Umberto Eco - Kant si ornitorincul

LirxtF*fif'g* Hcc* ffi

Kant

Qi ornitorincul

ESEU

,,in Kant Si ornitonncul Eco revine asupra unof concepte fun-

damentale pe care le elaborase in Tratatul de semioticd generald

(1975), dovedind cd g2ndirea semiotici evolueazd qi ea in func1ie de
noile solicitari epistemologice. El se revizuieqte fird complexe faEi

de marii filosofi ai lumii (de la Aristotel laKant qi Heidegger), redis-

cutand cu mult aplomb teoretic chestiuni dintre cele mai controver-

sate, precum semioza perceptivi, iconismul, raportul dintre limbaj,

corp si experienla, referinla etc., din perspectiva cea mai recentd. a
stiintelor cognitir-e. Se clarificd astfel, prin deschiderea oferiti de
noile instrumente ale cunoaqterii, categorii qi tipuri gnoseologice

ramase mai pugin cercetate de cdtre semiolog... Suntem convinqi cd

metoda lui Eco va fi agreati de orice lector doritor si-qi sporeascd
orizonrul cunoaQterii."
,arin Mincu

Despre fiing ' Marco Polo gi unicornul o Peirce 9i cerneala neagrd
o De la Kantla cognitivism ' Montezuma Qi caii o Mintea DivinZ ca
e-mail c CazuI
ciudat al doctoruluiJekyll qi al fragilor Hyde ' De la

aseminareaperceptive b similaritdlile conceptuale ' Despre deno-

taFe

v=

o

n

o

^o

a

X

t@I EDrruRA PoLrRoM rsBN 978-973-46-0090-8 NN
www.polirom.ro
,ilil!lilLtilruilillt|[ll aE<od

y=
,. /i

hic
9..Nr

0r0z

r{ourTod

n3u{tr\I €iuBJals ap ararnp€"\l

e+nza^ar €-II B BTiIpg

InsuTrolluro r3

lUEX

o)H ouequrf]

V(,L ezal jas r5 oridaJJod ;"t
T:Z L '' " " ursl^Illll-: : PI luuY Et ca - ,:
a.-1 .rBalcnu lnuriuoJ ri J-!rlruFoJ rrndr.I.

''''" " E.\r?daJra r .

:,LUSTUOJi I€ iOr.i:_ .
-.tuoJr rs ,?1/J/r.:

tc .i--..:-:-:--:_:.:tu 0I I
rajuru e orrdisrt Fltqlsod o aJcisac
81t9"" "'".'""' .6B'II
9zItg89v"""'""""""""""""""'"""""""""""'""' irunl B arslseounc op Iapou un
12""""""""' .L.I
0vs12zI2""""""""""""""""""""""'"""""""""' rolriaod €ar€Soralul
6 """""""""" raiurg ear€crldnc .g.I
" aerlalolsrr€ raiurrJ €uody 'g.I
Fiuru ardsap alsaqro^ as urnO 'V-T

"" gl€Irnna-lEeB^iuuaTaC"gu""r€Fi"lsuerCaxJlaqiruloaolrgrdluaaoao"srd'.'sgIze'..IIIq .1

o.rocnporlul

surrdnS

.'::lr.iillui -...,

'l Odlll {1lt

:.4: ', .It
'

{: i, ll

'' -rIi[?it:]i - t
ti..r ll.iiil il!-1- i- i.
i:
,_r rrrrri-,:-.. -
F
-.1.111 :.1 1-1 I i; ,.;c
I

- l,c _.- t.:__._;\, '

Iart-"'-[ i;!j

9T8' "" ' rlrsluoor aJdsap €a.raluq.zao i g
gt.ti ' """"""uoodo,liil l3 rllsnsEo.-iT g

609 ..."." .... . 4:t1fi ?qn'tl 1!rl
" """ ""
[::::::::::::::::]0Lt" q€rftI rnrlrIs€eAro,,erillqiluJll.irrlllElaJ]ltr'?r.iijfulsaa|{ll

.. . "0ilt".. ". alrqrsodlut 31rai.lLl
"""""',9r^i6{;a3"""''"""'" "
r'. 1I2UJ g ;}'j llJlrlii p otrl.)
0g6g66zrf;'""^."'""'"""""""^"""""''
unq"o'r-'l"ilufaeiNa'nc3ira " 'lij-lnue +i]
sirun{} F.ilr.-:[

[:8U '"""^"""' opdFJ.IoIIiE{ [€ 16 [i^{ar tnlnlo}iop iB1upn13 lnzEii
iJ':tli]r.!Fau :i t:'"'tb *'ttf tTth

llie"' {riqlr.unilroil erilrn?ui ai gur^rc qaXultrt sj aLi

8!";J ]:1. !ti r' t, Ft,'.\li,)rlrrr:,t
{i!..( ' .. t|' 11 l:i' l.]r '1 ; .'::\..;

tlt s u i:l).ii I t I n 1f 0 {J s { 1,1:t 9..,} A c i !
i{ it
I E lji /\ ! ) !rr
"l
^1.

89?l "'" " "' ap l, {tl{ltsTd alsol Ei ii?:l !tl iJej:,,i. ;19 Y
?gZ^ ""'
'{rur1.{ro} aJataql'}uJ s* qin{"}aJal i!i-rl.tJa.jt.I slrr l.uajnii
ggz"
arfJs+p lreIilua,5u{

ijgi; """"." "' " .io[otrxa? lE suas ". inlr.il ti lnl?liliuruJg '1, i., t' 'i,
"""'"""" ii lllru;rtu."r.r1] '1:l€lli]iEl]t:uri;lrts{-rtiil:iElilQ1j.Tr'izul t'h);l
t;gE
tgz """ '"
''"'aill.'uE{ t't'! p

07t.-?2"7"""""'""' '.' '"' i]Iirl-luliel:,.j.roiue \,11.-],i.i1'1u?1.111il.-);)all 'i,91.

i (,; ' o.r.rroi{ srr\aisuii fl{ vl}v

i"rarlr,r:-i3:,t .lD !u€ ilp ilazldn i ? t
rioirr:loJ, 9 t

Appellatio a lui Anselm ......... 875
Ab6lard
Toma d'Aquino................. ............" BZ5
Nasterea ideii de supozitie ........378
Bacon ..........
Duns Scotus gi Modigtii .....879
Ockham ........982
HCoobbnecs l9ui zMiiill ....".....385
..............886

.... 389
............ gg3

Apendice 2. Croce, intuitia si amalgamul ...................................".".895

Note la capitole ....409
1. Despre fiinlb ........... ...........409
2. Kant, Peirce qi ornitorincul
3. Tipuri cognitive gi confinut nuclear ....................4I2

.......4t7
4. Ornitorincul intre dictionar gi enciciopedie.....................................480

5. insemndri despre referin{d ca incheiere de contract ......................487
6. Iconism qi hipoicon
Apendice -J. Despre denotalie .............445

....................454

Apendice 2 - Croce, intuilia Ei amalgamul ..........................................4b6

Referinfe bibliografice .................. ."............487

Index de autori .............47 7

t€tu nu ureJo eruJn uI
ad '(arul lncso
r:.:g urp Inl€lrc
:..:-.:r'i ur asrcoJd ra

- :: rlal luns olln
_,:.: allnul eceo
_ -:! lsa)e ec qJ
-jr: E nJluad r€

'-_-t rt::--

-:'_ - : _--_-_:- :i- i _' r';I

;3Li:rl 3E'ar.ls::!J:: :.- i-.--:.:,.": .:: -- --:'- -;:-.: :,:.j -,-S J€JEti-

IJiU Jep 'a.\lozal o-s Jiz :.- ::..'-: :. - ij ::.. -- ... :_ j:.p. ruey rlr*

aJec od tS ruu,rodrualuoc rrlsr^rlruEoJ EI Eugd uotEId €l ap Ecseauoruo

Earrpug8 lepasqo B aJec girqBprurJoJ pcllosolu ptualqord 0 op €qro.\ g
'(alrplgd o ne Brios ruppunJuoc au nu 'raorqo ap 'Bror€c Elrrol€p aiar

ordsap rS) Irpeurr€ un ap +u€Jala un urrqasoap €roJpc BlrrotBp ala^rloru

ordsap rS 'alalrz oleol uI urapo^ al arec od unrcnl oll€ aJdsop 16 riunu

'rtedoc '1gn;.re,g 'aunecs ardsep 16 .rep 'rec 'rcareo6 'rurgc 'rcrsrd a.rdsap :l
16 el6aq"rort 'cur.ro1ru.ro p8ugl e4 Z F|BJ op Balrec el6aq.rorr ac ordsaq
9
'aJr+ururE
t-
guersa8-roq ap ozaurqc rrpodolcrcue rrqcolgJls snpe nr8eruo un €c c
Buns or€c ure8leue op rnl E eeece eiuenl8uocur 16 Inltlt urpcgrlsnl gs
ec sunle ap rJ rB €]sE rBJ 'aceJ € ap Fql€ gs ealnd nu 'gieg uI alalep !'
nc 'eepaa urol tunC 'cIrrrIN 4 IncurJo?ruJo nc lu€y arBJ E aJs oC 0

aJaanpor+uI L1
7,r
6C
60

96

86

6!
q\
s!
e!
6l

EJ
9_
9_,

.:rili'i,lil:; iI :: ::t IjtriIi.rri,;:ri' ita{lr_i.
l,r' :-:Litt:I'llli. Ij ;.r r-1 .,i 1.,t'iir':i:Cl'|

rtti , r'l ii' l.ir,l;ii:: iti r.lt:;iir'ttSje

.t , ll',', t. i iJ:,.,

, :".:,t ;r; .r-,,".11,,i1;;i it. tiei:irlgili

ll ii .:ri ar:il-ir rr.ii i:ti': irr;il ill:.t'r,tlrefr
.''t- .;:;_;-1.;, +- ,tl,1l :l::l .:r:l,rlil:lll

li_: I I

l',1,,1.;'.,:]..:1,;r.i. ,i .':.,; , .t,,,: ' , ;,;' : ;-1-: :.t. ;.| r.;i 1: :r

,lirli

r, .r;,,,. il.i:atl.ir:.
r,r. L,ir1, trr.i::l i.'iitll-
' r1lr'4.- .. I "_ :
: : , r'€. uilille ct:l::.it..l;:rt ;;r,

.'.' i _ i-

ri.

'I r r' r'lt ltll :r:ilr::,i 1; i iirrt,l:i:.ri

'ri
.'l
,j'}: ' 1l t ! l:

irri.jaii(:t ttlt'jl,t,i I)t :i;i., l.t i'.,,, r, 1;11;11r I riI 1 ill r il j; i *jrit ::ir iii |i :l {li-tr (.t t'ltla
jl. :,1iq;
'.,1 e:i-? ;.lca'ii-i-li ii:i r :::l l,] iri-i - '.1:ir.; .:ir. '. art.f)ii1l {,lj. ;i.iri,;r:l.il
..:.1.!r,,.i':i it ,-.)t1ti-:i.,]]lr:!. ,-,,1r;,-:t : ir_: jl1':tiii '-1. liai'l::i.it:.:t it i:i,i|.



lNTRODUCERE

cdfaoicnnetarcamucAtcuenaadldov,ueairit-cafaut unatcdsticoshndeameldex.ltorracagndosaitscetumreceecaoqgisnitnritudivcietcu.iric)aa,lt-biseaixzaiacletairlsdpe. umcnohifiriarcoragdtiurarlc.uudi

iddeimEernmqiaxlsitiaepcrppapb-ndeoluoroetarrteniratgenaraue,mnon.dfotclmeateiinuautirttilineicrt-cnsueaeoaatiresrrr.areidtieefelFe5-ipamda"ulrticpeeesnacaoalmaeoonzmlprindinstirniitionre.iganntcoetsceuecadrcesoit.sooauleeitfnrsmrorrretuoterrsaoirainticsectrisiduenteneusilcantcmacueclutli,erisarco.acimrrunzpleevicscrei,edesenxr6tettcpdeecxdsorruiisreimtroirtolfidercvaar.oearpmcnnisrtetoceu-toviainpieaosudectipqraedvners,ie.,zscpcocirdduorerrsinrndsc.eureetea"icnfnmrtoetceu.emam"dun.abdimetaniriencaiuceaf_-aili

in legdturd cu aceasta sunt nevoit si deschid o parantezd. in 1gg4

am colaborat Ia culegerea Ir pensiero d,ebore (Gdnd.irea srabd')t, ingrijitd

s,pafd,i_deerploe,aaGvbbirneiloi"iannlii(nneEigetnatAeniiinnldefVtdoeiaairiruntteetnci"mauaticr(omalecinatposoiinarpliPujlreoohiicerepv,truruaumArntnitieeilmdtnrseoeeoirue.RdatneipocfovddgaaaeaittlNecntibioideci(nittdMrzifesrspuimclasnahnrutneaddi_orubeHr:iiat)eFdiuinsderaetelmrtgleraaigcnoeaiep"rru")erliatoioi)ipi..rlceoi od'rd,ot,paieaaayr"dvrelidoiogfcieilhnauigrttmirttseeiiaii
fi,s:prpaHeEnd,ielpcudoda:usetepurllceeipmzie:oruCdanursbeimdesefpleeouocleseugedainlhiscrcigcirtssosieledlmdleen:iit,iL,adbr5."rrtaicf."meeeripinsal,irlfaNpneospetucdmor-cabtzaurimpa,afsrtiaailauu.ci"ediinimiclaTaadialasnmeecritprdeJejipaeaeuoiuus.sml).rrennptlute1aiimdictsei95nrn,ead-8c-g:1lr:aiS4eianmsaeam)€i-izinlp:-.aiocac..a;ivnrrn:i€s:,riid.-ri":trffd.e-azraepe:d-:uat-rsr-,:dejat,i:=r:ut:um:,n,n,.it,.,snmEotfrr:,q.eui_,-a,,rrniar-tou:l(dc:csuil::lsiaa.csc_lnuct:l-t.ll-eui.oel:nm:e:d=p^drpo.joae.:e.re:-iri.r:uittiddsneie-rieii(tex:isd::i.priia-reostnei-imenEpmlr-:oIg,lela,mlnrpn,aciac,dorrel,ceartccue,uuddn.der,cbdodtailsioecoeuetncaorjcepaforedsi.Aastc"lsesceturdtoliealpndi"re,ennbdcrg'.ruacetierodlre"ftutraieaoernixccnn"fuaftaendsiarunin1suaii),iilmcunce-tnaorsairtmssp.trcer*uuu,d_lieoliirnn_turoiltra^eanai.tti

gdsammacam'reurnt.orlcdleesDtriietrtilsdfiormaitruuoruzsipnlrrdridLctut,.onlipirnmanrer'ictt.svierbueneoimuoeitvaileupLda,dsorluumpdeurialeataaend{-rmsi-reeemeccd,aauaismhr,ruen,eoapraaditnodcrialiar'oz,ea..ecri-r-u::.e::.:i:,--..e-.r-,,i::r-=s-t-:,:cD-?.-:c,-p-r-.lfe:c.aai=ll:aaao-rr2tiersise.,icot,aaucfricedmaaaepulrsicrmutndiliem_-oieapiaidaalamegitsgadtfpiiasunus(baaiitttcsueautiisdpl"sdaftiafiatuetuido.ctoc"uruslurai"neeitttc.tmiioiclnnn.teutcuilaa.mtaanolstaled,erei
t Eco se refer5., evident, aici la romanele sale bine cunoscute (n.t.)

arddc 'IAX-AX ;gg6I 'rropBpuotr{ :ou€TrI{ 'Z':rc^ 'Gri , I t):)
1,lo al allnL 'sa8.tiig T'f el (loJacnpoJt-:,I orz,rod oJr--: .- :1 T

:dir,!i -:-. -- i_- _- -_:' !,_: i _ r, - _,: . j_ . _:__.,,1:: i:.:*:- .EJ
.:._-:-:
urp aJruJod ap alrurj:;::--_ t.. :,--- _--.-_:.:.. -tra,_1 jojEo JO t
'rnlntcqr"url EJdnsE aljJaUar o-rl j:t i::;:.::: : j j. ;:i .: nu .JolrJUl.i: .
euioprs 'e,rec 'lnu"rocrun nc aJrpruul o lBrpaiur r-npursEF ,aruosclg Fpllp;;: os
pJocB r-BS gfu8 lnAE ru€ 16'za?rc l-nu apun olocE rS rerr{c,sed nJ s.crl
e-ur Ig '(pueosrad ur urasnrsounc rS IJ ,pru-rn u1 ru€ nc 'ala--:j a}[r
lrePrq^o?uI ad) irq€Jepuodwr lBruruB Jrur rnlsocE BoJeueA €l ar?edlurs r-.: pu!
o"Ix.uI (aJBc
AIB
lBlnlB n€-ru ts? (?aulalul €rA rurccrd ruuei0 rnl rS Ec) rllaC oLBrorC rnt ::
plno0 d€f uar{dals rnl rolpcsounrar luns aT .elatu rr{rpt p nora er InJur.l. - i€u

-ruJo snporlur rIrE'rz e1 ln.rerlsoq cnpe €s Jsc€ur pugcJosuJ .lolrlsa,\i,j -IId
E r€ areo?ezrleJoru JolrrJerlsaq € o.ra?6eounc op BriJulLJ e1 lnpear e-,.-- o-Jl
un
earu €aJaundxa ur icaJEoA rS rurvc .I3rsid ro1g1e eiuazatd er alEod rBO
'ari€JEu ec aJ€olBzurJdJns atsl €ii
€alelrl€ruJou pc laJls€ pJodossop as .unruoc rnlnilurs ?r^rJlod Elrodruo) as
eaunl oJ€J ur ((rJFId{.UgJUr" rZaurSerur ri-ps ?g?ap ourq r€ul r-nu Jrrur! € '1
'unuroc rniturs Ezeauori)unJ runc a8elaiur B nJ?uad rg .rrnruor lnirur.
aul 1
a?sa arEc 'etred o BI lesgl €asape feuos"rad un euocs ui undal gs t-r IJI L'
'{(gc€J o-s trr16 ac Joloe €ureas od arJJsarr ea.r5 elseacp pugsgl .arr.ar-.r
alrr?ne uI InsBu Je,\ rru-nu ps cJatul ,ecrldxa roA runc e6e _.ro.tor ad - a-i:
riezoSe rou ad ea apa^ ou pugl rrcrsrd rruornou cBJ ac unds reul nu E-:
Br) Jo,\o0 ad pJrsrd o urapaA pugc i3unlB rJtSou rruornau cBJ aJ pe,\ Es |n).-
JndE Fru nes '.,JoAoJ ad grrsrd o oJso,( g
ruaurJol BS zozrieue gs 191€ nu {r1n lnrgd JB urnc r(risiuaBJdJxaolaorJ€eslaprcoorJuEoo:p. u .i'.
e-s ruI
uJ -€u..
El i-'-
'rarsrd (turrunu i6 rep; rou urodaarad arer uJ rnlnlaJ e"rdnse EArlBForalui
Frnlsod o-r?ur pu-npugzacv nrlottl eaTrop € a!
'rilJe(uBJF ol*ru ala urp ula8eJtxo qs ro^ € i€ un 16 FSuI e?sixa rEtrAi
F.rpJ - uiepacord €s rnl:-.-
rounrg aur.

P?I^uI au urns rs 'u€ruloT srz r.J re urnJ - ql€nlxa? €alBlrlepolu ur B,\o.l
9pE^ as ps gs€l arBc 'oloqerEd uud wFpacord FS il?n rJ eA .!.rIlsaAc)ci
rolr.reur" Bra 'aunds as runo 'xr6rgJs e-s gol?p : crJosolrJ ArlourcuErp€
a.re Balu eaunrido ec ounds Ealnd "rE-S .(inlnuouual IE uBaooJJ {rrSuos- ut-i

ur

fil 9t13,)tli]0HJr\ii

",, 11i'l-ri]11 '-lr:l-,i'a L;i:;., i :,i !ri'll!i rt-r.-ir:. l]]:r:-t :-.1 lli']:r:;i.i:: i,:t'i.lr , itiilr,i
tt:],.ri nL: :r-.itt ir:ati.l :t.ritl a':: tl',1.,: r t,-ti:., ,- ).;:i::t t.ir p1;,1q;l i,:ttr:-! :ii rii:{t::.l,r.tce
llirlil .:t irLis il-i t :luZt ,.,i:tli-'ar;.;lr ic r,:itli: :.,c is j ,1;';.: yqrl il r.'1i i;tl i]i.!itt.(l
!iSiC1, a !Di bii iitirr:i ria.-:lti': tr;,ini r. j;1 1-tr; r., j I I i,,: r.r r.i ' it-. ,_tirLiij SIi
1r: g:i.c6.2ggi ioit:ti..!n Lriiaitii 1.14' 1;r ii--r-,: r;-r -.,, r.;i-,t;Ip,t ,._:Jl,l. illiii.:i
iltlj.reiatlr c!j ntiJtf it,i,Lr.ii, ir:,,.-t djri r,': l: rll:.r]-:;":1.;:rrit:i_, rr.-.itr.aj tri/,re-
ilLr.ilem sil, lsfern pt il:-r,t: r;-,.:..r Lrl..i ,,;.;r,11-11r.i;1l-j ;i11p1,1 ;:r.rrl ,,,i;i-L|t,pit
..de""':ts',:iior"' iPellr;e a sLr.Fj.-tie-i, ittit: i :ta1.'c atl.l i_:('l i-ir--: s,.tlitrri.i. lrlriritr-nn
g.jheili:lirsntulli o a-r'e'tir dif, 1t.,Li iir 11,,-.r;i gi: ji1;" ,,,,,i. ;,i, t,tir.rl ilj:tiii'1lej

desple pl'i)aaila-1i coilrriti-,'c. llr;r :^i.rl't:: r..jj:t j-rt, 6,.,-r1,r,i;1;ls. !..,:e:ii.Jir ,riliei;
q]t r: r i,r, r.l:::llr;
:i'r-r ,-ir I i ;:'r , (r .i., ': ., ,. .rr -,1. . ,r

iileoc{JnEfrnc'Lilis:r;:, linii iarir l'",1e,.ii,:, {.ry.i,:ritriri ,.. .1..::;i:.._ ;]i: - rr.t;it.i ;.i i,-ii
'lj|ilc:].: .rt r:,ai ';!i: ..:, :. , .:. ,
:: , ' , ::. .:
a:iric t:irie.fii::,titii. jrti:rie {t"ir-r-.rL,it5:. ili: liil,i'e1 iai:t i-:i. i,: i.l.,tirL l,,.rh i:.i*re
-rrr..1,-tr,eifl ijelt.it- r.ij a jl;ir:atrr.i it1_r ija;:s,i piiie;.,.t1;1,i,-:.i,.:.-l+:1lil,lj ii-c,.itrJt..ij
picatlir,ri). riiriij:-tp;ire;1. {3,,,1 riitLCjtl d;:.i r:- r,lrt.q;.r,,!"tli_rg1.rtr. i,iirt(;-

tdj'lnir.':r,:: ,,Pi,rie ci dtrlr'e ,1ce .ji : tl'ii;1,:f l,; rtl-:l; i.{.:'. iL ;rr,1r:rJii;j,tt.tt,,i, si
y.t:.rir. ir:i. i:rlrc'.;ir. i 9,1;il .

T-ii;ci. ic Dei'e ci:ii i. 1i-' : ' i,rr- r'r r,.r . ii:r.:rrrl,lllri{iriri.r^:-.;ri',ri;.i,r fnirj
disr:ur: filosofil c:4,.r i-ri i':r.ci: ji;i arar-l ,--ie Lrjii'i::r:r riji"'!rj- i,..',r"ri,,,ir; i... rt,.

pf ilhia.i-itiiic.r l:-:i;ti;i-rtrLl." i{jrii.f,,t e;,.1 r:.':ei;;plr.i] !i:ri ijit lti_,ait iL:1..;,'lili lti .i:,., lr,r;
;;rj. j , .., , ,,.
r'rt,.r i,ii.. ,-. -l;1.. ;tit j .. ,, , u, .., ,, , .,

adey:iruiilirr lLri ). irt:'li Utr,tl iii:,i a-: iii; it,it_;li i::;112 ,:r::ir ..ir,.;:;,,iriii,trl:il rr;1Or

9t',:)it ; f lli1r,l;igg Siii.i {ia: tjj-f]f-l.rnti: ,::_', I,t:r: ,ia,:rt r,1_,,.'11: :."r,, ,.., ,.:,t,:l it,: :i,;:ttri,rSf-i
.i, .1,. : -. .,,,: "...: ri.
'' r ..rr j,t .;, ,,,: , f .,
"- r,'riil:,;:.1I,-'. :rlfii r"ti1. :i,,t..+ r:'rrt
i.!,,:r ,''.tritr,u.ir.-,.1 r.r :.f:.ri t..jiti;i.;f, iii.r)

.;. ,. ,. l, :.

i .,:; - ' ,1 itrl,tlr.i.ir)a: ;n .A:]ti i lr! ;ii,
{-loiun: i. ' 'r ir.LiiijS 3rl fiil ril;i;i,i,ii,'ll, ll*'
drura luir, - ,
: a; i.il.iil. :i il i|:,t, Si. I lit t; I :,r i, C,::
Fentlr -, ,.
, .:tl t: :.. al,i Jfia;i,t.jS.i.i S,:tr,,l::;,r,;._tj
Uefs0:lneia i. . r
Ilrin.-rip1u p0i: . t,"._. ..,
di:lt:'ece lrui-r.r,-r,,, I
, , ,,: ,t'i I .:,r'r..r. {1.,,
; lr ii;:ll:lLii ilCe 3I.. r:,
iririi ii. I;..i.i:i {t,lt:-l iiltiti:irt t. i-rI::I,
it:lllrt,r,.- Se i':i 'r-aia ",t.i: .i,.: ii.i:' i i :rt a]lt ,tl,-r_iilr.rj,l

d-.r .lr.rt il ( nlr i ui,le--a :rfi:rI rIi{,:.:..,J: litr;r1 Ii tti i..,i"

r.lLrj,al i! -.r; 1 ,tfla1ri r1i t,-;, ': 'a)E '("pa) izzuii r.r ) i;iJr-it{ : a.rilr r. alatr-.
,'t 1.i,,_ -
: 11,:_roqalll;a) :.' .,t i.r;l ad zalrJ i-i::--:1,:i? i-iEoJ-,^1 r.. : 1-tl,iOl:
JUns
: rl't Li lJiIl .. r_\ rig.IUi AJEJ ii .-.,, ,!rj::i-,j,rl 'aIir.I

.- .- -Jl-l .rI r,'-:' ..d(l lltils frir i:.,, 1 r,l 'nea ii

: l:.li i: - :-.1I e; 1[IrS ga]iiJ E-1 --:' -, '.r.; .r lr,'. Insot:
:. 3p 1i,:
L::'.- . , rris[oderiz ol1r-ll --,./ .- .
.-:',i 'LrJlpef,, oillrug ,:. , op cir.
.:- - ?P C.''

'. r :1{ r?rreJ,\i '.{a.ra1ia.1 L -: l ol |.1 '
. :,-.iatr-j aJiJn€l,{'1o11an1r ..
: - ., '1c I I.
: l1a 'ailoJrsr\i oJu€rJu€r.) .---.... -.'
riujl l,-]I{ .}JoC al ia:'.: ' {Ii9: ':
' ..: ,, ':24'l :
... .'1:1 ,rrll l.'pi .rqscl{ 'or.rr lc3 o;l.l JE ITT]
o1l.11;.
i. ,i-,: ,J:,.-t il rl tjJilaqEJIu aurpJo u j -.
't
'l.lu13inB -

:. --:.- _: : _ .: ,,r.,r:!.: :.Jurta{:J0cJei,\i -c.i'j.
_: ' _ .: ' : - :r..--.':: -,.,1 ,-
",.,':t...:,.- .; i .i,\ (l.tnlllt :lrlLl .' .
i:--:..:i _.::.i:ci asir.r'-
r;i,-.,,r,,r2r_1113"i
,toi:f
'clLrZZrr.I b"id Ei.lei{"lLllZZ3cI €iiJ,rESI Iu{luPruog tulls:-ilj\:'!ll;)i).IEuJarfl
iLi i: .
tsarpuv 'nEZZrt{ BurlEJ{ 'r.rr{qEd olcEc{ 'rssBg ounrtT 'or8o.rqilluxueq
tc;ii . :
oo.[€IAJ' {I_IEI'SJBIAI L}Jso}uBJd' Brrurz OJpupssaiv'1] zuasoil Euu€^cr{l aii ':
i nlr: ,
'i1oi4 erzrrle{{ 'ru0.r{l ojoEdureril !}lioA otn '1Ja;at1o.J oxraqoH 'rselff
orlnri) '{jru.rPi\ or{rlual:{r\_, 'ttin{jcli( iuuc\L}tl ':fri'1.:tt]_.-11,Ir, :_l _l I3 .i

'aduieT trriu-Br'lgq ad e; urind lar 'auinT{ od -O;Li
E) nu ErBp - arrorrl ele e-.i1eru"8op rtlui.ropp aliiull uip le]da]tap nc-[r
eJpuI$ (uau,.ri rErx Jol?J saiE rErul EJ{rjscf,e ;oJn}nl rsaiunilnru a.y c..r d r

',Ezr"Lt u: lu.r?ui ru'u J.r I..
iJo;JJInw iELu ap ri'snds E-s o:l uiii Ju'g[ri.'r uri iJlu 1np-iard ul€-u Jep o iljj
lil t L
'sopeaiu3 op aseoJauaE ozoF, op aleluoura;8r aleiirznru ojijluJos ,truna.rdu .llt '
?.ri -
u{e i}JrJo ap snsa;<I icur Ei} r-iueza"id .rolarc 1n;gr1 I} ."}-s ll 'iuemoiLr iii;ir
ad 'irun11r '966[ lnlnuE E,{r]i urp 3llirb-E[-.ist r;]J Ei ap EIip;'a{l L-l P i-ii l

rriuadilil"irid ap arrri olspJoiie (oltsn.tozoJ 1::j,ui j.)lazr-)u8o;<i rs alazouFert 1c,r
-;l: i .
'allJo:lsquap BI cil lliri,l,\ ij-iul Jlt.Ioi,) rs IJ-Buulasui alaliJrilal pugJcq
-uiaa.r ri rol un ts] puvunp" rrpn?s D+sei)e ap udnrc grr e ap EaJVJfixoTJ EirI

'aui3 u1 'rZfj6T '!uurdr.nog 'ouu1r1,,tr '(o:riE oJraqllri; a.rrlsap irpnqs 'o"iul .).lii:
.).):..
-a;dra1u1-;uolsI-FJriorLrrJS) r) )g illJ:jqu-^t D aLr.t(rll.tt ti)Exg auatznlatd
l.t:
-JaluI itlJt)JS il)tlo'tutaS ua.raFalnr Ej JoIrJoluJC)qr]loJ atr: rrie,r.rasqir

rS l"rr.yeri;i..1 'r,rquu.ro-su1 aiolrJni.4 aJalF'l qns JaJl rjr- rsitJol 1od rLrd

'uuEoiotr1 cl i)ll rrlErJrLL{as iIa']rl"{erirriuau ul ri

or,rrJEj^i u€$ lirp'dal:EJrsra-rrrrfl Ei op o.,rrtrirEo; ri a;rrlorulag ripnls op

Ir-l"r lrr,]:) el op sdb?is-21-lrr,ri Jr-r{L-}lrirrirqr' ;r..s.lr.r ur tur? rrui{lIn ur ua?eqz;p

isi;rr.C urri ii-rer n"r ErarE lior i;;iui.lr{'?3-}ro;l sri slz€rc Jn.\? urrJ

ilLl Oir.Mi-l AllP Jl€:l ar3i 'ru'.; Jt p 'rrll!+ rp ,rJtlpiliS a-IlIIIp lrllnIJ.l rl-1aJIp
tllliLi;Jnlltit i)E j"rul Lt'lug rrttri?in Lfi !j.iJ't.it1t r1l ilud-\.]lr: ilJ -].t lrjr.,JsI])

\:l :i li:.1 :i lr i 1 ( )H..l. i

Indiana U.P., 1997); Peter B.:,:-ianella, Umberto Eco. Signs for this
time (Cambridge: CambriC;e U.P., 1997); Norma Bouchard qi
Veronica Pravadelli (eds.), ?l:r Politics of Culture and the Ambiguities

of Interpretation : Eco's Alternctit'e (New York : Peter Lang Publishers.
t998) ; Thomas Stauder (ed. t, .,Staunen ilher das Sein". Internationalt

Beitrdge zu Umberto Ecos ,.Insel des uorigen Tages" (Darmstadt

Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1997).

I EaaJ 1da.il :-:g uI '16 ' - :. -;tl.: :-
. - :--
:?ialul g ;-:- :'--'il,ato/01JnISpO"eo9JB1l u'Il.IaiU:--.::- : :"':'- ----
, . rJ 'giulg ec EiuI:- - -.
'j.,.1rl1tre17c10-'--.: -: -: :
--jr'.ris . . ' -, DJIZUDQW) 1a1ot::-:;' '
- :.ilulp grillnur:d IE.* :.:
:: ll Jrirrru op ?ruIJAp a-.. '

--=:,..:'--ijaJsUEaOuJJrEFAEuarJd?suagplnaJlsJ-:j:: :
::)F EJ 'se€lo0 nc gunari--
--: : -..ra.iqlrauJg}o'pSiuUIIglruUgraupgaInpu9asllrBJaJl'i::'
r,r. :-,i .*:'.- -.. '.! :

-

-r;--:.---'-J:-::..:j?:':i':.,q:.*::'l.q::;a,.i,s.,3-a:rnclE-irl-rUorir.drI*!']ai\sL'3rrurnrIrluAugAPrarCgnpa'aeoIX?qSsna€pUrJnIendn:pudoaeJleuItoruJtelaogln?lIdInInJdcrlArIUdBI aOnnJN\uIIEli"''l'lli;:' =: :- '

-

iiL:,1?'.;6 Drll l€rsed Etueas oulq alreoJ asnpep 1(Sr3n1ldeo3Ia1IrsroJco€JaaOli.-
'giua.taa"r;
P+Iurnu€ o nJ
u! uBrplloJ InlBqiull uI lrrrsoloJ 11 r6n1o1 aJRc ad 'd o tnlnqJa-r -''
aEoJplBlnooztlPaazclqrlJneSNurBl'EaSpoJ'tEucaZn^rlcBDauJ'D€J poanp?pEI'lnpnlssa'ngpicpr'ltlpunu€ceIlrDlsaes'au7arJtpaanJruErpDnDlr1sJuJpueuntIauBln^{ cuPr(ralpqEuJSta-'I:''^:'
ou) a?uotur+uas ap azrl€ue aiaun alualacxa i(2pupc n€s Dl a;
o arer) aqro^pe ap rS rrirzoda"rd ap alaz
'p?upl rnl Inlzcllruuras alreoJ ?uns 'luns rune aurind e6e r€ rep
-rleu€ luns (alueuodul
.-r.rr"g '(nr8au nc gle8rgrr guaqlB8 €uBIq nJ rrBur rcISId EJ
nBS aurlal aJaJruretrr ec rirugap olnqaJl EcEp oulq arl6 os nu FlEp
r€rr{r) iyAl, i6 puga '(riuolpspeau 'rilnpe IiBqrPq }uns ar€r '
rtlnqnq'(ereoy.rnru rA aleuorieJ al€rurue luns aJEt) l'tudutDa

a16a.Lr-rd ec u1 g1e8oq olsa lelgtuuras ardsep JolrJPloJJae ErroJSI

qiugl ardsag

K.\NT SI ORNiTORINCLiL

numea ens, al cirui plural este entio,lucrurile care existi. Dar
dac5. Aristotei s-ar fi gAndit doar Ia lucrurile din lumea real6
care ne inconjoard, n-ar fi vorbit de o qtiinla speciald: fiinlirile

sunt studiate, potrivit cu sectoarele realitalii, de cdtre zoologie,

de ftzic6, pAnd qi de politicd. Aristotel zice to an 6 orl, fiinlarea ca

atare. CAnd despre o fiinlare (fre ea panterd sau piramidd) se

vorbegte ca fiinlare (qi nu ca panterS. sau piramidd), iatd cd

acel to oz devine ceea ce este comun tuturor fiint[rilor, qi ceea
ce este comun tuturor frintirilor este faptul cd sunt, faptul de

a fi. in acest sens, asa cum spunea Peirce2, fiinla lBeing) e acel

aspect abstract care apar,tine tuturor obiectelor exprimate de

termeni concreli : ea are o extensie nelim,itatd, si o intensie (sau

inleles, comprehensie) nuld. Este ca qi cum ai spune cd se referi

la toate, dar nu are nici un semnificat. Drept care apare clar

de ce folosirea participiului prezent substantivizat, normal pentru

greci, in limbajul filosofic se transferd. pulin cAte pulin qi infini-

tivului, dacd nu in greacd, cel pulin lui esse cel din scolastici.

De altfel, ambiguitatea aceasta se giseEte inc5. de Ia Parmenide,

care vorbeqte de t'eon, dar apoi afirmi ch esti gar einai (DK 6),

gi e greu sd nu intelegi in sens substantival un infinitiv (essere)

care devine subiect al unui este. La Aristotel, fiinla ca obiect de

gtiinld este fo on, dar esenla este /o ti 6n einai (Met. IY,1028b

33.36), ceea ce era fiinla, dar in sensul a ceea ce fiinla este in
chip stabil (care va fi apoi tradus ca quod quid ert"i esse).
Cu toate acestea, nu se poate insi nega cd a fi lessere] este
Ei un verb, care exprimi nu numai actul de a ii ceva (prin
spunem cd o pisici este o felind). dar si (prin care
actir.itatea care

spunem cd e bine sA ir: sanalos. sau sa fii in cAlatorie), pAnd

intr-atAt adesea (cAnC se sL-rie cr :'-ri-.:em multumili de a fi pe

lume) e folosit gi ca sinon::- :-- -*- :r ..j,...ii.i. chiar daci ecualia

las5. spaliu multor rezen'i. :::,::: :-i ia origine ex-istere in-
seamni,,a ieqi-din",,,a se l:.-,,:t=:'.'. deci,,a veni in fiin!d"3.
Deci avem (i) un substar,-'. '..''.:,Lrea [in ita]iand - I'ente),

(ii) un a1t substantl, fiin{a ii . --.. '. . -.r iiii) un verb, a fi lessere).

Dificuitatea este de asa natur: r:car limbi diferite reactioneazi

la ea in chip diferit. Italiana s- :ermana au un termen pentru
(l), ente qi Seiende, dar un srn.rr termen atAt pentru (ii), cAt
Ei pentru (iii), essere Ei Selri'. Se ,.tie cd pe aceastd distinclie

* Aceeagi este situalia gi pentru romAn6., care posedS. un termen

pentru (1), fiinfarea, acceptat de comun acord de specialiEti, gi un

- i, alxaluoc ollnur L u
ElsEi -1: :..:--J EI'njutt.! - . .':uBlsqns urJd olu.i u
EUL-T,l-. 'i*i \ ap ealet.i' . ruBluas r-npuvurtij :-
1r a;er ':: A
-:- i .:,,"r rqurl all€lalaJ :
:j 'lnqJa.., 1
r ) nJluad 16 (rr) ni-'-.- n
e
?-? - .:' ---"=::.-.. =-:- - : ::s; 'a1sa at €aoJ :alnSaJl alali;'-* 'I
-:*-..: .:' -:: :- - ', . :: ,. - -::',''-*-'.r-::l-IlE' LLlasInJduIJsnOtutAarpe'7ilusUaragap1rUaqJetasdJsSaopdruJ1ultar'.i-':':-'
au:-.:::;l '. -' 'l
..1 --:'-
aref ]da;p 't^:-;.-. -::" -: -
sua snualDnb eare:;r.: --s:.-.";i - -' -'-,llio c aJE) urrd'1791 'u7;-:
-cat1tad ottJ4uatts uptJlt::, i -i.. - .tts ntuud ntqdosoTttl4 E
JIo A Inl Insuas uI TBTEIII IJ tlSi 'sl-\\a-Ir EAapun alualul"a"r
p?srxa apqrsod alriunl rs ga lnurlsns €-s a.rEJ ur Insuas uI ?gl€ oc
nu nES 'reurnu nN 'Inliqrsod 16 1a uJ uapnlJur FS aJaJ as 'rqJo.\
ap rurqJol pcep 'rcun1€ psul 9
aleod os aJEf, a.rdsap InrJnl lol -gagllsnt o nBS gzerauralriS
A
o A
al
16 'gdnp nes 'alureul nES 'Jnf ur nES 'n.r1unu1ur nes 'lqnsapap
UI
gls TI ac BaaJ rB re 'crzg pour uJ rnf u1 gTS au aJ €aoJ r€urnu
nu apur.rdnJ aJe) ale?rlelol ec 'latassa,Z] €iulg nJ azalelrr{ra q

ps a8unle larual eareiurg pr g?el IS 'nlqro.r. a+eod as ar€c e;dsap a
allJnrcnl o?Eo+ €l 'ereurFr.ro rn1 eriecgruuas uJ 1tg77ua nBS) szza (a
InuaruJe+ uBJnElsaJ gs eaundord aa.rra4 iacrleuraleu a13a1 a"rec '(.
'".]
a"rlurrd 'aunrier ap uli ac r"rgiurg rS aler-raleur lJpiulg Elsrxa Er
utrli'ya1ual a"reiurg op rerrrnu purqJol.rerqr 'a1red FllB ap ad '9

'rassa puPJ -I

'.sza puee pugzrlr?n '(Ti) Inl erdnse ESEoJaunl €rn?Ionurzap nr n-l
J€
€lrJso JEp '(I) n-r1uad sza aseldope BoTJSEIoJS eur?€T 'aJeo?€trrJn
9r
al11ilpa uI relunu aldaccu I-FS aprrap as rA 'nar8 nr eldacce 1r
N
(.aJuassal la arl?.rl ali1pa eurrrd uI) uoslrp rSnsu3 tep'yunlV JgosolU
ap
lnursiSoloau arede Ea1-IIAX I€ Inloras urp gJuJ €J lerelape Io
a 1 atqg 'uarural .rnFurs un aJ€ €zaluer.'{ i (II) IS IVJ '(l) lEtE ap
e-radoce Sutag JBr '(lll) eridarre -reop e"rado)E aq 07 EJ rerunu
'ruaru-ra1 rop r6n1ol aJ€ aJEJ 'ezal8ua n3 InJtnl ez'Ioza;- luol runJ -BJ
rep 'rr8o1o1uo ri Jrluo arlurp eiua"ragrp gz€raua?u1 raSSaprag ES

D)

'al
all
9I

JE

\r.t.NiI.'I sudsgo

20 rL\N:i' $l o IiNITOIiINC I i1.

c:r Sferfl compactd gi imutabil[; dar in acest fe] nu slim inca
dacd fiinta nu este, sd nu zicem volul-rila, ciar mobili, meta-
mor{ic[, rneternpsihotica, imperativ reciclanti, o inveteratd

bricoleuse...

in orice caz, Iimbile pe care ie vorbim sunt aqa cum sunb, qi
dacd prezintl ambiguitd!i, sau de-a dreptul conf]:zii in folosirea
aceslui primitiv (ambiguitate pe care refleclia filosofica nu o

rezolvS.), n-o fi pentru ca dificultatea aceasta exprimi a concli{it

lundamentald?
Pentru a respecta aceast[ dificultate. .icnt iuiosi in paginile

ce urmeazd a fi ffiinfiJ- in sensu] sart lel rtt:;.t iarg si nepre-
judiciat. Dar care sens poate sh-l ai i,i' .''-.- 'rllleo pe care

Feirce l-a declarat de intensie nul ;,'.'{-} il:,'.,.i1,:i sensul sugerat

de dramatica intrebare a lui J.,ejl,rr,r: ..L1.....erisia ceva mai

curAnd decAt nimic?"" -.'..ani,rl c fi Lfiintdl:Ceva.

iatf, ce anume vorn itittle ..

1.1. Serniotica ST C er-a -lil

De le ,"enti|ttt:. -it ,t -- - - -...-.:i'eiucrleaanctei)stqciesvda?spFuennitrduacca[
i-,tia ril; '.''. ..
s i cu:r. ":.
--. :r-.l"Lr a ne ref.eli 1a rrerrta" i:tr
despre J:. .,
-

Orice lii,.'r.- .- afld in fala ilil iiititi.ir .r unui
.t-'ti t'errninus a (jrit, ,i:r tr'ebuie
terminus ari qu.: irr.lme tre refeiiril .,tir,r]]cr i:ind
sA se inlruIs dnr,:
i1,loblemi, bitr.-'i:t |:-r| .. {l,eiltn5.
'orbirn si cu ce cle .. cri gi: ,,Ce anitlll:' r': .-.tt! se

:l e r fi luata in co'', .
YOinrnl oitt

Aceasta, pusl fiiogen=.. . ':: i;l {'ond prol-,1e:-- pe care
:'. a.1n:I:':Pr I interziS-' :r lor'limtrajului. .'. :
p '. .- tvitati filogen.. .rin de la
Ei-,ir'-:r'-:' :,..inte. Dar daca
rnvccAnd
hpsa :i= j ,l'-rnente arhec,- - .: l..r poate fi r.: r':rtd onto-
genetic. I:-..':i erPerien{a t-, .- :.- colidiand nr- : -,:e furniza
- ihrle inii
elemente :. lmprecrse^ i rat gcdlc,

1' Paranteze-., : .:rlte apartir :i,ii,-.i -',. rru1ui, pell'' r srrgera crl.i-
torului sit.l:. ,. aparte a ijn-rl,rr rLr:Ir:tile, obligat-, .loserasr:i ir-t
multe coni.rr:-i iilosofice substantilul Iiin,{ct r.
:'li.e citil cu
con$tiinta sr'::'-ri.Li sdu uerbal originar (n.t").

IAFJI suas uI) rllor'--.a:olo.rd nes 'Jrl,',--.,aao.,d E,-i :r,-
ii.;l aJ€f, ad --.-,:loua; un BJSr\i .i:
I'-lEt s I ' :_ I q f: - _ nc lr

. -=?uII IE n;:: : :.tn1Se8 1n[eqrul -,- . : -1-.r_1 :_ - Ui FJ
: t u! DqJD ilES il- :
.: _: -:-. ::. JIBoqla.rua.'\!,--:-r. ..'.:-- .-; : : -:: .,, -. -1tr11 L
:- t _
'a.I€J;
"--:-::, :.iarnpo.rd ap ali-: EZIU.I
-oJu0
-_:-_ ' :-l I Lu aJdsap alsaq : pu€Jt.
BI AP
..- -. :-?p-au-OJBt-3AOC aJSa -. .-r - SJEJ
. i't:^.d eaJd arsaJdxo o nJ S- t: :
' ,: -'j ;,1 auruas uacnpoJd ? t . _ . FS a
- eu[u;
-,^* =: :j _ --,._- :, r:a alsa CIUI€UIO lnlCalqt: .:] -.. : puE r
:. arnqr
Inu t-t
'iazoruras e'salaiura::: .: . :"'.
JEI ':.
): :'-::::-:-.::,?:i-:.liatIJEndIgIJIsaIal?nJup'ruISBaIJipuBBrlnIAl(JnJdBsJaarp?ra1o1uJ1rdl OlIcpnasFrIJqISnoIJ--I'.'i-*r--.:.
j jInlJarqo Ei ru;.';:i ,'_'.,'. 9J€P
ec n.i
?EJOqBIa lnJLtDt.;t;:. I--.--
IEliualod arras o-.r: *. -. - '8,\a -l

Ie?uourse^c un-Jlur ?-i:.: . .- '-tsale 'Itatunluasaldal un ulaJnpr,.i IELU :
FS a8urdurl au Jrrueuig -.--:rC) ul'acJrad piuernErs nc JSoJ:
'durr1 rSelace uI arrzUEt.aJ :s a-\rlru8of, 'acrlorruas ,a1BS rairoa: J€Ja:'

B r6gsu! EZBq €rralqoJd EtsaaJE Lrrp lnJeJ e aJe, InJnFurS 3J€J

'rrcrldo E nES -arda

raridac.rad e rrJoa? raun €urcJ€s uI IESEI alsa gql€ alsa epedez g-l o{Irr r::
(r.rn8rs ruo?uns 16) erueas rrrpp ou aiunuB irrnc rep ,pqle o epBdEZ
a?j!P .
pcep FlBJFAape o pqp a$a npndpz eaunrirese ,e1ur.Lnc a1le
nC 'olrJnJorrl nr Jrlsrl8urlard nJlsou InlJodEJ lezrleuralqord e onu

nu rep '(lerenepe Br soloiul lJ rB iunua un E)ep pprqruor as ES BAJI>
rnqoJ? JB atunuB ac rJ '?deJ ap alrJnJJnl nB+s runJ Inlal a16a.r.uci
rS']u
nu aJBJ) rEAapE op +docuoc r-nrrdo"rd nc 1[unilnu e-s gJr]rl
-EuB suosoFg 'acr1sr,r8url nu ra 'acr.8o1oqrsd luns ol6aqJo^ as aJ€r €JE.r..
nJJuad alrrfe,trlour ter'ayotnd ernpo.rd e ap auri Inlsag .ppueruoJ
'"roJ 'gcrpur 'pru;ge 'gurudxa as rrJo+BzrlrJn aJBc ur Inluaruoru LrJ EJUI ,
(Jruorcurs olrqBzrlerre 16; eynlrlsuoe elap atualsrs ec a1r,Lr.rd luns
rqrurl alalrJaJlp : (Bopa^ uloA urnc .ta1sur1al11 rn1 eridecxa nc i

Blseacs euralqord BlBportru snd e-16 nu BIeJn?JnJTS eJr?onuos

',.eBAat unds gs snrdrur

lsoJ ure EJ erBJ as runJ JBq" : EaJeqa;rlur e1 urepundsgJ es eJ

t7 vi_uttg l{1{r{:^30

n.\\T :l ( rR\l lr rRl\t I L

constituie sernnalui ce de curs, instituindu-I, procesulul se-

rniozic) Ei pe care-l vorn numi lndlcelitate sau aten{ianulitate
primard (Peirce vorbea de aten[ie, ca despre acea capacitate de

a dirija mintea catre un obiect, a da atenlie unui element,
neglijAnd un altui)i. Avem indicalitate primari atunci cAnd, in

rnateria compacti a senzaliilor ce ne bombardeazd, deodat[

seleclionim ceva pe care-i decupdm pe acel fundal general,
hotirAnd ce vrem si vorbim despre el (atunci cAnd, cu alte
cuvinte, in timp ce triim inconjurali de senzalii luminoase,

tactile, global-perceptive, una singurd dintre acestea ne atrage

atentia, qi numai dupd. ctceea vom spune ci e frig, sau cd ne

doare piciorul); avem indicalitate primard cAnd atragem atenlia

cuiva, nu neapirat ca s6-i vorbim, ci qi doar ca s[-i ardtdm ceva

care va trebui si devind semn, Ei-l tragem de haini, ii intoar-

cem-capul-cdtre-ceva.

in cel mai elementar dintre raporturile semiozice, traducerea
radical[ iiustrati de Quine (1960:2), inainte de a gti ce nume

ii d[ indigenul iepurelui care trece {sau oricdrui alt lucru pe
care il vede acolo unde il r'id qi eu si inteleg un iepure care

trece), inainte ca eu sd-l intreb ..ce este acela ?" - cu un semn
indoieinic interogaiir'. in tintp ce. it-tlI'-ut-t fe1. poate pentru el
irrCre'.,: l: :;: :l -!r'.
incomprehensrbrl. inri -'.:t tI'- iaprul spalio-temporal
-- -- s
care mi intere-.e.:z-: :l sa-ml rdspundi cu
.: a3

celebrul il eni<ar:,-- -- - --..t-..'--. - " 1=-'"..e.iuertisetvaeuninrnmenotmsepnatfioin-
care eu ii
firez l:r .:=- -:
-temporal. Voi scoate.--:,:--::. ,,'.' : ap.rca de umeri, in caz cd
el s-a intors in alta par:. -: -tva ca el s6-qi dea seama
ce anume m-am hotArA: =.. - ':I'\'
Aceastd fixare a atentie- :--=-= sau a altcuiva asupra a ceva
este condilia oricdrei semi r: -i S-&r putea produce qi precede
pAnd qi acel act de atentie i=-: semiozic, deja efect de g6ndire)
prin care decid cI ceva e pet':,:.ient, e curios, intrigi sau trebuie

explicat cu ajutorul unei ip,-,:eze. Se situeazd inainte chiar de
perceperea obiectului ca obiect, Este hotS.rArea inci oarbfl prin

care, in magma experieniei. ldentific ceva despre care vreau

sd-mi dau seama.

Iar apoi, odati elaborata o teorie a cunoasterii, acest ceva
devine Obiect Dinamic, nunten, materie inc[ bruti a unei in-

tuilii incd neiluminate de categorial, toate acestea vin dupi
aceea. N{ai intAi este ceva, chiar de n-ar fi decAt atenlia mea

redeqteptati; sau nici mdcar atAt, ag spune atenlia mea aflata

'sacr19p sa 911]
BAU.I
ilalos '1JoLu r--
gdn
a1uB13lJ9 aln:l
-ul i
, ',.r91er1 pzeareFns --,-.- . :: :
: l1L] uJ elap utspr:.r EAAJ
-aa Jrrrrrir e1 grtdse as :- :
- n€a.

, -:.:_t:: ::"',:--r *:- "--,,;"-::!lri orAJIJJSglIu-XuaaEgP)SEnuDAl Op II.I:-:..- :. . urrd
=: :
-:. . .":: 9s l9Jul ::. -: . apr

BiUeJnSiS alnq
, - - l ri "Ie pugc od 'lndacuorau '; '.
., (arl
-. - - - : ,'.-i ap naJF EaJd r-qJ al6asE8 t.; ...:,
.- -. : : -:: ..:3u 16 plurza"rdal aJeqaJlul Bls:: : apaJ
'.i: .-, ,-,.- --- : :' , -',-:::,';'.-'aep-rtllda.iruuaaornculnuaurninnb7daasrpoeqsruaada1n6nabn?llraddnrbuailEsiLS.:l--:.--'------ EAAJ
:i :: :- - -
BUIE
. , . '.:.1 o-16 FS eale arec ad euraiqord gi::
: :, :-..: lJgosolg erirperl F?Eo] Ia nJ Bl€p' j R) z
-ori
:'-:., .ri! ap ad'JH'J I Inioaas uI Brq€ erede;-; uJ t
neE
-- - :-', irrr Inlxal BJ 'JapuaEal urnse ap 'intdr::
:.: -.: .:rsace Fc xlq€qo.rd 16 'e6€ ulalrz 9s t-': IBJ0(
'ouonl-olesIuz€nn-gcJalurr,a-9Eeur t,ar-i::::-:.',---:..--::'-- .t-:.-::;----:..iraEal8JoS'lesarrpu.rraavlHqr)on,,r"ld€BlsoJrxBranolrIJxJeso>ullonn3ueerliErapppea-aprlltlleap.dJ]rr:s'pi.:
aapunlgdleo-arJsSns ua.rEu-i:.--:*-,,'--.:-..:,.1rtt"s (?l-tl :296I 'anbuaqny) P?BpoIrIL: Ia n
ad EaJ o 'a1aua1qo'id aleo:
a.re,l utuS

AJE,-)

adr

OI,UI'i

ga-Ie

193Op PieJnlEu ur::.- -'.* f L..iBiulg alsa atunue aJ" EaJaqaJlul
EI 'a?urlnJ aJIe r,i -:.s..:.dsg"r) IsiuIU euralqold eJ snds B-(

glsrnlErrau gluatrqord o 'z'I

'larassgT Fiull.{ ulllllnu I-ES
urgrglor{ (ia na ynurqc n€-s rolalocas 1nFun1 E-ap a.IBc nile eiigle
nc FJnlFBal u! uraund eu 9s 83) aJBt ad e-tac rnlsaJB €JdnsE

szalJaual nu 9s a?Bod nu Ef,Ilorluas aJes n'r1uad ?la^rlour F?EI

'BAa3 lnJSAJe E

(arrnx.rgur a 161a1.red elap alsa Fpugd el eriuale ripsul'11nru reru
rIAn-eu^roueosrla'.1r1nu-e1,r'palpauleiadugeaip'urrauroiuseluet
ieriuale a16aza.r1 aret ial a?sa
1e ;eurr.rd trnl;e 'eq8a,t
nN

Y,i,NrL{ :rudsutI

2.1 I$NT SI ORNITORi\('L:I

Toi le plus fier de mes complices,
Et de mes pidges le plus haut,
T\r gardes les ceurs de connaitre
Que I'univers n'est qu'un d6faut
Dans la puret6 du Non-6tre.

Spus categoric, dac5. condilia normaiS. ar fi nimicul, iar noi i-am
fi doar o nefericitd excrescen!5 tranzitorie, ar cidea si argumentul

ontologic. N-ar mai merita argumentat c[, dacd. e posibii sd-l
gAndeqti pe id cujus nihil majus cogitari possit (adici pe cel
ddruit cu toate perfecliunile), dat fiind cd acestei fiinle ar trebui
sd-i revind gi acea perfecliune care este existenta, faptul insuqi ci
Dumnezeu este cu putinli de gAndit demonstreaz6. cd, el existd.

Din toate confutaliile argumentului ontologic, cea mai energici

pare sb. fie exprimatd de intrebarea: ,,Cine a spus vreodatd ci
existenta ar {i o perfecliune ?". Odati admis cd absoluta purita-
te const5. in Nefiin!5., cea mai mare perfectiune a lui Dumnezeu
ar consta in faptul c[ nu existi. Faptul de a-l gAndi (de a-l

putea gAndi) ca existent ar fi efectul pulinntd,tii noastre, capabili
sd mAnjeascd prin atribuirea existen{ei ceea ce are supremul
drept qi impensabila soarta de a nu fi. Ar fi fost inreresantS. nu
o djsputd intre Anselm si Gaunilon. ci ,l'-r.. Artselm si Cioran.

mineaIrncitseadstscadheiinafecrcest rincdoiatrctaasr:ft-i'ii,ntpta.;t'-ta:is-l-f-lr:.=u.:.n.-::-td:>.-:i'.=,:.-:-. :-S..-:rt:lreSuir.initptaortianeracuernmmea-afriseina,tdteoai,rt
la chestiunea fur,i::-:::-'- ,- .. :..=..-- -:--, .j, ce existd ceva (fie
edguli mfgiiAnnneladzie,cieEagiattiotaatraeni.eits-afaiiiuent::e-.--^:,r',..r.:.--:-,.,*:.-.-'=::,:..:-.:.=.:l'.-:--:::dcreielcoAnltec-naeimsseiucs?ptorRat seepxtipehetn,rielaai
Aristotel (qi in tradiqia ar"s. .=,..:'*-ui scolastic) aceasti in-

trebare nu exist[. De ce.'P=:-:: '. :,. -rtrebarea era eludati de
rispunsul implicit pe care

1.3. De ce existi fiintA ?

De ce existd fiin!5 mai curAnj jecat nimic? De-aiag.
Acesta e un rispuns ce tre:r:e luat cu maximd seriozitate,

nu ca o simpld poanti. Faptu- rnsusi ci ne putem pune intre-

barea (pe care n-am putea sA ne-o punem dacb n-ar exista
nimic, adicd nici micar noi cei care ne-o punem) inseamnd cd

?uns rnl rlqJo JBo 'JcaJJad Is 'F?Ep o-JJulp lEaJ3 a?sa rou ar?urp
Inun q-r iuaundnsaJd ES" : ieJuar.ro Sorp rnunar,r eiuar"radxa gurpJls
E.ra r-: * B.r ps af,BJ au lgJul IaJ
'i:, :- :-r'-.,ur ruaundnsarJ lnJsounS reru rrluru eSe ap luaulradxa
au'€a lL:.ra:
o nu r3'giua"ragrp rS

---a:.-s---'=-.i-'-j-;.-r::rt.-S.ja:e.ptouauJunEjrn:-u:.,!:-:;-r;:1-:i;t._.:uuieaardd'ra'aarreaireluagauadrnpu'neuu1 Eupd8lu;nalgrtacu"aorpJqpsI?IEg€JtusrnEoJrrupnocqrcaJJogl
;:; - : :. * -*:--t :-:-i-.-: '- -:. i:luoJ aJSa aJ Eaa) a$a lalua) ea.reiurg
:l -* , .' --':.--- *, ;::,.: :s :r EuUaJIAV ulp qs€orunr;
:**:-:: - .,-=:,.: a:-.,::=,-l .i ednp 'al€J I-p:- alo^au I-nu JBG

ru-erdalse

! .:_. j;_ I :1- . -. --: _:: :, .:t-'-: rl: 'r -€laoanJ EJ BrlIEas gp i6-e"rec
.iE-U ap .lEIf{J) BAapUn ,,eAaC.,
;-:? ::: a:r'*- : . -'--: .: ,*:. 1::ilIU al:;qJllS nU aleltltqtSOd
!1:-E;l: S:,::-:":i '--:.: .:.--:. 'l-.-l.]-: lr: '_::S neS 'alStXa nU FS
n:S f -S:I; !: -:.S*i-',. --l :.:: -:-*-: , .,^:-I: 'af ,Un-I TUIUII.IU AJ EaeJ
lot EJ E;:Ei:iiqrsod ;,;:.::iq-- z;-i e :aJ EI ESnpaJ g aleod nu
ralurg eualqord pJ lgJopr€Lunu €JSEarnlugl ES arnqar? 1n1deg
'arurru lgJap puVJnJ reur giurg Elsrxo

ac n"rluad oqaJluJ as ps aJ€+s uJ €Aaurc F?srxa ar +uauroru urp
'r3o1o1uo aJlurp
'€Aac Buneap?o?uJ p?sIXU giurg €?uarrgns sorxue reur ry1aa ad 16
pr€JSr?BS l-gs 1pcu1 rrap E}srxa '(a+so
r€rr{r

nu aJ FcrunruoJ au aJ€t nazautung un 'euer{a1a{Jaq ezalodr
uI 'IS) dacrad arer rirarqns €c rou Elsrxa ur€ '(rou ap lndaoJad
olsa lgJnJ?uJ r€runu a?so aJBc n€s) alsa nu ac eeao adae"rad

B ap 'Jo?FIaSul rS 1a ag 'n"r1sou In?rB E?srxa .rE 'u1ace Inz€c uI
rS "rerq3 'p?srxa nu ldeg ap aJEJ arunl o ezealcaro.rd nazauurng
aJBJ ad ueJca un ?gJap B^ac?lu g rrre-u pcep Fcrpe 'euedala>1"raq
arienlrs o-J+uI EU€ ru€-au pcep rS .rerqe giurrJ €?srxa JV

'p+ncsguuI aridac.rad pJlseou eurud gc6rur as aJEJ uI BAaJ IacE also

'.ro1unrcn1 e runrsuaqarde raurFd elsrxaa"rd 1n+calalur etuoJ n.4uad

FOpuIg'+lnu IBur - EJls€ou ea"npup5 gcArru as 3saJU drqc u3 a,rec
uI gtrloruue ErBq
nes (ln?uozrJo alsa eiul1.{ '€ aJ rurpugF pc

1Ia1J?l11de u<nnB) Slnr'BdracaurrB"rdedEnIpapaupru,rru1rnoldsalgl c?aopl IpugF ealnd ul€-u 'snds
JBr '1uapr.ra 16 lncsounc

mu loc ldarp 'adacuoc II ru?sou InlJala?ur a"rec ed n"rcn1 purFrd
BuAr a?raE(lrsurnxuarrpscsr1lon1udursge'n.(bsulardlsrcau'o1cu1sonslar"arllsoa1uuorrlduarcnuuorc"rdsapuounrbo
alsa
onb

rualnE pnlll" : aunds €luoJ JS'(I'I) alonJan ao ilJarrcs 1n1ndacu3
€T 'unruoo rnlniuns e r6psul erirpuoc o BD nJluad (grualqord

BoJaanuundEoiu-rIIB.rIn'ugiuunlguroaJlsrlxnaiurgrss nES) unuoc iuns ap grualqo"rd
alsa rrpqarlul raJpcrJo erirpuoa

\iJ,NIIC g}IdS[O

i-!Nl Si t )fi\L lr )HI_\r'l i

acopenli de un val qi nu pot vedea lucrurile exterioare. A fost creat
ca plutrnd in aer. ba rnai mu1t, in go1, ca si nu sufere izbirea

de rezisten(a aerului. Nlembrele 1ui sunt separate, nu se intalnesc

si nu se ating. El reflecteazS. si se intreaba dach existenta lui este

dovedita. l'ird sa aiba nici o indaiaid, el ar afirma cd exista:
cu toate ci asta n-ar dovedi-o nicr mdiniie iui, nici picioareie. nicr
l5untrul miruntaielor 1ui, nici o inimi, nici r:n creier, nici vreun
ait lucru exterior, el ar afirma ca existi. fdri si stabrireasci
dacd are o lungime, o latime, o in5ltime""." (Phiiippe, 1975 : 1,9).
Deci existi fiinla pentru cd ne putem pune intrebarea asupra
fiinlei, iar aceastl fiinta vine inainte de orice intrebare, si cieci,
de orice rS.spuns qi cle orice definilie. Este cunoscuti obiectia
moderna c[ metafizica occidental5. -.cu obsesia ei privitoare la
fiinla - se naste numai lnliuntrul unui discurs fundat pe struc-
turile sintactice ale indo-europenei, adica pe un limbai care

prevede, pentru orice judecatS., structuri subiect-copuli-predicat
(intrucit, asa cum se chinuisera sd propund. si constructorii de
llmbi perfecte din secoiul al XVII-lea -- si enun{uri ca Durrur.ezett

este sau cclul galopeazd. pot fi si ele rezolvate in forma f)u,mnezeu

e existent si calul este galapnnt). Dar experienta fiintei este

implicitd in prirnul !ip[t pe care nou-ndscutul ij scoate abia
iesit ciin pfintecele matern, tocmai pentru a saluta sau a da
clsuearalrgrtlAe.i=it:di e'.Ll ei.,:.:ri:e::.L.inrd':i:ell\drraie,caLa-rt,"euaz,iiei,is,*eccapitrr'ieerrzijsinnaztniii.lrcliuan:snouer.i..z:iocfnedtn,tore;mi ceinenvupal rii(nmsdiuie-l
ifeleVan: i._. ,..::i -. . :r"r:r,-ir ,i1..,.,:.q,ji;i.i,.. i ,:,r_- :.i i,it.rlat-lIlUnej-I)
noi inlinza:r,-r--" :. ., -Iirr:.1 . pnaiil:1 ,sl

faptul cd sunie::, r ,: | in--.',1-r1:..1 olrce

caz o inlindere -:- ,, . , ' --,]iulpit quasi no-
Fiinta este id ;.
l jss.rrit'inl ca gi cunr " ' :ut ,'r iost dintotdeauna, si
'
p.raie^r A fatrri isi dA s . le carrd pluteqte incd in
ur-:. 1r: , h rp ohscur. str'-
.--isi notissimum" (ba chiar
ca pe unlc,-rl lucru cunosa :-
,.'="-.,-:..'--::-:i,-m::c:trbluepidblleedd.mecaAsdua-ecipieocaprestuateSnts,.etlmeuin,moterireantbadedlsi.stre-di
Despre fiinta nu trebu--

o evidenta LuminoasS.. Fap:
poati pdrea orbitoare, terii-, .

si se pare c-r multora asa

t' .,Aceea pe care inteleci,ui o c -:'-: rn&i intAi, ca foarte cunoscutd"

{lat.) (n.t").

EIBiuXlT'E:Jru.l:o;-:p--srlo?aaopuulaIenJ8JurJgss'tuIaric:-nr*€.jesaruulu-ranalpsluslsarnuuJIlns?uuEroozclrurlnS€j8r'Jur"orrsgIJiguo?rgpEuara1gp5'r.auIJlaueClaeuugr

r -t"-::. -: ?iulg ur ar :, -.':I ad rua.Sraur gs ruadacul rou :PJ€poIJIu
.,:.: -.. ni unluc-r'--,",^.s arec ad eac'alarualqord a1eo1 aJlurp

Er:::..;: -.-.:E,dt:r:e-:,-*-:',:-'-:-:r.-1efiauiaura"ruaaddxxaa'sanJdlsurBp-spl'arcJoalJfreuoaaup'traerue
.s :::::-::

;*:,-:: -'*::lr -: :- -:: rr: EUIJOJ UI 10+ IuIqJOA I€IU nU'tUtqtorr
r.'-*..- ---::: ii:., 1-arer edu a16ad
r-Li-*ni :: . : '-- '*-'*:--iour urp JE( 'auri
L ;:- :-'- -
-'.--,,.,-::;--:-::-i.:=-----,*---:.-.-'-*:,,*..-r.---.-.:,---,'',..":':--.;,l;--:-I3iU.r:p-::lnr:-rl,-puIp-I:aEuiJa-uurparuulsnpnErcrliJEr€aruerralOJu6sanaepE?uh'?pF€aseu(is€uugruallognrpt€€sduoaLsuUJerlg?I"ElrgIaugIcIgrcJua1OarudIaJJnegaSlqsalpUu1uorEP6Ior{JdeJJs]
:l :*l::: i:, ". :S E Ap AIUI€UI IS A?SA €lUIId

EiuIIJ ardsap atsaqro^ as urnC 'p'I

'nlJllassa ja aji,? :O r.J g"rn1g8a1 u5 elndsrp

aur^ rglul .rBo '..€clSoioaqJ," Eur€aqJ as EaaJE ap rE{rrto? aJ€3
Dutulns o-Jlul BapundsPJ €ruoJ EJSEaT€ c-I 'l2s s71ao uD'tcte ap

Bz€aurJn aJEJ 'EaJeqo"rlug eund r6-gs colap nIJS nu aJBJ 'alal€ru
-rue ri ne o raiurg €iuapua ec pqe5auapul ar€d '.roprgiurg

€?JOI{OJ Ur lezrUe8"ro efap E2 aJ€dB au Jerr{c eq 'elsrxa errac

ee 'plnasounr alJ€oJ 'raiuapr.ta B IJE ap €aJeni Ednp Fz€aur"rn
..2 giulg ur aur{sns al ourt 'ealsace a}€ol InJFJ B autC" BoJeqar+ul
'nazouurnq
'nazauurnq a.rdsap €aJBqaJ?uI rode 'raiurg eiuaprrra aurrr rglug "re6i
rn1 eiualsrxa a16aru"rd aJ€l (a?6rurlau EllB o 'EJIp" o EI

'apunrs€ Jrurru ?grap pu€Jnc reru piurg aJSa a3 op EaJI?qaJ?uI
'6aJ?seou rrJPqaJ?uI IE
rinsul In?uaurepunJ uI ?o? ri nou urp ualuns 'tut.tdo au 'rienu

-a1xa 'pugc : Flrugur arsa.r8a; o-J?uI 'rnlnluaruepunJ Inluau€punJ
a"rdsap rJFqaJ?uI aund re-ri urnr rA €J alsa IaiuIU InluaurepunJ

a"rdsop rJp,qaJ?ul aund ri-y 'ripsug ra Inluaruepun.{ alsa 'a16a,rud
o oc r.re8o.raJur raJFOrJo ruaprqJsap au l€urturlaau ep giuaprrra
raJer € u3 'eiung '(<aJ€IrI r€ul linttl nJ EAat ur paJc na 'nu"
eapundsea'nazauurng uJ apaJJ FcEp ?EqaJ1ul'a,rec 1ac e1 utpug5
au €s aaEJ au rS aunrcrqqls n€s alznll alsa ne? Inlarual ardsap

Yi,NII.{ SHcl;-3(t

28 K\\T SI OR\ITOR]\CT I,

fiintdrilor, fiinlirile sunt modul in care fiinla ne vine in intAm-

pinare, qi de acolo trebuie inceput.

$i astfel ajungem la chestiunea centralS. aMetafizicil aristotelice.

Atare chestiune se pune sub forma unei constatdri de la care
Aristotel nu porneste, ci aproape ajunge la ea prin pasi succe-

sivi - trezindu-se, ca sd zicem aqa, impiedicat de ea, pe mS.suri

ce trece de la prima la a patra carte, unde, dupi ce a spus cd
existd o qtiin!5 care considerd fiinla ca atare, acolo unde ne-am

aEtepta la prima incercare de definire a obiectului acestei Etiin-
!e, Aristotel repetd drept unica definilie posibild ceea ce in
prima carte (992b 1-9) apiruse doar ca observalie intre paran-

teze: fiinla se spune in multe feluri (Ieghetai men pollachos) -

potrivit unor semnificalii multiple (1003a 33).
Ceea ce, dup5. Sf. Toma, intelectul percipit quasi notissimurn,

orizontul faptului nostru de a g6ndi gi vorbi, dupi Aristotel
(dar Toma era de acord) este prin natur5. (in caz c5. ar avea
naturS, insi gtim cd nu e nici gen, nici specie) ambiguu, polisemic.

Dupi unii autori, aceast[ afirmalie 1as5" problema fiinlei in
seama unei aporii fundamentale, pe care tradi{ia post-aris-
toteiicd a incercat doar sd o reducd., fdrd sd-i distrugi poten-
lialui dramatic. in fapt, Aristotel este primul care inceaicd s-o

reducd la dimensiuni acceptabile, gi o face contAnd pe adverbul
,,in multe feluri".

Multele feluri s-ar reduce la patru, gi ar fi cu putin!5 a le
controla. Fiinla se spune (i) ca a fi accidental (este fiinla pre-

dicati de copulS, prin care se spune cd omul este alb sau stAnd

in picioare); (ii) ca adevd.rat5, prin care poate fi adevirat sau
fals ci omul acela este alb, sau cd omul este animal; (iii) ca
potenld si act, prin care, dacd nu este adevdrat ci omul acesta
sAnitos este actualmente bolnav, ar putea si se imbolnS.veasci,

s,i am spune ast6,zi cd ne putem gAndi la o lume posibil[ in care

e adevS.rat c5. omul acesta este bolnav; (iv) in fine, fiinla se

spune ca ens per se sau ca substanld. Pentru Aristotel, polisemia
frinlei se micsoreazi in misura in care, oricum s-ar vorbi despre

fiint[, se spune ,,cu referire ]a un principiu unic" (1003b 5-6),

adici la substante. Substanlele sunt fiinle indivizibile qi exis-
tente, qi despre ele avem evidenli perceptivd. Aristotel nu s-a

indoit niciodati ci ar exista niste substante individuale (el nu
s-a indoit niciodatd de realitatea lumii care ne apare in ex-
perienla cotidiana). substante in care si numai in care insesi

formele platonice se manifesta fard ca ele s5. existe mai inainte

,r rJap aJtsJ luDpIJ--1i, -: .I 1l O.l-r
I
r EJ AUndS L-. - :-.:" uI '{Ll'!. -: ; lciir
-.::J-ua-JJpJBaI ugnudcsd:,....^::-::-
- : r-lrit ) :-,-. ---_1i"it:-
: - r., -. j-:
- ..,r_\ E

- -''.lddapul J clr.r -- . - :,. ..-- . :-.s aD
- E.IP,J AUndS aS EJ -:-r-. i :--a-* : ..:--s L

.,.-.- _ - r- - _ *: .-EASUT - SOSOI A Ealur,:* -:,- i_ l. ., -:: :_, -.IPD
-'--. -":-: :_:: *,--]iSpaaJJSJa€"n'"JtJnnftlsraSpE,Iaalts€a€Ja;Et.I:I.:.:...i,.
_-,,..iDiaci\
-Ls inJrstJo

--_ - -- '. ...U) lpuaJrp unqJaa rnun InlxetuoJ ur EUE

r: , -- - : - .;:_:- sundsBJ 16 a"reqarlur aJrJo,taiulg e a;euor1
-'-. .- - : -:.-.trA{ uI 'al€qJa^ rurrgpgJ arB .Fr€l ad elseare
:- .,- ,': -- -:.".-r rn1 erFololuo'Ba uI utyuB ou BJ u[tpTtD7 nu

"i- : - - -: : r. LUBUE AU rOU 'O1Ole guB as : alsa nu rcru .also
:.-- . --::_.:tJ 9JFJ'1e1o1srry nJJuad'llnu ru{rr lgle nC
. ..

'(g XO) llpug8 .reop nu 'snds
: .-. - -.- - - -: ? '-' rurrJ F) In?dEJ J€I 'l3JlSBOu BaJrqJoA a16aure1s
'.--..- ::'., L:.ld ln7nuas) auruas alallnur 1e1ard"ra1ul l? IS)
a-s:-, -:.-:j E ap eriuqrrrur alutnnJ u1 eunrdxa aJBJ
a: .L: usur :urlap aJ JolrJnJJnl JoJn?n1 urpp al eIns r,uercJgdosaorslga :'
-*.i:-r

lJ-r:-.:---.. ap a?ureuJ'rieuriruS ruo?uns aJ€J od a.reo1e1a6ur

ar.irn,- r...La DJDluouo te(L'oJapaJJur ap auuapau e) DJpluoLto

alas.z-ESE asrurJap tsn?o? a.rea 'apruaurJed JeJ€ru rcru edecs

nu J.ral lsace aO'?nJgJ ap Jrrrru l-nN'F1€la.rdralur 16 ee

a 'ea aJdsap rqJo^ uralnd aJBc ur Inluaruotu ug la.relardralur

aJsaurgls EiuIIJ 'FieJ uI arede au aJEO ur InJuauou uI

'lnqtuTi ap

paJa un ne lndacur €l ap FJuJ glurza,rd as ru ,elrpug8 g aleod
lgonrlur 'eiullg 'aJa)E o-;1ur"rd rurunu Ba ap p{ur33ouna urgnl
gs r1onu1ce{ecg1'ne3tdoe,,1urgncrldparrdSuruSnFnruquEresnapcaBrJgoaeleaoad.redas1aep1raa1o-,itar.qinro1,dt
ec

as ga 1n1dey reurJol 'l1nu retr^l 'eo a"rdsep a16aq-ron as arEJ ur
lnluaruotu uI retunu FcrJosolg euralqord aurlap "rep ,aiuapr,ta
allB roJeJrJo lnluozrJo Ea purg rS e5'aunds as aJEJ EnaJ alsa
Biulg 'qn1a3 allnu r€ru uI
ut rt 'soqcnpod uy B?suol nES lnun ur esnds €a aJSa e3-n1aq?al
acrlaJo?srre roiurg Eru€Jp BSutr
nu
'(g-? EgZ0I ) ,.(D6no) ejuelsqns (nulDlttas) pclllu
---..s o-oJrlr od eiuasa alsa IaiuIU elnfecgruutas aJlurp EurrJ6*
..----ilr r?ol€lrJoArJnld aururop es alnu;ad rg
.-radns JoC] utnruc"rnrodrll prled una.r,t uiue"rn8rs BJSBacp
: .; ur Baare ednp nes

YJ.NIl.,l l{Urls^tr{i

30 I(A.NT SI ORNITORINCUL

In actul perceptiv, intelectul activ abstrage din synolon (ma-
terie+form[) esenla, gi deci pare c5. in momentul cognitiv noi
sesizdm imediat qi fSrd efort acel to ti en einai (1028b 33-36),
adici ceea ce fiinla era, qi deci este in chip stabil. Dar ce putem

spune despre esen{d ? Putem doar s5-i d5.m definilia : ,,Definilia
se naqte deoarece trebuie sd se semnifrce ceva. Definilia este
notiunea (logos) al cdrei nume bnoma) este semn (semeion)"
(1012a 22-24).

insd, vai ! Noi avem evidenla imposibil de suprimat a existenlei
indivizilor, dar despre ei nu putem spune nimic, decAt numin-

du-i prin esenla lor, adicd prin gen qi diferenli specificd (prin
urmare, nu ,,omul acesta", ci ,,om"). Imediat ce se intrd in

universul esenfelor, se intri in universul definiliilor, adic[ in

universul limbajului care definegte10.
Noi avem puline nume gi puline definilii pentru o infinitate

de lucruri individuale. Deci recurgerea Ia universal nu este o

for![ a gAndirii, ci o infirmitate a uorbirii. Drama este ci omul

vorbeqte intotdeauna la general, in timp ce lucrurile sunt singu-
lare. Limbajul numegte inceloqAnd evidenla de nesuprimat a

ainddipvhidaunataluslmuiateax,iscteobnot.rA$rienaucvoanccoenpttaulnuiicliaoftleantutastiuvoi,clrsefilnexcioe
privegte individul ca unic5. informalie intuitivi, replierea pe

indicalitdli sau pe numele proprii si pe desemndrile rigide.'.

Sunt panacee. Afari de puline cazuri (in care ai putea si nu

vorbeqti, sd ar6!i cu degetul, sd scoli un fluierat, sd apuci de

bra! - dar atunci suntern, nu discutdm despre fiin!5), dintot-

deauna vorbim ca fiind deja situali in universal.
sd $fai,cp[rifnaludrmaacreele, ilopcluulrdiveoacnictdolriajaaflisinulbesit.andtaetloorr,atcdarleimarbatrjeubluuii
care o spune, ne readuce la limbajul in{eies ca o condilie a ceea
ce gtim despre substanlele insele. Asa cum s-a aratat (Eco

1984,2.4), pentru a defini e nevoie sa construieEti un arbore al

predicabilelor, aI genurilor, a1 speciilor gi al diferenlelor; iar
Aristotel. care chiar ii va sugera lur Porfir un astfel de arbore,
nu reu;eite niciodatd (in operele naturale in care intentioneazd
cu adevarat sd defineasc5. esentele.t sd-l aplice in mod omogen
Ei riguros (cf. Eco, 1990, 4.2.7.Ii.

:. j;r=r:eeodFSnual€naqua:i.-:-::.*.: ?pun olo;: ':ts€au
-r TaJ E.ll::,
-- :DaJJ

-!r ESe:aJnlOUlD.:: : E1:-EAJ? .1 .--SOIU
!-r IlrrzgBlour -: :- jLun :- -'- rl
{tilrtr =- EJ

: .I j:-. . -.:17 BC nAZaUUInC.nJ .::-*.il i.il.l-a._EpunJ ua

:; : : r- : -: f i-lS InJBJ B UInJ ESE E?-:.: leiU aS :,Eq 9ZE
.- I a:., - ;:.- iis ap nrdrJuud un 'razoi:;as -r .,llollr un (^ -
::'au urnJ rS ec 'rrie8au 'aJoJ€la; :JapnlJxa JE!
'-
- - .: . - -*::-rrnf,Jrc u'gI,rrI1neu8laluaaurn8doloealnarJluBaJ de:r€lnOlEq'(rTu'Zll TEi
OJ
-:-..j €r€JB EA
: -;:U ag nu BS Inu{l €J J€sacau a 'aU gs Biuiu
r' lnil
.-r E-:aui ar€J as 16'r3psu5 €iuIU ap a?ureuJ FZEon?rs lnq
' - : -,:riruuap a8erlsns as e nrluad 'Iaiulg I€ ?uaru
: '.-- aturlln Inl alrJgcgrrrreJ €l pugd 'lnursruoluldoau -10:
::i:L:aJY 'feqrull ap P?€uorirpuor ag gs p8unl€ es ealnd AD
-::faJl J€-u opun Euoz o-J?u1 'e.a.apun11e eiurg aund
ilrode ra?sace edpas e n"rluad uinlos alaun nE+srxg nu

aldsap rurqJol gs rueadaauJ aJEJ ur In+uaruoru r6nsur a,l

-.. :.::,tnrls g l-nu ES aJec ad rrruru aunds au nu a"rea 16; ea O.:r"
;:js:r LUaJEJ o aJEc ad eaac€ ap qJBJB uI rJrqJoA raJEJrJo lrodns
Ei:1,-r sir,rd 'aJrqJoA ap ?Jarqo €f, € aJ IacE rrrrnu e ap rsnsul E:
1:.rieg urrd 1uapr,l,a ec efap lep €-s aJ BaaJ €l rnuru EFnepE nu
-1:
-.etsa'' Ff, ElsAaJ'(az.trdzsa:zpga6uDnd.(surern'oq.rrrrul.€rodo-arpBIrnn?JugoczrIJnorraneliuErIgrrgucerup
t''
:rsarg o C:

g8nepe nu eiung "'pleriuasa orcgrps ap rc 'giuapunqee"rdns ap a-E

nu uuras :rurnqr"rl€ o-r BrnJEr InJrnl a"rdsep Jtruru aunds au nu ul
Biulg .rup 'giurg a.rdsep crurru aunds aleod es nu €J r€urnu nu"
UI
I'eanJ€buuaIq€nryrp?€€^(raaJsoqrorzBuJurenocpeE6JayJ'euriruee'r€ei8ulgelnap+csauar€JB-rJB"rrrnu-8Brcs feq*Il
ul
n"rlaur
-u.
-ered IaJE €l pug8"rnaar arezrueS"ro €ls€oJ€ uruluere8 es €?Jacul ta:
rue pugc e?Bp aJEraU
aO 'rrllunl e 'ettzonuas map rB 'per8o1

ar€zrue8ro ap ?JoJa alsa arirugap aorJo rEO '€r€orJa11n arirugap
aJrro alrurJad ac €aa3 a?sa €iuII.{ 'ecgraads eiua"ra;rp 16 lnuaF
lezrlrln ornqar? erirugap urrd gaep 'llilugap rareJrro gdecs rcap

tS 'a1eo1 aJJurp leraueF r€ur IaJ J€Jpru rJru 'ua8 un a nu €iulld
1aiulg e arirugap p?srxa n1i1 'a16augap o nu 1nfequr11 r€cr?ur
rJru E) alsg 'leqrurl ap llaJa J€op a pJ alsa nu raiurg €ru€Jp €sul

ocrlalolsrre IoirrIIJ Blrodv'g'I

YiNIId iclld>-trt0

KANT SI ORNITORINCLIL

pentru filosoful care nu crede, care vede teologia construind

fantasma lui Dumnezeu pentru a reactiona la incapacitatea

filosofiei de a controla ceea ce, chiar fiind mai evident decAt
orice alt lucru, rimAne pentru ea puri fantasmS. De altfel, gi

pentru a vorbi despre ipsum esse, care chiar ar trebui si fie

fundamentul capacitdtii noastre inseqi de vorbire, se cere ela-

borat un limbaj. Fiindcd nu va putea fi acelaqi limbaj care

numeste univoc, si dupd legile argumentdrii, fiinldrile, va fi
limbajul analogiei. Dar nu este exact sd spunem cd principiul

analogiei ne-ar permite s[ vorbim despre fiinld. Nu e ci mai

intAi vine analogia Ei apoi posibilitatea de a o aplica la ens sau

de-a dreptul la ipsum esse. Se poate vorbi despre Dumnezeu
tocmai pentru cd se admite din start ci existd o analogia entis:
a fiinlei, nu a limbajului. Dar cine spune cd fiinla este ana-
loagd? Limbajul. E un cerc.

Prin urmare, nu analogia e cea care ne inghduie sd vorbim

despre fiin!5, ci fiinla este aceea care, prin felul in care este

efabil[, ne permite si vorbim de Dumnezeu prin analogie. A

situa fiinla in ipsum esse, care se intemeiazd din sine, Ei impdr-
tdqeqte fiinla fiintdrilor mundane, nu scuteste teologia de a
uorbi despre ea (altfel e purd viziune beatificantd, si se qtie cd
pAnd qi ,,inaltei fantezii aci-i lipsi puterea"*.).

Alte solulii ? Una, filosoficegte sublim[ ;i quasi inatacabild:
si se reabsoarbd totalmente limbajul in fiin!6. A fi se vorbeqte
gi se autodefineqte in sAnul atotcuprinzhtor al unei Substanle
in care ordinea qi conexiunea ideilor sunt acelasi lucru cu

ordinea gi conexiunea lucrurilor. Nu mai existd abatere intre

fiin!5. qi fundamentul ei, nu mai existi separalie intre fiinli qi

fiintdri (modurile ce-i constituie carnea), nu mai existi fracturd
intre substanli gi definilia ei. nu mai existd nici un hiat intre
gAndire qi gAndit. $i totugi. chiar qi intr-o arhitecturd tetra-

gonala si perfect[ cum este cea a lui Spinoza, limbajul se

insinueaza ca un cariu, si constituie problemd. El pare perfect

adecvat obiectului, care cu ajutorul lui se autonomeste, atdt

timp cAt r-orbeste in abstract despre substan!6, despre atributele

* Aluzie la u::ul dintre ultimele i'ersuri ale Diuinei Contedii (Paradisul,

XXXIII, 1-1! , : ajuns la uitima taina din Empireu. Dante simte ci
puterea de erpresie nu-i mai s1u.1eqte mintea: ..all'alta fantasia
mancb possa t..Mai mult sa spun nu-s vrednic prin cuvinte", in
irad. Etei Boeriu. EPLU, Bucuresti. 1965) (n.tr.

--: :-'":.'i! iJ'il.rE:l:* : i. .'

. u lt ta:-_: -_ EiSJ

"- '- .-€1Alu IE ;='-': - a1?

:DugF y ar* 1!-
- :: riJJ.l nc ?gJaF : - - lJa

3::-:-,'it:::----.;i;::-r.L=-u::::--J-le:.-:p:i:.-ai'o-i,a;uJs:ree?girEugS1[rlnBrg|1JBpdgooef^IgrpAatrpIauoEBeuI?naneuepeur)?nerrspupiaErlpJo'Peleuu1i-ullsPapruunaluu1'aad.ipre€nedcfPi,ouc'EtI€gp:-€js::':E::;ar--1E-:-r\;::--'-:--.::..--' OS
.r:iz'ii€1au InpJ 'JoSFapIoH nr+uad 'u?as nu 'apuans alias-- :
'..;Jrurru ?gcap plrgJnc rerlJ' Lalua) 9:
aJEiuIIJ Elslxo ot nJluai-
?qEarlur as '2ncrztJnpu alsa ac u!'"raF8apta11 puge Isun::' D
_ i'
IoiuIIJ sor€crldnq'9'I
Y
't6psug na ap niu?U p7afnntP a( os a
tu
Baugurpr tuur 'gfuelslxa ap Biuosa rf giuesa ep uiurg qlri"rgdsap -!
asosnJ alocos ap durll eD Pdnp :olelrlrqlsod gtutlln o Eougrugg
r.
e Fiutg
a;dsep (ioclrtautoa7 autp.to pcu; 161 el*eq"iorr' pc apurla.rd pupe i.
'crqedoleruos luqrurl lsacp ul urldap od uepe"rcul ou 9s ealnd Ii
urol tunc t$ 4,,tn1nd;oc 'roprirzodstp" sndns lunce also lnfequtl
pc 1n1de3 ep plecrldruoa toprlesJonlun llualclloJool ad netnu 1
-rqJ r-aJBc arruruourO ep pfuapunqB uoJa 16 utnuttuou nt.tnuad a

eace 'n.npugF e 16 rnlnteqrurl EltPJPs rcIB aJEo aundoldal as nN I
'(I er[oos '.fX'Dli1lg),,droa ngs rnlnrrdo.rd roprirzodsrp 1r,ru1od 'a1es
-Jalrun rurBeurr €uJoJ EA aJ€JaU 'rlnlanl alleloiac ardsap 'lal ei l
IEruIu€ un a Inuo
lo1 ItJ lleuorie: 'auad pr95 'padlq 'epg.r a"rec euJoJ lon 'e,raa11e
Ee arunus rA toluarueo e Eunruoo aurFerur o

eldueluoa e op Inracrqo 1n^B ne 'qunqcs u1 'a;ec rar Iplcara
grnlsod no [EtuIuB un aFeloiul JoA z/lo ap alotunu qns topueueo
e ElJaJa e.rnlsod easape IsIu IOt lelduraluor nB aJec Iat'o tPA
-apu-JluI 'zzo'nldurexa ap 'g JB urnc 'auepunul lop.rpiurg alorunu

ap 'ET€p o gtul 'guluos tsap Es alnqaJl pugc lcun+e luo8urluoc

.rilcadsord '1ueuo1e1 'qe1s a1ruo; e.red 'rep 1ra ap.rnpour e"ldsep rS ro

vistict gudsgo

KANT SI ORNITORINCT-iL

Intri astfel in sceni problema Nimicului, care ,,vine impreu-

nd" cu ideea fiinldrii. Se naEte in sentimentul angoasei. Angoasa

ne face s[ ne simlim depeizali in fiinlare si ,,ne ia cuvAntul".

FdrS cuvAnt nu mai e fiinlare: indepartAndu-ne de fiinlare iese
la iveald non-fiintarea, adici nimicul. Angoasa ne reveleazd

nirnicul. Dar acest nimic se identi{icd cu fiinla (Sein') ca fiinli

a fiin!5,rii, fundament qi adev5,r al ei, gi in acest sens Heidegger
poate accepta spusa hegelian[ prin care pura fiin!5 9i purul

nimic sunt unul qi acelagi lucru. De la aceasti experienld a
nimicului se iveqte nevoia de a avea grijn de fiinln ca esen!6
a fundamentuiui fiinldrii.

$i totuqi, nort sunt multiplicanda entia sine necessitate, mai
ales entitdli aga de primitive ca fiinlarea, fiinla Ei nimicui. E
dificil de separat gAndirea lui Heidegger de limbajul in care se
exprimd, qi el insuEi o Etia: mAndru cum era de natura fi1oso{ici
a limbii proprii, germana, ce anume ar fi gAndit dacd ar fi fost
ndscut in Oklahorna, dispunAnd de un foarte vag to 6e qi de un

singur Being pentru Seiende Ei Sein ? Dacd ar mai fi nevoie si
repet[m ci fiinla ne apare numai ca efect de lirnbaj, ar ajunge
rnodutr tn care aceste dou6 cuvinte (Seiende qi Sein) se iposta-
ziazhin doui Ceva-uri. Ceie doud entitdli se creeazi pentru cd
existi un limbaj gi se menlin numai dacd nu se accepti pAnd
ia urrni aporia fiinlei asa cum se contrrreazd, la Aristotel.

Dac5. frinlarea heideggeriand sunt subi;uantele, de r,,, -e Aristotel
nu se indoia (Ei nu se indoiegte de ele nici Heidegger, care' cu

tot nirnicul acela mult despre care fabuleazft. ca qi Aristotel qi

Kant, nu a pus niciodata in chestiune ci lucrurile existi qi ci
se oferi spontan intuiliei noa,stre sensibile), sigur ci ar putea

s4 fie in ele ceva mai vag gi mai originar care rezistd dedesubtul

iluziei noastre ci le numim unir-oc. Dar pAnd aici am fi incS la
neincrederea lui Parmenide fata de anomata. Ar fi de ajuns si
spunem ci modul in care pAnA acum am segmentat acei Ceva
ce ne inconjoar5 nu-i face deloc dreptate, nu dd seamd de

insondabria-i bogdlie, sau de absoluta-i simplicitate, sau de

nestdpAnita-i confuzie. Daca fiinta se spune cu-acievS.rat in

multe feluri. Sein ar mai fi iot invilmiqita totalitate a fiin-
j!u5lruiloi rc,airnealien:esocuanee.le si se fi subimpirlit prin lucrarea limba-

Dar atunci croblema Dasei ri-uiui. ca unic intre toate fiinldrile
prin a-qi putea pune problema irintei, ar fi tocmai aceasta: de
a-qi da seama de raportui sau cilcr-rlar cu totalitatea fiinl5rilor

'(JUlrl-.'i:-,1

..--ltJtl JnuoLu.:-. ".pu.rt EItr.;. . - i

_ . _' . 'ilBnz€J rS Pl.ua: i.- -i ,J aisaJciap ,, glBu
.- : -
r i Je nu tnlnJllul ': _,-lJurrlu): , f lnu

. : - .- .. --' :.i3 EJ JBOp nU AJtsJ .::-..,ldt u'l r.J aJBJ

-i- ,:..-. : -:. . YC) 9lstxa nu lnJtlul * .1ui'] 't:111 ,g ,I8.1
- -' :.-,:-'-:.:'."..-,:'.:-:.-:::us;-a;:3ue1u6r)rr1pl1nu1Ina0nus?(andE8eaAu?lsarEiJua(IelIpErniABEJJFe"€aeuUunaI)IalAIsJJIIarIdJplOunuJgluSF'UaJ'udaI.1€IF]q.uFIaas-lBp.rJSurBa€oIHsJt
:'_, : ::
: :-: -
: :,

'-:,,:-,:--:.j:,.:r:::.-.-,'--1-:-,-r--.-..,:.-:-,:'-,'-:,-;:-'-t::i.rr:J:E-elu:rt:.Jipu:ae:'tdi-rnuu'erDdl'',-dala\Sauruuulcr€rrnqaer8edJaupro?cuurapurglaSisslsoJeF'pJlaopaoso^u+rJrlqnurulscJeocnJspinag.iar.ucpEn^lrsJugauqoFJnoluE€I€naJiaEeuuiansJ-d€ioraaJJrJJuuBonorrledrnllarJ8luriuaa"lpnen?rprus€lIaleannqrlduarslac€eluuBJldrapaJrduuntlusua?rlJr
-1 -..:. : _ '.:-.S :..airqBzrlt?n" alJarqo rEurnu +uns nu aJ€urdrrrglur
-a-..:.,-:-:-:':.--:s.-.':---::-J":;EudJ€r'aaBglilu"rcFeltiouuurlurr-dnA.Jr'r?IEiuuOaedup-nIUI{"3r-uBSa?apspoOJruntunlnBuldIaneJIEnj CJeIiuUuIIiIrUlI6n?uInuo?o3uzraJlou

'oAIozip

i-!s -:.r;"ii JB aJB) od erluo sJo^run rnlor€ e g^rlnJrlsuoc a+JBd
tuiiS .i.ipZrodap lniurs 16 useoFuu 16.reun1u 'aprioura 16 apapr 16
op-rri;Clil rt 'aFqezrFln Jolaltarqo eaufii1nur nr JEop gcur]uapr as

nu rori,rEiurg TnlqrueSu€ €o€O 'riecun.re tua?uns aJe) uJ Ilrgiulg
I€ luozr.ro IaJB EI ap purueod Jo? ruaJEJ o-s ealnd JB-s JeO
''sJolJrJuEaIElnJ€suJinpcsorrpuIauJIB
rrrElnruJoJal es llnlu IaJ af,EJ J€-au ElsEasV
"ioprpiurg e
tulgr? aJEJ uI aunl o lrnJJS

-uo, €-au rrJrzgBJaru InsJnJSrp EO uaunds €s soloJ ap I-nN
'?r?as rS apuatas ur ea.rearldnp BJ€saf,au
a nu 'olrJgiurg ne ra rnlnlrodeJ e eJrzorluas €Jnleu urld urp

a?i€ounrar alEJ BaJeiurrJ alsa lurasDO) srr{Jsap-ur-eiurg pceq
'leluaur8as l:cul ?soJ e nu aJ Eaao B ln5arlur er

liugap alsa JEJnJ?ur 'a;uluaur8os ap llarqo arg rS es BAaJ TacE EJ
eaapr pcrldrur 'JeJuaur8es e-1 nu pcuJ ee;e1a.rdra?ur aJ€c ed nes

'teta.rdralur B-l nu aJUll-)rzgelaru aJBc ad EAaJ plsrxa er aunds y
:,-.:-rL.r-.'riEunf J.islj-a-axuianseu8aIa;Jausn_srr3r{lJuSuorp-auJi-EesiuJrgepaJ'aE.JreuzJraIndcaJpaJrsuerpserouFr6uaer
i-.'::-.s ES Bi Bluarcgns uiurl3ounJ ap aJEntr - al6aurnu a1 a-rec ad

Yj,NIIJ SHnl:-[0

KAN'I' SI ORNITORINC]I-IL

o ,,situatie afectivd fundamentald" (Heidegger, 1973: 204). Nu

Aparilie a unui alt Ceva, ci suferinfd.

$i atunci ce anume face depeizarea s[ iasd la suprafa![,
dacd nu constiinla c[ al nostru Dasein consti in a trebui si

vorbim (bArfim) despre fiintare ? Disociati de fiinlarea despre
care vorbirn, fiinla se indepdrteazd. Dar aceasta nu e o afir-
malie ontologicd sau metafizic6., ci un relief lexical: acestui
cuvAnt, das Sein, ca opus lui das Seiende, nu-i corespunde nici
un semnificat. Ambii termeni au aceegi extensie (ilimitat[)

gi aceegi intensie (nuli). ,,Fiintarea ne este cunoscutd - dar

fiinla ? Cdnd incercdm sd determindm sau chiar nurnai sd sesizdm

o noliune de acest fel, nu ne apuc5. amefeala?" (Heidegger,
L973: 195). Este exact aceeaqi ameleali care ne apuci atunci
cAnd vrem s6 spunem ce anume este fiintarea ca fii,n{are, Ter-
meni de extensie qi intensie egald (unica instanld de sinonimie
absolutd t), Seiende Ei ,Seln indici ambii acelaqi Ceva.

Sein apare totdeauna in discursul heideggerian ca un intrus,
ipostazd substantivizatb a unui uz verbal tipic vorbirii obiEnuite.
Dasein se regdseEte, devine con;tient de sine ca atribuit al {iin-
lhrii, qi acolo descoperd adevdrata-i esen{i (care nu este quiditabe,

ci decizie) ca fiinld pentru moarte. Este un fel de aperceplie

transcendental[ firi ,,eu" si fird ,,gAndesc]", in care I)asein-w\

se descoperd ca gAndire, emolie, dorinJi Ei corporalitate (altfel

n-ar putea si trebuiascd s5. moard,). ,,In faptul de a se raporta
la fiinlarea care nu este el, omul iqi gisegte deja dinainte-i
fiinlarea ca ceea ce il srisline, ceva ciruia-i este destinat, ceva

pe care, cu toald cultura si tehnica, el nu-l va putea niciodati,
in fond, domina" (Heidegger. 1973; 196r. in acest orizontDasein-al
se recunoaqte ca atare: ,,In orice stare sufleteascd, prin care
fiecare dintre noi "este" in curare sau cutare dispozifie, se afl5
manifestat al nostru Dasein''. De acord. Dar de ce, atunci, textul
continue: ,,Noi, prin urmare. in:elesem fiinla, Ei cu toate acestea
ne lipse-rte conceptul ei" (Heicjegger. 1973: i96)? De ce in aceasti
stare de spirit sau dispozitie s= d=,.coperi Sein-ul? E firesc sd
ne lipseascA conceptul lui, dac.^:rrensia lui este nu15. asa cum
se intAmpi- pentru fiinlare ca .1::.r'e. Dar de ce avem nevoie de
acest conce:: I

Asa cum s. spune in Fiintct : :-tit1p ($40), angoasa constituie

apertura fiin:ei-in-deschis cAt:'. iaptul ei de a erista ca fiind
aruncati pentlu propriu-i sfArsil: de acord. si subiectul (gra-

matical) al acestui fapt-de-a-i-aluncat este Dasein-ul. Dar

-::.-..':.:?--::'.:::--:j,-:ni-?p*JP\nJlBlseqJrurnadlliuusrgnnlBda?asJJu€€ad1srpnullEEi:J.aB^:u:-I--I-:-:-^.--,::.:'::-:l:-..illI.aJ'!i -:;l ,.:-
.: ':-:;.:-ru.I€ uJ lrrncB rrslzu€}au InlEqurll a:i:,1 ! ap
:: -L:- :i rsnsul Io ap azairo^rp 9s lncPJ ag ES iiESur DU.:
.- :zatro^rp 9s pugcPJ 'elFololuo/cr?uo €aJ€Jlldnp arn_
.:-. j- :-: J-nJ ese 'rcep 'arac ag 'In-unsDQ no €s BJn?9341
:i".: ;::i i:lBJs.Idns BI aSaI'ung ap alB?II€c aDn
jr*: uJ'FJ pulg lep'.Iou
.qr-r-\ E^ 'a?6aqJo^ POBG 'alnlpazap as Ps 16 LUr..^
TDSDaqron 9s
:; r-\ .rolrrpiurg ealard qns ad a?earndJai aJe) Jncsqo +IFIuJollr €s,-

ap gruJoJ qns 16 arJ '^rs€u lcarqns un aur^op lBuorsualur arapa^ ElSE
EA:S
ap l)und urp rESnJ ap 19?3 { n Tsate 'p"rn1t1o3 uI r€I 'larltaNl TN]I
prnlrloc €srz-E6e (?uonuul alsacgosol$ ?ualllrua^g) col arE r€o €l l:_
'arlugdP?s Ia A.IE

ErJoznlr ?eJn€?sur B-16 €JoJPc BrdnsE JoluEiurg eaunrSal aJdsop Itn- -
a?slrce^eol BJInur nJ snds rJ Je e)rzrJe:lour aJ eoal aJacEl uI Etu
.U..-i
-TJJBS B 'suas lsaJ€ uJ '16 al"reour-nJ?uod-U-B ap nJlsou Inul?sap
rr+ualnB errrnsE au B : BJr+a arzrcap o FzeoIuJoJ os aJes uI PJnssqo 6-\:
BJaJS Bcrpur B nJ?uad a3€tga EJoJElatu also {nln-ulasoo laiulu
eiuauadxe '11nru 1ac 'pc eunds €alnd JE-s oJ€c nJluad ldud I- a:
E1-i:
'a?Iug lrpiulu rroluns gc PrJsBou sara8olaiul ap FreJe 'crluru TA,,
a nu ?rzaslJolugiurg rnlnluozrro rfeurlsap $ e ep +rull nr?sou
in-,
mlnporu e gleriualslxa eoJo8olaiug qgcep B^ocJIB a?sa nu u?as'(86I
t
:g16l '.raF8aprag) ,,gpuglsrxa aluoruluar aurpn?rug Br roiurg
relu IaJ nEs rnlnlaual erdnse 'snds eurq reru et-
BaJa8olaiuJ" 'urT?ul e.rdnse
eateSo.ralur uJ EuIJppgJ al6asEF I6J d_:
n€s (uro uI raiurg -l;.,

gtrzgelaur urp llraroluolu; Buralqo.rd gc aunds "raE8apteg pug3 'a:.
; rrFiuru
ts :.
arlurrd a"reiurr; o olsa aplqcsap as aJEf, lln-ulaso1] slq)sap-ul-
-eiuIIJ Feep 'slq)sap-u1-eiuug arlpr aplr{rsap as arr-J urcS snp n\
JSoJe osor apun aO '0D1D-ap eat ap) ,,BJ€lun"re" o pc pulg ?Ep
'€,tor ad BpunJ eleod os nu srl{Jsap-u3-€iuil.{ 'ar3o1o1ne1 prnd

a rnln-?l?asr6 eiurrg a((Inln-u?aso6' raiurrg 1nut1d ug a8unfe"
rs .srqrsap-ug-eiung arlpc aplqtsap as fgseoFue uudl elseeee

ur.rd elurrg" ga aunds as BoaJB ednp letpaulr aJ op IcunJe

viNIrc sHdsi{o

K.\.\'T SI ORNITOR1 \C UL

autodezvdluirea fiinlei. Ii va fi emblemd ultimul vers din Andenken
de Hr;lderlin: ,,Dar ceea ce rdmAne, poelii intuiesc"*.

1.7. Interogarea poetilor

Ideea e striveche qi se prezinti in toatd gloria ei in neoplato-
nismul falsului Dionisie. Dat fiind un Unul divin, care nu este
corp, nici figur[, nici formi, nu are cantitate sau calitate sau
greutate, nu este intr-un loc, nu vede, nu aude, nu e suflet, nici
inteligenld, nici numdr, ordine sau mirime, nu e substantS,
nici eternitate, nici timp, nu e intuneric si nu e lumin5., nu e
eroare Ei nu e adevdr (Theolagia mistica), pentru cd nici o
definitie nu-l poate circumscrie, nu va putea fi numit decAt in
chip oximoronic, ca ,,funingine prea-luminoas5", sau prin alte
obscure neasemuiri, ca Fulgerare, Gelozie, Urs sau Panteri,

tocmai pentru a-i sublinia inefabilitatea (De coelesti hierarchia).

Acest mod aqa-zis ,,simbolic" - care-i, insi, de fapt abundent
metaforic - si care va trage greu qi asupra conceptului tomist

qi post-tomist de analogie, este exemplul felului cum se poate
vorbi despre fiinld numai pe cale poeticd.

Astf'el, cea mai veche tradilie mistici e cea care oferd lumii
moderne ideea cd existd pe de o parte un discurs capabil sd
numeascd univoc fiinldrile, gi pe de altd parte un discurs al
teologiei negative, care ne permite sd vorbim despre incog-
noscibil. Cu aceasta se deschide calea cdtre convingerea ci
despre incognoscibil pot vorbi doar Poelii, maegtri ai metaforei

icare spune mereu altceva) Ei ar oxir,-rcronului (care spune per-

ilanent prezenla impreuni a contlariilor) - idee care place nu

numai poelilor gi misticilor, dar -.r mai mutrt inv[latului pozi-

tivist. gata Ei e}, pe cont propriu. sa cugete ralional ziua despre

limireie prudente aie cunoaqterir. iar noaptea sd organizeze

gedinte nediumnice.

Aceasia solulie s-ar situa intr-un raport foarte complex cu
definiliile care in decursul r,eaculilor au fost date drscursului

poetic - -ci artistic, in genere. Di:.r sS ludm Poezie si Poet in
sensul de srnecdoce pentru Arii -ci Artist. De o parte, de la

Platon la Baungarten, avem un soi de subestimare a cunoagterii

* (sic/) Ultimul cur-dnt din versul 1ui Holderlin este -ctitoresc" (n.t.).

IJ I T-Inq rl-

- ' -Ill
- - - 'li1l

rr.I nu Es 1.!I.1_ t _ . . :t .. _ ' :-l ljlll
' ' - ioil+ o:l{JO" :Ii!:--: '.1 ' rr: '' :: ilti
, -- .i-EdeadrugldaacE(,-!,'- -r r -i ---.
:lLUistrol ttlvll .)u ES Jf -:
T, \-

- --sa a3 ts3o:l aJl{sap atidalur-r,r r : .-,- i_'rla,\E

-,::5 T? ap ilJo:lnd rua^p nu (ti . a.rEoi.roiuE
. . --..;.tap a a.raJ*Eouna aJ{Jo r3 'arirn]ui sp oJal
- ::i]a]Odr axuaurerror+€r urp BArJap aJsor.rai.xs
-
: .- , :rr.ro JEp 'eriJadsoJlur ap aJslnd maAE nu ([) EJ

:_ .:,un8.i€ e3 apirri,',salt:ndntu{ JnciJo siluanbas
' .: ':, LrI aJ.rrarT
. .' . : :'. tlEXS o?sa all gltsJ3lllriua ,,riP]lJEdeer;r r1J:]ed"
ExsEarE JEfi "lrq[:]soirFosul g?srx3

;: - : .I.::.:.slr.i:J;pjJeJLsSu+a"qxroJr{ioxuApiuesrupEars"rria;Jlrouold^a+qTi rluapnu,'{Fvluiiruaudlp!}'EilaqJJrrEdssToaqups.3(rogq.stJlurorl^apE
-:: : :-
.- -,. -" 'nEpGJd as aJEs ra:l ruosolrd ri

-i'-.-' -. .-- -:-l rar ?uns rriaod nN 'IailosoTrd s rJarro"idap iaun 1e
r-nu iolri.,,]od q?nl
-:- -. -- i E uFJapisuo3a.r raun [n]i]aIo ?9]B

-i --:'-, . i.rBCiB{aAar paJalrr;;' rit)ilu ai: arycj JeG 'leir3alr^ird

Li? -::- -r:-i.r 3p lirarrrlrl?sLrr aur^op Jo?i'4u1 alaa/aasoliF '1a"I'1s1r 1

i] !' I - r riE.,rlr.j !l E U.rap o.t;-i g.rr,1n i !.g.rg1 ? pSall :
E.\a:r,r: ,l l.il Ia) rlrlllJeTr:11,)i3;!;'.J e Ar'trOUrlfiXitl adeo.rde rrieiane.i
l.jrJn iir_.toinlE rii; .rElt r{nli;sJaarlral Fir3{f,13E q,,.j'JnFrsa}l-r'p3in;,r t.
3.1p-^' r.'lliZ"rrrFrs ;n {iJ}? larilr EaxElriicrsod 1Jn in i]:'irl ?oJ BSAi

3g 'asLi.lgurn.:ji.il, "trr':l a?.t12{rl :l-i,,t:ii,r;;,-t aLl {;t1gJ},4.Ttrn e{ F?eStIIlr{ is
'niq.rLp r.rg psnd E;r irdlse,-riJr, .' T€r:4.;-: Eale?rirqtrri?.{ a} EJnsgil;

a,{'le.role1TrJ..lr{ ri a;u;iiurtls ti"ra1-4cou11i} s3r{iJd uil sii.i:js3p ll-s r

'lnlnlusllrlrzil{tr Irljo;,:q r.;l a'.i'ari.nrr-irlir ni-rilriug e:rodE etr ap 'rarliruli
n aJa lalIll Iltiui.;de n I l-iJF-jilo rrIT-rJr',r "i11.{oJSI iila1.,ll.r3? iiI 'ESril

::lsjrj.jiri.r alsa aurllug a:l aundF ;llt ir.i,l;i'gil'ozun.,q ta:glnJ g oJ€o{nt

ri, llirreril IiJriinruos arr in13od :3..rEGiez{tEnp{Aipi{r a?ix?d aJ€ru
-,rr i.,.-rri:-Houxit rSun e EaJ r* ':Fe1 ap eaJrJadc:isaF ur"rei pte.ln6

-.':s jl-r '.t:r'*r.i?zrTE.rarra8 uoJAEoun3 ialjn eaunriral;ad a"r3u3 rnlnurnJp
" .-:. :ritir-rt qj 1e{.i€ Etia:-r rii il[]aitd In,q..rntglp ]BJ,a]go1] Eja ,Inlni

1,: 1 1;;.-1; ir;1 n3 1{J3:li1'JCrjnJ ealrn rilal;aii pugJr_irluapr
' -r1.r,-i ".tei;a..!t-t? ;x3o'1oas[tu.il rtllrrl g EaaJe ei irjelitur raun

. _ . r! i_iaiji)i Ei ap 'i:;-rit.e,io3? E?J nr nrletedruoJ acl?si:lJE

'j .1ll.lS:'ji i

.10 I{.A.\T S I'] R.\ ITO RINC L-I,

un fapt ultim inanalizabil, ce ar rezulta din mediere, dar in el
insuEi nu este susceptibil de mediere. Agadar, faptul cd ceva ar
fi inexplicabil in felul acesta poate fi cunoscut numai cu ajutorul
unui rationament prin semne. Dar unica justificare a unei
inferenle pornind de la semne este ca incheierea sd explice
faptul. A presupune faptul ca absolut inexplicabil nu inseamni
a-l explica, qi de aceea aceastd presupunere nu e acceptati
(WR 2 : 2"1.3).

Prin aceasta Peirce nu vrea si spund ci se poate sau ci

trebuie exclus a priori cd existd ceva incognoscibil; spune ci

pentru a o afirma e nevoie s5. fr incercat a-l cunoaqte cu ajutorul

unor lanluri de inferenfe. De aceea, daci se doregte a se men-
line deschisd interogarea fiiosofic5., nu-i nevoie si presupunem
sau s5. postulim incognoscibilul din punctul de plecare. Cu titlu
de concluzie (a noastrd), daci aceasti presupozilie nu este
admisd, nu trebuie sd delegdm din start puterea de a vorbi
despre incognoscibil cuiva care nu inlelege s5. urmeze calea
ipotezei, ci o apuci direct pe cea a revelatiei.

Ce anume ne dezvdluie Poelii ? Nu ci ei spun fiinla, ei

incearcS. pur qi simplu sd. rivalizeze cu ea '. ars imitatur naturam
in sua operatione-. Poelii igi iau ca sarcind proprie substanliala
ambiguitate a limbajului, qi incearcS. s-o exploateze ca sd facd

si iasd din ea nu atAt un surplus de fiinld, cdl un surplus de
interpretare. Substanliala plurivocitate a fiinlei ne impune de
obicei un efort pentru a da fornd informului. Poetul se ia la
intrecere cu fiinla repropunAndu-i vAscozitatea, incearc5. s5.
reconstituie informul originar, pentru a ne face si ne d5m din
nou seama de fiin!5. Dar nu ne spune despre fiin![, propu-

nf,.ndu-ne Ersatz-ul ei, mai muit decAt ne spune fiinla sau decAt
o facem noi sd spund, adicd foarte putin.

Se cere sd decidem ce anume spun Poelii atunci cAnd intuiesc
ceea ce rimAne. CAnd citim unele pag:ni din Holzwege (Heidegger,

1950: 18-22, 25-30), se obsen-a o oscilare intre dou[ estetici

destul de diferite.

Prin cea dintAi se afirmA ci atunci cAnd Van Gogh repre-

zintd o pereche de saboli ,,opera de artd ne-a ficut si cunoastem
ce anume sunt inc5.l!5rile de-adevd.rat", si ,,aceastd fiinlare se

prezintS. in ne-ascunderea fiintei ei", sau ci in acea repre-

zentare ,,fiinta fiintdrii ajunge la stabilitatea faptului ei de a

* ,,Arta imitd natura in ceea ce face ea" (lat.) (n.t.r

\

: - ..._:-.i.,._tj-I:.,-1'':-'':.:,'..,-t,_- '--.:.::-:'.j-dl-t_.o-r..lId,apJs^eunnluoladslrJiu.n-if.:si..-:: ..-il a.. -.'- - ls?- EaI
, .._'.__ .-j: _: --'. 1:
-- : -AJC
'.:-. .:.* :-- ...:--3i
--t- -.-:..-. -i-. jsqu'IJdo alEod;s -i::ts.: -.:-,- il asi
l:"i;ui
- i- .t :-.,, -- 1-:: .S'la aJdsap urqJo-\'LL:. 1 -i,.-:": *:- lJlul IUa:
'-'::-- -- - . oioJe lol ulaluns 'll?a$
::- ' .'..a -d^J.L
-':-;--:-.:.:,-:--=i:'-::.-:,..::-::E--;J''-i^::in.s::JoitilnugE[rlauludnIrA$'reJE-1nAaauAcUeCraauaJuJ€IEd?oseelasieupaacrIuqIe'J1do'Eux^3uaEBuz€lap€;pl-tria:l€lsllauEJa.'€..l..-lIIJluaqadI.rIoxo-Ja\
,:,'-:, aJeJ 16 as€orrn) a1de3 lacira4 IJI];
; ,- *E =lGal EI asnpal rJ lorl nrr r'J^: dt
::: EJ -JrnJ) FJ€d€ rBur ou FS B3 EuJ€EaJp'oo,rtcJaazraBlOgJqqJ"(rIotIprF.rpEiuJrPgJ JSA

Iil?6luII rB nnurluot rou lVr
tuozlJo B 'rlrunT rrJrn+I+suocal B 16 rIJFSoJa?w Bcunru Fdrlc -nc
ulp
;--1 -.o uI urPnIaJ PS RlIAur au [iao4 'rnlnfequril € aJE?ua^uraJ
L:nurJuof, glsBaJE uud 'aJlsBou Jolrrl€sJa^Iun e arJuprz e1perJ 9s

gurJ€JS OS aJEJ uI lEnpr^rpul un n3 In+)edlur 'rnlnlarcuoc Intos EII

€i au-npug1r,l,ur 'ynu6rqoau arapal ap lcund un-Jlulp aIrJnJJ ap
-n1 rur.r.r"rd es au-npugruaqcal 'aleprlosuoc sJlseou allulpnlrl ap
9JE
-.rec pug8nJlsrp mluJol 'gc aunds aN 'qzEafe"rncu3 o rA aurisns €l::

o rc 'raiurg €saJpB €I EJls€ou €alz.SoJalur al6arnrolui nu "ropiao6 'Lli l.
aunds a51 '.reiurg arnlg^zap as ropiao4 InsJnJsrp IA
InsJnrsrp ga nu gcrla+sa €nop E E+sEaJ€ JBO 'rltllnauaur"raq 1e uI
ec aunds au Ba,
rS Iq.i

n"rgFo.ralur InJuInrJl a16a.r,p1s snop B i (op.rn.rcn1 luJg^ap€-nJ nels a1s
urnc aunds au €Jls€ou EJEJ€ ulp errcc1 cElto lus'Ilnar un FpE^
as Ps gsEI BrurJd 'alrqerlrcuocau luns rJrlalsa Fnop alsoDv nll
'rualuns aJBJ uJ BAaC [aJ€ ruglerd
-Jalural Es Ee€oAoJd au 'g1r,tul au rS 'alr.rgiurg ureurdurgluS tua
rou eJBc uI aJrlualn€ur alrJnpou ulp nsDJ Dlnqnl aiEJ €1J€ aJes -ua
gurr.nrdlpp8paol raupleaaluunnddsaasnuIuneJt)adoolsorJIrtV'e'.r.nltlgurnrz1aperanspuendsu
a.rec ur.rd INJ
EslI{JSap
auriuaru BJodo" gseoururnu aduo"rde giuarredxa ElsEaJE ur.rd ri 9)
9r
'rnplugurg4 e aruegrda BJ -- tou acnpeJl urol - arede asaca;5 nldural
un €3 aunds as pugt rtun?B 'elr1a1sa Enop E o tB asarar .req El
Fur
'ro1g1durg1ug rS pu"rec ngs lruerpalrrJalur nu 'enrlerirul Enl aJ€t Iat aJi
era InqJaA gsul'zunqny nd rcnnb €J€orcad uud pugea.rl ledn;1u1
g J€-s solsrJH rsrlaJa rrun n-r1uad urm IaJ?sE 1o1 - luacur1 €aurnu JA
ad InJrqaA €t l-nputsolog 16 'puprgde aunds
as aJ€a lJlasne laee un INJ
I-aJE) ad ''urag) p?srxa 16 rp.tape un P?srxa rceq '*eargde JE
$e
TA

It ViNII.{ sudssc

KAN'I' SI ORN ITOII, INC LTL

1.8. {.In model de cunoastere a lumii

Sd pornim din nou de 1a afirmalia forte cd fiinla se spune in
ia parametrul substanlei,
-rrit" feluri. Nu in patru, reductibile diferite. Fiinla este in aEa
in moduri radical
nu prin analogie, ci
fe1 incAt ei i se pot da diferite interpretdri'
Dar cine vorbeqte despre fiinln ? Noi, qi adesea ca qi cum
fiinla ar fi in afara noastri. Dar, evident, daci este Ceva, noi
facem parte din el. Mai aies cd-i adevdrat c5, deschizandu-ne
citre fiingd, ne deschidem si catre noi inqine. categorisim frintarea,
qi in aceiagi timp ne realizim pe noi prin acel Eu cuget' Spu-
nAnd curn putern noi sd gandim fiinla suntem deja victime, din
pu{in in lirnbile indo-europene - ale
rnotive lingvistice - cei
un subiect gAndeqte un obiect (ca qi
unui dualism periculos:
cum subiectul n-ar fi parte a obiectului pe care-l gAndeqte). Dar
dacd riscul e implicit in limbd, si ni-l lua,m. Pe urmi vom face

cuvenitele rectifi c5.ri.
s6 facem deci un experirnent mental. s5 construim un model

elementar care sd conlin[ o Lume gi o Minte care o cunoaqte

si o numegte. Lumea e un ansamblu compus din elemente
isspeteonincst/utreuliaEc)toisimntrlouifdcicittuaratael,tetsepirmo1eterinnvuuitlmuuiin,mocrai rtmeomlaai{i,iidfderegrcdriapnbroidcciein.o crseaeftendrsierueslpdlraee

]finte, nu e necesar s5. o concepem ca frind omeneascd, asemenea
unui creier, ca pe un res cogitarts oarecare: ea e pur Ei simplu
un ciispozitiv apt s5. organizeze propozilii care au valoare de
tlesclere a lumii. Acest dispozitiy e dotat cu elemente (putem
sa le numim neuroni sau bytes, sau staichelo 9i pe ele' dar

pentru ccmoditate sd le numim simboluri)'
Un a-,'ertisment, fundamental ca sd ne asigure in-rpotriva
schemarri,:atii modelului. Dacd lumea ar fi un c.,1:i,.ttttttm, si
nu o serie je stari distincte (gi, deci, segmentabiiA. dar neseg-
mentata/. r-.' s-ar putea vorbi de stoicheia. La o :.iicA Mintea
ar fi aceea -at'e. prin proprie limitare, nu poal:' gAndi con-
tinuum-u\ d.ec..-: segmenta.ndu-l in stoicheio
- r-ci fhcandu-l
omoiog cu n:i,:ra discretd a sistemului ei de .-mboluri. s5
aceste stoicheia, in loc si fie -:ari rea.le ale
"Lpu.mrrrii",Lsudnetcin:a_r- -''"e Lumii de a
:egrabd posibilit[li, tendint'
fi reprezentata pr-:: secvente distincte de ca:r= .tmboluri. Dar,

, -rEugLunl a,:_ -l_ ii
: . ::s LuaJnd 'i: ---- : l
- . i{ raun L'i -.: :
t- . 'zT.\ TBUI A:;. '.

:-..iluad (alezrJu:.. ..-'

, ',ug8alap 'gerlauo-- -:
-riru (rou aJEJ ur Insua

::_--;"r I-aJBJ IJnIOqUIS tsJ aZalli_rt L-rs Ilun

: - .- .1 IruIo?E aJTUI JBJUI IaJ+Str i-r. tulsale

- .' ,: .:., ':.uauruadxa uI p3 BiiJarqo a?Sa€qdap as suas
-:-. - - :. ;.rBJAJdJalUr ap napasoJd un E3 (aurt nrluad
: -,: -. :. :"., --- Eluor €lBod BS rJnloqrurs ap ra E eiuaaJas aJuo
-: :..:, ..--tE inJBsag Ioqulrs un alg? arnqiJl€ (euuluods
--1- -,: , --: :ies a;arat EI) aJBt Ailrzodsrp un J€op a Eeiurtr^l
'IurnT rseralaae
EI '€Aac?I€ ?uns nu aJBs (rJnqnf,
.. -.',-::----.'--:--\.Jpas'JoolFIunnpdusgrJp Es eJE?s u3 g Je aJurtu o 'rrurnl
.:.,- ., -: r.i?js raJl €luazaJdal e nr?uad ulnc rs Bc '?rJarpaJ8ur
:-

.:'-.': ---t alnsEJ p1auJloJs 'a.3eo1ouro JrFolo?uo iiglrlua et
=-: r. -,,. rrl lod allJnloqturs rs ?gr (uruo?E lglE '1uaun-radxa uI "E1,-
--. r , -3 aJi?o ad gJr?srlBnp ersa-rdurr ap urFdEJS €s €a alsa;lEui
-i,:'- - i--r Iniapo{u uaFalaiur BS ure.raJaJd gceq ';o1 ur"rolsr snld
'--:-:.,:-: _Etsixa a.re3 alrJnmnl : n30101uoalpd'rr3010oq;e'rr:lr.ro1sr

I"prLl.ILa:.r:rr€zali]nc3lsrouu€n-3auII'inu1rnn13uaBus-Erua'trd€xra-{3E?eErSunspJaa.r^aruunnrsinJled^uori-sJluuI1 is

'J€uLBuo nrdrJuud TI€ a)rJo nus 'nazauulno ad
rs gpuudne I-FS rsap alEod nJJSou InsJa^run 'ra eaurFr.ro aJdsap
rrJgqarlul €rdnsu raiurg raiuauadxa eiuapaeard a-rdsap asnds
rolar r?Jrrole(J 'lapurr{rird Ei rs urp6 ei elo8e1r4 rnl Buraroal
pl ap 'aleapl Fal nes riglrlua rA 1gc 'acrzg lrgiulg 1g1e apur.rd
-na aJBr nlqruesur? - a?IJoJIp runrsLralurp ur aJuozaJd-or aleoi
Ien?uala 'rurn1 ap IiFlIuguI iaun I€ uerumorq Inrieds uI (€nou

alnrsouno "roprxeiu8 IE J€?oq Inrur?Tn ep oloarrrp a?EZrlEaJ n€s
'ol1?zrieaJau s-Ecep rur16 nu - apqrsod JoirJnsJanrun ealelrugur ri
iE:l 'IEnx?E Ins-ra,\run g E urqJaprsuoJ a) B3e3 ?€18 apurrdna 1o

'::ri:rurrxeui" rn1 eaunrsJo^ ur'lns"raNun uraFalaiul arxnT urJd

: 'r.rz..llodr Enop B aJlg] op arin:rsrp uI leuro?ne esnd elap g
.:'rllarJ.lru E a?E?ip{8r"r ETSEaaE -et Eapal EA as'z€: a)r-ro ur

l'.i :. il 'l .{Hri;-iltl

1,1 I{.A.N'T SI ORNITORINC] LIL

sunt toate combindrile posibile intre ele. Aceastd Minte n-are
decAt sd aprindd in serie niste secvenle de beculete, activdrile
IumAndrilor contAnd ca simboluri ale acelor combinatii reale
sau posibile pe care beculelele ca atomi le-ar putea realiza.

Sistemul ar fi atunci, aga cum ar fi spus Hljemslev, mono-

planar: operalii slvArgite pe continuum-ul universului, acti-

vdndu-i digital anumite stdri, ar fi in acelasi timp o operatie

,,lingvisticS" ce descrie posibi.le stdri ale continuum-ului (a activa
stdri ar fi acelagi lucru cu ,,a spune" cd acele stdri sunt posibile).

Altfel spus, fiinla este ceva care, la propria-i periferie (sau
in propriu-i centru, sau ici-colo printre ochiurile ei), secretS. o
parte din sine care tinde s-o autointerpreteze. Potrivit credin-
lelor noastre inveterate, aceasta e menirea sau funclia fiinlelor
omeneqti, dar e vorba de o prezumlie. Fiinla ar putea s5" se

autointerpreteze si in alte moduri, desigur cu ajutorul orga-

nismelor animale, dar poate Ei vegetale Si (de ce nu ?) rninerale,

in epifania silicoasi a computeruluil3.

Intr-un model mai complex, Mintea ar trebui deci s[ fie

reprezentatd nu ca pus[ fald,-n fa{d. cu Lumea, ci conlinutd in

Lume, gi si aibd structura in asa fel incAt sd vorbeascd nu
numai despre lume (care i se opune), ci qi despre ea insd.si ca
parte a lumii, ;i despre procesul insuEi prin care ea, parte din

interpretat, poate functiona ca interpret. Totuqi, in acest moment

n-am mai avea un model, ci chiar ceea ce modelul incearc5.

inabil sd descrie. $i daci am avea aceastd qtiintd, am fr Dumnezeu,

sau il vom fi construit la modul fichtean. In orice caz, chiar

daci am reuqi s[ elaborim un astfel de model, ar fi didacticegte
mai pulin eficace decdt acela (inc[ dualist) pe care-l vom pro-

nune. Si accept[m prin urmare toate limitdrile, si aparenta

naturS. dualistd modelului. si sa continudm.
Prrma ipotezd.. S[ ne imag:ndm c5. Lumea este compusd din

trei atomi (.1, 2, 3) qi ci llintea dispune de trei simboiuri (A,
B, C). Cei trei atomi mundani s-ar putea compune in sase

moduri drferite, dar dacd ne-am limita sd considerS.m Lumea in
starea ei actuali (inclusiv istona ei), am putea presupune c5. ea
este dotatd cu o structura stabrlA datd de secventa 123.

Daci cunoasterea ar fi speculard Ei adevdrul ar {t adaequatio
rei et intellectrts" n-ar fi nici o problemi. Mintea atribuie (near-
bitrar) atomului 1 simbolul A. atomului 2 simbolul B, atomului 3

* ,,Adecvarea dintre lucru qi intelect" (lat.) (n.t.,

u:. :::_: .t?Jlad Jts-s i:._-_:_ j rrlBnllj i -:.le-\rp (('
a:-',: , --- ]ol 'nnut1uc,' :::'-JapB as L-: .t-'q;.Il
-*. :-..1;.r1 alun:lJn.r-i ::--..lrroJ pil::,i ,-rrqJ.{ - j'.

'- '..-:-* :S BS pUEriIl i....--'-,-\i !S1... :..IdEJ o.-

. -, -: IOLU UI FlBuCp.l,-, .- .iE-rJ EaGi::-i -qJEp EA
- - :,-a iJ jl?Op * €qIUIqJS i:'S :ru Eriia-'j,,J.Id
- '. a.,r!-- Inruo' uI
- -:: . rEraliru^€r?Jsloqdns€i?Ur^IrgJ)?o,,dJE€Zalsu-.ri:i ..irLuru€ un
AS:
: ::
: ,'-. j I
nJlUAd rAJAS J€ IOqimS rs€laJE 'rJ nJluad ut!
: -. js r€-s Eiurg B?l€ ap ad'Jolrzhrpur EalurirnLu
Bl
:--:,- .: - a -lE alsa urnJ 'lcer1sqe ldoJuoc Jn.Surs un
esrJcsap €riEn?rs uJ ?3Exa rs_€F luE-au -o.I
'---:srJV",Luaop(' ats
JE!
:: liuapunqEBJdns ExuEuaf o €aAB rxv '1,?g pugJ
, , . pugJ l?+uozardal € nJ?uad cgv rJnloqurs ap Lt-
;-:.--r:qsoulrorsJ ps ri€Frlqo g urB 'nlduraxe ap 'Ec €uurosu{
pJ.
: atuaJp urgrp€a(ola?rr€JaJorJplFt)3ueappunal?llEa?aluJaCu{Jrar?uuar^!g} salnd rE ?u.
'Iurole op
uli
_.-j -,e1 ap luoc €p u nr?uad (VgC'CVg'gCV'gV3'YCg
€J
i:.-lqrurs ap e+eldrJ? as€6 rcun?B €aAB JE Ba?url I 'alT.roJlp
:Et;::r:::.:s':*:..*-1::i]r-u:?tIiEnJN1EJ3OanIPn'J(r?0alsBlIrsra(o"pul'ora'JJt7d,oL"Al'lruJu'r1no)llloulaBoqc1areuz€pls?auar'anlllazsuldrrrnarruJTl lnoIzTaIradudron?nlouJE+o8?€?r€96J3-nJpaBlscppnus'rarllarslunJ?drrEelLo"-rusel nu
iErijr,u ui luns atulw ap alrsoloJ olrrnioqurs 'pza?od| nnop v
'rJFlaJdJolur osua oJdsap uilqJo^ ps uracJuolur UI
au -ES aurq iBtu u JE luourour lsoce uI 'atlJaJtp unlelnrqFun ar+

asES purJaJo 'F+ep eJstol} ap p?nrll as upuIISo aU '.lnloalqo oU 'ali
- _BI
gc lrpug8 ap Fp lcarqo rsernlacu alB alrJaJrp aJ€incads rurFErui
AS
as€E u eJoJuqaru €fap JEO 'aJulnoads IJP?uazeJdaJ osES lol g JO,
JE rJarJCSOp 0S€6 alAC '1Sa.r g"rg3 rarruruours ?olElrlrqrsod alrurpu -TT-

as gcEO 'arirzodoJd rSuaace luauuuJad eiunua ES rJnloqurs o-E
'arun1 r6eaace arJ)sap e n"rluad NE
ap a1a1dr.r1 aia?rraJrp 1gcu1 e6e 'i a
a?IraJIp rqurrl ase6 ap aundsrp rB Ea?urJ\J urnc rS Er rJ rv 'tZI
olr
Ernlcnrls rieeaoe Iapg BXuazardar € ap lig?lllqrsod ase6 €aAB ,rE -ir
ad 13 '1 rn1 -o
nrrolEurquor Inlncl€c urrd r€r 'z Inl c g ad 't Inl v
'
ad 'nlduraxa ap 'arnqrJ?E Es 16 ealnd J€ €a?urtr{ :pJEJlrqJe alsa
AI
rrrrole aJlFc JolrJnloqurs BaJrnqrJ?a P3Ep JSEU as alaualqoJcJ ali

Lnln:tads a.Ii

,-cluazatdal JE Ea :€aurnT t,VzaoJaJdJalur" €alurru pc uraunds
!-:- l.o-\oU g JB-u zEa ISAOU uI Bt OAJaSqO aS FS'IIIunT eJnlCnJ?S
:- *.2:.idar JgV rrnloqurs ap FlT?uopro elaidrrl nc rA '3 lnloqurs

Yi.,\ItJ gU.lS:IO

KANT SI ORNITORINCT,lL

continuum segmentabil ia infinit, o epifanie a Fractalului. Mintea,

in loc sd" se adecveze la schimbdrile lurnii, i-ar schimba continuu
imaginea, incremenind-o mereu in sisteme de stoicheia diferite,
in funclie de cum qi-ar proiecta in ea (ca pe un calc sau schemi)
tripletele ei de simboluri.

Dar qi mai riu ar fi daci Lumea ar fi hiperstructuratd, adicd
dacd ar fi organizatd potrivit unei structuri unice datd de o
anume secvenld de zece atomi" Prin calculul combinatoriu,

Lumea ar putea sd se organizezein 3.628.800 de combiniri sau

inzeciri, decade diferite (nici mdcar si nu ne gAndim la o lume
care s-ar reaEeza prin hiperstructuriri ulterioare, care, adici,
qi-ar schimba aranjamentul secvenlelor in orice clipd, sau la
fiecare zece mii de ani. Chiar si in cazul in care Lumea ar avea

structurd frxd (adicd ar fi organizat[ intr-o unicd decadi) Mintea
ar avea totuqi intotdeauna doar Ease triplete de simboluri pen-

tru a o descrie. Ar putea incerca si o descrie doar cAte o bucati

o dat5, ca qi cum ar privi-o pe gaura cheii, gi n-ar avea niciodatd

posibilitatea de a o descrie in completitudinea ei. Lucrul pare
foarte asemdndtor cu ceea ce ni se intArnpl[ si cu ceea ce ni s-a
intAmplat in decursul mileniilor.

A treia ipotezd,. Mintea are mai multe elemente decAt Lumea.

MMEiiinnLttueemaaedpaisopdautoenaersdddeeczotermceebi isnaiemtobamcoielus(r!tie, (2Aze,, cB3e),.sCNim, uDb,onEluu,mrFi a,iniGa,dtHAu,bt,lIe,dtLae)r,

triplete, cvadruplete Ei aga mai departe. E ca si cum am spune

ci structura cerebrali ar avea mai nruili neuroni gi mai multe
posibilitdli de combinare intre neuroni decAt este num5.ru1
atomilor gi al combindrilor lor identificabrie in Lume. Evident

c,i aceastd ipotezd ar trebui sA fie imediat abandonatd, pentru

cd vine in contradiclie cu ceea ce am acceptat inilial - cd Ei

\Iintea este parte a Lumii. O ]Iinte atAt de complexi, care ar
fi parte a Lumii, ar trebui sa-;i considere si cele zece simboluri
proprii ca pe niqte stoicheia mundane. Ca s[ permitA ipoteza,
l\Iintea ar trebui si iasd din Lume: ar fi un fel de divinitate

foarte gAnditoare care ar trebur sA dea seam5. de o lume foarte

sS.rdcAcioasA, pe care, pe deasucla, nici n-o cunoa-cte, pentru ci

a fost cArpdcita de un Demiurs lrpsit de fantezie. Totugi ne-am
putea gAndi si ia o Lume care ir'tr-un fel oarecare secretS. mai
multe res cogitarts decAt res.:':t€Itsa, adicd una care a produs
un numir destul de mare de structuri materiale. foiosind pulini

atomi, qi-i line pe allii de rezerr-5. pentru a-i folosi doar ca

- : iDS Un 1-, : ,-
. ul dJlpu, .=
!: Un l'

.'riJunJ du;r.. j1t.leL.

_ rul €aAC Jf -'-. :..tili

. -,.r1uI IJEUTqTUOJ a:. :,i..1-,1,1

- .;.ind Js uInS BiB ---.- '--- :ii.

: - , :..aU BCUI AUBpUnIII IJL]- - -i ---,- l -lr Bluap
- _-. re ealull^T IJ '191E r€LUi;.. r-.^\ ala urp
, . .: alrig?r{Iqrsod a?Bo? nc 'ou€punlu irnl.JnJts

' _ - ,- *n tJunle BaAB Je EalurIAI 'ap€Jop ".aloidnrp

. .._inp uI 'EZaJodl EraJJ € ur el 'ro1 alaluaruala
:
_. _- ::LunT 16 +gc 'ea1urtr11 lglrJ ls 'llutni rruro+B JUns
., :.inloqurs alaz ale Bo?url{ 'pzayodt atTnd .y

' - ".: --lnds o el g"rn€rs q?€poaJ^ og FS gJgJ - rJnpou
.-,.. ealnd
JE €Aac lsacu ardsep ED pulg ?Ep - f,uu'Lu

i. : : - .- : ,.iEiuIIJ acrldnpa"r es 'raiurg rr.rtugap erualqo.rd euncl
.:- : , , -.'.:ri ealnd JV 'riurnT 1l elBrJalEur €auxpJo ug pil1da.i

. : : : :- -r : -:-.u aJEJ rulouroaF rnJxsuoJ ealnd JE rlBS '{ rnlnuJaJul .rl
:.':-'.-. -;
:. .) EUTJOJ Ur 3Jn?3T1J?S aurnT {.rI ElSrXa JB nU €)tstl J€rr{.j
;il;rrs eaqnd JE a:}u{tr{ op laj?su O .a{unrl
DularyI ur C;r

:-:: r..'rrJ ui lJnp0r[ alaluoJrp ra a:1urza;dal Es oulq alJn()J u,.r,1nd
.;:- ::-.irIlj zB3 lsaJi? UJ"oArtErrJA?[p rJtiJsrll ts r.rEJS uapaao"rcl
'.:' : *i.3Btul ualnd 'arr1iu1ur,,3 ltuni rnJ?suo:l rs riutu-r uralncl p;r

pu.:I tt?p'g1durg1u1 as cSe g.r oleod lS'aluolsrxa alrqrsocl JollJnl

-Ji.Jts InJtsrunu upaexa "ru alrqrsod r-ruluoza.rdal ap sAJazaJ nES
'autittoltls ap pluapunq€ o Ea,^.€ ure 'uurn1 uelelridu;rs ap gie.;

alpug.H op sarxa un €?srxa JV '(undo;s r€ uiualur ri eaae _re

gJEoaoq ap ESr? aluTIAi g?sEaf,E gr pugirupe) gqurza"rc{ar Ir €aluri,{

IaIJiuEIrWnJuaEyJrneodroJrasiluar pEOrsJEetlsrraiupa'j1u8r?uaapza'"lurdaal-urra;ulsr aIaaJ.erEJujurrs€pnsurzr
rA e-ro ap rs rr'tZI ap ?uoJ Bap ES reop pug8agaiugou ala ar?urp

irJerag 'l;.rlazur ap 008'BZg'g e 1n.ro1n[e n3 tZI ad elurza"rdar i-es i!r..

'nldruaxa ap 'eo1nd JE Balutl1i 'Tl-roJlp aJapaA ap 1:rund un-J.lurp dil

na;ralu '(ra ap apqrsod rJeurqruoJ asei alar llnru Ia? nES) gZT nn-

!r,iBprJtlur EJnl3nJls o alurza-rdal ES Ec rJnloqruts ap uBulquros ap '€i-

rlr-rloiro._i1s1l J1?Urnu un EaAr? JE ealurtr{ ef, BJ[nza.i JE Ea ulo

e-r1ed E ap ralal e-idnse
. -. --,ri:r !trrunue o aJuniB ps olsarr:s dJaJEoap 'gza?odr BraJ? E

->:--,. rr.i,lrrriuar-u gs Fluau{'zEJ i}luo uI"iliullN aie unloqurs

\'1 1..tIi l{il,l;-!{O

KANT SI ORNITORINCUL

combatanli ce se luptl cu arme potenlial egale, dar in fapt

schimbAnd arma la fiecare atac, pundnd in incurcdturi adver-
sarul. Mintea ar aborda Lumea cu un exces de perspective,
Lumea ar ocoli capcanele Minlii schimbAnd continuu cirlile de
pe masdL (printre care qi pe acelea ale Minlii insdEi).

incd o dati, toate acestea par foarte asemdndtoare cu ceea
ce ni s-a intAmplat qi ni se-ntdmp16.

1.9" Despre o posibile risipire a fiinfei

Sd llsdm acum modelul nostru, pentru c[ el s-a transformat in
portretul (realist) al modului nostru de a-fi-aruncafi in fiinfE,

gi ne-a confirrnat c6 fiinfa nu poate fi altceva decAt ceea ce se

spune in multe rnoduri. Am inleles c5, oricum ar sta lucrurile
(dar pAnd qi ideea ins[gi cd lucrurile stau intr-un fel oarecare

ar putea fi pusd la indoial[), orice enun! despre ceea ce este

implic[ o alegere, o perspectiv5, un unghi. Orice tentativd de
a spune ceva despre ceea ce este ar fi un subiect de rdvizuire,

de noi conjecturi asupra modului convenabil de a folosi o ima-
gine sau alta, sau o schemd. Multe dintre pretinsele noastre

reprezentdri ar fi poate incompatibile intre ele, dar toate ar

putea spune cAte un adev[r al lor.
Nu s-ar spune c[ nu putem avea nici o cunoqtinld adevdratd,

eventual s-ar susline cd avem cunoEtinle adevdrate i.n exces.
Unii sunt gata sd obiecteze cd intre a spune cd nu existd nici

un adevdr qi a spune ci sunt multe adev[ruri (de-ar fi Ei numai

un foarte simplu adev[r dublu) n-ar exista nici o deosebire. Dar

:l-ar putea la fel de bine obiecta ci acest exces de adeviruri e

tranzitoriu, este efect al felului nostru de a inainta pe bdjbAite,
indicd printre incercdri gi rdtAciri o limitd dincolo de care aceste
perspective diferite (toate parlial adevirate) s-ar putea alcdtui

intr-o bund zi intr-un sistem: ;i c6, in fond, felul cum se inno-

ieqte continuu intrebarea noastrd cu privire la adevdr depinde
tocmai de acest exces...

Se poaie ca. in limbajul noslru. si existe fiinle in prea mare
adundenqa. Poate cd atunci cand omul de gtiinli spune c5.
ipotezele nu trebuie verificate. ci inainte de toate falsificate,
vrea s[ spunA ci pentru a cunoaqte trebuie taiat excesul de

fiinld pe care limbajul il poate afirma.

Ei nrpnlard a L:rarJ e op Ea) 'iuiiglar.rdo.rd ap arerl

r-::as Joun ezt-:, :d alrJnJrnl rugutuasap oc ap) prrldaas a:
--i- Enop E a: z:--r '€ueorunq adeo.rde 'eunds $e 'a1sa
..i inl e ar,:':.: :-urJd 'rn1nleqruri erielsrFel ad lezeq E-
: ?- LuAtSi: :.:: .;:.JB^ape al6eunu AI AJeC ed rUnriog ad
JE
.-ra1.l,-- -:.: --l ::JUnJE B eJnlEU OC ?UAIuOUI U\g,'ftLg-
:-a,.;:j?s-;-:.:-;_--;':,i;:::-:-':-::,:;,''..;-:-:*-aj:*,.;-*:-,;:-:.:'--:,;-:-1-:tS:i-,-':._:".--".-,?;--.=:.,-:::r,l*...:lr;'::::..:..j":.-:^---::.--.i..3.:::=L,':rj::Ugr:E.u.dJ-1ID?JeunpJ1Oer.e\.oXsEuSseraaJs1u'alnBFerS'pdlalIduUuJssrapnaB.urpSeoloaJuuur"Uuaun-gJgn!puusszapnuaraSuEuleJur'nJnp6oEo+netrOlrraiuudl-eIu(annoarnlruaqnrdJB-oc+enos#szBruuz;rspJJnlaqgaJ,t"t€rr1lJnruSrOd1eaulxrfrpanqeJasn3dcl ai
ID_-- E:Ii':.=1=-,--,-.'=-' * .- ?:.: : !: lol llIaC€J O eA ArdSap puIqJoA
aJBJ ui Er--.*.lu-::r:--*-:'- -=: ;: lnsaco"rd r6nsu1 alsa eiurg .E
pJ'l€luapuaJSu€Ji. a-iE€-::-;.-j-Ju::s;r-:.:''-.s.::xe3 nu Fe'urlurnu o-s pugt o
-Jacui luElnruJoJ al nr a1
ap lndocsopralec JBn{c AJ

aprcuroc Biulg pc 'sn[Jra inin;;;i l: r:' ir]Jrp€JJuoo-uou ap 'e1e1r1 al
-uapl ap "roprdrcuud edecs pJ 'letuapr-rJo JrJluaroSol rnlniapour
ala+IIuII ap oloJurp Fls I8u5 inrP^ap€ €c euluasul r€ ElsBarv AS
isao? ?urqp(un
- ecgriunl6 olrrJoal erdsep pueqeredeg snds e urne eSe - Rc nES tu
'1e"r-errepe €aar aunds alsa ac Eaac erdsap ariuur"rrge orrJo Bt UI

'eunq op IaJ EI luns ol€o? Er 'e11e nc glu8a a?sa Eun pr Els€ €
a
aJEo Eurueasu3 'reiurrg erdnse alanrleads.rad elrurgapur Jrrrrou
-oJlse J€eptu nes 'alrugur luns FJBp :EuJopour+sod gsrz-e6e to
Earunl uI EIEJluoc plruo^ap 'pl€ulJ €aunr?sar{o e1 a8unle as .J
r
F'-rlo€lp.rons'upnedsegls.rgn'iIgr1nr1lael"rno1lldnr1ue punSord Inusru€caur l€Jllrluapr
aleod as giurg a"rdsep
uI rqrol

ga 1n1deg nc rugcpdurl au FS run? alsa nu euralqord "req

'a^rlrugep

aleJaprsuor rnqoJ+ JB ',,aunq" qruJn e1 gugd red pugc 16 rerqr
'a.r1s€ou elr"rnsundspJ Ft rrrnJoprcru urapaJc nu es rieurlcu3
uraluns 1gru5 e$e 'glnuriqo are^cape op BloJ ap rincggsrles

urrirurs au es €ls€aae ur"rd Ee gJgJ 'errrlcads"rad plrurnue o-J?urp

urind 1raJrcJs'rrrJraulfn,El JoEzJonac+aspoecvas'IoFiSulagJlIsne?ououzarJIroJruq1JorAieuecrrrppperpdruurll
JB nu

IeJn?ln3 rA ar8oloqrsd 'cru1a 'crFolorq tuoluns aJeJ uI Inpou ap
a1e8a1 'a,Lrlladsord euneeploluJ luns upzrurnJ al aJEJ ad rrunl
alrJarJJsap pr eoopr gpqeldarae ap rua"r?xa 11 te 'zet acrJo uI

6l YJNIId gudsgo

r{,\NT $r ORNTTORTNCUL

sapir-whorf (limbi diferite organizeazd experienta in mod diferit),
cea de a patra e kantiand (lucrul in sine e insesizabil de cdtre
cel ce construieqte limbajul): noi credem c[ vorbim despre (si
cunoagtem) copaci, culori, zhpadd si flori, dar sunt metafore
care nu corespund esentelor originare. orice cuvant devine
concept decolorand, prin palida lui universalitate, eliferenlele
dintre lucruri fundamental neegale: astfel gandim cd fali cu
mullimea frunzelor individuale existfl
,,pe modelul cdreia o ,,frunzh,, primordiald
ar fi fost tesute, desenate, circumscrise,

tcooaloteraftreu,nzinecler,etiintea,spaicfetal tienc-dtdnaicr iduenmexaeinmipnlaerinnduems-aanradtiocveed-i
c,orect gi plauzibil in calitate de copie fideld a formei originare,'
(Nietzsche, 1873 : 360). Ne costd multi trudd si ad?niiem cd
pasdrea sau insecta percep lumea intr-un mod diferit de al
nostru, gi n-are sens nici sE spunem care dintre perceplii ar fi
mai jnuustdex, ipstedn(tirbuidceims:-3a6r 5ce),repeancetrlucrcidte,,rniuatudrea,,npeurcceupnloieasetexaicntsdd"
care

n-ici o formi qi nici un concept, qi deci nici mdcar vreun alt gen,
ci numai un k, pentru noi de neatins si de nedefinit, (ibid.em: 361).
Deci un kantianism, insd fird intemeiere transcendentald, dar
qi fdrb m5.car critica judecdlii. Cel mult, dupd ce afirmase ci
antiteza noastr[ intre individ si gen e doar efect antropomorfic
si nu reiese din esenla lucruriior, corectia, rnai scepticd decat
scepticismul pe care
indrdznim s5. spunem incearcd sd.-l corecteze, sunb. astfel: ,,Nu
c5. cutare antitezd corespunde cut5rei esen-

!e. Aceasta ar fi intr-adevdr o aserliune dogmaticb, si, ca atare,
tot atAt de indemonstrabili ca gi contrariul ei" (ibidern: 361).
' Ttebuie prin urmare hotdrAl
ce anume este adevdrul. $i se
spune asta in chip metaforic, desigur, dar de cdtre cel care

tocmai ne spune cd se cunoaste ceva numai prin metafori liberd

si inventivd" Adevdrul este chiar ,,o armati in miscare de
metafore, de metonimii, de antropomorfisme,, elaboratl poetic,
gi care mai apoi s-au soiidificat in stiinld, ,,iluzii
al cdror chip s-a cd.rora li s_a
uitat narura iluzorie", monede
tocit gi care
sunt luate in considerare numai ca metal, aga incat ne obignuim
s[ minlim potrivit conventiei, intr-un stil care ne incdtugeazd
pe toli, puniind actiunea noastra sub controlul abstracgiito.,
dupi ce am mdrunlit metaforele in scheme
si concepte. $i de
acolo, o ordine piramidald cu caste si grade,
legi gi delimitari,
construitS. in intregime
cimitir al intuitiilor. de limba.l . un imens ,,columbar roman',,

'l'ul ( .1.1 :iils al?dri nc Eusldns pilqurvrl )( :.::!>,
i( .rJ ..lr-,- : alsniu op l€laJrrer lasroJ nr8ou Y' =."

t.'JJ) (/ollrniluts rornlnl D arD133J?p .TJ
rLrui o-JlurJd ta ur,,tztn aurlap Inlood- +
a!
-rl . :..-- !..r-.--- . -- - -:' -rald uoJrBIC auiqrdns'O" 16 **,,salu€l
---.,1 .ilou 'y" Eapa,t gpeor"rad tieaare u1 tJa
-,.,. :'. - :
D7
-. = -..;-r.lr auuosleJ ?a asuourun '3uo1 un Jed
-,
:: .-. : _ :. rsEurelcord {uauleg aJ+FJ BoJBOSI.IJS
,-:. ._rp EI OSTJCS ?uns rJnpugJ olsa3€ ai
.-,.- ., :' -: -,:':.!r!: :uaptqr.(IIJn?Euea1e1uep5a"t
: - r- -: :, : , : . : : €-i
.-*.:: ealnd rEUr JE-u ruourru '1OunS ef,
-- ; 'li
.- "_: - : _ : ..- : ,.r EJEII'n"r1seq1e Bapal Je-l Inlle
--:: '. tu.l_r JB rou aJlurp lnun ESEp ap
:.:-: :'"-'.-:-: : - : -: ..- - -],a.-a 'aiugsgd n, p,ag, adactad EJ
, : . .: , - .--.r- ..tiezuas o €aAE Je 'auIS aJ
: - : I - .-.--.::-liJad errlaod arin10'ta.r
AS
-uoJ EJn ]€lu.I; 'aj:.i:;i.. :. -::..i-: --. I '.*:t-au ala ap eFnS uud
rBurJol FJ pulg lEp '.Ioi Inpu?i Ei al-1'.:liiL-'zlier-rldacuoo FJSEoU -ui
-nrar al gs PZnJaJ'luapira'rep:FJnl€u 9]lB ap'IrnrP.\ape allE
,,aagr1urr1A" lol.lnlgrtape pugundo'prlseou erdnse luaueuuad n^\
Fsede aJ (.aJeolrzo.r.3ul afrog" eJ ;Bd€ 11 apra8ugJlsuoC 'oJEq
-urr{rs op poru un al6eounr 16 elernleu rra8ugrlsuoc Joun uiual lv

-srxo alufrs 1a '(1en1xe1) Inrg^apB uraunds gs ec '1a3118 nBs 3U
'lnlualsrs BZrJ, uI PJnp€ PS BJ
FJ
rcur?oslrrloarl{uIrIIoa}lserosdrnnuunaIlnd}eagr+aroddglaelszaeqnFHsnIonuolpqlBeJJo'pllunllnol tcru aJ€J uI JB
ale olIqISod
'(I
airrJoJ allnul rEru Plslxa Fctsp aqoJ+ul as 9s aJBd nu 'luapaca.rd
ln;e"r8ered rrJ +uJn?uot rue-i aJEt ad aurnl ardsep Fureas Bp € 'u
op alrJnpou aJlurp Dlnun Baur8etur e^zaazruJnJ ou puoJ uJ aJEJ
E:
'aqoszlerlq'(a^rlru8oc rolaru8rpe"red rarinlonal BIualqoJd rB r-arel.1
,,,
rnlnreqrrrnloJ F^r?€uJa?lB FirJoJ o rua8ale gs lnldarp E-ap nBS
'lnreqrunloJ rrrernlJnJlsoJ ps g8ugtlsuoe au Ps Balxnl pug) ui U
IB
pugc urp er gldruglul as nu goep rS llrruru ep arienresqo o g
9r
re-u aJ Baao) atunl ap euJeas rugp au FS IaJ unal^ ug rur6na.r req
-rlrnlor rnTSaf,B elua3ugrlsuoJ El au-npug^Jape gJBp :rJPqaJluJ a
Bnop (BZBaLurn ac alrJnpugJ ulp 16 getqr 'aluasqe ugurpJ JEO
'gleropuJ aderul nu 'aleuo8aq?J aIIra?sIS u] F?€lasJoJuI aIJ PS IP

EZnJar ar piurry o aleod nes '.io1i"rg1urg lnlesrad pzealuaurrFa"rul to

rnlnleqruq Inrlgrpa rrrna rnlnloJ Ie nolqe] urlldo un aJSO Blsale RO €T

n

31i
AU
OJ
r-i
a.I

'(

Y.i,NTT.,t !H.{s:t0