carte-gata-simpozion 2017

- se precizează, de către profesor, tema referatului, bibliografia ce urmează a fi studiată, dându-se

elevilor libertatea de a completa lista cu alte materiale;
- se precizează timpul de lucru, sarcinile de lucru, astfel încât elevul să poată selecta, din materialul

parcurs, numai ceea ce este necesar;
- se precizează, de către profesor, modul de întocmire al unui referat, cu referiri concrete, legate de

fondul şi forma acestuia;
- se întocmeşte referatul și se susţine de către elev;
- se verifică conţinutul de către profesor și pe bază de întrebări, efortul propriu al elevului, pentru

descoperirea noilor cunoştinţe, pentru aprofundarea şi utilizarea lor;
- se notează activitatea, de întocmire şi redactare a referatului, conform unui barem care să vizeze

conţinutul şi forma referatului dar și capacitatea de însuşire şi de exprimare a informaţiilor cuprinse
în material.
4. Proiectul este o metodă complexă de evaluare individuală sau de grup şi presupune elaborarea unei lucrări
cu caracter teoretic şi/sau aplicativ, pe baza unei teme date. El constă în parcurgerea mai multor etape şi
alocarea unei perioade mai mari de timp pentru realizare, pe secvenţe determinate dinainte sau structurate
circumstanţial. Poate avea conotaţie teoretică, practică, constructivă şi creativă. Proiectul reprezintă un demers
evaluativ mai amplu decât investigaţia dar şi o metodă interactivă de învăţare. Profesorul evaluează calitatea
proiectului dar şi modul de prezentare al acestuia. El va urmări să vadă dacă tema propusă spre studiu a fost
înţeleasă corect, dacă au fost sistematizate corespunzător rezultatele.

Avantajele acestei metode:
- nu solicită cunoştinţe foarte avansate de matematică;
- prin modul de realizare (în echipe) poate antrena şi elevii mai puţin pasionaţi de matematică;
- implică un număr mare de elevi în activităţi complexe, ce presupun colectare de date, analizare,

interpretare, prelucrare şi organizare într-un mod original;
- formează la elevi abilităţile de lucru în cadrul unei echipe - responsabilizarea lor.

Bibliografie:
1. Radu T. Ion, “Evaluarea în procesul didactic”, Editura Didactică și Pedagogică, 2008
2. Jinga Ioan, “Manual de pedagogie”, Editura All, 2008.

3. http://iteach.ro/pagina/1111
Țugurlan Elena Zoe, profesor, Școala Gimnazială ”Alexandru cel Bun” Iași, Ţugurlan Costel Alin, profesor,

Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Iaşi Evaluarea sumativă – centrată pe competențe

Evaluarea didactică este o componentă esențială a procesului de învățământ, alături de predare și
învățare care furnizează informații despre calitatea și funcționaliatatea acestora.

Există trei forme de evaluare: inițială, continuă (formativă) și finală (sumativă).
Evaluarea inițială se realizează atunci când un profesor preia pentru prima dată un colectiv de elevi, la
începutul unei perioade de instruire: semestru, an școlar, ciclu de învățământ sau la începutul unui program de
instruire, cu scopul de stabili nivelul de pregătire al elevilor.
Evaluarea continuă (formativă) se realizează pe parcursul procesului de instruire și are rolul de a
indica unde se situează rezultatele parțiale față de cele finale. Evaluarea continuă facilitează și motivează
învățarea, evidențiază progresul unui elev sau lacunele și obstacolele în învățare.
Evaluarea finală (sumativă) se realizează la finalul unei etape de instruire (semestru, an, ciclu de
învățământ) sau la finalul studierii unui capitol. Acest tip de evaluare furnizează informații despre nivelul de
pregătire al elevilor la sfârșitul unei etape de instruire. Cele mai întâlnite forme de evaluare sumativă sunt:
lucrările scrise semestriale (tezele), testele, examenele.
Rolul important al evaluării în procesul educațional este justificat prin nevoia de a măsura eficiența
procesului de instruire, de a obține informații relevante privind rezultatele școlare ale elevilor, de a asigura
formarea competențelor și de a oferi feedback-ul necesar tuturor celor implicați în educație (elevi, profesori,
părinți). Evaluarea reprezintă o parte integrantă a procesului de învățământ și nu ceva suprapus acestuia. În
acest context, relația curriculum – evaluare trebuie analizată din perspectiva programelor școlare, a programelor
de examene, a efectelor de feedback. Un rol important în această relație îl are și abordarea interdisciplinară, de

448

exemplu elevul poate rezolva o problemă prin care sunt evaluate competențe specifice dobândite prin programa
școlară la discipline diferite de studiu.

În contextul analizării relațiilor dintre programa școlară, programa de examen și evaluare, procesul de
predare-învățare-evaluare trebuie abordat unitar întrucât evaluarea reprezintă o parte integrantă a
curriculumului. O schimbare produsă la nivelul oricăreia dintre aceste activități influențează modalitățile de
realizare a celorlalte, generând reacții în lanț, care impune reveniri și revizuiri permanente.

Feedback-ul are rolul de reglare a activităților de predare-învățare în funcție de rezultatele obținute în
urma evaluărilor. Feedback-ul formativ este o consecință a evaluării formative, continue prin care profesorul
transmite sistematic elevului informații privind nivelul achizițiilor acestuia, urmărește și evidențiază progresul
educațional al elevului, precum și eventualele dificultăți întâmpinate în învățare. Prin diagnosticarea la timp a
deficiențelor, a punctelor slabe, dar și a punctelor tari ale celor doi factori principali implicați în educație, în
cadrul procesului de evaluare continuă, dialogul educațional dintre profesor și elev capătă consistența și forța
necesare pentru a schimba atitudinile. La matematică, evaluările formative sunt foarte importante. O eroare
fixată în mintea elevului și aplicată în repetate rânduri este greu de corectat. Un feedback imediat și analizat în
detaliu de către profesor conduce la identificarea și corectarea promptă a eventualelor deficiențe de raționament
sau de proces, precum și creșterea motivației elevului pentru învățarea matematicii.

Feedback-ul sumativ final este o consecință a evaluării sumative finale, care nu are efecte imediate
asupra procesului de instruire și învățare deja parcurs, deoarece nu mai există posibilitatea revenirii asupra
acestuia. Efectele produse asupra elevului sunt mai mult de natură atitudinală și motivațională, având
semnificația recunoașterii valorii sau efortului personal, eventual în vederea parcurgerii unui nou program
educațional. Acest feedback este important pentru profesori, deoarece le furnizează acestora date necesare
pentru a-și modifica, transforma, adapta demersul educațional viitor și, dacă este cazul, chiar să aducă corecții

curriculumului.
Evaluarea rezultatelor școlare se realizează într-o proporție semnificativă prin activitatea desfășurată la

clasă. Uneori testele elaborate de către profesor pot să nu respecte, de exemplu, criteriul fidelității. De aceea,
rolul și importanța evaluărilor externe sunt esențiale în cadrul sistemului educațional. Este de remarcat influența
pe care o exercită examenele asupra activităților didactice desfășurate la clasă. Profesorii adaptează procesul de
instruire la cerințele examenului și orientează activitățile de învățare spre dobândirea competențelor necesare.

La nivelul programelor școlare de matematică relația dintre formarea și evaluarea competențelor este
evidențiată prin raportarea acestora la competențele generale, competențele specifice, conținuturile învățării,
valorile și atitudinile și sugestiile metodologice. Proiectarea demersului didactic trebuie să aibă în vedere faptul
că elementele de conţinut sunt mijloace pentru realizarea competenţelor specifice.

Competenţele generale urmărite în învăţământul gimnazial prin studiul Matematicii sunt competenţele
generale formate prin studiul matematicii în liceu şi sunt prezentate în continuare.

1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul
în care au fost definite

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri

matematice
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a

unei situaţii concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a

algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din

diferite domenii
Argumentul care a stat la baza utilizării competenţelor generale din programele şcolare de liceu şi în

programele şcolare pentru gimnaziu este reprezentat de faptul că acestea încep să fie formate în gimnaziu şi
sunt dezvoltate în liceu.

În concluzie studiul matematicii urmărește să contribuie la formarea și la dezvoltarea capacității elevilor
de a reflecta asupra lumii, cât și la înzestrarea acestora cu un set de competențe menite să contribuie la formarea
unei culturi generale comune pentru toți elevii, determinând în același timp trasee individuale de învățare.

449

Îmbinarea pregătirii științifice de specialitate a profesorilor de matematică cu pregătirea
psihopedagogică și metodică în special, va crea condiții optime realizării unui învățământ de calitate și înaltă
ținută, oferindu-le tuturor elevilor posibilitatea de a obține la nivelul capacității lor lor de învățare, fără eforturi
speciale. În contextul creșterii actului educațional, evaluarea are un rol esențial, cu efecte semnificative asupra
elevilor, asupra profesorilor, asupra celorlalți agenți educaționali. În cadrul culturii educaționale, conceptul de
evaluare cunoaște, în societatea contemporană o multitudine de valențe, utilizări și actualizări. În ceea ce
privește deontologia procesului de evaluare, accentul se pune pe modul în care factorii implicați în procesul de
măsurare și aprecierea rezultatelor în învățare a elevilor respectă principiile specifice acestei activități.
Profesionalismul, obiectivitatea, corectitudinea sunt cel puțin trei criterii valorice de bază în cadrul codului
deontologic. În acest sens profesorii, în procesul de evaluare orală, trebuie să țină seama că, întrebările adresate
elevilor să urmărească evaluarea obiectivelor sau a competențelor specifice și nu a conținuturilor, ca nota
acordată să fie suma mai multor evaluări succesive. La probele scrise, itemii formulați de profesori să fie
însoțiți de punctajele solicitatede baremele de corectare și notare, să analizeze cu elevii testele de evaluare și
apoi aplicate măsuri recuperatorii. Răspunderea profesorilor evaluatori este enormă, întrucât pe baza notelor la
examenele naționale se realizează ierarhizarea elevilor și admiterea la licee sau în unele universități.

Bibliografie:
1. I.T.Radu, ”Evaluarea în procesul didactic”, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2000
2. I.T.Radu, ”Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului”, Ed. Didactică și Pedagogică,

București, 1981

Zota Georgiana, prof. înv. primar, Şcoala Gimnazială „Nedelcu Chercea”, Brăila Evaluarea tradiţională
– evaluarea modernă

Evaluarea modernă, care promovează tranziţia de la noţiunea de control al însuşirii cunoştinţelor la
conceptul de evaluare atât a rezultatelor învăţării dar mai ales a proceselor pe care le implică, semnifică trecerea
de la o pedagogie a transmiterii cunoştinţelor la o pedagogie a însuşirii cunoştinţelor şi a ştiinţei de a deveni.

Problematica metodelor alternative de evaluare rămâne deschisă, putând fi continuu îmbunătăţită şi
diversificată. Scopul comun, de care trebuie să se ţină cont, este cel de dezvoltare a capacităţii de autoevaluare
la elevi şi studenţi, concomitent cu schimbarea viziunii asupra rolului evaluării, cel de ameliorare şi corectare
mai mult decât de sancţionare.

Evaluarea nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la optimizarea întregului proces desfăşurat în
şcoală. Ea trebuie să fie formativă şi să dezvolte un proces de autoevaluare. Calitatea presupune mişcare şi de
aceea evaluarea nu trebuie să se rezume doar la un singur instrument, ci să se refere la o serie de tehnici cât mai
diverse, incluzând şi procesele negociative. Lipsa alternativelor crează rutină, conformism şi nu duce la
completa dezvoltare a personalităţii.

„Învăţământul îşi declară în mod clar priorităţile pentru un anumit sistem de valori, îşi justifică
opţiunile şi preferinţele în raport cu anumite valori traduse în obiective. Aceste valori trebuie să şi le
însuşească şi să şi le interiorizeze elevul, să le integreze în structurile sale de cunoaştere şi simţire, în conduita
personală. (Ioan Cerghit, op. cit Sisteme alternative şi complementare de instruire, Editura Aramis, 2002, pag.

288).
Din perspectiva abordării curriculare şi sistemice a procesului de învăţământ, evaluarea face parte

integrantă dintr-un tot, nu trebuie tratată izolat, ci în strânsă corelaţie cu celelalte activităţi prin care se
realizează procesul de învăţământ, cu predarea şi învăţarea. Pe de altă parte, metodele, tehnicile şi instrumentele
de evaluare nu pot fi disociate de celelalte variabile ale evaluării: obiectul evaluării (ce se evaluează), criteriile/
obiectivele educaţionale, strategiile evaluative etc.

Învăţământul modern solicită conceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou sistem de referinţă
care să aibă la bază formarea competenţelor elevilor. Multe sisteme de învăţământ, inclusiv cel românesc din
ultimii ani, îşi propun să dezvolte activitatea instructiv-educativă având ca referinţă competenţele generale şi
specifice pe care trebuie să le dobândească cel ce învaţă – elevul - pe parcursul şi la finalul unui ciclu de
instruire, al unui an de studiu etc. Centrarea pe competenţe este o preocupare majoră a ultimilor ani.

Evaluarea tradiţională, folosită îndelung în sistemul românesc de învăţământ are următoarele

caracteristici:

450

- conceptele cel mai frecvent utilizate pentru denumirea activităţii de evaluare sunt: examinare,

verificare, control, ascultare.
- aprecierea şcolară sau verificarea se constituie ca un moment separat de sctivitatea de predare-

învăţare-dezvoltare.
- este sinonimă cu notaţia, cu controlul continuu al învăţării şcolare.
- se finalizează cu clasificarea clasei de elevi.
- selectează şi exclude anumite domenii ale învăţării mai greu de evaluat: atitudini, comportamente,

trăsături de personalitate.
- evaluatorul constată, compară şi judecă, prin urmare, evaluarea tradiţională este centrată pe elev, în

sensul că apreciază conformitatea cunoştinţelor predate cu o scară de valori care este lăsată la discreţia

profesorului.
- este centrată pe cunoştinţe.
- notarea este concepută ca scop în sine, ca mijloc de clasificare.
- incriminează doar elevul, nu şi criteriile de apreciere, deşi, de multe ori, criteriile sunt insuficiente şi

confuze.
Evaluarea tradiţională apreciază cunoştinţele redate, conformitatea produsului, atitudinile şi

comportamentele aşteptate de evaluator. În această formă, evaluarea îndeplineşte trei funcţii:

- recompensa sau pedepsirea elevilor;
- clasarea şi compararea rezultatelor elevilor în funcţie de trecerea unor probe comune cu scopul de a

promova întrecerea lor;
- informarea autorităţilor şcolare şi a părinţilor despre meritele sau deficienţele elevilor (dar mai ales,

despre deficienţele acestora).
Astfel, în cadrul acestui sistem de evaluare sunt sacralizate notele, clasamentele, penalizările. Evaluarea
tradiţională este o judecată de conformitate, un factor de impunere şi de supunere.
Evaluarea modernă se caracterizează prin:
- marea grijă pentru măsurarea şi aprecierea rezultatelor.
- nu se pretinde şi nu este un scop în sine, un moment izolat de control, ci se realizează în vederea

adoptării unor decizii şi a unor măsuri ameliorative, de optimizare a procesului de învăţare –

dezvoltare.
- pune accent pe probleme de valoare şi pe emiterea judecăţii de valoare.
- acordă preponderenţă funcţiei educativ – formative a evaluării.
- acoperă atât domeniul cognitiv, dar şi pe cel afectiv şi psihomotor al învăţării şcolare.
- se ocupă nu numai de rezultatele şcolare, dar şi de procesele de predare şi de învăţare pe care le

implică.
- nu mai este privită ca fiind exterioară procesului didactic, ci parte constitutivă a acesteia.
- dezvoltă permanent o funcţie de feedback pentru elev.
- tinde să informeze personalul didactic asupra punctelor tari şi punctelor slabe ale activităţii depuse;

tinde să informeze asupra eficienţei sau ineficenţei activităţii didactice.
- îşi asumă un rol activ de transformare continuă a proceselor de predare şi a celor de învăţare, de

intervenţie formativ – educativă.
- devine un proces continuu şi organic integrat procesului de instruire – dezvoltare.
- devine un mijloc de comunicare a informaţiilor referitoare la stadiul învăţării, în vederea ameliorării

sau reorganizării acesteia.
- elevii sunt evaluaţi în raport cu o normă, cu criterii dinainte formulate (descriptorii de performanţă

pentru învăţământul primar).
- criteriile, baremele acestui stil de evaluare sunt cunoscute atât de evaluator, dar şi de către cel evaluat.
- solicită o diversificare a tehnicilor şi a metodelor de evaluare, precum şi creşterea gradului de adecvare

a acestora la specificulsituaţiilor didactice concrete.
- vizează deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spaţiului şcolar, precum: competenţe

relaţionale, comunicare elev – profesor.

451

- concentreză evaluarea pe rezultare pozitive, fără a le urmări şi a le sancţiona în permanenţă.
- elevul devine partener cu drepturi depline într-o relaţie educaţional – formativă.
- oferă transparenţă şi rigoare metodologică.

Aşadar, în sistemul de evaluare modernă, evaluarea şcolară este integrată organic în procesul de
învăţare, ea îi serveşte ca principiu coordonator. Acest sistem este conceput pentru a ajuta, pentru a facilita
învăţarea – dezvoltarea prin informaţii, estimări, aprecieri, pe care le furnizează elevului şi profesorului.

Evaluarea modernă este o estimare care se întoarce, un feedback pentru sistem şi pentru cei care
acţionează în cadrul lui.
Metode de evaluare

Metoda de evaluare este considerată o cale prin care profesorul oferă elevilor posibilitatea de a
demonstra nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de formare a diferitelor capacităţi testate prin utilizarea unei
diversităţi de instrumente adecvate scopului urmărit. Metodele de evaluare sunt împărţite în două categorii:
metode tradiţionale de evaluare şi metode alternative sau complementare de evaluare.

Sunt trei categorii de metode tradiţionale de evaluare: probele orale, probele scrise şi probele practice.
Metodele de evaluare moderne sunt: portofoliul (profesorul poate obţine informaţii relevante asupra
performanţelor elevilor, asupra competenţelor şi abilităţilor practice pe care aceştia le deţin), proiectul (elevul
rezolvă proiectul pe parcursul unei perioade de timp stabilită de către profesor), investigaţia (asemănătoare
proiectului dar de o amploare mai mică), observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor şi
autoevaluarea (elevii sunt puşi în situaţia de a se nota).
Portofoliul este o metodă din ce în ce mai folosită de către profesori, deoarece reprezintă o metodă de
evaluare complexă, care poate oferi o imagine clară asupra activităţilor dar şi asupra evoluţiei unui elev.
Portofoliul reprezintă o adevărată carte de vizită a elevului, acesta putând cuprinde:
temele pentru acasă ale elevilor, calendarul activităţilor lunare ale elevului, notiţele
elevului, lucrări de cercetare sau lucrări de laborator, etc.
Bibliografie:
1. Chiş, V.–Provocările pedagogiei contemporane, Editura PUC, Cluj – Napoca, 2002
2. Cristea, G.–Pedagogie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002
3. Cucoş, C.–Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998
4. Gilbert de Landsheere –Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1975
5. Ioan Jinga, Elena Istrate –Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2006
6. Luciana Simona Velea -Teoria şi practica evaluării
7. Neacşu, I.; Potolea, D.; Radu, I.T.–Reforma evaluării în învăţământ –concepţii şi strategii,

Ministerul Învăţământului, Bucureşti, 1996
8. Stoica, A.–Evaluarea curentă şi examenele–Ghid pentru profesori, Editura PRO GNOSIS,

Bucureşti, 2001

452

SECȚIUNEA 6 Bune practici ale mentorilor prin implementarea
proiectelor educaționale

453

Mihnevici Landiana, inspector şcolar, Inspectoratul Şcolar Judetean Vaslui, Şcoala şi familia –
împreună pentru o educaţie de calitate

Parteneriatul şcoală – familie - comunitate reprezintă o problemă actuală importantă, reliefată de diferite
documente de politică educaţională la nivel naţional şi internaţional. În România, conform Legii educaţiei
naţionale nr. 1/2011, părinţii sunt consideraţi parteneri principali şi beneficiari ai procesului de învăţământ.
Art.80 prevede ca toate deciziile majore din învăţământul preuniversitar să fie luate prin consultarea părinţilor.
Legea dă dreptul părinţilor de a participa activ la conducerea scolii, prin prezenţa în CA-ul scolii (Articolul 96).
Părinţii sunt implicaţi în elaborarea ofertei educaţionale prin participarea la organizarea programelor Şcoală
după şcoală şi în stabilirea CDS.

În acest context național, analiza de nevoi efectuată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui a relevat ca
prioritară nevoia de acordare a unei atenții sporite relației școlii cu familia, relație care nu reușește să treacă, de
cele mai multe ori, de pragul formal al ședințelor cu părinții.

Un punct slab îl constituie lipsa pregătirii cadrelor didactice în managementul eficient al grupurilor de
adulți și gestionarea conflictelor. De aceea, unul din obiectivele specifice ale Strategiei educaţionale îsi propune
"optimizarea relaţiilor cu comunitatea, eficientizarea acestora în folosul elevilor", în special prin "deschiderea
şcolii spre comunitate cu sprijinul autorităţilor locale, a părinţilor, altor factori educativi, pe baza colaborarii și
respectului reciproc". Un alt obiectiv strategic vizează "îmbunătăţirea activităţilor de dezvoltare profesională a
personalului didactic" prin identificarea furnizorilor de programe de formare şi dezvoltare, inclusiv la nivel
european", Programul Erasmus+ fiind vazut ca o oportunitate. Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui își mai
propune "dezvoltarea dimensiunii europene a educației oferite de scoli, în vederea atingerii obiectivelor asumate
de România prin Strategia Europa 2020, incluzând formarea profesorilor în funcție de nevoile instituționale și

personale.
Îmbunătățirea relației școală-familie este văzută ca o necesitate și în compartimentul Educație școlară și

extrașcolară. Astfel, pentru atingerea obiectivului "Proiectarea şi implementarea unor activităţi educative
extracurriculare în şcoli şi în comunitate”, pe baza parteneriatului dintre elevi, profesori şi membri ai
comunităţii locale" sunt prevazute activități în colaborare cu autoritățile locale, cu ONG-uri, cu participarea
elevilor şi părinţilor. Pentru atingerea obiectivului "Ameliorarea situaţiei disciplinare a elevilor, prevenirea şi
combaterea devierilor comportamentale" sunt proiectate campanii de informare a părinţilor în legătură cu
efectele negative ale abandonului şcolar, iniţierea şi organizarea unor programe de educaţie parentală,
elaborarea şi realizarea de programe privind combaterea şi prevenirea delincvenţei juvenile, în colaborare cu
părinţii şi cu Consiliile elevilor. În acest context strategic, analiza a mai relevat și faptul că profesorii nu sunt
pregătiți pentru o schimbare care să pună relația școală-familie într-un cadru nou, de parteneriat real. În plus,
Casa Corpului Didactic Vaslui nu oferă nici un curs care să aibă ca tema relația școală-familie.

S-a ivit astfel necesitatea proiectului "Școala și familia - împreună pentru o educație de calitate" și,
implicit, a formării profesorilor din cele 10 școli din consorțiu prin Programul Erasmus+, Actiunea Cheie 1-
proiecte de mobilități în domeniul educației școlare. Proiectul, coordonat de Inspectoratul Şcolar Judeţean
Vaslui, se adresează prorităților naționale din Apelul 2016, incluzând 3 școli din mediul rural și 9 școli din 10
care nu au mai avut finanțare prin Erasmus+. Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor Programului
Erasmus+ în domeniul educației și formării, îmbunătățind nivelul de competențe prin creșterea oportunităților
de mobilitate în scop educațional, intensificând cooperarea transnațională între furnizorii de educație și formare
și alte părți interesate. Proiectul se înscrie și în cadrul creat de Strategia Europa 2020 și de ET 2020 contribuind
la îndeplinirea obiectivelor în domeniul "Educație" (reducerea abandonului școlar la sub 10%), transformând
mobilitatea pentru învățare într-o realitate și îmbunătățind calitatea educației și formării.

Obiectivele proiectului sunt:
1. Obiectiv general: îmbunaătățirea competențelor cadrelor didactice în domeniul relației scoală-familie
în vederea promovării unei strategii efective de cooperare și a unui parteneriat real între cei doi actori
educaționali în beneficiul educației copiilor.

2. Obiective specifice:
OS1. Dezvoltarea competentelor de lucru cu părintii pentru 36 cadre didactice din 10 școli membre în
consorțiu de la toate nivelurile de educație până în decembrie 2017

454

OS2. Îmbunătățirea relației școală - familie în 10 școli membre în consorțiu și la nivelul rețelei școlare a
județului Vaslui, ca urmare a implicării active a 36 profesori formați prin proiect până în decembrie 2017

OS3. Promovarea unei strategii de implicare a familiei în viața școlii, centrată pe calitatea educației
elevilor, pe oportunități și posibilități reale în cel putin 10 școli membre în consorțiu, ca urmare a implicării
active a 36 profesori formați prin proiect până în decembrie 2017.

Activitatea de mobilitate pentru formare , respectiv cursul de formare structurat "Parents & Teachers:
building bridges" se desfasoara in aceeasi locatie (Sevilla, Spania), furnizata de acelasi centru de formare
(iDevelop) pentru toti cei 36 participanti din cele 10 scoli membre in consortiu, care se deplaseaza in 4 fluxuri
de cate 9 persoane pe durata celor 16 luni de proiect.

Prin parcurgerea si finalizarea acestui curs, participantii vor fi capabili să dobândească noi abilități și
competențe care să le permită să imbunatateasca considerabil relatiile cu parintii, în termeni de:

1. Competente afective: reglarea emotiilor si dirijarea lor spre cresterea unor relatii constructive;
dezvoltarea competentelor de ascultare activa; oferirea unui feed back constructiv parintilor cu privire la
progresul scolar al copilului; cresterea motivatiei pentru dezvoltarea profesionala.

2. Competente cognitive: abordarea conflictului ca pe o oportunitate pentru schimbare; identificarea
obstacolelor si surmontarea lor; metode pentru o scoala inclusiva.

3. Abilitati specifice: dezvoltarea abilitatilor pedagogice si de comunicare;stiluri de raspuns si strategii
de confruntare;noi metode de comunicare si negociere cu parintii;castigarea increderii si rezolvarea potentialelor
probleme prin comunicare cu parintii; cunoasterea si gestionarea relatiei cu diferite tipuri de parinti; folosirea
tehnicilor de negociere pentru realizarea unui acord mutual cu parintii.

4. Noi metode si instrumente pentru ameliorarea relatiei cu parintii: analiza problemei; elaborare de
strategii coerente si solide de cooperare intre scoala si familie; implicarea parintilor in dezvoltarea mediului
scolar; tehnici si strategii de implicare a familiei in scoala.

La nivelul consortiului ca un intreg si la nivelul retelei scolare din judet, cunostintele si experienta
acumulate la curs, diseminate si puse la dispozitie de catre participanti, vor conduce la:

1. Descoperirea unor experiențe noi pentru schimb și participare în școli.
2. Dezvoltarea unei strategii in relatia cu parintii axata pe oportunități și posibilități reale.
3. Îmbunătățirea capacitatii de a motiva pe ceilalți să participe.
4. Dobândirea de noi instrumente de soluționare a conflictelor.
5. Promovarea de acțiuni specifice de includere a familiilor în procesul de învățare al copiii lor.
6. Promovarea unei comunicari eficiente, lipsita de conflicte între părinți și profesori.
7. Stabilirea de noi canale de comunicare intre scoala si familii.
Rezultatele invatarii vor contribui la satisfacerea nevoilor identificate atat in fiecare scoala din consortiu
(prin aplicarea noilor cunostinte), cat si la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui (prin intermediul
activitatilor de diseminare).
Astfel, vor exista cadre didactice formate pentru managementul relatiei cu familia, managementul si
negocierea conflictelor, care, prin activitatile practice desfasurate in perioada urmatoare participarii la
mobilitate, vor contribui la o mai activa implicare a parintilor in viata scolii si a copiilor, la schimbarea
mentalitatilor in abordarea relatiei cu familia, depasirea formalismului si transformarea intr-o relatie empatica,
de real parteneriat pe termen lung.

455

Anton Adriana, prof. Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani, Competiție școlară

Imaginea unei școli este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care sunt
structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi,
acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în care se formează,
fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau
politică etc.

Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi.

Concursul școlar reprezintă o modalitate foarte eficientă de promovare a unei școli. Atât prin
organizarea concursurilor, cât și prin participarea la alte concursuri școala are numeroase beneficii. Prin
organizarea unor concursuri sunt atrași în școală elevi, părinți și cadre didactice. Acești elevi vor deveni
potențiali elevi ai școlii respective.

Colegiul nostru organizează în acest sens concursul Poezia matematică, concurs dedicat elevilor de clasa
a III-a și a IV-a. Anul acesta suntem la a IV-a ediție. Ne bucurăm de o participare bună, atât a elevilor din
mediul urban, cât și al elevilor din mediul rural. Se stabilesc relații bune între școliile participante, încheindu-se
parteneriate între școli.

Sâmbătă, 8 aprilie 2017, a avut loc la Colegiul Național Mihail Sadoveanu Pașcani a patra ediție a
concursului de limbă română și matematică, Poezia Matematică, concurs dedicat elevilor din clasele a III-a și a
IV-a. După proba de concurs elevii participanți, părinții acestora și profesorii îndrumători au fost invitați în sala
de sport a colegiului, la o reprezentație a trupei de teatru Millo junior. Întreaga activitate s-a bucurat de un real
succes în rândul participanților.

La concurs au fost prezenți 147 de elevi, 69 elevi de clasa a III-a și 78 elevi de clasa a IV-a, din 16 școli
participante, atât din mediul urban, cât și rural.

Toți participanții au obținut rezultate frumoase, iar în urma clasificării s-au acordat la clasa a III-a 17
premii și 16 mențiuni, și la clasa a IV-a 14 premii și 37 mențiuni.

Concursul judetean de limba română și matematică
POEZIA MATEMATICĂ

Editia a IV-a, 8 aprilie 2017
Regulament de desfăşurare şi organizare

Capitolul I: CADRUL GENERAL
Concursul " POEZIA MATEMATICA" are ca obiectiv general promovarea ideilor de competiţie şi
performanţă, a studiului matematicii și limbii române şi se adresează elevilor de clasa a III-IV- a cu aptitudini,
înclinaţii şi interese pentru matematicǎ și limb română.
Concursul promovează valori culturale şi etice fundamentale, precum şi fair – play-ul competiţional.

456

Capitolul II: Comisia concursului
De organizarea şi desfăşurarea concursului răspunde iniţiatorul acestei competiţii, prin directorii
colegiului și profesorii coordonatori.
Pentru fiecare ediţie a concursului sunt stabilite: Comisia de organizare şi evaluare, numită prin decizia
conducătorului unităţii, Subcomisia profesorilor corectori care cuprinde 4-6 profesori , numărul acestora fiind
proporţional cu numărul elevilor participanţi, Subcomisia profesorilor asistenţi (doi supraveghetori pe sală).
Comisiile rǎspund, efectiv, de buna organizare şi desfǎşurare a concursului începând cu înscrierea
candidaţilor şi terminând cu afişarea rezultatelor finale.
Capitolul III: Responsabilitǎţi şi atribuţii
Concursul se va desfǎşura anual, în luna aprilie, şi va consta dintr-o probǎ scrisǎ, formată dintr-o teza de
matematică și una de limba română, probă care durează 120 minute.
Comisia de organizare şi evaluare stabileşte numǎrul de participanţi pentru fiecare ediţie.
Comisiei de organizare şi evaluare îi revine responsabilitatea elaborǎrii subiectelor de concurs..
Supravegherea concurenţilor se va asigura de cǎtre profesori /elevi din Colegiul Național “M.
Sadoveanu”, Pascani desemnaţi de cǎtre director.
Preşedintele comisiei de organizare şi evaluare are urmǎtoarele atribuţii:
• Stabileşte componenţa comisiei de organizare şi evaluare;
• Monitorizeazǎ organizarea şi desfǎşurarea concursului pe toatǎ durata sa;
• Monitorizeazǎ activitatea de evaluare prestatǎ de profesorii din comisia profesorilor corectori;
• Stabileşte lista necesarului de materiale consumabile pentru proba scrisǎ, evaluare şi evidenţǎ, şi le

gestioneazǎ pe toatǎ durata concursului;
• Avizeazǎ listele cu premii şi menţiuni, cât și valoarea premiilor;
• Semneazǎ diplomele de premiere, precum şi documentele de analizǎ şi datele statistice;
• Asigurǎ afişarea rezultatelor concursului
Capitolul IV: Metodologia desfăşurării concursului
Concursul va începe la ora 9.00.
Elevii vor fi prezenţi în sǎlile de concurs la ora 8.45. Se va asigura multiplicarea subiectelor de cǎtre
comisia concursului, astfel încât pânǎ la ora 9.00 fiecare elev sǎ primeascǎ o copie a subiectelor.
Totodatǎ, vor fi desemnaţi şi instruiţi profesorii asistenţi pe sǎli.
Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi privitor la atribuţiile şi comportarea lor în timpul

probelor.
Elevilor li se înmâneazǎ foile de concurs speciale care asigurǎ caracterul secret al identitǎţii

participantului. Dupǎ verificare, preşedintele aplicǎ , pe colţul îndoit al lucrǎrii, ştampila colegiului. Elevii
redacteaza pe doua foi cele doua subiecte, unul la matematatica, si celălalt la limba romana.

Dupǎ terminarea timpului afectat concursului, care se marcheazǎ pe tablǎ, profesorii asistenţi primesc
lucrǎrile şi verificǎ numǎrul de pagini scrise, care se trec în borderou. Tezele se numeroteazǎ şi se repartizeazǎ
spre evaluare echipelor formate din cate doi profesori. Profesorii evaluatori completeazǎ borderourile de notare,
alcǎtuite pe baza baremurilor.

Capitolul V: PROBA DE CONCURS
Proba de concurs este scrisǎ. Structura probei de concurs se stabileşte de cǎtre membrii Comisiei de
organizare şi desfășurare a concursului. Sunt subiecte separate pentru Limba romana si Matematica.
Subiectele concursului vor fi de nivel mediu, formulate de Comisia de organizare şi desfășurare a
concursului, în dimineața concursului.
Subiectele vor fi elaborate din materia anilor anteriori şi materia clasei actuale, în conformitate cu

programa de concurs.
Punctarea subiectelor se va face de la 10 la 100 de puncte, dupǎ baremele alcǎtuite de Comisia de

organizare şi evaluare. Punctajul final este media punctajelor de la cele 2 teze.
Fiecare subiect va fi corectat de câte doi profesori desemnaţi de preşedintele Comisiei de organizare și

desfășurare a concursului dintre membrii acestei comisiei și profesorii / învǎţǎtorii colaboratori . Timpul de

lucru efectiv pentru proba de concurs este 2 ore.
Subiectele și baremele vor fi afișate la avizierul colegiului între orele 11.30-12,30.

457

Capitolul VII: PREMIEREA
Ierarhia premiaţilor se stabileşte în ordinea descrescǎtoare a punctajelor obţinute.
Premiilor și mențiunilor se acordă dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
Numărul de premii și mențiuni nu depășește 30% din numărul elevilor participanți la clasa respectivă.
Pentru premii și mențiuni se acordă diplome corespunzătoare și medalii.
Capitolul VIII: CONDIŢII GENERALE DE PARTICIPARE
La acest concurs este invitat sǎ participe orice elev de clasa a III-IV a pentru a-şi evalua cunoştinţele de
matematicǎ şi limbă română.
Participarea se realizeazǎ pe baza opţiunii elevului sau/şi la recomandarea învǎţǎtorului.
Capitolul IX: DISPOZIŢII FINALE
Art.26.Materiabilele consumabile , incluse în logistica concursului necesare pentru proba scrisǎ,
evaluare şi evidenţe se asigurǎ de cǎtre organizator.
Prezentul regulament intrǎ în vigoare de la data aprobǎrii lui prin decizie a consiliului de administraţie al
Colegiului Național “ M. Sadoveanu”, Pascani
PROGRAMUL CONCURSULUI
Sâmbătă 8 aprilie 2017
▪ 700 – 830 elaborarea subiectelor
▪ 830 – 845 sosirea participanţilor
▪ 845 – 900 festivitatea de deschidere
▪ 900 – 1100 proba scrisă
▪ 1100 – 1400 corectarea lucrărilor
▪ 1400 - 1430 afişarea rezultatelor şi premierea elevilor
COLABORATORI
Organizatorul acestui concurs este Colegiul Național „Mihail Sadoveanu”, Pascani, iar printre
colaboratori Inspectoratul Şcolar Iaşi, Asociația părinților „Mihail Sadoveanu”
Orice unitate şcolarǎ interesatǎ poate participa. În acest sens, profesorii şi învǎţǎtorii care doresc sǎ se
implice în buna organizare şi desfǎşurare a acestui concurs sunt rugaţi sǎ contacteze coordonatorii proiectului .
În acelaşi timp, vor populariza concursul în şcolile şi localitǎţile din zona limitrofǎ Pascaniului.
CONTACT
Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu”, Paşcani
Adresa completă Paşcani, Strada Sportului nr. 12, cod 705200
Nr. de telefon/fax 0232.762637
Site şi adresă poştă electronică: http://colegiulsadoveanu.ro/ [email protected]
Persoană de contact (nume şi prenume, funcţie, date de contact) Prof. Anton Adriana – coordonator
concurs, Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu” Paşcani, [email protected]

Atodirese Ana-Maria, prof. Şcoala Gimnazială Nr. 12 Botoşani, Proiect de voluntariat „Nouă ne pasă
de bunici”

Argument

458

Ajutorarea si protejarea bătrânilor este o problema care trebuie sa intereseze pe toată lumea: adulți și
copii. Sa fim nepoții pe care și i-ar fi dorit, sa le deschidem ușa, sa le aducem un strop de bucurie prin darurile
nostre și prin puținul ajutor pe care îl vom acorda.

Atunci când familiile nu-i mai doresc sau când nu mai au pe nimeni pe lume, bătrânii se văd nevoiți sa
se retragă la azile unde își găsesc o mângâiere și bucuria prieteniei. Cu toate ca acolo sunt îngrijiți de persoane
calificate, li se dau medicamentele de care au nevoie, nimic nu poate înlocui căldura unei familii si nimic nu e
mai trist decât un bătrân părăsit de către cei pe care i-a purtat în bratele sale.

Prin acest proiect ne-am propus sa lărgim sfera de cunoaștere umană la elevii noștri, să-i învățăm să
trăiască în relație bună cu cei din jur, să-și dezvolte stări afective pozitive, sa cunoască aspecte ale vieții unor
persoane singure, bolnave sau abandonate, sa stabilească o punte de legătura intre ei și cei vârstnici și adaptarea
comportamentului lor la cerințele grupului cu care vin în contact.

Proiectul Nouă ne pasă de bunici” a avut ca scop dezvoltarea sentimentelor de dragoste, prețuire și
respect pentru persoanele în vârsta.

Echipa de proiect:
• Prof. Atodirese Ana-Maria, responsabil SNAC Şcoala Gimnazială Nr. 12 Botoşani
• Prof. Hlihor Daniela, responsabil activităţi educative Şcoala Gimnazială nr. 12 Botoşani
• Prof. de religie Poleucă Liliana

• Preot Popa Mihai,parohia Leorda

Perioada de derulare: noiembrie 2016 - decembrie 2016
Bugetul proiectului a fost asigurat prin sponsorizări din partea părinților şi donații
Grup țintă şi beneficiari:
• elevii voluntari ai Şcolii Gimnaziale Nr. 12 Botoşani şi părinţii acestora
• persoanele de vârsta a III-a internate la Căminul de bătrâni din Leorda
• cadre didactice de la Şcoala Gimnazială Nr. 12 Botoşani

Obiectivele proiectului:
• Creșterea gradului de conștientizare și responsabilizare a elevilor cu privire la drepturile şi nevoile

persoanelor vulnerabile, respectiv bătrânii;
• Stimularea generozității în rândul elevilor din școala, prin activități caritabile;
• Organizarea de activități recreativ-sociale pentru bătrânii internați la Căminul de bătrâni de la Leorda;
• Educarea si motivarea elevilor pentru a răspunde nevoilor vârstnicilor;
• Însușirea regulilor de igienă care trebuie respectate la prepararea alimentelor şi la servirea lor;
• Formarea deprinderii de a cunoaște și a respecta norme de protecția muncii în bucătărie;

Activități:
Elevii voluntari și părintii acestora au organizat o colectă de produse alimentare. Au pregătit pachete
pentru bătrânii din azil, alături de personalul calificat, au planificat și susținut un program de activități recreativ-
sociale recreative. La final a fost realizat un album foto din timpul activităţilor.
Impactul şi sustenabilitatea (asupra instituției, personalului școlii, elevilor, părinților, comunității locale,

etc.).
Elevii au conștientizat faptul că vârsta a III-a reprezintă una dintre cele mai defavorizate categorii

sociale, de aceea schimbarea atitudinii elevilor fată de bătrâni va face din ei persoane responsabile de care vor
beneficia atât părintii cât şi comunitatea locală.

Participarea efectivă a elevilor la ajutorarea persoanelor de vârsta a III-a a sedimentat solidarizarea
generației noi cu generația inactivă profesional sau care suferă consecințele înaintării în vârstă şi ale retragerii

din activitate.
In primul rând, elevii noștri trebuie să știe sa acorde atenție acestor oameni, sa le spună o vorba buna și

apoi sa le ofere câte ceva, dacă doresc. Ce poate fi mai înălțător decât generozitatea, altruismul și iubirea fata de
semeni? Și ce poate fi mai minunat decât faptul ca, atunci când ți-e greu, cineva se gândește la tine?

Bobârcă Cătălina, prof. înv. preșcolar, Grădinița cu Program Prelungit Nr.2 Bârlad, Proiect educațional
„Preșcolarii de azi - școlarii de mâine”

459

„A educa un copil înseamnă a-i lua sufletul în mâini şi a merge împreună pe cărarea cunoaşterii.
Înseamnă a-i ţine destinul în mâini cu conştiinţa că poţi determina, în mare măsură, reuşita sau eşecul în viaţă”.

Implicarea celor trei factori esenţiali: familia-grădiniţa-şcoala în asigurarea calităţii demersului didactic
este o prioritate a învăţământului sec. XXI; dorinţa noastră este de a dezvălui premisele motivaţionale şi a incita
la implicare activă.

Pasul către şcolaritate reprezintă un prag ce implică o serie de aspecte psihologice specifice adaptării
şcolare, iar acest lucru imprimă o direcție generală a întregii perioade pe care copilul o va petrece în şcoală.

Problematica pregătirii pentru un debut şcolar optim vizează o varietate de aspecte de conţinut, a căror
realizare antrenează mai mulţi factori: părinţi, şcoală, comunitate locală. A sprijini copilul preşcolar pentru un
debut şcolar reuşit şi pentru integrarea şcolară, nu este un lucru uşor de făcut, ce se poate realiza în pripă. Cere
tact, răbdare, mobilizare, căutare, creativitate şi dăruire, colaborare şi, nu în ultimul rând, unitate de cerinţe cu
şcoala, cu familia şi cu comunitatea.

Din această perspectivă ne-am propus derularea acestui proiect de parteneriat cu mai multe instituţii
şcolare, cu familia, cu comunitatea lărgită.

Obiectivul general al proiectului este găsirea unor modalități viabile de colaborare între grădiniță -
școală – familie – comunitate, în vederea unei adaptări optime a preșcolarilor la activitatea școlară.

Proiectul cultural-artistic a fost inițiat de unitatea noastră anul acesta școlar și se adresează unui grup
țintă alcătuit din 230 de copii (170 de copii preșcolari și 65 de școlari), 15 educatoare din unitate, 4 învățătoare
de la școlile partenere și familiile copiilor.

Pe parcursul derulării proiectului, au fost implicați mai mulți parteneri: Școala Gimnazială „Manolache
Costache Epureanu”, Bârlad; Şcoala Gimnazială „Episcop Iacov Antonovici”, Bârlad; Biblioteca Municipală
„Casa Națională Stroe Beloescu”, Bârlad și Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad.

Activitățile planificate în cadrul proiectului, precum: “În așteptarea Crăciunului”; „Farmecul iernii”;
„Curiozități din lumea plantelor și animalelor”; „Din tainele cărților”; ,,În curând vom fi școlari” s-au desfășurat
în colaborare cu școlarii de la școlile partenere sau în incinta instituțiilor de cultură cu care am colaborat.

Activitatea “În aşteptarea Crăciunului” s-a desfăşurat la Grădiniţa cu P.P. Nr. 2. Cu ocazia sărbătorilor
de iarnă, copiii de la grupa mijlocie au primit în vizită școlarii de clasa a III-a, de la Școala Gimnazială
“Manolache Costache Epureanu”, împreună cu care au desfășurat un frumos program artistic. Copiii au
interpretat colinde și versuri specifice acestor minunate sărbători. În finalul activității au primit dulciuri și s-au
jucat împreună. S-au facut făcut fotografii pentru portofoliul activității.

Activitatea practică “Farmecul iernii” s-a desfăşurat în colaborare cu şcolari. Preșcolarii de la grupa
mijlocie B au mers în vizită la Școala Gimnazială “Episcop Iacov Antonovici”. Acolo, împreună cu școlarii
clasei I, printre care se află și foști preșcolari ai doamnelor educatoare, au desfășurat o activitate practică de
confecționare de felicitări despre frumusețile iernii. S-a organizat o expoziţie la care au participat atât cadrele
didactice cât şi părinţii participanți la activitate. Lucrările au fost apreciate, iar cele mai frumoase au fost
premiate. În finalul activităţii, participanţii au cântat câteva cântecele despre iarnă.

Activitatea „Curiozități din lumea plantelor și animalelor” a avut loc la muzeu. Preşcolarii grupelor mici
B și mare B au mers în vizită la Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad.
Ghidul instituției i-a purtat printre ecosisteme, le-a vorbit despre plantele și animalele din diferite medii de viață,
despre plantele și animalele ocrotite de lege și despre importanța protejării mediului înconjurător. În finalul
activității s-au făcut fotografii pentru completarea portofoliului proiectului.

Activitatea „Din tainele cărților” a avut loc la bibliotecă. Preşcolarii grupelor mijlocii și mici au mers în
vizită la Biblioteca Municipală “Casa Națională Stroe Beloescu” Bârlad- Secția “Cărți pentru copii”. Acolo,
doamna bibliotecar le-a prezentat colecții de cărți pentru copii, cărți de povești ilustrate, enciclopedii, portrete
ale unor scriitori de literatură pentru copii și le-a vorbit despre importanța cărților în dezvoltarea și în formarea
lor ca viitori școlari. Preșcolarii au recitat câteva versuri despre cărți, apoi s-au făcut fotografii pentru
completarea portofoliului proiectului și s-a încheiat un proces verbal.

Activitatea ,,În curând vom fi școlari” s-a desfăşurat la şcoală. Preşcolarii grupei mari A au mers în
vizită la Şcoala Gimnazială “M. C. Epureanu”, unde au asistat la o oră de curs, la clasa pregătitoare. Au observat
rechizitele şcolarilor, s-au jucat împreună, iar în finalul activităţii au vizitat şi alte clase din şcoală pentru a se
familiariza cu acestea. S-au schimbat impresii și s-au făcut fotografii pentru jurnalul proiectului.

460

În urma derulării activităţilor, copiii și-au aprofundat cunoștințele în legătură cu temele propuse, au
lucrat în echipă, și-au făcut prieteni noi, dar mai ales s-au familiarizat cu mediul școlar, în vederea pregătirii
acestora pentru o nouă etapă din viața lor - școala.

Implementarea acestui proiect a avut un impact deosebit asupra copiilor, asupra cadrelor didactice,
unității școlare și chiar a comunității locale. Activităţile propuse în proiect pot îmbunătăţi substanţial calitatea
actului didactic, relaţiile dintre copii, relațiile educatoare - copii, educatoare - învăţători, educatoare - părinţi şi
pot contribui la pregătirea afectivă a preşcolarilor pentru şcoală, la stimularea interesului copiilor pentru
activitatea şcolară.

Cadrele didactice vor folosi mai mult metodele active în activităţile curriculare şi extracurriculare, vor fi
mai motivate să participe la cursuri de perfecţionare, vor manifesta mai multă iniţiativă în activităţile de
diseminare a rezultatelor proiectului, vor avea mai multă iniţiativă şi o atitudine pozitivă în implementarea
schimbărilor.

Derularea proiectului va spori interesul cadrelor didactice, a copiilor, a părinților din grădiniţă față de
astfel de activități extracurriculare. În unitate, s-a planificat riguros timpul acordat acestor activităţi, consiliul de
administraţie şi directorul au urmărit implementarea proiectului la nivelul întregii unităţi, facilitarea legăturilor
cu partenerii şi alţi factori responsabili. Activităţile din proiect sunt prevăzute în planul de dezvoltare al
grădiniţei.

Vor exista mai multe contacte cu media, cu ziarele, cu comunitatea locală, cu părinţii copiilor.
Diseminarea proiectului prin media locală va facilita contactul cu instituţiile de cultură din oraş, care s-au
implicat și se vor implica nemijlocit în acţiunile noastre.

În timpul derulării proiectului au avut loc activități de diseminare și în cadrul comisiei metodice, a
cercului pedagogic, în ședințele consiliului profesoral. Cadrele didactice au discutat despre obiectivele
proiectului, despre activitățile desfășurate și rezultatele acestora.

În cadrul ședințelor cu părinții, s-au făcut informări despre proiect, s-au prezentat aspecte din activitățile
desfășurate. Copiii au prezentat cunoștințele și deprinderile însușite în activitățile din proiect, activitatea lor,
diplomele obținute, fotografii și idei dobândite în timpul derulării proiectului.

Bularda Sanda, prof. înv. preșcolar, Grădinița cu Program Prelungit. Nr.2, Bârlad, Proiect educațional
„Meșteșuguri populare”

Obiectivul general: Crearea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare, cooperare şi cunoaştere reciprocã
între copiii participanţi la proiect precum şi oferirea unor contexte educaţionale care sã permita copiilor
formarea competenţelor şi atitudinilor specifice unei educaţii bazate pe păstrarea valorilor naționale, în spocial a
meșteșugurilor populare. Educarea copiilor în spiritul dragostei pentru folclor și tradiții; formarea unor atitudini
de apropiere și acceptare a acestora.

Raţionamentul care a stat la baza iniţierii
proiectului a constat în:

• necesitatea realizării unei educaţii morale
corespunzătoare momentului istoric

actual;
• necesitatea promovării valorilor

tradiționale specifice poporului român;
• cuprinderea în desfăşurarea activităţilor

extracurriculare a tuturor copiilor din

cadrul grupelor existente.
Proiectul răspunde următoarelor probleme
cu care se confruntă grădiniţa:
• lipsa unei educaţii privind păstrarea și transmiterea meșteșugurilor populare în cadrul familiei

(părinţii sunt deseori reticenți sau inapți în a transmite copiilor obiceiurile străvechi, fiind prea
îndreptați spre modernism);
• lipsa unor deprinderi practici candva esențiale ( cusutul, împletitul, frămantatul, decoratul);
• neimplicarea părinţilor şi a altor factori educativi în educaţia morală a copiilor;

461

• lipsa activităţilor extracurriculare de antreprenoriat cu părinții.
Educaţia este o dimensiune constructivă a fiinţei umane, este efectul a tot ceea ce constituie umanitate:
limbaj, gândire, sentimente, voinţă.
Educaţia morală, ca activitate organizată şi sistematică în grădiniţă, are o dublă menire: pe de o parte să
anuleze pornirile rele, iar pe de altă parte să le cultive pe cele bune.
Educaţia morală a copiilor trebuie şi poate fi începută de la cea mai fragedă vârstă, pentru că primii ani
ai copilăriei sunt hotărâtori pentru evoluţia ulterioară a individului. Este rolul grădiniţei să formeze reprezentări
şi deprinderi morale, premise ale unei judecăţi morale.
Nu cu prea mult timp în urmă orice gospodărie ţărănească se făcea remarcată prin obiecte tradiţionale
autentice, cum ar fi: icoane pe sticlă sau lemn, obiecte utile împletite din pănuşi, stuf ori nuiele, porţi din lemn
încrustate, oale, farfurii, ulcioare din lut, ţesături şi broderii e.t.c. Fala oricărui sătean erau straiele româneşti
lucrate din materiale ţesute în război şi împodobite, în general, manual cu motive specifice zonei. Meşteşugurile
şi tradiţiile erau păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie.
În secolul nostru am senzaţia că ne îndepărtăm de tradiţia noastră sau poate nu o cunoaştem aşa cum ar
trebui, ori nu ne srtăduim să înţelegem adevărata ei valoare.Realitatea îmi relevă faptul că preferăm să
cumpărăm totul de-a gata (e şi mai comod) fără să mai creăm ceva cu mâna noastră; ne amăgim că un vas din
plastic este mai util sau mai frumos decât cel făcut de olar; chiar şi hainele pe care le purtăm, mâncarea cu care
ne îndestulăm masa devin tot mai străine de noi.
De aceea (motive ar fi mult mai multe) mă supun provocării de a redescoperi tradiţiile şi meşteşugurile
populare tradiționale. În această parte de ţară rar mai găseşti femei cu mâini pricepute, care răsucesc, împletesc
cu măiestrie aţa de bumbac, ori coase motive inspirate de viaţa omului de la sat; obiectele finite, lucrate cu
mâinile fiind obiecte decorative tradiţionale: ştergare, feţe de masă, cearceafuri, draperii sau piese de port

popular.
Meşteşugul olăritului coboară din mitologie (îl asociez cu creaţia divină a omului din lut). Formele,

culorile, motivele transpuse stilizat în lutul moale poartă în ele întregul univers uman. Sunt foarte puţini cei care
au păstrat meşteşugul peste timp, olăritul fiind azi ameninţat cu dispariţia. Acest fapt se datorează dezvoltării
excesive a industriei şi tehnicii, a prelucrării firelor textile.

Lucrul în lemn (sculptura): lada de zestre, care este cea mai cunoscută, scara, troiţa, linguri şi, în unele
sate, chiar obiecte de mobilier. Meşterul alege lemnul cu fibra potrivită pentru fiecare obiect pe care îl
realizează. Decorarea lemnului cu motive specifice zonei pun în valoare forma obiectului finit.

Ţesutul este unul din cele mai vechi meşteşuguri româneşti, dar şi acesta cunoaşte un declin datorat
producţiei industriale de fibre textile. Multe femei mai cunosc acest meşteşug, dar nu-l mai practică. Totuşi se
mai găsesc,mai ales în zonele de munte, gospodării ai căror membri se ocupă cu prelucrarea firelor de in, lână,
bumbac, cânepă realizând obiecte tradiţionale cum ar fi: prosoape din cânepă şi in, ştergare de ornament, feţe de
masă, cergi, preşuri, traiste e.t.c.Motivele sunt specifice zonei, culoarea de bază este albul, culoarea nealterată a
fibrei. De regulă, războiul de ţesut se pune iarna, când s-au încheiat muncile câmpului.

Când mă gândesc la împletituri, mi-ar fi greu să cred că aş intra într-o gospodărie bihoreană fără să
găsesc, cel puţin un obiect împletit, de obicei, din nuiele,de salcie, papură şi pănuşi de porumb.Aş numi aici: coş
pentru pâine ori pentru piaţă, coş mare (coşara de nuiele) pentru transportul diferitelor produse agricole sau
lemnelor tăiate, stergător pentru picioare. Împletiturile din pănuşi şi papură sunt întâlnite mai frecvent în zonele
de câmpie, unde acestea se procură cu mai multă uşurinţă (valea Barcăului) iar cele din nuiele sunt întâlnite şi în
alte zone, chiar deluroase (zona Beiuş).

Obiecte gospodăreşti: realizate manual de meşteri iscusiţi, cum ar fi: hârleţ, furca din lemn pentru
adunat paie şi fân, grebla din lemn pentru straturi de flori, scări de diferite dimensiuni, porţi ornamentale ce
înfrumuseţează gospodăria, unelte din fier : potcoave pentru cai, scoabe pentru îmbinarea grinzilor, furcă, lopată
e.t.c. Toate acestea sunt folosite în gospodărie sau la munca câmpului.

Podoabele din mărgele: un meşteşug ce se adresează mai mult femeilor;este un obicei mai modern.În
general, pentru salbe și brățări sunt folosite mărgele de culori diferite şi sunt lucrate cu motive geometrice sau

florale.
Icoane pe sticlă şi lemn: sunt lucrate, în general, de monahi însă acest gen de pictură era practicat

sporadic şi de meşteşugari ce înfăţişau scene petrecute în vatra satului.

462

Acestea sunt minunate prilejuri ca, în activitatea extracurriculară, să-i facem pe copii interesaţi
(deopotrivă şi pe părinţi) să descopere şi să cunoască minunatele tradiţii şi obiceiuri ale românilor, cât şi
folclorul altor etnii (maghiari, slovaci, rromi), să-i educăm în spiritul toleranţei (calitate esenţială a românului), a
multiculturalităţii, în spirit european.

Monitorizand cu rigurozitate aceste oportunităţi, intenționez să atrag de partea mea şi părinţii, iar copiii
vor fi încântaţi, vor participa cu plăcere, îşi vor satisface curiozitatea, se va naşte în ei dorinţa de a cunoaşte
folclorul. Sarcina delicată a educatorului este aceea de a-l face pe copil să conştientizeze valoarea folclorului
autentic, necesitatea păstrării lui nealterat şi transmiterea lui mai departe. Folclorul trebuie să rămână nemuritor.

Copilul invaţã sã se joace, sã lucreze, sã-şi desfãşoare activitatea intr-un cadru organizat, la inceput,
intr-o colectivitate, in grup, iar apoi chiar in grupuri diferite. Acest lucru ii dã posibilitatea de a comunica mai

bine, de a se integra in cadrul acelui grup, de a deveni mai creativ, de a trage concluzii. Are posibilitatea de a
invãţa din experienţa altora, de a deveni mai sociabil, de a lega prietenii.

Cerchez Oana Iuliana, prof. Liceul Tehnologic Sat. Puiești, Provocări și soluții pentru un mentor

eficient

Conform art. 1 din STATUTUL CADRULUI DIDACTIC prin cadru didactic-mentor se înţelege cadrul
didactic care areresponsabilitatea îndrumării şi evaluării practicii pedagogice a elevilor sau a studenţilor, precum
şi a cadrelor didactice aflate în perioada de stagiatură, fiind denumit cadru didactic-mentor de
practicăpedagogică, respectiv cadru didactic - mentor de stagiatură.

Sistemele educaţionale sunt în căutarea unor soluţii de eficientizare şi modernizare aşcolii şi a
educaţiei,iar una din componentele ce trebuie avute în vedere vizeazăcalitatea resurselor umane, respectiv
cadrele didactice. Se știe că profesorul de azi nu mai e o persoanăcare le ştie pe toate în specialitate sa, ci o
persoană care trebuie să fie conştientă că trebuie să se formeze continuu, să fie la curent şi să integreze în
activitatea didactică noile tehnologii de informare şi de comunicare, să reflecteze permanent asupra demersurilor
şi acţiunilor sale şi să promoveze o învăţare de calitate.

În educaţie, mentoratul este un subiect atent dezbătut şi analizat, lucru reflectat şi în vastaliteratură de
specialitate străină, care abordează această problematică. Mentorul este o persoană înţeleaptă, cu multă
experienţă şi expertiză care ajută un novice să devină un profesionist de succes.

La noi în ţară, conform prevederilor art. 248 alin. (2) din Legea Educatiei Nationale 1/2011, Corpul
Profesorilor Mentori se constituie la nivelul inspectoratelor şcolare si cuprinde profesorii care deţin această
funcţie didactică şi coordonează efectuarea stagiului practic pentru inserţia profesională a profesorilor/cadrelor
didactice stagiari/stagiare. Dobândirea funcţiei didactice de profesor mentor se realizează prin promovarea unui
concurs specific organizat de către inspectoratele şcolare judeţene şi este reglementată de Metodologia privind
constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării
unei funcţii didactice din 29.09.2011, în vigoare de la 20.10.2011.Se știe că înscrierea la examenul de definitivat
în învăţământ nu se poate realiza decât cu condiţia parcurgerii modulului psihopedagogic. În cadrul acestui
modul de pregătire psihopedagogică, sub coordonarea unui profesor din cadrul facultății și a unui profesor
mentor din învățământul preuniversitar, studenţii trebuie să efectueze practică pedagogică. Astfel, deocamdată,
în ţara noastră, profesorul mentor îndrumă practica pedagogică a studenţilor care aleg modulul de pregătire
psihopedagogică.

În alte state, profesorii debutanţi sunt consiliaţi şi îndrumaţi pentru dezvoltarea lor profesională de
profesori mentori. Graham Donaldson (2010) afirma următoarele: “Mentoratul este esențial pentru dezvoltarea
profesională în toate etapele din cariera unui profesor și toți profesorii ar trebui să se vadă pe ei însuşi ca
mentori nu doar de către studenți și cadrele didactice recent calificate. Abilitățile necesare ar trebui să fie
dezvoltate și actualizate, prin formarea inițială a profesorilor, inducție și formare continuă. Aceste abilități în
mentorat sunt folosite pentru a sprijini dezvoltarea colegilor, precum și pentru a ajuta profesorii să ofere tuturor
tinerilor un suport personal de înaltă calitate, ca parte a curriculumului pentru excelență.”

Incontext educațional, mentoratul este o relație de colaborare temporară între doi profesori bazată pe
relația dintre un profesor mai experimentat și un novice, sau un professor debutant. Scopul acestei relații este
acela de a oferi noului profesor, un sistem de sprijin care să-l poată ajuta peacesta să reușească

Un mentor trebuie să aibă:

463

a) competență și experiență profesională adică să fie privit de elevi şi colegi ca un profesor remarcabil,
bine pregătit profesional, bun manager al clasei, econectat cu profesori din alte şcoli şi alte ţări, care
cunoaşte politicile și procedurile din domeniul educaţiei, colaborează bine cu elevii, părinţii şi

colegii;
b) atitudinea și caracterul – să fie model pentru alte cadre didactice,să fie dedicat profesiei didactice,să

aibă disponibilitate pentru a face schimb de informații și de idei cu colegii,să fie flexibil, deschis la
minte, cu umor, optimist şi cu gândire pozitivă;
c) abilități de comunicare de ordin superior adică să fie capabil să elaboreze strategii eficiente de
instruire şi evaluare, să comunice eficient prin conversaţie euristică, vorbire clară şi eficientă, să
ofere feedbach prin în mod pozitiv și productiv, să ofere încurajare emoțională și morală, să
utilizeaze e-mail şi alte mijloace moderne de comunicare modernă în mod eficient, să dovedească
entuziasm, pasiune pentru predare, discreţie şi mai ales confidențialitate;
d) abilități interpersonale - se referă la a fi capabil să dovedească empatie, modestie, să fie uşor
abordabil, să comunice uşor cu cei din jur, să mențină o relație profesională de încredere, să
manifeste atenţie faţă de problemele politice, de discriminare, multiculturalitate şi diversitate, să
inspire o atmosferă de calm şi siguranţă);
e) abilităţi de planificare şi cercetare - să fie capabil să identifice şi să definirească nevoile şi resursele,
să colecteze informaţii, să elaboreze şi să implementeze proiecte, să dezvolte strategii.
a) f)abilităţi digitale pentru integrarea mijloacelor moderne de predare în procesul instructiv-educativ.
Mentoratul reprezintă o provocare a zilelor noastre, Mentoratul aduce beneficii atât pentru profesori
începători cât şi pentru profesorii cu experienţă. Profesorii mentori contribuie la îmbunătățirea activității de
predare a debutanţilor/ stagiarilor şi implicit îşi îmbunătăţesc propria competență profesională. Prin stagii de
practică, profesorii debutanţi intră în contact şi se confruntă cu situaţii reale de interacţiuniune cu clasa de elevi.
Ajutorul profesorului mentor este esenţial pentru debutanţi deorece experienţele pozitive pot afecta decizia
acestora de a intra în sistemul de educaţie ca profesori definitivi. Suportul emoțional şi feedback-ul pozitiv oferit
de mentor contribuie la îmbunătăţirea practicilor predare şi la stimularea dorinţei de a deveni un bun profesor.
Activitatea de mentorat reprezintă o provocare pentru profesorul zilelor noastre si poate avea
avantaje.Dintre avantajele activităţii de mentorat pentru profesorul mentor pot fi enumerate:
• învăţare continuă prin schimbul de informaţii, tehnici de predare și planuri de lecție şi oferirea de

feedback;
• practica reflexivă ca o oportunitate de aprofundare şi reînnoire a actului de predare-învăţare-evaluare

prin reflecţii proprii asupra activităţii sale;
• abilitare a profesorilor cu experiență și implicit creşterea “stimei de sine” şi a satisfacţiei

profesionale.
Mentorii au nevoie de instruire pentru ca programele de mentorat să fie eficiente. Studiile efectuate de
Diane Kyle, Gayle Moore, și Judy Sanders (1999) arată că potențialii mentori trebuie să participe la dezvoltarea
profesională pentru a afla mai multe despre procesul de mentorat și ceea ce se așteaptă de la ei înainte de a-și
asuma sarcinile lor şi au nevoie de sprijin și oportunitatea de a discuta idei, probleme și soluții cu alți profesori

mentori.
Mentorul eficient dezvoltă relaţii pozitive, are abilităţi de a socializa şi de a construi canale eficiente de

comunicare pentru a oferi ajutor şi feedback rapid, trebuie să aibă pregătirea și practica lucrului cu adulții, să
știe să asculte, să facă observații, și să fie capabilde rezolvarea problemelor Succesul relației de mentorat se
bazează pe emoția reciprocă dintre mentor și profesorul debutant, pe modul comun în care văd aceștia munca
împreună și stilurile de învățare pe care le abordează.

Soluții pentru un mentor eficient
O soluție ar fi utilizarea Coaching-ului si a consilierii. De ce? Pentru că mentoratul va necesita de multe
ori utilizarea unor tehnici de coaching și consiliere .O relație de coaching este mult mai limitată în scop și este
adesea concentrată pe dezvoltarea unor abilități particulare de muncă și pe achiziția de cunoștințe. Coaching–ul
este de obicei orientat pe termen scurt și spre performanță. O persoană poate împărtăși o relație de coaching cu

mai multe alte persoane.

464

Coaching –ul este (procesul de) deblocarea a potențialului oamenilor, de a maximiza performanța lor. El
îi ajută mai degrabă să învețe decât învățându-i. La fel ca mentoratul, coaching-ul poate fi înțeles într-un număr
de moduri, deoarece există mai multe tipuri și abordări de coaching.

Consiliereaeste un proces realizat de consilieri sau psihologi care se adresează problemelor și
tulburărilor psihologice. Mentorii joacă rolul de consilieri, atunci când oferă tipuri speciale de sprijin pentru cei
care se află în situații stresante sau dificile. (Dr. Ehrich Lisa Catherine).

Instruirea este un process structurat de predare prin care formatorul se axează pe dezvoltarea de
aptitudini, cunoștințe și atitudini necesare pentru a finaliza o activitate sau de a performa la un loc de muncă.
Formare ca o formă directă de instruire poate să se bazeze uneori pe coaching si mentoring (Dr. Ehrich Lisa

Catherine).

Bibliografie:

1. Parsloe, E., Wray, M. J. (2000), Coaching and mentoring: practical methods to improve learning.

Kogan Page
2. Rae, L., (2001), Tehnici de formare, Editura Universal Dalsi, București
3. Viitorul predării în Scoția, Graham Donaldson, Guvernul scoțian, pag 98, 2010

4. Ehrich Lisa Catherine, Dr., (2013): Developing Performance Mentoring Handbook.

5. Arlington Public Schools (2013): Mentor Handbook. Arlington, Massachusetts, EE.UU
Comăniță Elena, prof. înv. preșcolar, Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Structură Grădinița cu Program

Prelungit Nr. 27, Iași, Parteneriatul educațional. Proiect necesar în prioritizarea educației
preșcolarului

În contextual unei societăţi care se schimbă, învăţământul românesc trebuie să-şi asume o nouă
perspectivă asupra funcţionarii şi evoluţiei sale. În cadrul acestei perspective, „parteneriatul educaţional” trebuie
să devină o parte integrantă a strategiilor orientate către educarea tinerilor. Pentru a realiza un parteneriat
construit pe baza valorilor democratice, trebuie să se opereze o schimbare de valori, atitudini şi comportamente
la nivelul tuturor factorilor sociali implicaţi. Aceste schimbări fundamentale care condiţionează parteneriatul
educaţional pot fi realizate prin elaborarea şi derularea efectivă a unor unor proiecte educaţionale în regim de

parteneriat.
Pornind de la aceste idei voi încerca să prezint în continuare un proiect educaţional desfăşurat în

parteneriat cu elevii clasei a X a şi aXIIa de la Liceul “Petru Poni” din Iaşi, elevi îndrumaţi de prof. Burlica
Lacra mioara, proiect axat pe educaţia ecologică.

Motto:
“Natura pictează pentru noi, zi după zi imagini de o infinită frumuseţe” -John Rusken
Să invităm copiii să o respecte şi să o protejeze încă de la o vârstă mică pentru că ei sunt viitorul.
Domeniul şi titlul în care se încadrează: transdisciplinar

Tipul de parteneriat: local

Aplicantul:
Liceul Tehnologic „Petru Poni”-Iasi,clasele X B ,XII B
Scoala gimnaziala „George Cosbuc”-Grădinita cu program prelungit nr.27-Iasi,grupa mică

Echipa de proiect:

• coordonatori
o la nivel liceal prof.Lacramioara Burlica, prof.Cosbuc Ersilia
o la nivel prescolar prof.Comanita Elena

• participanti
o elevii claselor X B, XII B, XI B
o prescolarii din grupa mica.

Justificarea proiectului:
Având în vedere că protecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale
societăţii contemporane este important ca noi cei care avem misiunea de ai aducă pe cei mici să le conturăm o
conştiinţă ecologică.
Semnalele de alarmă lansate de specialişti, explicaţiile şi statisticile întocmite de aceştia au un rol
important astfel încât implicarea şi acţiunea eficientă de formare în sens ecologic se realizează prin

465

sensibilizarea şi antrenarea componentelor afective şi volitive ale copiilor.de aceea activităţile de educaţie
ecologică vor fi desfăşurate într-o atmosferă relaxantă unde interesul şi comunicarea să încurajeze iniţiativele şi
opţiunile fiecăruia.

Implicarea elevilor şi copiilor în activităţi de cunoaştere a unor fapte şi fenomene din universal apropiat,
în identificarea şi rezolvarea unor probleme de poluare şi degradare a mediului are ca rezultat formarea unor
convingeri şi deprinderi de apărare, conservare a biodiversităţii şi dezvoltare a mediului înconjurător-condiţie de
viaţă civilizată şi sănătoasă.

Bazate pe cooperare şi colaborare, diversitatea activităţilor practice desfăşurate cu tinerii asigura
asimilarea multor reguli de comportament care se constituie în elemente de bază în formarea unei educaţii
europene a oamenilor de mâine. Având convingerea că formarea unui comportament ecologic la elevi şi copii
constituie un aspect important al activităţii instructive educative proiectul va constitui un pas în educaţia pentru

mediu.

Scopul si obiectivele proiectului:

Scopul: formarea unei atitudini si a unui comportament responsabil fata de natura;

Obiective generale:

• Realizarea unor legaturi nonformale si deschise intre gradinita si liceu;

• Dezvoltarea spiritului de prietenie si intelegere intre copiii si elevi, cadre didactice si parinti;

• Educarea capacitatii de a ocroti, proteja si respecta natura;

• Formarea unui comportament civic si etic prin cultivarea iubirii si respectului pentru natura;

Obiective specifice:
Privind preşcolarii:
• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
• Înţelegererea noţiunii de protectie a mediului;

• Familiarizarea cu problematica protectiei mediului;
• Stabilirea de relaţii de prietenie cu elevii de liceu;

Privind elevii de liceu:
Aplicarea cunoştinţelor studiate la disciplinele privind protectia mediului;

Realizarea de prezentari grafice,expozitii,poezii,scenete,jurnale,activitati de ecologizare,impreuna cu
elevii gradinitei exprimând faţă de aceştia înţelegere şi consideraţie.

Privind cadrele didactice:
Dezvoltarea abilităţilor de a realiza un mediu educaţional care să motiveze copilul/elevul în procesul

instructiv-educativ.

Perioada de desfasurare: februarie 2017--iunie 2018
Grupul ţintă
Proiectul se adresează în mod direct celor 650 elevi din Liceul Tehnologic „Petru Poni”-Iasi si elevilor
Gradinitei cu program prelungit nr.27-Iasi şi indirect şcolarilor din alte unităţi de învăţământ, părinţilor, cadrelor
didactice şi comunităţii locale.

Resurse umane:
Copii preşcolari, elevii;

Cadrele didactice;
Părinţii copiilor;
Reprezentanţi ai celor două instituţii.

Resurse materiale:
Volume de poezii şi proză
Cărţi ilustrate
Planşe cu imagini, albume

PC,ecran proiectie

Aparat foto

Carton, coli

Acuarele, carioci, albume
Suport pentru expoziţie

466

Costume pentru dramatizări

Diplome pentru concursuri, pentru final de proiect

Calendarul Activitatilor

Nr. Termen Activități/acțiuni

crt

1 Martie 2017 6 martie-Confectionare de martisoare si felicitari din materiale reciclabile pentru

mama.

7martie-Ziua Internationala a zambilei

Prezentare power point privind activitatea de cultivare a zambilelor,caracterizarea

conditiilor de mediu privind dezvoltarea acestora,proiectarea imaginii lor in literatura

si in muzica.

Moment artistic al ecoprochindeilor de la Gradinita PP 27.

2 Mai 2017 Elevii si ecoprichindeii la sfat cu pasarile-vizita elevilor de liceu la gradinita in scopul

desfasuraii unor activitati dedicate Zilei pasarilor(sceneta,casuta pasarelelor,jocuri)

3 Iunie 2017 Sa ECO-sarbatorim Ziua Internationala a Copilului

4 Octombrie Biodiversitatea in orasul Iasi-vizita la Gradina Botanica

2017

5 Noiembrie Sunt mic dar am drepturi multe-expozitie de desene pe asfalt ale ecoprichindeilor

2017

6 Decembrie Eco-bradutul de Craciun-traditii pentru sarbatorile de iarna, impodobirea bradului cu

2017 podoabe confectionate cu materiale reciclabile.

7 Martie2018 Gradina noastra e cea mai frumoasa-actiune de ecologizare a gradinilor scolii si

gradinitei

8 Aprilie 2018 Si pasarile traiesc alaturi de noi-prezentari video privind viata pasarilor in captivitate si

in mediul lor natural

9 Mai 2018 Ingrijirea plantelor si animalelor de casa-prezentari video pe tema ingrijirii si protectiei

sanatatii animalelor de casa;

10 Iunie 2018 Realizarea unor sesiuni de lucru pentru centralizarea datelor si prezentarea concluziilor

proiectului.
Activităţi propuse:

Activităţi de ecologizare a grădinilor celor două instituţii de învăţământ.
Activităţi ecologizare a spaţiilor verzi din cartierele în care sunt situate cele două instituţii de
învăţământ.
Vizite în grădiniţă, liceu, grădina botanică.

Excursii comune
Confecţionarea căsuţelor pentru pasarele.
Serbări cu ocazia Crăciunului şi Mărţişorului.
Prezentări de scenete, filme pe teme ecologice.
Elaborarea unui CD-album foto privind activităţile proiectului

Mediatizare:
Articole în incinta celor două instituţii
Invitarea părinţilor, conducerilor celor două unităţi şi a unor invitaţi speciali
Editarea albumului foto în format electronic.
Realizarea unui album cu fotografii ce surprind aspecte semnificative din activităţile desfăşurate

Evaluarea proiectului
- Expoziţii cu lucrări realizate de elevi/copii;
- Consemnarea impresiilor în jurnalul clasei;
- Realizarea unui CD cu imagini de la activităţile proiectului;
- Concursuri, activităţi, acţiuni organizate pe teme de protecţia mediului;

Impactul
- Va fi un schimb valoros de idei iar produsele finale vor aduce satisfacţie celor implicaţi;

467

- Participând la proiect copiii şi elevii vor descoperi ce înseamnă toleranta, bucuria de a dărui, munca în
echipă.
Dobrin Loredana, psiholog, Asociaţia Myosotis România, Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi „Casa

Esme”, A fi mentor – între conceptualizare şi operaţionalizare

Consideraţii teoretice pe marginea conceptului de mentor
La întrebarea „Cine sunt eu?” fiecare dintre noi oferă o serie largă de răspunsuri, toate adevărate, dar
nciunul complet. Unul dintre posibilele răspunsuri face trimitere la ceea ce am devenit sub impactul
interacţiunilor semnificative din trecutul şi prezentul nostru. Există în viaţa fiecăruia o galerie a oamenilor
cărora le atribuim parte din ceea ce suntem şi îndrăznesc să cred că fiecare dintre noi poate evoca amintirea a cel
puţin unuia dintre cadrele didactice sub îndrumarea cărora a traversat anii de şcoală. Şi, deşi pe parcursul vieţii
noastre inevitabil formarea personală şi profesională ni se împleteşte cu portretele mai multor dascăli, doar pe
câţiva dintre ei îi regăsim, peste ani, în galeria individuală. Ce face diferenţa între profesorii noştri? Care sunt
criteriile după care memoria noastră afectivă califică un cadru didactic sau altul în lupta cu timpul? E posibil ca
răspunsul la această întrebare să ofere coordonatele portretului general al unui mentor.
Îmi imaginez că atunci când golim conceptul de „mentor” de tot ceea ce putem atribui conceptului de
„profesor”, printre cele rămase vom regăsi caracteristici precum:
• preocupare constantă pentru formarea personală a elevului, dincolo de transmitere de cunoştinţe;
• disponibilitatea de a construi cu elevul o relaţie care să-i ofere acestuia contextul adecvat pentru a-şi

explora resursele, a-şi depăşi limitele şi a-şi cultiva încrederea în sine însuşi;
• capacitatea mentorului de a deveni pentru elevul său o oglindă care reflectă fără distorsiuni o

variantă onorantă a ceea ce elevul poate deveni prin efortul său personal, sub îndrumarea mentorului
său
Suntem parte a unei societăţi despre care se afirmă că se află „în criză de modele”, într-o perioadă în
care reperele devin tot mai şterse pe măsură ce valorile sunt umbrite de pseudovalori. Societăţii în care trăim i se
mai atribuie faptul că se află în continuă schimbare, că a căpătat un caracter fluid, sub presiunea pe care o
exercită (r)evoluţia tehnică. A devenit tot mai greu de anticipat felul în care va arăta viaţa noastră în următorii
zece, sau poate cinci ani. Şi totuşi, şcoala, prin funcţiile pe care le îndeplineşte, păstrează sarcina de a forma în
prezent oameni pentru viitor, adulţi capabili să facă faţă provocărilor tot mai greu de anticipat pe care ziua de
mâine le rezervă.
Roade ale sistemului de învăţământ al zilei de ieri, cadrele didactice de astăzi au nu doar provocarea de
a forma profesioniştii de mâine, ci şi pe aceea de a ţine pasul schimbărilor rapide din prezent. A crescut
exponenţial accesul la informaţie şi cunoaştere, s-au îmbogăţit canalele de comunicare, informaţia circulă cu o
viteză care acum zece ani ar fi fost greu de imaginat, dar trăim paradoxul de a comunica tot mai puţin şi de a fi
tot mai săraci şi mai lipsiţi de autenticitate în relaţiile interumane. Se vorbeşte tot mai mult despre
homeschooling pe fondul scăderii încrederii generale în instituţiile de învăţământ, iar şcolii îi este tot mai puţin
recunoscut meritul de a avea impact asupra modelării personalităţii elevilor săi prin dezvoltarea atât a capacităţii
de auto-reflecţie, cât şi a abilităţilor de interacţiune cu semenii.
Se justifică tot mai mult realizarea de demersuri care să aducă la catedră, în faţa elevilor, cadre didactice
care alătură vocaţiei de profesor pe cea de mentor.
Într-un context dat de astfel de coordonate, a fi un mentor eficient solicită, printre altele, creativitate,
inteligenţă emoţională, atentă pregătire de specialitate, o rafinată capacitate de a ajuta discipolii să deosebească
între esenţă şi detalii şi, poate mai mult decât orice, o bună înţelegere a potenţialului care sălăşluieşte tocmai în
diversitatea umană.
Şi dacă a conceptualiza termenul de „mentor” rămâne de fiecare dată un demers care doar râvneşte la
atributul exhaustivităţii, a exemplifica sau a operaţionaliza acest concept se dovedeşte a fi o iniţiativă ce poate fi
asumată doar cu stângăcie.
Ilustrare practică a conceptului de mentor
În cele ce urmează vom prezenta câteva dintre coordonatele colaborării dintre o instituţie de învăţmânt,
Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” Bîrlad, şi o organizaţie non-guvernamentală din Bîrlad, Asociaţia Myosotis
România.

468

Prima etapă în colaborarea acestor instituţii s-a născut ca urmare a viziunii şi non-conformismului unui
mentor (cadru didactic, îndurmător de practică de specialitate la câteva dintre clasele de elevi ai liceului), care a
intuit impactul pe care l-ar putea avea asupra formării profesionale a discipolilor săi faptul de a le oferi prilejul
de a face practica de specialitate într-un centru de zi pentru copii cu dizabilităţi. Această etapă a devenit posibilă
din momentul în care conducerea Asociaţiei Myosotis România a acceptat solicitarea de colaborare. A făcut
acest lucru tot ca urmare a unei viziuni: asociaţia Myosotis avea, la acel moment, suficient de mulţi ani de
experienţă în lucrul cu copiii cu dizabilităţi pentru a intui o serie de aspecte printre care:

• pe fondul promovării politicilor educaţionale de incluziune şcolară, creşterea continuă a procentului
de copii cu dizabilităţi născuţi (din numărul total de naşteri) va determina, într-un viitor apropiat,
existenţa copiilor cu dizabilităţi în toate clasele din învăţământul de masă;

• există încă, în acest moment, o lacună în formarea profesională a cadrelor didactice în ceea ce
priveşte pregătirea teoretică şi practică pentru integrarea cu succes la clasă a copiilor cu dizabilităţi;

• încă de la acel moment centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi „Casa Esme”, proiect al Asociaţiei
Myosotis România, avea deja o echipă matură de specialişti în lucrul cu copii cu dizabilităţi. Prin
pregătirea profesională, experienţa de lucru acumulată şi viziunea deja dobândită vis-a-vis de
integrarea şcolară a copiilor cu dificultăţi de învăţare, această echipă constituia în sine o resursă cu
potenţial ridicat de modelare a viitoarelor cadre didactice;

• faptul de a oferi unor elevi (care se pregătesc să devină cadrele didactice de mâine) şansa de a
interacţiona cu copii cu dizabilităţi crea premisele formării unor învăţători familiarizaţi cu
problematica asociată lucrului cu copii cu dificultăţi de învăţare, goliţi de prejudecăţile care
gravitează de obicei în jurul acestui grup de copii.

Prin urmare, ideea, deşi inedită şi fără precedent, a fost oficializată într-un contract de colaborare între
cele două instituţii şi concretizată în aceea că pentru trei ani consecutivi centrul de zi Casa Esme a fost şi centru
de practică de specialitate pentru elevii Liceului Pedagogic.

În anul şcolar 2016 – 2017 colaborarea dintre aceste instituţii a atins un alt nivel. Punctul de pornire s-a
conturat tot în rândul colectivului de cadre didactice al Liceului Pedagogic, care au făcut, o dată în plus, dovada
calităţii lor de mentori, venind în întâmpinarea unor nevoi foarte actuale a elevilor lor: aceea de a le oferi şansa
de a-şi dezvolta autenticitatea în relaţiile interumane, de a-i face sensibili la nevoile comunităţii în care trăiesc şi
de a-i ajuta să înţeleagă că sursa schimbării se află în fiecare dintre ei. Spre cinstea dumnealor, cadrele didactice
au scris proiectul „A sense of community” în parteneriat cu alte patru ţări ale Uniunii Europene şi l-au propus
spre finanţare în cadrul programului Erasmus+.

Proiectul a fost aprobat, iar cei 26 de elevi implicaţi au solicitat să desfăşoare activităţi de voluntariat în
centrul de zi „Casa Esme”. Aceasta a însemnat şi înseamnă încă (la acest moment proiectul se află în
desfăşurare) că sătămânal elevii voluntari se alătură echipei multidisciplinare din Casa Esme pentru a răspunde
nevoilor educaţionale ale copiilor beneficiari.

În timpul deja scurs specialiştii centrului de zi au fost martorii transformării pe care fiecare tânăr
implicat a suferit-o viz-a-vis de atitudinea faţă de copiii cu dizabilităţi: de la o sfioasă curiozitate la plăcerea de a
petrece timp de calitate cu ei; de la bariera de comunicare născută din conştiinţa existenţei unei dizabilităţi la
interacţiuni pline de conţinut, în care comunicarea copil-voluntar se realizează fluent, indiferent dacă canalul de

comunicare este unul verbal sau unul non-verbal.
În acest moment, grupul de elevi, inspiraţi de cei care studiază profilul arte plastice, lucrează la un plan

de reamenajare a unui spaţiu din Casa Esme, având intenţia de a-şi pune la lucru abilităţile, entuziasmul şi
creativitatea pentru a lăsa copiilor o dovadă durabilă, utilă şi artistcă a activităţii lor de voluntariat. O parte
dintre ei şi-au făcut cunoscută intenţia de a însoţi copiii în tabăra de vară pe care Asociaţia Myosotis România o
desfăşoară anual.

Cât şi ce au învăţat/ dobândit aceşti elevi din implicarea lor în proiectul A sense of community? Greu de
spus şi probabil imposibil de cuantificat. Poate că fiecare dintre ei a luat din experienţa ce le-a fost oferită exact
atât cât au dorit să ia. Ceea ce poate fi spus fără riscul de a fi contestat este faptul că această experienţă vastă şi
inedită nu ar fi fost posibilă pentru ei fără munca acelor profesori care au decis că statutul de profesor e prea
strâmt pentru a cuprinde maniera în care înţeleg să-şi exercite profesia şi, prin urmare, şi l-au asumat pe acela de

mentor.

469

Din nou la teorie
În lumina celor expuse anterior devine foarte vizibil faptul că a fi mentor presupune, astăzi, bune
abilităţi de lucru în reţea şi în echipe multidisciplinare. Într-o lume atât de complexă, formarea elevilor
depăşeşte cadrele impuse de şcoală şi solicită colaborări interinstituţionale, în care şcolii îi este recunoscut
statutul de promotor şi de coordonator al colaborării. În reţelele astfel create rolul de mentor poate fi asumat de
profesori cu viziune largă asupra formării elevilor lor, abili în intuirea şi înţelegerea nevoilor şi resurselor
tinerilor pentru care îşi asumă responsabilitatea formării.
Un alt aspect care se evidenţiază este acela că însuşi statutul de mentor iese din sfera şcolii; implicaţi în
astfel de colaborări interinstituţionale, tinerii îşi pot găsi mentorii în afara instituţiei de învăţământ. Ajungem
astfel în punctul din care se relevă cu claritate ideea potrivit căreia responsabilitatea formării generaţiei tinere
revine societăţii în asamblu. A crede că modelarea elevilor şi studenţilor de azi este responsabilitatea şcolii şi a
familiei a devenit deja o perspectivă îngustă, simplistă şi eronată asupra rolului pe care fiecare dintre noi îl
jucăm în construirea lumii în care ne dorim să trăim.

Dragu Mihaela, prof. înv. primar, Școala Gimnazială „Elena Cuza” Vaslui, Tedi - Școala Siguranței

„Tedi - Școala siguranței” este un program educational care se înscrie în inițiativa îmbunătățirii
siguranței copiilor. Proiectul este inițiat de firma Tymbark Maspex și brandul Tedi, împreună cu Ministerul
Educației Naționale și s-a desfășurat în perioada noiembrie 2016 - mai 2017.

Scopul proiectului îl reprezintă conștientizarea elevilor cu privire la pericolele care se expun în cazul
nerespectării regulilor privind circulația pe drumurile publice.

Prin obiectivele urmărite ne-am propus ca elevii să cunoască drepturile și obligațiile pe care le au atunci
când se deplasează pe drumurile publice în calitate de pietoni sau bicicliști, să prezinte semnificația
indicatoarelor rutiere relevante, să-și exprime opinia pe teme rutiere în urma vizionării videoclipurilor
prezentate, să completeze/coloreze paginile din materialul suport, să memoreze poezii/cântece pe tema
siguranței, să cunoască regulile jocului Sunt pieton/biciclist atent, să se implice în realizarea unei lucrări
plastice, să participe la realizarea mascotei proiectului, să manifeste interes pe parcursul derulării activităților.

Desfășurarea activităților
Prin implementarea proiectului, colectivul de elevi ai clasei I A a răspuns inițiativei Companiei
TymbarK Maspex ROMÂNIA S.R.L., de a derula activități educative pe tema siguranței pe stradă/șosele,
acasă/în vacanță și la școală.
Pentru ca activitățile din proiect să se desfășoare într-o atmosferă specială, părinții au venit cu
propunerea de a procura tricouri cu sigla proiectului. Ideea lor a fost apreciată de copii care au hotărât ca în
fiecare vineri, zi în care s-au desfășurat activitățile de proiect să vină la școală îmbrăcați astfel.
Siguranța pe stradă /șosele
Activitatea s-a derulat pe parcursul lunilor ianuarie și februarie 2017. În prima parte a intervalului, am
realizat impreună cu copiii, mascota proiectului, ROBOTEDI, din cutii de suc Tedi, adunate la aniversarea
copiilor. Vegheați de ROBOTEDI, căruia i-au găsit un loc onorabil în clasă, activitățile s-au derulat sub
imboldul dorinței de a ști mai multe, pentru a fi în siguranță.
În acest sens, prezența inspectorului principal de poliție, Vulpescu Alexandru-Ciprian a fost un prilej
benefic. Acesta a prezentat mai multe materiale cu caracter preventiv (videoclipuri și fotografii), în scopul
conștientizării pericolelor la care se expun copiii în cazul nerespectării regulilor de circulație pe drumurile
publice. S-a purtat un dialog interactiv permanent pe teme de circulație, în care copiii au fost solicitați să
prezinte situații cu care s-au confruntat ei sau cunoștințe ale lor ca participanți la trafic.
Siguranța acasă/în vacantă
În luna martie 2017, activitățile s-au deșfășurat sub acest generic. La activități au fost prezenți și părinții
care s-au implicat, împărtășind situații personale ce vizează siguranța acasă/în vacanță. Spitalul Județean de
Urgență Vaslui a fost reprezentat de dr. Piseru Carmen Nicoleta care a prezentat un material la videoproiector.
Astfel, copiii au fost informați ce trebuie să facă pentru a fi în siguranță acasă/în vacanță. Pe parcursul
discuțiilor a fost abordată și tema siguranței în mediul on-line.
Siguranța la școală
Activitățile pe această temă s-au desfășurat in lunile aprilie și mai 2017. Directorul școlii, prof. Diana-
Gabriela Șfaițer, a prezentat Regulamentul de organizare și funcționare al Școlii Gimnaziale Elena Cuza. Astfel,

470

copiii au fost informați cu regulile pe care trebuie să le respecte la școală pentru a evita incidente imprevizibile.
Responsabilul PSI, prof. Scripcaru Mircea le-a amintit copiilor cum trebuie să procedeze în cazul unui cutremur
sau incendiu. S-a făcut o simulare a celor două situații în care au fost implicați toți elevii din școală.

În cadrul activităților proiectului copiii au realizat desene pe tema siguranței pe care le-am expus în
clasă, au jucat diferite jocuri în care au fost pietoni, bicicliști, părinți sau profesori de serviciu pe școală, au
participat la concursuri de ghicitori, au învățat cântece. Aceste momente au oferit posibilitatea de a lucra și în
echipă, relaționând în ipostaze diferite.

Semnalarea situațiilor cu care se confrună zilnic, demonstrează că derularea proiectului a avut un impact
pozitiv în rândul elevilor care s-au dovedit a fi mai atenți, pentru a fi în siguranță, indiferent de mediul în care se
află la un anumit moment.

După muncă și răsplată… CÂȘTIGĂTORI!
Câștigătorii lunii martie 2017:
Școala Gimnazială Elena Cuza, Vaslui, Vaslui (Înv. Dragu Mihaela) – premiu în produse Tymbark
Maspex România pentru elevii participanți.în produse Tymbark Maspex România pentru elevii participant.

ROBOTEDI la loc
de cinste

Avem oaspeți

Suntem o echipă

Gheciu Rodica Stela, prof. înv. preșcolar, Grădinița cu P.P. Nr.2, Bârlad, Proiect educațional „Copil ca
tine sunt și eu”

Argument:
Ideea libertăţii marchează timpul acestui început de mileniu. Copii, tineri, adulţi, norme sau instituţii, cu
toţii au dreptul la o dezvoltare liberă. Contextul actual trebuie să fie favorabil încurajării şi susţinerii dezvoltării
libere a fiecărui individ în parte.
Învăţământul românesc trebuie să-şi asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei societăţii.
Din această perspectivă, parteneriatul educaţional devine o prioritate a strategiilor orientate către educarea
tinerilor.
Coeziunea şi eficienţa grupului participant la parteneriat sunt condiţionate de asumarea şi promovarea
unor valori comune la nivelul tuturor partenerilor implicaţi: asigurarea egalităţii şanselor în educaţie pentru copii
cu cerinţe educaţionale speciale sau de etnii diferite; revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare;
promovarea dialogului, transparenţei şi a comunicării deschise; încurajarea iniţiativei şi a participării;
dezvoltarea cooperării şi a colaborării între copii.
Lumea copilăriei, cu valorile sale, oferă copiilor multiple posibilităţi de a crea la nivel literar şi plastic,
de a se exprima prin poezie, povestiri create, desen, fiind stimulaţi să absoarbă tot ceea ce le oferă aceasta.

471

Prins în copilărie, jocul începe de la solemnitatea actului și păstrează alura naivă a unei jucării. Este
adevarat că, pentru un copil, jocul are un înțeles. Nu are nimic gratuit, nimic artificial. Am putea spune ca ține
de organizarea lui interioară, inocentă. Jocul pendulează copilul între extaz, plăcere și cultivarea aptitudinilor.
Copilul trăiește jocul cu seriozitatea cu care un adult iși trăiește însăși viața, alcătuind un adevărat scenariu și
trecându-l prin toate ipostazele.

Jocul și năzdrăvăniile copiilor luminează și dinamizează viața lor. Vârsta copilăriei face ca totul să
devină posibil în imaginația scormonitoare a copilului. Contrastul dintre dorințele, bazate pe o imaginație
nestăvilită, și posibilitățile sale (calul nu este decat un băț pentru Nică) stârnește starea de veselie și o fericire
continuă, care transpune timpul copilăriei în mitica vârstă de aur.

Copiii uită să se joace şi consideră mult mai comodă alegerea altor forme de divertisment în detrimentul
mişcării în aer liber sau a jocurilor în care pot interacţiona cu alţi copii. Acest lucru nu este lipsit de urmări
negative în dezvoltarea lor emoţională, mai ales în condiţiile în care, în România, emisiunile TV cu greu pot fi

considerate educative.
“De-a v-ati ascunselea”, “Jocul de-a prinselea”, “Vânătorii și rațele”,“Șotronul”,etc. sunt jocuri simple,

la îndemana oricui și nici nu e nevoie de prea mulți copii ca să le joace, aceste jocuri dezvoltă multe abilități la
copii: precizie, atenție, viteza, îndemânare și, foarte important, îi ajută să socializeze, îi învață munca în echipă.

Încă nu e prea târziu să-i învățăm jocurile în aer liber, și nu numai, prin intermediul cărora copiii
interacționează, jocuri pe care noi le îndrăgeam și de care nu ne săturam niciodată.

Scopul:
• Formarea și exersarea capacităților de organizare și desfășurare a diferitelor categorii de jocuri de către

copii;
• Valorificarea preocupărilor extracurriculare, a iniţiativelor novatoare, cu aplicabilitate largă în
domeniul educativ, al cercetării metodice;
• Stimularea creativităţii şi expresivităţii prin realizarea de creaţii literare şi plastice.

Obiective:
• Cultivarea interesului față participarea la jocurile desfășurate în aer liber;
• Stimularea la copii a mecanismelor de socializare, intercomunicare și interacțiune prin intermediul

jocurilor;
• Dezvoltarea creativității copiilor, a abilităților de cooperare cu ceilalți copii, adulți etc.;
• Cultivarea sensibilităţii artistice a micilor şcolari, a încrederii în sine, a capacității de conștientizare a
trăirilor;
• Dezvoltarea capacității de exprimare, în cadrul jocului, a emoțiilor, sentinmentelor copilului, pe care

adesea nu le poate verbaliza;
• Atragerea efectivă şi afectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extraşcolar,
contribuind la creşterea calitativă a acestora;
• Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea activităţilor de creaţie;
• Implementarea unor strategii de cooperare;
• Realizarea unui real schimb de experienţă între cadrele didactice;
• Stimularea aptitudinilor profesionale.

Activitatea nr. 1
Titlul activității: ”Unde-i unul nu-i putere/Unde-s doi puterea crește” (Lansarea proiectului)
Tipul activității: de promovare și publicitate;
Participanți : elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.
Modalități de evaluare: prin chestionare, discuții de grup pe blogul proiectului și prin e-mail; afiş publicitar,

fotografie.
Descrierea activității:

▪ Lansarea proiectului se va face în prezența cadrelor didactice din școala organizatoare, a partenerilor
de proiect, părinți, elevi.

▪ Se va lansa proiectul de către coordonatori
▪ Realizarea de către elevi a unor afișe, care să promoveze jocurile în aer liber. Afișele vor fi expuse în

școală sau vor fi folosite pentru organizarea unui ”marș al jocurilor în aer liber”.

472

▪ Încheierea de parteneriate cu instituțiile partenere.

Activitatea nr. 2
Titlul activității: Pregătirea bazei logistice necesare
Tipul activității: managerial
Participanți: elevi, cadre didactice

Responsabil: coordonatorii de proiect
Beneficiari: elevi participanți la proiect, cadrele didactice îndrumătoare
Metode/ mijloace de realizare:analiza de nevoi, observarea, dezbaterea, conversația
Modalități de evaluare: cantitativă- numărul de obiecte necesare desfășurării concursului (imprimante, cartușe
imprimantă, hârtie, carton etc.)
Descrierea activității:

• coordonatorii de proiect identifică baza logistică prezentă în cadrul unității școlare și ceea ce trebuie

procurat;
• întocmirea unui necesar de materiale;

Activitatea nr. 3
Titlul activității: ”Îmi place să mă joc”
Tipul activității: practică
Participanți: elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.

Responsabili: coordonatorii de proiect
Beneficiari: elevi participanți la proiect, cadrele didactice îndrumătoare
Modalități de evaluare: jocurile cele mai interesante vor fi postate pe blogul proiectului și vor fi publicate în
cartea care se va edita la sfârșitul proiectului.
Descrierea activității:

• propunerea/ descrierea în 5-10 rânduri a unui joc desfășurat în aer liber
• executarea jocului și realizarea unor fotografii din timpul desfășurării acestuia

• premierea jocurilor cele mai interesante

Activitatea nr. 4
Titlul activității: „Haideți la joacă pe tărâmul copilăriei!”
Tipul activității: practică- concurs de creații plastice și practice
Participanți: elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.

Responsabil: comisia de organizare, comisia de jurizare
Beneficiari: elevi participanți la proiect
Modalități de evaluare: cantitativă- înscrierea unui număr cât mai mare de participant
Descrierea activității:

• realizarea creațiilor plastice și practice de către elevii înscriși în concurs;
• sortarea lucrărilor și așezarea pe categorii specifice: creații plastice și creații practice;

Activitatea nr. 5
Titlul activității: „Lumea miraculoasă a jocurilor!”
Tipul activității: practică
Participanți :elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.

Responsabil: comisia de organizare
Beneficiari: elevi participanți la proiect, cadre didactice, părinți, comunitatea locală
Descrierea activității:

• organizarea unei expoziţii;
• jurizarea creații plastice și creații practice înscrise în concurs;

• moment artistic;
• întreceri în jocurile de mișcare;

• vernisajul expozitiei;
• înmânarea diplomelor câștigătorilor prezenți la activitate.

Activitatea nr. 6
Titlul activității: „Cine-i harnic și muncește... are premii câte dorește”

473

Tipul activității: practică-aplicativă
Participanți: elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.

Responsabil: comisia de organizare
Beneficiari: elevi participanți la proiect, cadrele didactice îndrumătoare
Metode/mijloace de realizare: mape de prezentare, diplome, carte proiect, broșură
Modalități de evaluare: chestionare privind impresiile asupra modului de desfășurare a proiectului , editarea unei
cărți cu ISBN
Descrierea activității:

• diseminarea concursului în cadrul Comisiei metodice a învățătorilor, analiza SWOT;
• acordarea de diplome elevilor participanți care au obținut locurile I, II,III și mențiune, ceilalți vor

primi diplome de participare;
• editarea unei cărți cu ISBN care să conțină creațiile literare și plastice câștigătoare, jocurile

(activitatea nr. 3) și impresii din partea partenerilor/ invitaților/ comunității locale.
Modalităţi de evaluare:
• analiza produselor activităţilor realizate pe parcursul derulării proiectului (fotografii, prezentări PPS,

portofoliu, CD cu desfăşurarea activităţilor, lucrările realizate împreună cu elevii);
• aprecierea de către fiecare participant la proiect, a materialelor trimise, pe baza cărora va fi făcută

jurizarea;
• acordarea de diplome pentru lucrările, portofoliile, activităţile ce se remarcă prin originalitate;
• carte cu ISBN incluzând cele mai reprezentative lucrări ale elevilor;

• chestionarul.

Ghețău Mihaela, prof., Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” Bârlad, Dezvoltarea gândirii critice a

elevilor

Trăim într-o societate aflată într-o permanentă schimbare, societate în care elevul va trebui să dea un
sens în mod critic, creati și productiv universului informaţional întâlnit. Acţiunea educaţională instructiv-
formativă vizează producerea unor schimbări de natură cognitivă, afectiv-motivaţională, atitudinală şi
comportamentală la nivelul personalităţii elevului, a celui supus mereu instruirii. Pentru a manevra bine
informaţiile, elevul va trebui să aplice un set de deprinderi de gândire care să-i ofere posibilitatea de a sorta
informaţia cu eficienţă. Pentru aceasta va trebui să parcurgă un proces sistematic de analiză şi reflecţie critică.
Profesorul trebuie să-i ofere în egală măsură un cadru de învăţare şi gândire. Acest cadru oferit trebuie să-i dea
elevului posibilitatea să-şi dea seama unde se află din punct de vedere al gândirii, putând astfel să-şi urmărească
şi să-şi monitorizeze propriile procese de gândire în momentul în care învaţă independent. Rolul profesorului
este de neînlocuit căci acesta este organizatorul condiţiilor de învăţare. Într-un secol al ,,tehnologiilor
moderne’’când elevul este tot mai atras de computer şi internet, lectura tinde să o ia pe un făgaş supus uitării.
Fără lectură şi exerciţii de comunicare, exprimarea tânărului din noua generaţie va lăsa de dorit. De aceea,
profesorul trebuie să-l atragă, să utilizeze metode moderne care contribuie la dezvoltarea gândirii critice. Prin
utilizarea acestor metode, elevul este atras iar profesorul îi dă posibilitatea să conştientizeze propria lui gândire
şi să îşi folosească limbajul propriu. Gândirea critică este centrată pe testarea şi evaluarea soluţiilor posibile într-
o situaţie-problemă dată, pe alegerea soluţiei adecvate şi respingerea argumentată a celor mai puţin adecvate.

Am încercat, pe parcursul anilor „la catedră”, ca orice cadru didactic, să găsesc noi metode și procedee
de a dezvolta acest tip de gândire la elevii mei. Demersul este îngreunat, printre altele, și de faptul că mulți
dintre elevii mei provin uneori ori din familii unde nu există biblioteca, nu există cărți. Atenția mi s-a îndreptat
spre imagine, spre film. Și am încercat, printr-un Parteneriat educațional să îi atrag, prin film, spre cartea ce a
”generat” filmul.

Parteneriatul s-a numit Inițierea liceenilor în “lectura” imaginii cinematografice. Acesta s-a desfășurat
pe parcursul a cinci luni și a avut, zicem noi, un impact pozitiv asupra elevilor. Credem că ne-am atins o mare
parte din obiectiveleacestuia. Au fost implicați 47 de elevi, din clasele a XI-a și a XII-a. Activitățile
(extrascolare) propuse, în ordinea în care s-au desfăşurat, au fost:

a) Din culisele cinematografiei;
b) De la producția scrisă la lectura imaginii;

474

c) Văd, simt, analizez;

d) Critic, deci exist;
e) Erou de film=model în viață?
f) Dincolo de cuvânt și imagine.
Partenerii implicați au fost: Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Biblioteca Municipală „Stroe S.
Belloescu” Bârlad, Asociația „Cuza” Bârlad. Pe lângă obiectivul principal, alte obiective atinse au fost:
dezvoltarea abilităților de a interpreta corect, de a gândi critic o secvență cinematografică, formarea și
dezvoltarea competențelor de comunicare, formarea competențelor de analiză, de lectură și evaluare a imaginii
cinematograficeși dezvoltarea abilităților de a lucra în echipă.
Filmele vizionate au fost selecționate cu atenție, având o tematică diversă: ecranizări ale unor romane ce
fac parte din creația unor autori canonici, precum și filme cu mesaje moralizatoare pentru
adolescenți.Exemplificăm: Moromeții, ecranizare a romanului omonim scris de Marin Preda, 4 luni, 3
săptămâni, 2 zile, Le fabuleux destin dʼAmelie Poulain. Pe parcursul derulării proiectului, elevii au făcut dovada
dobândirii:
- competenţelor de redactare a unei cronici de film;
- cunoaşterii şi operării cu anumiţi termeni specifici cinematografiei;
- competenţelor de abordarea, în creaţiile lor, a unor specii literar- artistice;
- competenţelor de ilustrare adecvată a unor articole cu fotografii/desene realizate de ei.
Elevii implicaţi în proiect au înțeles, în marea lor majoritate importanţa muncii în echipă şi
oportunităţile pe care ţi le oferă o bună înțelegere a mesajului transmis de lectura unei cărți sau a unei creații
cinematografice. Au reușit să aleagă uneori să iși petreacă timpul liber într-un mod plăcut și util.
Prin derularea proiectului s-a avut în vedere schimbarea atitudinii elevilor faţă de activitatea de creaţie.
Considerăm că un beneficiu pentru elevi a fost şi faptul că tematica generoasă a proiectului educaţional
Inițierea liceenilor în ”lectura” imaginii cinematografice a permis acestora să se familiarizeze cu tehnicile
cinematografice, sa își dezvolte gândirea critică, sa decidă cât de important este sa lecturăm literatură de calitate.
Cadrele didactice au cunoscut mai bine potenţialul creativ al elevilor şi au lucrat într-o echipă lărgită
care a cuprins copii, profesori şi specialişti, având totodată posibilitatea abordării inedite a unor demersuri

formative.
Adolescenții sunt consumatori constanți de narațiuni de tip filmic, acestea influențându-le sensibilitatea,

comportamentul, iar mai târziu deciziile și opțiunile de viață.Astfel, videoclipurile muzicale, publicitare, dar mai
ales producțiile cinematografice reprezintă ” lectura” lor zilnică de ficțiuni.

În acest context, se impune un astfel de demers în politica dezvoltării unei abilități deosebit de
importante, aceea de a interpreta corect, gândind critic o secvență cinematografică/ video, iar pe de altă parte ,
într-o politică de sensibilizare și de educație artistică. Ca profesor de limba și literatura română, una dintre
preocupările fundamentale, aflate la baza procesului instructiv-educativ o constituie îmbunătățirea
competențelor de lectură, rezultatele ultimelor evaluări internaționale și naționale impunând intervenția imediată
și unitară pentru ameliorarea performanțelor elevilor în domeniul lecturii.

Totodată, se oferă în același timp elevilor posibilitatea de a realiza activități împreună, de a colabora în
realizarea de sarcini, ceea ce contribuie la ameliorarea performanțelor.

Domeniul major în care s-a încadreat demersul nostru a fost prepararea tranziției elevului de la școală la
viața activă , punându-i-se la dispoziție instrumentele necesare unei percepții juste a mesajelor vizuale.

Pe de altă parte, proiectul a dorit familiarizarea elevilor cu termeni cheie care vizează tehnicile de
realizare a narativ-descriptivului în filmul artistic.Se creează liceenilor deprinderea de a merge la cinema, de a
deveni consumatori avizați și constanți de producții cinematografice, călători prin universuri ficționale, ceea ce
implică o anumită modelare a orizontului de așteptare în sens meliorativ, cultivarea atitudinii reflexiv analitice și
construirea unui demers interpretativ propriu, în calitate de spectator.

Fiind mereu în pas cu cele mai reușite creații ale unor cineaști de renume, tinerii pot să își cultive
deprinderea de a pune în paralel universuri culturale diferite, de a-și îmbogăți și împlini percepția pe care o au în
fața realităților descoperite.

Prin vizionarea peliculelor lor, elevii vor descoperi frumosul, învăţând să-l preţuiască şi chiar să-l
producă, fascinaţi de miracolul creaţiei. Demersul nostru s-a dorit a fi nu numai o incitantă invitaţie la „lectura”

475

filmului de calitate, acum când oferta este tot mai numeroasă și de multe ori lasă de dorit din punct de vedere al
calității, ci şi un model, un imbold sincer, atât pentru elevi , cât şi pentru noi, educatorii lor.

Realitățile din școala noastră au arătat că în cadrul orelor de limba și literatura română, s-a constatat, în
urma unor activități de analiză, de braimstorming asupra percepției și interpretării de secvențe filmice din opere
cinematografice diverse sau a lecturării unor fragmente din operele autorilor canonici, în urma aplicării unor
chestionare cu alegere multiplă, lipsa de înțelegere corectă a mesajului transmis, interpretarea sa inadecvată la
peste 50% din grupul țintă. Evaluarea și interpretarea eraonată a mesajului transmis de ansamblul filmului pot
duce la luarea unor decizii inadecvate în viață. Considerăm că un astfel de proiect răspunde nevoilor și
așteptărilor elevilor la această vârstă.

Concluzionând, important e ca profesorul să înţeleagă că orice sarcină / procedeu de lucru reprezintă un
mijloc de declanşare a diferitor feluri de gândire la diferite niveluri de complexitate. Or, singura măsură pe care
o putem întreprinde este să-i antrenăm pe elevi în experienţe de învăţare semnificative, care să le permită
accesul la diverse perspective de interpretare şi, implicit, la înţelegerea mai profundă a operei literare.

Bibliografie:
1. Dumitru, Ioan, Psihologia educației, Editura Mirton, Timișoara, 2001
2. Jeannie L. Steele, Charles Templ, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii critic vol. 1,2 -

centrul Educaţia 2000
3. Uzum, Corina, Strategii pentru eficientizarea învățării, Editura Universității ”Aurel Vlaicu, Arad,

2009.

Isaia Dida-Cristina, prof. Şcoala Gimnazială Nr. 20 Galaţi, Metoda învăţării bazate pe proiect:

Covorul lui Sierpinski

În procesul de educație actual schimbarea mentalităților se poate realiza prin noi demersuri la nivelul
demersului didactic și prin noi abordări științifice ce pot fi relevante pentru elevi. Profesorii de matematică caută
să schimbe modul de predare-învățare a matematicii, transformând-o dintr-o disciplină abstactă și greoaie, într-o
disciplină utilă și atractivă ce merită şi trebuie să fie studiată cu un interes din ce in ce mai crescut, prin activități
practice, rezolvări și demonstrații, care să utilizeze metoda învățării pe bază de proiect.

Realizarea covorului lui Sierpinski va demonstra că pentru rezolvarea problemelor apărute în cerințele
activităților din proiect, este nevoie de cunoștințe nu numai de matematică, ci și de abilităţi de cooperare şi
coordonare. Aceste activități sunt o provocare atât pentru elevi, cât și pentru profesori, deoarece necesită
concepte, cunoștințe și înțelegeri transdisciplinare, așa cum se întâmplă în viața obișnuită, unde rezolvarea
problemelor complexe necesită o gândire care să realizeze conexiuni între disciplinele studiate.

Geometria fractală este geometria în care liniile drepte pur şi simplu nu există. În natură, linia dreaptă
reprezintă o excepţie. Dacă am dori să măsurăm lungimea liniei de coastă a unei ţări cu ieşire la mare sau ocean
am fi tentaţi să masurăm distanţa în linie dreaptă şi să spunem un număr de mii sau sute de mii de kilometri. În
realitate, linia de coastă este infinit de lungă.

Dacă am merge de-a lungul plajei pentru câteva minute, am constata că limita exactă dintre apă şi
pământ este foarte greu de delimitat. Orice distanţă am lua în considerare, prin studierea unei fracţiuni din
aceasta, am observa că fracţiunea respectivă devine tot mai lungă, un fenomen care poate continua la nesfârşit,
găsind de fiecare dată noi forme care extind lungimea limitei dintre apă şi pământ.

Aceasă proprietate continuă până la nivel microscopic şi este esenţa geometriei fractale. Cu cât observă
mai în detaliu un obiect fractal, cu atât devine mai evident faptul că părţile sale componente au aceleaşi
proprietăţi ca şi întregul.

Tatăl geometriei fractale este considerat Benoît Mandelbrot. Dar, mulţi fractali şi descoperirea lor au
legătură cu matematica şi cu mari matematicieni din perioada anterioară lui Mandelbrot, cum ar fi: George

Cantor, Giuseppe Peano, David Hilbert, Helge von Koch, Waclaw Sierpinski, Gaston Giulia sau Felix
Hausdorff. Aceştia au descoperit fractali, care le poartă azi numele, fără a fi conştienţi de acest lucru.

Cel care a formulat teoria şi conceptele acestei noi geometrii a naturii a fost Mandelbrot, denumind-o
geometrie fractală.

Caracteristici ale fractalilor

1. Autosimilitudinea
Un obiect autosimilar este acel obiect ale cărui componente se aseamănă cu întregul.

476

2. Invarianţa la translaţii
Invarianţa la translaţii reprezintă proprietatea unui obiect fractal de a regăsi un detaliu al său prin
suprapunerea acestuia peste o altă zonă a fractalului după translatarea pe o anumită direcţie.

3. Fragmentare la infinit
Fragmentarea la infinit reprezintă proprietatea unui obiect fractal de a genera figuri asemănătoare cu
cea de pornire, indiferent de câte ori se fragmentează obiectul.

Elementele unui fractal
I. Iniţiatorul
Iniţiatorul este figura geometrică de la care se începe generarea fractalului.
II. Legea de construcție
Legea de construcţie oferă metoda de generare a fractalului.
III. Procesul de generare
Procesul de generare este cel care construieşte efectiv iteraţiile obiectului fractal, plecând de la iteraţia curentă şi
aplicând asupra ei legea de construcţie.
Covorul lui Sierpinski
Figura se obţine împărţind un pătrat în 9 pătrate mai mici, dispuse sub forma unei matrice 3 x 3, din care
se scoate pătratul central. Procedeul se repetă în cele opt pătrate rămase, ad infinitum.

Fig. 1 Modul de obţinere a Covorului lui Sierpinski
Exemple de fractali din natură:

Fig. 2 Fulgul de zăpadă Fig. 3 Norii

Fractalii pot fi observaţi şi în corpul omenesc, începând de la structura ADN-ului până la cea a

creierului.
Elevii din Şcoala Gimnazială Nr. 20 au făcut cunoştinţă cu fractalii în anul trecut şcolar, prin

participarea la proiectul internaţional „Covorul lui Sierpinski”. Site-ul, pe care a fost popularizat proiectul,
http://www.scientix.eu, aparţine comunităţii educaţiei pentru ştiinţă în Europa. Obiectivele proiectului au fost:

să introducă conceptul de fractali prin exemplul clasic al covorului lui Sierpinski, să familiarizeze elevii cu
construcţia sa, bazată pe similaritate, să dezvolte munca manuală şi vizuală, să pună în evidenţă munca în echipă

şi interdependenţa, ca o cale către obţinerea unei construcţii de mari dimensiuni.

477

Fig. 4 Pagina web pe care a fost popularizat proiectul
În cadrul proiectului, misiunea noastră a fost de a construi a IV-a iteraţie a covorului lui Sierpinski, cu
64 de copii şi 64 de stickere fiecare, în total 4096 de stickere. Totul a fost lucrat în clasă, ca activitate
extraşcolară, după ce elevilor le-au fost prezentate materiale despre fractali şi li s-a explicat modul de lipire a
stickerelor.

Fig. 5 Iteraţia a IV-a a Covorului lui Sierpinski, realizată de elevii Şcolii 20 Galaţi

Fig. 6 Iteraţia a VII-a a Covorului lui Sierpinski la Palace of the Mediterranean Games, Almería, Spania
Proiectul „Covorul lui Sierpinski” a reunit profesori, şcoli şi copii din întreaga lume, pentru a se

construi cel mai mare covor al lui Sierpinski din istorie, cu latura de 45 m. Rezultatul final a fost prezentat la
Cel de-al 13-lea Congres Internaţional de Matematică (ICME), care a avut loc la Hamburg, în Germania, în
perioada 24-31 iulie 2016.

Proiectul a fost coordonat de José L. Rodriguez, din cadrul Universităţii Almeria, Spania.
Bibliografie:
1. https://sites.google.com/site/clasaxid/elemente-de-geometrie-fractala.

478

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fractal.

3. https://cnamd.wikispaces.com/file/view/Fractali.ppt/265218716/Fractali.ppt.
Iliea Lidia Mariana, prof., Ivaşc Marilena, prof., Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism „Dumitru Moţoc”,

Galaţi Formarea profesorilor în spirit antreprenorial pentru cetățenii secolului XXI

Actuala societate aduce sistemului educațional cerințe tot mai exigente. Schimbările impuse sunt
generate, în special, de transformările considerabile din ultimele decenii, de necesitatea de cetățeni activi, cu
inițiativă, capabili să se integreze în această societate și să participe, la rândul lor, la continuarea progresului

acesteia.
În acest context, pe lângă educația economică, cultivarea spiritului întreprinzător, la nivel educativ, vine

să completeze o lipsă, de importanță majoră, în sistemul educațional, și anume, formarea competențelor
antreprenoriale. Acestea, împreună cu spiritul de inițiativă, se includ în categoria competențelor sociale
integratoare: consumator activ, abil, cunoscător al mecanismului formării prețurilor, al drepturilor sale, capabil
să elaboreze și să administreze bugetul personal sau cel familial.

Pe de altă parte, se dezvoltă și abilități specifice, foarte utile în prezent, precum: deschiderea unei
afaceri proprii, obținerea unui profit prin mijloace legale, asumarea riscurilor și a responsabilităților pentru
această activitate, ceea ce exprimă, de fapt, și esența antreprenoriatului.

„Educația reprezintă problema numărul unu. Dacă nu vom educa oamenii, progresul va fi foarte dificil
de realizat” afirma Oscar Arias Sánchez, președintele Costa Rica.

Pentru a susține productivitatea și dezvoltarea, este esențial să se investească în educație și formare. În
prezent este nevoie de antreprenori creativi și inovatori, de forță de muncă fexibilă și mobilă, dotată cu
aptitudinile și competențele fundamentale necesare.

Comisia Europeană recunoaște educația antreprenorială drept un instrument care îi poate ajuta pe tineri
să fie mai antreprenoriali. Educația antreprenorială se referă la modul de dezvoltare a unui set general de
competențe, aplicabile în toate aspectele vieții, nu doar la a învăța cum se conduce o întreprindere. Ea cuprinde
toate formele de învățare, educație și formare care contribuie la crearea spiritului, a competențelor și a
comportamentului antreprenorial, cu sau fără un obiectiv comercial.

În noiembrie 2012, Comisia Europeană a publicat comunicarea „Regândirea educației: investiții în
competențe pentru rezultate socio-economice mai bune”. Această inițiativă politică subliniază faptul că
formarea „competențelor pentru secolul XXI” necesită eforturi în direcția dezvoltării competențelor
transversale, precum spiritul antreprenorial, și scoate în evidență „capacitatea de a gândi critic, de a lua
inițiativă, de a rezolva probleme și de a colabora”. Acestor „competențe antreprenoriale” ar trebui să li se acorde
o atenție deosebită, întrucât ele nu doar contribuie la realizarea unei activități antreprenoriale concrete, ci și
sporesc capacitatea de inserție profesională a tinerilor.77

Prin Planul de acțiune „Antreprenoriat 2020” și Comunicarea „Regândirea educației”, Comisia
Europeană a subliniat nevoia de integrare a învățării în spirit antreprenorial în toate sectoarele educației, inclusiv
în învățarea informală. Ambele documente invită statele membre să ofere tuturor tinerilor o experiență practică
în domeniul antreprenoriatului înainte de absolvirea învățământului obligatoriu, subliniind importanța învățării
prin practică în cadrul procesului de educație și formare.78

Educația antreprenorială urmărește să ofere tinerilor aflați pe băncile școlii cunoștințe și motivația
corespunzătoare pentru a-i încuraja în obținerea succesului antreprenorial, într-o varietate de direcții.

Sprijinirea antreprenoriatului nu a fost niciodată mai importantă ca acum. Consolidarea educației
antreprenoriale în școli, instituții de învățământ profesional și universități va avea un impact pozitiv asupra
caracterului dinamic al antreprenoriatului în cadrul economiei. Pe lângă contribuția adusă la crearea
întreprinderilor sociale și la înființarea de noi întreprinderi, educația antreprenorială îi va ajuta pe tineri să își
dezvolte capacitatea de inserție profesională și să manifeste un spirit antreprenorial mai accentuat în activitatea
lor din cadrul organizațiilor existente, la nivelul sectoarelor social, public și privat.

77ec.europa.eu – Guide_Entrepreneurship Education_2014_RO (Educația antreprenorială. Ghidul formatorilor

78 ec.europa.eu – Guide_Entrepreneurship Education_2014_RO (Educația antreprenorială. Ghidul formatorilor

479

Așadar, investiția în educația antreprenorială este una dintre cele mai rentabile investiții pe care o poate
face Europa: cercetările arată că elevii și studenții participanți au șanse de 3 până la 6 ori mai mari de a-și
deschide o afacere ulterior, într-un anumit moment al vieții, comparativ cu cei care nu beneficiază de educație
antreprenorială.79

Cadrele didactice au un rol central în educația antreprenorială a elevilor întrucât au un impact puternic
asupra nivelului de instruire al acestora. Profesorii sunt cei care facilitează învățarea și care răspândesc idei. Ei
modelează procesele de învățare și îi pot ajuta pe elevi să obțină rezultate în domeniul învățării antreprenoriale -
cunoștințe concrete, competențe și atitudini.

Profesorii reflexivi își analizează practica în mod constant și o adaptează în funcție de rezultatele dorite
în domeniul învățării și de nevoile individual ale elevilor. Ca o competență-cheie, antreprenoriatul nu implică
neapărat o anumită materie, ci mai degrabă necesită o modalitate de predare în care rolul principal să revină
învățării prin experiențe practice și activităților specifice proiectelor. 80

Menirea cadrelor didactice nu este să ofere elevilor răspunsuri, ci să-i ajute să cerceteze și să identifice
întrebările corecte și să găsească cele mai bune răspunsuri.

Pentru a-și stimula elevii și pentru a-i ajuta să își dezvolte o atitudine antreprenorială, profesorii trebuie
să dispună de o gamă largă de competențe legate de creativitate și antreprenoriat; aceștia au nevoie de un mediu
școlar care să încurajeze creativitatea și asumarea riscurilor și în care greșelile să fie considerate o ocazie de a
învăța.

Cadrelor didactice trebuie să li se ofere, la rândul lor, ocazia de a dobândi cunoștințele, competențele și
atitudinile necesare pentru a oferi o educație antreprenorială de calitate și de a facilita învățarea antreprenorială.

În acest sens, am considerat ca oportunitate proiectul cu titlul “Competențe antreprenoriale pentru
profesioniștii și elevii din industria ospitalității”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ KA1,
Acțiunea cheie Learning mobility of individuals, Mobility of learners and staff, Tipul acțiunii VET et learner
and staff mobility, derulat în perioada octombrie 2014 – septembrie 2016.

Acest proiect a permis profesorilor și elevilor să conlucreze eficient în activitățile de învățare pentru a
asigura o calitate sporită a actului educațional și implicit să se obțină rezultate constând din competențe

antreprenoriale acumulate.
Profesorii și elevii participanți la proiect și-au îmbunătățit competențele profesionale și antreprenoriale

cu accentul pe aspectele practice, aplicative operaționale. Deoarece doar competențele profesionale nu asigură o
evoluție favorabilă în carieră, ca urmare a îndeplinirii obiectivelor sale, proiectul a permis dezvoltarea
competențelor antreprenoriale atât pentru profesori cât și pentru elevi.

În ceea ce privește formarea antreprenorială a cadrelor didactice, unul dintre obiectivele proiectului a
fost creșterea nivelului de competență profesională și antreprenorială a profesorilor VET prin efectuarea de
stagii de training în instituții de formare și unități economice din UE.

Astfel, cadrele didactice de cultură tehnică participante la proiect au parcurs modulul basic EBC*L
(European Business Competence Licence). Având în vedere că mentorii recrutați pentru training activează în
mediul de business, cursul a fost un real sprijin pentru participanți în sensul că dezvoltarea de competențe
antreprenoriale și respectiv de formare a acestor competențe a fost mai eficientă.

Participanții la curs au fost capabili să abordeze o tematică mai diversă, un nivel mai performant,
terminologia și metodologia antreprenoriale devenindu-le mai ușor accesibile.

De asemenea, prin intermediul acestui proiect un număr de opt cadre didactice de cultură tehnică au
participat la un program de training în Malta, furnizorul de formare fiind IZI Ltd (Easy Job Bridge) din Valetta,
o organizație cu 15 ani de experiență în domeniu.

Formarea cadrelor didactice a fost rezultatul aducerii laolaltă a profesorilor și a experților de la IZI Ltd
(Easy Job Bridge) în cadrul sesiunilor de formare și atelierelor de lucru cu scopul împărtășirii practicilor
existente și al discutării celor mai bune moduri de formare și de susținere a profesorilor în demersul lor de a
introduce proiecte și metode antreprenoriale în sala de clasă.

79 euromentor.ucdc.ro/eu/nr.1_vol 3/romana_articole/georgeta_ilie.pdf.

80 ec.europa.eu – Guide_Entrepreneurship Education_2014_RO (Educația antreprenorială. Ghidul formatorilor

480

În programul de training pentru profesori, stabilit cu partenerul extern au fost cuprinse următoarele

obiective:
- identificarea cunoștințelor participantului în legătură cu înființarea și derularea unei afaceri;

- stabilirea etapelor de lucru pentru pornirea unei afaceri;
- elaborarea structurii procesuale și a organizării structurale a unei firme din turism și alimentație,
- realizarea de comparații între activitățile de tip antreprenorial din cele două țări partenere, România

și Malta;

- testarea practicilor de lucru din cadrul firmelor reale;
- identificarea clienților firmei și a preferințelor acestora, identificarea partenerilor firmei;
- analiza concurenței firmei.
Pe durata mobilității pentru profesori, suportul pentru participanți a fost acordat de către responsabilul
desemnat de partenerul de primire IZI Ltd prin furnizarea de materiale de învățare realizate de către tutori în
formă atractivă și ușor de utilizat, bazate pe studii de caz, situații de învățare pe principiul „learning by doing”,
activitățile fiind organizate și în colaborare cu organizații profesionale și specializate pe dezvoltarea de afaceri.
Participanții la stagiu și-au îmbunătățit competențele profesionale, antreprenoriale și metodice prin
activitățile practice sub îndrumarea mentorilor desemnați de partenerii de primire. Stagiul de training din Malta
a fost o oportunitate pentru profesorii participanți care și-au dezvoltat competențe de instruire a elevilor pentru
prospectare și tranzacții pe piață, rezolvare de probleme, tehnici de negociere, de căutare a surselor de finanțare
a afacerii, administrarea afacerii, relații cu parteneri și clienți, dezvoltarea afacerii.
Un alt obiectiv al proiectului a fost dezvoltarea de instrumente inovative specifice de pregătire
profesionala a elevilor de la profilul servicii, prin aplicarea principiilor utilizate în managementul firmei.
Ca urmare a schimburilor de bune practici din proiect și a competențelor astfel dobândite, cadrele
didactice au dezvoltat noi instrumente de învățare pentru elevi, au creat lecții pilot pe care le-au postat pe site-ul
proiectului pentru a realiza o pregătire optimă a elevilor din școala și a fi utilizate și de către alți colegi.
Experiența acumulată a permis, ulterior profesorilor, furnizarea de cursuri la standarde ridicate; formarea și
certificarea competențelor profesionale ale absolvenților de liceu și școala profesională mai bine fundamentate
și corelate cu exigențele de echivalare a studiilor/competențelor la nivel european care să sporească șansele
absolvenților de a lucra în domeniu.
Începând din februarie 2015, în școala noastră a fost derulat și un proiect POSDRU numit ”Azi elev-
mâine antreprenor - O carieră de succes”. Complementaritatea cu proiectul menționat s-a bazat în primul rând
pe competențele dezvoltate ale profesorilor care utilizând ceea ce au dobândit în cadrul proiectului Erasmus+, au
aplicat în proiectul POSDRU, creând condiții și instrumente de învățare de o calitate mai ridicată pentru
dezvoltarea noilor firme de exercițiu înființate și optimizarea calității tranzacțiilor și a stagiilor de pregătire
practică la agenții economici după modelul stagiilor de pregătire la partenerul extern.

Bibliografie:
1. Liviu, Marin – Antreprenorii și antreprenoriatul, Editura EFI ROM, 2007
2. ec.europa.eu – Guide_Entrepreneurship Education_2014_RO (Educația antreprenorială. Ghidul

formatorilor, Ref Ares (2014) 3737231 – 11/11/2014)

3. euromentor.ucdc.ro/eu/nr.1_vol 3/romana_articole/georgeta_ilie.pdf.

4. www.erasmusplus.ro

Păștilă Camelia, prof., Ivașcu Camelia, prof., Liceul Teoretic Special Iris Timișoara, Program de

mentorat orientativ pentru cadrele didactice debutante

Este un adevăr, pe care îl recunoaştem abia atunci când am acumulat suficientă experienţă: faptul că, in
medie, primii doi ani de activitate sunt ani experimentali, ani in care invăţăm cum să ne facem meseria, de multe
ori, prin încercare şi eroare. Având însă în vedere faptul că obiectul muncii de dascăl sunt copiii, apare
întrebarea (dar şi problema de etică până la urmă) în ce fel aceste „încercări şi erori” influenţează transformarea,
„creşterea” cognitivă, psiho-emotională, etc. a elevilor noştri? Putem vorbi în acest sens de o influenţă pozitivă
asupra copiilor cu care lucrăm?

Aceasta este o problemă reală a învăţământului românesc, fie că se recunoaşte, fie că nu: primii ani de
activitate (în special primul an) ai profesorului debutant, sunt ani dificili atât pentru profesor însă, într-o anumită
măsură, sunt ani de sacrificiu şi pentru elevii profesorului respectiv.

481

Necesitatea existenţei unui mentor, a unui expert care să-l îndrume pe profesorul aflat la început de
drum, să-l sprijine şi să-i ofere alternative de acţiune în evoluţia sa profesională, este recunoscută chiar în noua
lege a educaţiei şi aşteptată cu interes de profesorii debutanţi.

Interesul nostru pentru acest fenomen este cu atât mai mare cu cât nu de mult timp am trecut prin
această etapă de debut în meseria de dascăl şi ne-am confruntat la rândul nostru cu temerile, incertitudinile,
nesiguranţa şi nevoia de îndrumare şi susţinere în munca noastră. În acest sens, pentru a identifica nevoile pe
care le întâlneşte profesorul debutant în primii săi ani de activitate am organizat un focus-grup prin intermediul
căruia ne-am propus să descoperim care sunt aspectele concrete, domeniile în care resimt cel mai stringent
nevoia de a fi îndrumaţi, consiliaţi, ajutaţi.

OBIECTIVUL GENERAL AL PROGRAMULUI:
Facilitarea integrării profesorului debutant în sistemul de învăţământ, cu sprijinul mentorului şi a unui

program individualizat de mentorat.

Etape:
1. Introducere în viaţa şcolii -2 săptămâni;

OBIECTIV: Facilitarea integrării profesorului debutant în şcoală şi a cunoaşterii culturii acesteia.
Resurse umane: mentorul, profesorul debutant, directorul unităţii şcolare, şeful comisiei metodice şi
membrii acesteia, secretara şcolii;
Resurse materiale: fişa postului; legea învăţământului; regulamentul de ordine interioară; statutul

cadrului didactic; catalogul clasei de elevi.
Activităţi: prezentarea profesorului debutant în cadrul consiliului profesoral; mentorul îi prezintă şcoala

profesorului debutant - turul şcolii; semnarea contractului de muncă; studierea fişei postului împreună cu
mentorul; discuţii cu mentorul şi cu directorul; întâlnire şi discuţii cu responsabilul comisiei metodice;
2. Întâlniri cu echipa multi-disciplinară din care profesorul debutant face parte - pe tot parcursul
anului şcolar.

OBIECTIV: Facilitarea integrării profesorului debutant în şcoală şi a cunoaşterii culturii școlii.
Resurse umane: Mentorul; profesorul debutant; membrii echipei multidisciplinare; consilierul şi
psihologul şcolii.
Resurse materiale: Fişe individuale ale elevilor; documente cu informaţii privind proiectele în
desfăşurare.
Activităţi: Discuţii şi consultări cu noii colegi din comisia metodică în scopul obţinerii de date
referitoare la viitorii elevi ai profesorului dar şi la documentele ce sunt necesare a fi întocmite la început de an;
implicarea profesorului debutant în diverse activităţi extracurriculare, iniţiere de proiecte, simpozioane,
parteneriate; participarea împreună cu mentorul, la întrunirile echipei multidisciplinare, şi încurajarea
debutantului de a oferi soluţii la probleme; participarea la simpozioane conferinţe,work-shopuri având acces la
informaţii de ultimă oră în domeniul său de activitate;reactualizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale;
prezentarea debutantului, de către mentor, a unor personalităţi în domeniu.
3. Completarea documentelor şcolare- la începutul anului şcolar și ori de câte ori este necesar.
OBIECTIV: Dobândirea unor deprinderi şi cunoştinţe în întocmirea documentelor şcolare în baza
programei şcolare şi conform necesităţilor elevilor (planificarea anuală şi pe unităţi de învăţare, proiecte de
activitate, planuri de intervenţie personalizată, etc).
Resurse umane: mentorul, profesorul debutant, şeful comisiei metodice, consilierul şcolar.
Resurse materiale: programa şcolară; manuale;modele de planificări şi proiecte de activităţi; modele de
Planuri de Intervenție Personalizată.
Activităţi: consiliere privind completarea documentelor şcolare, din partea mentorului;prezentarea unor
modele de planificări;organizarea unei întâlniri cu şeful comisiei metodice în vederea lămuririi unor neclarităţi
legate de întocmirea PIP-urilor pentru elevi şi a altor aspecte legate de conceperea documentelor
şcolare;prezentarea unor modele de planuri de intervenţie personalizată şi discutarea pe marginea realizării
corecte a acestor documente;prezentarea unor modele de proiecte de lecţie şi realizarea propriu-zisă a acestora
de către profesorul debutant;consilierea privind formularea corectă a obiectivelor operaţionale, privind
articularea coerentă între conţinuturi –materiale didactice şi metode de predare;organizarea unei întâlniri cu
psihologul şcolii pentru consilierea privind adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare a fiecărui copil;

482

prezentarea unor modele de fişe psihopedagogice;prezentarea de manuale alternative;completarea propriu-zisă a
documentelor şcolare de către profesorul debutant şi analizarea acestora împreună cu mentorul;
4. Utilizarea metodei VIT şi a altor metode utile în îmbunătăţirea activităţii didactice.

OBIECTIV: Să îşi însuşească tehnici de organizare şi coordonare a activităţilor de formare, dezvoltare
şi recuperare a elevilor.Să dobândească cunoştinţe de elaborare şi aplicare a instrumentelor de evaluare a

elevilor.
Resurse umane: mentorul; profesor debutant; şeful comisiei metodice; alte cadre didactice din cadrul

comisiei metodice.
Resurse materiale: card de memorie pentru camera video;calculator ;planificări şi planuri de

activitate;cameră video.
Activităţi: predarea de către mentor şi utilizarea ulterioară a metodei VIT (Video Interaction Training)

pentru a surprinde obiectiv elementele pozitive şi/negative în scopul îmbunătăţirii activităţii
didactice;desfăşurarea unor activităţi didactice de către profesorul debutant şi, ulterior, analiza şi autoevaluarea
activităţii desfăşurată la clasă prin intermediul metodei VIT se va realiza cu sprijinul mentorului;consiliere
privind strategiile didactice diferenţiate, individualizate în funcţie posibilităţile şi personalitatea copilului;
asistarea la lecţii deschise susţinute de cadre didactice cu experienţă, în cadrul comisiei metodice;discuţii despre
strategiile didactice utilizate dar şi a strategiilor de captare şi menţinere a atenţiei elevilor; exemplificare prin
activităţi didactice concrete susţinute de către mentor şi, ulterior de către profesorul debutant; discuţii despre
strategiile didactice utilizate dar şi a strategiilor de captare şi menţinere a atenţiei elevilor; exemplificare prin
activităţi didactice concrete susţinute de către mentor şi, ulterior de către profesorul debutant;discuţii despre
stilul de predare şi metodele centrate pe elev; dezbateri pe marginea unor studii de caz;asistarea la ore ţinute de
mentor sau alte cadre didactice;participarea la discuţii privind analiza lecţiilor; sugestii si recomandări privitoare
la modul de pregatire al secventelor de predare-învăţare;predarea în echipă, cu un coleg experimentat;
5. Acordarea de consiliere din partea psihologului şcolii în vederea îmbunătăţirii activităţii şi a
interacţiunii cu elevii – pe parcursul întregului an școlar.

OBIECTIV: Însuşirea unor tehnici de comunicare eficientă cu elevii şi părinţii acestora.
Resurse umane: Mentorul; psihologul şcolar; profesorul debutant.

Resurse materiale: fise de evaluare; chestionare; fise de lucru.
Activităţi:prezentarea de către consilierul şcolii a unor metode de comunicare eficientă; prezentarea
unor tehnici de control a situaţiilor critice, precum şi a unor tehnici de management al conflictelor în
clasă;participarea consilierului la şedinţele cu părinţii, alături de profesorul debutant;consilierea cadrului
didactic debutant în ceea ce priveşte interacţiunea cu elevii şi părinţii acestora în scopul stabilirii unor relaţii cât
mai productive cu aceştia.
6. Evaluarea- constă în acordarea de feed-back la sfârşitul fiecărei întâlniri dintre mentor şi profesorul

debutant.
OBIECTIVE: Obtinerea unui feed-back pertinent, in scopul autoperfectionării activității didactice;

Profesorul debutant să dobândească cunoştinţe autoevaluare.

Resurse umane: Mentorul; profesorul debutant.
Resurse materiale: fişe de observaţie a lecţiilor; fişa de autoevaluare; fişe de evaluare
Activităţi: analiza progreselor şi identificarea succeselor privind dezvoltarea profesională; discuţii
referitoare la posibilitatea de a realiza legături între stadiile de învăţare parcurse în perioada derulării
programului de mentorat şi viitoarele obiective, decizii privind învăţarea; autoevaluarea şi autoanaliza
performanţelor individuale ale debutantului; asigurarea feedback-ului din partea mentorului cu privire la modul
în care profesorul debutant îşi realizează sarcinile şi oferirea de sugestii privind posibile maniere de acţiune
viitoare; reproiectarea programului de mentorat, în cazul în care acesta nu are rezultatele scontate; asigurarea
feedback-ului din partea mentorului cu privire la modul în care profesorul debutant îşi realizează sarcinile şi
oferirea de sugestii privind posibile maniere de acţiune viitoare; reproiectarea programului de mentorat, în cazul
în care acesta nu are rezultatele scontate; utilizarea informaţiilor obţinute în urma analizei, ca date de input şi
formularea obiectivelor pentru viitor, in scopul îmbunătăţirii din mers al programului, dacă siruaţia o impune.

Bibliografie:

483

1. Craşovan, M., Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant, în Revista de Ştiinţe ale
Educaţiei, nr 1(10)., Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004;

2. Hurduzeu, R., (2009). (27.aprilie). Dificultăți ale cadrelor didactice la debut profesional și
menagementul stresului occupational apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei.

Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info
Marin Roxana-Iulia, prof. înv. preșcolar, Chirilă Oana-Denisa, prof. înv. preșcolar, Grădinița cu P.P. nr.5

Bârlad, Exemple de bune practici ale mentorului prin implementarea proiectului
educațional

Mentoratul, o epopee a vieţii şi a dedicaţiei spontane. A fi educator este ca o taină şi ca o vrajă în care
copiii sunt modelaţi şi pregătiţi pentru viaţa de zi cu zi, a maturităţii. Noi, educatorii, avem menirea de a oferi şi
de a desena în mintea lor lucruri care până acum erau imposibile.

Educaţia este cartea de vizită a oricărui om, de aceea noi, educatorii, suntem şi vom fi călăuzele copiilor
şi modelatorii perspectivelor personal subiective.

"De ce educatorul?" Educator provine de la educaţie, iar educaţia este sensul vieţii mele, asta ştiu să fac
şi ştiu să definesc la mine. De multe ori, în educaţie apar piedici şi imposibilităţi de a materializa o dorinţa, un
vis. Mai uşor spus, omul când acceptă rolul său de educator îşi acceptă şi destinul deschizătorului de drumuri.

Educatoarea este organizatorul activităţii de joc a copilului, activitate în care se poate angaja uneori ca
partener, însa întotdeauna observă, asistă şi reglează conduita de joc a copiilor. Observarea activitaţii ludice este
pentru educatoare prilej de cunoaştere a identitaţii copiilor, a trăirilor emoţionale şi a experienţelor de viaţa
trăite, a calităţii cunoştinţelor, fapt care ii permite adaptarea si diferenţierea modalităţilor de relaţionare
individuală cu fiecare copil.

Mentorul nu este o cârjă şi nu trebuie să îl facă pe copil dependent de el, ci mai degrabă să-i dezvolte
acestuia independenţa şi autonomia pentru ca în final să-l poată chiar depăşi pe mentor. Pentru noi, ca și mentori
apar tot timpul provocări la care trebuie gasite soluții rapide și eficiente. O temă care ne-a stârnit curiozitatea şi
interesul a fost despre acceptarea diversităţii în rândul preşcolarilor. Având la grupă, preşcolari cu cerinţe
educaţionale speciale, dar şi de alte etnii, ne-am hotărât să elaborăm şi să aplicăm la grupa mijlocie un proiect
educaţional pe tema diversităţii intitulat „Soarele străluceşte pentru toţi”. Primul lucru care l-am făcut a fost să
vorbim cu copiii încă de la grupa mică şi să le explicăm, că toţi sunt la fel, doar că fiecare are o identitate (de
exemplu: o fetiță pe nume Mattiucci Giulia, născută în Italia, a venit în România la vârsta de 4 ani şi integrată în
grupa noastră de albinuţe. Atunci când fetiţa venea la grădiniţă vorbea limba română, şi când mergea acasă
comunica cu părinţii şi fraţii în limba italiană.

Acceptarea diversităţii şi formarea respectului reciproc în grădiniţă este scopul pe care l-am propus
prin acest proiect educațional.

În scopul desfăşurării acestui proiect educaţional se impune stabilirea unor modalităţi de relaţionare şi
de respectare a patru condiţii: comunicare, coordonare, cooperare şi, în final, parteneriat. Aceste distincţii sunt
importante pentru decizia privind tipul de relaţionare pe care se poate miza, pentru un anumit partener din cadrul
comunităţii.

Atât familia, grădinița cât şi comunitatea au un rol bine definit în dezvoltarea fiinţei umane de aceea,
pentru punerea în valoare a acestora, s-a instituit parteneriatul/proiectul educaţional.

În acest context se înscrie şi demersul nostru, respectiv derularea proiectului educaţional local "Soarele
străluceşte pentru toţi" ce a urmărit creșterea nivelului de conștientizare a importanței lucrului cu preşcolarii pe

probleme de diversitate.
Deoarece activităţile de învăţare din grădiniţă nu acoperă suficient de bine câmpul formativ pe care îl

oferă educaţia pentru diversitate, acestea sunt completate şi extinse prin organizarea de activităţi opţionale.
Astfel, pentru completarea cunoştinţelor dobândite prin procesul didactic într-un mod cât mai atractiv şi
relaxant, am venit în întâmpinarea preşcolarilor cu o mare varietate de activităţi opţionale de educaţie pentru
diversitate, planificate şi desfăşurate prin intermediul proiectului mai sus amintit.

Pe de altă parte, educaţia pentru diversitate pe care preşcolarul o dobândeşte astfel capătă noi valenţe
educative prin actul aplicativ. În plus, am avut în vedere cunoaşterea reciprocă şi buna relaţionare între copiii
din grădiniţa noastră şi cei aflaţi în alte unităţi preşcolare. În parteneriat am atras unităţi preşcolare din oraş,

484

familiile acestora, dar şi alţi membri ai comunităâii locale, tocmai pentru a realiza împreună educaţia pentru

diversitate a celor mici.
Proiectul a fost derulat pe parcursul semestrului al II-lea al anului şcolar 2015-2016, obiectivul general

constând în: creșterea nivelului de conștientizare a importanței lucrului cu preşcolarii pe probleme de
diversitate, educarea abilităţii celor 141 copii ai grupelor mică A mijlocie A, mijlocie B, mijlocie C, mare A de
la Grădiniţa cu P.P. nr.5, dar şi 15 copii ai grupei mari A de la Grădiniţa cu P.P , nr.4, Bârlad dar şi 18 copii ai
grupei mijlocii de la Grădiniţa cu P.P. nr.11 Bârlad de a învăţa să aprecieze diversitatea atât în grădiniţă, acasă,
centre pentru copiii cu C.E.S, până în iunie 2016, participarea activă a celor 141 copii ai grupelor mică A,
mijlocie A, mijlocie B mare A de la Grădiniţa cu P.P. nr.5, 15 copii ai grupei mari A de la Grădiniţa cu P.P ,
nr.4, Bârlad dar şi 18 copii ai grupei mijlocii de la Grădiniţa cu P.P. nr.11 Bârlad, în acţiuni ce presupun
schimbarea comportamentului și a atitudinii față de diferite grupuri pe care le-ar putea discrimina din cauza
stereotipurilor și a prejudecăților, până în iunie 2016, antrenarea celor 141 copii ai grupelor mică A, mijlocie A,
mijlocie B, mare A de la Grădiniţa cu P.P. nr.5, celor 30 părinţi, 15 copii ai grupei mari A de la Grădiniţa cu
P.P, nr.4, Bârlad dar şi 18 copii ai grupei mijlocii de la Grădiniţa cu P.P. nr.11 Bârlad, un reprezentant al
Complexului de Servicii Comunitare nr.1 Bârlad şi al Teatrului „V.I.Popa” Bârlad, în activităţi practice ce
evidenţiază diversitatea, până în iunie 2016 și formarea relaţiilor pro-active a celor 141 copii ai grupelor mică A,
mijlocie A, mijlocie B mare A de la Grădiniţa cu P.P. nr.5 Bârlad, 15 copii ai grupei mari A de la Grădiniţa cu
P.P, nr.4, Bârlad dar şi 18 copii ai grupei mijlocii de la Grădiniţa cu P.P. nr.11 Bârlad în sensul incluziunii
sociale a celor aflaţi în dificultate, până în iunie 2016.

Parteneri ai proiectului au fost atât unităţi preşcolare din localitate, cât şi instituţii din comunitate cu rol
de decizie în ceea ce priveşte problemele de diversitate:

• Grădiniţa cu P.P. Nr. 4 Bârlad;

• Grădiniţa cu P.P. Nr. 11 Bârlad;
• Teatrul „V.I.Popa” Bârlad;

• Complexul de Servicii Comunitare pentru Persoana cu Handicap Bârlad.
Pe parcursul semestrului al II-lea s-a desfăşurat o paletă largă de activităţi de educaţie pentru diversitate,
toate cu implicarea activă atât a membrilor din echipa de proiect, a părinţilor, a comunităţii lărgite cât, mai ales,
a beneficiarilor direcţi - preşcolarii.
Implementarea proiectului educaţional: „Soarele străluceşte pentru toţi” a avut ca impact:

• schimbarea în mod pozitiv a comportamentului preşcolarilor, părinţilor faţă de copiii de altă etnie,
faţă de copiii defavorizaţi din mediul rural, sau faţă de copiii cu C.E.S.;

• un punct de documentare în grădiniţă (pentru diversitate);

• 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale (calendar, pliant, poster, DVD)

• dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a iniţia şi desfăşura activităţi extracurriculare de
popularizare a diversităţii;

• dezvoltarea abilităţilor şi aptitudinilor membrilor comunităţii şcolare de a proiecta şi desfăşura, în
echipă, activităţi cu impact în şcoală şi grădiniţă;

• întocmirea unor materiale informative care pot facilita proiectarea, implementarea şi evaluarea
acţiunilor de popularizare a diversităţii;

• identificarea unor soluţii care să contribuie la eliminarea încălcării interculturalitatii;
• adoptarea de bune practici în ceea ce priveşte diversitatea în rândul preşcolarilor.
Diversitatea culturală apare la vârsta la care începe conturarea și conștientizarea propriei identități
culturale. La grădiniță, mediul educațional trebuie structurat în așa fel încât să reflecte diversitatea culturală și să
ofere copiilor oportunități de a înțelege prin joc asemănările și diferențele dintre oameni, astfel încât efectele
asupra copiilor să fie în sensul acceptării diversității, al promovării respectului și cooperării.
În sens larg diversitatea, fie că este de natură culturală sau lingvistică se axează, pe 2 factori importanţi:
creşterea migraţiei şi accentuarea noilor tehnologii, de informare dar şi de comunicare.
Educaţia interculturală este o nouă pistă de manifestare a diversităţii şi a cultivării unei atitudini bazate
pe respect, dar şi deschidere faţă de diversitate. Interculturalitatea poate fi înţeleasă ca răspuns la soluţionarea
unor consecinţe socio-culturale. Aceasta este considerată o valoare ce este promovată în U.E., dar şi în
învăţământul românesc şi presupune acceptarea diversităţii, toleranţă, respect, dar şi o atitudine prietenoasă.

485

În viziunea comisiei UNESCO, educaţia pentru diversitate înseamnă a învăţa să cunoşti, să fii şi să
trăieşti împreună. Aceasta poate îmbrăca mai multe forme, şi să ia diferite direcţii cum ar fi: socială, religioasă,
etnică, etc.

Pentru a evita eventualele conflicte interetnice, pentru a putea conveţui împreună dând dovadă de
toleranţă, pentru o bună înţelegere şi a egalităţii de şanse între aceeaşi membri ai unei comunităţi, a fost necesară
implementarea educaţiei pentru diversitate în procesul instructiv-educativ, ce trebuie promovată încă de la vârsta
preşcolarităţii.

Factorii care sunt implicaţi în mod direct în realizarea unei educaţiei pentru diversitate sunt familia şi
grădiniţa. Educatoarele au menirea să-i integreze pe toţi copiii în activităţile grădiniţei, şi să le ofere ocazii să
acţioneze împreună şi să trăiască laolaltă.

Bibliografie:
1. “Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani)”, 2008
2. Monica Lespezeanu, “Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar - O metodică a activităţilor

instructiv-educative”, , Editura Omfal Esential, Bucuresti, 2007
3. Teodor Cozma, “O noua provocare pentru educatie: Interculturalitatea” – Editura Polirom, Iasi, 2001

Marinescu Daniela, prof. dr., Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad, Implicarea în proiectele
europene – o nouă cerință a mentoratului

Mentoratul este termenul general folosit pentru a descrie relațiile dintre un individ mai neexperimentat,
numit discipol sau protejat de către un alt individ, mai experimentat, numit mentor. În mod tradițional,
mentoratul este văzut ca o relație diadică, față – în - față, pe termen lung dintre un supervizor adult și un
învățăcel pentru a-i întări celui din urmă dezvoltarea profesională, academică sau personală (Packard, 2003).

Procesul de mentoring este realizat de o persoană cu experienţă care îndrumă un stagiar/începător în
propria formare profesională. În această relație bazată pe încredere, începătorii câştigă înţelegere şi maturitate
profesională, iar mentorii la rândul lor beneficiază de satisfacţia progresului celuilalt, dar și de amplificarea
propriei perfecționări profesionale. În context educațional, mentoratul este o relație de colaborare temporară
între doi profesori bazată pe relația dintre un profesor mai experimentat și un novice, sau un profesor debutant.

Activitățile mentorului sunt multiple putând include clarificarea rolurilor și responsabilităților, asistență
tehnică în elaborarea documentelor, identificarea și analiza experiențelor și a lecțiilor învățate, oportunități și
lipsuri; încurajarea analizei și a reflectării; organizarea muncii și a procesului de învățare și crearea unui dialog
bazat pe aplicarea de întrebări, ascultare activă și oferirea de feedback. Mentorul trebuie să fie un expert în
domeniul său de activitate, rolul său fiind în primul rând acela de a oferi modele de bune practici, dar nu în
scopul de însușire mecanică a acestora de către stagiar, ci în scopul valorificării acestora în funcție de propria
personalitate a acestuia. Relația dintre cei doi trebuie să fie una colaborativă, de egalitate, în prezența
mentorului, discipolul simțindu-se relaxat și confortabil. Astfel, debutantul poate împărtăși gânduri, idei,
proiecte în legătură cu care are nevoie de feedback, de critici constructive și de ghidare. De asemenea, un
mentor trebuie să fie apreciat pentru performanțele sale în domeniul de activitate.

Mentorul trebuie să-i furnizeze celui mentorat exerciţii, experimente și experienţe planificate cu grijă și
lipsite de ambiguitate. Instrucţiunile trebuie să fie clare şi neinterpretabile, iar exemplele să fie relevante.
Mentorul atrage atenţia asupra trăsăturilor esenţiale care diferenţiază o temă sau un tip de problemă de alta,
încurajează și răsplăteşte reuşitele, corectează greşelile rapid și consecvent, anticipează dificultăţile şi ştie să le
depăşească (Andreescu, 2014).

Având drept punct de reper obiectivele practicii pedagogice şi cele ale perioadei de stagiatură precum şi
atribuţiile care decurg pentru fiecare din cele două perioade reiese că aptitudinile, deprinderile și competențele
mentorului sunt: competențe profesionale (cunoștințe de specialitate și de didactică a disciplinei), capacitatea de
comunicare (ascultare activă, observare, feed-back constructiv/consiliere, munca în grup, capacitatea de
îndrumare a studenților/debutanţilor în vederea dezvoltării competențelor didactice și a capacității de reflectare
asupra propriei performante), capacitatea de evaluare a activității, competențe de organizare și planificare a
activității didactice.

În școala actuală, care trebuie să se adapteze permanent noilor restructurări pedagogice și să se alinieze
standardelor europene, competențele și rolurile mentorului sunt mult diversificate, trebuind să îndrume stagiarul
în formarea unor abilități de a respecta și implementa un învățământ centrat pe elev, care să respecte

486

individualitatea acestuia și în același timp să promoveze valori precum toleranță, egalitate, democrație,
voluntariat, comunicare liberă etc. În acest context, o bună oportunitate de a răspunde acestor cerințe este
participarea la proiectele educaționale europene în care au loc multiple schimburi de experiențe didactice și
culturale, inovări curriculare și de strategie didactică etc. Participarea la astfel de proiecte devine astăzi un
imperativ pentru o formare profesională de calitate, atât pentru profesorul debutant, cât mai ales pentru mentorul
care trebuie să ofere cele mai eficiente exemple de bune practici educaționale.

În continuare va fi prezentat un exemplu relevant de proiect european care vizează dezvoltarea
competențelor profesionale ale cadrelor didactice care îndrumă tânăra generație în formarea aptitudinii
pedagogice. În acest proiect sunt implicați profesori metodiști, coordonatori de practică pedagogică, educatoare
și elevi de la profilul pedagogic. Proiectul este desfășurat la Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” Bârlad, în
perioada 01.09.2015 – 31.08.2017, cu titlul „Inclusive Preschool for Kid - Visual, Auditory and Kinesthetic
Learners” (VAK4Kids), proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+, Acțiunea cheie 2 –
Parteneriate strategice în domeniul educației/Parteneriate între școli. Partenerii sunt instituții de învățământ
preșcolar, respectiv Gaziosmanpasa Anaokulu, Yalova, Turcia, Valga lasteaed Paasuke, Valga, Estonia și
Development Centre 4 Family, Riga, Letonia. Activitățile proiectului se desfășoară sub coordonarea

partenerului din Letonia.
Obiectivul fundamental al proiectului constă în promovarea diferențelor individuale în învățare la copiii

preșcolari prin furnizarea unei metodologii complexe bazată pe modelul VAK (vizual, auditiv, kinestezic),
amplificând posibilitățile de socializare și adaptare a preșcolarilor. Obiectivele specifice urmărite sunt:

Elaborarea unei metodologii detaliate de testare în cadrul procesului educațional, care să respecte
individualitatea preșcolarului în procesul de învățare și care să fie utilă în procesul educațional întreprins de
profesorii pentru învățământul preșcolar.

Elaborarea unei game largi de instrumente pentru pedagogi care pot fi implementate cu ușurință în
procesul educațional și care vor facilita predarea Ştiinţelor Naturii - una dintre cele mai complexe și diverse
discipline la nivel preșcolar.

Sprijinirea părinților - o parte crucială în dezvoltarea abilităților de învățare ale preșcolarilor - prin
recomandări valoroase cuprinse într-un ghid.

În cadrul proiectului au fost prevăzute două activități de învățare pe termen scurt în vederea
îmbunătățirii competențelor partenerilor în domeniul abordat. Prima activitate de învățare pe termen scurt s-a
desfășurat în România, la Liceul Pedagogic „Ioan Popescu”, Bârlad, în perioada 07 - 11 martie 2016, cu tema
„Metode didactice inovative în învățământul preșcolar”. În programul activităților au fost incluse activități
didactice demonstrative privind aplicarea abordării VAK la grupele de preșcolari (susținute atât de către cadrele
didactice, cât și de către elevii practicanți de la profilul pedagogic al liceului), activități didactice demonstrative
privind metode didactice moderne de predare a științelor naturii la preșcolari, prezentări și dezbateri despre
metodele didactice inovative aplicate în învățământul preșcolar românesc, comparativ cu cele aplicate în țările
partenere, realizarea unor comparații prin împărtășirea experienței în ceea ce privește aspecte specifice
învățământului preșcolar românesc, aspecte specifice învățământului primar românesc și aspecte specifice unor
forme alternative de educație (școala Waldorf, Iași);

A doua activitate de învățare pe termen scurt s-a desfășurat în Estonia, Valga, la Lasteaed Pääsuke, în
perioada 13 – 17 februarie 2017, abordând tematica „Implicarea părinților – element care asigură succesul
relației dintre abordarea curriculară și abilitățile copilului”. Activitățile desfășurate pe parcursul celor cinci zile
la care au participat câte trei membri din fiecare echipă parteneră au fost: activități demonstrative cu copiii
preșcolari și cu părinții acestora, prezentarea modalităților de implicare a părinților în activitățile educative cu
preșcolarii, vizitarea unor grădinițe/urmărirea unor activități demonstrative și descrierea specificului
învățământului preșcolar eston, prezentare „Metode inovative de predare a științelor la preșcolari” în Centrul de
Predare a Științelor Naturii AHHAA, Valga, Estonia, activități demonstrative și vizitarea unor școli primare,
reliefând continuitatea învățământ preșcolar – învățământ primar;

În urma desfășurării activităților proiectului și prin colaborarea partenerilor, s-au obținut următoarele

rezultate intelectuale:

• Manual pentru pedagogi bazat pe conceptul VAK;

487

• Set de instrumente pentru predarea Științelor Naturii la grădiniță (400 de carduri care vor fi utilizate
în predarea științelor naturale la preșcolari, în funcție de cele trei stiluri de învățare și de cele trei
etape de vârstă ale preșcolarității);

• Ghid pentru formarea și îndrumarea părinților în activitățile cu copiii (O3);

• Modul de testare a stilurilor perceptive pentru copii (O4).
Produsele intelectuale rezultate în urma proiectului constituie un real sprijin în formarea și
perfecționarea competențelor didactice pentru cadrele didactice care activează în învățământul preșcolar, oferind
de pe o parte un cadru teoretic al abordării conceptuale VAK și al aspectelor metodologice pe care le presupune
educația în funcție de stilurile perceptive ale copilului, iar pe de altă parte un cadru aplicativ, cuprinzând o serie
de recomandări și instrumente de lucru, care pot fi utilizate pe parcursul activităților instructiv - educative
desfășurate cu preșcolarii. De asemenea, al treilea produs intelectual este destinat utilizării de către părinți care
vor continua activitățile acasă, într-un mod mult mai relaxant.
Proiectul a presupus și desfășurarea unui studiu prin care s-au evidențiat o serie de aspecte specifice
abordării VAK în învățământul preșcolar. Astfel, în concordanță cu datele generale din literatura universală de
specialitate, cunoașterea stilurilor de învățare ale copiilor și adaptarea demersului didactic în funcție de acestea
prezintă o serie de avantaje care asigură diferențierea și individualizarea învățării, respectând și promovând
astfel unicitatea copiilor. Argumentele specialiștilor din învățământul preșcolar cu privire la opțiunea
pedagogilor pentru VAK în detrimentul altor abordări constau în primul rând în sublinierea caracterului activ al
implicării copilului în propria dezvoltare, în acest fel, activitățile devenind mult mai atractive, deoarece răspund
preferințelor acestuia. Tot în acest context, sunt facilitate multiple strategii de dezvoltare cognitivă prin
explorarea mediului pe baza antrenării modalităților senzoriale mai bine dezvoltate. Alte avantaje ale aplicării
modelului VAK sunt: dezvoltarea liberă și armonioasă a personalității copilului în funcție de ritmul propriu și de
trebuințele sale, dezvoltarea spiritului de observație, exersarea unor tehnici și metode de cunoaștere a copilului
și stabilirea clară a unor reguli și proceduri care trebuie respectate.
Astfel, prin acest proiect destinat multiplelor categorii de actori implicați în procesul educației atât cel al
preșcolarilor, cât și cel al elevilor care se pregătesc să devină cadre didactice, se obțin beneficii în dezvoltarea
profesională precum îmbunătăţirea competenţelor și abilităţilor profesionale și de cercetare științifică,
îmbunătăţirea calitativă a procesului de predare-învăţare prin aplicarea educației diferențiate în funcție de
stilurile de învățare, cunoaşterea, înţelegerea și câştigarea respectului faţă de alte culturi, dar și perfecționarea
competenţelor lingvistice.
Astfel de beneficii devin cerințe imperative în structura competențelor profesionale în mod deosebit ale
mentorilor, care trebuie să-și actualizeze permanent informațiile și abilitățile și să ofere o paletă largă de
experiențe, strategii didactice, cunoștințe și instrumente de lucru, urmând ca profesorul debutant să le însușească
și să le interiorizeze, în funcție de propria personalitate. Proiectele educaționale oferă astfel un cadru oportun
pentru ca această relație să-și atingă scopurile pentru care a fost proiectată.

Bibliografie:
1. Andreescu, M.C., Apetroae M. și colab. - Manualul mentorului, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2014

2. Packard, B.W, - Definition of Mentoring, Mount Holyoke College, 2003.

http://ehrweb.aaas.org/sciMentoring/Mentor_Definitions_Packard.pdf

Neagu Beatrice Suzana, prof., Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman, Proiectele educaţionale, mijloace
pentru dezvoltarea creativității elevilor

Proiectele educaţionale pornesc de la premiza că educaţia de bună calitate presupune aplicarea
modelului diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre
didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă, media şi
comunitate. De aceea urmăresc implicarea activă a celor implicaţi în activităţi specifice unei tematici comune la
nivel de parteneriat. Este important ca această tematică să fie una motivantă şi relevantă pentru toate instituţiile
implicate în proiect. Activităţile proiectelor sunt interdisciplinare. În cazul proiectelor centrate pe elevi, este
important ca aceştia să fie implicaţi în toate etapele de realizare a proiectelor, de la planificarea acestora, până la
evaluare şi diseminarea rezultatelor.

În contextul actualei revalorizări a actului instructiv-educativ prin promovarea cu consecvenţă a
metodelor activ-participative de învăţare, proiectul educaţional, înţeles ca un complex de activităţi

488

interdependente, desfăşurate în conformitate cu un plan, subscrise unui set de obiective bine determinate, cu
scopul obţinerii unor rezultate reale şi cuantificabile, oferă o reală oportunitate de consolidare şi dezvoltare a
relaţiilor interumane specifice spaţiului şcolar. Literatura de specialitate defineşte proiectul ca un proces dirijat
de implementare a activităţilor şi de folosire a resurselor în vederea atingerii unui scop, într-un timp dat,
avansând ideea că proiectul – strict delimitat temporal – încetează imediat după atingerea obiectivelor propuse.
Dincolo de această abordare tehnicizată, este o realitate faptul că proiectul educaţional permite manifestarea
unui feed-back imediat al participanţilor la activităţile propuse, dar şi – mai ales – a unui feed-back de durată,
manifestat în timp la nivelul comunităţii, concretizat în schimbarea atitudinilor cognitive şi afective faţă de ideea
novatoare propusă de echipa de proiect. Un proiect educaţional care şi-a atins obiectivele trebuie să rămână
activ şi după încetarea activităţilor sale, să fie în măsură a determina interesul comunităţii şi al factorilor
educaţionali pentru reluarea şi dezvoltarea sa, pentru potenţarea misiunii sale formativ-informative.

Proiectele educaţionale completează activitatea şcolară cu educaţia extraşcolară şi educaţia familială. Ca
activitate intenţionată şi orientată, educaţia extraşcolară/non-formală, permite dezvoltarea competenţelor
elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea
permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea
capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi
formarea trăsăturilor pozitive de caracter. Educaţia extraşcolară permite de asemenea implicarea elevilor în
activităţi opţionale în mai mare măsură decât este posibil pe baza activităţilor curriculare, angrenându-i pe
aceştia în forme specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor. Ele, prin activităţile pe care le implică,
contribuie la formare continuă a personalului implicat în educaţia şcolară, tocmai pentru că se adresează
cadrelor didactice din învătţământul preuniversitar şi au ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare. Astfel,
participantul este încurajat să-şi îmbunătăţească cunoştintele şi competenţele de predare şi să cunoască mai bine
modul în care se realizează educaţia şcolară.

O problemă importantă pentru ţara noastră o reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea educaţiei
şi succesul şcolar, care reclamă căi diferite de stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli, familii şi comunităţi.
Avem în vedere că şcolile de toate gradele sunt organizaţii responsabile pentru educaţia formală a copiilor şi
adolescenţilor. Şcolile care duc la bun sfârşit mult mai eficient această responsabilitate se consideră pe ele însele
şi elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile şi comunităţile.

Motivul principal pentru crearea proiectelor educaţionale este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la
şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se consideră unii pe
alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Actualele programe şcolare au fost dezvoltate în spiritul noii paradigme educative centrate pe cel care
învaţă.Noile documente curriculare se deosebesc fundamental de vechile programe analitice nu numai din
perspectiva filosofiei educaţiei sau a politicilor, dar şi a demersurilor practice pe care profesorul trebuie să le
adopte. Pentru a reuşi educarea creativităţii trebuie să ştim ce obiective să urmărim. Latura educaţiei care
realizează această problemă este educaţia creativităţii. Obiectivele acesteia sunt :îmbogăţirea reprezentărilor
despre obiect, fenomen, situaţii; formarea receptivităţii faţă de probleme; însuşirea unor modalităţi de operare a
gândirii; însuşirea principalelor procedee imaginative; dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei
anticipative; cultivarea spontaneităţii şi independenţei; formarea capacităţii de exprimare a propriilor idei şi
soluţii.

Cooperarea activă a şcolii şi a profesorilor cu ceilalţi factori educaţionali – familia, comunitatea locală,
mass-media, organizaţii nonguvernamentale – trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate viabile, de
natură să permită o abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor elevi. Şcoala trebuie să găsească
formele optime prin care cei implicaţi în acest proces de educare să poată gestiona resursele umane, să aibă
cunoştinţe de psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la managementul schimbărilor din societatea
actuală. Totuşi, rolul cel mai important îl are şcoala, cadrele didactice care, prin activităţile elaborate, pot
dezvolta la elevi abilităţi şi conduite morale şi civice, în contextul european actual.
Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care schimbările s-au accelerat simţitor, într-o societate a opţiunilor
individuale şi sociale multiple, marcată de o multitudine de tranziţii, de naturi diferite. Educaţia este somată să
răspundă provocărilor unei lumi a societăţilor şi indivizilor în derută, o lume în care s-au pierdut şi se pierd
repere, sisteme de referinţă, iar sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să construiască drumuri noi pentru

489

speranţă, prin formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor capacităţi şi comportamente capabile să facă faţă
schimbării permanente şi să adapteze elevul la incertitudine şi complexitate. Şcoala este chemată să contribuie
decisiv la reconstrucţia spirituală, la redefinirea unor noi sisteme de valori.

În cadrul Colegiului Tehnic ”Danubiana” din Roman, unde profesez, am participat și am coordonat
mai multe proiecte educaționale, atât la nivel de școlă și local, cât și alături de parteneri europeni. Experienţa
dobândită la participarea unor astfel de proiecte m-a încurajat să implic elevii în cât mai multe proiecte
educaționale, pentru a încuraja folosirea limbii engleze și a elementelor de TIC. Cel mai mare proiect în care s-
au implicat elevii a fost concursul interjudețean “Tell me a story”,ce îl organizez anual și cuprinde două
secțiuni: eseuri-povestiri și postere. În fiecare an, tema concursului este nouă. Personaje ca Huckleberry Finn și
Tom Sawer, Sherlock Holmes sau Harry Potter fiind sursa de creație în limba engleză a elevilor. Dezvoltarea
abilităților de scriere în limba engleză reprezintă o provocare pentru profesori dar și pentru elevi care au o
nevoie constantă de a învăța o limbă modernă prin activități cât mai diverse și mai antrenante. Din această
perspectivă, învățarea prin povești s-a dovedit a fi una din cele mai eficiente metode de facilitare a achizițiilor
lingvistice. Prin urmare, lansăm elevilor invitația de a participa la acest concurs, provocându-i să facă astfel
pasul de la “story-listening” la „story-telling/ writing”, (de la ascultare la scriere).

Scopul acestui concurs este de a dezvolta abilitățile de scriere în limba engleză, precum și stimularea
potențialului creativ a elevilor. Obiectivele proiectului au fost: dezvoltarea unor competenţe, abilităţi de
comunicare în limba engleză, facilitatea achizițiilor lingvistice, valorificarea potențialului creativ, dezvoltarea

spiritului creativ al elevilor.
Acest proiect le-a oferit elevilor posibilitatea de a lucra în echipă, de a colabora între ei şi cu partenerii

din alte licee, de a-şi căuta singuri informaţiile, de a-şi îmbunătăţi comunicarea în limba engleză şi de a utiliza
calculatorul. Elevii şi-au folosit creativitatea, cunoştinţele de limba engleză, de literatură universală şi chiar
cunoştinţele de cultură generală pentru participarea la acest proiect.

Participarea la acest proiect le-a permis elevilor de a participa la alt gen de activitate, diferit de cel
tradiţional, care le-a solicitat implicare, cercetare, investigare, colaborare între ei şi comunicare într-o altă limbă.
În urma derulării acestui proiect am constatat o îmbunătăţire a relaţiilor profesor- elev, elevi-elevi, cât şi o
creştere a procesului de învăţare al elevilor, prin realizarea mai multor activităţi extraşcolare cu elevii cu rol

colaborativ.
Participarea la acest tip de proiect mi-a schimbat viziunea tradiţională a învăţământului românesc spre

un învăţământ modern contribuind la îmbunătăţirea perspectivei pedagogice asupra procesului educaţional,
predarea devenind un demers educativ în cadrul căruia sunt mobilizate resursele clasei de elevi, aceasta fiind
motivată permanent să parcurgă procesul instructiv. Şcoala trebuie să încurajeze formarea unui spirit critic, a
unor atitudini pozitive şi a studiului individual, antrenând elevii în activităţi diverse şi diversificate, pentru a-i
face să renunţe la rolul pasiv. Toate aceste oportunităţi le oferă participarea cu elevii la proiectele educaţionale

Proiectele educaţionale se subscriu unui program de cultivare a stimei de sine şi a simţului răspunderii la
elevi, program care porneşte de la realitatea că adultul de mâine este rezultatul mediului său, al obişnuinţelor de
viaţă şi de gândire pe care i le-a impus societatea, şi al cărui obiectiv strategic este cunoaşterea şi promovarea
individualităţii fiecărui elev.

Bibliografie:
1. Baran- Pescaru, A., “Parteneriat in educatie”, Ed. Aramis Print, Bucuresti, 2004, cap. 2
2. Bruner, J.,”Toward a Theory of Instruction”, Harvard University Press, 1966
3. Cucoș, C. (2000) “Educaţia, dimensiuni culturale şi intercultural”. Iași: Polirom.
4. Ionescu, M., Chiş, V., “Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi

autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
5. Istrate, O. et al. (2013) “Rolul proiectelor educaționale realizate prin parteneriate școlare

international”. Raport preliminar eTwinning RO12. București: TEHNE- Centrul pentru Inovare în
Educație.

6. http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/rev8sp/invp/invp11.pdf

7. http://corneliaviju.blogspot.ro/2012/06/parteneriatul-educational-scoala.html

8. http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=14661&folderId=18026&name=DLFE-

1201.pdf

490

9. http://www.contributors.ro/idei-si-solutii/o-educatie-romaneasca-pentru-generatiile-viitoare/

Păduraru Constantin Eugen, prof., Şcoala Gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău, Disciplina
matematică între teorie şi practică

Pentru a obişnui pe elevi cu nivelul de abordare a acestor examene, sunt stabilite simulări, fie la nivel de
instituţie şcolară, fie la nivel naţional.

În ultimii ani, se constată faptul că în itemii propuşi în cadrul subiectelor, aparţin întregului spectru al
domeniului de ştiinţe: matematică, fizică şi biologie.

Pentru a rezolva în mod eficient itemii propuşi, elevii din clasa a VI-a trebuie să facă dovada formării şi
dezvoltării unor aptitudini, priceperi, dar şi însuşirii unui pachet de informaţii, care să fie utilizate în variate
situaţii cognitive problematice.

Prin implementarea acestei activităţi extracurriculare, am dorit şi reuşit să prezint importanţa disciplinei
matematică în viitoarea carieră profesională, dezvoltarea capacităţii analitice în luarea decizilor în cadrul

traiectoriei profesionale.
După derularea acestei activităţi extracurriculare, majoritatea elevilor au identificat importanţa asimilării

cunoştintelor de matematică şi transpunerea în situaţii variate cu caracter problematic din perspectiva
examenelor de evaluarea naţională, bacalaureat şi admitere facultate.

În cele ce urmează voi prezenta implemantarea unui proiect educaţional, care se va dovedi de a fi un
real ajutor în cazul elevilor din clasele a VI-a, în faţa provocării examenului cu caracter naţional.

În pregătirea cu succes a examenelor naţionale de la disciplina matematică, sunt abordate situaţii
problematice, în care apar noţiuni de algebră, geometrie si conexiuni cu elemente din fizică.

Astfel, la evaluările naţionale din clasele a VI-a si a VIII-a, sunt întâlnite frecvent situaţii problematice,
în care elevul trebuie să extragă datele din problema, dar si să realizeze o argumentare raţională a cerinţelor
formulate de către autorii subiectelor.

În perioada premergătoare acestor examene naţionale, cadrul didactic îndrumă elevii claselor a VI-a,
respectiv a VIII-a, determinându-i să analizeze, sintetizeze informaţiile apărute în enunţuri, dar şi să rezolve
itemii propuşi spre rezolvare.

Proiectul educaţional intitulat Aplicaţii în matematică, are în vedere atingerea a două laturi importante
la nivelul clasei a VI-a şi anume: matematica aplicată şi interdisciplinaritatea.

În cadrul activităţilor propuse, se urmăreşte aplicarea eficientă, corectă a noţiunilor din domeniile:
matematică, fizică si biologie.

Proiectul educaţional se va implementa pe parcursul a 4 săptămâni, unde elevii vor participa voluntar la
demararea activităţilor propuse de către iniţiatorul proiectului.

Se vor propune situaţii problematice variate, ce vor necesita conţinuturi curriculare, însuşite şi

dezvoltate pe parcursul anilor de studiu anteriori.
Elevii claselor a VI-a vor realiza transformări fizice în ceea ce priveşte lungimea, aria, volumul; calcule

de arii şi perimetre ale unor suprafeţe, evidenţierea unor caracteristici ale unor procese şi fenomene fizice etc.
Prin demararea unor astfel de activităţi, se doreşte activarea maximă a elevilor din clasele a VI-a, pentru

a soluţiona eficient şi corect situaţile problematice prezente în testul final al evaluării naţionale pentru clasa a

VI-a.
Aplicaţii în matematică va fi un proiect educaţional, care presupune parcurgerea a două etape : prima

etapă constă în familiarizarea elevilor din clasa a VI-a cu tipurile de itemi propuse în ultimii ani în cadrul
evaluării naţionale clasa a VI-a ; în a doua etapă se vor propune spre rezolvare situaţii cognitive, asemănătoare
cu cele propuse în prima etapă.

În cadrul etapei I vor fi analizate şi soluţionate itemii propuse în ultimii ani la secţiunea ştiinţă şi
matematică. În timpul orelor, profesorii îndrumători vor prezenta modele de analiză, sinteză şi soluţionare a

problemelor propuse spre studiu.
Această etapă este proiectată pe un termen de 2 săptămâni şi implică participarea profesorilor din

domenile cuprinse în aria curriculară : matematică şi ştiinţe. În cadrul acestei etape, elevii claselor a VI-a
implicate, vor asimila cunoştinţe, dar îşi vor forma şi dezvolta deprinderi şi priceperi intelectuale : identificarea
elementelor ce vor constitui ipoteza şi concluzia problemei propuse, dar şi modalitatea de a argumenta, justifica
răspunsul oferit.

491

În cadrul etapei a II-a vor fi supuse studierii şi rezolvării situaţii cognitive problematice, inspirate din
cele analizate şi rezolvate în cadrul etapei I. Vor fi propuse itemi, cu grade de dificultate diferite, variate, astfel
încât elevii participanţi la aceste activităţi să se implice în rezolvarea acestora.

Pentru ca activităţile propuse să fie demarate în mod eficient, trebuie ca echipele de lucru să aibă un
nivel aproximativ în gradul de asimilare al noţiunilor din zona curriculară a ştiinţelor. Un aspect demn de luat în
considerare îl constituie atât corectitudinea, dar şi creativitatea în elaborarea răspunsurilor oferite de cei
implicaţi în cadrul proiectului educaţional.

În cadrul acestei etape vor fi implimentate 3 secţiuni:
a. Secţiunea de creaţie –vor fi propuse probleme diverse, cu numeroase legături din domeniile
matematicii, fizicii şi biologiei ; problemele propuse în această secţiune sunt elaborate de către profesorii de
specialitate, urmărindu-se atingerea unor obiecte educaţionale, care vor prestabilite.

Fiecare echipă va elabora rezolvări la problemele propuse, iar rezolvările propuse vor fi redactate pe
postere, în diverse formate. O subetapă importantă o constituie identifcarea ipotezei şi a concluzei de către
fiecare echipă în parte.

Echipele vor avea un format echilibrat, fiind constituite din elevii claselor a VI-a, din cadrul Şcolii
Gimnaziale Nr. 1 Slănic Moldova. Secţiunea de creaţie de creere va avea o durată de 50 de minute, urmând ca
fiecare echipă participantă să se încadreze în această interval de timp.
b. Secţiunea de prezentare – rezolvările elaborate propuse de către echipele implicate în proiect, vor fi
postate pe flip-charturi, acestea fiind plasate în sala de clasă organizatoare.

După ce expunerile cu rezolvări vor fi plasate, se trece la aplicarea metodei turul galeriei.
Fiecare membru al echipelor implicare în derularea activităţilor va studia modalităţile de rezolvare al
celorlalte echipe, cu menţiunea că se permite şi acceptarea unor comentarii scrise pe marginea strategilor de
soluţionare.
Elevii claselor a VI-a vor fi împărţiţi în patru echipe, unde fiecare echipă participantă va avea o
componenţă echilibrată, având şi denumiri caracteristice: Henri Coandă, Gheorghe Tiţeica, Grigore Moisil şi
Emil Racoviţă.
După finalizarea acestei secţiuni, va fi implimentat şi ultima secţiune.
c. Secţiunea de analizare - juriul alcătuit din profesori di domeniul ştiintelor, vor efectua o analiză
calitativă a tuturor produselor obţinute în urma rezolvării eficiente a itemilor propuşi.
În urma jurizării se va realiza un clasament, acordându-se puncte de la 1 la 10. La finalul proiectului

demarat, se va realiza punctajul final, respectiv un clasament al echipelor participante la acest proiect
educaţional.

Unul dintre scopurile principale ale acestei activităţi extracurriculare a fost stimularea la elevii
participanţi a creativităţii, capacitatea de analiză şi sinteză, atenţia, calităţi morale, identificarea viitoarelor
cariere în care matematica să îsi aducă contribuţia în mod major.

Toate problemele propuse şi soluţionările realizate de către echipele angrenate în proiect vor fi
inscripţionate pe DVD-uri, iar elev participant la acest proiect va primi ca premiu cate un astfel de DVD.

Pe lângă problemele propuse şi soluţionările efectuate de către cele 4 echipe, vor fi prezentate succint
datele biografice ale lui personalităţilor ştiinţifice, ale căror nume au stat la denumirii echipelor implicate.

Bibliografie:
1. Cosmovici, A. – Psihologia generală, Editura Polirom Iaşi, 1996;
2. Cristea, S. – Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti,

1998;
3. Drăgan, I. Şi Nicola, I. – Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Tg. Mureş, 1993;
4. Cucoş, C.- Pedagogie, Editura Polirom, 2002;
5. Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1995;
6. Dumitriu, C. – Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,

Bucureşti, 2004;
7. Cerghit, I.- Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997;

8. Jinga I. - Manual de pedagogie, Editura All, 2001

492

9. Neagu Gh. – Metode de rezolvare a problemelor de matematică şcolară, Editura Plumb, Bacău,

1997;

Păduraru Georgeta Maricela, prof., Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1 Bacău, Metode de învăţare

centrate pe elev

Pentru a avea cu adevărat elevul în centrul activităţii instructiv-educative, profesorul îndeplineşte roluri
nuanţate.

Avantajele învăţării centrate pe elev sunt:
- dezvoltarea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul de învăţare;
- eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordări folosesc învăţarea
activă;
- învăţarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înţelege;
- posibilitate mai mare de includere - poate fi adaptată în funcţie de potenţialul fiecărui elev, de
capacităţile diferite de învăţare, de contextele de învăţare specifice.
Printre metodele care optimizează procesul de predare-învăţare în cazul elevilor cu C.E.S, pot fi
enumerete şi cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor

reciproc.
Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ şi integrarea

programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului. Elevul trebuie să fie implicat în
progresele pe care le face în ceea ce priveşte propria lui educaţie.

În abordarea centrată pe elev, succesul la clasă depinde de competenţele cadrului didactic de a crea
oportunităţile optime de învăţare pentru fiecare elev. Astfel, în funcţie de context, profesorul acţionează mereu,
dar adecvat şi adaptat nevoilor grupului.

Aceste metode pot avea un impact extraordinar asupra elevilor cu C.E.S, datorită caracterului ludic,
oferind alternative de învăţare atractive pentru elevi.

Dintre metodele moderne specifice învăţării active care pot fi aplicate cu succes şi în orele din
învățământul special și special-integrat, pot fi amintite metoda cubului și metoda pălăriilor gânditoare.

Exemple de aplicabilitate a unor metode de învățare centrate pe elev, care pot fi utilizate în învățământul
special și special-integrat:

METODA CUBULUI

Clasa: a IV-a

Disciplina: ,,Poveștile și poeziile copilăriei” (opţional)

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Tema: ,,Capra cu trei iezi” de Ion Creangă

DESCRIE COMPARĂ

Imaginaţi-vă că sunteți în casa caprei. Compară comportamentul tău cu cel al iedului

-Ce personaje vedeţi? mic. Ce ai fi făcut în situația lui, atunci când

-Ce culori vedeţi? frații mai mari nu te-ar fi ascultat?

-Ce sunete auziţi?

ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ

Găsiţi însuşiri următoarelor cuvinte: Analizaţi pericolele în care s-au aflat cei trei

Capră…..(harnică) iezi. Ce ar fi putut păţi iedul cel mic dacă nu

ied…..(cuminte) era prudent?

lup… (rău)

scaun de ceară……(moale)

ARGUMENTEAZĂ APLICĂ

Este sau nu vinovat lupul pentru ceea ce au pățit iezii Dramatizaţi textul „Capra cu trei iezi”.

mari? De ce?

METODA ,,PĂLĂRIILE GÂNDITOARE”

Clasa: a IV-a
Disciplina: ,,Poveștile și poeziile copilăriei” (opţional)

493

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Tema: ,,Cățelușul șchiop” de Elena Farago
Așezăm pe o masă poziționată în fața clasei, şase pălării de culori diferite. Pentru fiecare pălărie se
numește câte un copil care va răspunde cerinţei de sub pălărie.
1. Pălăria albă - INFORMEAZĂ
a. Ce știm despre cățelușul din poezie? Dar despre copiii din preajma lui?
-Cățelușul este șchiop. Copiii pe care i-a întâlnit erau obraznici.
b. Ce informaţii lipsesc sau nu le cunoaştem?
-Nu ştim care a fost motivul pentru care copilul l-a lovit pe căţeluş.
c. Cum putem obţine aceste informaţii?
-Povestind întâmplări despre comportamentul copiilor şi al câinilor.
2. Pălăria roşie - SPUNE CE SIMŢI!
a. Uite cum privesc eu această situaţie:
-Băiatul nu a ştiut cum să se joace cu căţelul și poate l-a rănit, iar el s-a apărat şi l-a muşcat. Eu sunt
supărată pentru că un copil a făcut o astfel de faptă, lovind cu răutate un animal. Vă imaginaţi cât a suferit
căţelul? Greșește acela care repetă fapta acelui băiat.Voi ce credeţi și ce-aţi face?
b. Copiii răspund la întrebări.
c. Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni şi nimeni nu le găseşte un adăpost. Voi sunteţi de acord
să rămână pe stradă?
3. Pălăria verde - GENEREAZĂ IDEILE NOI
Oferă soluţii, idei:
- Putem amenaja un adăpost în curtea şcolii sau să instalăm cuşti pentru ei,unii pot fi duşi la ţară la

bunici.
- Putem găsi şi alte modalități de rezolvare?
4. Pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII
-Ce se va spune despre noi dacă vom face ceea ce ne-am propus? Cred că cunoscuții noștri vor fi de

partea noastră şi vor construi și ei adăposturi pentru câini. Vom fi apreciaţi pentru ideile și faptele noastre.
5. Pălăria neagră - ASPECTE NEGATIVE
- Sunt prea mulţi câini. Câinii fac mizerie şi zgomot.
- Nu toţi oamenii iubesc animalele. Ei vor fi tot liberi şi copiii vor fi în pericol de a fi mușcați de câini

agresivi. Nu sunt respectate anumite reguli de igienă.
6. Pălăria albastră - CLARIFICĂ
- Pune o întrebare colegilor tăi să verifici dacă au înţeles conţinutul poeziei.
Pălăria albă
a. Putem să tragem o concluzie?
-Câinii trebuie protejaţi de oameni, prin amenajarea unor adăposturi speciale și acordarea de îngrijiri

medicale.
b. Ce putem să facem noi?
-Sa-i rugăm pe adulții din familia noastră să adopte un câine pe care sa-l îngrijim.
-Să discutăm cu alți colegi sau prieteni pentru a proteja animalele.
În cadrul orelor desfășurate la nivelul învățământului special și special-integrat, metodele de învăţare

centrată pe elev fac lecţiile interesante, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care să fie capabili să le
aplice în viaţa reală

Bibliografie:
1. Dulamă, Maria, Eliza (2012), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, Ed. Clusium, Cluj-

Napoca;
2. Pânişoară, Ion-Ovidiu, (2013), Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Editura

Polirom, Iaşi.

Pavalescu Cristina, prof., Școala Gimnazială „Dimitrie Negruțiu” Pogonești, Proiectul educational -
aliat al orelor de limba si literatura română

494

Secolul XXI reprezintă un punct important în ceea ce priveşte modalităţile de abordare a noţiunilor de
educaţie formală şi non-formală, prezente din ce în ce mai mult în atenţia specialiştilor în educaţie la nivel
internaţional.

Astfel, activitatea educativă şcolară şi extraşcolară a început să reprezinte zona aplicativă care poate
permite transmiterea cunoştinţelor noi, însuşirea acestora şi, implicit, evaluarea lor prin programe şi proiecte
educaţionale putându-se verifica abilităţile şi competenţele dobândite în cadrul procesului educativ . Prin
multitudinea formele de activitate abordate, programele si proiectele educationale au o contribuţie foarte
importantă la dezvoltarea gândirii critice şi a creativităţii stimulând implicarea elevilor cât mai activă în
predarea, învăţarea şi evaluarea cunoştinţelor.

Stimularea continuă a dezvoltării cognitive, spirituale, interpersonale şi sociale constituie o prioritate
pentru cadrele dicatice care derulează programe şi proiecte educaţionale acordând o atenţie deosebită adaptării
la cerinţele individuale, diverse ale tuturor elevilor, la interesele de cunoaştere şi la potenţialul lor prin
abordările interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare.

Drept urmare a implementării procesului de democratizare şi a reformelor aplicate la nivel naţional în
sistemul de învăţământ, unităţile de învăţământ au fost nevoite să facă schimbări şi să modifice formele de
abordare a activitătilor şcolare şi extraşcolare prin introducerea proiectelor educationale. Acestea permit
orientarea procesului educaţional tradiţional care constă în simpla achiziţie a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor practice, la o variantă modernă care presupune dezvoltarea atitudinilor şi competenţelor sociale şi
profesionale permitându-i individului să se formeze ca o persoană creativă, adaptativă având şanse mari de
integrare socială.

Datorită modificărilor apărute la nivel mondial şi naţional în ceea ce priveşte tipul de individ cerut de
societate, adică elevul pregătit pe toate planurile pentru a se putea integra social cât mai uşor, unităţile de
învăţământ din ţara noastră s-au transformat, încetul cu încetul, din organizaţii foarte rigide în organizaţii cît mai
flexibile care au drept scop doar asigurarea unei educaţii cât mai calitative.

Multitudinea de activităţi care se desfăşoară cu elevii în cadrul orei de limbă şi literatură română şi în
afara ei conduc la dezvoltarea personalităţii acestora prin desfăşurarea lor în mediul înconjurător , tinând cont de
diverşi factori din societatea din care face parte şi care îi influienţează.

Ştim cu toţii că elevii noştri sunt interesaţi de ceea ce facem la şcoală, mai ales pentru faptul că aducem
întotdeauna ceva nou în viaţa cotidiană.

Noţiunile de literatura însuşite în ciclul primar constituie baza de pornire pentru cele care vor fi învăţate
în gimnaziu,dar cel mai adesea descoperim că elevii sunt mai interesaţi şi participă cu mai mult suflet la
activităţile extraşcolare. Aşadar, nouă, cadrelor didactice ne revine sarcina de a-i face pe elevi să înţeleagă cât
sunt de utile cunoştinţele învăţate în sala de clasă pentru a putea desfăşura cu succes alte activităţi în afara

acesteia.
Noile orientări ale educaţiei oferă un nou statut atât cadrelor didactice, cât şi sarcinilor pe care acestea

le au de îndeplinit în cadrul procesului de învăţământ trebuind ,astfel, să se transforme în manageri, manageri
care cu ajutorul unor proiecte sau programe educaţionale adaptate viziunii unităţii şcolare şi aşteptărilor
comunităţii locale vor desfăşura o multitudine de activităţi în colaborare cu alte unităţi şcolare cu care vor
încheia parteneriate.

Această nouă modalitate de abordare a activităţii didactice, proiectul, necesită multă dăruire şi talent.
Dăruire pentru că vor trebui desfăşurate o multitudine de activităţi pentru a putea ajunge la îndeplinirea scopului
stabilit , iar talent pentru a desfăşura activităţi cât mai variate, cât mai interesante care vor atrage elevii, îi vor
determina să participe activ.

Proiectul educativ reprezintă setul de activităţi planificate şi atent controlate care doresc îndeplinirea
unui scop bine definit, într-un spaţiu anterior stabilit şi pe o perioadă de timp limitată.Toate aceste activităţi care
se desfăşoară în cadrul unui proiect şcolar educaţional sunt instrumente care urmăresc schimbarea, dezvoltarea
şi inovarea instituţiei de învăţământ.

Proiectele educative extracurriculare au o importanţă tot mai mare în cadrul orelor de limbă şi literatură
română, fiindcă şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi pentru viaţă, nu numai pentru examenele pe care le vor
susţine pe viitor. Oferta şi activităţile şcolii trebuie să corespundă mereu cerinţelor societăţii prin crearea unor
legături necesare între nevoile educaţionale, resursele intelectuale ale elevilor şi orizonturile de dezvoltare

495

economică ale societăţii pentru care aceştia sunt pregătiţi. În acest sens, parteneriatele educaţionale între diverse
instituţii şcolare au drept scop desfăşurarea unor activităţi organizate, susţinute, conştiente în colaborare,în aşa
fel încât elevii să poata relaţiona, comunica pentru a putea rezolva mare parte a problemelor educative ale tinerei
generaţii.

Prin urmare, proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare pentru
disciplina limbă şi literatură română, în şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre
elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice.

Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales propunerea desfăşurării unor proiecte educative
extracurriculare la nivelul acestei discipline atrag atenţia nu atât asupra importanţei pe care o au, cât mai ales
asupra consecinţelor pe care le are asupra formării personalităţii viitorilor oameni ai planetei, cei care astăzi sunt

elevi.
Elevi apreciază aceste activităţi doar în măsura în care valorifică şi dezvolă interesele şi aptitudinile

copiilor pentru literatură organizându-le timpul liber într-o manieră cât mai placută, relaxantă sub diferite forme
creative de organizare. Activităţile desfăşurate în cadrul acestor proiecte au un scop educativ şi un efect pozitiv
asupra muncii desfăşurate în cadrul grupului , creându-le elevilor un sentiment de siguranţă şi încredere.

Proiectul educaţional este unul din cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane si implicit ale
disciplinei limbă şi literatură română, un concept şi o atitudine în câmpul educaţiei şi tinde să devină un concept
central pentru abordarea de tip curricular flexibilă şi deschisă a problemelor educative-nevoia cunoaşterii,
respectării şi valorizării diversităţii.

Motivul principal pentru crearea unor astfel de proiecte îl reprezintă dorinţa de a ajuta elevii să aibă
succes la şcoală, să-şi însuşească cât mai uşor noţiuni de teorie literară. Pentru a reuşi în ceea ce şi-au propus,
elevii au nevoie de susţinerea tuturor membrilor comunităţii, aceştia devenind suporteri necondiţionaţi pentru
realizarea şi succesul actului educaţional.

Organizarea activităţilor extraşcolare prin care elevii contribuie direct , după propriile lor puteri, la
dezvoltarea calităţii vieţii în cadrul comunităţii în care trăiesc, reprezintă nenumărate avantaje în ceea ce
priveşte educaţia pe care o primesc în cadrul orei de literatura . Acestea ar putea fi reprezentate de împletirea
teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce învaţă în cadrul orei de literatură poate fi aplicat în cadrul unei
acţiuni concrete. Situatiile de viaţă cu are s-au confruntat în operele literare studiate dezvoltă la elevi
responsabilitatea şi sensibilitatea faţă de semenii lor, creează legături la nivelul comunităţii, stimulează gândirea
critică, educă percepţia multiculturalităţii, dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice.

Acest tip de activităţi presupun utilizarea cât mai multor metode activ- participative acre să implice
elevii, ele desfăşurându-se atât în cadrul orelor de literatură, cât şi în afara acestora–în comunitate –determinând
pe membrii acesteia să ia exemplu de la elevi în a citi cărţi, a se informa, a vorbi cât mai corect din punct de

vedere gramatical, etc.
Personal, am derulat şi derulez şi în prezent astfel de proiecte şi parteneriate educaţionale în care, pe

lângă elevi şi cadre didactice, sunt implicaţi şi alţi factori educativi, creându-se astfel un mediu bazat doar pe
valori morale pozitive în care fiecărui elev i se acordă dreptul de a deveni un posibil model pentru societate.

An de an activităţile proiectelor sunt tot mai diverse, tot mai atractive şi implică tot mai mulţi elevi şi
cadre didactice, în acelaşi timp şi foarte mulţi parteneri care sunt de un real sprijin în realizarea obiectivelor

propuse.
Întreaga pleiadă de activităţi extraşcolare organizate cu scopul de a dezvolta interesul pentru literatură al

elevilor, atât în cadrul orelor de curs,cât şi în afara lor, sub atenta şi priceputa îndrumare a profesorilor de limba
română aduc o importantă contribuţie la formarea şi educarea elevilor, în modelarea sufletelor acestora, are
profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a comunităţii. Activităţile realizate prin proiecte oferă elevilor
posibilitatea de a se manifesta, de a se bucura, de a acumula cunoştinţe, de a fi cât mai creativi, punăndu- şi în
valoare talentul şi făcându-l cunoscut celor din jur.

Tematica diversificată a proiectelor pentru ora de literatură este un mijloc de a antrena cât mai mulţi
copii într-o activitate plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale
educaţiei. Actul educaţional îşi sporeşte eficienţa odată cu implicarea familiei în realizarea lui, acestora
oferindu-se posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi
însuşesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului.

496

Toate aceste activităţi de învăţare non-formală şi informală contribuie la întregirea şi completarea
activităţii de învăţare formală desfăşurată de profesorul de limba română, aducând un plus informaţional elevilor
şi completând posibilităţile concrete ale educării acestora.

Elevii vor avea capacitatea de a înţelege lumea în care trăiesc şi o vor transforma în cea pe care şi-o vor
dori , vor ajunge să se cunoască pe sine şi să facă eforturi pentru a se schimba, vor putea comunica mai uşor,
exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat şi nuanţat, fie
prin creaţie literară.

Proiectele educative nasc experienţe noi de viaţă pentru elevi şi pentru câmpurile lor de interes. Ele îşi
au izvorul în ideile pe care le propun copiii, într-un eveniment, o acţiune care îi interesează sau într-o situaţie
neprevăzută care le stârneşte curiozitatea. Proiectele educative reprezintă o ocazie pentru cadrele didactice de a
trezi copiilor, plăcerea descoperirii, a uceniciei şi a creaţiei înscriindu-se întotdeauna într-o pedagogie ludică şi
eclectică, proprie dezvoltării fiziologice şi psihice a copiilor.

Proiectele educative permit aprofundarea cunoştinţelor, perfecţionarea abilităţilor, descoperirea lumii
înconjurătoare facilitând colaborarea şi pornind de la interese convergente, dezvoltă concentrarea şi
perseverenţa pentru o anumită sarcină, trezesc interesul şi curiozitatea, dezvoltă observaţia, reflexia şi strategiile
cognitive, favorizează achiziţia de atitudini pozitive în raport cu descoperirea, învăţarea, creaţia.

Un proiect educativ dă naştere unei sinergii dinamice şi armonioase a câmpurilor de interes, a abilităţilor
şi a cunoştinţelor anterioare ale copiilor cu domenii variate, precum: limbajul, literatura, teatrul, exprimarea prin
arte plastice sau vizuale, prin muzică ori prin expresie corporală.

Cadrele didactice ar trebui să evite alegerea aceloraşi proiecte an după an, să încerce, pe cât posibil, să
îmbogăţească învăţarea pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, astfel existând riscul dezvoltării rutinei şi
monotoniei. Se impune deci, diversificarea în funcţie de interesele copiilor şi de noutăţi, noutăţi care favorizează
motivaţia învăţării şi împiedică alunecarea în banalitate şi derizoriu.

Un proiect educativ de succes pentru literatura trebuie să îndeplinească anumite condiţii, să se plieze
dezvoltării holistice, armonioase şi dinamice a copiilor impunându-se astfel, anumite cerinţe şi caracteristici

precum:
• să posede un caracter autentic, să fie legat de o experienţă sau situaţie trăită la ora de literatură;
• să furnizeze copiilor ocazia de a descoperi provocări şi de a obţine succese;
• să dezvolte câmpurile de interese ale elevilor;
• să furnizeze copiilor ocazii de a reflecta şi de a acţiona, fizic şi mental;
• să permită copiilor să facă alegeri şi să-si exprime părerea;
• să permită luarea unor decizii în toate etapele (planificare, realizare, evaluare);
• să favorizeze procesele de descoperire, învăţare, colaborare.
Cadrul didactic , înainte de a planifica, trebuie să se sprijine pe o bună cunoaştere a copiilor din grupul

pe care doreşte să-l aleagă, a câmpurilor lor de interes, a stilurilor de învăţare, a capacităţilor, aptitudinilor şi
abilităţilor acestora.Trebuie să aibă convingerea că sferele lor de interes sunt realul motor al descoperirii, al
învăţării, al creaţiei şi că activităţile propuse cunosc şi alte domenii alternative (muzică, arte plastice, teatru,
literatură).

Planificarea unui proiect necesită timp, o bună organizare, strategii pedagogice, resurse şi instrumente
de evaluare, reuşita acestuia depinzând, în mare parte, de organizarea lui.

Înainte de a începe derularea proiectului, cadrul didactic va trasa în linii mari, ideile proiectului,
sprijinindu-se pe obiectivele urmărite, făcând totuşi loc neprevăzutului, spontanului, intervenţiilor ori
întrebărilor copiilor, după care va examina atent obiectivele proiectului pentru a alege strategiile adecvate ţinând
cont de resursele materiale de care copiii au nevoie pentru a realiza ceea ce îşi propun, luând în calcul şi
resursele umane eventuale (părinţi, bunici, alte persoane abilitate) şi alegând instrumente de observaţie potrivite

proiectului, compatibile cu obiectivele propuse.
Un proiect educativ bine planificat are mari şanse de succes, deşi este oarecum cronofag şi necesită o

bună cunoaştere a copiilor, acesta nu presupune doar impulsionarea copilului în direcţia realizării obiectivelor,
ci şi respectarea ritmului propriu, asigurarea sănătăţii fizice şi emoţionale, indispensabilă bunăstării sale, precum
şi anticiparea imprevizibilului, copilul putând să-şi schimbe oricând câmpurile de interes.

497