carte-gata-simpozion 2017

Pentru realizarea unui proiect educaţional de succes sunt necesare parcurgerea unor etape de explorare
,evaluare, planificare, formare, iniţiere, realizare, verificare, reglementare, consolidare, acţionare, implementare,
evaluare fiind nevoie să fie respectate cele patru condiţii vitale de realizare a acestuia: comunicare, coordonare,
cooperare şi parteneriat. Astfel, se porneşte de la un nivel inferior, cel reprezentat de comunicare pentru a se
putea ajunge la un nivel superior, cel reprezentat de parteneriat care este, de fapt, o formă complexă a relaţiei
dintre doi sau mai mulţi parteneri, cooperarea şi coordonarea fiind formele de mijloc, cele care de cele mai
multe ori facilitează realizarea unui proiect educaţional.

Un alt aspect important, în vederea întocmirii unui proiect educaţional îl reprezintă urmărirea anumitor
paşi, printre primii dintre aceştia aflându-se alcătuirea grupului de lucru la nivel de unitate de învăţământ. Pentru
a asigura succesul unui proiect, este foarte importantă găsirea în interiorul unităţii şcolare a celor mai potrivite
persoane pentru proiectul ales. Aceste persoane alese pentru a face parte din proiectul educaţional trebuie să îşi
dorească foarte mult să fie implicate în proiect, să cunoască subiectul propus pentru întocmirea proiectului şi să
deţină abilităţi potrivite pentru participarea la desfăşurarea lui, bineînţeles, nelipsindu-le calităţile de a fi
comunicative şi dispuse de a accepta să lucreze cu celelalte persoane implicate în proiect.

Totodată, la nivel de şcoală, este necesară o autoevaluare a nevoilor şi resurselor interne de care dispune
aceasta la acel moment şi identificarea factorilor stimulatori, dar şi pe cei care ar impiedica şi constrânge

realizarea proiectului.
Un alt pas deosebit de important în cadrul activităţii de realizare a proiectului este reprezentat de

căutarea şi găsirea posibililor parteneri, care trebuie să se încadreze într-un anumit tipar şi să răspundă nevoilor
şi cerinţelor proiectului. Astfel, coordonatorii proiectului trebuie să stabilească o listă a posibililor parteneri
ţinând cont de toate aspectele importante care au legătură cu aceştia misiunea, obiectivele, istoricul, experienţa
şi, nu în ultimul rând ,de referinţele primite de la alte persoane despre un posibil partener al proiectului. Aşadar,
apar posibilii parteneri, care trebuie să răspundă nevoilor şi cerinţelor proiectului, coordonatorii proiectului
trebuind să stabilească o listă a posibililor parteneri ţinând cont de misiunea, obiectivele, istoricul, experienţa şi,
nu în ultimul rând, a referinţelor despre un anumit partener al proiectului. Aşa apar o serie de parteneri posibili
ai proiectului: părinţi, asociaţii ale părinţilor, şcoli, licee, universităţi, centre de resurse educaţionale sau
asistenţă psihopedagogică, cadre didactice, specialişti, precum psihologi, consilieri şcolari, logopezi,
psihopedagogi, psihologi, dar şi biblotecari, muzeografi, medici, reprezentanţi ai bisericii, ai poliţiei,
reprezentanţi ai primăriilor, dispensare, teatre, pompieri, agenţi de protecţie a mediului, etc.

Tot procedeul urmat pentru a elabora un proiect este influienţat de mai mulţi factori, de aceea nu este o
regulă scrisă cum şi ce ar trebui făcut, justificarea venind din partea particularităţilor contextuale şi situaţionale.

Bibliografie:
1. Alecu,Simona, Dezvoltarea organizaţiei şcolare.Managementul proiectelor, E.D.P., Bucureşti, 2007
2. Gherguţ, A., Ceobanu, C., (2009), Elaborarea şi managementul proiectelor in serviciile

educaţionale. Ghid practic, Editura Polirom, Iaşi
3. Maciuc,Irina,Proiecte şi programe educaţionale pentru adolescenţi, tineri şi adulţi, Ed.Sitech, 2010

Purice Francisca Agneş, prof., Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad, Educație formală şi non-
formală

În argumentul simpozionului „Provocări şi soluții pentru un mentor eficient”, se vorbește despre faptul
că educația de astăzi abordează întregul, relațiile şi crează un mediu în care copilul poate explora, descoperi
lumea şi pe sine. Oare este chiar așa?

Argumentul continuă menționând rolul acestui simpozion în reconsiderarea rolului profesorului în
evoluția culturilor. Urmărind această linie, m-am gândit ce aş putea oferi colegilor profesori astfel încât să le fie
de ajutor în demersul lor de creare a acelui mediu propice descoperiri de sine a copiilor.

Ceea ce pot face este să dau niște idei pentru dezvoltare lor personală şi profesională. O idee este să
încerce să obţină finanțare europeană pentru participarea la cursuri de formare în străinătate. De ce? Pentru că
avem multe de învăţat dacă vrem să facem o educație care pune accent pe interdisciplinaritate şi
transdisciplinaritate, aşa cum promovează acest simpozion.

Eu am găsit o resursă în fondurile europene de tip Erasmus+ şi am făcut pentru liceul la care predau -
Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” - un proiect de mobilitate în domeniul educaţiei şcolare (Acţiunea cheie 1)
numit “Teacher Development for Dropout Prevention”, prin intermediul căruia, eu şi alți 8 colegi am mers la

498

cursuri de formare în anul școlar 2015-2016. Eu am fost la un curs in St. Julian’s, Malta, numit „Fluency and
English Language Development for Educational Staff” (19-30.10.2015).

De dată mai recentă este găsirea unei resurse în programul Erasmus+ Acţiunea cheie 2 – Tineret. Pe
lângă posibilitatea de a participarea la formări în cadrul unor proiecte, se poate participa şi la cursuri
individuale. Acesta oportunitate de formare este deschisă lucrătorilor de tineret, definiți în Ghidul programului
Erasmus+ ca profesionişti sau voluntari implicaţi în învățarea nonformală care sprijină tinerii în dezvoltarea lor
personală, socio-educațională și profesională. Prin participarea la cursul “TICTAC - Support Quality în Youth
Worker Mobility Activities within Erasmus+: Youth în Action), desfășurat între 13-19.11.2016 în Mollina
(Malaga), Spania, am descoperit noi resurse din educația nonformală cu ajutorul cărora pot contribui la

dezvoltarea de sine a copiilor cu care lucrez.
Dacă vă încadrați în definiția lucrătorilor de tineret, mai ales dacă activaţi într-o asociație sau ONG,

puteți să vă dezvoltați profesional experimentând diversitatea culturală şi cunoscând diferite practici ale
lucrului cu tinerii din alte ţări cu ajutorul activităților programului Erasmus+ Tineret. Oportunităţile se adresează
lucrătorilor de tineret implicaţi în dezvoltarea personală, educaţională şi socială a tinerilor.

Fiecare tânăr, voluntar sau lucrător de tineret care ia parte la un proiect de mobilitate pentru tineri are
dreptul să primească un certificat Youthpass. Certificatul Youthpass descrie și validează experiența de învățare
nonformală și informală (rezultatele învățării). Certificatul Youthpass poate fi utilizat ca un instrument pentru a
sprijini participanții să devină mai conștienți de procesul de învățare.

Mobilitatea lucrătorilor de tineret permite acestor persoane să experimenteze un mediu de lucru diferit
de cel din țările lor de origine, sporindu-le competențele profesionale, personale și interculturale. Activitățile de
mobilitate pot fi desfășurate fie ca activități individuale (de exemplu, un lucrător de tineret trimis la o
organizație gazdă) sau în perechi, ca un schimb reciproc de lucrători de tineret (simultan sau nu) între două
organizații partenere.

Orice tip de organizaţie din România implicată în activităţi din domeniul de tineret poate depune o
propunere de proiect. Grupurile informale de tineri pot candida doar dacă sunt reprezentate (inclusiv
contractual) de o organizaţie nonguvernamentală înfiinţată conform ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii sau de o instituţie publică implicată nemijlocit în lucrul cu tinerii.

Pentru exemplificare, vă dau câteva detalii despre ce am învăţat la cursul la care am participat eu în
cadrul acestei acțiuni.

Cursul s-a bazat pe metodologii interactive care au permis participanţilor să înveţe şi să exerseze
abilităţi concrete legate de plănuirea strategică a muncii de tineret, folosind oportunităţile Erasmus+ Tineret
crearea de proiecte în cadrul unei echipe internaţionale; evaluarea altor proiecte pe baza criteriilor de calitate
existente în munca de tineret internaţională. Au fost prezentări privind cadrul global al Erasmus+, linii
orientative, aspecte tehnice şi de calitate ale proiectelor internaţionale.

Printre rezultate se numără:
- O mai bună cunoaştere a programului Erasmus+ ca unealtă educaţională, în contextul cooperării
internaţionale de calitate şi strategiei locale pe termen lung
- O mai puternică exersare a organizării unui proiect de mobilitate a lucrătorilor de tineret
- Îmbunătăţirea competenţelor de plănuire a educaţiei non formale şi proceselor de învăţare
interculturală
Dacă vreți să vă lărgiţi orizonturile, găsind noi moduri de a contribui la o educație completă a copiilor
nostru, consultați cu încredere Ghidul programului Erasmus+. Eu vă recomand să profitați şi de oportunitățile
oferite de acestea pentru formarea lucrătorilor de tineret.
Nu uitați că puteți face şi proiecte de parteneriat pe domeniul Tineret, în mod similar cu cele din
domeniul școlar. Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad vrea să continue proiectele Erasmus+ Acţiunea
Cheie 2 - „Inclusive Preschool for Kid - Visual, Auditory And Kinesthetic Learners” şi "A Sense of
Community” - cu noi proiecte din domeniul Tineret care să ne dezvolte organizația şi personalul.
Cele două domenii, școlar şi tineret, pot fi şi conectate. De exemplu, în cadrul proiectului Erasmus+
KA2- "A Sense of Community” am stabilit un parteneriat cu Myosotis, un ONG local, astfel încât să sprijinim
cât mai mulți tineri să facă voluntariat în comunitatea lor. Acest proiect mi-a oferit chiar de curând (20-
25.05.2017) un exemplu de cum pot fi interconectate școlile şi organizațiile de tineret, atunci când am mers la o

499

întâlnire de proiect la partenerul din Tostamaa, Estonia. Acolo, mare parte a elevilor şcolii frecventau şi
administrau un Centru de tineret. Acest centru şi școala făceau împreuna diferite activităţi în sprijinul
comunităţii locale (spectacole, curse de ștafeta, ecologizări, ajutarea copiilor cu dificultăţi de învăţare, etc).

Asemenea activităţi putem face şi noi, consolidând sentimentul comunitar al tinerilor noștri şi poate așa
vom reuși să curăţăm şi România (cum au reușit să facă estonienii prin programul „Let’s Do It!”).

Răducioi Doina, prof., LCCR Italia, Proiect educational „Călători prin tradiții”

Proiect educațional destinat copiilor cu simț artistic, menit să aducă în sufetele acestora bucuria de a
CREA și de a fi ORIGINALI.

Locul desfășurării: Italia
Coordonator: colaborator LCCR, Doina Răducioi
Argument:
Romanul se defineste prin traditiile,obiceiurile si datinile sale.
Ne-am născut ”pi-un picior de plai” și trăim ”pe-o gură de rai” iar lada de zestre a poporului român este
plină de valori spirituale și materiale care ne identifică și ne fac UNICI.
„Traditia adevarata e singura merinde sufleteasca”,spunea Liviu Rebreanu.Cu siguranta ca nu se cade sa
renuntam la ea,mai ales ca e atat de consistenta.Ca sa ne putem salva,ca oameni si ca tara,inainte ar trebui sa
aflam cine suntem.Si tocmai asta ne spun traditiile si obiceiurile romanesti.
E firesc sa ne intoarcem la origini,nostalgic-asa cum remarca Mircea Eliade-spre a constientiza locul
nostru in istoria culturii omenirii.
Obiective:
Să scoatem la lumină aceste frumuseți și bogății, datinile și obiceiurile, portul popular, cântecele și
dansurile!
Să-i învățăm pe copiii noștri să le prețuiască ca pe niște scumpe comori, să fie niște adevărați păstrători
ai tradițiilor și obiceiurilor, să dorească să rămână vii peste veacuri, să le facă cunoscute pentru că ele n-au
asemănare.
Prin abordarea acestui proiect educational s-a dorit redescoperirea,promovarea si sensibilizarea noastra a
tuturor asupra traditiilor stramosesti,prin implicarea copiilor romani,departe de Tara Mama.
Activități
1. PAȘTE CU ZÂMBET DE ROMÂNAȘ
Ne exprimăm prin cuvânt și culoare călăuziți de LUMINA SFÂNTĂ A ÎNVIERII.
Anotimpurile trec, pietrele rămân
Pietrele reprezintă suprafața de lucru a artistului atunci când imaginația își începe jocul.
Ferestre deschise spre cer – icoane pe sticlă, pânză
Încondeierea ouălor de Paște
Este un obicei străvechi românesc și face parte din zestrea culturală a țării noastre.

500

2. CRĂCIUNUL, SĂRBĂTOARE DE SUFLET
Sărbătorile de iarnă înseamnă bucurie, armonie, spiritualitate, bunătate și generozitate față de semenii
noștri, colinde și cântece populare, obiceiuri, cadouri și gânduri bune pentru toți.
3. PORTUL NAȚIONAL, steag al națiunii române
Ia românească reprezintă simbolul spiritului autohton, poveste și istorie. A te îmbrăca în haine de
inspirație autohtonă românească este o dovadă că nu am uitat de unde am plecat.

501

4. DANSUL FOLCLORIC ROMÂNESC
Fără îndoială dansul folcloric românesc este una dintre cele mai prețioase bogății artistice ale lumii.

502

Rebegea Iustina, înv., Școala Gimnazială Pribești, județul Vaslui, Bune practici ale mentorilor prin
implementarea proiectelor educaționale. Premise pentru elaborarea proiectului

„Lumea, așa cum am creat este un proces de gândire a noastră. În continuare nu poate fi mofidicat fără a
schimba gândirea noastră. (Albert Einstein)”

Schimbările la care a fost supus învățământul preuniversitar românesc pe parcursul ultimilor douăzeci
de ani, procesul continuu de descentralizare, de actualizare al metodelor de predare și evaluare, noile specializări
apărute și acreditate, curriculumul la decizia școlii, mobilitatea crescută a cadrelor didactice au indus o stare de
disoluție la nivelul coeziunii colectivelor de cadre didactice, o pierdere a identității instituționale chiar și în
cazul unităților școlare cu tradiție.

Existența, la nivel național, a legislației care introduce mentoratul de inserție, precum și a eforturilor
Ministerului Educației Naționale de a demara acest tip de activitate se cer susținute și de eforturile conjugate ale
unităților școlare de a prelua constructiv ideile și meodele de lucru, spre beneficiul întregii organizații, cu impact
benefic asupra coeziunii colectivului de cadre didactice, al calității demersului didactic, al elevilor, al
comunității.

Având în vedere noutatea profilului profesorului mentor este normal că lipsesc modelele de practica
efectivă, o serie de proceduri, materiale suport a activităților, ca la orice început de drum.

Menținerea/cladirea unei culturi organizaționale care distinge școala, îi conferă acesteia caracter unic și
personalitate în spațiul educațional ar trebui să reprezinte prioritatea oricărui manager de succes.

Premisa pentru elaborarea proiectului pornește de la ideea că pregătirea condițiilor pentru elaborarea
proiectului presupune în primul rând:

➢ Costituirea și consolidarea echipei de proiect, asigurarea parteneriatului cu comunitatea din care
școala face parte, pregătirea membrilor de proiect în domeniul elaborării, implementării,
monitorizării și evaluării de proiecte.

Dată fiind împletirea elemetelor generale care țin de implementare și proiecte cu elemente specifice
legate de proiectele educaționale, reperele teoretice și practice pot fi folosite pentru:

➢ Redactarea proiectelor educaționale;
➢ Dezvoltarea personală a membrilor echipei de proiect;

503

➢ Elaborarea unor proiecte similare în orizontul viitor.
Echipa de proiect a școlii se va concentra în esență pe elaborarea și implementarea proiectelor ce trebuie

să asigure “transpunerea într-un format strandard a unui conținut unic conferit de problema/nevoia particulară a
școlii identificată și menționată în Planul de Dezvoltare Școlară la care se raportează proiectul.”

În cadrul acestui demers, lucrul în echipă, parteneriatul și comunicarea interpersonală reprezintă factori
foarte importanți, ce condiționează atât eficiența echipei de proiect, cât și calitatea colaborării sale cu
comunitatea școlară cât și cu cea locală.

O echipă puternică se construiește și se consolidează pe baza unui scop comun și a unor sarcinii care
conduc la realizarea acestui scop. Astfel, echipa de priect a școlii va avea ca sarcini specifice:

➢ Selectarea uneia sau mai multor probleme prioritare cuprinse în Planul de dezvolare școlară;
➢ Elaborarea propunerilor de proiect și completarea”Formularului de aplicație”;
➢ Încheierea protocoalelor de colaborare cu partenerii din comunitate;
➢ Transpunerea experienței pedagogice într-o propunere de proiect concret;
➢ Implementarea proiectelor aprobate;
➢ Promovarea rezultatelor proiectului la nivelul comnității locale.
Pentru a îndeplini sarcinile care le revin în cadrul proiectului, membrii echipelor de proiect trebuie să
aibă un anumit profil personal și profesional, care ar trebui să cuprindă următoarele trăsături:
➢ Convingeri legate de necesitatea dezvoltării școlilor și comunităților;
➢ Percepții corecte asupra problemelor școlii și comunității;
➢ Abilități în rezolvarea de probleme și identificarea de soluții;
➢ Capacitatea de a construi și implementa proiecte adaptate la specificul local;
➢ Cunoștințe și abilități pentru transpunerea proiectelor în format standardizat;
➢ Spirit de inițiativă și de participare;
➢ Motivație pentru dezvoltarea capacității locale și ameliorarea școlară;
➢ Compențe de comunicare, cooperare, lucru în echipă și împartășirii de experiență;
➢ Abilități pentru culegerea, interpretarea și prezentarea informațiilor;
➢ Deschidere față de inovație, schimbare și dezvoltare;
➢ Disponibilitate pentru autoperfecționare.
Respectarea acestor cerințe generale necesită cunoștințe, deprinderi, abilități și exercițiu permanent în
domeniul comunicării interpersonale. Succesul oricărui proiect depinde în mare măsură de modul în care are loc
comnicarea în cadrul fiecărei etape și activități.
Exigențele legate de această problemă sunt cu atât mai importante cu cât strategia de implementare a
unui proiect presupune o comunicare constantă în cadrul echipelor de proiect și între aceste echipe și
comunitățile școlare și locale în toate etapele pe care le presupune proiectul.
Ca orice proiect, un asemenea proiect educațional trebuie:
➢ Să contituie o oportunitate la dispoziția școlilor ce își propun să-și asigure inovația, schimbarea și

dezvoltarea;
➢ Să respecte cerințele formulate de prevederile din Planul de Dezvoltare Școlară și specificul

contextului regional și local în care se va desfășura proiectul;
➢ Să se încadreze într-un model standardizat, impus de MECȘ/ISJ model ce conține un set obligatoriu

de elemente cheie.
Chemate să respecte strategia unității de învățământ la care se referă, cât și strategia educațională a
Ministerului Educației și Cercetării Științifice, proiectele unei școli presupun, pentru elaborarea și
implementarea lor, consensul unoe echipe competente, ce dețin o pregatire specifică.
Proiectul pe care o școală îl implementează reprezintă un set de activități care:
Oferă o soluție pertinentă la o problemă identificată;
➢ Se desfășoară într-un anumit interval de timp;
➢ Folosește resurse materiale, financiare și umane;
➢ Produce rezultate mărsurabile.

504

Pornind de la aceste repere, fiecare proiect este chemat să reprezinte o construcție unică, a cărui

originalitate este dată de felul în care sunt combinate elementele pe care definiția mai sus menționată le

specifică.

În același sens, echipa care elaborează proiectul trebuie să asigure echilibrul între rigoare și creativitate,

răspunzând unor întrebări ce decurg din formularul strandard care trebuie respectat:

➢ Care sunt caracteristicile școlii și partenerolir săi?

➢ Ce opțiuni va face școala în cadrul proiectului?

➢ Care vor fi obiectivele de realizat?

➢ Ce activități vor fi derulate pentru atingerea obiectivelor?

➢ Ce grupuri țintă vor fi selectate?

➢ Care vor fi partenerii școlii?

➢ Ce rezultate vor fi obținute?

➢ Care vor fi beneficiarii proiectului?

➢ Cum se va face evaluarea?

➢ Ce impact va avea proiectul?

➢ Cum va fi asigurată durabilitatea?

➢ Cum va fi promovat proiectul?

➢ Ce va cuprinde planul de acțiune?

➢ Cum va fi valorificată resursa de timp?

➢ Ce buget va fi necesar și cum va fi alcătuit?

Pentru a construi un proiect original și realist, răspunzând în mod pertinent acestui set de întrebări este

necesar ca echipa de proiect să cunoscă:

➢ Principii și reguli generale din domeniul proiectării;

➢ Metodele de analiză ale contextului școlar și comunitar;

➢ Reperele Planului de Dezvoltare a școlii din face parte;

➢ Cerințele cuprinse în Formularul de aplicație.

Cunoașterea, înțelegerea, aplicarea acestor elemente importante reclamă cunoștințe și abilități în

domeniul elaborării, implementării, monitorizării și evaluării proiectelor inițiate la nivelul școlii.

Experințele unor proiecte demonstrează că pregatirea adecvată în domeniul proiectării constituie prima

garanție pentru elaborarea unui proiect de succes ce trebuie să fie:

➢ Inovator, prin elementele inedite pe care le conține;

➢ Coerent, prin legătura logică între toate elementele/componentele sale;

➢ Pezabil, prin realismul activităților și termenilor pe care le prevede;

➢ Relevant, prin semnificația problemelor pe care dorește să le soluționeze;

➢ Curajos, prin obiectivele pe care vrea să le atingă;

➢ Clar, logic, riguros prin felul în care explică ceea ce propune.

În acest context, membrii echipei de proiect a școlii trebuie să valorifice întreaga experință de care

dispun în domeniul proiectelor și să se orienteze către rezolvarea lor permanentă în acest domeniu.

FORMULAR DE APLICAŢIE

A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de Școala Gimnazială Pribești

învăţământ aplicante

Adresa completă Loc. Pribești, com. Codăești, jud. Vaslui

Nr. de telefon/fax 0752013165/

Adresă poştă electronică

Coordonator proiect/PERSOANĂ DE CONTACT

Nume, Prenume Dna Rebegea Iustina
Funcţia Învățător
Adresa completă
Loc. Pribești, com. Codăești, jud. Vaslui

Adresă poştă electronică [email protected]

B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT

505

B.1. Titlul proiectului “Sănătatea- comoara vieții”

B.2. Categoria în care se cultural- artistic

încadrează proiectul: tehnico-stiintific

(bifaţi categoria în care se sportiv-turistic

încadrează proiectul cetatenie democratica

dumneavoastră) altele (precizaţi)

C. REZUMATUL PROIECTULUI/descriere
Prezentaţi următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
1.Numar de elevi implicati- 34 de elevi de la clasele a III-a și a IV-a
2.Activități

-Igiena individuală și de grup- noțiuni și reguli
-bolile contagioase și urmările lor- dezbatere interactivă cu medicii de familie
-igiena orală- granița sănătății dentare- dezbatere interactivă cu medicul stomaolog
-alimentație sănătoasă pentru vârsta școlară mică- dezbatere interactivă cu părinții, medici de
familie și elevi
3.Numar de parteneri- trei-C.M. I. Dr. Vasile Vlăduț Doru

-C. M. I. Dr. Pușcaș Nicolae

-C. M. S. I. Dr. Jipu Raluca

D. PREZENTAREA PROIECTULUI

D.1. Prezentati: analiza de nevoi, concordanta cu prioritatile MECTS, obiectivul general ale
proiectului si precizaţi ţinta strategică a Planului de Dezvoltare Scolara, din care derivă obiectivul

general al proiectului(max. 1 pagina)
1.În evoluția copilului de vârstă școlară mică în societatea de astăzi un rol deosebit îl au factorii care
contribuie la dezvoltarea armonioasă a acestuia. De aceea, considerăm că este foarte importantă
cunoașterea relațiilor dintre sănătate și dezvoltarea fizică și intelectuală, identificarea riscurilor care
amenință sănătatea și capacitatea de muncă ale elevului: tulburări de activitate, scăderea
randamentului școlar, surmenajul, condiții familiale nefavorabile, alimentația nesănătoasă.

2.Obiectivul general/ scopul:
Pentru preîntâmpinarea apariției unor boli legate de igiena personală și cea colectivă, de factorii de
risc (igiena, imunitatea scăzută, plăgi, factori de mediu, alimentație dezechilibrată, boli ale
organismului) se impune din partea elevilor de la învățământul primar însușirea unor reguli sanitare
de strictă necesitate, formarea deprindetilor de igienă personală și de grup, iar din partea școlii

asigurarea unei consilieri de specialitate.
D.2. Scrieţi obiectivul general si obiectivele specifice ale proiectului

Cunoașterea și aplicarea de către elevi a normelor de igienă personală și cea colectivă,
alimentație sănătoasă în concordanță cu particularitățile de vărstă;

Identificarea factorilor de risc și prevenirea influenței lor asupra stării de sănătate;
Respectarea regimului zilnic de viață sănătoasă (odihnă, muncă, folosirea timpului liber,
obiceiuri sănătoase și eliminarea factorilor de risc);
Prevenirea și corectarea unor tulburări de sănătate;
Formarea unor deprinderi de igienă personală și de grup;
D.3. Descrieţi grupul / grupurile ţintă căruia i se adresează proiectul si nevoile acestuia/acestora
Grupul este format din 15 elevi din clasa a III-a și 19 elevi din clasa a IV-a. Aceștia provin din familii
cu posibilități materiale reduse, cu educație sanitară deficitară, privind igiena personală și de grup
care doresc să se informeze cu privire la riscurile ce pot să apară prin nerespectarea regulilor de
igienă individuală și de grup.

D.4. Durata proiectului

15 septembrie 2011- 15 iunie 2012
D.5. Descrieţi activităţile utilizând pentru fiecare activitate fişa de mai jos(multiplicati fisa pentru

fiecare activitate in parte.). Pentru data/perioada de desfasurare, mentionati Luna 1, Luna 2, etc.

506

Activitatea nr.: 1
Titlul activităţii: Igiena individuală și de grup
Tipul activităţii: permanent
Data/perioada de desfăşurare: semestrul I și al II-lea
Locul desfăşurării: Sala de clasă
Numărul de participanţi pentru fiecare categorie (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti
ai comunitatii etc): 34 de elevi, 3 cadre didactice, 12 părinți, 2 asistenți sociali
Responsabil: Rebegea Iustina, Manea Zînica, Proca Carmen
Beneficiari: Elevii de la clasele a III-a și a IV-a, invățători, părinții elevilor, comunitatea
locală
Metode/mijloace de realizare: dezbatere interactivă, explicația, metoda intuitivă,

problematizarea, jocul de rol, prezentare ppt
Modalităţi de evaluare: grafice, fluturași, pliante și portofolii ale elevilor, întocmirea unui

program zilnic de muncă și odihnă sănătos, amenajarea unui colț “Minte sănătoasă în corp sănătos” în
sala de clasă

Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri: elevii sunt împarțiți în 4 grupe. Apoi se
explică de către medici noțiunile de igienă individuală și de grup, însoțite de planșe, imagini la
calculator. Se explică noțiunile: igiena îmbracămintei, igiena corpului omenesc, igiena alimentației.
Sun prezentate reguli și norme de igienă însoțite de imagini. Din fiecare grupă se alege câte un
responsabil sanitar. Se precizează sarcinile ce-i revin în cadrul grupei și însemnele acestuia. Se
întocmesc graficele igienico- sanitare pentru fiecare grupă. Acestea sunt afișate zilnic pe un panou în
sala de clasa și în portofoliile elevilor. Se prezintă un program zilnic de muncă și odihnă sănătos
recomandat elevilor. Elevul care răspunde de igienă verifică zilnic și consemnează observațiile sub
formă de simboluri în graficele afișate pe panoul clasei. Cazurile deosebite se discută cu parinții

copiilor.

Bibliografie:
1. IOSIFESCU, Ș. (2000): Elemente de management strategic și proiectare, Centrul Educația 2000+,

Humanitas Educațional, București
2. POPESCU, M. (2000): Implicarea comunității în procesul de educație, Centrul Educația 2000+,

Corint, București
3. RĂDULESCU, E. (1998): Educație pentru succes, Oscar Print, București
4. -Școala la răscruce- schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu- Studiu de

impact(2002)- coordonator VLĂSCEANU L., Polirom, Iași.
5. -Școala șanselor egale (2004), coordonator NEDELCU, A., Centrul Educația 2000+, Veritas,

București
6. RĂDULESCU, E., TÎRCĂ, A., (2004):Școala prietenoasă- experiențe de proiect, Cenrul Educația

2000+, Humanitas Educațional, București.

Sima Daniela Roxana, prof., Simion Aurelia Nicoleta, prof., Școala Gimnazială nr.1 Cornetu, Ilfov, Eficienţa
proiectelor educaționale - exemple de bune practici

În contextul unei societăţi în continuă schimbare, învăţământul românesc trebuie să-şi asume o nouă
perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale. Trebuie să fie favorabil încurajarării şi susţinerii dezvoltării
libere a fiecărui individ în parte. Astfel, școala şi curriculum-ul ar trebui să ofere un cadru flexibil şi coerent în
care cooperarea şi competiţia, gândirea independentă, opinia liber exprimată şi argumentată, creativitatea,
atitudinile sociale pozitive să constituie trăsături definitorii.

Din această perspectivă, proiectul educaţional devine o necesitate a strategiilor orientate către educarea
tinerilor. Prin proiectele educaționale în parteneriat desfăşurarea unor activităţi vor fi impulsionate prin
cooperări care se realizează în alte spaţii decât cele cu care elevii sunt obişnuiţi. Acestea oferă elevilor ocazia de
a pune în practică cunoştinţele acumulate în clasă. Activităţile din proiect permit elevilor o implicare activă şi
creativă în care să se poată împleti efortul şi plăcerea, să abordeze sarcini de lucru incitante, neconvenţionale,
care să facă apel la imaginaţie, să le stimuleze curiozitatea, spiritul critic şi de observaţie. Educaţia prin

507

activităţile extracurriculare reprezintă de fapt, stabilirea unor legături optime între: talent, cultivarea unui stil de
viaţă sănătos, civilizat, experienţe sociale, aptitudini.

Scopul proiectelor educaționale este acela de a pune profesorii de discipline diferite să colaboreze, să
lucreze în echipă cu elevii, de a promova dialogul, transparența și comunicarea deschisă, de a încuraja inițiativa,

participarea.
Realizarea activităţilor de către elevi alături de cadrele didactice, părinţi şi de alţi membri ai comunităţii

este o modalitate eficientă de a-i face să învețe să utilizeze toate resursele proprii, să realizeze un schimb de
bune practici în vederea formării unei educaţii trainice.

Exemple de activități de bună practică
Astfel de activităţi am realizat în cadrul proiectului de parteneriat educațional:”Tradiții și obiceiuri
locale”
”Zilele Comunei Conetu” – Sfanta Paraschiva - Serbare populară

“Datini populare – Sfantul Andrei” - Șezatoare literară

”Concurs de îndemânare”- confecționare de măști populare;

,,Dragobetele”- activitate desfășurata la Muzeul Național al Satului

“Mărțișorul”-concurs de mărțișoare

508

”Concurs” - Interpretare vocală de cantece populare și recitarea unor versuri populare scurte, a unor
proverbe, zicatori

”Târgul toamnei: Sărbătoarea fructelor și a legumelor” - tradiții de strângere a recoltei

Dorinţa de activitate a copiilor contribuie astfel la formarea de priceperi şi deprinderi, la obişnuirea lor
să aplice în practică cunoştinţele teoretice însuşite.

Activitățile educaționale iniţiate, proiectate şi organizate în colaborare cu diverse instituţii, au reale
valenţe educative în rândul copiilor.

Considerăm că este necesar să dezvoltăm potenţialul creator al elevilor, să le stimulăm aptitudinile, nu
numai prin activităţile de la clasă, ci printr-un portofoliu complex, care să includă parteneriatele educaționale.

Bibliografie:
1. Calin M., “Teoria si metateoria actiunii educative”, București, Ed. Aramis, 2003
2. Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
3. D. Ionescu, R.Popescu „Activităţi extraşcolare în ruralul Românesc. Dezvoltarea de competenţe

cheie la copii şi tineri”, Bucureşti, Editura Universitară, 2012
Slavu Cati, prof. înv. preșcolar, Chirilă Filoteia, prof. înv. preșcolar, Grădiniţa cu P.P. Nr.2 Bârlad,

Amenajarea spaţiului educaţional şi educaţia de calitate

Succesul activităţii didactice este legat în mod cert şi de amenajarea spaţiului educaţional, de obţinerea
unei atmosfere plăcute şi calde, de aducerea între zidurile grădiniţei a lumii în care copilul trăieşte, toate având
ca rezultat dezvoltarea lui fizică şi intelectuală armonioasă. Fără un mediu educaţional protector, bine organizat
şi frumos decorat, care să sporească starea emoţională a copiilor, să le stimuleze şi să le pună la încercare
abilităţile individuale, finalităţile educaţionale sunt dificil de atins.

Mediul educaţional (spaţiul de învăţare) trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea copiilor, să creeze
ocazii de explorare şi descoperire, să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora , să le asigure
sănătatea şi protecţia fără a impune restricţii.

509

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, prefigurează ca tendinţă de schimbare, crearea unui mediu
educaţional bogat, pentru o stimulare continuă a învăţării spontane a copilului.

Organizarea spaţiului educaţional, în spiritul documentelor ce reglementează activitatea în învăţământul
preşcolar, presupune:

● împărţirea sălii de grupă în zone:
- zona de linişte, unde se desfăşoară activităţile de învăţare, ce necesită concentrare, linişte, aici
amenajându-se de regulă următoarele sectoare/zone/arii de interes;
Biblioteca: cu un aranjament atractiv şi confortabil ; accesorii utile : rafturi joase pentru cărţi, imagini,pliante,
jocuri cu jetoane ,atlase, spaţiu pentru expunerea lucrărilor, aparatură audio, discuri, CD-uri, calculator etc.;
materiale pentru activităţile de scriere (masă şi scaune precum şi o gamă largă de ustensile şi suporturi pentru
scris); existenţa literelor în variate forme, reviste, ziare;
Ştinţa: sector dotat cu măsuţă, etajeră cu materiale necesare experienţelor, investigaţiilor, observărilor de lungă
durată ( eprubete, lupe, cântar, materiale din natură, insectar, mulaje, magneţi, obiecte pentru măsurare carioci,
creioane, coli de hârtie, atlase, pliante, puzzle-uri, mozaicuri, materiale din natură:pietre, sâmburi, seminţe, etc);

etc)
Arta (zonă a creativităţii) accesorizată cu o masă, de preferinţă acoperită cu un material plastic , rafturi pentru
depozitarea ustensilelor şi materialelor specifice ( acuarele, pensule, creioane colorate, ceracolor, plastilină,
planşete, foarfeci,bureţi, sortimente de hârtie, lipici, deşeuri de materiale, ziare, revistei, etc;)
Centrul tematic, este spaţiul din zona liniştită unde expunem materiale legate de tema proiectului în aşa fel încât
copiii să le poată privi şi mânui, să se poată juca cu ele, să vorbească, să li se citească despre ele, să poată
adăuga altele noi, produse sau procurate de ei. Acesta poate fi un dulăpior, un raft, o cutie de carton, un panou,
unde vom expune titlul temei şi materialele legate de acesta.
O zonă cu mese şi scaune, pentru servirea gustării, şi pentru activităţile desfăşurate cu grupuri mici de copii;
O zonă pentru expunerea lucrărilor copiilor, formată din panouri, etajere, sfori întinse pe care copiii îşi expun
lucrările pentru a le vizualiza, autoanaliza, compara cu ale colegilor. La evaluarea unui proiect( şi chiar la finele
unei teme săptămânale), spaţiul educaţional, prin lucrările expuse, poate fi o dovadă elocventă a interesului de
care s-a bucurat tema abordată în rândul copiilor, a modului în care le-a fost stimulată creativitatea.

- zona de mişcare, unde se desfăşoară activităţile mai zgomotoase, ce implică mişcare, manipulare de
obiecte, cu următoarele sectoare/zone/arii de interes;
Joc de rol: Copiilor, la această vârstă le place mult să se joace „de-a ceva”. În acest sector ei născocesc mereu
un pretext de joacă, inventează diferite scenarii în funcţie de ce-i interesează, de vârstă, etc. Aici, poate exista
mobilier în miniatură – căsuţe, etajere, măsuţă de bucătărie, scăunele, aragaz, truse de joc, măşti, costumaţii, şi
ustensile adaptate diferitelor contexte şi roluri asumate de copii în jocul lor;
Construcţii: zonă dotată cu materiale de construcţie din lemn şi plastic, plasată într-un loc îndepărtat de zona
liniştită. Materialele vor fi dispuse în cutii, lădiţe, pe podea sau rafturi, pe categorii, aflate la un nivel unde copiii
pot avea acces. De asemenea, în mediul apropiat (pe pereţii apropiaţi, pe etajere) pot exista imagini cu contrucţii

ce se pot realiza cu materialele respective.
Cum activităţile desfăşurate în această zonă pot fi zgomotoase, e de preferat să existe covor pe jos,

pentru a atenua zgomotul.
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar lasă cadrelor didactice libertatea de a amenaja spaţiul de

care dispun, ţinând cont de condiţiile particulare ale grădiniţei, spaţiul sălii de grupă, materialele de care

dispune, interesele copiilor, propria creativitate.
În organizarea spaţiului educaţional se va ţine seama de următoarele cerinţe:

Sala de grupă să fie luminoasă, văruită în culori calde, vesele;
Mobilierul să fie corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice a copiilor, corect dimensionat, rezistent, uşor de
mânuit, din materiale netoxice, în culori vii;

Dacă mobilierul este uşor şi poate fi mutat, spaţiul clasei poate fi modificat mereu, deplasându-l şi
rearanjându-l în funcţie de cerinţele activităţii;

• Poziţionarea corectă a centrelor în spaţiul sălii;
• Delimitarea spaţiilor, pentru a da impresia mai multor universuri ce aşteaptă să fie descoperite;

• Asigurarea accesului liber al copilului la materiale expuse la diferite sectoare;

510

• Alegerea materialelor în funcţie de vârsta şi interesele copiilor din grupă;
• Sortarea periodică a materialelor.
• Introducerea treptată a materialelor noi.
Atenţie la caracteristicile estetice şi metodice ale mijloacelor vizuale expuse sau prezentate copiilor.
Acestea vor avea o dimensiune adecvată momentului şi obiectivului propus; culorile, forma şi realizarea
artistică se vor armoniza, oferind copilului încântarea pe care o provoacă orice lucru despre care se poate spune
că este frumos;
Necesitatea stabilirii unor reguli de folosire a materialelor puse la dispoziţia copiilor în zonele clasei,
îndeosebi a cărţilor, jocurilor, imaginilor pe care aceştia le mânuiesc mai des, de strângere şi ordonare a

materialelor de lucru;
Pe lângă sectorizarea clasei şi dotarea cu materiale, un aspect esenţial îl reprezintă modul în care se

decorează sala de grupă, urmărind ca fiecare obiect, fiecare imagine să transmită ceva copilului sau să-l pună
în situaţia de a cerceta, de a face predicţii în legătură cu o temă de interes. O aglomerare de materiale, fără nici
un mesaj legat de interesul de moment al copilului, va crea disconfort şi agitaţie în sufletul lui şi o situaţie
conflictuală în clasă, între copii. Este recomandabil să se regăsească în spaţiul educaţional elemente de decor
sugestive pentru anotimpul în care ne aflăm, pentru marcarea unui eveniment important social, cultural, religios
ce urmează să se desfăşoare (sau este în derulare).

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere, este acela în care interacţionează copiii unii cu alţii. La 3-4 ani,
le place să se joace singuri sau câte doi, chiar dacă stau unii lângă alţii. Pe măsură ce cresc, încep din ce în ce
mai mult să relaţioneze unii cu alţii, lucrează în grupuri mai mici sau mai mari, chiar dacă uneori simt nevoia să
fie singuri, retraşi în spaţii mai mici. În aceste condiţii, este foarte important să fie văzuţi toţi copiii şi
monitorizaţi, dirijându-li-se activitatea şi preîntâmpinând conflictele, fapt ce solicită atenţie distributivă din
partea educatoarei, pentru a putea supraveghea singură atâţia copii , cu atâtea preocupări.

Un studiu elaborat de UNICEF (în anul şcolar 2003-2004), pe un eşantion de 1559 educatoare, privind
educaţia preşcolară din România, evidenţia printre alte aspecte şi deficienţe în ceea ce priveşte organizarea
zonelor de activitate din sălile de grupă: sunt săli de grupă nesectorizate, în care nu este amenajată nici o zonă
de lucru;există situaţii în care, din lipsa spaţiului, există doar 2-3 sectoare , de regulă Biblioteca , Căsuţa ,
Construcţii; aranjarea mobilierului este gândită pentru derularea cu preponderenţă a unor activităţi statice, la
măsuţe;nu în toate situaţiile materialul didactic este suficient, atractiv, sunt exploatate valenţele lui.

Chiar dacă între timp situaţia s-a îmbunătăţit, există încă insuficientă responsabilizare faţă de problema
amenajării mediului educaţional. De aceeadorim să conştientizăm faptul că spaţiul educaţional este terenul unei
educaţii timpurii adaptate copilului şi ritmului său de dezvoltare, o treaptă a devenirii lui, furnizându-i informaţii
în care găseşte răspuns propriilor întrebări. Un mediu educaţional planificat cu multă grijă, stimulează învăţarea
şi dezvoltarea copiilor, ajută la diminuarea comportamentelor negative.

Bibliografie:
1. Didactica preşcolară – editura V&I, Bucureşti 2000
2. Grădiniţa altfel – editura V&I, Bucureşti 2003
3. Scrisoare metodică ”Strategiile didactice utilizate în înv. preşcolar”

Stratulat Daniel, profesor, Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad, jud. Vaslui Voluntariatul –
posibilă componentă a curriculumului școlar

Nu există nici o îndoială că activitatea de voluntariat este o parte extrem de importantă a
societății de azi. Natura sa este una complexă - motivație, planificare, cooperare, învățare (teorie și
practică), responsabilitate și, nu în ultimul rând, trezirea unui sentiment uneori de nedescris de bucurie
și fericire atunci când oferim un ajutor real semenilor din orizontul local, comunității în general.

Prin voluntariat elevii învață să-și organizeze timpul, ating un nivel crescut al abilităților de
comunicare interpersonală și comportamentale, lucruri pe care nu le pot obține în timpul unui program
de studiu standard la școală. Voluntariatul este o oportunitate valoroasă pentru tinerii care doresc să
obțină experiență de muncă în anumite domenii, experiență de loc de neglijat în CV-ul unei persoane și
care ar putea ajuta pe viitor la obținerea unui loc de muncă.

511

Un proiect educațional având voluntariatul ca activitate principală trebuie să aibă drept scop
introducerea/promovarea fenomenului voluntariatului și a muncii în folosul comunității în mediul
școlar, formarea și dezvoltarea unui simț/spirit al comunității atât în rândul elevilor, dar și în rândul
părinților și al cadrelor didactice care trebuie să-i îndrume.

În mod obișnuit nu există programe de voluntariat în programa școlilor participante. Printr-un
astfel de proiect se poate aduce voluntariatul în școală, implicând atât elevii, cât și cadrele didactice,
precum și creșterea gradului de conștientizare a voluntariatului în comunitățile locale.

Un plus de valoare îl va aduce realizarea unui studiu amplu, detaliat (un program pilot), care să
prezinte beneficiile implicării adolescenților în activitatea de voluntariat, împreună cu o descriere
detaliată a exemplelor de bună practică, sugestii, dar și descrierea posibilelor dezavantaje.

În plus față de acest lucru, elevii au o oportunitate valoroasă de a fi creativi (alegerea activității
de voluntariat potrivite), independenți (flexibilitatea programului) și să învețe să fie responsabili
(raportarea activităților, elaborarea materialelor, evaluarea rezultatelor).

Un caz concret este cel al proiectului în care este implicat Liceul Pedagogic ”Ioan Popescu”
din Bârlad, în calitate de partener: ”A Sense of Community”. Proiectul este finanțat de Uniunea
Europeană prin Programul Erasmus+, Acțiunea cheie 2 – Parteneriate strategice doar între școli și are o
durată de derulare de doi ani (01 septembrie 2016 - 31 august 2018).

Instituțiile școlare partenere: Gymnázium Jana Palacha - Cehia/Praga (coordonator); Istituto
D'istruzione Superiore Majorana - Italia/Avola; Tõstamaa Keskkool - Estonia/Tostamaa; C. E. Manuel

Lora Tamayo - Spania/Jerez de la Frontera.
Comunicarea eficientă între parteneri este o premisă a reușitei proiectului. Principalele

instrumente utilizate pentru a facilita comunicarea între toți partenerii pot fi: poșta electronică,
Facebook (grup, pagină), instrumente Google Drive, conferință video prin Skype și alte resurse TIC.
Scopul este acela de a asigura o comunicare eficientă pentru dezvoltarea tuturor fazelor proiectului,
precum și să încurajeze elevii să-și îmbunătățească limba engleză. În afară de acestea, site-ul
proiectului va servi ca spațiu de diseminare a activităților și rezultatelor proiectului.

La nivelul parteneriatului s-a pornit cu o țintă de 125 elevi (din cele cinci instituții partenere)
care să fie direct implicați în activitățile de voluntariat. La puțin timp după selectarea celor 25 de elevi
din grupul țintă, la nivelul Liceului Pedagogic ”Ioan Popescu” au apărut noi solicitări, de nerefuzat, ale
altor elevi doritori să facă parte din echipa de voluntari. Astfel, la 23 ianuarie 2017, în grupul țintă erau

29 de elevi voluntari.
Atât elevii, cât și cele 14 cadre didactice din echipa de proiect, au fost selectați în urma

parcurgerii unor proceduri clare, după criterii obiective, care să vizeze buna desfășurare ulterioară a
activităților proiectului.

Proiectul parcurge 8 etape:
1. pregătire teoretică - familiarizarea cu terminologia cheie, exemple de muncă voluntară și

implicare comunitară pentru a obține o imagine complexă. Acest lucru se face în școală, la
orele de dirigenție, organizarea unor activități caritabile la nivel de clasă/școală, la inițiativa
sau în coordonarea Consiliului Școlar al Elevilor, prin parteneriate cu ONG-uri. De
asemenea, prin brainstorming, discuții, proiecții de film, întâlniri cu voluntari cu experiență,
elevii vor obține unele impuls inițial pentru a-i stimula și a-i motiva să participe efectiv în
activități de voluntariat.
2. Elevii au posibilitatea de a alege dintr-o varietate de activități, cu sau fără asistența
profesorilor; ei vor lua legătura cu organizațiile/instituțiile de profil și își vor stabili propriile
lor capacități de acțiune voluntară.
3. Elevii apoi completează un program de cel puțin 30 de ore de muncă de voluntariat într-o
anumită perioadă de timp. Ei vor avea posibilitatea de a alege de a lucra în echipe de câte

512

doi sau trei sau în mod individual. Acest lucru va fi stabilit împreună cu profesorii
îndrumători și coordonatorul proiectului. Pentru varietate, fiecare școală parteneră va fi
obligată să completeze cel puțin trei astfel de programe de voluntariat (3 activități/grupuri
diferite, fiecare de câte cel puțin 30 de ore). Pe parcurs, elevii vor fi îndrumați și
monitorizați de către cadrele didactice din echipa de proiect, în colaborare cu reprezentanții
organizațiilor/instituțiilor care facilitează derularea activităților de voluntariat. Periodic se
întocmesc rapoarte de activitate, statistici, se aplică chestionare, se stochează materiale foto-
video de la activități.
4. În continuare, elevii vor oferi un feedback global (de asemenea, și beneficiarii programelor
de voluntariat), și se vor realiza studii de caz: analiza programului (munca de voluntariat),
un studiu, un raport/jurnal care a fost completat pe parcursul derulării programului,
fotografii și videoclipuri.
5. Școlile partenere din proiect vor analiza și compara rezultatele. Se vor emite concluzii din
studiile de caz, se vor evidenția aspectele pozitive/negative despre întregul proiect și modul
în care activitatea de voluntariat ar putea fi inclusă în programa școlară în viitor.
6. După această sinteză, urmează etapa de post-productie: atât elevii, cât și profesorii vor lucra
la perfecționarea și elaborarea studiului de caz, materiale care urmează să fie prezentate
autorităților educaționale.
7. Fiecare școală parteneră va prezenta întregul studiu ca un proiect-pilot autorităților
educaționale regionale/naționale și alte organizații educaționale ca un model care ar fi
introdus în școli, ca parte a curriculum-ului și un mod de conștientizare de către elevi a
activităților comunitare prin voluntariat.
8. Școlile partenere vor fi în contact permanent cu autoritățile educaționale. Între timp se
elaborează un plan de strategie care să descrie modalitățile prin care activitatea de
voluntariat va deveni o parte a curriculumului școlar.
Impactul proiectului în timpul și după derularea acestuia.

Impactul asupra elevilor:
- Dezvoltarea conștiinței de voluntariat pentru o cetățenie europeană activă
- Conștientizarea importanței implicării în munca în folosul comunității
- Formarea competențelor de management: planificare, organizare de activități orientate social
- Formarea de abilități analitice și de cercetare ca urmare a activităților proiectului
- Dezvoltarea abilităților interpersonale, a abilităților de comunicare și a sensibilității

multiculturale
- Creșterea capacităților de inițiativă personală și de rezolvare a problemelor, raționament,

creativitate, abilități de inovare
- Dezvoltarea competențelor digitale/alfabetizare tehnică
- În ceea ce privește planificarea carierei/orientarea profesională: posibilitatea de a dobândi

competențe legate de locuri de muncă din diverse domenii

Impactul asupra profesorilor:
- Învățarea unor noi strategii inovatoare în activitatea lor cu elevii, folosind rezultatele

proiectului
- Îmbunătățirea abilităților de comunicare în limbi străine și a celor digitale
- Îmbogățirea portofoliului profesional și experiență în consilierea carierei
- Promovarea importanței învățării pe tot parcursul vieții
- Dezvoltarea spiritului de lucru în echipă
- Creșterea cunoștințelor de cultură generală despre culturile și civilizațiile țărilor partenere

513

- Dezvoltarea competențelor de consiliere a elevilor și a abilităților de comunicare și colaborare

cu elevii
Impactul asupra organizațiilor/instituțiilor educaționale/de protecție socială:
- Încurajarea punerii în aplicare a activităților în comun cu organizațiile educaționale,

instituțiile locale și ONG-urile din comunitate
- Incluziunea socială mai bună a elevilor
- Dezvoltarea colaborării cu organizațiile de voluntariat și comunitatea locală
- Dezvoltarea de parteneriate cu asociațiile de voluntariat
- Îmbunătățire a managementului ca urmare a colaborării europene
- Creșterea prestigiului școlii ca urmare a promovării imaginii la nivel local, național,

internațional
- Promovarea conceptului cetățeniei europene și a valorilor în propria instituție
- Câștigarea de experiență în derularea proiectelor
Impactul proiectului la nivel local, regional, național și european

La nivel local:
- Îmbunătățirea mediului de viață prin activități de voluntariat în comunitățile locale
- Creșterea capitalului social în interiorul comunităților
- Creșterea gradului de conștientizare a voluntariatului și semnificația sa în comunitate
- Consolidarea legăturilor sociale între diferiți membri ai comunității

La nivel regional:
- Creșterea gradului de conștientizare a voluntariatului în cadrul programelor școlare
- Îmbunătățirea imaginii regionale - activitățile pilot de voluntariat în comunitățile locale se vor

reflecta la nivelul comunității regionale
La nivel național:
- Promovarea ideii ca oamenii să fie mai activi în implicarea civică
- În cazul în care proiectul reușește să convingă autoritățile educaționale regionale și naționale

să aibă în vedere includerea acestui aspect în curriculumul școlar liceal, impactul se va resimți
la nivelul întregii țări și, prin urmare, va avea o influență pozitivă asupra întregii societăți.

La nivelul UE:
- Creșterea cunoștințelor despre voluntariat și viața comunității în țările partenere.
- Creșterea gradului de conștientizare a diferitelor condiții culturale/sociale în comunitățile

țărilor partenere.
Suflaru Tanţa, Gradinița P.P. nr.45, Constanța, Natura şi magia culorilor ei

În cântecul păsărilor şi în mugurii care se desfac în ploaie şi în razele de soare, în roua cea delicate a
florilor, în zeci de mii de lucruri din natură, de la pom, până la vioreaua ce înfloreşte la rădăcina lui, se vede
primăvara.

Scurt rezumat: Învăţându-i pe copii să apere natura, îi învăţăm să apere viaţa,să apere ceea ce este
frumos şi magic. Ȋn acest asens, am desfăşurat mai multe acțiuni, cuprinse menite să stimuleze copiii ȋn a reda ȋn
culori mediul ȋnconjurător. Voi prezenta ȋn lucrare opinia personală față de situația mediului ȋnconjurător din
zilele noastre, cȃteva soluții la ȋndemȃna oricui pentru a imbunătați condițiile de mediu şi de a păstra magia

naturii.
Cea mai mare bogăţie a oamenilor este formată din: apă limpede, aer curat, pământ brun, plante şi

animale sănătoase. Toate acestea contribuie la o viaţă sănătoasă şi armonioasă pentru oameni. De aceea este
bine să-i învăţăm şi pe copii cum pot proteja şi ocroti natura. Să fie de mici buni ecologişti, păstrând pământul
curat, astfel să creeze magie. De când există omul pe pământ, natura l-a ocrotit, fiindu-i prietenă. Ea l-a
respectat, respectându-şi legile, regenerându-se nestingherită.

Ȋn prezent, activitățile omului afectează sănatatea planetei mai mult decȃt Ȋn orice altă epocă din istorie.

514

Pe măsură ce probleme precum ȋncalzirea globală devin din ce ȋn ce mai alarmante, oameni de stiință, guverne şi
companii industriale ȋşi intensifică eforturile pentru a intreprinde ceva ȋn acest sens.

Dar oare responsabilitatea de a ocroti mediul ȋnconjurator nu ne revine fiecăruia? Daca da, ȋn ce
măsură ar trebui să ne preocupe această chestiune?

Să actionăm ȋn armonie cu scopul Creatorului nostru
Dumnezeu a creat Pămȃntul ca locuință paradisiaca pentru om. El a declarat că tot ce a facut este “foarte
bun” şi i-a ȋncredintat omului sarcina de a cultiva pămȃntul şi de a-1 ȋngriji.
Aşadar, nu ne putem permite să fim nepăsatori cȃnd vedem ce se ȋntȃmplă cu Pămȃntul.Totuşi, nu ar
trebui să tragem concluzia că, de vreme ce Dumnezeu va readuce Pămȃntul la starea inițială, acțiunile noastre nu
au importană. Dimpotrivă, ele au o mare importanță!
Să păstrăm pămȃntul curat!
Ȋn urma activităților obişnuite ale omului rezultă o anumita cantitate de deşeuri. Ȋn ȋnțelepciunea sa,
Dumnezeu, a proiectat ciclurile naturale ale Pămȃntului cu scopul de a prelucra aceste deşeuri şi de a curăța
aerul, apa şi solul .Tot ceea ce facem ar trebui să fie ȋn armonie cu aceste procese naturale. Prin urmare, ar fi
bine să nu contribuim la agravarea problemelor Pămȃntului. Ȋn zilele noastre,oamenii, “se străduiesc” să arunce
gunoiul şi alte resturi cȃt mai repede posibil şi ȋn mod corect.
Cȃnd e vorba de aruncarea materialelor toxice, e nevoie ȋnsă de atenție sporită.
Multe deşeuri pot fi refolosite sau reciclate. Dacă legile locale prevăd reciclarea anumitor produse, e bine să le
respectăm. Poate că respectarea acestor legi necesită eforturi, dar ȋn acest fel dovedim că vrem să păstrăm
Pămȃntul curat. Să nu irosim resursele pămȃntului! Pentru a ne satisface necesitățile ” hrana, adapost şi
combustibili”, trebuie să apelăm la resursele naturale. Dar felul ȋn care le folosim dezvăluie dacă le recunoaştem
sau nu ca pe un dar de la Dumnezeu. Prin urmare, ar trebui să ne străduim să nu facem risipă, pentru că risipa
poate fi semn de lăcomie.
Unii sunt de parere că au dreptul să folosească energia electrică sau alte resurse naturale după bunul
plac. Dar resursele naturale nu trebuie risipite doar pentru că ni le putem permite sau pentru că există din belsug
Să fim echilibrați!
Ȋn fiecare zi facem alegeri care afectează mediul. Dar ar trebui să recurgem la măsuri extreme,
retrăgȃndu-ne, de pildă, din societate pentru a evita să facem rău Pămȃntului? Totuşi, este potrivit să ne gȃndim
la efectul pe care alegerile noastre ȋl au asupra mediului cȃnd cumpărăm unele produse de uz casnic, cȃnd
folosim mijloacele de transport sau cȃnd ne destindem. De exemplu, unii au decis să cumpere produse care, prin
modul ȋn care au fost fabricate sau ȋn care functionează, nu daunează prea mult mediului (ar fi ideal).
Alţii se străduiesc, pe cȃt posibil, să nu ia parte la activități care poluează sau ȋn timpul cărora se
consumă prea multe resurse naturale.
Totuşi, nu ar fi ȋnțelept să le impunem altora deciziile noastre. Situația personală sau condițiile din zona
ȋn care locuim variază. Fiecare este ȋnsă răspunzator de propriile decizii.
Viaţa triumfă şi suntem mai optimişti când mediul înconjurător e curat, când copacii înfloresc şi dau
culoare şi magie cenuşiului urban, de aceea copiii trebuie educaţi să coloreze cenuşiul să redea sau să
pastreze maigia culorilor naturii, prin implicarea lor ȋn proiecte cu obiective precise:

• însuşirea unui set de valori şi grija pentru mediu, motivaţia şi dorinţa de a participa la acţiuni
menite să îmbunătăţească condiţiile de mediu;

• stimularea copiilor pentru a desfăşura activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ, prin care
contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăiesc ( colectarea materialelor refolosibile,
recoltarea plantelor medicinale şi a unor fructe benefice sănătăţii, îngrijirea unor spaţii verzi,

cultivarea plantelor ornamentale).
• lărgirea sferei cunoştinţelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei lor geografice;

• educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura;
• cultivarea dragostei pentru Terra cu tot cu ce intră în componenţa acesteia : aer, ape, plante,

animale;
• formarea unui comportament civic, etic şi a deprinderilor de păstrare şi iubire a naturii;
În derularea proiectului au participat un număr de 25 elevi din grupa mare , părinţi, reprezentanţi ai
gărzii de mediu, profesori, sponsori.

515

Finalităţi:

• amenajarea unui ,,Colţ ecologic”

• confecţionarea unor seturi de planşe, afişe, postere, desene pe teme ecologice;
• organizarea unei expoziţii cu obiecte, jucării confecţionate din materiale refolosibile;

• amenajarea în sala de clasă a unui afişier, completat periodic cu articole, desene, afişe cu ocazia
diferitelor evenimente specifice proiectului ( Ziua Pădurii, Ziua Păsărilor, Ziua Pământului, Ziua
Mondială a Mediului);

• realizarea unui album cu fotografii reprezentând momente din acţiunile desfăşurate;
• plantarea de pomi şi flori în curtea şcolii;
• acţiuni de ecologizare a mediului.
Natura este culoare, natura este magie. Să ocrotim culorile naturii să nu o lăsăm să devină cenuşie.

Traşcă Daniela Nicoleta, prof. înv. preșcolar, Școala Gimnazială „Petre Țuțea”, Boteni, Proiect
educațional în parteneriat cu părinții

Copilul este educat în grădiniţă, dar cea mai mare parte a timpului o petrece în familie chiar dacă
frecventează o grădiniţă cu program prelungit. Acţiunea modelatoare din familie se împleteşte organic cu cea

din grădiniţă dacă colaborarea între cei doi factori este asigurată.
Grădiniţa trebuie să găsească o punte de legătură cu familia, prezentând părinţilor noi căi spre educaţie

în beneficiul copiilor.
Educatoarele sunt de multe ori asaltate cu întrebări şi cereri ale familiei care exprimă dorinţa de a deţine

în continuare controlul situaţiei, fiind ocrotitori, grijulii, uneori marcându-se prin impulsul de a verifica toţi
factorii care acţionează asupra copiilor lor. Orice modificări în comportamentul celor mici, cu excepţia celor
absolut pozitive, devin pentru unii părinţi motive de îngrijorare, de suspiciune şi ridică semne de întrebare

referitoare la influenţele din grădiniţă. Pe de altă parte, cadrele didactice au nevoie de sprijinul familiei copiilor,
atât pentru a prelua şi dezvolta direcţiile de acţiune formativ-educative pe care le antrenează instituţional, cât şi
de a găsi rezolvări la necesităţi diverse: financiare, practic-aplicative sau organizaţionale.

Comportamentul copilului, bunele deprinderi formate în familie se consolidează în grădiniţă şi
viceversa. Se impune ca legătura între grădiniţă şi familie să se păstreze permanent, pentru faptul că educaţia nu
este o problemă simplă şi uşoară, ci una care comportă cunoştinţe pedagogice şi deprinderi speciale.

Necesitatea colaborării între familie şi grădiniţă este dictată de rolul grădiniţei în educaţia copilului cât
şi a familiei în asigurarea respectării unor principii unice de educaţie, de folosirea aceloraşi metode în procesul
de educaţie şi de adoptarea aceleaşi atitudini faţă de comportamentul copiilor într-o situaţie sau alta.

Un parteneriat eficient familie-grădiniţă duce la crearea unor valori educative superioare iar beneficiarul
nu este altul decât „copilul”.

OBIECTIVE SPECIFICE:

Privind educatoarele:
• -să informeze părinţii privitor la standardele de creştere şi dezvoltare ale copiilor în funcţie de

particularităţile de vârstă şi individuale;

• -să expună părinţilor scopul şi conţinutul programului educativ desfăşurat în grădiniţă;
• -să acorde consiliere individuală şi în grup pe teme de educaţie în familie şi în grădiniţă;
• -să ofere materiale scrise, broşuri, cărţi de informare asupra dezvoltării copilului ţi asupra cerinţelor

educaţionale;

• -să antreneze părinţii în organizarea unor momente festive din grădiniţă.

• Privind părinţii:

• -să participe activ în cadrul parteneriatului familie-grădiniţă cât şi la alte activităţi organizate;

• -să informeze educatoarele privind comportamentul copiilor în familie şi societate;

• -să continue în familie programul educaţional propus de instituţia preşcolară, îmbinând armonios

atitudinea permisivă cu exigenţa.

Data Tema Modalităţi de realizare

Septembrie Necesitatea parteneriatului Necesitatea parteneriatului grădiniţă- familie

grădiniţă- familie

516

Octombrie Necesitatea frecventării -referat „Standardele obligatorii pentru facilitarea
grădiniţei integrării în clasa pregătitoare.”

Periodic Întâlniri cu părinţii -întâlniri periodice cu familiile copiilor, la care vor fi
dezbătute probleme ce privesc atât procesul instructiv-
educativ cât şi gospodărirea resurselor, dar şi alte teme

propuse de părinţi.

Decembrie „Îl aşteptăm pe Moş Crăciun” -program artistic
-educatoarele pregătesc conţinutul artistic
- părinţii pregătesc recuzita şi costumele

Ianuarie „Ce trebuie să fac?” „Ce trebuie să fac?”

Periodic ,,Vă invităm la grădiniţă’’ - activităţi deschise în colaborare cu părinţii.
Martie „ Mama dragă - te iubesc!”
-program artistic de 8 martie
Aprilie ,,Pentru binele copilului meu’’ - confecţionarea unui dar pentru mama

-chestionare;

-dezbatere.

Mai ,,Să aducem lumină’’ - expoziţie cu lucrări ale copiilor legate de sărbătorile

pascale

Iunie „Copii fericiţi – părinţi -carnaval
mulţumiţi” -concurs de desene

- concurs de biciclete
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familiile copiilor, desfăşurat în termeni amiabili şi de respect reciproc,

oferă un mediu propice influenţării pozitive în ceea ce priveşte educarea copilului.

De aceea îmi propun captarea atenţiei unui număr cât mai mare de părinţi prin organizarea de serbări,

lecţii deschise, programe distractive.

Bibliografie:
1. Barbu, H., Popescu E., Şerban, F., Activităţi de joc recreativ şi recreativ – distractiv, Bucureşti,

EDP, 1993.
2. Băjenaru, L., Contribuţia exerciţiului – joc la dezvoltarea limbajului, Revista învăţământului

preşcolar, 1996.

3. Chateau, J., Copilul şi jocul, Bucureşti, EDP, 1970.
4. Schulman, Kolombus, Didactica preşcolară, Bucureşti, Editura V&I Integral, 1998.

Trifu Adriana, prof. înv. preșcolar, Grădiniţa cu P.P. nr. 2 Bȃrlad, Proiect de parteneriat educativ

„Învățăm să ne apărăm viața!”

APLICANT: GRADINITA CU P.P.NR.2 BÂRLAD, STRADA BD.EPUREANU, NR. 54

INFORMAŢII DESPRE PROIECT

B1. „Învăţăm să ne apărăm viaţa”

B2. Categoria în care se încadrează proiectul: (bifaţi categoria în care se încadrează proiectul dumneavoastră)
cetăţenie democratică

REZUMATUL PROIECTULUI
Ne-am propus derularea acestui proiect în speranța de a găsi noi modalități de colaborare a grădiniței cu

autoritățile locale,respectiv poliția,de a asigura un climat de siguranță publică în incinta și zona adiacenta a

grădiniței noastre prin implicarea copiilor în acțiuni de educație rutieră,educație civică în vederea cunoașterii și

respectării normelor necesare integrării în viața socială,precum și a regulilor de securitate personală.

Proiectul de parteneriat presupune acțiunile următoare:
„De la grădiniţă acasă” - Povestiri ale copiilor, prezentarea unor reguli de circulaţie pentru pietoni -

noiembrie 2016;
„Viaţa trebuie aparată!” – întâlnire cu un reprezentant al politiei de proximitate- ianuarie 2017;
”În vizită la prietenii noștrii polițiștii”- vizită la Poliția Mun. Bârlad – martie 2017;
„Cum să ne comportăm pe stradă în parc în locurile publice?” - plimbare și discuții pe marginea temei –

mai 2017;
„Pe cărări de munte” – excursie de evaluare şi verificare a comportamentelor însuşite – iunie 2017.

517

Număr de elevi implicaţi – 120 preşcolari, 25 elevi

PREZENTAREA PROIECTULUI:
Zi de zi peste tot în lume oamenii sunt expuşi unui risc extrem din cauza unor situaţii care le ameninţă

supraveţuirea sau capacitatea de a trăi la un nivel acceptabil de securitate socială şi economică, în demnitate .
Experienta ne-a demonstrat că cei mici, datorita dorinței de a se impune atenției colective prin risc, prin”
bravada” cât și din cauza lipsei de experiență, participă în mod culpabil la accidente, unele dintre ele cu urmări
grave și foarte grave. Oricare ar fi cauza stabilită de organele de specialitate în cercetarea unui accident în care
sunt implicați copiii, există un vinovat comun, lipsa educației care nu a fost făcută la timp sau așa cum trebuie.
Ținând cont de aceste considerente, educaţia moral civică care reprezintă educaţia pentru viață se impune a fi
prezentă permanent în gradinițe și școli pentru că cei mici trebuie să învețe și în același timp să respecte anumite
reguli, în vederea siguranței și a protejării vieții proprii.

Parteneriatul încheiat între gradiniţa noastră şi Poliţia Mun. Bârlad urmărește transformarea reală a
preșcolarilor în actori principali ai demersului educațional și în același timp și atingerea unor obiective de natură
formală informațională, socio-comportamentală.

Ceea ce ne dorim cu toții, educatoare, părinți, agenți de poliție este să creștem copii sanătoși care să nu
fie expuşi la pericole. Dacă toate activitățile îl pregătesc pe cel mic pentru a deveni om în sensul social al
cuvântului, educația moral civică îl ajută să rămănă om, să traiăscă.

Să fim mulţumiţi că nu copiii reprezintă grupul de vârstă cu riscul cel mai înalt. Totuşi, ei sunt
adolescenţi şi tinerii adulţi de mâine, iar atunci cota lor de participare în accidente va fi dublă faţă de cota parte
din întreaga viață pe care o vor avea. De aceea este importantă educaţia copiilor în cea ce priveşte siguranţa
civică, siguranța rutieră, iar acest lucru trebuie făcut cât mai devreme posibil. Din discuțiile cu părinții am
constat că frica de accidente este cea mai de temut ameninţare la adresa copiilor lor .

Copiii nu trebuie consideraţi numai victime . Ei posedă de asemenea potenţialul de a se autoproteja de
primejdiile care-i înconjoară şi de regulă sunt dornici să înveţe .

Am realizat acest parteneriat şi din dorinţa de a-i informa corect pe copii cu privire la rolul poliţiei în
societate, din dorinţa de a le schimba atitudinea de teamă şi reticenţă faţă de poliţist, pe care-l considerau „ lupul
cel rău” şi nu persoana care veghează la liniştea şi siguranţa noastră, a tuturor.

Activităţile din cadrul parteneriatului se realizează în colaborare cu Poliţia din localitate, în incinta
grădiniţei, în cea a poliţiei şi prin crearea unor situaţii reale pe stradă. Prin derularea acestui parteneriat dorim să
stimulăm apariţia unor atitudini şi comportamente din partea copiilor care să-i ferească de pericolele la care
se expun, dorim să facilităm inserţia grădiniţei în comunitate şi să facem cunoscută activitatea care se desfăşoară

aici.
Printr-o instruire adecvată, copiii pot fi încurajaţi să înveţe măsurile de siguranţă civică și rutieră şi de

salvare a vieţii.
Toate acestea vor fi posibile dacă toți participanții (părinți, educatoare, comunitatea locală) vor conlucra

pentru a crea un mediu ambiental propice derulării acestui proiect.

Obiectivul general /scopul:
Educarea copiilor în vederea asumării cu responsabilitate şi încredere a dezvoltării personale, a inserției

în comunitate precum și a apărării și protejării propriei vieți.
Constientizarea de către preșcolari a pericolelor la care se expun atunci cand ignora anumite reguli.

Obiectivele specifice
Familiarizarea copiilor cu activitatea desfășurată de partenerii implicați;
Desfășurarea unor activități pentru conștientizarea respectării unor reguli de comportare civilizată;
Întărirea colaborării dintre grădiniță și partenerii implicați în vederea educării trăsăturilor pozitive de

voință și caracter, și formarea unor atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți. Descrieţi grupul ţintă căruia i
se adresează proiectul

Copiii grupelor mijlocii și mari din Grădinița cu P.P.nr.2 Bârlad
Părinții copiilor.
Descrierea activităţilor (trebuie să conţină informaţiile de mai jos pentru fiecare activitate)

Activitatea nr. 1

518

„De la grădiniţă acasă”- discuții cu copiii despre regulile de circulație, despre drumul parcurs de la
grădiniță pănă acasă și invers, despre cum trebuie să ne comportăm, povestiri ale copiilor despre întămplări
reale, plimbare pe stradă pentru a observa diferite aspecte plăcute sau neplăcute.

Activitatea nr. 2
„Viaţa trebuie aparată!” – întâlnire cu un reprezentant al politiei de proximitate, prezentarea unor
pliante, discuții cu copiii despre reguli de comportare civilizată, prezentarea unui scurt program de cântece și

poezii.

Activitatea nr.3
”În vizită la prietenii noștrii polițiștii”- vizită la Poliție pentru a-i informa corect pe copii cu privire la
rolul poliţiei în societate, din dorinţa de a le schimba atitudinea de teamă şi reticenţă faţă de poliţist, pentru a le
crește dragostea și admirația față de cei care care veghează la liniştea şi siguranţa noastră, cei pe care mulță îi
considerau „ lupul cel rău” şi nu persoana noastă, a tuturor-

Activitatea nr. 4
„Cum să ne comportăm pe stradă în parc în locurile publice?” - plimbare pe stradă, prin cartier, în parc,
discutii despre cum trebuie să ne comportăm, ce trebuie să facem în diferite situații neplăcute, desene despre ce
ne-a plăcut și ce nu ne-a plăcut.

Activitatea nr. 5
„Pe cărări de munte” – excursie de evaluare şi verificare a comportamentelor însuşite, a normelor
necesare integrării în viața socială precum și a regulilor de securitate personală
Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de evaluare a

acestor rezultate (max. 1000 caractere)
Rezultatele preconizate ale proiectului vizează aplicarea cunoştinţelor corecte referitoare la diferite

aspecte ale parteneriatului şi formarea de noi capacităţi şi competenţe.
Utilizând diferite strategii de învăţare şi consiliere, activităţile desf ăşurate cu grupul ţintă vor reuşi să

îmbogăţească cunoştinţele despre normele necesare integrărfii în viața socială precum și regulile de securitate
personală, despre rolul polițistului în apărarea siguranței civice, a circulației pietonilor și autovehiculelor, vor
învăța să-și aprecieze propriul comportament în raport cu persoane și situații cunoscute.

Vor fi realizate pliante cu programul activităţilor, albume de fotografii, care vor reflecta desfăşurarea
activităţilor propuse. La nivelul grădiniţei, va fi realizată o mapă a proiectului, conţinând cele mai importante
secvenţe ale sale, ilustrate în fotografii, mesaje de la copii, lucrări realizate de aceştia.

Rezultate aşteptate sunt activităţi extraşcolare comune, o comunitate mai informată cu privire la
educaţia copiilor, o imagine mai bună a grădiniţei în comunitate. De asemenea se urmareste comunicarea
deschisă între prescolarii si cadrele didactice din gradiniţă, oferirea oportunitatilor de participare la activităţi

extracurriculare.

Tunyagi Ozana, prof. consilier școlar, CJRAE Cluj, Autocunoaștere și managementul emoțiilor
prin tehnici expresiv-creative - proiect educațional de consiliere a copiilor prin artă

Generalități
Proiectul de consiliere școlară implică utilizarea tehnicilor expresiv-creative (pictură, joc, tehnici mixte)
în cadrul activităților de consiliere școlară individuală și de grup, în scop de autocunoaștere și gestionarea
emoțiilor negative, precum: tristețe, furie.
În cadrul activităților din acest proiect, scopul nu este crearea unui obiect de artă, valoros din punct de
vedere estetic, ci explorarea gândurilor, emoțiilor, observarea lucrurilor din perspective noi, descoperirea
creativă a propriei persoane, implicând din partea beneficiarilor atât un un proces de creație cât si unul de
reflecție.
Proiectul se adresează elevilor cu probleme emoționale și de comportament care apelează la serviciile
cabinetului de consiliere școlară, (literatura de specialitate aratând că tehnicile expresiv-creative sunt eficiente în
cazul elevilor cu probleme de comportament, cu dificultăți de verbalizare) dar și elevilor care doresc să își
dezvolte abilitățile de autocunoaștere și de reglare emoțională.
În cadrul proiectului ne propunem să atingem următoarele obiective:
➢ Stimulare senzorială complexă a elevilor în scopul dezvoltării flexibilității cognitive și a adaptării
acestora cerințele educaționale.

519

➢ Antrenarea memoriei și a atenției elevilor în vederea îmbunătățirii performanței școlare.
➢ Îmbunătățirea exprimării și a reglării emoționale.
➢ Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere și a abilităților de coping în situații diverse de viață.
➢ Facilitarea procesului de consiliere și dezvoltarea relației terapeutice.
Grupul țintă cuprinde elevi de la nivel primar și gimnazial care acuză probleme emoționale și de
comportament și apelează la serviciile cabinetului de consiliere școlară.
Resursele proiectului implică atât resurse materiale cât și umane. Dintre cele materiale, enumerăm
mediile de lucru: medii fluide, cu un nivel scăzut de control (pasteluri, acrilice, apă, desene nestructurate, reviste
pentru colaj) și/sau medii fixe, cu un nivel ridicat de control (creioane colorate, caricioci, desene structurate,
imagini deja decupate pentru colaj) – selectate în funcție de obiectivul activității și personalitatea/vârsta/stilul de

lucru al elevului.
Necesarul pentru activități cuprinde: hârtie albă, colorată, cartoane, coli mari de flipchart, creioane

(colorate, grafice, cerate), markere, carioci, acuarele, acrilice, sticle, borcane reciclate, reviste, ziare, șervețele
colorate, pliante, broșuri, imagini sub orice formă, foarfece, lipici, aracet, scotch/bandă adezivă, pensule, bureți,
plastilină.

Tehnicile de lucru cuprind tehnici de pictură, desen, colaj, creare de obiecte, scriere expresiv-creativă,

tehnici mixte.
Proiectul este implementat de consilierul școlar în cadrul cabinetului de asistență psihopedagogică și în

cadrul activităților de consilere de grup, cu aportul diriginților de la clasă, pe întreaga perioadă a anului școlar.
Activități
Structura unei activități de consiliere școlară prin tehnici expresiv-creative cuprinde următoarele etape:
I. Stabilirea unui obiectiv de lucru împreună cu elevul.

Exemple de obiective:
➢ Să identificăm emoțiile pe care le trăim în diverse situații
➢ Să identificăm și să exersăm modalități prin care să ne calmăm sau să ne gestionăm furia
➢ Să descoperim ce ne face să ne simțim mai bine atunci când suntem triști sau speriați.
II. Activitatea de încălzire (3-5 min)
Scop: familiarizarea elevilor cu specificul activităților de consiliere prin artă, cu instrumentele de lucru.
Acestea pot fi mai structurate sau mai puțin structurate și se pot desfășura pe un fundal muzical și pot
cuprinde explicarea regulilor activității și oferirea de sugestii pentru depășirea blocajelor creative.

Exemplu:
Instrucțiuni pentru elevi: Acest exercitiu este un fel de încălzire a mâinii, la fel cum instrumentiștii își
încearcă instrumentele sau dansatorii își încălzesc corpul înainte să danseze.
• Ia câteva culori și desenează orice îți vine în minte. Mâzgălește. Nu te gândi cum să arate, doar
lasă desenul să apară. Lasă orice îți vine să desenezi să apară pe hârtie. Joacă-te cu culorile, cu hv
formele. Lasă gândurile să îți zboare și mâna să se miște spontan împreună cu ele, ca și cum ar dansa
• Pictează o culoare, apoi ransformă acea culoare într- o formă, apoi transformă acea formă
într-un obiect.
III. Activitatea propriu-zisă (15-20 min)
Exemple de activități:

➢ Mandală colorată sau Autoportret (ice-breaker)
Obiectiv -Identificarea stărilor emoționale trăite în prezent sau într-o perioadă anume.
Tehnică de lucru: pictură (carton sau coale de hârtie, pasteluri, goașe)

Etape:
1. Enumerarea emoțiilor cunoscute și asocierea culorilor cu emoțiilor identificate de elev și
consilier (ex. bucurie- roșu, veselie - oranj, sentiment de încredere - verde, îngrijorare - alb, etc)
2. Introducerea planșei de lucru și solicitarea copilului să picteze mandala în culorile care îi
descriu stările sau starea emoțională din prezent.
3. SAU Desenarea conturului capului copilului pe o planșă mai mare sau a palmelor acestuia și
solicitarea copilului să le picteze în culorile care îi descriu stările sau starea emoțională din prezent.

520

Discuții finale - Copilul este rugat să vorbească despre desenul său, despre culorile utilizate, despre cum
s-a simțit în timpul activității..

➢ Palmierul emoțiilor
Obiectiv - Dezvoltare emoțională prin identificarea emoțiilor diverse trăite în anumite situații
Tehnică de lucru – colaj și desen (carton sau coală mare de hârtie, foarfecă, lipici, creioane colorate)

Etape:
1. Selectarea și asocierea cartoanelor colorate cu diverse emoții.
2. Analiza planșei Palmierul emoțiilor și discutarea unor aspecte precum unde cresc palmierii, ce
climă este acolo. Se pune accent că acolo sunt zile însorite, liniștite, frumoase, dar și cu furtuni și vânturi

puternice
3. Realizarea unei asocieri între diversitatea zilelor trăite de palmier pentru a crește mare și

diversitatea emoțiilor trăite de oameni
4. Ruperea cartonașelor în bucăți mici și lipirea acestor pe trunchiul palmierului, astfel încât să fie

cât mai colorat.
5. Finalizarea desenului de către elev prin adăugarea altor elemente
Discuții finale - cum s-a simțit în timpul activității, cum a ales culorile și ce înseamnă pentru el, ce a

învățat din activitatea respectivă - punctarea ideii că după furtună vine soare.
➢ Monstruleții haioși

Obiectiv: Depășirea fricii pe care o trăiește copilul în legătură cu anumite situații, obiecte, persoane.
Tehnică de lucru : pictura

Etape:
1. I se cere copilului să picteze obiectul fricii pe foaia de desen
2. În timpul desenului, se pot discuta aspecte legate de găndurile copilului cu privire la obiectul
fricii și comportamentele sale.
3. După ce a finalizat desenul, consilierul și copilul vor adăuga elemente care să îl facă să arate

caraghios.
4. Observarea monstrulețului haios și discutarea unor strategii de depășire a fricii - precum

transformarea acestuia într-o ființă/obiect caraghios.
Discuții finale cu privire la activitate. Copilul va duce desenul acasă și îl va așesa undeva vizibil.
➢ Apelul de urgență
Obiectiv: Identificarea unor strategii de depășire a stărilor emoționale negative intense - furie care pot

duce la comportamente agresive
Tehnică de lucru: desen

Etape:
1. Se desenează împreună pe o planșă un telefon mobile. Analizarea planșei Telefon și discutarea
rolului apelului de urgență care poate fi utilizat când avem probleme. Copilul poate colora telefonul în culorile

sale preferate.
2. Realizarea unei asocieri între situațiile urgente și starea de furie trăită de copil.
3. Asocierea testelor telefonului cu strategiile pe care copilul le poate utiliza atunci când starea sa

emoțională se intensifică.
4. Copilul colorează tastele în culorile pe care le asociază cu strategiile respective.
Discuții finale cu privire la modul în care s-a simțit și ce a învățat din activitatea respective.
➢ Clovnul
Obiectiv: Identificarea unor strategii de depășire a stării de furie/tristețe
Tehnică de lucru: colajul

Etape:
1. Pe un panou de polistiren se construiește din mai multe părți componene mobile imaginea unui

clovn trist sau furios.
2. Analiza clovnului și a emoțiilor trăite de acesta de către copil. Se identifică gândurile și

comportamentele sale.

521

3. Rearanjarea părților component ale feței clovnului (sprâncere, ochi, gura) pentru ca a acesta să
fie vesel. Copilul va fi întrebat: ce îl face pe clovn să își descrețească fruntea, să își imagineze o întâmplare care
l-ar face pe clovn să nu mai aibă o pivire tristă, ce anume l-ar putea face pe clovn să zâmbească.

Discuții finale: Colorarea clovnului și identificarea unor soluții, ca în cazul clovnului, care să îl facă pe
copil să zâmbească.

➢ Ochelarii fermecați
Obiectiv: Identificarea unor strategii de management al furiei.
Tehnică: construcție de obiecte
Etape:
1. Decuparea ochelarilor de pe cartonul șablon și colorarea acestora de căte copil.
2. Consilierul informează copilul despre puterea magică a ochelarilor: Acești ochelari nu sunt ca
oricare alții, sunt niște ochelari care te poat ajuta să nu mai fi nervos, furios. În momentul în care îi vei pune pe
ochi, cearta, problema vor fi văzute într-un alt mod, care nu declanșează furie.
3. Copilul este rugat să își aducă aminte un conflict anterior - emoții, gânduri.
4. Copilul își va pune ochelarii pe ochi și este rugat să se gândească la cum poate să vadă altfel
situația respectivă, astfel încât să nu îl mai înfurie.
Discuții finale: Se aleg câteva exemple de gânduri adaptative pe care copilul le poate folosi în situațiile
până la întâlnirea următoare. Copilul va putea utilize ochelarii magici de câte ori va avea nevoie.
IV. Etapa de integrare - Discuții libere și ghidate cu elevii (5-10 min)
Elevului i se cere să vorbească despre produsul realizat: Vorbește-mi depspre lucrarea ta...despre
culorile folosite...Cum te-ai simțit, ce ți-a plăcut? Ce ai învățat? Dacă ar trebui să împărtășești cunoștințele cu
prietenul tău, ce i-ai spune?
În cadrul discuțiilor cu elevii se urmăresc modul de angajare în activitate al elevului, mediile de lucu
utilizate, tonul global al lucrării (cât de elaborată este, cât de organizată, ce cromatică a folosit). Elevul este
încurajat să reflecteze asupra produsului creat, punându-i-se întrebări precum: Te surprinde ce ai creat? În ce
fel? Dorești să schimbi ceva pornind de la ce ai aflat? Cum anume? Ai deja abilitățile, cunoștințele? Ce
obstacole sunt în atingerea scopurilot tale? Ce ai putea face pentru a depăși acele obstacole?
Informațiile obținute în timpul activităilor pot fi utilizate, apoi, în conturarea unor planuri de intervenție
pe probleme specifice, de management comportamental.
Concluzii
Activitățile de consiliere școlară prin tehnici expresiv-creative sunt foarte generoase, pot fi utilizate și
adaptate în orice tipuri de proiecte educaționale, pentru a atinge diverse obiective în cadrul procesului de
consiliere (autocunoaștere, orientare școlară, gestionare ADHD, stimulare cognitivă și senzorială pentru elevi cu
CES, rezolvare de probleme).
Acestea susțin procesul de consiliere, având un efect pozitiv asupra relației consilier-elev. Sunt,
totodată, atractive pentru elevi, având un efect de motivare a acestora, facilitând implicarea și angajarea elevilor
în atingerea obiectivelor educaționale propuse de comun acord, rezultatele pozitive, ameliorarea
simptomatologiei și soluționarea cazurilor fiind mult mai ușor de atins.
Bibliografie:
1. Budău Ozana, Rotar Adriana, Diminuarea violenței prin art-terapie, Auxiliar curricular, Liceul

Tehnologic Alexandru Borza, Cluj-Napoca, 2013.
2. Drugaș Ioana, 101 Aplicații art-terapeutice în consilierea copiilor, Editura Primus, Oradea, 2010.

522