Umberto Eco - Kant si ornitorincul

52 r{.{NT Sr ORNITORTNCtil-

AEa cd, de fapt, pentru Nietzsche arta (qi, impreund cu ea,

si mitul) ,,confundd continuu rubricile Ei compartimentele con-
ceptelor, prezentdnd noi transpuneri, metafore, metonimii; con-

tinuu ea dezviluie dorinla de a da lumii stdtdtoare a omului

treaz o figurh atAt de feluritd, de neregulatd, lipsit[ de consecinle,

incoerentd, excitantb qi veqnic noud, care e datd de cdtre lumea

visului" (ibidem: 369). Un vis ficut din arbori ce ascund nimfe

qi din zei in formd de tauri care trag dupd ei fecioare.
Dar aici lipseqte decizia finald. Ori se accept[ ci ceea ce ne
inconjoard acum gi modul in care am incercat si-l ordonhm

este de netr[it, si ii refuzim, alegAnd visul ca fugl din realitate,

gi-l citim pe Pascal, pentru care ar fi de ajuns sd visezi cu
adevdrat in toate noplile cd eqti rege ca sd fii fericit. Dar qi

Nietzsche insugi admite (ibidem: 370) ci ar fi vorba de inqeldtorie,
chiar daci ar fi una extrem de jucduEi si care nu aduce daune;

qi ar fi domnia artei asupra vielii. Or, qi asta-i ceea ce poste-

ritatea nietzcheand a relinut ca leclie adevdrati, arta poate sd

spund ceea ce spune pentru cd este fiinla insigi in molegita-i

sldbiciune si generozitate, cea care acceptd qi aceastd definilie,

gi se bucurd de a fi vizutd ca schimbdtoare, visitoare, exte-

nuat viguroasi qi victorios sl6bitd. Totuqi, in acelagi timp, nu

mai e vi,zutb. ca ,,plindtate, prezent[, fundament, ci gAnditi ca
fractur5, absenli de temei, in defrnitiv travaliu qi durere" (Vattimo,

1980 : 84). Fiinla poate fi, astfel, vorbit[ doar fiindcd e in declin, nu
"

se i.mpune, ci se destramd. Ne afldm deci intr-o,,ontologie suslinutd

de categorii nslabe"" (Vattimo, 1980 : 9). Vestirea nietzscheand

a morlii lui Dumnezeu nu va fi altceva decAt afirmarea sfdr-
sitului structurii stabile a fiintei tVattimo, 1983:21). Fiinla se

va da doar ,,ca suspendare si ca sustragere" (Vattimo, 1994 : 18).

Cu alte cuvinte: odatd acceptat principiul ci despre fiinli se

vorbegte doar in multe feluri, ce anume ne impiedicd si credem

ci toate perspectivele sunt bune. gi deci nu numai ci fiinla ne
apare ca efect de limbaj, dar si cd este in chip radical, iar

altceva nici nu este, decAt efect de limbaj, qi tocmai acelei

forme de limbaj i se pot concede cele mai mari neregularit5li,

anume limbajul mitului sau al poeziei? Atunci fiinla, pe lAngi

{Ianpatuclecsdt e -cariat5", maleabila. slabi, ar fi un pur flatus uocis.
sens ea ar Poelilor, inlelegi ca
fi cu adevarat opera
imaginatori. mincinosi, imitatorr ai nimicului, capabili si pund

iresponsabil un grumaz de cal pe un trup omenesc gi si facd din

orice {iintare o Himer6.

:.]dACUOs ININSJA.\IUN AJ€J II AqJSZ]AIN u
i:.dsaJoJ ps aJ€d €]sBaoe 161 ,.roirrirz
: a1r1n3ar qzeal,Jrp aJBc Jolaruooipe"red p

:aJBuorinlos rS asBoJnFr"r e.ralieounr E.

: aJEc 'arSolorualsrda a"r1u3 oJrqasoap '-q
:.r pune-rdrul 'r6n1o1 ualrurpe ES
p
-'- : : '^ -:, -:: :'. :.-----"_-'.rr:.lroa1lrJronlJrrarndloa.rrddsearpluaolrcq'aelleudFarurcerto€e[urroruicBgutnJul tt
-*,.". ,
--.:.-^;i,-- '.:. IA
J
-:
- . -.:i : -: - :s Is'e^Jeo(al-z €;- c a---s-;-u-'-t-^uoJ- B:--JT-L--s'--EJ aIai a
;dnp 'a.r€c aueosJed r6n+o1 Flsrxa
U
.*--. ,.-::- -:': :,: :- .--:- :--.---:a.J'_rIunJltIrpJlaOep.IrIBJldCdaOp'IInpSoAuFAroJsBElrCroguc'IJnnaclncaulIlIqoIgS-ss
-, : -'- : :-: - j:r ,.-' . -- . - a-
:_l_...--. ::- ..'- :: ._ : :' :._'
'(
EZa?t:-:_-:.: r- : :""-'-:,,'_' -.,-. :..?J BqeJFap I€ru alsa Blualq
-OJd a"i::l?::;=-;. :: - ::: -: : -a- ,;pIUAZAJdaJ O-OU afga ed a"
€auln'I 'rrrnJ€ 'pi,:;: -: : ::,;:.' :: -:: - !]J aJBd as nJSnl InlsacB -t
EJdnsV 'aJ€otglasuJ g Eatr,i *: ,L: j-.:::i E{aJEJ ezeq ed eur8rp
P
-eJBd Ec EJ+suouap B ap a nu JE-\ap€ ap trsEIJ rnlnldaeuoc e
F
.(o^rlcnJlsuorap(( uPJuarunF.ie raJEsrJO e prualqord BleJp^apv n

i rse ap nrlsou ,o

rnlnu€lorq 9l€3or F+ulqr o nc opundsg.r eaa3 aJEr uI alualu e
-oul o?6ru eiull} nc prls€ou BprlrBd uI p+srxfi 'rolEIaSuI rpa^op
n
Je-s noru Inrr€d 16 'p1u8a"r qlulr{J o Fundo r-ps ll€lgloc r6u ap
naur rnlnuelarq Ec sunfe ap g JV 'areolg8rl6uc a?so "rolpcnf ap -a
psndord e.rn8g oerJo Bc eunds B gurrreasur nu rnlnJo?gcnf e (aJEId
a^
-rug?ul ap g1efu;ncur l€n?uale) aJo8ale o ap p+rnrlsuoe a Ja{od EI
ep ereolpFrlSgc p.rn8g a?rro Fe aunds B Erlpv '+dBJ un U J€ runr I-l
rie8rlqo uroluns 'a"reor.ra11n roprglard"relur
rA ec urg.reprsuor I-ES BAoc acnpo.rd glrqrsod e"re1e.ld.ra1ur ocrJo P

Burrunl uJ (oJBJ ad -a
Fc nu JBp (aJelaJd.ralur ap lcaJa luns aldeg ec "rede au ac olo3
IS
ee ounds e '.rn8rsap 'guruuesug rrglard"ralur JBop rc 'a1de; plsrxe
n

a^

tll

a

nu EJ aunds B ec nJluod '<(aloJ" uglard;e1ur e"reldruglui ulp

Flsrxo nu BrBp rieqarlul g rualnd €s epnlrxo nu ElsBacE 'rrp1a.rd
-Jalur rerrrnu ra 'a1de3 plsrxa nu gc BIac€ crlnauauJor{ nrdrcuud
un a BDBO 'r€urnu nu IS 'lcr8eru usrleapr rnJecrJo e1nur1 16
alsa aJBc) sttoa sn|nsf ?so)E a?rIIIa aJee IntJarqns n3 rrrac€J al
ru ES rnqaJl e ap erienlrs u1 rsg8a,r urol au '€iulg nJ olrla+ocos

at.€Iaqcur p?Bpo 'pc pulg lEp 'gluepoJuor crurru urrd e"rg"rg1o11

VJNIid SHdSSO

I{.ANT $i ORNITORINCUL

Ei hermeneutic[, vdzutd ca ,,activitate ce se desfEgoard in intdlnirea
cu orizonturi paradigmatice diferite, ce nu se lasd evaluate pe

baza vreunei conformitili (cu reguli sau, in ultim[ instanli, cu

lucrul), ci se dau ca propuneri upoetice" de alte lumi, de insti-
tuire de reguli noi". Ce reguld noud trebuie si prefere Comu-

nitatea, qi ce altd reguld trebuie s[ condamne ca pe o nebunie ?

Existd dintotdeauna, qi tot mai mulli dintr-aceia care vor sd
demonstreze ci pimAntul e phtrat, sau cd trdim nu in exte-

riorul, ci in interiorui scoarlei lui, sau cd statuile plAng, sau cd

se pot indoi furculile prin televiziune, sau ch maimula descinde

din orn - qi fiind oneEti gi fiexibili, iar nu dogmatici, e nevoie
totugi sd gisim un criteriu public cu care s[ judecdm daci

ideile lor sunt de acceptat in vreun fel.
intr-o dezbatere desf[guratd in 1990 (acum in Eco, lgg?),

referitor la existenla sau neexistenla unor criterii de interpretare

textuale, Richard Rorty - lirgind disculia pAni la criterii de

interpretare a unor lucruri care se afl[ in lume - contesta

faptul cd utilizarea ce se dd unei surubelnile pentru a fixa
Euruburile este impusi de obiectul insuqi, in timp ce intre-

buinlarea care i se dd pentru a deschide un pachet este impusi

de subiectivitatea noastri (el discuta atunci distinclia mea intre

interpretare Ei utilizare a unui text -- cf. Eca, 1979).

In dezbaterea orald Rorty se referea gi la dreptul pe care

l-am avea de a interpreta o qurubelnild ca pe ceva folositor ca
sd ne scirpin[m in ureche. Aceasta explicd rispunsul meu,
care a r5.rnas gi in versiunea tipiritd a dezbaterii, fdrd ca eu
sI qtiu cd in intervenlia predatd de Rortv eciitorului aluzia la

scirpinatul in ureche dispdruse. Evident c[ Rorty o intelesese

1ia pe o simpli butadi, introdusa in sens figurat in timpul

rniervenliei orale, Ei deci md abtin sa-i atribui acest exempiu
ce nu mai este atestat. Dar dacd nu el, oricine altcineva ar

pu:ea sA-l foloseascd (in timpul acesta care nu std pe loc) 9i deci
contraobieclia mea r[mdne valabild. Mai mult, o reconfirm in

lumina acelei noliuni de pertinentd, a celor affordances* per-

ceptive iespre care vorbesc in 3,4.7. O qurubelnitd poate servi

qi la desc-:iderea unui pachet 'dat fiind cd-i un instrument cu

un vArf tit,',s. usor de mAnr-rit ca sd ai forld contra a ceva

rezistent) : iar nu-i indicat sa te scarpini cu ea in ureche, tocmai

pentru cd-i tiioasd Ei prea lunga pentru ca r,rAna sd poatd

* Ingiduinte, permisiuni, oferte engl.) (n.t.).



KAN']'SI ORNITORTNCUL

avem experienla fundamentald a unei Limite pe care Limbajul
o poate spune anticipat (o poate, deci, doar prezice) intr-un
singur mod, iar dincolo de aceasta se confundd cu td.cerea: este
experienta Morlii.

Suntem nevoili sd postuldm cd fiinta, cel pulin pentru noi,
pune nigte limite deoarece tr5.im, nu numai in orizontul fiinfd-

rilor, ci Ei in orizontul acelei limite care este faptul de a-fi-
-pentru-moarte. Despre fiin!6, fie ci nu vorbim, fulgerali de
prezenla ei, fie ci, imediat ce vorbim, intre primele afirmalii
pe care ne obignuim sd le considerdm ca model al oric[rei

premise sigure se afld premisa ,,to!i oamenii sunt muritori',.
Despre asta ne informeazh foarte devreme cei mai mari decAt
noi, atunci cdnd, ajungAnd sd vorbim, formuldm primele ,,de

ce?".

Fiindci vorbim despre fiin![ gtiind cd existd cel pulin o

limitd, nu putem decdt si continudm interogarea noastr[ ca sd

vedem dac6, intAmpldtor, nu mai existd si altele. Asa cum nu
ne incredem in cineva care ne-a minlit mdcar o data, nu credem

in promisiunea ilimitirii din partea cuiva care s-a prezentat d.e
indati opunAndu-ne o limita.

Si, de cum continuam si r- rbi::. itsc,perim destul de repede
limite in orizon::j l,l:i-:--,,::: ::re le-am numit. invdlim
alte erperien:A .;i aa: :: : -:-:: .:- ::=:.:.:e tendinle stabile. Nu
din

e nevoie sd ne ga::i-:- ---- .=:. - - *r: Sr complexe, precum cele ale
gravitagiei unii'ers=... - - . : :..l :-.:-:? mai simple qi nemijlocite,
cum ar fi apusul r-i- r;-i:r.t - : - :rel,ri, greutatea, existenta
obiectivd a speciiior, L-ni-,.=:..., -.. '.'or fi fiind ele gi ingeldtorie
qi infirmitate a gAndiri,. :,: -:a:a identificali ca specie un
gi o pisicd, invaqan: :=:
cAine use = :a dacd unim un cdine cu un
ucdailnlle lnlas.sLtee unlr caAlinnee.. Ci::3l l::1 ':jnnlimm Uun Ccdailnnee cCuU oO pptiSstiCcd nUu
.^
se naste nimic - gi chiar i=:, s-ai naste, ar fi incapabil sd se
reproducd. Aceasta inca nr -: -.=:::nd c5. s-a dat in act o anume
realitate (aq vrea si spun ..i
=:-:-..,",.,.'-:,,ni'oiaarbnni5op."ar)isnatrg5ge,endnearuarrlililaaorvaaEiinfaivefisinpnteda-
ciilor. Vrea doar si sugereze :

qi efectul acelei penuria no''
termeni generali (a clror e:r:.:rsie putem totdeauna sh o re-
vedem si s-o corectim) ne-a ,n-.:rrs ceua rezistent. Nu conteazd
obieclia c5. biotehnologia ar :.i:ea intr-o zi si faci desuete
aceste linii de tendintd : fap:.;l ca pentru a le viola se cere o
tehnologie (care prin definitie airereazd limitele naturare) in-
seamnd. cd limitele naturale exrsta.

BI PSE] .'':1sru1al11 aess'.?uaIIIo ue.ralseounc ap ElBnlcaJa suas nJ -1
0
aJ€ln r,. -... aJrJo ap alu:'. j.'suas PlsIXo Pt EuluaasuJ ollrnu€ ac
'losizJa---. ..Insuos tA asnurad tJnsuos glsrxa Sero a:

:-? uJ SUiS .:':-':r" uI ',,atiJoJtp" ap Insuas u1 rc '..arierg 9
r: Insuas ... -:::deau nu) ,,suas" nJ ronpeJ? IJ IIqEII -a
-':--::.-:--.-:::::.-.--':'..:-:-,:'---'-:.:-'t.-.*C::.-.a:'-'::-::l.'-:-{..,.i...-:-:'..--':'.-.'-:',..:..:*'-..-..-::::,,':,::-I-Ern,a.-al.'lepdt.E.'n.:tuU:.uun-u:-ursr:orJ.reIueuJinauaauer,uodlruoruAoarl'u'.pJlllr1Blndecoqscuou'lpe'acJ.pu;ruaInlueoepIrgcgc3p.'aAduldd'al1lpuaqpdslcr€1gecSeas'-r-ucr-.'crgIra're'lrl€Ancsrd1'autgr€xH,lireresauu5laao9nucSlJtn:i1€rtcu86l€Iarne?+a+1lsl;vB+dnuI1"ure1z:BousloorUrcJgu1Jl
:.l:-;:*.,-;:::,1-_,:.r':--i-,-;::-.1:1--.-,.:-:.:.--.-'::.:-:- -'::::- ' .'-'.'.:l3]UI€UI FJJOIU€ -PJJOIIIE plSed €

: ::-:: lD IS AUInUB AC UIG 'AlIJaJIp p
;: :- ,::-.: ;,ri.IoJ ur lezruuFro 16 ledncap -a
alsa trur:u-t ::!-: ::: -r -:---. - -.-: ::,LrrJdxa e nllued rrsa-rdxe a
EJ ouiuas rursoloj i'--\ '-; Esj'i.-:rr=r:.-.---j..:-E.Er:sEEcaual€a
nu 'rcrlonuas taun E
e rc'rJrzgeJaur raun E
aJIqJoA PlsPa3€ N
U
urgpJoq€ ps 16'raarqo ap urrqJo^! aJ€J arcisap raiurg o18,,runr8o.r" U

aiac€ BI gsu3 ueuriuaru au ES 'alnrsounr alar ap alrraJrp afequll OI

€JoqBIa gleod ps Ealruauro rz o-rluJ €t acrzJalur nu crruru ocaJ e

-Eoap - aleod os g3 rua?rrupu gs "rep 'fequrl uI r€urnu rA rerunu ,a
FlsaJruerx as eiurg prpulg 'lepnrc aJBd 'rrrrqJol ps EJnspru uJ
tualuns nu aJEc a.rdsap Iaiulg ap runr8ar 16 elstxa ps pqrsod g al

lnln-unnuTluoc Insuas'II'I t
a
'olalriurl raap 16
a
'e1r1n8ar zaxg r-Fs olso gueaprlcnaau ar.rlauroa8 o rpug8 B op tu€ tlr
I-aJEc ad poru Inorun 'euaaprlcnaau rIJ?aIuoaF reurnu aIIqBIEA ag
FS ar€c u1 ppqrsod orunl o e1 16 rpug8 1od gtu no pcep 'ealseae N
aleol nC 'g1e.r1gd pulcpppr o prseu as gs gleod €s €Allotuocol o
nJ alrruec raun eareirenJaul urp apun 16 'a1e.rn3eu unua8 olsrxo 9

nu FS aJEs uI arrrnl o pclpe - a?ualsrxaut 1n1da"rp B-ap nBS ala?le o

aU gs alairue"r8 aJeJ uI 'rrcads erlug eiruer8 eauaurase luns nu a
aJBJ uI orunl o alsrxo gs ealnd Je pe apnIJXo nu JIIrrIu 16 '1ag11e u
e"rnBggsep 1n1nd U re-s alrrnJcnl laiul$ 1e nn8rqrue Inl.uozrro
I
uI 'alrqrsod alrrunrl e1"red re; Iaiulu e aunr8ar FIIB o-r?ulg

L9 VJNII.{ SUdSSO

KA\T SI OR];ITORINCL:L

un mornent dat sa se in{eleagd ci depinde de ,,sel-ls" fa-ptul cd
expresii diferite, ca plouli. iL pleut. it rains, se referi toabe la

acelagi fenomen. Ca qi cum s-ar spune ci in magma contiru,rum-uLui

exista niqte linii de rezistenta si niste posibilitili de curg*re.

ca irr nervuriie lemnuli.ri sau ale marmurei, care fac mai uqcari

tdierea intr-o direclie decAt iu alta. Este ca Ei pentru bou szru
pentru vi{el: in civilizalii cliferite este tranqat in moduri diferite"

cle aceea numele anumitor feiuri de mAncare nu este totdeauna
totui;i ar fi
usor de tradus dintr-o iirntri in alta. $i foarte greu
de conceput o in acelaqi
transare care si of'ere timp extre-

mitatea botutrui qi coada.

Dat6. con.tinuum-a\ are niryte iinii de lendinlh, oricAt de
neprevdzute qi de rnisterina.se ar fi ele, nu putem sd spunein

orice arn dori" l-iinla poate sa nu aibd un sens, dar are rtigte

sen.suri; poate nu nigte sensuri obligatorii, dar cu siguranli

ni"lte sensuri interzise. Existi iucruri care nu se pot spune.

Nu conteazd c5. aceste lucruri au {bst spuse altbdati" []a

urmare, ne-am ,,b5tut capul", ca s[ zic asa, cu c6teva eviclenle
care ne-au convins ci nu se mai putea spune ceea ce se spusese

rnai inainte.

Aicj trebuie evitati o neinlelegere. OAnd se vorbeEte de expe-

r"ii.ria a reva care ne obligl si recunoaEtem niEte linii de ten-
clir-rii sr dr-, rezisten!5, qi sd formuldm legi, nu se pretinde

lr--1=i',.,r: :ia :iL:i-rTrem c5 aceste legi reprezinti adec.rat liniile

de :--: .: : i: U- i'.1 .:: .rjr'li am spllne ci, daci ele-a lungul cirfirii

pe:i-:r- : i'irlr:r* gdsesc un truEtean care imi impie-

d1c:t :- --.. - :'-:-t.:-:liili.i;rz-{id,-rrt,:c6rteescclinladrdurmea)p, tdaaroraistiaa
' :,,. irath md ajuth si cunosc
Stan--. - '- -, - ,
nli-nr. .i .. ,i =, r i ,i.,-r1 iirtr:erupe un proiect

. . :. ii,:ri:a ci existi niqte
: . 'rr,ii-eui'r5 eu Peirce,

. . 1i.r:i+z,a legilor

rrniversaie ..-l itlltez:. ..'- -

dintre moil-:r',,- in care Sc t-: ., ,- -- - . r . i'rlte.
r i--::
ir"lsi Haber'::,-.s. ciut6nd r:...,. - -.: -- '.-l -: lr:crului
-.:-:,1 .j: 1.
in sine al lu, Iiant, sublini..- , . i itU eSte dg
a spune ci cer"a (ascuns ilt .: , .. . .. -ir"eiltel.i , ,r': .-1f dori s6-1
oglindeascdt are, ca gi oglir : , : .t:e poster'r -:-i care sr:ap5
reflect5.rii, c laturd pe care :,-':::t, :lproape -. -*ii ci o ve,in
descoperi intr-o zi, cu cond.it-'' .: r::sirn s5. ill ,-,arceur figur"z.

'84 ap 1€lrr.LirI al-qe :::.i --
!i l- r-'
'_ lIiL,,aa: !n-t -: -'.ilrLI IB gugd '_.,'l,,lxa oJel IrI lniuaI-u
I Lli e:]':.;ir -' Lr.riArp ts,rnll?u r-irs;"r1 uip e?JEd erEJ , *..

.:-iili; il : i.r:.iid JScJ E illEli:raj rall E+sEa:)ts uilElp :1,
., i1 ij q-q js{$ ? d, ,'; ) } lujur ilse aJi,j
:--rilr -1,.' L

:-.:l!,.. .,. -- .-,r i)iU 'aut11 ra g.1 1ii.:lrriuSr-]t Ig FlLSirI iil
-,):zij xleJEll.Laiijui i:Jl;; ?iillllj'rr1l.I l-RS
"+''c al
. l'.;ZaULUnfi 'arrzg rlrrlrlll3r{;'! t}J€aAr.rd
Firl
-. tqJEd ain?rJsal i-qs tS srruoJ lrl?E;gi E)
: -:, .ril nazauurn(I'a1en3r"[ds runr]saL{J
'
:-r 3 Er-LroJ rni InsundsFH'€a?€lruGrr^ Ei
- i::.t Eli{a.rpur aleod nazauilrn(J B}rJp tti -
i.r,.i
: -, 1t :sCtd sn?{I uJTi-tl?? Ilq?3Jlur as
_:.. r::;,ill EatH ap IilrJuILuE au qS -a-r.

- :' r7,:,trir.{J 16 puBd aiB[.].\a.r n;.

: ,_ El 1_i'.

.rr']sa:lE lnulod IJip "OlI
: ' . r' r :1 r'ir..r,tttt FA 16 Iial
-Sal3" IS Fugd Eunds €s IiqL:dr.-,r. .:.-. :--.ia---;- ir' ilririil:r? {{edpls n!:
Ap <aJA,{AS IEIU a{AJ alI.InJ€SEJI JEop qlCd.,-r-r r; r-Li i'4;'A?EI
8..,
-aAaJ JolrlFrlar Inazauuno ap ?IraJIp aJJ€oJ E,\aJ alsa suas ?sa;]E
uI 'Fcs1?aqJo^ 9s o:IBod nEu"rnndBS(a1a€rn?qI^arJlBl FnauNInE[JBnqdutrsr3l aJes ap
(arEJ o EAa3
1a!E ',,n1g" Jnd 'EJrurrT
prrgl

ri FtBp) qJurzaJd as aJ naz Lrn a p.l eiue-rnFrs nJ 'aFa.1 ap nRS

nazouurnfi ap Baapr ap 'ar8oioaf nEs ErulJd agosoFd aJrJO 3p alurBul

'rsgF aleoel as aJ ?€rdoJde reur IaJ inJln{ a3sa aiualsrzotl Jolsa::r;
erir.iedy "giualsrzo-r ap alrrurl reluro? ?uns 1rp olap 3sa.lv

'aleunsJa^ur n} puEJsrzal io-'+E [r,i

-p"{?sap ne a3 rJnES slaJ€Jurunuau a-illrrJd alrdrsu 'ra eleaz.rir

r€'ezearlopJo o aJes EJnlgsai o E?srxa r-uu-r i1l ?c] 'EqnrJEJ i;
r€ €iullJ EsBp rurr{J '(lalduot 16 llug eiap g B i?u{usasu{ nu lep
Efap $ e qJBp rerq3) |np n{ap e} e^al IaJ ourrluB ur1-.}lul naJar-u
aFnlronttisxxaa€piusigurain?d6aIarnJJrlsnuqoar"rnt ur€lnrfstrrqnursirrTl)
pursgF'gzuaqFo"ra?rJr o:
'F"rnp au{pJg olsa EO EJ

aorlo ap llQi:ldaasns map ri 'rnd sou11 aSsar eiurg Br Elrirr+B
re aurc ri rerq3 ;aqli ol*arnr1suo] 1i lnfeqruii a"rer ad insllas
uI IaJlse a?sa nu eiulg 'fequr11 ap lraJa €J a.rudr? g:rep 16 .-.9
reop punds glualsrza.r qJ
'Rir ES EaJ^ ap 1lull q?srxa sruJrle v

'(I9U :9661

'sBul;aqeH) aslBJ rJp?aJd.ralur gznJal €f, Insuas uI {Eumu aJi}seou
rrJa:leEouno l1ilu1sar aunduIr Ea:]ElrlpaJ pJ r:) " uraliaA o a"rel etJ

!'J.\1Id gHdS:{O

KANT $I ORNITORINCUL

L.12. Concluzii in sens pozitiv

Dupd ce vom fi spus ci nimicul qi negalia sunt pur efect de
Iimbaj, qi ci fiinla se prezinti intotdeauna in sens pozitiv,
ne-am putea intreba dacd nu e contradictoriu si vorbim in
legdturd cu ea despre limite gi despre capacitd,li de a opune
rezistent5. Sd corectdm asadar inci o metafor5., ce ne-a apdrut
aqa de comodd din ratiuni retorice, pentru a ,,pune sub ochi"
ceea ce voiam sd sugerdm. Fiinla ne opune niste ,,nu"-uri in
acelagi fel in care ni le opune o broascd-lestoasi cdreia i-am

cere s5. zboare. Nu inseamni cd broasca-festoasd igi dn seama

c5. nu poate sd zboare. Pasirea e cea care zboarb., in felul ei gtie

cd zboard, qi nu concepe sd nu poatd zbura. Broasca-lestoasd

igi continud drumul ei terestru, la modul pozitiv, qi nu cunoagte

condilia de a nu fi broasc5-lestoas6.

Sigur, qi animalul intAlneste obstacole pe care le simte ca

limiti, gi pare a se trudi si le mute din loc; si ne gAndim la
cdinele care rAcAie litrAnd la usa inchisd ;i mugcAndu-i clanta,
Dar in astfel de cazuri animaiul se apropie de o condilie ase-
mindtoare cu a noastrd. manifesta oorinte si propuneri, gi fali
de acestea iimita se pune ca atare. O uga inchisd nu e in sine

un ,,nu". ba chiar ar putea fi un ,,da" pentru cel care caut5,

dinliuntru. retragere si proteclie. Devine un ,,nu" doar pentru
cAinele care plinuiegte si-i treacd. pragul.

Noi suntem cei care, dat fiind ci Mintea poate da si reprezen-
tdri imaginare ale unor lumi posibile, cerem lucrurilor sd fie

ceea ce nu sunt gi, cAnd ele continui sd fie ceea ce sunt, credem

c5. ne spun ,,nu" Ei ci ne opun o limiti. Noi suntem aceia care
gAndim ci piciorul nostru (articulAndu-se la genunchi) ar putea
desena anumite unghiuri, de la 180 la 45 de grade, dar cd, nu

poate desena un unghi de 360 de grade. Piciorul - atAt cdt
poate sd ,,stie" un picior - lu-;i dd. seama de limite. igi dd
seama numai de posibilitali. Insasi moartea ne apare ca limiti

nou6, care in chip capricios a:r ','rea sd mai trdim. dar pentru

organism ea sosegte atunci ci:i lucrurile se perrec aga cum
trebuie si se petreacd.

Fiinla nu ne spune niciodati. -:':-. decAt prin metatora noastrd.
Pur gi simpiu, in fala unei i:::=::ri exigente
rispunsul pe ,:-:-: Dar limita a l,,astre, nu dd
care l-am fi
este in dorinla
noastr6, in felul nostru de a :,:-:= Jiire o liber:a:e absolut[14.

'prnlcaluoc a lnlsag :: i
'elrcrldxa eard glep
EP
- i,'.i 'Jlauuras 'epnlrade ugzrsas r-PS 'elaiualsrzal oJ€tJaeul
:l -;:und r-gs'rugFoJa?ul '9r.
o-s'(rpredoal rnl E €oaJe ri rerqc
uln
_:sEoro.\ FiuII+6" o g aluod 16; ar.rncnq nc raiurg ealeurdruglu! uI nJi
:ua3:aru ES orolau r-Pc olsa unds au ra oJ aaao 'a1e1r1ear u..1
P1I
'atrloro g 1n1nd g IBur re aleod Ec IS - ourarlap eard ir8ei u1 ED
lerzelsodr 16; leegrluapr u€-al aleod ge uopoJr 9s 9s€l ou'1r-radol
-sap ne-al pr graJns pugc rS JeIqC 'csa+ulllreoJ ol ru eFau a1 e lgr

ap 1n1deg ur.rd'raiurg eleiualsrzar aldaace FS FznJoJ pugc JeIqO nu
'.(gcruJepez gunled" o tuoluns €esape €c Jsolurureal ou BII€ ap
EA
ad 'prlseou €oulpnlrug ap FzealosuoJ au alred o ap ed 'FllurII
ap olocurp a?srxo gs ealnd JB at Baac ruapalorluJ 9s au-npugJ AJE
-pJ IS 'oJlseou raiuuop E orerapou ap resdrl eie; ug eund au
'ntltqtssodtur rS gugd apqrsod ?uns Ft Bosope au-npugunds to1 ura
Insrncsrp -re6 'rrirour Ferlsns as ar€t oiulg 16 pugd ea"rgde 1od rS au
-u
'BJnqz 1od aleseolsei ra nrluad aJoJeoap - eleiualsrzar urp8au
NJ
r-gs (lrllrJad au 16; lruuad r51 eesape rc 'ealelrsaJau JSaAEIS '9
ou

91
-os

'€

Bl
ac

al

ES

el

B
UI

uI

*l

1n
ou

ul

tt t
op

r-gJ Jeop nu areJ rac t6 rc 'BiuIU alsa runt unds area rac 1918 nu
'g e .red ta 'arieco.a. uud r6oureull I 'FJaqrl guoz o-Jlug aza6e as
r-:s ared rolrfao6 1nfeqru11 'aiuelstzer Jo?sac€ eieJ u1 '9a ln.8rg

VJNIIJ gUdStrO



i " raJ{iirc i-ii)-{*tl ilucrlsoo"ld e ; I iiii;
,rr;s -.p.ip'; u: id €d8alaiul pJ:rud

= slltctrllsau pu,u'sq{ BISua}uI gslJ!poj\-
':. .i i,3 '{a JnzEA e,t urrlo e6e "lerqc luns
-
;.luad pTlA{JToi{ soJarJJsop vzve\Ja,LoJ
pugr-3nBpE
'j tEL{riuE {rn lnlnuiiuo]

-.-,i-rr?l{l{{ 0 s{ E.-i aJ€d o10d orJEt{

. rllj"l) sup ad i:uru3o+ r-rJ 'gJrior:tG+
, '. j ,,;i.iirrds ag uir"rJ 'e1sa n1g 'OJapaA IJI
- r::" :l+;'lsrur rnun iE Ia3 n3 JolEtrBUr
= rr.rF ;i"{i lrsdrl rd n"r"8au i, InuJo-1
, ;i., iril JFd'! TrE r) 'riTa^z 16 rqlE
I i.,..ii,i. aT_xnds ults rou ,riupni;

: .: ; eli..11flg au PS a?*aqgl8

tl.r a.tliiill.i:: ;-a:,: -,.:::,. -.,^-:: :l

€f, 'ESE '.lJEXa 'U.,IOJIUIL iI :-:---' - .. -.-.. . -:-. ii |ii;jiln{l II ?S

EJnliilJ Af,AJE'lap rS 'lnuJoJ ri a.rE,tltia i'.Ll5 t .Li, iL '--r1.. ,:isocios
-oap etr'aXnlsorrnl ai€utru€ all€ nt ar8olEue urJd"EJ _rEo-Li uJs'l l?

'1rrzeA. r€ur E-al i1u Ia aJBJ ad aleurru€ ap EqJoA a?sa JE6I .r.ra:!urr

-rJ aliru (urn3E tou uJaFalaiul) ?AtrIi ur apa,{ aJea (olod oJJpIt

Etr lrlr-qgE Ir n3paJoJd rnTSaJE Is JTSEIJ nlduiaxa ull 'TdsJ Inilu

ap +u03 €ap es a.r€d 'nFJ ap '.aurq alr 'ater 'u.r1seon'srp3{iolJuuii

ur ?uazaJd etap 'lnuliuoJ ap fiiac{nrap IaJe B?neJ as :aJuunxfi.r':{c
urJd uzEauorilsal as lnJsounJau uauro{tal rn{.Ln uiug u1 ,easa1:1'

[nuaOclt{n E8 CII$d O0rstr{ .I"?,

In.cuEJ{}TItrJ{} rsa se"rrad t+usx

I{-ANT SI ORNITORIN(--i iI,

Dar ce s-ar fi intamplat dacd polo, in loc sd se ducd in china,
apd ar fi
ar fi ajuns in Australia, qi de-a lungul unui curs de

zdrit un ornitorinc ?

Ornitorincul e un animal ciudat, ce pare conceput ca sd
sfideze orice clasificare, fie ea qtiinlifici sau populari: lung, in
medie, de vreo cincizeci de centimetri, cam de doua kilograme
si ceva, are corpul plat, acoperit cu peri cafeniu_inchis, nu are

ptgraauvtiieglioi daaerneaesoaucuporraiacdu5g.laidrreeo,czacaselitleeorps; aaaturreupceliaosbcterdilesneraptetedr,mddeiendiecsuculuobactra,etneauclbianisrce-i
degete palmate, dar cu gheare: std destul de mult sub apd (gi
acolo se hrdneste r ca sa poara fi
amfibie, considerat un peste sau o
femela depune oua. insA i,.i aldpteaza puii proprii,

chiar daci nu se r-ede nici un sfarc ide altfel. la mascul nu se
care sunt interner.
vid nici mAcar testiculele,

Nu intrebam aici dacd Marco polo ar fi recunoscut animalul
ca pe un mamifer sau un amfibiu, dar cu siguranti ar fi trebuit
sa se intrebe dacd ceea ce vedea (admiland cd era un animal
si nu o iluzie a simlurilor ori vreo
castor, o rat6, creaturd. din infern) era un
un pegte sau, in orice caz, dac[ era pasd.re,
animal marin sau terestru. o frumoasd incurcdturd
din care
nu-l putea scoate notiunea de unicorn, iar cel mult ar fi recurs
la ideea de Himeri.
ctsriioacilini,tettpnr-raiaicncdeaeuerrvaemqdairaurilne-vac1nuu,,uorntcetu[rotmaurnrcitaiatowrstria-!ina6teuc.r:mcaielofvlliaean,tfeciqalnerissepdessreciemarpderitircictcaeaoppleaeoacnoeiieqncataiaraaftvaiuferdsaa,-
,,portretului" oferit de ideea de cartitd nu se potrivea tiparului *
chiar dac[, pentru a recunoagte un cioc, trebuie presuilus cd ei
aveau un ,,tipar" pentru cioc.

2.2. Peitce s, l cerneala neagTa

Dar cu ornitorincul ar fi a'ut probleme si peirce, admildnd ci
l-ar prima oari., mult'mai muite decat i-a'
fost fi intalnit pentru
puse de litiu sau de placinta cu mere.

Dacd se poate susline ca in recunoasterea a ceva cunoscut
procese semiozice. pentru c6 este vorba chiar de a
intervin

raporta niste date sensibile la un model (conceptual qi semantic),

nf, €JEdul as nu InlE-.- l€ EJ Eur€as 1€p e-rs pug3 IS ZuroJrur. '1 lrlt
un U J? i??J I€zaauloJdorJraL-:.-='.-::rr€r.rBa e3p
uJ ?€lsrsur E aJ ap'a1ureu1 o-snds
e E-r;: lnJS(
et ezalodr lncpJ E ac gdnp nes
:- - :.'--.. --snds E la ' -: :./ a DlsaJD slz 3 olod otJetr{ pugJ lBIo NB-I
.: - s aLuni-^-.-'- l-:todr eurud ozalcaJoc r6-gs le8rlqo e-1 E3 D
:.:--:.L-._-:.::-.::-:..;lI-'J, .;I,-.-1:--:'.--:.-.:-*-:.:. :.'j EIOJB InuJOCIun FC F?lIUpe FS ?InqaJl
.r:, Boopr cof u1 snd e a? Fdnp 'e11e ap ^L
- .:=- 'igoJd un'ecrleleqcs gurer8erp o El
p;;-::-.-::::z:.':':e-.:.-.:1--:a,-:-:::*,pq-"-::a-.-*-:--:r*":ro:t_:.--:,--_d-i-.,-.-:.r--:,.B.:.:r.::j-:-^'-,_:'r::'"i=.-J::1:--E:::::::::i:.:',J,:-::--_''-.::_.,..:,-_--'-i--::--;.:.--:::-:_.i:,:;:-.;:;q:d'::-:s*r5.:u.:...;i'gn-B..-.:\.:.fr:rja-es3uJa-=uJ,li.aS:€pd;.r1u-O-ps:nrs'n.enOS\,,d(;'lJJE:errJro-enuA,tiE-untlarpintrnrru8Oelc\?udlAoaernJ?Aelrze'oecn1Ce"s1)ZEIFqIo?+'puageunJAaan1.anEZJd6a?es€?ea'lot^ra^lz:"oOnJJus[eVgdraBluuuaes+ndnzJ'aq.€Uldo.IJlO'oUcosJuB.$auJagJlaJ+OrnolAJudsteJcCeuosIrdUJ1aup€eBlnnss€o")I IA P
un alsa Inl€uruE gtrpe 'r1nr:aJ raun inz€J rnlrlsuoc ealnd "ru gc
alAarnupq as 'liqeorldxaur iS sorJne lellnzal rnun eie; uJ 'Ig?uJ - In

reur :aaruouec alar lgeop exalduoc reru +lnru nc F^rllnpqe Eiua^ €J€J'

-cas o ec aJede rnlnJaJourJ €aJa?ieouncer 'puog uI 'alncsounc EAAE
efep 1ip1g1ua a,rdsep er16 ac €oar €l ep pururod a1"e1r1ua gnou
o azauurasap gs pug8unle 'a-reor.ralue runriou ap a?n1oJlrq a)eJ 'Filr

rx 'onou ra eaunriou 16 eaur8eur EcsernJ+suoc r-gs elJealur nu -snE

rcru 'lnJsounJau rnlnlerrrrue e ((Ftruol€ld" arirnlur oJE nu aJ€e SJNJ
AJ€J
'1rueaouu nc gieg uI piBJ ?BUE olod o)retrt ml o1e aceFuels lua.rede 'a.rg
olrJgtJaJuJ arJcsop ea s"red adBoJdE gueaa"rrad ea"raundo"r4
un
'Gtz : z ua)
aJeorJalue aiurl6ouna ulp 16 aJEorJa?xa rolaldeg ea"ral6eounc urp IBrul
crlalodr luaureuorie"r urrd EArJap a"relAeounc aarJo rc 'erirnlur ?Inq
ap rcru 'ariradsorlur ap r)ru 'e-ra1nd o rcru urole nu : uerzapee INIE

rnlnursruoril.r+ul e.Lr"rlodur rnl EJrrualod ri ,,sarlrcedecur JnoJ JoJ os

saauanbasuoc oruos" rupllc gs lgrap augru€r au nu 'e1ep o ecul .IIJd
'eiua,re;ur Bc orJrod nrluad glurza.rd as .r.rldecrad lnsaco-rd gj
nrluad rc 'enrldaa-rad ,,arieegruuros" ap al6aqron garSoloqrsd pogos onr
-o1g arirperl gleFunlapu5 o go 1n1deg ap ?uor guri as gs r6n1o1
arnqa.rl ec n-r1uad ?gl€ nu rS 'a,r.r1dauad alasaco.rd u1 ao1 g1]e 16! tB)
ezorruas FO a?sa 'gueecrrad arierrdsur ap rrcrloruas € 'adeoJde
ICUi
gru8op O 'lnesounoau rnlnuaruouag ea.re8elaiul u1 3rzoruras sacotd AJ€
-s9q
un aurlJa?ur aurnue ?e) a?sa 'elelncsrp Funlapul 'euralqo"rd OJE
AIUE

uJ'

FS

I} J
'eu

.I]IJNIUOJ,INHO IS SCUISd J,N\I)I

I{.ANT $I ORNITORiNC T]L

ideea lui despre unicorn, a admis pur si simpiu cd cel pe care-r
vedea nu era un unicorn, sau a corectat ideea iui despre unicorni,

a(iact(aPhnpacpoojpterunaeonetiMadtrlrriszoiecerlreatiodreiiistnrulanru'uicvf)ilpdaoili,eonaouericPPlinnmsedfetouvtrieogeileiGarodexacccrreineefuetnsorileputruiupdpebrrlpaenruaueepiulsdnn,rcieentdae-diseunllcediuuGutlateuanbmunlrlrmaiiioleeseafusectdieclll;nutnooeiopdi,gnspnlnur'aiptorcortnc-lo2afcuieii.n.fccperoclDotisriarcunpirsmueeralntscelrtoaiaidcerptirinpcufeeeidedece,areeoogoi.nluaenrbuit.iinncnrrisnerqutedseirpui.cpeotnlluitantiauusupotrne*niirlsenbtlCdL"lii,Deinulreei"uctr,lcicosnerd.ieurtuiaealnuebpIrpmtugmicse,raa.irterrimueurracpmernm,nd,rtpe{ideiecsaclralee_dya"uitz.

psccoidunrrnuecif(eaecpartsiureael cafdicxeieldafaeiiznnudtlndea).intr(eeptenfuerlpirraiirreelnetaoaganliastt.utrGdr[,roduuninndt,r,,iet,r, esiunfebcrdiierecintadgeliatperuremndiiccnoaartt)e) lasqeti

nc(rrieeenafaf-eeGlgsirrtreridiirorlne.ei,uasanc,u,adilllnaal-itlutoeaGlcrg,tnoreidoceraeeu"oa,ln,aa,ldnptreetreeecogessrprmttueere"ieeddCsnteaeduautolloiuitrnarlad)det:lieegnin,Grueuoelrabloifunuidaennt,ecectinplrnue.ro-clgeuutader[i.rriranciiiiiarane9gttf.iil,d$nlait"nirlnic"n"nco*eoifntr"li*noom.;rettarpa";i{;rl"iLtceiu,,ei
este abstrasd din ea, cu ajutorur unui procedeu de abstr.agere
sau de pre-sciziune (prescision). Cutoate acestea, chiar gi dintr_un

punct de vedere logic, Ground-ul nu este totalitatea mircilor

Gtizcdzaiuorerolneaeuelacnrzodlel"m.aoopldibuzecinaeatcadirnttauetncelnutneelrissenriitaaseuitiunvcinndui.uzipiuiernottleecsrtemmuesbreuemnrnuted.n(neaniaseipntngfurteuiejlramrinpileoicrtegrtuaotic-astsipar,eeelic)t",at",tiea,utepir.on'"ta-t"i.rtae.."i-iifi'i
peampsDdecllaratuoifnscrnerautie-ilrtrl,gpruaaeeericnserdPdesczeieaaaiinr.ciszmerrapcmederraelduiplzs.eacnmlopegrinarnelfeefn'eriuieeecncamrgedoeirtauapniaeplnieriiaaudplciirreeimeAigat.secrpna'arSaaneebrlilcgeole.aaoracesntncrieaeevfecutlauvaadnma,l.dlGueo.cncuigerauuoiltctprir-udd,eeiinaenap-sdadizerelGJdein-szadrucmoiiemcenuec'vEnupglapdio"pe,rd,'ree-.ciiisru"canacilihzuasifadiitide.udinminriprn3tliraeuce.pttin*etauDl.odciameneeu-:.

* Temei, baza. iond (engl.) (n.r

arjJBJ?sq.E :-,ti 1ta?Jads E.r:-..: :

' :.- nu '?uey ri e; 1ag e1 'grep Jprqt '(F.e

.., rlgcapnl rS a,Lrldat.rad rjqlapnl o.r1ur;_

- -:ru uJ aJB srJrad qr aunds eolnd re-g

'J?3I,JruIuas Bi aJa.t-
-:-r:qsruJJle'lnal?escogrrIutouloorsunFJuUJreprro,uuX8ur ears8urreluronJJEi:;.
- : eJlrr elsa eriezuas J€p ,elrqisod
'r-:\.as aorleurol;
.: ' E n"rluad nso.r lurs er unds
:aloll€ ol

' . :" -:-{Jr?a o aund JB-s tunl eSel a.Sirrlsrp e n;1rrai
: -
. . i ,- :tenrloru lBJgAapE nr nu 'a.reolgldrupJuJ sua:

- -, -uns (Eplrd ap 'n6o"r ap ariezuas o e::) alrrlezuos
': :.;tuad o?Ep alaurnu rin1o1 :(olod orJetr{ rnl B por}al

_. ._: BI urrpug8 au) uza1odt o ocBJ € EunBapJoluJ a?sa

:,-:_ - :- . rs alaq{rre : aJuatuoru gnop olat a8urlsrp [a a^pr]r€uJgeauposuor
. 16 'uanoqlaag
, ,JI1JJ prrrrJ El al6eoun.rar o
:
' .r.rrS un-.lJuip'al6eounral oJBJ €ArnJ e ecrlalodr €Jun[r

r '. : -. :t Err.opuBrue nrluad nidruaxa 1da"rp pJ pulg J€p ,?daJuol
:: urnt JoleJEJSr?ES pOUr U1 gCrldXa nu
:. ;,jtlrl BI ap aJaJ? as

-"..:' aJEo? ur Jerr{J Eq) suas alunuts un-JJUI -rollriezuas ea"rat
-::.
.,;nJaJ u1 iS gugd rc 'a.rezrlenlrJaruoc ap insaaord ur reurnu ?
: .r as eAe :ac4a4odt aj'uataJut ttttd a
:-:1Crug1ug r.euontr ezeapaeo;d
r
al'.:zrienldacuoa tlp saco"ld :lsole Fr rode aunds u,t arrra6 ,ag
gs alsalq8a"rd as urnr eiu 'uerque)i-?sod 'alecrpa-rd nl e.reoluolur '8,

a1 gs a8unfu nu BaJunu pugc gugd lncsoun)au eno:i 'rrsa;dtur I
alarinrd 'ala J€rr{J }uns ta 'a1asu5 alo uJ alnJsouncou rJrurnl Jorrn p
ale rJeJuazardar Juns nu oJlseou -rolr"rnirurs e"rdnse rrsa.rctrurr
alaun"rd pr eriecrldxa Fp aJrrad 'alrqrsuas ;olrrsa.rdrur 1n1dl11nur a
argiun es tsalJos ar+seou alaldaorror tunt Inlal arrldxa ps puoJ uI
EaJA aoJ{ad ala uI '?rrBN rnl trnuruas qns lreridxa und O
ruerurlsaqns es arnqaJ? as aia"raurl
;p iJarJss aJSOJB er lnqdq e
nu BsuJ
-
:-:;-:i-:-'S-,.-,i=-r,rr]raj€rJcElEiEA.irOJeiSp;naE'ul1andu3aiaeArp.d?8SsalAraluaprienuugc1r'igat-uc'glernJFeoo'pe-ls'zreueuurrq"pnrcodaJoad1)a€euuJrtt'tEal'rEJsrBJurrJnezqaursadreJ6ellaaiJrnrrBarinlE6lae+eusaodBuroFqnJagaBl
?
, - :--l-rni)LrJl ureXdo;rte I-gJ€O 'lJurlsrpur Bsrrr IEpun] n

P

L

'I

I-

j r'i( r.t.t\tl() t:i l )H t:{,{',l,id\}i

K,A,NT SI ORNITORINCUL

TotuEi, el inlelege numele dat Grottnd-ului ca pe un termen,

nu ca pe o propozitie sau ca pe un argument. Termenul se

gS.seEte incd dincoace de orice aser{iune de existenld sau de

adevdr, si se refer6, chiar inainte de a se referi la un ceva, la

un aspect al acelui ceva pe care se apucd sil identifrce inferenlial.

Cu aceasta se trece de la problematica logici la cea gno-
seologicd. Ground-tl este Firstness* nu prin cerinla de simetrie
triadici, ci pentru cd se pune ca origine a intelegerii con-

ceptuale. Este un mod ,,initial" de a considera obiectul sub un
anumit aspect. AE putea considera cerneala ca lichid, dar in

exemplul propus o consider nemijlocit sub profilul negrelei.
Altfel spus: inci nu qtiu ci acel ceva din fala mea este cerneald,

dar il sesizez ca pe ceva negru, sub aspectul negrelei.

Dac5, folosim cuvAntul ,,profil", aceasta nu e numai ca meta-
ford. Ca gi caiitate, Ground-tl este o Firstness Ei, deci, un Icon
sau o Liheness, asemb-nare.

Dupi aceea se pare cd Peirce abandoneazd ideea Ground-ului
timp de circa treiz:ci de ani, si vom vedea in 2.8 cum anume

o reia. Fapt este ci qi dupi treizeci de ani vorbeqte despre el
tot ca despre ,,un fel de idee", in sensul ,,platonic" in care

spunem cd cineva prinde ideea altcuiva, sau in sensul in care,

amintindu-ne la ce ne gAndeam mai inainte, ne reamintim

aceeasi idee (CP 2.228).Intre timp insa. elaborase mai bine ce

anume inlelegea el prin judecata perceptir,d, care in 1903 (CP
5.54) este definiti ca ,,o judecat[ ce aflirmd in formd propo-
zilionald care este caracterul unui percept drrect prezent in
minte. Perceptul fireEte ci nu este el insu;r o judecat5, Ei nici
o judecati nu poate semdna in nici un fel cu un percept. E
diferiti de acesta tot aEa cum cur-i.ntele tipirite intr-o carte in

care se descrie o madon[ de ]Iuri11o sunt diferite de tablou".
Judecata perceptivd apare deja ca o inferenti, o ipotezi

pornrnd de la acele date ale senzatiei care par si fie ,,per-

ceptele'. 9i line deja de Thirdr.tss--, cel pulin ca premisd. a unei
ulterioare inl5.nfuiri de interpretari (CP 5.116). Unde ar trebui

s5. se situeze in acest caz Gre,'-t-.d-ul ? De partea acelui percept

care nu e incd. judecatd?
Pe de o carte, Peirce ne spu:re cd judecata perceptivi contine

sau prefi gure az a deja elemente {enerale, ci,,propozitiile universale

+ intdietate iengl. ) (n.t.). rand. pe locul al treilea (engl.) (n.t.)
** Ceea ce vine ln al treilea

'1€rp arul
zal as Ea (griJoJ glpdet ri gzeazrlrq
: A.IEUIJO.I InJuaruour uI ''1rs6 rur.JrIglard
-,taJ.rad - -.". aJBc uI al
u1r ialaurt roplu.nrnssuunnddssPp.rJ inJrs ot
- -. aC.r - -, tssaaJrEe P?sl\a E) ze} acrJo uI nrls
- -,,'alqo un 1c
l- : i)--
--lE laJgcrJo E gsrtuaJd aur,tap enac I
:. IA
--EIII€I O eJ elulza"rd as ilu eat€?rl€J -
-- : -
-:rslpur a ar€) roFrniu[s e aricuar 9

"' .tsrll aJlu! EUE as ac nrieds IaJE u

,' ',,J8 ap :JolqtuJn lnlal u-r €suuJl g

.,i.lJJS uI e?€Tsuoc as ac nicrp IJ

, - .- rns 3?saeB ap €}rn ru€ 93€o u
r : 1-lrsod" Blsrxa 'a"re1ard.ra1ur
--. " -o
Lrlqer16uorur 16 pprder rS
d
, -: -',-ltuolu F?srxa aridec.rad
-' ,..' .. :_ :-: -- r'.) JEop at€J E ap nE a
a.;t--; :-._.----,,:--.. ::-- ... . t. . -. _-. i .;'.-.1 Ita'irLtl-punoJCnJ I
lEJI-lI-,ii-Ji .:.j;.i-.;: -:----=:...:..:.: ':-.-:=':'.-d;.re'.rUlnFUrS a fi ta

'arinrsrp ur snci g aieod nu aJ EaaJ ESui'EJEp JEI'auaIZalJEJrlu€ a.

slES aIIJaIJJS €l ap EJUI 'EunEaploluJ ]Ellor\al E-s aJJIod aJ€, €l Ia
aapr'rnln.relnFurs € aJInluI o BaAB ure'arinrsrp ui psnd g ealnd a
I
.re-u unrldac"rad elueapnt goep 'aug u3 'r$ 'aricnpqu ufap o rcap
u
'r3zoruras e eridac"rad rs gc punds FS glepolcru lelocur €-u aJEJ
€Aour) ap pleiunuord g "re-u ap 'tusrlea"r ap oJaruJgu plrcrldxa ts -D
FSEournJd '*a:rrlcrpode" tJ 'aatlalodr luns nu e.ttlder"rad aiuare;ur
'g
a:Isare dull rielece uI gt e.red tsn1o1 16:(88I'g 43; a.trldacrad 'Ii
alrrznlr ap ri gdnco os oJJrad FJ solu IBur 'ulsllrqllluJ o rJun?B u
u
'r6psu1 uridae.red u1 piua"ragul E?srxo gteq'er\:zod psuounp
-
'.(ol+ncsrp uJ AI
-o
asnd rl 1od nu e,lr1deo"rad apigoapnf' 'aJlseou "roleluaureuorier
rorn1n? a1e esrua;d aun.rd pulg Pl (gTI'q dO uI apal os runc eie; 'l
gurueasi;r ar Baac '(TBT'q dc) ,,9rl?lrc pFqrsod arrro ep olorurp
a"
olEnlrs Juns ?grnJluJ Jsaqosoap as aJ€J ap 'antlrnpqe aiue"ra;ur
ap auraJlxa rJnze} aJ€Japtsuoc alnqaJl a.Lrldacrad apipcapnf' 9r O
aunds au '1xag rielare ur r€ 'a1red PllB ap a4 'anrldacrad ural
tu
-'sTEtogLin:0J6i6eTr)SrunsouJ3dlneu^rreaSslqeourreunuJ1'JaBleJiugr.teuireJu'en1sa acr8o1 altrdnur-rd
ar1u1 ariecr€uap

ap !-'tau arull o grpg 'g,tr1da-rrad plecapni ur ace;ard as 9^11)np
-|rr rlua;a1lrl p) ',,a^r1darrad aFlpcapn! ttp altq$lnpap ?uns

'r,Ii)\tHo.t,INHO IS 318i3,{'J,NY}l

70 IL{NT SI ORNI'I'ORINI]UL

In Obiectul Imediat converg unele aspecte ale Ground-ului

(el are natura Icon-ului, a Likeness-ului) si toate aspectele

judecnlii perceptive (aceasta se prezintS. ca punctul de plecare

al oricdrei interpretdri ulterioare). Cel mult putem spune cd se

dau qi Obiecte lmediate a ceva pe care nu-l cunoastem pe calea

percepliei (cu siguranli cd trebuie sd existe doud Obiecte Ime-

diate care corespund termenilor presedinte Ei Alpha Centauri).
Dar aceasta nu trebuie sd" rre tulbure prea mult dacd ne gAndim

c5. un icon nu este neapdrat o imagine in sensul vizual al
terrnenului, pentru cd si melodia pe care eu o fluier, fie gi
distonAnd, poate fi un icon aI Simfoniei a V-a de Beethoven ; qi
pentru cd are naturd. iconicd pAnd qi un graf - cu toate
cd nu
arati asemS.nare morfologicfl cu situatia reprezentatd.
Am putea, deci, si ne tragem sullul recunoscAnd cd, deEi
rdrndn obscure notiunea de Ground gi insiEi natura judecilii

perceptive, nu acelaEi lucru se poate spune despre notiunea de

Obiect Imediat. Acesta este obiectul asa cum va fi reprezentat
(CP 8.343), sub aspectul in care este gAndit (CP 5.286), este

type.-uI cdruia Obiectul Dinamic ce a declansat secvenla de

rSspunsurj ii era token" (Proni, 1990: 26il4"Acesta, intr-o
oarecare mdsur[. scapa indir.idualitfltii percep{iei, pentru cd,
fiind interpretabil si deta public. este intersubiectiv: el nu ne
spune totul despre obiect. ci doar prin parvenirea ia el stiu si
pot sd. spun ceva despre obiect.

Asadar, in acest proces si in momentul plimei lui statorniciri,
mi se pare ci se prezinti o problemd pe care Peirce o gasea deja

la Kant. Peirce cautd acum sd. reformuleze, fAra si o deducd
transcendental, notiunea kantiana de schenui.

Cu adevdrat la schernatismul kantian se gAndegte Peirce ?

Si tocmai cdutAnd si distingA caregoriiie (dar care categorii,
ale sale sau pe cele ale lui Kant ?) de schemi gi pe acestea de

muliiplul intuiliei sensitrile, se creeazS, un nod aparent insolubil
intre CrotLnd gi Obiectul Imediat ?

-{sulra noliunii kantiene de schemd Peirce revine intot-
deauna ailloape numai in par:.rte zd. in CP 2.385 spune fird
ezitare cA schema kantiani e '-, :i.iagramd,; dar vorbeEte despre

ea la modul abstract in legS.tur': iu postulatele gAndirii empirice
in general. ii:r'-un cadru de lc.-rca modali. InsA in 1885 spune

* Tip, model, a.n tengl.) (n.t., e::;l ,r(n.t.).
** Semn, indiciu. simbol, dovada

..', I auEI[B'I'3.11::iLiI Bt'9lraJE.JS'-''-"'
. ':lul uJ pJoJE a]'r aund eunea:- l--''

- -:-ur alelrlerlel nl alelop alali-i-'l-{' AIifi,:
aJi.i.
,'t- ,n1 e ariu,trasqo Pllslral o ruBnia';
p-i!-
,. .ede € EI€qJaA rnd eaurFr-ro '1a1o1st't1-
. --^ 'uiFJaprsuo) t?s 'urnlr.ro 'sunl€ aO -1al
.. ilp alrl"oruras apur8ed Elsrxa 'E1seaf,r':
: . --JUI PS EC '(lg : tOOl 'ueuralay) F?uap [. r
: ! -IcJ J€ urn) 16 ec 'rn1 e-rdnse 11nur ua;C
:::qc 'afesud aseolarunu uI a16aqro.t 1ue11 AD:
ri r15 u a;turp 1n1rode"r 1e1ada"r drqr u: L
- -r e
J' rc L6I'1ady'/l; rttrSoT EFEa.r?lxr IsIloIIIia: 'J1,. ,
.
p.) f,1
,rqrscrd o1sa BJ tA 'rat3o1ado"t?xt\i uI JolsLIIua:
aJa?eqzop o r* alsa el 'a;xlaqurs rS arrlrleur e{:i.

:r -,,rilsrp u1 gi}Icrlckur E)rlolttlas o Ia €tr EtsIXa L-r'r 'l.t j:

: - - - al.red Ell€ ap ad'(/j1r3a(lq.toful) luunna-ldaruo-- lin
, i r EJo8ns E €l gugd 'rninlus{JEuraqss EtlrJJCol'l
.-.'-'-i.s3ralpJ€uJg8as1l6loledqeu.rrl1l sa3Jf,8luEl 3suu€zJa?lsocaf?t Jae"ore.]1ld"ulorgd1eur1 el ou r
'llJ
ur
u-"i,'.
:.rprsuoo ltrEy lanu€rllull E? rn1n1de3 F?rnqul" ?sol
ajs:
-I Inl a1u ri uuErrIElI rni ap"rnduri? ulp e;rrtr '11661
. .nal* runr e €e '9su1 'arrloluras la{ualqo;rd eiurar'r'i +r,r.
ap Esdrl EIElrpBr o luey Ini ElEiordar lsoJ e-I oD -

".,r€uIS a1slunrrr ad glen iti!

:-: runl r€ ea ernlsare:cpr.ro8ale; u r* "iolliqrapnL elqe: "Isel,
suor '1uey ad i-npuiyoa'r tS l-npurirl Inlnqap aleJ rsi
nu
'r{Jila::-;as le IJ€r)I?oJoax Jo?rr,\ 'ae.rral1 a'rnc n"rXuad lr?our url B}slxg
Is,
Ilsc T6 olar+aTd (ruaeeloc *?ue5 '8'Z
!s;
ised nr seci reurnu IE-
€:\o.l osoSOlaiul 'eapan EA as urnJ 'JuBY ri qi.rpd a'rr:e trtp 'ursr1
-errar{Js uip atJrad asasalaiur ounuu a3 Jt;{I 'lBllrapua?sueJlau Lr1!_
nr aiarq '( j.r
'-,r=,,."r'1to.1 un e1 eFunle as 9s rnqa'I? J€ €la'rgJ 1n;orn[u
'.ri,rlr ea.rpJgiruapl 'al€1ac;al (69Z-BqZ -aru
ap nre.rFold un a"rn4 EeJ

, :- \\, ..]i,ro,u aloqa\ srq u,uol8;aAo eAELI plno'4 '{aq1 qFnoua as!
'. :-: r i.r-rprsuof uaaq per{ Df)Il}-aUJS aI{} JI 'rotr" :efap aseJnluoJ
- :l,ari,itrirI.Itdlil{nlrullaol:s\is'lJp]-uF€S] rsunle 'a'rarz"rg1ul nJ lErur}u AJP
. -- eleod JOIaUAqJS €ulJxcop F"l
' t

IrtIl

lrr,.1 \,')10 ]ij,4JHi:qn L{\:,q

KANT SI ORNITORINCUL

de ceea ce s-a intuit singular din cAnd in cAnd. Fiintarea intuitd

e cunoscutd. numai dacd fiecare o poate face inteligibili sieqi gi
celorlalti, Ei ajungAnd pe aceasti cale s5 o comunice". A vorbi
despre ceea ce este inseamnd a face comunicabil ceea ce cu-
noastem despre el: dar a-l cunoaste, si a-l comunica, implici

recurgerea la generic, ceea ce este deja un efect de semiozd, si

depinde de o segmentare a conlinutului cireia sistemul kantian

al categoriilor, ancorat la o venerabild tradilie filosoficd, ii este
un produs cultural deja statornicit, cultural inr[ddcinat qi
lingvistic ancorat. CAnd multiplul intuiliei este redus la uni-
tatea conceptului, percipiendo sunt acum deja percepute aga

cum cultura ne-a inv6{at sd vorbim despre ele.

insi faptul c5 un fundament senriozic e implicat de cadrul

general al doctrinei kantiene este una, Ei aita cd filosoful Kant
cum atribuim nume lu-
ar fi elaborat qi o teorie despre felul

crurilor pe care le percepem, fie ele arbori, cAini, pietre sau cai.
Dati fiind intrebarea ,,cum atribuim nume lucrurilor?',, d1d
cum moqtenise Kant problematica unei teorii a cunoaqterii,
rdspunsurile erau in sintezd doud. Unul era acela al tradiliei
pe care o vom numi scolasticd (dar care porneqte de la Platon
gi de la Aristotel): lucrurile se prezintd lumii deja definite
ontologic in esen{a lor. materie brut[ informatd de o formd. Nu
conteazS. a hotari daca aceasta forma iuniversali\ este ante

rem sau in re: ea ni se oferd., str5.luceste in substanla indi-
viduald, este primitd de intelect, este gAnditd gi definiti (deci
numitd.) ca quiditate. Mintea noastrd nu lucreazd decAt prin
acea cAtime pe care o face intelectul aclionAnd (oriunde ar
Itrcra el) qi face aceasta intr-o clipiti.

Cel de-ai doilea rdspuns era cel al empirismuiui britanic.
Substanlele nu le cunoastem. si dacd ele ar exista, nu ne-ar
dezr'[]ui nimic. Ceea ce avem. potrivit lui Locke, sunt senzatii,

care ne propun idei simple, fie ele primare, fie secundare, dar
inca dezlegate unele de altele: o simfonie intreagd de greutdli,

masuri. m6.rimi, apoi culori, sunete, gusturi, reverberb.ri schim-
bdtoare dupd orele zilei gi dupa condiliile subiectului. Aici
intelectul face, in sensul ca l;tc"eazd: combind, coreleazd, ab-
strage, intr-un mod care bineinreles ci-i este spontan si natural,
dar numai astfel coordoneazA ideile simple in acele idei com-
puse cirora le dam numele de om, cal, copac. apoi qi altele,
trunchi, frumusete, canzl gi eiecr. A cunoaste inseamnd. a pune
nume acestor combindri de idei simple. Pentru Hume, munca

" =- -,Jr alaIqJouLE\nJ(aaJlrluBlnnuJ ap <EISEaJE u... 1 :i l EJ -.;
'lDql a8palmo?l'r
?p : aun

. ':r.ra nu JuEx '{6J6I) ,,(yog aJEJIrEJii. -IUC
. -'olotualsrda o pqer8ap reru lgJ 'ar;-c
'1e "r
,: - r'.u w?]!JC euirJd aJaJeoap BlsBAcv
'IJSaJaJ rreruecaur €Jdns'a -qE
:,.: r:-:Je8 FS lBdnJOArd ea"rd 'luey nJJuai
: - .-D BJ oJEd as JBp 'r16r"rrdura nJluai iJ]V
- : .-:: gJ?Brd o ap n€s J€do, un ap €qJo-.' -ruii
:.-.r: lBUOrSAJdtUr 'aJ nJ?uod aunds y 'IiE
-
:., - -r3la?ul E riPll rlt€ raun elualqord +adE- JBP
- nu rs 'uru3nl aJlurp IezreJ InFodE;
.. 'Iii
-.:,: E Ec aJBd as )r?€lu5op n9s Inuluos
rnlnusrlEapr E a"IaFurdsa"r o azalnJl; JE-
--ln ap n€aua^ alrqrsuas aJlseou alrll.
'rlu
- Eiuapr^a uI €aparJ luEX rsn?ol rS
r i- iaJrluo rrJa?A€ount € alJoal o nc aJLr- JE.

:!laH rnl alalur^nc ?o? pugzllrln 'E-1 UIJ
.'-''a.a:lilnricPt l'rlnlulJqaurl'sstJoeCdougBnciJu'.lr€lar.FarFdrJaopua1ralrHaor8?nonJltogalJuJEcEl
Ira
::, zEr{ a}sg 'lrJa}A€ounc e IlJoa} Iaur' -Ipu
alu
. :;1nur luEy 'slsBac€ pugJpJ J€o nN
r-:? ul 'pt InldEJ rgnsul uud EUTJUE all
uolr
,--:-' ur ecslru os € ap llq€uozal potu
lali
* ia arEc ad so3oJd rnla)€ Fl€luap
']J.r
- :r -a 'rzalFua lr?gurdura aJdsap lgJ
..--'?.rlsqE Jnd nu rs '9^t?cnpoJd-oJll e*u

.- :ii rarlJoJ €Jdns€ PlucapnI atuo .IEJ
Bpuodsns Fc Inid:-: '*r Ia 'rnl rerinlona.r IB uEcluJadol
-nl
?P"rE^apB nr l,rad=z ..: -:::-lxEoJE'JcnEFpIS'eap.tr"tarlpoadJrJurnpu- P)r?sEi
}uE.
-ors etinlos aundoJr+.: luEX " INJI

'aJlSeOu JOIITSaJdUII e€e

EAUnTSA3JnS uI €JUEIS;,,- :-.:. : ?t.ElrJorJd'ealelrn8rluoJ oJopa.\ -lu
uJ tua^€ €s aJoJ os lu E--:-: ,. E:Jl 'apaJc as a3 BaaJ a.rds ale.inl
Is
-Eu rarirzodsrp B tS taiu.:".:: j , EatnUrA u3 'pqezrsasur FInJFJ
A?S
BSUr'EJUnIII 9lSlxa pJ J I'.,1: !-.tr iJrE rA 'riglrpznEf, ap apiuru
-Jgr? uI gldurglug as uInJ Lr:r, i.n-r.rJnl ap IapI a;r1ur rrnl"roder UEI
IIIqels B ap InldBJ uI ElIp r- ,1 61 aliuu as €ualqord : (a1tqp1s
rurFuun ?uns a{rapr aJBJ ap tiltsJ rrsa.rdrur ad lee"rrp Iu€JJnli 16'
glduns reru rS aJSa JolIJnJJnl €a.Ialseounlal a16e,Lr"rd aJ eaa) uI
Pc11

-nJ

IqJC

IS I
P?i

-Ll JNItlOJ,i\UO IS 3JUI'Jd .I-NYv

74 Ii{NT SI ORNITORINCLTL

a funda adevirul propoziliilor noastre despre obiecte. In aqa

mdsurd incAt s-ar putea spune de-a dreptul cd el nu era in-

teresat de problema cunoaEterii, dac[, in termeni filosofici

curenti in italiand, tindem s[ numim ,,cunoastere" acea knawledge

o/ qi ,,gtiin\d" - knowledge that7. Interesul siu prim este cum

sunt posibile o matematicd gi o fizicd pure sau cum e posibil sd
se facd. din matematicd qi din fizicd dou5. cunoaqteri teoretice
care trebuie sd-Ei determine a priori obiectele lor. Nucleui primei
Critici privegte cercetarea garanliei unei legislalii a intelectului

in legiturd cu acele propozilii care-qi au modelul in legile
newtoniene - qi care din nevoie de exemplu sunt deseori exem-

plificate prin propozilii mai inteligibile qi mai venerabile, cum
ar fr toate corpurile sunt grele. Kant e preocupat sd garanteze

cunoasterea acelor legi care stau drept bazh a naturii, inleleasd
ca total,itate a obiectelor experienlel ; faptul cd aceste obiecte ale

experienlei sunt gi cele de a ciror cunoastere empiriqtii se

ocupau atAt de mult, cAini, cai, pietre, arbori sau case, Kant
nu-l pune niciodatd la indoiald; dar (cel pulin pAnd la Critica
facultagii de ju.decare) el apare din cale-afard de neinteresat s[
l6mureascd cum cunoastem noi obiectele experienlei cotidiene,
ce1 putin acele obiecte care azi se obiqnuieEte a fi numite natural
kinds, tipuri naturale. cum ar'fi cdmild. fag, coleopter. De aceasta
igi dddea seama, gi cu evidenta neplacere, un filosof interesat
de knowledge of ca Husserl6; dar nepiacerea s-a schimbat in
satisfactie pentru cei ce considerd insI ca problema cunoaEterii

(sau a qtiinlei) se poate rezolva numai in termeni interiori
limbajului, adici in termeni de coerenti intre propozilii.

Rorty (1979, 3.3) polernizeaz6. impotriva ideii cd cunoagterea
trebuie sd fie ,,oglindi a naturii", gi se intreabi chiar qi cum

arlume ii era cu putinli lui Kant sd. afirme cd intuitia ne oferl
multiplul, cAnd acest multiplu il cunoaqtem numai dupd ce a
fosr deja unificat in sinteza intelectului. in acest sens Kant ar
fi fdcut un pas inainte fa!6 de traditia gnoseologici ce merge

de la -{ristotel pAn.i la Locke. rradilie prin care se incearcd s5

se mocieleze cunoagterea dupd perceplie: Kant ar fi lichidat

problema percepliei afirmani cd cunoagterea atArnd de pro-
pozilii, ;i ru de obiecte. Satisfactia lui Rorty are motive evidente:
cu toate ca el igi propune sa pund in crizd insdqi paradigma
filosofiei anaiitice, tocrnai de ia ea isi ia punctele de pornire,

chiar in termeni de istorie personali, si de aceea Kant i se
prezintl drept primul care a sugerat traditiei analitice c[ se

'r'3-:t-: - -.' J.la:lr:l . ::' rJap re) Iliiz. cio;'l ap aJalsEf tiii,l '., as:=
::-1 .:: .i.ls{ro} lsoJ lj.Il L-'.rcp JEIId)'r€pEiY
:.-- alnl_,i as,

'.,9TrqBZrn{1JLlI" aUrS L1! AJSA 3.iE r,J L

. r nu ttottrl iazatruis irllJalqo :JIJI BLU:
, j a;el alda;ucJ 't?.lBde ts SrrlqaJJ i-. .
,'ll ?r erieJBi:,ap rl3 {lr.t'a-racnpo"rlrii : at:l
::';alB a{T'ailJnlEcqJ} alEoi 9trepolJl-.
- , 'l ;llnur iB{rr ap ia Bladal e,{'a?urdru- *O.IC
':-,-in ad eJ ouivJ ap inldaJuoJ rlrl+a'.
. 1€[, ,
'- : :S IS ...,,?AIJ€TIIIXOJdB IU;NU UJE-; ES ':
^dqs,J-
. - . -t,ril.} r"r{ nBsund 1ua1-114y IE Inlocas J.e -
r? a
.-' .'Li" ril) al;)utEJ nEailljop A?LIOP;
EJAJ
t ii ir,r i-i .r01rJi-iiJa3 R SJef,r.JlsE [J
.,:-,.:r"rd (orJrrrT tun
rnI Ie'DJnlD.
,'l'''ii i;gasnJ pugJ ap IU'. BA.I;
uIeJJjUuI'rl3.rlJl€saproJnEisuasp.\l€rirqLnSuu:.nUtruJtn-+:SJ'9E.isS-€-E-r.u'..i-'--'E[--'jJ-:'o:'.iJ.--'a:rJ'-a. .,-:p. ',u, :l.l.,,}i{l:rsi'itlrFldJ;lld'Lur'lIrai1?rrrEJanSSi:us3JOlQaPIiuI}pSsrEliBlIlFo.J,I.:,:i
iro l
-Llap FS runo aulq alJEoJ etli'a1o:as ap a+ti lqels e[ap Ec irJrzf IIJA
eiurr'1s r$ grrlerualeur EiuiTl€ orirzodslp El BaAB 'ttottd CI Hllqe!
-uoJ FS€0JnFIJ a"ralsuounl op nldulexa B3 'tg '?usx srJJS aJIl.- uIl
uI glu.rn?lno Blir3nJIS e1 urrpug5 au RlBp I:nlrlos ulp ?I6ar Br-E.
ES ArnqaJx nu rJIu [r].J?nrT 'Ji)IrrusuJ un 3 aulEt un FJ ulauncls ?3s
FS OJE]S UI UrsJuns UrnS inl B le llrl-i{} Jep'aiil9l un a a[IlE"- eJS
un pr e8alaiuJ as atlrnu€ mn;:) inl euroJQt'r.Id {Purnu n.\r px.l1.t,^)
srrrrJd r{ip EtruosqE alsa'aluilnc atri8 n'-r 'x a?sa ?iJJnI a?} d?? 3; lilJl;
rou tr-rq.rqlor{ lun? o?rldxe FS lrqBdB}ul }s l3'y assa a; uioilelaiu.
rou qi g1durg1u3 os urna ocrldxa Fs 1€sara?u{zap J€op !1LI tsJt:r ES]
ac 'xuEX rnl alauralqord urind turu 16 Fulurtla e?seaau r6n1o1 Di1
'eur"rd u1 efap sundse.t g qs inqeJJ .le-u aruqa;?tlr
|}uE
Rnop e el apundsg; e nllued g3€p rlaJauJ rugqarlul au gs rinlrrt
OS
augruts; JC'*X alsa nJ?n[ ap dll aJ 11-6 E" I3,,X alsa tunr tti.-'
arluI (sJ€TIaS Inl E alilzodo o {1.rog n3 Funordurr'rupn1;u ps er 31"
alsa erirzodo gJEp 'pclpy "a"raleeounr r€ feqrurl 'atxder.rad a.rtrult)
ro1r,rn1-rode.r euralqord azopJoqe gs g-rrpardutl [! a]aJeoap ruJll FSP
crnd o e1 ea.rclinolln.) Y]Ilp.r.t us -1.ij;rlaiul aza
-sr.lEul1 ':urJIq{)Jd ',{1:rog rnl nu elssasY .t':
Ia pJBp JerL{) rJru alamalqo.rd eutullo lun
-ul
'p?B.Ig^apB nu nes aJSa t/olu?uD J1rlls !?'u!I)J elilzodo.rcl
eeep gqe;l:ap rErrr 1e)'auIFJ un iisJ a.] rqoJ]ILl 01 ps 19lB nli aJal all..'

In{

IArr

ES

ur

aH

}JIJ

-uI

ES

ct T:);)IJlli0,i.I NUO 1S :{3UI:i,}'.1.}l\;-y

/o K\NT SI ORNITORINCUL

Kant n-ar fi putut si-Ei punh problema, pe care insd Peirce Ei-o
va pune, a unei naturi care sd nu fie exclusiv lingvistic[, ci

semiozicd, a cunoaEterii. E adevdrat ci, daci nu o poate face

in prima Criticd, va merge in aceasti direclie in cea de a treia,
dar pentru a se putea indrepta pe aceastb cale va trebui sd-gi
dea seama de dificultdlile pe care le intAlneste in prima Criticd
punAnd in scen[ noliunea de schemi, despre care vom vorbi in 2.5.

Dupi un exemplu kantian (P $23)11, eu pot sd trec de la o
succesiune neordonati de fenomene (exist[ o piatrl, e bdtuti

de lumina solari, piatra e caldi - qi cum vom vedea asta este

simplificat ca judecat[ perceptivd) la propozi\ia soarele incd,l-
zegte piatro. Sd spunem c[ soarele este A, piatra B, a fi cald C,
gi putem spune cd A este catza pentru care B este C.

Potrivit tablei categoriilor, a schemelor transcendentale, a
principiilor intelectului purl2 (vezi tabelul 2,1), axiomele intui-

liei imi spun ci toate intuiliile sunt cantitdfi extensive qi, cu

ajutorul schemei numdrului, aplic categoria singularitdlii la A
gi la B; pentru anticipirile percepliei, aplicAnd schema Gradului,
afirm realitatea (in sens existential, Realittit) a fenomenului
dat mie in intuilie. Prin analogiile experienlei vdd A gi B ca

substante, permanente in timp, cd.rora le sunt inerente acci-
dente; gi stabilesc cd accidentul C al lui B e cauzat de A. in

fine, hotirdsc cd ceea ce este legat de condiliile materiale ale
experienlei e real (realitate in sens modal. \\'irklichkelt) qi, prin
schema existenlei intr-un timp determinat. afirm c5. fenomenul
se constatd efectiv. La fel, daci propozitlil ar fi Prin lege fireascd,
se intdmpld. intotdeauna in chip necesar ca lumina soarelui sd,
incdlzeascd, (toate) pietrele, ar trebui sa aplic in primi instan!5
categoria unitdlii qi in ultimd instantd. pe aceea a necesit5fii.

Ddnd drept buni intemeierea rranscendentali a judec[lilor
sintetice a priori (dar nu aceasta e materia litigiului), aparatul
teoretic kantian mi-ar fi explicat de ce pot sd spun cu certi-
tudine cd A cauzeazb. in chip necesar faptul ci B este C.

Dar in acest punct Kant inca nu a spus cum pgate ancora

variabilele:De ce-l percep pe A ca soare qi pe B ca piatrd? Cum
intervin conceptele intelectuiui pur ca sd md facd sd inleleg o
piatra ca atare, deosebitd de alte pietre din carieri, de lumina
solar[ care o incdlzegte, de restul universului? Acele concepte
ale intelectului pur care sunr categoriile sunt prea largi, foarte
generale, ca sa-mi poati permite sd recunosc piatra, soarele,

cdldura. $i nu-i de ajuns sa promitd Kant (CRP/B:94) cFt

Fiue6utluoO acrlclpodv 9rt
/elelrsecaN
'ala.r
. giuelsrxe-uoN ilrouosv auEC
ecrleuJalqord
- -.--'?-Y-rluJ piualsrxf aldal
eullu
- : a Yf alelrlrqlsodull o 3a-
/olelrlrqrsod runJ
:. ,allp
;::31UrS eJoJ
_ . _ :.locv
-rJJa.^
.' ". - '..=-i.llalap (ErcorotcaJ ll_vIlr
; .: Ealel aunrice) Inl€-;
.=..., -voor
, a--:. .:-?]lnuls giueunLuoC anrlcunlst6 JOIU'.
acqalodl ]IIVIfU
.:'-.:.,-:.:--":-. --rdt11nu (lca1e7pznec) 'lliPr
aleulezneS acuobele3 giue
: a:--: .:-^S333nS (luep
a ..-- -: --.: - ps ln
dLr!l -rcceTpiuelsqns) p)sD
-_ nlnleaj ?iueteut
Inua
: :.-aJeLlJJOd rS giualsrzqng UIJd

per9 aJeilulr-l elruuul frvlnvc ralle\ a
erieOaN anqeOe5l
alelrleou aArleujruv -IC3E

]?::,:, lPulnN olelrleiol alelnbutg ilvlt1NV3 €cg
'!r.rns a : -:- fHCS alelrlernld aJelncrued
Inln
aleol:/arl.-:.. alellur] alesroAlun 'Inln
VEI
Ol€ OwO,)r= lllrEocStvc lllrvcScnl nc 'l
SllldlCNlEo :l:t -lnl

.ind Inlnlcalolur ol€ rrdlcuud IS € 'al

aluaqcs 'lrto8alec 'ripcapng - 't'6 InIaqnJ '3 p

reop Blg?€ 'ouralieqns rS ale.tuap olal BFnFp€ *Fiuunin nJ" .1D)
ealnd JB-s a^rlruud aJnd JolaldacuoJ E FISII o e?eJnluoJ Flepo L'

e1s0

P1n1

o€i

'9'Z

D)1lj

Ii;-p

'era.t
aa€J

IJ.

o-iS

LL TnSNIUOJINUO ls Silulsd'J,N\aI

78 KANT SI ORNIT{)RINCUL

cd. deoarece in cartea aceea el nu trebuie s[ se ocupe inci de

deplindtatea sistemului, ci de principiile lui, va rezetva aceasti
intregire pentru o altd lucrare; 9i cd in orice caz e de ajuns si
consulli rnanualele de ontologie, subordonand astfel cu abilitate

categoriei carzalitd\ii predicabilele de forli, acliune sau pa-

siune, sau celei a modalitSlii predicabilele naEterii, pieirii sau

a1e schimbdrii. Am mai fi qi in acest caz lot la un nivel de
abstraclie care nu ne-ar permite sh spunem acest B este o

piatrd. categoriilor nu ne permite si spunem

$i, prin urmare, tabla ca atare. Conceptele intelectulul pur
cum percepem o piatrd
sunt doar funclii logice, nu concepte de obiecte (P $39). Insi'
dacd nu sunt in stare sd spun nu numai c[ acest A este soarele
gi cd acest B este o piatr6, dar nici cd acest B este cel pulin un
corp, toate legile universale qi necesare pe care ele mi le garan-

teaz6. nu valoreazd nimic, pentru cd ar putea sd se refere la
oriqice datd a experienlei. Poate cd ag putea spune cd existi un

A care incilzeqte totul, oriEice concept empiric ar putea fi atribuit

iui B, dar n-aE .sti ce anume este aceastd entitate care incil-
zeste, pentru cd nu ag fi atribuit nici un concept empiric lui A.
Conceptele intelectului pur nu numai ci au nevoie de intuire
sensibil[, dar qi conceptele de obiecte la care si se aplice'
Cele de soare, piatr5.. apA, aer f iar asupra acestui ltlcru Kant

e limpede) sunt concepte etnptnce, gi in acest sens nu sunt mult
diferite de cele pe care emprristii le numeau ,,idei" de genuri 9i
specii. Uneori Kant vorbesle de concepte generice, care sunt

concepte, dar nu in sensul in care numegte eI adesea concepte

categoriile, care sunt, bineln:e1es, concepte, dar ale inteleetului
nur. Categoriile - am vAz'.1: aceasta - sunt concepte ultra-

abstracte, ca: unitate, real::a:e, cauzalitate, posibilitate sau
necesitate. Cu ajutorul apircarii conceptelor pure ale intelec-

iului nu se determind conce:::l de cal. Conceptul de cal e un
concept empiric. Un concepi e:rpiric derivi din senzalie, prin

compararea obiectelor expe:-ei1ei.

Care stiinli studiazi fcr:tarea conceptelor empirice? Nu
logica ge::ral[. care nu trei':te s[ cerceteze ,.obargia concep-
telor, adica modul in care c,::epteie at origirte. ca reprezen-
tdri..." (L I.-i5i; dar uneort::re ci nu trebuie s-o faci nici
filosofia critici: ,,Noi nu exa:t:nam cum anume se desfiEoard

experienla, cr ce contine exp.rr.nta. Cea dintAr sarcini line de

psihologia empiricS." (P $21 . Faptul ar fi admisibil daci am

tJri I ,r, _ !ArJiii) .. lnldoJuo3" .(!: 'I) a]uIBuJ lBlrl ili.:: - tuE L-r
..i:d:- 3S r:t - 3p au
ita ' i- i].L!.i- nJ €lau arirrpll?.i1uoc uJ a pJ n.Itr-l:
gJeos;
I L: : - -Te ap alenl tJEurllasuI szeaJoqtslan
rxol un-J?ui I31U '.
* EJtiiJEprp oJEJl}rlc{ru.: -uozn.
-da;i,l
. -,undsgJ inluaruS€4 .IP^apE-r?uI IS
'oJtJaua8 nBs olBJaua-: nfi .

: rs lsaialul ap B1€r?nl au Fs arnqa'i UIJd
. , lrur alsa rnl Inualsts uI aJBe 'pt.arpu
..lapp apout'tu|.uo snJdaJLto) g JE Ial- uRa
ra aial rnln?tala+ul E gJ^ausut FuraJdn:- . -3aia l
NBS ;
.:?dos-€JoplsuoJ-€ Jnd un a :(qJsuldtu-
-BJJir
.i.lnfa-nc-InJJsuos-E rtru rg'(pct1se1o;.
rnlnl
..:. JJBt) Utp-r?sBt3J"ES OJeJ B'Utp-€nl-i
aldoJ
'..a8e"r1sqe" s ii 'alred R+le aP ad
xuris
't;- i6 trr

:- -.. IirB F'+Bp arilnlul 0 pug^e oJ op srld: 1[niu
.l js 'Filqlsuos €IiIn?uI uI ,.elsllaroqrL'
?UE'X;
i-'_i::_' - 'a.roclJ€ un +uns Io1 un 16 ilrcll,::
: -)alolul assJ JB PJunur aJIJO '1)11!J._' AJIN]
j..{.-1 : .-a ..iEJ 'Jn18ur ?u€X rnun alciurg?uJ as I PS
'v if
ra.i- .
-lFru
'6.-d...-1.!.-- j - -;lapun aunTunH op '9q€[s 'loluJn Elutt-.
lInqr.
€l '-a',-:- .::-'.-riui ].(1lJ6a'1lael"uiqr".ta3pJean?tuIuAnraJlueJnEsp UEI{Ja un E

II JE :-... (9$ I 'I El a.I
''- r'-- ''J'+a Jol eJnFg ap tol E3{urJ-Etu op al-
aJoc.i:: -uE.It

-TBJJS q: -. tr3zun.rJ ra aF.lrLuler'1nrqcun"r1 : unu[O,, unu
(arlJanrL,U:' f-'
u! ' .t:.sE puglJauoJ 'todu ;ep i'r1o ezunr: alaJ
:,' .rollnrJd inllB ap Inun a?rJaJrp Jun:
EI 'gsuI
ala9cAJas- : - - :j. -:: ala aJ?uI alcalqo alsac€ pugJ€du0:) rnd
'ral un rs +. : urau
r.;:xa ap 'pF^ n[ "l€Jaua8 u1 ldaruor
0 2j
TnJPJTJO EA.1+. : - -r.i:l olESJoAIun 16 aluriuasa olllilpuoJ
- r-.tur a[€ a3l8ol uiEJadO r3J1 A]Sa3€ AIJ 1
JUnS (JgAApE-.-- ., '. -': DJaduro, € ep aJ€}s uI u B rsop aJAC OS nes
'. a?Drlsqn E ap I: -Ed

TJBJUAZAJdaJ LLI; :. :- :- -li.TCI e nJlUAd'( : AJelaJdJolrrl B+S€a)E alEt'
-o .: "
u r eurJ uuoJ Ealn .. : I - -Ell 'ilrI n)|6ic1urp lBs€d un FISIXI PS s

"awoT InI InzE) uI P?SE

E-atcUu€'a(uJ(Fri]J.l3rliJepsJfBlslpIqotecnsIb-SoeaEll.oaIlEtr';-1';:..-:..-:I.i:L.IJLEiluu.IsIqIe{uolod1J6€alopBJJgaeJruulaandluata€qsoludrnuurJnrs€rlsoa-Jl?nT€q:ulsarJaJdJl ap '
JU rJunl€ JEO 'Oirq.IO la :li.icO.t.i tlrp larirnJul erJolsur aIEOJS
aJ€3 rnln'}3oTalul € a.IE.)lti.r;ai eulnlr,{I}3e n3 a}?J € Ap JIIuru

nE nu aJeo rJnpou u1 alr.ttdr,ria .IoiaJdo?uoJ €a"IEInu.roJ BI oFun[E

'lll;INIU()i.1\UO I5 3Jll1i{d JNYY

I{A,NT SI ORNITORINCLII,

prin compararea obiectelor experientei qi primeqte, g::a!ie inte-
lectului, numai forma universalitdlii".

,,Numai" ?

2.4. Judecilile perceptive

CAnd insi Kant se ocupase de psihologia empirici, in deceniul
ce precedA prima Criticd, (gi ne referim Ei aici la leclii linute

oarecum obligat qi transcrise de al!ii)13, qtia deja cd cunoEtinlele

simlurilor nu sunt suficiente, pentru ci e nevoie de intelect

care si reflecteze asupra a ceea ce simlurile i-au propus. Faptul
ci noi credem c5" cunoastem lucrurile pe baza doar a mirturiei
sim,turilor depinde de un uitium subreptionis: suntem atAt de
obiqnuili incd din copildrie sd lu5,m lucrurile aga cum ne ap5-
reau ele deja date in intuilie, incAt n-am tematizat niciodati

rolul jucat de intelect in acest proces. A nu-!i da seama cd
intelectul e in acliune nu inseamni ci el nu se afld in lucru:

qi astfel in Logica (Intr. I) se menlioneaz5. multe automatisme
de acest gen, cum ar fi acela prin care vorbim ardtAnd, deci, ci
cunoaqtem regulile limbajului, dar dacd cineva ne-ar intreba
care sunt, n-am $ti s-o spunem. si poate n-am Eti nici sd spunem

ci exist6.
Astdzi am spune ca pentru a obline un concept empiric

trebuie sd fim in srare -ra producem o judecat[ perceptivd. Dar
inlelegem prin percepii. un act complex, o interpretare a datelor
sensibile in care inter'.--n memorie, culturd., qi care se incheie
prin inleiegerea natunr ,i:rectului. Kant insd vorbegte de perceptio
sau Wahrnehmung nur,a: ca despre o ),reprezentare cu con-
stiintd". Astfel de percer:-: se pot distinge in senzafii, care pur
sr slmplu modifici staree s:i,rectului, gi forme de cunoastere

-L:rectrr'[. Ca atare, pot : -::turtii empirice, care cu ajutorul

s:iz::rei se referh la obiec:'*- singular, gi sunt inca aparente,

l-:.-:= ,ie concept, oarbe. S:: sunt investite de catre concept,

cu aju:,:,r':1 unui semn drstr:---:,r- comun multor lucruri, o notd
CRP,B : 119,.

Ce anune va fr atunci p=:-:ru Kant o judecati perceptivd
r.\\'ahrnehnti;,rgsurteil) qi cu:r. se deosebeqte de o judecati de
experienld rErfahrungsurte:.' Judecdlile perceptive sunt acti-
vitate logica inferioarS. (L I r'5; care creeaza lumea subiectivi

' : . -:- - Ii-\ !-..-:r jrl'J 3UnJe 9JE(- : F^rlJa{q
" .s TB"gJJaUlBTrItIIi r.l:', : i-..I:leld F:ISEA)\: ; -rJf,€ lLi

'aJEll: r=r-Ileld elsBoJ\ L-l! ap EIEJ

'EqlE ar-e,] i,r.llBld E!s€a3! Lrf' gnrlda-r.

-s IJrv n€s) EJllj-r-c o dlsa B1SEAJV : pJolt o
'elsea?E CJllltd I '1dalu,
'aiue;:
,:l uI lJgzrl€qJa^ ap srJas o ap a?Eluaz
lnrolr,
1 -.,\a alUod ?iil Inuqurru I€ lugtuPd lsarr
aJa!.st
.- : . .:'.lfllut aJllrl lEltE SOrOJou IraJaJ un-Jluj!
, : -:'--- IJru ad P?€oJs aT PS alieina'r nu rsnJol lnd a;.-
- -:l e{EI?nJ3 glualqord) 9^I}dalrad ElE?apr':
: --,',1 ap aunriou o gzEalnlsod luey 'aug u1 -uo3 l^.-
:.,'nlcala:lur IE gzalurs ap ?tB un-Jlur'ld ]9;3!r o4das..
,, , -:,u iIEeJpAuaalsSau1inn1d1rd1ti1n1trnAui l'rrnnlnu?n?aBlaaJ?EuurreqruileolJsrJ8Ia?irr
-.' : ':. ,: araqcL..
ap JolaJE:
-,-'
.: , . '':' -t, ,rnp r* '91erapnl o alsa g'lrldauad glerapni recl !'.
-- :' " r' : -:;33pn! elap alsa aJBIE ee F'r1erd o alieounrar t'
',. . ns"ajftSaqPun$ra1ap sun'r1gd'1nsaia"rxu1 e[ep curdru
'r:' ,:- .
urauni
l-:-
.-: :- -- . i,:un arida:rad aeuo FzrlsuopJoqns a"re? (az19s €qarr..-
ii:., _ :'---i::resuraaulurca3rJao7colxt6a rriglrircllsod a1e uottd n aFrdrcut.ro
E,r -: :. -. u1 aunds as gc'rl-.'.
runo u6u1 aleoci os n\
AIIISIII
',q,.. , - r-;:l.1?lr.i.rrqorirsrorodFaglezeeauzesqndanssazJeBx] a:rta ul alsa raridac'raci :n.r3n-
BJ BIi.'
E f :- :- -:- ad ezalurs" 'rinog;sr1es
.:r'-O (.g69 47 ttot-td n rlnFa-r luns apigcapnf ri (ZZ$ d glEp0:
U ur!-: -- :-- :.l:n-.i,.rn1jllurqBr8s,,u-easetaEpalp€uyurrr1udars1u1inpuiruiurl6i IgJo?Bs nul3IotJ.raqluaaJzualrrldreu.nr
:.i -gde ;
..B""J"rOr_*-., ap IFI

EJgrun, rarJnl..
o ngnp g,.ltzarda.r ra lrJrzlF)u1 e ri ra'r1atd ea"rrluazaldar PoAl? 1l
g, ,,d"{] a:.eod as nf{ '(98 : A/du3) IrEluazarda; ap are}Ilc"rnlri 1n1de
ou1nrJi lupoadrqoEzutsnaiaupoogaycreorltnlrularrru'og)ryuron1farulSlaauspnFtl as Elelapnl arucr
earaldeoun] lJalalI-
oJSa alaiu i
alnut:
Elp'p,rluaaprn.rfaid,x,taigaaappnaf'lielurnaspanafrldua1cr;leaudrnauliiglcnaleprn"roIFaac?a€pJr)auunrll€'roJxUuOl ?J Inrua.'

'aJBLuJn uud 'a;ed aS 'fr(oJ?ll? d aliazlgttttl a'LaJDos 93 1c€xa EurrgE -aJur
nrt{ilaxo ap) eJeSaJau aunrxauo3 o Qurl{)r^ III l)Solrq€?S uiuat.radxe
.:, ;irilg. apnf '(tZ.Js '02$ d) aluaFurluoJ 'zRt aJrro Lrl 'luns
..i.,...rF i* iI '.a1iaz,p,tt- as nJSTJaln'pttrrttd a pzndLt,tLrTti
,l .: i)i{ti} rl 1oa taiutrlsuor e
JE tunt riqrapnf 1uns 'aleuos-rad

E2 IIANT $I ORNITOR]NCUL

6. Toate pietrele (deoarece sunt minerale qi, deci, sunt corpuri)

sunt grele.

Prima Criticd se ocupd desigur de propozilii ca (5) gi (6), e
discutabil dacd se ocupd cu adevdrat de propozitii ca (4), ,si lasd
cu singurantd in vag legitimitatea unor propozilii precum cele de

lloac(u1)tivlae(3dbif.e).rEitep.eArmfaisrdsddonearinctrieibndmlimdbaacjiu(l1e) xEpi (r2im) eaxtpprirmindtra-uctne

singur cuvAnt al copiilor nu se reuseqte sd se conceapd vreunul
care in fala unei p,etre
sd emitd (1) - la o adicd sintagma ar
putea si apard doar in
(3a) sau in (3b). Dar nimeni n-a spus
vreodati cd oricdrei faze a cunoasterii trebuie s[-i corespundd
niEte verbalizdri, Ei nici m5.car niqte acte de autoconEtiinli.
Cineva poate si meargd pe o stradd pe ale chrei margini sunt

grdm[dite pietre, fdrd s[ ]e dea atenlie; pe urmi insd, daci
este intrebat ce anume se afla de-a lungul drumului, poate
foarte bine sd rispundl ci erau numai nigte pietre16. prin

urmare, dacd deplindtatea percepliei este in fapt deja o judecatd
perceptivi - si daci am vrea verbalizarea ei cu orice pret am
avea (1), care nu e o propozi{ie Ei deci nu implici judecata
cdnd se ajunge la verbalizare suntem imediat la (2). -,

Deci. ciner-a care a vazut o piatrd, intrebat ce anume avd.zut
ori ar raspunde t2r ori r,ai exista
sau vede. n-ar garanlii ci a
perceput ceva. CAt despre (3a;i subiectul
3b,r, poi;r;e si aibd

toate senzaliiie posibile de albeald sau de duritate, dar in
momentul in care a predicat
albeala sau durilatea a intrat deja
in categorial, iar calitatea pe care o predici se aplicfl unei

substanle tocmai pentru a o determina micar sub un anumit

aspect. Se poate sd plece de la ceva exprimabil, cum ar fi acest

lucru alb, sau acest lucru dur, dar qi aqa ar fi deja intrat in
lucrarea ipotezei - gi merita sd observ[m cd aceasta ar fi

si:uatia tipicd a celui care r-ede pentru prima oard un orni-
torinc. un ceva care inoat6. cu cioc qi cu pdr.

RamAne de hotdrAt ce se inrdmpli cdnd subiectui nostru va

fsipudneejacarna:creaafipiinatmrioemuennmtuilnienrtael rgpi ruenticrioi,rpp. ePnetnrutruKpaenirtcea,mamfi
construit u:r concept generic clar am vEzut cd in privinta asta
el e foarte i-aar, Adev[rata prc:,1emd kantiand insa priveqte (l-B).
Este o deosebire intre (3a si r3b). Pentru Locke, in timp ce

prima exprima o idee simpld secundard (culoare), cea de a doua

exprimd o idee simpli primara. Primar si secundar sunt calificdri

Eqtlll -ragrod acl'. '('t'u) prtsE,,':; IJP
alsa Jol eruriuorns riap',,rndrqru1
!- -- -Jt E" iuatl. ,or nrluad Bzl Iun ruo.r alSaugu-ror u1 ent
aJ(
.,. . - ':S.]AS UT :J - ' :.'.INJ3NJ?S 9JN?ESO O BSEJ} B AP.PJNSI] '(8-
,- -. i: ;il '''I .:- . lg) .,BJnFU e" n) 3u13DLu? urocnpeJl
BlS
.: - .. -. -::'.r,: . ;l JoA aJB, aAIJour utq '_aeur8Burl E
-:....:nJluadSutut?nunlnuarrrJalurrsoloJ g
'.: -.: - ,.'.,.. .- :
UIE
'(pJnp olsa gc ozour8euri EA

:, -_: -Iu"
.:. -:"r- -
-. :, -" -: . : ,_ , i -.-trd raun B aJrJop BaJg 'suas lnurt"rd rJ
_ . i,lr,udLria aldecuoc ap eaJrnJlsuo;
-:. - : ,-. ..- ". - -... . - .: .i r,i ep lr"radarrad e 'ruaFalaiur uI
: :..._:- ._._,_. : :.. : . .:- i.:..i,1 lg JBp iacutdua rar8ol
-r;-:rS: rL-=a:- -:: .---- :! lnrUIJd'SUaS BAIIOp I€ lSa
-. lIU
_,_ Iau
lsaJE uI ..eulF6'.6-: :-!- .:.-::..:--.. :_i -..IEJ BAAJV'BJnp a €J ela
(PPn nU;ep; zilTs'ZE.\ Ap i-a:*::**::.,- .'--rililOs ne AJB3 alIqIS
uI
-uas olrrsoJdur nc eiualrluoJuoJ ur rs EZnEJ urp i€ur:o? 'ate1e 9qi

ec grlerd o pugzP^ 'EJ Insuas ui '..;eur.3erul" B rS (FTnJas alsa e9
nu "rolrrniurrs eiuar"radxa saloJd ?saJB uJ rS - ganu o 8.reds gs
ee csapue8 o-s €arl 6e erec ad prlerd o gfur"rop u3 zadrqcn.rlur TNZ

rurJ prrgc rJun?B er 'oirqrsod runl ap EoJuJn?uor ur 'auo8erx UI€

-sB?ueJ uI rrla1uns) aur8a-Lur o Bco^a e ap Insuas ur ',,lBur8Brur B" 91€
aJJUJ aJrqosoap alsg i(.Eur8€lur B" €unds ps BaJ,4' ac .JrJouaS UIJ
ldaJuoc rnun lB raual Br our8Brur o uaund pc sounl aJed AJ€
l'B,,?luuBnsllJeIsaupae1eie"r1aarrdeq'1eer;lauugao8
: apundspr LuB-r uJ 'zourFBlul IruI,, PCE
aund Je-ou enauic
also (JOrJOlxa €l gqlB'e-r1erd lu
FCeO ZJorJAlur uJ FJnp t?ncsounJ rnlnlJarqo lnzet u1 Bc,,turls,,
BJ Buureasu! atunue aJ '9i
16 req
Pp
'nJlunsuJ
SN
alsa arunu€ tunJ ur16 nu gcuf ier6oJ aJeoln) ap JBp 'erlerd
op FruroJ uI) qrarleJoa aur8i"ro ap gllsoJ o €reo eunrd nrluad JE

Xnzet B aur3 ')r"raunluI ur €a alsa urnt 'erlerd o ap eqJol a €t In
un-
aFaiaiul e ap r€nsur inJJ€ ur ',,un16" 'grlerd o tuapal rou FJBC
'Jnrsolrncau lJatqo un a?sa gJBp nes rnln-1unnu??uoJ e rJgluaur o?J

-Fas raun InlraJa elap alsa lndar"rad Inltarqo g:rep 1n1deg uI F?s ap

eiua;a;rp er aunds uron 'ear8 ri "ror.ralur ur EJnp a e"rlerd gr rs FS
'1ua1nlns ri q1e a Jorra!.ur uJ lnrpu gr 3ea1aiu1 gs 1od 'pq1e grlerd
o nBS n6o;r rpu un puBZBA 'prep alsa gluElalaJr aJSa nu aJ a'1
gualqo;d 6 'rariderrad ralue.rn8rs E nu '1rig1r,r.r1rarqo BaurpJo ur
(ur

iir TrlIINIHOJIiT.UO I!^ Silul :{.1 JN\l

KANTSI ORNITORINCUT,

se spune, vdzAnd piatra, imi ,,figurez" finchipui] ci este duri in

interior).

in acest act de a ne inchipui unele proprietdli ale pietrei se
indeplineqte o alegere, ne-o inchipuim sukr un anumit aspect:
dacd vazAnd sau imagindndu-mi piatra nu aq intentiona sd

sparg o nucd, ci sd alung un animal inoportun, aq vedea piatra

Ei in posibilitnlile ei dinamice, ca obiect care poate fi aruncat

gi care, fiind greu, are proprietatea de a cd.dea cdtre lintd in loc
sd se inalte in aer.

Aceastd figurare pentru a inlelege qi a inlelege figurAnd e

cruciald in sistemul kantian: se dovedegte a fi esenlial[ atAt

pentru a funda transcendental Ei concepteie empirice, cAt gi
pentru a permite judecd{i perceptive (implicite qi neverbalizate)
cum ar ft aceastd piatrd,.

2.5. Schema

in teoria kantiand trebuie explicat cum de categoriile care sunt
aproape astronomic de abstracte se pot aplica la concretetea
intuiliei sensibiie. \-ad soarele si piatra qi trebuie si pot gAndi
aceL aslru (intr-o judecatd singulara t sau toate pietrele (intr-o
judecatd universala, si mai compiexa, pentru c[ in fapt pietre

incS.lzite de soare am vizut una singurA. sau putine). ins[

,,legile particulare, dat fiind cd privesc aparenle empiric deter-

minate, nu pot ajunge si fie derivate complet de la categorii...
T?ebuie sd li se adauge experienta" (CRP/B : L27); insd de-

oarece conceptele pure ale intelectului sunt eterogene fald de

intuiliile sensibile, ,,in orice subsumare a unui obiect la con-

cept" (CRP/B: 133, dar in realitate ar trebui si se spund ,,in

orice subsumare a materiei inturtiei la un concept, astfel incAt

sA se poati ivi un obiect"), e necesar un al treilea element
mediator care, ca si zicem a;a. sa facd intuilia usor de cuprins

de catre concept gi conceptul aplicabil Ia intuifie. Se naste astfel
cerinta SC|, entei transcendent ct. -:.

Schema iranscendental[ e un produs a1 imagrnafiei. Vom
neglija discrepanla care exis:1 intre prima qi cea de a doua
edilie din Cr::,ca raliunii pzrr.. datoritd cireia in prima Irna-
ginalia este una din cele trei f:.culta{i ale sufletului, impreund
cu Simlul (care reprezintd enrprric aparenlele in pbrceplie) Ei

'l€Jaua8 uI la3sosr Inrq8unl.Il rS 1ai
p)sDtr:..-ji.,t, BS'pcnpc.;i'qrs arnqaJ? rc'apa,r. ac eaal sed nr sed €una.
-€ruI
EZE;:-::.. :.u 'lacsosi .-- :'-nul rnJpJrJo aliiglar"rdo"rd a"radocsap €nop
:,:-:i,... e n;r1uaf -:rrsr rq8unul rnun ern8g EI ap aJ€J uroA
's:-: --- :,r:atrJ as . - - - .aruud e arirpa Enop B e1 eie;a"rd u1
E''E:-'-,.-":_.-*:r--:.:r-:-:--.'.-i.ian-::.-u-l_--:D: aa.rLs*-\-:-.,_:-:.:.--_:::..:.:--:-.-. :.:*:,nuil:n[nre?'6sFggxqq'lrerI'J€eIoaxdJFE'a0SaJxls'ra.nrrapppul1JlalaalFdusSaga.rraJJEJpgpeSurcarrgirBun?oIugeruu3anunrl-uuJ€JlsuBgaESsr] IaJls€
- -"--:-:',-- * ,.,*- ;-":----*-:-:*,:::aC,',oe:JJna'asz1aeB1nJanurt"nrodqJoa.OzrdSl.eAroaJBsaaJecacapnpsaglITeBJSlEnEaTIcu(andJqBornadJs sur.rd
-- JUAUi
- ?grul
u3" E'
*-: .-- - -:. : .iErunu TnJEJIJO InJosac3ns :J€urnu -uoc
. ,.. _ r\E rJurt alaS JolaJatunu €3J€l ap El
1- .:
-ap E
r-'. aluaruala ec e8eleiug ealnd "'Tlro

J€-S LEJ *t aSE . : : :I - :: - l:-rl-.oJ lrUInU€ Un nJ IXJOJUOJ -raJai
aulFerur o EluazaiC+-i FSUI
:-j: -: t- =: -..1 t;un eaJl?luaza-rda.r" alsa
rnlnJpunu €ruaqJs rJ€i.l-i l::l:*--t a: *nos reur nu BS EJ'0007 aJJ.A l

In.rgurnu zau€eun aIu?i-EsS['oE.t.€.p.or,:tlraiiJ+es;i€ri'1Cnli1ee-ugdpnoprulnaupnIaaJslns€d o-JJU'
un-J+ul EJ ?uapr^a IPu9.-

alcund rtulc ap FrrrJoJ uI rJurc InJerunu eurFeurr s€-rru urnc rS er eaia-
'e.Lr1e1r1uuc aur8eurr o a?sa nu rnlnJerrrnu €uaqJs 'nlduaxa ag ?uns

',,Bur.8eurr e" ap co1 u1 ,,e.rn5g e" le.rayard ru€ ac ap J€lJ aurlap (a\ez
rcre 'aJeur.rn ur.rd 'rS I aur5eun o r6n1o1 a nu ErrraqJs 'nlduraxa 16 IF
191€
rnlsare €pnrc uI '(ptl :g/dUC) .(€olrop IE ap Iar uI rnlur aleod a pu-'

as 'lnurud u1 plipug8 alsa aJ€J 'eaurrfun1o.r ec nrluad" 'cJaJ ap Jol u
lE3Ur
rnd cr.rlauoaF pldacuoc ur.rd llpu€8 g aleod arJnJrBJ ap crrrdrua BJ]€it
In?daouoJ aJ€J nJluod eaaae a?sa pseoroads ezalurs Fls€aJV FS E
'e.rn€g B ap a1€lrJedea ',,€,rr1enp
: lCacl
-o.rd" arieupeurl'nsotcads szsaz1yuKs a nes (Ieur8€[rr B urasr[rnu
as Ia.
II lou arec ad Insuas ur ',,aJ€olecnpo;da.r" a suas JSaJE ur J€p)
arirnlur uJ Inl eiuazard grqJ 16 rerqr lrarqo un E?uazardar e ap uI pi
ealelaedeo a+sa erieur8eul 'rarirnlur ecrlde gleod o-s EJSaJE BJ

n"rgued 'rn1n1ca1a1ur Frraqcs o €roJo 13 'ea purg U JE alelr,l'rlre ap
n€s aJellnre; ap d11 acr"ro 'eriuurFerur gJ rtap ua?rurpv'gJEpunJ

-as a aJapan ap nrlsou lnlcund urq '€nop € ap €aJ urp alurp
-ug8zgt pughl8arr 'alilpa eurud BI Eararr€olul BI p8rlqo 1gcu3
oloJ€-J?u-€ugd 'gluelalal ap suaurr alsa aJErrrJoJSueJl BJSeacB
';a33apra11 rA a"rec a"r1ur"rd 'riard.ralur Iilnu nJJuad 'niplrirqrsuas
e"rdnse acnpo"rd II Inloolalur aJEO ad 1ca;a un 'rnlnllalalul E

olelcudec o J€op aurlap Ba €nop B ur pu€r ad 'eridarrady nr

.]-.] JNIIiOJINUO IS S JUI.qd'J,N\IY

KAN--T \SI ORNITORINCUL

Schema nu e o imagine, pentru c[ imaginea e un produs ai
imaginatiei reproductive, in timp ce schema de concepte sen-
sibile (qi de figuri in spaliu) e un produs al capacitilii pure
a priori de a imagina, ,)ca sd spunem asa, o monogram[" (CRP/B:
136). La o adici, ar trebui si se spuni ci schema kantiand nu
este asemdnatoare cu ceea ce se intelege in mod obiqnuit prin
,,imagine mental6" (care evoci ideea unei fotografii), e mai
degraba asemeni Bild-uluj wittgensteinean, propozilie ce are
aceeasi form[ cu faptul pe care-l reprezintd, in acelaqi sens in
care se vorbeste de relalie ,,iconicd" pentru o formuld algebrici,
sau de ,,model" in sens tehnico-stiinlific.

Poate pentru ca s5. inlelegem mai bine conceptul de schemi

trebuie sd ne raportim la cel care, atunci cAnd trebuie sd

punem la lucru un computer, ne este propus ca flow chart sau
diagramd de flux. Magina e capabili s5. ,,gAndesc[" in termeni
de IF... THEN GOTO, dar este vorba de un dispozitiv logic prea
abstract, dat fiind c5. ne poate servi atAt pentru a face un
calcul, cAt Ei pentru a desena o figuri geometric[. Diagrama de
flux ne face evidenli paqii pe care maEina trebuie sd-i facd qi
pe care trebuie sd-i comandim sd-i fac[: fiind dati o operatie,
la o anumitd desfdqurare a procesului se produce o alternativi
posibil5, fiind dat r[spunsul care se dovedeste trebuie sd se
facd o alegere, apoi dat fiind noul raspuns trebuie s[ se intoarci

la o dezlegare supericlara a diasramei. sau si inainteze mai

departe, qi aqa mai cie:, ar:e. Diagrama are ceva ce poate fi

intuit in termeni spatia-r. ::r in acelaqi timp este substanlial-

mente bazat6. pe un dec*r. ienporal (fluxul), tocmai in sensul

in care Kant aminteqte si .:::nele sebazeazd. fundamental pe

timp.

Aceastd idee de diagra::--:- ie flux pare sd explice destul de

bine cum anume Kant intele;= :esula schematici ce prezideaz[

1a construirea conceptuala ie :-;uri geometrice; nici o imagine

a :n.;.i triunghi, pe care o --:S=.-'in experienli, ca de exemplu

faia *riei piramide, nu poa:. ::cidecum sd fie adecvatS. con-
ceptui:: ie triunghi in gener:.. ::rre trebuie sd fie valabil pentru

orice tri:i.hi. fie el dreptur:.:,c. isoscel sau scalen (CRP/B:

136, 1-10,. Schema se propur: ,:a o reguli pentru a construi in
orice situa:r= o figurd care s-:- arbd proprietdtile generale ale
triunghiurilolsa zicem, chia:.t fari a vorbi in lermeni mate-
matici rigurosi. cd unul dintr= :a-.ii pe care mi-i prescrie este

ci, dacd am a;ezat pe masA ::-r scobitori, nu lrebuie s5. caut

rJap rs l rrJalsBounc e aJaundnsaJd o r3 'IaiiE' ?n8J E
-Jasqo j jn alsa nu ocrzu JolrJEqurrqcs IrJPllnu a+sa a
-oJelx
-TlIlr_' -j.iau :.Jc sa"tE?s ur dJos llE un lnJPdE E
:..-: : o edrlc uJ r BaJBJS UI BJA a.rec dro: ale al

:;. " ,s€loce' op €qJo^ o IeuI nu 9t Elznlcuo--' UI INJ]
, ,i -: 'Enop ealsace aJlulp aJBrpalrrJalu:
a:-.=,- ,1'BaJEls ug glurzard as g edtp u1 ti : g/du
=. 'j,lJ un o edrlc uI Ec alrurpe IUB plep-
i1' :r€rparlrralur ape.r8 alle alrugur €pnlcxa nJlua
.' : ?ts€oJe urrd €c FJFJ (In-unnulluo) -uoe E
- , -:..:* -::.r:-rs,uEe.IrC)nal pFeS.ra8Inaq1a6JrJu ecnpo"rlur ealni nldrua
j:--: . -'-: *r: : -
ZIIqISUaS drqr Ur AUISE
!,L. - :-- --: - - 1. .:: .: :nue ualnd IaJ at uI'lrqeluaur8as
,.'!* r: '. ,. -- *:. : :- -. : : -. -:::,-.r.-:'l::?anlel lnlierderc.ruer"crdlictrreldruidrat raraundden1sra"rtgdd Fzeapl
a-laiz,;:'::*;;.: op {nl
-:.- -1-
-IJllU€ Ut 'i-,lc.ra:: :: i:,-;:.-: -*:---rS !rZBaJJnl IIInJ BapOA AS V ad IEt
'p1a1duor aretuazar:t-i : E:;; !' - :-i \e ie-u '1drur1 ap oluap Insuas
-eaard eirirgd 'lalull a1e rirgci aiauit:ci, atuapaJard eprgluaze.rder -IBIiut

noJour ap.rard Se eunrirpe ap InsaJoJd ug rep 'e11e rS Vzr-ruJE g a?E
o aJ?uJ aS.rnes as aJBc 1ndur1 esapug8 ps €arn 5e gaep nes
I€UI A
'arur1 o a8e.r1 6e lnpug8 nc eeeq 'InJFIrrnu J€cpru rcru Jsour]t FS
1od nu raap rS 'g,rrsaaJns aunrirpe ur"id ripl1e.rn1d ep earacnpo"rd BCJ€O]

Jsounc ps 1od nu 'lenperF ale8ngpe ?soJ ne elaur rolr.rnirurs as PS
urnae aluaza.rd apiglrun EJ ?In oreJplunu uI PcBp Fc (6r-8l
eAr?Eu
:VidUC) ??r?1?rC e arirpe eumd u1 aunds as :€rrouraur 'durt1 93u91
ad 'pr1ur acrlerue.r8erp rJp?uozo-rda.r rolsacu eoJrnJlsuoa uI 'arie.r

'arrleurerF 16 gre.
ap Er
-erp rJg?uazatdet aurierlul e t6 rc 'gluapaca"rd a.rezr1eq.ra.r.
un aJ
o-Jlurp F^rJop a-rec a;nd eldecuoc eatlde B Jeop Eu{Iruasu}
nu rpug8 E Ec nr+uad '1uey rnl € ?lrarldun ectloruros ueourJap eard
I€tIpBJ lecgrpour B-s suas lsace uI pc euria:
lndacul BI ae BaaJ 'IZ,I :g/dUC) gldearp arurl o pug39r1 ?gcop IUOU-IJ

as V '('Iurn 16 OZ IIBS l
1ndun1 rueluazardal au ps rcru ruelnd nu 'a1a a'rluI aJelncrpuad €S AI
-;ad rrurl re.r1 ruaund FS pJpJ rnlnrieds ole runrsuaurlp IaJ? olaJ
eluazardar uralnd ou nN '(nr+uat op gieJ alue?srprqca aIJ FS PIuar{;

arnqaJl InJJac alr3sap areo €Iurl ad ap alalaund aleol 9) aunds 'EaFq
rur-aJEJ qlnFe"r o rIrB FS aInqaJJ arJJSap 1-e n"rluad pa uriar;
uarJcsap l-gs pJqJ JraJ un lpue8 uralnd nu 'pug8 u3 rua.8e.r1 uI sui
o FS FrFJ arurl o lpug8 rualnd nu lou gc alAalurure au luEX
OJ€ A
,,'(elilzodslP e1 IBUI
aJnAB rJoJrqoJS IaJJ olat nc e;n8g pll{auI Fs aInqaJJ rc 'et1ed e o
urrd '

NU B

: g/d
arnd
-uas
I€ sn

l8 -iNONT}IOJINEO IS 3CI]I.qd TNb)]

88 I(A.NT SI ORNITORINC]UL

este unul dintre acele principii care vegheaz[ ]a construrrea
schemelor (Cassirer, 1918: 215).

2.6. Si c6inele ?

Aceasta in ceea ce privegte schemele conceptelor pure ale inte-

lectului. Dar se intAmpli ca tocmai in capitolul despre sche-

matism Kant sd introduci exemple care privesc concepte empirice.
Nu este vorba doar de a vedea cum anume schema ne permite
sd omogenizdm pAnd la multiplul intuiliei conceptele de unitate

gi realitate, inerenld. si subzistentd, posibilitate gi aqa mai
departe. Existi gi schema cAinelui: ,,Conceptul de cdine indici

o regulS, potrivit c[reia capacitatea mea de imaginare poate sd

traseze in chip universal figura unui animal patruped, f[ri s[

fie restrAns[ la o unicd figurd particulard, oferiti mie de expe-
rient[, sau la oricare imagine posibild, pe care eu sunt in stare

sd o prefigarez ?.n conctret" (CRP/B: 136).

Poate nu e o intAmplare cd tocmai in continuarea acestui
eremplu, cu puline rinduri mai incolo, Kant scrie faimoasa
frazd potrivit cdreia acest schematism al intelectului nostru,
care priveste gi simpla formd a aparenlelor, e o arti ascunsi
in profunzimile sufletului omenesc. E o arti, un procedeu, o

irunc6, o construclie, dar se stie destul de pu{in despre modul
in care funclioneazi, deoarece e clar cd aceast[ frumoasS. ana-
logre cu diagrama de flux, care putea servi la a intelege cum

are loc construirea schematica a triunghiului, funclioneazi
mui: mai pulin privitor ]a caine.

E sigur cd un computer -rtre sd construiasci imaginea unui

cdire. caci i se oferd algoritmii potrivili: dar nu inseamn5. c5,

exan'nand diagrama de flux pentru construirea c6.inelui, cine
n-a vAzut niciodatd cAinr ar putea avea o imagine mentald

(orice ar fi o imagine mentaia,. Ne-am gdsi tot fald-n fald cu

o neomogenitate intre categorie gi intuilie, iar faptul ci schema
cAinelui poate fi verbalizatA ca ,,animal patruped" ne readuce
doar la exirema abstracliune a oricdrei predicaqii pentru gen

qi diferenla specificd, dar nu ne permite sd distingem un cAine
de un cal.

Deleuze (i963: 73) aminte..te c5. ,,schema nu consti intr-o ima-
gine, ci tn relalii spa{io-temporale care i.ncarneazd, sau realizeazd

Ei]lt-. .-l Ec ,r.qo InldaJUOJ .i.Ll Ppl?uro) ps 0:.-Ii'": pZ D
: :J SUOS }SAJE UI ALINdS BAINd JE'q
--,, l -DTTi-

. , -: l a .-. Inlo8ap are gJ rS o16eq;o,t 'iagli: aulL--
ti e ap aluleut Uoc'
- 'l+ un-Jlul 9lee1- a3n i

:.-- rp pr a 1n1deg 'ad;re6 un 1de;P ne' BILI;
..-elul aluod as EasapB 3J Eaec ?eexi NJE
:--' ...rrrd o nJ lrro un punJuoc rS ps ealnc FIB:

I-TE alsa (urldap PlezIIEaJ PlBpoI)lu au1-r

, ; 'aJr.rrduta alaldacuoc aJEOI nJlua; 'Rr
arrqtsod rn1 epiplar'rdo"td uI tuo ap
INU
..rC riprepnf a1le rac as rode FC 'rolll:
: :r'.r.JnJJS arue;8etp laun BaJeJIlde ai qzEi
IUN
- --'rrq.rai- arleul.rge o-Jlul le"rqdeer: -EUI
i- -:''rl-r-i-,i' o lunJ €JFJS le ar ldeg Inpr
.:: --''--.rsip-r as tt'raiuet"radxa ealul otn
-. :,-, '- .- .':tdel.iad elecapnl u1
FSU'
uIo
'nJJ
S'g otnHtg
BSE(
'1'6 ernFg uJ BJ Elulzerdar 11 erec ad 16',,1apo141 O8" un
lrurnu nE (816I) Brsl{sr{srN rA .r.retr41 'a.r'111u3oc roloiutl$ €JEJ€ ui IN]S
'ac Baac nJ Jolgugurasa aFBoJ EAoo €l e16apu93 as 'Inlaurgo Bruar{ls
pugr lcunle leuorznl)uoJ arnqa{L AJE.
e1 aliapugF as luey PJ 'lBnzr^ SUaS UI reurJol -ed

ti 'to ntuto/ 1e FqrnrJsuos InJale€JeJ (oJEJaJ€o IaJ un-"r1u1 'ro1 qS

ES€

P'I

IBrn
alE
al tr
.AJI

-a!:
-alT

gcseasgF i6-gs rnqarl JB aIJnJJBJ ap curdure lnldaruoe uI EalsaJE
., 'neauurrnFlenrcuJrolc€n€JuuraoqlatsInPJJlBsupoJcBuIqOnrl'urnalndJJpalnaFae"ar uor8rcer'uaruruF1
-"1Enuon1
oa
Srnaa.r gs 'or.rn;.re1 e1 rpugF pur e nJluad 'er eunds au aJEc lnunrd
also 1II€X acoJeoap 'sunfe op ag gs ored nu al'ndrua alaldor
-.,o, ,,r1.rid -ieg '.rnd rnlnlcaio?ur ;olalrJecuot alouaqJs al"aaar"rd
aJ eooo uJ ?Jexa a.reci elseatu rA',3lnn1dacuoc tnd ttinTat a7*tu

, I iIi)NIUOJINHT] IS i] JUI i{d ..LNYY

IIANT $I ORNITOR]NCUL

spune ci in jurul schemei ajunge si se constituie un soi de
trinitate, ale cirei trei ,,persoane" sunt in ultimi analizd. una
qi numai una singuri (chiar daci pot {i considerate din trei

puncte de vedere): aici se identificd intre ele schemd,, concept

Ei semnificaf. A produce schema cdinelui inseamni a avea cel
pulin un prim concept esenfial. Un model 3D al omului cores-

punde unui concept de,,om"? Cu siguranli nu in ceea ce priveqte

clasica definilie (animal ralional muritor), dar in ceea ce priveqte

posibilitatea de a recunoaste o fiinli umand Ei de a-i putea
adduga determindrile care derivd din aceastd primi identi-

ficare, bineinleles c[ da. $i aceasta explici de ce Kant,in Logica
sinteza conceptelor empirice nu va putea
(II, 103), observa c[

niciodati sd fie impliniti, pentru cd in cursul experienlei va fi
posibil si identificdm alte note ale obiectului cAine sau om.
Numai ci, cu o expresie mult prea tare, Kant spunea c5, prin

urmare, conceptele empirice ,,nici nu pot ajunge sd fie definite".

Nu pot fi definite o datd pentru totdeauna precum conceptele
matematice, dar admit un prim nucleu in jurul ciruia apoi se

vor inchega (sau se vor ordona armonios) definirile succesive.

Putem spune ci acest prim nucleu conceptual este si semni-

ficatul care corespunde termenului cu care-l exprimim ? Kant

nu foloseste mult cur-Antul semnificat/semnifica!s.e (Bedeutung)
dar iata cd il foloseqte tocmai cAnd r-orbegte despre schem618:

concepteie sunt cu totul rmpcsr't:le. si nici nu pot avea o sem-

nificalie, atunci cdnd nu este ia: un obiect, sau la ele insele,

sau cel pulin la elementele din care sunt constituite (CRPIB: 135).

Kant sugereazd arci in mod rnai putin explicit acea coincidenli

dintre semnificalie linguistici :, sentnificalie perceptiud, care va

fi apoi energic afirmatd de Husserl: intr-o ,,unitate de act"
obiectul rogu este recunoscu: ca rosu qi numit ca fiind rosltr. ,,La

urma urmelor, a denumi drepr ra;Lt - in sensul denumirii actuale,

care presupune respectiva ir:uire presupusi a denumitului -
J a recunoaqte ca rogu sunl erpresii cu semnificalie identicS"
(Cercetari logice vi, 7: 327

Dar daca este aqa, nu numai noliunea de concept empiric,

ci si aceea de semnificalie de termeni care trimit la obiecte

perceptibile (de exemplu, un nume de genuri naturale) deschide

o nouh problemd. $i aceasta pentru ci primul nucleu de semni-
ficat, cel care se identifici cu schema conceptuald., nu poate fi

redus la simpla informalie clasificatoare: cAinele nu este inleles

gi identificat (;i recunoscutt pentru c[ e un animal mamifer, ci

aapl - . - -,usr.\IlJr...-:--l un - Ia ei lulpug8 au PS EJ€J aJ n- rc '-ra;rtu
r EJ Insr-::: i - EJIIdUi uBrJuE>i Inursr?euaqss EJ salaiul a
ES ;.
'aJelda.Ii g aleod

:. ..' -r^LZL'..- :-'-: . -. . -w 'le?uapuaJsu€J1 In?eJEdE aricunJ u -ruuras
- :::r r.r --r.-: - , -.: adEoJde tnlnporu alE aluAprJc€ JolsaJ''
:! :-:'ir* ,-:,-, -"- ', :.Jluad aulgc un uropa^ 9e uPJaprsuo" aprqcsat
- ', -. --:-.'--: .:datqns utn7'ta urrd Pcpurg 'urpcrld-'- alsarqo
'--'.:..--. ^,..:,- '- urp rua^oJi
-*?p au nu pc 16'arieanpa 'at"ndtua
',', . -*: -..: (uaFeJlSqE
;.1 alaulaqcs lulnJJsuo' rc (F3r?uap
':. - -:: -... -:^- :.Jlsou In?EJedB rsnsul uJ IsAp 161 rnln-
- rnlnlri
J:-:*::? :;: ;:-:.: :: ':' : t: '-U ' aJeJ UIp SOICIA OJAC Un-JlUI
,S -: --: -':t -l ' '- l-' ? +'lPUiJn BJ IEIUCOI ??pvpi 'a1en1re
;:l -:.S ,r;: uJ-\ap aia EJ
ap aitqtsoci i-i-;:tr .a'ltniur aialep urp rnlaurgi e1"'ni
r"a-rJ*prda.qFl"eu"t.eptlrcr{apcp8oreuIuD.lrgalasFaqle€eprprlxlolag'ldrcqoanepElldrEuaAacarcloa{e3rulusIreal'rr{iraJJl6S1Juuepr€-duuXugrrlnnrelrldalsueunardrgdestlu€gEslrsou'r€laelpJ{'ci€ruscCauIlrg'nr'aailuuydrax9eu3
'(la eI erape re uoleld EcBp lrq€?neslp a 16) dI? ?saes ap ursruoleld .(lc3 op
uIa€pnura€1gl ,al,'nrrau,tpr;pe.ureggrsFqce1a'-rglnnsldneJenulurnJdo1lurru€uJXeo-uIn€JlI-uonaspqouclggszF1g6l^lguIalanJprlslhBpau'1ulngIzruaerpnagl?eIn1Bu-eSl
rnqaJl te zex lsale uJ JBr :rnlnsJallun InInJaIIIqour ealezrnda €A AJ€J
e1 gugd 'alredap reur e6e 16 lliq+lutteq€c € eaare 'triglruruer
giuepnr
ErrroqJs nl ri 'alncseuuJ aruaqts ap reun+B 'elncsquul Iapl ap
tr,, gi"p 'nr.ro1rada.r un BaAB rue IaJ+lV 'aurgc ap ilnldecuoa nr '(gtl :g
rcap 16; euroqJs no alrJnJcnl aarlad as 'Jn8rsap 'lal Bl nu 'nllsou
Brual{cs rcap ri 'a1esu1
i;t,r1,jttrt1rite"ii."1etrge.rnrd6pBsuo3JrBnlauJrInaI'FrdOsaI€p urp gseocs g ealnd
aricagar o sunle ap BJa anlaruoaF -ruas 0

rolirn8g BIITaI{JS n.rluad FceC eE}ssaoe €ruaqcs eur'to'rd apun aO : u^t_^Btuau
?''O.or?rttLI1adnlraStp,roetrtlussaagpc(ua1el6nuzornpqn€lonIruadarre8op9erc1ier1lonn1lcgdruep3reir1el6rdnaeuploeaddp prSru as arer BAar (3un7na
lnsuas uI) uro uO
a)BJ Pc snds e-au lu€x i

llu. ei-y?'rrnnlarnutqgncrl€eiutottqtJJrsegurappJ'Br(n?Ixl'nratlildgu1aorca'rue?olsnalcJ'JeBlJ[uaepI IaIrrJlrao.zJggp^rpB1u6nodrssuBavo;oln'lr -ruuras
].OAIS
-r.rad ap JgcrJo 'aer1a1o1sue rn1 alrrieJouot a}€o? uarrrJal rn+saJE
urpsgl r-ES Jualxotu un n'r1uad fi1 ptutot €lrlunue o aJ€ 9c n"rluad OJ

as rode
elaldarr
'.(a?ruIJ

ur"rd 'g-r

'ulo nE
g en ra
ealnd

nct3o7:
-lluopl

ealnd r

a16a.tt.tc

a16ant.r

-SAJO3 I

lal €4.\

Tdacuc:

roJJ ur
eun EZ
ap ros

.INONISOJINHO ]S 33H]:'Id TNIry

9: K.r, )i'1. it i )it\ 1'1,'l jil N{lt. I

origirraid" rnai ales ir: acera i-rlitirrcc:r-e la Kant care se relieferazS.

in multe stiinle cognltil e coritelffporane. Dar cdt anurne ar
put,ea qi ar trebui si tie sciretita. o construc{ie n-ar trebui s[
reiasi atAt din f:"rptul cA si::.pijca scherne deja constniite (ca

aceea a cAinelui); adevdi'atrr ';ri,blentA esle.e o.n.u.me se tntd.mpld

cd,nd trebtti,e con,struif6i ','i:.rjr':tr ilt u.i ,tL:iet'L i.rLcd, necunoscut?

2.7. 0rnitorincul

Dacd am aies iirrl:-r.r:-.-i. ia :rentplu de oitrect necunoscut,

aceasta nu e cl:' r-':rl ripr'rciu. Ornitorincul a fost, ciescoperit in
Australia 1a st;r',.r:i-ii secolului al XViII-lea qi a fost mai intAi
numil rtctierntoit. duc'h-nnle sau duckbitted platypus. in l7gg
este examinar in Anglia un exemplar impdiat si comunitatea

naturalistiior nu-si crede ochilor, pAn5.-ntr-acolo incAt unii insi-
nueaza cA ar fi vorba de gluma unui taxidermist. Cum anume

se ajunge sa fie studiat qi definit voi spune in 4.5.1. Fapt este

cd atunci cAnd apare ornitorincul in Cccrcient, Kant isi scrisese
deja operele (ultima operi publicatd, 1\71i..;,yloloqia din perspec-
tiud pragmaticd., este din 1798). CAnci se incepe si se discute
despre ornitorrnc, Kant intrase de.ja in i'iti.i l'.ir ie obnubilare
mirrtald;poate cd cineva i-a mentionat i.,.:'--,.
rilr.tct, a.r fi fost
nistc stiri imprecise. Cand se hot5.l'a.r- ' . i -.a ::a orni-
t,orincul e rtn rnarnifer care depune (rL.-.. ,.-.- t-.ft mort de
optr:er:i dlr a.irr riunter.n a$adar iiher; sr.
.. .\.iret'tmelltul
i-rosii,.i iri.rr-,.;li si sii hotiirim (noii ,.. ..' " _,. -.: Iiant in fala

url'l-rl l,-,1 -l ii it, -.i,
-\ ' .r ,-s: iorba sa-i inchipuie:.,'} -: , '-,::trnd de la impresii
serr-:--,= :ltr aceste impresii ijr.lr;r : r'.,. se adaptau nici unei
scharr . .-:,:erioare (cum s[r pi,t:,
labe,. .,-,.:rate cu pdrul si ri. , : ,-:-e ]a un loc ciocul Ei
castol' a -. :-O€3 ? unLri a,,-t .. i. castor, sau ideea de

cunpdaesdarpe5?.r)'.e:Irl:,:-:- --t', Cum se putea vedea O

pasdle -:- -, - - .-':,ed, si un pai,ruped acolo
r -r g[sit in dieeasi situa,tie
unde a!:r'--..

ca si Ari:. :e1 cAnd, trasar-" .,. regulile prtsLlrile pentru a
distinge r'-.:r-.getoarele de r. . ..= animale, i.,:'icum o lua, nu
iteugea del,, .:r giseasci loc; ,.','1ei, care -ir'ir;r:r oricdreti defi-
nitii prin g-:, si diferenfi, s- ..,,:, isi adecvii :iiri:r, alunga din
aceiasi spair-- rlefinitoriu l:i,,- . ..r'e totuqi l-urLi-i'L si eXi!'.

:: zun.I+ Ia -- . -.In8ntu rS lpr.rrpur ec rsnsul auIS i- 'oil
: :.IJ drurl r$e1are u1 ri - araads urp E.qt
-: - ISBaaJ:- -rlap Ia.l
'- t,.rd oedor un IBI 'auts e1 ap
: alui€i- nu 'en1
€ nJlu
- ,-:ruB un-rlul puguorirunS'o1ole p$E a:
arienlr
:::r gcsEopug8 FS gcrpatdruS II lncsPuu
olotB i
-,ro efeg uI gls '1u€X e1 'ern1e51
o €apa.
'(69$ 1dC) ,,EJEp €ruI alsa nu arll ap eaa:

- i:, 3rnqal1" aJB? 'glueleegar elerapnl a: 16 1nrc,'
IOUn lJ
..:tuM e nrluad 'laarqo ap ldaJuos a3l-i usa.rdru

. -: :Jeil1de) alBlrlBal up aleod as oJBO qr,i eie; u1

-'- ,-oJ nldurrs rS .rnd Bclpur rf, 'pJ'I?aY)utL' InluoLL
-. .;---:rJ ap PieJ Eunsqns e nllued aFrirpuc
op lro
, .. ' - -: - - :,asuBJJ PlBJapnl ap ealelrcedec '1a3ilsY
--::ruoc ap giBJ nes r8al ap gieJ -IUJO L-'
ol3elc
+soJ u
, , , - : - - .,,.i as 8a '. ,,a|calqo ap aTdacuo, azopul--
. ., . 1 -,: .. :i3 urp ale nu" 19erFo10ala1 PleJopn! a! aJEItq.:
-:-'--:., .:jsap atncapn{ ap 1fip7yncal ncrytt3 utr- a?ncsr:
,, -cads.t'
asasI.l l
,-r: -- sr.rcs '1r6-rg3s uJ'€lss rup1g.tui; P?ueulr--
::.' .--, :-. -.---.:del aoar€ooo'a?ueulluJolap ro[t]pJaprr alsa ti
:'-- : .: . :.'.-r,II 'g1Ue1oage.r eleeapnl e1 a.3un[e a.
aurnuL:
:: : , -: - '--:.Cs aleod as 'JBO '1f,Bxa teut'at'ncapt,- -ISUI I]
,- '..- -.-: r :atledap teru pFreaur 9s q8tlqo l-aJE- B01€l1l
'- 'e3tra6 1e.ra8ns IJ Je UIn l
. - :- -: l a.I] as ?uBX 66lT t

! :',. ::,: . .. rd ui trn{[sr1€uraqss pugcnpoJlul IElul l
'pgun:lcayfat rcunlu aJSa B?elopn uI lI.Ia
''Tpnlu1Dntua'tuualJ?aJla7pS,-?::r:-.',:-:::-,
qrup 'rB 'leraue: !-, --., ''.,iDlmJl?Jnci ntutnu lDp a gJBp JEC '1nJSo

',:Sal 'u1n8a.r) 1n1e'raua8 1ep elap a1s; a ?n),

-'.: pllrl] BJ lrlJelncrl"red lpu93 e ai P!dtLr r'

BO+EllnC€J AlSa €l---l;::: -i:--: '-:'|P€JJ aS PS ItJntE graJa;d aS uInJ eJ) ar
i.':rs rrigycedea B n€s) atntapn{ ap gs Inq
e6e 'erapnf e ap tri:-: J€ OTU
'lTjpqncnJ D)UIJC u! iE,*:.',. l:-rlIliJels ne-s I rauralqord rrualural
tut:\i -:r'lr,inr;uo) g JB-s grualqord ac n3 EZEAI}
l, InourJolru"ro nc gie; .i-,;.suoJ o e giurlnd nJ ag ps elnqall

'o-yraguoc g,re-l arel aC -..:u.loJ ?rua^ U ru a1"red acrir"ro utp
r3 ilipug8 g gleod as €Inqa.Ii rlap rA 'n1s1xa'elqrsuas erlrnlur
BaJaJo I-I gJep'1naur.ro1ru.Io El sulq aJJeoJ lnlls g;e'lnrustleapt

eaFurdsa.r arec '1uey 16 gc a rdeg 'arirugap o rs93 l-B ap eiuilndau
arnqlnl l-9s llnqar? g JB llnru IEtu 1B?B nJ 'n-r1sou Inlsalalui
luapuodapur 'giuasa o pqIE ps llnqarl IJ JB loJ InJulrolluro
op
surluoJ EJO gcpurg '19cnt1ut 'p1ea-rncul retu ri lsoJ g J€ 3ll
p)

-Bnlrs {ololslJv n.rluad go gunds ps plrdsr r3i ealr-Ld re EAourC

'l l.)\lH' )IlNHo IS 3.)Hl:{,1 I\\l

KANT SI ORNITORIN'-]LiL

altoit pe ramura altui copac produce incd o dati un vegetal

din aceeasi specie; copacul triieEte ca un tot c[tre care con-
verg p[r!ile, fiindcd frunzele sunt produse de copac, dar des-

frunzirea ar avea urmdri asupra creEterii tulpinii. Deci copacul

trdiegte si creEte urmAnd o lege proprie organicd Ei interni
(cFJ A64).

Dar care este aceastd lege nu se poate gti de la copac, dat
fiind ci fenomenele nu ne spun nimic despre nume. Nu ne-o
spun nici formele a priori ale intelectului pur, pentru cd fiin!6-

rile din naturd corespund unor legi particulare qi multiple. $i
ca necesare potrivit unui
totuqi, ar trebui si fie considerate

principiu al unitdlii multiplului care de altfel nu ne e cunoscut.

Aceste obiecte din naturd sunt (pe lAngi legile foarte ge-

nerale care fac cu putin!5 de gAndit fenomenele fizicii) tocmai

cdinii, pietrele, caii - gi ornitorincii. in legdturi cu aceste

obiecte trebuie s[ putem spune cum se organizeazd in genuri

gi specii, dar - bngali de seami - genuri gi specii nu sunt doar
un simplu arbitru clasificatoriu al nostru: ,,In naturd existd o
subordonare de genuri qi specii pe care noi o putem surprinde;

genurile se apropie la rAndul lor unul de altul dupi un principiu

comun, a;a incAt sd fie posibild o trecere de la unul la altul gi,

prin aceasta. la un gen superiot" (CFJ Intr. V).

$i atunci se incearcA sd se conslruiascS. conceptul de arbore
(este asumal) ca gi cum arborii ar fi a;a cum ii putem noi gAndi.

Se imagineazd. ceva ca posibil potrivit conceptului (se incearci

acordul formei cu posibilitatea lucrului insusi, chiar daci nu

avem nici un concept despre el) Ei este gAndit ca organism care

ascultd de nigte scopuri.
A interpreta ca Ei cum ar fi intr-un anumit fel inseamnd a
avansa o ipotez6, pentru ca judecata reflectanti trebuie si se
supund unei legi care nu este incd dati ,,gi, deci, de fapt, nu e
decdt un principiu al reflectrei asupra unor obiecte pentru care

obrectiv ne lipsegte cu totul o lege sau un concept al obiectului

care sA fie suficientd pentru cazurile care se prezinta" (CFJ $69).

$i trebuie si fie un tip de ipotezi foarte aventuros, pentru ci
de la particular (de la un Rezultat) trebuie indusd o reguli ce
nu se cunoagte incd; Ei penrru a gisi pe undeva Regula trebuie
pusd ipote za c6. acel Rezultar este un Caz al acelei Reguli de

construit. Kant nu s-a expriniat in acesti termeni, desigur, dar

a fdcut-o kantianul Peirce: este clar cd judecata reflectantS. nu

e altceva decat o abductie.

'glueru.roJ girog o 'alelrrede:
o '7lt:".i apuapfq o ai JOrJo?ur elelr8e aursrue8Jo ec ,(1Jotu
aDtrtf ' -:.rg 'acrrloru g-; - pldurrs o op aleriru 'rur6sru op aJrqasoa! nu Pl
.s::::.s:----ill'j.,-:rlurazn,ra"'r-Argd3daotusr.E-rr-r';:':--.---,..t;tIa3aanlaJssBngtpuoJJ"BrIda-IJpneauJISipa r(rg€rJgpn$JrBnfdlunCJ1u)erl*JeeozolrrUlufteJr8uorcrSE, J€p 'J
- -I--=;:l€-'ualialsl"apg.:r-ni-:::':
::- . -'-:;riJreBJ Bp lnlnd !J JE-u plnop gc lrqeqori AP IIN
n"rluad gleJnluoc lcaJJac arnqa
alr.rndocs oc PIn

-.a-z i::rJo alJE:- :,:- -..',r-:.'".:l:-s:.:Euo-.u'raJiBulef,gldnuAJrJ,pFoJtCBBSaaIJAnJlcuAurSrJarJos?BrpquEsJOoC}dr"€solaIcJ,BreeJOqIJui ec nJl
-;i: j;t :n'-_ t-: '(6e$
:j- l-i?:s,'- ::-.--'-. j - rnlnlJ
..
-a-s, r :-;r :'- - --: ,"-. :s EJ Ir aJBorJa+uB alaJqruou ,asrqlul AJBC
-'.--.-.:: .'_-. _ :'j -:,.- : -.:.,- grsease8 FS Fde uJ apunJnas as gs
:r -..,-.:-:t :_:- ..-:: _. -,_-.-,-,J'.:ua:-lEaj l.€r-.1oIeladl,aegd1aes"opr"ordld+"rogoJcscproSrn1pl-eae.srenetrdnluuiarara.dr: onu
:'.-ii,:: -;:-=:..r- : : -!
i-*:.u: ;::.-t- -;l: '.. - as FS
I -.:. B 9Uu
-erdns g. ..ji'.un- ,.-. ..,.1.: -=, :;erytnt,r.,q*n'"rn1onp"
Jrls€luBJ nldruaxa un'u,alsap ap Eraoopoder o alsa ra,unq re"rpu AJEE

enar arnpo"rd e ap rrJnleu € aJ€JJaJui aae8upls o elurze.rda.r nu nu 9J

'ao1ap +Bnlo^a rEru B-u a"rec 16 'a.rerira6 rrcoda alE aJaJrrrreru allE ECJea:

ap olur€u3 'trozozann urp FeuI ln.rgde 'leurrue +soce : (LLZ:T66I 'Ipu9
plnoC a8unle aJBr BI Brznpuor e1 lrqeqord sunle U JE ,aJBo]
-pturn alalocas ui 1e1da.r1 lnJgJ B-s runc e6e 1r"rn1se8 16 r_rnracrqo oJoqJr

'erFolog"roru) Incuuo?ruJo alJasqo gs luex 1n1nd U JE pJeO '16 1n

'(o.uauriuoc e[aP nrdrct
I apur"
eruaqrs ar eaal lenldacuoc ocrJr?eJ ps ?gcap EAaclIB ?noBJ g J€-u o 91sl
aJec) plcuJlsqe 'os(aJnrldneoqo.rulJdg+BggsB"rrlernr-usu"rr'aardrnrlrrnl-dalca'raaerrcqe)odorq€a€orullaa,(?qBrcluseerIrJerqrJueovc+no.Erdapeuerogacsl Jeop
r.rnuai
-uJ luatuale ee
rS rqcun"rl 'dee a?saJ
alnurad r-oJEO) lorJ aJ+uJ leuoricung rB arueFro pode"r un ,rleJSnu I€UICO
r-agr"rdo.rd uJ aJeuopJooo o plealr EI neapgp aJBc 'oJeoualxe ai"rog
-aF a
ap a,rea6rur ug psndau 'aruouolne aiulg raun Brrraqcs EJsBTnJJS
'?nrs0
-uor gs neFrlqo {-arec rrnlgsgrl ap riglrcrldl}lnru raun erirnlur
?n^e g rV 'Jurrolruro un +nze^ rJ re glep luex rnl 1e1dug1ug g rnun
Je-s r ournuu aJ urFlJaUaJ pS 'FJrleruaqcs ericn"rlsuoc urp pcul IS 'al
-Fiutt
(,,errr. gfurg" ap nes) (,ale1rlerrrrue" op ralceJec un arnqrJ?e ,ger8o1 o-ou
-oala? a ?g)nJlur 'g1ue1caga"r elecapnf gc srrrrpe arnqoJJ ,tctTttg
BraJ? € ap ralac Eururnl u1 'aienldaeuo) rrJeJoqela € e+BSueAE +EP .

FZeJ o-JTuJ 'ro1 1n.re e er{rnpqe ar gdnp azaluete as Es rBop PuJal
lnced
eelnd JB IaJlsE g JB EcBp rs - nrJolBJ!]rsBIc nJlrqre ;nd luns -sap
-uo3
nu alrrcads rs ap"rnua8 'snds e-s '.u1cnpqe sacord Jsoce utr
1e1a3'

.INJNIUOJINUO IS gCUig.{'JNYX

96 KANT SI ORNITORINCUL

$i totuqi Gould, ca s5. defineascd aceasti bildende Kraft, n-a
gdsit dupi metafora design-ului,
ceva mai bun decdt si se ia
care-i un mod de a injgheba fiinliri nenaturale. Nu cred c[ ar

fi putut Kant sd nu-i dea dreptate, chiar dacd f[cAnd astfel s-ar

fi descoperit intr-o fericitd contradiclie. Este pentru cd 9i Capa-

citatea de Judecati, odat[ intrati in sceni ca reflectantd qi
teleologicd, rdstoarni gi domin[ intregul univers al cognosci-

bilului, qi cuprinde orice obiect ce poate fi gAndit, fie qi un

scaun. Este adevdrat cd un scaun, ca obiect al megtequgului, ar

putea fi judecat numai ca frumos, pur exemplu de finalitate
f5.r5 scop si universalitate fdrd concept, sursi de pl[cere fir[

interes, rezultat al unui joc liber al imaginaliei qi al intelectului.

Dar in acest punct pulin lipsegte ca sd addugdm o regul[ gi un
scop acolo unde am cflutat sd extragem una, iar scaunul va fi

vd.zut potrivit intenliei celui care l-a conceput ca obiect funclio-

nal, finalizat in vederea propriei funclii, organic structurat in

aqa fel ca oricare parte a lui si suslind intregul.

Kant e cel care trece destui de dezinvolt de la judecili teleo-
logice care privesc fiinldri din naturi la judecili teleologice
privind produsele artificiale. ,,Dac[ cineva ar percepe, intr-o
tar5. ce nu-i pare locuitd. o figurd geometric[, desenatd pe nisip,

sd zicem un hexagon regulat. iatd cd refleclia sa, elabordnd un

concept al acestei figuri. si-ar da seama cu ajutorul raliunii, fie

Ei in chip obscur, de unitatea principiului de generare al acestui
hexagon, Ei aqa, conform cu raliunea ar aprecia cd nici nisipul,
nici marea apropiatd, nici vAnturile si nici animalele cu am-
prentele lor, pe care el le cunoagte, nici orice alti cauzd lipsit[

de raliune nu sunt temeiul posibilitdlii unei astfel de figuri:

pentru cd o coincidere cu un astfel de concept, care-i posibil
numai in raliune, i s-ar pdrea atAt de infinit contingentd, ci ar

fi totuna dacd n-ar exista nici o naturald privitoare la aceasta;
si i s-ar pdrea cd, prin urmare. nu este nici mdcar o cauz[ in

narurd (care produce efecte in mod pur mecanic) care sd poatd

sd conlind gi cauzalitatea pentru un astfel de efect, ci cd ar

putea-o face doar conceptul unui astfel de obiect, ca qi concept

pe care coar raliunea l-ar putea da Ei cu care poate confrunta
obiectul. si ca prin urmare acel obiect poate
fi fdrd indoiald

considerat ca scop, dar nu ca scop natural: deci, ca produs al

mesteEugului (.uestigium hor;inis uideo)" (CFJ $64).

Kant este cu siguranld dintre cei care i-au convins pe filosofi

cd e permis sa construieqti. rila nici un punct stabil, o frazd

ap 9z€j ('?'u, :...iEluaruoc ldarp unpugr acaze.rdspnop RZerj
i..,.14s i gos0
r rs Ezealnru;.:.,:'JJ ap rri"rgc InJotn€ '.nPS Inpugr €l 'EJ
:.-----, Ie s
;:S oJg ap l . --:r,.porda.r 'sns t€ut ap ezerJ JBIqc alsg
"...- EI€I
r.EJ ap ,,n1dutaxa" arec 'e1ep o gcul 'rg
. -:tta? u! aurgx rnun eaur8elrrr arJ RS €J elun
'. .:p ag gs eleod nu 'ldaruoc rB rarirntur
lda3r
. -r ps arnqaJl a"rec 'aur8erul F?sBoaE
Je 9
:: auEureJ JE €olsatB al"ol nc 'lTulgJ
-s arunuu aurge Inun rrurFerur B nes) F?eo1

j.: rune 16 Bc ',,a1udr1o1ord" rapr col UJ F

:iiiEJ e{rroqes uJ:corrrJeJ ep pltsdtl I elsr
-.-r alaldaouoc nrlued ez€aluoc aJEJ Je 9
-' :-.rur a1e a.rnd "rolaldacuoc urdo.td
IIq}S
IEJJaJUI nE aJEi Jai;l E:--: j -.: :-'':=:.;:l aD rt,lng e8,rnr RS +nc9J : r"rnf
B aJ€J 6-c ge"r8e.red 1nso"u:e.; rr-,j;tr? aD 'Eapal as Y 'pJIIIJC
E?ISd
eraJl B ap eac u1 rS aleluelJ glnlosqe nJ EJEosgJSap as rauaqls -IUE

e gcrSoloalal aunISJaA F+seaJB gc uraunds ps lstrutldo g ry 'rndl

'Elue+togar elecapnI e.r1qc rnJS

op lEpJoqB aU nu ps aluod nu I€IerlrlJB Inlcarqo 16 zec ear.ro ag'l
uI JeO 'aFalaiug o e nrluad alelrlrqrsod etlun ad ea (suDJnT)u unp

nrnlnu op ros un'e1e1r,l,r1elrrJoJ o ?JaJrpuI 16; gzealnlsod elecapnl 'drsl
BJnleu n"rluad ea durrl ug 'rnlnuezrlre eriualur op Pllnsse alercu
-r+JE ola+calqo Fc eiap nr16 pa n"rluad 'gseotnlua,re urind reru o-J1r
pzalodr o aJoc 1€zrleug ursrueFro ec rnlnune)s € nBS trutpp.t8 acrF
€aJapal gc aunds aleod ag 'nitung reun rS docs tnun 1r,trr1od -oal
pletuere lsoJ E eurpp"l8 gc aulq urr16 eaareoap 'g1ua.r r* tn8rsep
'€eurdrua 'a+e?Ileug ap a16aqro,r as rA ia?EuopJo oulq ra olral€ nc UJ ]I
r$ air.rnpuo-t no 'rr.rn1eu etdnse uzeale,La.rd ln8n-Aa16eur aJEc uJ
-oIic
'rsezniuerg IIls ul pseolrrn4 purpgrF o 'salaiu3eurq - ESeoIun4
u 8,
gurpgr8 o aundord as '(1a urp arqpap 1od as ac aprierlsuouap
Un I
a?€oJ aJJErrraJ as gs aceJ € ap lndoes nc lndacuoc eg ps ered
o.rec 'rnlnorec e a.rnd ralec psndo; gcr.rrdrua a?ElIIBug ap gplld 'inl

ea 'opun :sns rpur op In+elrc urind ne gpacerd arer nldruaxo un U.IEI

a8unle re 'alnd acr]Elrra?Brlr Ililnlul ap gsndo,rd re '3n6a16aur ap a1e1
e?€?uolur a nu aJEc 'e1e1n8ar g8ny o rsnlo+ lellrul e 1n8n6a1*aru
ze) IsoJe uI Pc e^Jasqo J€ a^autc FcBp IS 'aosnJc uosurqoH Je'I
unI
ap Furxap ericnpqe o Fllo^zop as urnc 16 eurq 1r1sa,lcld €-au JBp
-IJS
'_gnpug"r ap Fnop ri rcezgnop lalurapecv Blilpa uI Prgrlrnu ar€r
16p
/6 TnlNIl{OJINtrO lS f,CHI[rI IN\'T -ede

JE-S

JBP

'Inl

E-U

98 I{,{NT Si ORNITORINCUL

qi concept, dat fiind cd pentru conceptele empirice pare chiar

cd" schema ajunge s5, coincidi tocmai cu posibilitatea de a figura
un concept generic?

De indati dupd aceea se spune ci. exhibarea sensibilS. a ceva
(,,ipotipoz6") poate fi schematicd atunci cAnd unui concept sesi-

zat de intelect ii este datd intuilia corespunzdtoare (gi aceasta

e valabil pentru schema cercului, indispensabild pentru a inle-

lege conceptul de ,,farfurie"); dar e simbolicd atunci cAnd unui

concept pe care numai Raliunea il poate gAndi, neexistAnd

pentru ea intuilie corespunzdtoare, ii este atribuitd una in chip

de analogie: cum s-ar intAmpla daci as voi sd reprezint statul

monarhic ca pe un trup omenesc. Aici, desigur, Kant vorbegte nu
numai de simboluri in sensul logico-formal (care pentru el sunt

simple ,,caracterisme"), ci qi de fenomene ca metafora sau alegoria.

Deci intre scheme qi simboluri rdmAne un hiat. Dacd pentru

ornitorinc inci mai pot si spun ci primul impact a fost meta-

foric (,,cArti!a acvatic6"), nu la fel se poate spune despre cAine.

Existd un hiat pe care Kant, cred, incearcd si-l umple in
Opus postumtrm. Despre care, fdrd si-i pitrundem intortochea-
tele labirinturi, se poate spune ci acolo Kant incearcd qi mai

mult sa determine diferiteie legi particulare ale fizicii care nu

pot fi argumentate numai de categorii. Kant, pentru a putea

funda ftzica, trebuie s5. postu]eze eterrri ca mate*ie care, im-
prS,gtiatd in tot spaliui cosmic, se giseste in toate c:rpurile gi
le strdbate.

Percepliile exterioare, ca material pentru o experienti posi-
bilh, c[rora le lipsegte doar forma conexiunii lor, sunt efectul
unor forte agitatoare (sau motrice) ale materiei. insd., pentru a

mijloci aplicarea acestor forle motrice la raporturile ce se prezintd

in experienfi, trebuie identrfrcate legi empirice. Ele nu sunt

date a priori, ci necesitd nigte concepte construite de nai (selbstge-

machte). Acestea nu sunt concepte date de raliune sau de

erpeien!d, ci concepte artificiale. Suntproblematice (qi se amin-
te-cte ca o judecatd problematici depinde de Postulatul GAndirii
Empirice in General prin care ceea ce se acordd cu condiliile
formale ale experientei este posibil).

Astfel de concepte trebuie gAndite ca temei al cercetirii
naturaie. Trebuie deci sd se postuleze (in cazul conceptului
artificial de eter) un tot absoiut existent in materie.

Kant repeta de diferite ori cA acest concept nu e o ipotezd,
ci un postulat al raliunii, dar neincrederea 1ui in ce priveste

i rlnui '- '- '.iBlaJdr.- .'.tclE allti€zuas fJBI ?daJp'alIl'l''':r aLSA-\I.I
Ia jit..: - :,Ll[Ias ai :-- ' pzaJ().1
'.-;o.tcotJsoaruoIrd'BlisnaiJaErlulnls+ugaJsg1uoIq'rsnnlncirrr''
d o-sal)- >--roJ alES aiaruilln €l Pugd uralni rn1n1d.
. .r: EUIJIJ .. .,1 JBp 'e1s€ale . snds" € nu luex rrJFjaJ
,,,' F i_ -.'-.ds o nil -
:-.irqrsod'rn1n.ro1il-t srr{JSAp'}u€JJa' AIIIiIP
--,,,. nOu €AOJ 'aliJaroJd €Idurs 19Jajl lTrlpu:
-oJd 'tou aurlds -. -
llnlu rplrl B.\,.-' '. . - .. alsa a.rBJ BaurF€urr 9J9J 'EuraqJ-' -UIUIE
9JEJ rr ri l: '.'
'alnlr.--' -.: ::. : rdrul 3 €zalurs" t alDl'4'Lqlsod ad r; ap nt

--,- runs'(g8T :1,96I) roed aunds urn'r _aE$q.
' -:- T.-ltllJ 'a1e.rn11nc nBS ',,ACIJO1Sr" 9U1-.'
L-.91 - - lUnS
. . . -'';idocuof, 'lEJodrualur nrJoJJada'i Flurze.
,l' E nJJu
InlraJ.
- -rilatut eIE aJnd olalda?uot PaEO -rsod :
. _: . j':ir,ii.!tj 'lrlzY\al ap ounq lgJap
,-.-t:: r:0-!,* I 1) rninldaruor ri ap.r
=EP-'Eu-Jc]o,EL,€JJ-op.,9aa,'sr3F-d.IFslaE-a,\lr-n3,p!€rn*'caEJi:cJa-aB.':J?i.p'er:l:uJ'I.jna.'-J-d'J9Ln.J.lJ-:sI:-J1alS:,J]l-tuB-'uo":-J:u: uI.u:lnpa'--ua''ri-^a'aalJJpI:aJliald.qJL:*o€.L-'slclazrlJI'l-l-lJ'oJl'LJuEcoidEuJlaaXJlElal?dalcJap3uUlJpdI€ul uauEo€uAIJiJJunderranlllloJnxFaJN?aZdUdEqAanalsJdJp
-urI 'a
-acord (F3rl€uralqord l69su1 Ea uud) a1€lr^rlJE Plseac€ uJ J€I ealnd
e'aldliuantns4as1tr3ooltnl;I1{slunoleaanrquaIanJJnJJailaJ?'ulrIqrnsrozJdE?J3a{rIqrs-oll€rntuuonq:elsalJsuoucr€lrrJnaOJap
'ra*lninlcarqo E al€n?lalol{rl luPJ)aIoJd ornqrJlE o NU AJI

aJEJ od ea1e1.,iqr1 urJd'pxl1'tJ7 ea)B ap olo)urp aJaJ?' FulJlJop ap reul t
-uaqrr
I-;lIatani^nJJu?r-JrsBnr€l?o}q€oldnro"to€rnslpJc)nnn'}sgfp)J]no'u.nJ..eJ;r?;cu€sulo8oprEaiduJls€gxuB?aIl?toansd1Ico6aJrreundqnlllprn€ealNsirlusaqa)oroquaoql'aFr^ldoe?raaxUolllsaeadlq^rJeoapUs3esRla€^JuJJSJr)aoIecnsuauoq?rurlo)aaa1ulq6ualIac.ir€Jsl(nuo)€relrJll"uruBnBo'ssplululavotoa€rJJpdgyat
u1 a1i
rEIu'FlBAJapB reur arilnpq€ o guacs uI FJlur nu pugJ Fued'dun1 'oulEJ
aunq lsapo^op os (a?EJIIJlsaio ap areolgcnpuol -€?aui
llnru ur! pu93 au €s) apricnpqe nJJua
,llrrtoru, e .i roltinlerarda ElJoa? 3l rilrpug8 'eu0F
rrunsErlFi['ordSuJ*?rl{r3rlinrallsulrlanionruuiulrdlaxBnpJJSIJJg-u'-lqsa-odrennolarn?uJ'laraqr8lfaeJanp1Bn;JoI1nlenll1Jsanlasr3epusoorlraelau9rgocir1rn1nppnFu1qand€gSe3oo8opaE: rJictBa'lauui?uoeraJi?euallanalozdsadxuH€el
EalE?IIElol glqrsod alBJ 3J {lllulu ad'eie luasrz es el'1rn"r1suor1 luns
xda?uo3 un (JF.\ap€-JluJ : aualuol'\\au TuIJEpPJ aJu pzaXodt InuauJal nu ol

InJI?r

drqr
pugls
rnun
-aiuI
elsEa

-IS OS
€A3:)

EJn;
JEillJ

-lrl JNIU OJ I NIJ o 15 :l lltl.qd'.l.NYy

KANT SI ORNITORINCUl-

percepliiie ca interpretiri de senzalii; judecdlile perceptive ca

interpretdri de perceptii; propozitiile particulare gi generale ca
interpretdri de judec5li perceptive; teoriile gtiinlifice ca inter-

prertiri de serii de propozilii (cf, Bonfantini Ei Grazia, 1976: 13).
In fala infinitei segmentabilitdli a continuum-ului, atAt sche-

mele perceptive, cAt gi propoziliile insele referitoare la legile
din naturd (cum anume este un rinocer, dacd delfinul este un
pegte, dacd e cu putinld si gAndeEti eterul cosmic) decupeazl
entitili sau raporturi care - chiar dacd in grade diferite -

rhmAn totdeauna ipotetice gi supuse posibilitSlii failibilismului.

Fireqte, in acest punct si transcendentalismul va suferi revo-

lulia lui copernican6. Garanlia cI ipotezele noastre sunt,juste"
(sau cel pulin acceptabile ca atare pdnb la proba contrarie) nu
va mai fi ciutatd in acel a priori al intelectului pur (chiar daci
gi din el se vor salva formele logice cele mai abstracte), ci in

consensul, si el, istoric, progresiv, temporal, al Comunitdliiza.

Fali cu riscul failibilismului, transcendentalul se istoricizeazi

dgiuepld, duenvinperoocaecsudmeuldairsecudeliein, tseerlpercetiteir,ireascpceinpgteartee,25E.i acceptate

Instabili

intemej"ere, aceea bazatb, pe pseudo-transcendentalul Comu-

nitdlii (idee optativd mai mult, nu categorie sociologici): qi

totugi Consensul Comunitatri este cel care ne face ast5zi si
inclindm pentru abductia kepleriana mai degrab[ decAt pentru

aceea a lui Tycho Brahe. Fireste, Comunitatea a prevd,zut ceea

ce se cheantd probe, dar nu autoritatea probei in ea insdsi este

aceea care ne convinge, sau ne reline s-o falsific[m: ci mai

degrabd dificultatea de a pune in dubiu o probd fdri sd dai
peste cap intregul sistem, paradigma care o sustine.

Aceastd detranscendentalizare a cunoasterii o regdsim, prin

explicitd influen!5 peirceana. in notiunea lui Dewey de ,,aser-
liune justificatd",
asa cum se preferd sd se spuni ast[zi, de

aseribilitate garantatd, gi rdmAne prezenti in diferitele conceplii

holistice ale gtiinlei. Dar, cu toate c5. in sensul acesta conceptul

de aclevdr acceptabil ar depinde de presiunea structurald a

unui corp de cunostinle interdependente, in interiorul acestui

corp ies la ir-eali mereu fapte. care se prezintd treptat, treptat

si care apar ca ,,recalcitrante fatd de experienta". $i iati c[
astfel reapare inliuntrul uner paradigme unitare Ei solidare

ceea ce pentru Peirce era din:,-.tdeauna una dintre problemele

fundamentale si dintre indatorrrile) Comunitatii: cum s5. recu-

noascd. - dupa ce si-a bdtut cap:i indelung gi colectiv in privinla

.IE a - -':- - .. -: -u nu toJPlsounc rnlnsaJoJd if.:'.I. i E}UJ
::t::_ : _, : .-ualrrEpunJ" rlo .gzeq" nes (aJEOl!- -nca.
,.-- -""- .. - , .s ) .,lBpunJ" Euruasul aleod InuauJal
.-;' -:j o o Irt-punorc 'aJrlad InlnJPugl E alar
.. . " -. - 1n1.rodns g Ba?nd "re (ared as lru) eoaJE
.':-- --::-'-l-n,rJnoJdrraouagplupglJrs'edarlpagrrruul rgoA"ruer'n9cie3taruirIn9lu1s: aJEp
- :' :.-.*-1-..',::: --
:. -: .- , F39

-*;:----1E'IagpurEiullauJeo>Jl uaJrIuriapAlranJrloceIuaTOAJBFJ'IeJ6OePeJEBOcTeJAp?U(EEl 1B1d
,:'. .'- -- aJBluazarder o qcul ag gs pJgJ lcarqns ed rnJSi
.:'::.i,-:::,:-'-:*:--..'-:-l"-n.r,-a':':a':.J';auliai:cln-'s?rnlud€aufu,BrasiJlr.torunAd6JluoeeroO'craJ'un.E'SrrlaedDa€rcu?iJaerr\EzAlarroC1o)xdCpagoaa"iDpIeur€d\peOIaareJ'nr1paCugndIz'na-pxrpolraegz.'tlulnreospBoJpluxJgored]'-u'rlIJ:al'neeluiruurn8lipnaoJelrzoal.aCrausuesneerod^pdsuxoauFeppoi
,r ;"," :.u aiareurl op ,,}sII lta1q" eace urp aIr"ro8alBc ruE EEI
" : -:: EueaJ.rrod ealpugS ui 9Jnlrloa o Plelsuot as '988I ^L
: :. t=,-.uJ '<runt InIaJ giuapr.r,a u1 aund (8 :966I) r11e8eung
'gunds ES €IoA olunue aJ inld
- -. ES rsner 6e ze) 1sale uI r€urnu gc n.rluad 'snds g ES no IIida
ap '
:: aJ eunds ES JeJ l-gs n€s'ac.Ile4 (1rn]r?suoJor'riarn FcBp)
-JOS
-.-.r arnqaJl Fc parr runr unds gs gqer8ap r€ur Brratul IoA'FieJ
uud
?: alrJnpugJ uJ c€J o-s eriuelur ure-u urind IaJ nes 'e€o1o1g
-.r izaJcuJ a1 ps'parc'a8unfe nu Bzn€c aJ€t UIO'a"re1a"rdra1ut lEp
IEur
ap alelacuJeu ripl.Lr1c€ raun Inrol uJ ',,auntice u1" aradoasap a1 olsa
ES Ernqa.\L 'ocnpap ealnd a1 nu rS alelarualul efep a11ip11l€poru
pcseasp8 r-ps eelnd nu JBp 'grueqas ep ldacuoc un op alolau eaAV EAOC
'allnru un 13p E-ou acJrod
'grado ruru BcJacuI ^SI?rnrucgteadp rB crun sundsg.t IJPnloJ JolalIJaJIp nJlu

es e8ea.r1u1 aJEc Iaural ale FS I
16 :r
InsJnc uI 'gc paJt nN 'Inlntusrleruaqis Erualqord 'rrral6eounc -ntu(
e aleriua,ragul IunrzIA raun IB aJapal ep lnlcund urp 'e.l'1ozer
ps €lnpc '1erparu1 lcalqo rA p,nrldecred eleoapnt'punotg at7u1 FIIq
aJrncsap os ps pugr.tocug 'oelro4 pqeqo;d Ux 'Z'Z u1 snds e-g
olEJ(
acrrod InI B orl+Icou '8'a
Pzea
'6'Z UI IUOAAJ IOA eJS€arB BI JEO 'rnln-'Lunnu1luo) alB
'--r r i
piurpuaT ap aT lltll - JolrJnznJar e tS :olaiualsrzoJ B 'Jo1un-,,nu"
UJ I
TN]NIT{OJINUO IS SJt{Igd .JNT} BJ€D

nu (

((a?SI
-oAa.

'lnln
_41

Rzea

una

a1tFe

-aI{c

'(8r

-JalL
Bc a
E3 a_