Umberto Eco - Kant si ornitorincul

K,ANTSr ORNITORTNCUL

reproduc ca respuns. Inlelegem toli c5, atunci cand Dante scie conobbi
il tremolar de la marina [,,a] mdrii aspru cAnd l-am cunoscut"], desigur
c5. folosegte expresia cea mai fericitd, dar problema este de a explica

ce anume a fdcut si cAnte aspru 9i textul, gi intregul patrimoniu al

unei limbi, atunci cAnd noua expresie s-a impus ca ,,foarte proprie,'
in locul alteia, cS.reia de altfel nu i se anihileazd sensul. cel pulin la
aceasta ne-am aEtepta de la o estetici ce se vrea a fi, prin supra-
licitare, qi o lingvisticS. generali.

Tlebuie spus in apdrarea lui croce ci frecare atitudine extremist
polemici a
pildi, cum, sa este mai mereu temperatd de mult bun-sim[. Iatd, de
dup5. ce condamni genurile, le admite bucuros utilitatea

practicS.. Dac[ astfel de ,,grupiri" rdmAn bune ca un criteriu pentru
a clasifica operele in bibliotecd, vor fr fiind bune gi pentru u .ru dn"e
sh le ciutdm gi pentru a le citi intr-o anumitr dispozilie sufleteasci,
aceeasi care-i va permite gi lui Croce sE defrneasci
drept ,,tragic" la
Tasso ,,avAntul gi bucuria vitali care dintr-odati se r[stoarnd in
durere gi in moarte sau se pli.tesc". Iar pe de alti parte, genurile
alungate pe uEi se intorc pe fereastrd atunci cand croce va trebui sE

explice de ce trebuie si aibi rezultate estetice o operi arhitectonic[,
acesteia neputAndu-i-se nega finalitdlile practice:
face ,,si intre ca materie in intuitia sa gi pur Ei simplu ar_
tistul va in exteriorizarea

esteticd tocmai destinalia obiectului care serweste unui scop practic.
El nu va avea de addugat nimic obiectului pentru a-l face instrument

de intuilii estetice: va fi astfel dacd. va fi perfect potrivit scopului siu
practic" (p. 129). Foarte bine zis: dar de ce si nu aplicim aceasta si
celui ce se apuci s5. produci un poem cavaleresc, o marini sau un
madngal ?

cat despre retorici, croce este primul care vede in clasifrcdrile ei
un mod de a identifica un ,,aer de familie" (o, ce frumoasi expresie
pre-wittgensteiniand !), nigte asemdnS.ri care dezviluie inrud.iri sufletegti

intr-e artigti. $i tocmai frxand aceste asemdnd.ri de procedeu se poate
conferi un minimum de legitimitate traducerilor, ,,nu in calitate de
reproduceri (pe care c
ar fi zadarnic si le incerci) ale expresiilor ori-
ginale, ci ca produceri de expresii asemdnltoare sau apropiate, mai :
mult sau mai pulin, de acelea" (p. 93-94).
n
in 5. $i mai neconvenabili este ins[ disculia pe care Croce o incepe d
capitolul Esteticii, dedicat
al gaselea al activitdfii teoretice gi D
practicii, unde se enun!6 incredibila propozi{ie cd intuifia-expresie a
artei se epuizeazi in elaborarea internd, in timp ce exteriorizarea p
tehnico-material5., in marmur6, pe panzi, in sunete vocale emise este
cu totul accesorie qi neesenliald, este doar frnalizati in vederea,,con- e
servSrii si reproducerii scAnteierii interioare originare', (p. 128). Dar
cum ? Poate ci nu vorbeste acelasi autor care cu o suti de pagini mai r
inainte spusese c5 ,,auzim de multe ori pe unii afirmAnd cd au in
C

Ct

r(

-;,;-j: Jrru 'Tlc.edi€drur aul\ap ':.:.zar Inlol pc luotua^
Iaca nc"cruru aul\ap agosolu :-i.:.:c lol Bc a16€ouncoJ
--Jrs-lnunq ea €aac Bc E]Er Jeo ::*: ::toJ aJlsBou raridac
'Inlo? a
-Jad inure8lerue rS €c atsa urfuds ap Jcunc j:-:'.::ru oJoJC aD eaaC
'*c€o8eped Do1[rur" un ', urlr-rds ep lcund un- ::'.: a nrluad tx 'ezlu.orf,
-alxa B mluad nu Iauad ap €rnlPsprl Ep'Eir.-r-EJur alsa arso-rdsa
rrupc €'1n1sr1re ec asasnds os (gtl'd) at::::...::iu rur8ed eurind
nc JBp'aze.rg r$ olurlnc gcJBo?uJ 16,,e1unsa:i : .. alurrs o a.rea ad
rrse.rdurr raun ersaldxa €1nBO" Blsace pugc ta,: r .: -:. InrlE^€J+ armsap

oJBa (0gI 'd; gseorun4 alreoJ gu€ed o plsrxa ;.-:-:- i-r uJ ;olal€rrol€tu

eiurrlS nr gcr?srlJe Bcruqa? ppunJuol as BlsaJz '::-t. 'ji rep'ezea.ra11e
as ac lJolna csasoloJ o.l€c rJeur alJeoJ rJotJ:::...: -nzEJ os-npug?

n-rracnIrlcr'eu1q.ranls.1ree.,pl rriSuoa"srn'accarnlusqrlpeInl?rJ?saooJlrJera6rpe-norul Fe1zpgEclauc1JuJ'n;S-iu:-j:':'::-:i;s:a-iEisr-:a:aoDJilenrdaorprgrruiur-neIrluerc
e gcutdure BaJ€zrJorJaJXo ?lnw ap lgle cs€Jn::::-: ;; p'.urge (Dlzaod
uI) acorC Je[I']L\rrlod plugrrnc nou urp atn?r :: :.-:rru]lr aqrurqes
gs aJBJ l-arec Inrcrpur gJelncrJne ecrlda-r u3 a--.:=;: -rpirqcs elaunrd
oJe+ acol nc r6-npurlreoJ reurnu ?'1Inn1tuaoadpTtJgo-ar :.l::s-:.-.--'-i.jr .:- rnlnl€ua+eur
eiualsrsuoc erzal:ueJ +eiVie B-aI au € rsaualuoc

nu rr16r1.re riol olelqea; ut 'd'u)ea<c€o.are;rnIndurrqolJuSrTSnru:tr:.;taE,.r.. :i:! aJB ,,a1e1r1Bor"

In+ue^nD pcBp re0 '(0gI g o-u Fs o?urBuJ

reru eJ p43 leued ap BJnlFSpJl o rcru aund:.i'a:etrl€al ur'1n1sr1re"
gc nrluad ',.puplunduro? nes purrJcs 'pugldin-r.- r,es puglrrd aprsardxe

ezeaal? 161 1n1sr1re" pc erie,r-rasqo glercl]radns Ei.DisuoJ eao"r3'rr16r1-re

neocpJ ac €aoc plepororu +Bsorolur e-l nu 1rqe,1,:,:C EJ Insuas u; rB rc
'r6nsu3 Io Bunarl Fl€porcru lecrlce-rd B-u FJ Tnsuas ur r€op nu rS 'a1a1re
nc ar€zrrBrllureJ InI ereca"rd o+reoJ urp 1!\l g as ES ;ed ac 1ulpnlll
-.rea alStu 'aleagd urp 'are ocoJC runrlsoqJ ratsaJ€ erdnse .re11

'1ce;red p8ry ap tiund un azazrlear gs e?

lnsedruoa nc rS 1n-raqco nc lrpnJl ne-s rJo o.rrliuri.lp rrur5eurr "uarrpelunrrg1J6
ug eitqcs alsod eirqcs lncR, n€ a.rec ecrloerd
'r1Ar1re rotle

oJ €oac ne apundsa.roo nu acoro eunds oc €aoJ pc a 1n1deg 'als^arpau
Fn?rqcal op aJecrz o r-Blseacv egJnruaJl r-Eugur rer 'ra1le plugur6art

arB Pc alepPJl ns-I olBco^ olapJ€oc J€r 'azazuolralxo o-s +eeracuJ
e 'ra1re p€erp ap 'eSe 'pc n"rluad ar-ra1e8 el ap rac ap lerorng lsoJ B

'elrincse o?ou aprpuolds raun B puJalur arrn?ur e1re3-rad ?n B B aa gdnp

'ereos o-Jlul oJBc Jouol aJeur un erdsap aunds uralnd ac Jeq 'lerpl

-ap€ nD n€lsrxa r"rnpug8 oloce gc "rolgcapnt 1p ed n€s Io od eiunue
1-e n"rluad 'eleolrr,n erJouraur n"rluad 'Luarrz ps 'gcge-r5oue1s girulase.S

o 'qcurdura alelrsocou o r€urnu a r-rnpue8 JolarB € a?ouns uJ €laJJuot
ea"retur"rdxe pc ounds aleod eu aaor3 '.rru8rsaq e (tI 'd) ,,aseourn-r; rS

allnur a?urlnc u1 lrnusgld $ r€-al '1e"rp.tape nc lnle I] r€-al pcep" 'gsu5
',.aruudxa a1 ps csaSnal nu B? rep 'unpugF aluel"rodun 16 a11nru alurur

.INNY'JTV-INV IS YIiIII J,NI . g3OH 3

KANT SI OR\ITORi.N''i:L

Cred cd se poate admite cd in aceste pagini Bendetto Crnce afirmd

exact contrariul adevdrului, dacd adevdrul este lucrul asupra cdruia

bunul-sim! concordd in lumina a rnii de experiente inregistrate si

mdrturisite. Nu cunosc suficient opera omnia a sa pentru a qti daci ei
a meditat vreodatd asupra sonetului in care Michelangelo ne amin-

teste cd Non ha I'ottimo artista concetto I che un marnlo soLo in sd non

circoscriua I col suo souerchio, e solo it quell'artista I la mano che ubidisce
all'intelletto*. Dacd l-ar fi citit, l-a uitat mai mult ca sigur. Pentru ci

aici Michelangelo ne spune cI artistul igi gdsegte a iui intuitie-
-expresie dialogAnd cu materia, cu striurile ei, cu liniile ei de tendin!5.,
cu posibilit5lile ei. Micheiangelo spune chiar mai mult, de dragul

hiperbolei : statuia se afld chiar in marmurd, iar artistul nu face

altceva decdt sd indepdrteze prisosul care o asctrnde.

Iatd ins5 cum Croce, parcl pentru a polemiza cu Michelangelo, ne
vorbeste la p. I27 despre ,,blocul de marmur5. ce-I conline pe Moise"

qi despre bucata de lemn coiorat con{indnd ,,Schimbarea la fa\d"

(cursivele meie). Citatul nu lasd loc de indoial[: cele pe care noi le
considerdm opere de artd (in legdturd cu a cdror deteriorare, resta-

urare, falsificare sau furt ne d5m osteneala) sunt simplul conlindtor

al singureior, adevdratelor, uniceior (Ei de-acum intangibilelor) opere

care constau in intuiliile cr-r totul interioare ale autorilor lor. In alt
loc, vorbind despre felul cum judccat,a de gust reface geneza intui{iei

originare, Croce se va referi 1a aceste suporturi fizice ca la un simplu

,,semn", insirument aproape didactic cale si permitd procesul de

reconstituire. Nedandu-r.i seama ca. pentru un filosof care nu cunoaste

bine existenla sociala a sistemelor de semne, cu legile gi unititile lor

definibile. si vede in orice act expresiv un unicum in care limba
renaste ca gi cum ar fi pentru prima oar5, a fi semn n-ar trebui si
fre putin lucru, iar raportul dintre sernn Ei intuilie ar trebui inteles
ca fiind mai putin accidental si exterior.

Croce ne spune cd acea bucatd de marmuri si acea bucatd de lemn
sunt aqa-zis frumoase numai prin metaford. Apoi igi dd seama cd
intr-adevdr prin metaford nurnim frumoasl partitura care ,,contine"
opera Don Juan Ei recunoaste ca prima metaforS. e mai nemijlociti
decAt cea de-a doua. Dar pentru un autor care ;i-a retuzat faptul de
a defini metafora solulia lasd de dorit. Ce anume ascunde aceasti

diferenld de nemijiocire metaforice ? $i ce anume este Don Juan cel
conlinut partiturS? Un fapt sonor (Ei deci fizic exteriorizat si
in

exteriorizabil) sau intuilie originara pe care Mozart putea si refuze s-o
urmeze? $i de ce este execubatd;i astizi, in loc sd ne mdrginim s-o

evocim citind partitura, asa cum Croce considerS c5. ar trebui sd se

citeascd pieseie de teatru, in loc si le vedem exteriorizate pe scend?

,,Nici cel mai bun artist n-are-o iiee/ pe care-o marmurd sd nu i-o
sigileze/ cu-al ei contur doar me,qterului care/ mAna-qi supune
minlii vesnic treze" (n.t.).

eaJaJr€01ur el JsopugS Eur - a^rlBurall€ alrrrcat op al€urcsEJ lsoJ n€

auaororc-Jsod egrie.raua8 pr a8aleiug os 'r.rnxopeied alsace nc gieg
'Iolualro tttos ap a)lnp arooln o atsa aurnue ac gl€porcru

tntut ealnd EA nu aJar:'Eu urp [nqJo runJ Bs? EurqJa^ ap uny.red

un Inlur uelnd el nu Eu'rcra.\ o gleporcru ?rsoJru-r E-u oum J€r'crluru

alSarnlur as nu aJ€orJaru. usaJU ar?s€ou.rolejuar:adxa EaJrlurrue pJpd
'a8eol€u€ rrp.infe.rdutr ut -r-:ilurrs IBIu tue Pc auiq otJEoJ ulrlurtug au
gc nrluad'gliunry lnaoriru u,r ararnp o rirurs rE'EiEariS ap gcrigcnq o

plupo-rlurp alrq8ul E)?E 9r rnlur aleod ar€rag arBc ur Insuos uI gc€J
o-s alEod '6er.rasaru EJ :i:,.-?p e pc n.rlued leJnruJeru uJ pugJJnl lepnsB

e efop gc n-r1uad ace3 a-::,d o rEO 'pulnllpp gcnpo;d o-s €alnd JB

arec ad Ernl€ls alunuE.:E :-rrur reur ala? uJ gugd rn1 Baurs uJ eidrual
aPa-uuzotdBncoa8.zr'Jrdrlganarlolp'arsallqegiuBcaaaupacE.lo'eJuJa1uSs;aqe'dc1darrarSp;:;-a:i;?S;:::j;rr:t:eu'-1r!o"r-lSEd1l6unen,op,snsuJarrluJnxB1naOcroro|u"sgrBeSuorupe8rcnleetJzrlJurt!lrqaEarluJsuroo^JpdnBsclaRlw€rlsqo€ralsaglosclEd€a
u1 e1rn1cr1" lsoJ nE prl?J:Ji::.lE l€op ura1e o ourpn?rlJoc JoJpc € JBp)
alrpug8 ;nd roluns;nrsrp E grl:rdrua; eiuar.radxa ap 1e1aSu1 1g;
'astoll -arrt.ptuart-uotn3lnrdntuLlr"r€1-nl1nnud qro lnasgu g J€-s
ola8uelaqcrlq ad g .re-u 'lnurop.rns
pcBp rel 'es
lncsgu II re-s olueq pc€O 'acrurrot nES alrtrel 'aa,rlrpne rriezuas 16
rc 'r.rnpug8 rBrunu BJoAo nu olalur,l'nJ rcru gc eunds au aJEr u1 'rarzal
-saurs rnlnuauoual €s€orunr; a1.reoJ pufed o leripop e lgcul ourq op
(6rJg'rznr1JonrdJnarlx1a1nr.urorn1?n[uer
lg+B 'oaoJ3 rS ar16 nc rc 'rn1ndnrl €reJE u1 urrpug8
'ulrnlur gc€O 'rurpug8 au oJBe
nu 'unpugS ?c€p

el €aJezrrorJa?xa ez€arurur 'qlrqrldacJadur pJnsgru u1 rA ag 'a.reoleuogl

aJlsuou a1aue8.ro 'r11o.re,reg rnl € plnre o e1 urpug8 ou pugc raunle '€c

rpa^op ealnd .re (acorC ap lnzp^ ngr ap 1n1sep) leluourr"radxa Soloqrsd
un gc IoJlsB 'alruro neelnd ol arer ad Jolalauns Biuauadxa ?nA€ n€ Bc
n"rluad oBJ o rBO '€als €alnd Jp-ol ola e.rec ed Inlauns e1 as-nputpug?

'al.rns.ra.L rol €ours uI €+ugc r6-e.rec riaod ug ppearc FS ln?qJ g l-gs

arnqarl pleqJa^ eiuarredxg 'alauns e.rlsr8e-ru1 rB nu acr?au8eru elrzuaq

nES Insr.rcs wna 16 ec '1er.ra1eru 1de3 un ?uns nu olr:lelol alrrsardxa gc
e1r6o"r8 €rznpuoc aFBJI Feurdura arfe,r-rasqo plsnf p+s€are uIG (Z)

'aluapace.rd oJouos rrserdxe,roun ea"rerlsrF

-oJuJ nJluod acrzg r.rnl.rodns JBJg^apE nc purg Eolsace 'acrlau8eru
alrzuaq e1 pugd srJcs €l ap 'alaurrrd ad oJuaueurled acug a1 e n.rlued

aceol[rw a16ru le.roqela B Barruauo ]geu!'gluapua ap +gte o Barrqosoo(
'alauasop nEs airnl€ls luns runa ete'a7uauouttad nsa.tdxa rA lsrelaqeg
EroA runc €S€ 'Jo€ ug g8eaqcul as nu aJ€c 16 guo1oa pqJaa aJvO uI Insuas
u!) aIUpIon rrsardxa plsrxo po €ur€as gp ISI 1e 'e1eo1 ap rgtul (T)

'alazeJ rurrFrurn r-PS soloJ ap u E^

ernrec ursr8ole"red xeldruoc un gzBalncrpe (FIEqJa^ erzeod e1 earelroder

urrd lrur;ap Eun€aplolul alsa InsorunrJ BrnJpJ 1rar"r1od cr-r1uaco8o1
Inlaporu op Flsru€urn ariecnpo ap o^rloiu urp leururop 16 .,B,rn1€u" a ac
lo? ap giey ngs insora?urzap ap surdurl) ocorC rrr€ pJ luopr^a ared

.INI{VD'IYi,{Y IS VIJININI . g3OT{')

IiANT SI OR^\ITORINCUL

iui Pareyson la funclia fundamentald a maberiei in geneza operei, a

lui Anceschi la poetici, a iui Dorfles gi Formaggio la tehnicile artistice,
a lui Morpurgo Tagliabue la vetustele concepte de stil Ei de aparat
retoric, a lui Galvano della Volpe la momentul ,,rational" al procedd.rii
artistice ; ca sd nu mai spunem de Iectura eliberatoare a Artei ca
experie,ntd, a lui Dewey, in care se vedea repusd in drepturi plenitu-

dinea naturalit5lii fizice. Era vorba de a repune la locul ei filosofia
de ,,patru cuvinte" (potrivit acuzaliei aduse de Gentile) in acel flux al
vielii la care, la urma urmelor, Croce era atAt de atent. Se cerea si
i se dea dreptate chiar lui Croce insuqi, la care totdeauna a existat
in mod constant ,,un fel de hiat, o disociere secretd intre analiza
bogatd a unor sectoare vaste ale experientei si ale culturii umane gi
.sistemulo siu... in analize, strAns legate de discutarea precisd a

unor fapte de culturd, ca Ei de experienli, se precizeazd "concepteo,
sdpaucds, vpreemnt,ruexatrecmonedceta"imqipaurliem",pedzair prelioase pentru a intelege, altfel
felul multiplu in care se exprimd.

opera qi fapta soimmepnlaealsocr[.reInzo"lsvaisrteeme"m, saeijucuxrtaApnudnafpirumtiante5.iddeeicfdotadrtee-

abstracte, iar

monstratS." (Eugenio Garin. Storia dellct filosofia italiana llstoria
filosofiei italienel Torino, Einaudi, 1966, 11, 1315).

6. Dar poate ca tocmai persisrenta nerezolvatd a acestui hiat este

cea care explica iniluenla pe care a avut-o opera lui Croce: acolo unde
cititorul gasea putinele idei foarte abstracte. dar era atras de ele

pentru ci le inlelegea ca pe o concluzie logicd. a analizei concrete,

admirabilA prin bun-simt, limpezime si putere de pdtrundere. Cititorul

regesea flie propria-i nostalgie pentru o idee necontaminat[ a fru-
mosului, a binelui, a adevdrului qi a utilului - pe care toate me-
tafizicile atAt de ponegrite de Croce le definiser5. in natura lor

hiperuraniand, spirituald, necompromisS prin acea corporalitate care-i

simplu invelig, rdmhqi!5 muritoare, temnild a sufletului. Si vedea in

Croce atAt confirmarea inevitabilului, cAt gi promisiunea a ceea ce,i
de dorit, iuAnd drept meditalie sistematicd ceea ce era in schimb

contradictie nerezolvatd.
Le convenea mult acestor cititori sd li se spund cd, in fond, arta
ce sperau qi ei s[ fie. iar ne-arta, ceea ce
era ceea - vedeau in jurul lor. Ce anume erau formele ei - furiogi Ei
deranjali nu stiau,
pure

dar intelegeau foarte bine o judecatd de gust ca aceea referitoare la
Proust: ,,Se sirnte cd. ceea ce domina ln sufletul autorului este ero-
tismul senzuai qi intru cAtva perr.-ers, erotism care-i in intregime

presdrat in aviditatea de a retrdi senzatiile unui timp indepdrtat. Dar

aceastd stare de spirit nu se limpezeste in motiv Iiric qi formd poeticd,

curn se intAmpla, in schirnb, in lucrurile lui cele mai bune, la mai
'-rutin complicatul. dar mai genialul Maupassant" (note la Poezia).

:' ce spune despre Logodnicii: ,.Criticii se incdpA{Aneazl. si acum

'pJntera:rl ap niduroxa soruourJe rs lrqeui€ 'pr1os rnun
p.ro1n[u nc i1a aFalaiui c, rinr gcrla8ue ri gleu.rpcsap eie rs ag) rarzaod

eiualsxe ap gFur-ru:: ;s arsa6na-r 'II+s ep rS auolero ap nJlsaeru

ereur 'eco"r3 'lErE.\aEE :3 a-.; nu gs pqrsodurr a 'sorunrg ap 191€ purg
'1-ecug aurq ap tgte snds:-1 'snds e-1 pug3'aunds re-1 rS rpugS.re-1
area ad nrJnl acrro rolp;ur.ruc.: ag ps JEJ rolapeor.rad e g1rn3a1S aurq

eeunriaayred 'pcru6ed aricage,r 'r-l rusBares ap pfezop 'lnur?lg '1e pdnp
a8erl a1 oc rolrucs un a aror3 FJ nlluad;gm1p8a1 ap psdrl r-apun oloce

crl€ualsrs 16 lepns InJcnl apa.\ rs gle^lozarau uriarperluoc alurs nu
oaorC rnl Inrolrlrc ec aO acorJ eucs aJec uJ Inrrolrral rerqc e r$

'atezrll\rJ raries.ra,tuoc 1e nuedurr un e
'ariuanpa Bunq urp 16 ariezrlarc urp aped a 'glenlurds pruJoJ a nu ernler
-olrT 'ruozuel4tr B[ nrie.ro11 e1 ap 'atiaqnr r-nu arec ad rrl$rpe mluad

rS 'ao4 16 seurnq rnl ale alao luns urna 'e16aqn1 al puoJ u1 arec ad
'a-rauriarlug ap alasnpoJd mluad tS coi peseasgF ps eleod aco.r3 rcry
'DrnlDrafl : alerlrcuo?a.r 'rniarauoc pleod es ealelr.rnd rS pure8pure

arec uI 'ro.rn1n1 e rS rnugruru e p.rei o pprqcsap ves (Dzaod u[)

leFtlqo rode reru ?soJ B acoJC lrou n.rluad aJrciral urpl crlqnd rnlsaav

'1a-rd:a1ur Fur^ap r-gs surdul e-1
'rnlaurq e 15 rnlnsorunrg eiur,rr.rd uI +€uraunJpzau ap runrcrqgls r-aprd
-o.rd rS unlrur r-epr.rdo.rd nc '1rn1r1suoc etap arlqnd un ErJ ro 'ruaaao.rc
un lBuroJ U rB acorC gc nu tuopaJc qs aurl aN '(rrrx-rul
ap arlqnd 'selrun 'ouep141
'dd '/,96T 'ouo.ta1y Dp opln1 fi tuozun741 orpupssalv

tn1 nuupoSoT 'euo"ran €p oprnp) !,nu pJ pundsgr gs ornqarl tacurs
ng Es csarop FcBp 'aurq rg aro?JB ole oJeolrrnruau apiea.rc €z€aqcr€ru

oret €seoururnl r€ur 1o1 t6 g.rnd r€tu lol giuapua EacE ne naur lnlrrrds
u1 leunrdrur g as gs a"rec leuoslad un talce.rec un 'posrdo unarl Ia EI
glsFg "'1n1aod ol6osdrl ruozuetr\I BI Br : e?sac€ alsa prp^apy" : e1a-reo1

-purJn snuoc lnr8alrrces nrluod lqlle Ec acnpe €A '(,,i ?ualBl ap tuo ac
'r4e") ttctupoSoT sndruoa a runJ InlnIaJ BsaJpB €l apn€l allnru ler"rledxa
e ec gdnp '€u€ruozuerrr arpo"red pullslig o acgrlsnl rS-gs rnqa"rl err
€ oulc 'ntzao4 pdnp ue un €l '.gr6l
u1 'pugc - alxol orlur rreupruese
elSru -rerqa plsrxa "rep 'n.rp1un.r3uoc erirleur
olrar as rru gs - IS '(l$

'uzao41 ,,-rolein-rceu rqro na lepli{8 rS le.rnsgru 'glerour €l ro}rnJpls
uurapul ep ueuroJ un a.reorcrd u-pugd dec urp a" puec ed '*Blr1eod

prnlceJ ap 16 erie.irdsur ap ueuror un ad ea alncsrp l-gs 16 azazrleup l-ps

.IJ]I,{VC'IVI^IV IS VIiINJNI . gCOII O



'(zI : 686I'uos.\a.rEd) ..?uaur€punJ
un at:-a nu arec 'a1e1ra,:.- .p FlBuJg1B otul;..irur u! :glepuoJau
l'aag-€ntulnlFEsr8eoIlnn?donl unJEor:1-::--ir:,:-if 'a1sa gc nJluaC ot:-o Bc
alsa pc rcru'eg gs ealnd tBurnu tc
pc ru1uad
a?sa gr rcru aunds aleod .s :.-r alBlrIBaJ e.rnd er €atElrIaal ordsag"
'8

a U_\,, 1g8I ',,sorJo8a1€c Jo tsri .laau € uO'< .L
'i.p sorras uJ glenl g E.\ '€rl€1i u1 ulind 1ec
'agosolg orapal ap rr::.-

'1e31se I gueur"ra8 ur Es n ; :.i: g e,L ersa"rdxa Elseao€ rz o-Jlu3 gc .redg '9
'9
e^ilU'ga/.t6sIrs'i::i:=;:::::^-:'.a.-'H-:.;: aZe)1Ua7rsS1s1pa'1le'a9lyn6oalss'lr,a,panlaruurnrqs-;eap8ssuoae 'o.q1 'eu6"
'g riglrn5rqure

JOISAa€ 'utnTcolpqo

ranues?nrsxrlraDuJoD'naJ?slIsc€aaDslcsIuaaaJctIaBaatE;E'taJes':asaEsaj;:?"Ji:;:.-->:z*:'.:,:.-:'r.:':.:,'-:'lJ.lui1n'anpp.9loJosaanulbBlan'c1lduap'ctmteuenbouyttda!osaustcearatalDasaq?ssuaesaa''asJIasuaacialBc?p'tEl'udu?Laraulu?lusapJ 'v

agu1 'nlduraxa aO'-c161 alj:1rLid O-'I{ '/e uggaso alsoc€ a,rdse6

'areolgurrn a1a-::r€ered u1 16 .raqr1 zazrlrlr. o erec ad

'gcgosolg ager5ocrxal ap rrlra'6e: ur :eEoq a ueruosp5 ?xal ?saev
'<.e?srxa nu 'a1sa nozaurung r:-ap 'EJ aleldoJp gunq od snds e-g

""aur5r.ro o Btr ap pururod p?{o.rzap as EtulLI rnrpr € (n$nl) rnlac€
erirpuoc olsa eiualsrxa" ctlselocs 1n!,eqru11 u1 urind IaC 't86I 'uospp 'o

'arB?urg o alsa

ea"reiurg BnLrFr Elliolep Fld€J gcpe 'eiqg prulrdxa tornlnl unuror o
ac €aoa aJ€Joprsuoc uJ €r gs olSaio.t JBp 'ataJJuor alirgiurg e1 ap
alAaurod lgcn.rluJ 'qrrloloJsu€ BlnurroJ :iqt6I 'urlrag 'at8o1oyug
np SunSoTpunr1 rnz) uu€urp€H rs Ezeanlrs as a8eoieue iiirzod

ed'nldruaxe ap 'gsuJ '(.gVI: Z U,4[) 898I '.<(ursrlBau sn usrlBuluroN" 'Z
'qsa ponb

uud u o lsaa€ arnperl e^ (g-g 'gg 'untpcnl pV) ecouag 'learncul 'I

qiulg ardsag 'I

alotldBc BI a+oN

410 NOTE LA CAPITOLE

f. in Ce este metafizica? Heidegger ne amintegte cd e diferit sa
sesizezi totalitatea fiinldrii in Ei sa te simli in mijlocul
sine
fiinldrii in totalitatea ei. Primul Iucru e imposibii, cel de-al doilea

ni se intAmpli constant. $i ca dovadd. a felului cum se petrece
acest lucru citeazS. sthri de plictiseald (care se aplicd fiinldrii in
totalitatea ei), dar si bucuria pe care o simtim in prezenta frinlei
iubite.

10. Problema este: extrag definilia din evidenta pe care mi-o dd
senzatia (gi abstractia fantasmei care vine dupd aceea) sau precu-
noasterea definitiei e aceea care-mi permite sd abstrag esenla ?
Dacd intelectul actir- nu restabileste forme anterioare, ci e doar
purul mecanism care-mi permite si individualizez forme in act in
synolon lcompusul de formd qi materie], ce anume este aceasti.
facultate ? E usor de c6zut in erezia arabi gi de zis ci. e unic
pentru toti : chiar si in acest caz. a spune cd e unic nu inseamnd
epsuteteima uftiafbarcl u-.ir:uan:eira-eriseal
cd : ar putea fi un intelect activ cultural,
indir-idualiza
ar a si a decupa formele

continuiuiui. in caz:. acesia. codul. furni zat d,e a"g*"ntu." a ope-
rtaearrtramn!aedrie.:a'.ivlnneraePledoeecttifucdaicaur c1t r4vi\5o',6rabbirr7eda-etdneaorcmtedainziuadcnAruaurtbiuleernaqausreia)epsxdearecsatpituacnateed:ae,,rCelae-
sine si n-ar mai avea nevoie de vorbire?". Aubenque (1962: 116)
cileazd o pagind din ingiruiri. insd frindcd nu se pot aduce in
discutie lucrurile insele, ci trebuie sd ne servim de numele lor ca
de simboluri, noi bdnuim cd. ceea ce se petrece in
lucruri, ca in cazul pietricelelor care nume s_ar
petrece gi in se folosesc

pentru a numdra. Dar intre nume gi lucruri nu existl asemdnare
completS, numele sunt in numdr limitat, gi de aici pluralitatea
definiliilor, pe cdnd lucrurile sunt infinite ca num5r (qi infinite
sunt gi accidentele lor).

11. Peirce (CP 2.37) deplAnge faptul cd Andronic a po.s Categoriile la
inceputul Organonului, pentru cd nu e vorba de o carte de logicd,
ci de metafizic6,in care se insiruie ingredientele realitdfii. poate
ca si Peirce e influenlat de lecturi neoplatoniciene datand de sute
de ani ale categoriilor, dar imediat dupd aceea evidenliazi faptul

cd in acel tratat metafizica e bazat5 pe categorii lingvistice. in

altd parte va repeta cd primul lucru care-l frapeazl. pe cititorul
categoriilor este incapacitatea aristotelicd de a trasa ,,orice deose-
bire intre gramaticd si metafizica, intre moduri de a semnifrca si

moduri de a fi" (CP 3.384).

12. De fapt, Gianni Vattimo rd.spunde cE" exist6 o dreaptd gi o stAngi

heideggeriand (in sensul in care existd o dreaptd gi o stAngd he_
geliana). Prin dreapta se urmare-:te o intoarcere la fiinld in?orma
unei lecturi apofatice, negatir-e si mistice; pentru stAnga este
vorba de a da o interpretare aproape ,,istoristd,' sidbirii fiinfei, Ei

'FJlS€Ou € a}€li- j:' .: aJEiuJg:€ ATIJO IS lnil't-i'!-lapts B EJISBOU
€olJ€d urp orB?nEJ :::j :ninPJ InesrJ €l ArsniJu. nnuIluos JSrJ

el oundxa aJBc sur----:'r :s :unJoJd luaursrlra^E ]sJJE PiualslzoU Bc

uqzrsos roN'iuau:1j: .' -!s rualnd nu rou IJnJJnl aloun ?; EliBurJue
lgJap BAacllE lur',s:.'j :;?J'rJn-..nu" alsru nc or€uldruvluJ uI ouIA
au Eiuru 'naza-r';:'.C r: atul€ul JBrr{C 'lIqISod g JE Inlol rcun}e
-.rEp rgJ lPJgAapB r-nu
'lsoJ g JB-u nazar-.::.C pc olsa Euralqord

'aailsou8 ra aTrrj'.lr-i,; =I .tiPruJIJE E1SBAJB ulEcPJqzap PS snrJad ag
au ps 'rnlnEi Eic.:;.. ?l;:: u.r Euliuoc 9s ?Bldatc€ u JB nozauurn(l
nPs IE J€uiFuo J:ii tsalE u! Jep'a1epaqr1 ap lc€ Inruoidns i6
Inurrd Er arEdE l! nazauluno Pc nr?uad:roiulu eiel uI EcJea?uI
iI €alEuaqrl er€r ad rorriaurE infaF€^ ap Is InlnFr I€ Is rlJora
IB JSrJ XSAO€ op AlsalnJs au nu o?BIa aJ JolrrSrlal B nazauluno
u1 eiurpa.rc JeoBru rcru {urlseJJ iS sorculpaJc BJa ar€J) uosdaJEd
rnl E^rleodsJod uI 'nazauurn0 aulnuB 'aiulu a.Ilurp aJaqrl tBur

ralac re gugd eundurr as B ou-rJrdlualplSaIs6urgrJcsolFolltl6ueIIuPalss€a€?1B$uJ€ITI'a'llen?grraqg
ep erirpuoc
-rl plnlosqs

ts BIoAoJ €A as rod€ ac Eaac unq aJsur IEIrr IeJ ad €c urpJo8ns 9s
nBS uroundulr BS 3oJBoJo euIgIIr Itunu JoA trile ac eaae "rg.tape 1da"rp
rrrprurge FS urgrsrr 'pu1qrol 'ar?s€ou IliplJoqll eseo8ue ruriurrs
IoiuIlI trigpro.tunld eie; uJ pc nrluad elsa 'gseo8ue Ia u! glsrxo
greo 'rurPrl o"rEr uJ Inluozuo luP.Eoralul arec uud fe.rnc ap 1n1ce

ur nslsuoc - inlnluB^nc p1r6"rg.;s uI elsuoc re lnul Jlunrrl tarEc I€
- rnlncrruru erdnse €rJolcrl r€ incrurru nc e1dn1 JBCI 'also ac Eaoc

e aleirue"r8 nnurluoc rupuasap ea ardsap pulqro^ r* 'r.rnporu ollnur

u1 alAaqro,r as ar€t ardsap '1a1o1srry €l ap Baat€ gcul olsa EiuIL{
'piuig iS ereiuig a.i1u1 asasnd o raFFaprall arec ad ernldn.r eaae
- a"red as ru - aol el Eosoc uos,{are4 'crurru tS elepeqrl aJluI Ep

as p1dn1 el€rg^ope gc eal6ounaar'ee ardsap rqro^ e n"rlued giutg
ap ruardo.rrle ou ar€e nc Jaqrl 1n1ce ed inluactu pugln141 'lIiFuaqI'I
e ar8o1o1ug o ap BoqJoA 'a1es uiar,r IB rue IIIullIn ug 'uosda"re4

r8rnl 'eyurrl aund orBc €oc a Bolelroqrl lelucol rBG 'glnlosqu

al€lraqrl op guoz o B^apun €?srxa.re ga eiurnpg8pJ BI €un€aploluJ

urprrdse toqz ep eiur.rop rA etr"rnurau e1 erierrdse urrrlnu {unc eSV 'IiI
'(066I 'ocg uI lunse) 986I
''1?r 'p ocg u1 ',.91ercgr1re
erelerd.relur ap olapol{ 'leuosrod srapu€S salr€I{C'( naur Inlpnls
€opa^ as € glsBocE uJ lBluatu luarurradxa un nJluad
'orita"Irp :t86T) .(aJBlnurroJ acrro ap olotury 8I
'(gI

luaueur.rad pls aJ€J uaurJa1 Bc Jecgru rcru" 'gluazoJd acEJ o € ap
plEpoaJ^ €c,racur B pJgJ '.,orpe 3un1" rnun €rJo?.sl IspSaJ € op tsop

S'IOTIdVC V'I gJ()N

NOTF] i,A CAI'TTOI,tr]

2. IKant, Peirce gi ornitorincul

1. Deseori Poio imtroga{eEte universul zoologic, gi prin experienta
triit5 (sau prin reconstituirea unor povestiri verosimile) ii adaugd
gi un soi de pisicd (in versiunea toscanl, sau de gazel|, in ori-

ginalul francez) care dintr-o ,,pungd" de sub ombilic secretd ,,mos-
cado", cu un parfum delicat. Astdzi stim cd animalul existd. 9i
l-am identificat ca Moscus hloschiferus: s,i dacd nu-i o gazeld.

prea pu{in ii lipseqte sd fie, pentru cd e o specie de cerb, care in
pielea pdrlii abdominale, in partea de dinaintea deschizlturii

prepu{iaie, secretl un trnosc cu parfum pdtrunzltor.

2. Vezi Lowell Lecture IX, 1865 (WR: 47i-487'1, ,,On a merhod of

searching for the categories", 1886 (WR 1:575-428) si,,On a ne\,

list of categories", 1867 (WR 2: 49-48).

.f. CAt despre pdcatele de triadism compulsir', Peirce ne oferd in

privinta lor un bun exemplu in cea de-a unsprezecea Lowell

Lecture, unde se hazardeazA sd conipare prima triadd cu SfAnta

'Ireime, iar Grouncj-ul este ascmirrat cu SfAntul Duh; ceea ce
ne-ar autoriza sd nu mai luarn in serics toati problema, daca nu
s-ar intAmpla ca inrre ar:itea jucluri r.agi si nu-gi gdseasci locui

celcelare a cl .r" a i. -irte rrnp..ttar.t

,+. E adelArat cA se ingrAmAdesc aciesea in jurul Obiectului Imediar

umbre ambrgue, ca atunci cAnd se spune ca este si el un icon (CP
1.11 t- t. c5. e o idee ca Ground-ul gi e o calitate de senzatie individua-
Itzata \a nivei perceptiv (8.183), cd. e un percept (4.539), in timp

ce in ait loc era identificat cu semnificatul (2.2g3). Dar aceste
oscilalii sunt la o adicd un indiciu ai faptului ci in formarea

Obiectului Nemijlocit ajung sa se uneascd toate momentele preli-

minare aie unui proces ce se stabiiizeazb in el.

5. Cf. Detached ideas orL uitalil, i.mportant tctpics, 1898 (CP 4. l-E).

Ciriar dacd in CP 7.540 Peirce greqeste in privin{a mortii lui
Kant, datAnd-o in 1799.
6. in Antropologia (I,38-39) se vede cum Ei in cursurile de ia o

vdrstd inaintatd Kant schila nAcar ca pe un auxiliar didactic) un

sumar de teorie a semnului - neoriginal, ci dator doctrinelor
tradilionale, de la Sextus Enpiricus Ia Locke, si poate gi lui

Lambert, dar care demonstreazd un interes respectuos pentru
tematica semioticd. Interese semiotice sunt prezente 9i in unele

scrieri precritice ca ,,Forma si prrncipiile lumii sensibiie qi inteligitrile"
10^ Pentru Kant qi semioticd. r'ezi Garroni(7972 gi 197?), Albrecht

(1975, IVI qi, de asemenea. Kelemen (1991).
Cf. nota 12 \a Introducerea lur Diego Marconi si Gianni Vattimo
pentru editia italiand din Ror:.,'. 1979.

op InlJund urp 'auls ul ':rtrrurl-zec rnun €a..:-. jtsuoc pqeJFap r€ui
--tErsdEJeo'cludnu€ciJpBo0apZra?Eu€?npodu^xraulcraaiJp!;rI,..t-j:l,:suuEn1tnos1agdreco3r}r€Jssrziau€poapulpro.r.i,E-=..=;.:.,:,..u.L'gi.o.so.u\L)Jr',Ja:6JrdB'1ic1u<1a(91r1nrJ16oaI1)l
ralsse3 rS else ap €rj:j.s eappp r*1 '(gg a:pg:,..-:,.-:::ir:tnaluriSryBg,ttrr\lid)a.c,p-raledl a Ll-i
l-nu
-lozoJ colop €au:.r::-aqr"'giuarr-adxa rU:
plecapni a.rlurp Ea.:r,r3:oap nc grnlg8al u! ,-::' .!, .l0I : g/dUO 'gr _ai.
'Fiuarradxa ap r:-.:..::'.i r6 o,lrldar;rad
riPoapnl e1 eare.iei-.u.rr aEug"rlsor aleod as :-:: .: ?aJEJcnl ur Ec a I;'
(querlueli er"Soioiu t€J ES n€arl gs FrgJ) perr -i:: :..-.:Cao"rad alipc :ri:
-apnl ap gzerjua:aJrp as acr.rrdrue rigeepnl ar!- : :-:.::iu urnr "rEIa
a.red as lru n-\i "rnd intra]alur u3 aurfir"ro nE a;:t . :-::tJrlf, p$nepe 1...

piuarradxa ap airfpcapnl a.rec ap piBJ ri ;,,-:-: -,.- . -.:nda:rrod ur lo -
luotuEpunJ nB a.ruf, '(aIJaUn aqtstttduta) oJrr r :., . : r:'ir,| ap l€uop
'rt-rou,rdns ua:
'tI'09: 996T
uvaz8Jaelpe1Ia':Jueugn'yaa.rtdSsoalopqr€rsad1$aapqrttojr;ats1 :_ '..-,,'Ea1ot4 u1 a:

_ -' >i lp luo'tzaT lr..
'-c
'orzrrg'"16,:-:j :..? t. ?apEc JE_s
IS iunua Inun Ie lnuriuoo op Insuos u1 ar:;: -- - :,::)E rsoloJ rol -l..
Fc ldey lnlduns nJluod gleuorirpe"rl r€ru E:i:--.-- -': i,1 uiluaru pru
9s -raJo-td '(,,lnd rnlnlcalalur al€ oieluaru'=-: -:.. ::-:2,:,Corg,,7 r1in3 : i-:
Inl BaJaonpeJl EIrqeJaJoJd olso r.-losf-;.'.- :-!t:'r,: nJluad
'IarruapEJY €.-i: j.! : rurna€d €l IesO'ZI ::a:
luns di::
alrJallurrJ? 'llloC Inl eaJaJnpert El za:r j:-
'age;.8or1qrq ui ale?tc elrraJnpErr .::s, - - :l'-:.*q,='.1rp,dnUttJ3on7rlul(a4d) d:r
ouauo?a1o.tT:(f.{O) aaptn€tqarpl..r,ii):;r.:*.::_.,---.'r.::!,'- : ,-.-3
op Eae ap nES eur"rd dUJ :,arjrpa €n()p E .JI rn:
A n-:
ttttntfnt D)1ltiJ: alarec,r?r:i;.. tsts -, IS y14gX1 atnd a.t
a1.3rs i aiiarluB{ aloJodo nJ}uad Et-
_ lt:,,'

e f !i lt t: f rr: ?: i ,.;p) ul rs Eapa^ as V'y661 -ra
'ocg 'gc alesronrun Iqiull ap alir.iJ.raJur rrrp aiirurouoxel nr?uad
'(pleuos;ad aJ€crunuroJJ 111or1 oo'1 rn1 arlcegra.r pls€ace zaJo?eq .0I I'
"xrx :6l6J flrog .6
'IA aez8o7 e1 aararnporlul ul orurt.te\-ruor.rutr\l rn1 aprieerqo ,/p
'(gg
lrppuaC) ,,gcr8olouauroual .rol eaur8r.ro e1 a1tFa1 r*

a.Lrliun-rd arr8o1 elaldacuoc snpar g € ap atureul eieriuasa acrlileu€
r'rqcgiJsp ratrn rS rrrlrJc raun 'gcr8o1 €oJrpuBF ri gcrSola"rd €aJBAr+
-carqo csaurldur5 as oJeo ur rololcts E aJBolEzurJdnr e-roJs .o,re1e ec

€oJolS€ounc sndns $ B ap olur€ul 'rrcrzgelaur e rA rr.rnleu raiurrlc e
'rrcrleuraleur B pcrlrJc <eaJ€AI€s> op Ecnde as €e nJJuod rr-ral6ecunc
E a)rzllelaru rrroal iaun InuaJa+ ad lndecuS Bl ap g)ur geaunie

luey'alsJoua8 -rop,rgluezerda.r a1e aleuoriualur a1€laJoc .trlaadsa.r
'oleroua8 alcarqo Br 'oug u1'r* ayoyua?ro alerauo8 rrrgluazorde.r

ol€ rrcads Bc ala?dasuoc rS "ro1a1ur^nc ole ele.iauaF irieegruures
ec oselaiul alaldacuoc orlul J€opru rcru aFurlsrp nu Ia Bao?B oG
'1er-ro8alec pdurge e1 arirnlur ap rA eridec"rad ap ,rolaldaruoc € pleluaur

-BpunJ Eorapurlxa el o8unfB nu Ia.r€p 'leuurasur atrJBoJ IoJ un csau

-rldapug acr8o1 aleuo8alec epicunJ 'lusy rn1 ea.rrpue.S u1 tn8rseg.. .g

tli S'IOJIdVS YT gJON

114 NOTE LA CAPITOLE

vedere al lui Kant, nu se dd nisi e .judecatl singurd" care sd nu
revendice si vreo formd. de uuniversalitate"; nu exist[ propozilie
innsudiqnicalujduideincisliiinecovnrleinoeaasceeraliustndere"vaenpdriiocrai>re
"empiric6" care se :
fiindcd deja forma
De ce o afirmalie cu atAta
gdere"uvtaatliediatapatereudnoivaer risnalndotodb?iePcetinv5tr'u". cd E. Cassirer qtie sA extra-
poleze cu bun-sim! gi coeren!6 sistematicd ceea ce Kant ar fi
trebuit si spund rdspicat, excluzAnd orice alti formulare ambiguS'
Ceea ce, insd, nu a f5cut.
16. in rAndurile de fald lasim neprecizat dacd a perceput pietrele,
insd, ca si zicem aga, a refulat perceptul, sau dacd percepe numai
in momentul in care rdspunde, interpretAnd amintiri de senzalii
vizuale incl nelegate intre ele.
17. Marconi , 1gg7 m-a prevenit atunci cAnd deja terminasem studiul

de fa!i, dar mi se pare cd paginile pe care el le dedici schema-
tismului kantian (146 qi urm.) ii subliniazd acestuia in chip eficace

natura proceduralS.

18. Vezi in legdturd cu aceasta Garroni (1968: 123; 1986, III,2,2),
dar qi De Mauro (1965, II,4), care totugi deplAngea tdcerea lui
Kant in ce priveqte limbajul, vedea bine ci problema se contura
(nerezoivatd ) tocmai in plexul care leagd schema de semnificat.

19. Despre incurcaia pove:te a rumegdtoarelor, vezi Analitici secondi
{II, 9E. 15 si urn.r, 1 Pcrtt degli anintali G42b-644a 10 Ei 663b
si urm. . precunl ;t Eco: -Corna. zoccoli. scarpe" [,,Coarne, copite,
pantofi-l: trei tipuri de abducgie, acum in Eco, 1990: 227-233.
20. Pe de alta parte, si ne plasdm din punctul de vedere al unui Adam

ipotetic, care ar vedea pentru prima oar[ o pisicd fdrd si mai fi
vdzut alte animale. Pentru acest Adam pisica va fi schematizat'd'
drept ,,ceva care se misc5", Ei pentru moment aceastd calitate a

ei il va face asemdndtoare apei qi norilor. Dar este de imaginat cd
fporainrtetrecucrAonrpduAridleammviqacpdutonaerpeiscicearelaaculniolnoecaczudcAiminpiireEvi cizuibgidl inlaileo,

solicitare a sa gi destul de previzibil la o chemare a sa, distingAnd-o
de apd gi de nori, care par ele sh se mi;te, dar sunt insensibile
Ia prezenla sa. Cineva ar vorbi aici de o formd de pre-categorial

perceptiu care precedd categorizarea conceptualS 9i prin care
animalitatea ce se percepe la vederea cAinelui sau a pisicii nu are
incd niriic de-a face cu genul ANIMAL pe tema cdruia semantica
se intreline cel pulin incepAnd din vremea arborelui lui Porfir.
Totu;i, nu intenlionez deocamdatd sd introduc aceastd nofiune de
,,pre-categorial" pentru c5, asa cum vom vedea in 3.4-2in legdturd
cu procesele aqa-zise de ,,categorisire", acest mod de a se exprima
implic6 o noliune de categorie care nu este cea kantiand.
21. Este vorba de ceea ce in ,,Coarne, copite, pantofi" (cf. acum Eco,
1990) define am ca abduclie creatoare. Vezi despre aceasta Bonfantini

qi Proni, 1980.

uJ glsuoc nu rcru 16 soeoJd llE aclJo n€s aIiBJEdtIIo3'FZIIEUE O rCru
Ecrldur nu arer gfurrliuoa ap dr1 lace Seleiur Sutlaal uud":rS neg'2,6
'(98? :1961 'rsaqcuqqE.{) ((Puro+o 'suudau ap tadrlc ea.re.ra81n; g" '92

'(g 'I) ,,raqll pzealualul aI orE, ad ey8el - soccns
ep giurlnd plrqerr€^ nc - Bra?sac€ gundun I-?:- Elnet rc 'grnleu

ury r8al r-ayr.rdord a8e.r1 r6-nu p1co1e1u1' : PZealnluroJa.r reddo4

'€aace aO '(A 'J 'I) .ruptJaouJ ps rualnd reiu 'tuIEJl dtutl 1gc rep

lasurdse.r luns ocar€oap oJls€ou e13a1 urrsp.rgd a:: gs au-npug8tlqo
'acecga alJBoJ aundo as 'eesape op Inlsop 'elnrE-1 IIJnI€u ruaund
-rul al ps pleropul grg; r$nar rue Iou pc n€s arEiE.\ap€ lurgdeeu

ne.re r8al elatlcadsa.r pc EJoptsuoc pugc ea6a.r8 re6 ateldarp Bo^B

'nelalsace aundurr a1 r rc 'g.rn1Eu el ap r8el t-e1tt:d,,.rd a8e.r1 r6-nu

nJ?sou Inlaalalur> :lerurge B lu€y pugc lcunt\r 696I) reddo4

rn1 eal.red urp Fu€rlue{ BaJrnqrJlslpor ElIlIc alnqarr suas lsace uI '92

'leriualod pour uJ rerunu gcep Jerqc - le.\JaDe IBur ac uJ ac

urp auraap rr.rglard.relur lnsaco.rd uJ JBp 'auIS ui niJnl EJ Pz€olnq
-ap rrruBurq In?rarqo 'aurs u! nrcnl op pu€IluEy eaapr ap giey
areiuelsrp grlrluaaard 16 plneaerd o ec rS rugap earnd JB-s aret

r'euprqlrtcaasrougSsoaacu€rJaaleupBalpsprraJcov+rr'u9p1€6Iln'zlanJdavr rS guerzat.rerltue €clrualod

r€ /3 areo.ra rS a.recrecuS

ap rolesaco.rd prolnle nc '*uru 3uo1 aq1 ur" lqrcsou8oJ rua.\ap aleod aa

€aar ap erdorde es ,,1sruorin1o.ta drqc ug" adeorde aJBJ ea?Bllunruoc

aurlap rrrel6eounc IE leluapuocsuerl Inlcalqns 966I 'lodv 'lC'VZ

'ZII-g0T : 9961 'de.,n4ooH suas rsace ug ,/p
'?u€X Inrurrd ap gzeepgdap as llnw reru lgle nr '{plsllear aridacuoc

pls€ac€ ap ardo.rde as lgc nt'ecla4 pc urglpJe ES Ju€saralur rode g

-ry '.ropcads € Flrlaarqo alelrleor o glsrxa 'repe6e 'a16arg '16 g.rn1
-eu uI alrle.rado al€raua8 r8el glsrxa (gueacrtad EInIuroJ o-.r1ur.rd

au-npugrurrdxa) pc p1de3 ozaJ?suouop Ps eor^ Ia linu IBLU lgt€
nc 'pcrpe lpiurpuel ap IUI e16ru ipie; ap Balrec urp nrpnls lnrurrd

u3 ureaunds une) eIPJB re ln-unnulluoc 9c sui^uot a.rud acareo
-ap acBJ o 'rn1n1ca1alur F^rlcnrlsuoc aralnd Fl{nru I€ru arnqule
luey ac grnsptu ad 'gc alsa auolqo.rd ralsace IB luesaJa+ur reru
1ac lnlcadsy 'ZV-W iunutn$od sndg u1 arocnporlul 'narql€tr^l n 'gU
'@ZZ t9g61 'ruo.r.re.g ,/a; ,,.royridac.rad u atezrue8ro ap greur8r"ro

ealelrcedec - rctioutSoutt 7o 'eldecuoc prpJ 'raqr1 lnursrl€uaqcs
- rusrl€uraqos nou un a16eu os" tcunlB letunu i tct1t.t2 Erarl B-ap

ralac E pcrlalsa ericege"r ur.rd peea.rl ps erolou ?nA€ U eir luey'r1au
-zprpul alsace e1 e8unle e mlued'gc lqeqo.r4'(IZ'd) *aricrperluoc
uI gp€? as Fs grEJ 16 rpug8 os € tunclro rAna.r .re-s ac Eaac lo? rc
'e1a urp palrap ac €aao nldurrs 16 rnd nu pulnrlsuot "'ala e1 1r.rdo

pugrugr ps prgJ rep 'ruo8alec €l ap puru.rod o-€zII€aJ rE Inlcal
-alur oJ€c ad'ptooua7in pueluods alelrlrlce o aJeJoprsuoc uI snl

aleod as 1o1 topr"ro8el€c € presacau €rnlcnr?s pug"rlsgd rS eg" 'gc
F^rosqo 'a"racnpor1u1 uI 'narr{letr,n ?oJ 'T Btou '196:tuntunlso4 sndg '77

9rr g'IOJIdVC V'I f,JON

,116 NO'lE L:\ CAPITOLE

intregime sau in parte din vreun act prin care un fenomen de

conqtiin{d se distinge de un altul, ceva care are propria-i calitate
pozitivi ce nu constd in nimic altceva Ei care este in el insuEi tot
ce este" (CP 1.306).
28. Habermas (1995) subliniazd critica psihologismului pe care Peirce
o incepe lncd din Flarvard Lectures. Insugi procesul de interpretare
e ,,anonimizat", ,,depersonalizat": mintea poate fi vdzutd. ca relalie

intre semne. Aceasta !l face pe Habermas s5. vadi la Peirce un

dezinteres pentru procesul de comunicare ca eveniment inter-
subiectiv, ceea ce-i permite lui Oehler (in Ketner, 1995) s[-i r[spundd

subliniind, dimpotrivd, momentele in care Peirce se dovedeqte
sensibil la comunicarea dintre subiecli. Dar se qtie, pe Peirce il

poli face sd spund orice, in funclie de feiul cum il intorci. R[mAne

faptul ci mi se pare posibil si explic procesul de iconism primar
fird sI fac recurs la fapte sau reprezentiri mentaie, fird sd tredez
spiritui lui Peirce.
29. Si se observe ci in aceastd fazd nu se poate afirma nici micar cd
senzalia at prezenta vreo asemdnare cu ceu& cate era in obiect
sau in cAmpul stimulator (in cazul unei senzalii de roEu qtim
foarte bine cA in obiect nu se afl5 roqui, e cel mult un pigment,
sau un fenomen lurninos, cdruia noi ii rS.spundem cu senzalia de

rogu). Am putea chiar sA avem doi subiecti, unul daltonist (care

confundi ro-sul cu r-erdelet. iar celaialt nu, aga incAt senzalia

primului subiect sA fie drferita de a celur de-a1 doilea, dar pentru
amAndoi sa ramAnd un rdspuns constant la stimul qi amAndoi sd
he educali sd rdspundd ,,roqu" la stimulul respectiv. Ceea ce voim
sd spunem este cd ar exista petmanent, pentru fiecare, un raport
constant intre stimul gi senzalie (Ei c[ printr-un accident cultural
cei doi pot sd interaclioneze linigtili, numind impreund, si mereu,
focul ,,rosu" qi pajigtile ,,verz|").
30. Cf, Mameli {1997,4): ,,Deoarece Peirce gAndegte gi arati cd inteli-

gibilitatea nu e o caracteristicd accidentali a universului, ci ea

nu e un simplu epifenomen ai felului cum sunt lucrurile, ci e o
caracteristicl pe care o "formeaz6" universul, rezultd de aici cd o
teorie a inteligibilitilii este qi o teorie metafizicd asupra structurii

universului".

31. tn legdturi cu aceasta trimit la Sebeok, 1972, 1976, 1978, 1979,

1991, 1994.

32. in acest sens, Ransdell (1979: 61) poate sd suslind cd, fiind date
cele douA posibile teorii ale cunoaEterii (cunoaqterea e reprezen-
tare a obiectuiui gi cunoaqterea e perceptie nemijlocitd a ceea ce

obiectul este in sine), propunerea peircean5 se prezintd ca o

sintezd dinamicd intre cele doud pozilii.
13. Fumagalli (1995: 167) relevd ca ..teoria judecd{ii perceptive e una

dintre ultimele porliuni ale filosofiei peirceene care vede lumina"

'allJaJlp luns orlseou alrrPp

-roqe Fc aJEd as ilu aJBJ uJ alcund alaun InzEJ alsa pugc rcun?B
€nrruirnlqpnrosorvo'llu'iuoolccJaertr;4aJ lrardurarllsraozllr,ardrecl-aecI uI : ieiot adeo,rde a rlorn
'(166I iuocr€tr 1 -
piEJ ap

rrrgJcnl B IBug e1 psunle EzeJ uI - IS (166T ) 110L\ srrrsnuew ap qzvJ
uJ IIIIJ g 6e-u gcep tr-\r re-s nu rrpqarlul arsarE arlurp alFI i 'o
iJ
'(g9:{ I-\ actao| uplac .Z

-JaC),,aIeJaua8 Jolugluazerde.r e1e aleuoriuolur arEreJoc'a1ur,rnc 'I

allB nc'gclpe'a1e;aua8 a?carqo Bc (auu ur'ri..:.r:ilp alBJoua8

rueluaza.rdeJ al€ roads Br aldacuo? 16 rolalur-r.nr a1e ale"raua8

uiecgruruas ec aldacuoc aJlur JBcEru rclu a8urlsrp nri ia Eaao€ aO

"'pFo8alec Inruaruop e1 arirnlur rS oridae.rad ep .ro1etda,:::rl € Eleluaur
-€punJ BoJapur?xa e1 aSunle nu Ia JBp 'leuurasul alrel-'r ;'rr un csau
-r1dapu3 aar8o1 eleuo8alee agricung'1uey rn1 ealpueE ulrnFrsaq"

'(.,leluaurluo J-'raruJn

€utrn eI tolne un ap pqro^ a "rolgtdruglu3 nu rep - Sfl--ctl : 166I
'ruocre141 ;/a; plelncsrp crlrrJ rroo?Iu '(gII :686T '|uc)suqol 'llii€

a.rlurrd ''Jc)eqet8 uI geep rerqc'g1e1rc lrcrldxa alsa erjEril;'rroau{l

realcnrr lnuriuoc rS anl11uFoc rrndrl 'g

'g'E lnlprcql €apaa. as v 'alDaqoal alaqru€ 'a^rleuralle
upluaza.rder ap glualrruocuoJ Biuazard 15 to1 eelelrleuoriua.ruoc

apnl?xo nu arec tolauruas B aJslr?oru ap ldacuoc un BI Jolrlrrd'Lg
'(,,plBnldacuo? aurpnlrlrrurs" op 8re1 lnsuas ug
llsoloJ also Inuaurral pa a.red as rur 16; atoJa7au luns alrarqo pnop
E alrJr?srralreJer aJluJ tusrlalered un elurza.rd a.t€r rac 'auatSotp

?uns aorperp rrielar plurzardar ac rac '1u13oill? luns ii_E?llec eldurs
pur"rdnc arec rac toluorr er.ro8alea pulg FlBp 'ec 1n1dey ezea;
-orlor acrrad LLz'z dJ uI'ft2-82:81,61) slraqou uI }€}rc '0I7 SIAI 'gg
'7961 taqseN Inl 16 (S'II'I)
'rue4 rnl nr]uad 'gg
9661 ro?gcsounto^r{uneIJ1or-4Bs',{a1urnoq4a-nJe] argrlaster8ins(rao]lsqanrge
'da,ra.aq

'acrra4 aJlur aJeolp8urzluoc a1a1e;ed BzBosBJl as apun '(Z 'V66I)

sruul rnl B eal ar€d os rru pArldacJad glerapnl tS saco-rd aJlurp
eriele.i ela"rdralur € ap os€onlcn4 r€ur alac aprpcracul ar?urp Eun 'tg

'(69T :966r)

,,r6o,rlau rrinturls ad 'arnd ropniruts alal€p ad ecrSoloqrsd rrieredo
ulp pugllnzoJ lJnJlsuot un" 'snds loJll€ '.(pleJnlcnJls guJoJ o-JluJ

ala?€p Ezeazrlolurs a.rec 'e1uar16uocou olrlruSoc ug.roqela raun InpoJ

efap a1sa" r] 'alonb un 'tunlop asuas un a nu acJrad rn1 pldae"red

pa in1de; a16e.rnurg1 'alalle arlul 'olelnou €8BoJ?uI pzerurlqns r-16

LI? S'IOJ,IdVC Y'I g.I,ON

.118 NOTE L.{ CAPITOLE

4. In Tlatat (7975: 247) afirmasem cd semioza perceptivd e un
postulat al semioticii. in respectiva carte, gi in faza la care ajunsese
disculia semioticd. in acel moment, parea important de subliniat
natura sociald si culturald a sistemelor de semne. Efortul de a
gdsi o definigie a continutului in termeni cie interpretanti, pre-
zentati cu tolii public de catre repertoriul, gi el ,,public", al enci-
clopediei, urmirea sd scoatd problerna semnificatului din secdtuirea
menialismului sau, cel putin, dintr-o recurgere Ia subiect, care in
anii aceia era identificat (dupd pd.rerea mea, in chip riscant) in
addncimiie inconEtientului. Tlatatul se incheia tocmai de aceea cu
observatia c5. problema subiectului era, f,er6 indoiai6, importantl,
dar pentru moment trebuia si rdmAnd exclusd dintr-o semioticd
inleleasi ca logicd a culturii. De aceastd excludere am rdmas
permanent nemullumit, gi o arnendam prin introducerea in edilia
francezb a acelei pbrti din Tiatat
corecta astdzi afirmatia potrivit dedicatd productiei semnice : !,Ag
cdreia capacitatea
noastrd de a
recunoaste un obiect ca token, sau ocurentl a unui tip general,
este un postulat al semioticii. Dacd existd semiozh pAnd qi in
procesele perceptive, capacitatea mea de a considera foaia de
hdrtie pe care scriu ca dublul altor foi de hArtie, sau de a recunoaste
u.n cuvAnt pronuntat ca repetare a unui tip lexical, sau de a-l
identifica in Jean Dupont pe care-l vd.d astdzi pe acelaEi Jean
Dupont pe care l-am cunoscut acum un an, este un proces in care
semioza intervine la nivel eiementar. $i deci posibilitatea de a
recunoaste raportul tiintre taken qi gpe nu poate sd fie definitd
ca un postulat decAt in cadrui prezentei disculii despre producerea

semnelor. in aceiaEi sens in care, peritru a expiica rnodul de utilizare 5
a unui instrument de navigatie ce servesre la a ardta latitudinea,
se dd ca deja ciemonstrat faptul cd pdmdntul se invArte in jurul 1
soarelui - pe cAnd acest .,postulat" redevine o ipotezl qtiinfifici de
dovedit sau de falsificat in cadrul unui excurs astronomic,' (,Lo
production des signes, Paris. Lrvre de poche, 1gg2). Dar chestiunea
e c[, chiar si in Tfafa/. acceninl era pus pe viala social[ a sem-
nelor, nu pe probleme de sno,.eo1ogie, altfel n-ar fi inceput cu un
capitol care vorbea despre o i-ogicd a Culturii (;i nu a naturii). Cu
toate acestea, excluderea infAptuitd de mine nu era aqa de radical[

pe cAt pdrea, si ii si:nt recunoscdtor iui Innis (tgg4,1) pentru

faptul c5. a scos in relieftoate locurile dinTiatat in care (deqi doar
o ,,postulasem") repet ca ser,icza perceptivd e o problemd se-
rniotici centrald si cd e inCispensabil sd ne gAndim la o definire
semiolicd a percepteior (de ex..3.3.3). Nu puteam fi indiferent fald
de aceastd problemd, dat fiind cd in scrierile mele pre-semiotice,

cum este Opera aperta lOpera deschisdl, md inspirasem in sens
larg din fenomenologie, de 1a Husserl la Merieau-Ponty, gi din
psihologia percepliei, de la transaclionaliqti la Piaget. Dar evident
cd acea ,,postulare" in loc de abordare (care se voia a fi o simpld

420 NOTE LA CAPITOl,F]

Pentru orice informa{ie filoiogicd, ii sunt recunoscdtor lui Alfredo

Tenoch Cid Jurado, care a scris, pentru folosinla mea personald
strictd, un studiu pAnd acum inedit, ,,Un cerb numit cal,,. Cf. si

reflectia lui Todorov asupra aspectelor semiotice (1992, II).

11. Desp.e discutarea dezbaterii Locke-Berkeley vezi santambrogio
(1992, I).

72. cazurire de referinld izbutitd aduc in crizd teoriile potrivit cErora
nu ar exista ,,semnificat transcendental". poate cd este greu, gi
uneori imposibil, de definit semnificatia transcendentald a unui
text sau a unui sistem articulat si complex de propozitii qi cd in
acest caz intrd in scend o derivd. interpretativd. Dar dacd atunci
cAnd ii spun cuiva a sunat cineua Ia usd, du-te, te rog, gi deschid,e,
acesta sau aceasta (atunci cand colaboreazd) se duce sd deschidd
usa si nu fereastra, inseamnd ca la n*'elul experienlei cotidiene
noi tindem sd atribuim nu numai un semnificat literal enun{urilor,
ci qi sd asociem in mod constant anumite nume cu anumite obiecte.
13. Dat fiind cd nu consider necesar sd intru in termenii dezbaterii,
trimit pentru o rezumare a ei deosebir de fideld la Gardner (1ggb,
(1119)8s3i ,p7e).nDtreusporeseimrieagdienipvroepzui;nieYrialruediaic.io1a9s9e2
la Johnson Laird
Dennett,
gi 192g.
14. Neisser (1976) ar postula si in caz de ins:r:criunr verbale activarea

de ,,hdr!i cognitive", de aceeaqi naturA ca s: -.,:lienla ta, ce at orienta
percep!ia.

15. Referinla izbutitd, deoarece e un comD,,t:::rnent ce interpreteazd
semnul, este si ea o formd de interpre:an: Despre referentul ca

interpretant implicit cf. Ponzio, 199r'. - l
16. Despre aceastd dezbitutd chestiune. G,,- i::an i 19901 sugereazl sd

incercdm sd traducem substantivul cu ,:: ..rb:ca si cum, inloc sd

ne intrebdm despre conceptul de -resr,_lsal,iiitate',, ne-am intreba

ce anume vrea sd spund ,,a fi sau a se srnti responsabil de ceva".

17. Marconi (1995, 1997) vorbeste de i..:r,lA competentd lexicald.:

cea inferenliald Ei cea referenliai:.l',':-. se pare cd acest ultim tip

de competenti ar trebui sd se d:s::.rtd in cele trei fenomene
diferite ale instructiunilor penrr' r::unoastere, pentru identifi-
care, pentru reperare qi, fireqte. :: ar trebui sE se identifice cu
executarea de acte de referinta iuia cum vom vedea in 5).
18. Cu mult timp in urmd md mrr:_.:r de ce la paris multi taxi_

metristi orientali dovedeau cd nu c-:nosc prea bine orasul, in timp
ce se presupune cd un taximetris:. ca sd oblini licenla, trebuie sd
dovedeascd o competenld insent::aiA in ce priveste harta locall.
intrebAndu-l odatd pe unul dintre acestia, evident'surprins intr-un
moment de sinceritate, el a rAsr:ns'. ,,P6i, cAnd unul dintre noi
se prezintd cu documentele la e\amen, dumneavoastrb. sunteli in

stare sh spuneli daci fotografia ie pe document este cu adevdrat

a lui?". Agadar, speculAnd faptur proverbial cd toti orientalii sunt

uerupooC uoslaN ap lrD Jo sa?on?uoT'n1i-,;rxa ap'eapaa es y li

'auasap rS r.rno1qe1 gcrpe 'unuocrodiq 16 rJ'a1€tl;:':: rur5erur asndnserd 1

nES a?BrB apE rcru'alrqizr-r alcarqo al3ru nu u:9:ardrelur Bs aJac as u

pugc Icunle rS csesg8er as IEqJaA pleurr-rdxe Er:?ur nes arjLrzodord IC
t6 leagruuras aJlurp aJEcrJrluapr qls€ace op a:e-:: aloluorualuolul'tZ
'..ErJoJaJ os aJ€J e1 ereiunua ap rnlnlce 1..:::i!ns nr proce ap u
also nu a;eiunua ap t)E rnlsac€ lnlcarqns" e-. :::ard.ralur arnqaJl
lniunue 'a1e1r1ear u1 p1dn1s l€tuaru€punJ r:::r-i.,.\ un epe,rerd '
eJp1€J6oIancqDl.sro?a.rlpnazicuanlgasc--an:sai.:j.-:r.:-:;;:t,-.:\.aiiule;nrupucsoorln'saquJaaersJl
€lseo?E -rep 'prnsqe luapr.l'a U E
IaJ nc proce ap alsa nu urnc€
d
Je lanco a1i;aqton aJDc pc nc
-i
lsat€ uJ 'ec 1n1deg g.rrle8au pqo;d ec pzBalua...:: -::eiunua ap
rnlnlte In?carqns lerauaE uJ plouap nBs el gra-ra.i.! :l€J alatunu n
-o.rd" €c 1u1a,rd.ra1ur g pleod pE ng -
ea ealaund,-:l t: q:eg 'eaaae
eq 'p1e1a;dralur g a?Eod nu toprnllnc Jorntnt :-j:.':-r 'glESraA a
-run a lE?nJ+uJ 'eepr glseece gc pJaprsuoc (lt .q;:'i ?{Jrqrar6
- rezauaSoluo IB nrpels ?rrunue un EI r€unu ats::. .:t.\ as JBp d

B

'1ay1se alsa'rrrun1 rnlnlsaJ gsndo ec'rudo.rd .I.rslgar:ui.:.:.:j:-.-:.?,l-li,:r.Es Insuas
arlurp
pc llrupE gs sorcrpnl aJBd os Itu 16 - ales ale
lnun ad eo ng aleurnuo.rd ep leurrrdxa 1n1dar'-ri:, ::Eiaprsuo1'gZ
'('ur.rn 16 IgI :?66I) rar?seg rzazl'a,rr1ce;a aJits...-'l:'arlseou
elai'ut'ryn'uV6Brq6oI'EoIagg?uaeJ1a€pae"rr€€?ru€rlllnvtau^ro(lgrrVP'1c1g1rssealc1te1uaa:j9:,iz.-r-i.),ooJn:rolu)adg 'ZZ
I p€ I 'LL'I it,
'6L'I i ul Z 66 '1 aotSoloaUJ DL11LLi:q I t.\ DTJaassa 'Iz
p alua ao) nrcnl ?soc€ ap e1e3e1 alsruol olxal ap arlas o nrluad

'GLZ : I !61 rrpeuopIBIAI
16 /p 'pler"ro8alecaJd pcuJ alsa aJec rnln-unnulitlo) e ounrzrlrp
-qns o Bz€anloaJa Io 'nrl errac ad €c alaJ€os adected lnpdoc pugc
Icunlv 'p1er"ro8a1ec areig,rug acrJo gpocoJd piera op aapr ElsEac€ rep

'.ro1e1ue1d rB rolaleurru€ r€runu '1e1dar1 'rode rS gcsrru ar Baac lol
e1 piera ap Baapr I€IiIul gcrlde rnl rrrpllo^zap alLr rrpets atrraJrp uI
1:l'fonu'upB-dl8rt6or\63l I''aI'ey^co'IrtI1o'uu9ot64u6ai1I'r6lra9rs86€1'uroduroLrCrSrlouBd!apr('aiu^uroranrspc€ee JeO'(21 :066I.i raunrg'02

rS rzar1l 1661 'ruerdurog

19661 aprlueltv :€tuog
lparc nu arD? w parc ac uI) iaparc uou 1qc apar) Dsor zr7 ''6y'ocg
16 ''IN'.{ 'rur1retrq u3 ',,Bcr1o'a16eu as '11e1g1ec Fuors u! erlur pug3"
,/c) Freluetualo grrla o urfi"rds gs lEJJocuI rue rrdrcurrd r6eaiace ad '67
'l€npr^rpur

nu 16 cuauo8 uaurexa un n.rluad ezaldo ES r-npugcpJ 'r.roleurur
-exe n"rluad alnzpts a1.reoJ ag ps ar€cglluapl nrluad elunrfen.rls

-ur Bc BocgJ plernllncralur erienlrs rep '(FlnJac erzrcard g1eo1
nc) nudord alaurnu nc eunaJdurl In-dNC EaroJo arBcurluapr ap

InluatuncoO 'riualadruocur rleuorieuoc rps rolnrdord a1e a1€lrluapr
op aloluo{uncop puglEJB 'uaruexo €l rJo allnw r€tu ap eluaza.rd as

lualadtuoJ lBplpuBc JnFUIS un 'sJa^ur rS 'rleluaprcco n"iluad 1ay e1

S'IOUdVS V'I SJON

{2: N(lr'lE l.r\ (lAFil Ol.Fl

(1968). carrea valorificS experien!a unui filosof al limbajului pentru
a ceuta s6 iegitimeze exislenla limbajelor vizuale qi incearca s5
construiascd niqte categorii semiotice adecvate, asa cum se in-
tAmpld cu paginile despre ,'eqantioane" si ,,exemplificdri" sau
despre difeienqa ciintre artele autografe qi artele alografe
totuqi, Goodman ramAne (qi verbal";$i)i
iegat de. o iclee prL,pozltionald

a deirotarii. CAnd se intreabd daciL un tablou in torralitale cenusic,
ce reprezintd un peisai denoti proprietatea cenusiului sau- e-ste
denoiat tle predicati:l .,cenusi'", daci un obiect roqu exemplificd
proprietatea rosului sau daci exemplificd predicatul ,,rogu" (caz irr
.ut" u" ridici problema daci erernplificd predicatul ,,rouge" pentru
francez) sau dacd exemplificd clenotatul aceluiaqi predicat, Goodman
caute doar s6 redea un fenonien de cr-rmunicare vizuald, ce se

poate capta in ternreni lingvistici, dar nu spune nimic despre
?unclia semnificantA pc care (sd zicem) o cap[td un ol]iecl irl
timpui unui filnt pentru crne :i asistai cu cateva clipe mai inainte
ia o sccnA singer!isi. Ei racc dislini:tii.oublile iritre o naru-picture
si picturc Ol'cL tr',rLr: Si-s, p!ltr t-Lulit.1'o35C prOblerne privind moda-
iititiie clenotarir.e a.e urrui tal.lr,n cc 1-i.il' r'epi'ezenta impreund pr:
\\:eiltngton. Acesla ar cienota in acelaqi timp
rlucele sr ducesa de denota pe
duce. ar ij in ailsamblul seu o
cuplul. parlial ]-ar
tu,o-persotl-picture Erin parte a man-pictur€, dar nu 1-ar reprezelrta
-(unt chestiuni ce
pu,ilr.. ca doud persoane' qi a"ta mai departe'
ie pot ridica numai dac6 se in{eiege lab}oul ca echivaient al unui
gir de enunluri. Dar citre priveste portretul (afard de cazul extrem
ir, .ur" el ar fi folclsit cu sci;puri clocumentar-istorice sau signa-
Iectice) nu-Ei traduce propria erxperientil in aceqti termeni" A se
vedea rrrai rlegrabd felul cum Caiabrese (1981) idenlificS seiflrii-
ficanli piastici ai unor seninit"icar:,!i eininamente vizuali. Categoriile
prru" in;nt, dincoio de problerrlatica aseminirii, sunt, de exemplu,
opozilii ce privesc decupajul iitcadi'irii, pozilia miinili;r, r'apnltul
rdainptorretufligduinratreEiusnptaabliluori.rdceef.a.1rr'r:ldiaaic, 5dqirteieclcia[ privirii si, ca utntare,
este privit de spectator

gi un aitul in care persoi.ra"-ii priveqte ceva, dar nu priveqte
spectaborul, ;i aga mai Ceparii Un portrel nu-ani spune riumai c6
ierl o *on-picture qi nici ca c.r..:r ce vdd este ducele Ce Wollingtorr
(intre paranteze fie zis, acca-'lrl mi-o spune tlbiile" de-pe tama
tabloului, nu imaginea), ci sr faptul dac5 bdrbatirl aceia s $jrn-
patic, in plin[ sdnitate, trj j'i. :-,e1i;riEtit. A spune rierrbal c[ sulisu]
biocondei e,,ambiguu" sau..1--l'r'ritor" e o sir'rp1ri interpretare a

ceea ce imaginea inti comr]nrr-r. insi aq putea identifica irnodi-
ficdnd irnaginea leorrardesca i--,. un computer) tris;1turile minirne
aceia tulbr.rril-rr. pe care alterandu-ie surasui ar
care fac suiasul
deveni un ranjet sau o strdmjt:liLtrd neexpresirre.. Aces+"e tr[sit'.rri
r:minamente vizuaie sunt crr-rcraie Ei pentru a interpreta portletul
i'il referire la o pei'soan[ 53:::;l n stare de lucruri'

inrotnl€ nc 16 'nJ?sou I€ ad nes Brn]lB IndioJ ad uaJnpordar

FS urrSnal rou : rnlnXrpdrd Inz€J oUBd€ BzBon]is aS (?ndacJad ure-1
aJ€J ur arienlrs o ne n€s ruog eaur8erur nJ --:.Durrcose FqerFap
r€ru ruEJoAo 1-arec ad 'atalcr^ ap lnurn;red atLj_:sualur r6eaace nc

iurlunup ou nu 'uracnpo"idar o-s urr16 rS arpolaii , llrlurrug au rou)

rlurrue r6-e rS gugd 16 etard;a1ur € ap (prnu re-: :":::tlirealde€lrcceodenaBuSr)
alelrcedeaur o-J?uI gur.roJsueJl as IndJoc nc a):-

pls€ocv'lafuelsqns pueralsaure tc'd.roa.ro1 t:,:::,:d nc cEJ o nu
.rep inrelgcnq rS r.rnrung.red ap n"rolgenpo.rd 1u..s :*:.-r'a.ie1nor1red
:.::::,:c.iollJ:druFso
alrrnzEc ap pr€Js uI) 1sn3 un 16 solur un (1r0.., rcru
15 ruacnpordal ps tua?nd nu io-1e11ncs€ rue are: n€s

launs un ruecnporda; ps rualnd rS 1nzg.t ruE at :::: rltEu€urap
-ulau ri .rerqo 'uasep un-rlurrd ruocnpo.rdar ES Li::-:. 1 ::rnpo,rda.r
al ps a.r€ls uJ g tu€ aJBc ad epriezues aurq reiii ::-=:J;irur gs rS
turlurrrr€ eu ps urrinar roN 'lnzns 15 earepal luns -.:::.t '.'.:.itsouSoc
In.'.: *.: :al :eJJSBou
alu'ucD1n r"rniuns plsrxa gc ra 16 nerlS nrpalq
pcrSolorzu €Jls€ou El:::.-:,i::- :*r apuidop
rerinlozra €IJolsr ep ri

aplcBl 16 e,rrlaeglo alar lgeop qe1a.rd.ra1ur op ro:-:. .E'*: -l11:- alenzrl

elig1r1ec'(?'g'l'1,66I) IIoIA IS g^rasqo urnl ei: Er ?srrr 1n1deg.g7

'aiuarradxa ap IaJlsB l?zrl€qra^ e ep ttipllnrLrrr :z:.?l urp eleod

'aleuozuos aIBuEe alle alncsrp Es lecnde €-u EJ a::: as tru'iSn1o;
'gseru qns ad acall El'ax aJBJ uJ €+lB 'Fs€ru qr.; :-rq as Vs aJnp
as €Aaa aJBa uI Bun 'rrienlrs Enop E r.aluzrIatrzt-", ;-iat JE aiqq aUl
Japun luam asnou aql E) nsa.rdxa roun saJezrn€r:.-;:zap 16 'gg6l)
ag 'axaldu:or rrfenlrs nES
JJopua>lc€f ug 'nlduraxe a-.iars grurrdxa aa
rrfrzodo.rd n,rluad 16 oo1 ea,le Js nmni r6elacy'i
tI 'lg6l) slrarqo
lsace a.redu urnc 1116 ps ayed u1 pcridun crzU lrarc.o un Etouap arec
lug^nc rnun eriecgruruas a?6eounc B" pc nes 'Ot grntJnJts gleri"red

o 16 puriuoc gs aleod rc'alenldacuoc rA acn)Btur-. 'acrFolouo; r.rn1

-enJ?s op 'arir1-red p1du1 o r€urnu aJoc nu.8un1 uaiu-re1 ad ar-rouraru

uJ luglnc rnun €aJeluazalda.r pa nldruaxa ap EZEr-1lqns rS alenzu

rrieur"royur ap Inlor srtupe g ps a.red Jiopua{ref' alEueJ alsocB
u1 ap ur,ro"rd ea rrieurroJur 16 al6arnpzg8 .r.rrruEcc 1ndr1 peep alsg
'eleraads rrr+oruros reun arrdo.rd Furolqo.rd'..i lEJr t€rrr€ "i3" ruaur.ral

uI B?EzrlBuB g ealnd JE gl€crznur giua.Lcas o nes aur8etur o €cep
olso nu earldoerod azoru.ras raun Brualq_o;d .reg rJnlolru alsace

BI r€iucoJ p.reoSpgsap os ac a?rzoruras asaco.rd lerpn?s ne elenads

Icrloltuas allJaJlp oleu€c a?sace arlurp aJEcag n.iluod gc rug^rasqo

Fs plrratr\i '(o^rldocoudo.rd; au-ra1ur "rriolarcue'Fe".rtor1errpldna€c.aratrdBruarpd 'e1r1ce1

'ocruttal 'alenzu 'aleuec alie ad reurnu

?sosos nu aleJqaJac alasaco"rd n-rlrrad air;n-1ndur gc 16 fequrrl ep

gluepuadapur aricun; o a ea.npug8 pc also us erirzo4 JJopua{c€f rnl
erirzod 'nldruaxo op (BapaA as V ')rzoruas nrieds un od €c aJaprsuo)

1-gs ur.rlodrul as € rJoaun .red gcep .rerqe 'crlsrir8urie"ilxa nes arl

-sr,r5uqard nrfeds lsace tn8rsap 'lu;adncer ne aarlru8oc rJgproq€ oUoN 'gZ

S'IOJIdVC VT IEJON

NOTE LA CAPITOLE

corpului nostru, muite senzalii tactile (nu pe toate, de exemplu nu

pe aceea a catifelei). Aceastd natur6 mixtd a tactilului explicS. de

ce poate sd fie folosit uneori ca medium cognitiv, de exemplu in

alfabetul Braille, ca s5. nu mai spunem de multe cazuri de solici-

tare intenfionali de afecte sau senza{ii nepldcute, in rapor:turi

erotice sau conflictuale. Nu md pronun! asupra raportului dintre

receptare qi producere pentru animale, care au alte resurse senzoriale.

27. Pentru frames vezi Minsky, 1985. Pentrt scripts vezi Schank gi
Abelson, 1977. Pentru o reprezentare 3D de comportamente si
acliuni corporale cf. Marr si Vaina, 1982. Pentru furie vezi

Greimas, 1983.

28. Sau folosind modele 3D precum cele ale lui Marr si Vaina, 1982.
Sd presupunem cd existd o fiintd (de exemplu, unul dintre cdr-
turarii aceia serioEi despre care se spune cd studiau in mod
obisnuit incd. de mici qi care de aceea nu s-au jucat niciodata)

cS.reia i s-ar expiica in cursul unei dezbateri despre traducere cum
se face cAnd se sare mdrunt si des in sensul luito ship" Deoarece
in atmosfera aceea ar fi prea putin demn si i se explice prin
ar6tare, avAnd incredere in capacitatea sa de a inlelege gi a
formula propozilii, i s-ar traduce in cur-inte instructiunile conti-
nute in tabelul lui Nida. $i iate cd acesta ar fi in mdsurd sd se
intoarcd in propria-i grddinl gi sd aibd, pentru prima oar5., expe-

rienla primard corespunzitoare.

29. Gibson, 1966: 285; Prieto, I975. Cf. si Johnsc,rr-Laird (1933: 120):

un artefact e vdzut ca membru al unei ca:eg,.rii nu atAt din motive

morfologice, ci pentru cd apare po:ri..-:r pentru o anumitd
funcfie. Vezi qi Vaina, 1983 : 19 *qi urn

30. tDoerisipareseravepdoeratuVliodliin(t1r9e97tip,5u.2r.i4c't:o-gDnai,tiir':::s:ri-ic''apce1rsiipeccotrivpdorawlheoErfiiamnbo.-
eram obisnuili sd ne gAndim la lrn:i ia Ia o placd turnantd intre
gAndire gi culturi, acum sistem-r, .::r'istic capdtl o funclie de

31. mediere dgoi ainrtrdeestprurep,,EfiigguArni dairjee-.::-::ii- ar postula tradilionalul

A vorbi

homunculus care le percepe ,.r :=ar:sia respectivd de homunculi

la infinit;vezi in privin{a aceas::- s: Edelman (1992:79-80). insd .fr

s-ar putea spune cd reprezen::r-' 3D nu face parte din repre-

zentarea semantice, ci mai de3:"ia serveqte accesului la repre-
zentare (Caramazza et. al., I99 - Cf. in aceasti privinld qi Job,
1995" Pentru problema care Lir::eazd, a dublei codificdri, cf, de

exemplu, Benelli, 1995.

32. De obicei dimineata ne amint:: in mod destul de clar ce anume
am ficut, am vdzut sau am s:-s seara, inainte de a merge Ia

culcare (gi nu doar in termenr-,:zuali, ci si auditivi, de exemplu).

Insd atunci cAnd ne deqteptAn iupd o abundentd libalie serale,
ne amintim ca am spus sau an :acut ceva (qi suntem in stare sd

'.PI€OJ BArunl urp atu€Aalal acr8oioJa
alrigtaudoJd nc alBproJE uU a$€oJ luns gr Lxaparc ps alo^r+our

alEol ruale rS lea,rrsrro8a:e; epurdap aJBc ap a..,::ru8oc alalapour nc

unruoc uJ o?lntu nB areT:rrurlard r.rnlcnrls alsat? ?) ruopa.rc ps €c

a^rloru aurind luns'EzEa.\a1ard o edac.red ae lar ai?r ad erieruroyur

ruarJtsap Fs aJB?s ur Lr ixon nu ac gugd rar:l:r:ad a1e aleJnl

-anJls aleiuuac-a"rd tugzrratceJ€c ps urnr 116 ure-'j ::uns orunuB aJ

unds ps +od nNJ" :atru:pE ISnloJ 'earldac-rad rrig..:lni erirn.rlsuoc
pz€oluorJo aJec 'aJEorJa:ue aluar.radxa od alerar.Lra:-.:l 'are1da16e ap

arua?sls ec .rede 'rde3 ap :alaporu rcru 'ruo8aleJ r)rii trrns nu alo
gc pzeoznald ;ep 'a.rrtru"'or euaqcs ap a16aqro.r ;6 lS6T l JassraN 'gg

'pzeaztlacoJ o pugJ r-ru..te csaurr.rd

ol arBa ad lealsace g :e ue8 aruo ap) alal€uuas tS erurluapr

o e nrluad pzearurn al ia or€c ad aprnpaco.rd apurrdnr ar€r CJ

un lN a;dsap ar€ arecag 'rsaqro.L ra ec drurl u1 '16n:or :ateJrlsgos
ap Inlsap rrieur.ro;ur ulp lncFJ tr\IC un ra rniaunu gzercose rS
ocurluapr o-s runc aurq olJBoJ ner16 rrwouo.rlse iaxaidtuol rrnlerede

nc Jsop giuepr,ra u3 gsnd alsa Eurrunl raJqa B 'ruu ap uorlrur un ap

eln"rgdsrp 'lN Bneals e.rdsap Elnrsrp arec rruouor?se ap sar8uoc un

Elsrxa'pcrlselue; €crlsrru gdila o nrlued pugsgl rS 'a1red Etle ap ad 'gg
'per as rocrqo ap arec rieqrgq urp r€op

sndruoc sralrun un urpur8eiur au Fs arnq,aJ?'suas un gqr€ gs BaJBq
-oJlul €c nrlued 'cr3o1 ueid ad "req 'alredap reur e6e iS '1p.iedg
BI op Eruoluug 1r1ae.rod a €aaoe ap) Eqreq apte tSg rc 'eper os nu
InrarqJpq'q.requn lergq un a luarqrgq '1oqo.r un a Inralqrgq (TBsarp
ueln8ue.rn un o Inrarq;gq 'gFun1 a?J€oJ pqreq o a"re 16 pl€porcru
apBJ as nu Inrarqrpq 'erauia; o a Inrarqrpq : olrqeuozar luns aleol

16 a1dr11nru ?uns alrrnsundsg; 'lrrdoc rop €l €TsE BaJ€qar1u1 snd
rI'pnuseraegrcqleergppqoBpJ1c6ae; rsp,un(1aurru€8arorgc€darnuIpaIirBprrqurrraFallqquoI-ridieoi1nellnnacld€sosaupInn€crroerr-qlarulg€IrqopuoIgda8caapau€rrensIl-noe?ucBrecs;
e51 'parlruSor Fcrluetuas o 16 pleuro; pcr?uetuas o arlurp €orrqos

-oop aurq ap Inlsop gcgrldurexa rreleqrlac ardsap arincsrp.pls€acv'fg

'r'8't'8 \s t'z'7,'z
/66I 'llol1 i9661 'e>lcrqral{L :286I 'JJo>lB.I:Zg6l 'aroulpg 'JC gt
'(Buacs

arnlrlsuocal ps a16a1nqzr reru nu JEp '€JsB eurq o116 ri 'rolrzor8u3
nJcnl un a?ureu! BJ€as o nc snds € n€s lncgJ € pc alielurure

t6-arec 1nfeuos"red e.rdsep acruroc a{ulg Bol9l€ ug pleleoldxa erienlrs
rtre ap) ,,gleuorirzodord" alrlurur€ o JBop lerlspd ure eaece pdnp
lncarlad B-s ac Eaac aJdsap pugc ed '(loool€ ap glqepodns €zop
lr*gdap U Fs alureu3; rridou Inzarru e1 gugd Bnou EI ap 1e1dwg1u3

€-s ac roruocr ruauua? ul urlurure ou a.r€c uud Serd un 1€aJc B-s

gc ureundg 'lncoJlad B-s aurnue ac ,,cruocr" urn?rlsuoca-r gs urr*na-r
nu J€p '(rl€qJol ruoruJal u! BJollB nes aurAu3 Bnou rupurrJdxe o-au

STOJIdV] Y1 [.tON

4'2n io iE i,A (].1P11'oLu

5?. In eeic ce urmeazA, v$i tirle seama de Rosch. jg'18, Rosch & Mervis,

1975. liosch et ai., 1976,l'{eisser'. 1987. takoff, 1987, trleed, 1g88,

Vio1i" I997.

38. S-ar J:Lrtea o'biecta cd a*e:rte ieste sr-rnt viciaie ie fatritril cd subiectui
trel-.uie -sd rdspr-r:rCi ver"bai: iti:rriez cd. pei:'cepiiv sr emotional,

oricrne clistinge o pereci:e t1r: nantrrlonl de srnoking de o pereche

de LLat pottts t"oz c'.t aceeasi r epe:',j,'tune cu care dislinge pantalcnii

de o geac6. Dar am ales, i.'ineinteies, iln exempl u ironic, pentlu

td e evirient ci di-qtinser-n o lianan6 rie un niSr mai bine decA1,
deoset,im un rier rer.el rir, irn rnhr irica.fen.

39",,L'|eoarecc: sernantii:n unei iirnbi r:u e sep:,,rabiIA de o semaniicd a

lumii nati,rrale, schernei€i pe care .le folosim peiitru iittelr:gerea
Iirnbalului nu sunt diferile de cele pe care le folcsim pentru
intelegerea iumii. Dac;i exrrerienta despre lume nu. e redrictibili
la ni;te inrrentare limitai,e 9i pref'crmaie, ict astf'ei rru este rrici
sensul lin6;vistic" (Vicli. 19$7" i1"1)

40. !'ioL (.i 997.5.2"2i evidelt;azi..Ne grirrtlim la obier:i,eje de manu-

facturd: l,!n scrr..un. r1l i),rt. 11 4;,-J1,;1t! -- inate gu:rt. obiecte a c6ror
fhncfie e detinibii.a. fi.r rr:-! :;.'i :ai.tritjrilal pe a cdrui hazS se va
rj*zlolii; lin pr',lgt r:t tr ,t '' i.i;1-ri-,11
Ttlie -. t;ir,ti;tlt ti.iturol obiectelor
cie trpr.ti i'+sDecti\',
sca'lr:ele:r-Lrrt iil-.xectr tlE care m.5 aqez
urnr6nii acee aii succesiurre cie actir-Lni" !rar.e rraharele sunt rrbiecte
drrr i:are oeitu in aceiaqi fel etc. CAnd trec de ia a.::est nivel la eei
supiaorioirat" ia categoria mobiielor, de exernpiir, n'.r rnai pot sd
iclertjfic un program motor unir. pentr..u cii mobila uu dd nasiere

unei singure interac{ir"lni ccrnur.e. r:i mai mu.ltor tipuri ilif'erite de

actiuni". AceastS insistenii. a-irr,ipra rol.ulr-ri ccrporaliiStii in a
deterinina si serrrt:rifica.tuI, ;r t:aii:gorisiriie ne i:eaduce la tema

oportunititilor [o;'"yordancrt-t jt,.cnst,rlr.iie iinul dint'i"e pr:ncteie cin
cotiturd aie cog;nitivisrnilirrl i:'.'rltcilri]oran fatd de .eemsnliga 6t-o,

cii!iona1A"

41. Reed (1988: 197i se intreal'i ri= c:.. :'riatd. eiabriratd o qEitego.':ie a
irnlrr'Eciirnintji, e ca imbyiclrninte ,t cra-
rear Flreli i; - ': :ii,us{ut

vatd-papion der:6t ri cdrnasa l-tlrpinrle rie tapti.:.1 r:d s-ar: definit
ca {iirid ceva pe,,,rrt ri-l puneln
vesmintele acest caz tln pal)L ,- r.1r l)utea f-1. pe noi cil rid, ne fie
irnbrhcF,rninte.,Dar
cald, qi in

testul ar obiine lezultale ciifelr.,dacS, in icc de calegoria hainelol'
i s-ar pr;lpune s',rbiectul':i cai.::,na articoielor de ve.*tirneritatie.
hIX tern ?:rsir ci in ai:est cEZ i.:-rroria mai;null decAt func{ionaiA
ar fi de tip c96i rinaal-a.t.-:t rr
r:oniercial. ie acesi ca;1 micui papio;i ar sta
foarte bine ai6t,uri Ce
cur.ele penty{i ci se cumpird
din acelea.si
cr: hatist,eie i:,lag;:zine sau se i'.',.ri'eilze la un loc i:u pantalonii 9r
si nu in bibiiotecii sar,l
in garclerohd sa'rr r:, i,'rnritor.

:.n,,,1h1uei;a5tburnie.ioJc-.r--'"ilinliira-n:Ju'r:nli.litsinrr.r. :--t:rr-ie:tcFrenjol"cbeilpeprerii:ciairl:eFVoerhiaicldulee,e pot
riar

nu ps tu€trodrul g'asJns ap at€Jarrel o-rlurp rseu aS'alerogredns
rEp 'al€ar luns o1edr1o1o:d aia1ca;g" :(gg:gl6I JJo{sT p^rasqo^gt
'rcrqoye"ro8e urp r€urnu sndruor BJa :Etar{cue uorlue6a
ln8a;1u3 Ec al€od 'erotln';l errdsur o 1-rodsue.rt ap colfnu lsace
a.rec ed p^rlourlsur Erqo-io;tsn€ic gcrldxa riglal;:,-':d
rerrrcol gc pull] l€p rln:i-r 13 !e1a un orlul atsa:do gnop olsacs
as pugc n€s

sJar[ ur a pug? I'unlE s,L.-1sap ap na.r8'or1nc ap ?',:iroJ uI e^oc ad
ns-l nu riEt-*-,r
ec 16 lrugap 'er:oE;t:r ap lirarqns pc 1nqde; lepnrr r-pr csaspp'g?
rnlnldeauot BrJolsi a:;teJnJe gl1nru
reru nc puglerl EtErcS:-rr ag ps 1n1nd g rE ar€J aletrn8rqure o
a;ede plep o EluJ Eirra-r-JS el rl'auo8oleo €l nu r.ruanuE{ iuourJal

ug) unpug8 ou gs acEJ au €z.iEJ ru$ap B n-r1uad ollraJO ale.trleuerF

JolrJnzec n€s JoliJn-sauo.i e:si1 'r6n1o1 luerlue>1 suos ur ar,ro.8a1ec

ap a16eq.roa JJo{E.I 'iazn€J inzEJ urrcoO '(Fu€urn EatEtrlBznec
"reop csoar.rd gc ared as r{r aJ unlpspJ? luns ol€ol -.c1a luarced
ri lua8e ar1u3 ar8"reua ap raJsuErt un F.]srxa 'rnlnluarced EaJels pq

-urlr{cs eeeg lnlua8e a, EaaJ urp atred iapede luoturuola un arnlrls
-uoc JoI eaunriae;a1ur 'p1,rodns i3 luerced un 'BAao ac€J lua8e un)

gznee lderp lsraprsuoc ag ES arnqar? nr?nl un oc ap rS runc InlnloJ
1e dr1o1o"rd un Flsrxo €c Insuas ui 'Bznec op Baao€ ad auo8alea
e8urlsrp nu J€p ,spulq
olAournu o ?g 'd e1 'rrro8alec is spuzry ar1u3
16 a"rergrselc ap o?caJa ea ruoEatec e"i1u; e8urlsTp (6?: l,g6l)#o{e.I .W
'crlsrlEls aJapa^ ap

laund urp lrpugdsg"r reru ial lndrloio.rd nJ alllrluapr as ps rnlnrq8
-unrJx In-cJ Ba Jssacau o nu gJ aunds JB-au ElsBocv .suasuoJ
€lslxa JB rars gc rndrqrul nuJ : JEIncla nBS l€rlgd lgcap pugrnc
a €^oc ge€p EcsErgtor{ qs abl rcx urp
reur "relnrq8unrr? urp lu€?uazo;da.r rnun Fr€ac os ps luuernluceyza.iardJall€.r
rnun rA ob66 lac
e1-roduroc r€-s areo ''pleurear?1Bel1rqr caarjeBlJndrqod8uen8rerlarulung€nza€olueo8saaprrlapele"rlpd

'obl un augtupr rV
-uou erielndod urp ob66 eJ ruaundnsa.rd qS 'pcilsrlels ro1 eiualezr

alse r-rndr1o1o.rd ec a,rilru8oa alrrndrl a.rdsop aiincsip o n.rluad
aluelolal urind aluourr-radxa alsace oJeJ aJ BaaC '(auai€cs r.rnrq8

-unrr? pugrn? reur luns rriunru 1e.raua.8 ul gcBp reiqo) crq8unlda"rp
rnlnrq8unr.r? I€ Iar el lgcap rnlnl€rol€lrqca In,\r1oru BI lelroder ap

ro6n reur luns (aueldr8e alepnueld ri riiunur g rB urnc) urapa^ ol

a.rea ed a"ielnrq8unu? elaturoJ grnllno u3 i6 1gc 'Ernleu ul ?g?s Fc
rnlnldeg nes g1eoc6 urp Jolrrr?urrna Rzaarolep es €?sac€ inrcni BJBp
lnrsrp gs zauoriualul nN 'leralelrqoa rqFunr.rl un urguosap rocrqo
op 'rq8unul un urEuosop ps ora? as ru prep 'gc gzea;e?ns riull 't7
'((orpaur o.reo1€a" al6orunu (I '6 '166I) rlor1 er eaaJ

nc pundsa-roc apuqrq undrl csarunu al or€c ad alac Bc JaprsuoC 'Zt
'dn;8 urp snllxa pugurpr
"rer l1n-re1ny nc rA gs Fcsrr Inlrqouoln€
lnseec n? pl€rcose g €^ €lalarcrq 'ups;aarue
nrluad nopec lncpJ op Jolalcarqo e €ar o €rJoBaler pugs rcunle

'JTOJIdV) Y'I'JJON

428 NOTE LA CAPII'OI,E

confunddm efectele prototipale cu structura categoriei aEa cum e

dati de modelele cognitive". A se vedea binemeritata confuzie pe
care Lakoffo creeazS, in privinla opiniilor obignuite qi a utilizdrilor
posibile ale iui mamd (gi paginile lui par
deosebit de profetice -
sau cel putin strdlucite ca pionierat - in
ce privegte dezbaterile
actuale asupra clonirii qi a insemindrii artificiale).
47. Ttimit la violi (7997 ,6.13.2) in ce priveste diferen{a dintre caracter
prototipal categorial gi caracter tipic al semnificatului.
48. Situalia nu ar fi diferitd de cea imaginatd de Locke pentru
senzatii (Eseu II, xxxii, 15): ,,Nici ideile noastre simple n-ar
putea in vreun fel sd fie acuzate de falsitate daci, din cauza
structurii diferite a organelor noastre, ar fi stabilit c6 acelasi
obiect trebuie sd. producd idei diferite in spiritul unor oameni
diferili in acelasi timp : de exemplu, dacd ideea unei violete
produsi in spiritul unui om de c6tre ochii sdi ar fi aceeaqi pe
care o produce in spiritul altui om o gdlbenea, si invers. Asta
fiindci, lucrul neputAndu-se afla niciodatd /.../ , n-ar ajunge in
nici un fel sd fie confundate in nume ideile astfel obtinute, si n-ar

fi nici o falsitate, nici in unele, nici in celelalte. Deoarece toate

lucrurile ce au structura unei violete si producand constant ideea
pe care el o numeqte albastrd si cele avAnd structura florii de
gS.lbenea producd.nd in mod constant ideea pe care el cu tot atAta

constantd a numit-o galben, oricare ar fi in mintea lui acele
aparente, el ar putea deosebi lucrurile pentru nevoile sale cu tot
atAta regularitate prin aparenlele acelea qi ar putea inlelege gi

semnifica deosebirile marcate de numele albastru gi galben, ca gi
cum aparenlele gi ideile din mintea lui, primite de la cele doud
flori, ar fi exact ca gi ideile care sunt in spiritul celorlalfi',. Re-
formulatd de Wittgenstein, problema sun6 astfel: ,,Sb. presupunem

cd fiecare are o cutie in care existl ceva pe care noi il numim
(coleopter". Nimeni nu poate privi in cutia celuilalt qi fiecare
spune c[ gtie ce este un coieopter numai privindu-s,i coleopterul
sdu. Dar s-ar putea ca fiecare sd aibi in cutia lui un alt lucru. Am
putea chiar s5. ne imagindm cd acest lucru s-ar schimba continuu"
(Cercetdri filosofice I, 293).
Numai Maria Corti m-a ptir-iaviitsccuhismubrpartinpdieepretd, nsdptuunraA?n,d' u(-Ismtoi:ric,,)A.h,
49.
tu esti, dar ce-ai fdcut,

50. o variantd a acestei experiente s-a petrecut la seclia mea univer-
sitard. Am intrat (inopinat si fbra barbd) in biroul unei colege
care a vorbit cu mine cAteva minute fdrl sd arate vreo surprizd.
Numai dupl ce eu iesisem, un student prezent acolo a intrebat-o
daci eram cu adevdrat eu qi, in fata uimirii ei la intrebarea aceea,
a subliniat faptul cd. nu aveam barb6. in momentul acela colega
mea a realizat asta. Explica-tia este cd md cunostea de foarte
multi ani, adicd de cAnd inca nu aveam barb6. Dar in aceeasi

alE rrecnpar algc 'rarodo FI€riuosa Bcirqrurl €alBlrxaldtuoc aprord
as rJ rlnllE BI nJqrur? un
EI op rB{unu acaJl as nu Burlopueu €l
BrinJaxa uJ rS 'p:lruoJturs grado o o erurJd pugJ ad ,lsrlos luarunrls
e-ap Bac ga n-r1uad ,1uapr.Lg
-ur nrluad arirzodu-roc o a Enop uS,urrurnilntu ou ar aO .prrpol
6ZAS Inl EaJarrcsuErt nr (qrurqrs
-aur €rurl alSeounoa: ruo,l ,11nru lar - nu ,,rr1rn1u1 lerirzoduroc
r6eaace alsa purlopuEur €l g?elugr ua^oq?oo(dap Darulc yBe ar€o
aunds ealnd uro.r 'urjnd ap eSe Bzealuoc rrJqurrl 1n.r1aure"red preq 'v9
'('rurn 16 9gI : Tg6I) IIarraW
rnl ale oluesaJalur runriuaru olaun Bls€oJB nc qJn?BBa1 u3 rzen '89

II pugc glep ar€cag 'rue acaz ednp urrulg1u1
ur 'uro,r€ rS
'qrurqcs aropuFnr.rnpanlol lrazdarlu€oa1lieuoJu€nzroBroJI_JBnsl lipl1ncrJlp
ec n.rluad
uerlseqas uu"qof ad rualieouncor I-Ec aunds p nc nrrnl rSelaae e
Blse rep - ltaddag luoa?ng nes) lrppD r7g rS nu .rep ,a1ou aletur.rd
elap QUaAclWnus) oTouotssnddy BcsBouncal gs arBls ur,nlduraxe
ep '1uns oJBc ruaru€o Flsrxa ,eurpnlrlraeur ap aiuar.radxa ura,r,e riol
rralurullv 'zAS nr
rS ne atel ur InzBc ar€zrrErlrurEJ gunq o ruo^e noru l,nlrJpoe?.LncpoolruarluurI .Zg
aJ€Japrsuoc ur {ugnl BS arnqaJl

'ce1d lnunq gdnp ruuerg ed acnpord 1_e n;luad
..ern1r1.red" o Blsrxo re lplecrznru arirzodruoc o E? n€s ueruoJ un sc
rlqecrldar rua^ap JE ruuerg ,,runn1pndurg18aqr.6luea1ieecnec
crleue8 nruourr.rled rSelace ec rzr,{rpur rS rcunle
rsealaae
rS urlurure aJBa uJ ,Fletot
,a,r-ra-sqo as pS
rS rep 'd.roc r6elace eal€ J€ rE€rcprc€€uprn.pucn,au1aIn1pleuao;1lucr .Ig
areuolc ap reruqal egqrsod g

'g1i1e ceg a1 rS a-rec ad acrurouorzg apndrl nc
e-rie1a"r ug rc 'rn1n.re1ugc lnsundspr nr
tSe.r8 reur uraluns oler?os ap.rnlroder ariule.r uI nu rq€ls rBur n€s
p^rleJgruuos
uI .aJrulBlur
reru €ac EI n€s erur.rd EI rnlnlJarqns erienlrs ad lezeq BJo Elsoce
gc rA alureur reur durrl ur lrnJlsuoc 16 a;ec ad 1ndr1 nc
-.rad p.reduroa elecapnf alrura ar lac e-1 Euureasur aJ €oaC €ueos
gJ .col EI

snd e-e1 pugc Broculinulgealpjqpo lpselSapanleueInr?8coaprqln1sdooruunriuned116 a,crn1lnnplc_erarqrdnse
pugc se.r8 reru

BaJB?s nc gleporcru aprJuroJ nu erleu.rge iracrqo ap lgrap ase:F
reru n€s oqels ap csesg8 o1 1ga gunds al ps aseqgr8 es o"rec tile
ad Fcseaulg?ul I-ps alsa arrporred alerp roun e arerurn ec a1e1nal8
u1 ereolriurrs rJapEJs ne
rE .a1ceu"ororsleau.;eoords.r1and11Be urSnrlueoacrrdoUInEuSn rnqatl
oJeJ eiuar;radxa p?p 6 tuorrz
gs 'e1rra;rp acnuouorzg: r"rndrl gnop aurru nc ernlp8el uI aasoloJ Ba
eapapr l3rocolaoupcneecergrugerdura,sBreegJ-agJ'g'sgquqer.urJe?qq-oF7sJuoF)dJeBnlauacn€rEuIanepor?aJorlqgurruolrrslJnuBzrepu^r,eIElqreuJ-pr(qsruJ,e1oueler,par.rrl.uirg.rac)
'rode 'e1e1rxa1drad ap gdrlc o lnl€ V .Be1Iac1€ezlen6aeol,1utJtgazUegsgs?rrr{nrqsaoprl
U JB-u e"rea feuos"rad un 'eeur esetu
ein ut-rd rS naru rnlnorrq eie; urrd lnrarl E B8aloc grnr*r-gd.rp

t)(r I i{.IOJIdVJ V'I SJ,ON

+30 NOTE LA C]APITOLE

corpului orchestral suntern dispusi s[ suportdm ca sd spunem cd

execulia aceea e tot Simfonia o V-a de Beethoven ? SV2 transcrisd

pentru ocarini ar mai fi oare SV2 aqa cum rdmAne transcrisd.

pentru flaut ? l)acd fluier inceputul lui SV2 eu ,,interpretez" SV2

sau ii dau doar un fel de parafrazd, ca gi cum as spune c5.

Logodnicii este povestea a doi iogodnici? Sau nu cumva, flu-
ierdnd, o1'er doar un suport mnemonic ca se evoc tipul, ca atunci

cAnd spun cd. Logodnicli e cartea care incepe cu ,,Bra!ui acela al
lacului Como" ? $i ce se intAmpli at Logodnicli tradus in francezd ?
E ca SV2 transcris pentru flaut ? AmAn pentru altd datd rdspunsul

la aceste intrebdri gi la altele, de mare insemnitate pentru o
teorie a traducerii zise intersemiotiee (pentru care trimit la

Nergaard, 1995), dar mai pulin esentiale pentru problema pe care
o discut aici.
55. Cred cA aceasta se apropie de ai doilea dintre cele doud cazuri
luate in considerare de Marconi (1997, 3): competentd. inferenliald
intactd Ei competen{6 referentiald rea uersus competentd refe-
rentiald bund Ei competenld inferentiald rea.
56. Bruggen ar fi in stare si-si identifice TC-ul cu CM-ul, dar in acest

caz am fi in fala aceleiagi competen{e pe care o are zoologul in
privin{a qoarecelui, si arn vdzul ci ne intereseazi numai com-

petenla pe care o avem 9i noi in comun cu zoologul.

4. Ornitorincul intre dictionar

gi enciclopedie

1. Diego Marconi (1986, Apendice) a examinat o serie de diclionare,
bilingve Ei monolingve, din Evul Mediu pAnd in secolul al XVIII-lea,
gi a constatat cd defrniliile (sau giosele) apar (atunci cAnd apar,
si nu e vorba de niqte simple repertorii de cuvinte permise): (i)

ca sinonim in altd limbd; (ii) ca instrucliune pentru identificarea
sau producerea referentului (r'ezi, de exemplu, Sextus Pompeius
Festus, secolul al Il-lea, I)e t'erbctrunt sigrtificatu, pentru care murie

(saramura) se obline pisdnd sare gmnjoasi intr-un mojar gi adr.rnAnd-o

intr-un vas de lut etc; (iii) ca adevdrate liste de leme de cuvinte
dificiie orientate spre traducerea in cuvinte simple (dar problema

competentei dicfionariale este aceea a definiliei cuvintelor sirnple !);
(iv) prin sinonime adulterate = to counterfeit or to corrupt); (v1
folosind latina ca limbi privileg:ata (ambiguo = ,,anceps, obscums").
2, Inconvenientele metodei lui \\-rlxins (1668) sunt cele pe care le-am
evidenliat in cazul definirii baci,,sl67 laKatz qi Fodor (a se vedea
Eco, 1975, 2, I0).

inldeJ EFeu B pJ ruaund:- ES arnpE3uJ au rI]:_ .-.lisqo olsacv 'alBo8

alrurEiri nc arJBolur uiE-;u gc paJt 'urud r;-i;ru ealarazaJdsta.rl

iB-ap rnlac vzeq ?d €i!:,-l::ru lod as a?Err aun:: !atVlE urgrgdurna
UrOCnp eu gs aur^:s i?-s ru -Ereo ']EJoi.ra:: 3 aleod
ES -:tap Jnu reru rpurnu ,:n a /t ge rune 15
'gg lgcap aJBru retrr ri :':;
urr16 gs
sunfB ap also au :-\J :! ::-iri nu (rr)'JnFrsaO r?s:_,tu rs relncrl.red

sn Jesaaou r€ 1e sl;.r.i-rr. "-.itlzodo aJlgl ap 1a1du;rr psur.rdnr a.red
os rur nu oJ€c oJrcf:-_::':r lJniUnUA EnOp eiAJ a;tur a1su.(lnrn€
also aurnu€ aJ ?urrurs:;p ?atnd J€-s urno rS nu .rep / t InJpurnu

sJoua8 a?EOd as irrrrJ dit:- ?t €aundnsoJd luey'ldBJ aprciJrdura
Jdatuor un o JnE aJdsap €:i pueD ad 'leluopuarsuerl Inrusrleruoqos

ap putdap rEurnu ardsap a-rts€ou elaiurl$ounc Fc Eunds Es eale

luey '1de3 u1 't.tottd D aJilalurs iipcapnt rS ecrlrleue riprapnt a.i1ug
pu€rlu€{ ericurlsip eldarce i:* -s ec€p (g) ?gJap .lareoJ€Fu€r1iuoc,, reru
g ealnd rB'(I) a.rdsep tEJ atsa nu ac Baoc ranceB1adaec.r(p3€FAiuaupnI6nnlsor.prc
alnutad al
9?€ar1 ps pcBJ Bs rolrrotEir-iisl€J

OJ Un rnB aJdsap nB rirnuarqo rruatu8o ?sal mluod _rer ,(a.rec
Pzeosora?ur pur nu) acutdii.ra rugap ie-a1 aJEc ad rrralrJ? aiss rolr
-r"rdord ezeqad aJacBJErluoJ o ap Inrne a8urlsrp rarlntrq un .aluaur
-ala ar+urp eiua.ragrp ap t€.\rap€ pour uJ Brrreos gp nu rze?se ap

eru5rpe.red gc rr.nrelndsocrnsecpsrrp€-IsnJppuegJlauulig'.{lurq€loIJn?useeoaug reur nu ps eelnd
grrpe ,,,r€saeau,,
-ry 'rgriurrl$

roprsuoc 1-ps eldaoce Ae rS 'punruoc eiualaduoc tnSrsap ,e1loga.r nu
1r; lniunug 'un"rd tptunu na1acazatdsarl IBD-aap?sa€oLJgreCrI),€,6leLsJc2euatroulDn
lnroutnu aJD InrnD (r) : eJElncrlred enop
e eumd ocaJeoap 'eunuroc eiualadruoc purn?rlsuoc rep ,o.resacau
o{oqruB g;e 'es e,rrlcads.rad urp 'alec runri"rase Bnop ap nldruexa gp
(tt :1,66I) ruocrBtr\I 'cfiuouox€] rolce.rer n, alar rB{unu alred ce; nu

NJ Inla^ru e1 a8ral* 1od as ar rigler.rdord ap ar"roFalec p?seare urq '9
'areradar ap

app8ar a?€xg R?Bpo '1uaur1-rad urind reur r-Ec ?uur€asur nu ElsBa?B
r€p '[EuosJad o Inr"ra?u3 '.,a.ra1Aeoun3"
lnlrS.rggs BI pugd) elnur aleod as ealre? eaunricas e1 (rrrgla?Jac
,gcr8oloasou8 a.relecraa
uoIurruaedeoc?ualzauJr€nroeur€aIn?lBulsouaocoturCurrnt',r,BDccr1lpal1ssqg"Fpcleitqun.auudeoaurdntieacaasl
-ollqlq urezrueF"ro au rou arlurp li1nru runa e6e gzeapaco"rd as neg 's

'U66I : sr"re4 'asroJuo.tg an8uo.I Dl ap anbuo4stg
arlDuuollcl1{ 'ilaqoq a7 ''p"'deg uely ,1a 'nieruro;ur alsec€ nrluad
'?

ac dunl rolradns un ap 1ncp3 p6o,rda.r 'c€doc un-Jlur ecJn
as u1 lefue.rep uolrd un
es rieurlcu3 'Eu€uae -BrrrJele o : uracnpoJlur
eserg drqc ur ruo?uns rrienlrs,, ap
aJ€J ur '.,osBolncuod
aselc ardsap rsoqro^ (I : gE6T) 'lD 7a rauntg 'nldruoxa aO 'arrlBqles

rurnu ealnd ur€-al ?J€J ad r"rFcgrsela u1 eiuauadxa erunsqns B ap

aleycedee gunrd o e1 aped aleru uJ groJo"r as pleuoSolur elelrl

-r1ce ardsep csaqro^ r16r.,rr1ru3oc nSoioqisd pugc rcunle rS rerq3 'c

rtt gToJid\r3 v'I sJoN

NOTE LA CAPITOLE

cd qoarecii sunt MAMIFERE, cd aurul are numdrul atomic res-

pectiv qi cd 37 este al treisprezecelea numdr prim, din punctul de

vedere al CN-ului sunt toate trei afirmalii irelevante, tocmai

pentru ci sunt importante (qi neanulabile) numai din punctul de

vedere al unei cunoagteri sectoriale mai elaborate.

Ce anume percepem cAnd vedem pe cineva cir-qi pune cdmaqa pe

sub sacou? Nu vedem, insd gtim cd acea cdrnasd acoper[ Ei
spinarea. O qtim pentru cd avem un TC al camaqii intemeiat pe

experienle perceptive (qi productive). Ar rdmAne oplional faptul

cd are un gulerag gi ce fel, dac5. are mAneci lungi sau scurte, insd

dacd are mangete, atunci are mAneci lungi. Ins6, in Totd gi uia{a

fcirii griji, solia, foarte zg€rcitd., ii impune solului sd imbrace o

c5maqS facutd numai din guler, plastron qi manqete. Restul va fi

acoperit de sacou si nu-i nevoie sd risipeascd material inutil. Totb,

pe bund dreptate, obiecteazd cd, daci din intAmplare i se va face

rdu in tramvai Ei cineva i-ar scoate sacoul, toli gi-ar da seama de
pdcdleala aceea rusinoasd: el spune astfel c[, de fapt, in cazu]

acesta cei de faeld gi-ar da seama cd au integrat nigte stimuli

incompleli cu un TC forte, ajungAnd astfel sd pronunte o judecatd

perceptiv[ gres,it5. In momentul respectiv, cei de fald ar hotdri cd

ceea ce percepuserd ei drept cdmasd nu era decAt o falsd cFtmaEit.
Dar sotia (excluzAncl posibilitatea acestui incident) speculeazd

asupra propriei ei increderi de nezdruncinat in existenla unor

TC-uri care cuprind trAsdturi neanulabile.

Pe de altd parte, Walt Disney a reuEit sE ne facd si recunoastem

ca soarece un animal cu coadd si cu urechi de qoarece, dar biped

qi cu bust antropomorf. E indreptdlit sd ne intrebdm dac6 l-am fi

recunoscut imediat ca soarece dacd nu ne-ar fi fost de indata
prezentat ca Mickey Mouse. In acest caz arn spune c[ numele.

sugerAndu-ne un CN, ne-a orientat sd aplicdm cu indulgenld TC-ul

(iar convenlia iconograficd a f[cut restul).

9. Povestea este atAt de uimitoare si, din multe alte motive, incS e

controversatd (unele mirturii sau articole Etiinlifice din epocA

sunt greu de reperat, cum admit qi istoricii), iar bibliografia atAt

de complicati pe care eu o voi respecta din cAte am invdtat de la

Burrell (1927) qi Gould (1991). trimi{And Ia ei pentru referin{e

bibliografrce mai complete. CAnd inseEi referinlele lui Burrell sunt

incomplete, inregistrez intre paranteze,,Cit. Burrell". Avertizez.

de altfel, cir pe Internet am gAsit 3.000 de adrese privind orni-

torincul. dintre care unele cr-r totul accidentale (persoane sau

institulii care s-au hotdrAt sA--.i intituleze ,,Ornitorincul" ciuburi
librdrii et similia), insd altele demne de interes qi care merg de
la centre universitare pAnd la .'ei ce considerd ornitorincul cea
l'r-a-:di abmunedntdaelimstoensctararelie, a exis:entei lui f)umnezeu, la grupur,
odatA'"'iditd vechirnea ornitorincul::

erirpErl epe^al es asrnp::p--.J arsle!uJoEsp.ra,.dLalJ1nsutl1cadigeradurepa,lido"uunJaEc1_andu

uqnx pJ csosrJnuEur B:- tlj
JuF'caB1o(ciuoataEgEdlss8.peouBouulauJ{g1irzBn?rca8RJrsgTqonrogpropJdpto'',ournrraauluautllas:Jrtacnrrrr"uurllrc:?l.oSa-n.dr;:litE:ife'a:ii.S.rr.ir!::t..-?tii-*..ia.:L?'i:::tpl:;JEpJtjTIauJngEu.JB'11zgAar9Eru1l9€sa6eaB6ua3pTlerIrnnaop*uuuerdJlrrrllpdas(prBrBcecrcaaz€rolrdsaupuuaucu1iJurlu{luaanBr.crcl{-v{g,nuerlgtrla€runa1dJIao"np.aripl1teupUunDc.1a]s{ala1udruuJauora}os^lrflauBrgrq7enor)lnJerpa?ratporlaurd.ladBa\*uouaa^-orrBanauJyd '91
grseesoloJ ps gEr1qo Ir rr.-?lirurl grep
un rS cudor nlluad JJ u:. a*z za:ruelg urenrqaoc-r,na8;nrpsEad.reng:1u.gaiceln1ldn1a1ee
-uo? guraqcs aJsa{lnu 'c-:uEi.au ruospr^Bo oc BaaJ nc apundsa.roe
a?€od rnln-unnuquoJ e a::l-;a'.u8as qlsearv.larnppd] orsog urrurnu
ea1ezoBarprl,1'?uiro8lBreruFu.{rzaauaoaldarueclosrenucleaerlnn'.4r"rtldreaflsJueuaaoadplndrasqJr'lJa€n€oa.JFr_rpaei\asrrlcdauEu:prr:iro:l::.J:n:ai:.::r.::.t.:.s,ulu,Cuiatsaoosdp?dJaoguag,ap(r,putzul?uaruiior6nldnuuuInuea)wqrol]g,oLoopIlaunsA1?lus6aaaullyltgeulaecuoJq,etdcagtruolle€gtr1eionrpaJlEpiBn1BOor1l-puzr..a,,,grsdgrlruol€onraqJ"ueJ1B.,v.gl
16 - elsaee FI'1atJu"uro]duurer€lao;dDr-a,in:uar pI-ElnSlciouundar"1lu1sJsoaqleqiuulreg_oruu€-BocuFrlo€ur
oJ?uJp rop aa erlnp r€urnu n€s int.uaru€rlrodruoc
IBqraA azala.rd-ra1ur
rS-es 1nap3 U ruol r-ac pdnp rErunu gde ec
aunds eolnd ure rep 'grnspur gie-Ba lncsounoar ne-l gr
?nJsouncal ne pr .rnFrsep ,psnd nEJ ur csarop 11 riol erec ad e.l,aa
a €ualqor4 lede lncsounlor
nV'rJorurled a.rds nu 16,gde a.rds rzedar JoA as ecez riol:gde
ep rqeo un rS r-rarurled re.r1 gcs€eulglu! gs r-rlaceg ,o1es ap r8arlul
apz udnp 'ri l,raSap ur.rd ecsernlgalEut ps ruaur€o acoz riaun.l
'luatuelroduroc uud rc'lequril uud alseyruBrlr as nu gs erirpuoc nC "?I
'6991 ,sue4

'anbtSoTooz atqdosoltq4,>1c.rerue1 nrluad . t Zg,T ,allarn?DN alto?s.rH.p
unasnry np salrcu?W'.,anbud.roq1ruro.l ap soJreurJn 1a slanxas
slraredde sa1 "rng" igggl'anhq.oLuo!1Ud ?l?!)oS n1 tnd sa)ualrs sap
ulpnng',,?uplr{c9,1 rns 'auroH .;41 ap senbruroleuB suor}B^rasqo sap
s1ru.r1xg" rzal arr€lrH-truleg ap.{o-rgoa5 n.rluad ,g-Lg.dd ,7 .ru .1
1ted.'fr1ataog lntog aq1 Jo suaqcnsuo"U ytnqdosoltt14 ,,,snxopnnd
'IIsnqcutqto'(qll?arrurrnoga':1q\Ir^){rgugolgeu.ge'(g1ag1qe1or;"oli€nulgdo'rl,l,rd(c,uu)aa1Is1aa'TposotV^1,,y,l3,1lose 7lalorDuoor71n1fI)DnNrraluuaoaUCd,L'8r

.ZT

'(Ilorrng '?rc)

z9 tzagl'sa1o1y1 Tnog maN aul ut tauloulnoalnuqrsil?uu3gguagqd| J,orn1Tnudnoo1cor4y.0I
'auarlerlsne

lnlri"rgys e1 'te.re;y alaluntr4i ad ep azar8Frr Es 3n1nd e leurru€
trru lsoce qr
orp,J os urn) pq€aJ?ur as ,a.ro.ryueur a?l€ na,trle.reduroc

S'IOJIdV) Y'I SJON

rlilJ N(]T!] I,i\ CAPITOLFJ

structuralista inainte de a scrie lucrarile pe care nu le-a putut
termina inainte de moarte , nrl Etiu cAt anurne cunoagte Quine din
tradi{ia s'iructuralisti.
17. In orice caz, iat6. cum gAndea acest lucru in ,,The Semantic Con-
ception of'Tluth and the Fourrdations of Semantics" (Philosoph3,

an,d Phenomenological Research, 1944'l : ,,Noi putem accepta concep-
tia sernantic5. a adevdrului firrd s5. renunldm la o atitudine gnoseo-

logicS. oarecare; putem sd rdmAnem realisti ingenui, realiqti critici

sau idealisti, empiristi sau metafizici - sau orice altceva eranl

inainte. Conceplia semanticd e complet neutrd in ceea ce priveqte
toate aceste chestiuni". Cf, Bonfantini, 1976, III, 5 qi Eco, 1997"
18. Dacd luim exemplul tarskian in mod ingenuu, ne aflirn in aceeasi
situatie ca a editorilor lui Saussure care au reprezentat raportul
dintre semnificant qi semnificat cu un oval imp5rtit in doud, unde

. in partea inferir:ard std cuvAntul arbre si in partea superioard

micul desen al unui arbore. Or, semnificantttl arbre este cu sigu-

ranli un cuvAnt" dar desenul arborelui nu se vrea a fr gi nu poate
fi un semnificat sau o imagine mentald (deoarece este, la o adic5,
un alt semnificant, neverbal, care interpreteazh cuvAntul ce std
dedesubt)" Dat fiind c.i desenr,rl elabor"at de editorii lui Saussure
nu voia sd aibd nici o ambitie formal6, ci doar o funclie mne-

monicd. putem face abstractie de el. I)ar cu Tarski problema e mai

serioasd.

19. Cons{htuirea. cu titlul ..\V.VO. Quine's Ccntributions to Philosophy",

a avut loc la Internationai Center of Serniotic and Cognitive

Studies a UniversitS.lii din San Marino in mai 1990. Actcle consfd-

tuirii suirt acum in Leonardi, P., si Santambrogio. M., eds. 1995.
20" Vorbesc despre hart5, nu despre ,.fizionomia" lccurilor:: pentru

problema aceasta sunt valabile observaliile f6cute in 3.7.9.
21. Ag dori sd irimit la o cercetare rnai veche despre lStratul cAinelui

(care apare acum in Eco qi h{armo, 1989)" Cercetar.ea luase nastere
(cu ocazia seminarutrui despre semiotica medievald) observAnd noi

cd diferili autori din epocd, vr:rbinel despre diferitele forme ex-
presi-ze ce trebuiau opurie irn-rbajului uman arliculat, citau intot-
deanna Latratus cani6 impreund cu geamd.tul infirrnilor sau cu
cAntecul cocoqului. Deoare.:e ela vortra de clasificEri foarte com-
plicate, incercaserdm $d trasAm pentru fliecare autor un soi de
arbole taxonomic, qi fdcAnd asra. ne dS.duserim seama cd latratul
canin, geamd.tul infirmilor sj caniecul cocosului ocupa,u, in funcfie
de autori, un nod diferit din arbore (qi cAteodatd apS.reau ca
exempie ale aceluiaqi compor:..rnent semiozic, iar alteori ca ,.i

cazuri diferite)" Medievalii ave.: -. obiceiul (nu stiu cAt de demn de
dispretuit, dar, cu sip5uranla. -. rs modernilor) sd spund lucruri

:lr preficAndu-se c5 repeta ce-:. ce ailii spusesera inaintea ior.
: il,t .are e intotdeauna gre'ri i= inlsiEs c6.nd anume au pozitr:

1aa€'na-6E.prJ\ea'SaCIluunlIs,ernlLeJrzrooepFcJ.uarJsadnu€aacrpcr"urpso'cngeopculwnrraaJrndB?JarlIAsOIanBapttugoJJJ?uen?r.Eu_aapStu.?.a.a,poJruiarnnJIqsB,sJleBrauJcli.ullr,rn(ulavJqBrornnualurdrJqnorJnpauooaol^uau{lutl)uu.Ti,r:L-E.\a_.-:':j-s..,!;.-;-.:j:-.i:r.!q:.u..:rsi.avlE.a€xurudgadnr{,ruloIe1nooJ_zuceEuanncr4do-ctsrrua1Enu?fiJluleosrdBgBcj II:
eIru'nroo6"rngtpinda"ar1npll€d-osuoc1eeu;lIIsrSSoeapr(caJ's'leouIlqaEr'Ti1rlicul9ZnEt9alu'lu9J::nB6ugqg.r6rStdTBEon5ps';EpoeouuuutoafloEultzus,e)a\ol,r"a,lraspsl,lal1up1,orcp,6rgrla"splrcrpeuaprllquaurrsnir?euduld3€urrslonr)arcnunp.u.aea:-rtp-t..-s.i:j;:,,1=.:::..::=-j.E.::..j_.::--.::r.:,uru.cr..u.8.Jl1-8so.nnuocprncarosoIs1nncrrrr_Bpqppouzraarogaeluu^apcr
eBu'orlJnnc€r€u_JrJ1rrluuuuraonrducuraoU€gcl'n1Ee-irJgp1o1uirpcearrduerjr1au"ngns8l;reaJsproelBanrlccdnounulnJsnuaeuluaeadriuruliuoo3arleacJtciuuuerurpeea€u.uJrnJO;di.Ca.:s.t::..,:.*.r::::r:-:j::.:;:J:Ea:ui,un9aerdt€unrSorsllraaancrdCdrl IJ
-su-3ur1 rriualuoc glsrxo nu ec aurisns
Inun rcru €c rBIc aloun .uospl6-"raqradg rS nu i*: -:.E :tsa)E aJlurp AL

alsg uosr...:q ::ri .ro1rr{rzod ri

yetrcdttnzsueua9s6'16o6IJ6'loTuur'?lnlz€B.-Slrvaopalrr1.ngro1n?tinnuardneyuJrrEieeEanIzvnorl7sesuquuqoeaseaE1Jl16?EsulrEsjqEaraaruE_"aiirr:-:.r,;is.::,-,j,:a:.;r..nr.-.,.J:io.,o.r9dl.8leuacua1r1Iluus]JrIIauai5rzluqari1B11.g.7ZZ e!
all?oru urp e1eod,e13asdr1 r-ec n;r1uad rELuJor ::^ f,,t''.l tsacu alelzep
Es eJ ela? ocBJ uospt,r€q gc ered as rur n-\ :;-::--..i.-\uoJ Ir.
arecag ur lenprlrpur JolncolJa?ur aJecau n:_;rj puEJ ui IB nrp€ls ap
pueJ urp
etsernrlsuoc aI ps ornqarl Io aref, ad alir.roat is Eqlilll o g8eeleiur ps - ti.
ec eundsrp gs ornqoJ? lardrelur un a.rBJ ap
olsa er€c FqBar?ur os (ggz : z66I) rpr€)rd ;aAr:6iJIoa.rtpa.r.€rlculdrp116n(1."lrlo.pdea-)r ni

7961 'uospr^Bq BI EoracnporJul ur rprerrd Eiur.rr.rci ElsEocE u!:!C .ZZ -la
'alrr-\uP\ urp EprtuqrF, ap Bse,
urncerd Ero rnlourgc InlBrlpT llraJlp uaruoual un eluaza.rdor Erlgl -I.
aree BIacB alaurgc 'lrn-I4lC al1.raJlp E lnrp€r uI rcap 16 ,ermpceg
e1e rrie-reprsuoc ap rnlnrp€) Eurrunl un1c'r,Sanlo1coa1stge^.aalugicpcaaprdgsiauplls5,1p3 IC'
r6elece ne gc ersardur neapEp 1riol
€l rerqr 'eznec orec urp 'iprlD/ arD) alouruD Juns !!u?p?) a8eolouro a;,
raurJn B{urn el acrlorruos IJniunua ap inlda.rp E_ap nes (prlDl arDc In

n_i

9

.-Ei

I:

-a-.

ai

E-,
9-

ar

-a

!.r
a:

:i';

qaucurDJJ'(upungarl)-eel8ieuolppcuaelSarlurlerz.\nreeseqoaprrgnlrinuun3uraqoaepiuBaquJaodAxeoraop,eB1eqprool
eaprael qrirleoy^eecrers're6.nt 1eoa1deIScra.dollirra.rJolplnenieacoaglr;:uaruJBees
eurrunl ur 'luoruelrodruoc rieiacy .elael.le ad uaruoueg r*eloce
era rnleur€c [n]EJ]FI ,rolrpug8 un n"rluad elqdpc ,rnlnuralsrs

,pa1lu1neunerrluueacu{r;eErJ,]nu.rrcrne1ruune
FrpJ IS '.Uncs ad 'uralsrs ap rcugpe rrrqosoap neopunrse alrlurru
a-nsu€rlopcreoloauualuuraoruuar.lraedrdxoseIpaeaV8e-oglreeuoerrlauleu"€redeerirrprein.crlsrapp
go alelrJelJ nJ
gieJ rr.rerluor

stt g.IOJ,IdVJ VT g.tON

43fi NOTE LA CAPi'fOI,E

cognitiv e nu numai destui de neasemdnetor cu al meu, dar qi fala

de cel asupra ciruia se concordd pubiic. A minimaliza dezacordul
inseamnd a-l face pe celdlalt sd accepte mdcar in parte un CN
pasibil de acceptabilitate de cdtre Comunitate. Cel muit pot sd
ertind principiu) de caritate dincolo de grani{eie norrnale, dacd
vorbesc cr-r un primitiv care vede cu adevdrat Ayers trtock ca pe un

animal. Dar accept si-mi adaptez orizontul meu cognitiv ia al s5u

numai cu scopul unei interactiuni comunicative, pe care considerr

oportun s-o saivez cu orice pre!. I)upd aceea, continui s5 gAndesc

cb rnuntele acela r,u este un animal. Ca s-o spunem pe sleaii.

principiul popular potrivit cdruia nebunilor ii se dE intotdeauna

dreptate nu inseamnd cd Comunitatea accepti punctul 1or de
vedere. C5, eventual, Comunitalea o fi gregit pi ar evea dreptaie
cei pe care noi il considerdrn un nebun, aceasta e o altd chestiune:

istoria ne invatd cd adesea asa s-au petrecut lucrLrrile, gi Comu-

nitatea a avut nevoie de ceva timp ca sd moriifice ceea ce, prin
reguid social6, tofi considerau just. In definitiv, contractarea nu

instituie un ambient cognitig ci line cont de mediiie cognitive
anterioare, le corecteazfl, incearcd sd le cmogenizeze.

25. A spune ci se fac contracte din cAncl in cAnd nu inseamnd cd nu

se sedimenteazd treptat conventii mai puternice qi mai stabile.
Cf Dumrnett. 1986: 1.17--15E. O frunroasd viziune iisupra ne-
gocierii semnitlcatr-rlui -.e afli la Bruner. ale cdrui inerite constau
in a fi pus problem a lleaning'uiui in centnil Stiintelor Cognitive.
ci cultura face
Nu numai cd el ailrmd semnificatiiie publice Ei
e sti:dind ideea peirceana a caracl.erului
coparti.cipatlue (;i nu-i

public al interpretanliior), dar de asemenea sustine cA, oricAt de
ambigue qi de polisemice ar fi discursurile noastre, noi suntem

intotdeauna in stare s5 facem public sernnificatullor negociindu-L

( 1990 :13).

26. Asupra qtrumfilor reflecteazi qi Marconi, 1997, 5, citAnd articoiui
meu ,Schtroumpf und Drang", in Alfabefa. 5 septembrie 1979
(acum in Sette anni di desi.derio l$apte ani de dorinld.l, Milano:

Bompiani, 1983 : 265-27 1).

27. Cttez in originai deoarece, dupd cum observasem in alticoiul merr.

trad.ucerea italiand foloseEte un nnmdr de pr,ffi ini'erior numdrului

de schtraumpf din textul in francezd.

28" Cum este universul cognitiv a1 sirr.rrnfilor? Dat fiind cd ei numesc
fdrS aiegere gtrumf casa, pisica. soarecele qi ceiibatarii, faptui

probabii inseamni cd nu pc-rsecia aceste concepte si c:i nu Etiu sa
deosebeascd o pisica de un ceir'ratar? Ori au un si-qteil al expresiei

(u.n lexic, in special) destui de :.:.rac. dar un sistem al continutulLu
cel pr:lin tot atdt de amplu si ri= :'.rticulat pe cdt s:rnt experientele

:rqaduite de mediul lor? Sau. ir:r,'.sr. cr-im limba stlqmfilor perrnire

.. se spuni ;\ Strurnfo a r.in.cec: ... Beethouen.,si -\lnfonia strumf,.i

alsa al EJoJErc alol€ulru€ aJaJttrrBur Et €z€ai:a:-:aJuI elurouoxBl l_,_...
gJpul!l ESur : gcrruouoxEr E:rua.\uoJ op apu: l:: aJaJlueu u J€
pc inldEJ pugo ad 'a.tr1e.r:asqo r.rniunue aliJaJIr ',:::d lrpa,top runce ajii
ai;
isoJ e rrnd gzeeldgle l='l IIruIrolluro pc lnrc:- !-rlu trBp 'earpd
re e6e arapal eun.rd e.1 :r:nd e1dg1e € op Ear .:: :-lraJlp Eun alsa 1r,
JaJriueru ap eelelar;dc,rC ?Jep €lncslp ealnd ::-< gno aundep e
1e l
ap ualeler.rdo"rd a.re aJ?J i?tuIuB un ap eqJO.\ a:: :s rinqa.rq,'tuttol
ES
a-?p?lJeorfIennlialrusr.ural lgrusg€rErliiEepi-o?sqc€uagJA'nludIuErrIsBIurIiu.rEni4:.j::r-.::.::,s'gi)cuolruonlldusroe
r$ glsrxa Fc apnlJra aleod as nu Bc nJluod't::-.::.:....€ Is Flslxa in:
riourJotru:o riol EI IJaJoJ 6e-u unruncgr€Sp€iunet:t::..--;::.r::.r::'laEJ)IUtuIleulBtrnUc ;S
aJe) Ral€xo{rdo;d nrluad 1ncg3 ut€ In.
e op
i' l-'.
6u gcup tode rS pno undap riJurJolruJo liot qr a'::.:.- s'-- ?-.eO'Z'g
ar€zllas'p,ot'ap'caaie1ucetItnnaa1zJtcedaecstyauIprnJAu.larqaecJuprolro'aJeraarDuloancoscparuul;I€dnIuscroiau.ruplauISsrueulaaqauslJci.-r.r:;,:.:ir:':*-:-::'::'j.,-?-.'::-..-:::t.:lt:":ls:glaaairtdEaaslrBseepcpq '2, :t'.
'yDyD4L 6l

pFA nu T...

aJ€oag !'

'zec ap IoJlsB un-rlul 'gc reprsuoc Jsp 'sa;ar-;: :-::--:::,1 gluizard r,l;
aialooiqo a[l
eruaiqord gleuoricury-rJaA gollueluas o-rJui .:' :-::.'-ii'
erdsap ag.rniunua aJecllrlu€nc ap ruaurJal uI E-:;- - : ;= runr 1n1a3 i:
ozarpnls gs elsorop orSo-rqruelues'.<aleroua:-- :-- :.1 -- Pl coJIJaJaJ
'I '4.
ap pdnco as are3'(266I) or8o-rqrueluus uI t:s,- _:':-a nlduaxa og
-t'
1J€Jluoc ap
aJararlcul €c EiurJoJaJ ardsap rrBrrruasul'9 l

'ropilnpe acIJoIuIas auirr,t :ri ir:-iu tlnd'ridoc n-r1uad .

alndacuoc ?soJ nB Fc€p JeIr{)'o.ia4 r:.'aii1:-a.rod gc unds gs ec
Jqurnua al aJEJ ad rep'rJr€.iTozar al Es alels uI lurrs €tu nu oJEJ
ad r.rpqarlug luns €alsarE ot€oJ ;.rc1 1n-ul8pid;acgtcads unqaJl]
ap aualsw u3 srca:durt Jol Insla.\Iun uI I-npulppr8ul 'uaqelrlear
lcaJoc drqa u1 azoztleue Es rindarudau acEJ JB-r n€s JolrJnJ?nl

sa?Blrl€lol na 1e3oq reu ti ru€p€ IEtu lr€tuoc un JollJrun"rl6 rra;uoe

J€-oI €ls€ace 'e5e U rE Ec€p rEI i rallaureE.rep e rA g.rlseou €atunl
uJ 1gcap aleiuenu r€ru linur luns gcradnrc 16 no 'B:uu.zac aJlulp
alr.rnlp8ai apun orunl o-Jlu1 purpJl U ro-u 'pc,radnrc o 'etuz€J o 'no
un;run,r1$ a?sa pl€O ialuapru qlEpnIJ o-r1ur.rd alrun'a1eo1 'apnranl
pp€^ ps pugcgJ rJ o-r nu lrnrcnl €algl€ n"rluad lug^nc rn.Eurs
rnun eorrsoloJ r€O 1,larcas ap piurrop urp n€s iqJsgr urp'arze;u op
'.oual ap alrlour urp aleol EI unq Inuruouro e1 Srncar t5 nrlsou 1e ec
1e3oq ep 1gl€ lol clxol un ne gc aleod '(fwnt|g ap pJutnt|i oJwntTS

E glepor?ru rep) Jutnqj ap Da)ur) o nzttoltutg 13'uanoqyaag ap

gTo.T,ldvll \/'I :{JoN

l lllj N{_)TI' i,,r, ( TAPIT{ ) L!t

atribuila calitaleil d" a-sr alapta puii ni.,rutisi r-r unrerrrAre errrrnturr

observative ne spun r:d ornitorincii ?si alapteaza puii, putem sd

considerdrn cele doud enunturi ca echivalente din punctul nost,rn

de vedere. {lei care le emit nu se refer.d la nimic" ci contlibuie la

reconfirmarea acoldului sociai in privint.a CUl,r-rlui lre se cere

atribuit te.menului corc'spunzAtor sau. alllel spr-ls, a acordulrri
privind formalul sisten'-rir-ri categorial avut irr vedere in cadrui
unei scheme conceptuale date.

Functia referentiaia nu e neapdrat exprimatd de forma gramaticatra.

Si luinr un enunt ca acesta '. NoS.taleott. a rnu.r'it la 5 mui. IJnun{ul
trebuje sa fie inteles ca te{erential claci e emis in acr:eali lund de
un curier care din Sf. Elena ajunge ia Lrxdra. ; un om de stiintd
care ar spune, pe baza a noi docllnlente pe care airia le-a des-

coperit, cd Na.poleort ru-a m.u.rit ia, 5 mai desigur ce s-ar referi tot
ia l{apoieon ca individ. si claci ar splrne: irr l,oa.te m'.uaiele cle
istorie pe care le-am consuitat se tlri o irtlrtrrrtalie gresitii clesstre

Napoleon" sigur cA s-ar refer:i la toate m:rnr-laleie de istorie pe caxe
le-a coneiultat. tr]ar dacd un eirv. r'asprinzA:rrl la o int,r'ebare cle
istorie, ar spirne })trapolacit q yitt,ri{ !t:5 it;.oi., m-as itrloi cd mai e
tv.eorr€b:,a-r.:.ti oiiied]e{ao'noie.r.,ritirit.,ti
cr: 't',:ii.,,:ti. lei.ercntiai.l. Eievul, deloc in-
face pe plac pro-
,_i- .- i,ir 1,..,,tlr.t a-i
i-egcrr-r1i:r doar :rtei..za :rr tai I .ri: air.irr.,i-1r11.: Ii lir"r,rtd adici sA
den-iorstrlze a.'-rtti crrn\-Er.l:1:.:u1iut.::i: i--ri1n tilite notiunii de
Napoleon i,.e a:.ociazi proprietaie:L cle rr fi rir-:rrit i'.i li r::ai 1821.
lot asr-r. cunt i-ar raspur-rde profesorulr:i de rhjr-rrr,: r::i itpa este FI.,O
(rincle. c',i multa evidentd, nu s-ar refen ia apA. er ia -e. -r r:e-i spi.n
manualele in vigoare)" Ce-i r-lrept. daci studeniuj rtl spune c6
Nan,tleon a m'rit la i.8 iunic. 181-5. profesorul i-ar.;1:*nc cd-si
amintegte glregit cee:i ce sput:r m{'tnualeie, dat fiirrd r::1 aceea e

consernnatd. ca data Lrdt*liei ri,: la 'v\aterkrc. I)acd insd profesr-'r.u1
ar observa cu sax"casm : fi,i ate rti t;i La tlata aceea Napalean era uiu.
qi teafdr. in cazul accsta ar inteiege sd se refe;:e la Napoleon ca
individ. -Qnnt de acord cd s-..ir, fr:tpa contesia aces1, exemplr: al
meu, si ag fi chiar multr:rnit s-c, f:ri.:: cjrre'a. pentru r:[ rn-ai consolir.

in ideea cA a hotdri daci r-rn e,'rrr:t:-i'e funr.:tie refr.,.entia]d este
o chestiune rle contractare.
4. l)e,:e faptul rru a i-ost spu:. :
sauss,-ir-.- --' i:i's eslr r.x;-irc.,:l rnti cri selini,
ce Dr:.crot. Pentru
semnificat,r:le erau pur ciiier.-r' '.ir",.r p.st.elitabea saussri'ian;f.

,..:, si nu cr;:ri defi.rritr: priir con-
tinutul lor" In semnifir:iltui u:r - :::jir."rri E€ inregisir:: i.L :rt.inlai l,t.;L-
si.turile distin.cbive care-l dcr,.=t ,'.i il.e aite sernne :::r, i;rrei iiini-rl
ri1 i-r.i-1 o descriere a posilliliiot'ir:' - .'
r..-.i-iti : ,,Ca sjr l.i:j,.:i;l eren_r.1tir_:1
|r slolr:iic, semnificat,ul lui ,1, , r lr presuFrLrn.r llri siltura .lil,s:i
"r.i]i-'." deCafeCe 5€i Fr-rirlestr
'i,, :,. ."ft.pi i,l ,;D,rr, ,'trrtL C;i Clil:.,i',, .:rei-l natr:.1:ai:r
,r, i' r,;sr.." i ..a4fUi r:t:, ,

18,\resqo € Fr Inld€J nrluad i68 :866I) orzuod olsnSnv rnl rolpcsorr
-nlaJ luns II 'orgr?ads aldPJ €l n€s rzr^rpur BI .iolrraJal IrurrsoJa^
.rBJEru nEs J€J€ apE E.\a) Eunds as ps a8unlE es BJoJec Inroln[€
nJ al€lua{u alaursru€Jaul ap LESaJolur ureJa BJ Buur€asuJ'- (gg6T
'{oaqos rs *ocagld)egsaelluiiootHrra{J?aorlr1a6rr{as'arlnelraaulee8}arq8raul€ncugI"rpnl1dpu8aig1luu1l

as urnc e6e

r€runu nu r* 'aricnpqe ap tlntu ap 1g1e lednco g Fru € ap 1n1dey
'aug u1 'rrtunl al€ atrarqo ern8gard B '€urrrasap 'ecrpur e 'r.re3:a"r
e

au e nlluad 'rrilero:d 'aueorlueSa 'aldurexa auuras BO ner as nES

csarnr?suor es runJ rS pp as ac Boac a.rdsap €lal rupge aJ€c urp rlrlrz

-uosodol rJclJa:!'llclpul'alue.rdure'auroqdturs pugle"rd"relur unutld

-apul o e.rec ad {rcunur erdnse alred areru ug cse"rdo as Baruruos

e"rocnpord ap alrrnpou erdsap alelolrdea puea ad 'e1ern11nc alep

a16ru nc earldac.rad alep a13ru Freduroc es 'alaarqo BI turJoJar au
pupc rcunle 'urna 1n1ag a.rdsap rS alecrput rigcepnf ur-eurudxa pugc
g1durg1ul as aurnue ac ardsap o16eq"ro,n mprclo4tr e a1.red Bnop B-ap

€aC 'a+B?rlear rS errpug8'uuras arlurp al.rnlroder ardsep ocrrolsr

,rolrrinrstp Flecrpap alsa (g16l 'ocg) uuag urp atmricos g8uarlul o psuJ

'elrlcarqnsralur ar€qoJde o lnuriqo g ps 16 r.rgrnfe-rdu1 alrutnui
ut qleiunuo"id lsog g ps Ba ea t6n1o1 aroAau a 'alelrunuroC orlpc

ap g1€1u€re8 ec plr6nsuJ ag gs FI€nlceJ glucapnl o ec alureuS 'pc

aJ€Japrsuoc uI luarcrJns BnI nu JBp '.aleJnllne ouourouoJ Bc Jolauuras

€ oJeJaprsuoc o €l lade ace; as s srol as gr€p 1sn[ a1reo.; e-ra

a"rua ldeg '(06 'd) (€unrcullu o g rB gc pldeg ep rS ra BarecgrJal op

luepuedepur 'glerg.rape ec Flenl a qeep rerunu crloruros Jarlar are
glenlc€J glecapnf g" : crlorruas Insralrun u! pluaJaJal cnporluror
nu alsnlceJ apipcapnl rcru pc ureeunds -rep 'a1en1cey ripcapnt 16

acrlorruos iipcepntarlul arrqesoap ur€acFJ (IZgI 'ocg) tn1nlnutjuoa

alD awrod uI 'g+uapllo Era .<e?srleriue;e3err1ue" ezeswa '1Sn1o;

'€Aac el rroJal au e n-r1uad 1nfeqru11 e1Saso1o; as nu €r eapue8 as nu
ruourru pc saleiuleurg 'g8.rea1e uor6 gr pugunds urrroJar au rrnrcnl

op aJels nBS prlrpur at BI lrlrq€?s ep luepodrur urind reru eared

1gau3 e€e tg,rape ep lcoJo un cnpord alrrnsJnesrp runc 16 rnlnlnu

-riuoc 1e ruolsrs un Brnlrlsuoa BJnlln, wno Inial zarurlqns gs rrreiol
arado eiace u1 pc rnpldeJ p?Brolep Bro €cruralod "req ',.g1erfua.ra.;ar

Br.ro?plo6uJ" rS ,,rn1n1uara;a-r Incolrqra" g re urnc 'r1aropu1 ap rol nBsFI
nu arec elnruJoJ rB un1Xr1 asesg8 ps lrnpgrls ute-u] lplp4tr el uuas

eI op mlnmutiuoc aplurotr eI pruasqn Drnpn4s e1 ag 'piur.iagar

op rolalre erualqo-rd 16 lgc 'rn1n1uare;er rrrgegrluapr eurelqo.rd
?91€ relrun potu uJ e1e"r1 ealnd re-s gc ri 'a1"red o ap ad 'eiur.rayer

ep elasoco"rd ap FlesaJalur og FS rnqoJl JB nu ecrloruras gJ rnlna :
-ollqco 'a;eorJalue oJado uJ 'e.ra16eu ?€p rue F'c(t?0r8urp:9e 6p6st)or?n1qu1ou"7\)l

a4g vto?alec raun Inrpec u! IDutQuD ri auttuoq p 'apVdlq rrro8alec

68n S'IOUdY3 Y'I AJ,ON

4,11) NOTE LA CI\PITOLE

cA in Ilatat treceam de la o semioticd aparent ,,antireferen{iali."

1a o semioticd ,.nu nemiilcrcil referential,l". Aceasta inseamnd cd,
dacd" mai inainte pdream sd afrrm cd semiotjca nu are nimic de
a face cu raporturile noastre cu realitatea, in cea de-a doua fazd

spuneam ci nu-i posibil si explicS.m curn ne referim noi la reali-

tate dacd mai intAi nu se stabileqte felul cum d5.rn semnificalie
iermenilor pe care-i utilizdrn.

6. Rezum un argument al lui Bonomi (1994,4). in 1934, Carlo Emilio

Gadda publicd un articol: Mattinata ai Nlacelli" [,,Diminea!6 cu
mlceluri"l. Era vorba de descrierea mdcelului de la Milano, dar

daci articolul (rimas inedit) n-ar fi menlionat niciodati oraqul

Miiano qi un cercetitor ar fi gdsit o copie a unui manuscris printre

hArtiile inedite ale lui Gadda., l-ar fi putut inlelege ca pe un
exemplu de ficliune narativd. Ilaci mai tArziu ar descoperi cd

textul era un articol jurnalistic, care trebuia judecat pentru ve-

ridicitatea lui, chiar qi schimbAndu-Ei pirerea despre natura

textului aceluia, cercetitorul n-ar avea nevoie s6-l reciteascd.
Lumea descrisd, indivizii care o locuiesc, proprietdlile lor ar fi
aceleaqi 9i pur si simplu cercet6torul acum ,,ar proiecta" acea
reprezentare asupra realitdtii, Deci, ,,pentru ca sE fre perceput
continutul unei expuneri car"e descrie o anumitd stare de lucruri.

nu e rrecesar ca acelui continut sd-i fie aplicabile categoriile ade-

vArului ;i fal-.uli.i".
7. Peniru obiecliiie mele la desemnarea rigrda tnrrrit 1a Eco, 1984,2.6.
8. In mod ateirnic Campanini procedeaza precum computerul pseudoin-

teligent din proiectul Eliza. In acest experiment. computerul, care,
evident, nu inlelege ce anunle zice interlocutorul uman, e instruit
sd sesizeze un subiect in enunlul interlocutorului qi sd constru-
iascl in jurul lui o intrebare care pare inteligentd: dac5 inter]o-

cutr:rui a spus cd avea probler-ne cu tat,Ll. computerul spune

,,vorbili-mi pulin despre tatirl dumneavoastr5". In sceneta sarchia-
ponului Campanini se mirgineste si perceapA numele propriet5lii
ipotetice avansate de Chiari si spune, in esen!5 : ,,Dar proprietatea
pe care ai numit-o nii apartine silrchiaponului".

9. Despre acest tip de presup'oz:irri eristenliale vezi Eco qi Violi, 1987

pi Eco, 1990, 4"4.
10. trn leg[turd cu aceasta s-a]'puiea redeschide vechea controversa

meclieval6 daci existen{a este un accident al esenlei (in chip
atributiv, Avicenna) sau un act ai ei (Toma)" Dar crr siguranla
trebuie distins intre uz precircativ si uz existenlial al existenter

{vezi pentru o sintezd lirnpede Pratelli Palmarini, 1995, 11). Aceas-

ta permite s[ clarificim un 1..:rct luat in discu{ie in 2.8.3. ref'e-
rindu-mX la interpretarea lur Fumagalli (1995), potrivit cAruia.
daci in primul Peirce ceie tre' categorii peirceene - Firstness.

Secondness qi Thirdness erau e,:nente ale propozitiei, in al doilea

oI-aaJ.r.€\cuordlnrduuIoe^cotrs0ouInnJcna;uraisualpEcPacJa1p6lsmuolcIEES€-r:'llaslo-udnug ercazPnop
t6elace na

eueosrad all€ Ba?g1€ arur,- aC ?tslxa gc arlS nu !s IuuEAorC IarB €t
rlpulriaqsrdrporuussro'uerndlrlnBaugcc-Jrrruz'ra0?rr9-,ue,a{usc'rloeBr'uguuoe1€ldoqe\IJurC;ir1I::',ls:--aina'Jj--1:i:e:-:.i:--:E',;:jl1.-l-.^:litsauoCa.u.lrrilduauesrz1,"aatur.podls€rrerrppCadtulspt'gtB8ercIe{SIn.anurlJpepsIlul(naraEarrJlSJleuIdErEi€J;eS?usinnlaltnnu€llaalelaedlrlepuuisuqll"oaPz'laxunaulaJuucporl'€(JItuee1uanuuurlpnIgus)
eiurrlS pdn6'ueiEa.'*l--j i:i :L: ?Js€oro'(l€8s'IP:c96as6ETS)eIrIIoa.st.riacBueslar'llB€lri1Elurrl 'ZI
'9I

IS (A66T) o€orqureiuzS : : ;:6I) Ituouog :;u;8ered tnXSaoe IIrPI
lndruri uJ a;a::.'. ::: tr-\e ule-al orec ad e1xa1 roJl JEop zallc
-eepal rnl riJgursEse e.;::.s: :i::nJSIp e1 rrinquluoJ alallulJul aJ}ulJd '9I
r{?llus

'PATISUIJOU AUnIlOu o

e'rnelnleulorupura8?uI:E(tug€ir:11u6€:6l i:t--.s:-:js;s:-i-jio'larn€ot lB16uopp"rJooreaoapprxounostr'eJPaau{aueoseap6
'rr.ra16eounc E gleapl ?::r;.' - :zlarirugap uud lrqrasouFocur un
1g1€ alsa nu eurs uJ rLil:.-T :; a66T l LuBu?nd ca'a13epug3 sourloH '?I
'elSA IOp IaJ aJluii ?-1.-.: ;--;E ES potu un luauBulJed elnpo
e,r. ri apf11 lier3 lar a-rtutt -'r:.':
1op :-aldluteurq'a1sa g1e1 pr"rdo-rd

goacccr{u"rrlIrnz8aruaslrerrun1rxioorlsoep.raoerpse.crpnsElro-lq\dItnesrJo;Erd.Zrzni?;Ei:)r?nutliEE!rsBgarlJpreBulqg.,C("1reeX1qqnd'1casica1ud1ondc>-r11a?pspoa1Jr4l€uIrnIpzI
lnr"rdo"rd BJa ourJ ar16 ps sorJas tesaJetur ag gs eelnd JB solJBt{C

'lld{of rop nera gc gredocsap Iu€ ap ',rezEnop ap elsr€A BI arEJ
'sa1"req3 'ng un lntsgu g re-s iteiq-11.i:ia1' Eltelar urp EJBp rEO
'arinlos ap 1€saJalur 1€JpAopE nc l-nu Iuatulu gr eunds ealnd re-g '91

'PluE^alarr Eteraplsuoc all 9s lgcul
elrrigieocarpuurrilgnrurrinrrelurqacd ap 13) EqEIs ap lgTB alsa
gpqeln"rcsJadtur 'rg'sndlieldgx Esalp€ rue
rualtrup€ gs rBO

gs 16 erp11 uI osalncol gs 1od na r€r 'q.rei o el p"loJar es ,,ureutop"
?socB Bun€oplolul nN '(rnlnzoloq euoz BI r€c9ur 'e^arllB BI nu
pcep '8unfe gs alrur.rad rur-oret rS raserpe lnlrS.rggs e1 a.rede e.rec
,,ureruop" lace ''tJ n€s '?? Iocs) gurlurur g?oqctla o rinlo1 EoAB JB
gsrr{cul erln) zec lsace uI rB pc euur2 o.rpuessalv gzeal€uruas uu,I 'U I
'9961 'ercuerd rp oplero; rS e.rerq3 egeq 'acgriurtli
olxa?uoc u1 apr8r.r rlrpuurasap oiunxop€JBd n.rxued 'eeparl as Y "II

'lecrpa.rd ea eiualsrxa BI lncarl tue 'nB o nu out^leC rnl ale alrqtz
-vtu1 alese"rg ec durq uJ 'orunl 9}s€acB uJ €lsixa e ap eelelaudo.rd
gr rurge gsul 'F^rletrpa"rd-a.rd piualsuo
are I'ngs'rIr€udI ueaqro^ pupc rcunle lairitg 1e lroolhruau luaturluas
a.rer ardsep
og

leae erlcerd a 16 - elenldaaunc rJproql?la IaJEJtJo "roualue 'Bour

eie; u1 'g,tr,r1odrug €1s oJ€c EAec ap €aJrqzr alsa 'lecrpard un e nu
eiuaXsrxa 'reiuar;adxe IE luauroiu e3 'reiuauarlxa e1e elueuroru Juns

tvl I{TOJIdVC YT 'dJON

4.72 ;\O'f E LA aIAPI'|L}LE

.u1-rcst? Crlez r.in la:. cai'e € fbarte ti'ecvent. Aceast'a inseamnd cA

per.oaneie se gendesc ia numele lcr in lermeni de desemrlare
tigiAa" I_iar faptul cd persoanele cornit aceasLe eloare (sau cad iri
aceasia sli.iliciune) nu-i un motiv pent,ru care trebuie s-o iacd 9i

iriosoiii.

ir {lurn s-a spus la ncta iLi" arn luat exernplul lur Nanc,v de la

lr'icCawie,t.'. E verba'le aceeasi Nancy? E adsvdrai' cd Nancy a lrri
vuia sd r€ rilAr'il€ cu Llli lror!eg;an. iilr a r,tea cu tln filosof anal ific
ilar ar:*:eaqi l{ancv a-r plltea sd iie destui rie voiubili' Sau ar putea
nuhi aceeaqi ciudatd idee ca ro{i {ilosciii analillci sunt norvegieni
f-)inc vom v*ri-ri despre Narrcy a mea vont vor"bi 9i despre ce:r a
lul Nl*Cawiey? Supd cLlm se ."ede, negocierea re{'erinlei e urr

ienor:nen foari,e comptrex,

19 Lurr^rile de neconceput (in proz.a gi irr arteie ligurative) srfnt un
e{ernplLi de irnytossittiitt, ad:,ca i|lririie pe tare citltol^ul e inclinat
sA le ciincea;rd rtirrnai atiit, i:dt se cere ca si inleltlag;a cA e irnposibil
s5, le el,rirceapa" Dt:!*zel i1ti89:23i1 9l urfil.) vorbeql,e in sensui
iait,:easi:teasr6eol:,a.ur,gi;lfr''.ir.:opiectJii-negi,iepxa-irsl"*,Fei ldiielS.r"sileelf-pcclisscibloilseinpgarrnseiiaf-ifeicatiroiuns"e'
f: e-.:;.isie:-ii,n i:.i.ta,i.'ti i. ,,',:l ,..,,:, ':: -'.'nt aplicate proeedee conven-
Irririiie il i: .:r a', aircLal a . r-le ':i:. '-ii,,a, ;iaiuLrrl ace$tei existenle e
i:.i;]- ;r:ie,ri ,oar'lti'ri a-. i,"-Lrlf,,1r:,,:i.i- .il:i1e ale rnecanismului de
lr,:rtr',:.rJ-aie ar-1.1i: liilllate. -ie.it ,-i.,t, la,aii'ia iiffpOsitrjle inClud
:a,ii!,r'Ai:rir-t1l iiti.t-tle. ilrireZei da e-rei,rpi l iUl I -l / li-r:('/" iJC t"ettdeZ-t'AUS
A.. Eoobe-Giiliet, in care acelaii evenlrilellt e ,Lii'clLr{Lts in dif'erltt'
|e:.siuni conflictu.a1e, aeelaEi loc este si ni: esie ior:t'ri de desiS-
sljial'e a rorrranului, faptele sunt ordonate iil secvenle tempor'ale
col-ltraclir:1.orii, aceeasi enii.Late naratil'A se reprezinta in diferite

moduri exisierrliaie. obier:r,e--e ra aici nu e vr:rba de relerin{a, ct
16nga ieprrri ild areasta ar: veni sd contrazica
zi0 l.iu:i 'Je ajtr-ris si se
Fe
cile reprezentare.
opinia destul de inriidacinata ra prin imaginea a ce!'a ne putern
r:,::f'eri lla ceva {sa ne garidim ia o iotografie de iictualitate care
fon;tituie o gtire ill toalh i.e;;ui:.r p$radoxit-l'iie neconcepti]rilulur -
ingei;,to| excluse din {'eric.rl+r,,, ugia referinlei - al' ieqi din nr:u l:-
iveaid in ienornenologia retr,'e zc;lttjrii qi nu volrt fi cdqrigat nirnrc
Penh:u * buni treee::e in re',,'li :: dii"eritelor discufii cl' Salrnon

ii,981, Appendix i).
'1,'.a, Pe cie all.d parte, aeeiaq.i :11., ,:r'rr- &11 pul,ea f'r foiosii';i prlntri'
ilrl-r it5';1'6is sgru:
tiaur*:i*leucrtu.rrinsi*{,sreiererf:"teariesata€bxpliiri€. :rlr:.;.,::'i.l'rtireieF'i'{aJln".rtitae- ;i ^llmeritit dacd nr'

ale

rie intrebdm ciac5 a fost pron.., ,',-r.r inainte sau ci'';ti d':bAndire:

i.,,rnisianer sau a Aiaskdi.
;:r rnai i:ecenL[ e cea Cin : -- -;.Lb]'r]g,ic, i99:: oofrivit cdrer''
,:,,,,1aie.le d.e ficliune ar fl :-:. lrii.loare .,o't'itt:l+icr $eneiraic'

-1-uilrI,IE,,j'.- au g>- AFunle S',.:: -::1,rE uI JEtl 'Atlez-.-: ;p AJtli BC iS irznJ
,iri,J ap .ro]E-ll1po.rd a it-.-...-. .:.r a:I63.rrd 'a.r€n--.t"1'-rJ ur alrJn{ugi a#
Ei inqsil Js aJalsrru l-. f . :.- i.in}ua^E raun -..-:,do3u! ldaJp o-enl
ruB nES'(p) dll ajl .lir-r- ..-,.,'J ardsap alrapl':r.l:-r:li,rt au EJ nJlued

itsulcol'sortrpnfpoi,ur,-.,..::.ii€.rtsdo-srinarLlr-,---'.: .l-tilsoaodoi;.Ie

aJr?€ sls€ale FiE[ -'-- -- -.:r a.rs?.rJFP.rnut i-!i E.: ']eiatd un nO
erolsalE JolrJn.rcllir!: :- - * :lEj as€rlsgJdrur ii:i t-i.,. -.11 'psaluor ap
pie3 aunrira3e o iri,. -., *ElrrlcO BllU 'iU a.irr,iip Ernlin rrrgnu

-IsuI ?rarJlod 'gr:: - -: .ii:(f dragaluoJ aJoJgid aJEj r-€ rlJXuad
. -.
Zuolafi uI E]uEJE.'. ..-,--:-:.;.;'air.urEr Jecoerai .'rrleodln1i6o-9ss er tr.rrds ap e.re1s
uin)E atsa ios-xa
Eunq tir u v ':r. "

IOie ec pur'l !r ! - . . :: 1 --: -uio.) EurirBop a3 ap rs 6 ios 1n1so3 ad
ozazrJorali- j: : ad o-ln)FJ E
-r . :- jild gs uBurlos a) sprrr^

Iuns li4IEr, 1..: - :-' ,.. :::::,roJ g?sp J8C['aunds as '.ra inlnios

sBnCdrPios-JJE;.pIiLi.il.p-:r.i,:.--,-. .:::liroJ €otoJac ET aFleeriqnd ag Fs
os gs lnrPJ B p? lrsrr
, -' .r;.rrti alrlqnd
-i-IlJEtLt B aJEJ Utriu . .- . . :::i\o pr .rnFrs 'riglrxtlldrad rollnur
:: :rq.ror o q) eJaprsuoc urE €3pp
ED C"IO PAUEJ LUI-: :.:: ..
'rin1o; 'asrla.;i .p -:- j;- . -." .-r: 's tEc '.,gcgEJ.3Eu€" riplaudord
'lg'll? olnqrilE Jl '-.1: : - .. -, :. ...r j tordraer p8ual r1 '.io1a1de..;
tfJolJB arzreard r.J t-::-.'--. :r.-' Elr oiJOSeo as gS ",.?lona6
u! piuwo|t til lti;r.,; -. ,. i-,. .. -:..,tid o:aJpuLtI zt1 p|zsp? tJ
alDod 1n7li n'u liDitlit,i) ,--.5 ...:. -
ps aSJJut D nrtt,.ci r';- . .: . .:>;Jj?r uoa ?)Sa|'UOJ nJ {DSDlpJl
'. :,'.,,DuDqD
ti-o ap p|cund ati

DJa laqrxld ?raqo\j'a riD;ii.'..,:, ., -i::,- i-i ;oiatd un'DlaJpJ iln'tJlod
pslDJ ai ttit o dsD:njtp --r.i, .. : .- '. a-r!,tI 1tI lttrpl,tD] loftawo] D
",(21tD 10p lunJp aiai.u laLut)t.t a :.. . .. r i:,r /))soa[u?ul T)s JnJficu1

!) aJ'D:) puras"tad tiDaa)D a D.tqat:,,. L ,,...,.'! l-,t.sDarr lnJp! x) d'ulc>
'uns aq,L ap ?rlQn?uoc lsoJ rt :';:'., r: -.;,r '.:.i.:t).) tll Djuooon utncn
"'ttttoeu'ta}'q'saDasauJlalDululfaJfdia&qp1rtcD'ut7ttrltoLn.'1l4t4ptD'lDalljau!.Diniitnlupilpo-Jit,.'r:!:?...',:-,:ai-r'.rij'.;.':trjiutirrrti'-.?,,ui-utl)int lluJJt1oucnDDs )zlUrawsnlsaJa.Frt)j.
T-radolsap D InrDtZ '?ia?pq nri rclal DLLDtLt 'LtassaH uoa DlaJoBrDW
nnlatsittaqzJnalttuaaa:;r;pLDldjqarnallptrJ>a1l s's?1a)3Iu0|1lDDtl)fIulcti';lnntdl'luonaulu,tulLp|os'czllnrDolrlriy3al1'taDilL)tDDlDL!lllls.DtpJ,ElnuDt)r>op-Ja)lu|1'art)s!'lplrdnrucuntpduaIDll
InSolorJaN 'uns
-inau naltoou-r Diltnurl sauir[ ap a|n.)ar] orlJ !:irD'tz nDnI lsala
alnlrlazag "nrpua7 zr?p
aj?l'tz ?Dnlqnd Solofiau
?nsta| uotds ntun lD alaU:) nJ Infnsau n't 1i asDoIaE n\ual laun
r}arnunqzpr orfi" :(FSaJd ap rriuaFe raun inlxal irrp Eaua^o.rd
Bc aundnsaJd aleod es 'rz {eBaacE uip DJaS Dnap aJalJJoJ lJt

pliJoJlp uilnd eunrsJo^ o-r?rrJ BoJ€dB Ba.ri13 utne JEr '.cg6I arJqruo?

-das 1 urp oatlqqndaq Inrerz uI o-lrsg8 ur€ alsc ad Es€ounc orrl3
F1sBacE eapa^ os B '^rlcrJ rnlnlErros;ad B grrpadoprrua arirullop o
nrluad lnzpcs Jarlar op gred FS ?od (p) 1ndr1 ap alrig?audo.rd greg 'tZ

3'IOJ]dVf VT SJ,ON

\ii ll, i_,\. i.1.1)Il'.)l t_

ca redacicrui C.e agenlir: prL-rina',e:,-f.iyt'-ernnginl(c.zuelscci-,lucmi ieot,ucai us(c.atezriamrelllre,

r'Lirlt(.rrp au iradtis qti ilt

iilci.

2ri. Semprini i199?) rle'llcii un paragraf corciitiilor cle lecunoaqtelp .1
uxoi' nersolaj+ iegenda;'e din isiorril benzilor desenate si arala

cu;i-l i11'ti ider:tificairile pnn nume. prin anumite tr5sdt,uri fizion.l-
rnlce, prin imbrdcdmirrte inconfundabila, prin stare civiia. prin

ti-o selie d.e competente specifice qi prin diferite aite detaiii (frazc,

tipice. zg{lr.riote care irrsot,esi: in mod constant ur.ele gesturi cano-

nice etc"), Exist,[ multe persoaue reale pentru cartt pose<l6m atAtea

irrs: r'ur:Liuni d€ ro'' unuast(,r€ ''

25" Url t,emneir indical sau cleir:tic ere Lln semnifi.cat independent, rie

ccnlert qi d+ irrrpreiurar{:. -Si totusj, in cadrui imprejur;i.rii vrr
trebr.rir: si fie nr:gocjat modul in care-l lbiosim pentru a ne referi .

l-)ucrol (l-995: 309) de un exempiu care ne aminteste incertii,u-

clinile expl*ratomlui iui [)r-rirre in fata cuvAntului ga,t,o.gr:i al indi-
genului ,Acestc. st:,u ucelrr, ckrip,r' tirrAnd conl cie gestui de de-
seixnare, n* sixnt suiicienle ca sa delirniteze un obiect^ Cunr sa

giiu;,rir.teeit ce rni se ai:etii pe nrilsA ei;te cartea in totalitatea el.
g:;u io:rlr'lat i:!, sa,'., 1'-11,' 11. r .,', r.,Lt .-orrtras[ul clirrtre culoarea ei

Ji ii{-eCi:1. r. l]le'sai. S:rLr ,::,r-r'-i r' ,rJ)'-jIrl pe CAt'e rfri-O lhCe in aCerSt
nliiiiltttt ,t i'n s'.ii -t,: .' r - ,p.r i1 ,l i rl:.licir. e necesat' ca si ir.iba
il; rrrlul .iir l eiLflntal ..

l?J. -,\ se i-"eea in Ec,, l9lS,. l-j, iii-rajiz,r r:r-,ii;t' dr-rLrii tolosiri contex
r,;aii. aie l'.ri lilcce lin schimbl.

:Zi. Per-ril'ii a avea un cieiciic al carui continut sa se irjer-rti{ice absolul

cr-r propi'ta-i referinti {aclici. cll ceea ce esr{r utilizat pentru ri
irlentiona) va treilui si ne ginilrrn la cel rnar eiernerrtar Cintre

gesturile indicale. adicd ia un degei care arat6 ceva, in$L)tit e',/tslt-

tual de ri expresie velba.lii ciln'r ;ir fi r:celc sau u.ite 1 $i totuqi. s
in acest caz trebuie cunoscril:1. rnai inainte seurnificatia gestullr.

rJeietlc. Exisiir civilizatii in c;rre inciir:ati.a se face ardtAnd nu cu
clegr:lul, ci cu iimba (Sherzer. l*74), in tirnp ce in aiie civilizati:

a scoai,*: iimba insean'lnd baiillr-rr"ri, nu indicatie.

29. A"u un c{i}nti$ut pAni si ccnrcirr-e}e si operaior.ii logici, si aceastn
atrial* rlar cAnd cineva (lipsLt ,ie logicat utiiizeazS. un rnotor de

ciular'ri pe internei qi i se: , ':pirci in ce sens trebuie inteJes
nist,+ rpelatori ca At\I) si Oii r-aprr.rl cd instructiuniie sunt ofbrirt

iru in {irr,-;d r1e ciefinilie, ci,::..rrccesiune de operatii e irelevani
li-i pr:nt;ii a dr:fini sensul vot:,riLri c. {o7tdi, am vdzut in 3.4.6". r..
recurge ia irrr iei cle scenaIrritr.,tat'e arat,6 nitile:iuccesruni |.

actiuni.

saJP,,r{B-\ { i) ilue8urlsrf, : r -rnds 61+ 'a.r.r1ru.' .; ,rc,1aiurr16 Inruauop
!r,i) ,: ,lnyrt;tt lS !l!!o r::.-iiD 'ne)isTa"?'';r.';,I:1I': lito '(0I 'III 't16I )
l:lririao rnl o{alLir,^.n,1 POaJP 'o
: -.j :ri"rurlsrp ?lSBo)V
es I?)

'a?nu)1"?.';, .- :itias ap IDltOTlD:.t-?- ii 1t1?anng 'Soplg

ul f,np o aJP3 nd EJ.::. - :-?i.rjr e1 a"reoqrr,rrC .;-ile.r3or1qrq s iz €l

?JOJnp? ap Bnurl-r.ii: : --.- : '.-.' .:lplua'ridBrJur'?(rLcr.€]ctsac5'-)qi..-:.;j,:,r]lJ\:{ rS ailan"rag
?Tn€risaJ,rT a.Irer.{ :: :-. rs p[aJzroH
-,

Iaeqtll,id ,(ag uery'- -I ,:, g36I ''po''Ia ia )ES,rrr.og el lrnqlr?uot
t iclnl '-.:. :': .:;1 ,{sr.r93 €tr ap Bp€"aap EI rrrirloruas
ne oJ]?.')

Ie JOtJa.;TfI lnir-l . '. i ,irrualod n"rluad r{lg-\ per.rlr'ir_.11 'aunrs
-ualgo a.Idsai i.:::: : .'- : ln,\€ uI€ aJBt nJ 'aQoS{c:-Q or.1 'sruu1

?JaqoF'i-..r.i:-..- : ." : :''*:.ry uiTrEW 'dn-rory uo.roS ;orlraJJei)
ZQiod Ej:-I-rr,rEi r ':. ':.--l- r- ---, S:-ouoS ullJCC 'uI?J€I.^J-:luI€S opu€u.Iod
:-: --llf,t{J'asaJqRIEc r€tuo'icrloourrsrulas
'ruo16 olciediijE :- itnlsiii'q::regag ra1a6'u.le.1 orucl{rv

oJdsop ErJurZ a'.:.

'{sar{Jr.rqqEJ €ll:s:= ; -.i_ _: , -.. g orurssel,li ,rpo-r4 or8"roril ,opeuopp?tr\l
sgluq1 :aJU€.rFc,:- r.,
': ':*-'-::-::.j.;rFlTrrnnlullnuuregusr€?nn;Jp?,Juand€-ptuugIiJrouolrl"lErl

IS 'Elrl€Llti\oldl .=.i-,-:,:::-.-^ ..--.-'--.: --ti alairl alIJaIJts a16a.rud ac u3
'1eiE;niur n€-rii

+ta.rip purua.\.latrjr':.:: :- : ::r',urLu errotiuaur roa tr 'rnlntustu
-oJI reruJlqa.id:.;:l:-'. .:: -
ir,io1 ad zalr) t-gl nu:.a.;i ;s -:i:c,rarrrnu zaJolBp al €JoJgO ral

,?;iD1,!) roqz n) glI?EId alureurp
giueee.r. o €l Ernpa.i ;s :.' :::-:ittur 3uolgle3 o Bc n"1luad
J€sarau trnlcrJls luns r-,:::'j .rrl::,.,i'atrrq :isapug8 gur gcr61
'aJEtuJOJ ap arJo'iBlpc EaJE --:.: :. i .j- _:- :. Ei a).rEoltrr Fur € ap alurEul
'aurur ntluad utind IaJ .rE-rati- :-'..: i:,r apa-\ aS 'rusrrioct ardsop
earudc, :.j:,:, :::iir,, r-ite-Llr aJel ap JoUJnJJni
irJa?Bqzop € ErseaJrlau SJ?/r n./r :ii : : l:- i lr,,unJO.r o.ldsap 'o:ie1a"rd

BISII a BISBa)e Jel -
-Jalur op aF"re,radooc ardsap a-\it)ni,'il: rlesaro.id a.rd-qap ,arcrSelaru

o:dsap erinlsrp ur 'rrielrlenlx;t eJrt.al'!lras r:r E.ledcaj Es Flruaur

BJa Blrrol €r elJasqo rsaqJTrqqEd -eie-; :1,. llal.lrr.r utp 6'dea u3 lade
e1 pundsF.r BS Xec.rscur rue r€ gisnl E.ia n.rJnl {nlsare EaJr?urur€ g,i)

par3 '(60I : g86 I) d(o-lrnlerle ap Inpou rs Ba.rergituapr alialg8a"rd
aT rf, 'olar.)uol e?l)arqo a8urtsrp nu aJ?tf ' 'E.rEor.ralul eiuo"rilgrp er

'eueal"rrod ssaulsJrJl Bao€ rc'(n€s InIBurFrJo rs uasop un ruaJrz Bs)
alrorqo gnop arlu{p uiuapuodsa:or Ela nu leorldxa ap ar€uplu?r^ts

ETs€orE JBr 'aJeueurase ap rn1n1t{acuo-r erdnse ..Jgosolg.' Inpou Ei "I
aza?cagal gs BZnJaJ rir erlloruras e:r n"r1:ad €rrnq a?reour ap lrrnr[

E-u soare €ara?Eqzap gr eza'(lord'Ir'IBI ztsiostuI€)A9€6(6t1g6'Iul)l1ars1a1q0rgrr'qt8q6e7d

'{rsaqructqeg'q961 'asa"lqeleO rza^ rlial€qzap IB leurnzor un nrluad

uOcrodrq 16 rusruoctr .g

II-I')J,IdY3 \'"I SJON

\i)TE L,\ [ -\F.t1'(_)Lg

lconlca a crrnoaqteni si iiit naiura hipoicorrilor. opozitia lui Dennei
(ii. in orice caz. potrivit fel*ritelor reper-
este inrerna punctriiui

torii deja citate. printre iccnociasli s*nt citati de obiceri Gootiman.
Gonrl-.rich, mare parte dintre greimasie.i. Grupul de
ch.iar psiholopf ca Gregory. in tirnp ce printre iconiqti la Libge sr
ar putea
fi
amintiti primui Badhes si primul N{etz, Gibson, primul v/ittgenstein.
Maldonado"
4. Acest lueru ?mi este reprosat pe drept de Fabbrichesi Leo (1ggs:
scT3at)?u,.aerctiaihuptiuaiibnrdiediccsaeapc;rdpedrpieovoegafqeltitenieuzsli.u,idinbnienvcvea*1nlru9teigeil5aae.zm"dsiifnencleuuric{cianuternincroepnieatsr(tepeepsnr-otorbulreedmpauatnadiirnna
5' l'aptui cd m-aq fi oprit eloar asupra ic'nismuiui vizual mi-i repro-

iEnearzel,'isdetaexvesmpdlou,uS[ osnte,sdsioin,aldearlueiu,ocshmiaornirn] anii aceia, pubiicam

despre iconismr-rL muzical Fi citam ca exemple Smith (tgiz, tszst
rdct'arat si faptul ca in cel
sintactic insa e experiente de iconlsm
putin doud ocazii am
scris cd a vorlii despre ico.isrn in cazul grafuriior existentiale ale
netaforii,
lui Peirce era o purd pentru ci nu reproduc reratii

morfr-.iogice si spatiaie, Selrin ci. in climatril acela cuitural, pro-
riunla'd cuv,lntui ,.rcc'". ne -iinrte'm ce gi ancorati in chip firesc
la u-niversul pictural.
6. Dezhaterea in prir-inta. aceasr? este e::trem de largd. Fe cle o parte,
e:.-isti. expce'imente care aratE ci. si aniniaieie r.ecunosc imaginile

pgt(prrr"raai-ifcitrictnifecilnii.drcfaaigdraeuer{nlaiaeteivixaeeprg)ate,itsnac,dafuarieenluiu,n,inrp"Zoraiermrtuiemistiiiva)*";grii(ranrindrinfpoaoertiofcocgeit,ro:acg,farirrcza,re.afi,,paerfiaue*pni.meor*ird,tprc'urea.rics. oae'natrnenooear-
cunoscute manifestand perplexiiate, spaimd sau chiar absolut
dezinteres. E vorba aproape i'fotdeauna de experimente insu-
ficient rodate: in anurnite eazt*i. ceea ce-l izbeEte pe primitiv este
oferta unei bucdqi de hartie, o1-riect necunoscut pentru el, in timp
ce. clacd imaginea e intripiritrl pe stofd, se apropie de ea cu mai
muli5. increciere; in alte cazr-r'i, r6-<punderea o poartd
p'cast5 a irnaginii ;in a11,eie. fapt*l ci prirnitiv,l rdmane calitatea
buimdcit
:ir;riL:i:irrli:l'iiin1'c1sr.er*faiFi-rnnpnro.d:t-saci padSanres-aae;lcrmeacapncrniLonrs'rci'r,!,aertjaisaucpebeiceoichttuurc:liasrtedapl'drreeilzeheanurtntaieet,i;1icrieni rpsaoulatrenlesei
', 'rrc vorha eviclr:ni cle iri,.i'qL--,iri forrn::iaie rlltl-r.;rr rnnri greqit,
,,':-:i1, ji-aliaeldcoliin.rar:iclou.lrni saii,lec:.irr"iai:iniit:ifoenl.Aii nrdaud-icrnadiesaii
7. , rrr.: ir.ti dluine_
.t't:tr :,r'.r:" 1evin la consi_

dei,i.t ..r r'r:.;l*-turiloi" motiv,:.ti. .jjrr,,-r icnn si reaUi:,:tr. n-ar fi ingisiat

a'iar ...::,::i'i;.,.optlrnizdrii" srlrrl,.1;1,atii sau. alilej spr_rs, asupi.il
tchntr I Cara 1., ir,.ilr St a\-eif U r . .-:.inif ;.1 in vrit.r
St,Uf 'te:
.,sil -eg 9.. ;r,,1 .:r;;-i pt plal t':hl_..t: .,ir,,1.,'l.lea ce,.t ;it,:.i :,t_rr,rd crj pr-rtiqti.

I5 iz,:.il;o eJdsap Iei .r :-:-_a.iC eJdsap IO_i r-i|ls tunc ,Bz€eurJn
o--atd:aarrsli.uFarJir(n:piia:-nijsaellaos€^ar{"lJltalrua€nqsJrpqqEco9aee.lJrpngs.3lrrulBl-cI.crJrJ.ureurq€un,odqeud.rBiejii;;:t:ge,:EE-.,:-tL-o...='.-.t--_------.-..:-..-.--_-"-..::..-.-::::.?-;r:t,j:uisatriEln,aron.p.J8,Ueuornnd1.roslrloscerlunaEiauurpllalsnInrsB1urpli€aaneoaJ,a:,,BdarE"riaJIiaacn;epsss,riqr.as,iuinJoirs-p.j,!iat_ranrr.ll.aiars)}ulaJatruuruJnu-aE€oJinc,on€iz€u,lcgJoo[raazJa€raaoaq.€urJlJnueaznedspeddJenoaIr.BceJsJr .gI
.parldocrad

i'€€Brontre(rue*Tia;sJljun1uauToeol1unaBnrJacoB:nuipb"rcrg1uurpotagg.apaudadsgE6prrluoExqIqrlOtrerruoi'JJS|sneJ€EIso7UoFdsuu,1:aO,riil.a'u.:r€:J_uat-il:1-Ir^:l,all:t.:l\-_:r.:u:-ij.i=-:.:\,tt:.:a:.--,?-:..:J:,:;...:::2:-:-:::!:-..--:.r,:i:'::2't-..-:--.'.:'r-:-*=.-.:::._:':_:::.r:r:s--.::::.r-:-r*.':..::J.r-,::_1..:,.=d€t-l-'i:..DE1.e.J.i,t_i..jligut),-.sut-,r.u:.rq,isljrJ-Be:g)r,toiea*rr(j_icu1u1s1arraarreaealBurler,u.s.rac.8rrarrdeerugoerJuqluuclnnudaBcosrlox8ersouaFeoz)aJa'aprlJcllm€q1€sarlordoplqula.ralerunecoaduaoJo1olpJaefJrlatgeefnueoFnJrJJrr.u.crercarurrqJae1n3paaouplgo,uroutrsI6e,1eEFunr€6znap,olea11r(cuosnllsBopdauruAlrl1arsarurrrOJio-qn"potaruu€.so$lB,J,"))i.g1
'aspo1gf,uTlol ta3inulgrrp\za,.puorrrturLe;iraL,_ro. la*-.L:!_i.i*,t-_:-:.:::--'*r:r::nr.Lrarpdi1aeEl1sZcaiIxeu1:r*11e61a1u6€Ieoa,r'r8re*rqu"r1ourr{q6ocrg,/4e,,
.71
.g1

-auBptJreeo*eJF-rBrlurenrrl€qilurrrloosluulunnrEJeSaaclrsoEBrJuecrnoJp€rnulnr€ilqugsals.aTralu€pr.Greun).-euuusni,s.erUurardalJe;d;€:rsl;EarruudurnopJlsnrB€sgraoazr€pltleqrrdJarnoupz?gEDrcreurppoauu8lstraacalsegaTcpe)
EnecOae.'lr(6l9ue6rop6unIrca'aiau"uor "o1rla-segprrplSogeprprdSlnpusurepl ote1io4ri1pncc,/socr)pp.,ua.lrle.glc.rEtpDaurprJ!l.\rlapzcauelrld_u.Ein1e1elnslusare,r,oeuuonn+aBeBo.+rr
?Iugap lsoJ € oc Baa) orE3slrourBrsaleollrsraBlVrru:r(s01g6cTel,euoeCurIpSo.oCgInylaIj€gcorrpaeparr^i
ap lnleund
ulp g Inl
ua'9rrln,i6eroTlaJ'aIre5pooTre81eru6iecTlneB'r"lgruauolrl{eorgrulaleJasBuogrpEataso€le€g1rigirrrJrrzos€ooelrcr}aluurreasi;uaapnrpueeeraacrsipra.ordBuesrd,aeoruzraase1plSnsecpe,,ir"eru,.r.;dn"radorcnoe.uopr!dlrrii.prr.uz"1rroups1n
"Zt
.TI

r'-a9uu"6orrr.e5Ld1reer"rc'padr1luF'1peau1srsosredr,pLnueruouroFBfIarn:pnJelBs?€Jruuaanl?rsarlollrnJ.rrelBuiruprprepBcrlourncqlrelslruor{ignaEqdeolr}e1,EaruilreroFpec.urannzd.orrooilqrJoqccFe"Ssliianada.1rsrag-arragd"lplnda'qgcaanru,re\1L;1 0I

.6

'alernllnc aleluauodruoc gpe.r.a.i
I ES Ig uoSolnuo er uocrodrq ap Baapr
ps pugoi.ro eleF era (ugTT:qgg6l) pur,tud alaru olror?rn aldarce

'(l6Z :VL6I) zlal^I oc ep plrldxa elsBarv "B
ri Jo?€AJosqo
alat ,,\e^rasqo Inlcarqo urp saror ac a-leeulaoiuriru.iealeuocou
e1 ap uiao-rd a-rec aleuoriualuor
er1rr,

GTOJIdVJ VT gJON

NoTll l-A a-{l' I Ti.rL}I

amprente" Consider cA prezenla subiect,.rlui cu punctul s6u de

vedere este centraid - chiar dacil nu-i exprimatd in termeni de
,,enunqare" - in ceieialte pdrli ale acesiui caprtol gi mai aies in cei

despre ogiinzi.
17. A se vedea, de exernplu, Gombrich (1982:333):,,l'otografia nu e

arbiirarA, pentru cE o trecere trept,atd de Ia intuneric la iumina.
lelevabii5 in subiect" r'a, rirridne astf'el, chiar dacd in dimensiuni
rnai reduse, in imaginea lrri fotograficd"" In Trfitat incercasem se
evit a privi in cutia neagrF" qi tradusesen notiurrea de stimul-su-
irogat transpunAnd-o (in termeni de tipoiogie a producerii semnice '

irr cea de slin;lll proHrnn;0!i
18. l{u c.ieclea, cu ioate cd trdia inir-o culLurA dominata acurn dr'

teolia pi*turala a perspectivei. Fenomen curios, ce pare si con-
trasteze cu ciou5 pozilii conirarii. si anume cA raportu-rile cie
perspectrvS. ne sunt date de e;biect si ci sunt irnpuse ca schemi
interpretal,ivd cu origini cultur"ale. Si spunem aqa.ilar cE, oricun
al sta irlcruriie, obiectr.rj nu-j ofer:ea urrne sirficiente pentru a
sesiza persp€ctira, iar criitura nu-i fiirnizase inci scherne sr,r-

ficiente ca s-c vailii.

i9. iq-uinal ca ar-oi,.r t-iiui a.'ea in lei'te-re patru treceri: (i) stimuli (ceea
t.-. ci::IAzi n',Jnrirsc Luna ii' sr-rli';iir;ti.ansfoi:mare (rnunca ciepus:'.

ciesenaro,r ,ii n;tieL r:€l'riri:\' l-;I r,.r;orlel sernantic, in irlmiri;.
a ce.a.i s-a s;us iri cariea ie iaia. irLr,il ci:gnitiv ar" aiunge acun:
:i rr.rii..t--.rin--asci dubla frrnctie a celol clouA ..rnoclele"" perceptiv -.r

settirnti.. ,iau. daca tiebuie considerat un .:taciiu rnai soflstica:
rrlal in acelaqi timp mai sirac decAt tipr"il cognrlir'si cleeAt imbo-
gAliriie iui datorate iniei interprer[ri encic]opetiice)" ceea ce atunc
numeam modei semantic ar echivala cu o reprezentrre foart.
a'bstracti, sau foarte si,iiizata vizuai, sau verbal-categorial5, pu:
gi simplu, a tipului .,Piar:rtir, dir.i sisternul solar inconjuratl d.
inele gazoase"" tJda, A ldrnilrit. acr:st fapt, mi se pare totuqi cd ir,
situatia aceea se contu]"a un caz asemdnitor cu cel al iui Gaiiier
in eare cel ce deseneazS.,,practii.: <-qare> peste modelui perceptiv -.-
.s.?p5,' direct in continuu.;n-ul i;i{orlnal fa} expresieil, conligurAn..

r-ierceptul in acelas,i momeni 1ln care il transformd in expresie
tEco, 1975:3,6..9). l-aptul irsa r:5 in acele pagini exempleie ci.

inventis radicai5 erau aproajle toate cu caracter artistic nu trebur--

sd duca lar gAndul cd. s.r'ea rni-ertii radicale numai in cAmr, -
artei: si exernplul lui Gaiiiel nii se pare acum o dovad5" A :-

revedea dln'{rotat figura 4+ iie ia .o. 318" trnde {;ni se pare.l ,r-
cauti chiar sl rie arate cllm irr'rl putut sd procecleze explcrator,
care a intainii perltrn priina :,.r'a. ornitorincul, dacd. ar {1 ar'';
oarecare tal:nt grafic. -[ncapal :r -.i: inteieaga ce a]ium€ avefl Ll

nainte si sA caorrloneze date i: r?'i€ nicl o cateq,':-te satr- n-otirir
r'.e gerr r.:xistentA nu. reusea s-c .-rirlicleze, at ii i.i.:burt. sd incea',

'rrlrldo e alsa'aurirede ru-nu ai€nlJrl alac rs alear agur8eur aJlurp
€aJrqasoag 'rrcoda B)iJor..r eJa BlsBocB taJEpqEJ 'JBp - lsrleapr
Lusrlerra?Burrlue ap FEz;ri.::E::lEqrex lrSulpnzneeaspgudesaappurunasa
pugc r?unle aJedsrp 1rpur13o Inrcnl
nu pc'1uapr,ra

'aunds e n"r1uadl gl€rj;r'jr-: arsaldxa o a nu El€ntli-\ aurFetur o gc
unds epun (.ggz :9l_6-. :-::-r E arsardxa o ..e8a1nc" gf 6T) osall€tri[
i,1eat'rn1 gundo as ".:s :";"-ll atec',,1en1lrA" qluule€srrI ournuB aC t7,
:':::*'lrJrepung alalaedse rcre nEral rI uoaae
ag'uocrodrq ap r: -j---. ?E :nlnldecuoc e apungo.rd rJrnzrlor raun
eriaarrp u3 elda:ru: .; :=-. :t:DrJ urp nie,r-rasqo €,!al€J Ellc^zap Ig
'(986T 'ocg ur urr..ru .:--.i:-:j:,::,tasrudosasponprpronllsInulna^rruuosaosprJrJiSe019a,erpru€acueIj 'zz
IanlzcneJalspqa€tl-u'un:._iI:-,:ir-::.:i.ls:oadlreuitBeIEuIrJBrSA U ?od altelqo alaliJnloJ
os aJBc e1a1uauru1sur 'e,rr1ecg

arec €l
-ru8eru r€ e,trsualxa 'a.,.:-:,::-stns alazalord JBO
'cruBcoru lnsai ap
InloqzgJ rS ec 'gurserii ;;: : , .=i c'qunf un pugo ed 'durr1 rielece u1

parlucgruFeur Ezalol,j ::' : *--i: L; g re rrnlndacul €l ap uor1g un zec
Jsoce uI nrSui'(rrnunlnruroireieierd"-:::-.': .1::rgru8eu azalo.rd rA drurl
ur ?uns r€e1ace
.:lj::lu € (lnlJoJa nc glrun)
glcoJrp
aJ€JoqEIoJ o Fcu! Ja-i aiEt r:t'i,ic'.Lioln€ ;erqc 16 alolcrJlq luns
tunc 'a.reo1ouro3o{ allur:'Eiu ErE-! i:nJS{p eelnd le-s usul 'a"In-Burs

F.ratu 'elrurod plepg alriptrli::s,:,d rsa.iEur n BrnJp? iriueFrc ap
raoleloplruqo8ruoml] lpssuraioe.^aaulig.€loE.\u€nrqEurlr,{EOEIEaJlaru€upo'JJ€qJcag1rgpo'arr1t'ulrte|odrurr3luqnnss
'csaiun.reru olg 'Blsrxa nu alurEul reur areJ e.rac cnpord 'plsrxe
ac eooa nc ourq reru ruguoriJ€.ralur ps plnle au J€op oJBc alazal

-o.rd ap pieg tep 'gleporcru eceg ealnd .re-u lndroc ac Baac cBJ gc
r€urnu nu oJBc 'lnuecorc 'ouaruaJc ap erqcie 'a[acaJreoJ '1n1rinc luns

rrrnc rrcrJrlJe olare nrluad Juaut?lJJsut Inuarural gsul e.r,raze"r *y 'IZ
'Baru €iualodruoc ap i-nu Bualqord gsul

'rnlnrolp?gre InJrg^ ad rqeo Bolrarl iB rnun a1e r.rnlueldun gleporcrri
leluawrradxa reru n€-s nu Iigllncglp lolsace Bznec urp pc a?€od
'lnJorom rupuasapoJ ou gs aundur.re erieaour gc o?so €lrq€uozoJ ruru

Bec Brznlcuo3 'sunfe ap U rB gcup nr16 nu J€p 'eegarl 1e ed ursolo;
iI pugr ilerurou n{Jo rop rar uaprqcuJ gs rnqaJl rB €c aleod 'drur?
rielaae u3 rur8erur Fnop ola? pll€loel euri e na"iF are4 "(dec urp rec

arlgc) raur rrqco orlgc InJolglp.re e1da.rpu1 *e-rru gcep eepa.r *e ac
leqaJluI B-ru (FxaldJad pleuos.rad a"recrunuoc) rlu€sr;[ Burlual€A '02
'ralre €uoal ec gsealeiuJ Fcrlalsg r* .rouaJut ot3o7
-oasou? ec gsealaiuJ gcrlolsg ar?u! ounrxauoe o eaparr,a"r1u1 ealnd

rue Bc glrr 'op.reuoaT +soJ g -re 'acrFolouo"rc riplrlnursoJol raJ-B?uo
€pnrl ur '1n.ro1e.ro1dxa psuJ EoEO 'alelrle8al glrurnue o nc 'ar8oio;
-Jour JErBur '1er1sazul rusrue8-ro un ec 1n-rgd€ g JE-r IncurJolruJo
lBur{rral Bra Inuosap pugc rBtunu lvcul IaJlsB 'uguo1e1 uIJd
€cgrluapr al arec ad alunlpsgrl arlrgr{ ap arBoJ o od BlraroJd e urrd

61,t S'IOJIdV,I] V-I trJON

:15r1 i\ {J T}i i,..', C-{IJl'i'rl LE

care nuilresie: reale unrbreie r:hinezesti sau irnaginiie cinernat,o-
grafic€r si pana si irnagirritre ,iin oglinzile ccnre.ve) ca-r-e pr:rt fr prinse
pe un ecran, gi ,--irtr;laie imagir._rile s*eculare (c1., de er., Gihson.
22?)- i.inaginea vir"iual,ir. din oglind:i. e nurr.itd iisi,f*J peni,rr.r r:i
p'ivitorr.il o percepe ca qi curn ea ar ti induni*rl ogiinzii, in tlryrp
ce oglinria nu are ,,iniurntrr.i".
24- i']e uimeste si ddrn peste un cer"cetdl,or ce ar"e er: cchir-rl r: foal:tc
cunoscutd familiaritate (Gregoly, 198€), eare coni,inud s6 se rnire
de acest fenomen (qi de iapir.rl c5. oglinziie nu inversea.z6" riim-
potriv[" susul cu iosui). Gregory igi dE seama cE .i;retruie si fie
vorba de un fapt cognitiv (rroi ne inchipuirn, asa_ clrrn spunea:n,

iniunt*rl ogiinzii), dar nil pare satisfdus+. de rdspr.:ns, conside-

rAnd cd, d'acil ax fi asa, ar treL.rui sa avern o ,,extrar:rdinard" al:liiita.te
mentald., ca si cu* n-am avea sj a,ltele, *are par si mai iegite din
eomu,n. Liregory ii citeazd si pe Ga'dner (1g64),
care a fdcut Ei el
c'.rnoseuta observa.tie c5 <lgiil,:.ria. nr: iri'rer:seazla dhiar nirnic"
ilar
nici acea-q.{,a nrj-l satlsfa.:e. qi *'ai i:-t1nuy,i, inc6 rr-n motiv de stu-
pei.ac{ie. r:5. c.glinziie tiriiai.!-ii\..!r-..;, r: :irj:i,,.rr.:inii,l::., arj.icd cla.cA noi ne
t!riep5.r,'i:a.rn rie r:le. ,...: .
' trrit::i,ile:;u,.1.5i-..n; _:---- :: |,.-j,,..,,:.,;::!.,a;reaf rnailipsi"

S, .: t '-l:,9-' ,t ,..1.,.i i:. i: - :t .. .. .r: : ' , ,, .t..r.li t6ll,.:i:V1jl
cr,-,::cnr"e'-gLLi E d.e ajuns sa congicler.anr OgJ rr:ria r,;rlnlezS. sa_u ulx
orhi pe cegetul ara,tator, gi iat6 cd m6 face sa vac ceea r:e as vedea
cl;:r,.:i cineva ar fi fali-n fali cti mine: rk:rit a.eet r_:lneva se de-
pi.,tea.z6., imaginea lui se va i*iesnr-a, iar da*6 are i:u.r.La proe_

rrriirer:rii" ea rdmane astfei, iar gu.ra i;a elin stciriac nu i qe r:ontrage
catre interior"

25. chiar dacd urmdritorul ar frllui, c crestdturd de recunoagtere pe

pantofii domnului X, ar avea ri,:ar uri indicru ;a*.rte puti.rnit cd"
panto{?i aceia sunt sl d6p111:-.ili::-.i:,. tn -r"eah.tele ar percepe d,rar
amprenia pantofilor (in ger-iei:'r1, r::,1-e arat6 niste crestd.Npri (.in
general) aseirrdnS.toare ei"r {;eie .i:. t)s.!:e le-a fdcr_it el pe o talpi
anurfle.

26" Din punct cle vedere pract.ic. e rlg5tul de iegit din cornun ca eu
tcse5un-vim6trri,ittaiu-rrls6istaccciuopiuvriianntiesr.a\-eicigrorui+,lr.lrnb"l e.tifin-i,,e,-,r.:'t:,:rir,1.i:,nr.-.i:;i.;oi;iag;Ealinandtsi"dsa.upcuaasietsi'aep-l,jrisndpaiurirn!s:raru.:ha::.ldp*rnrn:eiin-
indil sr: afl.i i.r
sacoul 1:e care-l .i'rrfii-.,e:crfa,eEcaea_lrapltedc.uslai rii:riiei rpicerl"rmuiiimeesi:d.
poate s5-1 vs,dh num:i !* c,gi,

perceai;.i. un *biec'r, ca,l.€, i.r:r ,: ,) ,..;a instantii, i'a_ {i. ales fa Femn
ostental.iri

-l-17. Bacchini (19ll5j a scris un st,,.l, L;nqenios in rarer, pornind de la
textele me1e, iltenficneazi sa i-r.r,.,l.streze ci irn:.ginea spec,:iarA
:site sernn. DrtJri i'uni arir 1"L* - .itir arurc, a1l.i-ehui
::', :t pot sus!'i:: ,ili.er,l,s i,errc-, t,- sd fie clar
. r-rili'r,ip ie a ,ni.- {)t.:a
i,\:) r,.,cc,ei,:te

r6-npugp 'gueos"rad ur lnleur.iuo rode gcseaulgtur ES rur8erur Jolaee al
J€
In?a{ur€J lliurls € aJEr inia-. gldurglul as r Easape gc eriaarqo ezeal
-uoc nN 'ecge.rSou-rod atsr-rar nrluad alapoixotoj ap nes rJo?ae ap "1

e1rger3o1o3 ne gldurglug es Lunr e6e 'rlSaueruo r:ndn-r1 ep rut?otut uL
ES
.toun eieT u1.(aurnua8r alEn\os rricear lrurs as eraua8 uI Er elacE '08
rrralnd BaJBo^EJ u1 luarun-Bre un n
g ealnd re leSorns-rolu:i:;:tts a

,u1ru€or ueld u3 e1a -I
gzeeuoricun; utnc nu' ri!-l3Jlul parprJ ou raap) Elsrxa auaruouoJ
alsaJe pe 1n1dey ap Eiue:s Eop FS arnqar? ple"raua8 Errloruras U
o Er parC 'a.Lryu8oc aiu:i:s olalrJoJrp oJ?uJ Esrcardrur ecnrcsgr n
o BI Izp?sB gze6e as atua;lnJJsur Jo?soJB ea.ruods Ec ieiun\I
'nou lenldacuoc Jeluaun;is-!:r un Jaa aJ€c rou eurelqo.rd aund 9r

'- arlrlae.ralur rB acnueurp rJ aJrlBls nu ,ocruoar altnJlsuoJ rcap rA ui
- gl€n?rr,r €alelrl€eJ €l gupd 'aJruorr alrnrlsuoc ap ar5o1odr1 enou
o i('uun 16 69:266'(I)0top: Zeu6o6pItaipJE{ unorpplErotrc\Ie) ap ?gcap ng ps 1od ntr1 '62 EJ
.,tur8eurr ap plBr?grlr€ ^J
eareenpo.rd uJ alezrlEuu ru:1:uqal ap Eorellolzap EI agpuq8o
d^ao
rrur8eurr earadac.rad BI ap ulaJaJ: gs sruuad €-au ac erlaua8olg
-0
InrgJaurlr lsoJ € arec rurta ES qt€porcru r6nar ruo,r nu pc Iqeqo.r4,, '82
'(duqt ilntu ap -)l
E
alnrgdsrp aueosrad raun E €JBntJoilt Erseru nrlued 16 glsrzqns aruc
16 leurro; rnd; giuen"rSuoJ ap lngode.r rS plerieds eelelrn8rluoc u
'plerodural eiuazardoa gpunJuor as pc a.red as rru rciy .1aund
-nucral1cuplnedreedpeusnadseal.uroacrdrrJueBrFnrrpacu1n6dso-r1uenu{crlcideugrr.pEieJacap1eacluar-pEe1ed.roud3 IN
o-lenlar rue arec ed 'elue.rdrue erdsap erfncsrp rode zaft1Fe51 .laJlse 'Li
luns nu pc BtprB e nrluad aluopr^a rrrLzeJ ura8ele ps rS runrido
a16ru uracey Fs srurpe o pr paJC 'ollelalar Bzeasoralur gur nu 16 A
(rzur18o reun eieg u1 1uar16uoc gls orBc B^rnc B €aoe€) gcruralsrda
al€lrlepour p.rn8urs o ap luoc uri srnasrp lsaJ€ uJ ,g3n1o;, .lerau a
-n
-aF u3 reridac.rad B Boc uJ rA 'rnlnlenzrl Bcrlorruas u1 ri glerluoc JE
aurlap rrrgiunua B orroa? o Ia
guthrds as sJnJxa lsa?B ga oJEr reAd'np.pro'cr.erqaqOed.liIonclrrBuapl+sBrdllac ezal ad UI
parc al
riglrpp -a
-our" oluagrp guli arsergue,lrruirs(nuoaeur1F6;rrprznulrsl8oulpe 'u
ye"r8ered rnun ap ?uoJ as ps araD oi
1nllrl 16 euns eie pc sale
pcrlozuSotd o gaBJ as gs arolau e ec aunds rurqaceg.9g6T .o?g uJ -TI'
areJaprsuoa u1 efap ruasenl al arBr ed 'ear.r1do1ec aJl€al ,leanr1 AJ
41
'aJ€o.ro 'gunrauuu ap unz€a ase,rr.rd rurqcreg ap alsp alalduraxa
ci r,
a1eo1 'lnzpcs Ialru lsaae lrSedap plepo .esrurard glIB oerro
EJ
Ba BBB alse 'gcrSoloopr o psruard glseace gaep ,rS 1eluaruepunJ o
q'nzprs lo^ru lsaae eunu nrluad r€O '(sallalA uosJo rnl B Eor a runc :u
'a.relncads puars uJ r"raund alalecrldruoc Fre;e"rd Ia) .,lnzpcs aU€oJ
1a.r.ru un" e1 alSelocos o rS ,,gcr3o1oopr" EsrruoJd elseace pJaprsuoc AS
rurqcceg 'rzut18o raun eieg uI qUB es gc purtlS gpurl8o u3 e16a.r.r.rd
-o
aJ€c aueosJad raun eiuauedxa ardsap csoqJol na : Baur estuard

I9' STOJIdVC V'I SJON

NOTE LA CAPITOLE

seama ca acesta era muit mai putin seducetor: pur gi simplu

jafoorctoufgriirapdefuiarlusfmuisinseiismeabppilluree)cdseoadvuaatfdduasdecseeaorheritpeuoqgaiicztdoa.nrecuur(imliendanecmheiaapni,oaturenfa.gcAheci,ueaprisritsnai
stimuli-surogat, sd percepem ceva care nu existi in naturi. Nu
conteaz[ nici obiectia cd, in decursul veacurilor, diferite persoane
s-au excitat sexual privind imagini pe care noi nu le considerdm
deloc realiste, cum sunt acele venere africane, sau firave xilografii
ce o reprezentau pe Eva in vreo Biblia pauperum. Ar fi lesne
. are un de
spus cd. in astfel de procese de excita{ie imaginea
rol
secundar, pe cand cel primar este j*cat de fantezie gi de puterea
dorinfei. Dacd nu ar fi atAt de exclusiv, nu s-ar explica totuEi de
ce hipoiconul a fost intotdeauna folosit ca stimul erotic -- sau dL ce,

dorinla fiind qi foarte puternici., unora nu le-ar putea fi de ajuns
imaginea unui triunghi dreptunghic" Prin urmare, oricAt ar fr de
joasd defrnirea stimulilor-surogat, in epoci sau in curturi diferite
hipoiconurile au furnizat excitare erotica. Aceasta ne face s6 ne

gAndim cd notiunea de ,,vicaritate" fsuplinirel a .nui stimul nu
poate fi fixat5. pe bazd de criterii riguroase, ci depinde de cultu.a

si de dispozilia subieclilor.

31. E irelevant din punctul de vedere ai celor discutate aici faptul cd
aceste procedee pot sa pri'easca acele procese de pertinentizare
ulterioard. ale substangei conlinutului pe care se bazeazd multe
operatii artistice (despre acestea vezi TYatat, S.7.3.0).
32. Dat fiind cd despre cele ce urmeazi sonesson (1ggg) spune cateva
lucruri pe care le impirtiqim, aE dori sd precizez ca tocmai de
aceastr probiemd m5. ocupasem in referatul linut ia consfituirea
a Asocia{iei Italiene de studii semiotice de la vicenza
a'uah

(Eco, 1987).

33 (C1f9. 9S4im: 5o)n,ec,a1re99r5e.iaDegsipdreezrveocltudnoidaesitleereluaifeBnroihmleerne(,i,oprhcofn,eEtiikInunnids
Phonologie", 1931): a identifica un sunet ca formi (Klanggestalt)
si a recunoaqte un obiect (Dinggestalt) ar fi acelasi tip de invilare.
Intorcandu-md la tipurile de abductie (Eco, 198s si Bonfantini,
1980, 1983, 1987), as putea spune cd recunoaqterea fonematicd
reprezintd o abductie de primul rip, unde regula e deia cunoscuti
si se cere chiar sd se recunoasca ocurenta - rezultatul - ca pe un

caz al acelei reguli. Dar faptul ca abduclia este aproape automatd
nu exclude ca ea sd fie abductie. ipotezi.

34. criptografii afirm5. cd orice mesaj cifrat poate fi descifrat, ajunge
sd se stie cA e un mesaj.

35.,,Ceea ce au in comun semnele iconice de acest fel t...1 este cd
folosirea lor ca semne iconice presupune cd ele au fost imediat
percepute ca obiecte ale simturilor, cu drept depiin, inainte de
folosirea lor ca reprezentative pentru altceva,'(Ransdell, 1929: 5g).