramnl"iae.oa.crupuutneascsoulsatsintiec
Insd teoria limbajului a lui Giovanni di San Tommaso (sau poinsot)
este o teorie a limbajului filosofic gi nu d[ nicio atenlie posibilitdlilor
vacspgueeodrinoinmnceupffdsniiiooctielpfizniitmcuiralsiairntaibelgi,pea,ncar,jocuogunpcmapamvoo,c,eesudnaatimelittriciAeoe:fa.tx;itrseemeevemrallemopieeenclsxeutttcpuan,elrlluusliulndclu.oAlnaipxntesrgetgiaiudgvidliinascsbicratftiriitscctisiugar,eniit)isesEuEtuteiaeibleeeic(essdecstt,eelete;c'iminaidtse'rnrtrcfreiem.f,axirc"eraaqrendttu,uiusvopleerleisiprcsniemistezteucioptomlulvendod_xe,r.
caoinmMsaiasgtriiittnaiinlionhr,oiicnnqusucnohdeilmeprboc,citecadateautt6daibns6aGlvioiaoduvdtanaanrpuirzi(nciicuilmpaiovaaerltoftianr,,esraaimti,o,isliitimmubdaoingrieicn6mi,s,
tfcerodiaurmd,s,s,ialpiuoemtcnideadosle,dcdeptudrcose.tufaTitnmhpiloioeimnnaiatsau"ilrm)iq. aauEbgoaHinadiirbeiavcradaiorriafoiitin"n,cdddde.TlaefoirngmaittaritaodLtnefdeiaremzimoeabadige(i;icnn;tpiSsp;,.;ri?inmcfre.rpaaIo,pmrBotaabrtt)i
de asemdnare, Ei nu. prin i^ncso6n,vednefiaei,cii,aMr aacrietaaisntiedlaebfoinrie{aiezdnou
nicio lecturd ,,simbolistd". permite
definilie
sngdieiutuaseimigzmnbebiogionruladppeoo(exsztaiiislciueteipnvnotalolagicsmeaummnaoiibcrcidga)aussdcetufcmeu.l"nus-diuimgena.suagetiudnmeemns-deeum-oli,mtnadeatia.grrz,idnle..i"iTtcnuaoietmp,l*aeabgadielne,aAalqscoudaglnipscoeei

11. Johannis a sancto Thoma, cursus philosophicus Thomisticus, Ars Logica

DriAssaeeiesgpureanrl-dasiynfeeeicuemsfamodetnr,inimvut(tua1alal9te.a8te.sed.bttre)Epmm,lsa,pain,scritdueeeitscrnuqiuamteuimasrolaetidegtxteiiop,qr,Dcioudcieatnoeeqansnluynistmoidia(dspi1etli9s(ete8icxmdi8on.c)pgoRnl9oeneoirxfisdMsicccieniuiortte,uirnvprTafahiepcodyi"rtiouansfprriiogiolq,pgnruMia"ftoiiltdou.ufomr,airre,r.r,lt.itrufooivdr.tea.g.atzgio,iOr,oss),e.";i

'('dse; , 'tL'I1'II
'UJ DuLunS) ,,essa.rdxa sl5€ru luns €uFIs oluenb '.ror11e essa erlaqdo"id
rnlapr^ o1ue1 sru8rs uerla snqrnb uJ "'uole?Iro^ urollq€rllolul BllualurJdxa

€qra^ lrpn€ elaqdord opu€nb rnlapl^ aerlaqdord snp€r8 rorllB oapr 'eq'ra.t
luns srlelua.l srgqrFrllelur BssoJdxa ourtxeur euFrs ernb 1g '.rn1tur.rdxa

srlrqr8rllelur sBlIraA snqrnb unryqeurEerur urnrouBis ruauorssaJdxa
pe urnluenb aerleqdo.rd snp€rB rn?u€cIJrsroAIp ruolnB urnpuncas'.{'ZI

un nc rBJS gs naJF g 'aueJodua?uoJ JoIIcIJalso aIB acldrl nieuuge
?daJp ap Juns ala ac dtull u1 'a1sruro1 rrirzod lr{col Joun ole alenlceul

rJglcr3al FJ€d Ps ocBJ ol aca'IBoap 'aleuos.rad aIBS JollJaundo"rd

€aJa8alaiuJ ollluoJd(uoc Bll€ ap ad 'IBAaIpaur Inln?xa1 €JdnsB co^rl{34

op pJqurn o gcunrB aJrBd o aocp€oa[d9'Isr{gcacAepPJg?8seaIn1Ien}gssIJpou.8r6anI€a.rIaBSIa'JearidennBlsS
uJapou rnlnlsrloqlurs Inlor
l€uJnlsPJ B uJapou Inluo Pc pugJBlcap 'ale.torpeur rarirpe-r1 ereJe
uI lau as-npugnlrs "reop etirzod gurisns rS-gs ealnd rB ulelrretr\l
'urgurur€xo I-aJBc ed llelnlducs laclqo ap) Inlxa?uoc
nJluad 9IIqBIB^ aU Ps aJBc P^rlluuap ariecgruruas o lrqrsod pugJnc IBru
lgc acgrluapl ps Ic 'alelepneg ad eelrc I-oJ€o 'urep.re141 rJop JB urnc
'aldrllnur rrlsa8ns ap gurld 'gpunca; alelrn8rqure o guriuaru PS alsa
nu alelarparu JollcrlnaualuJaq BuIJJBS JeO 'aleuolilpeJl alup Joun

ruaunde.Idns EuIA urp aca;1ad as BlsBacB '1o^Lerg ad rS 19c solsrJH
ec
ad 1g1e azauruasop l-ps Inal rrJurlsaq a?Irunu€ u3 'nlduraxa ap
loc (suas llrunue
'g1drug1u1 as FJrpB 'a11nur r€ur luns gceq 'aped u1 urind
un aur8eurr anz.raluztaledupotuiugax.ltJuo'accarlloPqsur(rrusnJJIoJloIIJ'loulaJua€duauJaFdlIJgolnlBepc
'lrqrsod llntu aJBtaIJ

rBIu lg)
Inl€^arparu '(p1sr.ro8a1e arirpe"rl €SBaJluJ 'IaJll" ep 'gfu.tu1 au urnc

pdnp) rur8eurr-auuras Joun eiuelsrxa Plnosouncal glepo '9su-1 ',,a164c
-r1"od" an8rqure urind reur unds gs neaJl 'aln5ts teru aleuorieirunuroc

alalnJn{al 'luapraa 'a1e.raya.rd luns rS 'ar3o1oa1 a.rdsap 19r '9cr1e1sa a"rdsap
?B?B nu aJnJSIp as gs Inzec alsa'unco1 olIE uJ ri ee'rcre lnzqt 3-s urnc
ednp 'gc puIU ?Bp 'giuelrodurl aJ€ur ea"rd '"rn8rsap 'a.re nu lelullsaqns
leri"red alsa Ia gc 1n1de; rer 'ar8o1eue ap l.rodeJ un ad gzeazeq as J1
ar,

a.rel aur8eurl-uluas un 'uru1ue141 g.rtdsut as aJBc ulp rrJolnB e1 'g1srxa
€ nrluad
gc 'aunrlsaqe FSIeJ FlsBacE €uIuIIo 'rcap uraunds gS
papacotd D1rutlsD p puutDasu!
'nfiaJotd nc c4aod

nu ,pxrlaod aepaaord FJsaJIuEru as oria;ord u3 9c aunds € gsul
'zruIAIp rnlnfesaur ttrpldaca; I€ Iac alsa tunc

lecrlap ap lg?B 1.rode.r un-rlul llrop op reru ri acolll{to urind reur 11nu
nc auruas 'alutrtnc nc 9lln3olul alsa eauiSeun aJec uI rrioJo"rd alaae

aJn8rs reur rS apIIos Ieur Bc alAalocos 1gcu1 eSe l.ror"ra;ur Inun alsa ia
€c Bauaurase ap a8alaiuJqns euroJ rcre 16 'crlaod.rnd napaco.rd un 13 "re

'aqBoq nc ocrds alde6 puglgte aleluadso"rd ap rue a1de6 t3 to'r

"g?cs'ancldvuraxa ap 'csalsal aJec ri .ropia;ord tede a1 orsc BoloJB ailunrzrl

9LZ S'IVASIC gW UO'I trJXS.], YSUVJSUdUUJNI IS VSUVZI'IITN

276 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

cEupabaicriceiioiuarcitoaianntevsuMtigttourvenieiutaptidadnernasgaccesuessrltatei6os.nisatiitmceupstuefanermuselenicntaulRinausseataEdziuiapFedsoltiuteatEircirimei .moDtaivariutralaipnceieenanstertud.

8.5. Intuilie creatoare ys intelect actiu

Ajungem astfel la o carte cum este Creatiue Intuition in Art and
!M9aertrityai(n19m53a)i,mscartiusrd, in mediul anglo-saxon
qi gAnditd de cdtre un
imbogdlit acun] gu o experienld de lecturd pe
textele poetice contemporane
adus textelor medievalels. Ei parfial desprins de un omagiu rigid

dTeomsApari,eccipiMocaeazgriieAtansidcnihtoaifrapatadurteodnnetojamnui,ncsaserteupddrieeilzzevinoatlntddtecaracioeaianretceo. rnpcreepttiealreSvfe6lanttourluiei

lPurcinruprioloezriegiinelseelengla(.in..)tearcioeaaridntearccormeautnuicriai ruemianntree esenta interioard a
divinalie (p. B). care este un soi de

Poezia ne obligd sd privim interectur at6t in sursele sale secrete dinlduntrul
gi ca funcliondnd in
sufletului omenesc, cAt (p. 4). mod nerafional (nu spun
antiralional) sau nelogic

icspaIfDnsaesnouuacecexevnsronetcpeaotupparatrslaelefeesiiudtmssctttrilurgdiitcuaiseeelaucrcmcrepanrretae(eexrr,cadliaatpiiundtntiectasueemsoaznttrrrcerrveuaiioieeidsa,tlatuniulrlenuausnesloiundtioeibernn(pedlcu1aptatrarodno9riredleeltomca5oltedoedut8gnss,pugsul:diicrccirspscdrdaBdifdidouerp7ie,i)biltana1ineuicdivaulexucot.edipcnacnrbnaruutritequtpjeteiruiiavsflricuritroiiacoetmnoiuco,ardrecrurcerduuiaseoidedeicrnineicizmtanuacidtvveatslrpardedetpulriurldlestueiteuan)niuticsxaneiuncrptptlduududs,ireiacurmcsinurEngicauotdiieurcrri.earueci,uelscdcuepatepeaetecoezalrqaedirtpeeinqeusauxpxaiocrpptedmcntecurireramielaosemoarlodaiitupeicarnraut"edoon,tatlideumbdrlulduciad,utnuuladcuiranesmotuiileina.uacr.csauaa.iaraud.

1lS4'.ClEccptairirunteecatbuaeautleitottrciieiuluroaeiaeast,ldancscInaddecNuro,tleu|paliaanidtvtrsiitoootaecincrcendeaelterlidaninameGeai-Ainialartatrlelpetldepail,aoorannyieetldehpxs,oaepiaapfoug,connAiaBneepBritrnlreteiodttstoo-dcodkslii_nsaiana.cl:uWDnacMcdfidniaesdorsacfeerihsucildtiitedntMiallcigiaitiaateraoari.noitndta"iauslli;iicren;nagernirses1edei9.ld'(b"ie,Ln2.,'tricnoigortvaurniorrifcazmte.eirorifn.lnotu*olesea.tt

'alEluolu

aeliEidsacIruraodcaucuI o'clnIlgnt^srlllcrn€poBrodlerlInIainplIcJE plsrxaaJd olllnFar gsul Pl€^atpour €
plecapnl rnqarl €A €Iarpc €rnsgru ?

ne;;cr;ir;rn'A9lup,srt-ut;piI"ud<'piJclu;r;on;s;qpqo€erlroe€lAsdooaFr€crclolselt€llnlogscl€eslru€a.r'uJrgoreozplruuuneI;;ProesulnIe8eaa'lrruerc€ea'upA'l€reeuucrrr€l;urdaerue€uroirlru€nralaurdcr I
n
ocrSoloqrsd rrfp1r,r.r1ce e1e ele8er Ir€w gnop '1uer16uocur ap unleJ Pnop
rolrJnruorl rr{gylqrsuasul IE uluas un r€op olsa uerpna{ e
Flslxg "'orls€ou €ar€oAP,J u! elnlsec€ ea'retr18au 'r€t 'tctlue rridolaiul rS 9
€
,n1ntruar16uocul
uolEld lua.Inc €l alJ€OJ n€Ja or€c nc '1uer16uocard rnun € pugJnC r€ur n€s F,
ea'ral6eounJoJ ap 'rcre urg1;nd o e'rec
'1er,1iiras luarl3uocur rnun ralualsrxe ''
repese na urisns 1-a'rec ad nJrnl un
ad erincstp u1 'apurdap Inlol 9c elso :

:rnlnluo €

pfli3nnppjn*rBolrrJgl"rBrrnradpstBtrtuBlrJrr,unnrdnlcucnerr-pglpsdp"nuu1pIn";Pto'cr,Jtrad1uinuaBuP1aJ6uraIclIinnEPl1pu9APrcrl1nleeocccgaslluadtsnxPpaa8c'rl1slds6a1urcl1Iuou*'.rruBcd1oaurlJeneal1rdlg4i€erEonlr1uuonneEclBparcpBrIll€PoouSlouIuJdII
e''1orcuuare1iaus1nru'rsrSt1Sr6oappir1iau6oarO1raeaa;.rr'1rpeu1r9dp1nslse€raieucr€€uln€sqql enlrgsq'lugsaiuu8oau"srgaas;1rp6ra6opePalal'stcorexpo"apnsuungFu^JBu(lgPelnlrrroJlop€udtrgr\ulurrp€
'(ezeaal: aJBc) a.\IlBur8erur rrie"rado Iaun Ie IeUIJ InlcaJa
rc 'lgradocsap oJBc eun; 9cr3o1 arierado o nu 'ratzolueJ B aJ€lcadsul

eoeFeOiua3JaoJS1lBsao'rnJxpoua€lnlualtgJideolivppc1ore'uappelneoz'.g-tprc1a,rrltnart1ocludo'ralensErnridJtptaraolopuulu,ulrudpJnudugsrnconpaaurddde'rarca'rlueenucll'dlr€apu€aunolg"rrcuidaISIu"EPnrIoz;epueteldarrrric6ruu9norsll'uurud3rl

os (crlsr8olrs 16 ,rrlcnpap 'lualrl€uorie.r acuo Pc PUIJII€ pugc lcunlB
acrselc rrJosolrJ raun Inrpec uJ Arlrnlur Inluatuoru acnpoJlural 'rin1o1 rS
: a,t.rapo* rA auerodutaluoc JoIIcIlaod gcr;rcads alse aJEo?BaJc llitnlul
r;raou'1nnB8oaa.rpraFsc-napuuJgIuJnedges.rad.nresdeuaruenlrrJfeeetr{a'uPIlSslrnuoolP€qclrqlau}IsaaJuBrpc a16asdr1

(Arlrnlur

luaruoru rnun € arodacuoc Pls€ece lerucol Pc ruolullqns IBru FS IIlnuI
'rnlnlurds alrurzunJoJd urp aurn
ac

?aBcas€JEuaAnJJ-€CJcluArp,,ardOtnIUgozr\EenUeaJ'rtocP8lasrllatxiltanaa\luJrSEt Jtau(pauaoelun;€ldcalaeucJaucaolulclouuaIO€ucIaErlocapuullnIA'89Ja1a;relaUu3Inpd'reaBJ"qrdJaOndsAo

o pugc Ieunle '1uns nu gzeaJodo lnltola]ur area gdnp apln8al 'arlculd
rnlnlcalalul B aln1.rll o BJo €Ue rIBAaIpau nrluad gcep :Plsrurol suool nc
pzealseJluoc nu BS erirzod Pc a?€JE PS Elnsc urB?IJ€tr 1 'pcrlsuqrpqca ap
a'ultenlrtlctqeTduqrnJPolrqlJeuJapplclsauloBtOolonlcJe'r1Bng8IaB'rAJaoIpuan{ulIAeIaJlaloddec9u1oecnpnrc'narpuunrlzaltloiecarucl
luaprla aur,L acrlaod u.ral6eoune € arJoal PlsBace PcBp JBIqJ '16n1o;,

LL6 trTVASIO"{W UO'ISJXSJ VSUVJSUdUSTNI IS VSUVZITIJN

278 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

ccfapnigsaenooruuaifemmlcltmluadeochuptoroemeinivlsrnelieiaidcdngtiEaeteltddieEirpiceeeiivaafneriisirunnteautraetccipmtnotuodohrnudunin.imeolnizggnmcsictactciutoie.taaeoennarlnnA,etsl(tgtagt.uuas,ite.lrimdp)e.d,ne.min.oritincaitarDtdosturitiaeunrasspirrgrdleuidtetsisnr,icduiana,tee(ntuul.idsit.n,mnd.e)esd:etmapetrsi-in-tarenniudecclencrcnoezldtaioean,ognr,plsicumalsetratlpiteiaeeirmelonenunncdrutituatetiulnplfcsrrlglfd,aedtese,rittursdp,lou-dtinui.nidrenioias,retsc",unic'isnpile.dnuciuleciAuoqinoninici"nnnd"esac,cgetsionizoettinsnveimnneaogattnadamittnituogresubeuraincndldldueuuti

acDcdvidcpsmaiareEauneneoiudiedertssootnemouanderefalndtdgasceintvilfnremEruecetopdcupiaealoicroiirpnrdpjznmaautieirlelndcuuneurettncdmddunmtaruimsoelcinrtil,ibnsrdalionissidenusnieqrzdmdtcleeeruodrtiietnnlianaeeafgeensaeoimn,tdqinedecraenisfagidatmefdelpseoipius€in,cgstta,apesnzacieddupesaeindddn,iqeettmducntiairi,mpr'dedtdr,rdlpueolcfeaax,iidi(iennnrussl1riaviezspretcsecm9coiaditrfeeusnufbdeieciucincnr8,atescpnnusqritourp-tcldocud:eiidomaaautu,reersei1idurodndcd0inceptnemeqneir0luoizrdanaacivoa_eaeaireriGldli1acazdlipefcteos0roppeeiaetaaic2emntasdrrnent)oceotama.ooem,toapf,caltrdbizuedraeeaarsiceuiannessqrniitli,idtadinntrn,sivlrcii,eenautdieenlladd,uuc;aiorts,acmsldccdeeiciuprniboageiuedispecragemntieeudeairarurairalpaefc.aecnuacigfocrfl,taioritnooimiitieievlaliivdimsfdednveniieoaltittetoaitaarrtdusfaicrpnatrotsttrsuistfeedpelJmoouceddl.taraul.erf,diiainc.innntrrda,iddeqeei.nmscenu.eiiceortngivtseasncaaenaaii,vaoeflma,rleegsrnii.enilanaotgererctdeacrmeatitemiteenienddudgumn-pinntteenneltulcuestreeierd.carllelee,rie,aai,i.,

diMnaactDedriratmnacuidenndiEnieicdmceednrecuddstdetmematisccsddcdeumipnitotlaeddtlm,eegmrnedddmecqaticreecncoaotnannttuesievmmcaepvoedernaists.tnepde,inradtutisiscliiuanrcslruueilticssrdteudatpaoaarlreue,i
MpEfi.eiuironEsmncoloetnonnlaoleoElrdgtsidiepcsinuneintnucehlaradarpeccnseoerilhleosaocascl.lioidtgtianitimeteemiapace,eesoidutsbeetlieiuscncendttneiutvrsmiedpterusrieeeinbrcienoussanoideqiE.'utdiiinneeaulneicptlpte.sirvraptiim"tsiarra"iuttcu-maaoarlhlisprecrspotaiiihprruoeiatgruolntda"g-"ailc"air
M-ltsipono5-ogasc'eEidmrsctiEieutrcaaridri:Eipnviioirniniaddntp{uurdsoaeaiedzlplinisialttsioeuae,cltdrearfdeeeiacleoatctdisalovdiotiniaoatnfaaitictmteftrdeiueiapnrpnafdlruieiloirminttifatiu{oagtEdncegi.imdiEnaaidnaialfsigeticnciddvcadendtMrdrideveiiaptiridperrco.re,i,taurlairgcggeienaiicdnnnihaenu,dstpi;oriusrsc";netgiraelipr-a'rsoi;inaaudt-ioecrdirso.etnatn"sien-titgau'icnaci{u"atiirlrltuc"etdu"i

aceastd conceptie pe doctrina tomistd a intelectului.

-leuIE8?el^;dpuorureufaIpopcunlpgor,de;e,1crq1ra8cr1aer1Sunrsuagloiunolcrourloal8uraprcnuEnslvle.uorler,nrdlcraulralIunrlarprouwnrzarpl

Ie ]talqo un aluatul€ar lrua^op gcrpe ,1ce ur lncsounc arJ ps rc ,p1en1ca1a1ur

rgaeuo'anplrSznellouuanpecr?;ecpoasrrqdorusurs8nuenuFlruerrlauoprppopsnsnuplr€aqcpeudJpeEqc?r8soerlaulecrlelunrrcBgOanlul.€lruiuneocucr<ullocneclreurrEnllcrnqlrrce8asrollaacllauuurr

IB luB^Ilce lnslndun qns lcolalur e1 rur8eur el ap acor? arec ,Fqr8rlalur
auo*.reB un-rluJ ,rueunds gs ,lleurrrdurr Iapo.', ,pssatdtat sanadslplenlrr,Os
FruroJ o-r?u! 1ce u1 lrqr8rlalur lncpJ a
(plen?calolur aunlzrA op lcarqo gur^ap
gs Ttqodac rurpl ! pXood pts ?gcuJ
grnleu €S€ ap pcrpe) leriuelod reop
lrqr8rlelur ere 'rur8urur u..rd 'a,r'c rs rur8erur ur luaze.rd Fqr8rlalur plnuriuo3

: (rruaruJal

r?ansqlanuulruoqacarslpSurI-nonlcsuuorpEseou?ruparclBquol3rJ;dpB?W'Eszrr'€suanotdul JsBnu1raaJyc1la1Inoerp,Jneeelzsue)aoupzJoeBcJdJuseguleutgdJalepFpu€sg_ceJ?rreuadJunnleu

"o;;t";"il#;::?pr"nphrpur efuauedxa ug ruelseouncar

rugllgo"rd aJBc uJ Inluauou uy rjuat4|uoc
uatrld'cap",adur-e1uns aJ€c ap JBp

u''pgr1,utura1escru1ur61nusrouJcrruur'a?a;eu+oaBB1lrgBnrrarlnc8€l1nn?a;opaaruloanslruiucrneBaoJRla?nps1tlu*ln,oprlu.rpguIaSrJe?"rJ,u,orppq,JuopJlr"ppg?ssaBruxaa?gnnsdNauJBrvc

1e;edas cor un-rluJ lua'e Innc+ra,1ruaaluprr,araun,pd;oea"en a"op la::uor€r?trjJ,eIt;ri4r1::.T(ir,nti#ruJrs:
as aJBc 'p1sruro1 erfnlos

oeranpaauulsnsnnarpIienelurlnaaedu?8soreai.uIaron-paclcclaarBqdlaaealadurleelrcne.u?sorarpuag.oJtraJsrBeaaldpern6ap?n1licsa€aurrlno3aqp?lBzouplra?unr1i.c6gredcg.lprnelusurIqnrInJe, sl;ee;1;pr;qe);rls.goo"ldrlroau1Brenfarcrp1ls,aerq1o6uecer
1ua.3e ?talalur ap pJrla?o?sr.re eaunriou aJeJaprsuoc uI Br urelrJetr\l

alnufiuoc alno nroprrraraurcnrdrso€.rrod_casranu,J,nnaoo'Hec'g,:1:oTlal1:6He HauJtn',iJeJ1 taTre{ol.r:n:;r-ryd:,

ea"ral6eounc rnr piunuo Rc apur?ord aca.reoap rs toFseur,rn e ra.roirue.r

rrnrp^op' a16ru

-oduraluoc rr"rgla;d;a1ul Rclpap as ruo?srs un .urr1,ia1 alsa ,u,r1oza.r o
e 'grnseru aJ?caJBo o-J?uJ 'r3 aund ealnd
o e n.rluad alaruoJrxa gzeoJ
-n8r;uoc as ualsrs rnlare InJpEc uJ rerucol pc JBp ,guralqord plrrunue o
srqcsap drqa u3 p?BIBJ? alsa nu crJosolrJ rualsrs un_J?ul pc rurJrJB pS
neaundnsa.rd rg .ro1 n1",lr"1cop;,rep ,inicnl
'(g0i-g0I : g96I) ,,ziuelsrxa
Inlsac€ BaJa?rrupe ap ?cB rupnl ps 16; ,,rn1n1agns B p?uarlsuocur eiuri
a16a,lr"rd oc eu!1iogr1Jqoea1?yroaraJArur€lul rg€8uFnptrecnqlssu;eearlfrJa8ld*uegou",ea.,.,r.l.rurrraurd1s,rej1ro.,crs.,r,rg.snu*l
'.(InlnJauns

Ilrlqnl a1e rS rriplr,tr?Borc oprs"rgqo r6asu3 plsrxa ,1a aunds au ,glsagrueu
as eaunrier a.rec ur.rd aluarlAuoa olaluarueuo,i", "p ..r"rO ,n141

6LZ ITVASIOSW HO'ISJXSJ VtrUYJgUdUgJNI IS VSUVZITIJN

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

tot sub imboldul intelectului iluminant - un rod interior, o formd (species

expressa) spirituald gi determinatri mai specific, conceptul, al cdrui confinut
preluat din imagini este adus la aceeagi stare de spiritualitate-in-act in
care se grise;te intelectul-in-act qi in care s-a vdzut acest continut, acum
perfect spiritualizat gi cu adevdrat devenit un obiect de viziune intelectuald
(1953: 107).

Totusi, seduc[torul limbaj al autorului nostru incepe de pe acum
sd coloreze cu un fel de ,,eficacitate imaginativd" unul dintre procedeele

intelectului omenesc care in versiunea tomistd este printrl cele mai

simple.

Dintre toate feluritele texte in care Toma igi expune doctrina
despre intelectls se pot deriva urmdtoarere
(i) cand ochii nostri se opresc asupra unui momente cognitive :

obiect .o.r.".t, simfurile
noastre exterioare primesc prin immutatio, altfel spus prin acfiune
de afectare a organului corporal, diferitele qualitates slnsibtte, inerente
obiectului, cum ar ft audibitia, uisibilia, od.orabilia, gustabitia qi
tangibilia - si Ie primesc in felul in care ceara primeste amprenta
unui sigiliu , ca species sensibilis care bineinleles cd este inci fenomen
material, dar deja separat de lucru si, ca s6 spunem aEa, din alt aluat,
ut forma coloris in pupilla,
quae non fit per hoc colorata (Summa Th.
I, 79, 3);

sim(iliu)rsiliemilnutreilreioeaxrteer(ioseanresutrsacnosmmmit uancies,aspthdasnpteacsieias,smenesmiboilirsiac,6ufties
_aes(tiiimi) astiimualulsaoubicgonguiittatciuoma)p;une si reune;te feluritele date primite de
la simlurile exterioare pi elaboreazd din ele acel soi de imagine iconicd
a obiectului care este phantasnta, aceasta fiind primiti in depozitul
satt thesaurus formarum a ceea ce numim phantasia;
(iv) in acest moment intervine Intelectul Agent, care din fantasmd
(ce incd mai pdstreazd, toate calitilile obiectului, inclusiv pe cele
accidentale qi individuale) abstrage species inteiligibilis, care nu mai
este individuald, ci universald (piatra, Copacul, Omul) qi o ofer6
Intelectului Posibil ca locus specierum, care cunoaste aEa-zisa q uidditas
a obiectului, ii elaboreaz6 conceptul universal
de elaborare a ceea ce i-a fost oferitlo; Ei dezvoltd alte operalii

15'Pentru o reconstitui.e a procesului in termeni semiotici, vezi pellerey

1984.

16.,,Intellectus possibilis intelligit hominem non secundum quod est HIC
homo sed in quantum est HOMO simpliciter,
secundum ratiionem speciei"
(Contra gentes II, 73).

lulpssrooan1bsssaroruoplr€lonornpccbuosnsaucrrocn'saupdaulsuunncocolorolsurssl'ronpedac,rsors.Jriand"lp'rn8rcdlruc€es€laq'u(rs6cr?re9l€?rdrsqu'gaI€J"Ipro'los(JlaoancollbuupIaruSo'nlguspDgaucr,nluoIucoqo.auqCs1J,)gsnDn.(l.q(lrei€Brllullelernrudruusrnss)d€eel,lBlu(uuosreeuuqqlosaddqos
luns run.ronb 'er.reln8urs tua+n€ alcarrpur i1r8r11a1ur alcarrp uralrqr8rllalur
tuerceds ,red a1es.ra,.t,run urnsdr "rnlr8r crg 'Eurrue ap III ur rnlrcrp ln
'1r8r11a1ur se1qr8i11o1ui sarcads snqrnb ur 'eleurselueqd pe os opuolroluoc
rsru a.ro8rllalur nlce s€e unpuncas 1sa1od uou '1rxe.r1sqe salrqr8rllalur

serceds 'uurroeunobrxlseogda"ur ruurrleap'u1esenbruJnelcdrprseen"rbdnlsaln(rcurasln'e€rnablc'aeJ.rreplnu8lu.rusnral.€rascJsooulr8uona

lselod
isru snlrlrcsouSoc 1sa uou a?caJrp Ja?sou snlcallalur apun 'olesJolrun
?so 'rnlrqerlsq€ rlenpr^rpur €rral€tu € tua?ne pon$ 'er,ro1etu rpousnrnq

qe rualrq€r11e1ur urarcads opuoqsr?sqe 1r8r11a1ur '1sa runlcrp e,rdns lncrs
u'rralssroleu?rrJuEaInln8€urssnulonardllarc?uurr,rd'srelernnbpr',1rrspauorr1€er.Jr os?n€rnruC?.slsoaslondqrul€ouuaal€.rroucsosun8qoocJ

orurrd 1e olcorrp Jalsou snlcallalul snqrleualetu snqor ur a'r€ln8urs,,.lI

u1 erfrnlur; posriBrnJlusrroaapq'(lJ.,€"'auJneoasuarplJpall€uur rnruunl(pa?,ocJocluoacrBBJnJlJBurdJ aldsap
rqJo^ pleod pUB as

'a"re1nc eaurJgru ap a?sa pJl€rd glseare'() oleJp^ope rrirzodo.rd ra €JdnsB

pueiunua 'plecapnf ap runrie,rado a16ru e1 epaco.rd eleod guselueg
uI (.apol" or ?aac E ezeq ad : nrcnl .rn8urs un acBJ aleod 1n1ca1a1ur
',u1dec"rad IrB aarJo uI plelsuoc as oJ ?Erq lsaca r6pdap B nJluad

'a1n7t7uonb nlnu?ts DlralDut o-rlu3 pleriuelsqns eiurg ardsurp
url r-aJBc alriglaudo"rd e1eo1 nc leJlsozul '1enpr.r,rpur Inlaarqo rS ?o1ni
-c€Jlsqe 1nue8;o '1ea1a1ur a;1u1 aundralur as ar pu8e4erp ep
ros un gzEaalj as alsrtllo? rarSoloasou8 ln"rpec I€uJIS.reJcaaarpB aO .p?aJeuoJ

erlerd rA glrdnd urp saurS€tur aJluJ glcaJrp aunrxouoc o Blsrxa nN

'tr1.alulls" Ir nu JBp
-'pc1aelacluer"rapuIngl1Ja'roqlloDBnru.t.uatrul6r"td'nl'oet"urnspn1yguc n,,qndBapiuerrso,m, ,aggrlnapt logapzaepoanrlscaaJJdoruIrnol
nearurJd aleorJalxa olrJnirurs pugc rcunlv'lnlcarqo urnaa.rd plerJaleru

alelrlua aJSa nu Bruselu€J Jer'slluacsou8oc unpou Jad alualsou8oo u,t
ga utnllu8or aJa"reoep 'lenprirrpur In?carqo nc lceluoo un auriqo .re pc
aunds aleod as nu Jep 'rnlnlcarqo alu alenpr^rpur alrJrlsrJo?ceJec aleol
(pursulueJ uI !(opol" 'pugerz-e6e 'ec lnsuas ui) eli€ounc 1a tn8rsap

'o.rac"reo1ur gJSBore uginlnutsoyunqd pn owafla"t rn1 p"rolnfe ne aceg o rB

'nr1ru5oc lnsaco.rd lndacu3 € aJBc BI ap laJcuoc rnlnlcarqo alrcrlsrJalceJ€c

aJ€JaprsuoJ uI Br gs acJ€oluJ os s ap pour rn8urs un aJB Inlcala?ur (IA)
i ure1ue141 ap leruelco"rd 1n.r1rq.re a8alaiu3 e
n;1uad I€luaur€pury alsa nJcnl JSaru JEr 'elulrpqrugap ep nrdrcuud rS
'giualsrzqns ap nrdrcur"rd 16 durrl r6elace uI luns rI aoaJeoop ,rnlnlcarqo e
- pct5olodot ollDu'tuJry ec - grn-Bg eycolfrurau rS eldrurs uJ osrJcsuJ luns

rc 'a1o;cas luns nu oleriuasa rcrlsrJalceJec aJSacB aJ JBIo oU ps (^)

STVAtrIOgW UOTSJXSJ VSUVJSUdUSJ,NI IS VSUVZITIJN

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

tgrnuodsneioclosgiiamtionmuliisotdst'n. uDeux",isctdh,)ia, rciEdierejuzodlev6c.onldd,cuhensutliulnaebaoriions,acleenstt,i
termeni, nu se poate nega cd Ia Toma nu existd o teorie satisficdtoare
- incdt ganditori precum
a cunoagterii individuale caute alte soluliile. Duns scotus si
Ockham vor fi nevoili sd '

npiniaetetAt6rleeg, iaci,ntdustarulur-r,oipnrsiuundnzseaittsnarthdetefuup-licogafseorirrebemitsaddcienaptterrpr-enoecddneatainrtdudmdTaadostiecmsrutiaiannzvcvisiileriuitlurdeielteercaaainfreiiduluienvmsiitdie,inuiimaanlntperrt-eduaglne-a
contact originar gi addnc cu realul individualizat intr-o'formi si fdcut

ipfMsdeoeeralneterismliidtdbaicielaianiinu,antnnritne-utoitii-eliiimnnleettaucuetitefisufirotiileient(ioiipsnnmltcidnsdidseatnadlscnueuciuelePpmcseoteaoiurbdcrpieielod)ErnaictdEaeaerileitntdresuiemurmnrdpitteoirefinirnrciuimda.leuscisp,nuriederiianmvlcisun6ppriiqdealetrccetetiuaaqarnsielmtuudaii
fruct, nuan{ele unui amurg, bogdlia unui strat
totuEi, in ele prezenla acelei unit6{i profunde de culoare Ei descoperd,

prin care totul se leagd
gi se pdtrunde de aceeagi indivizibild prezen!6 spirituald2o.

18.jtAuipsdueupclrdadfiei,aeccseatsreatetciictedrreisczteoicldvddegrrinivoadsecdoolinongteieemai ,ptoaldmmriisi tscetodsnricuirmietptuionlurticaaninptditaopcleutunl ltrvduIisIacidunilrneslievEgcaeol
iiip1nnna9tturu5mli6eirro.reedvdoaa'eimnasvteicudvtnieetosilnoroibbtnriilcnumiunolutaaepisiloltcjerozaecsi,tfauiiddtelaeeallrsreelpud.rdeeiRatMeenarsfrlmaetliraccinifotipaaarhtui,enillso,laisuneoutilpachRcioioeondnlqeacttonhitimondidga-ieGsatetaeo-:pds?ss,e,,ie'hs. oleopinblonoilez,ge,acpimctfeuidiauzl,t6-eleoonrndoo.
celelalte uederi mai mult sau mai pulin directe gi nemijlocite de care
dispunem nu ajung la realitatea individuald. pentru a a.lunge la existenla
concretd' aceea a lucrurilor, sau la existenla substanliald a
impune un ddtour, un discurs', (Roland-Gosselin 1980: 780). eului, se
l9.Numai simlurile exterioare cunosc lucrurile individuale, insd probabil

cd e o metaford sd spunem cd ele cunosc, pentru cd, de fap-Dt,eisnpreregistreazd
Eentes 66). limitele
qi nu se cunosc pe ele insele (confra II,

gnoseologiei tomiste vezi qi Mahoney 19g2.
20. Iln E-Ecicoo 1l9955t6i se spune cd aceastd recoonnssiiddeerrare a obiectului concret are
loc pentru Tbma numai in actul de judecatd. Nu putea fi fdcut sd spund
mai mult, dar e sigur cd qi in felul acesta bucuria concretului
la indllimi intelectuale rarefiate, cdnd deja rucrur este privit are loc tot
doar prin
intermediul acelei reflexio a ceea ce e deja fantasmd. E posibil ca Toma
sd nu izbuteascd sd recunoascd faptul cd, fie si dupd ce l-a cunoscut (gi
redus la fantasmi), lucrul putea fi reconsiderat printr-o
s_d repuni simlurile in funcliune activitate care
? Nu se poate ca Toma
dupd ce am perceput pentru sd fi exclus cb.,
mai percepem qi de alte ori. prima oard un lucru, nu ne intoarcem sd-l
Probabil considera acest fapt ca pe un al
doilea act perceptiv, nediferit de primul, si evident cd propria teorie a

'gzuc uI €rlur J€ rnlnlcalalur E Pulrltop €8Barlul Icunl€ '1I6aJ3 E'
iS ee 'svllpplnb o salaiu! € ac gdnp .gllqlsuas
g gs lrqlsod lsoJ g r€ tunc r€-s FoBO:rurldepul ealnd nu rctu rS a'rec6rur IE
Ji,r.,irat. Erar Ps ocr€oluJ o ,EJ

glseace a16aur1dopu3 nu olIea,dn'nIlndcluo€raor"Jsrldcnec'l€nuIrnalsqaocduuel1cegnl'reu'rpldlocealccrrqlauodsrlonccu€onlurdeoarurnaInB-JaePdlrorireuocl OJE

iinc,rogrnsriuptnlur"dr"dio,lnx"an,,8drugtss 'ynqe.r1 tJ tY 'saftqlsuas salpl't?Dnb prt oma[a't ri
er gs 'aluranc alle nc
g"nor"r11., o ardsap t3 rc 'olotusoluotld po otxa1rlat roun Ealelrllqtsod e'rdsep €u
rpu€nuopiadn,louerrEci c'oosJ€iuaoapq.rrrsoaulgouFtrs'oeltzpnasqloolderrlclrulJdtJup€ro1Itcac9'eo3oa'.1prdrpdeeelesce;paedc1eaoEsPJInoIqaa€rclaaauJe€}on€ofn,plvlaPardAsIalrIeonorlu'rradr u1
e'rec ad piuer;adxa ap dr1 lace ep 'l.qeqord
o-lrunu ne ouroporu pdeac'rad gs 116aueuo 101
r'1.rensled.qray1ruar u€nJaglnduurg1elu"1'letcaetso1acr1esIra"oOo'1€9Acaac pIBaldunacpoIcoJrd€ as Ps grEJ '.Fleluau€p
gu
-unJ Inl €cllrrBuip u1 ,r.r1dac.rad Inlc€ PcsBauuop 9s Ernqarl rlrolsEounc eJ
al
'Ilqrasou8ocur augIuPJ JB glllc€Jlsqe rnl Bounlice PJPJ JBp vz
nBulali;uBaJ8ayaIcn€lcaaaala(iaull6a'luoBuNntaaJls" oItn'uPABIr?uBori;IuaIcooJuedoooJpd(9ucrpa1c6raru"nlug trq
'learqo "J
rolalyp ptatoJ olnJuoc D ap plDruapuacsupr? na|nltpqtsod 77nu E
,,pJaJuoJ; rc (rnln?allns B 91uar16uoca"rd a1e1tn1ce o nc aeBJ €-ap t:
'arrqlsuas 'rurapout luaruJal u1 ericun; IuaJnpEJq l-qs urJop r€rqc
al
1jti*c,.atmoyJ1Bsunou,
pcBp 'rIa gc nrluad '191e 16 ,,pJ1€td" 93ea1aiu1 PS (JoJcuoJ rnlnlDalqo t-:
eieg u1; saco.rd lsao€ uI gzsalrrull as 1a 'r.rproqelo otEJ ur€1rJetr l EInrPc I,r
eaur8reur od '1ua8a Inlnltala?ur e pcr;rcads uricun; aJdsap ?9C
'.(JolrIBIJalB--t-,siu rn1r8t11a1ur lqru ernb'a1er'ra-1eru etnb pas
,a.relnFurs ernb ,r5q1a1ur Jnlrpodur uou a.reln5urs" PJ aunds pugc lcunJ€
(a-grptutpCr€.r,dIrl."rgngas.r'eeI ca'qlpnJpd,p'rJlua€lla-eunrusI)nalecprouurola";r,lduarnrdsPgaczelenao.lr:dl'funIaIudruP1u9cB1Am8olInuCNa'dIn'Jlrc€JaIln'IqnEoJuBqlsIznEF€aAuzarrscr
rigyrelncrped olac€ ap aricu'r1sqe pugtgJ
l;csanrltqpopmul'pb,cnB1J aJsc aleua?eur
apurl B rA e8erlsqe B Purr€asu! alAeounc y
ea,,ecg11uapr BI
'tqzi :dl 'c1a'sttodial p'no'l snqluoll'tpuoc snq't'lDualDut auls sur"rd'rns
aappr'rnoyleouyrtpapletnsbapuinglpr"orelulncnrdlred1ezur1calnsd-aaclsraadpuaglsCa
"'urnJiu.rrtrtsn '1ca1a1ur aJ?PO
Ieurnu
"t1pj "p
sIIII qB lnord os 'luezueln8urs aenb 'snqruorlrpuoo
InJcnT.('srJc€J?sqe lnord elcafqo JoBI{ p€ lrral al?arlp sn}callalul
snqrlerraleu sr{r €lecurporu
p*l;spa,rfro.rd1oudou5n"p JolrqJo eiel u3 pug^€
'l1nur 1S PlsISur 'g1sr1oas t.erza:.au as n-u lnlodtcsrp 9a

'ic 'rn1n'rlsaeur erical ep apur"rdsap
apaA as '1ur,ra1eur lnreln8urs In?salalul alAeounc ealnd JB urnc InInIaJ
laelriucra8desdp*il,pl,ajgpcaelp('tru€rOn'e$mlZsZagce'ddIB'?lsl'l0urIo'J1a11resrlnusottngln)loIud-rucsBr^poIeC1 ar€c ad
al6asp8

ac €aac BLuoJ rnl ar.q1t1e rI uIBIIJ€tr4tr 'piua"ra;rp alocas n"r1ed e epr;od
u1 'oseunuo;, u€S Ip ruu€AoIC BI €luoJ €l ap PJnllo'{ulzap -Byrunu€ o
ni eseldap aleod as Pc 1€1PJ€ B Iuno e6e 'pc aundnsard ealnd 're-g

882 STVASICSWUOTSJXSJVUUVJSUdUf,JNIISYSUVZI'IIJN

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Insd Maritain, care tine cont de toate limitdrile conceptului tomist

de intelect agent, tinde totuqi si defineascd aceastd ,,fundamental5

sursd de lumind" ca ,,ascunsd in inconstientul spiritului". $i, f[cAnd
astfel, inlelege cainconstient ceea ce este insdformal (sau, in termeni
kantieni, transcendental), Faptul cd mai apoi efectul operaliei intelec-
tului agent (sau, altfel spus, conceptele tuturor lucrurilor pe care le

vdd Ei le recunosc dupd specia universald) ar putea fi refulat gi

inmagazinat in inconEtientul psihologic priveqte psihologia modernd,

si nu pe cea tomistd, A nu efectua aceastd distinclie inseamnd. a

inlelege intelectul agent drept ceea ce nu este.

A spune ci noi ,,;tim ceea ce gAndim, dar nu si in ce mod gAndim"

poate fi ad mentem Diui Thomae; dar a afirma cd prin aceasta cunoa$-
terea noastrd este un inceput de intuire nu e indreptdfit, cel pulin

atAt timp cdt i se atribuie aceastd concluzie lui Toma. Dacd intuirea

este un act nedecompozabil, o rapidd viziune a spiritului, intuirea nu
are nimic de-a face cu cunoasterea ad mentem Diui Thomee, si tocmai

pentru cd actul de cunoastere la Toma este decompozabil - rapid,

instantaneu, dar decompozabil. Dacd noi, altfel spus lumea care
percepe gi gdnde;te zi de zi,,,gtim ce anume g6.ndim, dar nu qi in ce
mod gAndim", filosofia lui Toma gtie foarte bine in ce mod gAndim
(sau presupune cd o qtie) qi ne arati acest mod chiar descompus in
fiecare faz6, a lui.

Iar dacd un act se poate descompune, de ce ar trebui sd. intervind.
categoria intuiliei pe care filosofia a ndscocit-o tocmai ca sd desemneze
acele acte care nu sunt decompozabile, rationalizabile cu ajutorul
unei inlSn{uiri de momente succesive care le fac sd fie, chiar prin
aceasta, o formd de discurs?

Toma, aqa cum ipi di seama ;i Maritain, vorbeEte despre cunoaqtere
prin conaturalitate atunci cAnd e vorba de cunoaqterea misticd.2t.Dar,

2l.Yezi Sumrna Th.II [,45, 2. Existd anumite acte de virtute pe care Ie

putem judeca si aprecia in lumina cunoaqterii intelectuale. insd in mo-
mentul acfiunii, dacd obisnuinta e bine inrdddcinatd in noi, regula acfio-
neazd printr-o anume conaturalitate prin care este realizatd fdrd sd

avem intreaga ei constiin!d intelectuald. Cunoaqtere prin conaturalitate,

dar a unei reguli fixe, nu intuire a unei posibilitili inedite a fiinlei.
Sapientia ca dar al Spiritului, capacitate inndscutd de aplicare a regulii

juste in momentul potrivit. Dar sapientia presupune tocmai existenta unor

reguli fixe, adaptabile in mod plastic Ia situalii contingente, dar intot-
deauna potrivit unei posibilitSli pe care intelectul dupd aceea o poate

clarifica. Nu este vorba de acea cunoastere care este reconstruirea unei

lumi potrivit unor moduri dintotdeauna strdine intelectului si care e
subinleleasd de mulli poeti romantici si contemporani pe care Maritain
ii cileazd in sprijinul afirmatiilor sale (de Ia Novalis la Rimbaud pAnd la
Char, Eluard, Crowe Ransom; vezi Maritain 1953: 136-171).

u! Fletulrdxa ourq ar€d€ or€c rS Puqlpo P?Bpolclu olSosPE rs-nu OJ€C
e 'aleztleal PlBpoiclu runlsual reun €aJorJcsap J€rr{J
rri€Jrds€ Iaun glr)rldurl €ctla1so PlEol lltnc InloJ l€lurlqns aurq lsoJ olso

lrBr{{og Inl B e \3'zz

' zz(tl' IIL l'uD\ualdD S
l;x"aa;,ru.1iqtl)iorii(lt1o,lrtnIu"Ilbq1S;BSoB."rcItan9sunl3uuarennsrulAusn-ro?lnpcaduaduodTol?seIBnul€JUrgsan;nqulJlrrnnenuocru"lruc1u:aa1lJd1o€BaJA1Iarno{uu1{carr'g1nalnaulsdeJeaaJslnspInlrnuuoasgntrqocuuioa'unaddnlJds'ldsaornsvr'oueu4drunandrcdlooBd;J,nJrs}ansntuJnrluralynurauauuluardn€ltnnl€abbl
,a1eo'drue,gulre;rlaa8rp1a6utrzuaeauprle'gglJBoplolJllclslurluataPJcJTd1ll-n'mu zpt,pL1r1en8lpaua6er8^0g10a4p1 gsul

a.reo

p8ntd azaue;o'rd 9s 'ct.ra;rcnl pour u3 'rarzaod ale acllqo a19c ur'rd
"aU1.rlc gs Inluo J€r 'gce;srles I€ur nu 9s s'Ilua mSoynuo tulurnu ac Boac €
eiuaza-rd 1gcu1 'rnlnltugur eie; u1 a16rur1au €aualuose o alslluol ra$osolrJ

InJpEc u! alsrzqns gs e,irpuoc nc r€urnu rep 'rn1nsourn"r; rrip1r1e1

-uopuacsuBJl € qlsrurol BulJlsop urp r$ psnpap aU PS ealnd J€ aunrsual
plttnty 'cruo1e1d dlt ap t.ro 'ctlstul dTl ep IJo also '1uap1'ta 'arec
I n1r".rn*rad aunrsuel o-Jlul n 'p1eur; aJIJaJnc o-.r1uud Plgporcru
Fln"a'1sp^lrarJriln1rolrrnd"z1trrlaunu,nlo'etrrcnaprgns1Po',1nped'ca€uripaa1ao'ssratreernlc1eccul.ulrrrean'nag.derrrezl;aegserloeoSleqeadl'toiiuocnaullea.grr.da1zrupeuP3PncPlSduaals8olPuaiutJn'arrPoorlpsiJccBlpIu'€a'u*nJJsun;saIeuBe'uronad3lpr;xJaleaao€uculNtuInrnoIudpl'P1eloagozdr-ceqelstaoFuoJBIo'Ild1sureePni1udI€pnresarrsJe1pgannruludcoruttoJlu'urorl1ddplJ
alunlollu al€o1 "I TIJoIBA € aJBzIIBaJ ap
qns pJBp rerqc 'raiualsrxo
efurlnd gcrldun a"rec; raiurr; B Pleluapuaosu€J1 olulaudo'rd Bc solunJd

"gpJonp"rs"urtot"a*l nuulselrJurtir\'l(Fplsurgucror?curn€leoprAnrued1e6;agccrrlsdrrt1u Plslruol aunriou PlI€ o
rJPnluaJJ€ r6ealacy

'nPS Inusruol
a1Sa.tr.rd ac u1 rB alsa nn8rqrue 1o1 16 'nn'Srqure dlqc u1 a8unle 1g
e1 g8untu 9s aleod tunC 'B^aclle
a ur€lrJetr tr Inlslurolooled elseace 1n1r6r91s €I snIBpaO uaqdelg tn1
aailaiujqns-rru ueardoL m1n1at4.to4
Eprqrn"lqJFotiriA-pI 'ta-'L.ctQt1'Is.ta"pa;uicl lrlaulssrolal1saacrJ'oJrElsr€ulsraloro€dJe€rI'o(lpunPulurJoBJngarzna8uuutrsnqo
;eg;s;pqlrctntqaaiUrJlla-prI{JsrzJuBoedu.rrooBd?purJyr€acJlruliodcawJrr€nc1lnnduaco-rIpnElaeOcaapeuraunsruin€FdS:p1oJeolcscau'urIaaIeppIoPurrIuainCtdnl'InaB8lIuUurndafIesJ
-e,"nrlegn.rtrrdtrJ'nons1r€idrlroener1rsri4tezfauouiradn.grra.dzr?le^asdca€u9J€so€JuPnsosccpalrllasot€llrsaupopouel?oogfJauclaouepu!daJ9dogJx.llratnel?drBslu9lclsauad1leslro'pgplplInrnuuculsrpoJIlBea-'rsa1Jc6nnoJuouc-ngselcaeeJPapenlno"'1ppd6
gssrJ lsiluo1oa1ed un ,(BSJA.\AOrA nBS FtllsIIu piuar;radxa o alsa
eiuar.radxe pc pugunds gclp€) gcrlolsa eiuar'rodxe e1 lnldacuoc Fcllalsa
pu€rp1

9gZ STVAgiGtrI^I UO'ISJ,XSJ VSUVJSUdUIJNI IS VSUYZI'IIJN

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

citatele frecvente pe care Maritain le di din poe sau din Baudelaire,
precum gi din al{i poe{i ai secolului XX atestd faptul cd neliniEtile
asalleusiuTnot mfoaartde'A,,qmuoidneorn. eI"n,trd-aardneuvdinrd, rceaptdsldesnceprledtminsuarimlui
recuperare

pozifia lui
Maritain nu e deloc nevoie sd ne intoarcem la firosofia medievali, ci
se cere sd mergem sd cdutim in miezul esteticii romantice. Sd recitim
paginile despre artd ale lui
Schelling(Werh,e I, III), autor pe care, de
altfel, Maritain il citeazd. Toatb filosofia igi trage originile, dupi
Schelling, dintr-un principiu absolut care nu poate fl sesizat si
comunicat prin descrieri poate fi doar intuit. o astfel
este organul Ei concepte, ci nefiind intuilie sensibild, ci
de intuilie filosofiei. Dar

intuilie intelectuali, aceasta e o purd intuilie interioard, care poate
deveni obiectivd numai in virtutea unei a doua intuilii, intuilia esteticd.
Iar dacd intuilia esteticd este intuilie intelectualb deveniti obiectivd,
arta e singurul organ adevdrat qi in acelagi timp document al filosofiei,
care atesti intotdeauna, continuu, ceea ce filosofia nu poate sd reprezinte
in exterior, si anume incongtientul in felul de a acliona qi a produce.
Iatd originea poziliei teoretice care se depisteazd in creatiue
Intuition.

$i, intr-o form[ ce a influenlat atdt de indeaproape sensibilitatea

contemporanS., mai ales in sfera culturii anglo-saxone de care

aminteqte ultimul Maritain, aceastd doctrind se regd.segte la coleridge,
cum bine a evidenliat Mayoux (1960)23, Nu este vorba de simple

disproporliile pe verticald ale catedralelor renane, pe cdnd estetica tomistd
ne face sd ne gandim la goticul italian mai sobru, in care frumusetea se

inscrie intr-o mdsurd adusd la scara omului, ce se poate percepe qi

admira fdrd sd ceard o sfAgiere a fanteziei gi a sensibilit etil 6f. Assunto

196 1).

23.Pentru coleridge, poezia pare un act de cunoaEtere analogicd bazat pe
iubire. Dupd cum afirmd el in on Poesy or Arl, artistul trebuie sd imite
ceea ce se afld in lucru, ceea ce se manifestd prin intermediul formei qi
ni se adreseaz[ noud prin intermediul simbolurilor, asa cum noi imitdm
inconqtient ceea ce ne place. Existd, dupb limbajur haiucinaliei stimulat

artificial, posibilitatea unui limbaj mai autentic al naturii, prin care
invizibilul iqi comunicd existenfa fipturilor finite. Natura este un alfabet,

spune coleridge, qi, obsedat de misterul hieroglifei, declard: ceea ce noi
numim naturd este o poezie ce zace inchisd intr-o scriere tainicd si
miraculoasd. in anii in care qi-a gdndit ceea ce avea sd devind Biographia
Literaria gi doctrina proprie, coleridge se desparte de Kant gi se indreaptd
cdtre schelling, pentru cd nu poate tolera inflexibilitatea criticii kantiene

gi nici nu se poate mdrgini la fenomene. El ajunge, in capitolul despre

imaginatie, la o revendicare demiurgicd, definind imaginalia primard ca
pe o putere vitald, prim agent al oricdrei perceplii umane, ce repetd in

spirit finit actul uesnic in fiinla infinitd. A se vedea gi urmb.torul citat din

'.(nou €Aoc BAJosqo 6e 9c nu rS 'euneeplolulp Plsrxa oc €Aac aulru uJ
eruiie a.rec 'crloqrult J"q*11 un arac 6e gc rerqc eq 'e1npc 6e 9c pugrnc
reur o.red as rur 'psrqcul erlsealal uud qels Pz€oulrunl ac Funl PlsBacE
olsa urnc 'Ernl€u ulp alalcalqo csaarld pugllpaur pu€C" : ao?aod D'tu'tuy

'aJ€ulrn uud (alsa nu tnqdoso\qd'IaprJ nPS InlnlaJdralur ern8 uud
urnce el6aqJol aruc 'aa lnlocas ulp Iae rc 'al?o1€elc arirnlut Plsrxa

nu aJBc nrluad 'BaI-IIIX Ie Inlocas urp Iac U rB nu lBrF^apB Iat €IuoJ
IIainai1*Jl.unlrsgu,sJpJSrt"n6*gut'Jngr1e"euuplaoorld;1eas6d1usatonicuuu"11r'1s'Pedu1lestu1rJ1gaotl1d+pesaar'crrncaue.1raniI1.'3r''aqauruilr€,ra.uArpaoaecplpoIoaBuuPrrUlenBl"lirigpoapsdllpullruqrqaarllsuseurueaIalnsrsoJadnaluearrzniouaqcelrnraPlu€pc
alBol €l lual€ : urBlrrBtr l 1$ 1aJ e1 'leuorirpe;1 BJa lBJFAopa BJa oc 10+
g.,rcr""r"pcp',1r"gerJ.3rpr^:er,rtoa-ipl'lienuIulJreg.rraelul1oe,ctuqo1,rtti1ranppe;nJenl-e1a aJ 1o1 Pc nu'lrerldurt'aJeutln ut;d

'letg,rops a?sa nrcnl unarl gc ltsg8
gqe.r8ap teru i riuug4 rriugg e1 ap

gJas€U€ n1l-pgac nnt"rrlurendlnJ^€goprrnJJotsnol lruJnooJJlJulBIrpP^rJapoBlBaBcrcPrlBBpIourJIIauClnc'ssaoluonlccnapJ

nB nu
rgs ur.rdo.rd efgluira"rd Bro Blseace PJ pugluJge erur1r8o1 o 'uieu'n;e
grraa1ulron"ctEIncJlprnlArrda8peu€unrooJplBtsaaucgrlncupoeetIuu1rrJ6Jo-BaI"nrr6el€ncA1roan1rpln1a6lreuriluaprru"pr9ga34ru'r6oeeluiun€ra;rgancueen rr-raurn od

sorropnn

nc gugtu

-?asB as alB^arpalu al€s JolasJns B PJnltaI ap PuBrurslrJBlu €polatrAl
'rl6auaruo rrirpug8 Brnleu pur.Lr-rd rg^ape un aiunua 9s rc 'cr'ro1sr
u-oarJuoolsuralol €rnuunnoIlnsaranlcuBJ16€C:a1A6arJcJr.Srou1rnsrcJorJceu9rsluJgaIldaSp errJnousoalgcaollBrrouanpuecgraeu;8n
oaplsIan^nr5lB1c.lglII1Bact"ar lrnEqurrJlneuas'rnolJnercusuru.rdollseIrirIuBrJ1oalclucoglee;o5rour'ruorlsarpolcu€r
alelruarad 91BI 'stuuatad
J€cptu rcru rB Pc 'PllBIoBI

InJosoIU a8eleiuS o .unc e6e 'pcgerSolJolsl €aunlsuolurp Pc
€lsaec€
niqaoiio1rya o g r€ gc ri egosolg prn8urs o Blsrxo
ri8o1opo1"* ri cge.r8or'ro1sr 'crzgelaur 'lnrdreuud gdnp gz€a.rcnl as
pr.gg :tagt.r8or.ro1sr € (?cIlEqlPS" aladacuoc o erdsap uqer8ap reru 19J
ap psdrl erdsap rq;o't aleod as nu 'r6n1o1 tg
'pl€nlcala?u,
uq'Jprtllaeixnu.a"uolpasnrradacrdidBgaPJlncc€u"ula1olar.ncriJr1ssoe,no1a3l.soul"J"tealorranliurl"szgeogdgcglzuoee'8saaaaufuuJruioseJlnauaslrpnedpeJinurB.Beralrunnoa3cudrFsrAlsnuncc-cIio8'rJFeslcguru3rJrolpra?BoeJJaoBIlBonc1A€a€arlrIIzpInaraquo.B.nd,
eltr.toia pug.rou8t atzaod ug t{ p4ta u! aJpolDaJJ nfitn7u7IlIc J€ ouIC
'stcpd ouoq otd Pp€c Ps asBI o-s alnqaJl nu Plca"roc
gzaaexa o aJBr ad .rep ,o-a8urdsa.r rE Ia Fc Iqeqo"rd arec ad 'arznlcuoc
1g?adIl8€unpxg3ror"qirppa-ejoeJ'3eeaudacrao'la;sg,rrzilIrBnepalouelprg.crrJl rS1pn18l"naerouda1s.ru9r1J1ruuldu3eudrrogus-louru-1lurInr1Ipu-nn1raprS.1un;6dgaasul"orra1capnaqusallnFa'rsnruSoup(rlsuertoloulrleoalotulrllnnlalulrn'dno8IeB'orrdr1zueeauoaaedps

L}Z tr'IVASIOUW UO'ISJXS,I VAUVJSUdUSJNI Is YSUVZIII'IO

288 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

perennis, deoarece, odatd elaborat5, nu se mai schimb6, ci tocmai
pentru cd se schimbd continuu si formularea ei definitivd este intot-
deauna cea de mdine. concluzie, la randul ei, acceptabild, cu condilia
sd fie evidentiatd fdrd echivoc (chiar dacd, manifestAnd-o, se goleqte
de semnificalie recurgerea la o philosophia perennis).

8.6. Leclia istoriograficd a lui De Bruyne

Prin urmare, e posibil sd sesizdm incorectitudinea istoriograficd a lui
Maritain compardnd-o cu opera unui alt autor, catolic Ei de formalie
tomistd Ia randul sdu, care, cand a lucrat ca istoric, a qtiut sd-gi ia

distanlele cuvenite intre propria gandire Ei cea a autorilor studiati.
Este vorba despre Edgar De Bruyne

in Edgar De Bruyne iqi publici ale sale Etud,es d'esth1tique m6d.i6uale
Tempel
1946 la editura De din Bruges. in 1940 diduse la tipar

Philosophie uan de Kunst, iar in rg42 Het Aestetisch beleuen si De
Philosophie uan Martin Heidegger. Nu se poate crede aEadar c6 o
lucrare de asemenea dimensiuni (circa 1.200 de pagini in editia Albin
Michel) ar fi putut fi incheiati in decurs de circa trei ani -
altele, au fost cei mai teribili care, intre
gi mai plini de tulburdri din istoria
Belgiei. Era vorba, prin urmare, de rezultatul unei cercetdri de mai
bine de un deceniu, avand in vedere cd problemele esteticii medievale
fuseserb deja, cum vom vedea, obiectul unui studiu din 1980. Dar, fie
qi socotind niEte decenii de munci, ne intrebdm cum se face cd o
cantitate atat de mare de material, excavat adesea din paginile margi-
nale a sute de opere avdnd cu totul alt subiect, de ra Boethius la Duns

scotus, a putut fi adunatd de un singur om intr-o perioadd, in orice

caz, scurtS. - gi luand in considerare gi faptul ci in anii aceia nu se

puteau face nici cercetare, nici scanare, iar totul trebuia depistat cu

trudd (asta doar ca sd incepem) in miile de pagini ale palrologiei
Latine, ca sd nu mai vorbim de alte izvoare, qi fiqat cu hdrnicie (de
mand, as spune eu, lucrand in cine stie ce biblioteci mdndstiregti).
Aqa incat ne vine sd zambim cd, la apari{ia operei, unii critici i-au
reproqat cd s-a oprit la Duns scotus sau c6 n-a luat in seamd cultura
bizantind, cd nu l-a citat pe Focillon gi chiar cd. a produs un florilegiu
fdrd sd ajungd la o sintezi teoreticd - slavd Domnului, am spune noi,
vdzdnd unde I-a dus pe Maritain dorin{a de sintezd teoreticd2a.

24.PlaenetdruiliaunArlebzinumMaitchael lacdeisnto1r9c9r8it.icDi avcedziinpsodstfdaolarimluisdMiccdhuetldLmemfiogiunrei
absente in cele trei volume ale lui De Bruyne, prima (mai aegrala
curioasd, deoarece e vorba tot de culturd olandezd) priveqte Amurgul

'roIruIrolcrA ln
Brsoioqlsd ardsap nes (Irururnl al€ IS roliJodord ollcrlalsa luns runc 'ocllaroal
E
,aip,ra.in.,bt\sa\'lluo€)su'ro?a.urdasanpa'a'qY.rou,Ir.-8e'8u6lnlTsuoupPluclB-1nIncp1udeag3d-z€rueoaurcdrac€or lp'oeoustu'o{nrudraIgr€aI4nq'acrrteqrc8dpo'ags1oue.rtsetluudll'92 'IJ
ru€ rop nc glnrqd€'so8nrg e1 ap erirpo ec nrlued eleod - eudnrg aq ed A
,g,;rr^u;1l;rOrd"8iinfe1od'lip',ptlo';1C;un-Intr"luiutu:qlo1i1nt6ctd*t;t'o1arnS-nroc1p6ooe1pd1s6eli1aleewuuadPlllnpscc'arrFglqaazcr?aseesloacuall'€aBseplnaraoq7rerpeq'r?ncpeIu3clrlnnq'1er8Bsr8enu9urlaDdcrszr9aure1nyIreHldoT1sloI'aeancpiqoulscaaBssslmoeqnlode?auopcrtoanenpr.gyreJ'ElinnuqaP1lruronserlaolIdegJa
'I
'.na1euns,r{;.nrgn.ri-gurSaapnqrpcr"uerr'e.eotFSzcplnPgrlnnlarduqpnr€sarl;rul1rDout4alpea?el3rdy4oo?a-eugruluau€nlrIbdPpt\ac9'gJt91cot|ss6aoarIl.€rpJclsseoraaJiucpBannnl.rgrgoluulugarrrdp9a'nplaout1lu{u9noIan3loua€lvlearaourdlli
rJolnu ,r,r. tttli"a pcep Jerqc 'gcrloJoa? Porlalsa ap 191€ nu 16 'JBJaJrl n
ritt€llpo1pqr1lBs.tpoSrrpDeotprianrqlaols.tasa?oQlaqp1csu9d6snlncuollInalfes rrz'rru.olne1l;prrenlfDlB:.rlaaeTl€rUaAnSaDulpInaaX?lu4WaIa't-1r'rua'o9alarq8elJ6drsu!alprpuSdIeorgedtnutaarup"lse7aie6p €J

16 gcrleurer8 'auo8ale ardsap 'aauo1a.r rt'roa1 erdsep JBop pulqJo^ Psul n
;1,,*rrrr1rr, .{re,ray1 o1 por,rad Ielarpaur Jo uorlnqrJ?uoc aqJ" 16 .rus1c11pc
1ipcnunn'r3",oup1tnso6alc"1;qtn'ttelqpsan7gtorot,s.Cto1tl.ott;nlsg-'t-1rrdrius-rseppceaaup1I6aa'(lqo7.yr0od'6el' Icn-0uP0'na6odpI)og'ftJrncng€qssuuol1ucraeirFglBDrJay8etrtooaertdaps|atTp o
'BaI-AIX 1t 1ttpr". u1 gugd ase'rou8r aI nlpatr{ 1n'rg a'ruc ad A
arualqo.rd purg aleol aJlu1 rJorlrcuocal leun B
- al€lrllqrsuas 16 eunrfeJ ?
ap lcrlrrc pIat upnurBlu"lgueb-1"61aqlouatdpeacuenpdrra8s1ep1usgocu reop a'ra16eu ut
ag '.FIJB €p. lcalqo un ed t
puJoporu ecr?a?sa e
pu91BJ1 '.ra1e4 rallel[ ap rA rirlae;u'rerd ap a
Bgltnp)pl€J^aolr€yAao*rp"o"rtu,ptrgo-laFlorccaasp €aJenl€Aao; nc adacuS leq ',,sa8y alpplntr
u
auan.(quli9pl1ru6oaiIlsfn-dO"6oAZOpqIrq8lfJ:en0n€ro89plier6atrppIl{alI'rp)nseasrnl)ule4l,ul,aarsJenqn€iclusoora'rlr6Bc1y9As6uJe.nooreeJg,oCpp'cntrroainld4aulpsaqatacgl8snxetaEer€saIrcnce3llnronuu-r^d1IBgul'rlnaandPanulAgblrgrcluauczeanoascpcJo'nlgrrrapurnqarp81lllr4en€J1dcourrassonpueglcon0€0llsJg9ll
Cr
?
f,f

2

1

E

:

II

a1u atutaltl aprurdo r$ alautrlcop Pc BurJrJB ealnd ;€-s" gtc rep ',,n1patr41
rnlnlg alalocas u1 eueluods erieraua8 uprd lnrqdea'r ne rS arirpe'r1 uud

alenurluoc r?*so'nJrpnaBtr41acrlnluIneAUlltro?laelcsrapaappincea'r'arrpnlale1edo1reaodpeo'e"rad1es"a9'Bc Bunds
ps Bc reop aJlurp

: raurldrcsrp rarrolsr es pcllaqE urp rur8ed ap 868 BJaBsuoc (206I) acoJC
ollapauag 'gcgerSorlqrq aricadsur Ppncs o sun[e-ap a alelarparu rrrrlolsa
rarye.rFor.rolsr etdnse a.rado ralsace lnlcedun ercarde uralnd 9s BC

682 tr.IVASICSW UO'ISJXSJ VSUVJSUdUS.TNI IS VSUVZI'IIIN

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

La Beaut|, propri1td transcendentale chez les scolastiques (1220-1270)
de Henry Pouillon (care aduna pentru prima oard diferitele texte
despre inscrierea frumosului pe lista proprietdtilor transcendentale
ale fiinlei) qi cartea lui Panofsky despre Abatele Suger, in care tra-
ducerea textului sugerian qi comentariul panofskian d[deau o imagine
vie Ei fermecdtoare a ceea gustul
din secolul al XII-lea. ce erau Ei cultura esteticd a unui om

Prin aceste contribulii se constati doui fenomene de maximd
importanli: pe de o parte, se arita cum problematica esteticd era
prezentd in toate secolele medievale, Ei nu in mod repetitiv, ci printr-o
serie de schimb[ri de perspectivd Ei de adev5rate inova{ii teoretice
(chiar daci aproape intotdeauna mascate de folosirea unui lexic filosofic

uniform gi nemodificabil); pe de alta, erau tratati diferilii gdnditori
intr-un mod istoriografic corect, adic[ incercandu-se s6 se arate ce
anume spuseser[ acestia referitor ]a cadrul istoric si teoretic al frlosofiei
epocii lor, fdrd sd incerce modernizdri ale lor cu orice pre!.
$i iatd ci, in decurs de 15 ani de la aparilia acelor Etudes,in 19b4,

Rocco Montano, in Gra,nde Antologia Filosofica, volumul V dedicd
esteticii din gandirea creEtind o antologie de 160 de pagini cu comentarii
inspirate clar din Etudes. In acelasi an, cele 43 de pagini despre Evul
Mediu din Hnuis-tlocryiteoafzAdepsethDeteicBs rudyenGe,ilbceurtsiEgiuKraunhlnd (edilie revdzut6),
chiar dacd beneficiazd de pe

urma muncii lui, de presupus cu ajutorul unor surse secundare.
Urmeaz6, Eco 1956, 1959, 1987a, Sim.son 1gb6, panofsky 1957, Holt

1957, Assunto 1961, Kovach 1961. in \gG2, Istoriq eiteticii a lui
wladislav Tatarkiewicz consacrd Evului Mediu
un intreg volum si, cu
toate c[ autorul avanseazS" une]e comentarii
critice in ce priveEte
Etudes, tot lor
dacd fdrd lBelureuisyHteneecnuarsiridgfeui reaLxnuilbsdatacdte(bc1iegtolberg. p-$1ai9tr6rdu4m),vaocnlaeurmesdesnedeerienEftexrLergebdlsdmee
De
mddi1uale ale

nenumlrate ori la Etudes.26
o astfel de influen![ se explicd nu doar prin cantitatea enormi. de
material pe care De Bruyne a pus-o la dispozilia cercetd.torilor, ci qi
prin corectitudinea metodei sale istoriografice. cu exceptia lui pouillon,
tceaxrete, ,pDeedeBarulyt[nepaartfeo,sstepmrimdrugilncisaeressdi-raedueistacot pperroepEriiusl6toedmitieszme
niste
ca sd
faci o adevdrati istorie a ideilor estetice ale Evului Mediu, asa cum
fuseserb enuntate in epocd Ei fdrd si incerce sd le modernizeze cu
orice pret, Operafie deosebit de meritorie, pentru cd numai cu ajutorul
acestui gest de onestitate eruditd a reusit el sd fac6
sensul de interesant pAni si astdzi) Evul sdu Mediu. ,,actual" (in

26. E suficient ca la indicele de nume sd se caute la Bruyne, qi nu la De

Bruyne.

uaPn.enrrlrzcdipie€ilulcarerarctplarsnTtBgxaacJoa,ltrAaeiPr€rzorJpdIcryoo€satoudrdsaLrogoppelaptneil1cil1IeesEnegc)logr'PsISrazaua'usF1prca.a7nl{P1s7pnlAaVl,o.d6{rruug1'3u'(auaaIrnalpOo+8plrrooa€rFnlallcsuoanHuerecll8l)uu€aIrrp(dcPrI6.snurr1eaodIlnu6sJdluoIuolsrl€sB4cpnIruarJu€op€rrlelcIocpS'luuddeean)cendloBcaeasl;sselatnggugl€ouzoalealgulntlrdodpol-pueJuxearcel.utlrxlnearrqpcllrIzl€poesuacalnll€€IupTnrra.llntreoIzd8nlurcls^lnunatatnncqqsr a
alltunue i6 too ttl.ttp al.rn1.rode.r aulq l€tu ruaSolaiul Ps alrurJad
"aa",'p,r.,r".*1p,on,1,.,rdl3rne3"ig-.Fr'(e'or6rsr.8Jrdou6o1lIs,)tr'dru1oloeuJnlool1nplcnoaeedl aecu'p(eP1Jlz8cIru6IunIJu)doozpauuournpunl0aanluc€'(ar79aJs2o6acBIccr)Jreorlneacalsullastsoun1loqducacoe'srpJa'(ep7rol6u€u6eIna1zca;l€nrleddJorEerco-gepg'66 ui
'(g88T) o.(e1e4.{ zapugualtr op rA uraunds l€ur nu Ps €c '(l,Z6I ourg-slr€d) I
asarsyappusts\osnrC?n'(vgUru6lnIsuallpraagnb) 4rVoqlll4sal ,tTr'(oZpVGraIqapa>pln?e|'^lw'IItruN)l n
€poqo^S ap sacrnos ul
ulalqord s?rQ'(616I uralr€eH) e8urzrnll op nlpaw mlnag
Ipalu op ?q311 uo p

yaquolpsuapas rap al
Tz?nnarltnrn*lye'1(s9E16rn1lu.rae^1Esuuoag1q{r'nlaqqtulsnvalgalo'u"a'(I8J0S6rItyrsatlnsquanPw)'0graL{uunnzoa€qgo?7rnsal gI€1 'u
aopplttfuunl t'(ogydLtgtl-S7grg?1uIsIur,Bre4€)oJlnod>l€tuuavss'EnoaciunalpEsalelroals Dnou lnao npaul Dclsnlu
L:
arlpc ap nu Pc luapr^g'82
'826I a

ousaqcng :sollaxnrg-s:.le4'apuot;a np uolsla n7 - auuoq.T - na17tLu a7 a
as
'utnby,p sal.uollJ'Sr also €luo;, Inl nrlsou Inroln€ ap 1€clpap nlpnls Inwlrd'tr2
ril
'\zsapnlg ulp alaclpul ai

nc grurn EI Fugd ecurluapr JB-s aca.IBoop rcr€ BnurluoJ aleod nu Blsrl r.
16; snlocg sunq rnl e '€Jnlualeuog 'snu8€ntr snUaqIV 'e1sa1esso"rp
rnl B 'rolrurJolcr^ aIB 'saJFBqC urp IrIocS allcr?olsa nBlsrxa 'rra1e'rarp I r.l
-aur lalielncods erigSoq Inlol nc ad€oJd€ Fsnpor rcunl€ PuPd asosnJ
aJBc €I 'p1sruro1 PJrlalsa o ap rJnlgIB gc snds B-ou 'alr€d 911€ ap od 1':l
'nou €Aao AI?caJa asasnds pugc 16 rorirpeJl alauJn ad alelrleur8t'to g'tp;
asnuriuaur as arunuB pugc 'rapr aloun €ruoJ asrurJd apun ap 9p€^ a
ps alsrluol rrcrlalso Inrpnls BraJ 9s nBaAB IA Pdnp oJBs Jolac alrurod
i11
1n1nd €-oI IaJlsB puBcPJ r€Irnu rS - lnrust.ro8elrd rS lnursruol€ldoau
iI
nJ o?ur€uI IBur JBr 'snrqlaog rS urlsn8ny nc Bodacul a"rec rritperq
E;)
raun € orlsos ap lnlcund asosnJ Bluol, PO utntn .:;inn,],;:t, :$""
AJ
JJ{

J

a-1

l,-

allJaJlp 'a11nur reur Ic '9cr1e1sa alpug8 PJnBUIS o €lslxa nu nlpatr [ In^g
u1 gc rB Ic '€urol rnl €alul€ul rnlnsoun"r; rB rape e"rdnse lelcaual €
JBop nu au-npurlulue 'gleAalpaur Bcl?alsa uslLuol ulp
nlpary In^g pc aJBqa.rlul 9?s€at€ e1 apundspr e n"rluad tep 'r.,,sourn;;
'glelilul
alDoJS

16 plre ardsep eles apricallar nIrJSuJ as lernllnc rS cuolsr IBpunJ
aa ad easepe l€qaJluJ ur€-au 'ournby,p Buro;, 'JS BJodo purrpnls" '9e
pugurJrJ€ sapryg adacug 161 19 'g1sruro? eclla?sa nc ra eaJBcrJI?uapI ap
plE^arpou Pcrlalsa op Baapl Pz€oraqrla aur{n-rg aq 'a1eo1 ap lgtru,I

16Z S'IVASICf,I^I UO'ISJXSJ VUUVJSUdUSJNI IS VSUYZI'IIJN

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Etudes incepe cu Boethius qi se incheie cu Duns Scotus. Ce schimbdri

se petrec in aceastd perioada ? In privinla aceasta, De Bruyne a jucat

un rol destul de curios - si nu e limpede cdt era de congtient de

ambiguitatea pozitiei sale, Pe de o parte, cautd sd demonstreze c6
estetica medievald e fdcutd dintr-o serie de teme si idei care stribat,

adesea fird modificdri, opt secole de refleclii asupra frumuselii lui

Dumnezeu, a naturii sau artei, Astfel, in 1938, recenzAndu-l pe Glunz

(1937), in timp ce Glunz sublinia, dupd pdrerea noastr5 pe bun6

dreptate, o evolulie in gustul medieval, De Bruyne obiecta cd e indoielnic
sd vorbesti, in ce priveqte Evul Mediu, de evolutie, deoarece in el sunt
mereu prezente diferite curente, gi definea civilizalia artisticd medievald

ca fiind ,,polifonicd". Dar in acelaEi timp (Ei e de ajuns sd citeqti

indicele general din Etudes) se vede cum, chiar dacd de-a lungul
secolelor diverEi autori se reintorc continuu 1a aceleaqi teme, materia

e aranjatd potrivit unei secvenliondri istorice, qi nu tematice,
incepAnd cu Boethius qi ajungAnd la Duns Scotus - iar in Introducere

scrie cE. ar fi dorit sd dedice un al patrulea volum perioadei de la 1800
la 1450 -, anticipdnd astfel acr)za unei opriri prea abrupte, care avea
si-i fie adresatd.

De Bruyne a mai publicat, intre 1952 gi 1955, o istorie a esteticii
(Geschiedenis uan de aesthetica) ce porneqte de la gdndirea greco-
-romand, reia lucrarea sa despre Evul Mediu si, trecdnd prin Dante,
ajunge la Umanism si Renastere, atingAnd (chiar dacd destul de
sumar) gAndirea unor autori medievali mai t6rzii, cum ar fi Buridan
Ei Ockham, si termin6.nd cu Dionisie Carthusianul (Ei doar in aceste

ultime pagini este citat, in sfdrEit, Huizinga!). in aceastd istorie a
esteticii se vede mai lesne cd De Bruyne se gdndea la o evolulie

istoricb a gAndirii estetice, chiar daci in momentul acela el avea de
infruntat fenomenul RenaEterii qi era obligat sd iasl din Evul Mediu
Ei din ,,polifonia" acestuia.

un gust aproape huysmanian pentru latina bAlbAitri a secolelor necu-
noscute), chiar dacd unii dintre criticii sdi i-au reproqat cd ar fi fblosit
cu prea mare dezinvolturd categorii precum cea de ,,baroc". E adevdrat
cd qi el era om al propriului timp Ei avea ceva in privinla acestui
,,barbaric", pe cAnd noi astdzi suntem rezerve s6-i identificdm in
gust
tentafi

barbarii aceia pe premergdtorii lui Joyce, insd Lemoine G9g8) ne amiteqte

cd in legdturd cu aceleaEi texte Henri Leclerc sustinea in epoci despre
Dictionnaire de I'Arch1ologie chrdtienne et de liturgie cd monahii irlandezi

care scriau sau citeau Hisperica Famina,,erau niste demenli ce si-ar gdsi
astdzi iocul la azilul de bolnavi mintali". in schimb, De Bruyne a gtiut
sd identifice legdturile dintre aceste exercilii de ,,demen!i" si miniaturile
Cdrfii din Kells gi alte capodopere ale ar.tei irlandeze, astfel incAt paginile

saie despre estetica hispericd au rdmas pdnd astdzi imnul cel mai frumos

care a fost inchinat vreodat[ acestui capitol misterios al culturii medieva]e.

'((olrcrldxo oJQrueu ap asod os sJnalrgJul +a srnarJ9dns suos sap 'ole.\,
u-norrJlcaurlolslrupau€lIluoapsaunQclqPorrndlpo8laol nubI'a8lc0Q9rs'doIIeIX1 n€(nb lso(u oc" : rnlnsoru sourn
'nldruaxe ap'eope^ as V'08
ollut
'ralJe aI€ Ii Inlnsourn4 olrlJoal 16 9cr1a1sa Bal€lrlrqlsuas g'tulodoap
pdnp arie'raua8 'olelllear u1 'pugc olrJn:
azanlo^a PS n€acPJ 'arieraua8 as ac 1nr1i
ad 'rarirpeil a1a1ta1 alBlIIapU rS piuapnrd nc eso13 e neacg;ard rsgF .
rz0p
trolns ap retucol aleur8eun lgroda ui e1durg1ul as runc ede 'ere1 aco't
no pJepoarl aiunue al 9s PrPJ 'a15a"n3; nrleal a.rd -c
azauacsuJ ps rS arls audn"rg oO Inl I€ nrpoIAI ap rrnlllol al€JP^apB
e16 ar
lnrtg'.zec aclJo uI
rrfe.tour rS elriels ul ur

-uoo aJlurp rarirzodo lncoI nnutluoc azozrsas 9s gpqedec g"rn8urs eun rnlsa
p"op giua"eur.rad uI Bp
,r". ,r.1rnl neolnd as t nqs rnlnrpn?s pa ur1€ 1BJE.\
?rsol
audnrg ,ta,,qrtulqrenql oaI.Brd'a9leecrrczonpurtureaurinroddsoP.rdS 'rnlnrusr'ro8alu n€s rnlnusrl -NJAU
-oq..t,s ale alual JOun a 'ale,tarparu
nlpal
apeoiraO rFa.rlug p5unl e-ap 'eiuaueur'rad 91u.l,a1oJ alsa aJEc uI ap €
lBJIpap lolrdec un-Jlu! soIB IBru 'g1uapr'ra r€ru aurlop "uroB1aaq1uJeo1As AIiNI
-uoJ a.rdsap gcruo;rlod ealelrxaldruoc JEp 'oraprinlo'ta Purunl u1 gund E AI
arec
gs 'a1ep aural raun InJp€c u1 '.rn8rsap 'P?IAa nu InJolnV '(a1'rudap teru als aJ
ese rs'glJe ardsap-,rnlnsournrJ Inluourluas a.rdsap'a,reo.tzr ordsap UBPI'
ateztue?to o Jsop rc 'gcr'ro1sr alelrcrullJ
al*aqrorr alaclpur) Pcrlelual u1 'zec aclJo u-I 'JolplaoJat n'r1uad glllnul EP I
orcru a IBIu nu aUBt gls€ate
as 'lsrlercadsau 1n'rolrye nrlua-d glrpnJa ea'rd 1o1 'e;ado 'a1u
g"ural6Anrli-lDnnpIapuarJ"urplntsospV.pzolqe,'steaaql.upto3an.urlsTdnarpeaon1spl-g'na.p1etau,1,-graarecuuoradplzlunt 'a.aardg1lee6caaBgnqJrd.rr'deUzapoI1Olcs.r€eB'(ca8lea16cc16rnulIqu1rnu'dreppaau.r9Ir;adirqauaclrIuzt'rreeN1rpnou'a1dlreqSruyluvcrl -OJAJ
,"* talac ales rarado e Pzalurs ap IaJ un PraJo a.r€c uI 'crtu leur'ro; u3
i'unrp8eadn-ebp4Vet11.ltss4t,aIrgl ca\piqunrdinedur.€{nrurgape'qtor'nl erlBr.lrueuSreuornalorB'r Jurar'da8eyrieulnacto'r7rtctr rrtila
aI€ gc as-npugual aleod 'LV6I uI
pqIB Fs n€urJn nu sapnlg oles 'BoI-IIIX IE rnlnloras IB srlalolsrr€ €OA€

rnlnusrJJorrrallq IIBsu1naJcBu1alIeJuaaJI8prraniguoIpn,lr1neeclprudoplceldrlouaruunIlnrepeecacuurprnacasn'rdd 008I
-sueJl nsJa pugc
(Ia Pl€J€ aurq alr€oJ urnc gdnp; ar€J uI Inpoui arBraprsuot AJAJI
aural ai poep 'n.rcn1 lsace a8eu gs 1n1nd IJ JB-u tcru au'{nrg aq
,r3 e- 'ootl
'coI BIJA]

ad lpnsselgdJnual JPorunrluauleqe6oeJEacpnplupra8rrypeA'rgedunaparrdrgsauprnrlusrpqrJoal16prsu g1nu'rad au lnFur
nu uraunds 9s
rlSa t
ruzgJpul ure 'rrgur.ro;sue.r1 a16tu gdecs r-nu giue;nFrs nc "rep 'rar'ro1sr
e guuila8oq aunlzrl o rurnqrJl€ r-Ps lepJ€zeq $ JV ',,sar8oJd" llurnue FIB^e
rnun € rcap rS eeello,rzap op IIuII roun eiuaza"rd nnurluoJ IuapaloJlu!
ps atBJ'au 'gcrleural piua.raoc Plrunue o Fzerullqns urnJ 1n1a; ugd luns
aufnrg nq ;pdttto as aJBc ap alocas 1do elac nc 9.rn193a1 u1 16 'req
cruia
BUnO
ZUni

INI ]

'1€qE

FJ a
ap 1
lecn

IJ9q

862 s"Iv^slotrw uo'IsJxgJ, YSUVJSUdUSJNI Is VSUVZI'UJn

294 DE LA ARBORE SPRE LABiRINT

Dacd una dintre virtulile moderne este acel curaj intelectual care
face (potrivit unei strdlucite definilii date chiar de Maritain) ca dupd
Descartes orice filosof sd fie un debutant absolut, aceastd virtute nu-i
lipsea lui De Bruyne, qi lucrul s-ar putea demosntra tocmai examindnd
textele in care el nu face istoriografie, ci iqi enuntd propria filosofie.
Dar dacd exista o virtute medievald a pruden{ei, De Bruyne a exercitat-o
chiar ca istoric. Scriind in 1933 in Reuue n6o-scolastique o recenzie 7a

opera lui L6on Wencelius (1932), La philosophie de l'art chez les

n6o-scolqstiques de langue franqaise, De Bruyne, cu treisprezece ani
inainte de publicarea volumului Etudes, suslinea cd Toma, contrar a

ceea ce afirmau multi neoscolastici, nu prezenta un sistem estetic

inchegat: ,,Nu vedem cum anume a conciliat Doctorul Angelicus intr-un

tot cu adevSrat organic ceea ce, in estetic6., ii venea dinspre neopla-

tonism prin intermediul lui Pseudo-Dionisie gi ceea ce imprumuta el

din teoria aristotelicd a pldcerilor" (Reuue n6o-scolastique 1933: 416).
Poate cd treisprezece ani mai tArziu isi revizuise propria judecat6,

ceea ce ftapeazh este hotdr6rea de a-si considera autorul in lumina
filologiei, si nu a apologeticii.

8.7. Problema unei intuitii intelectuale

in recenzia la Wencelius se poate descoperi, uneori printre rAnduri,
o polemicd privitoare la felul cum Maritain s-a folosit de textele
tomiEtilor. De Bruyne criticd Ia Wencelius o exageratd insistenld

asupra obiectivitdlii si transcendentalitSlii frumosului si, dimpotrivd,
stiruie asupra raportului frumuselii cu subiectul care o surprinde.
DupS cum s-a vhzut, acesta e punctul asupra cdruia Maritain mergea
prea departe. De Bruyne clarificd faptul cd a vorbi de un raport cu
subiectul nu inseamnd a face ,,subiectivism" (acuzd pe care, mai ales
in epoc6, un filosof de inspiralie tomistd nu o putea accepta, dat fiind

cd subiectivismul, care in secolul al XIX-lea fusese numit ,,otrava

kantian6", era oaia neagrd a neotomiEtilor). Scria cd e de ajuns sd se
aplice definilia tomistd a lui Dumnezeu ca frumusele supremd, precum

Ei ca bucurie a frumuse{ii lui contemplate, ca si se poatd vorbi de

transcendentalitatea frumosului qi in acelaEi timp a raportului sdu
cu un subiect cunoscdtor.

Maritain ciutase sd identifice si bucuria esteticd, qi actul creator
al imaginaliei poetice cu o intuitie care avea aerul c5. e prea subiectivd.

Dupd cum se vede din lectura pe care o di autorilor medievali, De

Bruyne inlelesese c5 intuilia lui Maritain avea prea putin de-a face
cu un subiect ,,kantian" si c[ avea mai degrabd de-a face cu o intuilie

mistic6, in care subiectul se identifrcd cu (sau se cufundd in) strdlucirea

un arBdB (086I ualalulu uI) gcrlalsa eoJBlI^\IlcB uI raiua8rlalur Inlor BAJ]
apaarledpensrPolposplBaseIlranlasllcqupe€rnlBalssJroiBtFJnrcPlBIuIJqralnrroqdBrsas1pu6u3arrsuparuuqIndIJlnaorqo;l glps9rusaoaCpsuqraatasrdp€oocdgcrlueag3drc'anoPrersSc.l8pPnool1IBanJJJScaaurucBnBe9-asJltalegucxleltaqoueu1odlesqcos
Plenltalalur erirnlur 9c EturrJB aleod as Fc parC elil
audnrg aO InI B 'rnln?celalur rA rarieurS€rur IB .raqr1 aoI un uralu
aJE
giuauadxa gJs€oc€ uI €aaou ap raruJo? IS 'leJedes g?BnI areog €oc€ €I
io1r.r.i.rO nJlsou Inluaulluos ap rc '1ce-r1sqe luaureuorieJ un ap apurdap ao
'P^ j
nu pseolunr; alsa aJBoU PlsBoc€ pc ruaunds 9s a8utdurl au aJBc
JOIE
€rolaN 'ps€orun4 alsa Bls€aJ€ BaJBoU pc gunds PS PzBolIurI os aJBc
Baar€ rJ 'aseorun.r; luns aIrJoU o?Bol 9c gluJrJB oJEc Bac a nu gcllalso NPS
elecapnl: ldacuoe PJpJ olslllssJaAIun o a?so niasnurn'r; rnlnluaur?uas
Arlnlrlsuoc alsa ac nJ", grnnc ac ulp a8elaiul as alsac€ lnsuas u1 rS opt
a aJBoU o '.IoJlsV 'r6ars 'reop gln8a"t
'sournr nJtnl ap crdrl nlduraxo un urn.
gsui ;pln8ar o 1ca;.rad potu uI udn.r1u1 J€ urnc rS ec leraprsuoc asg
alsa r6j docs nps
alsa Io urnc 16 €AB
alsa €uo1a,acu€rnoupe1d6o-csgufunanlsJrlzuqandsleezLrIudeoa.Itdo ln"rn8urs ac
durrl IJ J€ Bc ruapa^ put
II
gc rS rep '(pJoJ€ ap ?soJ rJ JB BIUOJ BlsBaJ€ ne JBI) srzrJ polu uI Ia ap salE
Blurnc tualcgauaq PS nBS urqpasod I-PS ruaJl PS PJPJ sorun4 nJcnl un
n.rluad a.racpld rirurs uralnd 9c .reop nu gunds Ps erol luuy 'a8a1 9't9; nJl
l€dcaecurolaclsFaJPlJuaarluertlrulsassraInlluunn'dBoaasua9r'?rpu3ea{ lelllarlpeul g€'9a1leEslaaIrJaB1A
a1e1r.re1n8a.r tS ea3;
'ap
-urzap araagld '8,\1
o a1s-a audnrg aC 1€rp^ape nJ gzeal.oqela at eaa3'1pdet sI gleocs
Blnpc oudn.rg aC 'rn1n1a;cuoc € a.rlnlur Fiu
o-s lgcuI 1ay e6e uI PoEJ PS PSUI
ap nrdrcuud un eruo;, Icllrluapl Ps alsa na-rF ac elap lnzg'r uy alarl
BI
'rnlnloJcuoc Irrrnlul IE IEluJoJ lnrdrcutrd 'lrn
purrJ Bc eluaza.rd as atirnlur uI glel;€ eiue8rlalut 'nrpnls lsace uI
:g1"ii,tes" aricung o €oA€ u3 sacord un gqer8ap reur BUll
rc 'p1ce;1sqe gzalurs BJo Inluaulluos a.rst BqJoA €Jg '^rlnlllsuoc IoJ 'P1el
nu ac BAao erdsap '(9I
Ia E
un ecnf eiua8rlalur aJ€c uI PAIlcurJSur PzaJuIs ap Ios un e1 eapug8 as -e1dr
rep 'leuorierl lcs ap rualuJal uI Pcllalsa arirnlur o ardsap Pcs€oqJol 9s
eznJal Ifl 'Un,1 ap atqdoso1ttld aun,p asnnbsg InunIoA u1 'ue rAelacu un- j
alaun BnIaJ 16 (086I ualo?ulu uI) ,,anbl}9r{lsa glr^rlcB(I
u1 'aure1 arlurp crlal
suep acua8lllalul,I ap algr nq" asostJcs eudn;g aO '086I urp gJuI
pa,rrd'r1rsio.a,pqp-r:r',tp1urnrfne)?n1"Irprp.rBaeI1"'l4"atr1trS1yu6treanaclcstaialte.nrcrdl-ugo,tdcgalBre.ilAepdasolaJarccp€eruI9uosoIulqrI1rJueoao1A1Jg6eaacAsque'drnoan1surgg'a3Iara9eqs'oalAft€SaIoJ'rrOrdccrIIeaIacta"rri'relrsn1dalun)Bcr E JE
ulg 'ilipqpq,..."t ericun; rA raiua8rlalur erfcunS e.r1u1 'dur11 r6elace IUE
ur-'rS Jncsounc Inlcalqo rS 'rolgcsouno Inlcalqns aJluJ ericurlsrp o
gcsealrqels ps 'g.tr.r1odturp 'eruelqo;d eaund as audnrg aO nJluad sal
'apunJuoc as gs .red aiuelsur
BI Ai
pnop alat oJBc u! aunlun o-Jlul 'p.ndsur 1-ri gcarure; 1-ac 9cr3o1o1uo o-tP'
'aua
pu9i
I-nu
Edni

AJ€J

e6z g'IvAsIosl^l aoTgrxsJ vsuvJguduS,INI Is VSUVZITI'Ln

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

text de Roland-Gosselin,,,Peut-on parler d'intuition intellectuelle

dans la philosophie thomiste ?", unde aceastd posibilitate este negatd
pe baza a multiple gi convingdtoare trimiteri textuale. Roland-Gosselin
sublinia c6, dacd se ia termenul ,,intuitie" potrivit rui Lalande, adicd
in sens de ,,vedere imediatd gi directd a unui obiect de gdndire prezent

spiritului actualmente qi surprins in realitatea lui individuald.", in
gnoseologia tomistd nu se poate gdsi o astfel de intuire a indivi-
dualului. Adduga cE o intuilie de felul acesta se putea gdsi eventual
lcdaairzGe'ciaotp[vaaarneonbiniiedtceitxuStleaulnei eTgsoctemolcimiufarpasuonct(iiCnsculiarsndueos.ariIn,in"Loocragpzicuuarl-usIIpl:itronitm,e1lios)rat,rpcuuErnei,o.ianpgetoenrrtiecruae

cunoasterea omeneascd, existenla, locul sau clipa nici micar nu sunt
obiect propriu al simlurilor, ci sunt predicate de un act discursiv mai
complex. in acea primd operalie .ognitiue care este simplex apprehensio
avem doar inlelegere abstractd a esenfei. Inteligenla uman6 este

uRdnios_lceaiunjrdus-diGvedocsdssileilaicnbe,stlcrinai cestdicpo-ldncdt eedreeuanedleeesmtedetenicrtidevdsin,ediapiverirdfaeuiccafiiloegnleroeaszcddu,ptiepinricaadtecltuiunli

reflexio ad phantasmata.

Putem spune oare c5, intr-un fel, De Bruyne a meditat pe marginea
studiului lui Roland-Gosselin ? Aparent nu, pentru ci, dupd saisprezece
ani, in Etudes, incearcd. sd
Toma (in al doilea paragraf identifice o teorie a intuiliei estetice la
aI capitolului pe care i-l dedicd).
Reconstituind gdndirea esteticd tomist6, De Bruyne insistd in
special asupra a ceea ce consideri el ,,descoperirea,' din Summa
Theologica, descoperire care pentru Toma ar marca un neindoielnic
ryggre! fali de scrierile anterioaresz, De Bruyne arat6 cd Toma preia
de la Alexander Halensis un principiu pe care alli autori il neglijeazd:
dac5. pentru predecesorii shi, ca Albertus, frumosul era totusi definibil
in funclie de calitSli obiective, Toma il determinb prin raportare la
subiectul cunoscS.tor. Acel ulso placent accentueazd actul subiectiv de
pl6cere care devine constitutiv pentru experienla estetic6.
De Bruyne ldmureEte de buni seamd cd nu e vorba de a se stabili
o predominare a activitdlii subiective asupra calitdlilor obiective ale

obiectului gi citeazd un pasaj in afard de orice echivoc din In d,e

31.Cf, Deely ed.,1985, p.29, unde insd pare destul de clar cd pentru
Giovanni (Poinsot) asa-numita notitia intuitiua este cea a lucrurilor

prezente simturilor gi deci se identificd cu senzalia.

32.LimnuacscrceuaptcdraivrfaeelqddtoedveeddeeezqlvtgoelitaiinnrcedaacoeteldamagteidltoicmrdpeDstetoecBtimcrueayimnfoeeldoaisevievnaadreot.ecx$oteinliesntipineptodcleacmrleaicrldde

pusese el la dispozilje, culegerea Eco 195g se intitula,,sviluppo dell,estetica
medievale" IDezvoltarea esteticii medieva]el.

'g8z : 86'6II er\tpa'sapnlg'98
Elou '692'L97,
'dd'anbtlsolocs p lry ulp /,26r €lilpa €l llurlrl ut€lIrBW ulp elolullC'78
'6I 'Zg auot?qat Dran aO'urlsn8ny u! glelnruroJ sra Boapl'88

't.<lacD'ld o'Isuatlatdda psdr snlna pI, :arilnlur grnd ap ra -ro1i91r1ec arie"r8

arBJSrl€s au pllllnlur ua;a1Seounc r69su3 eJBc uI BJnsPIu uI 193op

cr?alsa luarurluas Plsrxa n1q" :Bzeasue,\e au,{nrg ag 'aro.tau BJa 19)ap
g.rn8uts o-rluJ 93 PIBI IS
Jlnru r€ru alsrsur ps FrpJ adeorde 'eggu18ed 'rnlnloJJuoc rlJrnlur

e grualqord Blrqr"ra? nc rielunr;uoc 91Bp o PcuI au-PIEI '(araural arDlnr
nes lrdoc alDlnc Euneaplolug rc 'pcseleura; eirds nes er-rg1doc urqnl
nu 'aunds tue urnc) plenpr^rpur 13 glarcuoc tn1 e eradac"rad o - ldecuoc
lsace garldurr rnl InsJncsrp JBp'elseoce ersardxe alAesolo; nu au,tnrg
aO - 16 'rn1 e ,,gcr1ce.rd" giunlBuoc o PrPJ lcarqo un ap 9ie3 a.nqnr I
'a16eounc a"rec raiue8lla?ur IB 1ce rninut.rd J
13 aracpld p?srxo nu JEO
2
Inlalru EI 'gpnlcul as gs InqaJl Ja acrlolsa raiuat"radxa 1€ ,,1€uotsud" a
IcaC 'oJIqnI o 'piurpual o'atiuutlcuS o oundnsa.rd 13 docs rnun
Inluauou p"reo6g;sap as 'raiua8rlelut B Bac Arsnlcur 'utuo;, BI gleJnleu

€aJapaA u1
arie.rado arBeaIJ pc a16a1urue eudn"rg aq 'pou lsace e8alzap B nrluad

rei Inlnsouln4 InluaullJuas acnpoJd aleod arn8urs rt"ral6eounc InIJE Rc
burnue 16'alequroc o uIBlrJBtr l a.rec ed Bzal alrrup€ ruol nBS i,,a.rrur1d
-apul BI FSnp alsa aridae,rad PlsBacB relunu a"rec nrluad Bar€?calop
uI nu JBp 'a.trlcarqo eles apr{rpuoe ug ri aIBS aIruIcPpPJ uJ Inlnsolun4
eridac.rad €aAE rB piua8rlalur lgcap Ba^B re-u 'p.rnsqu uud 'alec Piulu o"

lgcul IaJ eAe u3',,lce uI esndsue;1 soruoluJ€ 16 1ca;"red o.l,r1ru8oc tr-ra1nd
nr.rdord alaurq u3 alSarnlSglps oJBc 'uop e op a.rls€ou tr.ralnd ea.rr16rur1

a1sa" gcrlalsa ericuysrlus Fc urelrJetr{ nc gune.rdur3 areo aunds uron

'urBlrretr/\tr

ap glBS€Jl BoIBt pl€ruJn rJ JB gcep Etsr Je-s aret lnlocuad op Bruuas
pp 16-16 '(Wpalap'4acn1d) leuorsud 'rzglse aunds JB-s r[nc 'nes 'rrrlotua
Juaurour un mI oJBd as r aJ Eaoc rA lotstn 'otsuaqatddn) ,'rr1ru8oc luaruotu
un rede gtrla+se eiuar.radxa ug gc rn1n1del vlei uJ lscJncuI epuudrns
es audn.rg aO RsuI rcrv 'a^r?elduraluoc raiurrlAuoc pode"r un g8nepu
alaurq nc atie,reduoc uI Insorun.rJ €IuoJ n.rluad 9c lrqulncslpul g

'(T

pE g 'I 'UJ Dluutns) ruacn1d pstn annb Jnluns'Ip o.tt1c1nd eaace ap rS

luunlftcsousoc utta yctdsal Insolun4 '(unlt4addo Xlcldsal) csa"rop riol
ac Eaar also alourq gcep i auo'tlpJ eriua"re;rp le-s 'n.rcn1 r6elace luns
riap 'lnsounrg 16 elaurq Pt nJtnl urind ered as r nu '16n1o;, eeuslQou
e Jnlerue oepr 'tunuoq 1a urnJqclnd 1se ernb pes 'snuletue pnIII sou
ernb 'run.rqclnd 1sa ponbtle urrua uou" :(668-868) snqlulutou slulatp

L6Z S'IVASIOUfiI EO'ISJXSJ VSUVJSUdUSJNI IS VSUVZI'IIJO

DE LA ARBORE SPRE LABIRINT

Aici, din pdcate, e valabili aceeaEi obieclie adusd qi lui Maritain:
existi motive pentru a afirma ci (la Toma) aprehensiunea unui lucru,
pentru a produce pldcere, trebuie si fie intuitivd? Nu pare, mai ales
dacd ne gAndim cd termenul apprehensio este folosit de obicei tocmai

pentru cunoaqterea intelectuali abstractivi. $i totuqi, De Bruyne

trage de aici concluzia c5, atunci cAnd apprehensio

se raporteazi la viziunea frumosului corporal, nu este nici pur sensibild,
nici pur abstractivd, ci esenlialmente intuitivd, in sensul cd se prezintd
din punct de vedere psihologic ca o unitate sintetici. ,,Non enim proprie
Ioquendum sensus aut intellectus cognoscunt, sed homo per utrumque."

Intuilia este actul omului luat in intregime, in orice mod s-ar concepe
legdtura dintre sensibilitate qi spirit, Dar in aceastd intuire a formei
individuale, cdreia senzafia ii este prima condilie, intelectul este cel care

surprinde nu doar sensul lucrului perceput, ci qi valoarea proprie perceptiei

pure,

E suficient oare se se spund cA ,,non enim proprie loquendum

sensus aut intellectus cognoscunt, sed homo per utrumque" (De Veritqte

II, 6 ad 3 - care, dacd ne gAndim bine, e ceva evident) ca sd presupunem
conceptul unei sinteze intuitive ? Nu doar cd o afirmalie nu o implicd
pe cealaltd, dar Toma a spus intotdeauna contrariul: Ei anume cd
simlul Ei intelectul nu cunosc prin sintezd fulgeritoare, ci in doud
faze distincte, iar in prima cunosc simlurile si apoi, odatd formatd
fantasma, simlurile ies din sceni qi intrd in scen6 intelectul. insd De
Bruyne avea nevoie de un principiu de cunoagtere a individualului pe

care estetica tomistS, din nefericire, nu il are in vedere.

Toma afirmi c5,,mens singulare cognoscit per quandam reflexionem,
prout, scilicet, mens cognoscendo objectum suum, quod est aliqua

natura universalis, redit in cognitionem sui actus, et ulterius in

specimen quae est actus sui principium, et ulterius in phantasma a
quo species est abstracta; et sic aliquam cognitionem de singulari
accipit" (De Veritate X, 5 co). Dar aceastd aliqua cognitio nu ajunge
ca sd explice pldcerea pe care o simlim vdzdnd cum forma strdluceqte
pe deasupra pdrlilor proporlionate ale materiei pe care o organizeazh,

nici s[ pund in valoare toate varietilile de proporlie pe care le di la

iveal6 Ei nici sd judece integritatea obiectului apreciat, Pentru toate
acestea e nevoie sd treacd la acte de judecatd, intr-o activitate de
diviziune gi de compunere in care se surprindproprietates et accidentia
et habitudines (Summa Th. I,85, 5 co).

in aceastd activitate complexd, care este totuqi una intelectuald,

bucuria esteticd, chiar qi cAnd surprinde caracteristicile proprii materiei
organizate, este tot o bucurie intelectuald, in care corporalitatea are
o funcfie destul de redusS. Acea uisio esteticd nu este pentru Toma

'a"I€laJdra?ur ap lJoJa un-JluI - Bnop

B-ap €a3 'aJBoAzr ropt.rdord B gJaqrl aJISoIoJ o-Jlul puglsuot eur"Id
: es e rS urBlrJBtrAI rnl BJnloaI aJ?uJ auIAJaluI aJ€t pfua"ra;rp Ba.r€ur
aJenulluoc uJ tuolurlqns gs uralnd 'rn1 1n'ro1ne ep Pi€J aJrqnr areur eard
ap nBS 'aunrcrqgls ap luauour clun ?saoe l-npuglJar '9c 1a31sy 'lupsspd
ua adeotde'rur.8ed Fnop JBop €l BIuoJ rn1 erodo u3 erirnlur put.tt"td

alrfcagar l€llurll e-16 puo; uI gc purg 1€p 'Inl raritzod eolelr"reca"rd

ap BruBos IaJ un-rlu1 1ep e-r6 pt In?IJotu gsu! I-npu€Jsouncog '9ct3e;3
-orJolsr aulpnlrlcaroour glsuacs oudn.rg aO 1nI urplndun I-9s 16 riuaraoc
rug ps aJac as 'tou aunds Iu€ oc Eaac nu rS snds nB aJ Baac gunds 9s
JnoaJ? ulp rrJolne od rnd l-gs Pulueasul n.rrpug8 BIJolsI Ic€J Ps 9330
'urlassoC-puBIoU rn1 raricea; e"rdnse Jglop€-rlul ?B?Ipaur B 9c al€od
',(plen?colalur arirnlur" ersardxa Burql rnl leclpap sapryg urp 1n1o1rdea u1
a13aso1o; nu audmg aq 'giuapn.rd ep a.mgsaJl o-rlulp aleod 'r6n1o1 r$

'puraporu uarrpug8 nc tS ace;

€-ap are '1a ap p.re;e ug 'olel allnc oIB alrigldarpul aJrlaroal alaiuuop
euneaplolul acBJSr?€s aleod nu BIuoJ Pc PlIurpB 9s 'pcr;e;SorJolsr
aurpnlrlcaJoc ap rriualul ounq reur eIaJ ap ?Burlu€ rerqc 'lueypur
lsrruol un n.rluad alsa lrcrJrp ap 19t aunds au 1n1deg 'au.{n.rg aO Inl €
'gpqecadurr lJalulrulle 'ea.re.rcn1 uJ ((PuBIulelr.reur e1eaSa"r8" arnlrlsuoc r6
aJnqlnl ap Inlsap 1€rp^ap€ nc a BruoJ rnl lerc€suoc 1n1o1rdec '1rA'rg;s

uI 'rrurJo?crn ec 16 lots Bc eapug8 Buro;, Pt guIueasul nu E]sBoaE

'a-udnrg aO Inl Eaualuas€ 'e6e uraunds 9s Bc 'nuapug8 snloos sunq
rB nuuolcrn gaep gsul 'snlocs sunq BI as-nputrdo gclJolsl ericedsur

p1€raqeul praprsuoc 163 eaace ap pc urrnupq gs gsel au ?gJuI 'a1e1da;p a"re

pqeqo"rd rS - snlocg sunq €l nBS IuIrolcIA BI gl€n?ralalur aricnput o
al6eouncar gc a"red as I pugc atice;srles ap r.rnlsa8 allpg^ aceJ IU
p'usJaBpJonru€srneurinrzorrdqcgoluua3 rreBo"crerpqecegaJrB6o-gIFscPuJcSgIIuBnSdsgcPllsaTlsnaqoa4BI(alutnoeluul tgolTeaocd

Baoc pcnpur gs 'gcge.rSorJolsI e.reo8r.r er,rdord 16-npugzrlrqrxag '1a31se

BlngC 'a1e1da.rp Bo^€ JIn A aO gc eiuern8rs nc rS - Fl€luaurepunJ

aricun; o aJE In?Jarqns gcllolsa eridacrod u1 'uruo;, nrlued 'pc rn1n1de3
e.rdnse pJase?srsur arec '91n6 aC IJ JE urnc 'ruor81aq Igs toluosacapard
erical ap luoa eauri 'a1.red o ap ad 'llclJlp IoJ un ecnl audn;g aq

'erurdo aqurrqas r6-ps

acB.J I-€ nrluad nrzJgl eard g 'InlnloJtuoc earal6eounc elrcrldxa e

op Inl eelelrcedecul ulp pllrap aJ€t '€ruo; rn1 erirzod alsa Els€aJV
'1giua8r1a1ur ep nritcrexa ll€ un rc 'leuorsud luaptcce un rJ J€-u

pcrlalso aa"racgld arec nrlued ldarp 'te ei.ro; 'rrun pdnp 'nes) alslruol
rrcrlalso BlIurlI alsa Blseoty 'axalduroc rEIu aloc aIIJnlaAIu aJ?ulp Inun
'1en1ua.to 'glurzorda.r 11 rc 'glenlcolalur ea"ral6eount ap lrJaJrp "Aac

662 STVASIOgilI UO'ISJXST VSUVISUdUSJNI IS VSUVZI'IIJN