Umberto Eco - Kant si ornitorincul

K.{NT SI ORNITORINCUL

gtiinlifico-fantastic, cf, Dennett, 1991, 11.4) ci orbul este dotat

cu o telecameri inglobatd in ochelari, capabild sI identifice

culori Ei sd le comunice sub formi de impulsuri in vreo parte
a corpului: in fala unui semafor, orbul, antrenat s5, recunoascd

impuisuri diferiie, ar gti dacd aceia aratd rogu sau verde. il
vom fi dotat cu o protezd. capabili sd-i furnizeze o informalie

ce i-ar permite sd suplineasci senzalia iipsa. Nu hotdrd.sc aici

daci el ,,ar vedea" sau nu in creierul s[u ceva asemd.nitor

roqului, ci cd creierul sdu ar inregistra o interpretare a rogului.
Pentru a caracteriza o interpretare ca atare nu e necesar ca ea
sd apar[ ca perfectd, ba chiar orice interpretare e intotdeauna

parliald. A-i spune orbului ci roqul e culoarea substantelor

incandescente reprezintd o interpretare imprecisl, dar nu e
mai pulin satisfdcdtoare decAt si-i spui cuiva cd infarctul este

acel ceva pe care probabil il ai cAnd simli puternice dureri in

piept gi la bralul stAng. Simlind dureri in piept, noi avem tot
atAtea motive sd spunem poate cd astct-i irtforct cAte are si
orbul din naqtere, avAnd o senzatie de cAlclura intensd, si spund
su,bstanla asta poate e rosie. Pur si simplu orbul inn[scut simte

rosul ca pe o.,calitate oculti". :,i 3sa cum noi simlim ca pe o
calitate ocultdr ceva car? .t ::-i::iiesta printr-un simptom26.

3.4.5. TC -i,.' :: :, :-'::rlineT cd schemd,

Daca s-a gas.: :.'-. .-- - ::=slrt in noliunea kantiani. de schemi

nu a fost, atunc, :-'.:. . ! -."..:':rl ne ap[rea ca fiind ceva extrem de
abstract, cum e ..r.u::-: :
tpoecrmmaitidcAfonrdm(aiarera:-":::..'.. ---,r''i.':'.2saCuri,t,icpreYrminatnreanlidn a multiplului",
ci crizh) trebuia

sd - :-:epl empiric ca aceia de cAine (9i
de goarece). Acolo arn','-.-*: :1 trebuia s[ se introducd intr-un

fel in procesul percept:' .--..:iiuni pentru a procluce o figurd..

Imaginea Eoarecelui din :..-r-.:.: :1 .1 nu trebuie vdzuta ca imagine
a rtntti soarece (nici daancui r'--.:: -l o fotografie, care n-ar putea fi
decdt a unui soarece St intr-adevir,
cAnd vedem ima-

gini de felul acesta intr-o.':,:,clopedie nu ne gAndim deloc cd
trebuie sa ne ofere instruc:l:::i vizuale pentru a identifica un
animal ,,exact" egal cu aceia itn figurd. Le luam, dimpotriv[,
ca imagini aie qoarecelui in :eneral.
Cum se face ca si pornrn de Ia o ,,picturd" (fatalmente
reprezentare a unui individ. chiar Ei cAnd ar fi imaginea unui

I i r c o--.--rLa-o--u- lrJ-J.i ... .iolun?FSIIJJ lnzl r u{ oJaJlAd €aJn0 'IE-S

:--:a.I EI ntr| .-iiidllolord EI |pllio' ura]nd au rqFunl'r]
.- e--Jrlff 'r.r-.ir.ir,ElsoJ €l asnp au E EI e8Jaru E EI Opl
- : 'unlic€ ap s'rE IEur rB 'inrqFunr'rl lulls lunl'aJIJJaurosS
. .:il aluaJIlJo IS Jep'a1erarJr1"re tlES alEJnJ€u a?'carqo

- rugrglluopl 9s n€s ulalsEounrar ES Psul i:rL::I"a1?s1B]O:-UNntAJ
't3aJBOB rurnJ?suoJ PS n€s
".

- :r"IauaF glnFal o-JJuI aulnuB aJaJEoS rnun BiuarJodxa

. -i,l'::.Ii ES aJ€}s uI aurq alJEoJ U tuE ig (Furaqcs) Iapou
, - .-1. -.'..is "1€-3u llr^tpur InlasB B EI€Juau €aJE?uazaJdau

:. ,:-: - : :.r : . - ... ,.'-r.: ilf :ii-l j: il.l11-:;rd FiffFAJ O

-..:.^.-:.r- -::- :-:- - -: ;-- '. .*...- .:' : : -'. '--, _!-iiit"''r1,,.1ar-rrri -i!l!!rJl pE Aalj)Jt.OIIq0S
ap l: J.i',-*-::.i. - 'i' :" -d t i' 'JAIiqnS Jp nes

oJ€os EI oJaundxa ap saJoJd ap IaJ un puEnlJaJa Ea Bi op ruJod
iuB :ag€J5o?oJ o arpadolcrDug uJ €lsrxa JR silEruaqf,s rnlnuasap
9J uraulial
lnJol ul EJBp JuIqJ uldtuB]ul J?-s €xsBaJ€ -8s ls
al ES aJels uI u tuE
'alEnpr^rpur a?rurouorzl] rrnlPsgJ? (ulqasoap

EcEp) rA runrsuaurrp 'IJoln3 allJaJlp ap lf,aJBoA nJJuad .(lapour(< BJ
lBluatu €lnuriar rS luelardraJur €3 FlrlPFard g alBod €a EJ aunds
urlugap PS (?rnuSrqo
i., t'S BJnFg urp €aul€Brul (.F3lJ€uratlcs" uc
ruarrrral uI 'Iieurlru3 luaJuns lou gf, l€nsul Inlded
fequll ap
'JoI alrunIS

-uaurp ap ri a?unuEruE ap luopuodapur 'aJrJurJot Isru 'atluol
rsru luns nu aJe, auBolos a?6lu asuop puig ec ualsuounJal BS
aulruJalap ou ps rnqaJJ JE (a)ruollolrr{JB alaurplo aJdsap IEnu€uI
un-Jlur) acrJop oueoloJ raun B 831:113ul-ar{Js Eaul€Eurl urns BeE
'alareoi e? rugap Ealnd urE-I oJ€3 ad nJJnl aJrJo ul ural6BounJ
-aJ €s rnqaJ? EA aluapr^a rJnJ€s€J? ac aunds au aJEt eirq'ls
uinJOJd 'EttJoIt runJaJd a ig 'BalBlrJntr\I lJru EllrrzaJdal nu rs
'a';aeeoi ?rurnu€ rnun eaur.8erill sJSa nu I'8 €JnFg urp ?llaJoJEoS
'rn[aur93 € aulFBurr o rnJ?suoJ E nJ]Uad lUnri3nJJSUl ap ulolsls
rJ lrniaurgc E (BJrJEIuaq)s) aul5Etur FJBpoIlru €lslxa nu aJBJ ul
'guerlue>1 Buraqcs ad El rllulolu! al-npue8elaiul 'rolalunuEru€
eiur.tr.rd u5 rqco ur JES ac tJrqasoap Joull BpnrJ ut 'aJeol9usulasE
rur8eurr rnrJsuol B nJluad ((g nBS OZ) PlIlBiuaqJS arJsa8ns
lnun oleiua.lnJo oliEoullJJJ E nlls
EJ aLunuB eo-npruluFaFdalaEilue]ia"udal6l putaqJs e3 rursoloJ o-s r* (rq5unr"rr
lJ)rJiluapr

\ \ ill \' 3"1 i) r I N i.-l 1 J () I :.- MI J. I N'.1 (l'-i I H- l'll'l

1..;\51' S I Oll.\ i'lO lt I\('Ul

sau a1e paharului), gi daca pAna si notiuni cum sunt camera
sau restaurantul pot sd presupund o structure vizuald de bazd,

pe modelul acelor frames ale lui Niinski, a recunoasLe qi a
identifica actiuni ca aceea de a merge la restaurant. a se certa,
a {ipa la cineva, sau situatii cum ar 1i o bdtdlie in cAmp deschis,
un miting, o slujbi cAntati, cer adevdrate scenarll (in sensul

scripturilor propuse in inteligenta Artificiald sau al repre-
zentarilor prin cazuri Ei Actanti, sau secvenle narative mai
compiexe, ca de exemplu schema greimasiana pentru furiezi).

l\u numai atAt. Consider cd fac parte din TC perechi de

opozilii: nu numai ca e greu sd interpretezi .sof daci nu ai
notiunea de ce anume inseamnd o so{ie (dar despre tipurile
cognitive pe genuri functionale vom vorbi mai incolo), dar ?ntr-un
fel face parte din ideea noastrd de caine faptul c6 acest animal
latrd sau rnaraie, si nu miaund sau toarce (tras[turi suficiente
pentru a decide noaptea, pe intuneric, ce animal rAciie la uEd).

In astfel de cazuri posedim neindoielnic niste TC-uri care
nu iau neapdrat sau in chip deosebit in considerare trdsituri
r-ncrfbioeice. I-a fel putem avea TC-uri care tin cont de serii
tempo'ai€-, sau de relalii logice care, pentru a fi exprimabile
1r,:L-', ir,r'r.rl illaqr;,ilratrcd (p_. care o capibd 1a nivelul expresiei

FYr-' :- _: -.:,ir':rlj vizuaie). nu privesc djn aceastd cauz6

Da:a:i,,::-r , , : : - . r:e ii-t ii:i;rta Ireire*anE a inter-
pretant*i-. ::.
capete si f :: -:.,- t, '' riii i, "rrii_rl poa.te S5,

= :. : ,: -- , 'r, r-, ;1 i11 11gfl

necesar ,,t-izua. irarceptive
sau de-a dreptu .-
despre care trebu,q i r -.- :.t..t:r.ifetat), dar

pentru cine nu i-a r':: ..- ' .: =:rui sd faci parte
mirosul floarte puternj. '. , _:.. rar in CN-ul slu ar

trebuj sa apard inslrutr. . - e identificabil in prin-

cipal datoritd mirosului s. - .r.tca ar exista o schern5
kantiana pentru dihor. :...
'-t"esupunea Kant pentru
cAine, ar trebui si aiba i : -:'.ei diagrame de flux care
prevede, imediat la nodu:' . . :r'1oare, instructiunea de a

proceda la o verificare olf: _.
Suntem siguri ci TC-r-r1 : - : - despre tAntar este funda-
mental compus din trd,sdturi : .ogice qi nu tili mod eminent)

din efectele urzicatoar€ pe r,: : : - le poate a\-ea pe epiderma
noastr6? Despre forma lAni:.: .., -- Etim foarte putin (dacd nu

r: ' , j:;;::-.--u"i::.. :;: ::?j-'\ 3n'l.l elalS;d u1 pug"re8ugs let8nJar nu
-.;?; nB l€Iucol ra:i-1
, ad rB F6 ad a"reo1 Etu

i:-osul :i , Jla arunuo.td gr-e; rl'rdord aurnu (]u
JiBtuauiala tunrice r€ alcarqo ap arunu) lcaJ""Iaild1ururtgeupt
- . :.eqrur1 JSounJ II BInJFJ '.trlrunrd alJBoJ 'apeo; qrJ+ un -Ep
- -: ap aunticeralul uI nUB Pur gc ruaundnsard gg '(tg6tt
. --:-...ig Inl IE l€?uotu luauruadxe solun4 un raqrl zaldepy AJE
e.(a?ureuJ aJEJrpur" ap lleIEIac uJ
: .;.::J€uuIna-JJleucItp(urJt"nlalnpcglaep1uaaruicruanuJr8ueIurPr ZaepIJI€oAs un nJl
:- rue"rn8guor 9tu'
"ro1 uareundsrp
-UI
r, . F JBII{J) a.rea ur.rd oler.roltan rie8gs nc gurer.Serp ap Ios un JEI
:,u 16 leuorirzodord eltquurtrdxa r"rn-1qC aulplu
s rsunu lule^e au

.. tJaL ea nsardxa a"rdsap ga uraunds FS lEJP^ape nc {IraJnd IST
'(8'g'? '0667 J€P

'oag r6 'giut.tud ElsBacB ul ''p) IaJ lrurnue un-rlul rou ap pieS OAI

elroduoa JE-s Ia 'a.rnpgd u3 n"r8r1 un rulglul rue Pc€p 9a 1n1du3 pou
rS .rep 'g1ec.rg1 eu€lq nc 'uaqle8 '6erln uelolu un a+sa go 1n1de3 FSi
rerrrnu nu nr8rl a.rdsep nyu8oc nJlsou 1ndr1 urp e1-red aceg
'F?€uguras rc 'glrnrlsuoc alsa nu aJ€oU o ge rA 'Jsotn-rlsuoc as IJ -JA1
'gugueas as nu alaun€cs gc apada.r ap Inlsap gie.tul pdoc u11
'c1a .ropndrullouu 1nFun1 e-ap gt!]rpour os 'e.re11onzap ep edela 9zrt
a+Eqgr?s 'piugrugs o-r?urp a16arc Io Fc (g^Ile"reu)eiua.lces 15 cedoc
IEIS
erdsep (NC ap 16; n.rlsou In-CI ap auri Fc parC 'eiuauadxa
AIIq
eztueZto au e n.rluad aAIJEJEu auraqes uISoloJ Iou Pc (066I'986T1 IIJAI

Jaunrg rnl eoapr areolgFur.LuoJ ap lrqasoap acBJ elseocY IJN]
'ln?l€ uI EJIuI E nrluad 1r-radoce )ol un-Jlurp pur6ar 'r.radprur OJ€
roun E B?l€ u! alred o-r1ulp alnl olJBoJ aca.rl aJas g?Jul?srpul '(Ps

FurJoJ o ec rocrqo ap erede au Ia FJ 1n1de3 ed ezeazeq as (acar€os alu

un el6uountor E op Bal€?rledea 161 acareo6 ap €aapr 'gr6nr IBru
u; raa.reo6 Ieurnu rA neraur lnzql nE aJBc ral op FJeJe :runrire un--;
ap arJas o 'atunl un rS alred ace; 'acr8oloJJour alr)IJSTJaItEJBJ alrJ
p8ugl ad 'rnlaear€os In-CJ urp 'a1.red P?l€ ap a4 'ro1g8utdsa.t
(rarrqo ap) inlgrurue Bt urtiurs l-gs ?uelrodrur ap alsa 1go ufep IB
Jnze^ urv '(69t :6L6I 'sgFno3-seulaJ0 ,/l) *ecrull1" aluaurala
ulp ulp raprsuoC ap
rA eped tBJ Inlaoareo6 11n-93 IS) In-C,l 9a
.rol"ieiugi '(raa

€ aJeJUrJuapI ap alrunrien.rlsur ellne rJaJo {uol rJnlESFJl a}sace IBru
-er
BT au-npur;agar '1derp I-aJ - JrJaunJul ad ri rualSeounra"r 1t
BoaJE ap ri 'rrlsua?JeJel TVzVq un pugcnpo"rd ardo"tde as aJEJ Ins
'slq
ar€olgrnqz alelall aJ ArJrpn€ a1€ol ap rg1ul ruadacrad 13 rep
'iarpadolcrcug uI Inzg^ Irre-l nu nus docso-rJlllr €l 1e^Jasqo IIrE-l '€1Jr

els

'gze

EJOL

uvg'I JltN .i,nxlixo :l IS iI;\IJIN)oi) Iuild I J

KA\T $I ORNIT')RiN(]UL

in bArlog pentru a-l omori. Dar eu imi amintesc ci cu cAteva

luni mai inainie Ig rinise un urs, il urmase cutezdtor in vizuind,

iar ursul mai avusese suficientd putere ca sd-l devoreze. Ag

vrea sd.-i amintesc lui Ug precedentul aceia, insd, ca s-o fac, ar

trebui si pot s[ spun cd-mi amintesc un fapt trecut, Ei nu gtiu
s[ exprim nici timpurile verbale, nici operatori doxastici cum
ar fiimi amintesc cri. Asa cd mi limitez sd spun Umberto uede

zzrs. Ug qi Og cred, bineinteles, c5. am observat un alt urs, si

se sperie. Eu incerc s[-i liniqtesc : Urs nu aici. Dar cei doi trag

doar concluzia cd fac glume de prost gust in momentui cel mai

pulin potrivit.^Eu insist : Urs ucide Ig. Dar cei doi imi rdspund:

Nu, Ig m.ort ! trn fine, ar trebui si md las pigubas, iar Ug ar fi

pierdut. Recurg atunci 1a interpretanli nelingvistici. Zicdtnd Ig

gi zrrs imi bat cu un deget in cap, sau pe inima, sau pe burtd

(in funclie de locul unde se presupune c5" situeaz[ ei memoria).

Apoi desenez pe jos doud figuri qi le indic ca fiind Ig si ursul;

in spatele lui Ig desenez imagini de faze lunare, sperAnd cd ei
inleleg ce vreau si spun, ,,cu multe luni in urmd", si, in fine,
desenez din nou ursul care-l ucide pe Ig. Dac5. incerc este pentru

cd presupun cd interlocutorii mei au noliunile de a-qi aminti,
gi inai ales un TC oarecare (interpretabil nu prepozilional, ci

diagramatic) pentru activit[lile de ,,protentie" cdtre puncte
temf -,:ale difelite de prezent" Pornesc adici de la principiul c[,

i:c::. --::,: :-. ::r.r'? Sri inteieg un enun! in care mi se spune ci

Ce-\'a S-,'- I:ll :. --l : l ::i-.. Se r.'a i]etlei^ mAirle. af trehui si am
-- -
un Tt l:-.t. - l' .'- r'rle:rtui meu.

aq cAuta s::" . :. i.' , -.ll:-i.S1 pOateCd
r ': r- i,:r--:t'!r. indigeni.
interpretar€; r-:

Dar dificultatea. - :
latA in vreun fe- ,-, -
. - ..'. - cie secvente sonore,
Posedim cu sigul-.-:.,
obicei .' . - :' :-: : : rul gi ritmul soneriei
dacii Etinr de cele ale . :.. -.=mnalul militar al stin-
telefonulur .. . : =iodiile a doui cAntece pe
de

gerii de cel al cieqteptar'-- -

care le cunoastem bine.

Dacd se admite cd exr-.. - --'.'e semiozice, cu sigurantS.

ca ele sunt n l -. e experien ..- :' - .lementare cum ar fi mergi.

si sari sau sa ::.iergi. CAnd -. :-,: ddm seama (sau am putea

s[ ne dim seatra dacd anr -. . -:,:i la ce facem) dac[ fo]osim
de doud ori :,ciorul drept . -- joud ori piciorul stAng sau
mereu acela-.i l,,lcior. $i tot;.. -= ii si cazul cAnd aceste doud

. t1.r u3 'EsB UIAIi.l ES E:

ieOLl.ItJO.l :r '-: .',r I b-€ou eaTBlIlE tiE 3

lrri-:J 11L::- r-l .-: .. li .rE urn-l
'qT]-Ir[,]fd r.. arr5oloi
l.ll"ualJranuu€E-LSu 16
- Irt,ilLitr .. .':.i I'q ,JtnqJll ,Jilqo]i
I
,rn ne s 'i.i.".li':.lBT. aJlurJd tsiI[ncJr,]
-
-,-rr lsrJc8;ttrl E nJluad '?ugured ac
as ru FJ InlnJdeJ e I'
'! pclrroJ e-iEd rs
-f
.- 'nzre3 urp (JrudigJs rnuil lnzE3 a[r
EJ 't
' :il rqJunrl un ili! Irqisod un ad
11
. rrl ailr€Xsqns auJEoJ 3s ps IS puriuoJ IL
.' :r ;.ro.1 3 et nJJlraci ,,g1lr1s" rnlndtj
' .: 1,, .ll eq.ro,\ a Pc n.rJua[i (,unB3s" ui
. ;-j$ : ,,,-(aiuaul]Jad liurrlu E
:..r; )l uosqrD J.reJ od E
-,.1 .,::r irxqaJl Ju c& urfi 'E
Ar
:.ir_r 8 jiJo$Y '9'h'8 il

a'(op7,a,or)JruausJro"-rnJuuduod;dnru€rsa(llruurlngu auaq;)s gtseasoloJ FS aJEJ arxEJEBrp 'r

un-JJur"rd rnl earaonp€Jl BI lpugF n.

aurq a?JeoJ ealnd ure-aui Jo?ctu dti ap runiicn"rlsur apa.La:d IO
* rJr:lsr^.aaurl iuaurJal trr leurr"rdxa alsa rSan - oJEc 1aqe1 lsare gdnp
rruaurJal azela"rd.raXur Fs arnq-s"11 rrqerado aJSa.lE ar.rJSap a.{8f, :li
:lxa? un Euerle?r rrr ezalSua urp ErnpBJl gs eaJA "rB aurJrrg
'{
v a ZZ L a e}soloJ
3rL|it_l (, t (,, Z arquiaLU ap iPujnl{ El
v'z't', lrqPUeA PZEsJUO3 'z'z't'l !LLI
nL! l3Pluoc ap ourpro 31
lcEluos U
++ :D
uJ n]ql.ueu un rcru s,4
lMerS a3uEo duJnl dils doq \leM lseluoc ul ajqLuau Sn
ollnr! rELu nes lnun r.i

Unt A1)

t'E' lnlaqlu IU

'rrJolotu- r1q1r.a^r1ru n"rluad rl.iazaiSua ruaurJal 11 !
JB
rcun ln1nurjuor aFurrsrp € nr?uectr iUt:916T) EplN ap sndo"rC sa--
(I't) laqel luoJgru.rn urp gjuaprAa nJ F?1nza.r er 1de,3 'guer1e1r
u1 ri nrr ,rep 'eza13ua ug rirui'1srp ruouJJal rop nE rrierado arurJIn 'F

ll r\

J.l\i:" 1 .t.ilNti,NOil r s IL\t,1. I N1 )( ),1 r 1r,l rlI.L
H\',3-1

i\,\,\T,s j () i?,\11 ORi\i'L'L

se intreabi de ce in fala unei mese pe care este pus un vas

suntem inclinati sd interpretam verbal ceea ce vedem ca uasu|
este pe nlGSci, si nu ca rrissu e-*te strb t,os. Odati iimurit ci atAt

sru&, cdt ;t deasttprrr silnL termeni amonimi care pot primi in

ditbrite contexte reprezentiri sernantice diferite (exista un raport

dedesubt/deasupra care implicl contactul si un allul care im-

piic:i raporturi spa{iale pe care le vorn numi arhitectonice, Ei in

acest caz o masl poate sta sub arcadi), si se cbserve c5, fie si

in absentar scenei, vom judeca iingvistic ca incorectd cea de a

doua expresie. Violi sugereazd cd ,,-qelectia expresiilor iingvistice

pare reglementatd de configur'lri complexe ale rela{iilor in-

tenlionaie ce intervin ?ntre subiectul cnrc se rniscd. in spatiu gi

obiectelr: ce-l inconjoar5". Dar aceasta echivaleazit cu a spune

ci face pilrle din TC-ul nostru despre vasul obiSnuit (excludem

tipul vasului tle gradini) qi seria dc acliuni pe rrjI"e r:i o permite,

prin care un vas e ceva trg6v rlr.r lvtt.tl,lt, iirtf'ri: r'!lL'iil ot.;icei pus
pe ceva. F ac partc: 'i11 g'-"!-;: i:r i: ' 1 "' ; l r ili nLimai trd-

sd"iurile ct r',:t:"1 I :r: , ::.- rrr.cieari) c5.

este firlor:l; L . i,::L l()rtttru a O

bdga ddee4ir-"l,i;:bi:L,,.:I--'. ., ': -:',:' -" le :uiel'e:12: ::l iirnbajul
Pe
poal-e i-'l ,r:'.
,:.:r:-'. :- :isirri cle pertinenqe: citancl o obser-

r'.-lr,ri. .,, -': ..: .:--rr-..ir cA o lingurild de cafea capatA reliefuri
!-r.,,:'t . , -. -= .iupa cum este pusi al[turi de o cescuta sau
e .- .: .r'.ir'; pantof si cdlcii cer un incAlldi,or. Dar adesea

:'-.r--:,::-i care indicim obiecf,tri e cel care-i pune in lumind o
'--:-'' :nra in delrimenlui ni",':.

in concluzie, tncd avem idei irrrprc--cise despre mcriLrri[e-- extrem

cie Yariate in care se organiz:r:1.,.:t T'i.]-urilc noa.i:''r ::!i {'ruTlr se
exprimI in CN-urj. As urrii,i irr'{J;.illnFjrr-'a llti .;,i,, ,-.,':r l,itjrd
(1983, 7) priri care diferite tipuli cier reprezent,ai: .,. ,rer i irep-

tat ca optiuni pentru a codiiicrt titverse tipuri Llr :',',:',r',:r!ie, $i
in gener:ii ne miqc6.m printrt :i'-1.:r'iirate imagirt: L .,ntodele"
rnentale ide genul reprezentar':' ;il't a lui fuIarrr:. .,. adevdrate
propozi{ii'i1. itr loc si vclr}:in- -'-iln se obiqnurir-.:. ,r astfel de
cazurt, de o ."dubid codifica: - cred cd" trehu'= i'orbit de o
codi.ficare i' t!tipld,, a capacl:,..- rioastre de ii r.,rrevt& acelasi

TC in ocazil iiri'erse accentu . ,"t cornponer-.' '.:onic5, fie pe
cea propoziir,laii, fie pe c{-.: r- ,' r:ir.a a c&pilr-,--fii noasrl,re de
a pune in act.:le. in mediul ir -:r iiiualii comr, =.ie" continut,uri
nucleare si il-,1 lrratii rnai r ::-t- .:rlie:l?.

:' ..INZ€f, .-rnd 6V'ale.rr,t-nr runridacJe ap lualsrs

:=D.ior '.^i-rJal nJ?uad .-lunricnJlsur 16 Bc IaJ el
. .i-.al::
isnJo? ri llsour'raJ I-FJ aundnsaJd as
lnJoJ Prep rs tJaJos poul uI ?Irunu a
.- aJ Eaar e) l!t.r)) pp as 9)ep ruElnJsrp

eiur,tr"rd uI atuauadxa ap l€Jedsrp
'..alBJnllnc olrJnzEJ" luns alrJaJr(I
o nu rs PrrJasrq o alsa Jol lrlunuB
..-: aurJsop €Aaurr PJ InldeJ 'UnEcS

s dar.iad ES na ec InzD) pp as g)
j-,- .,, .rolaldacuoJ Inlapou Fdnp) .(atrJrd
= 1.r.ndal.rad eiuar.radxa ap alcalqo
. -:flu.i:Jl un )I!JllIluapl es csalnqzl
I -C EILIIJSOUnO B a^e alBod as
- --.iruad CJ, leJaprsuof, ne-s
:"'--1.:1.:.:_:i,
unuaF j '..-'_ :-'.: ,.'.:jrj lr.Ins UInJ'AI€IJgI1J€
r,;ruaci rs ._ti !-:-.!- :il-.al-rlI]1SLII a .,AI€JnJ€U

rJnuaF" etsa;dxg redoi E'i.iES E'ai:.i.,-.i i ri lunriJe nJluad ri

31 giue"rnFrs nr E?srxa go snds B-s JBO rlBdoJ 'rJrsrd 'reaJeoS Er
.,al€Jn?Bu lJnuaF" ssa^ud aJes rJn-CJ ap l€dnco ruE-ur luncB Eugd

olsrn?Inc rJ-r].zEc r5 acr"ildrua rJnzBc '9'8

'R^r?dacrad eiuar;ladxa ad a?BZEq r.lg1a.rd.ra1

-ur Joun alE (arrlorruose?aru n€s) aarlsr.t5url-e1oru r"rp1a"rd;a1ur

luns EoJSarV 'arnqaJJ au aJBf, NC ap aJelrluec EoJ€ ruelaJd.ralur
FlBp ap (alapou ap IaJlsE Fl€nlxeluoJ
arecau nc 'rolruaural e

ar€zrnFrqu€zap alunu€ o nJluad a+EluJn alrec a1€crpul IJ E
JoA as runr ednp nes '?EururJalap 3rlaJoal sJncsrp rnun InJpEl
uI piuapr,ta uI aund as e EarA as arunuB ec ap aricuny ui '1go"rd

lrurnue un qns aJlseou alrJn-NIC ap Fru€as nEp aJer arge"r8ouals

arrrJoJ a16ru 'a16aJg 'luns aJr?alaq)s alapou alaJv 'oJealJnu

r.rnlnuriuoc ur"rd rugla"rd"ralur al runJ Inlal Is a,uluFoc aJ?seou

a1r"rndr1 ezeazrue8Jo as aJBt u! (Daial o D) n 'leaurl nu '"rnFrsep r

xalduroe rnlnporu E pJnlcaleJ pJSEacr? ap EZrIJ uJ asnp€ "red a"rut

GyZ-U'Z lnrylDltrrza^ - aleriuelsurnr,rn 16 alenlxaluor rricalas
no alopour 'alenzel alopour 'aleriuauod{uol alopour 'arirugap nr

alaporu) alruadafug ap Inlsap asrJuEuras ugluaza;dal aiaJE 'unds

ps eaJA ie 'giuaFlnpur nJ ruapalal FS o€J au Bo?saJe aleoJ

UYg']Jl]N J.-INIJNO] IS SAIJIN{)OJ IHI}dIJ

ii.\\'l sl l)u\l'lLlRI i('t-L

genur"iL{r function:rle ica -"ir, preseclinte' arhiepiscop)' o sene ot:
abstracte cunl
entitirti :1r fi raclacrnir pitratl (c:rre- pot sd 9i

e-<i,qie obiectiv in vre,-, a Treia Lume' platonicd, dar desigul riu'
sunt cbiecte de experienth imediata), fapte' acliuni' rel:r!ii' cum
ar fi contract, ingeiaciune. emfiteozl, plietenie' Toate aceste
cazuri ar,r rn cornun faptui ci, pentru a fi recunoscute ca alal'e'
cer o referire la un cadru de regrrli u-rltr.lraie'
AteastA deosebire ar putea cc'respuncle aceleje' pusa de Quine'
(t:tt acesta este urL soarcce)
int;re enurt{uri ocaziortule obserttattue (ca
st enuntrur:i. ocaziortctle rteabseruatiue tcests e tnL celibcLtur)'
Am pulea conveni cd-i aga. Numai ca -
apa cum vom vedea -

o- "niut,ioceazttunl ceLibatar nu e complet ne-observativ' rLe Icl'ealized
celibatarului" Lakoff (1987) ar vorbi
tu;,lrfrCi:e,'iaa-:-rnf,l"lir,rz;,m'ct',ai-i';gi6.r.'li.t-eer..ir.,:,L:a'nlo:-':ii,sr;tlujtiie-e-du.l..a-'te..li1:..ran'sza,,"u;,tdcp'b-rr,ett:'!r'aIiart.cirory'tr:eitdnrLce1ceiei3bisrtd;-l'iser1ciriei:.rxad:o(adb,SlzIsl:elilC;a:d-ilrrsrtaallloiMrpiiir,tor:r,rest'i)a,bieaeipl::"ls-urd,luce::eeprn;seqtrlo":r!gvll:teiaicisecrabceteiisel'a:in-ijpu,iititesc-eanpfil"di6lorrAiei'le,cniIa',agcnaa'cmrrcsiianlktrulopaersseoi'igurllcei)lefatsiir'flonicnTefasracuai'aicar'arlltrreiec-ernirlzduisdpUoia;aunacrr'nrtcinladnnrus'em.tltea('inrplbrcEv-.diinr"ogneu[Cieilpr-ntltiidsa,felem'eipaptnnaecocauuicUratves{pealleietirtrlafnpileSaidsiomcbltUoriaedaacsifalnntet,uiii'it
:l i t-i : 'I ' r'1' rr.t."'-'llnpo-

,oiu r,...:-- ''is!d tit
'' i'lintr-o
a o fctce: :, -.
' 1.: prll.' iiiarea
condamnal'€ ]': --i--:riLtar prlri anga-
sa, sa-si geseasa-.
"jallln1:.e' ,nl-t,)r,,,:f;,,oi,n. ,ion=tr.-t'--- 'r:'pirlsul natural ciitre
legal 6,rin cas5.tone - - :e\:ualii s-ar putetr ulri
diltlngent homosexua,
horrtnsux-l.,:ili instrrarl : '-.':lsi sex, ar fi posibil si
-'rl:e nll t'riiesc in cupiu' de
'L' soccti'le r:hiat Fi aceste

specificari.pentruit-i.].lbatarli-..,ra.itr,rebuiesialte
n"egocieri 1eg':il'e de i:npr'' . rlreta"'dxeeranip'ri",:,':'rinphrojnn'ic'losretexinraielnolar'
yrrrlo,o s6 ser clsirtoreasci

sano-saicariapslu[dt(eindaceesetae:;zseeemuapnrelnuaa,sci clfali cir::t'..:r'ri,n.:re!smg5utocsrqifet,itlf.tilir:l.ll-''irirlr.lrt:rr)cf'iefifrbursSntf-r.<e.taspfteirbridfuloilt'

#r .r.i,

' .ieoff 'aJ€olc-\ I.r-E nu eiuar"rad:-a ap

., :SUr nu .Iep '.I1-rlIJniluIS E AIJnlJetu o
-.sap (€c alsa 1L?.In?Irn ze) ls crJrdula
:i. uI 9Jn1B3.I11fLIi uJ aund aJ 1?aa3
. . ::.- - : ,
--: - .''.,- . ap }s Fai op giuapuadap u1 rBtunu
- . -- -,rieu.ra1ur rriuarruol ap ?nosounJa;
jtES '9dinr urp nES gleuoriualurau
, - i.:.i .- ..Iapt)nuo gllulJop galeodaJapr)n

-
, ..---i alrJaJrprJn?lncJOUnEunulosA1SA
-
"',:-:-',- - - - :-:-?'\OI SAAUI] pugC ICUnI€ JOUIO lnUi-I

-: -1, : :: .*"'..1-'Ol-.It)l'?J'r.IlIt'1Ii1Jl1ld.l}luJ(JpE,paluadAsaorpudrocalna-reaJrEpa.EIIen:rolosua1rap33
.,r .-
*-.,-,. -.
--
,:

:-, :-l:- j -i: - :: :::- : I ' --": -'l lu;.Iaflp BApaA aS V
:...:r:r \.iarqqt) EZ€q o IJIU

nE I-.u lIiLJad a; ar;:.I:- -: ='. -:--::'- 1l) IUApnISXa
ES AliiuJad au nu rJnllnJ ap alE;3i itr'-;"a';J:']IJIIS1LIll'illlaAucll Joun

izeqaa rrarJoFau JaJ uaF 1sa3€ ap Iunliou FJ Inld€J'1*n1o;,
'*(tFo+rsrt a?6arEr1 a-ruc r'6; E+lcIraJ arro?Es9c o-r1urp rrdor
t';seu1rucqrn13aa19a1€s1naIeuJrllsEq)€aplsaunnlurJ9o0reinEdusnP€sapallorllrurlJarnddusiuFeS"ranlFrursr'Iande
n?a,ir*uusArggrtF16ruaqegpoJg';-eIltlnpeIx-Ol'n.€rqioat1olrapicnnEJ.arJSepou?)Fatle?eliTBlepzdlrTaniaE1apoaeprralirdaulsulnionlruixFogpNuarpIp'>lProl{TraEuo?rroreAIJnoI\IosJl?NugCar€usugluIar!iznoFarsllJinqt'nqt€rlzluarFrF^St
'riui.ro,trp 'rie"rnsul 'rlenxaso'ra:laq 1i
ui 1i*pe .ii-ro1gsqc 'r,Lnpe.t ap rir"ro:lgsqcau tiinpe apulrdnt a're:
,1n."Juo-ol{ 'axas
alaqu€
s;suanpltrannnBrirrruJi€n?uEqrIoIolooc€IaEaiserlaarOrli'u(*rplung8Jlalplaqd9rt1{8reJ"u1lnp1ada?;rp€dE-gatpBJnEESS
alrqnu ra.reoAruuop u 'elensap ap 19lE xo1 'p'rcluarualduro:r eaun
-rio,, p"on" 16 rrr"rd ErFJ 16 graqll gier"r' ap a'relnrtlred 11ie1ouo:r
apr-,arEe?1[LSu€ranorEI1lloFnrISuiSua"rgs',rinJJrTntDl1louuglngoBreau,lJl,1l3IEanel"?O1JIiJdElseIulne'3tnoulnucu'ntxEnl-ala'rAutypsloneroanDroldudlloo'ea1cq'psl6lau;nuafartrnptaidneeisullzgrpnncrcsnonaaqE1pxlaoae'BpJrupJqlel'u3alrrlal3rp€rBdtasq{Ss3onrnslluaasappnl surlna'lruuLgd'rrauengl'orr3azel€dg1all1ne1qsI16I"eaeldrr"Flr.ns9olt-acl1cql
?-rernuatrrJxEasJaJ.lrdcaaJu€rlpoqpll'llaaolsplB.€rsnaxluuasnsoUluurnlol??qtu?us€nulaq'p?cclrarp)uaJnaptdBpssuugualnalnxlgudCl ta'uoprelJree-llEptquurellaolsJr

uVn't, ) :l\ .L''l N iiNO I Ir- l{,\l JI N {lo ;l Iulld lJ

iecunoaste uir act ca :iisaslnat dlca nu s-a a',-ilt exljerlenlii

(ciirecta sau n-Led.iati) a fapiuiLii ca esie c ucidere" si cazurl
"iln.it'-ruertc;lirzt ulllrri'Lelmtapzirutcre!
Adnisi oric',rtri c diferenta ,'rnpirice
ciiltr;l' ,i+ -l;ri tiird
t:l trl:i;i

avenr qi TC-i-rr"i pentru cF.zl-lri culturale ?

r\r fi de ajuns sA er-itam aceastd incu;cata cirestrune spunAnrl
ca 'l'il-rlrile privesc obiecte de experient'I percepti '.',[, qi gata'
Pen-,.ru alte concepte erprilnate de tel"ineni lirtgvistici nu exist:i

T'C, cr nun:lai CN. Acea.sti.i ar r:chivala cu n- spulle c.1 rrnele
lurrurl rr{' Sdirt frtnosc:rfe pr' irllr.ll tlpPiicttler per.:cplire si pc
altele 1e cunoa;tenl nulnai prin t.lefinitir, cr.rntract,ale sEii cllnl
se cuviner, in medir-ri Linr:i lrtlt,rlli. llit acen-st,it a:n mai f"i si acunt

la tiistilc!ia russeilian[ intre ci.ivitrt*:-obiect qi cuvirrte de dic{io-

nar'{r.:/. H,usseil, 19401, doal rta i[r"gind r:rirtceptr-r1 cle cuvAnt-obiect

pAnS 1:r a include, ciincolo de genr,ir"llr: nalur:ilr: qi de r1lralia, si

expeiriente iie alt gen.
I')ar fiindr:ii s-a definil cir TC ceva ce ,.sc i;ifi.l in cap", care

ne pern:ite si rec';noag+;em r:ev,r. si s6-i nuntim ca alare, chiilr
Caci ni,r a iost iacd" Fubiir: int,erpretat, in t'r:rrnen! de illr. putenl

oal'e spune r:5 aiunci cAir,tr pronunlilm cr-rr'frrltul udr sav preqedinte

nu. avem ni.rnic in cap, gi cu atAt rnai pulrn ceva cdt de cdt

asemhnAtoli cu schema de kantian[ ar-r:intire ? S5. oirservdrn cd

intr:eb;rrea i'nsdgi rdmArle ehia:r' riar:a se adm:le t":*r 1tL1 gdndim

pri;: inrn*.i1ii. ,:i! r1i.tnlai it;roces*nd sjrnb.,.irri ;rbstr:ir. L '- In acest
j .1,-r:l'..r ,::, ii1:,tti'rr,!.,.,;:t'r,,,, a:' in
l;..-li Sl .,,,1-,i;lU fefOfinU]ahil5
;.,

i,,'

,J: :: -.

eslt-- ,rrr {el

(.Ar-rcL -:--'-=-.^ - .. :.,:'-\ it. iit gfa.f
Oai{icafe O SCj.:l. r
--:,r-coresponden[a
peircean. Ce anu:..= .
. :i pozitii diferite in
ternrer,,, l u; it al ia:- :..:,: exprimate din neueu
schema parentalA, a.'.r.. : - r'n ;i verhal diferenira (gi

il p(ttl-li,.' I adeva:',- r:, -t care er firli r.rnchilor qi lrn
.:'-barea *- irr- ,.are nu rn5, simt
suntem la tl.-di prin car- -. : ,:ntiei dr: rr ,iii-rni v6.ri nasul
nepot care e fiu al fiu1ur i- - -.
ii exprinl;.ii i rrrbai este toatd
in stare s[ i'aspund, in r'-: .
in cutia nerg"n - este dat , ,tsterea m{.rir rii privinqa dife-
chestiunea r: care se r€"zu
', interpretatt..l t;-erbala a unei
renlei, sau constituie mai ci--
dif'erente surprinse Ei inle1.. ,lle diag ', ,-rcit

':a.i- t' " : ,t lur.s : -,. : .! rac g3 Inldr-I nES (€ZnUa?odI o n€s r-
r--:--.-* - -:. al.s'.i --:-:.. :-lluad €J tuaunds FS ?U€UA[ g JV
-
--. :--!,.'-.:-: . " :: llJluad (pAilEJ€U giuarrcas o 'azuntt
E
',-- : ::.'-: .=-:-i>':-:'-.--. -1 '.'--i-In UIJd'J€UISBSB Ap Zet InUn €iBJ
:: -:-- : Ti
." r,i.18'p8n; e1 lod€ o-puvdn-r rA Ela6od
:,:: -: :.- --: - ..- : - :?un E1s€oi gJrdSAp rI urns €AAIITC Od L

.'.., lnln?U*E^ncIn-NCauUIaSAll€nCn€S ]
:-, -r -' :::-:-;..- - ::S ;'i€1S UJ g JE nu AU€OSJOd a11n141 u
'- . :;luad Plsrxa nu re /af nJluad CJ un
:.. : -. -, .. ., . : : : ..-::llad eiuar.radxa urp snpap u al€od L:
7i
:-_ . :
u
:,: -" ... -1" e

:-*:..: .-,: : - :' - : : -': "'-.aruJal uJ) I€qJaA aIIqBlAJdJalUI ID
:i::: ---: -" -:,a'-
.-i:.:: : -.: ::'a..":'-- ;: :,-:. "-.: .:. I-npU9pUEIIIOJ e+SAJ€) X ia
-;, ::. :: -,- .- . :: :'-:::', - l ii O.IEJ EAC nAS IaJ A?SA
::.- .: :.1 :E! : -;-.:'-. =-I-:,.:.:t--:,.I alEod€UI€JFIUBFJO X
jl.:::.j,'*d !:: I, J-J*1.
I: o
U
'al:'arl aJapuuiaJllt-l ap t::*tiii-:::.i- --'ilur iiiapsa:.d InI Erirzod 1s
pugJAprsuos PJuapi^a aul\ap €aJrqasoap zEJ ]saJE ul IS ',lEJauac
JO?3aJrO un nJ JolPuFuras€ aJJEoJ €na3 olsa aussrJaur€ rJapurJd lu

-aJlul roun In-??aplsald Jer 'pJnog aw Jo uDlllJlnqC pugJnc rBlu E.
alsa liPlarcos raun IB alulpasaJd urrlunu rou ac Eaac
EzalFua q i
r^r?eJ?srurrupE ruauJal uI 16 rEp '(a1pra31p oureJFlu€.8Jo Enop ap
al
al€rurrdxa luns aJalnd ap rol alrJnlJodBJ) uBrIe?I alalurpaeaJd nc
nJJnI r€Elac€ a nu uBcrJour€ olalurpaSoJd (IlBuolinqr?suoJ lualu tl

-ro? uI) BJ l€urnu nu ldBJ aO '(EZalFua u!) ?uap?sard Eturuours J
?uaJBd€ Ersordxa acnpBrl Ia 9c€p csgrPlol{ PS arnqar} puvc A
'1lnu I€w 16 FruI rS 'ayutpaAatd nJluad ItqEIE^ o nrcnl l3€latv
'(auolpsgo o Blc€Jluoc oluod nu luglrrJotu uI ri
?EUE ios un splrlrnlul ?iuapma uud ri;) ios re InlnlrdoJd Inluglu
1c
-Joru ad 'un1g1e te €Jos nc 'aFuVId aJEc E^np9^ o rs-npugur8
-€Iur IlJEqaJ?uJ InlJol3rp€J1uo, 9Js€ountal FS sunfB ne aJ€c -o
lrl6auaruo aiulg rsnlol luns 'g J€ rleurroue ap +gJrJo 16) e,uigc rA
lrsgF ru€ 'lnluau[radxa pugladal 'J€O 'FI€uolirzodoJd alBJ ad col tll
FJEuar?u€ gueosled ttl
ogqnlBJlFuSaad1€soadl€P?ra€rr{JuuB16e1'"rlnnFsursnadgs'g(J9'l€'6lu9a6uI)l rollur8erur 1nro1n[e
prEJ €iurnzqlqcau aiunuap r-Fs sunfE n€ Fl n€urrg€ TIiraIq a
-nS .i a^npgl aiel rar,rdoJd EJos arJo?BSFc ui laI Es srruJad og
€s nu nBS rnqaJl JV" EaJBqaJluI E[ FpundsFJ gs riey.tur : "ra{r{r-tg al
rnun eiEJ uI EapaJd as FS
Ini I€ nlduaxa aJed rurar{uJv a?sa 9
alenzrl aluaur€ut[Ia IrJn]Eu .B
urnJ rlJrpug8 € I€ Jolgurisns ull
p

d,

IJ

Bl

8!'g1C1lN InNIJNOJ IS SAIJINCOI) I1t1'ldIJ

I ri,.1 li,\N'i sI ( )RNI'i'OF.l N[] t1 I

ne bazd.m pe experienta perceptivd (si deci c.l existi un TC

penlru aceste cazuri empirice), pe cdnd nu pe baza unui TC se
recunoaEle cd 5677 e nurndr impar. A identifica un numlr
impar, chiar qi foarte mare, depinde de o reguld, iar aceasti
regu16 este, desigur, o schemd irrstructionald. Dacd exist,l un
sistem de instrucliuni ca sd recunosti un cAine, de ce n-ar

trebui sd fie una pentru a recunoagte imparitatea lui 5677 ?
Dar dac[ existd un sistem de instrucliuni ca s[ recunosti
imparitatealut 5677, de ce n-ar trebui si existe un sistem de
instrucliuni ca si recunoqti daci un anumit acord e un con-

tract ? Existd un TC al contractului ?

De acord ci instrucliunile pentru a recunoaEte imparitatea
unui numir sunt de alt gen decAt cele pe care le-am introiecta
pentru a recunoa$te un ciine. Dar in discu{ia ciespre sr:hema-

tism care s-a purtat in 2,5 ilrri recl1r!nsrL:1. t;i :.: larecteriza

schema ca sistem de instnictiu:-,j nu c r€r€: -i:' ij:r- i:lrtl'rLcqiunile
:lenl TC-urile
sd fre de tip morfoiogic. r\m ! ,:lir'llri ,', r.i:l . : - -

exclusiv scac.einmaargiiinsi:'.r---iu::'-',.:.l.: : :" - : .i corespundd
qi unor - : .r :
- : rrlcunoaSte O

secventii de ,t': ,:,
Ca]it"l:, -- -..- . .. -- .,,:-- .. -- l::-::-' :--:-1,1 pe baZa
exi-.e:'t=:^--.=: ,.r .,::.-- i: :-: : -:I.: ie fotbai .-- S,1.: ::. e fi arkritru
r'-- '' .- .' . . - -r'rr'.-- -:-J: gen naturalI ce-l c:ii'. " camila
'.'., -. ,:'. .r::-'.:,:1 , !-3n1lA. dar un ar"biirrr va fi ar'oltt''l doar in
::"--::' .: ---. ::,:a:e sau etape a1e vietlj iui. Sigur cd ce a.nume
: --:,, ---:,:::re arbitrului este e::Dl'll:l:li : interpretiri vertrale.
-.-.:^ s: rresupunem ci suntenl cl'-' i -:' esa deodatd pe un teren
:;lltiv in timp ce se desfi'<oitl':: ..:- ::lici de fotbal, chiar dacd
lrirneni, inclusiv jucitorii, nu i- ..t' ,:-'-.ll tricou care s5 ingaduie

recunoaqterea perceptiv[. Dr:;, . , 1 timp vorn qti sd spunem,
deducAnd din comportamentul --- ',.ra. care tlintrr,. cekr tlouizeci
.-sa curn vom fi in stare
Ereicturenoi a,3setepmerusonaonemecsatle:easlbatl:::'.t.. sh
--,c gi altul care aleargS"

OricAt de largi ar fi corrp. ':',. cerut[ ca sd distingem un
arbitru de un portar (de altfe- :,ar largd decAt aceea cerutd
pentru a drstinge un ornitor'-:,
- , echidnd). nci introiectim
instructir-ini ca si recunoasr:.: r':-itrul in actiilne. l]neie ar

putea fi de ti': morfologic (ar'; loartS. imllricarninte de un

anum.it tip - :, din aceleaqi : - sr: poate rer:rrnoaste intr-o
ceremonie reli.t,tasi care esi: r' .'^,oul), dar ele nu sunt strict
necesare. i.ttr'-,..* '';tual de h ' ..:"e episcop.i- *l irrlr-ltn meci

'8.\..- --'rJap Pq€J8ap i:-'Lu BAAC Urals€c'i:]ra'i
qs I::', ---?iJo ou Lj': "-J PtuJoJ uI EluIZaJd as InruE'in EJ

it-:-.-.: -ir €{duIIS ' - 'ilu€sa un AIldaJJad rualseounJal €s
sa-!r i'-, puE,\€ nru-..:-
atr-.urad re-au nt--'. ' :::aP gleuorirugap giualadruoc gldruls
o '1166T) IuoJJr-J^- - -::,s tunc e6e :nIuBJn n.rluad rs nu "rep
'ucrsrd n.r1uad.- - -- ::9J uraunds,trlour lsac€ urp nu J€O

'e,Lrldauad Er'.-: - ' ' -. ilolJru lnl€ ue-al nu €JoJ€3 al€Jourul
alaun a.rc{sal : ., ' -.-1-^ a]uaulala alaun aldsap ura'\€ o aJBJ
ed eaunt::'- : : :- ls aJuaurel.rodtuor Jol alalrqrsod gdnp
rA rrir';.-=- - . - - .i .lalle '(cur.rolu-ro nes
- glsrd; aetFolo;
,
:.- li alaun 'a1zrn1eu aF-rnuaF nrluad ri
-,ia,* :::- = , .. .' -:--
:.: -- .-.-',--:is'.re1eqr1a3unn€sJ9AUnlEtap
..:.,- 1-a-- -:; :'.
_' '...'..r.11 .rlStn-t?IqJBun€3r3apaJ€d
-=-"-.-=- .:-: -':, --
z rnlnJlrqJB
a L: a-l:i:,1- :::-'i--, -.:. r': :-: :- ' - -t- '':''-'lllltnJ AJ€J InUn IaIIIJn
€ULIn €l JEp 'aiE-a ;-!-S :.:1:..';:''J -!l ..ii ia tS efnpCr'rd r?S aleOd
nu ieqloJ e1 lnlndatrrdau al ap ni'iozi-\o;d reop liunu EJUI
un € InlncurJolluJo
'rnlnleunue I€ CJ lBJoqeia Pt€p 'trunlu IS 'rlnolol ye"araJedJorclrs?atpe
lndacul Bi op EtuI Ec lua?lurpe

azozrue?Ja Fs nes gdn'ra"r1ui Bs e) pugo rA pugr auhJo?ur uluop
€allaJ? i6 reazgnop IB pugc ad '9sa1d uI ar?ur €s a8urur o 9l€J
gs FcJuatul ulua.rncuoc ar€c u1 'pcrpnl a1€+l^r?ce o ap gqeqord
€eq1JsonAdaxaFce-Fsf,napooepdgnspa'116uaq61noaJ.ru'aI pInrllrueadleJdoulrlona{uurrerrSu eiuarradxa
9e uraunds

gs yqeqo.rd rualnd '.rolrurnilnru drqc u1 €cgrseic 91eod l-gs grEJ
a1e aiuarnco a?le BJSEountaJ ps lndacu,l
.rerqc 'rnlnculJo?ruJo
'1aeu1-1aaur urnc lS 'Ia eie.;:erdns €l nes
E pruJn urp Elsal€
gde qns e.rrclsa.r grep 'a1sa orunue ac gFealoiuS 9s FrPJ alrpaul
nl lelop IEIrrruE un lnzgl e elsate
ap Inlsap riplaudo"rd oiaun
'rTn8ar ac gdnp 1i; ce; o aJ ap JEsPlu nes 'ce; atunu€ aJ aulq

ar15 nu 15 alSitud o ad rieqrpq a16ru apo^ iEq?oJ u1 lualadruorut
e6e :selaiuJau ap €Aa) lnzgl € euuo?ruJo un BJ€o etulrd
Iac runc +nze^ € aurl rs J€O 'apqr8rlalulau rJnJcnl alsru pugJPJ
n.rluad
.ro1 1nco1[rur u! P1s 'ruurop op lop rA nazqnop rilegac aEJ lunc
a.Surur uI rJn?ns eap 9s tol uI 'e"rec utuop un r€op apa^ Ieq?oJ ap
r)our un alsa ac ar16 nu aurJ : aleJnllnc runrirnJlsur ap nlquesu€
un ap El€?uaIJo a$ 9s olnqaJl enrldacrad eiuauadxa rsnJoJ
'a,l.r1dacrad aiuauadxe ad ezeazeq as alalSeou
-ncar pls€ace r€ lerq3 'rede urnc gdnp nu 'cnJ at eaaa pdnp

rsoun)al as (alrnu6rqo auler{ ur l-BJEp JEiL{t) Inrllqr€ l€qloJ op

){YS] llilN r. t]\ti,x oll I s g.\l,LI N'JO;) Iur-l,lIJ

l ti6 IGNT SI ORNITORINi'I,-L

Nu cred cd diferenla dintre competenla pe care o avem

despre o pisicd s-ar distinge de aceea pe care o avem despre un
celibatar, pe baza acelei diferenle care, potrivit lui Greimas-

-Court6s (7979: 332), intervine intre semi'figuratiue (externo-

ceptive, care trimit la calit5"li sensibile ale lumii) qt semi-abstracte

(internoceptive, mdrimi de conlinut care servesc la categorisirea

lumii). Semi-abstractele sunt de tipul ,,obiect us proces", nu

,,celibatar us cdsdtorit". IJnde intrd, dupd Greimas, ceiibatarii?

Semi-abstractele lui sunt categorii foarte generale Ei intre ele

qi semi-figurative s-ar cere totuqi acea mediere pe care Kant o
incredinla schemelor, intermediare intre abstracliunea apa-

ratului categorial gi concretul multiplului intuiliei.

Nu cred nici cd ar conta in acest caz diferenla pe care

Marconi (1997) o aqazdintre competenld referenliald Et competenld.
inferenliald. Ideal vorbind, cine qtie ce anume este un pangolin

are competenla lui referenliald (posedi instrucliunile pentru a

identifica o ocurentS.), pe cAnd cine gtie ce este un celibatar are

numai competenla inferenlial5. (gtie ci celibatarii sunt oameni

de sex masculin, adulfi, necdsitorili). Dar s5. presupunem cd

instruim cum trebuie un computer ca sd inleleagd italiana:
competenta lui in ce priveEte pa ngolino fpangolin) n-ar fi diferiti
de aceea pe care o are despre cuvAntul scapolo lcelibatarl qiin

ambele cazuri ar fi gata sd scoati inferenle/induclii de tipul:

..DacA e panrolin. atunci e animal" si ,,Dac5. e celibatar, atunci
as Dutea sd am despre pangolin numai com-
e necAsatcrir-. F:

petenti in:=:=:-.-..,:.. sr au referenliala. pdna-ntr-acolo incAt

daCd ar apire. '-:- '^. '-: ::-,r:,: lll; 1 ,i= -':-r': ,:t linp ce scriu,
'.::."rr'...:I'lI- : *:=: :'f,,ieCta
n-as feCUnOaSt: l:::.: -:-:" : :- 1l -rt-:ilrctiunile Ci, in
condilii ideale. n*-:'.- ca
:. :,t: sd
recunoscuncelibaia: -.'--- - - :::siundetectivcare
urmireqte zi de zt. := '. -: .j-,-, - :-: trtariie unui individ,
,:

vizAnd cd searl se in:',
singur, qi cd are cu pe:: .'.:- _: :::i opus doar contacte tre-
cdtoare, schimbAndu-qi p::--=..=:,'- :: f,rece zi. Sigur c5. ar putea
fi vorba de un fals celiba:a: :: '.:- so! care locuieste separat,
sau de un adulter chemat i:,'-l=rat5.. Dar, in acelaqi fel, n-aq

putea greqi in a recunoaste ::'- :-'.rgolin un model hiperrealist

de plastic sau un pangolin-r : :. care se comportd intru totui

ca un pangolin, dAndu-se de-..:ostogolul ca o minge cAnd e
ameninlat, sau care igi dd la -,'eciere qi la pipdit solzii si limba

vAscoasd a pangolinului ?

:. -i UnOtt El L: : 'lI Balnd JB nU EAUnTSIIU 'eapO,r rUon
lunf .r .: aD EJEI alr' -'-,J runriou a?lL' ls urn3aJd 'aorEruBJ€
:trarqo aJSEounJOJ B 16 adacJad e ap
- . . .i'trculr-.

.. iI"IDi: -.ri:dul rgJui rElri . oiuoladruoJ a?rrunuE

_ -:. - - -ilseaurldepul ls-gs ar€]s uJ Iorrqec
- ,o EaaJe ofl rlSo-looaul alalJoqoJ ui
.:..
: : :.S Jod arnpESu] al nazauurno aJ €aaJ

' :i tsoo] lol EiE^u! nu aunrzr^ FlsEasE
, tlJrJaJ Jol Eaunlzu
uI pF^ nlls a,
r -,rLii l?alaiug os BJ nJ?uad 'lsaq"rol nu

:- -.'i ''E.l"iJ-.i.\,B,-s,iI.IL$- i'ilnilu:rl'dnc'tpariu,rtBrrirvEsarSd"aBrJopaJrqlrrsIognnrqul,sEaerpaSruxpeoStrrr3ionqsdqoInFalv?lJaol"ulJrBu]riln\nsLEuu''

- :

-: : _:: : :
-, . . _, -. '
. ::-:: :-"-:.,-.: .:-- - ,.- ---r;j.,:r-i; alaun alsasqlJqdluI
.-',: r:-.idl:f .:.?,..- . : ,.1';.rlie ll AJEJ BAU
-nlslul d.ldsap Ji:uI rl .. - :.':. ; :--, ' ,i, aci azaluJoJuf

o-S FSUI srnqa-\L alEuI;Ji.\ iat,j;-.--.,,,-' ,*. -'...-I- - :1.' riuSur as e
ap Inlound ad a nES lrnzqrqr E €lap EJ ruaundnsa.rd gs ii does
?sa3E rlJluad g1lai"rlod eeseauaruo gJnldFJ EJrun ag ES 'aunri
-daruoa elelnl€rur ur.rd 'aJa?6eu BI ap €cW BrJeN ad o-?ruaru
e Efafi 'rrrpdnr?ul rnlnldeg srnD Bap es a16g"rp1oq lnuurofl
'rurnsur na nrJts o-s lnlnd g ie 'egur
-od€ a?sa aJa.r€oap 'a"rer p3lr;rrode ailaq8uela o-J?urp gle"rrdsur

a Ec urounds ES 'a??adsu elaun ur"rd a1a ap al;edsap as JEp
'a:xuouer aprlaq8ue.r.g ulp -e1e-rrdsur a EZEarLlJn aJEc Ealsalod

?auqno In?n?au8Llnurp Da?sanad' t' 9'g

'al€JnlTn: alunua8 nJiiuad 16 aiua"rnro ura?S€ou

-nral ES lrru"rad au a) runrirn.rlsur ap arua?srs r?J I)J ap rqJol

a?Eod as E)Ep alsa BaurrrtsaqC '(gzoa?gura r-A garsrd arlur) aleJnl
-ln3 rJnzes rs aar.rrdura rJnz€J a;1ur eiuaraJlp o glsrxa nu BcEp

nBS 'alJarqo ap rJndil a?le a?g) arli aurc 16 aleuorirurrJ rJouo-oq

'a1ern3eu a1r"rnua"8 a;r1ug piuarallp ooJ^ qJSIXa gJep nu ruplncsrp
urnsE JEG 'leJ?sE ag reui nu €s lJEleqllar lurllrnu r-aJBr ad rac ee
nJlrrad ralrolesel erinlrlsin alSeounca.r nu aJ€J alelarlos o aJapa^
ur urale gs -cunle ap g JB 'p"rooe aG 'EJrJSr^5uii ,rriuaauoJ nES

IBrJos JoJJap uud uie a Je?eqllal un pueJ ed'lFJnJeu ap nES)
ur^rp JaJJap ui.rd laJls€ a1so urlo8ued un : arirarqo-eJluo3

HYl4'1,)rl N .l,rl N l.i. \fi. i I -:- 14 \I.l.l NI){1.) IH,l,J I.1

168 K.,\NT S] ORNITORINCIiL

Gabriel coboari la Nazaret. S-o identifice pe Maria nu-i greu,

intreabd in jur unde este casa lui Ioachim, intrd irrtr-o galerie

zveltl qi grafioasi, o vede pe aceea care-i firi indoiald o tAnirS.
femeie, o strigd pe nume ca sd se asigure ci nu a gregit (gi ea
reaclioneazi privindu-l gi tresdrind), pi in ceea ce privegte

Buna-Vestire iucru-i ca Ei fdcut.

Problemele serioase abia acum incep. Cum si-l identifice pe

Iosif? Este vorba de o fiin!5 de sex masculin qi Gabriel este
perfect in mdsurd s[ discearnd, dupi vesminte Ei dupd trds5.-

turile felei, un bdrbat de o femeie. Dar restul? Dupd izbutita

experien!5. a salutdrii Mariei, se apucd sd-l strige pe Iosif cu voce

tare prin sat, dar i se intAmpli s5. se-ncurce, pentru ci mulli
aleargd la chemarea lui, Ei el igi dd seama ci numele or fr fiind

probabil nigte desemniri rigide in anumite imprejurd.ri (a citi ceva

despre logica modal[ in mintea divind), dar sunt foarte puline
astfel in viala social6, unde sunt mai mu1!i Iosif decdt ii trebuie.

FireEte ci Gabriel qtie cd Iosif trebuie s[ fie un om virtuos,
qi e posibil sd fi primit unele instrucliuni tipologice despre cum

se recunoaqte virtuosul dupd chipul blAnd qi senin, dupd com-

portamentul generos fali de cei sdraci qi infrrmi, dupil gesturile
piine de pietate pe care le face in Templu; dar b5"rba!i adulli

qi cu bune purtdri sunt in Nazaret mai mulfi, nu unul.

Dintre aceqti virtuoqi trebuie si aieagd un celibatar, Ei primind
instrucliuni despre limba qi societatea ebraici a epocii qtie ci,

prin urmare, candidatul sdu trebuie si fie un bdrbat adult, necdsd-

torit, cu toate ca ar avea posibilitatea. De aceea lui Gabriel nu-i

trece prin mil:e sa se duca sa caute un homosesual, un eunuc sau
sacAerrdfoitudleuanjueni sa::-':-:,-'-:r:-e::.rel:.l5il.-c':e;-ire-:::rsd:3e:.ceciiirb-ialatudl ienclNezaizaastriec.t.
gtim cu l;t.. :- Ausustus va vesti public
Dar, vai, '-:-.::,:.:-
celebrul recensimdni - :i luni dupi aceea, qi in
epoci registrele publice :- - : ,--::: : r -: sunt intr-o dezordine de
nedescris. Ca si stabile:::-1 :-r:. J-vergii Iosifi pe care a pus
ochii sunt ceiibatari, Gab:.=- : ' : - r.te sd deduci condilia aceasta
decAt dupd unele compcr:,:-::-::-:e. .{r putea fi celibatar acel
Iosif care trS"iegte singur ii -..'- r:eie atelierului lui de tAmplar
(dar ar putea fi gi vddur' .
In cele din urmd Gabriel is: ::::integte cd Iosif trebuie si fie din

stirpea lui David, presupune c-:- -n Templu sunt pdstrate condici
strdvechi, Ie consultl Ei apoi. c:nfruntAnd cu alte m[rturii orale,
ajunge sd-I identifrce pe Iosif ce, pe care-l cautl. SfArEitul misiunii

lui Gabriel, care urcd inapoi in cer s5 primeascd felicitirile

.r. .i ,: :---l,JlJEJ'Ial L-i';o, rrrp icri:.. '.,r-r iL? FSrp€ Jtsln,i,iiL\u

-J qgv ,'' . rl .roFuglog .-..".r a.IeJ urp Ea?ela"roS
:ep rin.
'-. -ilt-pB aJE.-l ir ]-!ETEJJ r'ii,rl' :i .ri.r - LBaJluJ llliluEJ
-- i. J lIrP '-to1 iiii--. ur rlErnJ{-)I .r.l rn1 aFirgd uud gr

nBS J€lBqITa:r'.: 'i,iis EJSBTgJt E:i uIiQnu Elr+ o n-r1uad

'.rnds g-s Ear , af, tf,iu Jl1A nN 'ruu

oJoZo'ldslo- t" -. ts r;e1r ?iE lriun "loltieqreq l]rru ap
r.-..! apun ap TnJoI lr! asaJr?oap'El-qea
FSUI A1ei.r:,.1 . ., - -r nJJilAd euureasu3 ar ar16 nu Ia qJ
: -: rrilu nlr ES e;1 'arrueFrlod grut1tFa1
ti r:il, rir I -

llr,liil .'

I1)l_r : -":- :,rlr JnlU erlnp JBrpaur 'rode Erea"r1
,- ' ,r1;a8u,i.l uip gzeaunaJdurl as a8al
. j .' i'[111]l oIJrA p3 n-rluarl'ar1i

,art{ rr-rrnJoi}rr,,r 1g1ui ad

1| 11:: _1rso[ ad argrluapt

eie; ni:argj a..E.', a.,::..-':: .1 : :.: '-, - - ;:1 " ;-1.1so1g8urdsaJ

r''lljl Eiuap
l-,-.'lI ql:ti"rdxa
-LlO UI PSEOJS €JO lS'EJiLiiC(]Z!.i:--l':i"':l:l':r'.r
os EaJn?Jr.\ aJE) el 'E.ro1ale JollualuEo alr.rgllnd ii j .ririr.i{l8rqo

as -- upuFocutr ErJaJ urp atlJcqlgs apriulndod e1 aurrstttl u!
El1ll os riuelllr all aJ€t - .ro8e;1ag Fl pllfi 'aunds as ilnJ 'eiJede)
r6 nu "rcp 'ilir1u.t3 a.luj IitlriJtJannJul lnjutr4 'oJrJrJaJ ur(J
'.1lso1 ad 1er-lurnrl ap EJnll\ol
o(E-,1rXnrDirs-toduorlul raLJSuarla-F{s-eEosutJ:iLIrlua-JI eISzuefieduBrz[rc1t3a.JrUqelplua€dl vpeola"rd 1-9s
e; :oFe4iag ad

Eg.ZrecdauirrqJJsBBsauI(pIl!eioJ;a1padlgas'rFgosra1Ju€3 IaurlsaiBd rlt{lro uI punlrFall er ?
ea.iolieu EJUp'l-Ju! uAe'ur-re1Xi
rA grsol arJurp €arruig?ul Sa"rF eap gs Pa€J BS P)rearui Isap 13 I

'rie,rour.tau .toprdoo Inlaaglrr el porl ad 1-npug5rlsur 'eaale udnp t
ace,1 rB EA L{rnc - Jolaluaurruala e"Idnse euor'1:e aleod .rep 'a1eu
r.B.rtn taridaruoc rnlnloceJrur gundo as gs aluod n1tr "ea"rednr1u1 Ll

arrpeidrur ES aJJaJuI ES EaJA 'aurntp slalil.rJap ap EiE] €-{n?e{l -
ur.rc1 iaqa"r '.ta3ren1 'EJ:lsilou eelso,tod urqrtldtuoc BS urnse JB(f
'si:o1Ep ap uetla8apic n"rluad unpalo.rd 'aardrl aluaruel"roduro; 3
rsa,rr"rd oJ€J IrJsuaJS 'Iu{8BurI ap EIaJE InJs?seulB rS durl r3elale a
uI r€p 'ealulrlrqrsod lnne g "tu tsitp '1l.ro1gsqlau linpe luqrpq un
ap uqJOA a gJ F{EJn:}inr elrr5a:r ts eluu"rn-8rs nr oplrtrdnJ aJEJ ';ef, a
-Eilllal rarsordxa IE NC un "ro1riu.r;uol EZru"lnJ JE-al rJap :;€?EqITaJ
EJa Jrsol E-rc af,grJaA ?s E) lclu.rn" €-al ale3 acJ aiaaparo"rd seei .E
nr sud ar.rJsap gs llap 16 azala;d"ta?ul qs E.lnseul {rr tJ ,rE IouqtsrJ
ia nJ liunalclurl 'lelrnda.r lnsalJn-s n"rluad '"roitie"i3uoc alts aJ'3f,ure E
a
'f

170 K-{NT SI ORNITORINCUL

inseamnd sd fri din stirpea lui David. De aceea, Belfagor nu reu-

geqte sd-i identifice pe Iosif Ei pe Maria, qi misiunea lui dd greE.
Dd greq pentru cd Belfagor nu gtia anumite lucruri pe care,

insd., Gabriel le gtia. Dar nu era de tot nestiutor. Ca si Gabriel,

Belfagor Etia sd distingl un bdrbat de o femeie, noaptea de zi,
a1ezarea micului Nazaret de marele Ierusalim. Dac[ va fi trecut

prin fala atelierului lui Iosif, va fi vdzut ci dddea lemn la
rindea, nu ci punea misline sub teasc; dach va fi intdlnit-o pe
Maria, iEi va fi spus c5. era vorba de o femeie tdniri. ln fine,

Belfagor si Gabriel vor fi avut in comun tipuri cognitive cu
referire la cazuri empirice, dar nu gi tipuri cognitive dependente
de sistemul cultural palestinez al secolului I (pe sfArsite) i.Hr.
in lumina acestei povegti ar fi ugor sd conchidem c[ (i) existd
cazuri empirice pe care le cunoastem gi le recunoaEtem prin
experienld perceptivd; (ii) se poate intAmpla ca, pentru obiecte
cdrora nu le-am avut niciodati experienla directi, sd primim
mai intAi prin interpretare un CN gi numai pe baza acestuia

sd se produci un TC, fie el doar de incercare; (iii) de aceea
pentru cazurile empirice se merge de Ia TC, intemeiat pe expe-
rien!5, la CN, in timp ce pentru cazurile culturale lucrurile se

petrec invers.

Dar lucrurile nu sunt atAt de usoare. Am vdzut c5. pentru a

recunoaste acliunea care in englezd se numegte to hop fald de
aceea care in englezi se cheami to skip trebuie, desigur, si ludm

in considerare date de experienld perceptivd, dar se cer si
cunostinte pe care le-am numi ,,coregrafice", fird de care e de-a
dreptul inp:,sii:, si fii in stare sa socotesti ordinea de contact
a membreir)r,:.. !::-..:,::l s: ar fi inposibil sa recunosti cd o
anumitd misca:= t:I I1,,-'.'::- . --:-"-- i:::-:-:,t"eS:e unentrechi,t
perfect). Dimpot:r-,. -. .- :: . -.- : :: -: : :-:-lranta un caz
cultural, dar oricj.ne -:.:::, - -::- -.:,s-. -:.::::;nalal recunoaste
imediat dascdlul de ::-'.'.',=, -.:- -:,t: :eciprocitdlii poziliei
spaliale - qi mai bine :=:-.: :.--:. ::
de un jder sa: . -r,-:.:: Dersoanele obiEnuite o
nevistuicd Ce un broscoi. Suntem in
stare si intelegem ,::::iri
diferi:.-. 'a..=' ) cognitive care deosebesc
recunoasterea unei unei r5d6cini pdtrate, dar
pisici d=
intre aceste doui extreme S: :i:zi o varietate de,,obiecte" al
cdror statut cognitiv e dest:- i. iluctuant.
In concluzie, ag isnidpr[eznntiru-..:a=:z, -urnrilcei
existenla TC-ului trebuie sS recunoastem
culturale,
si de aceea,
atunci cdnd va fi cazul le voi -:a in considerare, f5.rd si le pun
in disculie qi fdri s5. incerc nrcr sa fac o tipologie exhaustivd a

z'{: Drn?li

:- - l,l :1r'r';cJ ui rua^B O AJe', Ad
:,:.,::irrii1l{u€,InlnSOlOOZlE

r":: ..- '';l'i3{l1oozBiuauadxa

,-.:- .:-.i:: :,-.".::..r .. . ,;: l'lil.tB06 AJdSAp
i---.: .'-."- ':.i!-.II
IUn.laJ iliiL.ii :.:-i :..a .,.:-'.: a-.- , :.i--::.i'l ,l:-'"'1f?gp 'AIBII
rl'riIEar4 ;"rdsap
-osJad IJFla.IdJaluI IS 'lIr-iE!iJ.I,j

na LuE I-aJEJ ad tunLiou Jp lniua]sls puIU rEp LUtlJ 1:'Ei JISE
'aJoJ€og un a BIaJe Ini[Oc
ul

E3 aurur rr3 pJosB ap aIJ ES Inqar? JB oleluJou rrilpuol uI 'pF^
a,:) €aa? aJds Briuo?B FSJIB rI na I€ PJE1 el ap EaasE sua8€4ns
uJ aurru n3 gunsJdrui PU€ as InFolooz 9)ep esul 'PsiuElTJg

€rFOdoTJr)ug 3p a?EritsIFaJuI aIa; 1934p alinru Islu 3?Eod
'nr1€ aI nu na aret ad IJnJJni a1{nrrl o3a.ltso6 a.Idsap algeounl
Folooz u.n 'gJBi €l ap alaru lasel Bl;aE€4ni^ al€ldalAeau od
uI asaJsoa un Jsounfal FS aJEJS
€zE3s.raA€JJ a.lBf, IEUrruI? Tntlul
Iunliou slaun JnSISap ulu ng
ur ?uns ls ara.rBo-6 un a.idsap

{}unluax piualadwor ap a1}az w ldc lg J& "2"9"t

'p 1n1o1tdur ui Iqto^ IoA ElsEaJE
a;rdsop .r€O '(.aleJuBJeF runliJasB" op ualsls Inun InJorJa?uI ul
rBlunrj {oJ un-Jlul gllqrsod aJSa nu sreul+ o rs ieqreq uil aJlurp

eoJrqasoop rAgsul EcBp nBS 'runrlda-rce ep ,,1rlcdrocu1" tualst-"

un ap aluapuadapul a^IJEAJasqo :"rniunua Flsrxa gJBp. aurnuE
: erualqo"rd plle o Pulrui{a nLI aJEJFJoq EisEaJE 93 alsaJrd

'+Jo"lrp dnro gur PS enur:luoJ
r{,il nJJnl lsst€ ap r* air.ltdua air.rnzeJ n"lluar{ a.tllrrrSor a1r;ndrl
luns eie; ap 1n1o:pder u3 duro Elu arE] ap lnrJnl'ale1r1ea; uI"roi

Ilt HV3-l.l.lN J lNl,i.\(),1 l>- I\iJ.lN,i)i),) il{;l.JIJ

K,\,\ T I.-S ORNITO RINC LiL

Aceasti arie cle cunoEtin{e coincide cu TC-ul qi cu CN-ul

impdrtdqit de mine qi de zoolog, ne permite amAndurora si

recunoastem un qoarece, sd facem unele afirmalii de sens comun

privind qoarecii, probabii sd-l deosebim de un qobolan de canal

(deqi asta este o dati controversat5.), sd reaclionim prin unele

comportamente comune.

Faptul cd zoologul a reaclionat nu numai cu expresia verbald

e un goarece /, ci si cu interpretanti dinamici pe care eu puteam

si-i prevld si care, rugat sd deseneze ceea ce avb,zut, poate s[

procure ceva foarte asemdndtor cu figura 3.1, sau care este qi

in stare sd explice verbal unui copil ce sunt goarecii folosind o

serie de descrieri ce nu se deosebesc de cele propuse de Wierzbicka,

toate astea imi spun cd, pe undeva, zoologul trebuie si aibi o
notiune nu prea diferiti de a mea. Dovadi ar fi ci atAt eu, cAt

Ei el, dacd ar trebui sd construim o capcanS. pentru soareci, am
face-o mai mult sau mai pulin de aceleaqi dimensiuni, am studia

distanla dintre gratii aqa incAt un soarece de dimensiuni stan-

dard s5. nu poati iegi printre ele, si amAndoi, ca si-l atragem
in ea, am pune ca momeali mai degrabi brAnza decAt salatd

sau gum5. de mestecat. Nici unul dintre noi doi n-ar construi o

colivie pentru greieri sau o cuqci uriasi cu gratii de otel ca
aceea in care era inchis Hannibal The Cannibal din Tdcerea

mieilor.

in momentul =: zoologul suntem de acord
:aportat amAndoi ocurenta
in a recunoaste
oferite noui de : ,a acelaqi TC pe care gi

fziocoaltogaucies=t<tCie s\:-c- ;-::-=:,::-::,:..: .:-- :=::reni de CN. Trebuie identi-
mod obiEnuit semnifi.-
:-:,: :-.-:t,r in
catul literal al un:- :..r r.::. .::i semnificatul literal este cel
de diclionar, desigu: :: _.- :::-::u cd am vdzat cd din TC-ul
goarecelui ar trebui si
;::'.::-= -:="::::.=:--iscia.,tcolinteortaatlii"setiimnliecleegEei scheme
de actiune. Dacd insa ceea ce
majoritatea persoanelor .-:.: .:.:,rnate si asocieze cu cuvAntul

qoarece in imprejurdri ob:-.:-,:e. adic[ atunci cAnd nu sunt de
suspectat folosiri metafc,::: -;?u expiicite accentu5.ri afective
(cum ar fi folosirea cuvAn:r--r ;:,ricel cAnd e vorba de mouse-ul

computerului), atunci se poa:. :aspunde pozitir'. Numai cd acest

semnificat literal e ficut si 'r: informalii care de regulS. sunt

recunoscute ca,,enciclopedice- -.i privesc experien{a despre lume.

Asta ne conforteaz{ inca c dat5. asupra faptului cd opozilia

canonicd dintre definitia gen Dictronar qi definilia gen Enciclopedie

- .rerl.li 'u-ttJ;-r ,.i au ara"reo6 un inze,\

- 'ttoz ri na pu.l lBalsale a?Eo? r13
: ;'tIr0lain:)1\tli ,,,:;.tO) OUOq Old

,'-- u3rrrouaj E-r ]lqe?nlslp aJ.sleauJUrJIoAlSsl
.rc;d q-1se o:le tzr2 ap a,r'i.1mFoJ ral5oi

: .r.rpucl; alSaJE uil I€rilnN 'lelauaF e i
:_rlsE pugrEd 'dr1 un €l ESnpBaJ alsa
: :J Ergr?uapl B n€s al6eounca: E urJi1

: ;: - .-. 11,11: pl+e"XX.lAO e[ d{? eI A0 'g'8

- 's *)JeJ Ul lnsuas
--.-:-..-*-- --L:-= .- - r - :'irrii.liE:]gAlf:fifUnJ
;*, !; ...:: I -.,-:': ..':'-- --'-....:
.. .-.- .,.i ''l nJlUOd
uler-to.3au g aleoC iS ,asEdEJS .lu-a.i:iJ E-\aJ .\.iJsqo Vs Ellr-np

-ugrq] aJareoS a"rdsap naru In-J,L ptseaip3oqtut IUI-€s arnqlJluoJ
nES 'na nr16 a:l reurnu aldeteu BS ts' 'a)aJeo6 a;dsap arli ar e,taa
aJou3r qs proc€ ap a ln8oioaz) p?npDr?uo) \es pqnt;taSatt nnurl

-uor alsa uunuror giualadrucrl plsea;iv'nreloqo$ ap rir"ra;rp luns
rrJaJEo6 g; eaunriou Funruot euoz €1sBa3E urp aped atuJ i?3Ep
eiurrls ap ri alaiuar"radxa
Eleropu3 e1 snd ure lglu] 'rnlnloarqns lnzel u;e 'qunqcs ut 'ti
op 'nirzodslp ap alsa pleFal ap lFJ

ilqlu"rnlraluoJ E?unur Eaua^op 'gttt1'1t;3 €{a"I? e u1 urind 1a; 'a.rea L
tr
?r?etuaq*s naparo,rd rin riol n.rluad le3a qreg FS urnf, sra ?u€)'{
rni €Liralqo-rcl rigsur puoJ uI til tiof n;1uacl gie8a g .ru ua 'eie (
rI .rE gre{I 'sJrJrrrure oqJaAEJJS ap alrapl nus alaiuasa 'alrrcads
o
eo 'a1.red oaJA {rr glelrzodap aiei}rlua o ap BqJo^ o FJEp uuluocis I
rqaJJur ,?J ljr^ 3u{A lil rcunlu 'F?€p a ilu guoz g}sPasll PJBp JB(f
E
'lrra"ruoi curluapl gs 1uiq,r.u3 ne-ru pugl)
l
srlll-cueJl ne-a[ llu aJBs J(]la] olE IS 19r '(I3a"reos osounoal es
ntls ri JnzuA iBru t{;u ,?JpJ) alaur aTB lg?e 'onrldac;ad aiuar.raclxa t
urp grspu ;.rs ps a.red Rt pull] :iep 'gllip?da;pur BT€rn{rFg 'lop
rar ealnd re-s 'JJ rSelare uit'pasod '1n8o1cir,rz E
ros?slag":u'niaaq1JuI1nerqpnJp ril Ez€aJoqEIa as aJPJ 1n-N} T
ptriu 1E{T 'Ba
li ln-,,1; n) Elroz E?sea3l? ?EJtltJuapl ute ri 'EuntuoJ glualadurot
ap quoz o ,,ruppasod" 1n3c1o0z r* n-a e:r ulnre gugd snds rutr"
'aTrJnJrnI L{tiurtlu tA ruadaxad a.rec ut Inpo"rtr El
icloll olrurJS nrr Jtrp (a)r?aJoa1 t"rndors Jo?rrunuti Bllxn aluod olsa

UY :{'1,)' I ,\' .Lili\ f .i.\ () i ) Lq 3.'\1,i. I li t( ).-) I}1, } rl l.l.

K\\T {l UR\ lTi ,Rt\Cl L

Daca pentru a inlelege acea ocurentd. particulara a trebuit s-o
ancorez la general, acum ancorez din nou generalul la parti_
cular. Asa cum a observat. discutand despre aceasta din punct
de vedere psihoiogic, Neisser 1g7G; 65), prin aceastd oscilare,
pe de o parte generalizez obiectul si pe de aita particurarizez

schentas6.

Nu gtiu daca e consolator sau e de disperat faptui cd, spunAnd
astfel, nu se face altceva decAt s6 se repropund. o disputd
inceputd. cu cAtva timp in urmd. Toma din Aquino ar fi zis cA
vdzAnd un goarece se surprinde,infantasma oferitdde senzalie,
o quidditas
Ei deci nu ,,soarecele acela", ci ,,muritatea,, (firegte
ci ar trebui s5. recunoastem, a$a cum ficea qi el, cE .urrruliu

ne oferi imediat ceva deja organizat, ca si cum o imagine pe
retind ne-ar
ofei un obiect pe deplin definit pe care, spontan,
il trimite la mediere inter-
tipul corespunzd.tor, fdrd nici o
pretativd). Insd Toma iEi dddea seama cd ficand astfer nu se
explicd de ce pe urm5. poli continua sd vorbegti despre soarecele
acela pe care tocmai il vezi. $i atunci ndscoceste acea reflexio

ad phantasmata; nu la soarecele individual, bdgali d.e seamd,
ci la imaginea lui. solulie in cele din urmd nesatisfdcdtoare,
mai ales pentru un realist. Pentru a iegi din incurc5turd (pentru
a reusi si capturezi cu adevdrat soarecele individual), nici pro_
punenle iui Duns Scotus nu au pdrut definitiv convingd.toare
d(aeccerdleenJttqctci::ttt't!csttt::,s:,,itn':::peraimzi acopnoczeitpietul-
dar atr-rnci trebuie si
unrr-ersal ,. sau ale
lui
Ockham ,ini,',--r.., - ..-.: i.irf r.:a ::: -;,:-r:: -',. z-, :,e. si conceptul ca
pUf semn-dC::l.r- -l . ir . r'.--...
niqte TC-uri. i::= j- :'.:..,. -= -. e\trag din indivizi
..::-:- .-.r ,:
universal-particu.:: -- _-'t- -ie rezolvd dialectica
semnificabili prin
.r- l-',-lZl

acelagi concept).

In fond, toate era; :,,:'.:"- :::..::".. a rezolva problema cutiei
negre. MenlinAndu-re .-_,-... _ ..:-. :AmAne numai un fapt:cd
ceva se petrece, vorbin: ,=.'_t.: soarece il generalizdm, dar
dupi ce vom fi individua--::.: : ::'enta ca ocurentd a unui tip,
ne oprim din nou asupra ,, _
=r: altfel n-am putea spune cd,
de exemplu, acel soarece :-r': :,,ada retezatS., in timp ce nici
muritatea, nici TC-ul soar:::. ll nu o au.

Aceasta repropune, mai +, .::. problema kantiand a schemei:
dacd. generalul ar fi prea ger,=:al. am reusi pesemne s5. reducem
la el multiplul experientei c?re, dedesubt de tot, ar trebui si
fie acel qoarece ca Maus an s_:it), dar ar fi greu sd ne intoarcem

--iI:1 ' ^-*:d t.lr :-.LuJoJ ES IIIC.'.:iriJ uraluns J€p'dI] un
:--:I!l: . r:-\lpul tua]S;: l --rnJau '(JaruIaqZIY InI
. .- 'LLrrSnaJ rErri nu pugJ rS) aJEJ € ap
.:. il:'a,i.;

:-r rrzr^rpur rz a,IBJAg UJ IUaJS€OunlaJ

.--'. i\aldluoJ rEru llnur nc aJrJSrJelJ€JB3

. , r.lBJ u! lnpotu ls r-€]saJE - aJaJ€os

.iNJAJ UIE AIZBJO €UIIJd NJ (I]COIJ€C
O

r 'J.inldBJ r.uB-l aJBldr.uglul ulp gJEp Ie

- :t-1 rurlg JBp !aJaJ€Os Zrn uralgeounJaJ
:- tu unuros Iniurrs 'FJSEau €r?nc u3
: '-..rEd acrro PlEp o gJuJ luPlr^a 9s

'Jncsouns

: -- -,:-.1:d rs glrqel€A au 9s alnqaJl
i',r.t1,t7tindsaJO) rnln-NC E 1S
-.:'.- ' . .'-, -: _ , _: i - _,j
:*:-, :;:--: .,. -: : ;*---: - -: I. lu.tJAdXA Jn € UIB nU
, - l,'--rr-lsir-sl iEuIIue ap
gB

L:a-Lr ja:.iLl'--i,i :.: =,i: l -:. : , -:-., ,.--'. -. :.:: '-- -- --.- .' ilttn FISIXA EC
unds ES rnqail JE nES ,I,,u.it; lr.l.,*.i:- air l'lEJUluLuas g a?Bod
aJBc aJBlar"rdo.rd o €JBJB 'errqesoap FJFJ 'lio] EJ liJadocsap luu
16 r riol JuJaurnua rue FJ In?daJp €-ap 13 'ieulue un a r r)unle
'aca.reo6 un a r gcep 'r riol n.rluad '€J I€urnu unds €s lnqaJ? JE-u
alBruruE ?uns rrcaJPos pc aunds E nJluacl 'ala?cads€ aleol qns

Jolrzr^rpur JoJnln? E E^r?caJa aJal6Bounc o-Jlurp aArJap 9s tnqaJl
J€ gl€JarraF arirzodord aerJo reunJe 'rzIAIpur rEurnu €unuaplolul

als€ounc ur€ FJ€O 'IJat o-l€cu9ur e aJEJ ad euEJr{ 'ecca141 op
gie.y al6asgF as arua uJ €tilzod 'loprad inJq{unu eerpa.rd ealnd
6B-r urnce pg^ I-aJEt ad acareoi rn?sat€ : allugur Juns aiES allipf

-ar"rdo"rd EaaJE ap r$ 'elalcadse a1eo1 qns J€uIruJa1ap's?1JDlluuJalap

apout'tu1uo o InpIArpuI gc snds e-s ror+osolll rarJoJsr lnsJne ?ol ul

'ssaupuo}as rs ssa?r?sJ?./

uI 1€p €-s aJ€J cunu la J'11,1 l$e ap E?euEaJdut ag nu ps aJ€J
ssauprrllJ F?srxa nu JEp 'ezeazrletauaF as Inlol .ssa?lprlqJ r;nl
Inluauou u3 er snds !J JE ooJlad 'alurza;da; I-€s EaJA eo o'rec ed

InrJolrJal rS eurnue ecge"r8oaF g?.retl o aJlul aurlJalur aJ€J EIaJ€
rc 'alEJaJEo gcr;e;8oe8 F?J€q o rs pcge,rFoa8 g1.req ep lnldaauoc
aJ?uJ aurlJaJur aJBJ BIaJ€ og BS rnqaJl re-u piuarnco rA dr1
aJlurp lnyode"r ec eunds B eulueasul 'eiua;nco u1 aleladal alar
rs rnyndrl alrrn?gsgrl a4u1'fi7nzu-afinctJ'n1'lilnut ap rErFuI rep

'nun-n1-nuti ap aunds ulB-u 'oJ€:la"reo piuapuodsaaor oeJA alsrxo

es arnqaJl 'aJEuun ur-rd 'rB pz€Ipau'alararuo6 Bur8eurr e mluad

napaco.rd er 'euraqcs llenpr,trpur 1n1dr11nu EI l€rauaF e1 ap

H\--s'r i)n N .].. I \I .i- \O J IS 8rl.LI\ilO,) IElldIJ-

ii\NT SI ORNiTORINCUL

experienle in legiturd cu indivizi. Cd. noi am fi in stare de vreo
reflexio ad phantasmata (sau ad res') este un dat de fapt pe care
trebuie sd-l acceptim ca materie de reflec{ie chiar dacd, P€r-
sonal, nu posed instrumente spre a-l explica Ei iau ca devizd
fraza ca care Saul Kripke (1971) iqi incheia o conferinld a sa
despre identitate qi necesitate: ,,IJrmhtorul subiect ce trebuie

tratat ar trebui si fre soiulia mea in ce priveEte mintea ;i

corpul, dar eu nu o cunosc".
Totuqi este ceva pe care-l putem spune, 9i anume nu doar cd

avem oarecare experien!5 despre acest om (ocuren![) chiar 9i
cAnd il recunoaEtem ca pe un om (tip), dar cd anumitor indivizi

le atribuim un nume propriu qi-i recunoagtem ca fiind acei
indivizi anume, qi nu in general. Aqadar, dac[ se acceptS" ci
recunoagtem in virtutea TC-ului, trebuie si admitem cd exist[

un TC pentru oameni in general (qi ar putea lua qi forma foarte
schematicd a unui model 3D) gi exist[ gi TC-uri diferite pentru

tatdl nostru, solia noastri, solul nostru, fiii nogtri, prietenii

nogtri gi vecinii nogtri. Despre aceasta voi vorbi in 3.7.6, dar,
inainte de a ajunge la acest punct, trebuie sd ne aventurdm
intr-o zond ml5gtinoasd care se afld intre general gi individual"

3.7. Arhipelagul TC-urilor

3.7.1. Tipitz'l vs categorii cle bcL:ct

-.. .= :-feri la un TC ca sd
.-: -.-- :":r esle un qoarece, qi ca
.. ,i- l.=rsser (.1976: 55) admite
s5" recunosti inCii -: -. . ::- :--,.-e1 diferit de generalitate,

cd schemele noastre: -: :::
aEa incAt suntem ga:a =:
,,cumnatul meu Giorg:r:" : -'::s:::esmurA,,scebvaat"j,o,c,uonritsoora(rqgicn€"u, Pe
de

simpatie) pe chipul lui '' Despre acel fenomen aparte

care este posibila existen:' := :rpuri individuale (Ei deja oxi-
moronul acesta impune s: .: : ,:':nd5.m chestiunea) voi vorbi in
3.?.6. f)ar deocamdati :::: ...: sd vorbirn despre deosebirea

dintre tipuri generice qi tip':r, .cecifice - sau, altfel spus, despre
faptul c5. suntem dispugi i=:=-ii sd distingem un motan sirian
de unul siamez, alteori nu:::, o pisicd de un cAine, sau de-a

dreptul doar un patmped de un biped. E vorba, evident, de a

lnrur]s-. _-:"uJa} ap alJ;. :t.Ituad alnqrJl€ nils ri€lalJdoJd'IJnlES E
E
-E.i- :.: .-*.ua €s Jorr.- = I::s aJac as rl 'EaaJB ao 'aJaliBounsoJ
u
:: -rJIIlLItualll r: : rs?JoJd EZtsaprqbQ 1J 'Jr?sr^Furl Inqurrqss
a
.i I IO.I Ur. :.: - .Burnu nu aJEJ rs a{aruud alBi9^ul E

- :1:t'---: _- . ) artuoSatD, - rso.rrl - Ec Is P?epolo+ u
-i :l':_::_. ".: llr eruaqss o aundnsaJd as pugc .I
a
ls a
a
r?t 'a
a
uPcPalsa!\
ueleld E
E
9SEL\
'l
t-1t80t/{ ul
e3
'J
z't lnlaqDJ
TII
'z't rnlnlaq
N
-€l rlnrq^raJJ??odJeF(za€sa€rlJrrqJnnsa1J633asa€laIclcoaprquoal8uoal+u6o3ouuanls3resJ Es rS urrunu
rnun lr^iJJod a
FS
r?+EJn?rnJls 1.€J€nap€ nJ g J€ pJ?s€ou EaJal6Bor.rn, E3€o 9
'rzr^rpur ednp rB au€run undnJF Fdnp
'eiuar"radxa ap rrJB asJalrp Ednp FZETJBA aJEZru€FJo Flseao€ ;
'e1er.roFa1uJ aJeztue?Jo urJd rua+d€ounc aI EJ Eaapr urgldasts
FsEp Jerqc elErauaF uI rrJPSEd IE Ia3 a aurnuE ac'c,l un alsa IZ
IS
rrcrunpu_EJ IE IaJ F3€p ?3 a+s[ '€lsEac€ r-nu EuralqoJd Jep 6ealu B
E ap E+rraJrp Eiua?aduror o n€ raq)?nm prlq un n?s rolFug^ un
Ft a+6arld '19+€ 16 rrqspd EJ al6€ouncar 6€-aT 'rrnleqopoc 'apoa IS
ol
'aireF'rz.rnqs'rcuarrg"rqrunp'ro5rird'ria1cr1s'n1.rgcorr'rcr1nyd BS

'r6o"r-31oq 'oza1urt'16o.rpoc 'r5n1apa.gs aJlul Fur?srp FS Ealnd 6e-u 9
-J
rAn1o1 '"ro1 1e CI un pasod lcep '1pi1uynq o ap Bolncnr o 16 .rerqc;
AJ
JBUeJ ap Erq€J^'€1uce ap e?runpug.r'u€)Jne ap eurg8 Furlsrp gs oa

gqeder luns I€uosrad ng 'ar€urulrJJsrp ap a?rJaJrp riplnedee ap

gp€^op rugp rou a?lJaJIp al€ror+rlre rA a1u"rn1eu rrnua8 n"rlrrad gr

alsa 3"re1 ad glncsrp as rS lelncslp Ieur €-s arec a"rdsap 1n1deg
'rsorr{"reJar qezrueS-roau Feladrq"r€ un ad

eJ uigJaprsuoe al ps arnqaJl n€s IJn-CI Jola?uaJlp Ie ..aJoqJE't

ap ros un €l IpuEF uralnd au E)Ep alsa J€rpaun aund as aJ

euralqord tep'alnqqntaua? ap trnlaalu a11taJ7p Ei rrn-C;, ulnlsod

llvg'T3ilt rilNlJNoc ls sAIJINto;l iuldIJ

Ii.\NT SI ORNITORINCLiL

(ca animal, mobild, scaun, cAine, fructe, mere si pere) gi se vede

c5. pentru categoriile supraordonate trdsdturile sunt in mdsurd

foarte micd, cresc simtitor pentru categoriile de bazd., in timp
ce pentru cele subordonate deosebirea de trisdturi fa!5. de cele

de bazd e minimd. De exemplu, se identifici doar dou[ trdsdturi
pentru a defini ce anume este vestimentarul (este ceea ce ne

punem pe noi si ne line de cald), foarte multe trdsdturi pentru
pantaloni (crac, buzunare, nasturi, sunt fdculi din tesiturd., se

imbraci intr-un anumit fel etc.), in timp ce pentru o categorie
subordonatd cum este aceea a jeansilor subieclii de obicei
adaugi numai tr6sdtura caracteristici a culorii (sunt intot-

deauna bleumarin). Dupd num5.rul acestor trdsituri ce-i carac-

terizeazi. e vddit cd se deosebesc mai uEor pantalonii de un
sacou sau decAt doui tipuri diferite de pantaloni3s.
Toate experimentele in aceastS. privinli au ardtat c5. cunoaE-

terea noastrd nu se adecveazd acestei clasificdri. Situalia poate

varia dup5. subiecli, dar sunt mulli care disting o gdind de un

curcan, in timp ce pentru corld gi pentru codros recunosc doar

o pasire.
Rosch (1978: 169) vorbeEte de rezultat neprevdzut atunci

cAnd, punAnd ipoteza c5. Arbore gi Mobile sunt categorii supra-

ordonate, s-a vdzut cd subieclii distingeau mult mai bine un

scaun de o masd decAt un stejar de un platan, caxe erau generic

recunoscuti ca arbori. Rezultatul nu r,i se pare ieloc impre-
vizibil, {inAnd cont cd Putnam de multd vreme ne-a iinuntat cd.
nu distinge un ulm de un fag (gi m[ asociez ;i eu). pe cAnd imi
inchipui Ccea':dreo:sreirbesAteicfioparroteblebmineeleu,n.':s:c.:tju,ul ade o masd
bananA sau o

Tindem si a-:^:,:.-:t TC-u:^ ::-:. :::-,::are 1a experienle
perceptive, in c':= :'. r:---;,:,. .. -:::-:.=:-:a faln de exigenlele
noastre corpora.,e .: -r: : :. :-i- '. -.- i:cAt functia pe care o
vom numi esteticd : - :. =-:. -.-. pentru aceasta la para-
:- ::-:---^:
--.-
graful 3.4.7 despre c,-----:-' -,
gi un scaun tin ambe-. -j.=:::: :;:=: rr:trau a hotdri cd o bibliotecd
,: supraordonatd Mobile
trebuie s5 ai o notiune e-=: t::rre ce anume este o locuinli,

despre ce anume cerem -:.: . -: tnte standard, Ei de unde se

cumpird obiectele care ser--.':s- -: mobilarea unei locuinte stan-

dard. De aceea categoria ]l-:--: cere capacitate de abstracfie.

Consider cd un cdine recun,::s:. un scaun gi un divan, poate qi
o masd, ca obiecte pe care s: ;:ate duce sd se culcuqeasci, in
timp ce ia pur gi simplu o:-i:ioteci sau un gifonier (inchis)

drept nigte obstacole, cum su::i si perelii incaperii3e.

:-,ll - zazrlBnpl..,tpur o-s Ealnd s€-u
-. EIBUE FpuorEuE o rrpul 9s l€8rlqo
,rEuB oJdsap GE-\ alrEoJ IapI ruE Es

. 'JUrJOlruJO un Jn-3rS el urnJ€ e16€ou

:rE Joun ezneJ ulp lol 'a16a"rrg
.'Jaur aJEc aJJasur a16ru ec apedap

; r? ElrqJoA ezalSua uI alrunu luns
.tlelalac 'ea1s ap FuroJ u1 asndstp
ppr ards FcgrrueJ as r InrqcunJl EJ
.s a;ulnFurs rJn?FspJl nu a1erro"r.8eur

.-sa aalraJl IB :ecr8olog.rour alrJnl
:- -is rS aq"rede eriuale o nc csa,u"rd
.- '.?ia n.r1sn1ed IEUBo rnun al€ n€s
'-- : : -: , .', :':. -.::..' ap rled un pa rS rerueueq
- - .-- .: - :.i- -J:: Duef talaUt JOIIIJOIFIFO
*:. i:,:: -=.,-. r,, ::'-

rJoqJE ap EqJo^ a gJ aJSa lnur"rd : laJ+ l.uns ala-\IloJyp,ro;5ueru

o 16 .rarueueq un rS aurq alJ€oJ Jsouneal 'ta1 un op ruln un
Furlsrp gs '1uns unc 'lqed€tul 'Fl€uos.rad eiuarredxa ap giuap

-uadap ur.rd apqtzr.n rridacxa EJaJns a)r?srl€?s r1n€a.r a+sacv

alcur?'rsrorpJoIqJnJe-CnJr,luuaradlerrrFaJuaJsFaJCg;,eu.rnedrS-retppeu6rv16'aeleulullluqe€qurnn-sr1uuoaad
ap rrirpuoc a?lraJlp elurza"rd gc n"rluad nes 'a1a a;1u1 ua8ele ps

arnqaJ+ Basape gc nrluad'a.re1uarur1e aJ?s€ou aleiurra;a"rd n-r1ued
16 a.rlseou alaiuaFrxa n"rluad gz€aluo3 €aJlqasoap ga n.rluad
Jgur un ap Fueueq o urrqasoap FS aulq alJEoJ unli qurrqes u1
a'al.areiu1ro.qraEczaeapqFcJ|BeolJrrr(''co'gl;areqeuunrt8nnulncger"pr;c;aar1ur6icrIurBnnp;Jpar6drelrpaquaocguelurJuioonJl csasapul as
ne 'a;1seou
BJ -rede au

rrJoqJB 'uoqtu ap rnads JololrJaJlp eelalSeounJoJ ap gputdep ps

arnqaJ? aa 'atnppd ulp rrll?rlulrd uraluns nu FJ€p 'aca.reoap (91e.r
-oqela reur a,ralSeounc ap dt1 un ap r€ulnu auri ra1 16 3e3 aJlulp

€arrqasoap puge adl rnlaroqr€ IB CI un aJ€o? ap Ig?uI urproq€la
roN .(^r?JEJIo Inurrls otunu€ unaJ^ e1 raiueu8nda: eridacxa na
- ap.rodroc alBS aliolau nrluad a'raua8 u1 rtaedoc pursoloJ
E3 parf, '.IaJllE
glrodruor as aurgl un nu r3; alrarqo all€ ap ri
aleru

-rue ap alaJoqJB utqasoap a.rea ldarp 'g"reoluocu1 au aJ Inrpaur

ul nrlcuqsur ruaFurlsrp al aJEJ ad alzoruras a,u1ru:ud alaou aJlurp

€un aJSa aJoqJe un g B-ap 'e,tal nlluad'ealelaudord qrutqcs u1

6LT uvst,)-IN .llNtixol IS f,,\IJ.lNNoJ llIildIJ

180 KANT SI ORNITORINCUL

sarpe, dar ideea asta a mea de garpe e ,,sdlbatic5," qi nu are
nimic de a face cu cea gtiinlifici de reptil[.

3.7.2. Pouestea lui Pinco

$tim foarte bine c5. numai la o anumitd vArstd copiii capdt[

competenla clasificatoare, ceea ce nu-i impiedici sd. recunoasc5
foarte bine multe obiecte. Dialogul care urmeazd transcrie o
inregistrare pe bandd magnetica facutd farh nici o intenlie

qtiinlificd in 1968, in timpul unei serbari de copii, si numai cu

scopul de a-i face sd se joace cu magnetofonul, povestind intdm-

pl[ri sau improvizAnd dialoguri. Din cAte-mi amintesc, subiectul
cdruia ii transcriu rdspunsurile, gi pe care o sd-l numim Pinco*,
avea intre patru qi cinci ani.

EU - Ascult5., Pinco, eu sunt un domn care a trdit tot timpul pe o
insuld pustie pe care nu existau pdsdri, ci numai
aici si te cAini, vaci,.epxepsiitci,i
dar plsdri nrr. in sfArEit, acum md mut rog sa-mi

ce este o pasdre ca s-o recunosc dacd din intAmplare vdd vreuna...
PINCO - Uite, are pufin[ carne. dar e micd la piept, gi are niste
gherufe mici qi cdpqorul mic gi pieptul mic qi are niste aripi, gi ele
mici, gi putine pene pe piept qi ,, apoi zboard cu penele astea si...

lDupd cutrl se uede, copilul are.:. .lie proprie despre pasd.re, se
gdndegte probabil la singurele pasc- :. .are le-a udzut pe balconul
casei, urdbiile, si asta aprrpouttoetaipsuj:,i,.=,:-:.---?-.-,.ye,d,tetq,aaniddeei;tten
care ua urn'Lq, despre disculia
spund cd. o pasd.re este un biped :i,--:: -- deloc sd

EU-Bine. Acum ascultS. Eu sui: -:, i ::. :.-::. : :rAit intotdeauna
pe vdrful unui munte, unde imi ,.::::,::t .=:.a mAncAnd
dar n-am mai vdzut niciodatd as::-::-.: :u acum sd-mi fructe,
explici
a:: -r-

cum este apa?

PINCO-Curnefdcut6?

EU - Da,
PINCO - Eu nu qtiu cum e fdcu:i ::a. pentru cd nimeni nu mi-a
explicat. . .

EU - Ai v5.zut-o vreodatS ?
PINCO - Da. CAnd bagi mAinl.= .:. apd....
EU - Dar eu nu stiu cum e fdcu:,- ..-: a. si cum fac ca sd bag mAinile
in ea?

* Numele ales de Eco nu este inta::oidtor, ci sugereazd semnificatul

,,prostuf",,,rudimentar" (n.t.).

. .i.iBdsuerl pl'!- :t,l 'o^€Jg - O3
lsilur e.i€ r.:'l'' ': '.'u €re p? nJlUAd
.: l I,-i - ,.il piqtrl urL .: '''-':: 'o1r11 - OCNId
: " -- -r..;:
, .-;iri l-3lEod - fl[
EdE g - OCNId
pilos a nu aJ ?oJ - ng
u 3]>-.d oc ""lFd
- oSNId
. :,r rPpllos 3 nu 9t€p rJun-lv - n[
, 1:r' pilos nJ3nl un a ninuNlc-aooc-N'nlgd
'€o - ocNIId
/ 9U€ as aJ€? uI JollJnlcnl
. . .'- r:-'lil-IJ nJCnl un a I3UnlV - nf,

'IzPc ui
.-: , ,r-..i illi r.-nI nu rnl{ - oSNId
, -. r: 'l!' ul Isunlv - tlrd

""ls - ocNld
..: _ :..;'i J.leoil€I-ng
-. "-_., =._ ._ :, 'r '.rpun1oJ
alrjJEd alEoJ uI alsapuEis:i :s :--: :-: :.-: - --- _t
'l ' -\ - r-;ib[Id
" grlp€ 'alalrn4 Er Iq urjnd - if g
Ppunlor ElnJ'!E-JO' ulind - ooflld

.alaltnJJ Br gpatun 'ouIB - Og
igpotu"n{
g - ocNld
"'alunur od 'oloce alcnJJ leulnu pJugu9lu
UD lnun nliuanralul)
pc€p 'orls Fs rnqorl rl? €la"r'€9cInu"'rPucooFu-ulrqenaspun!
opn 01 9s - ocNld
igpn 01 nu In"zu'PPl€lpuana8ra'e{}ndelsx3u€eBau8r{luaoeanFsu)u-s(ann3Ndsr-€IVoO--CNlfllIggd
innnN - oJNId
I'pllelEac Balrsd uI
aJEt Ere Ellsaqc a 'V - ng
€a urJd apa^ as rA aJlsaJo.I €l aund os "'arza^Prls s - ocNud

"'apn a:l 9S guur€asu-ac nrls
or ni16 nu na EcEo igpn atr Bc €uuleasu-ac rEG - ng
nu 'Ed€ a?so uI allulgur ISEq puvt lzn aJ - OCNIId
iPd€ Solaiug iPde tun"C'alisEodE""ap19s^a puer no p9^ aC - {lg
a 9c ps cBJ Bdv in{InN - oJ}dl.l

l,OllO Eueaqc as arBc ql€ €19 in;erd o'V - Ilg
Fs Iiod pde nc innnN - o3i{id
i aiaJnr rlads 9nsioo'rrneq1EarI}nar:rlnslndl-sa:Ilee-oludr'eqdt€- alsa
ac aaqos u1 alse i3 opre ar€c
n'd
sr',du IB-{Lu nu .rep 'ede nr c€J
"'pde nc r1S"1p1t al Eurn ad ri r1€aundps al rS 1nr:ndqs rar etu'rn ad
'gcie u1 alrurglu plep erur;d r8ucl "'pzergqurJ ar€o ude u1 '1Cd - OJNId

I8l TIYS'1 J i] N J,N N I J, \]{) J J.:- ! I' I J, I N{](] J ] H ; }'1 i J

182 I.-{NT SI ORNITORINCUL

LDupd cum se uede, Pinco ;tie ce e un li,chid, qi dupii multe sugestii
ajunge chiar qi la o definilie care ar bucura pe un semantit.ian de
diclionar (,,lichid transparent"). Aparent nu ajunge singur lct ea qi
prima definilie pe care o dd e cu caracter funclional (la ce serueqte
apa: nu tinteste atd,t caracteisticile ,,dicliondre;ti" sau morfologice ale
obiectului, cdt acele affordances ale ei). Totugi, amintim intrebarea:
erct uorba de un domn care pe insuld igi stingea setea cu fructe, fdrd
sd cunoascd apa. Pinco a inleles cd domnul bea sucuri de fructe,
gi de aceea ideea de lichiditate i.i opiirea implicitd. El a incercat sd
identifice alte coracteristici ctle opei comparatiu cu alte lichide.
Acesta e un ccrz tiptc in care forntttlareo intrebd.rii poate duce Ia
rdspunsuri pe cere apoi /e consiclerant rLeuiante sau insuficientel.

EU - Dar acum ascultd, eu n-am vdzut niciodatd un radio. Cum

fac sa-l recunosc ?

PINCO - lBCtlbdieli de ezitarel
EU - Fe cum ai fdcut cu apa, cAnd, mai inainte, mi-ai spus pAnd
la urmd lucrul cel mai important, ci era un lichid transparent.
PiNCO - Dar cu baterii sau cu curent?
EU - PAi eu nu Etiu ce e un radio, aqa cd nu gtiu cum e mai bine.
PINCO - Ei, are curent si spune tot ce... care in baterii s-a...

[cuudnt indescifrabill... Ei spune tot ce ni s-a intAmplat...

EU - 9i acela e un radio ?
PINCO - Se pune curent, cum e aici induntru (indicd rnagnetofonul),
Ei pe urmi merge.
EU - Dar ce este radio - e ur animal care, dacd-i pun curent

induntru, merge ?

PINCO - Nu, e o cutie cu cur::::. :..re.
EU - O cutie care aleargd ?
PINCO - Nu, are iniuntru c*:=:.:-. .

spune tot ce s-a intAmplat.

EU - Atunci seamdnd cu cutia a:.- := - . ::re. dacd-i pun deasupra

un disc, spune tot ce s-a intAr:'.:..-: -

PINCO - Nu, e fdrd disc.
EU-A, e o cutie cu curent, cu:-,: ,.. :.-:erii, fdrd. disc, care spune

tot ce s-a intAmplat.

PINCO - Da.
lDincolo de faptul cd. si un ai.., .:- auea dificultd.li tn definirea
gtiinlificd a unui aparat de r::: :i fiind euident cii Pinco gtie
foarte bine sd. recunoascd. un r-:, .>e ud obserua cd nu i-a trecut

prin minte sd.-l deosebeascd de;:: : ,: de pasd.re ca gen ortificial sau
Artefact, nici mdcar cd.nd i-ar'. ....aerat o opoziyie ctt Animal.l

EU - Acum ascult6 asta. Eu s -nt un domn care a trdit intot-

deauna...

PINCO - Nu tot pe o insuld prsiie !

'a l-'i - nJlua: - JEInerl.JEd :- -ElauaS e1 ap aulpJo

iJlu '. .-::rnJ;.r!eau)I!lE'tuqalL,,r..:-aaPlIlJrooFua9l€cc urEldact€
iun -.
ap aJgri

:ll!--r '- :tnqaJl suas '-rl ul 8'7 Ur aunds ro^

apadll.tlDd ??p?tls'8' L'8

. ... . -.. : y'ntidactad ID Po'Lu
ai..;Et uIt rass?a1v'nJ pJo)p ap a p) auLuasad
.,L'iuaw un a totctd un pc pttnds ps

',t t dnl1 'plDasoqo ap auuas pp
i ri:.11Y't Dnop aulUn a$nD ?1Jl

is 3:isa reru rA 'a.niqns
:rrlttul Ec 'lrullu oJe-u

'auJ€J ulp a is

a8urur o lgoap 3un1 retu a 'e6e agrniloc ar€ 'eSe alsa 'nN - OCNId
'pleu8nluorrtuso-€o3c*Nngld
'13"rn,ltua,rc un alsa ec ar1€ nu rg
ear1-raeypt"ue'nElgr-aIrrnuauuruzioolipu8gn1unor1uq9ddueracpde'.u1€ntuidn's3golrIulruluIa-lluuIenlgos
'ailsnd glnsur o ad erprl

'lnrorcrd alsa - EIg inroni
ri adacul plos u1 ap o.Iilr
"'nc Sraur apun Ialul5-FasSp8€rra€Sac-utOr *CNoIgd
erer ad €alu luns "'9Ue rruolueo l19re
as apun
'r)r1? ?rat aJB eurJn ad ri 'crur i€ul a 'nld - OSNid
"91dearP
a 'uniloa are :.rorcrd un alsa iou uigXs spun eperls ltunlv * n[
''"re'clipre€aloaiarls€nallrFtRir€quJugruauul rri€urlncarlle1d1eIunr7pllo€ca6laaer-8eaelrplnn.ritoigr^ra:Brndui1lPooOqcnParulrugYaurdinon'nannlNlNun--lvOO'LDCC-ltNNP1lzii'dddu

lprDl La BlsV "'ala8ap nc 16 aurpl ap n.Icnl un a lcun?V - ng
ialala8ap xuns runc ap g - OCNId
irli nu'ala8ep ate'au"rec
"rorcrd un a BlsF 'a1tn puVJ lounle €i)
'e aunds 1od 9s pg^ II na
'dlsJ runJ rrrldxe rut--L-s dlnqJ.ll'rig-re l-ltu 9s JinqJJl nu'nN - il'J
'rf,rE-op elsE alsg ieq-eq-v - oJtiid
;.rotrid un olsa a3 roicrd un g]Eporliu lnzel IUR-N
':orcrd .t.r nrtlln 'ierq un
€Inun rglucnq o o19J easdrl 11 ein'lgoag rS
r^€uloq nRJa rtuaut€o apun '1e1rds un-rlul else e?ep ap 'nN - I]31
i

f:..1 uVrI-]l-.lN.Lr]NiiN()') IS 3'\lJl\!o'l iu-],{IJ.

tiJ4 K-\NT SI ORNITORINCI,iL

copac, gdind, vrabie qi pasire. Cum e posibil sd avem doui

TC-uri distincte pentru vrabie qi g[ini Ei unul singur pentru

pifigoi, corld gi ciocArlii la un loc? E foarte posibil, pentru cd

aqa se-ntAmpld (qi, printr-o strdveche definitie, tot ceea ce

se-ntAmpli e posibil). TC pentru pisdri este aEa de ,,generos"
(sau de vag, sau de cenugiu), incAt primeEte orice vietate cu

aripi care zboar6. pe cer gi se agazd pe arbori sau pe firele

electrice, inc6t, ce-i drept, dacd zdrim o pasire de departe putem

hotdri pe moment s-o considerS.m o pasire Ei-atAta tot. Termenul

pasdre are o extensie mai mare decAt termeni ca gdind saa

urabie, dar n-ag spune ci asta inseamnd cd simlim TC-ul p5-
sirii ca pe o categorie supraordonati fali de cel pentru gdini.

Cel de ,,animal zburd.tor pe cer cu aripi" (care-i chiar noliunea
ingenud. de pasS.re) e un primitiv semiozic. Pentru unele animaie

simlim rpslsi^proprietatea aceea, si 1e raportdm la TC-ul cenu-

qiu al pdsdrii. In ce priveqte altele, recunocAndu-le unele proprie-

t5!i prin adiugire, elabordm un TC cu structuri mai fin5.
Noi recunoaEtem un TC al pisirii pe baza trS.sdturilor sau a

procedeelor.r, y , recunoaEtem un TC a1 r.rabiei pe baza trdsdturilor
sau procedeelor r, y, z Ei un TC a1 rAndunicii pe baza proprietdlilor

L !, k, Ei ne d[m seama nu numai cd existd trdsituri in comun

intre wabie gi rAndunicS., dar si intre o rrabie qi alte animale pe

care le recunoaqtem ca pdsdri. Dar asta in principiu nu trebuie

sd sibi nimic de a face cu criteriul logic prin care inscriem wabia

in clasa pasS.rilor, chiar dac5, desigur, tocmai pornind de Ia aceste

asemaniri ajungem mai apoi si eiaborim taxonomii. Noi suntem
Ei pisiri,
in mod simplu capabili sd recunoaqtem r.rabii. randunele
dedice obsen'drii pdsdrilor
iar dacA mai apoi cineva ar voi si se

aflare in libertate, va avea un TC si pentr.i cor-lA ;i un aitul pentru
cjocArlie. TC-urile sunt generoase sr rezrrdonate, sunb unii care

au un TC pentru pisicd, unii au sr i:::r-i cea siriand si pentru cea

siameza qi, desigur, trisAturtlt :.s-,-- slriene vor fi in mare parte
comune cu cele ale pisicir. D:r ::,,.r,iaci pare aEa de evident ci

tocmai pe aceasti bazd se \'r : -::? apoi afirma cd orice siriani
e o pisica. insist in a repera :.. -a nrvelul procesului perceptiv,
acest lucru rdmAne o banur:- :. r intuire de identitate de pro-

priet[li. dar nu incd o inscne:= rntr-un arbore categorial.

Dacd un TC e un procei=; pentru a construi condiliile de

cognoscibilitate Ei identificare a unui obiect, r'ezi figura 3.3 in
care apar diferite modele 3D

Existd un model 3D pentru cAine sau pentru cal. Nimic nu

interzice ca, din cerin{e mai speciale, sd se poat5. construi un

'd/

.liliL-l If,Unr
' lit
lI H
-,.-{\1\3dJ

{.'['Dlnfil"{

']{fii-u rEur Luats.l

nti rsrr-l 18'rueullua"reru ri l;uFo a"rrlui ule8urssrp ps p8rlqc atl
*e[r.?]uETl;ra*.JrrorlprV"qrtialqilpJnJsFEaeoJarnartuFrnr;rrJraaualur lrrno.ldraguteniVulaoJ8;d1lrnul-erLlr1a;r,Ji'r,t9lru'r1r[dxuagerJ'rlarilr6or.ti{r'rtInr};lai}'ls{rrtFrlncS.;raaISlluurarliollr;-dlIrl
;erqr toli"lg.lnfa:rdru3 ll.tuirld aluaurl-rad ap i'"1 apln ap l+ EI ?un!
?u'tnl it?1 \t1z|)n ruo ri "ra\utor{ 7tn }n?T)n ?&?l a{i?n?lPi (a]1nrt1pr:aeouptnr:r1i
11gS }lnuJ r€rir as-npu}-:JapISt.[Lrf,
"'-|lrrElsixu:^ urlnr{ IErU

o"r,-t1ind*"t in1 -ioirr.rdorci lr,tunorl 1n:tr1u a'{ nss ]nLln ad axsasolo.l Ii
roi-r aJlurp a-retaiJ rA :1anru lAelaae u1 snd irp IJn-3J,:Iuns;:edol'ri
r.l.rln'Fe,3'nrdreuud ur'.tE{J'dle; ap llulln ulr{'Lasoap Es aJu'1ts u'
:1 L ruaFt-lnfr es'9"larrit'Jatj c-;titt ure.rf,ni 9s pr:gfireru'12 o-t'1';.
,;i{,tlr-r-i nt iS rUeU:1nr{ Hli A}iZ"IO?Ut ri"[rJ ]1i-Ul{.I r,Lrn} PSll'Ueirdll l-'r''
-i;nri-r n"r:iuad nE-q (JaJLrrt].l ri.;1u;il ts JopErqrll n'iJu?d Cg {aF}rJtt'

i{Yrl'i. rrlii .1..1:{t i..'i{l1l lii irl.\1.1-l \li)ii I Iu.l.il'l

I.-\\T SI OITNITORINCUI,

Deci discutia despre TC n-ar avea incd nimic de a face cu
disculia despre un sistem taxonomic-categorial. TC-urile sunt
cdramizile de constrttc{ie ca sd cl5.dim apoi sisteme categoriale.

Cu toate acestea, exist[ niqte posibile contraexemple. Admit
cd experimentul pe care-l citez aici ar putea fi folosit atAt pentru
a identifica ceea ce numim categorii cu TC-uri, cAt gi pentru a
nega aceastd identificare. Humphreys si Riddoch (1995: 34) ne
vorbesc despre un pacient afectat de leziuni cerebrale care, pus
in fala unei insecte, o deseneaz1 cu nu qtiu cAt realism, dar cu
siguranli in asa fel incAt noi recunoaqtem ceva foarte asemi-

nitor unei insecte (figura 3.4). Faptul ci a desenat-o ne spune
c5. a interpretat-o, si deci a prevS.zut indicatii pentru iden-

tificarea si viitoarea ei recunoaEtere; pe scurt, dacd nu avea
dinainte un TC, si l-a construit acum. Dar luAndu-i insecta si
cerAndu-i din nou s-o deseneze, subiectul o reprezint5. ca pe un
fel de pasire (figura 3.5).

Figurile 3.4 oi 3.5

Acelasi oacient. capabil s[ recunoasci r, srridie ca atare,
atunci can,t -:: :hsenta ntodelulut es:= t:-.-ttat s-o deseneze, o

reprezj.nta cu:-a::'-. :-,::Oale. -\ui l':, ::eri-A ca trebuie postu-
ldaetep,ozpietantter,uamcAer:o:-r:"j-.-:,.':'-:.;r:'-.--:i..=t:-:--:=' l-
:-,.. :-^ste cunostinle mentale
r' :,,:e reconstituirea obiectu-
lui amintit. Cazul s-r: : -.- : - i:r'-:-=:: in termeni de tulburare
a unei competenle cE--:. r.: : -,.. :apt, pacientul n-a desenat
in locul insectei un s.---'^. :
-r,'-:C de stridie un creion. in
memoria lui a rimas - :t"r: r: '.:i de ,,animalitate", deci ar
putea si fi urcat de la r:.=-.:, sau de la stridie la categoria
supraordonatd a animaiel -:' r: acolo coborAnd din nou cd.tre
pdsiri sau \rreo altd vietat = :,-:recrzatd. Dar dac5. considerdm
perceplia animalitilii ca i:.--e=ant5c. eprae-cva6t.ezguot rdiaolda,r iatd
cd pacientul, p[strAnd erp= atunci
un singur
din
atribut vag, s-ar fi dus qi ar fi pescuit un TC oarecare care sd-l

'laJlsE .':-3sap 9?JoduoJ as Iou
. ,'iapaJ3 9s ES-.- lu 'BJA?rl €I al€nl luns
-:-I l;a-- .l- , -;iluapt nJlLa'l alnJEJ a+uaurJadxg

_-:1

l-.r('lla.l l .l:r eaigsed a Lrl -\rJour Inldurrs nJluaC

- , aJB oturd 'aJgsed o €cs€augap 9s
_-:!!!- ' ."lI1'aJuElJodull alBJaprsuoc rigl,alJdoJd
- i-:aur rile alieouncar E nJluad Iapour
:.iit, -

lt rji_ I :

-- .,i j'aleJ raun I€ nJqurau un a la E3 alsa

:-'-:. as aJes ul alrJnpolu oJlurp lnu0
"LJnd'Llo?oJd lrunu €-el
.- :.^:t ad alas luns nu aFndrloaJals 9J
, 1 :i..lul I€IrI a}€od ESUI A1SA ac €aac

'alpadolJlJua ap I:'

lnralsau€ t3 Lto! urnlEu
rurl auEd ar€J O'{H !i B ap

'aJIlUEral as a;ll-iE --; -:, -:, 'r.i'rrs aliri€luJoJul 16 +91
.l] Et aunds Balnd luo-\

pro rsu plqcll leJcuoc
I lernleu uec
aLun51
luoredsuelf 1

Jolo3ul urs rcj?y!

Pdo rnlnuarrrJal rnlnlnur?uo3 E
und'Lpala$ aliaur
euBrluEu?n d eateluazaJdal ugJaprsuol E?BO 6 ergr?uapr rualnd
-nu (96z :916I) ruEu?nd ar Baaf, nr alrrn-cJ

undrlolord rS r"rndrloorals'T'V' L' f'

und'Llolord ?s ?rn-cJ.,'7'L'I

'(9'? uI rnln)ulJolruJo Ba?sa^oc
pugnloJ €apa^ €A as urn? eie; piualaduroc elseaJ€ n) lJruuof, u

ig1o-"S1rr1lorn"inu."1rnlroa.cpt3t u,"-r1Br3i1lnJ-;-a",a1p?rPgruIirtuirnEa,lnZul1uaaa6JdpCo-ruduJaraodur-l€,aneooporpuniarr?"pu1rrJntBlstudnuaao1'p"Fcelunr.eutatrt1rdnog)arBFulpuoauga)lerd?ocao-gladnnf,uil(rrlrJzJyrros)Bzudrsuonur)sIFis1}ann€€se1sz1'srEu3nuSa1aeoq8il8uloortrc-ir-i

arsads €l ap €J€s 9s col uI rrn-3; ap Seladrqr€ un-Jlulld ;"rn'
lN3EJ rg ,n'*, IS €J 'lnJIE €l CJ un B[ ap puEraunl 'euriuo'

ln'l IIYS'I J]I N .I,]I N I.i,NO J IS SAIJ-INi]C.] IH I]'] I J

188 L\\T SI UR\ITORI-\CL'L

Altii inclinfl sa-l consi.dere mai degrabd o schemd. un fascicul

de trisituri, gi in acest sens ar fi mai apropiat de stereotip. in

acest sens, cAnd ne gAndim la un cAine (afard doar daci n-avem
unul cu care convieluim zi de zi) nu ne gAndim la un dalmatian
mai degrabd decAt la un labrador, ci la un tip hibrid. CAnd ne
gAndim la o pasdre ne inchipuim un biped inaripat de dimen-

siuni medii (sd zicem, intre o vrabie si un porumbel) si rar
(dacd nu venim direct din O mie gi una de nopli) ne inchipuim
ceva de felul Pdsdrii Roq. Aceastd formi hibrid[ variazi. in
funclie de culturi (imi inchipui cd un locuitor al insulelor din

Pacific poate avea despre pasdre un TC care accentueaz5 viva-

citatea culorii penajului mai mult decAt se intAmpld la noi).

dar, tocmai prin negocierea unui spaliu de acord comun, TC-urile

devin hibride in chip fencitaz. Sd ne gAndim ia un animal ca

dinosaurul, pe care nu-l cunoaEtem din experienld directd, ci cu
ajutorul unor adevdrate prototipuri oferite de Enciclopedie.
PAni qi intr-un astfel de caz consider ci TC-ul cel mai rdspAndit

este o incrucisare de dinozaur, brontoza:ur, tyrannosaurus rex si

diferite alte reptile mari stinse ca specii: daci s-ar putea pro-

iecta o medie a imaginilor mentale pe care fiecare le cultivd in
privinla asta, am avea un animal de tip disneyan, mai degrab[,

si nu ceva ce se vede reconstituit la muzeul de istorie naturald.a3.
O a treia versiune ar dori ca prototipurile sd fie ceva mai

abstracte, un ansamblu de caiitdti exprimabile propozitional,

necesare pentru a predica apartenenta la o categorie, qi aici se
repropuu: ::tbisuiratea termenului ,,categorie", mai ales cX in

acest c3z -;:1":i--= s,ri: eendite in terment de clasificare.

3.7.4.2. Une,e i:. - - -r . . -:'. -: = ..-. ---r'orotipuri

Prototipurile s-au:-:-.:. : != t.-.-.:::-irA de o largd popu-
laritate in literaturf :-:.' - -: :-:.storia lor e destul de
complexd, chiar si pi:..-- .: -..r: 3u lucrat asupra lor mai
propagator;Eleanor R:s::. ..., -::.imbat ulterior ideea despre
natura lor. Cine a cons::-. -....:lunea cu mai mare precizie
este Lakoff (1987) si mi r: -:- sinrezei lui.
Istoria prototipurilor ia
la Wittgenstein la Rosch. :-,.:r=.::-:-e:rivdeisnctra-osesmedrineSd.reileindtreebfadmrii,lidee,

centralitatea (ideea cd une,= :-.inbre ale unei categorii ii sunt
exemple mai bune decAt alte-= . gradienla in apartenenld (ghina

este vSzutd de mulli ca fiirr: .:ai pulin pasdre decAt vrabia),

raJE 3O i rlBJ €JnlJil'r-s' r-'-l-'-:

'',. lrlaza.rda.i : : -1id'Ilo3o'rd alra': a'r- '

-rrjslxa JL: l-..- .'.rp'a1e1uau alt'19111-

,iiiclo-rd 3li -l'r-f i01,. JolIuE InJISJE"

,ii r-Jrjltlaza.ri;.r rnltlsuoJ JE 93 Eo'I;-

- r:r alr-{a}ur iT'inlJnJ}S ts aJuzIJA?f,€J?'
:. :.i urJL{ uriq,,, as ac arrdrlolord a1a1ra-'
,
--.1-:,1o;.id€z{E0J1B, n1o6p0B9,o}-1Ju1E{'IIa'trrlludla)caraTBdsSraorli;;;-
-..

I. .--;-rll 'r.r'tso$ JOu€aIG[ i"I31a€uJ-nrlpsIuJoVscJl0Je]tqlIa ' -

: . ._lr,.,;:X'i::il;:,:1:;ff::i::

''- "' '-" ': ''' : 'lrl ) ''{ii' l'ir aund ulap a;':

tn El a.i?-r i.,;=..:-;:.- : :-.: : .--:.:' r' ' -i -i '-i-'-''Lr 1e': mnlald'trrrai".
aJt]Si'..:itii al'.ratuu}.rodrui.
-rradre un pugJ aci .auelrtocS 6uaipilC,J

€l ap puruiod aenpur as EZEq'aarpaurronliuuox8uansler00u0iu'0a0ls0r'xIanEFSsuZI I
aeal--glcu1R!rluriar6aanronJaJ,-pnrxarl,oup"artpno'au"1ur1,1n^drs1Eno,uatuJ,Io,'airoB"sl.3lina?rnai:ul€lpuauer1punrl3nnronJunJuaFpoUEarquarO[Sul-t.rarpBa"u'a(atluxu"q'l'psIn*r?lauurualpxsg;u-ur?ar'otJpajuaaLnae3al;rrurreldnaoua)'lldan1€Iltat6t€Jairlacull1}u'nutkrr9rP"l'urur3iJSdoLnr3o8slpuaulteuaeJdiqJg1a;Bl1lE{lq'ausc]or1nut;crdcu{podpir11aile1nJlargoJo8ul?lo1lannEor<d"rsAull-sd'a;JXaiIdlFJol-uru--l!JuaunI,u?1ogl'sr.lF-\tpasqi"n1edul?qI"xlEsIIi'oEIr]aoq")";'-,.:l.'''
r-r-ru'os?grwudJrlnllotusliurnsaBgparopuuJllagoaJtn..{rpp"arlpplra,rd1leueos1'r^zenaliJnluaya?E'rg7'Ji'la(oa6deplIxzg}arauolJ:aJro/ill,lsn8lr{rE6rarorTttnltlupJ'JlaauJEppJol')'+lnrttouauj-'sculJnlEnl (ldr"s(erpsBnuaa3ryzJrrrsEs$e'-ipu"oerBpsnJlouuodulJnutli'-''--

goa"uaurrelpIpllnrJlr1lun,?'nE€nJJR.zgsosrloprln3l?une1i'llt,qtod,AcuLuoesnr.arrraJBptnauoaEurrrrJnsruurJsronuolsalJ{8toqrlirr.oaJellrJaunloJiurleJseolJalJqlsln'.JoleE,n{l(1+1:t)lnllsu^eslnlle3r':q1xJaoauOBua1:paBIru)EtdIrl?n'J+rlu9o?lEgFaelBcJagl'"a{s'ur1ioparu'en('urrl1oaElrrRsc-o.3q1{Iu'aeoEa9r3ie;lJJo;uraaS3ue(ap"'raiturp:aopJ'1rladuPsor-torJ€iea:n0lan'r;ruBlud:altttJaued^'araclrul-lJuarau:iJ€pplsreutli}uJ8ipauril"aS-oluurc1€luoraJnrdoriln-:lr;':-l-:-

l]Y3"I J, IN J:I-\IJ,,\{ ):] ' 3Al'LlNl)il:l i$rldIJ

IS

i90 Ii\\T SI OR\ITORIN('I'L

cu caracter de prototip, dar ele nu ne spun nimic despre proce-

seie noastre cognitive Ei efecteie prototipale ar fi superficialeaa.
De fapt, Rosch (1978: 174 gi urm.) ldmureste cd prototipul
nu e nici membru al unei categorii, nici o precisd structurd

mentald., cAt mai degraba rezultatul unui experiment care urmd-
reste s5. adune si s5. cuantifice judecdli despre gradul de proto-
tipalitate. Ce inseamnd grad de prototipalitate ? Am avea o
identificare de prototipalitate atunci cAnd membrului unei cate-

gorii ii este atribuit cel mai mare numdr de atribute pe care el
le are in comun cu alte membre ale categoriei.

insd subiectii care au atribuit vehiculeloi in general singurele
doud proprietdli, cele de a se miEca si a transporta persoane,
tind s[ identifice un automobil ca prototip al vehiculului (cu
circa 25 de trdsdturi caracteristice) Ei sd pund Ia niveluri infe-
rioare bicicleta sau barca, clasificAnd pe ultimele locuri aero-
statul si pe ultimul loc ascensorul. Ascensorul isi vede atribuite
numai doui proprietdli (de a se migca si a transporta persoane)a5.
Dac5. ar fi aga, ar trebui ca tocmai ascensorul sd fie cel care si.

reprezinte prototipul Vehiculelor, dat fiind ci prezint5 chiar
proprietdlile comune oricirui vehicul gi ci deci ar permite si
se inscrie la vehicule speciile si ocurentele cele mai diverse. in

orice organizare categoriald, genul supraordonat trebuie sd aibi
mai putine trdsdturi decAt specia subordonatd, gi specia mai

pulin din ocurenlele individuale pe care le permite a fi recu-
noscu:e Daci TC pentru ar oferi instructiuni pentru a
co:ls:r.:- ':: :=':lt::ez ,.i cAine altc...'a. at. fi gleu aplicabilS

ninic
U.--n-: U: :--.a:=:-:: -.:- l ::' ,::.: -. ",-:: -,----l -:: ,.: , ::de de;a S-a afanjat
un ststet:-'",:--....:" .- '.:. - - :-:'---'.=-: -='.': in comun, este cd
ambele ar trei',;- --. .. .-
In schimb, proi::-: -, ::: ::'.-i-: :,'.-.--'::::a si o intensie minim5.
:,.::: i.: :-- ::ma
Mi se pare ca : ::. - - rr-:,:rp are 9i intensie maximd.
r-: o valoare pentru a

tacrlr[aispriiift,iucdaroil,eu,ml cpaairctgeioignaoir,reeie-:ri-ts-:-=:::::.:::'n:re:,.:a:a.-tedoeeaabpazizsbddu,.:rraidl,oarec[sfiursen-ast chcioso5ct.i,reApxetisncteed,
obstacol in a defini p. :::--:. gAina ca pas5.re, pentru cd nu
zboard,, ci cel mult ba:e -.:, aripi (gi totugi nu este exclus5,
pentru cd se admite ci .. :=.elalte pdsdri nu inceteazd. a fi
pdsdri, chiar qi atunci ci:-::u zboari). Mai discutabild mi se
pare identificarea prototrp':--- :n pozitiv, deoarece cred c5. depinde

de experienle ambientale -.- :A judecilile de prototipalitate au
mai multi r-aloare pentru ,: :ercetare de antropologie culturali
decAt pentru a determina :recanisme cognitive in generalao.

.-1f, nB I --:t raJ€) rB gtE::.rJ ariElndod o rprl "re
: aru _E-:. ,.',:-.nr1BuarJ9A3-JEa-]\ra';l'ira:-pJ]ulB! IIuuAreUnudlan8sJaoJudr
- PS
a'lO-r---: - PS

-a-,. 'a'. . r-rje.t.rasqo grs:lr 'Q7-aqg-ag) za13ua

, - -..nuur ap Inuaruouag p8eal sorupnl

. .':- nlng 16 aue run 'aurutural nrluad
- .-: --.r ri aurlncseru nlluad tfng reurnu
: -,-.:i lol ap adeorde lnp.rard ne oJEc
: o.lo.\ n"rluad EJ psu! gzeriuapr,lg
- :: ?sJns o aurur n;1uad JEop r-nu BIaJE
.-: * aseolnot.red aTIJnJJnl nc t6 1nco3 nc
'" 9-
,-:uro ar op p)seaJnrugl gs a16a1nqzr
. , : -ls -,,t.rtc.rros luns gt nrluad allauraJ t-t J
..-.s-.:c gr 'ntdruaxa ards 'alSaspg
-i E-.
-: : t.. !r LiiJs rJp^rlout glnec 16 E:
--, llrluo1n€ ls€urlsgq
,. = . : j.':- I:' -n'

.:_--:-:_, _: :_-j:- .l .lIi,uln a JJo{eT it:--

'icup1 elaun 'c1a leqrutl rS a1oruo.3z lolou Eqret t.roqre tilnu eq
{lug^ 'rauIqIB 'ou;ec 'rnindroc a1e ti.tpd nrluad :oIDg
'cla rJnrclnp 'ur,r. 'r"rp8ri 'oJatlu 'e1a1nclaqn1 UT
E:i
'csarc o,rec ed a1a1ue1d rS elrqrlseuoc ola1cn.r; a1eo1 ntlued :raolDg
'c?o rroqJe rrun 'tcug1 elaun 'r.rn1ncs 'e1e1s 16 e.reos 'rcoJ ap lEl

rS gde ep 1e8a1 nrrnl acrro 'r.rara.r8 'ruord.rocs 'r"rpspd a11nru 't13ed ES
rrun 'rdre6 rrun 'puptqca 'euuolru;o 'rurgc '1arua; n"rluad :uo?og
!;
'r1o rcuEl aiaun altl
-oJ
'ep:n8ue.raurnq'alaeqnc.rnc'epun1rn;'eun1'alcasul allnu't"tgspd
aleun 'r1*ad rilnru 'rd.raS rilnu 'rcar1r1 'r"rn8uea 'IiBqrEq n"rluad : $,rtg -AJI

:aJur^ns alaJBolpruJn 'au

aJlurp Inun ap lepaaard au PS alnqaJ? uaulJal aslJo aJ€t uJ a Ia
'(Brl€rlsnvl 1eq.{rg 1n!equr11 €l (rrglarrac ro?le ezeq adl BraJar as
a"rue '(9 'L66I)JJoIET uI uralu II Elsatu lnuaF ap sounc zEJ un Ta

'€JrluEuras apederluoc ap aIsdrl ac6o1 -a l
OE
-oJroru aJuaprc)E JEop glsrxa ltqeqo;d apun oloJE aJecgrs€lJ o -oli
eundnsard gs r,3 "rep ',,gar1eq1es" atecgrse1c ap alalrrJoJ azaJa?rlqo
-FLL
es r€runu nu puezurl '1ern11nr Iapou lrrunu€ un-Jlurp 91EJ
E.in
-rdsur aselc ad aunrzrllpqns o aundo-rd e-ree IaJ a?sa inJoleJuau
-rJadxa Buneaplolul aJEJgrsEIs ap lB3a1 luaur-redxa aJlJo uI I'.nad

-oJt

EYtr-I, ), lN JLINIJNO J 1S g'\IJi\ D()'l 11{.ldlJ.

l9l ii\\'r FI oRNrToIil.\CU L

de a pune inainte de orice numai doua cuvinte. IL (cu varianta
LO) qi LA. cu urmatoarele efecte ,,categoriale":

IL se apiicd ia bi.rbati, canguri, hiieci, mul1l serpi (boa, piton,

cobrd), rnulli peqti (lavrac, qtiuca, peste-spadi, rechin), rnulte insecte
(bondar', carAbuq), soare, furtr-rn5., curcubeu, bumerang, puqcd, rni-
traliera. soare, ornitorinc, rinocer.

LA se aplici la femeie, t.igru, unii serrpi (viper5" garpe-de-ap6.), urrir
peqti (dorad5. pdstrbr'.t, rnult.: p:isdri lrdndr,rnice, pituiice), insecte
(viespe, rnrlscd,), sirir, lutrii, ttea, piaiosi, prst,ci, larrce, unii arbori

(sLe;ar, pairlierr. slraii. Crhor etc

Curn nine stirrr, genul griltlatical r:u a.re nirr:,ic de a face cu

genul sexual, dar nici cu vreo clasificare eare sd pund conceptual

san.ttneld. de aceeasi parte cu locorLatiuri gi cu lund, si saarele

de aceeasi parte cu paznic si cu ucgon" Arn putea, in fine, s5

presupunem chiar c[ la nord de peninsula aceea traiegte o aitl
populalie (destul rle barbari) care pune inainte de orice termen.
ca si tinerii Drybal, trei cuvinte diferite, DER, DIE si llAS
(probabil pr:in piligdiere, sub influenla sistemului prnnomirial
englezesc), clar filpt';l c[ si in acest caz.qoarele este dle, ca si
ferneia, llrir:: r,:ti, iJi-.' ,.t;a lenS:ardul si tigrul, l*l" ornilorincul,
l-ii'lch*i: si :,t'.ri,rr r.i:, lrr:'i,r:: .ttlq.!; n-:;re t;.iiti uii t-i:i:lt categofial.
liu-rrir '.'.,:r. -r= ,,:l !i ,,1 "!]!jli'ece CeVa

ItSt't,iAnltL;l L rl tcc-r I i ;arn]an5., fra.ft-

cezi si in alarca r,.t= '. -:..,;rala c[ adesea
fenonrene gl'amaii'-.. -
r,.-rne de clasificare .-
ceca ce aruncd Lrn i - : I relCet,d ri in care se

presupull ciasificari f:.r:.. ..=:-:atoLului, dar pe care

:ublectri nu le impart - ..- -r'llnentatorul -qe trudeste

irr zadar sd deducf c1a:.- -nde subieclii riu clasifica

ni*,ideciirn, ci se iai.: di.- ,, - - - nratisme gramaticaieaT.

3.7 .-. ailt tipu rt.

Mi-an"r ii'r"olius si mh lim,,. . ar la acelii i;:,ir-:i|i in care sunt
iri chestiune obiecte s&u - : . de erperieliiil perceptivi efec-
tuati sau posibili, decAt :.
lrofuntlez c€,,.l,rme se-ntArnp-la
atunci c6nci vorbim de Bai - ita liei, gitrLlert). sistern rnujoritar,
metortiniie, !,,t'tcizie, instinct sj
em{iteozd., fo tuwt, aclu ersit,-.:.

-At Jtj' tD1 d[] ald-DA . 'tlitl p3?1fi' ourAIEJ
'.:lO.i in-1i- I El i3{zniE r.: if.lt1.}Br8UJEd IilllIJ :r

r.. ::_-., E-q PJ'i llrun I cno il jsri.l?.qri?, aurA rg? uI
:t-l !,.1',; uI lelll?.. - : qls Er{ri,uni irl asJns En0p '.a1Jedap
'EauI EjeJ u1 -ft'' i.i un sri qieaqS 3p aJliqns lnrls
un na snld i..i - - - r!l 12+sir: r; r'r lr,)lrlpcll .rI1 puo] n'l

.i) aldnou a-rwg pcnff '9'1"8

' : irri.) qr,iualJadxo o aund'il axe0d

_ I - j' ,ra-i.r+r.l Lrlind ap a?sa 1e3

f i ri:::i ',.:.It1Ji-razaJd?J O acP'J

-.------: ---: .-.---:- :. : ::- ' " - :,i: :!.i1-t:t {a;} acl attlr"td

l: -\ll:-.;,rl, i-- --.1. ::,-:l ':.:.*- -- :i 1 ': :: .'r lr'"'-iit'j lSqElp
n.Iluad -\IlIUio; citl. un iil;^\'E:--\ ::rl-t'l'-''.lirI-i I-t-'u cliia'jai{iilo"l

o rnl €iLII^ird uI 9ql€ FS ealrtd r€ ]srIIIIrLJ un lin]o] ]3:(IBGT
'gpraA 16'raneqneN yt) roqrp nrluarl urale ?93 ?9?E 101 ulind

Iaa 'or.rprr{Jolt Inn"pr?I;L)l€acBi JcJ'a,IauJnIeunraJldlruadr'ultla€^l€J'ill€.fpfis'a'fa,?lu€rarrq13J0a}'iruoeJ:u]Js

-qns alrrlln{re
lar'i.l.ulr{t3orrone1s:3roo)i)€;lyriRgaI1n,JJJerixeaIalnFn-dneolorrrHsidIrz1itaaosn,ld]e"i1lseI[lErrnop-alacesrp$Il'EaqtErJllel{lu€s38-IJcXruiql.gn\€Ja'lier?I]u5'iru€rrn1on',q.L.J1IiIuBeoB'uqir3Eo]rrnrpJi3aSFcLop:ru]s(Siorli}n.xl3oociIJso]oo'u'(J{rrSrFpp}?a"is)'sl.oqEi"xp{uolerEJIpI-aranJeJlJnl"i1{a)t
nJXrrad 'olaun nJlua.l ialiJolsl JolalsuosJad aiE rJn-}.T, Flsixg
"roTrisa"rdxa 1n-.\i3 sel lirsr-r B'ix
s) ' niunt 1g 14 nr.7n17 a:r1le.lFcreF
lu{\i e*r: '.roit"ittiRria.r uatlntiaaJ
(ar'l{.r* *fii.ipq ii1 eidurglri{ as
-;ac{un *p nn* ,rri;:arore{ a$ ari:runl ur 'dtut? uI pllqeil}?,t'.ln8tsop)
aur8erril 0 ala urp asnurlqo os'alalspoJ nlln" ac{ nnn Fi'IE3S tlf
aAlSAl;}ns itr.rd 'rstrtr 'IrU01I;Ia1
adeoJde E$Eq ac{ pueeaJl 'rtPultxo.tdB 'tllnrioFr:xa1{
a{ 't6ntnn rg
aXsailE asnda)Jad nu ruallru r;tltIl1lg
za?u€-g..trio:li a:lt-io t* ilJ!l:) P6{?'ur:r1uxt
I€ i,)J Irn EaAE eie'eiu.u.rnf;rs i-IJ i.arra{TPJI reurzl'-\ It? Jn1.o1(
acr.ro ri16
urnr lI un
Blsrxa 'irirlalus alsrxa FS a?ulprll 1S ':1lares {!n-JJlrrF rza11er3o1o3
ap a'9un1 utp rlria'ri'ld o-s aloaarl a{+ ES 9'tt1"1 ts'eun1
o-s srink 10? ,ep IZEtsv l,slrjEiit elnsrrtuarJ gFqrltla:.rad g
l* p,: e6e legqiscd arideuarl aP

a]sarqo aF IqJ(lA rualnd 9.1?-1s a:] ni euud re11 'a:"rr:dap inru e*e

U\,9.j J :t N,i, jt Ni Lt{a) ir I ij i1,\ Lr. i}::_i O,t I 5.-t.i I I

I{-ANT SI ORN1TORINCUL

compar o secvenle de stimuli distribuiti temporal (lumini in
timpul, mai mare decAt in timpulr) trebuie sd fi ficut deja
inceputul unei inferenle perceptive. In acest moment intrd in
joc ceea ce Neisser (1976,4) numegte,,schemata", gi care ar fi

forme de expectativi qi anticipare, care orienteazi seleclia de
elemente din cAmpul stimulator (fdri ca prin aceasta sd excludd

cd acest cAmp stimulator imi oferi niqte reliefuri, nigte direclii

preferenliale). Nu cred cd ag putea activa un sistem de aqteptdri

dacd n-aq poseda deja TC-ul ,,automobil", plus scenariul ,,auto-
mobil pe timp de noapte".
Faptul cd vid doud lumini albe Ei nu doui lumini roqii imi
spune cd automobilul nu mi precedd, ci imi vine din sens opus.
Daci ag fi un iepure, as r5.m6.ne orbit firi sd pot interpreta un

fenomen aqa de singular, gi aE sfArEi sub rolile maEinii. Pentru

a stdpAni situalia, trebuie si inleleg imediat cd nu sunt doi
ochi luminosi care vin in intAmpinarea mea, ci un corp care

posedd anumite trisdturi morfologice, chiar dacd ele nu sunt in

cAmpul meu stimulator. Cu toate ci luminile pe care le vid

sunt luminile acelea (o ocurenld concretS.), in momentul in care

trec la judecata perceptivi sunt deja intrat in universal: aceea

pe care o vdd e o maEind si prea pulin md intereseazS. marca

ei sau cine este la volan.

Aceasta ii rlspunde intr-un fel lui Gibson si teoriei sale

,,ecologice", fundamental realistd si neconsl;ructivisti.i. ;r perceptiei.

Am putea fi de acord cu el atunci cAnd afirma ca .,functia

creierului nu e de a decoda semnale. nici de e interpreta mesaje
sau de I r:a='-::- -:r:.:int... Funl:ta cr=,.1';:i:i nu e nici aceea
Cie a ifga:-.!. -"'..:,...- ', -.::-: :-:-- S::' t: :.:--:tSO date... SiStemele
percep;ive. r::--=-'. -:r'.rr.- -:r- ., -= -. iiferite niveluri pAni
.:-: !.:.i:rage informalii despre
la creier, suni::-:-.:- -: : :,::re ambientald" (1966: 5).
mediu dintr-un ca:i-:
Sd admitem chiar ci -:. - - , . : ::,:
oferd puncte de rehei. :. . '.= -r- srimulator este cel care-mi
care existd acolo si care-mi

furnizeazd informalie : -:-. - .-- :a sd. percep doud surse lu-
-marginile" ce le separd de
minoase rotunde, si le :-.:
mediul inconj;uritor. Imi jj::....:.,-:.t ca qi iepurele vede ceva ase-
mdndtor, gi cd receptorir l-.- ::::tioneazi preferenlial la sursa

de lumind, qi nu la intuner,:'-. -:conjuritor. Dar numind numai

,,perceptie", asa cum face -libson, aceastS. primi fazd a

procesului, avem motive sa slunem cd. ea e determinati de

atenlioniri propuse de cdmp:;, stimulator. lnsd, dacd vreau sd

IEua) (rilE - raluocul isunlea-1

- . :.rEolerd ne IJ 'i,t{JO n3 datJad nu EJSE

- ..rseau lEirr a.lEuE4 0 elJodns €alnd
,: raIJaJde 'are;o1dxe ap rJPug4 rcrur
''- -',lleAl aJ€J uI Inial uIO 'aurur alSad

,, I l,C lJaJoc autluaur as oloJ ap eurseur
:-:lB 'nlduraxa ap 'BaurrFJPI zanl€Aa
'. --.J e1e rS '(e.rdnseep ad g1eiaq8ul

.': :1no.lap oIIcIlsrJalJ€J€3 EI "rolr,tr.rd
" .:
j.-: : .a-tr1ru8oc IIJPq" al6ournu JassIaN
-ts e3ea.r1u1 erca.rdp B nJ+UAd
-.

: .- :r:r(lo un '1ncrqa,l' un '9ur6eru o)
i--:rtrzou{run1 o'lcarqo un) alrz
: . -.-i-ftu1 're; o erec ed ecrJrc
rs rs grseaig8oqurl as

'..! .::.:-i l.*-:- ::- :-:.;.-- - : '.:--'-':-:': 1-'rStl'folirfu aS 9S ?gCUI
'ilriixau ap ESE tUi"llln'.-s'-,i .r ;:l'ais r'in -\llIZOdStp un g re
BLuaqJS '€uaLIJS 'JoJelpaur luauala €J 'rs leJrlde ag 9s 91dea1
-€r arec ,o1,tto3"1n3 lB lserlsqe lnlerede €1le ap ad'rariezuas
Elsrxa aped o ap ed 9c '1uey nc punardrul 'csepug8
1n1dr11nur Jecgru rJru rue nu 'a1rtn.rcn1 aarlad as eSe gceq

gs arolau 'euraqcs

zazrJelt;ror1.red e11e ap ad -rer 'eiuarnro zazrlercua? alred o ep ad
'a.reprso g+seote ur"rd '(g9 :916I) rasslaN ad nou ulp l-npuglrC
'giuapn-rd ulp (a1eig^uI) rlnFor a1le r€ zaurrn 9s '<laJlle ap 'ace;
gru gleiaq8ul a eneeso6 9c nr16 9a 1n1deg '91ued o n€s eqrnr
a"relrgdap uI ErEp 3e1aiu3 'FZnJlp gieaqle o ap elepaca"rd
loso"Jt."B rolrurunl erir.rede FrBp nBS 'epqr1dac.re6 elag rigltzou
gnop alredap p9^ gs lndacul
-lurnl IlrB Irnr 1n1a3 gdnp igctru
nES aJerlr gzaT^ nc a8'raru pcep 'ralesoS 1n"r1uac ap solnauad
ardorde as PcBp nes uldee-rp ulp Inl eaped ad lcaloc auriueru as
aunds IIuI rolrJnJe; erirzod 'piua;nco e1 lndtr
Inlrqouoln€ gcep 1glu1 : aJeorJalln aiuare;ur ap arJos o EI taJl FS
zalroder a+eol ap ure pugc r€urnN
'efap urerts
aJBJS uJ luns g,trldaerad elerapnf 1€lnurJoJ

aJ EaaJ nJ urnJe gz€alnrurls Pur at eaec pupr8alur roap 16 CJ
un pugcrlde 'ptutintu o a DaaJn g.trldacrad elecapnl BI 'lJarqo ap
raietnudreurr.raeplaapleIaoqagsoJaBp19g)rruJoaJ'eeloacaecr'rxlnaliduullrsor€IlBaUpI JoJl na FJ aJSe
JInIU n3 e^at a

p,Lrldaered elecapnl'ecr8olounura? olaiu ;olasnuard Iapg ugurpJ

UVg'IONN INNIiNOJ IS SAIJIN'JOi) IUNdII

196 KANT $1 ORNITORTNCUL

o cantitate de stimuli din felul cum md percep pe mine insumi
(proprioceptiv).

In fine, in cursul acestei experienle pun in funclie TC-uri

diverse, de obiecte, de situalii, competen{e specifice ce ar tine
mai degrabd de CM, scheme de raporturi de la cauzd.la efect,
inferenle de diferite feluri Ei complexitali. Ceea ce vid e numai
o parte din ceea ce inteleg, qi din ceea ce inleleg face parte gi
un sistem de reguli stradale, de obiEnuinle dobdndite, de legi,
dintr-o suit[ de cazuri invilate, din care gtiu deja c5. in trecut
neglijarea acelor reguli a produs un accident mortal...

C[, in orice caz, cea mai mare parte din aceste competenle
este publicd e llmurit intersubiectiv de faptul c[, dac[ eu ag fi
distrat sau afipit, cineva de lAngi mine ar fi in mdsurS. s[ m[
avertizeze cd vine spre noi o magini gi sd mi sfituiascd sd trag
mai spre dreapta (s[ se observe cd acel cineva a ajuns la aceeaqi
judecatd perceptivd ca si mine chiar dacd a primit stimulii
dupd o paralaxd diferit[).

Poate cd, in cursul acestui proces, am evaluat numai epifeno-

mene. Dar dacd n-aq lua in serios aceste epifenomene, aE fi un
iepure condamnat la moarte.

3.7.7. Tipuri fizionomice pentru indiuizi

Dar sa reluAnr enumerarea feluriteior TC-uri ale arhipelagului

nostrJ. -:-:i- :-"==:',:-'-r:: irr toati dintensiutrea iui. LIn TC poate
Prir-i *.j .:t:-'.--: .-.-,..=,.'.- -. -:r!l: 19i l!19 s,l{ereaza cd. Chiar

ndtor altor persoane, ir- := : ---ea ca aceeagi persoand. Am
putlea sSppuune ccai ilnn ilnodli\rl::. .":.-.: :ltip qSir oOcCuUrerenn!l5a.. lDJar nu Sse
intAmpli aga in procesele r: r-:-'-irosstere, pentru cd ocurenta

(individul pe care-l v[d in cr-:..- ..-:a, e cu adevS.rat o ocuren{fl, pe

cAnd ocurenla, este totuqi pr:--' -r:i din memorie, fie ea o imagine
mentald ,urr'oii." altd forma l- .r-registrare qi, de aceea, este si ea

un TC pe care va trebui s6-l de--:Lm ca,,tip indir-idual" dar pe car.e,

deoarece termenul aduce a oxinoron, il voi numi /lp fizionomic.

rl ) ('l5ua) ..1 r.r 16 aJalieounJ?H

t-:,.. I : : -:t ap IS Al : . II AJB} UIJd AIIJN1PS9J]

- -..^:,. j -ra PS e1Ztr .ir JnAB €-U '.,l'Ir,:Eri.lO'ItOt3JJaO;TeIIos giUtJnsn
i"J als€ounJa,1 a.- ':-1ze}'lnSrsap EdAB Urolnd'lBlAJd
'' -qnd alnlPJ 1J lod ra3lqo ap 'aleAIJd
-ralur Nc ap E-.,. , -r*aF IJn-3I ap a8urlslp ai at Fcrlslr

op rJ rB :l9rl.r .:-Ltr nJ?uad aorruouolZrJ AilJndrJ]
.V
-OIC?JE} lr !: ,-.;s l)) ,,,,llBf,aJ" rS ,,uor1ru8of,aJ" aJ?ulp
a -.
n€p t61 'snds 1a311e'neg'(auouraru
giua;a,lr, . " -;.--.;,,'tl un azairqcs Ps rllqeduc r1s11-re
-..' :r aiieurFerur nc rielop rlicarqn's
ui .I:l : ''

:- - i.. r-, ::rldar.rad Intolul e nrluad nu
. r tti,i:ii rliulouorzr+ 1ndr1 aliarues
:.-.- a:

-:'_

u i 'iJaJlp nBopon o pugl
r,.li i1{r q3 In}dBJ n"rluad
.11 .'{i"1i1lgs9Jl OrnlrJS

-uoJaJ t-ps a:eracislp r,J !-r.i'c-:-''-: :: -'."::"1i-'.' a !illiili BuBosJad

pug) rcun?e 'BJIE ap ad alaJJuoJ alua.InJo 'ILrllr,tu lrce;l1de 9ae3

I-FS prrg)Jacul 'aleJrzoJaua.S nc clruouorzg IndI] acrlde ps BaJFJ II
e{urrop gc puureasu: Blseate : grasr6ar8 Ec glrrJn ad a8ur,ruor os
e n.rluad 'p?Iqnl €usosJad alredep ap JsaJPZ ec ersardur naJalu
ne alred o ap ad 'asndo luarede aJuaplcur gnop 3p gJaJns aJEJ

'uirlso8p.rpul nr16 o crurouorzlJ tndll also srJBluaq)s ap ?9C
'a1red uI a1€nl ropiqlar-rdorri

BoJ€qIuIi{Js e1 r€r g}srzal eJ€a (rnlnsJaul IB rJoaun 'alerodror
er'rucnnilrnlusrrogdrd6-[eEeeanrp€usrp)8ourtnunlnludrnArq?ecIan1Ireeu1qItB1DuI$Iera3rCsan,BorrpS"rrdIonsElnuasnseaaupleJBoaruJrrrEJaJouJr(aluglgrqrualzapru^lrrr{q€attgcu
rJnlpspJl alaun reop 1eur.8uo urp erlsgd aJBJ crurouorzg dr1 un
loarqn'.s,iJlEarqeuolq"ltdssarpE-lu41gJ1a1snInuJr lsauao"f,Ina?utuIoouuu9Jc 9ulIrBasu! EJSEa)V
ap g1riosul 'era16uou

-nJaJ BI ploqul €ap au Ps e3 al.l'ud o 'rtJol IE uo? un rodt'
reur a8unle 'rualBeouncar l-nu lndacul €l g)Bp '19rul FJnseru
e6e u1 'arapal urp lnprard ur€-l pu93 ap 'rtre lilnur apeo; pdnp
er\euri ecl rualAeounJal €s aJtsls uI ura?uns alsur;ou rrprnla;duri
uJ FJ JoJnuIn g 'eo?Blrerlsela aprard 161 1ns'raurgzBlo^oJul as
rlgnruJdaerucqrs,n;lto''ged1q6rtiuaeriauqnars.lregocsnua1€JT1aanuu.riegrodus'ar;a'lrSdnpeuro.etun"arrepadleupV'qsS'areln"tsriFnJuSdI uuanIslunI€rnassluJonnlstsaoqpugrnltsl:
irqerrldxour augurqJ oJlruouolzi{ r:ndt1 rug1n1sod nu qJeC

}IVtr'ii ]1I N II INTiNO :J I S iI,\IJiN'"){-}.) I U ]l.] i,L

l9rl Kd\T SI ORNITC)RINCITL

avem garanlia cd poseda despre soareci un tip asemb.ndtor cu

cel ai altora (din motive idiosincrazice ar putea sd-i recunoascd
doar prin miscarea lor rapidd, farl sd aibd nici o notiune despre
forma lor). CAnd am vorbi cu acesta despre soareci, el i_ar
defini cel mult ca ,,rozdtoare respingdtoare care se oploqesc pe
lAngi case" si, cum aceastd notiune face parte din CN-ul .o^rrr,
am trage concluzia gregitd cd TC-ul acestuia e de acerasi format
cu al nostru si, ca si al nostru, impdrtdgeste cunoasterea tuturor

trhsdturilor morfologice care fac parte din zona cunoasterii
comune. Dar imprejurdrile vietii asociate fac foarte improbabil
un caz de felul acesta, qi dacd in ziua de azi asta ar putea sd
se intample in legdturd cu soarecii (pe care atatea
puline ocazti sd-i vadi), rar s-ar putea intAmpla persoane au
extrem de rar cu un scaun. cu o vacd si

si Nu la fel se intamplS cu tipurile fizionomice ale indivizilor.
cd fenomenul se constatd nu numai pentru indivizii
se relini

umani, dar cu qi mai mare indreptdlire pentru animale, vege_
tale gi artefacte individuale. oricine cade de acord in a spune
cum sunt un cAine, o bicicletd sau o pipd, dar e extrem de greu
sd-i explici cuiva cum sd identifice cainele Tom, bicicleta mea
gi pipa mea. Pentru animale gi obiecte prevalea zd de obicei
trd.sdturi generice, gi printre un mare numb.r de maqini de
aceeasi marcS din parcare uneori ezitdm s-o recunoagtem pe a
noastrd (daci nu poartd semne de recunoaqtere). Dar problema
capdta un relief diferit in privinta indivizilor umani.
L-as recun.,3Sre
De lG:tialnlanriccd,i.ntsr:-:u1nt,lumsrl;nioontird.eeleindpievniztir,ugci atoret
asa i s-ar iria:.:-:-
il recunosc eu : : --
recunoaste }Iarc,
:- , =::';- : -- .:t',:. := cele pentru care il
I'l, i
toatd viala refertl:..-:.= .. , . ._ _ :ecunoscAndu-l amAndoi
atunci cAnd il intAi::r:. _ -. ,- - . .. - . *: r-reodatd ocazia sd facem
publicie trdsdturile i:.: , :.: . :.:- :': .1 identificdm. Am putea si
ne ddm seama de depa::. .r:. : r-rtre TC-urile noastre numai
in ziua in care amAndo: : ::::::l sa colaborS.m la identikit-ul
lui: numai atunci aS pur. ,-- - peri cd Marco nu numai ci n-a
dat atenlie formei nasulu- __.. ,_iianni, ci cd nici micar nu qtie

dac5. are pdrul stufos sau .^ r S€rrte de chelie pi, eventuai, il
consideri zvelt, in timp ce :r il vdd robust. Dacd pe urmd
cineva ne-ar intreba cine e r-iianni, ne-am da seama c[, in
interpretarea conlinutului n;:relui, nu numai cd. interpretdrile
noastre n-ar coincide, ci gran.;ele dintre CN si CM ar fi destul

'AI€U,-:- L- -\a lJnZEl LII l '. i arsoJd{ur BurrJci ad ?EZEq €unEap}o?u!
-jaulclul jr ad JolauEosJad 1u rrruouorzu dI? un
..::

_- .'rel ic- aJBrard 'PqJEq tssBI Iur-B ap a?ulEur r,

. .r .t-,ltl Enop e urp ral pugJ ad lgq"req etap 9'.i

r.:zenop rrurlln uI rBrunu PJasnJsouno Ti
-.rarqns g3 Baar€ ednp salaiul tuv
r.iEqrurqJs ap Bur€as lEp g J€-r6 nu aj-
-' :.ialur o ?BrpauII nEalrqe?s 'qurrqJs uI
: r.iapa^ €rurJd €l rs nBaulglur €ru aJEt Lr-.

: . ...I:] iS IUNI EAAJBC NJ?UAd O-SBJ UI€-IUI Tr, -

: . : i.l ES EqJ€q ?€sEI tuB-rur 016I uI i Lt:-
aJlur aJEolriurs rJrqasoap aldrxa
FS
.- . .-. : " : ilrolir! laJ?sE luns nu Jup 'aluDl
:- -:--..::...: : - :, .-,: - tu;
:-:: -.i, : -: i -:-. ..: :- rof
--
.:i.: ,: .i-- ii:-..h- : - : ..-,. ="., . , .-:'. - .-r,.:- l' 'lr1 IZIIIpUI lipfa;ap LUf
iEJOllts,IUUap € u. i-.r:j =.::-.* -.-:--.:.-r;-l a g.rlsEou EieIA
af,aJBoap 'leraqrlap e]€nl arzrJap o ap 'luapr-\a 'EqJo.\ alsg 'Jo] TT :

InJolE?Jnd ad ?raJrp EzBaurrasap IJ IJ 'lnuriuor n€ nu rzr^rpur ap L.
ripur ad aJEJ r-aJ€J
rudo"rd alarunu €J aJaprsuoc ES ruarJr+aJoal 'Nc ap ruarura? uJ aiE
Jol
ala^r?olll arlurp Inun alsa €?sa3E Ec parc
atrrqErurJdxa Jolrig?aIJdo.rd ealelrcrlsEIa (rrr)'aJe)grluapr nr?uad EIU

iunritnrlsul IraJo B ap 'r)ap 'ri crlqnd Irn-CI alsacB eleerd Ba(
-ralur E ap BalEllnsglp (il) 'rincsouncar laJlle ap luns ErorEJ
AD
E?rJolBp Jolun-cJ IB srzBJJursorpr JalcBJ€J InluaA?aJJ (r) : aurouaJ L
raJl rrzl^rpur a?€a^iJd af, ur €?ElsuoJ as EJ JBpE6E urounds
'NC ulp nu r3 'INc urp aJrEd acEJ BJSB g3 ared as rtu iarl

ElBp J€rr{c - a^rlEsgruurasau rlplaudo"rd ap EqJo^ a BJ aurJg€ BSlt
BS IUZBJpUJ e^ nu ruaurru rs 'r3trpu€cs ulp InJ?suorx g E ap na.L
rnl Ersr?ounJ r-9s aun
Bal€?arJdoJd ruuerS 'lnl €aJ€Jgrluapr aJe) Inf,run ag 9s ealnd JB
o)JEI I'rn1 ealred ad nrluad apln al€p arJorualu -do

r-ei"rdo.rd urp azatunqxa BS p8urdrur I-€s J€rr{r rs 'riplar"rdord \z\,
asEoJorunu alJEoJ a?i€ ruuBic rnl olaunu €l azarJos€ ES JolnJol
.JOT
-JaJur EalraJl Ie rnun rlJas r?oJnd Je-r a]unugruE alsar€ aJlurp
Jn8urs lnun 'rin1o1 rS i alunu€urB alsaoe alSeounc nu €J BIBJ€ JB ISE
0JJEI,{ ac du[1 ur '(€runzaluoN rnl equll lvJap €?le €Ja nu aJBc) nBe
Il€nqeu llqulll EalElrl€nlJads€ ardsap arqalal Inlol nJ ri;gr raun
PSE
InrolnE l3 Flnt rnl alaler; U rE aurur n"rluad .rep 'alelrsralrun IIqE
IIJO
aJElnc BI arJaJBru aJE1n3 ap rosaSo.rd 'urincseru xas ap '€Jseau
JOJN
-auro giurg a p:r aunds ealnd ure rrqLLIB lenlua^g 'asnardrur ep
lBru

'un
adc

JE-I
a"rds

BCSE

nC .I

tl(il UV g'L )IlN J.,l -\ 1 -l.NOil I>- 3;\l,l.INil( ),1 IU.l dl J.

204) KANT S{ ORNlT(]FINCLiI,

pe momentul in care ilnpresia a fosl mai vie) 9i pe acela se
sprijind pentrr-r tot restul propriei '"ale vieli - intr-un anurnit
sens adaptAnd treptat infhtiqarile
persoanei pe care o revede

la tipul ini!ia1, in loc sa cr-rrecteze tipul la fiecare noui in-

tAlnire5o.

Asta md face sA mA gA.ndesc cA. asa cum caricaturile pun in

lumin[ niste trisatu]'t t:'.t'i .r:nt t'eslmente identificatriie pe

chipul caricaturizir.t. sr c',1:tr s:uc1i,,rj stupiditSlir serveqte adesea
la a se intelese l: at [,rre :entntennl rntehgenlei, tot astfel multe

comportarnenie n.fb-ie nr-r fac aliceva decAt si pund in lumini

niste tendlnte ..normale care de obicei sunt controlate Ei reabsor-

bite in modele cie comportament mai complexe. Mi gAndesc 1a

studii-e despre prosopagnozie Ei in special la frumoasa analizh
a 1ui Sacks (1985) despre bdrbatul care gi-a confundat propria
sotie datoriti unei pdlarii. ilat fiind ci nici Sacks nu Etie ce s-a

petrecut realmente in cutia neagrS, a domnului P", ne putem
mullumi sd lu[m in considerare interpretdrile lui verbaie.

AEadar: P. nu recunoaste fete. clar rie altf"el nu e doar afectat

de prosopagnozie, ci qi de agnozie generalizat[, qi nu recunoagte

peisaje, obiecte sau figuri : facaltzeaza lri'rnlia-i atenlie pe niEte
trdsdturi particulare fdrh si reuseasc.i ': le recornbine intr-o

imagine globai6. Descrie minu{ios trn -r -..,r i'ifir'. dar nu-l indi-

vidualizeaz[ ca atare pAni ce nu i-a simt,r :-::,-.:'-..'-',1..,-otpterlriudrensacirideareca[
foarte amdnunlitd a unei dar c,
md.nr-rqi,
si-o pune pe rnAn6... Sacks spune icu ' :i:r -:. -.. Kant) ci era
incapabil de judecat5, dar ag spure rr-.. :' - -'-:r:1 i"itente (qi, de
ufanptd, eS{aiccikt sdaed,m,tiipteMinarnro",tacdbinbiuiotgir,:--'-:-..:'.-'. - :':f ',-ire sa fi avut
I. '-" cttltaL sketch

pentru obiecte).
Totugi este ceva care, in felrr.'r .- - - recunoagte cu greu
persoanele, ni se pare ftrarte apr. -- . .. :lodul in care le recu-

naocaoqtmemponrloaim-ednotualruicdnocostmrup.oPrtr:'"-:'"-:.=---'.z"duiinPt.Aeistdeeotcoaartiecsn'tuiErtde.
detalii. recunoaqte fbtografia : : .: ..:eln din cauza p5.nllui gi

a mustatilor, iar pe frat,ele sdr"r t- ..-,. din cavza. clinlilor mari. $i
la fel fhcea 5i cat'= il citeazh in post-scriptum:
un pacient pe - - r's

npuri-nEicraercaucntoesrtisetaic. isleotlioarEmi caoi -p' , .:' recunostea cAtiva prieteni
r'te, un tic' un neg, faptul de

a fi foarte siabi.
Mi se pare ca in actul li- =,a.bora tipuri de indivizi noi
p*ncedem de obr-'*i in acest : :,=-.ir cE noi avei-n indemAnarea

at:l ^. ,-sa.IEr--.. - ' ?-\ ap llunci I'l'r qlBG 'PuBlu€JEi1b
-..t

. . :- -- -": : . -- : .-.-I-=a"l'F\,€rdq);eralarslrai,-lrndaxraJunique'_lsnqnl1s dur11 u1

-:,. :'.-,: : :'.., alia'urd
- - :l -
lliaq;e rnun EaJeuolr durl lielaae
-' :. j. ,'.'. -. ' --= ini€l;o apiplar"rdo"rd "J:-:]-.atI"*

-: .. . . :- ': :-.' iuEli a'+l€lJolal JOJnln? Ie nlqnp
.., :--.,-:.:r:-1.a...I.,(I.-ttJsc-IjTutio:ne{tui'rIote"rpadl uaanadlepllllrsnqaul€aur?sa€suIJ0oaE3dlAuua'rpPoul^lprsIlarrpxaluaad1J)
-- - , '.
--,;:..-- .-r-,.
---.""- :' .

;-- .-i-r-r--'J. 4,.--: - - .--:-: ---"-:'i I:: Itjll'aleerznur'acruol

lri;[":.1"r,,i,io :. *r.,11 -^= i - * - -.' : :'' r'rira Blseare ssasoioJ)
aapB-nour;alrrlanururl*dadaa1aop.la4uturuqrPrrurtrPSngslaSoa1ip€pp€9ularnar€n.n'erlBInsacsSaadgvocctltlnic€noq't"1u.nl1"rr€\aol!oLu'tp"oreta3eqsrdo1opalTprs'ne'lapSlrpaJnrqeiE^ulEenornrlluiuoau-€arnt{ddu-uur'asrnoEaludraJurrsn-rlpISfr+e,6ilcrerJu'3aruournlJatneg'la'"16upltene1'uuJ,orlraEr:i1uzn^-lpsnnoOduFrJq-1aalu-laa-lErua:r1a'cnng:-Br:9€ir:paassz:p)ou:ru1udrln9rluui'a-rq"ruAEloa'n"rcJcdglnl

't'LlrLilraJ'tz't (L1,pu't n4uad JJ' B' L' t

'sed nr sed

-u€IJE?l,-1au'rp1nl"J.aJJ€iirur+pnupraz,"J*ssreJ€p-ElErnr1-Iuraupo""1{lotrtafr.*u*-r.,rarcrFarn6i.dgrouuJ"or1u',Jo..uIa,rnroca)"Ilu-gs1ulu"aPlEquradrLune€eiairlarrla0irsJl}lmia.osE€,nunplre'rSne^gnnotFBle1tuulss'guueuiltaIunirrgag€ul1,Jorurrlo6rnpsalperlrsuPeuau'Busrtnlan;€€aeagora.lpszIrrJl'u-ul1ralnud^(dreal7an9En€rurapdoga4aua94t1rparsulcr€uEluJinoraIuT€lnnaJrpraJaun"auur:rpptunrualeTauuia1rualueaAutaltruo1rnrdrld"inuirdp'aa"adal.'u(l^(rar:uouP€r1nnlB1?rpyllasq'J€EaE€u:a€^qallrrapotI'o:lFc1rnpaon\JntseqTJs€^us]t1Beuu'ie1IrenlaooansnLna5ldJsuaLJ[1OaanlIp1oru1IsaB.r6B"11]upacus9;a'noureJrqlllsn"lae)unJllrrsuu]cro1lu€s€rrnglurEqaauotaouau1dplcruprrpll

IOZ HV3'IJi}N .IIIINIJ,.\OJ IS !{I\IJIN)OJ IEI]dIJ