5OO DE LAARBORE SPRE LABIRINT
astfel de structura incat s6 poata vorbi nu doar despre Lume (care i
ca parte a Lumii qi a procesului prin
se opune), ci Ei despre ea insdEi poate funcliona ca interpretant. Insi
.u"" parte a interpretatului,
in ac"eus,t punct nu am mai avea un model, ci chiar ceea ce modelul
incearcd in mod neindemAnatic sd descriea,
Si acceptdm, prin urmare, din comoditate 9i din cerinle de simpli-
ficare, s6 ne gandim pe de o parte la o Lume, iar pe de alta Ia o Minte
care o interpreteazS sau care o imbogSleEte cu noi configuralii posibile.
Prima ipotezd.. s[ ne imaginSm cd Lumea este compusd din trei
atomi (1, 2, 3), iar Mintea din trei simboluri (A, B, C)' Acestea ar
putea s5 se combine in qase moduri diferite, dar dacd ne-am margini
s6 considerbm Lumea in starea ei actuald (cu istoria ei cu tot), am
putea presupune c6 ea este prevazuta cu o structuri stabild, dat[ de
ar fi specularS, iar adevbrul
aEdir.UaefqZuSat(icoa1ren ifiegturinate1)ll.eDcatucs[ ,cMunionatqetaereaar
atribui in chip nearbitrar
atomului l- simbolul A, atomului 2 simbolul B, atomului 3 simbolul c,
iar prin tripleta ordonati de simboluri ABC ar reprezenta structura
Lumii. De fapt, Mintea nu ,,ar interpreta" Lumea, ci at reprezenta-o
specular.
ABG
Lumne Mnnte
Figura 1
f. imi dau seama ci aceastd ipotez6 priveqte indeaproape noliunea
schellingiand de Absolut, unde nu mai exista deosebire intre un subiect
care gArideqte lucrul in sine gi ceea ce mai inainte era considerat lucrul
in sine. Dar poate cd schelling era mult mai pulin ,,idealist" (in sensul
r6u al termenului) decdt a fost el inleles - qi era mai degrabd spinozist'
Nu intenliona nicidecum sd spund c6 nu exista ceva in afara gandirii qi
subiectului, ci cd subiectul 9dei soigb_ieurc,tunlosi u(cnutltduoruad)
cd lumea e crealie a substanle universale gi cd,
aspecte ale aceleiaqi
cunoaEtem lumea in forma in care o gandim, dar o gdndim in respectiva
forma sau respectivele forme tocmai fiindca suntem parte a eillor.
olrJnJcnJ?s nnulluoc pugqulqcs '(durlt uI azaJnlcn.rlsal as 9s 13 €,\ r: --
( EJr.:
azonlo^a gs gpqedec r; .re 16; cllo€q rc '1tqe1s pour uI Pleuopro IJ re-u
Enc:
€arunT pcep - ectlduroc Je-s Fc 193ap - Bqlrrlqcs J€-s nu BuralqoJd tS n:
6 otn?rg +- t-
TNS::.
qru[ru @unnl lnJ: :
0869L1tVZV, I JSar l
I.IriouuIWnoerarrrpurgr,srn1p.croldoeJ.rlsrv.ro.drronosloaqp uBrsopapBap1lsal1lldrrq.rr1sorAdeaBaIacelsaaJp€eele8lauuez"rae"-rrdnaur E au:.
IJ lod gc 1€Jg^ape a lgcul 'unuloo uJ aluatuala n€s rrSoleue gJSIxo
g7g puepunru u1a1du1 lA gZt Puspunu e1a1du1 'uraunds ps 'ar1u3 9c o-D:
JB J€p 'tttutuozuo op €Jn
a.radocsap as PS (AIJBoJ' polu u1; g1rur"rad gs rS ealnd
giuopunquerdns o arnJl?suoc gs ealnd rE Els€acv 'ltg pugc '978 pugc 'c i
'gZI pugc eluazarda.r e n.rlued CgV rrnloquls ap e1a1du1 1o1 uISoloJ JDJ;
gs rie8rlqo g ure 'nlduraxa aC 'IJnloqurs r6ualace ap alelardralut inr!
r; ealnd .re 'a.trlcadsrad a1r"ra;rp utp 'ayra;tp 116aurn1 aldug '(Z BJnFTJ
aDt
uI Bc) rluo?€ ap a1a1du1 ap \ZL Bpar B nrluad '(VgC 'CVfl 'gCV 'gYC
'VCg 'CgV) pzalodl etuud u1 ec 'r.rnloqtrrrs ap a1e1drr1 ase* rcunle IUE
ea^€ JB ealurtr/\l 'a?IJaJIp aJBuJol rJnltnJls ap jzL uI rluo?B acoz rac
Iuli'
azadn.r8 r6-gs ealnd rB PeJaBIOBrJ'(o0lsIE"J'8In'Zcle'Ic) uud 'rtuole ap a1a1dtr1 u1 1o1
€Jnlrnr?s r€-s uaunT acaz luns IIurnT IrIuolE JBp JEi
'ra-r1 1o1 ?uns alurl tr ap ellsoloJ allJnloqurls 'llrunT IIIuolB lgcap cllu IEJ],
ruru rpurnu uI luns olulry ap alISoIoJ alrrnloqurs 'pzalodt Dnop V 'AIJ
'allraJlp r"rnrq8un asei alu
purJaJo 'p1ep a.recalJ ap Plnur as upurlSo r.ro '1n1carqo IJo Pc urtpugS -1td
au ps acBJ au Jcolqo tsetnlace aI€ olrJaJlp a;elnceds rur8erur ase6 e
lnl;
EroJ€larrr elap psul 'a71taJ1p tqutl asoi u3 arelneads ugluazarda"r asu6 1o1
rJ rB rrarrcsap ese6 alao 'gZI PJnlcnrJs r6eaace IapU €luaze"rdar u ap 9su
utJ(
riglrlrqrsod ase6 ea.\e ealnd JB nrJol€urquoc InoIEc ur"rd rer 'ae1d gdnp IAi
'rurole oJlulp elnJpouo C IS g 'y ad arnqule l-gs 16 ealnd JB Balurtr l
rcunJe 'g"re;tlrqre IJ J€ ltuole aJlgc JoIIJnloqurIS €a.trnqrJl€ gc€p PSUI
rOs rruYJtrudusJ,Nl trTuJII U'I S YSV'IS VSUIONVC
502 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT
tripletelor, limbajul Minlii ar trebui si se adecveze continuu la diferite
situa!ii.
Dacd insi Lumea ar fi, dimpotrivi, hiperstructurati in mod stabil,
adici daci ar fi organizatd potrivit unei structuri unice date de o
anumitd secvenlE de zece atomi, Mintea ar avea tot qase triplete de
simboluri pentru a descrie aceastd hiperstructuri. Ar trebui, prin
urmare, si incerce s-o descrie doar cdte o bucatd o datd, dupd niEte
perspective locale, Ei nu ar avea niciodati posibilitatea sd o descrie
in toatd deplindtatea ei. Dar tocmai alegerea acestor solulii parliale
ar permite mereu priviri inovatoare Ei inedite (figura 3).
A treia ipotezd, Mintea are mai multe elemente decAt Lumea. p
Mintea dispune de zece simboluri (A, B, C, D, E, F, G, H, I, J), iar (,
Lumea numai de trei atomi (7,2,3), ca in figura 3. Nu doar atdt; L
n
Mintea poate combina aceste zece simboluri in dublete, triplete, cvadru- s
plete qi aEa mai departe. E ca gi cum am spune c5. structura cerebrald a
p
ar avea mai mulli neuroni gi mai multe posibilitdli de combinare p
intre neuroni decdt numdrul atomilor gi al combinaliilor lor iden-
tificabile in Lume. Este evident cd aceastd ipotezi ar trebui s6 fie tI
imediat abandonatd, deoarece contrasteazS. cu ideea ini{iati cd gi ir
Mintea ar fi parte din Lume: ar fi un soi de divinitate foarte gAnditoare a
care trebuie sd dea seami de o lume foarte s[rdcdcioas6, care, pe cl
lAngd toate acestea, nu o cunoaqte, fiindcd a fost cdrpdcitd de un
Demiurg lipsit de fantezie. ins[ ne vom putea gAndi Ei la o lume care Cl
intr-un fel secretd mai multe res cogitans decAt res extensa, cu alte
cuvinte a produs un numdr destul de redus de structuri ce se pot
gAndi, folosind pulini atomi, gi line in rezervd alli atomi pentru a-i
folosi doar ca simboluri ale Minlii. Rezult[ de aici ci Mintea ar avea
un numdr astronomic de combinalii de simboluri pentru a reprezenta
o structurd. mundand 123 (sau cel mult cele pase combinalii posibile),
totdeauna dintr-un punct de vedere diferit. Mintea ar putea, de exemplu,
sd reprezinte I23 (prin calcul combinatoriu) prin 3.628.800 de dublete,
dintre care fiecare n-ar aspira sd dea seamd doar de \23, ci si de ora
Ei ziua in care este reprezentat, de starea interni a Minlii inseqi in
acel moment, de intenliile qi de scopurile potrivit cdrora Mintea il
reprezintd. Ar fi un exces de gdndire fali de simplitatea lumii, iar
rezerva de reprezentdri posibile ar exceda numdrul posibilelor structuri
existente. $i poate cd se intAmpld intr-adevir astfel, dat fiind cd
putem minli gi construi lumi fantastice, putem imagina Ei prevedea
stdri de lucruri alternative (figura 4).
'1rSasu1 IIiulW a1e ad rA a'rec arlur"rd; gseur ad api"rpc nnulluoc
pugqurrq)s IIiulW alaueadec €lrle J€ €arunT 'a.l,r1cads"rad ap sacxa un nc
BarunT €?un4uJ JB Eolurtr,1l 'lnJEsJa^pe gJnlgcJnJu3 u; 16-npugund 'ce1e
arecarJ BI eruJe pugqulqts 1de; ap .rep 'a1e8a leriualod arure nc g1dn1
as aJBJ rueusnp oJlul pnur?uoc aJBpUS op ros un rc '9za1odr ererl e u1
ec 'uurn1 ealulrldurrs ap giBJ a.lrpug8 ap sotxo un l91B nu Blsrxa JV
V o.tn&g
ery!ru @unnl
6rl!lepcq 068L9tVZ0VI
le
'r6psu1 ea pzeauoriounJ IunJ allraJlp Irnpou u3 ecrldxa e nrluad
nJcnl ap llnlu BaA€ .re 'elseacu g8ugl ad i asnzg,rard a1 nu 9cu1 a,rec ad
auepunu rtieutquroc ap arapuud.rns ur.rd nnulluot glenl IJ ealnd ;e
urnc pdnp 'llunT aI€ lJpcrJrpou elcaro.rd ealnd te'alezrlual gou! luns
nu ar auepunru rJpulqruoc ap eiuapunqe puru Pl€p '<llnu IBtr l'auepunu
rJnlonJls op JrrrrouoJJse Jprunu un orJrsap e nrluad arirzodsrp e1
r.rniunua ap cruouoJ?s€ Jprunu un Icunl€ €aAE JB salultr l'17 urn8g tzan)
alaldncap "'o1a1dnrpe,rc 'a1a1du1 'o1a1qnp u1 '9za1odr EIaJI B u3 urnca.rd
'a1a1uarua1e aurquoc 16-ps 1od €arunT 13 19c 'ealur6 ?glv'llurnl lrruole
rS luns aJoz lo1 16'r.rnloqruls acaz oJ€ €alultrtr 'pzaqodt n4nd y
g otnfug
qutru @unnT
o
p
c
q
e
809 rruYJuuduf,JNI s'IsJII ul S YsV'IS VSUiONVC
504 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT
lnsb nu se cere sd spunem care dintre cele patru ipoteze este cea
bund. Experimentul mental servea si arate cb., oricum ar sta lucrurile,
nu doar ci e posibil si facem sd convieluiasci pluralitatea interpre-
tdrilor cu prezumlia de legalitate a obiectului interpretat, ci de-a
dreptul nu ar avea sens sd incercdm toate interpretdrile decAt dacd
s-ar presupune ceva de interpretat.
Cred ci problema recunoscutei legalitlli a obiectului duce la o
distinclie intre o filosofie a conjecturii si a interpretanlei Ei o filosofie
a gAndirii slabe. Existd o definilie minimali si neingenud de realism
potrivit cdreia este realist cel care socoteEte ci lucrurile merg ?.ntr-uru
qnumit mod, deqi nu Etim bine in care qi poate nu vom ajunge niciodatd
s-o Etim. Chiar dacd ar fi convins cd nu va ajunge niciodatd sd gtie
cum merg lucrurile, realistul de soiul acesta ar continua sd investigheze
mersul lucrurilor, sperAnd sd ajungd la niqte aproximdri satisf[cdtoare
gi fiind gata in permanenld sd-qi corecteze propriile interpretiri in
cazul in care lucrurile ar opune vreo rezistenld la ,,lecturile" sale.
Aceasta din cauzd cd realistul respectiv porne;te de Ia principiul ci
gi dacd lucrurile ar merge in fiecare zi in alt fel (dacd lumea nu ar
avea reguli), acesta ar fi tot modul in care merg lucrurile (regula de
fier care ratificd iregularitatea permanenti). Chiar dacd se acceptd
deci c[ descrierile pe care le furnizdm despre Lume (sau despre un
text ca Lume) sunt intotdeauna prospective, aceasta nu ar impiedica
lecturile noastre s5 caute s6, adecueze lumea, cel pulin dintr-o anumitd
perspectivd Ei fdrd sd considere vreodatd ci lecturile noastre, chiar ;i
atunci cAnd apar in cele din urmd ca ,,bune", trebuie socotite definitive.
Iar cum in aceastd secvenlA de interpretdri ne mentinem la parametrul
faptelor pe care le avem de interpretat (chiar daci numai local qi
dintr-o anumitd perspectivd), trebuie relinut cd faptelor li se pot da
atAt lecturi juste, cAt qi lecturi delirante.
Dar s-a suslinut cu adevirat vreodatd cd nu existi fapte, ci numai
interprethri? Vattimo qi Rovatti nu greEeau reclamdndu-se de Ia
Nietzsche, deoarece acolo este expusi aceastd teorie, mai ales in
textul intitulat De spre adeud.r gi minciund i.n sens extramoral (Nietzsche
1873), pe care l-am discutatinKant si ornitorincul.Deoarece natura
qi-a aruncat cheia, intelectul mizeaz6, pe ficliuni pe care le numeEte
adevdr sau sistem de concepte, bazat pe legiferarea limbajului. Noi
credem cd vorbim despre (qi cunoaEtem) copaci, culori, zdpadd si flori,
dar sunt metafore care nu corespund esenlelor originare. Fiecare
cuvAnt devine concept nivelAnd in palida-i universalitate diferenlele
dintre lucruri fundamental inegale: astfel, credem ci in raport cu
mullimea frunzelor individuale ar exista o ,,frtrnz6" primordiald,,dupd
modelul cdreia ar fi fost urzite, desenate, circumscrise, colorate,
increlite, zugrdvite - dar de niqte mAini neindemAnatice - toate
alualsrzqns rrunl €p e ap BiuIJop alnlglzap nnurluot irrruruolour
'arogelaur'r.raundsuer? Iou pugluaze.rd'to1a1dacuo, olaluaunlreduroc rA
aircrJqnr nnurluoJ gpunJuoo" (in?Iur 'Ea nc glepo '16; €1rB Baace aO
'(r,98-998
:'g?) ((rrJn?€u Eol€lrJBInSa"I aldsep ltunlB tq.ro.t ealnd I€Irr JB-u Iuarulu
'1auns BJ Inrurls lace lnldarp s-ap Izn€ JB BoIIaJ? IB un PJBp 'nJJsBqlB
€J Eapal J€-I InTI€ un J€I 'nSot ec Inurlls rSelace €apal JB Iou aJlulp
Inun gJBp nBS alalueld ec pugc 'ttutJall €c pupt 'al.rpspd €c pugc
adacrad ealnd ure autSul Iou FcBp 'pllJaJlp ariezuas o €als J€ 'auts
uud 'rou arlurp arBcaIJ pc€O" :FluaueurJod pcrlaod arinio,La"r ec rc
'arelnlcnrlsal BJ nu JBp 'pltqtsod a €aJeqrulqcg 'glenldacuoJ €JnlPruJ€
'a.re.rpde ec '1rn.r1suoc rJ ur€-au ala ap edgcs e n.rluad Pc pullJ 1ep '"to1
InpugJ €l al-npugztlenldacuoc Pcs€ouncal al PS PznJa"r '1uapr'ra 'lep
i p11"ra31p gJnlBu op 'r.rnrg,taps alle ,,acgriurr16" .ro1r.rn"r9,rape pugundo
'g;1seou erdnse nnurluoc gsede aJ€c !.allqrJal ai.ro;" a16tu ec rede 11
alr.ra8ug"rlsuoC 'IIJFqlulqcs IB polu un al3eounc rA a1e.rn1eu t"ra8ug"rls
-uoc roun eiualsrxa ap BIuBas Fp 16l aqcszlolN 9c giuern8ls nC
'ia.ralSeounc ap .rolaur8rpered rarinlo,ra"r euralqord
Jerqc olsa aJBc) Jequrnloc ap P^r1€uJoll€ gurJoJ o rua8alu PS JBII{o nBS
InJBqurnloJ rupJnlcnrlsa; ps p8tlqo au EaIunT pugc uI pugJ ulp Pc alsa
ll€lglaC '11ec6nru B-l aJBJ lBnpr^Ipur InlaulgJ eiuauadxa lnA€ E nu
FcBp rerr{c '.pc€J 1-ps aricalut ap IoJ at ar16 lncrpaur 'ourgc un ap lec6nru
?soJ B Fc pugcrz clporu €l acnp as €Aaulc PeBp JBI) arunT op gtuBas urPp
g'gscIaaJlsuan-JInluu31ur'raBlnuea,rp'rrelaquArnlllolncluIntls'aauceatu"roouluaa;8Pungo"tplsuaoJcBJaaup-InSpuuogc^JuoIpBeI
ps plr^o aqJszlarN JBp '?u€ulcse; giue.rn8ls nc olso uepunu lnlestad
ezealuaun8oruS rnlnlequrl InIcIJIpa tunc Inlnlal IB nolq€t ]sacv
'.to1ttitn1ur
iB JrlnurJ ',,ueruoJ .r€qutn1oc" suoun un 'lequrtl aJlgc ap aur8a;1u1
uI Flrnrlsuoc 'uplrunlap IS r8al ap 'aper8 t6 alsec op gleprure"rrd
aurpJo o 'rcr€ ap JBI 'aldacuoc rE autatlcs €l elaJoJelau snpal urB ac
gdnp 'rariualuoc lIAIJlod ruriurur gs unnu6tqo ou lgcul '1e1aur €c JBop
aJuJaprsuoc uI al€nl ar; gs 8un[e a;ec rA llco] €-s er8ga "ro.rgc € apauoru
',,auozn1r BJnlEu J€1rn €-s II €JoJFJ IIznII" 'PiuIItA uJ 1€clJIpIIos ne-s rode
reur ar€c rS crlaod drqo u1 alBJoqBIa (.aurslJJourodo.rlue ap 'rrunuolaur
ap 'a;ee6nu uI aroJBl.au ap p1€tuJ€ o" .repe6e aullap InJg^apV
'(Igg :'g?) ,,llugop ap rS surle op pqrsodun
rou nrlued 'x un reutnu rc 'ua8 unlclu reop rA 'ldacuoc unlclu rS gur"ro;
orcru alAeouno nu BJnl€u" pc n.rluad'(gg8:'g?) PlsIXa nu aJ€c..Plcexe
aridaa.rad" op nrJalrJc Iac€ ap ololau IJ JB ocaJuoap 'p1sn[ IBtu Eac IJ JB
rridac"rad oJJurp a.rec uraunds PS IcIu suas aJB nu rB n.rlsou Ie ap luaJlp
potu un-Jlul €ournl dac;ad Blcasul nBS eaJgs€d gc na.r8 nc ruallurpv
'(0gg : 'qr) ,,a"reur8rJo raurJoJ e plaplJ ardoc ap suas uI atezalt op uuap
rS laa.roc rpalop JE-s nu ;elduraxa unlsru lgcuI IaJ eSe u1 'olazunr;
IIUVJSUdUSJNI g'ISJ]I^II1 S VSVTS VSTIICNYC
.'':'r.aW+"-.,..
506 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT
pentru omul treaz o figurd atAt de feluritd, neregulatd, lipsiti de
consecvente, incoerentd, incitanth gi veqnic nou6, care e dat6 de
lumea visului" (ib.: 369).
Dacd acestea sunt premisele, prima posibilitate ar fi s6 refuzdm
ceea ce ne inconjoard (qi chipul in care cdutdm zadarnic sd ordondm
ceea ce me inconjoard) ca sd ne refugiem in vis ca fug6 de realitate.
Nietzsche, intr-adevdr, il citeazd pe Pascal, pentru care ar fi de-ajuns
s[ visdm cu adevdratin toate noplile cd suntem regi ca sd fim fericifi,
dar apoi admite (ib.:370) c5. aceastd putere a artei asupra vielii ar
fi o inselare, chiar dacd una extrem de plini de desfdtare. Sau, si
aceasta este ceea ce posteritatea nietzscheand a primit ca leclie
adevdratd, arta poate spune ceea ce spune deoarece este Fiinla insdEi,
in lanceda-i slibiciune si generozitate, care acceptd orice definifie qi se
bucurd vdz6nd cum e v6.zutb. ca schimbitoare, visdtoare, extenuat-
-viguroasd ;i victorios de slab[, nu ca ,,plind.tate, prezenfi, temei, ci
gAndith in schimb ca fracturS, absenld de temei, in definitiv ca tra-
valiu gi durere" (Vattimo 1980: 84). Fiin{a, prin urmare, poate fi
vorbiti numai intrucAt se afld. in declin, nu se impune, ci se risipeEte.
Ne afldm deci la o ,,ontologie sustinutd de categorii .slabeu (Vattimo
1980: 9). Vestirea morlii lui Dumnezeu nu va fi prin urmare altceva
decAt afirmarea sfAr;itului structurii stabile a Fiinlei (Vattimo 1g88 :
21). Fiinla se va da doar ,,ca suspendare qi ca sustragere" (Vattimo
1994: 18).
Nu vreau sd discut dac6, in perspectiva gdndirii slabe, Fiinla ar
mai trebui sb se scrie cu majusculi (nici Vattimo nu o face). M6
menfin la experimentul mental propus mai sus ;i propun sd nu
vorbim de Fiinfh, ci de Lume (dacd ,,Die Welt is alles, was der Fall ist"
Ei dacd numim Lume ceea ce se dd, cazul sd existe). Problema este ce
anume ne impiedicd sd credem c6 toate perspectivele sunt bune, cd
fi doar un efect de
Lumea ar limbaj Ei, pe lAngd faptul c6 este maleabild
Ei slabd, ar fi pur flatus uocis,
deci operd a Poetilor, inleleEi ca
fantezisti, mincinosi, imitatori ai nimicului, capabili sd puni in mod
iresponsabil un cap de cal pe un trup uman qi s6 facd din orice
fiinJare o himerd.
Inainte de toate, odatb incheiate socotelile cu Lumea, ne vom
pomeni din nou cd trebuie sd ni le incheiem cu subiectul care emite
acest flatus uocis (care este chiar limita oricdrui idealism magic). Iar
in al doilea rAnd, dacd e principiu hermeneutic acela cd nu existd
fapte, ci doar interpret[ri, aceasta nu exclude insd existenla unor
interpretdri ,,rele". Nu existd figuri cAgtigdtoare in poker care se nu
fie construitd, de o alegere (fie Ei incurajatd de intAmplare) a jucdtorului,
dar aceasta nu inseamnd cd orice figurd propusd de jucdtor este
cAgtig[toare. Ar fi de ajuns ca brelanului meu de aEi celdlalt s6-i
opun6. o chinti regali, qi miza mea s-ar dovedi ingeldtoare. Existd in
JB (gclllrloln€ ards rieurlcul urind reurl uile gcpurg 9su3 '1ueurn8're u,
un ap nu rS purn18 o ap JBop eqJol €Jo Pc Bur€es '1uapr'ta 'asnpep t-?
rnlnrolrpa 'etp9o1gtrpadpt1peleapuanrlds
161 di.rog 'Jeurrurlo asasry nlduraxa Iac€ 'n'raleqzap ai
nri,l"nt"1.lt u1 gc urer16 nu Pc pulg
lep 'I rl
-ral uI tA seurg.r 'naur lnsundsgr gl1dxa E1s€acv 'ar{aaJn u3 eutd'rgcs
e nrluad IIln slac ad girulaqn"rn€ o elald"ralul B ap nqs lnldarp ni;
as r* gugd crurelod pour ec aslraJar as d1.tog '91e'ro Beraleqzap uI
e1 .I f,'
u!
'(61,6I ocg 'Jc'1xa1 rnun DalDzt1?n tE natalatdtalur arlu! El
auru ap gsnpoJlur €eJlqasoap olocB ElnJSIp Io) PJls€ou €41€1l^r?talqns J?,
ap psndurr g JB laqt€d un aprqcsap € nJluad ra ea'rrso1o; pugc ad
,rAnsug 1.,1caiqo ap gsndun alsa rJnqnJn6 aleocs e n.rluad airuleqnln6 0t:
ed gge as ar€c JolrJnJcnl B
roun €aJlso1o; gc 1n1de; Blsaluoc - atunl LL
arela.rd.ralul ap IrJalrJc e1 erincsrp pugzullxa - ,(1rog pJEI{crU 'a1en1xa1
erela.rd.ralul ap IrralrJJ Joun eiualsrxaur nes eiualsrxa nc 9;n1p8a1 a:
uI (u66I ocf, uI pluazardl 066I uI tol lnAB B ac aralBqzap o-rlul ;.I
'alqeldacce IaJ unar,{ uI ?uns rol alrapr gcep urpcapni
nlralrJJ un 1rs93 arnqaJl 't6n1o1 rS - uro urp a8erl
FS aJ€, ur.rd crlqnd PJ n€s '3u91d
os einurreur pc n€s 'aunrzrzralal e1 airlnc.rn; ropuS 1od as
alrnle?s PJ nes 'rn1 rai.reocs InJorJalul uI Ic 'lnrortalxa uI nu urlqJ?
gc nes '1er19d a lnlugurgd Pc azarlsuourap PS JoA aJ€c Iuaureo BunBap
+ot,rl n1.,"n rozr 16 9lslxg e alunqau 8t auuBpuoc ps 91n3e"r 911e ac 16
BalBlrunuo3 e.raga,rd PS alnqoJl gln5a-r Pnou aC ',,rou rln8ar ap rrJln?Ilsur
a1e ,rurn1 JOIIB aIB (acrlaod' r.reundord Bc nBp as IJ '(lnJtnl nc 'eurJn
,rrp n1", ug 'nes rln8a'r nc; riglrur"roJuoe raunaJl €zBq ad a1en1e'ta
gs€I as nu oJ€J 'a1pra;1p acrleur8rpered unluozlJo nJ €aJrulgluI u!
ptnoSg."p as ac alslrlrlce" ap Insuas u! Parlnouaur.raq rS '(alep rJn?Inc
rnlnsJallun ac€J II aqcszlolN arec ad rn1n1a'r1;od
in.rt 1n lanldacuoc nJJuad elltn8ar
Bls€ac€ JBr) .(Jolrrirzodo;d earec!'IJa.\
gp,.rr,d."ro, gs a.red
grn"lttp ac aur8rpeled Joun Eulrunl uJ sluolqoJd ap ea;euorinlos 16
,.nor.r5,r ciullrs ap r.rndJoo ap BaJrnJ?suoJ" alsa arec 'ar8olouralstda ar1u1
giue.ragrp o'(00I :766I) ourllle1 nc gunardrul'"rerqo uraundnsa'rd 9g
jg.reocuocul au ac PclJolsr 16 gerzg Barunl urp allJnJcnl a"rdsap aleldacce
irin*ign ri-laiue.rads rS alcaro.rd.ro.udord epgod u1 'aluture rugnl gs 'rA
- lugurgd ap csa?Jn1 es ri p'reoqz osulAuoc gJlseaJal ad gcun"re as
9c
'd1uuny1,anre\-u1aatucrg,dsnrlpa'.ar1JuB1cuarauSeuolstrrselpd rA Plsrxa atoJsoap) lSrasrl pIJB nc
ayu.rad au aJBs InIJAIIJC A oJ€C
PS
-eungIslsJuJaealJu.{rlrluaanplrruJldanlar-Jrrclpulluanrrniselnuo-JJrBqJCnuloqZtPInlBIelanIBt}BaBelusInucaIJJ€SouapnaloJPBlSca?ls'rlraBuJJaan"rdleqlaae"urdpJaaaclru'arrolor'l1)anaJcBroqc[
aleeounc nu pc rJo ,unqau a lnrrrlcadsal 9C IJO ssouncaJ'p"roee unuloJ ap
'ri1elac JBr :PIrqBI€.1' arieurquot olclu alnlrlsuoc nu 'rnlnra>1od ea8al
gdnp 'a.rec ri"rpc ap erieuuo; o alere ps rie8rlqo luns rode rS ezeasnld
a4 'r6e ap nJlsou InlnuelaJq gle8a"t
p"rtnurlq,;t,otttngclasplxuand'eslgser aecaeogJ€FcuVuII aluatuotu BarunT nc gJls€ou eprl'red
L}s IIUYJSUdUTJNI S'ISJII UT S YSVTS VSUIONVC
508 DE LAARBORE SPRE LABIRINT
putea folosi acea butadi drept argument, rdmdne valabild obiec{ia
mea: sigur cd o Eurubelnili poate servi foarte bine ca si deschizi un
pachet, dar nu e consiliabil sd te scarpini cu ea in ureche, pentru c6
e prea tiioasd Ei prea lungd ca mAna sd-i poatd controla actiunea; de
aceea va fi mai bine si folosim un beligag uFor care sd aibd la vArf
un ghemotoc de vatd. Faptul inseamnd, de altfel, si ne intoarcem
atdt la notiunea de affordance propusd de Gibson (1966), cdt qi la
aceea de pertinenld in ce prive;te o anumitd practicd, propusi de
Prieto (1975). Existi ceva in conformalia atAt a corpului meu, cAt gi
a qurubelni$ei care nu-mi permite sd interpretez qi s-o folosesc pe
aceasta din urmd dupd propriul meu capriciu.
$i iatd de ce in Kant gi ornitorincul suslineam cd ar trebui recunoscut
unnucleu dur al fiinlei, de aqa naturd incdt unele lucruri pe care le
spunem despre el gi pentru el sd nu poati Ei s[
luate drept bune (iar si nu trebuiascd s6 fie
dacd sunt spuse de Poeli fie luate drept bune
doar intrucAt se referd la o lume posibilS, dar nu la lumea faptelor
reale),
Vorbind despre ,,nucleu dur" nu inlelegeam ceva cum ar fi ,,sAmbure
stabil" pe care am putea intr-o zi sau alta sd-l identificim, nu Legea
legilor, ci, mai prudent, niqte liruii de rezisten{d care fac zadarnice
unele aborddri ale noastre. Tbcmai increderea in aceste linii de rezistenld
ar trebui si conducd Ei discursul hermeneutului, deoarece, daci el ar
admite cd despre fiinln sau despre Lume se poate spune orice, nu ar
mai avea sens tensiunea intelectuali Ei morali care-i cilduzeqte
interogarea continui - Ei i-ar fi de-ajuns s[ se desfete cu cuvinte in
libertate. Iar pe de altd parte, ci existd niqte limite gtia qi Heidegger,
altfel n-ar fi focalizat cu atAta energie problema Morlii - limita qi
tendinla cosmicd prin excelenld.
Cdnd considerim cd am aflat din experienli cd natura prezintd
tendinle stabile, nu e necesar sb ne gdndim la legi complexe, cum ar
fi cea a gravitalei universale, ci la experienle mai simple gi nemijlocite,
cum ar fi aparentul apus Ei rdsirit de soare, faptul cd lucrurile cad
pe pdmAnt gi nu plutesc in sus, existenla speciilor. Universaliile vor
fi fiind ele qi maimutdreli qi infinitdli ale gdndirii, dar, odati identificate
ca specii un cAine qi o pisicd, inv6!6m imediat cd dacd unim un cdine
cu un c6ine se naste un cAine, dar daci unim un cAine cu o pisicd nu
se naqte nimic - qi, chiar dacd s-ar naEte, ar fi incapabil si se reproducd.
Aceasta incd nu inseamnd cd s-a recunoscut o realitate (darwiniani
sau platonicd.) a genurilor gi speciilor, ci vrea doar sd sugereze c6 a
vorbi prin generalia poate fi un efect al acelei penuria nominum a
noastre, dar la inventarea termenilor generali (a ciror extensie o
peuvteamlapbeilrimoabnieenctliarecvei dbeiaoteEihcnoorleocgtaia) ne-a impins ceua rezistent. Nu
ar putea intr-o zi sd duci la
depigirea acestor linii de tendinld qi la crearea unei noi specii care
I€ lleroJd un adnJoJluI Inluaprcul nldrurs r€ ln4 'ea.rnpgd aurq IBru AJ€J
elnte J€-ur plenl €argrgloq gc urind
csounc gs ap r6n19c g-rn8rse Pru nu Bi p
Bls€oce rep '(ou;, rn1 rugldrualuot alatu rrier.L lnlsal ulqcul ru-Ps €t
nN:
rqcunJl ad gur-npugza6e 'r,Ido Pur B ap ealerypqrsod rS eerre 3e 'soddrsdrq3
rnl alaurga ap arrqasoap a"rds 'pc rS uralnupe 9s 16; lPrPpuI 3rolu3 gru ps O EIS
cspJgloq pur ps nes e8ugls BI n€I o-s nBS eldearp BI nBI o-s arJ rnqaJl e lu
€A gJ .rn8rs '1nurn.rp gcrpardur! IruI aJBt rI{JunJl un csasg8 'a-rnppd
ur.rd leqprls o aJEc ad ua.rerpa ad 'gceg ',,I3o1" a16ru csaugop as qc Bpc
apurlard as nu gcul 'giuelsrza'r ap rS giurpual ap rrurl a16ru uralAeou
-ncal gs gFIIqo ou aJ€c €Aoc e eiuoreadxa ardsep alSaq"ro,r as pu93 Pu€Ii
'alurBuJ 'Pcnl
asasnds as at aaac aunds uolnd Ieur as nu 9c sulluoc B-au ae piuepr.la nu E
o algc ap ,,1ndec nc 1Bp ur€" '€68 ruaunds Bs Bc '€aace gdnq 'g1ep
g11e esnds lsoJ ne IJnJcnl e1sace gJRzea1uox n11'aunds 1od as nu oJ€J aure
rJnJenI a16ru glsrxg 'aslzJa?ul 'tJnsuas a$tug\uetnFrs nc "rep 'rr-role8rlqo al€Jr
JO,\
rJnsuas a16ru nu pc oleod lunsuas a76ru gry:xg 'Iou BaJA rue ac lol
p€r
aunds aleod as nu 'giurpuel ap IIuTI e16ru are lunnurluoc lat€ 93BO
'giuaa e nes pzeairu;nq Pugc 'a1tlc
rerunu Jnrcp unqJal rer 'gno1d nu rJo '9no1d rJo gJnllnt acuo u1 'no1d JE TLI
e pcrlsr.t8ulleJ+xa euralqold nc urplun4uoc au PJnllno acrJo uI '"+lB P?u1z
u1 nu 16 erica.rrp o-JluJ ar€l as gs "ro6n r€ur cBJ aJBJ 'raJnurJeu aI€ nes 16 ei
rnlnuruol ole rrnlJau a15ru
ec 'xng ap tiplrlqrsod elAru ri giualstze.r (-^aa
JdDI
ap IIuII a16ru glsrxa rnlnlnurfuoc eur8eur u1 pc aunds ru-s runt rA ec g
'uarrrouoJ r6elaae €l aleol PJaJaJ as's'ula; 1!'Uald 7t'pno1d rJ JB IunJ uJ a]
'.allJaJlp rrsa.rdxa gc 1n1deg ,,suas" ap apurdap pc 93ee1aiul os PS lep
lualuol'u un BI PSBI ,ralsurlatg ePu€run earalseounc ap PlBnleaJa suas a1€e
nc oJEIncIIJB acrJo ap aluIBuI 'suas glsrxa Ec Fulueosu! aunue oC
'(asrzJalul lJnsuas 16 asrtu.rad rJnsuas glsrxa J€ N
JB Ia
6e.ro un-.r1ul a.rec uI suas r6elace u1 ',,arfcanp" ap lnsuas u1 rc ',,ariecr; Piua
-ruluas" ap Insuas u1 le.rpdeau nu) ,,suos" ur.rd uracnpeJl I! Irqelllaur AJIUJ
eaFa
a arer ed'Sutuatu gzau€p uI solunu II (8n6I) .l'a1sur1at11 9c 1n1de3 aJnq
rrolpcnp€Jl ad rA rliglercads ed BunBaplo+ lepoulotur e-r 't6n1o;, 'rrgurllr Jolal
aun
-Jalap reJptuo 'oJ€urJn ur.rd 'gdecs gc rA cturu ri 1n1o1 e?sa urnnurluoc agE
lsace 'rnlnlnuriuoc € PtuJoJ u3 ctlsr,r8utl lezruuS"ro U I-Ps PJnllnc al aJ
o sc aluleul 'gr ee"rgd "ru-g 'piua8urluoc ulp aU 'alelrsacau uTp ag 'U
e.L rS 1so; e 'a1sa ac Eoat B ?IuIJuI In?uozrJo 'lilJop Fc€p - Ipu93 'aunds ?ncs(
'er.radxa aleod as ac lol 'rnlnlnuriuo? l\-unnuquoc rrJJtu urol o aJBc
ed t
ad rB alrricasrnll ea ad 1en1ca3a IJ IS-Ps 1nfuqru11 Bc aluleu! o1oco oTfn
as oJ€c'g;.rorue glsed o-.r1urq lledncap alsa ac ulp rA aurnue ac a4 16 rF
'ollroJlp (lqurll 15; r;n11nc ap ollraJrp auroJ ul1ezrue8"ro rS ledncap alsa
lnurjuoc lsao€ J€I 'lnurfuoc un eurr.rdxa e n.rluad rrsa.rdxa uISoloJ roN opp
BI IS
'Plsrxa aI€Jn?Bu alalllurl Pc PurusasuJ
(alernleu alalrrurl Fzearalle arirur;ap uud a,rec) a€o1ouqa1 o aral as UIAJ
BIor^ aI e n.rluad gc 1n1deg : gctsrd ulp €Aao t6 aurgc urp €AaD 9ql3 9s
JJ9.\
ap:r
9c n
un 1
erira
609 TIUYJ,SUdUSJNI S'ISJINI'I SA YSV'IS VSUICNYC
510 DE LA ARBORE SPRE LABIRINT
meu gi md face s6. nbscocesc un altul, A afirma ci existi niste linii de
rezistenld incd nu inseamn[ a afirma, impreuni cu Peirce, cd existd
legi universale care opereazd in naturd.. Ipoteza unei legi e doar unul
dintre modurile in care se reacfioneazdla intAmpinarea unei rezistente.
insd Habermas, ciutAnd nucieul criticii lui Peirce fald de lucrul in
sine kantian, subliniazi faptul cd problema peirceand nu este aceea
de a spune cA ceva (ascuns in spatele aparenlelor care ar voi s5-l
oglindeascd) are, precum oglinda, o laturi posterioard ce scapd
reflectirii, o laturd pe care suntem aproape siguri ci intr-o zi o vom
descoperi, cu conditia s5. reugim si intoarcem figura pe care o vedem:
este cd realitatea impune restriclii cunoaqterii noastre doar in sensul
cd refuzd interpretiri false (Habermas 1995: 251).
A afirma cd existd linii de rezistenti inseamni doar c[, chiar dac6
apare ca efect de limbaj, Lumea ne prezintd mereu ceva care e de.iu
dat^qi nu este pus de noi. Acest deja dat sunt chiar liniile de rezistenld.
In Kant gi ornitorinczl spuneam ci aparitia acestor rezistente
este lucrul cel mai apropiat ce se poate gdsi, inainte de orice Filosofie
Primb sau Teologie, de ideea de Dumnezeu sau de Lege - desigur, un
Dumnezeu care se prezintd ca purd Negativitate, purd Limitd, pur
,,Nu", ceva foarte diferit de Dumnezeul religiilor revelate, din care ia
trdsiturile cele mai severe, de StipAn exclusiv al Interdicliei, care
inlelege doar si repete ,,tu nu vei mAnca din acest pom". Cum insd
un cititor avizat a identificat in aceste afirmalii ale mele propunerea
unei noi dovezi a existenlei lui Dumnezeu, imi revine obligalia de a-i
completa scizuta sensibilitate in ce priveste manevrele hi elocutio,
fdcdndu-l sd observe (aEa cum in cazurile cele mai disperate suntem
obligali sd explicdm o glumd) cd nu inseamnd ch liniile de rezisten{d
sunt o metaford pentru Dumnezeu, ci dimpotrivS, ideea unui Dumnezeu
care spune ,,nu" e cea care are funclie de metaford pentru liniile de
rezistentS..
$i, dat fiind cd cerinla de a nu fi greEit inleles mb obligd si explic
Ei metaforele, denunlAndu-le ca atare, este clar cd e metafori Ei a
spune ci liniile de rezistenld ne opun niste ,,nu"-uri. Lumea ne opune
niste ,,nu"-uri in acela;i mod in care ni le opune o cArtili cireia i-am
cere sd zboare. Nu inseamnd. cd acea cArtild iqi di seamacb,nu poate
sd zboare. CArtila inainteazd in drumul ei terestru Ei subteran, in
mod pozitiv, gi nu cunoaEte condilia de a nu fi cArti!6. Ea se cArtileazd
pe ea insdsi cdrtifAnd.
Sigur, animalul intAlneqte obstacole si se chinuie sd le miEte din
loc; sd ne gAndim la cAinele care rAcAie la uqa inchisd muEcAndu-i
clanfa. Dar in astfel de cazuri animalul e pe cale sd se apropie de o
condilie asemdndtoare cu a noastre, manifestd dorinle si proiecte, si
tocmai in raport cu dorinta (sau cu instinctul) lui limita se pune ca
atare. O uEd inchis[ in sine nu e un ,,nu", ba chiar ar putea fi un ,,da"
i arBlB €l
Br PJoJ€laIu o alsBouncoJ al€od r€Iu as PJoJBlau o Inlol apun oloc€ 9sul rS
'g1e.radrue1 ourq oJIpug.S o n.rluad
'€aur elcas uI €JluI Ba?nd J" rcunle o?
gc alrtup€ JB ourllle1 Po€O
gJolelaul o Ea Is aJSa es r(€aunrclqPls" 'plntaduaq au'Iq rJ e^ 1-4.
u t-
acoJBoop ,Fq€ls rcru a nu ,a1-ro; a nu Pc€p.rurqa 'rr.rnlcafuoa e a.rrpug8 o
,,e1ai.ro;" ap vz'
,a1ase.r i.aig1q""quJ olasJnc runc eSe rg 'undo as I oJBJ UI
,l"ag'.1u.clr.rarnprp1jn,.talrtlopll€r,,p.agngl38lrsuaelqcaszrcrae€r;"ougt)pcnraaa,si1auo€trJotpBpdactgr'tu3r8pl paIonleasa$ulnAaaEasasu)urn;3Douap,n,a4crg1i;iea0urg3ed"rsanaal8'snprpsaruillreenguJ8pnaroq€crOorn?lAr'l(aaSeulaaagl;craprpaedJanrlopeuc a; i
nc prlsBou e.rnlceluoo orlqnd tuglunr;uoc au 9c aunds B nc PzaaI€^Iqoa
unlcaluoe olsooB ac rulnpgJls 0u
ac ldeg 'ri1e1rac ap rS eleldacc€ aIJ gs afap alsa a) Daac
au ,S unlcaiuoc ruprAtur aLr lDp e eie; u1 E
uud
JI-
'oIBJn?Bu alJBoJ
at
aArlour urp 'csa.rdo aS InJaIaJc rA eunur nidrurs r$ 'rnd 'luouttu aLIIA nu
gro3"1"* g.rnd a aul^. €alreoru PJ €aapr rA gugd 19cu3 ei;e - g8;eaur 9s f.i
a' rnqoJl urnc lcExa Sraur alrn.rcnl pugc IeluDol oul.\ Ba UIIJnIII AJ€C uI
Inluauou ul ap ruatual au purprl pugc lgnou gsnd PllurII o Bt e:
rep 'eo o erlgc grlssou Blulpuol u! lu
a-rede rSpsug Bau€ol I 'Flnlosq€ ole?raqrl
.,
1-
E:
E:
a.i
E:
.I:
Li
a:
a
!
E.
t'
t:
E
l-
'g;1seou eiuuop uI alsa B?tlull FsuI 'FlIurIl o undo au 16 nu nc pundsg"r
au pJ urapaJJ '1uns oc BaaJ arJ PS PnulJuoc €alsate pugc
'ri luns
nu ac BaaJ au ps JolrJnJJnl uraJac arul 'elqrsodurt runl ap a"reur8eun
r.rgluaza-rdo.r ti ep oleod ealutry pc pullJ 1ep 'eracu tualuns IoNI
"1n8e;rd PtEaJ? I-PS €aJA arec alaulgc n.rluad reop ,,nu"
un aur.\ao 'arfoo1o"rd ri se.rlar col un 'n'rlunpurp '€1nBc aJBO Ia' nrluad
rrs IIUYJ.qUdUSJNI S'lSJIWir s Ysv'IS vsuloNYc
'8661 'spo 'qc€lE3-ralsou I
€1 rns suollsanb so'[" 866I
16 u€r{BC 'C uI ..unpuef ap uEaf op ololslrv(p anbuolgqr olcualg 'uer11eg
'eucrqderBtlo4
aeurrrJJo srd,[ :eruog 'ursdt\ocody ur snuPluaututoC ouoq?l1 o lloag 1lruDs 9861
€ueqglT utp snlBag
'rauqnol :urlrofi '"-Z e 'pe 'att1doso1tq4
rap alllclqrsac autautaSl1y uI '(srallelalll1,q sop erqdosolrq4 aqcsredo'rna oICI" 8Z6I
suatrlalC 'ra{run€g
'xnolIalqlal :slr€d
'sa1oluaunpuo] suo1lou saf) apnlg'lalqqro.p aunpnlnC ap anfuqdosoTr,':::;'?3r;o::&
'(996T 'IPnEulg :ouuoJ,
,D1Eo.loluas Ip Uuaualg '11 'pEIl) ? suo!|D.1un\ul1loC ul ',,er8o1orur9s eppsul€uIaouUra.lsga"q7lr9B6g1
'urnElqrg :aIBpslIIH 'slsprluoc puD spPli 'saTuDrl
'spa'.{e1yy rapag'g 16 ra.rqal'VuI'(splard lenldaauo3 puu sldaooruuoo3r/'$saBrruI €,rndo"lesZr6€6gI
,r7 u u1'uorlr€raryno''rflnop;,tostot,rtlnB1l4lsi ra'g^'.Itu1l-f',,sr3uoo1llo€os7llqunrda:eurIlBu^enrao;T;r6'apJooqal?snu ap sau4|qotd
s,allolsuv" I96I
'W PI^€O 'oruleg
'(896r
,r11aurr11ag:ouelltr\I 'alunTns?pr4gu\'11 'pBIl) gualpnryuajuDTanaNul',,e'rn8tg"7761
qtrrulaH 'qJEqranv
'aro1er88eg II :ouBIIW 'a1Doalpau o'tarcuad Pu alJD.p DJl71rc n7 196I
oIJEsoU'o4unssY
'ltfrg :uaplaT '(IulallrnC '41 16 snlen '\L) mlroPqq 8L6I
'aglcsa6 :solloxnrg '(luueturaH '4tr rA rurlalling 'rL) Drlpod auv aO 896I
snullE'I solololslrv
'996I 'I saSoBurtT u1
',(s?rnlcnr1s sanbrluerugs sdureqc sap 10 suollecgrusls sap allouuollnqFlsil"ltft:Yr5:f+
'9661 raulay
uu1B'a.,c(rqladdoVso:ulqodllnulo€r^lguJ€'do)Ir-uslsecorrdsqfnq3gOo u:ullrraen61Jq{1ou€.lu4crIdllauqo'lnrorndnafcHadup'uSeB0ss1acUrlolDo'{tl\ulsCluavusouineeluSaacaprmluaqo4uc-1assu1eBnr"ab(11"ro996L66II
0116-peY'1adY
'ICCIU BtJ€tr I ocuErd :Btur€d
'asuaer oclnt7olty assqocody u1',,asstlocody,Ile oluoururoc " *"":?rnJjt:.1;rjrtf+
o$BrEorlqlg
514 BIBLIOGRAFIE
Beonio-Brocchieri Fumagalli, Maria Teresa
1969 La Logica di Abelardo. Florenfa: La Nuova Italia.
1987 ,,I-lintellettuale". In Jacques Le Goff, ed., L'uomo medieuale. Bari'. Laterza.
Beonio-Brocchieri Fumagalli, Maria Teresa, ed.
L98l Le enciclopedie dell'occidente medieuale. Torino: Loescher.
Berg, Jan
1983 ,,Aristotle's Theory of Definition". In Atti del congresso internazionale di storia
della logica, 4-8 dicembre 1982. Bologna: Clueb.
Bertini, Ferruccio
2003 ,,Da Cicerone alla Poetria Nouo di Geoffroy de Vinsauf'. In L. Calboli Montefusco,
ed,, Papers on Rhetoric V. Roma: Herder.
Biard, Jodl
1998 ,,Science et rh6torique dans les Questions sur la Rhdtorique de Jean Buridan".
In G. Dahan qi I. Rosier-Catach, eds., 1998.
Bierwisch, Manfred
1970 ,Semantics". In J. Lyons, ed., New Horizons in Linguistics. Harmondsworth:
Penguin.
1971 ,,On Classifying Semantic Features". In D. Steinberg 9i L.A. Jakobovits, eds.,
Semantics. Londra: Cambridge U.P.
1986 ,,Semantics". In T.A. Sebeok, ed. Encyclopedic Dictionary of Semiotics 2. Berlin:
Mouton de Gruyter.
Binkley, Peter
1997,,Preachers'Response to the Thirteenth Century Encyciopedism". In Binkley, ed.,
1997.
Binkley, Peter, ed.
1997 Pre-Modern Encyclopedic Tbxts. Leiden: Brill.
Black, Deborah
1990 Logic and Aristotles Rhetoric and Poetics in Medieual Arabic philosophy,Leid.en:
Brill.
Black, Max
1955 ,,Metaphor". In Proceedings of Aristotelian Society 55.
1979 ,,More about Metaphor". In Ortony, ed., 1979 (trad. it. Modelli, archetipi e metafore.
Parma: Pratiche, 1983).
Boas, George
1973-74,,Teriophily". InDictionary of the History of Ideas. New York: Scribner's Sons.
Boehner, Philothetus
1958 ,,Ockham's Theory of Signification". In E. Buytaert, ed., Collected Articles on
Ockham. Sto Bonaventure, New York-Louvain-Paderborn: The Franciscan Institute
(publicat inifial in Franciscan Studies 6, 1946).
Bogges, WE.F.
19?0 ,,Aristotles Poetics in the Fourtheenth Century". In Studies in Philology 67.
1971 ,,Hermannus Alemannus's Rhetorical Tlanslations". ln Viator 2.
Bolzoni, Lina
1995 La stanza della mernoria. Torino: Einaudi.
Bonfantini, Massimo gi Proni, Giampaolo
1983 ,,To Guess or not to Guess". In U. Eco gi T. Sebeock, eds., 1983.
Bonfantini, Massimo qi Grazia, Roberto
1976 ,,Teoria della conoscenza e funzione dell'icona in Peirce". In VS 15.
Bonomi, Andrea, ed.
L973 La struttura logica del linguaggio. Milano: Bompiani'
'(l/6I 'Brl€1I €^onN
€rI :Bluarold 'lupx lp Dulrllop a D4A'1\'p€r1) 8T6I 'arqaT pun uaqaT slupN 816I
lsuJg 'JarrssEc
'orlrsrBhl :€riaua^ 'DrcorDq Duoa ul o'tuslpado'lrlrug 986I
'ID ?a ellalsu.eJ\I 'olEns€c
an
o8puqueC :Brpuo.I 'arryf C poalpary u1 Kroluahl Jo tpnyg y :t.totua74 Jo qoog aql 9661
fr€tr\I'sraqJnrrBC
'ZZ sDbualr sD? uI ..el€qe3 e1 ,{ or1n1 opunu,{eg" 1961
'salernleN ,{ secrslg 'sE?rEXg ssrcuarcs op elruapEcv leau :prrpBIN
'AX Io ilX so181s so'l ap sou'pllsln soJos91t6 'r:logodsa Dilosol{ nl ap DlrolslH 6g6I
uynbeog d sguro;, 'nE1rV i serorreC
'(gl6I "pa 'nuouog uI ftrlernleu enFurl a11au €nuruours a olecgru8rg" '11 'perl)
Lt-gg:L salpnls Toctqdoso1tq6 uI .saFEnFuBT l€rnleN ur .{ru^(uoudg pue Suru€ary" 996I
JIopnU 'dBuruC
'orpBIIEd :ourales 'ulDt'rrDry sanbcop 1p D(osol( n17au otsaod a auv 966I
otursoC '111auedrue3
'9I sualuads a7qctqcsaS
-rnryny Lnz az1nsJny alpuruDsaD u1 ,,X o13rs 1a ua elogedso srnlerunu E.I" 096I
9so1' 'leuzy ugtueC
'ruorsnu :ou€lrW 'aluprra oarqa.llap o|rols L86I
opr€ttrU 'ruErurlEC
'9002 ''pa 'ossnJoT uI '(arllo o 'auoraJrC a alololsrrv €r1 EroJ€laur e.I" g00Z
orarllBnc 'lloqiEc
'9002 ''pa
'ossnroT uI '(ala?o?srrv ur auolzBredruoc a €JoJ€laur :alrurs Iap auorzaclod €.I" g00Z
ercnl'ocsn;aluoIN rloqleC
'gllrllqnd ap ourcUJO :sallaxnrg 'srnors'rp aI p aFDBUDI a.I t 6I
cug 'suassdng
'(ssa;4 urlsnFnv lS :puag qlnos e-Z B 'pa)
's)1?aod sauolslrv aselplrp€lwr{cstaqo?rrroa.a&vra0l]8n6gI
d'n uolaculrd :uo?arurrd uo sauDlua'Lu1uoc
'g
'arrqruol)o LI 'aro ,6-aps 11 '.aluB0 opuocas qeyeqqe$ E.I" VO\Z
orlnrg 'rsng
'(uetq8ur,rog :ourJoJ
'o?Dr1J1u31s pp nrralrr Dj 'T 'pe4) d'n pre^rEH :a8pr.rqrue3 '?utunawtr Jo s?ry 066I
aruoJaf 'raunrg
'(726I allaqcPH :srrBd
'roua?ln) aur{l€ls :E^auaC-srJ€d 'suot7ottttu?ts sap aJuans 'anbquoxu?S ap lossg L6gI
'IIA){ aruDrl ua sanbcat? sapnl? sap Tuatua?otnocual tnod uollDoossv.I
ap a{rDnuuv,I u1 '.anbrlueurgs ap luour8€rd'a8B3uBI np sallonlcallalur srol sa.I" gggI
laqrrlN 'l€9rg
'?raqtsuauuos ue^\S :ErpuoT 'cqaq7say Jo t.to7srp V ,061
pr€urag 'lanbuesog
'ourlnl1J 1r :eu8o1og
'tuotzntu.toJsoJl ans al a D)'rJuD nuDllsln DclJnauaLuJa,I Dlluuul auotznlatclLaytrt,I Lg6l
aJBSAC rord 'rJOg
rarurl€T :BrpuoT 'plroh aql Jo sUturrtqD.I puD sazDw gL6I
lauBf'prog
919 sldvucol'IsIs
4iq//iaffi#.
516 BIBLlOGRAFIE
Cavazza, Marc gi Zweigenbaum, Pierre
1-995 ,,Lexical Semantics. Dictionary or Encyclopedia?". In P. Saint-Dizier gi E. Viegas,
eds., Computational Lexical Semantics. Studies in Natural Language Processing.
Cambridge: Cambridge University Press.
Cavini, Walter
1977 ,,Appunti sulla prima diffusione in Occidente delle opere di Sesto Empirico". In
Medioeuo 3.
Cefral, Ram6n
1946 ,,Un anonimo espaflol citado por Leibniz". In Pensamiento YI, 2, l.
Cevolini, Alberto
2006 De arte excerpendi. Imparare a dimenticare nella modernild. Florenfa: Olschki.
Chenu, M.-D.
1950 Introduction d I'dtude de Saint Thomas d'Aquin. Paris: Vrin.
Cherchi, P.
1990 Encyclopedism. From Pliny to Borges. Chicago: The University of Chicago.
Collison, R.
1966 Encyclopaedias: Their History Throughout the Ages. A Bibliographical Guide
with Extensiue Historical Notes to the General Encyclopaedias Issued throughout
the World from 350 b.c. to the Present Doy. New York: Hafner.
Compagnon, Antoine
L979 La seconde moln. Paris: Seuil.
Comparetti, Domenico
1937 Virgilio nel Medioeuo, ed. a 3-a. Florenla: La Nuova ltalia 1967.
Corcoran, John, ed.
1974 Ancient Logic and its Modern Interpretations. Dordrecht: Reidel.
Corti, Maria
I98l Dante a un nuooo croceuia. Societd Dantesca Itaiiana, Quaderno I. Floren{a:
Libreria Commissionaria Sansoni.
Corvino, Francesco el o/.
1,983 Linguistica Medieu ale. Bari: Adriatica.
Coseriu, Eugenio
7962 Teoria d.el languaje y linguistica general. Madrid: (trad. it. Teoria del linguaggio
e linguistica generale, Bari: Laterza, 1971).
Coumet, Ernest
1975,,Mersennes: dictions nouvelles d f infini". lnXYIIe sidcle I09.
Croce, Benedetto
1902 Estetica come scienza dell'espressione e linguistica generale. Miiano: Sandron
(ed. a 9-a, Bari: Laterza, 1950)
Curtius, Ernst Robert
1948 Europciische Literatur und lateinisches Mittelaten Berna: Francke (trad. it.
Letteratura europea e Medio Euo Latino, Florenla: La Nuova ltalia, 1992).
Dahan, G. qi Rosier-Catach, I., eds.
1998 La Rhdtorique d'Aristote. Ttad.itions et commentaires de l'antiquitd au WII
sidcle. Paris: Vrin.
Dahan, Gilbert
1980 ,,Notes et textes sur la Podtique au Moyen Age".In Archiues d'histoire doctrinale
et littdraire du Moyen Age 47.
1992 ,,Saint Thomas d'Aquin et la m6taphore: Rh6torique et herm6neutique'1. In
Medioeuo XYIII.
'(866I 'rlozzru :ouElrl^tr 'eso,
aqJ 'Dzua'rrsoc D7 f| pull) u..!\org allllT :Iro MaN'pauloldxg ssausIanorulcssfluiollJauIu6a6(I
'rrtoJec :Bulou D?,/oa.raw a o11|ol1ua,s 9002
eurlsrJC 'euetIIoO
'16461'r11adde3 :eu8o1og
'luny lp octluc nt/osoyil D.I 1\'psrl) .{nd '.srred'tuDX ap anbt\ttc atqdosoptld nj Eg6I
sa11rg 'azna1a6
'(116l 'aqtrl€Id 'euIIEd 'Duloz1a 11 p€rl) llnulw '.srred'auozlqa 9L6I
sroduerg'uEJl€nC rA sa1lg'aznalaq
'7lI-69 Dcllolluas uI ' j.losurod uqor Jo crloruas aqJ" 886I
'ssard eruJoJrl€c
3o dlrs;ra,rrun :Fa1a4.rag ]osulod utlop Jo )llonuas at11 'stu8ts ap sryopoq 986I
uqol 'dlaag
'eurlunrg :efua.rolg 'DlIDrqa nlllslLu Dl a aruDO l0OZ
BrpuEs ols rllapauaqacl
'Zg6I'tD ?auu€uzlary uI'(srura;Jo.{1lado.t4 aqlJo droaql aq.191.1oa"su4zuctf8isutmgatapaq7;,,"17Z86I
D1pryS vl ,,pr€lgqv zaqc (.s1uo1l1sodo.td unlctpl uorlrsodord EI ap uotl€clJtu8ts e1" 9151
'unc.roc u€A :uassv
'ct3o7 TstuttutaA Q.tng Jo ttolstg arll o1 uoqnqlJluoC V'unroutapol/g rtct8o7 Lg6l-Z,g6l
lraqur€T '{flg aO
'oJarsuod
a EJIA:ouulrtr\j 'outnby,p ospuluo1 UDS'xx*, uI'(seuoqJ IUIBS ap anbt19q1sa,1" 9661
acrrnE6 '1ufuuntr41 aq
' ez JaTE.I :rJEg-€urou' DJ'tluDluas D'IID auolznporlu I 996I
orllr\l'orn€tr\l ao
'ralqnv '.E7red'alnii.rJgJ ap suas atynnb sa7 'a1Dn?1p?111 asVSgxg ?96I-696I
uuaH 'reqn'I ac
'Illunlg iieuorprratr\l Irollpg :€trq€leC or88ag 'tp.toatpau rc1al lns alprnlg tL6I
orlard'oa.I aO
'laaD npa'u IDI '1prv u1 ',,er1eur8r.ro 1a a1eur8r.r6" 6g61 lr.
qdasop'r1cur11aqp ag a:
'Iapu€q{aog-prE€pu€lS :urep.ralsury-dra.ltluV 'D)UaU$aD ap uDn sluapalqsaC ag6l-Z96I ul
'(9t6I laqcli1i urqly 'au,(nrg aC ap luarar plellpa) 176I
'arqdosolrqd ap .rnar.rgdns lnlrlsul.l ap uorlrpg 'uretnoT 'a8y ua{oq np anb4Vt71sg,7 ytr61
'(866r
Iaqcrl4i urqlv :sr.re6 luaza"rd uJ) iaduoJ, aq :a33n;g 'alno?Ip?Iu anbqVqpa,p sapryE gt6l
llAaq :sallaxnrg 'uo.l ap anldoso1tt1d aun,p assmbsg qgg61
'096I uolalurg u1 ,,anbr19q1sa g?r^rJre(l suep eaua8rllalul,l ap algr nC" €096I
'ausaqrneag isued'apuola np uols1a DI 'aul-uoqJ 'nall1ut al :utnby,p sDutollJ'S 8Z6T
reSpg 'eu.(nrg ag
'ilo^\{relg :pJoJxO 'ltos'plaoe plnttogJo tzldosoltq4 aq1 uo san4cadsrad'sluang puD
suo'rirv'spa'ui1q8ne1ctrtr'AIsarodal gu1 .,sqdelrdg;olueu-ra5ue.ragaclNV"986I
'uopuarelc :proJXo
'uotlnlatcl.taluI puD Llinll oyut sautnbul uliuorlualuoC pu€ uorleJiunururo3" q7961
'our1ntrq 11 :euBo1og'auotznlatdtaTul a plr"tary 'll 'p€r?) 86I-g8I :A n ( Tbfi t
'uo4o4atd"ta1u1 puD qm4l ogur sautnbul ul .,auarlts 1en1dacuo3.;o proJXO :proJxo
eapl
.{ran aq1 uO" e7867
plBuoo 'uospl^BC
'866I "spa 'qc€1eC-rarsog '1 16 ueqeq 'p
uI ',,0/zI 1a jtrzl arlua urlel apuou al suep alolsrrv,p anbuo7qqg e1 ap a9r1ua,1" 9661
tIs sIdvucoITSIS
518 BIBLIOGRAFIE
I978 Brainstorms. Montgomery: Bradford Books (trad. if. Brainstorms, Milano: Adelphi,
l-991).
Derrida, Jacques
1967 De la grammatologie. Paris: Minuit (trad. it. Della grammatologia, Milano: Jaca
Book, 1998)
Desmond, Henry P.
1964 The De Grammatico of St. Anselm. The Theory of Paronymy. Notre Dame:
University of Notre Dame Press (Publications in Medieual Studies l8).
Dragonetti, Robert
1961 ,,La conception du langage po6tique dans le De uulgari eloquentia de Dante". In
Aux frontiires du langage poAilque. Romanica Gandensia IX.
Dronke, Peter
I974 FabuLa: Explorations into the Use of Myth in Medieual Platonism. Leiden-Kijln:
Brill.
1986 Dante and Medieual Latin Iycldition. Cambridge: Cambridge U.P. (trad. it. Dante
e Ia tradizione latina med.ieuale, Bologna: Il Mulino, 1990).
Ducrot, Oswald
1972 Dire et ne pas dire. Pafis: Hermann (trad. it. Dire e non dire: principi di sentantica
linguistica, Roma: Offi cin a, Ig7 9).
Dummett, Michael
I973 Frege. Philosophy of language. Londra: Duckworth (trad. it. Filosofla del linguaggio.
Saggio su Frege, Casale Monferrato: Marietti, 1983).
1986 ,,A Nice Derangement of Epitaphs: Some Comments on Davidson and Hacking".
In E. Lepore, ed.,Tluth and Interpretation. On the Philosophy ofDonald Dauidson.
Oxford: Blackwell (trad. it. ,,Una graziosa confusione di epitaffi". In L. Perissinotto,
ed. Linguaggio e interpretazione. Una disputa filosofica. Milano: Unicopli, 1993).
Ebbesen, Sten, ed.
1995 Sprachtheorien in Spdtantihe undMittelalten Tiiibingen: Gunter Narr.
Eco, Umberto
1956 1l problema estetico in San Tommoso, Torino; Edizioni di ,,Filosofia' (ed. a 2-a
revdzutd. Milano: Bompiani, 1970).
1959 ,,Sviluppo dell'estetica medievale". In ***, Mornenti e problemi di storia dell'estetica,
Vol. L Milano: Marzorati, 1959 (versiune noud addugitS, Eco 198?a).
1971 ,,Semantica della metafora". In Le forme del contenuto. Milano: Bompiani.
1973 ,,Palinsesto su Beato".In Beato di Lidbana. Parma: Franco Maria Ricci.
I975 Traftato di semiotica generale. Milano: Bompiani.
1979 Lector in fabula. Milano: Bompiani.
1981 ,,Dali'albero al labirinto". In A. Bonito Oliva, ed., Luoghi del silenzio imparziale.
Milano: Feltrinelli.
1983a,,Corna, zoccoli, scarpe". In U. Eco 9i Th. Sebeok, eds., Il segno dei /re. Milano:
Bompiani (in prezent in Eco 1990).
1983b,,Lantiporfirio". In G. Vattimo gi A. Rovatti, eds., 1l pensiero debole.
Milano: Feltrinelli, 1983 (in prezent in Eco, Sugli specchi. Milano: Bompiani 1985).
1984 Semiotica e filosofia del linguaggio. Torino: Einaudi.
1985 ,,L'Epistola XIII e l'allegorismo medievale". In U. Eco, Sugli specchi.
Milano: Bompiani 1985.
1986,,La ligne et le labyrinthe: les structures de la pens6e latine". In G. Duby, ed.,
C iu ilisatio n latine, P aris: Orban.
1987a Arte e bellezza nell'estetica medieuale. Milano: Bompiani.
1987b ,,Ars oblivionalis". In Kos 3.
1989 ,,La semiosi ermetica e il paradigma del velame",lnPozzato, ed., 1989.
L990 I limiti dell'interpretazione. Milano: Bompiani.
'Iaplau:lqtarproc
'sr11ul1uas puD xllzttS u sa1pryS ' pa '.ra;ary d ul.uollEruroJul IBaIXaTJo sad,f[" 696t
'uolsull1 pue lJBqauIU lloH :{rol .r,re5 {.roat7; c4stn?urT
u1 slDsranlun 'spa 'srureg qJ slraqog r* qcug g uI 3!as€c 'rroJsaalrsBeqtcaq'aJro" u8r9ll6ldI
.UIIA
:stwd'au|o'LunU aulrpop Dl ap uoz1roq,l aO 'z:nuqla1 l^ palrJlloC e1 pfe31so4 1661
IaqrIIN 'luEqcIJ
'(Z/6I irllaurrllad :ouEIrW 'opolalu 11 orluoC '11 pErl) g-IN :€rpuoT 'powaw Tsuto?y 9761
'N ln€d 'puaqe;adag
'99 oqndsg ap nrqsplsapca D1ro7slq ap D$1aaA
'p.tcos otuodszll uI '..opaloJ ua II1X o13rs 1ep rolJnper? 'ugtualv Ia uueuraH" 8861
'1'a1;edrualy oJlarrad
'ssaJd sexal ;o ,{ltsre.Ltun :ul?snv
'arnrcra?l1 puD arryUC uD)'IrauV ul .,a8pal.^ ouy Jo sruq1.{g :,{ee.ra1t1 Sutut8urul" 1996
BuorrrBU 'zapuBurad
'rllaqcrdderp :ouuoJ alDaalpau oo4ladsotd DIIns lpnls 996I
€llarzEJC'Iur,\ocsaA Irrrapad
'uordrueq3 :sue4 'aFy uatoytr np arlDr?1111 anbtuqca7
DI rns sluautnrop p arlxraqcaq 'ap?1s aulIIIX np p aUIIX np sanbtlVod slro sarl IZGI
puoupg 'i€r€d
'gB6I 'ellell e,ronp :efuarolg
'pa) ?uazard u1 1lI1D1 utluxVxx''o7WunC1Vt14uI1p.,panrrllagd
'ou?as pp ncD4 aUnS u1 lpg8ngpe lP Qllocrtg DIIap 713ap
pllsraalunJpp olosoltg a araUa7
'S C
ur ezuellSruros rp ollacuoc yap ecr8olouauroual auolz€Jald.re1ut,1 a ousIuoJI,T" I86I
EIIassou'oaI rsaqtuqqBd
'uopuarBlc
:proJxo 'GITI-glgt) ,c.to1s'tg pnpanalul u7 tpnlg v'ptroly\, sla puv il./ppnu 8L6l
A O proJx6 :proJxo '0011'0091 tqttouo7,ttr Stnqsqng Jo Surtlnu aqJ 986I
'la f lraqou 'suE^g
'eztale'l
:rJeg-€ruog 'alDJtJuaulp lp tpotu a alDJlunuloJ nd tzzaTAT 'alnnos D1.Jo1uaul D'I I00Z
eualg 'oltsodsg
'(066I ocu
u|lrperl) ZII-rg Dl1?oluias' uI ..suollrsoddnsa.r6 roJ sclluBruas 1euot1rnr1su1" 4961
erzrrled 'llol1 16 opaqurll 'org
'1g961'ruerdurog
:ouElrl I 'a4 np ouSas 1 11 'pBrl) d Il Eu€rpul :uo18ururoo1g 'aatql Jo u8tg aql g961
'spa ''V seuroql 'loaqeg rA ol"raqruq 'ocg
'sumreluag :IuEpraJsIuV 'su8tg./o Krcaql lDaalpary aU uO 686I
'spa 'oul1u€1s03 'oru.re14 rd o1;raqurn 'ocg
'g002 ''pa'ossnJoT uI'{<oAaorpatr^i lau eroJelatu BIIap EJIIa?olsIre BIroal €'I" g00Z
oullueJsoC 'ouuery 16 ol.raqrun 'ocg
'rueldruog :ou€IIIN 'psor DSSaJS o7 tsonb arlq 80OZ
'ruerduog ;oueIrI{ DrryDraua1 DnnS Z00Z
'ruerdu-tog :ou€lr1^l oruirolluro.'l a pDX L66I
'rpneurg :ouIJoI Illaursog €tJBtrAI BsoU ap pltitr8u3
'pa 'anaqDrnld'otot7 ouuy'atdo1 saruep el oracnporlul ,,ocsadec elo 'e11o8t.t1s6" 9661
'e2rc1e.1 :rreg-€uou 'o||a.l.tad on8ut| olpp D)raxlr D7 866I
1g661 'ruerdruog : ou€lrtr\i 'auotzolatdtalulDraos a auotzn1aLdnlul
'11 p€rl) 4'61 aEpr.rqure3 :o8puque3 'uotlnlatdtalulraaO puD uotyoyaLdnyu1 7661
6I9 SIdVUCOI'ISIB
520 BIBLIOGRAFIE
1977,,The Case for Case Reopened". In P Cole ef ol., eds. Syntax and Semantics:
Grammatical Relations, New York: Academic Press.
Focillon, Henri
1938 Art d'Occident. Paris: Colin.
1952 L'an mil. Paris: Colin.
Formigari, Lia
L970 Linguistica ed empirisrno nei seicento inglese. Roma-Bari: Laterza.
Foucault, Michel
1966 .Les mots et les choses. Paris: Gallimard (trad. it. Le parole e le cose, Milano:
Rizzoli, 1967).
Fowler, Robert
1977 ,,Encyclopedias: Definitions and Theoretical Problems". In Binkley, ed., 1gg?.
Frank, Thomas
1979 Segno e significato. John Wilkins e la lingua filosofica. Neapole: Guida.
Frawley, William
1981 ,,In Defense of the Dictionary. A Response to Haiman".In Lingua 85.
Fredborg, K.M.L. Nielsen qi J. Pinborg, eds.
1978 ,,An Unedited Part of Roger Bacon's Opus Maius: "De signisn". In Tladitio 54.
Frege, Gottlob
1892 ,,Uber Sinn und Bedeutung". ln Zeitschrift filr Philosophie und Kritik 100 (trad.
it. in A. Bonomi, ed., 1973).
French, Peter J.
1972 John Dee. The World of an Elizabethan Magus. Londra: Routledge.
Fumagalli, Armando
1995 Il reale nel linguaggio. Indicalitd e realisnto nella semiotica di Peirce. Milano:
Vita e Pensiero.
Gallavotti, Carlo
1974 ,,Introducere". In Aristotele, Dell'arte poeticc. Roma: Fondazione Valla - Milano;
Mondadori.
Gargani, Aldo G.
1971 Hobbes e la scienza. Torino: Einaudi.
Garin, Eugenio
1937 Giouanni Pico della Mirandola. Vita e dottrina. Floren{a: Le Monnier.
1966 Storia della filosofia italiana. Torino: Einaudi.
Garroni, Emilio
1968 Semiotica ed estetica. Roma-Bari: Laterza.
1972 Progetto di semiotica. Roma-Bari: Laterza.
1977 Ricognizione della semiotica. Roma: OfIicina.
1986 Senso e paradosso. Roma-Bari: Laterza.
Geach, Peter
1962 Reference and Generality. Ithacai Cornell U.P.
Genette, Gdrard
7976 Mimologiques. Voyage en Cratylie. Paris: Seuil.
Genot-Bismuth, Jacqueline
1988 ,,Pommes d'or masqudes d'argent": Les sonnettes italiennes d,e Manoel Giudeo
(Immanuel de Rome). Paris.
Gensini, Stefano, ed.
1990 G.W: Leibniz, Dal segno alle lingue. Casaie M.: Marietti Scuola.
'(t) OZ acualrs Jo fqdosoytq1 aqt roJ lDurnof oapnl0
qslllrg aqJ ul ',.Zaurr:JJ olluid e ur paur.ro;red aq suorle'rad6 Jo apnlluJgIuolpVueruuren3€.qu6n96rC1
:ouslrl\
'7'g uot7tstnbcy :ouBlrJi
a?palmouy uI ',,suolletgrcadg ,{3o1o1ug olq€lrod ol l{ceorddv uorlelsuerl V" 866I
'P€.t1r
'U rllo,l toquC
'trq oli
'(916r '166I
:ouBIlll
'ruerdurog :ouelrtr i 'a1n.taua? oauorag'?l 'purl) assnorerl "sIfid'alDr?u?8 anbuolVqg 9761
rl edno.rg : s,'.'rlu
'(986T 'roqsn BS€C
o7ouo8or olrouolz'tQ 'D)uonllas'll 'p€rl)
eo1llo:qe{cueaH.ro1:sgtt'eot4?'Ea?onn??uutol Pl pnpDlarolraol?oq1llaqp ap ?uuoslDr allDuuolpl1 'anb4oyutqg 6761
'(0002 'rulallaw
:eLuol'alr,rnlln4s ocliuvutas '1r 'p€Jl) ossnorET islJed'a\pJnpn.4s anbTluout?S 996I
qdasol's91rnog rB'1' sep;t81y'seura.rp
'II 'o^aorpory olle.llns 1pnls 1p oUEIIBII orluaC :olalods
'oaaolpary tp ouon.1 uI '(Ernsnlqt tp os.tocslg'
ollD.nau aloutruo opuolu 10 ayuo.tJ ns olpnls 'otustttdtua a ouslnilacs 9961
'r-zrale1 ::uag 'lPuassD7
196I
ot1pq1 ,d.roFe.r5
'(086I 'BIIEU E^onN BrI le{uarolg 'octlsolocs oPoyau Pp olrolg
'11 'pEr1) rapraH :Srnqrarg 'apoqpw uaqcsllsplollcs raP alqrnlrsac a?o II6I-906I
ulllstr^tr 'uuBurqErc
'snrpe[ uosulqclnH :EJpuorI 'snJnnsoluoJg ,toJ ,C77ng 1661
.(eg uaqdelg 'p1nop
'prBrld isrred'nu UDJ ap srnarral sassnoJ saT O00Z
urerrlfg'urraquanSnop
'ouqnw Ir :euso1og 'aluoe u1 asor anap aulpro.1 'orautnu ,T:;"7:;::;7r21':;
83nn?ut7 1 'll 'p€rl) Ilura6-sqqog :{ro 19161 'a.ro1et88eg 1t :ouep141 'aUDJpp
.troN-srTod€u€IPUI '1.ty Jo saEonEuDT 896I
uoslaN 'uBurpooC
'(986I 'Ipn€urg :oulroJ, 'o1qcco,2 a autEotautt,T'11 P€rl) uoprBqd :ProJxO
'uorpyuasa.tdag 7m.to1ct4 Jo ,C7o1or1cts4 aq1 ul salpnls raqltng 'atg aq7 puo a8out; aqtr 7961
lsurg 'qar.rqruog
'sneqBulddo6 :runqrog 'sraiPqlll4 uaqcstodotna sap q4aqpororall7 al1 L86I
'H suEH 'zunlo
'1o,{e4 :sr.re4 'aBV uatory no an1doso1tqd o'I Z96I
'urr1 :slr€d 'souoUJt lu1Ds ap autqlsts no uolpnpoJiul 'auslluoql a'I 616I
ouuall[ 'uosllC
'(796I 'd'n €uErpul
:uo18ururoo1g Iz sl gsnpe e1{rpe; uelpuceI\I :Brpuorl '$ryaq$g Jo t.to7stp V 686I
lnurlag'uqny rS aulreqtey'lraqllp
'rpneulg :ourroJ '11y otpado1ct)ug ul',.auolzetglss€lt o Bcllerualsrs" I86I
opuEurprod 'liC
'urg;rry-uolqFnoH :uolsog 'sua1stg 1nrydacta1 sP paraplsuoC'fsassauuasr€af'1ulJos9q9l6oI
'I86I elng-Br€ulpuaT uI '..Ilslulurra1 I :al€^alpaur Brllolutos B'I" T86I
orpuEssolV'rlraqlPsrqC
'(TZ 'sra?lelalllry sap etqdosoltq4 rop olqclqcsaC
rnz a8grlro8) JJropuaqrsv :ralsuntr l 'ua(uqcg ar|cstqdoso|ttld sptn\anqy ra'gpd'roL,Z{a6gI
tz9 sldvucol'IaI8
522 BIBLIOGRAFIE
Habermas, Jtirgen
1995 Peirce and Cornmunication. In Ketner, ed., 1gg5.
Hackett, Jeremiah, ed.
1997 Roger Bacon and the Sciences. Leiden: Brill.
1997,,Roger Bacon on Rhetoric and Poetics,,. In Hackett, ed., 1g97.
Haiman, John
1980 ,,Dictionaries and Encyclopedias". In Lingua 80.
1982 ,,Dictionaries and Encyclopedias again". In Lingua 86.
Halm, Carolus
1863 Rhetores latini minores, Lipsia: Teubner.
Havet, Julien
1889 Lettres de Gerbert. Paris: Picard.
Haywood, Ian
L987 Fahing It: Art and the Policy of Forgery. New york: St. Martin's press.
Heidegger, Martin
1915 ,,Die Kategorien und Bedeutungslehre des Duns scotus". rn Fri)he schriften;in
prezent Frankfurt/M: Klostermann 1972 (trad. it. La teoria delle categorie e del
significato in Duns Scofo, Roma-Bari: Laterua, Lg74).
r973 Kant und
1973 (trad. das Problem der Metaphysi&. Frankfurt/M.: Krostermann, ed. a 4-a,
it. Kant e il problema della metafisico, Roma-Bari: Laterza, 19g1).
Henri, Desmond P
7964 The De Grammatico of st. Anselrn. The Theory of paronymy. Notre Dame:
University of Notre Dame Press.
Herren, Michael W.
1974 The Hisperica Farnina, Toronto: Pontifical Institute of Medieval studies.
Hillgarth, Jocelyn N.
L97r Ramon Lull and Lullisrn in Fourteenth-century France. oxford: clarendon.
Hjelrnslev, Louis
L943 Prolegomena to a Theory of Language. Madison: wisconsin university press
(trad. it. I fondamenti della teoria del linguaggio, Torino: Einaudi, 196g).
Hogrebe, Wolfram
r974 Kant und das Probleme einer traszendentalen semantik. Freiburg/Miinchen:
Alber (trad. it, Per una semantica trascendentale, Roma: Officina, 1gZ9).
Htiltgen, Carl Josef
1998 ,,clever Dogs and Nimble spaniels". rn Explorations in Renaissance culture 24.
Holtz, L.
l98r Donat et la tradition de l'enseignement grammatical. Etude sur l'Ars Donati el
sa diffusion (IVe-IXe sidcle) et ddition critique. paris: Editions du CNRS.
Hookway, Christopher
1988 ,,Pragmaticism and "Kantian Realism?"". In VS 49.
Huizinga, Johan
l9rs Herfsttij der Middeleeuwen. Haarlem: Tjeenk willink & zoon. (trad. it. Autunno
del Medioeuo, Florenla: Sansoni, 1942).
Hungerland, Isabel C. qi Vick, Georges R.
1981 ,,Hobbes'Theory of Language, Speech and Reasoning',. In Th. Hobbes, Computatio
siue logica. New York: Abaris Books.
Husserl, Edmund
1922 Logisclr.e untersuchungen (ed, a 3-a). Halie: Niemayer (trad. it. Ricerche logiche,
Saggiatore, 1969).
Milano: il
'tlII-69II :uolnotrAl :ullrag I '1o1' 'sa1pnlg rllonuas roJ uollolcossv
Inuollouralul aql Jo ssar?uoc puoras aql Jo saulpaacord 'EulppJun $qo2uas
''pa'gqrog osseJ uI'*anbrlsrn8url uo anblpgdolc,toua luesodruoc np a19r a'I" ?86I
'662-682:19 aurapout
n(stoiuo.tJ a7 u1 ',,anbrp9do1cdcua,1 E anbllu€rugs
anbopcauds e1 ap saruQlqordrr 8861
alreW-uBaf 'Srequa:1ui1y
A'n ur€qprod :{ro ^\oN '1!?noqa frtntodtuayuoS puD acrlad 966I
'pa 'i'T r{lauuax 'raulax
' ( rnaurrlled : ouEllIN' 1 lu 1 r I qDl' 1l' perl ) r1j:{rzT,:::}
'09-88 :8 aloll.prouuo) 11 uI '!{1u8, Ip Bclloluras EIIap
auorzulsoclJ BI Jad Ilunddv 'olzlpruC Pp Dc171rC BIIoU Bcllalsa ouorzetlunluot B'I" I66I
sougf 'uollla{aX
'r!\ou T red.re11 :{ro ^\aN 'tLoaql rlluoluas z16l
'zlBy
'f plorraf
'68 aBDnEuoT u1 ,,d'roeq;, cilueruas e Jo arnltnrls oq;," 896I re
piorraf 'ropog rA f.ttap '4ey
' E-
.1yg61 'eztapl:u€g-Brrrou 'utn1iln$od sndo 'narql€htr orrolll^ ap '1I pBrl) 888-986I la
1yX 'ua{t.tt1cg ailau'Iaosa? sluDyul'ununlso4 sndg 886I-986I
8rzd1a1-ur1.rag IXX 16 ' (tg6I' Ezra1e.I : rre g-€ruou' Du3o7'osoroulv oprEuoarl ut
ap '11 'pErl) 9761 Srzdral-utuag 'xI 'uaulrqcs allauunsaS srunx ul 'q?Eo'I 0081
'(966T 'UnS :ouBlrtr\l 'otnpn8 tp pltcodoc Dnap DcI?lrC'osoroulv opr€uooT ap '1I 'p€r1)
gI-806I Srzdtal-uq.rag '6'ua{uqcg al1atatunsa? sluDN uI'Uorqsqlla4n rap z!!t!rx 06LI
'(8t6I'oueIIelI eleuollpg
olnlllsl :ouelrtr^l' ouatuo?a1o"t4 'oueg or8"rotg ap 'lI 'pErl) 1161 Stzdtel-urlrag 'XI
'ua$'ut1cg aglauutosa8 sgDX ul '4 s,Ct1do1a1ttr ua8t|tu?q uapaf nuta nz ouatuoaalot4 gg21
'(9t 6I 'Iqdtapv
:ouelllN 'o.tnd uot?nt Dnap o)IlrJC 'tt1o3 ot8rotp ep '1r 'perq) t0-906I Srzdral-
-urlrag '1y1-111 'ua|Jut1)s a?lautuDsaS s|uoy ul 'UunuraA aular rap qlelntlurxeruLuSrlLI,-lIuSeLyI
'uopuorelC :proJXO '1,1n1.7 uowog lo ct3o7 Toryutdg allJ L86I
'O {rery 'uolsuqof
'(696r '€pinc
:a1odea51 '4un3r3 tp alods anns ruDN '1I 'p€rl) 66-61 :9 unuDalA uJ '..soruBqc
ap pruurog ap uo1le19.rd,ralul,p I€ssg - soluoprsul srraunq urnrlue8tF luBN" 196I
prEnopg 'n€ounEaf
'19161 'ruerdurog :ouEIrW 'oJt?outas o17ap oddnltns 07 'uosqo{€f 'U
ur '1r 'perl) 616I uolno6 :e8e;g'sarpryg cllorutas nJ uotlorcossy lDuollouraruI aUl
lo 's'IsDa.tp?uuo3eulslertq1CaI'igl ]ou1s'?,,uernpbaralocroutr6gs'a€nbl toyponlauVorguaDdladDolroo^ugopd 'adocspuo7 Jlloruas
al rns IIO.p dnoC" 71,6I
V uBrrrou 'uosqo)i€f
ssord IIIN'(0:6('s6sIB'IoAuI)rlanw8p1rr1q:euue83o1'pogul'na\olDuoutozUnlnnldnudouroSaiuaa'L!l1u a ozuabsoC'11 'pErl)
puo ssausnolcsuoC L86I
deg Jgopuelcel
dlrs.rarrun a1e1g :,{ueq1y 'olo1nqy uoqnJqv u! scqnaualalaH puD'ssqaorrdoJ{'ar?oon^8\auNo7Jo6961
e1e1g :f,ueqiy 'llDpqqox rqolscg u1 sarpnls c8861
'ssard >IroI AaN Jo ,{1rs.ra,r1u61
'ssord lro
.(lrsra,rrun e1e1g :f ueqly 'DUDlnqV unqotqy Jo acuauadxg 1oct1stytr a?J q886I
.lrraN Jo v-886I
'ssa.r4 d11s.ra.,rlun ale :uaAEH ne51 'sanrTcadsrad maN 'qDlDqqDX
oqsoW'lapI
'17961 'r1e.rrdg :ouelltr\l 'D)I7o1uas '11 'perl) JJoI{fiN :3ee11 uaq
'IIX 'lo^ 'DuDllrassnH ''pe 'epa.rg uE^ 'T'H uI ',,({Ilotrrlas) uaqcloz rap 1t3o1 rnz" OL6I
EZ9 dldvucol'IgIg
524 BIBLIOGRAFIE
Kovach, Francis d"s Thomas uon Aquin' Berlin: De Gruvter'
i;d;";;r'i;;;;iih
f#flXlilil;HlXoou' sound significant by convention". rn corcoran 1e74.
T;;:A:rFist;o:tZte #to;t:n;,;"o'!irriin,'irl"ii,'t,"roifl,L"a"t"eiri.iM"ie.idi'.iieiruiai*t , phitosophy. From.the.rediscouerv of
Cambrldge: Cambridge
ttoo-iab'.
UniversitY Press'
f;f:Nii-t.i?ttulilorta"i"lsL, annainrg"duiiaNtdgee,cseT'siolslriiiitn"vior":t'tIB'no#rDiinagtDrhaierv"irdJi's' o1"n9z-8-2E")'iinGv'oHluamrm' oaxnfo' redd: sB"lasceknwr'ealnl'tictrsado'f
H|;la:fNfio::u"v;etlle-A."ae*i.ie. tiilHoguos.ip"r.olphcouri.hriors, dans la pol6mique entre Ie' Portique et
1i .lean-t oui r Labarridre, eds', L' a nim
aL
"riiii,d.ans l'antiquit6. P aris' ln Terrain 34'
ZOOO ,,1-es animaux pensent-ils?"'
;'L-ta"9"k80ofM;f1, e;G;t"aeAporh;r,g;oetricd9iwiaJn,oath',in,M'sJoihlnav,n;Mo"C:aBr;kio;m"sp"i 'aUnin' iv1 ee8rl8i.)t'v of Chicago Press (trad' it' Metafora
Lamb, Sidney M.
1964e,,dTsh.,eTSfaemnesmcuicltAr,p"pir;o;a"cdhi;t;o ;G-eCneisranilifSdioe,-nm-^a(-nA,t:mi^c^se""ricrIna-nAaA'rKn{thRRronommpnoneLcyvog9siiisRt .'G66.' 'D3'A-2n)'drade,
Lambertini, Roberto ^^-+^*-^.onaq rlei
lg84,,L,origineblameta.Percorsidell,interpretazionecontemporaneadeimodisti''.In
vs 38/39.
i6l3WA]1beus#stee'irofntf"Echrs,irctoth"nonott1ool,eorii*'yioill"oBr-tesJbFOuuf'iiClilaeEitl;:r'1a{rnen9r-w;c.-'D{Ivi'u-Fna-tiic"wueuErabxpelieakecLtaoetvitoaannlsi'e' anensdidas"tIh/T1eh5eP. aLUtotsueevrnaainnod:f
iouvain UniversitY Press' 1988'
t-;-f-r*'fldr,ie:ur:arilie:7, zFol,orae"ntlao:r"Sida"nntsomndi'di1d9u6a9t,)'paris: Arthaurr (t rad,. iL. La ciuittd' de,'occidente
Leech, GeoffreY A Stud'y of Meaning' Harmondsworth: Penguin'
1974 Sernantics.
$ilr-:-il:iTlcon,s Attitude Toward the_Latin Tlanslations and rlanslators of the
In Hackett ' ed'' 1997'
T\ruelfth and Thirteenih-Cttttoty"'
L;;eiml;oi;in';ei,;Miaic;h1ela edilia 1ee8' De Bruvne 1e46'
qi Ruta' Maria Caterina
Lendinara, Patrizia teorie e metodi. Palermo: Quaderni del Circolo
iil"- ,i*iir*a:
tg[l per una storia
Semiologico Siciliano'
ffitiff;fl S'eenito,opnicalstudv'cambridge: HarvardU'P'(trad it'Lc conuenzione'
Milano: BomPiani, 1974)
Llinares, Armand Philosophe d'e I'action' Paris: PUF'
l'is{'Rivi"ia Lulle,
iSrit:;Jhltill uu dans ra ringuistique grecque". rtHistoire Epistdmologie
Langage XXIlll' "pnu*o."
' ezrcIE.l :rr€g-€ruou' ar)c|s s aI Dzuapduor o.I 6661
'rllaqcrdderc :oulroJ/ 'alpadopnua upuolzl1
a 7,86I
'rpnBurg :ourroJ 'zI plpadolrlrug u\
l86I
".e)or8luaercu'rruoosc"JBtr^l
'slodarg ias'sarq)Drd pup salroaqJ cllorutas lua'rruv'su31s qSnorqJ agpalmouN 966I
'po'luuP^olc'I1?auBIAI
'9002 "pa'ossnroT ol!
aq:
uI '<.auorz€lJunua 'ouorzB 'pllrelurts 'BzuacsouoC '€roJ€lalu BI a aialolslJv" g00Z
ul
'ruegduog :ouelrtrt 'rclssD'p pllqrquo,nau ou?as 1ap alroa? a7 L86I 'ap'
ruuB^oIc '111auEtrAtr
lD
'966I-966I 'ogosoirg rA a.re1t1 ap Balellnt€d 'eu8o1og ulp €a1€?Isro^rufl lai
'pcrlorrrras u1 p{uecr1 ap gzoJ 'acrlad 'S'C tp otarcuad pp qyadsy 'wstqcautg 7661 aooP
oa11ew 'llorrrEl I Jo
'g? salprys lDaalpaw uJ '(.uoreg .ra8og 3o sctloltuas aqJ," 886I
'S suuror.{J'dauo1e141
'urloC :slred 'aruorl ua alcQls anx np xna18t1at w),7 ZZ6I
alrulg 'elvw
'I/IIIX 'Z AIXX 'eg llDnaolpaw tpn$ q'{.iEl^acorr I€ alu€O<' g86I
allDaaplpala pauplpcslry uI'!(ole^9rpau arnllnc BI suep urnu8tg" 1961
'oaualvlllap ruorzrpg :Eruog 'Drrrsolocs D9JDI n77ap oct8o1 n8oyoutut.tag 7y61
. osuoJIV'lroI€IN
'ssa.r4 flrsra,rrun
e8pr.rqrue3 :a8pr"rque3 'tqdoso1tt14 pnalpary ralorl aqlJo,C.togstg a8plrqluoC aqJ''ID p
uu€ruzlart '1q u1 ',,;a8rg pue sBruor{J '1.loqlv ur uorleu€eru1 puc 'lcallalul 'osuas" Z86I
A pre^\pg 'dauoqe141
'orzerc alle oluod :e{ua.ro1g 'acorc ouapauag rp n(oso|rJ p7 686I
alaqcrtr{ 'r33€W
'llas{l1v\ ry 1sr.,rbur1y :e1esdd3 'plroA aql pup poc uaamlaq KSoTnuy aqJ ?,96I
sndulu11 'sua>111.{1
'(086I'€zralBT :rrEg-e(uou
*'Dr1run1aas rp apnupry'1t'pe.r1; ssa.r4 f,lrsra,tun e8puque3 :a8puqtue X'y1ttt1io*ug y761
",74' 61 eE p r.r qure C : a8plJqurE C' s c t 7 s t n F u r I D r n p n 4 S t " " X;;r; ! rX1"U;
'uaqnet :ourroJ 'p1lulapou a onornq outstpado1ctcu7 'p4ln snld I00Z
orrrapad'r11esrn1
(996l {rllaurrllod :ou€lrw'atassa,\\ap
oua7oc apuolB o? 'lrperl) A'61 pr€^r€H :aFpr.rqrue3 'Eutag Jo ulDq1 loarC aqJ, gE6I
'O rnqpv',(ofa^oT
'luerduog :ou€llry 'prnrync o77ap ot8o1odry 9261
'V slrog 'fr4suads6l 16 '141 fr.rng 'ueur1o1
'(986I orlrsrery :erfeuan 'otaJsotuas o7
uI'(EroJsonuos €T"'li'perl) lI luoulary'rs uttnoyouz od tpn47 uI',.araJsoruas O" 7g6I
[t'rn1' 'ueru1o1
'ruerdruog :ouplrtr\l 'Dzua)souot a otoJn7a741 gggT
'pa '€lretr{ euuy 'ossnrol
'9002 'pa 'ossnroT uI '(orn€sal lap
alDlqrrouuoC Iau BJrlololsue auorzoi e1:rqcaads o rssoUrr'r?ual'rlBrqcJouuec eq1" ggg7
SIIEIAI BuuV 'ossn.ro1
'Ezra1el:rrefl-€ruog 'o88nn?ut1 11 a alap$lrv 1OOZ
sldvucol'IgIg
oetffiffigain,.,i,.
526 BIBLIOGRAFIE
Marconi, Diego qi Vattimo, Gianni
1986 ,,Notd introductivd" la traducerea italiand a lui Rorty 19?9.
Marigo, Aristide
1938 De Vulgari Eloquentia ridotto a miglior lezione e conrmentato da A. Marigo.
Floren{a: Le Monnier.
Maritain, Jacques
1920 Art et Scolastique. Paris: Art Catholique (trad. it. Arte e scolasfica, Brescia: Morcelliana,
1980).
7932 Les degrds du souoir Paris: Descl6e.
1935 .Les frontidres de la podsie. Paris: Rouart (trad. it. Le frontiere della poesia,
Brescia: Morcelliana, 1981).
1938a ,,De la connaissance po6tique'. In Reuue thomiste l.
1938b ,,Signe et symbole". In Reuue thomiste 2.
1944 De Bergson d Thomas d'Aquin - Essoi de mdtaphysique et de morale, New York,
Editions de la Maison frangaise, ed. a 2-a. Paris: Hartmann 1g4? (trad. it. Da
Bergson a Tomrnaso d'Aquino, Milano: Mondadori, 1947).
L947 Court traite de I'existence et de l'existanl. Paris: Hartmann.
1953 Creatiue Intuition in Art and Poefry. New York: Pantheon Books (trad .it. L'intuizione
creatiua nell'arte e nella poesia, Brescia: Morcelliana, 1957).
196l La responsabilitd d,e I'artiste. Paris: Fayard.
Marmo, Costantino
1984 ,,Guglielmo di Ockham e il significato delle proposizioni". In VS 38/39.
1990 ,,Suspicio. A Key Word to the Significance of Aristotle's Rhetoric in thirteenth-
-Century Scholasticism".ln Cahiers d,e l'Institut du Moyen-Age Grec et latin 60.
1992 ,,Retorica e motti di spirito. Una quaestio inedita di Giovannni di Jandun". In
Magli, P. et al., eds., Semiotica, storia, interpretazione. Milano: Bompiani.
1994 Semiotica e linguaggio nella scolastica. Boma: Istituto Storico Italiano per il
M.E.
1998 ,,Uutilizzazione delle traduzioni latine della Retorica nel commento di Egidio
Romano (I272-I273)".In G. Dahan qi I. Rosier-Catach, eds., 1998.
Marr, David gi Nishishara, H. Keith
1978 ,,Visual Information Processing: Artificial Intelligence and the Sensorium of
Sight". In Technology Reuiew 8L, l.
Marrone, Caterina
1986 ,,Lingua universale e scrittura segreta nell'opera di Kircher". In Casciato el ol.
1986.
Marrou, Henri Iren6e
1958 Saint Augustin et la fin de la culture antique. Paris: Boccard (ed. a 4-a).
Martinetti, Piero
1946 Kant. Milano: Bocca, 1946 (Milano: Feltrinelli, 1968).
Mathieu, Vittorio
1984 ,Introducere" la L Kant, Opus Postumum. Roma-Bari: Lalerza.
Mayoux, Jean-Jacques
1960 Viuants piliers. Paris: Maurice Nadeau.
McCawley, James D.
l98l Euerything that Linguists haue Always Wanted to Know about Logic. Chicago:
University of Chicago Press.
McKeon, Richard
1952,,Rhetoric in the Middle Ages". In R.S. Crane et al., ed,s., Critics and Criticism.
Chicago: The University of Chicago Press.
Meier, Christel
1997 ,,Organization of Knowledge and Encyclopedic Ordo". In Binkley, ed. 1997.
'(996T 'aro?er88eg it :ouBlrtr/\I
,olDclluSlsTapognt(tu?tsl.I'11 'p€I1)e3pallnog:erpuoT'?utuna7trJoButuoa,11 aUJtZ6I
'V I 'spr€qclg 16 ' X'C 'ueP36
'pueiloH qJroN :tuepranuy 't1ts1ag puo \1n41'
suotltsodot1 Jo sattoaqa 9761
lo sta.toag aql Jo suoqdacuoC lDaalpary puD lualtuv Ialrq€c 'suBrlrlaqJnN
(Zl6I 'lqdlapv:ouBIIItr I 'III
qlllrln{ilns" '11 per}) uaaunlqcot|ag
atad6 u1 '4€1r^ BI rad errols EIIop ouuBp Ir a
uraIp.(lalolsrr{olqu'reeNrlxapuonsuausazulrnNeu8ruozou1a"ru7ZSI
arrol;o'8(618tir6uI2;lqud1le'p,,y,ra:q0au1"1t1s4e1p'7rn'gJ1ar'arotalsdr6H
'U url un ?Iaqrqel6 Jaqo1'r 8l8I
a qyra.\ ng" perl) ..auuls uoqtslleJorurassn€ aBnT
qJtrpaiJd'aqaszletg
'.ra1dn.rp ap JallelA :urlJag 'srlluouas prol1
ut saqcootddy maN's$a?uoC PuIr 'splJor\\'sprorl spa '.rasarg sauuell ry ra.{aurltg
ua8rr-rp-sue11 u1',,uor1e1ard.ro1u1 'scrluutuas prolA" I86I
lxal pue 'srualsds uocrxaT 'go1a4 izlt.rg 'raneqnoN
'S sougf
ezlalea :rJBg-€urou 'alooa'tpau DJnUnJ DI a a?uno 9861
ounrg 'tPle51
'2fi-88
t)r.rlontlas uI ..?osurod ur{of Jo crlolluas aq1 ul uoll€lndr1s pue'ruolsnc'arnl€N" I66I
:.{a1ar1.rag 'sa?y a1pptYy aq'lgusl ocrluroelfaq.{yqd.lrLntr641I
'ssard €ruroJlle3 3o ,{lsre,uu;1
'd'I) pr"^reH :a8pr.rqure3 '[qdosoytt14 s.acrlad Jo Tuautdolaaa1 aqJ 196I
daqdrnry
'P .(er.rn;41
'19961'rsaue5uoT :ouEIItr{' oluatuol'todtttoc a
otlXuald :{Io n&aN ro'IaDUag pua'a?on7uoT'sa33g 9761
otSSnn7ut\ Ju7ag'11 'pBIl) II€H
'(?q6I '€rl€red :oulrol 'ru8as np Dlroal nun
lp4uauDaulrl 'lT'pel?)A'no8€clriC:oFecrq3'su8lsJot.toaqgnJosuollDpuno{ 8t6I
salr€qC 'surol I
'prB \ T paqs :{.ro MaN "tuDqzlro Jo unt17tt74 Jo )1307 aqJ 9861
'V tsourg '.{Poo141
uI 'Ilerozr€I I
:ouBIrJ I 6 nclosopg ot1o1oyuy apurrrC '..ouEIJsIrr orarsuad 1au ect1a1sa,1" 7961
ottou 'ou€1uow
'raruuotrAl a1 :uiua.rolg 'nat? np otatsuad 1au oTtut/ut,1 1961
oJlopou 'oJlopuow
'096r
''suuqesda-puru€oAsnpo.lautuatgoaU?{lIp?utIu'.a.€rql€rqlo9sColteq1df ap louollDuralut s4.tBuoc tauuatd np salcv
euerlnl €urr?top EI o'IrlIuogssoafuroerscoelra)trllesAP'I"s98ll9lt6r/It
'(886I JSJ'I :ourrol 'Da1UnPu1 a
tp D1uatsls '11 'p3r1) 868I a8pallnou :€rpuoI ',ctEoT ]o utalstg y gvgl
Dalnnpap oct7o\ lr€ntrs uqor 'llIW
'(T66T 'ourlnry 1 :eu8o1og 'tTuoBtB
np a11ods anns T p€rl) ssord aard :{rol .^^aN 'stuo?C Jo stappoqg aql uO 996I
1;aqog'uo1retrr1
'rpr€rlcIU :alodeag 11
'Irourry atacl7'uavqlrlv alu€C u1'ntyuanbolg tta7lnn aO'€l a?ou ri a'raenporlul 6161
ozualur1 .rar4'oP1e8ualtr
'(6961 'secr;;1uat3 sauotce8rlsa^ul ap 'ror'radng ofasuo3 :pIrpBIN
€-g e pa) IInrqnO zorad :plrp€tr{ 'rtuodsg ua so)t1?lsa sDapl snl ap D1ro1s1H 888I
ourlacrery 'o.{e144 .{ zePuguary
LZg UIdVUCOITSIS
528 BIBLIOGRAFIE
Ortony, Andrew, ed.
1979 Metaphor and Thought. Cambridge: Cambridge U.P.
Ottaviano, Carmelo
1930.LArs Compendiosa de R. Lulle. Paris: Vrin (ed. a 2-a 1981).
Owens, Joseph
l95l The Doctrine
of Being in the Aristotelian "Metaphyslcs", Toronto: Pontifical
Institute.
Paci, Enzo
1957 ,,Relazionismo e schematismo trascendentale". InDall'esistenzialismo al relazionisrno.
Messina: D'Anna, 1957.
Pagani, Ileana
7982 La teoria linguistica di Dante. Roma: Liguori.
Paulmier-Foucart, Monique 9i Lusignan, Serge
1990 ,,Vincent de Beauvais et I'histoire du .Speculum Maius"'. In Journal des Sauants,
ianuarie-iunie.
Panofsky, Erwin, ed.
1946 Abbot Suger in the Abbey Church of St. Denis and lts Art Tfeasures. Princeton:
Princeton U.P
1957 Gothic Architecture and Scholasticism. Londra: Thames.
Paolucci, Claudio
2005 ,"A,ppendice peirciana". InAntilogos, Logica delle relazioni e semiotica interpretatiua,
tezd de doctorat. Universitatea din Bologna, 2005.
Pareyson, Luigi
7954 Estetica. Torino: Edizioni di ,Filosofia" (Milano: Bompiani, 7988).
Pavel, Tomas
7986 Fictional Worlds. Cambridge: Harvard U.P. ftrad. it. Mondi di inuenzione, Torino:
Einaudi, 1992).
Peeters, Bert
2000 ,,Setting the Scene. Becent Milestones in the Lexicon-Encyclopedia Debate". In
B. Peeters, ed' The Lexicon-Encyclopedia Interface (Current Research in the Semanticsl
Pragmatics Interface, 5). Oxford: Elsevier Science.
Peirce, Charles S.
1931-1958 Collected Papers. Cambridge: Harvard U.P .
2003 Opere. Milano: Bompiani (trad. parliald din Peirce 193i-1958).
Pellerey, Roberto
1984 ,,Tommaso d'Aquino: semiotica naturale e processo gnoseologico". In VS 38/39.
P6pin, Jean
1958 Mythe et alldgorie. Paris: Montaigne.
I970 Dante et la tradition de I'allegorie, Paris: Vrin.
Perani, Mauro Ei Sgradini, Enrica
2004 Talmudic and Midrashic Fragments from the ,,Italian Genizah", Florenla: Giuntina.
Petitot, Jean
L979 ,,LocaIelglobale". ln Enciclopedlo VIII. Torino: Einaudi.
Pinborg, Jan
1961 ,,Interjektionen und Naturlaute". Ii Classica et Mediaeualia 22.
1962 ,,Sprachdenken der Stoa und Augustins Dialektik". ln Classica et Mediaeualia
23.
1972 Logih und Semantik im Mittelalten Ein Oberbtick Stuttgart-Bad Cannstatt:
Fromann-Holzboog 1972 (fuad. it. Logica e semantica nel Medioeuo,Torino: Boringhieri,
1984).
'(It6I 'I S,^ ullEirlueuras Brroruaru rp ollapoul un,. .ll'pBr1) ssard IItr{ :a8puqur€C
uot1nwtoJul illunuas ,.pe ,.{r1surtr11 urlrery u1
'8urssaco.t4 .,,l.roura;41 crlu€tuaS.. g96I
ssoU 'uErllrnb
'(r86I'lqdlapv :ou€lrlJ
p''eau7?n1poaaalmSt ooaunox?8up?ounD7n?'ppuuutl11ryry',aa'ul?uuoaenru?ylunnld:7.,'.p.Hpeau4,J)'ylIuL,euZozsa-r7radIpZuu:nIgp..snus1aeJ.,8d,Fpuprrrluoqesuea1rue4u1Cgrtor:4BFl ru3ptouuoed1aTrlsq..rta1a.1,qu1Juo1,a,1g9l,6l
.{"re1r11 ,ureu1n4
'ruerdruog :ouell1 I .acrlad D aoulooelzdnupeorrglul,iu0o6"r64I
'(r96r
'lulpleq1 :evto6'nt&o1oou tp tdtcut.t1.?l .p€r1) 'u(oglnl6oIry.r:lela?euyr1rll,aatd1o:1oouo€ulratpr\ls,Dacclllnoulxlurdas,96I
tp ot88ng 'oct|o.td a Dzuauluad'?l'pBrl) llnulw :srte4'anb\ntd 7a acuaut\.tad gL6r
srnl ,o1ar.r4
'ruerdruog :ouEIrW'pa.a'eultdoJ€arpreDtrtap,ot,lBj z6zgo6dI
ur',,@Lzr.*zz1; sanbrlseloc."u*Xt,,?yu,':i:#"ry":#::iiif",lit?!i' .&l::;'::iYr*
'1V arqdosoltq4
ap anbtysol0tso?N annaa uI '.,sal€luapuocsuBJl
salar.rdord sop ?1rerl lenuald "uio,;11orngoo4r
.{;uag
7a anbrystn?znT ap xnDaD4tr uI .(.sarreuuorlcrp sal suep 'g'l1l arnlnr?illI ap
anbrlueurgs uorplrru€ruJgrapge.,Ir,a, i9l?9o6dI
'o:ttJt1uans o1tadocs o11ap oct1o1.ll .perl) {caqars rqo6 '(026I .rpnBurfl :ouuoI
:€uar1 .Bunqcsto1 np U7olirct
'U Irull teddo;
'9961 €rrlErrpv
:rr'eg 'alDaalpaw Dcrlstn8utT ''In 1a ortrlr.o) g u1 ',,oueds1 or?ard rp Bcr?u€uros er,, gg6I
olsnEny ,orzuod
'I 'Io^ 'rllaurrllad :ouelrry otpadolctcug u1 .,,erpadolcrru[!llap €rnlua^^e,.I.. gg6I
urelv .suod
'(erpodoprcuaTraddqTld ln.cg.rnpa.^\^{.4t) olstpado1ctcua oelc3a1t6o.t,doq6u.pro.g4
'srag o?renq €rolrpg :EuoqesrT .o1xalta'dstpgaa',n/orpV7adoel3c1tagu,goq9u9ro964
'r.ron8r1 :eus.o6 .a1o1stdg pa tuoltdg .ocqDwulDr7 auorDry.poa71,.l,9i.tg,re1re61yo641
e1 :eiua.rolg ,Dots Dj.1r .p€r1),r:::li"'T,i::un"jJ.:jf,j:#ii;tHir"l,?tnu,
xery ,zua1qo4
'1otr 7'suaz'uao sau'tas ua,olpun.rg alo .aqraA^ uu,,r, .urruli:#\r?r:t;""'"liTJ$ru,
'91 ap Dlyaag uI ...sauorsnlruoC .euerllnl
otJosol4 '7y otJosol( ap D$1oag uI .t.Busrllnl €rrol€urquoc eI" ,96I
Euoleurqruor
BT,, g96I
.1A prerqu .{caz??ld
'Zq-IZ :B ,t8o1oaql puo ttldosoltqd IDaalpary u1 .,,f"rn1ua3
aql Jo Ji€H puo?as aql ur uorlerrJruFrg go sarroaqJ :Furq; pue ldacuo3 qluoalrrqJ
,sarcadg,;6661
or8.rorp ,ru14
629 sldvucol'IBIg
- +id!:
530 BIBLIOGRAFIE
Quine, Willard V.O.
1951 ,,T$o Dogmas of Empiricism". In Quine 1953.
1953 ,,The Problem of Meaning in Linguistics". In Quine 1953.
1953 From a Logical Point of View. Cambridge: Harvard U.P. (trad. it. Il problema del
significato, Roma: Ubaldini, 1966).
Renucci, Paul
1958 Dante. Paris: Hatier.
Ricceur, Paul
I975 La m/taphore uiue,Pais: Seuil (trad. it. La metafora uluo, Milano: Jaca Book, 1981).
Rinteien, F.H. von, ed.
1930 Philosophia perennis: Abhandlungen zu ihren Vergangenheit und Gegenwart.
Regensburg: Habbel.
Rivers, Kimberly
1997 ,,Memory, Division and the Organization of Knowledge in the Middle Ages". In
Binkley, ed. 1997.
Roland-Gosselin, M.-D.
1930 ,,Peut on parler d'intuition intellectuelle dans la philosophie thomiste?". In
Rintelen, ed. 1930, 2.
Rorty, Richard
1979 Philosophy and the Mirror of Nature. Princeton: Princeton U.P. (trad. it. Lo
filosofia e Io specchio della natura, Milano: Bompiani, 1986).
Rosenau, Helen
1979 Vision of the Temple. Londra: Oresko Books.
Rosenstiehl, Pierre
1979 ,,Labirinto". In Enciclopedia VlIl. Torino: Einaudi.
Rosiello, Luigi
7976 Linguistica illuminista. Bologna: il Mulino.
Rosier-Catach, Irbne
1997 ,,Prata rident", In A. De Liberaet ol., eds., Langages et philosophie. Paris: Vrin:
155-176.
1998 ,,Roger Bacon, al-Farabi et Augustin. Rh6torique, Iogique et philosophie morale".
In G. Dahan qi I. Rosier-Catach, eds., 1998.
2006 ,,.So1o all'uomo fu dato di parlare". Dante, gli angeli e gli animali". In
Ri,uista di filosofia Neoscolastica xcviii, iulie-septembrie.
Rossano, Pietro, ed.
1963 Naouo testamento. Torino: Utet.
Rossi, Paolo
1957 Francesco Bacone. Dalla magia alla scienza. Bari: Laterza (ed. a 2-a. Torino:
Einaudi,1974).
1960 Clauis Uniuersalis. Arti della memoria e logica combinatoria da Lullo a Leibniz.
Milano: Ricciardi (ed. a 2-a. Bologna: I1 Mulino, 1983).
1988 ,,La memoria, le immagini, I'enciclopedia". In P Rossi, ed. 1988.
1998 ,,La storia della scienza: la dimenticanza e la memoria". In L. Bolzoni et al. eds.,
Memoria e memorie. Florenta: Olschki.
Rossi, Pietro, ed.
1988 La rnemoria del sapere, Roma-Bari: Laterza.
Russell, Bertrand
1905 ,,On Denoting". In Mind, 14: 479-493 (trad. it. ,,Sulla denotazione'. In A. Bonomi,
ed.,1973).
Saintsbury, George
1900-1904 A History of Criticism and Literary Taste in Europe: the Earliest Texts to the
Present Doy. Edimburgh: Biackwood.
'raFurrds :urlrag sanssl lDuoljDlnduoC puD 'c.4s1n?u1j .pn3o7 :sarnpnrls
''spa'nBaurw's'rldaqCsrTlqnradluuEuoB'ugrJunIex..suDerl8orruortors{ puB r€1Epp1aw d8olo1uo'.0002
f)rydnuoC :oa1€W ues .pa .e.r\os .d.f
'a8palmouy Jo uo4nguasatdag aql u1 suollproldxg :syom7a61 ctyuouag Jo sa1dnut.ttr 1661
uqof 'e.&os
't 'gOI malaaq 1Drlqdosolllld aqJ ..,spurlN uerunH pue spurry ,1eunuy,, 9661
prBqrrU 'rlqerog
Eutsndutos Jo ,cqdosoltq4 ot aplnc tpmqcnrsrqrl]:S'l'illfltJ:lt:,T "H.f{fuiTegJ'lq"1"lnouog.
'09
tprDasay ToctSo1ouautouaqd puD ttldoso1ttq1 u1..(sarr€'Cpuanlollgqravp'rrzd.r€eunogrApu.(e.r.rlEegrd''.qg00ru0g2
'ssar4 d1rs.ra.,nuq a8prrqrue3
:BrpuorJ lCtryua3 qluaaryaaas atll ut tuouoxoa ctJquatcg pun saEon?uoT lDsraalun Zg6I
.{re6 'ralq8nelg
's1oda.rg'(trryuaC qIAIX-ttjIB) s$al
loctSo1oaqg paalpary ut cl3o7 puo sr?loluas 'oq.tan 'sautSotut ,ot?tlsaJ1,.pa ,ourre141
'3 u1 ',,uor1cefualurJo sarroaqJ aruos uo e8en8uel;o.{.roaq1 s,aurlsn8nygo aruangur
oq1 :{trs ar{l Jo sueor8 aq1 pue 'sa^op Jo Surooc aq1 'sueqdlo go 8un11errr ar{,1,, 166I
'141 'a8pu.rrg
'uoaqluBd :{ro^ .r\aN 'lDrpaalDc clqloc aqJt 996l
uo^ ollo 'uosrurs
'9161 .(ltsra,rrun o1E?S etue,r,1.(suue4 .wntnbo11o3 y :satto7aSo3 .pa ,.rf
auolsuqof ',,ecuer.radxg;o
16 .{rue11 u1 droaq; s.+uey ur uorleur8erul.;o alog aqJ,, g16l
p14lla, ,srBlias
'(gg6I rruerlseqas
:ouEIrItr 'Pnou 'pa) pouno :srr'd 'acuDssl,uar 01 ap sua!??rq" t"t"rr:l::Jr,.r7rJr33J
'laqrll^l urqlv :su€d 'aulsrya1uraH.l ap sralqDc uI ..lsuarlgrr{c .'"lDrrrp1"qDqn.ryx,a, lo6q1c6s1
:urlrag Z sclioluas Jo [tnuotlct1 ctpadolctcug .pa ,{oaqas'.i.ay1JfnrupIap,',9aurouglengo'f*tor 9ql9c6g1
e1 :ef uarolg 'DcUS'tllD pJryDraqal D? .?r .per1) IIorqcS '(996I 'erlell E^onN
:Euor1.rnlDrallpsuny arc VZ6I
snrlng'ouru8ur{-,tassolqls
'.{e1sa16-uoslppy :,e14i ,8urpeag tagnduop 1a6a.q3tu.r?ao87oga,qIuJBrqgr6Sl
'C rotod 'sroplrqC
'urnBqlrq aruar./rlET :alBpsllrH .sarnlJn4s
uDunH uy .Sutpuoys.tapun puo sIDoC .suDld ,sldttcg
a8palmouy o7ut f.ttnbul A lraqog 'uoslaqy r$ .3 .re8og ,{u€2q7r6s1
'uor.rErrrlu€ld tsuea'apuoul np sJloans sa.l snoJ 966I
'pa ''u 'raeqrs
'(ocg 'O ep g{ega.rd o nr .9002
rllaursserd :ouelrtrt u3 r$ luazard u!) rqscalle1 :ufua.rolg .1lu1r?qD1 rcp orEl II Lg6I
o1oe4'rya8uucJelu€S
'.,{ruapucy uecrrauv iewoy.lulraponp lrq1l utsdtlocodyd;uue11l1tD,sargap0uEeg6I
'rpneurg :ourroJ ,1 ntpado1:ncua u1 .,,erpoapdao41rlyrru,go.u.e,s/l6egI
It9 gIdVUCOITSIg
_'g
532 BIBLIOGRAFIE
Spade, Paul V.
1980 ,,Notes on Richard Lavenham's So Called *Summulae Logicales"
with a Partial Edition of the Text". In Franciscan Studies 40.
1982 ,,The Semantics of Terms". In Kretzmann et al. 1982.
Sperber, Dan qi Wiison, Deirdre
1986 Releuance. Cambridge: Harvard U.P. (trad. it. La pertinenzo, Milano: Anabasi,
1992).
Svoboda, Karl
1927 L'esthdtique de Saint Augustin et ses sources. Paris-Brno: Belles Lettres.
Tabarroni, Andrea
1984 ,,Segno mentale e teoria della rappresentazione in Ockham". In VS 38/39.
Tarski, Alfred
1944 ,,The Semantic Conception of Truth and the Foundations of Semantics". In
Philosophy and Phenomenological Research, 4, 1944.
Tatarkiewicz, Wtadislaw
7962 Historia estetyhi. Vargovia: PaSstwowe Wydawnictwo Naukowe (trad. it. Storio
dell'estetica. IL L'estetica medieuale, Torino: Einaudi, 1979.)
Tega, Walter
1983 L'Unitd del sapere e I'ideale enciclopedico nel pensiero moderno. Bologna: Il
Mulino,
t984 Arbor scientiarum. Enciclopedie e sistenli in Francia da Diderot a Comte. Bologna:
Il Mulino.
1995,,La foilia dell'ordine alfabetico e la concatenazione delle scienze: L'enciclopedia
come sistema tra XVIII e XX secolo". In Storia delLa filosofia e storia della scienza.
Studi in onore di Paolo Rossi, Florenta: La Nuova Italia.
1999 ,,I prisma di Alsted". In W. Tega, ed., Le origini della modernitd. Florenla:
Olschki. Dar gi ,,Le prisme d'Alsted: I'encyclop6die comme systbme de systbmes".
In B. Saint Girons, ed., Art et science a I'age classique, Paris: Vrin, 2000.
2004 ,,Enciclopedie e sistemi tra XVIII e XIX secolo". In Studi in onore di Cesare
Vosoli. Florenta: Olschki.
Thorndike, Lynn
1929 A History of Magic and Experimental Science. New York: Columbia U.P.
Thurot, Charles
1869 Extraits de diuers manuscrits latins pour seruir d l'histoire des doctrines
grammaticales du Moyen Age. Paris: Bibliothbque Imp6riale (acum Frankfurt:
Minerva, 1964).
T?ier, Jost
193L Der deutsche Wortschatz im Sinnberzirh des Verstandes. Heidelberg: Winter.
Valente, Luisa
1995 ,,Une s6mantique particulidre: La pluralit6 du sens dans les Saintes Ecritures
(XIIe sidcle)". In Ebbesen, ed., 1995.
Vasoli, Cesare
1958 ,,Umanesimo e simbologia nei primi scritti luliiani e mnemotecnici del Bruno".
In E. Castelli, ed,, Umanesim.o e simboLismo. Padova: Cedam.
1978 L'enciclopedis?no del seicento. Neapole: Bibliopolis.
Vattimo, Gianni
1980 Le auuenture della differenzo. Milano: Garzanti.
1983 ,,Dialettica, differenza, pensiero debole". In G. Vattimo qi P.A. Rovatti, eds., .Il
pensiero debole. Milano: Feltrinelli.
7994 Oltre L'interpretazione. Roma-Bari Laterza.
'(886I '€zralBrl :rr€g-Buro8 'Dc4a1ala auolzlpoJl DI a ounrg
ouopro,tD ll p€Il) aSpollnou :erpuorl 'uo11'tpD4l1 rqauraH aq? puo ounrg ouoprolc tg6l
'(286r
'aSpallnou :Erpuol 'I sfDssg papanoc 'ounrg Q IIITq luazard uI) IIIXX salnlqsul
purnor uI !!€ua5nlrg snlors uqof puE llnl uotusurr 096I
prDunoc puD SrnqrDL\ aql J'oI s[ossg
'(Z86I 'a8patlnou :€rpuol palcalloC'ounrg Q UnTuI luazard uI) IIAX
satny?sul pUDunoC puo sJnqro.L^ aIfl Jo lournof uI ,,lln'I uourBu ," JJI"3I'J,;;g;
'ZT S uI ',,1,ury ,teg l,uEC s€rnlcld" 916I
Ios 'qlrola
'(816I 'rpnBurg :ouFoJ
'atltrJosol( aqrraclY '11 'p€rl) IIa.tr{cBIB :proJxo 'uagunqcns.talup aqcstqdosoMd t96l
'17961'rpneurf, :oulroJ'snarqdosoptl4-
-oct3o7 sntDpoq '11 'pBr1) a8pallnog :BrpuorI 'snctqdosoytl4-octFo7 sanQPAI, ZZOI
3rmpn1 'u1a1sua311Id\
a'n
pJe^r€H :a8prrqrue3 'tusttt1st,741 qs?maf qllm ralunocug qDlopuDrlry DIPq ocld 686I
urreq3 '11sqnzs.tt16
'trg tqdosoyq4 Jo 1ou,tno7 u1 ',,sdrusre4 lecrqdosolq4 pue rallng 1ecr1s.t.nI.8Nut1,u"o1s9|t6lA1
't-g '0I uot7ruFoS
puD uo,tlD)lunuuoc vl '!.so^Ilnurrd cr?uEruas lnoq€ sluatun8ry peg pu€ pooc* ll6I
rlctroa'sr11t16
'ssa.r6 ,{lrsra,uun proJxg :proJxo 'slosraalun puD saullrd 'sc1luDulas 966I
'surtuefuag :rueprolsurv 'sapnry IDnProaqJ puD aa4dutsaq'sc4s7n8u77 anlpuraqv
'pa',4A dlllqd sr^€( uI'.(aurT aql .r\€r0 ol mo11 'selpadolcdcug pue salrBuollclcr' 966I
'unBuaqlv :lJnJ{u€rd'sa nulu,tlrd )'IluoLuas z L6I
BuuV '€IclqzraliA
'uo1a1ddy
:{ro1 ^\aN 'wopua$1rqC ur K3o1oat11 qym acuans Jo a.toJ.tot14 aql J'oo trolslH V LI6l
/,aaJpuv'allqllA
'1,66I ''po ',(a11urg uI '.rsalp€d ale^Ird pue a8pal,nout cllqnd" 166I
'11 tuet11t16 '1s416
'u€rlv :slr€d 'sroiuo.tJ an?uq ap sanbrlso1ots'o?u sal zaqr UD.l ap atqdosoltqd D7 Z86I
uo?T'snIlaJualA
'(666I (outlnlN 11 :eu3o1og 'o1lqo,nap DrL|lr)
a auy :apj'11 per?) rlrag :uoqtunyq 'uasssa8tal sap qulrx pun $uny 'aUp'I L66I
pl€r€H 'r{ruulai[
'ruerdurog :ou€lltr I 'ozuat.tadsa a ogoatJtu?tg 7661
erzrrle4 'r1orn
'886I ''pa 'lssog A uI '.,oltqo.l a ecalollqrq ET" 886I
olsn8ny olreC 'ou€l1
'sarrelrsrallull suorlecllqnd :uIeAnoT'azlaqra1'5 tnd soutoqJ ru?Ps
ap arnnal suDp ar.loluauuoC np uollpsrfflJ rns apnl? 3a anb4y.tc 'pa 'aqaqraory
ap aLunDnlnj ap uoU,npn4 'a?o$IJv.p seTauoluJaq I.Joa al Jns allDluautuloC T96I
prerap 'a:1aq.rer1
'oluacaloN :oural€d 'numuqsoSo ott1sm?url nno auorznporlul 'ruEas autoc a1otod a7 tr661
ouBIlsBqas 'orqrreA
sss sldvucol'Islg
ffi
534 BIBLIOGRAFIE
L966 The Art of Memory. Londra: Routledge (trad. it. L'arte della memoria, Torino:
Einaudi,1972).
Zambelli, Paola
1965 ,,Il De auditu Kabbalistico e la tradizione lulliana nel Rinascimento".ln Atti
dell'accademid toscana di scienze e lettere ,,La Colombarlo" XXX, 1965 (in prezent
in L'apprendista stregone. Astrologia, cabala e arte lulliana in Pico della Mirandola
e seguoci. Venelia: Marsilio, 1995).
Zellini, Paolo
1980 Breue storia dell'infinifo. Milano: Adelphi.
IZZ.BIZ.66I .9II .?II .IOI EPAg 'T0r-00r'86-68'88-28'91'71'e9-09
It '9 a^Ec 'rltag ' 8E' gZ-gZ' rZ' 6r' }r'il'0T-l'9 la1olslrv
018 Lurqreof ';aq;ag gIg 'I8? fi.rn1 'uefserdY
Er 9' 9' 7,- 687,' I SZ- tt 7'
SW' ZZV o116-1.rey'1ady
' Itz' Bzz-t 7"z' Izz- 9IZ Eu€q?rT urp snlEag gZ solslreC urp souo8tluY
SIq'6gg'I6Z suaurolS'ra>puneg
,zt-
8Tg uo9'I'drPneg
gB7'9LZ 'iIlZ salr€qc 'arlEIapnBg -gZE 'g0S'909 '802,{rnqralu€C ulp urlasuv
BTT 'tg snarl8uy snauoloqlrEg tlg' LZ,Z'9IZ or€saC'turla8uY
tZt ou€ltnT'II{csoJuV
8IS'T08 PUEIoU'saqlr€g
8IE 'Bg aJuar.^^€I 'nol€sreg I8I-6lI '?lI '06 soluoluurv
8IS'6I I't pi^€o 'aulleg 69 '98-98 qtlruraH uu€qof'palslv
6zg-tlzt 'NZ7 '7,2t-9r8 '908 '992-r9Z 691 1ar3911y
' EIZ-AIZ'06I-SBI't0i-Z0I raSog'uoceg
0Lv
988
'89t'998-998' TrE' 7,62' r9Z'092' 892'
't01"998't7I'9t'88-9t'62 srtu€Jd'uoteg
-Lnz'9rz'96I '68T '89I 'I7I '08-9ZT
g '6II '9II 'III '16 '6t 'Bt atueO 'r.ratq8tly
'I0T '86 Buuasr^v g7g 1aze31y
t0'IB-8i0i'86-I6 saorra^v ISg '092 '692 usuuBqo 'ouuBtualv
gII €rc€C urP utlsn8nY 6Z-82 asslin'IpuB^orplv
8ZI '80I snulnrlv
8Lt'TZV'??8'9T8 99I earpuv'l]E!rlv
qrt'962'16Z'0LZ
'r18'r08-908' 166' t6Z'rrz' 0tz-882
't1Z'ILI '1il 'Z0l'I6 snuS€JAI snlraqlv
' EEZ' ZZZ- 0ZZ' 812' ZrZ'I 0Z-86I'06I
0Iz'602 ' LlI 'nv 'I0I alll'I ap UrEIV
'BBI-l8I '691-l9I '09r 'ZlI '8,8r'LZr
'BII-9II 'tII '90I 'I0I 'Ig-62'g utlsn8ny I99'80T-I0I '86 rqErEd IV
tIq'9T1'?TI qtlruiaH'qcBqranv 699-Bgg'I9E snrlauroC t{tlJuroH'eddu8y
8Iq'062' V7Z-EBZ ol.IBsoU'olunssv NgZ ,' LI
8rs '70I 'Z0I '00I '96 '68 snueurog sntpt8ay
', LI-gLI'66 '16 'I6"06 snuIJeT salalolslrv 872 roo-ua-ralluotr i ap ospv
LW'B Ln' 091'69r'trt' Lzl'I01 992 raurlrotr^l slalpv
'868 '6Tr 'r18 '808 '90S-tO8 'ZrZ'IZ IIZ qteg urp prBlapv
'902'r0z-002'98I-98I'zBI'0BI'rl,I
'sr,t-1rT091 'B9i '9SI-SS1 '8SI '6tT- 298' 81 8' 892- 892 tueqBrqv'{€$€lnqv
-8tI'9tI'TtI-881'8Zr'l?l'S0I-807
T8q '29 a lraqou'uoslaqv
6Lr'BLt'lIS'8r8'rI8-808'002-867
'IlT-69I '6II'Z]J r9tr '9I arrald 'prElgqv
xopul
'4a,
INDEX
Belot, Jean 331 Calboli, Gualtiero 60, 515
Beltran, Evencio 513 Calimani, Riccardo 264, 5I5
Beonio-Brocchieri Fumagalli, Maria Tbresa Callahan, Daniel 266
Callimachos 26
24,2rr,301,309,513 Callistene 26
Berg, Jan 514 Cam6n Aznar, Jos6 219,240,5I5
Bergson, Henri-Louis 267, 270 Campanelli, Cosimo 269, 515
Berkeley, George 397 Carnap, Rudolf 302,5I5
Bermudo, Pedro 39 Caro, Annibal 499
Bernard de Chartres 110, 116, I2I,209- Carreras y Artau, Tomirs Joaqfin347 ,349,
-2rl 359,515
Carruthers, Mary 33, 224,5L5
Bernardo Silvestre 121 Casaubon, Isaac 198, 202,2I3
Bernart de Venzac 109 Casciato, Maristella 5 15
Bertini, Ferruccio 111, 514
Biard, Jodl 514 Cases, Cesare 493
Bierwisch, Manfred 481, 514
Binkley, Peler 24, 32, 514 Cassirer, Ernst 406, 4l2,lLE
Biolez, Jean 266
Bioy Casares, Adolfo 85 Cavazza, Marc 516
Black, Deborah 514
Black, Max 62,514 Cavini, Walter 516
Boas, George I49,5L4 Cecco d'Ascoli 31-32
Boehner, Philothetus 321, 323, 514 Ceflal, Ram6n 39, 516
Boethius din Dacia 254-255 Cevolini, Alberto 78, 81-82, 516
Boethius, Anicius Manlius Severinus 9-10, Chenu, M.D. 199, 201,209, 5\6
Cherchi, P.24,516
15-16,90,96, 137, 139, 145, 173-176, Childers, Peter G. 54,531
178, 186, 2L2, 254, 288, 291-292, 306- Chrysippos 150-151, 153-155, 157, 159-
-308, 313, 319, 321, 324, 344-345
Bogges, WE.F. 98-99, I04,514 -160,509
Bolzoni, Lina 514
Bonald, Louis de 382 Cicero 24,70, 76, 78, 107, Il4, 174, 386,
Bonaventura da Bagnoregio I45, 2L6, 28I
Bonfantini, Massimo 42I, 422, 5L4 487
Bonomi, Andrea 514
Bord, Janet 50, 515 Clavius, Cristophorus 360, 362
Borges, Jorge Luis 7 I, 7 8, 85, 92-93, 37 7 - Clement Alexandrinul 114-115
-378 Cocteau, Jean267
Coqeriu, Eugen 481
Bori, Pier Cesare 116, 515 Coleridge, Samuel Taylor 286-287
Bossanquet, Bernard 389, 515
Boullier, David 156 Collison, R. 24, 516
Br6al, Michel 477 -479, 515 Columella 158
Bruner, Jerome 515 Compagnon, Antoine 116, 208,516
Buffon, Georges-Louis 28-29, L56
Buridan, Giovanni 102-104, 292 Comparetti, Domenico 121, 516
Busi, Giulio 264,51,5 Condillac, Etienne Bonnot de 156
Butterworth, Charles E. 91-93, 515
Buyssens, Eric 481, 515 Copernic, Nicolaus 59, 2lL
c Corcoran, John 516
Corti, Maria 254-255, 263, 516
Calboli Montefusco, Lucia 60 Corvino, Francesco 324, 516
Coumet, Ernest 362, 516
Court6s, Joseph 479, 48L, 52I
Coussemaker, Edmond de 291
Croce, Benedetto 272, 289, 463-47 4, 516
Curtius, Ernst R. 128, 273, 288-289, 516
Cusanus, Nicolaus 359, 462
gB' I L-I L oddrlrd'oplensa0 992 JIopV gor.{q
z0I '06 euoruarc Ip oprBrac
I arrrnEllrnc'pu€rno
gtl 'III-0II '691 ;nesurn ap dar.;;oag
028'662'267,-
029' 9, ou€Jals'Iulsuac -16Z'ggz 'ZBZ, '902, ur{of 'snlors sun0
OZ9' V7Z-ZqZ aullanbcel'qlnursIg-1ouaC gIg 'Z0g Ia€qcrIN '11aruung
029'I8g prBr?C'e11auap
ggg :a1a4 'qceap 8I9 '987 plElt\so '1orcn6
ggg osBunrrof 'olle,Leaeu8eg rp ruozreC 8IS'6T1 9iI6I7I se8roap'dqng
ralad'a{uoJc
029' Iz,' nln' 86t- L6E olirurf, 'ruorr€c
BI9'I9Z 1;aqog'r11auo8e;g
gLT ElsrloduloC snpu€lr€C
8gZ ueuoC rnqlry'a1doq
029', Lt'qSg'I9g oruaFng'urlep olllc isauroc
OZ,g '961 ' LZE '?Zt oply 'rue8"rer,; tzt
8LI'lZI'?II'l0I-90I snl€uo(I
0Zq '09 ope3 't11orel1ep
u6z InuBrsnqlrEc arsruorc
081 'rEz'zzz'69 '88 oalr{Ec 'loll€c
Ll|'tnE
0gZ snrpnelO 'snuol€C ' t6z', 07,' 002' ,tr' zil' LcT'z|I' 08I'
-6ZI'rU (-opnasd) lnlr8edoary arsluoro
c
gZ sorUaET souo8orq
OZ9'BW '971 opuerurv 'l11u8erung
029'288-188'f ralad'qcuarg VL,'7Zt uqof 'da.tra6
07,9 'Z1E qo111op 'e8arg 91g 4 druag 'puorusaq
LL8-9 LE' t6Z' 0IZ agueg'salrecsaq
029
8Ig '867 'ggy sanbreg '€purog
'9Ig '9BI-t8T uaslarN ''I W11 'Sroqparg
029 urElilllA tal.uerg 992 s€lotrN or,,re1eg 'rsrraq
679 seuroq;'querg
029' rz lraqou'ra1.4.od Llg' LV, Iaruso'tlauua0
7TT '1,0I oaraled orrlauog
029 ' L Lt ' 6Z-82 'tZ IaqtIIN 'lln€rnod
/Ig 'gg '61 eurlslrC 'Bueruac
0Zg ul.l'r.re8nu.rog
ILV oule 'or88eu.rog 1li 7 ouE^lBC 'ed1or1 e11a6
LLE'9 LE-e LE'69-899 ap larrqeg'.{u8rog
gZ9 'IZ p1oual '.ropog LIg'\lV'29 solliC'aznalao
029 '882 '0rz ' nz lruoH 'uolllsod IE8 ouruEtr^l 'olu Iao
619 'tS f salr€qc '{eroulilld gtrg auery-qdasol'opuera8eg
6I9 '198 IaqcrI I 'luBr{trd LIg'96Z'717 uqol tlaaq
6Tq N InEd'puaqerafag LIS'V,Z ErpueS '1dols rllapauaqoo
619 1 'e1;edualv orrarrod
662'9gZ acrrnetrI lln4 aO
6Tg EuourBU'zapu€uJad
l,rg'9T8-8r8
6Ig ellarzBJC 'rur^ocsaA rcrrapad
'609'tgg '9ZI '69I 'ZII traqru€T '{[U aO
6T9'I6Z'III '60T '26 puoulpg 'lEr€d
LIg'ggz acunetr\l '4u.{uun1,r1 aq
06I oureloriC'aluepuadenbcv.p nuq€d
LI?'V,n 'rfi '168 oIIInJ 'orn€tr 1 aCI
619'gll €llassoU 'oaT Isoqcrrqq€d LI?'062'ttT-882 '9II lruaH 'r€qnrl oO
d ZI9'96I or?ord 'ooT oO
6T9 'I8S lA'f U 'suB^g LIg'60Z f '{rurllaqc ao
619'ZB'89 Bualg'olrsodsg
982 (ralslaW) sauu€qof 'lrBq{cg LIg '667,'882 '692 '992-992
'?02'IZI-OZ,I'60I '1,6 re8pg 'audnrg ag
8T9 uals 'uasaqqg
lI9 '98?-88t '08t plBuoo 'uospr^€o
20,
'1LE'tLg'899 '999 '1y a8roap 'ourEBIEC
LL\'09'LV-
-9? puog a1 alsrldeg-ueaf 'lraqurolv,O
9r9'9?r 'tzI '80I-T0T '96 llaqltc 'uEr{Bo
91,? oplnp 'Buora1 BO
q
189 XGCNI
INDEX
Geyer, B. 112, 169-170, 309-310, 521 Herren, Michael W. 109, 29L,522
Ghisalberti, Alessandro 52 1
Giacomo Veneto 90 Hildegard von Bingen LI},244
Gibson, James J. 508, 521 Hillel da Verona 262-263
Gil, Ferdinand 18 Hillgarth, Jocelyn N. 353, 522
Gilbert de Poitiers 137 Hippolit din Roma 114,220,242
Gilbert, Katharine 290 Hjelmslev, Louis 21, 75, 301, 448,479,
Gilson, Etienne 197, L99,521
509,522
Giovanni di San Tbmmaso (Johannes Hogrebe, Wolfram 522
Hiiltgen, Carl Josef L65,522
Poinsot) 274,283,296 Holtz, L. 106-107, L78,522
Giulio Camillo Delminio 36, 71 Honorius din Autun 81, 97, 101, 118
Glunz, Hans 289, 291-292, 521 Hookway, Christopher 522
Gombrich, Ernst 454, 521 Horapollon 165
Goodman, Nelson 194-195, 52L Hugo de Fouilloy 159, 164, 233
Gorni, Guglielmo 264, 52L Hugo de Saint-Victor 97, 109, 115, 120,
Gouguenheim, Sylvain 240-24L, 52I
Gould, Stephen Jay 418, 521 159
Grabmann, Martin 209, 52L Huizinga, Johan 288-289, 291-292, 522
Grazia, Roberto 422, 514 Hume, David 399, 460-461
Gregorio din Rimini 159 Hungerland, Isabel C. 326-328,522
Gregory, T\rllio 210, 521
Greimas, Algirdas Jdien 479-482, 52I Husserl, Edmund 302, 400, 4L4,522
Grossatesta, Roberto9O, LOL, 2L2, 29I
Groupe p 521 I
Gruber, Tom R. 58, 521
Grtinbaum, Adolf 459-460, 52 1 Idel, Moshe 258-259, 26L-262, 343, 351
Guattari, Frangois 51, 517 Ieronim (sfAntul) 117, 160, 198, 216, 218,
Guichard, Estienne 367
Guiilaume de Saint Thierry 97 220
Guillaume de Conches 102, ll2,119, 210, Immanuel Romanul 263
Ioan al Crucii, SfAntul 271
313 Ioan din Dacia 101, 182
Ioan Evanghelistul 3 1, 2L5-216, 220, 223,
Guiraut de Bomeill 109
Guldin, Pierre 361-362 225-227 ,230-231, 238, 240-24L
Ioannes Saracenus 204
Gundisalvi, Domenico 101-102 Irineu din Lyon 220,242
Isidor din Sevilia 31-32, 101, 107, 114,
118, 158, 182, 199, 258,381-382, 387
Iulian Apostatul 383-384
H
Habermas, Jurgen 509-510, 522 Jackendoff, Ray 451, 523
Hackett, Jeremiah L02,522 Jakobson, Roman 5,73,523
Haiman, John 53, 522 Jeauneau, Edouard 2L0,523
Halm, Carolus 108,522 Johannes de Genduno 104
Havet, Julien 197,522 John Garlandia 97, 109, 110
Haywood, Ian 192,522 John ofSalisbury 100, 108' 110, I2I-122,
Heidegger, Martin 206,288,320, 382, 398- 204,2I0' 2II,304' 344-345
Johnston, Mark D. 335, 339, 341, 350, 523
-399, 493, 508,522
Helianus 26,154-155 K
Herman Germanul 91-99, 101-103
Hermes Tbismegistus 20t, 206 Kant, Immanuel 5, 7, 283, 286, 295, 397-
Herodot 26,156,262 -408, 4rt-4r6, 418-422, 458, 523
z0u opuolg ola3uEIoqcIN 9ZS'98 ortrapod'illasInrI
LZg 'OIZ lraqou 'uolraj I 9Z (snllJ oreS) ni{amn1
9t8 '998 '298-198 uIr€IAI 'auuasratr l gzg'qtg '6IT '6 'O rnqlrv'dofa.to1
LZg'tgz '676 ozuacur,l 'rar6 'op1e8uary
gzg' Eg'0I-69 llrnf 'u€ru1o'I
LZ9
gZ9 'S0I '88 '09 €t.teIN EuuV 'ossnroT
'16Z'86 ourlarrstr^l 'o.{e1a4 d zapuguar{
gzg'ZE latstrqC'ralahl 918 '898 '998 'It slru€r,{ ')itr/tporl
9Zq PrEIitrU'uoaYc111 80?
gzg' 687'C saur€f '.{a1.,vre3cry
'v\v 'rc,'668-t68 '998'128 uqor 'a)ico'I
992 olrEc'Iulluezz€trt
gzg'g8Z senbcel-uea1 'xnodeI I ?29
929'IZV oIIollI 'naIqlBI l 'g0g'ZBI 'BLI'ZLI '68I otuBrd'oredt4 o1
0II-60T '16 auigpua^ ap nalql€w nzg' 6, E-]V E Pu€turv'sareut11
929 '90t orat4 'i11aut1'retr41 t9z aloluEo ras Ip ollauolT
ggZ olo€d 'er18en8ut1
681 (-opnasd) stsuaqSul snIIIsrEJt
929 '66I-86T aguarl IruaH 'norrel I tzg'r8l Y Pt.teq 'starel
gz9'0, EurralEc 'auorretr l 888 opruuJag'e1aqut.la1
929'EMI^BO 'II€l{ 168 otlrapad 'iluoa-I
929'619'vzt-
nzg' z6z-16z'882 Iaqclw'auloulo'I
'828' rzt-oze' I08'gsz' Lil' Til' ljt
lTg 'r0I pr€qclu ',{er.ua1
'Z0T '00I-66 'S6 '68 oullu€lsoC'otur€JI 998'298'|rt'28
gzg '662 ' 167"962-?62'882'
'69 '89 'Ln-gt 'ot '18 pal411oc rzluqla'I
-I8Z' 6 17,-ggz' OI7,' I OZ sanbcul'ulelu€I I
g7g 'WZ aPrlslrv 'o8tre141 tzq'208,{ar;.1oeg'qcaa1
g7g'Iqn'I07 '00t 'gg o8atg '1uocretrq ,Zg'ngz'il1'g0Z sanbcel 'JJoC a'I
nzg' Itz- oTz pr€I{tlu'sapu€'I
992 ozuatur1'asaqrr€I4l
u 88 lJaqou-9lIrIIad-san8nH'sI€uualuB'I
9Lt 0Zg 'I0E '2,71 opaqog 'ruIUoquI€T
' gffi ' 0w - 67,1' Lz- 9zl otpuessalv' luozue w gl,I orraxnY.p lraqrxeT
929 ,29'I8r'ry dauPtg 'quu1
'g?,t'glz '89I '/II '09 Iuu€^oIC 'IllauEJ I VZg'Zg aSroap 'JJo{B'I
0ZZ (snusruurd snllIraC snIJnrI) nr{ue1re1
gzg' Lgt oalleW't1eure6
gzg' 1ZE'S s€tuoqJ'feuo1e141 tZg slno.I-u€af 'arQIrr€q€T
929 'IZZ, olrtug '.al9w 'I
969-769'I6g-18g ap qdesol'arlslEIAI
IZg '062 'uqn}{
998 orlald'rP.ieure;41
,29'6L, lneg 'a>1dtry
I 9Z QSoIN'aPtuour1el41
tZg uEurroN'uuEurzlaly
gzg' tz7' g\E' ggz-197, osuoJIV'UaIEI\I
g1g'ZgZ d Pr€^\Pg '.{auoqel'rtr lz9' 062 sItuEId'I{te^oy
gzg'1gt alaqcrhl 'f3ury
zTl sJnof ulp lnrlsaej I 298 '98 (oruauroc) soluv uEr
9t8-9?8'IZI snlqorcEl^l 996 qd"a(rslsoul'aqrcuooYy
I^I gZg aIreI I-ueal '3raqua4ut1Y
gzg' 1il'6g1 sndurug'suar111.{1 s88 '1,9S '8?8
gzg'281,'908 '208 uqol 'suod1 '8S8'At8'96I'06I !0t snlseueqlv'ral{trlx
8ZS'I8 a8.reg'ueuFrsnl EBI 'ZII olroqog 'dqPre,ultY
gzg T qlauuaY'raulaY
ELl-ZLt'998'89e-298'698-9S8'898- eZS '09 uu€uiraH'urax
-8t8 'I78-I88 '7g '96 snpunuleg 'sn11n1
Lgl '69 sauu€qof taldaY
8Zg sougf 'uaualaY
829'IZ d:;a1 'z1eY
EZg'I7,'g Plorrel'z1eY
XSCNI
540 INDEX
Michelangelo, Buonarroti 190, 47 2-47 3 Pavel, Tomas 67-68, 528
Milhaud, Darius 267 Peeters, Bert 528
MiIl, John Stuart 303-304,325-328, 527 Peirce, Charles Sander 5, 23, 84, 282, 303-
Mill6s Vallicrosa, Jos6 M. 342,344, 527
Mondolfo, Rodolfo 52? -304, 314, 402, 408, 4L6-417, 422, 443-
Montaigne, Michel de 162 -444, 446-45L, 455-457,461, 495, 509,
Montano, Rocco 290, 527
Monti, Vincenzo 499 528
Moody, Ernest A. 9,323,527 Pellerey, Roberto 280, 528
Morestel, Pierre 356
Morpurgo-Tagliabue, Guido 474 P6pin, Jean I14, I27-I28,528
Morris, Charles 302, 479, 490, 527 Perani, Mauro 259, 528
Morus, Thomas 368 Petitot, Jean 528
Murphey, Murray G. 448,527 Petdfi, J6nos S. 54,528
Murphy, James B. 274,527 Petrus Hispanus 176, 306, 324, 314-315,
Mussato, Albertino 273
Philon din Alexandria 114, 115, 151, 155,
N 260
Nardi, Bruno 261,527 Picinelli, Filippo 165
Naud6, Gabriel 331 Pico della Mirandola, Giovanni 201,259,
Neckham, Alexander 118, 210
Neubauer, Fritz 54,527 331,351
Newton, Isaac 210-211, 400-401 Pietro da Mantova 324-325
Nietzsche, Friedrich 7 8-79, 493-494, 504- Pinborg, Jan 182, 184-185, 323,520,528
Pini, Giorgio 32I,529
-507, 527
Platzeck, Ehrard W 337, 343-347, 349-
Nishishara, H. Keith 4I3,526
Nuchelmans, Gabriel 320, 527 -350, 529
Plinius (cel BdtrAn) 25, 27 -29, 31-32, 81,
o
118, 154, 157-158, 164
Ockham, William of 165, 185, 282, 292, Plutarh 152-154, 156
306,313, 32L-328 Pohlenz, Max 149, L82,529
Polara, G. 109, 29L,529
Ogden, Charles K. 302, 479,527 Poliziano, Angelo 35
OIgiati, Francesco 266 Pombo, O19a24,34,529
Origen 115-117, t52, 208 Pomponius, Mela 26
Ortony, Andrew 528 Pons, Alain 47,529
Ottaviano, Carmelo 528 Ponzio, Augusto 314, 529
Owens, Joseph 138-139, 528 Popper, Karl 442, 484, 529
P Porfir 7-10, 12-14, L6, L9,22,28, 47, 44,
50, 90, 114, 139, 150, 152, 155-156,
Paci, Enzo 422,528 l-60, 165, 349,418,463
Pagani, lleana 254,528
Panofsky, Erwin 290, 528 Pottier, Bernard 54, 48t, 529
Paolucci, Claudio 448-450, 455-456, 461, Pouillon, Henry 266, 290-29I,529
Poulenc, Francis 267
528 Pozzato, Maria Pia 196,529
Pardies, Gaston 156 Prieto, Louis 331, 481, 508, 529
Pareyson, Luigi 467, 474,498,528 Priscianus 105, 178-182, 183, 210-211, 313
Pater, Walter 289 Priscillian din Avila 218
Paulmier-Foucart, Monique 81, 528 Proclus 200,206
Proni, Giampaolo 42t, 456-457, 574, 529
Putnam, Hilary 54, 69, 529
'60z'loz 'r.08z'-I00.2I9'I8-60I9'T68,I9'gII8I,-Z88IIr- 00q '9BZ 'C'IA qtrrpalrJ '8ut11aqrg
,Z8T-LLI T89'?9 3;a8og'{ueqts
-r?r'68r'1,8I-98I'rer'8Zr' Lzr' 9Zr' Igg'lZ'U .ra€I{cs
-zu 'i,JI'80I 'I6-06 '6T oulnbv.p Burol I88 snln€d 'snlqellecs
0r7,' I\7,-OZZ' 8IZ' nI orJV'snluocrJ 6Bt 'T88 aP PuEuIPraJ 'a.rnssneg
ztg'T0z salrBqc'lornqJ, 0Lz ' L9?, {IIg 'oIlBS
289 '998 uu.{rl 'a{lpuroql
028'902 lrnJrg ulp seuloqJ/ TtS'09 olo€d'IIaEuEcrElu€S
Ig9 '8IZ '916 ,truag 'sraPuBS
918'T?r
I89' ?Z oparJIV'ou€slBs
's1I 'I?-0t '88-r8 '9 alonuBug 'orn€seJ 08S '68U a5.roa.9 '.(rnqsluteg
LlI'l(II sorlr€q3 ap slropoal s
zes '98-?8 rall€l 'B8aJ
08s '928 'z\E'82-zz puBrlrag 'llassnu
ztg' 06?,,t\€lsIpBtla' ztI1!\aI{rEXEJ,
zss '687-88? '628 parJIV 'ulsreJ t\g'r6l-t6l oplv rald 'I118^oU
992 ISln'I 'oIlSozVtO rTIarBdef
089 orlald 'rssou
Zgg 'lzg 'I 08 'ZtT earpuv 'ruorr€qEJ 089'T?8'08' L8'78 oloEd'Issou
J 9l-91 ErusoC 'lllassou
\Eg'rzz '912 orletd 'ouessog
ztg'16z lrB}I 'Bpoqo^s
06z'g\z sruoo-lulBs ulp ra8ns 089 '919 'LVZ'Z9l
' LEI'ZI1'801'Z0I auqrl'qae1e3-rarsou
9Z so{BsdurB'I ulp uo1€r1s
998 l{tnreg 'ezoutdg gtg 'I88 '998 ISInT 'ollalsog
Ogq '89 arrord 'lqal?suasou
Ztg'Z8l ueq 089 '882 uoiaH 'nEuasou
I I sauu€qof 'snrF.raq."rree8qureaddgg 099 '209 'I0t-00' Preqrlg 'f1rog
Zg9'IIg'391 1 1ne4'aPedg
08s'666'962'7,87,'q IN'ut1assog-pu€lou
I8S'89 uqof'e^\os 9?Z orqPlc ll oJiopou
Tgg Pr€qctg 'rfqe"rog 08S '88 dpaquttY 'sro^lg
998 aP ouloluY '1o're.rtg
8II 'I8 snIInI snIBC 'snuIIoS
0gg '962 uo^ HU 'ualalulg
688'8I8'ZBI'9ST olErros
18S 'I9? '69 ,{"t.rzg 'qlturg 167 snrsdolY '1Patg
Ig9 '99I-99I d;re141 'reqq8nelS 089 'Zg 1ne4 'rnoctg
T89 '89I '14 'aFPt'rrtg LZg' 6 Ln'208 Suorlsturv ro^I'spr€qclg
VIE'vtz '9II 'Z0T rolrr^-lul€S ap prBqcIU
I8S'062 uo^ o11O'uosturs
99z ur€qsre^Ed ulp ouoluls 089'8ZI InBd'Iccnuag
ggl '98 .roEarg 'qcslag
tgz'ill.lu€q€rg aP ;a8tg g8-98 €l aP arrard 'agtusg
8Zq €crrug'rurPerBg ggg sroJue.rg'lauan8eg
869 'SqI 'IqI-0qI snct'rtdurg snlxag E Ln' 9Z-rZ stoSuerg'sl€loqEU
IZI sn?ErouoH snrnBtr\I 'snr.trag 8t, r
189 '80? 'T0? plrJII.t 'sre11eg
't9T '69I '8TI 'T8'Zt-I8 snrnEtr l'snueqeg
898 o^€4snc 'snualas
II
ItS'Igt sroiuerd'lartas
g0I-g0I 'tZ (snlqed sncrEIN) uetltlutn$
I89 '6T9 'V sEurot{I <{oaqos
089 '98?
Lt8'9Vt
'?07,'L6I 'T8T '6IT uqop'euaSntrg snlots 'Zgn 'LZI 'Z?, uewt1 u€A prelIIIA 'aurnb
6Z9'lg rgg ssog 'uei11tn$
6g;edse3'lloqts
T8q '998 uoqsrac 'uroloqts b
I89 'IB? '9 .(.ruag 'foqcg
Ie9 'I6Z '696 sn11n1 'rassolqts
I'9 XSONI
542 INDEX
2L2, 247 , 265 , 267 -27 6, 27 9-280 , 282- w
-287, 29t, 29 4-299, 3 11-3 13, 345, 445,
462,497 Weinrich, Harald 71, 79, 533
Tlier, Jost 66,532 Wencelius, L6on 294, 533
Tlithemius, Iohanes (Johann Heidenberg) West, William N. 25, 533
206,352,357 White, Andrew D. 381-382, 533
Whitehead, Alfred North 461
U Wierzbicka, Anna 533
Wilhelm din Sherwood 315
Ulrich von Strasburg 121 Wilkins, John 5, 41, 43-45,82, 366, 368,
Uspenski, Boris A. 83,525
373-378, 386,402
V Wilks, Yorick 533
Willem van Moerbeke 90-91, 97-99, 103-
Valensise, P. 266
Valente, Luisa 116, 532 -104, L74, t77, L79,200,2L2
Valerian 165 Wilson, Deirdre 482, 532
Valla, Giorgio 91, 198,2L3,227 Wilson, N.L.53,533
Vallet, Juan 266 Wirszubski, Chaim 352, 533
Varzi, Achille 451-452, 53L Wittgenstein, Ludwig 462, 479, 488, 533
Worth, Sol 77,533
Vasile din Cezareea 156, 159
Vasoli, Cesare 34, 359-360, 532 Y
Vattimo, Gianni 247, 400-40I, 493-494,
Yates, France s 34, 342, 346-347 ,352, 533
504, 506-507, 511, 526, 532 Yehuda Romano 263
Vecchio, Sebastiano 1"17, 168, 533
Veiras, Deinis 368 z
Verbeke, Gerard 174, 533
Viano, Carlo Augusto 533 ZabaIa, Santiago 493
Vick, G.R. 326-328,522 Zambelli, Paola 342, 353, 356, 534
Vigendre, Blaise de 357 Zellini, Paolo 459-460, 461.-462, 534
Vincent de Beauvais 33, 80, 118, 178 Zerahya din Barcelona 262-263
Violi, Patrizia 21, 53,56,76'77,5L9, 533 Zweigenbaum, Pierre 516
Vergiliu din Bigorre (din Toulouse) 109
Vives, Ludovico 25
Volli, Ugo 401
L6 """" """"" o{aqraolN ue^ urallrlA Inl earocnp€4 | Dc1?aod 'g',2
rS sao.rra.ny rni Inu€luaurco 'Z'Z
I6 u€ruJOH rnl €aJacnp€rl Dclpod
""" Eull€l €aunisro^ uI l"oloxslrv 'I'Z
06 ealellsraApu : nIPoI I 1n^g u! Iolo+sFV aP gi€J '6
68 e'rolSeounc ap pow ec €roJelery
gg ...."'......... or€lln op rolgcnpord €c InlxaJ,'l'6'1
...................a.:t'i.i:e-.l'r:l:u.'n...l'"tt"jr"' prSiupalteeiul rx'aerl€'rturgeturp€a'diaoraprtpceuUg''99''66'1I
9I . ........ tPuadncxa srv'v'6'T
;:
"'lJlloluras ec oI'tud allJruqalotuauw'8'6'I
,..,'7.:o..'.u...o:.i.n..'-1.qioerusr;oxerusrlu€rotlrrlpt€qanedpolrl^caIrppcuuinol letaplloaalnEC'r6u'I'r6'o6'd1'I
iH: r: ''_-:iui rln1g................................ '6'I
79 """"""' euoecdof rr8o1o1ug '6'9'1
0g rr8o1o1uo '8'I
rou ap""ro"l"g"c"n'p€oc'rldzolluuleousrnorlElspu^rIlBeca'€rcrorJS€tl€oo11,qo'1I'u8g'I
68g9g9""""""""""""""""" ,L'T
""""'"ollr3o1o1ug"
0g""""""""' '9'r
""" acrpadolcrcua alaporu alroN '9'I
rrnluiJrq€rl 't'r
av """""""" ereolezrueS'ro oapr €r FlEurtx€J/\l erpadolclcug
"""""""" atpVdolctcug"I'L'8'I
9t """""""" """"'zIuqI0T'9'8'T
tt ""'"" suI{IIIA',9'8'I
It """ orn€saJ] rrrl uupaqco't' t' I
:.:...:.:.. ;:;-r:rr:q:e-rr o.'r*c'€eco.r.r1lu-..re..r.^..r.Xe"r:p:.Ia.".d.;.^o.T.:l1c.I.:{.i.cf...u:^.:.a:.:-.-pr'I.:n...:l::a;."::'".p:l.":.lo.."l.:":u':.'l.:o.?HrToif:rl:,srr:lrpn1ip,otX*uddT1tool.4l9lcc'1r.Yrc:'c.u8.1:ug'+1g
2y6: 'g'1
[B2q1Z . ",;p;u;ria;;p;o;tdu ,E,srrjlYu€: "a'a:-:s:l-i:-iloi.il1'oYa:aHPr:pP"u:t*:n'1r"drxe'olu.YoIt.iiZr!.otlgI '6'1
""'erpadolcrcua r$ 1n;euoricrq '1'1
: """"""""" lul'4qel a'rds a;oq're e1 oq
L """""""""
srrrJdnc
:i
2.4. Retorico : traducerea lui Herman Germanul ...,.......... 98
2.5. Retorica : tanslatio Vetus (V) qi traducerea ...... 99
.............. 101
lui Willem van Moerbeke (G) .........,.,
2.6. Nenorocul medieval al Poeticii si Retoricii..
3. De la metafori la analogia entis ........... ..........,............. 105
3.1. Poeticile qi retorica ............ 105
3.2. Referinle gi exemple in gAndirea filosoficd
................112
3.3. Metafora, alegorismul qi simbolismul universal .....,........,.............113
3.4. Metafora Ia Toma d'Aquino
3.5. Dante ....,....,.,......, L22
........,.... 126
3.6. Teologia simbolicd a lui Pseudo-Dionisie ..........,....... 130
3.7. Analogiaentis
3.8. ConcIu2ie................ ......,............. 137
............ 145
L47
4.1. Animalele din Antichitate pdnd in Evul Mediu ....... 148
4.1.1. Sufletul, drepturile qi limbajul jivinelor in Antichitate ...... 148
4.1.2. Tlansmigrarea problemei in Evul Mediu
4.2. Latratus canis ......... 158
4.2.1. Numele qi semnele .................... 167
4.2.2.Inf1uen!a stoicd: Augustin ... 167
4.2.3. Influenla stoici : Ab6lard ........... 167
............. 169
4.2.4. Lectura boethiand la De Interpretatione 16a .............. .......... 172
4.2.5. Lecttra tomistd la De Interpretatione 16a ,............. .............. 177
4.2.6. Tlanscriptibilitatea qi articularea ......................................... 178
4.2.7 . Din nou Toma
4.2.8, Roger Bacon .......... ........... 184
.... 185
5. Falsificarea in Evul Mediu ... 191
5.1. Semiotica falsificdrii ...........,.,.... ............ 193
5.1.1. Dubletele................ ........................ 193
5.1.2. Pseudo-dubletele
5.1.3, Falsa identificare ...... 194
..... 195
5,2. Dificultd{i ale procedurilor de autentificare ................,........,........ 196
5.2.1. Autentificarea la nivelul suportului material al textului ... 197
5.2.2, Autentificarea la nivelul manifestdrii textuale.........,.......... 198
5.2.3. Autentificarea Ia nivelul con{inutului
.............. 199
5.2.4, Autentificarea cu referire la datele de fapt........................... 201
5.3. Tlei categorii de falsd identificare
5.3.1. Falsa identificare radicald ........ 202
........... 202
5.3.2. Falsa identificare slabd sau prezumfia
de interqanjabilitate.
5.3.3. Pseudo-identificarea ................ ..................... 204
5.4. ? ................... ..... 205
5.5, Ce inseamnd ,,a gti c6" gi auctoritas ......206
Adevdr istoric, tradilie ..... 207
5.6. Pe umerii giganfilor
.......... 209
sq8 """"""" ocld gdnp InusIIInrI'9'0I
I98 """"""" ocld Inl e Dlro?aqnudlp oltnpnag'v'01
g?g """""""
""""""" "" Ialulld IBP"iuu"B"et.ltlInuasl llslaBJrqysel pcluIoSl^pIlruFda1ErBJllnarrlurntqlrrolossqoorqoYco'''z8I'''000III
i?g """""""
rus!ilnl 16 ocld'sn11n1 a.rdsaq'61
zgg
Igg """""""
gzg ^............. ...............112n1ruoc ,2I.6
g7g """"""" """ ru€q{co FdnO'II'6
""""""" u€q{co '0I'6
IZg '""""""" rrl$rpour rS snlocg sun6 '6'6
0Zg uocEg .9.6
99II99.".".".".."."."...... """"""'o?1?soddng '2'6
8B9?I8I0000099888g"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""'""'" ""'ournby,p EtuoJ, '9'6
pr€l9qv '9'6
tulasuv n1 ot7oladdy 'y'6
snrqloog '8'6
ao
'""n"l"p"o"w"""In'a^cgfiBoI dlalsollsIIlIrIvtr BI 0o 'z'6
EI
'I'6
r08
?62 """"""" alenlcolalur llllnlul Iaun €ualqord 'l'8
g96 """""""' """"'" eudnlg aO InI e qcge.r8or.rolsr er{ca1 '9'3
gLT, """"""" AI?CB lcalalul sn aJBolEorc otfrnlul '9'8
gLq """"""" Brxol sn uI€lu€trAI : crlood Insrncstg '7'8
""""""" ' ,,rorzaod" erfr"rede 'anbt1so1ocg 7a I,ry gdnq 'g'g
I LZ """"""" Pllo^ulzop Prnlcol o 'z'8
892 """""""
992 """"""""""'lsnuo1oe1ed rnun EalBlruroponi 'I'8
ggz """"""" ol€^olpour rololxal ea.ru1a.rd.ra1ug 16 ea.rezlllfn '8
992 Ilrxxlnslpor?]d '7,'L
Lvz n4uanbo1a uo?Tnn ae 'I'L
1t2, """"""" 915;pqec ;6 ;16;pour orlul otue(I .L
9gZ '."""""" souuD anlw '9'9
v92 """""""
.".".".".."""'"...'.. snlEag urngzl IIIn€unzrlIBAsonlrlovl '7'9
IgZ """'olrqtsodtul 'g'g
gzz
1I2, """"""" ve"rnldr"rcg Bopa^ '6'9
autss4tady '1'9
gIU """"""" snleag e.rdsap rrguuxesul
Z9IIZ2.".".'.".".".."'"....' ..........'....llznlcuo3 .g.g
snglJossassod s4sntut qn unnbutal 'L'g
11. Limbajul Pimfrntului Austral.. ................. 36b
12.O intoarcere la Isidor: etimologiile lui Joseph de Maistre........ 881
13.Despre ticerea lui Kant 397
13.1. Conceptele empirice .......... gg8
13,2. Judecdlile perceptive ................ ............. 40b
1"3.3. Schema
13.4. Existi la Kant schema cdinelui ?.,................. .......... 409
....,,...... 412
13.5. Cum sd construim schema unui obiect necunoscut.........,............, 415
L3.6. Opus Postumum
................. 420
l4.Semiozi naturali gi cuvAnt in Logod,nicii ............... 425
1,4.1. Actiune qi cuvdnt
111444...243...NFIneutmAmlieonzlieraepaprcooupp,ubrilriaarvdii" .............., 425
14.5. Iertarea fratelui Cristoforo .............. 429
14.6, Alte exemple
14.7. Delirul gi nebunia publicd ........ 431
14.8. In loc de incheiere ............... .................. 432
.................... 434
................,..... 436
.................,... 437
................... 440
l5.Pragul gi infinitul. Peirce gi iconismul primar ....... 443
15.1. O recitire a lui Peirce
15.2. Peirce qi cafetiera ........443
15.3. Peirce impotriva Petei Negre .............. 448
15.4. Peirce qi creierul
15.5. Peirce qi broasca-festoas6.......... ................ 451
................ 455
............ 457
16. Definifiile in Eetetico lui Croce ................ 463
17.Cinci sensuri ale cuvAntului,rsemantici", de la Br6al
p6ni astAzi
........... 477
17.1. Diferite sensuri ale semanticii .....,.,.......... ................. 478
17,2. Articole din enciclopedii................ ......... 479
17.3. Mai are sens nofiunea de semnificafie ? ............. ...... 482
17.4. Identificarea dintre semnificalie qi sinonimie .......... 485
17.5. Semantici verifuncfionale......,...
17.6. Semnificat, referent, referinld ............487
..,........... 489
lS.GAndirea slabi us limitele interpretirii ...........................,............ 493
Bibliografie .................. 513
Index........... .................. 535
llrallruaa utuo - uu€c oluo8ng '18
'tJos'trcs acazal dspnop u! pxopo?ro
arucracul 'mlnrpnapv Dlpual ti 1nd1p1g - r{su€rold Io^Ed '98
aac'tpoal ap rcdo'tng oanua15o111 "talroal 7ry3o7g - 'rburepug 3;oa5-sueg '99
otJoso1( nc oa'tocptdtu1 nos styodouoiDld - PIIIIpPS u€rlslrC '?8
a1aJutll! 'sauo4saonb sayprnlDN - €oauos '€8
coan Tnut.td u! llrnxou 'Zg
('pa) rgulolN ^91zsnp01o'unoctsJaoouJtapyuuvl IaIrq€C
puonllsuPri Plualqord -
onou tS
m'ln1pp InllonDrl'nuolnp DarDlS 'xrDW 1nl a1atlcadg - €plrroq sanbcup '19
- senbcul 'gg
lraa1.pau1 lnluo JJoc aT
(B-II B Elilpa) aJt'tcodrt tt1atl?uoag - x x r, '62
f!u!/q ft a7t4t7n7o1 - sBuI^9rI Ianu€turug '82
'ptcsoacatS oac ug tS pc'tDrqa SDunrqp?rgruua!pumow1no1pdsacattloac?aInglp- nF$croa1laadtjnrlqt1rltlypu€oSl1 ' tr Z
Pat?nu DulclPaW
'p\otaua7 a{talrd'Totadutoc uputo|luclpau Inrolclol - €arpueC IoJnV-'I '96
pluasa ?S pultJ atdsag - ournby ap s€utotlJ 'qz
IIIAX'IilX aPl@as
altiwucllo ',Darpuil ti nattsun\tplf - n€otunlao uBor '?z
'nuntsaJuoS Tnlnuotin't1 ti ncat7 - sppo6 'U'S
'8U
ullold m7 oJo.t11 'nto?nyt1 m7 niatl - rlJrod "ZU
oanitpnpsapau nos PqDg - roqlurnz lned 'IZ
at7o\oluy 'DuDrng Du'tutrDc - * * * '02
p'F)nalpalu pu!|ol alzaod ap ti
afl)unpl Pct7oyoyrtu aulPro ug aynza|o '8I
uBltlor m1ntodod a1aiutpatc *; '6I
a1au4ng - ecuo'ron-pfrlnctN Buolg 'lI
atioulnlp a-tdsag - oraclC
'9I
LLyt'gL6 'pu1luDzlq alro$1 ap roan tuinIn'tPrDLfcoprd8o-uonrBCa-lunsolallgesud€IIoEfq'lgI tIr
oct't! mlnlrolu olunN - ueurStlY IIBC '7I
'8I
ndo.tng UFa u!rttJoso1l ppqtsod a$a lunC - IaBoroUV uele1$ '61
'11
to1rJoso1( a'laulrlcop 6 ayiatn atdsaq - solua€rl saua8ot6
ouo,\1 utp sotuo1lody m1 ninql - lErlsolld '07
t?tnyoutnnl ISag - qcolg crBIN '6
araql'l llrlpup7 "olrolsl - uossno"\l puour'{eg '8
nt?aqua3to7otosao11olrunaqrquou-allqsungaaaasl'otlpaisocoan1lp'oaroJplrtuuzln1-aqscogucls-€alzalar1urDqulrloyUT-€I'l*[I'*c''f'
L
'9
'9
prusllu DlnqDl - n€alrao ap IaqcIIN 'V
purnpau alroisl - S"tnqzutp o1le3
't
asoot?qa.t !!ia?n aracarl ap a11rnilA - douuap u€A plourv '7'
aP arDluawaP apural - ulaqlrng alltug
'I
:1n.rgde ne
IAI TVUNTd
38. Julien Ries - Sacrul in istoria religioasd a omenirii
39. Virgil Nemoianu - Jocurile divinitd.lii. Gd.ndire, libertate Si religie la
sfdrgit de mileniu
40. Robert Darnton - Marele rlasacru al pisicii gi alte episoade din istoria
culturald, a Franlei
41. * * * -Anticristul
42. Lie Zi - Calea uidului desdudrgit
43. Cicero - Despre destin
44. Michel Vovelle - Ornul Luminilor
45. Frangoise Bonardel - Filosofia alchimiei, Marea Operd Si modernitatea
46.
47. T*a*tia*n-aTSlelaimaap-oCcarizfeacat le- Stratageme comunicalionale qi manipularea
Vechiului Tbstament
48. Jacques Le Goff - Sfd,ntul Francisc din Assisi
49. A.R. Radcliffe-Brown - Structurd gi funegie in societatea primitiud,
50. Frangois Furet - Omul rornantic
51. Hans-Georg Gadamer - Actualitatea frumosului
52. Plinius-Naturalishistoria.EnciclopediacunogtinlelordinAntichitate(vol.I)
53. Arnold Van Gennep - Totemismul. Starea actuqld a problemei totem.ice
54. Rosario Villari - Ornul baroc
55. John R. Searle - Realitatea ca proiect social
56. Peter Sloterdijk - Criticu raliunii cinice (vol. I)
57. Isabelle Stengers - Inuentarea gtiinlelor rnoderne
58. Guglielmo Cavallo - Ornul bizantin
59. Nicolae Corneanu - Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor
ueacuri cregtine
60. Pierre Teilhard de Chardin - Scrisori inedite
61. Andrea Giardina - OmuI ronLan
62. Sergio Donadoni - Omul egiptean
63. Anne Cheng - Istoria gdndirii chineze
64. Artemidor Daldianul - Carte de tdlrndcire a uiselor
65. Dolores Toma - Despre grddini gi modurile lor de folosire
66. Silviu Rogobete - O ontologie a iubirii. Subiect gi Realitate Personald
supremd, in gd.ndirea teologicd a pd.rintelui Durnitru Stdniloae
67. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunogtinlelor din Antichitate (vol. II)
68. Jean-Pierre Vernant - OmuI grec
69. Matei Cdlinescu - Despre loan P. Culianu gi Mircea Eliade. Arnintiri,
lecturi, refleclii
70. H.-R. Patapievici - Cerul ud.zut prin lentild
1.
7 N(voorlb.eIrt-ETliafasn-sfPorromceds,rui l ciuilizdrii. Cercetdri sociogenetice gi psihogenetice
ale conduitei tn straturile laice superioare ale
lumii occidentale)
72. Norbert Elias - Proce sul ciuilizd.rii. Cercetdri sociogenetice gi psihogenetice
(vol. II - Tlansformd.ri ale societdlii. Schiya unei teorii a civilizd.rii)
73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX
(I 'lo^) pxoppllo ap Inruapnco u!
'?lltotco A tfr|{tut7 - nealunloq ueaf "901
a|o|'trnras ap pruau?ruas 0) unEoPlO - Ecauas '70I
pnpapy?iulao'turornuf !.aruuaDdoa.tpnatc(tufinptcp\qLtor*oa'lttncuar{z1l4ae64aual'rPun-aBldp;urr.laorcl8tlsrr-pae1Juqsuo8raadrzuaaount4gn8-nuocIoauU7'eBo-It1I3rB1Il-eIuluuZuErefurlqpIpnaoVx;f 't0I
'Z0I
'I0I
pcsoauDllloJ
plouo1llpo.tl prnunc u1 atSou t{ 7t111 'soop t6 autptg - nuualsrg lorpuv '001
sl'lDr??1DN- snlurld '66
(L'loq apl!1tc?1uv u?p roPJut41ounc otpadoyctcug 'D1ro$1q
- lioq€a €u€lrpv '86
alrols| g 'Tntusr(puoo
oarDln2n u1 'a1o\t1outJ # arto|sl - qnz nrpuexalv
1e-11 e erfrpe ) l?Ipt!ruary t6 o1oqrtS 'qrosqa arvc runllcaJrad - IapI oqsontr ' L6
a.to1a.tdn1ut '96
G86r'[861) '96
nauclunottrlltaspdaE.toq1tr{uTaonSord/l.lolnpasiproni1tci7s'o1uno,t'oploiplnnal1tls?q1nass'tudr's.t.a{pa.lunulanoaussarag1dl'0ua'rnparrlt--ululone7sueatn\LnolcodC'ttao7q7Fcolunowtrgri '16
'86
(B-rr e Brllpa ) p,aalpaltl pur'o. arzaod ::r:::::f:r:rn::Yr.;;:Tr;?;;;"i
'7'6
IncusouC 'ctlcotd fl1v1o4l - Inalluod et'rFe'rg 'I6
anqlg ul lnuts?uDlsaw - gcJalod rIurIp€IA
'06
no ap ti ua't ap a1auto1uoJ atdsag uo1titotu nlot1 - aururocapde3 ar're1q '68
app!Ig
'ssnr,rls'1n?7 'I1z?utn7 'XX'tnlryocas a1o tt7o1o|t'tl - uosslnqng IaruBO '88
uool 1nI
't8
o p1o1stdg outLJd n'l nuoluautoC 'pfipsqD DaJlqnl a'tdsag - urlsn8ny
(II 'lo^) actutc ttuntJor D)UlrJ - rlfipralolg lo1e6 '98
auoru.tai lclpard'pglns utp ntniplag - uBq{cg ralsrotr\l '98
at.royttPta aP aIDnPo
to1tct1co.td rt.tdnso p1arpuy 'y,{,ato11ipn nt1cntd t6'uaxnd'- snur€C anbturuog 't8
(AI',to^)
alpllllc!\uv utp .rolaJu|4l'ounc otpado\clcug 'r1.ro|s|q sllDrnloN - snIuIId '88
uta?a1aiug(BP-)sIIuI nBCBl-ilpean)bacJouccuoldgornpTuavtlS"runooncgtg- 1ne4
PIq?g tn1nutstut1iatc aytut?tlg - '7'8
*
d*<*'r * 'I8
'08
(AIX-A aPpcas) tr)q\ro Daunlcda\aiu| - rallJEI olarc '6L
n.tnluautoc ti
Ltacnpnrl'n1qtq.rcsop'?!pz4s'ar1o1o1sttct|un ap lPnuDW- pfqrppg uetlst't3 '81
auoutoJ
runlqaqpoaafXcaIzXa,tlcDlstlcnulntS.rcfciasaPualadOotn-a1-odpnuu1l 1llJpor€tpqsropC1 -z-uIloIz1q1w'n1qlalsa(aI'rI8Ig'I'rOao^aln)p 'LL
'91
arc\Iqi?\uv utp n7alut76ounc otpado\clcug 'nuo|slLl s'tlarnl1-l_N - sn{ulld '91,
'72'
pu46atc olotn ug atafiru1 'pzaqaloc Dutlrd - urlsn8ny