Umberto Eco - Kant si ornitorincul

j-iAj{'i. :rl 1_)f i:\ iI(lBl};f iri

E.proape ititr;iileauiia in dau:ta eiernentelor figurative3t. Cum
s-a r-nai spi;s. cd,t timr:' imaginea este incA perceptibid" faptul ci

r-a fi-rst f6cuia evrdenrl nat-$ra digitalS nu consiituie un argu-

nreiri impotrir.a i,:onisr:'ru1u-l ei. Esre ca ql ctlln pe ecranul de

teier.izcr ne-arn arucg sa lriEntiflicam, de aproape, iirriile pe care

le t,r'as+aze. lenel,li ejei:i-r^,--.r,ir;. Ar i1 rlii interesan',, experiinent
pla-stic. iial de *bi.r:,,:r ii;::irle scelqa *r;nieazS tot atAb c6t daci pe

c cgiiari5 a,l fl tb:,t, i,r1it r:, l:-.ter-saje i'+gr-rlate nigte benzi opace:
i i'i: nt-r...;untr- prea rr.riito:" aFa, incd:t gd facd irnposibiia recunoaE-

i{jrea rr!ir-!Smr taga c}il}r pe e*l"iu:ui televiztonriui nri sunt putine.),

:lli l.ra,.t,5-r:: ii1-!.ilr"alai,a ',qiirtz't;';r si ci1&l ar li aburit:i sau pdtatd
ieu cLar-ita.i,e rerli.:sa" ca Sr curn a*a din kraita iur Nareis s-ar fi

tulbr:.i:at, <"i.a-r'nil prea mulii si faceai tot ce p$tem ca sd intregim

:t:::rr.:Li sl sh. perceili:n-l o tma.pjire satistacAtcare.

5i. t'rtr-rsi lr*L-e. ras:terui",ri nu * ir:rr-:.tili. P+ni,;lr cd, trucrAnd eu

rF.slare mdrite, se ntdsriard ;;ra-sul dini:clo Ce eai"e irnag:nea nu
n:lai esie percr:piihiiA sr apare + :ilnstr-*ctie pur piastic5. Ceea ce

ci-rr-ltcezA iri &dai,:t:i:;C*. li:;+. r.'la-irrla-' liiZ) este uliimul stadiu
ii-fl :":..-,:n--lir.:,,:'; ia- Cf t"e i'li-rl'.',lr j','ii: ESti: i:r;;l'lt*-*lfl*: ei fepfeZintd

:'t,1,1.t-i.iit,,..:. 11, :'j:,,'1:-.'..t: 7.::-:::t.,- :.a ::.)'itii,j..:iji- Jil't.le gt|lpql Sd pOatd
:' - = -- . ;,i li-ir-i C:, pU;-6 SOliCitafg
-tt'.1r,r.:-:1t, ','t, r'i ,:1.;-r'rl.,i- -:- :

,-::.. .: : jt .:: . -r:.ti:::a i.)t i-i!i. iries ,i:. . \'?ii1?.2,i1 d.,lp.- la. e d-g CUnOSCUI

'ii'ra:i,.,.. , eri'ezei^rtal, si, ci'icAt ar i! rast,eiui u-e rar"efiat. ehipu-

:.' :: ,r;.-. iia.::olecir sau R{ariiyn Monroe vor fi tctdeauna rnai uqor

ilii i.!lc:lnoscut decal cei: f '* per-"*ani. n€{junoseuta : ci.l r:at mai
.ia-bi..ra ti ctraritnt€r ili ,. ir 'ti r:ta.t ileci,:nasciit *Llieciul, cu atAt
ingi
,nal rnare va f-l ilrscesl,:i ,r].i'i:'' : ,::,t.:':ri'Lli. :i rlt crec r:i se poate

spLr.ne ci diricoit-- ;lc prv;;!l ,, ' . . :' ': r'ri,:- aftla" StrmuliJ.Or-

-"11y;:f*t ia g5. se i:rtre in tr:=' - : - j:j :r-

E:ei.qta u,r-; frilg::-ie-rlt ':.!.rr. t i,,r. ' r .: I :: :: - -i j:- l: Lrl't;1 ftl-a l5Sat
tull-.ri;:atr , r'c : ^ .,r:ili.ri ra fn fala
ng::l:1*x si care t , i,-,- '

r.'i,e'r'u ei ir.ii .l{er:c rr ie, r! ac6 i ! ii- r' r,, i i : :i,r1,,11;. cu *rigrnalul nu pot
tl ;' IttF,^iU-: i"aeZnn', i: r ., ,-,b'servatie de hun-sirn{),
i:;- - 5-r1{r,q-. ; l :- :i ,j c'*m este Hercule dac5

m.i .-+ "::

i:ia:ni i :,::. ,-t:;.ll ctil::rgilli. ;.',; i- . .... ,:.{i{:[ d;ici r.lii arn ciespr*
el lici lr ,si:: i.: trier:talg j fjr l"' j;:ir i.iuYxl n€-I11/a!5 frolitiile r.lirr
'. r .,'ei:i tiir l*g:ijn:atie se poate
:r iyD"jp- : :- l:...1,1 t ' -

'{ f ii ,."-. . ;r p :4. ,1..-: : - ::,t4\./ fi.,.1 :ti

fr .--,.r;.il',la',-,: "'f:t'.-- .-..=iei curioasr opinii este cd
i ,r.i
l.'te-Lhani era f ir:r:i iiar:i zat c.t-.l ir i. : la nled.i€va]..4 r+lnand si gotich
:' .:3cllelor ariiei-!oa?'e. ri11 ra";,: :i .tipuri omerresti,
r€l-irez€nta;..r

lr-Ll . ailulas luns EaIaJB ?luntq8unldaJp "rj'a n-rJuad 'ari€ruJoJul
q]lrunue o aln€]
Esr 3pT'In ar16 plup aJRlaIl :p er ese 'r-ro1nr ad
atrlrgdsl 'rn1no;rq lnllll.Ias ug 1e1da;1 ElinirE ai rody 'c?a aU€J
o a1Sa1n puge ?lnut IEIII Ia ':e1d r-a.rer alaluar'u3e"r; azalou ri-gs
€J nolq 'nlln1 ap Ia atl.lElrurasu3 nrluad arre 'a1elrparu alrlar
-nllaq) n"rluad auaQiEra 'aluilrrgseJqrui n;:il;i rz'ra.t 'aiuece't r€
IIJoIFIFJ n.rquad slq-rul-u?seq1e 'aug1glnq aF I:arnxiaqe nrluad
u6o.r alairo.I : rrEuruasul ap IaJ ap IaJ n;luad :lia:c1o1 ol euretr{
'rJolnf, a?l'iaJIp ap 'LICUBJ ap a"relnrqFunlda.rp 'ito] aP suea? un
'no-rrq ad 'e.rdnseap aull eru€ur allltu€J o-Jlr'il r.:r i.l-tttt8eutl au PS

rralSBOunoaH "pI'9

'urn8urd rnun B BaaJB ap rqasoap 'It'-s nu o+n€ aJaJnp
-uoc ap InlauJuo ad ap earu ege.r8o?o.i {aillt' 't-itlda;rad rinrur?s
ep a1e8o.rns a16ru S0TJFIPJFS aJJ€oJ lEZru'Ir,J E-au l3.iuod 1n1atq
pc p1de3 ap epurdap EAJasqo as aJEJ lerauai uitnd ia3e JEO

'Fnpr rpur e1 p;auaF BI op alaJl e nlluad plua.ruur a Inlsal lo;

'laXeiunuo.rd alaznq nJ '.gpuolq a 'EiI?aJ o r-nu t-:l .rrL8rs 'erauraS o a

nes'dec ap ?TIIduTrIIJllnargludnueo.rcero'rdigtqlsn'urnuzEarJe'a]Elaqq'lIrEEquuin'aad1t1aca€r"^raau1a9F3
€l
rJn?FsFJ?

JBOp rJoasop ?nzq^ ppIpi.II rnun 3lr.rnlEs'i.Ii lllBrusl{es aln}r1s
-uocal RS pcJeaJuI JoJJEru LIn EJo.iEl Tn.ro'ln[e n] alI?qJaA nsardxa
Joun Jo1€uasap un ap EtEp earela.rdlalul gtruizaJdar acareoap
'8en a ?oqoJ-lnla.I1rod'9utLU-nt-p l- ataundxa 3p aqcls llirpuo;
uI ETnrpJ a FO nr?uad pFe,r a etieuirlr"Ser di1 ap ege;Fo1og

'loqoJ-lnJaJl.rod na ulpu€uras Iou a-Iluip ti;,ir,u Jup '?rJplrrJn Iaf,

nJ €ugr[Bas nu ]oqoJ-p1e.r1rod Easape g*- n;1r:ad 'a;eoXrzor8u3
arurJc ap rro?ne rie.raprsuoc g ualnd IrIE roll aJlurp liinru eJoJqJ
ezeq ad '.?oqo.r-ala?a;poC n;r ii g1dure1u1 as eie ri i aseo"roruela

rJnoolrqsa uI FpEe gs FJ€J 'ernqa;11 aJPJ Pueos;ad aunilnur u1

algr+uapr gs ',ulcadsal rnlnluarunsop BZ€q ad '1sr!r1od rnun narF
ap Inlsep g r€-I 'a1€IIIoln€ alaurqEr u! 3sold r€ 9qer3 ui alnrEJ

€olaoe urp 'pode6ed dr1 EIBruJotr age:Foro; o EI -Lurpug8 au 95
'al€npr lpur nu JEp 'acr"raua8 rJn?FSPJ? uradacrad 9s

ayru.rad au lnuocrodrq'esnpar alElIJEIs ap nirpuoc ur'9a punds au

BS erol ia nag 'aJ€olplrrJn alalooas u1 rode grea-r1ad as 9s EaA€

runc r-A €ueuroJ BrJ€n1B?s n.rluad e1drug1u1 as urn) eAe 'rzr,,rrpur

nu ri 'aleinFa"r axJEoJ acge;Sorrorlr aural{3s Joun InJoJn[e nl

N O I )IOd IH I;^ I,{;-INO i.ll

i.*\:.f -SJ { )RNITORIN' I' I

in sensril ci sunt suport penrru senne grafice pe care le-a scns

acoio, ci in sensul ci. chiar si cSnd stau deasupra, pe birou, in

functie de culoare" ele o trimit si la subiectul cdruia ii sunt

destinate; sunt expresii ale unui elernentar sistem semiotic inld-

untrul cdruia fiecare cr,:,ioare e coreiatd unui continut.

Copilul ins5. car.rtd peimanel.lt si puni mAna pe ele ca sd se

joace, sd zicem, ca sa-sj facd niste casteie din cirti de jcc ;

fireqte c5. le deosebeste fbarte bine forma si diferitele culori.

dar pentru ei nu suni expresii, ei obiecte si aiAta tot"
Vom spu,ne ca lipul ccgniciv care-i perrnite mamei si iden-
tifice cartonasele este mai bogat dec6t eel al copilului; mama

ar p,,rtea sd -qi incerce un sentiment de nelinigte cAnd pune
mAna pe o fisa galbena, fie ea gaaii $ar.r scris5, pentru c5. asta

inseamna ca trebuie sa se ocutre cir: prc,i:,leme cie sdndtate ;
de cuioare gi inieresat mai
copilul ar outea fi jndrferent fata

mult de grosimea cartonaselor isau poate c[ nu, poate cI pre-

f'era castele clin cartonase rosiir Dar dacii- marna ii spune copiiuiui

si se cLuca si-i ia de pe birou un cai'tcnas rosu.. qi actui de
referire e lncununat de succes, asta vrea sa spuni ci procesul
perceptiv de bazd prin care fisele sunt recunoscute este la fei

pentru amAndoi. Inainte de nivelu,rile superioare de semiazdla

care fisele devin excresii, exista, un nir.ei rie semiozi perceirtive
stabil pentru toti actorii acesiel r:-lici comedii domestice"

Putem acum sd lu[m ?n considerare: mor]uri de recunoagtere

ce privesc trdsdturi pertinente l-Lei';irlalel curn sunt fenomeneie

sonore. Fenomenul recunoaqi,erji si:,1. si la baza unei activitd,li

semiozice fundamentale, cunr este. .ia exemplu. lirnbajul verhal3?.

. AEu cum sugereaz[ Gibs,rn ' ilii.iS: 32-93), icrnemele sunt

,,stimuli potenliali ca sunEtet- ri-it.1r:a-1e", dar eeea ce le carac-
terizeazf. este ci. pentrr-r 5,sr-rlr:::.ri ele (pe iAng5 faptul c5 sunt

stimuli puri) trebuie sh iie rnr;'11,1g;sge si ca rispunsuri (pentru

Gikrson, in sensul c5. au f,r-r,.1 -'--''o".,.=e intentionat de cineva cu

seopul de a face s[ fie ri]c:.lr---:lut un a-nume fonern)" Ca si o
spunem ?n stiiul lui Fpirce,, r.rirr-r a recunoaQte rrn sunet al
limbii ca atare trebuie sE fi i:r-':t iieja in Thi.rdn.ess" Llac5 aud

un zgomot pe stradd pcL si s: r'i,riir6sc s[ nu-I inierpretez, si-i

consider parte din ::'rrnoarea ,:1. i-'nd. Fot s-o fa,c si cu fonernele,

cdnd distrat aud pe cirleva- r-or l-:ri'i in preajrna r,ea, {iar nu sunt

interesat de cele ce spr-lner si i.-r:r aud tot,ui ca pe un zumzet sau

o vorbSrie. f)ar, dae6 cineva r:ri i.orbeste" tr:ehrrie sd hotirdsc

-:, ci vorbeEte ;i ce anume z ,

'r.uLuos un a 9J lgJFloq Lue ac Ednp I€urnu JSEJ€.
lod na srJJS rnlnJuelnJ Inzec uJ iuolodrq NES J
aJele Et daarad I-gs Ilu-PS 9JPJ I€aJ aurgJ un ]JaJrp dac"rad 9r
un r-Ec €tueas nEP ?uns
perc 16 es ealnd iu na 1tat,7 aduot7 ap ze? uI aul7J rnlnlu€AnJ B 'a10ru
pi,r"it ec a1a;ad ad gleelgFzgru o rdauaci ps aped 911e ap ad
.rer ,ruld"oac;ad dr1 rnun E giuarnco €J alauIEJ tdar;rad PS aJ€IIIJn .
er rA 'eurgf, Inun 1e uocrodrq BJ aulgc rnun eger€o1o; rdaerad
aleod as a;ed as ILLI nu r6n1o; I-FS
gs n.rtnl rselare t-gc aunds 9a 'aiu€q ap areog o PNB E

ed I€ la
oFSr
trlg7zgvs aulg) rnlrrluglnc ee"ral6eounoal uI I:- lpJ 'aur-ec rnun
uur8erur ea.ral6eounJoJ uI 191e ,uldac"rad salo'td IJap Flsrxg nc E.\
.gglnf e ppuoticunl a+E1r?uapr o e16a.Lr"rd a; ut rS ]€J 'lnlnlnrulls e
nJJua
FIBrJal€ur a+Blr?uapr o a16a.tr.rd ac uI 191€ a+sEJglor{ as arec ur"rd
'erela,rdralur ap r€ur)o? €qJo^ i-gc p1de3 alse l€IuIIqns amqoJl ac luns
Eoa, JBO 'rn5rsap togrieuo; ar€sJotuJ ap iulnqlrlE I-arE) ad lecg
-ruuras un ap 'luaJce ap rieluar.ro IaJlsB uloluns :IuIqJo rnlniuel -CBJE:
1aIn61lx6aaap?,auurdodacrauJa11u6eIaiaqE.plrro?u,€rr1a€ala.urdun.snral1'su9r'rt.1uaaaJlgeS-r1palBlogAr{o'vuozIJlaE)anu'rElegr4aEudSiuanralrusuraoesJuo3ldnJurBnnr"uqrndJ
B nES 9u€rI€?I uI o^tJESJahp€ IJUn ejeJ ur uEgB au es ealnd ure ?uns
'-.TEq,
(,,tep" -) Dui a)v e)e(f 'a16aqro,r EqurII oJ uI uraprcap ES arnqarl
rou ri 'aril1cnpot1ur alauns allnur lEur nES Inun a?Iuro 'gcseaqrorr' iigrLr
gs adacul aJ€J Blaurc rou ap ardo.rde as : puoiieuJalur saJ5uoo un
aauua9uSoJ'ur3i"crerduenr?1BF-uooIoJuoopJ alaual
el gdrcrlred as puEO eriunlrs e1 urrpugF
ura?srs ae ap EcuI lunluPl IJ nu FS IS tou 'elseale pFu91 e4 aJol-ar
uralnd 'ru1e1ard
Epueq o nes arieuo; o rsr.ro8alec p,rtldi
elezc
-IpnJiauulaau1ursrroq-unnasudo€J'€raPi ruasreput€druax,saruoldenEputua€tp+tosEJ€ qererropla'dg1aura'-"rrr1oa61dugoo1Jdeuturlnl'up-Irr1dsuera"urdagF?Jaoaleuuoondss
un ap 'lgurea8 un ap 'aricaf"ra1ur o ap nu 'urauo; un op €qJoA IAJ E{
a g, p^Ilela"rdralur eaJgJplor{ n€I FS arnqaJl aJ€}€ €c uouoJ InsaJ(
un oJouos raiuerqure ErznJuol ut adacrad e nlluad'roleroqel
op In
ap giuar"radxa o a'(pq9oBlo6oTur'€p9'p8c6Ia'18e8o16Iap'1o1?9I1??uAI a'?ps)a ez€asaralur rnlnlr
eru ac €aar rBo -a;d
4a1er"roFa1ea IEur
-nJor.rllrauludlaaUcplraedIa-,F,lSn1deeuetrelua€raae.sre,uelr.Sreuerrouauur.onrd.r]oBur nzPoalrsul6€raeasocuvanp'cduaI1ar uerlnotnuu5narlseuanepiua'edarrgnelErioyIaIeUc
I e1e1
B?sE

aund

€IU€U
-uapJ

'tro1n

lcol

as 9s

-EIUI

?uns

ur 'n

srJt.q

ccc NO:)IOdII] ]S INSINOsl

h,\). 1' sl i.'H\ l1'( )Rl\( l

6.15. Modalit[{i Alfa si Beta:
un punct de deznodbrnAnt ?

Vom c[uta acuin sA reluiin drscu.t.ia riupi ce arn firat uneie
pi-r.ncte stabile. in cei'cep'1ie se clau p1'ocese semiozice de bazd.

Se percepe rf,ei:arece ne torsllulni ;ig*n cog'nltive, desigur intre-
+oesuie cie cultura si cctri'er:tle, clal cal:e iilttlsl ilepind in rnare

parte de cieierrninAn din cAirrpui stirituiatoi'. F-'eni,ru a in!*lege un

senrn ca atare trebr-rie rnai intAi sii actj.''am procesele perceptive'

qi qnume trebuie sA pel-cepem sui-rst,arrt*e ca forme aJe expreslei.
ins5. existi sernne a,i caror plan ai expresiei, pentru a fi recu-

noscut, ca atare. trebuie si fie percepui (fie si in o'ir'lr,rtea unor

stirnuli-sur ogat') prin semiozd tie hcLzri , asa incdt il vom percepe ca
atare, chiar dacd nu am decide ci ne :lilXrn in faga expresiei unei

ftnclri semnice. Voi vorbi ilr scest c:a.z d,e modaiitate Alfa3".

IlxistS, riir-llpotri-,-F., q::az'-tYt lr1 ilare i.:errtt'u a percepe o sub-
st,antd ca itJrlnil ii{=i,-i.= :, '-.,
' ic, s,3 ;lr?s'-lpl,lnem cE e

\.C1.ha ,.iit ;-rri.,teSla .!-ifiii r,,li,-.ir .:a:t-it:1,::a:. tJ. r,a:1,i-larit !nl,gnli0nal CU
sccp lir: ti-ril]tJ]llirll',-' , a L .,,, rri i-l :1-r . ,. ,-:it ai: rni:caiitate Eeta.

Pi'rrr ltocalit:rtea A1f'a se pel'celle iLll rai." -,'|1-,,' " f'otografie.
-caLl ! imaglne filnica, a se vedea reaclia prtrnrJcr spectat,crli a:
iu, Lumieles la proiectarea sosirii urru-i tren in gari{) ca qi curn

ar fi .,scena" insdsi. I'{;-llra,.i. i:t, il a dcua r:eflectare se slabileqte
ca ne gisim in fala unei ii:rrlri se:rlnice. Pnn modalitatea Beta

se recuncaqte cuvAntul trrisri ,:.') ati)t'?, tdrd a-i confunda cu tosso

Uadd, casetdi: in acest caz prr.-''aieazd iputeza cd irebuie sa fre
vcrba de o expresie lingv:,:.r.;: l-rreculi gi cd aceasta expresre
lingvistich ar trebui sa sr --':: trli:--111l ccnLext judicros' motiv
pentru care trei:uie si se i'r.'tiaa dacS.rorhit'crrr-11 a zts ta,sa irt

csrelacu.iescelaostLtiici,e irrr'iil:allt:wtiaLccrssttifncareLacuies,

c l{} t t'ulo de melri .

O definirn ca modalitate,+,i:. E:e aceea pr-ut care, mar inainte

chiar de a iecide cd ne ail:r.,r: ,r' faEa expnmir{i unei functii

semnice, se percepe prin s1.im.:' i :irrcgat ar:ei abiect sall acea scenh
pe care apoi c .,.tm alege ca ii::i r..i exi:resiei unei funclii sernnrce

O definrrr: ,.a ':rnl:ltia..t , , ,o* dceea prln cflre" pentt u a
percepe planul exprimdrir iii ir-ri-'c'r-j.l sernnjct'. e nevcie irrtAi de

toate sd puner-n ipol,eza cE deir.'rr expresii esi.e vorba- si ipi,'teza
:-, i,ie SUnt j-',. {.oV;j l}g (rr'ir I , .t iit i-CCf tl;i

lUirS iun3 €sE 'i |q3J.)'ti...,r-rI rJirrJJAJrLirrS q].1rr '(ruaufJa] 116oJ€
ur L,'apug8 flu irllf,is''Lit lr.i lruolne gsEp.ILIql) Elog el eJIV el
ap EaJaeaJl IBurJUl ;-i:'r.ir-l aJEJ Jilsi^j-:ttiiirl;',lr lesaur un lrqEq

-{l.rd luns acrJlaruoaF r.rnErl aiate :E1eg a,,':'tlT.eporu uJ nou urp

lnJaJ? ornqeJJ arer -;dr',p 't.in)JaJlLuas alii-i :r-l er rlap 'a;u1aut
-r-ro.3 rrn8g BJ iill ; -a -p auLuas dlJJt: i'.,.Qrd1ur u rS e.31y
alElrlBpour rrl aJ..Ir. -rr u! Flsuoc Ea?ElliIlrl.l.s sliluos 0 r)tu
apala"rlu{ nu luaiun.u tsa-ae uI 'O aJo?rl .rnrilt -'. r 1 uri alauuros EJ

alsasgF rs Blag L?.::trtrleporu i-r3 adarrrg g8r,-;1z.rir J.IUt iaJ 'acrlaq

-E]lu allrr^o.:dra l;ll'.u gzBa?uol apun 'snqa.l lIi-. .rlJ l1(l.Jon pull{

)))

' o oLnEt.4

'i j'9 ErnFg) sorunJJ

aUBoJ 'lrlsrur8rua aJapa.\ ap 1.runC u1p 'lS JrsEIr snqoJ {nrrn
pldruaxa Lupnl ES 'r?r{€ EI Bun EI ap aJarJ as aJEJ uI ?upifippouzap
ap lcund un €xr] a1€od as lgluJ e€e 'ep €J aunds 5e a;elduaxa
rrnz€c uI ZIip?Il€pou Enop ala3 arlul asrcard a{rrru-r8 p?slxg
'ns"a.rdxa raun € FruJoJ ec urgia.rd-ralur o-s arnqaJl eurJoJ

urpcgrluapr gs BJ 'e1ag ealelriepoul ur 'qrurqcs utr '..rrrunl E
e.rn8g" o JEop 'serura.r.g aunds JE 'drnil 'alAeounra;r Jg 'nsardxa

rra€urqnl€(EFurru.rJooJJ€eJr Flnssouncal aI] FS 9rJrJoj E?sEa3€ €) a?rrrEuI

piuelsqns o adaJrad as B.]W Rale?rleporu u!

;ep 'rarsardxa eiuelsqns uradac"rad ps lgluI rEIn ornqaJ? a"re-rnf
-ardrur acrJo uJ FJ luapr.tg 'seal un a1€ar'ras ar e1 ar16 nu aJet
ln,Lryuud 15 eapa,t -re-1 e6e ?o? IS 'ale gnop gc6rur as arec ad
eJBIncJrJ purroJ o r€runu adar"rad 5* qllV aletll€poru uud '(sJo^ur
nes '-rac ad inlareog u f erirzod lElrloru apundsaroe rr JolaJ€ €
r rarirzod a.rea urrd; ?E^{i}our uuros e3 r1rr ealnd I-E ap a}ureuI

(Elog a?€?rlepour) uruas €J elare InuEJpE, iuadarrad gs aleol

ap lglu1 reur arnqaJl r6n1o1 ti 'isr1t:'n/ltp orlDr ap ze) rnun eieg
u! ualuns) rou ap a1nr1i elac op nBr- pruJoueld ea:er61ru ap
E1e.^,rlour arsa"rdxa o alsa sr?al rnun InuErpBO 'aleuoriuaauo: ri a1e,l
-r?oru ouuras aJlurp ralac epundsaJol nu €lJgr/€JIV uricurl:-rg

NO,il(l,lIH I-q t\ siN( ).)l

K.tr,\T ,<I (JR\Ii'|]li\( trL

percepute in Alfa, si nu niste litere C, asex cum se lJercepeau I f I
Beta: ,,semicercuri, nu C, suni". Si intr-adevir, soii-ltia este: SE

nti cerchl rlon ci sono fdaca mi cauti. nu s-r-rnt acasdl.

Dar cAt este de nliantatd fi"ontiera dintre cele cloud moda-

litati nr:-o spun cele doud d-esener din fig3rr-a 6.8 (Gentlrer si

N{arkman, 1995). Friinui impa.ct * perceptiv in fata stimr-rlurui-
-surogat care-mi of'era douir stnrctur"i fi_rrrdamental paraleli".
pipedice avdnd deasr.ipra riou5. struciurj cii:culare, eu perceF

,,vehicui terestr"u" in genera.l. Sigur. chiar si in faza aceasta,

clacd n-an:r mai avr-it exper-ien{,:: unui vehic-,rl. inri va f-r greu sh-l
identific ca atare. X{onteeuma, ca,re iu: c*nostea vehiculele cu
ro!i" ar f-r ,v6zut" probal,-1l in aceste desene aitceva. de exempJu

doi ochi sub un caif d'-: fornri ciudati. Dar ar fi interpretat si
el tot stimuii-surogJat ?n iumjna unui tip ccgnitiv propriu.

FigttrrL 6.8

It)

l'---

a i:af)t.j 72']) {: i} :i; a:'it ii.

. :,12:;irrr :-^ rr't-2-St17:l*r.
. ::: l.l:.it:lLljTlt 3{i ;i
: .i , .iijii'r ;l?c iis Llti

+Eeqa?d+GEE{i.] + I 1 r 1.: -! i j€?EEEF-X}S C?{

'f 1i;Llac-e+d ge>se€E€F,tl.:i:' -; sfl{ -S.t'S

;-Ell-lE.i 3F inidr.lijL"ld -;
3=13:.rL,l eIaillr,ias l:la.lr'li3-ilai tr ill3i]ac'3lta:: lil-ii: r,--' :': :'rr; 'r'1i;i;-t113p
itrind +u?oJl iEFc.rns-rtnT-sa?g iJ ii: urTi:] 1i:: g: ;-':-:'I : 1; ::l l'ljJliES
utlr rJ3eJp gdrrp tetunti ri r, r:'.' i, i:t.' , ' ' ; 5':"1"

nE"r.C 9J FlllaF 9C re1 Ul ]iilqJ"ll i d'i':' : :l- 'i :';';;:il

neJa nlr Eal3-^}s cilJESFd r* alcie+t '1ir - -'- l' "'' ;I--iiic1iln"1-ij1i1v.

€a?E? I€pom a"i?trlT lrfrlT,-l0Jic}drq 3p €'11s1?ai-I ;j .:'i-: l-':ri:r':i;lr

-{-r03 u,{rr'.{e?ul a.rg3 aili€lr,'as* E?E.IE l? Ii-i"li'-'- '..- ..'' : '''i'rE !i-.11

n{drliaxa 1Fl'13\.:' "i !'f 1qI,--1.}131I,{fl1,i -:r :r:.;,..;:r,t:'::: I i :'r--'rr F li:-lru':i.ruii:}{I f-i ad
ll il r''' ptrsrp
eJ neE i311il1;1r ,:'iL';;;. :---'9j i:l iiE:i.':':'ra iri 'il il'lTl-i i:::'lj-:i-!1
1,;

UI) 1.I?1iY{,1 i1.', ;ir.i:.:j::[ii: i'::..ii.ir-; i: !i.: :);j:] iilr: ii.li!:32?ir-I-€l-r $i iile;]

Faiaiu3 Eg '-ilq. r,:1-iri;g ,ctrIlllI ''i ii r?rij I': I Tlli': iili'i:lli,1"ir,i-i It .lr'=t?!]itI*'?t

tnsuils ul '-1.I-3J un nES 'JE1n:]Jtl,-: l3atq{i ?ir-i 3fl.rl :}-a{.!;Ii Elt €i}?114 lE
iaJ?ie)-aiEcs ull s;] rlitFg{rlr a16iili-iz -tit +;{EdE aJllJ {ri3'ral aSai=iltr
lilrj rinu.]llrodri-{ i33 3ua3s €nsF aiSt} i€14..:.dJ*1i-1I :r'iE tlr"! 9{in;$
;:Trlil-1li,ii:.t !-.i! ';:llgitan.u=1r1:
rEu_ri-ii.-I -q? :j3$a gd"-="i +* a:J' 1?ir;i:l .i1?il

'at!:;lr llI

eUiIJ{-{ rjl LrASGil E3[{Op {e aj] lei il}.lEllll'ii :..rali.?1lsa-l.l{1s {iUIpJi}
$t tl1rd3"r ti q:; 3'ld ,,.11trJf;3'r lli.{.f j-r, .q,^ "'rl;.-r,n!:;r!.,iil:iil}.q filultta:llr,{

ET LUE FsEp 'IS {Tri.+e?s0?o'.i-{ FEile+;!€.r3 +".-!Eil i3i .ii.rj+ ,Iili[-q.if,"i.{i$;ng
,ea1i*3:r iE rji '€LAliOIIlIe:] AF :iEiSgil e iliTl{;i:!.i-itilll:* {.IeeFi; :tlrfI.r'i
Ug) E-i;i.]AUi 3{J?3U,iIS .J ;iS 3'i?IIr' E:).i1?lXti]..1 l*:i j iiila.is Eliilil ill:-1-r

UE3?SreAuZjilr_iEi1q;1.i..nllAllir3iJgEil;311{ii.rtZnOediCAJd?iCTIJrtlJ}}1l4inIw--a51.i-{j},{:.-ilEEil!3i3?i*!asidg:l:+q:,1::t=i!-r;-i-:t+!+iti;-,"t-Eitrti;t"i:l
r: : lr" r. i'r it'. : r: ' ' :: 1.
:)c .sclo.i 99 r'is+a..1iL1r1t1l 3is3J'pil]4a"'S: U;1a;,i'l'}scrai3urn:;; 1"
1?3 l3r-rn?e L-a-rEJ3Jfi-E3113i 1?i i3E-3C'1l] S-

-[T].iurrl3 .ro1-Ir.i ?EJO]Ep) rntrnlria'ue{j tJa.i3?€n{}iin}+l €i +il ;r3.i1 u*s

ar* q aJ? ', trir f rlielu" 1nfi3J"{Ad 9X€tii{.} 'iri/',i. j-', ' t; .i t it f -:} i 1 ' 5 i: i:,r i } J;-Iilq
'alrpeilcIlrsua airil?iour-13 ?-!l i.rl-r-Eroi-[C{l-i.iul]
!i ;e.lscloIil'llqc{iloln€'Pf a3i'nij.i =irarpi |rrt::riir 3i1-f,iti-reri .tcl:a?r-I3iiF
}ir.Liii
'iti

€s.i€l3JtiJaXui EI In3Ir{eA In:in ?3,-!,aC?}.13d €l :ll -13.13 puE'f

i{li() I'JNT SI ORNI'I'O R{NCUL

mult sa stabileascd diferenla dintre fotografia unui automobil
qi desenul schematic al automobilului, si fac drstinctia dintre
diferite niveluri de definire a stimuiilor-surogat. Dar rdspun-
surile posibile privitor la cele dou[ desene examinate trec dincolo
de trepteie de iconicitate qi pun in joc raporturi categoriale. $i
totugi vorbim de similaritate sau de analogie si in ce le privegte
pe acestea din urm[. aga curn suntem inclinali sd, spunem cd

motoscaful e asemS.n&tor automobilului. din punctul de vedere
al funcliunii autovehicuiare. Am intrat intr-un teritoriu ce pare

totalmente pozitional qi categorial, cel al asa-zisei similaritili

metaforice, prin care camiia poate fi numitd ,,corabia deqer-

tului" (dincolo de orice posibild similaritate morfologicd, gi pe
baza unei pure analogii funclionale).

Sd examindm un sir de asertiuni (care-mi sunt inspirate de
Cacciari, 1995):

(i) Dar acela mi se pare a fi Stefano"..
(ii) Florile astea pai. adevS.rate
]Ii se pare ca sr-ina cinei's ia
(iii ) ri..i1
ll,-rrT|c.ul ace.., itnt :-.lnt3r-a
,ir"

(-.-r SeamAna leit cu tatdi sdu
(r'i i Iepurele iui \\tittgenstein pare
iviii Norul aceia pare o cS.mild o ratd rsrau ii-,vers)

(viii) Aceastd muzicd pare Mozart
(ix) CAnd zAmbeqte pare o pisici
(x) Mi se pare bolnav
(xi) Imi pare furios...
(xii) O cdmild e ca un taxi
(xiii) Conferintele sunt ca sr-,mriiierele

(xiv) Somniferele sunt precum i onf'e rintele

Cu siguran!5 (i)-(iv) suriii. baz::.te pe iconismul primar. Despre
recunoagterea chipurilar s a r orbit, gi existi persoane care
sustin eonvingdtor ci e vcrba rle capacitate inndscutd, prezentd

gi la animale. Florile ar,tifriiale. ca gi statuile de cear"E, sunt un
exemplu de stimuli-surogar ie definire foarte ridicati. CAi
despre impresia c5.^se aude soneria e ca impresia de a percepe
un anumit fcrnem" in prerenta ,.rncr: stimuli imprecigi se rapor-
teaz6. ocurenla la un tip; dar iril fi L.:utut hot[ri c[ e vorba de
ie-fleirfnounl-ssauuro-gacut rncusedienfti6nmirepifa-.A:rctl:e.seriaCr-cadted
sunetul unui clopofel

r in radrul scenei d.e
'r.-r,.lerrizor la care tocmai asi":ill in fine, despre impresia de

Fleijoq ap In?sap a €intts.ialil BlsEaJB €r.retEui {rI 'laia.} BrsaJdxa
q-clnp alaiurJaJns lsounra.i as aJEt urJd iatirziiEJniln) aiua?aduJo,
:d grezeq nes BlnrsEr.rrrr EcBp rUJUB BS i,:a.r\ nu) aJ€lreedea o

nJ aJEJ B-ap Eaa€ :1 :e;gdns ared as rru Et aunds 6e rune 16 ea

g "rB Aeuloq aJed as rru EJ Elaurc a"rdsap aunds B'suas lsace uI
'arpBIBIu plrurnue a aiJ letegle r-oJec IaJ =,.i :Jrurouorzg alcedsi
olrurnue gdnp rerp;iur alieounral EJ aunds ealnd re 1r1g8a"rd
u€rcrurlJ un JEC _EJrteruoldrurs pfua"ragur c erur,rdxa e n"rluad

*EaJed" E Inuau.ra:. E.roJelaru eo a16aso1o3 as '.i_Li.\apE-JluI 'pcrJoloJ

y"rnd a.reore.r lrqe qord a.r€ A€uloq e.red as rtrt E-\,]urJ pt aunds

'qrisrd o rs tgJ'urdoq3 JglB lun-q EJ nr IjaJJ ac Baoc ap
prrrdap atred neJaBlnudFrJu€oSr,ilt'Eri:diJrl-arnsu1erpuplavcaeJa€dJ
rrr:d isnqund areru u1 16'urdoqC
slJapoJ) r$ealace g

elAalurue l-rru enrnc InsgJns a.iel n"rlued ala \itLrJ{ ptrsid a"rdsep
lniunua auo8elec rAeeece EI orJcsul 6e aseorlatsnu gJuJ alrloru

urq '(urdoqC Ini IB ng s] Iasurppv ad atsrc,unr;.r J-nu nes) nrJ
nes lnsndnsa.rd rS Ia aJ1urp oJeuprrrase ap alrJrnqrJiE eznJal ataf,

'3uar16uoa "rep '1epg.r1 fos un ec epoduror as otredelEJ\j gJ aunds 3y
'Jl?a?sa urpJo ap rielrxaldrad a16ru glsaJiueur inlotne ac durrl u1

'urdoq3 g e a"rud ec unds lasurppv ail r?,trsf,l^\ t. jp lraJuoC pryl
-ln3se rza1.3ua uaigo rirurnue rxn, elsatsa.iod as aJ€J uJ purFed
uIFseoirrn;ry o B?srxa ax.rede1e1.ti rnl Deptd nES lgl€? nJ nrJ rnun

E aJuu€urase ap ear ad er t.rezotr{ nJ aJ€uelrrasE ap elerapnl

€Japrsuo) 6e giuapnrd uIO 'a1€lrreirrurs ap BTEJapnIeiunuo"rd as

(aJopa^ ap lcund aJ urp) az€q or ad snds ap narF e 16 acrulr"r
'aJruourJe 'aerpolaru 'aouqrurl alr1oru urp lJEZotr{ eargd aSeod

grrznru O "arualqord aseorras und 1xr; 16 (II$) aprniunug

'(a"re1e.rd.ra?ul op arar{r) gleuorirzodo.rd arlsa8ns'ue1da16e

ap tuolsrs a Inlsal rB grururu a Erruof,r ezud arer uI (6'g ern8g - .-.1
-J
uI EJ) salpoorp Jola?rrunu-ele euoz uI rrlgJ1trr lteJlsq€ reur
aurlap lnuasap at pJnspru od JolrJnuocrodrq e pnrldaued alelrn8 Ir
-Iqru€ ap a{auauoual no areJ e ap n€ (ll^) IS (r,r) ap"rniunug
'(lieppr+ "ropios E Fsrnsar purl+in) g.r.r1e1do rS garlaarqns a.i
a.i
in?ol nJ alsa ersa.rd{ur rJunJB rS 'erueur nc arJ 'lF}€? nJ ag
auauras ps aleod gueos"rad o'atapaa ap nund Tnunun un-J?urp Er
'pc eurq alJBoJ rurls 'InlsoJ FJqrun uI pugspl 'rrndrqr enop Jolao a,
ounuroo rJnlgspJ? alaun urpuoriaales ra 'drqc un rualSeounlaJ
nu rerv 'lceJlsqe reirJ lanru un BI rep '(rolr"rndrqe ea"ra1*eou L\
-nr rS; reurr.rd InusruoJr nJ aJEJ e op aJE (^) BJ iunua u61 c,i
-t-
'ufap lrqro,n ure {^r) alsrlear;adrq olrJn?
-lrd nes oirrge.r8olog luns aJBJ unuoarodrq Jolare € aJeupurase 1l

liolIO.ilH IS ir{r-INO JI

i, \.\'i :1 uli\l'lltRl-\'l{ L

si considei' chestiunea inca contiroversatd. Sunt sigur c6, din

punctul de vedere al polemicii din anii '6G, iconociaqtii aveau

$anse sa recunoascd iapti-rl e-.ricient ca- un asiatic igi exprim5.
sentirnenteie intr-un rnod diferit de un european. dar e musai

sd admitem ci un -qurAs (orice sentirnent ar exprima el, iena

sau veselie) este percepr:t pe haza unor acpecte fizionomice

ici-inrc universale"

11 g-reu de afirmat ca (xii)-(xiv) s-ar: baz*, pe similaritSli

rircrfc'iog"ice. Suntem complet la nivel categorial" Similaritatea

e instituitS" din punciul '-ie veder"e al anurnitor proprieth.ti care,
propozilionai. se atribuie obie ctekir aflate in joc. In aqa mdsur5

incAt, ccntrar opiniei curente (c/. Kuborj', 1995 gi Tlversky, !977'),

mr se pare cd se poate sprrie cu egal6 eficaciiate atdt cA conferinlele

sunt, ca somniferele" cAt Ei c5. scmnif'erele sunt aidoma conferin-

telor. E adevdr:at ci in p;'!r*nl c:rz trlsdtura accentuatd a predi-

catui.r:i (sr;:nnrf"erele dr,rc i:- sr:rncuj e o trAsSturi perifericd a
sulrisrt'-liilr - in tin;p i,-., lii al il.:i.l-',a i:az a{ p5.rea ci nici
tl'dsa"turi de reiiei la pi'ec1.1;at-,iir.ri r:,- ': ir';is:itr-rr::i perifericd o
a
subiettuiui -, .iar dupa airi de i.i':,r",:r,l:,r'e rle consfhtuiri gl

fonglese ccnsidel o lrAsAtula cle r'.1,,.i li .rt)ilferinteic'r carac-
terril ior soporific si, dacd i-a-i spun" r:.i.',r c,,ieg ri sornniferele
sunt aidoma conferin+"elo:", metafoi'a .r-;r ,r: i rnfeleasi. Faptul

confirmd eh la aceste niveluri i:cira:l'- -..:.i: :,1r-r 11:l-i-riatea e numai

ci chestiune dperasgtuipluclearserilcJlritI:ur:,'a.i'' . .:' :r ;sa"zlsa ,,simi-
Care este
c[ - : iic despirtire intre
iaritate"? Cred csaezlurlr'iiiiele',r\r,-:r:--,.- il llrimeie unsprezece
cazunie (i)-(xi) qi
cazuri judecata de i:,sen.:it:ti'. :: : .': lrr-rtttatd pe baze per-
eeptive. {n celelaite trei cz.t':-. r .,-.:r:r in f'unctie niveluri de
interpretare uluitoar'*, cunoiir r: -aifr. gi tocmai din cauza
aeeasta analogia poate fi in.:,: . : r- baze pur proportionale:
cd o cEmild pare tr' ,-.:-":....i.;:at.1noiccioodraabtiiecacddmesiledrtuqiiuaig,
pot spune
chia:r daci din intimplare n"a:

--a-zea desi:re ea o cunuastei'e 1,, -'- rrald (mi-a fost, de exemplu,

descrisl ca iin animal folosr: ,-:-::-.:,ic,rr de transport in desert)"

Ag putea spune c[ uranir-ii e '-... ].-,amita chiar daci n-am avut,

nilicdari r:lncst-inla perc+r'' ,n',i esantion de rrraniu- si

qtiil nurnai cd e un element C;t-r: ;: l,-:ls*i, ca sd facd sE explodeze

* bornh[ atomic5,

g: $i totuqi, chiar iuarnaci;ersi tederi,ir'-.r.:'i-sum'j pprrreipmr;azirtii(iri:rraale.ceplearssi imsto5d. fie
icar'r,e palidi. o
in

r,.titds AldQd iJ :. D;"lJ rJiL\ .. ii.: -, .;uLtqlup JirLi.-,riru

L-r,-.-i'rau]idaprt FS J-silf l.r, ' irrl-:{;'lu{13 GJ u-rair1-,',i i.-ii .n-i,8urs Inrri {uqJozr
'',liiElf,E IOp A.IAJ eJEl r\,allillJ Un UISA'S" .,rliiltjs Se ng '.,?1?UGJA

I-)i)Lu u3 ?EztT€.Iilld3; ;-'' .Itr1'.L8urs ?nl-€J Trl.ir.ri,i ii.i;lrrT unli €aA€ ru€
I.lir,zEJ olsa;)e 3?-sil-i uJ -:r(ii-u,ta
BJnEilIs o n3 Ea.r?1-rt- --' ji' tfon _€,Jrsrjls i) i-:: .. ::-:il +ij llarJl 'EuEill
VJt:€tIl-c'.1 i,,i ruagu;
'at:L,i i) rLfiug?s

Fnop n"r?ugd ugrci.! t.Ia:)uo? un 4EZe31,', :-.1'- - r' ; r1-r €Zalur ell
J0?FquIIt-{3S r.jn :unilioJ TBnldaJuoa ialalia),c .:a. 'jrr-iiz3Jr.i aJES r-tEs
'1go-tc{ gurrir-Ie LiI'r i.ris aJEo?FIrEurasE Jpdp ;.i i:-i-rJ(-rJ aJE;1 aJezrq

"^raJrtC iJi-lila.li.ioun E1BJ u! tuEllil? e'ir E3 rlll '. . - .r,rr:el r??SBei)?

ejuL\iltl iiL Uiutd jAJ ril OnrltaCiSa.l "tL,i+.i,rt '.-.rl .r i lrUs IBA
-islili Ap Joil-rn}Jode; eA"raeierJaii Fsndnsa.i! :
tdrEfrrulrlul-q

Ftirijilsur g Ea?nc{ E nJluad eJ inlduj rii 1.::,;: liiLii.ti.-; iaiidal-raC
Inuisruo3r',.1ndaJJad" U a:lEod ol'g; ErA6; Gp. ;r i..-i:.., :ir L+ l-rB ig:irto
'[Sn?oI 'len]daJuoJ iaaru si aleTrJETni-iis air r':L.iLi,i.l,t rilr soropuJau
?InlBcle E Jalp€+sJoH 'aJEuFuIssB ti8J,\ rrjr,r.r:-i ?ll'ii,iJoii sr{33Jn
c) ilJ aunds .,iu-u rs rrpolaul €ncp sla} JnJa-!: ES lE.lJa.lul Luv
I'l-!Ii-r-I IErj-I Ja:] Irl.i'_rr Li1 a, -r : T- tprjilunloJ [6
f./rt nr iedJalur aJBlau puElll4rlinuj lll,rtyE ir.l 3p pllrlrlad tr.{}v3
oi"Iriq(] a:leO{{ as ssajE ac',"c-'0I- ',-- La.r-r-Lr.l I-loil urLl gJeoqoJ

r* +fg? trLt €-1Jr-i'unuolrlt,laa ia.rt n.J E.ieoqo:) Err.op ts ap Ea3
'(I-'g+'1-r uolrruas ui1 gJLn nJ EJEoqoJ tlrir ur ri i-rrruolrluas laJ?

nou urp L?]Jli rod€ 'uolrures un nJ EJeoqorlqlelilui rJ?ou Bi ep
'eu.n;r.1 "{€i\J?}ur op
4,?aloqls" urL nE JEF, J<oe?lLIJranJ?rJpo?{iuEnJsIerilra-l.0ralsFtrar ^ganpop1na1iA:uGnd'aluilarp(lEieJ.I8ea
aJalrl p3 1.i prrpur as elsJrznrrr 3lalou ea Jn1du; ap as-npugl
-Elard 'g{lv3 !s HOVS alaa{xnrr al Ir arer aci olualrp rrpclaur
Enop nr q;n193a1 ui (01,tr-gg1 :616T) raXpErsJoH ep ?rrajc a
rnlniuuoSalE? r??nu[1 EI axB?LiElrrrr{s ap n1dr,r-raxa ?uBse"la?u{ uj-}
"E1-rodns o g Is EaunrisE ac€J €JsJ Tal r)l.so 'i FJ - a3e3ri€rJiilce^
ap alidaa;ad uud - eunds au ,!H+qJaA+V.-i1 a?sa eiua,reas e:
lnxdeg 'orroriElr raxexurs EJafs ur : p+trV a?e?rpporu uud lrSlalurs
oi €aat al6ecun::a.r es Jep (e?ag
ursr{.iolr aF ualiroua; lrrrnu }soJ e

a?E?llupout ur;rd auerleil ilqulli ale a?urr,il3 lria"rp yognT1 ptts'tri
as n;';tstti ptinru a'iauxp.) eisa;dra
ri Taun:t1 a?l?p, JSounJeJ u1

"r;rgrnfa-rdrug ap pnrriep rJ'rroltd u aillrqeJS iI ?ad nu aJE3
rrralrrJ gdnp plnru es E?eg lS €jly alliuirlepcru arluip in_8e.rd
IiiJoJIp rirarqas ruluad er'-rr;pese'aunds tue ilrn:r ts €J:(a?e,l
-r{EJnllno ap a?uoura{a urlJe?ur .,relln.rd rninlusruolr eiuaza"rd

p?uapr,te ierx aJ'Jd€ aJ€l u;r rJnlalrii ei e,: ur,ds €s apurx 6e a"rea

liaJ;li i )diIl I s i\:>- INi), i1

K,L\ T SI OIIN ITOR I}*C IJI,

subzista nici un element de icoriism perceptiv. Reguia poate fi

exprimata in terrneni pur propozitionali, aerul de familie ce se

simte intre aceste obiecte bizare se naste din reflectie si inter"-

pretare, nu e dat nemijlocit. Aplicam regula, si vom gdsi imediat

un exemplu pe care Hofstadter nu i-a dat. dar pe care l-ar fr

putut da: ciutdm o activitate cu doi actanli, de exemplu pocnetul

cu doud degete, izoldm un singur actant, degetul mare, il repu-
nem in contextul originar sd indepiineascd functia ambilor

actanli, qi avem pocnetul scos din degetul mare.

Fireqte, se va putea spune totdeauna c5. fiecare dintre aceste

,,scene" ar putea fi vizualizatd mental (fie Ei traind impresia pe
fala figurilor ,.imposibile"). Dar as spune
care o avem in ci

acesta e un efect interpretativ derivat si nu necesar. Cred cd
nimeni nu poate sS vizualizeze un bicefal qi un pentacalid
(pentr+ cd sunt douS obiecte pe care mi le-am inventat acum), Car

cred ca este posibil si identificim un schelet conceptual in comun

intre un bicefal mcnocefal si urr pentacahd cu dou5. calide.

6.17. Mexicanul pe bicicleta

Pe scala care md conduce graa:. ,- ,.1 ,i.r- rrrii,\ir:r cie rnociaiitate
Aifa la maxirnul modaiitarir E..,. : i-':,{: cie ia un maxim de

stimuli-surogat de foarie rn:.,:,r -:-- - r.- si.,iiLtra cie ceard) la un

rnaxirn de abstraclie in cale .',:r'. -. ::-rar dacd-s incd vizuali)

nu mai au eficacitate pictur':-:.. -- r ,.rrr:r.i valoare plastici. Sfr
privim figura 6.9, care i'e-i l '..
vizuald, numiti drood.ie. =.untA foarte cunoscutd,

Figura 6.9

/ /-..\-

--J

'\

Cum unii stiu, iar altii nr-r. s -'-llia este ,,mexican pe bicicleti
vrazut de sus", si odatd gasita iil:-.i. cu un anumg efort de brunx-
voin!5, putem individualiza p: :rra sombrerc qi partea exte,
r"ioard a celor doua roti. Ilar cr. :Ji atAta hrunivointd am putea

'rrfzznJ BJn]:,--- :-.rsEouncal as r qs ri lierllepou €nop aIaJ
?-r:i-*,rJ ap 'r.re-rn[a.ldru3 ap 'un11ne ap
a"rlurp lnFe.tci '.--:'- t.iEf,ag ap azazrlenpr^rpul au ps 'rzr,Lrpur

ap orir.rn; .t.l tunae rS

Fzeai.rtF;rr rE!tr:: i-L-''-,ti rs 1e[r13au u-s'1n1o1 nt ESUTJS P?upolsru
Ea.itrr'.-'.-ii ui EJ{V eal€?riepour EJqurn uI BsFI as JBp
".rcruialod aulq at.IEci is e"rdnse ElsISur aS
'llnJEJ E-s eiag uigr11€pou

'1e"rauaF urarue-iSulp ut rS agu;Souocr uI rnlnJBSJaAp€ a1e
aqEIS ala?Jund ecrlrtuapl rusluorr a"rdsap urinrsrp ac ap ri geqdxa

€lsBOcV'a1sr1ea;.radIi{ IrF}uazo.rda.r nes rger-8o1o; ardsap ?glap

' lnueerxaur nx Ir.- alp oo-tp urn r a;d' ( s s a u p JlLl& m I Insuas uI),,a. rloq
-uns" rJllstJa+J€J€J ntsaA€ aJ€3 asruolr auuras alasrz-e6r a.rdsap

?Tn{u rcru €?nJsrp as rcap rS i,,a1e1ue1tluts" ap rpFa; €ssealrqels reur
gs rilnur ad ealncs r-aJEJ) ..aJeu€urase" ap ttuntiou e glionurzap
aJezrlr1n o €lealr €l EapEp eciura1od.3l, 16 09, 11ue ol1u3 '93e1
'nr33 a: Eaat €T dac"rad oJ EaaO

eldepe 1cd 'eaace FdnO '(l€qJa^ 'a;lrotJasau urp 'elsale Inz€l u!)
Brar{o asolrq8 es nus pasod qs alnqaJn 'aurnue Bua}s o nES lcarqo

?rurnue un B?uIZaJdar eelare alorrlJoJ €l lsRJg?aI{ PS EJ J€(

'raridac"rari ealeyluriuaraJur a.rdsap gpe^op gunq o r6n1o1 alse
€lseaoe ri 'un5urs Etucas Bp ure-ou nu EJBp -rerql 'arulluoa
o-au gs eleF a gcrSoloqrsd arlrpe;1 93ear1u1 o lareru lerrl Inf,Jac
r€ieleu?rluna3pculleArirrlesudr?'Es1uIl1gln1rrgIPsdFr1caJg€;InqF) uuras?oIurrpueuz9rlSen'pall^ipIpnu?l
ap
gs
rru-ra1nd asdrloruas qnop ri aJrJllfa)uol {JnrJat enop dar"rad 9r

rrfls 'q.nr1e1a"rdralul aJgJE?oq o ncr 9s ue urind ap Inlsap alsa
'sns r€ur ap'appootp rnlo?€ inz€3 ul 'Fp lilrJ eridar"rad a) EaaO

'..Eurrun1 e"rg; aldeou o-Jlul q"r5eau €ltstd" :ia.i1s€ 1r?rl atnqaJ?

a.rt:c nrFau u1 1elerd nolqel soureJ IaJB €T pugd 'acr-ro nJ €LrPuras
ateod aJrro Jr.^.rr?od inlraluoe u1 i6 arapal ap lnXaund ulp El
ieiunua.r aleod as nl.r aJE3 e1 rA lsnl alJEoJ) lnrdrlur'rd eldarle as
'ursruosr a"rdsap neruralod InsJn? uI 'o:! ap PluI 'aJ€uI EIaJqun

o qns aleds u-a1eds pu€ls on{f,Jouril ad ri oue"rd3 ad ruspol
r-gs nBS 'rdcirssrssrl,g ad r"rrrleqz n-r 3e;oden un- nes 'putft"td o
eugdurnc u1 puguri ii lncs qns Jrnuaq8 cal3 ?iuroqzeJ un Eapa^

N()JIOdIil iS l\;-INO'll

[A]\ T :i ! Ol-l-'i-i'f riltl ]. al l_r j

6.t"S. Grup de familie intr-un infern

Ca sa ierninirn, sF- vedem rebi,rsul rtin figura 6.10.

F'igura 6.10

S3144 REBLTS {6, i, 6, 5,7i (L. h{arineili)

Iiebusi;L e un subiei;t :ni.:rit-"arri.. rier.,a;:r:<;e in solutia lui inter-
aeii,:nee-z= rn ri,:,C ic:u"ie iiri.rrtiil ;.i;r.i rncdaljt,atea Aifa. cdt si
incdaL.'ta.tea Bet:,. i-in i'ebus e uri hip,-,rritrn i ii'e r"etrrezintd c

sceni "r:izuaLa rurde anumiti subiecti. anur::iite i'"u:rr-rii sprr-l persoane

ar trebui iplin stimuli-surogat) si fie recunoscuti prrn fi:iul er.rin

apar si pr-in actiunile pe care le f:-"c. Llnii dintre acesii subiec{i

/,pe care ii von'l numi ircnclt:€ttt.ii:runt nlarcati de a etichetd.

alfabeticd, aga irrcAt djn lanir:l ,"riefi.r'lilie verbai5 a iconolo-gemr
lor + sunet sau nume alfabeiil: iii etjchetelor (u"n I- poate -qd sune

ca Lrn I sau ca el)" sd derive t irazz" asa inc6t liierele aifabertiee
care o eompun, rrnite in nrt-'ii riri-r-:r-it. sd ilea nasi,er"e unei alte
fraze cr: cuvinte avAnd lln iirliri:;r' ile liiere eorespunz5.tr:r incii-

catiilcr numerice puse inf.rr,. pai.lnteze deasupra imagirrii38.
ln rel;usul pe care-l exa.llji-r rirrr. ceea ce ciestinaia-r'l'l per.cepe

irrtAi de toate (prin sli.rr:.i,ir-suiijt;at,, si decr prin mr:daiitate

:\1{a) este c scenE : un d.on:r-i r,lci'a trgte ldmpi cri petrol rrnrir ait
r,l-*mrr, doll,i f"emei care ill:'::.:2,2., ait,e d*u.5 pei'scar:e ile sgx

ryla,scrrlir: sunt in pat, Lura 'r.i:,iza gii cealaita dor;'nini. I3r.irr
in*dalitate Aifa se poate rh;...i ,'..i:rrn*a.ste ea femeiia ce:. grasE
'i'- irjtatS pentru faptul {:d lt'r.r=r.r slabi face un puiov5raq de
*l*p+r'lii potrivite (gi e muii'.1irr:ri,]. pe ciind ai ei e rahit-ic"

: iterele alfabetice insd i,:'eiri-,f l*cllnoscuie prin modaiiiatea

-:i i:r. i,ot, prin moclaiitat.+ E-:;r ii:ebr:ie s:i l:r!,;ieg dii+:rii,eie

.!i,r'L:rrntir-Elrrp]EaaJud'agseEsJn5"rrqsiaplrdneaalui6alaIpngasa'+nsaeosllei ruEJ.r€a?o€popd'sLrnaJl6EauSrsnoacr

r,u OIA1I'lngfno nr ret o-s op FIEIIIu.TEJ ilr.rrsual o-J?uJ'ac ap

aEalaiu3 as rg 'ps"ra,r.rad ap 'pqeqo;d 'o1sa -L::J 'qe '(lerurzo?rugur

sgJns un-"r1ur-rd glea-\r Ei Fp o ElsE iptr, Eln'JpJsues 'a1eSr;r
-nJcuJ sorJurrlrll alareorrrd na 'gdeonu ri g r;a;.iad 'pruriqns ap

e6e r-erec 'SV ap gjeg arpr,tur urp '(rr?oJ.\'ru atezaSe ala"reonrd
r-riapa,t; aunrsuot €nurluoc o-J?uI a16eig"r1 'J rni E;ros nes €?selau

'pser8 EaJ eroluaj a.tBJ uI 'glrr,ra;au €oaJ€ EllrruuJ u1 aca"rlad
as oJ€c plrqrsodur erienys urp adecs gs EJ aJEJ o J€p 'sa-ra1ur
acrJo op glisr{ll rSpsui ea ur"rd aunrice 'rdiugl alSarnrgp g

(aJrlnouaurJar{
olr.iap IIIZBq raun aral3eu pugp'zalard-ralure.rdtLs no 'snqal rnun

Inz€c ur 'pr "re1c ag FS r€p) Eunds Frr-ps tio \ I-I Je InJoleuasap

aJ Eaac e e"rdnse Frnlcoluoc cEJ ps E]ag aietlTepolu uud enurl
-uoc 1od (gcge;-Soleureure nes Fi€r?€a? puars o U .rE poep r€rql

o'g?E;?eil€epioutu+ou?r.rIdS)gulnodearoed"rraqdB) Jguoa-alnsous1ourni Jparlu-rnupeuatr.ilJBo+lu€JpoJB'(C€IJiV

'[,,?sapolu ap [nlsap rJaJeJe ap Lu|ilor\(') oryapoLu
tnssn untJo,p aLun?aA : alse eiinlos '.rE^eire-JluJ 'i..2€a"r1 our1"]
..olsap OI{I" BSuaAE ealnd 6e ieldearp urp euaci ap arru aJrraJO
€Jn?Jal ap allig?lllqrsod arlur"rd) Eo rS 'f , pr1sap"1 *r€ss€" ag ES

rnqaJl Je ?uglnJ InJolFuJn el irndnsa;d gs ;oin a-rur 'f,,"'sap

rJaf,eJ€ ap runlon"l .."'€ssB TJBJJE.p alun1o,r" eiuanras ure at
F?epO'aar1e1a-rd-ra+ul lig?Illqrsod ezea.ra-8ns iurl Inro+ne Brnrec

1n-ro1n[e nt 'eruocrodyl $q ec Seieiu3 o Fsep rA rl 'Euoos sJ Bua)s
dac.rad nu €f,Ep reurnu nu 8un[e €?se €rznlJuoJ €l rS larprrr.ur

F?soJru€ru 'g1e1aqer1a a nu rcru a;Er 'aroural qlleleal Ec eaase

urp snpap arnqar+ EoBJ Fs er16 ga p1de3 "req ';,,er16 SV I FrEJ
gS"] ,,Es SV I J€d" :e"rea 1da.rg 'Blaurf,+le lgoap aurq reur areJ

e ap lnqdeg EI gJrpe 'drq uaunr{Je EI rJ 'elenpr.trpur eeunrjce e1
unpug8 au gs arolou r-nu : eseorua8ur ap ln?sap e erlnlog e aulq
ria rJrB ep uuiar FS urno ',,IH €J" nu Jap '[,,1 areg"] uT EJ" EqEIS
€raural '"rn8rsap 'urnay '[,,uacEJE ep run1o,t"] ,,IJeJJE,p aurnlo.{,"
girqrparl puorirodo"rd gzalodi €r rnluole8aizap Ealurru uI E?urz
-e-rd as e"ree lderp '[,,8p Fulrunl OA"] !(€p arunl gr1"'"rn8rsag

'91€qJ3^ aJarJJSOp O nES aJrugap o
rnqrJ?e al ES eJ IaJ un-JluJ zazrluaurxJad a1 gs arnqar? a-rel ad

runri:e rS alcalqo ap aJeluaza;dar el 'uonodrq ec SalaiuI o FS

'EuaJS lndaa-red tue a) pdnp 'na €) €aJA inJolne pJIpV 'a?rrurJl
al Irrt InJo?nB e"rer ad alesaur alsru ad EJ rauaos aie a]usurala

NOi]IO.l I}{ IS 1'\ISINO:]I

t,-\\'t si (ili\ lT(.)R1\L L-l

(nlrne-ni n-o ia in sei:iosl. si sui'era Cin cauza rrezen{et distrur:tive

a iur AS, care cu p',tlor.5.ra;ele ei perfecte (9r inutile) distruge
a.rmonia farnilier. iar F, mrsei si pref[cu-1, ddruiesi'e ldmpi de

petroi, ca sA nr-l mai vada ee se petrece in ;urul lui."" Si cine-l
doarrne qi nu-Ei Cd seama cle nimic I $i
nevincvatul care darul" sau 'linprumutul, ca Ei curn pe rlomrru
ala care acceptA undeva.

prin 1ur, ar fi lipsl rie lurntna, si totugi iurnina exlstd' cllrr
mrlrneni ce ceie rloui ;r'rcr;ieze i4t;:ontinu5. s{iddrile ior lnfernaie
se -.,*de bine ceea re-i de i'isLit i* acei rriic infern ile familie, ql
riecr lampa 'reche e un Fixt' -jcc de anticartai, e i:unl ca sn nu
vezi.""

fns6, pe urrnd, ce-i eu ;ocirl SsLa de anticariat, cum poate

s5-si permiti F sd ddruiascd ld-rrrpi vechi (sau si le curnpere eie

la celiiali) cdnd siti"ralia cct nomica a tamiliei aceieia nu e dintre
eeie n:ai r,rze, rlat flind ci cel pu{in doi dintre membrii ei surlt

c.e..rrllt;. :-"i. '.{*ar"nia i:ri srlfregede?

r'ir:.r : r-i :J.res1.e LIl f rrf e:ll.l liir-I' jj-ii,ir'/r'i :trii trecu t- de ia ceea l:e

::jiir:rli..ii::-:il,tilg:-, 1. irt,: ::.-:,ri'rl-: l,l::'r,:' ,l:''i,r'l:: Alfg,) 1a intefljfgtafea
j ,tae,t ,;i. ia,',trjl t-rr-r: !.-- : i 'l- i,r ., 1 "', :i:i-.iEr:erfdent Cle inten-
i-Iie:.;.1.i,i"-L,iur er. si a,,ci'-al l]rutlu {ai-i l-r'. i.l,ja i-ie i:,rri-apier:municativ

,nLrlier1:are Beial. Dar sunieni siguri cA pr,iieri-r {ixa cu exac-

:ii;itt lccul in care se trece de la o modalitate la alta?

Creii cd acestei nesigurante i se datoreaza faptui cd rebtl-
surile, ultima frontier6 a sli:tri.fealis:nr.rlui, par se ne prezinle

permanent situatii iegrl,e dia ;llnrtn. orririce in rna;:e misurii-
Pentru ca. dupit ce 3rr c :.' lrtn sirrnuli-surogat, iut'rur'

cdutirn c coeren!6 naraiir.:l :r-, l:rrsiln-llrlui lqr, ieqim tlin natura-

lrtalea per repii+i- tntvar , ' 'r : i'l'ir-rci:1 rnteitextuaiitafii si nix
ne mai arnrntrrri al ie ltrc' ', ,- lli': 't''Juesf i. Asa ca singuri I cat-
ni: suniem treji sa-rntem ii,r. l':.i'+'vlsinr eu oehit deschiqi, iar in
acest vagaboniiaj onil'ic ,rtr :'.ilil niciodati, unde-i punctul ele
dezL-^qare prin care se tie,-t cie na Alfa la Beta, inir-o halu-
cinanlE cscilare ce 1as5- si.e t;:leieag[ de ce este atAt de greu

sd definlm fenomenui hi:::t i,:itisrnr:lur"

i r. ri,rl uaulloJ Lrn ao ?i:.rilrr-r,lxo suas ap eilEla.i EJrpr,Ir e ruluad lEziilln
t.: : i: )tjDl}uap -.1,-T.1""i.-1r JIEr?uauodurcl IazIil?i-!Ll Inrualuop uI
:-i.,.tLttouap arielaj o f l,r,::-tDtol F?srxa ioJez i-,r r-" .1. nps) per8 inunrd
ip iE)gruruas uTi r.6 rr-::rr:.irlr.uas un aJluj a.rEa, i,ll'?lEuolsualul inlol
n, rrJPlouap ra{-i-raJ.l.-il - r."pJoq€ o allo-\zap E: LrrlE.Eunllp ,talsrulalg
ril {t96I)
Inl alrllsaFns Bi ap l:-.''...i I arirzod €udord 1: i:']-'zr?.Io(lEtrJ
sar{lJe[J 'rnlnlnuiii-i i - -.P]sqns o ES.cuap +leod nri alsa.irlxa o J€l !InlnJ

-nuiiuo} €ui"roi is i:r:: : -.1.: liLuroJ aJ?urp €aJelaJoi .llne-\.l.Id BArl€?ouap
tsriBla.r ,Ipfi €,a:1,:...::: : alsa tarseJdxa Ie u€]d Ia.r!t jE qllXoruras
t:)-;.t:';d.:.: - ,. :-trlor-ruas o a?sa nu rarsaldxo i:1 ..1€1c ra"rPl IE narF ei,
o a ena,F .-..ir......,r,-.slno-ladpPJalprrlJ9n1s(1ll083?6qIA)I?,eta1i*OsLruIO13JgEutU= rllnlil -n{BLl i'
.. 9.!{}ElOUap aP lri.i.]
!:f,r?+r;rxi]: u] J13r .
Frrlor'..ir;F . -..-:'-.: inzril axsg
':niptilrrjr,r:.ts : r :.;i:l -:l- .l.rE €lie?ouap FleJnlsnJls B3rlsr,\8rfi1 uI aJPl? i1.r
'r.orznJuc? ap Eirrid
ale3-\od gtsr.r] c'' Ernpo.i{i ES :lg3ep B.{a31lE a:}EI n-$ gJ nJ}uad ',,a1uat nu IS il-
-nr a)gosolg rapauoru Tn.iEraiirnri lrrp leulrulli)" il-r-qall Je aliolouap -eJnJE-l
Inuourra? Bc ?E.ra8ns E (gg :zg6l) r{leac ?g)rrI Frn}eu }i6E ap ?uns 'atnili.
osEosolg nss acrlsl^€url aulSipe.i€d o?Fillp arl'rrp aiur:itre"rxtp alsa?\r "gJn€l

'1nurr"rd ap lirapuadep 'iouoii{rr ':€ le8nppe -;.

?eclJruluas ap IaJ un rJunlB our^op €3re?ouoc 'gleuors'ua11r-ir eaiu:eds.ied alulzo i -
o-JXuI pzearperus as ealelouap 'ga.r.rlodurlp 'goEG ra!a:.;a;a-r sndo -nq?i .li

er rnlnlB?r-'rrJluas Ie qcrpB 'rersualur In?ualEA-ii.i3a airi^oi-] T-laJtslouoc -f€xa r

'pleuorsuogxa q^iri:rads.lad o-J?r:i pzva.rppr*r ;-q Ea.{E}ou3p prEO Ar?eir1r.

Ll:12!:-1 tlis, 2.t) BaoS 'r'JIiri.ii*,;ir::,. g'1u ...r.rd ut lei ']?utnzt -UOliJ1 .
lnr)ltl n€s uaurra? ap ;a;'t(tuitias o ar s,lar 3Falaiug as arielouap urJd ea"rrrie '
'eiurJaJal nt nes {riluaJaia"i nr 'in1y;grr:I-rlos nJ aJEJ ?-ap aJE Eare?ouap
pJ€p sresp alnqaJl rinzBs olsaJE ailurp orecaS ul 'a?rullop rrarrtssp ili tsa::ra

16 eleuru.rou aze'r; (rrr) 'aai1e-repap uirzodo-rd itrj 'tlenprnrpur rLiaur luils l:
-ra1 (l) : Joun € a{iJunJ o n€s ogluen}aarrJdcuiorJl)duo:i€erloFul€argap"rasliu9orcJL^tarplelunruaslileil
elsa (Erie?ouoc a.IlljIir :
'ra lnsndo nt
-rai lua^'a# rsaulgliii rnlnleqruri rgosolli i6 lr16i,t-3uri 'rrFolcnuag ''|,f n .].i_: .

,erislouap ardsaff ;r1€0ii ,.
I ocrpuadv
n'J g': i
tC';]{Irr.
'3iE ii-r;,
'.r{Jl ':ii I
'l:-Aapiil

lni:ilii.-ri
!:3rr"l{J i

op rcii]'i

d.l4,!i---^-.r.-+l

aAl-1i !',, r

K-ANT SI ORNITORINCTIL

ca in cazul termenului unchi cate exprimi relatia ,,frate al tatilui sau

al-mamei" (a se vedea, de exemplu, Leech, Ig74:238).

Lucrurile se schimbd in cadrul filosofiei analitice unde, odatd

acceptatd distinclia fregeanS. dintre Slnn si Bedeutung, denotatia se
deplaseazd de la sens la referintA. E adevdrat c5., aga cum toli qtiu,

termenul Bedeutung a fost poate folosit in mod nefericit de Frege, din

moment ce, in lexicul filosofic german, aceasta line in general locul lui
,,semnificat", pe cAnd pentru ,,referin!5", ,,denotatie", sau ,,desemnare"
se foloseste de obicei Bezeichnung. A se vedea, de exemplu, Husserl

(1970), unde std scris ci un semn semnifica (bedeutet) o semnificalie

Ei desemneazl. (bezeichnei) un lucru. Dar chiar qi cine incearcd si
preintAmpine ambiguitdtile produse de un termen ca Bedeutung il
traduce cu referent sau cu denotalie (Dummett, 1973 : 5).

In ,,On denoting" de Russell (1905) denotatia se deosebeste de

semnificat, iar aceastd directie va fr urmatd de intreaga traditie frlosofrcd

anglosaxond (a se vedea, de exemplu, Ogden si Richards, 1923). Morris

(1946) susline cd, atunci cAnd in experimentul lui Pavlov un cAine

reactioneazd la un clopotel, mAncarea este denotatum-ul clopo{elului,

pe cAnd condilia de a fi comestibilS este significatum-ul clopotelului.

Dacd se urmeazd aceastd acceplie, o expresie denoteazd atAt indivizii,

cAt gi clasa de indivizi al cdrei nume este, in timp ce conoteazd,
proprietatile pe baza cilora
membri ai clasei in discutie. I^nreascpeescttisveiinisn.dCivairzniaspu(n1t95re5c) uinnloosccuuielistcea

perechea denota!ie,'conotatie cu perechea exlensie/intensie.

L1'ons (1977 . I, 7 ) a propus sd se utilizeze denotalie in sens neutru

intre extensie si intensie: aga incAt si fie admis sd se spund ci

termenul cdine denoteazd. clasa cdinilor (sau poate vreun membru

tipic al ei, sau exemplar, al acelei clase), pe cAnd canin denoteazl,

proprietate pe care, recunoscAnd-o, aplicarea expresiei se dovedeste

corecti. Totuqi propunerea reprezintd un paliativ, din moment ce nu

elimini polisemia termenului.

Dar situalia este mai complicatS. Chiar qi in cazurile in care e

posibil sd stabilim cd denotarea se foioseqte pentru extensie, o ex-

presie poate si denoteze: (i) o clasd de indivizi, (ii) un individ efectiv
existent, (iii) fiece membru al unei clase de indivizi, (iv) valoarea de

adevdr conlinut intr-o propoziiie asertivd (astfel incAt in oricare dintre
aceste situalii denotatum-ul unei propozitii este ceea ce e cazul sau

faptul cd p este cazul).

Din cAte infeleg, termenul den-otatie a fost folosit pentru prima

oard cu sens explicit extensional de citre John Stuart Mill (1843, I,

2, 5) : ,,cuvAntul alb denoteazd ioate iucrurile albe, ca zdpada, hArtia,

spuma mdrii etc., qi implici sau. ca sd folosim limbajul scolasticilor,
conoteazd, atributul albe{ei".

Probabil ci Peirce a fost primui care gi-a dat seama c5. exista ceva
ce nu mergea in aceastd solulie. El a folosit, fdrd indoial6., denota{ie

'Eleuorsua1xa arro8al€r o eJ aullralul (l11W urrd) Erurn BI Pugd 'orsualut atjoTo
EAAC
i6 ersualxa aJlu! a?Blguinf ad 1ezr11n lerirur 'e:ec 1ac a+sa Dpuap
o gc lrcrldxa €cspounJar 9s PrEJ '(rarielouoa Eaunrlsaqc e1 -rolrlrrd tolcr
1nI erinqutuoc glncslp 161 gleuorsualxa €un BI Pl€uorsualur
rBurnu IIIW lBp 'et1.rer
gru8rpered o el ap leiued pzea.r8flu ocltuuas D luaulolu un eI
'I '8t
gc aletrprtnl ne aFalaiur aued o ap ed acrlod 'elndsrp PlsBacB uI
€ €aacE orl€t eurFci
'ftw'Z dC) ppuap D Inl
rlrsa.rSord 1€Jaunl ?'q.\ulodurlp'le'la gdnp raru'a1ureu1 rcru'p1e.r1spd nES I
pEsrnrua:d-i:nerqiesrrglersuraupasuq'ooltcf uran.1;.a1unduunlp1 ed nc(tuuas rt aJlur
rEnlelnploulgcr^unJlsoeJ 'Ec pu-Bzrqcuoc ap Eaj
'tnyuocyftu?ts otlDsJa.lrur oas ouoln?uls rnlDulluou erruPc lI lJlod '(02'II
sntt3o7o1a74) frnqsIIES ap ur{of urp pluaur5er; a16e1unue ecla4'sn1d rlCaJi
uI 'aJrraJal acEJ B nBS rulnu E 'eutuasap e n.rluad Dlouap D Inuorural
e{seace €znec urp rpulsoloJ 'pzDapuo) ap €lace ad pctJtuuas rnlnu -xa o
-arurol 1naol u! a16aso1oy IIII1 Ec 1n1de3 gzeriuapr,ra as rody 'nunu o rE
ocgpuuas ?? a.rlurp €aece €ra gtrnuSrqo r€ur €ac erirzodo nlpetr{ 1nlg A OJE
u3 gc p1de3 giuapr,re uI aleocs as 'e.renurluoc u1 16 'Igv'z dc ul
'(g6g'Z 43) ,,rnpdurrl I€ rolne aJ€rlro urp iesed rn8urs rnun €alelrc nu oJ
g.rq; 'a1es niglFrolna ezeq ad Ieurnu nrcnl lsac€ a8au 9s leztrolne
alsa pc BalsoJe aleol nc l€raprsuoc E IIIW Inuuog "'reurud dtqc ug a16ap
gzBalouap 1-arec ed Inlnlcarqo InlBlaroc BI ('31a rol|cnlpris toru 'p7'tt1 ezealc
€c) Arlelar uatuJal rnun €aJIJoJoJ nJluad (adeorde; pcrpe 'lecgruuras nJqrui

Balrop I€ un el €oJrJaJaJ nrluad Arsnlcxo 'rcoda alece u7'rttittlouoc F3 EU
Ec Bal-IAX p rS ea1-ny nJlnar
ElIsoIoJ aIJ ps I€ 'eal-AIX IB olalotas urp pcr8o1
ug rlSrlercads runq I€{u rolac e arurdo o e16ern
gleropuJ FIEJ }soJ y" : rr.rgcgru
n 'atialou4p ea rin
-ues gle8ngp€ FuuoJ ec nc arirzodo u1 atiolouoc nezIII+n
nu (Bal-AIX IB tnlnlocas p1r6"rg3s e1 gugd urind pzDalc
1aa) rlatlselors 'Ircll
-splocs p leuorirperl lnlcarqo 'ece; pc eeurisns urna e6e 'Burrn nu IIIW ''Irnzllnll.
'(a1e1darp gunq ad rS; ecla6 InI ?l lrlod 'erielouoc elBerrud ac €aac uI
'rarlelouoc 'rn1n1
eur9J
etielouap pundo ps 1r,ur1od alAacuolsr eJaprsuoJ nu rBO '(099'8) ((ounrl SIJJOJ\
-seqc uI in?catqo a.rlpc rnlnlard.relur IIiuIlu rB rrelnco tqo13 eiaqcsn.rq pegosc

nc gldee;pur" 'ro1g1gle la8ap un BJ n€s a,\IleJlsuouep elarunuord op at
urnce.rd 'pugc rcunle o,rrleJrpul n€s alllBlouep 'a,rrleu8rsep luns arec
auruas erdsap:(.62V'9 runrirase rargcrro € g^rleerpul nes P^rl€louap 1y Sur

erirun; a.rdsep :(Vtyd.(Pcgluluos 1-arec ed InralterBc gpasod aree Bs Pc
nrcnl acrro ezeelouap" alec leraua8 ualuro] un ardsap :(682'd rolcerec eriecg
un ocgruruas ps alnqarl rS glenpr,trpur a1€lrluo o azalouap 9s ornqarl IJassn
or€? uruas un e;dsap :(I7Z'O.(gzealouap o ar€r ad glear epugc" .raJ€ut
rnl In
ap pleiuengul pu$ Bc crlelrrag aecrpul uurasurs tnun ecrlda-r ardsap
'.nPS Inlsalqo el Ioqurrs Inun € Pltarrp urp'al
:(699'1 63) ,.arielouap nES uI I€urnu
'nlduraxa oO 'leuorsualxa suas 'nI16 I
oJuo3:ar" erdsap a16aq"ro,l 1e as eri
glBpo

nes in

t,c srivJoNsc sudsso

IL{NT SI ORNITORIN(IT,'L

Aristotel

incd de ia Platon, dar cu sigurantd in mod mult mai explicit incepAnd cu
Aristotel, a fost evident cd enuntand un cuv6.nt (sau producand alte tipuri
de semne) se inlelege sau se semnifici o gAndire sau o stare sufle-
teascd, qi se numegte sau se referd Ia un lucru, in acelasi mod in care,

enunlAnd o propozitie. se poate exprima sau semnifica o gAndire
complexd sau se poate afirma c5. o stare de lucruri are loc (se dd).

In celebrul fragment 16a isi urm.) din De Interpretatione, Aristotei

traseazl un triunghi sen'riotic in mod implicit, dar evident, in care
cuvintele sunl pe o latur6. legate de concepte (sau de pasiuni ale
sufletului), iar pe cealaltd de lucruri. Aristotel spune cd cuvintele

sunt ,,simboluri" ale pasiunilor. unde prin simbol se intelege un arti-
ficiu convenlional gi arbitrar. Cum i'om r"edea in cele ce urmeazd,, e

adevdrat, insd, cd el susline ;ci ca cui'intele pot fi considerate ca

simptome (sdmeia) ale pasiunilor', dar o spune in sensul cd orice emisie
verbald poate intdi de toate sd fie simpron a1 faptului cd emitentul
are ceva in minte. Pasiunile sufletului sur.i:1i schimb infdtisdri sau

icoane ale lucrurilor. Dar pentru teoria aristo:eiici lucrurile ,".orror.
prin pasiunile sufletului, f5.rd sd existe aicr., r:,ltexiune directd intre

simboluri si lucruri. Pentru a indica aceasra re-:.'re simbolicd, Aristotel

nu intrebuinteazi cuvAntul semainein (care a:. ipe ar putea fi tradus
cu a semnifica), dar in multe alte imprer'-rr,.:-r f,.lcseste acest verb

pentru a indica rela{ia dintre cuvinre si i_r-,..::e.

PASILIIU ALE STTLETT j LI

(CONCEPTE-SPECIE

simboluri asemdn5ri
(gi simptome)

CUYINTE LUCRITIRI

Aristotel sustine (ca gi Platon c:- :=:irenii izolali nu afirmd nimic
despre cum stau lucrurile (ce se da : :: si simplu semnificd un gAnd.
Enunlurile sau expresiile compler= ::: :chimb, semnificd clar o gAn-
dire, dar numai un tip anume de.:_:::ruri (un enunt afirmativ sau
o propozitie) afirm5. o stare de lr-i:::rr adevdratd sau falsd. Aristotel
nu spune cd afirmatiile semnifica .::a ce e adevdrat sau fals, ci mai
degrabd c6. spun (verbul este /egr,' cA un anumit iucru A apar:tine
(verbul este yparkeln) unui anumr: .:rcru B.

Pornind de la origini, ne confr':nrAm astfel cu trei interogatii ce
Ev Mediu: (i) dacd
'.'r,,r h pe larg dezbdtute in cursul intregului

'lueurruopard 1ac g e,l

qEIS Insuas 'Bal-AIX IE InloJas u1'(gaursgudaulurflnadrl1parc 'urnc eapa,r ruon
Euritul € ap a^I?our

ounq nr 'arsualxa rs aisuatur aJluJ glepuadsns euerugr erielouap)
gDls suas (ru):(unrJr.; ap ear€ls nc nBS ollrnrcnl nc erielar u1 a

erielouap; altoJ leuc;r:-talra suos (Ir) :(ln1€ruluruas nr eriela.r u1 e eriel
-ouap) altoJ lvuotsuari:: suos 1r; :nfdacce rorl alareolgrurn ulp Bun uJ
efua"rnco {upJlsrraaiu. :-ES €zeasaJ?+ur ollDiouap a16a.r,r.rd oc €aoc uI

'grrrn urp Elsoce nc drirz

-odo ui arede 'sra.'.::, p-rgJ 15 'o4octltu?ts ap 1e8a1 amde (.ot7ou?tsap
nc Buna;dru! otrc::-'',?D arunuE pugc (II) iotloctltu?ts InualuJal nc
ruiirqels ps (r) 'aleur.rn ur.rd '1ue1.rodrur g
luldurglug €-s aurn'r? a.r '(qTTII '79 Td ''ctp 'do1 ?1 'snrqloog)

*lrs Blou uoruou auluo tn rU onb 'leu8rsep urenbruenb ura.r aenb
lsa oJaA B1ou" : Diou rrJ snp€Jt le.raue8 uJ €Ja lalotsrJv rn11n-uoloquts
'(769:Zt6I) erar€hl qdng (6 :896I 'suod1 rS eapa,r as B) E^aclle BI
BalrurrJl orec BAoJ 'loqrurs un'ua7ol un 'uuras un Ecrpur Droa InualuJal
pc luoc ureurf gs aJac as oliDpuap ini Inzeo uJ qurqcs ug
ap o4ou?tsap rnl Inzer uI 'nrcnl un nBS 'aurs e1
FtErB as erSolorurla ldacuoc

-un EJa EAoc IacB EcBp ?u€Aalal og ps FJ9J sBAaD B uuras op rAJas B"

'rridecce alotlnur e.r1ur.rd 'nBuruasut gc ruaunds gg 'e1dr11nur rrfdacce
nc riol 'garselc epeor.rod nc pugdecul urlel Incrxal ur riuaze;d Iuaural
ap BqJoA €Jg 'lBuorsua?xo suas uI rJoalle 'leuorsuelur suas uJ rJoaun

rieiurnqa"rlul g ro^ ruaurra? r16ace (ea1-1JX IB Inlocos u3 gugd urind 1er;

durl 11nur nrluad pc ered aS 'o1lDut'tuou lotyoctJtuFrs rarirzodo Errolsr
ap le8a1 PsuJ alsa oz|au?rcap 13 ot|rt|ou'aeplq€ecluruea6lrrraralu+rrloeulonlInlruurJaslaoOp n€
'rueq>1cg 16 uoceg nc pl€po 'o.rec u1 Inluatuoru u; pugd 'n1due neroJrolul
as atrro1 gnop olac otytsoddns rnl rB lualcl+oJool n.rluad t6 ruarcrleuer8

rilnur n"rluad 'as1e3 nBS al€relape apunti"rase erdsep €ac ap luap

-uodepur s?ureul orecllruuras ap rerielo"r e.rdnse earoleqzap Ialolslrv

rnl rrroleluauroc arlur pugc ad tep 'snrqlaog no pugdecu3 lrnpout

a?unlal uJ l€proqe lsoJ E (III) lnlcund 1styoluaptcco otltsoddns tB styot
-nlDu o'tilsoddns erlurp rericurlsrp 1nro1n[e nc ouedsrll oJpad ap FrBo
eurrrd n.rluad snd pqeqo"rd lsoy E (rr) Flcundiouaqc'D nES rutnu D

rt oc{turuas p arlurp rarirzodo EirrroJ qns (d.rnq.ra}ueC op rulosuv mI

alrrnruarl urp urind lor) auraJ^ap alreoJ lnlpqzap lsoJ B (l) Inlcund

Tnutiuoc - uniunua BponJls€tlanJ?ouJtyfot4aray'orrnnprtcnntpl ulapunarcrpnf$ag-daTcouuoocti-tazuoudaostd
EaJBIoJoc oJlurp Barrqasoap rJ r€ arBc (Irr) : +alcuoc pr^rpul un €l

aJrJaJaJ ocBJ € nes rzr^rpur op PsBIc o Bi oJrJoJoJ aceJ E aJluI BaJrqosoap

rJ J€ oJec (u) : alunJcnl azalouap -€s nes azouurasap gs 'acryruuras es
'p,rr"rlodrurp '1od pcep n€s '(unrcnl BI aJrroJor FceJ ps 1od rolaldaouoo

€oJarparu ur"rd retunu 161 elaldacuoc gcllruruos pugr lnrur"rd uI olauuras

c,c gIJVJON:{O gHdSICI

ii\]\T SI ORNITORINCUL

Boethius

In traditia medievald, incepAnd cu Augustin pAnd in secoiul al XIII-lea.
posibilitatea de a face referire la lucruri este intotdeauna mediatd de
semnificat. Significatio este puterea pe care un cuvAnt o are de a
suscita un gAnd in mintea ascultS.torului si, prin ea, drept urmare, se
poate realiza un act de referire Ia lucruri. Pentru Augustin, ,,signum
est enim res praeter speciem, quam ingerit sensibus, aliud aliquid ex

se faciens in cogitationem venire" (De doctrina christiana II, 1, 1), iar
semnificarea este acliunea pe care o sdvArqeste un semn asupra

minlii.

INTELLECTUS

significant

SIGNA

Boethius e moqtenitorul unei tradilii clasice care a introdus deja
termenul propositio pentru a indica expresiile complexe care afirmd
adevdrul sau falsitatea a ceva. Este incd. imposibil de stabilit dacd
prin propozitie se intelege expresie sau continutul corespunzdtor, dar
e clar in schimb c5. adevdrul si falsitatea sunt legate de propozitii, si
nu de termeni izolati. Boethius afirmd c[ termenii izolati semnificd
conceptul corespunzdtor sau universal, si considerd significare - ca gi

pe designare, degi mai rar - in sens intensional. Cuvintele sunt niqte

instrumente conventionale care servesc sd facd manifeste gandurile

(sensa sau sententios) (in De in.t. I). Cuvintele nu desemneazd. res
subiectae, ci passiones animqe. Despre lucrul desemnat cel mult se

poate spune ci e subintins propriului sdu concept (signiftcationi supposita
sau suppositum, a se vedea De Rijk, 1967: 180-181)2.

SPECIES

notae: similitudines
significant
designant
denotant

VOCES RES

designant, denotanr. nominant

arDuluuou 'rnin.ro1g11ncs€ Ealullu u1 leraua8 snpanalul Iac€ EI rJaJo

nrtuad arDrLlru?ls PzeazrlrTn prelgqv 9a aurisns ualnd '1n11e nc lnun
rleredtuoc luns atn\ladtlD' arDu'.Iltou' atnlouap' atouSrcap' atonttu8ts
BC ruaurJal aJE? uI olxaluoJ alallJaJrp aJeJaplsuos UI ruPnl Ec€o

'rnlnsJntsrp EaJBultu€xa uI alullu uI

gqre o-s arnqaJl uerrrltal€Ip un aJBc ad €crun 'atunu rnun € 9tur1€a1
E'*anclnUrl1ua"Bcuuu7ro1acus1ruSatruiocnut.lnrrcJtcnelltruanJF€rutu;ii'sE1aSrer:sc6e9'tga6leuI)r8BraraoltJ1lal{-lcJptcadourrogtal-nolcsltuaJotuIon.gSlntsolcuoanlIdaBsluIurrunnupcuaeen6iduy
pJ olBlrJEIc nc €lurIIE pr€I?qv 11gg : "ra.,{45 'pa) snqlruatpatEuL u1

'leluatrt ldacuoa un atntaua? nvs

alan\lsuo) auruasu-ES EaJ.\ eJgruuras B €raJEC 1r,ur1od '9Uerur1sn8ne nysodr
arrpug8 ap erlrpu:t puguun leuorsualul alsa otytct ftuFls 1n1 p pdrcur'rd
Insuas Fc graptsuoJ ia Br ]€r!,ropB ap 191€ ?ol a r€p 'snqt|ca\|alut ap as lln
otytcyftttEts ep rs s/?qal ap otiott/ttt?ts ap leriuera;rpeu alSaqro^ Ia 9c lErE^
-ap€ tr 'icJ€olounural arapa^\ ap lrund urp €uneaplolul nu 9cep relqt SAJ EZ
'giuelsqns uI) gltrF nc glnrqt alsa IIJlloluras aI€ aleuorsualxa Is al€uors
-,r"1,r, alcadse ar1u1 eiicurlslp aJ€c el rolne inrurrd also prBIgqV'trd€J alIJnp
ronclsluaa3€ureopugr oudrpu1ie.unnne8raqpruloel ruorural tserace a16aso1o3 lroasap alAru
suas ul FlBp o Flexg gc1Fol arSoloururral Ia
o r€ec-
n-r1uad
Pcgrur
r16au1g1u1 gs giurlnd nc r-nu prBIgqV tn1 erado uI gc Basape lerurlqns €-S rS'trir;

PJEI9qV lep 'l

'prr?lgqv op FlErurn Pc€p
eac rB alsa rrunu B 16 ecgrurues e aJ?ur Blsoc€ pdrl ep aricurlsrp 6
'('{urn 16 08'7) (.a€crleurtu€r8 pes srurluor{ BUIJIIE
urn^rl€?rJruSrs essa cau'srururoq pas a€atlEuIlttBJS urn.trlelladdu
assa uou urncrleurure.r8 1sa urnleqord Ja?ualtgJns "'(pas) "'urecrl elap ..
-eruurerS ura?uarcs ulaurluor{ areagru8rs uIncIlBUIIuB.rS seqacrp eluy
...uroururor{ arecgruSrs uou urn?rleururerS rlseqo.rd rqrur st1Bs" : Otlnc( erdns
1e-rafz3r,F1rrsaselnaaltlsiaaasssooellooJnJ.Irunlu?rlaBadcs!u]lreyuituu'earnisuquEaecrl;lpueu!rraBelscnalprlruuetap€d'unr*er'ltouc4talnBd\t\ua'aeduld8rnnuuIn€nulguaoreurueonpl JBI .(I
BalBlrlBc eun€aplo?uJ guluEosuI Inlug^nc 'crurruo"red dtqc u3 1u9^n3 xe prn
tursoloJ uerctletuerF gueos;ad Plrunue o ruguaqc puge icunle 9t runuFi
?sote gzeasu€^E urlasuy'rolaurruored u pcrlalolsrr€ Brroal pugroq€lg os 'aJE
eoapr
'ot1n11adda rnl €rroa? uttd'octytruutDrC aO u1 .{rnqlalueC ap rulasuv ap Bapa
glncpJ €ac alsa piuua;er 16 arieogruruas arlur FJau IB{rr ara8urlsrp g
a.BpAPI-1I€I]

rrrloslrv InI B o?tolladdv

gIiVJONSC gudSSC

KANT SI ORNITORINCUL

sdppeeeannngotteirtnanuirteiadaipni(nsedDenicnitaratuelenincatitaisicncafdih,iinicmddaabrsrefeuclmanutcniolaiifaincdearienitnuftderleor,ei,oeunanntsica6icclduloc,vplaa9enirdit-ticaE"ctieeadl l-eptufeditnreimnisliielginnnsuaaulrnueseialseuai

c-drei definilie reprezinti o particulard seleclie de dictionar meniti sd
dezambiguizeze semnificatul termenului ca atare)3.

Ex hominis enim vocabulo tantum animal rationale mortale concipimus,
non etiam socratem intelligimus. sed fortasse ex adiunctione signi
quod est omnis, cum scilicet dicitur omnis homo, socratem quoque in
homine intelligimus secundum vocabuli nominationem, non secundum
vocis intelligentiam. Neque enim homo in se proprietatem Socratis

tenet, sed simplicem animaris rationaris mortalis naturam ex ipso
concipimus; non itaque homo propne
Socratem demonstrat, sed nominat
(Dialectica V, I, 6).

Ab6lard foloseste deci denotare cu un sens intensional forte. De
Ab6tard desemnarea este relatia
Rijk (1970 ; liv) aflirma cd pentru
semanticd dintre un termen si obiectul extralingvistic (sens exten_
sional forte), iar Nuchelmans (1g73: 1{0r pune pe
tare si nominare. Existd intr-ade'ar ra el multe acelaqi plan deno-
intAlneste designare cu un sens extensionar forte. pasaje
i:nrTD?ia.9lecctdiciond(rI,epIItIi,te2s,c1o), piri,re.ua.p" ri"n"
care ar

asemenea iectura. A se vedea, de exemplu,
in care Ab6lard discuta ..r .ui
." sustin ci
termenii sincategorematici nu dau nastere ia concepte, .ro ,orrt dou.
aplicabili la unele res subiectae. in acest pasa-r Abelard vorbeEte deci
de o posibild desemnare a lucrurilor. si in parricular pare sd uiilizeze
designare pentru a indica primul act de pui:ere a unui nume lucrurilor
(ca un fel de botez in care exista o rigida r-, rarura de desemnare intre
d(e(9cIge,ila_nIicionIn_It1,aDraer1ielant,eg3lnem)upc:,eat,pigascatdaearjregsr,eri(irlsd,ua3ecd,irebeusgxiligegnanmicuaIemp,nlladIuiItas.I).isD:sBaiet,narsr:t.e-tii:ln'c.:,e-r::e,f-i,sdc::i:;a!g-.atn...aIDdp,reeeaIeIrscIxua,eegnmgaed,drpeielInua)v,zluddrinaenoDtseiiinqgialtinleefacarcarppetzritceuuqa-rlii
tare intensionald.

Am mai subliniat cd nu numai terminologia lui Ab6lard este adesea
contradictorie, dar Ei designare si der',otare aveau pand in momentul
cd,

(gs1De:i9nid1ase1luefl"icn"(tisiclaisaautaIcst,uoeIsrnIeItes,cupn1utl,soni1)zg)duuitnronaaecnriaeteri,exppqdurieetusisnneiidm.deoneapdfiruenenniatao. netTasdoltuietau-srqeeei sleactexteiialsloetragdcaidnatodtrreuee6sxurcpinsoltinicnntiueetmxadteeue
cd lucrurile cirora le-a fost impusa o uor sunt direct semnificate de
aqialludcaeaaaesuiguginoin:xifv,ri,ocnmcasaerdnegdifiqee, unsAatoubetm6anlnaoetrmusdrtinseaauotnqsbtul(,i=ensiGaeindzaaresmaeaunitcnateidnnuctdutsia)mnuvipqemuslleeaiuleesvodstceeeafnmrbneunintlieaftiucdnrbeo',sn,,,iesgoainmaasnnpoitola,ai

Sf,U <-- leululou 'leliaddE

lEruluS!s

VIINSINgS SNIJl-IIfI\I
OIIINI-{SO

f4ouap ap'psaarro2stDDuuU3na1sdreadpD(c(rpnloa)r'sru?noDpsualrnuqtaoSluuuln(lullDll)cu14n61ul€u3raa1usonii:;i":.?r1,z.ir.r:ataopJ€loarannlrFupDcJB?lrIug^arqJlvuloaadsc
luaprJl

Baac Fe aunds ualnd'rcre qugd psndxa Erincsrp EZi:aturs B nJluad
'arirugop o ne nBS DlJuaJuas
: ..j .alur^nc ollB nc

'lecgtuures un nc rug?ouap nes,.t6 rrJpuruasap ILi::niB nc lBIaJoc o?sa
lug^nc rSelaae oJ drurl uI 'a?urru nrluad €Aor Iezi-,?-1 drqt ug pctJtu7ts
lug^nr un :pJBIgqV n? plepo rerunu gcs€arnr.uEi as
FS aJ€d ariautlsrp
Rls€ace .rep 'lrariecgruruos E €lezn€cou aunrjo-l : ap lerdorde reru
ared arec) .,ulorcads a.recgru8rs" ea tS 1pc '.,snt;a1ia:ur oJanlr+suoJ( Bc
atocgltu?tsqglB rulg?u! aleod as Fle^arpau erjlpe,n ir. EJ l€rE.\ape alsfl
'41;t'-tt;3P ap nes Dllualuas

ap n'o:;Dc{ta_82s InuourJol ap 1B}uaza.rder ereu;r. ur:d aJSa nu,pcllal
-o?srr€ arirperl B8€or?ul ur raSpuprnucrJao.Jrda'nJrrploaynleIsna.\rgsuuo-rlu(rgloer,ncllllunerunraBSs
FI€apl 'ecrletuoou ole?rlua

ulanpIulrIgaiucJouucl neuianee''1r(ieue1rculgsarnruu5run?aBvsloar'poleccsagulrnaufuuIragasoInUsa)upIanaslErr,tEqUolersurooLapupuaraSgrdr.,spg,J,l€,,zeanlseeaclscaaecrie1enla1ra*-3r;
..Elrnc alurur uI FurA I-ps gcBJ gs al6aSna: a) EaaJ Ergruuras uoruJal
un" :lnlecgruruas olsa nu aopteydtcg(tu.rJ?rtrsauTrcnTpJaSuEIoaJStlnnurrlu€al da.rgec16leeuriunaepp
-rla E ('uun IS ggl : g96T)

przrpleslaac16egoulgs'd(a6a9pJ9r€ea:llgrarqrdpyacpgmr1u'puoroas€'sona1qloeldluar1asrtc1paua-rtldEureur1llt.dr.oJ:cSdcaeuDrESlnocorapdDasneJnluulrl€rerfriuulrnrnlslrrprl

-€cgrurrras ea.ra8alaiuS ggqrsod aceJ lgcur IaJ BsE uy,st4cn4sap snqal
s't?Du'tutou FIrq€1eA BugruFJ FS pnurluor eun.rd aJaJeoap top.rn"ranl
arunu un Bp B op 1n1de3 nc acBJ € ap criuru oJE nu eriecgrurueg

'rolezundseJoJ nrJolrugap ra In?nuriuoc ri ersa.rdxa o a.r?urp
ner'aiarriier'auule.rgri'reeu?opeuBlgrrIoiu^ra-unrs1Brcnusarp("JurroSd"JrlonBgluu€zlaensEpu)sonua1arur6u+leaaptsgcgpoccpofup,1aBe6JllaEs'Eraqle1oaun.aurrocsaugrapo€Is€uaa€urpnuoaurcrlusgr€euJtaaae,aslBucu€cr!s}ccesI€DouluxrouuaastnlpuuaurD?^nosoolrau€a€rsngllsscraBggJoeleoc6l€qse

uJ luns erec ad alrJnJcnl al€ol pcgruruas nu olalurlnc Br Buureasul
'.(Jn?uelouap srsdr ur radruas e-enb
'uourpaql€ unqp ln 1n€ walrqrsuos utel€urrue urerlu€lsqns avutluD ln

SIJVJONgO gUdSi'TO

ILA,NT SI ORNI'IORINCLi],

Toma d'Aquino

Exact aceasta orierrtare e urmatd de Toma d'Aquino, care rdmAne

intrir totul fidel poziliilor lui Aristotel. in comentariul la De Inter-

pretatione. dupa ce a clistins printa ctperatio intellecttts (perceplie sau

simplex apprehensi,,,r de cea de a iioua (,,scilicet de enunciatione affirma-

tiva et negativa''), ei defrneqte interpretatio ca ,,vox significativa quae
per se aliud signii'rcat, sive compiexa sive incomplexa" (Proemium 3).

InsA imediat dupa aceea igi corecteazd perspectiva, spunand cd sub-

stantivele qi verbele sunt ,,principii" ale interpretdrii, spunAnd cd
numeqte interpretare exclusiv oratio, adic5. toata propozitia ,,in qua
verurn et falsum inveniuntur".
in acest sens, el foloseste deci significore pentru substantive sr
verbe (I, ii, 14), si pentru acele unitili care semnifici natural, ca de

exemplu vaietele infirmilor si sunetele emise de animale: ,,Non enim
potest esse quod signifrcent immediate ipsas res, ut ex ipso modo

significandi apparet: significat enim hoc nome homo naturam huma-

nam in abstractione a singolaribus. Llnde non potesl esse quod significet

immediate hominem singularem... Ideo necesse fuit Aristoteli dicere

quod voces significant intellectus conceptiones immediate et eis me-

diaptibus res" (I, ii, 15).

In continuare afirmd cd. numele semnifici Cefinitia sa (I, ii, 20). E

adevdrat cd Toma, chiar si atunci cAnd vor'be-.re c1e compunere si de

diviziune, adicd de afirmare gi de negare s!,.ir-.. cA prima significat...

coniunctionem qi cea de a doua signiiictt:. r: t .',) it:prtrationem (1, 11i,

26), dar e evident cd qi in acest caz ,ir r,- . inr.bajul face referire la

ceea ce este cazul lse dd] sau nu € Cn;r-- re3a ce e semnifrcat este

o operalie a intelectului. Numai in:=-=::.li. ale cdrui operalii sunt

semnificate, e cel care poate fi clei:: : ::. adevArat sau fals fa!6 de

starea de lucruri efectivS.:,,inteiiec:,r: -ir:-lrir verum secundum quod
conformatur rei" (I, iii, 28). O exf r'=s-= ::;,r poate fi nici adevdratS, nici

fals6, e numai semnui cd. signili::: -'-,elatie adev6ratd sau falsd a
intelectuiui: ,,unde haec vox, lii,:'. ..: cisirtus, est vere vox et vere
signum; sed quia est signum i:l:- r,-ieo dicitur falsa (I, iii,31)...

Nomina significant aliquid, scilice: - :,,sdam conceptus simplices, licet

rerum compositarum" (I, iii, 3-i
Semnificarea este aqa de del..l:- de referinti, incAt, atunci cAnd

intr-o propozilie se folosegte un ..'=r.:, ,de exempiu, in omui acesta este

cll6), acest verb nu inseamnA o s:ar'. de ]ucruri: ce1 mult e semnul (in

sensul de simptom) cd ceva este :r-dicatul a (ai,ltcve,v6a0)E:i, in sfArsit, c5.
stari .le lucruri
intr-un fel este indicati o ,,(Aristoteies)

dixerat quod verbum ncin significa: si est res vei non est... quia nullum

verbum est significativum esse rei vei non esse" (I, v, 69). Verbul esl

alalurrd EJBdas aJBJ InsrnJrEd JtsO'JIlsrA€uIlErlxa Inlxo?uot BI rJaJaJ
as € ap porrr Ec Rlpd€J llalirzodoJd o-r1u1 rer8alur elepo'uatural
un eiirzodns'p.rn1eur l€ur €a, Ia BaJBInIUJoJ uI
aJEJ ad 1n1or elsa '-rarirzodns €rJool a.rlqJ ap Buneoplol mluad

glepo g?rlrqels luarede lscJ E tun? e*e 'aleuorsualro ltrgproqe ealelund
gzeala1la arec 'grporuorur alreoJ grualqord o llrErgiuuras B ounrlsaqt

e8ea.rlur pJaprsuoJ 'aler,:,IlJunJ-ual auJapolu IJIluEruas roun aie olelarp

-oru rJproqele -rolarur,id ealradocsape.r op rieseJatut'tu€Jodueluoc
rieig,rug rrun pr 1€ruiiqns ap 1u€saralul gsuJ atsJ g.rrlruSoc areproq€
o aJlpc gleluar.ro €Ja rol eollueuros ga aunds ulE IZEIsV 'rnlnteqrutl

e1e acrEololuo rs arr€oloqrsd elalcadse ap riesaralut sal€ rBuI nBJa

'rurrunu E €aare ap tgrap rarieagruruas eruelqord ap llntu reur iie8el

'ournby.p EuroJ n€s pr€lgqv'snrqlaog Bc lroln€ EJ tuapr,\a rcap eredy

alilzodns ap ITapI BaralSBN

'alerodrual a]uarras raun eara8elaiuS

BI acnp aJBc plBluaur erie.redo olso zec lsao€ uJ ELLIoI Plncsrp aJ €aat
ga eurisns aleod as rrieurrge Jolsare Bultunl uI rEO ..Ire?ouap orssoc
uou lunJ 'snyttut7sapaotd
-a1ue lrssod snfnc nlcadsar prnbrle .rnleuod
aunds as apun 'Z'E'L'luag ilIuW
$a DO sn??H:ESIBJ lsa.raylulg"
BIacB o llulglul ru€-l aret ad nn8rqure iesed lncrun '(,,sruoo[ sny-Enr
quIoIfnarru€olurloBuloroucop'nuldru")re^xoaIaEpuruela€paas/u\ lasInYal'..E"J8JEtJuIJIgoEquoIss opun'0I qof

n€s crroJelaur

BuurBosul" lgcnJlur lisoloJ olsa Lloaui] qEIS reru lac Insuas uI lrsoloJ a?so
elel ujl Is IJnzBJ alsaJB alBo? uI
ollDloltap InuaruJa? aJBolguPurase
'(t'I nDqllDW 'ng

nsndlnsFgql c.,1rsno?sIcnr?qc"unnBrSlrq'(rIs'rT^'u0l8o'aruloaspoIn) b(arEusnnpeu)BrluoauuolppnplreqB'aquorurlor?pupB€l.oauuarps

urauorlrsodo"rd "rad ruodxa "'1sa1od lu€snec red otlecrpae;d" 9c PurJrJB

€ruoJ €Aapun?lv '(,.pc guruBasul" ',,pzEaJa8ns" ',,918J8" op Insuas
u3 pqer8ap reur rc ',,nJ1uod lt?uorsualxo 1nco1 euti" ap Insuas u1 selaiul
orl ps ornqarl lnrcuap gJ raprsuoc nu apun'.y1 soaotqag pn 7 ndngl
(.rluarue?sa1 rlou la srJo?al tuaJolce asso {uapuna l€louap 7sa sn7ncof'
'(?'T'T 'ruas An (uraleluorunrlsul ru€sn€c 1e1ouap" nd eritzodat4

'nJcnI

un glouap uarurol un gc n€s Irnrcnl op arels o glouop glep arirzodord

o ec aunds e nrlued uaurJal lsacu pleporcru JBzrllln e nu gcrpe'a1ro3
Ieuorsualxa sues uI Elt?porcru lISoloJ B-l nu €ruoJ E, ared as tep'(ot1tt|
-ouap ap trr.ze? gnop gFnepe as ar?c €l) Iro g0I ap qulqcs uJ aullar

lsrruol Inrrxal ur 'a1es alalrrJoJ aleol uI ?BJapISuo'(c.g'aLrD'Vlou(aJp) Inuaulra;
(tun?Isodtuot
trrnlcollolul lecgru8rs oJaA orll?Jo" 'o'tltsoduto) as aJ oaa, Btgluuras

sIivJoNso sudsso

K,{NT SI ORNITORIN']LL

no{iuni vagi de suppositum de teoliile mai elaborate, cum e aceea a

lui Ockham, e lung si sinuos, gi istoricul lui e povestit in De Rijk

(1967 9i 1982).

Ar fi interesant si urmdrim pas cu pas aparilia unei idei diferite

a relatiei dintre un termen gi lucrul la care se refer6, in care noliunea

de semnificalie (ca relalia dintre cuvinte qi concepte, sau specii, sau

universalii, sau definifii) devine din ce in ce mai pulin importanti.

Alusi ePvreisdceiaa,ndevoerxbeemauplud,eisnprDeenRuimjke(1c9a82se: m16n1ifiEciAunrdm.o), cum discipolii

substanli im-
preund cu o calitate, unde cea de a doua reprezenta fird indoiald
natura universald a lucrului, iar prima, Iucrul individual: ,,gesim

astfel, incepAnd incd din secolul al XII-lea, supponere ca echivalent

al lui slgnificare substantiam, adicd a semnifica lucrul individual"

(ibidem: 164). Este adevdrat insd Ei faptul cd autori ca Guillaume de
Conches insistd c5. numele nu semnificl nici substanla gi calitatea,

nici existenla efectiv[, ci numai natura universa]E. (ibidem: 168), qi

ca in tot secolul al XII-lea incd va mai fi pdstrat[ distinclia dintre

semnificare (de concepte Ei specii) si numire (denotare de lucruri

individuale concrete - a se vedea, de exemplu, Ars Meliduna).
in acelasi timp, este totuEi evident cum in domeniul logicii gi al

gramaticii abordarea cognitivd este depdgitl de cea extensionalS., Ei

cum ,,in faze ulterioare s-a aqezat in centrul interesului general

semnificatul efectiv al unui termen. qi deci referinta si denotatia au

devenit cu mult mai importante decAt noliunea prea abstractd de

semnificalie. Ceea ce inseamnd in primul rAnd un termen este obiectul

concret la care poate fi corect aplicat" (De Rijk, 1982: 167).

Cu toate acestea, aceastd noud perspectivd nu este frecvent exprimatd

cu ajutorul unor termeni ca denotatio, care continud si indice un
domeniu de sens mai degrabi nedeterminats. Pedro Hispano utili-

zeazd. de exemplu denotari cel pufin intr-un pasaj (Tfactafas VII, 68),

unde afirmd cd in expresia ,,sedentem possibile est ambulare" ceea ce

e denotat nu e concomitenta dintre a sedea qi a merge, ci aceea dintre
a fr as,ezat qi a avea posibilitatea (potentia') de a merge. incd o datd

e greu de stabilit dacd a denota are o funclie intensionald sau exten-

sionali.. In plus, Pedro considerd significore intr-un sens foarte larg,

din moment ce ,,significatio termini, prout hic sumitur, est rei per

vocem secundum placitum representatio" (Ilactatus VI, 2), qi nu e cu

putin!6 de determinat dacb aceastd res trebuie considerati ca un
individual sau ca un universal (De Rijk, 1982: 169).

Pe de altd parte, Pedro introduce o adevdratS. teorie extensional5

elaborAnd o noliune de suppositio ca distinctS de semnificalie (a se

vedea qi Ponzio, 1983, 134-135, cu o referire interesantS. la Peirce,

CP 5.320): ,,Suppositio vero est Scceptio termini substantivi pro aliquo.

Differunt autem suppositio et significatio, quia significatio est per

.=positionem vocis ad rem significandam, suppositio vero est acceptio

'oll0lou?p EJ uaurJol un glEp0rllu JtsasoloJ nu Ia p)Bp
JBrI{c - rnlnuarural IE uJapou IBuorsualxa Ins:.s -rr E:\rle}ouop auuap
BlieclJruuros are3 nrluad 'uoceg taSog rn1 e:-:z:d g €^ €ls€arv
iIlI-0,1I : Zg6I ')t[U aO) ..a]-j;ts:xa rrlraJa alrrmJnl
BI Alsnlexa EJaJOT as Ia pr in1de; nc uorulal rr.l:L ;? .\{lecl}rutuas
'Ea1-IIIX Ie inlocas urp ropu;.:=:1 ea1e1r.rofeur Inro?
-terec grgrluapi
ap ri

orpad op arrqasoap ards"'a.rec poodtraqs ap !uE:--:-\\ nr glepo ctSolou

-Iurrel aropal ap lcund ulp 16 pruroJsuerl as ;r..itsaqc e8ea.r1u1

orluuBrsap le ollstouap

oueuruou sr[?rnteu +
onelladde
srleltlaprf,JP orlrsoddns Itorlrsoddns l€Jgruues
9seIJ
vI

PI^IPU.I

: oJBO?BrUJn ErUOqrS FJ€JB UrnC ese 'r.ateu:ui-ratapur lBtu 16 JSap

-a^op as ata? 'arDuutasap tE atjrsyouap rn1 erldarra nJ , atrraJrp rruoruop

gnop urind Ioc prodoJ€ runce Fugd JB?BI1 luE-31 .'ier ad aloursrrruqal
or?urp or€Jag Ec Brrreas puguli 'znguoc Eqer3;p reu elAepa,rop as
pi€J uI ural€ l-ar€c ad cr8o1ouuu.re1 lnlesrad 'rar:cagar IE nrp€ls lsace
e1 gugd 'urnc lgcap luPlElsuoc ps 'orEruln uud 'uralnd nlq
1n1a3 'leriu€?sqns pqurrqcs as nu
aunrlsaqa e8ee.r1u5
gc aleo? nc'glouap rl EJ nES liualsrxa rruaLupo -iot guureasuL ouoqgc
ounds nu psuJ orpad 'rolruau€o €sel? n€s Iluatsixa ruaureo lrlpqrsod;
rlol' ltuoddns ler'pleurtuJalap pl€sJolrun EJnt€u o Euru€asur ouoq Ec
aurisns eleod as gc -rn8rg ',,reriecgruruas IB rrletouap InrJ€Jluoc lc€xa
alsa oJpad rnl B pleJnleu erirzodns" pc grurge {
6gI : Zg6T) {[U aO
'(I 'X uraplql) .,oluo?srxa uou urenb alualslxa ar ap
ule] orlrsoddns lo orl€c .
-f
-g1r€ls pos 'alua1srxa ar ap runluel 1sa orlelladde ernb 'euorlecgru8ts e

1a auorlrsoddns e oqeleddu ruelne FaJlIp" : o4a11addn rS orTesoddns e.r1u1

a8urlsrp orpa4'g,rrlceds.red glseere r€rqr pulrptr.ul '(.1 ruvryqi ol€luaprece

nirzodns reun eieg u3 'eelop IE ap loo ur 'e1ern1eu rrirzodns raun
eieg ug ru€UB au zec lnrutrd uI 'pr^rpur un n.iluad Ieuorsua?xa suas
uJ (lncol auri e; snd g e rS gselc o n.rluad ieuorsualxo suas uI (lncol
auri e; snd g e aJlul aJrqasoap o r6n1o1 glsrxa orpad rnl Erroa? uI
'(g 'IA snppD4l),,euorlrsoddns 1sa -r6ud
orlecgru8rs oren$ "'onbrle o"rd ure; srluecgru8rs ur€r rur{uJal snrsdr

r88 SIJ!'JONSO SUdSSC

!at K.\NT Si ORNI'IORINCUI,

Bacon

In De signis (ed. Fredborg et oL., 1978, de acum inainte DS, qi funda-

mental confirmatd de alte opere ale aceiuiaqi autor, cum ar fi Compendium

studii teologiae), Bacon stabileqte o clasificare a semnelor destui de

complexd, care prezintd diferite elemente de interes semiotic. Aceasti

clasifrcare a fost deja discutatd in Eco et al. (7989), unde s-a de-

monstrat cd Bacon utillzeaza significare, significatio si significatum

intr-un sens radical diferit de cel tradilional.

in DS II, 2 el afirma ca ..signum autem est illud quod oblatum

sensui vei intellectui aliq,-iid Cesisrat ipsi intellectui". O defini{ie de

acest tip suadernspieruetieaaauagpcuAeslrteienaeiasain;s,.e'::F::r.ol:ai-rl,:-siaritrcc,ajr]'.ie.ar.nacusintaecloeecexauplraehsliuieif,aABcuaiecgnousnstieinnfoc-aorgcteiu-
conditia

tationem

departe de utilizarea modernA. ciar c i -.'r..1: cu tradi{ia care-l precedd

si in care, asa cum am con-itatar. -i. -_-' :-: ir-Lseamnd ceva care are
cu semnificatul, gi nu cr-i
de a face Augustin semnul produce rlec:'.:'r--.,:-'.:ma iSnetep. oinatteiminpsdceopbesnertrvua
cd pentru

Bacon un semn aratd ceva ntintii' - in afara min!ii).

$i intr-adevdr aqa qi este: penir,- .'1..-, : ..mnele nu se referd la
referentul lor prin medierea unei sp;: - :..=:-:-.-:, ci sunt direct indicate,

sau sunt puse, pentru a se refen:::::----- ,,: -a -rn obiect. Nu este nici
o deosebire dacS acest obiect es:. *: -: i.'.-i un lucrr concret) sau
o specie, un sentiment sau o pes---:--: : .-.:l=-:lui. Ceea ce conteazd
oinmtreeduienresemmenntqaildo.bCieuctauiltep€cLi:-::,-:::::'-:".,-',-=',
e ci :a-l numeascdnu existd

nici '.'edea cd Bacon foloseste
significare in sens exclusiv erters- ::--.
Tlebuie insi amintit cd Bac::: :.::.--.-:= semnele naturale (simp-
tome fizice qi iconuri) de semnel= --. - ::: :: anima et ex intentione
, irntd
animae, cu alte cuvinte semnele ;::-,,. =-i.--. :',in'La omeneasci cu vreun
scop oarecare.
Intre signa ori:- .', se afl5 cuvintele si

celelalte semne vizuale de tip c,::.'. -j:.:-:::a1. precum circulus uini pe
.. nAnd gi mhrfurile expuse in
care tavernele le foloseau ca emi =---
s5. :rii membri ai clasei de care
vitrine, deoarece ele vor sp';:-:- :.-
aparlin se afli spre vAnzare inl:-:.::-:- magazinului. in toate aceste
cazuri Bacon vorbegte de impo,::: :-i-cA de un act conventional prin
care o anumiti entitate e pus5r i: .: :rumeascd altceva. Este clar cd

pentnr Bacon convenlia nu coinc,i= :',r arbitraritatea: mdrfurile puse

intr-o vitrind sunt alese conven:r,:-:-. dar nu arbitrar (aclioneazd ca
un fel de metonimie, membr'ui -:=:.::u ciasd). Circulus uini (doaga)

este Ei el desemnat ca semn in r'-- i :--nr-entional, dar nu arbitrar, din
moment ce de-adevdrat indica ce:::-1e care lin asamblate butiile, Ei

actioneazi astfel ca sinecdoca -.i i.::etonimia in acelasi timp, repre-
zent6.nd o parte din butia care c:.-irne vinul gata si fie vAndut.

Inur^ guurBasuI rcunle IncJac 'ur^ glsrxa 9J€p 'ur^ €l Fruelcal acBJ
rS-aJeJ puJe^€? o-Jlu1 IncJaJ apol nual6ntu un pugC 'arsaJdxo reeaaee

eiurnqa.rlul e ap an€rqrue riglrppour Fnop r)ap pls1xg 'araads o e
eairop 1e u3 'pr,trpur un etsa In+uaJaJoJ zec lnrur.rd uI "lDut'tup $a outoq
rarsa,rdxa JE suas rSelorr ut ouoq lnlue^nc arSasolo3 as nu luJnc outoq
acrz os pu_Ec rrunls 9r in:dey gcseaJnurgl ES laJls€ e8alaiu3 uooeg

tZgI 'L 'gq; .,sepuauodurr urrulsou urnlraeld
pB luns secoa ernb'tunssod rJagi eruruo JaEq la'orleco.l,rnbae 1e
'orleegru8rs xaldnp :a ortrsodrur xaldnp crs pas" '. uaundtut Dnop D raun.

a"ralSeu Bap as p:- ernQOJl '-rolezundseJoc InJcnI rrunu e nJluod lezrlr?n
elep 1ug,r,nc rsEIaJE isoloJ as e a8alaiug as (ppnlcolalur aunricaye FlI€
acrJo nES) Eted:- c iuinuap e ur"rd gceq 'eieds 16 1_ec '-rn€urs Inlcorqo
Wle xox rs€aaJ€ ur:d ecgruuras aleod as nu gc rnpldey BJdnsB Flsrsur

"rep 'rrgiurg-uou ri tEJ 'aleluaur Iig?lluo 1g1e ariua,ruoa uud runu 1od
as Fc alnup€ rS '.,erurue ur la ureruru€ BJlxo snqor snqruuro "'ruodurr
1se1od runliceld p€ ellBJgru8rs xol" pJ pruJge uoceg 'ariuale nc

es.rncrede-r aroc as lgaur Eluepodurr ap lgle a?so oracaJl F?sBacV

'allroJlp alecrxal r.rndrl gnop € giuaJnco o a ??sor larms t6elace Jplape-rluI

lS '1igaJlp riue.ragar rop olor€ p?sFg 'alurur ur arB 11 p.rolgiunua

orec od sndnsard mltr.rg€prrerl eerrr5eun e1 te ',rr1ce;a IugBpuB4 el RJaJoJ

as nu nJopuot7 Inlug^nc rcunl€ tgepue.rl un rcru p?srxa nu pugc
arieru.rge rSeaece aceJ as pcBO '+arcuoJ iutcaJa lrugepuerl ap lep alsa
rnlnluv^nc In?Bcururuos '(Flsrxa Jgepuerl un pugc) ttJnpuD4 un p$.lxa
aunds as puge nun+€ 'rolne ?saJe ru1uad : ptlroJlp a uoceg rn1 erirzo4
'alsD(o reru ES
-uoc acgruuras oseloeuJ ?ngBcSruBlulsIrxBacgnruuuIrraustn?2l spoJce{ppJreelgrrq{cv 'rnpucnl Fldec
alaurnu rnl Inzec uI

'BAoc BurueosuI isa DSor D'[rcu ec arse.rdxa o 16 gc aurisns pJ€lgqv erda ,r3
eao?B BI plelroder g eleod nu arirzod glseace r€p '(I '.I SC) ((erlua la lncrs
secoa .rod uecgu€rs lrmssod erlua uou ernb '"1sa eleagnr8rs soJ oFJa
'1sa nlae ur urnrr8rs" : -rnlrnbas rurua uou" armds uoceg pc leJglope g
'gp as Ragruruas IJ a"rec ad Inlcarqo FcBp r€urnu ri gcep lerg^ap€ nc Erg :

-rurros lug^nc uO'+Ecgruuras rnlnlaorqo B E^rlcaJa eiuazatd op rerrrnu

glelue"re8 o raiuuaJor Bourpnlrlcaroc rS 'gleuorsua+xo 1o1 alsa erfelag

'alB?uatu a?carqo ap gselc o Ieuorsuolxo Fcrpur olo gc nrluad g1drug1u1
os Bls€oce 'apaads gcgruuros ala?urlnc pugc rcun1€ 16.rerqc'gc punds

Bs eoJA B?seaov '(ZgT'LIl LZ'g '11 rS eapa,r as € rep !6I'Z 'II SO)
(.sua uou ernd aars lqcru runsdr 'e-raeurrq? Ja urnnc€A'runlrugur lncrs
erlua uou" 'rig1r1ua-au e16ru 16 Fas€ournu ps rp^ape-r1u3 1od alauruas
'le?uour nrieds un rS eqre gs 1od alcarqo alsare -rep 'alalcarqo Jsarunu
alo Fc prurge Ig 'a?orcuoc rS apnprarpur alrrnr?nl Arsnlexo Fcrlrutuas
alo+ur^ne pc arurge gs lgru! ?Blourlau ap e6e psuJ alsa nu uoeeg
'oJeJlrqJ€ rB eleuoriualuoc auuras op ura?srs rnun IE ledrcuud

lnlduraxa pqeqo;d alsa arer Iar ap ruapur"rdsap au nu ps aurq reur a
'uoceg rn1 rrrrpug8 InlcareJl rJgurJn as € BaJA as gcep '€oace ap rS '1e"ro

pfequll urp a1€nl luns "roleidruaxa e alred oreur teru eac 'gg uJ r€C

t8t SI'IVJ,ONgC g1{.1SgCI

:18,1 K.ANT $1 ORNITORINCUL

efectiv. Dacd nu existd vin Ei muEteriul este pdc[lit de un semn care
se referd la ceva care nu se d6, atunci referentul semnului este ideea
sau imaginea vinului care a luat (in chip eronat) formd in mintea

muqteriului.

Pentru cei ce Etiu ci nu existi vin, cercul Ei-a pierdut semnifi-

cativitatea, in acelaqi sens tn care, atunci cAnd folosim aceleagi cuvinte

pentru a ne referi la lucruri trecute sau viitoare, nu le folosim in

acelaqi sens ca atunci cAnd indicdm nigte lucruri eI'ective qi prezente'
CAnd vorbim de Socrate, referindu-ne prin urmare la cineva care e
mort, gi ne exprim[m opiniile noastre asupra lui, in realitate utilizim

expresia Socrate in sens nou. CuvAntul ,,recipit aliam signifrcationem
per transumptionem" qi e folosit in mod ambiguu fald de sensul pe
care-l avea atunci cAnd Socrate era viu (DS IV, 2 147)",,Corrupta re
cui facta est impositio, non remanebit vox signifrcativa" (DS IV, R,

147). Termenul lingvistic rimAne, dar (cum spune Bacon la inceputui

lui DS I, 1) rimdne numai ca substanli privatd de ratio sau de acea
corelare semanticd ce face, dintr-o ocurenld materiald, un cuvAnt" in

acelagi fel, atunci cAnd moare un fiu, ceea ce rS.mAne din tati este
substantia, dar nu qi relalio paternitatis (DS I, 1, 38).

CAnd vorbim de lucruri individuale, .,certum est inquirenti quod
facta impositione soli rei extra animam, impossibile est (quod) vox
signifrcet speciem rei tamquam signum datum ab anima et signi-

fi.catir.um ad placitum. quia vor significativa ad placitum non significat

nisi per impositionem et institutione", in timp ce relalia dintre specia

mentald ;i lucru (aEa cum gtia ;i tradilia aristoteiicd) e psihologici
;i nu direct semioticd. Bacon nu neagd cd speciiie pot
fi semne ale

lucrurilor, dar sunt in mod iconic: sunt semne naturale, Ei nu semne

ordinata ab anima.In acest fel, ,,concessum est vocem soli rei imponi et

non speciei" (DS V 163). Cum am mai evidenliat, atunci cAnd ne decidem

si folosim acelagi termen pentru a numi speciile, ne gdsim in fala
unei a doua impositio. Bacon disloc6, prin urmare, in mod defrnitiv
triunghiul semiotic formulat pornind de la Platon, po',,rivit cdruia

relalia dintre cuvinte gi referenli e mediati de idee, de concept sau de
definilie. trn acest sens, Iatura stAng[ a triunghiului (adici relalia

dintre cuvinte qi semnificafii) se reduce la un fenomen exclusiv simp-

tomatic.

semnifici

o.rEJUru-3rs(' : qulrqls uI 'Eapa.\ as € alEuorslra- .. ..)lar e aJauiisns EJ rel
I1 '1a 'II
: o',tlo1-tlpro) . s(rorrrollalur uou J.o ra.i '--:r-. -'--,i,r.sia1rsnaissnnslreacixa"rrtJrtoal3lnr€p
runqJal" Bapan as B cllrlror:-uolxa ranrlJadsl:--
-eJluor rrieu"rge rsorrTEtrrr as snlors sung ':.' :'--r.rado u3 t6 .rerq3

'oue.rodtua1i16.t ; : ::tcrdrolur InJp€J uJ
alsa nJcni
rS .rep 'eleur8uo olatrat ur Teurnu nu nnfrc-.-;r ,':r rne r€ul
?sacB 9r ?€r?sLiorlrirp E 6!6I ''i, p ocg ur) irr - . ' .:' j 'tpLtaSSa tpOUt ti
tpunctJtu?ts rpo?l ;.tt'.ir g.rnSisau eJrl?al€rp
.'-:trr1 r1*rpo141 e1

'JJEOl. -'- , .'. t-J.r:lc B?rsocau Ju
-.d
pqeqord orer 'EfEuorsualur Ea? rB g]Buor-rut-:'.- - -. a;1u1 gn8rqure
lgrp?or{ pdr;re en ros un 'quiqcs u3'p1urzari..;
.i sn+oJs sunc

IIlsIpoIt rs snlocf{ srrrlff

sat '(alaads o 'luourrluos un ''a€ts.BtnIcyot?Itjt..-.... - --i I . ,t {iir Tiop)
tnyunc{raFrs urlnd Isc rlES -. .-',.. Io gdnp r$

1aur"tdlet,ln7uactJlu3tsoz7nslanxunpaSDi',-. --' : f,! E alB0rpBr
ap alureul 'rcunle ggsunBddnsasan1suarioutatrunt{1n-1to6aar'.:;-:-''
I.IFurJoJsu€Jl roun - -- ' .-'.::ir.iJoi InJp€c
:-.-ti :: arf,adsqns
uJ ac ap a8elaiug loJls€ a}€od ag 'all:liu=.; j-r.- . j

o llnur [aJ au]^ap rol inleJgruuias r$.]t-. : .-.'' ,"i."lii;r"l durrl
uJ(gl€rluae arirzod o Flgdec Ep os oc €atr .. .-'.- .-'.'..-:lluJp erieio"r
nes Inl€18r1 uJ aJ€c nJ1uod Inlr?our e €tstr: i .,.:-.-sr{-l ri3c;1u3
I€uorsuolxo lnlcadse olse uoceg ad llnru ::--... r. t.:::..:tur l-ci eao3 1e

B"(pI.l:1€rzrc€'.Lci:IiIouplsw8auo)asgloprisuafSsulnnoulsu'oqgJ{SauJaroql.erJosal.rupocrp'unIJog?rc.urenIg1eglrJ1n..r:i'::--.,..--:-..-,-:;---,:-.---:_.-',::;-r)-,:-a]jrlatrec,Jiluzr,nlripJulopI?nrUa?rzeJuca"rg^;
€ n.rquad 16'rersualur e aricuntr o '1?€JJa.ru::r,s='^.i.':..r.- j-,,tES acl leporo;rc!
-..: rtFrlv tlrluad
€-tr oJec EIBAorpouI erirpe"rl nJlr.rad 'aillcsount Efop

Jolllcods BaJarpaul urJd Arsnloxa o?rulnu ar:j..i:*- :.-:alelur wolnd ln?uJ
pn1eriuglu1;soe"rdo'ayplrrecoaapddslsdaAnleeragauliJuroBr?uddao{suorpszeg(JBsgBaBrIuuIogiorJr'rrrziuEaEJ S:"aiLE:aj.t.i?:.i'??i ,.irarcr,nder.luarrajnul lrl^?onjurJlaua{ralpolosB}soaicJovpa
oJ€cgruuras ep FlEJgAape ariela"i Ecrun at ilil::. --il 't olylsodlur npunlas)

,roltticol polrl uI rBurnu alasuJ aiinads eJilirrr-ui. 10d llnIu 1ac 16 'olricads
nc Bor?Bruoldurrs erfeiar u: a:luaurl€rjnetscr-.s tirns alalurnnc : rr-rdord
ales ncrqdo 1r.r.r"r1od lololsrrv urp 1nfusnd g9I '_\
'<leJ ?soo€ ul 'rnlnlagns ogtrnrsed nr EJttEruoldruts SG) gzealord;ra1ur
,lrsnllxa ariBIaJ uI

olPol ap elureuJ Juns alo?Lrr.{n3 L)r arqalaiur r:- 1eur.3r.ro in}E31 gllnsuo?
uocBg 'nlau TL} osnpBJl neJa
uat)rrtrs 1:\ tgJ 'uoioqtut,s ?91€ opun
'eg1 auot7n1atdta7ut aO €l snlr{}aog Inl Ea-iarnpeJ? ur rJapa.rDrrr as nrr
uoc€g gr 1n1dey €lap ?€luaruoJ r.Lre /63bi ' lrJ rr otg '/.r1 o3"rud g?[e u1

g1J,,V.I,ON!(j :IHdSgu

K..L\T Si ()RNI]'I)RI,\T]LIL

est alicuius intellectum constituere" (.Quaestiones in Periherrneneict.,
II,541a). Dar sunt pasaje care par sa sus!,in5 gi e interpretare de

compromis, cum este urmdtoalea : .,facta transrrrr,rtatione in re, secundun.r

quod existit non fit transmutatione in significatione vocis, cuius causa

ptinitur, quia res non significatur ut existit sed rit inteiligitur per'

ipsam speciem intelligibilem. Concedendum quod destructo signatc
destruitur signum, sed iicet res destruitur ut existit ncn t,:rmen res
ut inteliigatur nec ut est signata destruitur" (Quaest iru Perilierm., \17
545 Ei urm.).

Existd astfei autori care ?l situeazi. pe Scctus printre extensionaliqtr
(vezi Nuchelmans, 1973 : 196, pentru care, dupi Duns Scotus, sunetul

semnifici un lucru Ei nu un concept - cu referire la comentariul

asupra Sentenlelor, Apus Oxoni.ense, I, 27, 3, 19) ; allii, ca lleidegger

(1916, in prima parte, cea mai de incredere. a iextului, cledicati

adeviratului Scotus, gi nu lui Thomas din Erfurti, pentm care Scotus
e foarte aproape de o perspectivd fenomenologici a semnjficatulr-ri ca

obiect mentalT.

0ckham

S-a discutat muit despr. iai-t-l . .::. -:-' : :\:lcI.lii-ro.IalistE a lui Ockharn
este sau nu este cu adevar:..:::i.: i.. --r'-l':i:a.i Ce ilirect,f, cur':r ar
pirea ia prima vedere. DacA ::::',.i''.':-:' r'.r-r:ir:..l..r':'i:.'iar csle patru ac-
ceplii ale lui significarc pripl---: -. - - I.33), numai

prirna prezintd. un caracter o€t e:^.:.-.-s -:::-, \rin,ai in aceasth prirnd
acceplie termenii igi pierd de fa.r: r::,,:.-i:.1r, de a semnifica atunci
cAnd obiectul ciruia ii Clc)ic^::..:::-:.-'.,=:::',..ss::i.i
putem fi cu totul siguri lln Cii toate acestea, nu

ca signilicare qt den.otari
(mereu in form[ pasivi) e::cl,:... .:: s:':s extensionai (a se vedea
pentru si,gnificare Boehner. i9i>. :.:.':,:. den-otoll A,1[armo, 1984), dar
fhrA indoialS in multe pasaje e. : :- sr: cei doi terrneni cu aceastd

accep!ie. :r se intAmplase qi crr Bacon -

Ceea ce se intAmpld cu Oc; .lrului serniotic. Cuvintele nu

este rdsturnarea definltivi :" =l:e si apoi, datoriti rnedierii

sunt int,Ai cle toate lega.te cit
intelectuaie, de lucruri; in ace-:.;. : :,. si concepteie se refer6 direct

la lucruri.
Ajungi in acest stadiu, triun.-:-.:.:; semiotic ia astfel forma urme-
toare: existd in el o rela{ie dr:'=,::. intre concepte gi lucrr.rri, din

moment ce conceptele sunt sernnel- :,aturale ca.re insernneazl lucrurile,

si este in el o relalie directi int:= cuvinte 9i acele lucruri c6rora ie
jn-rnun un nume, pe cAnd rela{ia ,-l:ntre cuvinte si concepte e cu totul
ri:sliiatri (cf, Tabarroni, in Eco e : ::.. 1989; si Boehner, 1958:227).



ltltitiCt intuiiit'a r:reliniriara ii unr:; 6i;itit rypit'ri,r riiliirr;l jir nr-r

po.r.r"e se semrii{ice nirrtic. Cu:,.irrtr:le sar,i irnag.:nil,: nici nu creeitz.l,

rlici nu fac sd se nasci eevir in minlea cicsi,inat,ar"ulrii icrini prulea si

se in;ample in semioiica ;:uSlrstirti;ini), iaci in tnjntr.,:t ,lcF)err i1 u
e'xistd cleja unicul sern'il posibiI ai reaiit,5,1ii c.tperiirier. cu rlle cuvint,i]
SCfnirU! m,,ntUl. t. lrr-l Atrry q;.riirt. r'ii,rt,ji:r i,r:( t'i,r;,-L j[r,r'.1r. rlt' irfi't
a fi simplomui unei gd.rLd.iri gcoft;. liAstir i'ilare.{ irinnAhiului senriotic.
r:are pentru R;rl:on l'usese Ilr-liictr-il iir"ral ai Llncr ifr.:zbiiteri indclung
.ioi1l,li,e, perltlu Ockham e ril 1llllr{li de piec;.lr"rr rit: irr,:oorlil. Existir
demonstratii ccnvingat,Giixrj ale Iaplului ci1 Ockham a liiirisit. tertrenul

signifi.t:are !ii in scns iirterisiotral liloehner', 1!]58 9i l\'f:.',r'rn{t, ill8z1. cu
o ir.r:rl'e in d.iscufie a lutulr-rr^ irit-ii)-r't;r,r.r.rri i;t carc prctr;o::i{ii}e i;i

mcri!in ot'icum semnificatia i;rde;iendt irt rir: tapi.r.rl. cii srii:! aricvilrat*

sau ferlsc,i. llirr iri lilcrart:u d* irriir i:iir irril rl clliscull;;i,i)i.,.:cr:rirlticir lur
Oc.i<itam" cilt. i,erniinoiogia i,,ii llonrioti{:i:: . }lsl,r cvid*li r:Jr rrl lr rrti!isai

lttllpoti?re in slr:ns exteirsjcrt:t..1, ii;:, ;it:rrl.rl.t a{: lg r:1 rrl'lc,\.liJ,rii)rirl;{r

,,quir,nll,r tt:r':nirrr":s slal ln prlLloiiil.i()ri{t p.{-'[i iiliiilr(]" {,9irri;l:o i, 'ti2;. Fl:;te,'

insir t,;t.:rtii. rlo rvjrlr:ir! rf:. L-ltl.,iri;irt, r.tr 11lrri r..rirlt.r: i-,r'ilcjr_rri, p.rritt lttr
&tel;isr piir:l .:;i;;.ifr,;.trr: ii;r lll'.irri::, , i:ir r ri i rr i i.i: l'1,r.-ll i-i.l t;l ) 41 i]p:; t.t. a it : I tt :.
pl'-;' .:i "r1'l+, iir',r :tii,.r'rt{r" iil-;;t;l:n1., i. ,l).
,,ai iqu j rj :ti g,:r i {i r':r,:.r'r:.,' ; i., ;'i-,r 1;" "'
r'r'.i
rA r,' '. '.' { r , :, ..

j];lt i:i-il:lt-:t ,t: tatt .' r-, ,;,-'t , ,,-: .,.,: ,r:i,'',r-::rtr,rirr:r::iil.ll1lr;;,l,,1i ,c"rUntpiittluZ;ilii
{)t:ir-i;i-Lt-tt Ilrt:..,-'t: l'.,:;:tt.t :-' ' . .'': .'l' :. .'' ;r::.

5'.1i1i,.1 j' 1tt.', il,i,. !:i_- ii;iO i'el Ce i,lfafirtjLliita, -li--r,1,:;1r-rir':1 rr,-., ii-tSUiff , pef
p-folrtstli,tnen: denol.itur praedicatum pracali.-'iii'i...i .,,ri.iru.nf::5 i,irt 5t1ll'
.jeciuii-r" iibi,-iern,I.72). Dac5 ferrnenlrl este sii'!itctr.:i ri-t:r Ir:'-rpoeilii.

at,Lrnci lucr"r.ii a cirui sti.ppositio n i:iistreazd tei'ii'ie:r:i +rrt,;r lel dr-:spr"r:
care propozi{ia denoti ci i,l-edilrn;r-ri *sie predit;at.

in homo est olbus a-niArirlli irt':.,:r,:nii pres1rpi.rli ae*laii l'.rcnl" si dr:'

citre intre;rgzl propozilit:. t1:;t; :! t 'i 'ri:il;l llc di t:ez'ul ci li"rcn.ii irlsilsi
este atAt omul, cAt -si a1h:..rltrri.,ri,rrrr in t,ali prr;p,.r:;iiione, eulci illud,
pro q.'-.r.o sr.r'tliecturn srrirprlrrll.. ,:l i::itri" ilr'lr q!!o i-'irirecl.icatl;'n sripponi"
(Exp- irt Parph. I,'72). Cu i',r,.,i',,,,r ;riopoziliei- il:r s!,tlniTit:$.l.utrt .. a
stale de lur:r'uri: ,,verilas e1, ;i:,: L.ii ::riltli tluirollir.;rr pla,cd.it:ibiilizi cl.*:
propositione importa:i1,ia. qu,''-l ::' ira -,'e1 nort r::t ilt 1,1 Flit'i.{r..;itr;r
-!1.'t- ,r1', r! I , 'rf rl'1, (tuae esi giiltlu-u'r" !Erl:osiii.tt
ficati, sicut cienotatur In ar:t:l:.,.i -. . cl.','ri.oi;*.ri egte
in Pe.rilLertn", ilroem..). iritre.:].ruiriiai tple a

indr'ca acel iucru cdluia i se rl,---:. :-.ir'eazti exi-qtenla cii ajulitLui con-
ciriziei,:tui -oiiog-isr1-I:..propto.'r':..:'r-, iii:. esl a palt,-: rli sir"'.rt di:i:.,la.titi
esse per conclnsjorienl .lelri{tl]!it ,- ili.;" {,stlrir,ls iiI. i;" 23. ie gt: rieilea
si Nfoody, 19iJ5: 6, 3). ,,Sircui 'r- : r::l!'r{l {ionto e;;i. tittirrni denoiahi'
quc{i Sortes vere --st, arniirii1l. li, -..,,t11 a'jtclil li.citi:t asI ri.olti:r r-trenc-
tatur qucel haec r;o:t hot);., {:-, rrrL-.. Simiijier i:.1,artr rtlS:.it-ir. :si
an.in.al, clenotatur qi-iod iil;r lcs. '-rir osl aiba. s:l illliinai" it;; ,-turcl

l-,rec sit vera: Hoc est utiiitoL, t't ;r i:t;-an do i1 i a. ic tr i. {jr,i..l o e!:l :rL}lir
ioot*r hoc pro jlla re subjectur- .ir1:ponit,iL. itiatr; y.r*r'islii.rrl: 5rtrl.el,

rnr,[] ^.,r+i)a]€) q:i!rIXiJ i_l;)|iiJc:i ilii l,.rl; Iiiul(5 e !jir :,r3alll
ir\i }il ;pa'l'.] ]i: .:ri AlliluI iII13-[rr tidixI
r-; '!-'o BI ap lujniii i]
IF-ier is6 saqq$tr $

-ErsfraJXS

sclpul rj n.rlua:j - -r lri\ tdnp'?deJ

Tl1 l.(--;.lt; f i)i-lr.' ,U.S Ir:) aI'+€lAJ U.! nJl-r;r,,,'- |i. .-r.il,-:i ll.e:ili?n
E 1S 3!:iJ.).illl '1_:-::: : _:-.:.r- i: nu (€1,iJlloduirp' 9 ls i ., i r .'1.;!).) IJ r i i il €i.d/
'a'':tttlt,t,)'" , r r'__ : - --: '.!;:' l€Lll IO, CIlUeUiilS li1-r,r;irj! !r) Iniidtlllol
riil>.n !i-r''i- s.'JJ:.r -...: ; .. CSLI' lrl.lE B UIPU' ri.ltp.. ,.:La').! r.)i ]treulJS
',.))iJul :rldrui\a af
' - .;: Lr\ iilullriiualui sual i,ii +ri01rT nou ulp
oUDr4tuEts rufgluj e.\ as ;.:!., t'-..rilir.! olalocab. uI ?griul +E+€-ljirl Fu'id 'qlsriBu
-0ISUOJXO €ArJJAdSJad Ar arit:r .jr Lit1f,Etrri Ap rEJns lltlllr il?Iu ne aJode as ES
1r$nal €'eie uJaunds FS EJ r;:-lui"tetrJruuios cp l€8al ilp ?tjle vJa oyx)Jg
-??13?s [nuaulia? snilao8 rr,L; *irtci,.]ri't r.rip a)qJ "1"(I'1xa[I;.r"r urp Arsnlcxa
adeoJdu oryploua'p od ti I np;L!.r.riiit) utla)rjl u?is [nuirg-iJo] pJ l??€pc)
puPJ InuIud uJ e'rl ln^e E gJl:ol.rulru,ie'] Oririio^a.i itrlr r.U.i!* {)'Lu}rq{ao
rA uocEtl od oJE.rtiprsrlof ul Lulnr rr rj:rl'p'u"l rrIBAaioJ €$ r.{,lr.,ririt} 'd'il3uors

-uolxa }l^l.rd oIJ RS €1s3 a 1JDJOuaD tnrir|'r]-r,LCl ?LlCrUOul 1r,JJu ir I r{1Erq13o
16 rir:.reg aJ1\iI ar:oltfrLt-iJls ap allroJli.i :]3:?rpe"r rl.r-{riuidap lluotefi

' alB uLli!iriair;-) i]lxaJuc3

u! ol:lDl1?,!ap i111r|]tuJill gJsBoscloJ 93 riun arl lBleJnlrir E { ilx?riTaro
rrrp Inldrr.ritxo ..]J iir0l,rndnsoJd Es riEurTaul nu
Elo(rap urind Liauca'1ltorr(.srE,,!leflz!lrj:Japi.l€$-sa
r-rtss (Ep os) e?sa ?,'roi) €r e.\lnJ ea.r

-llolE^ o+E?rsoJa{r i1,} E}ouop i1u Brirzod0.rd irqsqor{l il:;rjl ri teliizodns

t,llCtlOtiU,)Ur nJ jnl.r.'\l) -,r1 ;lr. :!:1tr rjl;:Jy r1;;rr, r; I.i':.....rn.-1 l.):i e;UU

-olstio?x' ollo8alEt o ?i.:-o Eriizorh-is (r) ::J lririi.:i-rl;lr-irirt"i3; aJu{,r rrl
; i ' r. ).ttu Lttr's t
JItulu \3undnsaJd nrJ €^e) js:):r[i !r:]!r]j -:irLll,: lr:rj- rall a Lt.\al rfiizodo id

raun trnJo?rife n3'lfggf 'oru.tt'-]i rza-\,'rF:,s l.'.r a.-nJali-ri rs ar eaa; rA
ari{zodoJd o a.rlur neg Fp Js ;.r Ear.a,' r5- .r.,116{r,:.161 {-r -r.IJi-rr .lriela.r o alsa
otlinaltofuLzraadpoLBdOoE-pr?l1iqr1Br(liilgtsorpgq-ea.i-",3eaapr€r€laLGi it !)lnit)tt^i
a:ea tJni.}.1i? ap atDls
'i,ir.,,rJlrt :ln ?Jl-l ls a {}znaloulp

rtu dritzod]Jd o ge €zea-ra5'nc cAised ro'.i-r,-ii]r u it,lct.-rd;lJ €dlrsoio,d

(7 '11 otutu?iS) ..ir,,-!i.t:L!i r-unleilrpaeld :lor{ la
outoil vrnJg.jrpailJd :lorl fruodcins T3A it?i! ?nb o-Id 'ra-r lrnbrTe ?sa ponL!

"rnleloue(J'"'[BuIiuE:]sa a.ron lc {iruol{ 1sa aJilx !:aJ.r{!q i-.ron.b Jn}B}o'Lraf)
"'iDl-lL',tuD jaja sajJoq 'our{}t! !t;) .!.Jl'lo\l :s'.lLro{:}trio{i{ud silIEl} -iaal ruerla
iaiillul-rs ""Snla8ur? c.rOA is Jitl ponb '.riltnlorrep Flo.q " ii{alEirTitFue
:lEaqlrq Jn{ ponir'.rrrJelouap ir.,rir oapr :l'iT'E.lij^ 1b^;.1 011sodO.id'{IlaDr}a
ord lnnuocidris iunl€f,ilJae.ICl 1a riinlJ:rlqrilt ':r?i?r5./l jsJ :.rrlI Elr-rr Lrr rs
oirpl'lg '"iuarpcilll? laqBLl cl,rEIJ ijl a1i-ir c-r-d liiiotir'{ns ifinlrJrFar.ui {}dlr
+c'u,railrpaqlE loqur{ iJr?nh JJ plir r}:to soiJc}- L}or',i-r'"rn}c?ouJp s7?q}l?r !s,,



.nboapl 'lsa uaurcu Jrr.:--- - - l-s a.raXsrxa a'.:' -n[nrt1e rar ponb 1sa
runla.ttuo3" '-Ig,tape-.rtul :: i )rlH nJlUAd 'aJa.i.'--: I "rolalunu pzer giuer
-n€rs nc quiqcs uI at.s; ::-::,lE'nJrnl un 91ou:a :-'i'I alc€J1sq€ alatunu
p-.€p 'gc eaopr saqqoFT -:.- ':,.eszd urp gzuaiodei-ltl illit 9c irqBqoral
.:-rrtsglocs lrnqrJi€ rE-i 1 t;i€? ad lnsuas u1
psealoiul arnqaJl t.':,,,'-: i rcttuoc g JB rrrnt.l'-r'i3r'il-\n3 e Ia ar?gc ap
DIa?Js?ii:€-.::l::":::-:.?'^p\E'I1Ig:8'?u8eIq)>nlJroontlnIni uien o'15:;l otd atals laee
€arrsoloJ qc i€ lnq-Ll1€ un nJluad
alse ntryad
pls oJBc auJnr,I i:-: ..,-]e.IlsqB a{rrnu un ie,raa rurluad g1s a'rec eurnu
un o ?arcuor a'.-:r:- un :saqqol{ Ini {n}xo} IoJ?se Ez€alnlruoJar {III I
'(IZ : TSSI 'Irl-\ l=- ;,-:r"ra8r,rnE 198 : tr6t 'rue8-reg Eepa-\ as e) rtseldxa
raun
eaJ€zrlill.. ?;:-sns aJ€c Inl.rolrJc axsa I a1e1t1ue o a nu eznex

glsBarB .r€p '!znEJ rJ .\113aJa Flouop alc€rlsqs olouinu saqqoH nrluod
gr 1€ruTlqns alnqaiT (t 'lll '1 atodto3 aC') ((wal lu€sdl uou '1ue1ouap

rJa.rJuoJSrurluouuiBsn€?e?c€Jlsq€lua?n€eurtuoN"'€rlruirs!€.]"a?Iqout
assa 'sndtoc assa ln 'l€?ouap ultssnBJ rloJJuot srurlltou tualua?srxa
elsoddns a; ur ponb lsa un?c€J1sqe" 9e aunds saqqoH 'alalcuoc
ri alcetlsqe aiaurnu arxurp Parrqasoap al*alud ac Boac uI
olatunu ::,tii1 to uolpi;duoc BJ saqqoH rn1
e'redo gze'a1tc

oc Juaurout urp 'o-1rTc e pqeqord IirN ares acl gzal8ua Bara)npBrl
rJr\ze? n:1ed urind IaJ uJ arolouap €ztllln (1 atodtoS ag
u3 rrurc - P? €tueas 1ep g rs-9s €rnqarl r€p '(
uI) 'uap!q?) a'iDlauap ap
saqqoH
f,oI u! arpurl.r.rou al6asoioJ saqqog 9c ourisns IIII,{ a g}ouap alournu 9c
Baopr ornqul€ rI Arloiu a3 urp 'lsnueri>1ao un saqqoli ad g"iaprsuoe 11
IIIhI Ec€p Je(] 'tu€ri{co g re urnt rs €a ssqqoH
Ini ie rapu ldapE Tln as 'lassng puerpog ap
ad gzeala;dralul I llltr{ 9r rn1n1de3 pzearolep
Inl ]grgtror{ grnlJatr F?s€a)V
€qro^ g "re gc-ied ap 'seqqo11 e Eseol.rnr
'1tt 'uaprqt) ,<glouap ola
ac

Baao u! Arsnlcxa InlBcrIluuras BlnPc a1 i6 .ro1a1ur,Lnr rorielouoe - eolop
nes - ariuale purind €apgp" '1e.raua8 u1 rrl' rleurruou ec 'saqqoH Fc
ari€cgruuas ap 9ie.1 (I11ni lnl elielouap)
Frurge IS '(IIIW rnl erielouoD)
etieurutou gia;e"rO soqqoH p? Frapisuoo IIIW 'saqqog rn1 erieegruuros
nu arielouoa ap es eaapr qJ €ureas Eap
ap glelrpdap ap e6e olsa lesoralur au€oJ purl;4 "Dlouat
p azait'unq
,6-qr qrg 16 orielouoc ap
-uau"1rlre1'srt€otuIqr'unFqrc.oe-gHqn">rSaa1egtteoa-a.r1dnaaI'tdsaIe€coq$BqutoIruan1?c1uBtsaaupol1a.t?Sarcela€'sszaoar1lloqer?;q-rnoeIIugInIocl8In(talruxszI$nugasautus'aansolususa1Irpaanlr9u{luul*nngrlpeiacullueSrElasI-nurueonorruultl
nr ap o aluour8e*.1 alsoce utr
€arrqosoap 'saqqo11 xerdcude IIIr\l
'(IlI 'II "Iuap?q!) *rrnJ?nl

ap liugopau Jgulnu un-Ilulp aJeJeL+ erdsap '-quas t$etrare u1 ';ary.ra,r
drqa u1 JBiurgB g eleod arec alunlr un €a ltilJap ?inu61qo polu uI a?sa
aurnu un "';eur8erur n€S ? arunu Juns alarunu eXBo1"
1e-rauaF I€aJ 'BAal
'II : 8?8I) ((aiasul ala uI rotrIJnrenl al€ aurnu €l "'aleiunuord
pr lg ii
EunBoplo? oI' ES alnqaJi elaurnu" 9c in1n1de3 €pe^op saq.qoH e1'a1aesg8

I6u sriYroNso sudssu

IIANT $I ORNITORTNCIlL

quandoque subjectum, graece ypokeimenorz appeliatur", iar cu doud

rAnduri mai sus scrie cd in propozilia corpus est mobile,,quandoque

rem ipsam cog'itamus utroque nomine designatam" (De Corpore I, iii, 3).

Designare apare astfel intr-un context in care e unit pe de o parte cu

conceptul de supozilie, iar pe de alta cu cei de denotare.

Din mornent ce numele concrete pot fr proprii atAt lucrurilor indi-

viduale, cAt gi mullimiior de indivizi, se poate spune c6, daci existd

un concept de denotare dezvoltat de Hobbes, el se afl5 incd la jum6-

tatea drumului intre suppositio ruatttralis si suppositio accidentalis

ale lui Petrus Hispanus. Din acest motiv s-a subliniat (Hungerland

Ei Vick, 1981 : 51 Ei urm.) cd in mod sigur o denota nu avea pentru
Hobbes acelagi sens pe care i-a dobAndit astbzi in filosofra contem-
porani a limbajului, deoarece nu se aplica numai numelor proprii

logice, ci Ei numelor claselor si chiar si entitSlilor inexistente. insd

Mill accepti tocmai o atare perspectivd. Si din acest motiv se poate
sd-l fi inleles pe denotare al lui Hobbes in rnod extensional.

In De Corpore (I, ii,7) Hobbes afirmi cd .,homo querniibet e multis

hominibus, philosophus quemlibet e multis philosophis denotat propter

omnium simiiitudinem". DenotaLia priveste astfei din nou orice individ

care e parte a unei multimi de indivizi luali in parte, pAnd intr-acolo

incdt homo Ei philsophicas sunt nume concrete ale unei ciase. in De
Corpore I, vi, 112, spune in plus cd cuvintele sunt de folos demon-

stratiilor fEcute cu ajutorul silogismelor, deoarece datoriti lor ,,unum-

quodque universale singularium rerum conceptus denotat infinitamm".

Cuvintele denot[ concepte, dar numai pe ceie ale lucrurilor indi-

viduale. Mill traduce aceasti pozilie in sens ldmurit extensional. Un

nume general este in mod obiEnuit definit ca un nume care poate fi

afrrmat in mod veritier, in ISncDeleagCi osrepnosr,ed(eIls,ptrie, fiecare lucru dintr-un
numir indefrnit 12) st6 scris, in sfArqit,
de lucrrrri.

c6 numele parabola poate denota atAt o aiegorie, cdt si o figuri geome-

tricd, qi nu e limpede dacd Hobbes intelege arci srgrr iflco t sau nominat.
Ca si incheiem:
(i) Hobbes foloseEte de cel pu{in trer ori denotare in aga fel incAt

s[ incurajeze o interpretare extensionale -.i in contexte ce amintesc
utilizarea pe care o d[dea Ockham lui significare si supponere.

(ii) Cu toate cd Hobbes nu intrecuinteazd. denotare ca termen
tehnic, il utilizeazd totuEi regulat ;, in aqa fel incAt s5. impiedice o
interpretare a lui ca sinonim al lui .,:'iiiicare, asa cum au subliniat,

mai mult decAt convingdtor, Hungertand gi Vick (1981: 153).
(iii) E de crezut c6 Hobbes a un::al aceastd directie influentat de

alternativa ambigui oferitl de der.,,::,i. intAlnitd atAt la Ockham, cAt

qi la unii logicieni din tradilia non.r,nalistii.
(iv) Mill nu dd atenlie teoriei semnificdrii a lui Hobbes qi citegte

Contputatio siue logica de parc5. ea ar aparline unei direc{ii de gAndire

:-.srirate in intregime de Ockham,

ErpJ 'Fleuoripuof,-rra-\ Eun ri ginalralrul -u8ol ra:r.si:::'J'.rnonq€srqoruoeJlgutrupJlraSur-gegusr
rrJrJralerp lnuoldrurs
eJSaJB

-E.r ia In-s7??Djs g) 1nldu_i i:r €J) IrJglouap J. :'i:Dnlrsrcrl BoJSaAod
'{.,-rr1rn1ur"'eunds as runi'ne:-) p}rcr{durr eJ::.:::: :tsa,,ar1€" as ac ap rS

ar1Ljupnrsrne1cncrsJlnJrd8nBxalgunc€uepeaszdpue;1ner1prg6lldnsl€dr1auesaqgcrttarir--s€':.trlepr.a-.irrEJseeE--irasupaa)ap-BrereaSau;UaieprI]acs'8aaaral?Ss9lnaaJueiui(tdrr9azaeesocsrFdluSaloneJIrraeuirri-;s-::s-s-i:r:-tirrrr.sr.niIpuEqipazeplprrullel€narrrussuVJ)rooo'eJ?cJlreslmeurapr€l^iurdeaualpaagdsscr
rJnlcnJls JoJpJ E|rjotep nes alBlualu rrieracii :r uud ureunds gs

rnqaJ+ J€ ',,11S E* lntsaJB erdnse BJ?uocuoc urE-eu '9-rulodurp 'PceC
'lFunl € or€ts o rS iunua arlurp Fparrp erielar e;rg.r eriuale e1de.rpu1
es e ur-rd elSaSrg3s as '(a^r?ru5oc runrlsaqc cof ui aund a"rec prualqo.rd)

nr?nl lsacE rts as E ap 1n1deg aca.rlad as urnc aqarrur as ps rS .(lsrElape
Injunua
g rB grEp e1drug1u3 re-s aJ r1S e" gunds qs €arl aurnu€

ac ar€reprsuoJ uI Er os FS col u1 'r>1s"re; e1 gupd pugEunle rS uoaeg
nc pugdacul '1Sn1o; 'l€rq^ape g r€ pcep eldruprul r€-s oc erlS gs ra

'1e;e,l,ape a piunua €? azarlsuourap qs pl€soratul o nu gieuoricun;-r"re.t

gcrlu€ruas o pc rn-8rg 'rp^ope ap Inl elnirpuoc rS iunue un aJlurp

eriele"r ap olesorolur rcrlu€uros rorpcrro lnxope.red olsa Blsacv
'roreads e nes

rnlnldaauoc B 'ale?uoru rrur8eurr e oJorpaur oar.\ a?srxa ps pJRi 'rnlrucnl

Inlug^n, +aa.trp urpcrlde :1r.ra;rp luriuelsqns €Aaa rBDFur nas Inrrer1uos
g1drug1u1 os crloruros aJapa^ ap :1cund urp uJ €Aac ruale
rEG 'alurur

oatToctJ.tu?ts xon Dun ura?rura puge r?un1€ '€aoc€ ep iuralAeounc l-nu
peep nJrnl un urrurnu ps oJels uJ ura?uns nu 16 es erceds uud nrcnl

un ualSeounJ es orels uJ rualuns 'rr.re16eounc I€ aropa^ ep plcund
uIO '1nI €cr?ueruas rS uoceg rn1 erSolouralsrda aJ?ur aJarlop o 'urind

.1,{eacuo'n1eetsr41B'speleoruinucelseqrincrspeE"rJluUooaioolUrcrrse plsrxa ec ]ErLrasQo E (gVI : t86I)
eJrJoTurrs o gzea-r1s-ed
eiueralar

ac eloc eol uJ ]uapr^a glsrxa 'rJUos-olU ruaur.ral .ro+saJe BaJBInJap uI

rrznlcuoc

'o'tl0louap rnl rorleql re

uo1q1;rnd lite t6 XB+srxa nB nu IIIW IS uilq{co arJul €Aurnc nu pcep
grst;aJnurgl gs gJnJeu ap ']uarun5Je rnlnlr?eodsar e"rdnse oreorra?In
rJplaJJac azefe"rncu3 ps nrpn+s lsace B) alsa Baur eiue"redg 'al€nprlrpur
rrplacrar raun aliiglrlqrsod
al3aSgdop orec €Aac olso 11rtr{ rS saqqoll
arlug rS soqqoH ri rueqlcg oJlur aluaurleor ?nror?od e-s ac eoor e

arinlo.La eFea.r1u1 €lelar y 'azelodr alSru -reop '1uapr,re '1uns eelsacy

'rrrEllouoc (.ar1runu op ?ol uJ) eor€?ouap gundo FS lgrgloq B 'soqqoH rnl
ir"rdo.rd arnlouap rnr rrrrsoloJ eiuangur qns 'llIIA[ gf, lnzarr ap g (^)

SI,L!-JONSC SUdSsci



i:r .li) li::J:r;.tih:i, I ii.I; i!
:::,la 1il l.i
' ,, ii1:\ iri l i' ii : i

-rn ai?s rljipuvS €aJElio-\Z,:Ir :-:.' .. . " , ! L,l _i;r.-: , i.i-i_ I
:aiz.i..r\
3l1e axuod 'eiu-:;o1 ; 'in.,:,.., t.,)..;:.-:.a)i j iii A:)it,t-,_,

,],ti''pJuatl lP'.,r.ius.:t4r';'Liilr1i.ir,,J_t:j.. -.'',,:,:i1,f,::

1u:Jil3t1) llet'Ja--[s3 ala$ri ir.]]doJi Ia agesllD'a.;:L:'-,ra ::.i:.,:.\',:.':!ii:it:.] iliil.;
iltr6l ir-renirEr 16 trA6I ar;ULusldair '/ (iiljl_ ui,ii-: -Jiri r,. .-.i:'-:arr ! i,.r.t;,:iilij
$A:tYXe :fA! ASO'i{-IJe^ iI'Lr(l]jne rl?1IpAA..I a?Sa.rg ;;.rltiir I:l,r} !i.:..r iri:,,i 'i;!{j f
1-il --- Ilttr1-lo?r'lB 11-lo{,4 i!'{di.r.tl? ii.li} ei.Ir'l.irr - ;1't;i.;ij iLrijll ti -i l-,,-:g;iu',r;r.'
'ntlq.,tLi-i u! t1-r,;l;.i:i€rI Ei It-:de,l.Bi1:'i-i{iT il.i i,:r-}.ii.il.{-Lrc; ,liXt'i rlit.;.:i:r::.; li! .r:..
:i:!(;11. lii i;.;.i.q]l'r' r,. r \i.''i{ .
lll"Iili.xlli:ifor-t tli alli,ilaii,tt [:][ifi!t !, .l
, ;1i.. i.,t.
Eil^rj [i, til.,If ]t:rrr p{tva!) zaitji {i! r-ri!r.atr..!,91r-l [ii iJ.j.r:::i,rl,] i:!.ii .it:::;:;i;,;,,.1;: , .-, .
lj?ieAil]- :ir-rnrjl0.;,ai?"r rr{{-{1-ri,r'li 'Xatij-r:rtitl Ii:tt3;] I . i-.r 1:,] .,. 1.'.'r I I r\ r1 Ii,];::
9'Je3"{?1I i-O1113 {igslllE{! adi{a!-:r':;:'; i,1l P rt,r,i -11-ili:(,1 /-;.i_- - ,r,.r

Es?.qeEH ffi EH*3"r5?.:i'r:t ffiE ? 3-!:13.i.ii o;+.;aiti.si'}
{lJrpfi-;Fd?'

{..'

396 tiAN'l SI ( )RNIT'UH,Il']at Il,

produce ori imaglni. ori concepLe. Dar, riupd cr: a trecut in revj-qli
unele sensuri vagi tradilionale in ir:g:irturi cu rroliunea de intuititt.
Croce o abordeazd in nume proplrr-r nu pe calca definilji, ci a exenl-

plului: este intuilie rezultatui unei opere de artb (p. 5)" Procedeui :rr

fi incorect dacd Croce ar in{elege sd demonstreze ce anumc este alca

pornind de la o noliune de intuilie; in realilate, el inlelege s5 demor-i-
streze ce anume este o intuilie pornind de la experienla pe cnre o
avem in privinla artei. Si in acest caz, vom fi trecut doar de la
exemplu la antonornaza, {re si nunrai penlru faplul cd :rntonoinaza

ascunde de fapt o absolutd identitate.

Pentr-u Croce nu e intuiqie pura senzatie (care nu este puri. ci e
materie inform[, pasivitate), nici micar atunci cAnd este vdzuti,
kantian, ca formati Ei organizatA in spaLiu qi timp (ca atunci cind
reac{iondm printr-un vaiet nemijlocit la o durere sau }a un impr:ls

sentimental). S-ar perea cu toate acestea, la inceput, cA este intuitic' :
rezultatul percep{iei. Este adevdrat cd intuilia croceand are o sferii
mai iargd, pentr-u cd existd Ei intr.rrri ale urior stiri de lucruri ,,con-
trafactuale" - pe perceptiv mizea.zd
daimntrseplrienpereazsteEnLtza:ir-,t si cAncl succesul autor-ul sugereazd
pe adecvarea rc'aiit,ate , rlar
ca ar putca tr jntuitie cL'c.r .'p L..lt. :-. r', '. r', rr']tttrc sarr imagint'. tnai
ales dacd considerdm ci frnc,::el- .:-.:,,r:.r.' :t' aplica qi non-verbalului,
psereicnutAmmEpildluccrAunrdiloinr trci€imir-ro-fi-o.-r-n: r-i-.::-:-.--,--:.:-::-.-1--1-i::e'.li:vl.erbalj.zabile, asa cum
'Iotugi, intuitivitatea percepliei inira i" inda.tii in crizd atunci

cAnd Croce introduce (p. 12) sategorie geantair;. ce dcnr.ini erstetica sa

qi afirmE ci oice intuil,ie adevdra.td qi reprezer,tale adevf;ratd este,
in mod inseparabil, Ei expresic, pentru cA ..spi, Ltr,tl nu intLiieste decAt
f6cdnd, formdnd, exprimind". Cliiar si r; irit'"rl u figtrri geornetrice,

prin urmare, inseamnd a-i avea i:r'iadr.re:r :1! r-': '-.tr ciard incAt s[ o poli

trasa imediat pe hAltie sau pe tabia.
PAnd in acest punct Crrice inca nu a r::i-ts tercepliiie din rAndui
intuiliiior, dar ne face sA binujnr rl. ..1:1cii sr"rnt int,uilii, ele sunt
extrem de imperfecte. Pescarul incult . .-i1r.. -Je,cemne nu .stie nici mScar
sd foloseascd sextantul, e foarte cr': ----ll :s.ia 5sUe irn-tltLouaalrucad tlaa lLddrrrmlr bqri pter
timpul unei furtuni, pentru cd ..r'.: :l-,aste" fiece linie a !5.rmului,
orice ungher. $i asta se petrece d.- ':c:elahc-irciresa-zadr pe un patrimoniu
de perceplii, prezente gi trecutc -r cere sb deser"lezo

profrlunle acelea, n-ar qti s[ o faca. .:.: : r''--, poiogii ne-au fur"nizat exemple

de indigeni care cunosc orice intr'.- ..^1 flu-riului pe care navigheazi
in fiecare zi, dar, pugi in fa!a hr:-r': , , se arat5. nedurnerifi. Fe dc altd
parte, este obiqnuit pent,ru indr'. . sriqi faptul de a nu izbuti sd-Ei
reprezinte, in lipsd, trisdturil.' .!---r-s.-o^--a^^n: ei i;,u-l-b:+i^te, a.. 1lt+m-:'^in+^t-e: ri,,per-
ceputi" cu deplin5tatea unor sin.i:'--r'r lubitoare pe cind cra plezentd;
gi sunt mAhnili din cauza formc, ,..'t',cteizr d.e neputinti expresivi, iir
timp ce este totuqi perrnanent i-,.r'le viu sentimentul ce insotest.e

ei:eastd reevocare imperfectd (qi e. -i.sigrrr', fuigeidtcilre recunoasterea

-ours ellnru '('l'u) o,iiLir-,qzl 'RloJroJ ('orJui1E,-Z,..r.i'3...,i 'ule8ieure : aruru
reur'FJlsEoL :f.iaJnpBJ? ut r3s snu"rad iu€-ou

'aJoJJ Inl Inlxal urp 'rts:.t -.:.: a]J€oJ InuourJol '..r ir;i1qezzB]r:L?" nJluad ,

rg'e-rnd o.Ia?s ur arsa.t:.-:-::iinlul pp as aJBJ ui inlr-ta-urrlut snds 1ag11n
'e1r€ Bcseaurlap
g:- . -..-r EI ap e1da16e rue-au tr'.:nd lsare u1 '6

ap ''FeIoOrJuJnOlJaodpaJl1J1ari.-1:i-r--r-: -: E.rnl€u uIJc{ ls rfleFer a.uur^rd ersrru au e

'errurouooa EaJ r:' :;r:: :-jt:-ou inlde; '1ntseg al-r€ rr.retu u Eoare o?sa
:-,:unrict? rB 'rnlnldacuoJ ET:rixni rS goserolle
Ias es alnqa.r a,i :-,
:r:l::.,:,1:;y",
ff;;fr:.:_,::.,,"",;#:1,T,,T
rn{ alB alr::J€.!?sti:';.r a'ir;:.iCre ri n,rruanqzr BcrlcBJd uI BpurJdno r-Fs

Dn-dslp o aJoJJ EJ n"i:j3j ..aunq" ro?JB E rS - ralru E Eaece reurnu e

ersa,rdxa-erilnlul Eurr?u-i1-,1 ad gzupd. ad aoEJaJ o 16 aceS o 'opal o oJEJ

'laBJeU rn1 e arserdxa-BLin',-uI ;;uarirrloJ alo3.roJ ra?sore e"rdnsuap qcrpFr
os aurnue eC 'csoSnsui 1-riu is 'girnuirqo eierrr u3 olarlad es ac eaot
Btrpui € ruluad arecga alr'roJ uaurJa+ un aJECI os rur *!(BaJi1o.p"rog"
',.ollnuerqo a"rlseou runrice ezeq a rS 'elrnu6rqo e.r?seou ejeut u3 tuppas
-od 'e,tec11e nu 16 'elsuaov 'er€lnrrued unqqsgrl B^algc pipug os erqe

aJee urp 16 'a"rr1o3.roy o-JluJ lscap gleuos.rad reur rA gJalurs reru arsa;idxo

glis gql€ gs eelnd r€-u lernlcrd e.rec 'uo1nr ep r* puru;nl ap ueFleure
rm a r$ <'cla 'cla aceld rru-e1se 'nrdse a €lsoce 'noJF o rr.ronl lsac€
'1eo un pler 'ruo un €ler> :11c81 urgurr-idxa o1 oJ€c ad airipcapnl ""?uns

'unuro? urp aSr6ar a?uaurour olrutnu€ uI _p,pupcsaJc gpnlritds €aJer?uacuoo

nc q?€po reurnu olduru reru rS agrods rerrr aa uJ oc urp 1e1dar1 ur.top
eJB? (ac€Jgs rrsa.rdxo uI acnpeJl as 'nran1 r:rind a lrnuiroo rurn?ur o aJec
od Baurnl" Cc (?T-tI 'dd; a1*q.re:1oq cooJ3 "oualqo.ict clb^ore nr gieg
'(gT 'd) (rnl rarurouorzg oiu Lrnlu$E"rq u^plgr lgrrp Arlrnltn urgposod
nu "'n"rlsou p ualar"rd rrrrlur reui lat u{I-} r.! grigcl" E) oltuis a.re."r lnumd
a a?oJC J€I 'plguolseri arurorgl urp '11r-r:u co.rd zozuotuaru es nsarn

'olueuil;"racl unlpsgrl alrul;ui nc znJo.r e1 gugd n1d*n I-BE c.rocu! Fr n"iluad
r€urco1 ?ziJc ul grlur olrqnr rsueosrad indrg pqr o puFJ glpp orecog ap
'raueosJad E ,,pluoJnco" arag "reduroJ aJ€J n, '. Cr1" un alrouiaut ug e,rXsed
e r* 'l,ro1aznq 1ni1oc uJ Flno o '.rlrl Fd e a.rrdrirs o :lpzr?rraur?rad E ps

al€od as ec uluad 'gcr5o1o;-rou le.rpdeau nu) F^tieunzoJ euraqcs o r?J

'lrn1esg"r1 olilunu€ ezrluaurlrad € guursasur puuos"recl o alSeounc e ec

putu€asul ac BaoC '.,i n1 rlSa r€ur nu pc.red '1eq'"urqcs re-a1 1e3" : unds es
g1durg1u3 as 'r$n?o? rS 'rucnl a;reur alAeorrnaor ealnd 6B-u 'uor ap rarirnlr-rr

ealeleurld nr plrqernsuautoc purl+au rzl??se ap Io$1n?uj eale?gurld dFE uI
puglpq €qreq 'eq.req
o na 16 'p1un.rgJ nBS orioqc nl 'icaznll€d el pplal o
giq] 16 lelnpuo p.ipd nc 'prpug? 'rue op r3azgnop
-sount '{pugc rounl€ oreo araJlad Je-s a? 'urldap drqc e1 pueos.ied puec

q ea-reunrdxe nl

lol un aJeJ aJec aJrn?ur Ea?B g "re eluoza.rdatr\-u 16 adac;ed e gcBG
'lepqildecradrur reur olar a{r"inlsa8 lsor ap ad a1€eounc .ie-s r gl;red ap

'le8unlepur durrl pdnp r* "rerqa 'etede aJ lerpourr 'a1r8g-rprr3 raueos.rad

.IiII{\/-D'T\TI'1iY IS VIiINJNI,SSOUJ

h,i .,j :.r:i j i,rr jq1 il:i it

iit!,:ii.{

:l:ri,li,ir i:t'!iririi,i iit,' f,
;; i,3 qti:i;. .t,r':ljli it:.--,:i
I aii: ;;r,,.1: _rr :_rr" : -r _.1

;:;;,.,.:1,. , l-i-. , i :

iiirili

i,:,l

'.,triurrs lru.ralnd" nolqet u:', ardsap purqJo-\ ;::.d erirnlur alsa arunue
ar gcrldxa pugc rlunle iru:s-iinq p6ecnlcnq azc-::: t ps 1e?ua+ g rE aoorC

irirapauag pc a,red as aC::-:dy'(ITZ'd 'gc6l ?zralel'rreg'e-III e
pa lpprou pjata ti p:':-iltJl alprau DTrn a .-..;lnJ),,iurrs-unq ep
alaqJo^ ur aIEs olaruaJ.s,riu gcseesgFa-r r6-ps 19.-ae _;osolll nrluad e-reru
reru ericegsr?Eg o rJrJ- a nu :!(i ne 16 ureairurs EtsE- Erieruelcxa Jo?rlrc
ur aceono"rd ps ragosoiL; arar aaorC 'r6n1o1 IS "lulrap el B op a^rlBluo1
raJpcrro pdecs lgcura.nd ap lg+€ aruJoJ utrgzeazv,ear as ar€r 16 ag gs

rnqaJ? Js urnc Inla,i ap adneo as BS rc 'ea olsa run) ESE gu€run erirpuoc

nc gltruo"rduroJ es !s inqarl JB-u €rJosolg gcred ap 'ea ap pzeasaJa?
-urzap as 'o-lecgrtuapr € ac pdnp '.rep 1aunrcror.,l nc airJsap o 16 uiara

mlnxng p irurs rs aiata.rcuoa aJ€ur nc atunl glsBac€ e3a1aju3 aao.r3

'acr1dr1a

?uns Jolalaueld elairq.io 'lrqeqo.rd 'pa '.ra1day lnceJ B una e6e 'eeleund
-nga;d ruESuEr€ 'c"rac rnun aur{"rede 1od nu a.rec alcund pnop uud
ocaJl a3''iEW pc purJadocsop JEr '€urprc un r-gc ureundnsa.rd 'ar"raunlur

uJ Prqun o pugzP^ 'iS 'T'n+aafuoc 'IJoJa rS r.iparacuS ur.rd 'a1u1sn5 ad
ruppaao.rd orec uI Bac 'rurgJl arer uJ InlJolrJol alsa aleralsarue roloJJoJ
ealunT '(,.a+sa ?gcap aJ€ur reru ea.rgd as rur eiacB lndepp er csasun?
-rgru") rJor op aridacrad r-er"rdo.rd ne rou arlurp orecolt ace; urnr e6e

oreul ur olErunrs ag gs ele8 luns 16 'rriglriea.r aiu alaldwoaur unlgord
'llgzrdrl uud gzeapacoJd '€alsa?e tS ec 'rS a.rlseou airrfdac"rad ezeaw
-JoJ as aree uJ ,,rr.rrucnqzr" eewnl ap ala rS uri alaldacuoJ-opnosd Fa
oricegsrles nc €ruees urqp oN 'pu1ce.rd Erls€ou eeunrice €firlp e ruluad

ole1uorlrepunJ luns -uioJ ljaaiurorrJliJ olaldacuor-opnasd gc tuluod 'a1e ap gcrp
-ardrul os 'nrdrcur;rd arrpardru5 as nu €s aurq aceJ JE InJosoig

aJec op acru€raur iiie.iqncnle nldrurs rS rnd g re ea?sace -ec nldurrs
rS .rnd ?BJaprsuoc n€ aJ€J 'ruaaJo"ro eligle n-r1ued ala lruolap nB ?gcop

luepodur rerrr llnru nc BAac ?uns Ec Bureas tugp au'aao-r3 n4uad alaSdec
-uoc-opnasd luns ournue ac aurq uropol ps urpcJoeuJ E?Bp JeO 'gurr€J
p?srJ+ op ololdocuoc*opnasd ?gcap ua^e nu rou ocrlcerd r-rndocs na

g?carrp ea"ra1$eounc op aurf ac eaac ru?uad 11rn;a16 rS 1r6-re,r.esep cFoI
rnlnldaauoc IB elace elsa g"rnd a-ralSeounc ap ngs InIopoW 'oldacuoc
ur.rd eo-ral6uounr 'EArlrn?ur eutroJ ap Ri€J 'g JB ac saar B ee.recrldxa
eiunue aJor3 pugc rcunle ruale urpro rSelaae ep e"rrurnilntuau O 'g

"BS B rrcr?alsa BrJo?sr ri grou5r o urn? e6e 'eueruesna

o4ncrydtaoc €ace gJou8r rouuoJ e €ueocoJc BIJOaJ 'crurru nBS +o? apal as
gsu! : insorusoc ?ol opal os ar€J urp uerse8.roq qdoly un ed ea e1t6na"r

elada yzealnlsod ralre e alelrJtuso? ap rnlnJalcer€c erdnse 1161

urp apicaga"r 16 gug4 '(uos.(a"re4 rnl BJrlalso ut olrrnrrnl aca.iled .rol

os urnc eSel leurur"ralap aropa^ ap lcund un-rlrrrp eurr5o-r1ug uJ o-pugz
-uudnc ala orlurp ar€rog 'ue1o-rd-ro1ur ep rig1r1e"ln1d reun aro.Io os gs

ealnd.re FurroJ o Fr slernugq ap surulgd g ealnd nu aeorC 'e1sa runc
e*e elsa purroJ o or€c rrr"ld roprirpuoJ € arroa? o pugroq€loaN rnlDp

fi6u .IJII\IVTIYI{V IS VIiIOJNI .gCOtIJ

,100 IL{NT'$I ORNITORINCUL

gi se desprinde plictisit de el cand bunul-sim! se recunoaste in coti-

dianul forfotei.
urrndrirea cunoaEterii conceptuale pure plovoaci nu puline incurc6-
rtsDuerarrlnair.ilaii,inm,aacclieenasvpltuaitfclolaurlutuviricuidaio,larai,crcee,e,siilsntetlaatliacmscee,piainnccceteeusaliultriccepdrAuararAdiloeieavdgisre"auf(itnindatirindncurtoemunpiactlieici"puctAnu9nolidaieEnett,e,upariipelciaitd"lae)e't
de un mare pictor, pe cAnd lacul pe care-l intuiesc eu e schem6, schi!6,
eticheta. Daci cunoaqterea conceptuali conste in
a stabili relalii intre

schile, suntem in domeniui pseudo-conceptelor. trar dacd inseamnS. a

stabili relalii intre intuilii depline, purul concept de api se poate

nagte doar ca relalie intre feluritele intuilii ale apei avute de Dante,
Leonardo, canaietto. La aceasta s-ar putea ajunge dac6, identificand
faze spirituale gi faze istorice, s-ar lua in sens cronologic propunerea
vichiand a unei iimbi poetice ca idiom originar al umanitSlii: abAta doar
cd o per:ioada a istoriei omenirii in intreginre poetic5., lipsitd de abstrac-
mai mult, nu se poate nici
liuni qi ralionamante, rru a existat niciodatd, prin
mecar gAndea la ea, decAt
concepe" (p. 293). Nicr Vico nu se
metaford, dat frin,lca el concepe. in ce-l priveqte, o lirnbd hieroglific[ mai
ficnadnsetia,ras,,utcicucfmhdieadcrianot aaacmceeeelanai;siicmteibmiocLpaicraaeusaiiundcenec6apstucaotccezieetaizi,e,.eeiip'r.ois)it,iodlgaeirdoa"acme(deeianniiEni p(apisceteonllaitirg)u,i
timp au inceput acele trei iimbi" (Scienza I'{uoua Secunda 2, 2, 4)'
cu mult mai muit sim! aI concretului Ei cu mai pulin5 obsesie pentru
distinclii, Cloce, in Logica, din 1909, va pune ca strict complementare
judecafii defrnitorii (care in aceastd Esteticd incd apare ca unica
manifestare a gandirii logice, p. 55) judecata individuala ,,sau percep-
tivd,'. AmAndou[ se presupun reciproc, 9i deci perceplia se dovedeEte
a fi imbibati de concept: ,.a percepe este a inv[la un fapt dat ca
japuvedarecncedaptuc.utNtdaierceinocseiaauclemccuAaLiiapureeqnontaarurtduc::la:':--:'r:-:;=-:'':-;--:-=::ir.tc"aectileLmaosagtiaicamtr,eipcb'ufa1ie0p9tg)'annDudaeitrst99eii
universaiS. r-a a!irea ca rbspuns la o intrebare
irr,r"rr, orice definilie situatd, pornind ie la ,,un intuneric care cauti
concreti, istoriceEte
lumind, i. ugu fei incAt ,,natura int.eharii ii imprumuti rdspunsul".
Cum se poaie extrage atunci itlsi-'1 forrna logic[ din generosul Ei
vitalul teiitoriu al arnestecului Si din hazardul conjecturii ?
incb o dati Croce simte farmecul forfotirii, dar nu se intreabd, de
exemplu, care sunt probabiiitatile pe care le au o perceplie sau o
defrnilie'de a fr, dacS nu adevdra-e. ndcar acceptabile - chiar dac5.
inc6 din Estetica rezemd. aceasta pleocupare istor:iei, care, ca Ei cu-
unui individual non-ireai. non-fantastic, trebuie sd faci uz
noastere a de verosimilitdli, de pr':'babilit6fi (p' 37)'
conjecturi,

4. inclinat sd cadd la invoiald in ce priveEte dezordinea in problema
,.r,rnoaqterii prin concepte, croce pare hotarat in Estetica s6 nu cedeze

o ala r.reqarluJ €l Fpur,CsEr gs Jol uJ ,is .areluaurola ,e6e rerqc

luns ..ilurs-unq Je?uourait :p rriea-rasqo op iajtsE,, "re61 ..nr"rdordur op

sndsau a €aaeB ap rS,rrsa-;,:lra ap }g?E a nu,rJnzeJ alrurnue u1 ,nr.rdo.rd
inlug^nc te8ln,L diqo u. :un'ls as us a1$ernuSrqc as runr e6e ,ga n.rluad
aleod epunq reur rS Etj:.:s .Eul sar Blncsouno a pueJ ,BoJ reur 16 p8unl
r€ru €ac Balec rar gs .r'.-::;.rr::.t:-rt:fJJsoEor[doau.1]ndua1rsga1cpuun1-ceeansrr6.EradSsou.a1idJaIa.nupltu.r.ue:5Blonzsceaarllul6rlaenur+nraocnoclJulIsga
ps ac op 'Xuarua,tuo
nldurrs rS "rn6'do.n
nJ Jsp'pfequrgl n-a .;:-;:.:: nu lerg^ope nc pldruetuj as ournue a?
Funds gs ec'apatc.n:'--_-:: :aiu:drruru.rnocuenprcrzluF?os€nurSadcoeJcJaJpEeple,glgluqarEcpr;nasruerr
'gruelqo.rd
glsEaJ€ :: :: i:.::
a eriruEap'rn5r_t nu-.--: .:.1n1ue,rne Incol q
rsaerloaJiuel;oetu-sIFnIuuEEaJpuiei.r.--:--,'--:-_j..: ntuaruru3.re gg snd lue^nJ I.IlBuaurcnynBsD
l?s riJolrlr? ed .d ei Bapa^ as V

snpes n€-r aJ€J acrtualod
ugagtldurrs nr is Belnl:e,,l1r:?i -;':?;::g::Iq'Bledoocns?r)dEea.raepurFr1uBeJslnuian"ordJsrup1
purpugd
-seJ ocoJ3 lnJq1 gleperd
pluerlodeu ErFolar qtnrE-'r";::t
€rnqarl reur gJuJ Z06I ul gc aleod 16
'rrio1 nc rurlS o (6g'dr_:;ii -:: alrricurlsrp leco,to.rd ne nel 1e3,,
'i-aJal€Aec
rnlnua8 ee-reprard eaapnl
e ap plduy ad reurcol t€zirl- J ;z-'r osorrnd opuplro g?Ep csalsorJe
aEs€urBJelsrlsoaercueap'aInrBIuorouJBJarasprcgerpuerrrSeiruldaracsotsr_3ei.jt:--:.r,^iE-ri::,n--du'elpsgqrLrs.8enaas.rupr1! rsrnee1,pr el,p(zguu7dr.rdna)s*p1r1lpeeqiucue1ensuagn.udrdsr
ua8 un ?elotrr B EIBJF^ap€ EtlE J: ;rado acr.ro,, ga rn8rs g rolunreol
InsJn)ap uJ ?IJoJIp pour un-rlur pz"_'a in-;lur as orec acrdo-r1 auroqcs raun e
pleur8T"ro ap ErBJB-alBc urp gl.uEije-r rlEOlrop 1e u3 .g.rado o ap rrdo.rde

Bur ar€a na (aJ€olpzur.rd.rns lltnqzr r:' ala ag) ugldalSe ap InIBpunJ
zea lnurr-rd u1 alSaugep pJoJelaru nES JuoJ:-r ueuroJ o-tdsep rqJol e .IaJ
rSelare uI 'Ea?e+nou giuapr,ra uJ ES€r gs rr.eJ e n"rluad r.rndr1o1o.rd rso1o;
'par.rlodwrp 'Bunds ps eoJ rc 'dr1olord rnun .Talez u3 piuauedxa Bnou o
BlasJoeur e punds ES BaJA nu.siual ap.iolprnirnun eare6t{p3u3,p,ru1

-odurrp 'a"re 1a 16 'lsr.reururas ap ros pq^ gs ruetdalSe gur iqo.red op .rolnfe
uar +nesounc rue-1" aunds y 'ieuosrad t)adsB
lnou ad nps Inlrqr?cnpoJr BJ
un erdsap urale o a.rec ad eridac.rad prnpor BS nes azezrnda
pplpul gs

olnuuoJ alsace ec FJFJ '.,sorcr,tgu1oq 1r-ro1oc,, nBS (.Bseor€1qrur p,rn1e,, g
J€ lunc alnruJoJ ap zn 3;e1 uraceJ rou 'rnlnle.rnlcaluoc elealnqrueJq uJ
'Ec p?F ocoJ3
-rse1c 'acr"roler '*-roprngls" aeUa'r-r8oolololdueecuao:duaEl aoJnaEl€SqJtu€oJca?urIrJude8.aarpqleFguarpg
rln8a"r aia

tsde nr glepo lnpdoc rS pugcunr€ Errrun urp alar uJ rep oelun.r;uoc as
orec na e{rpe"r1 ap pieJ gcrurolod Eroaou urp gleropur erq; tolearleur
-"rou e,u.rlodurJ allglgq o glreod Drqa$g ec ap earldxa B?seaev
'(g .d) ,,arirnlur op e?uatuala
*J-uuEoopccr?rlrrsiunrapq€lra"rpa+rusnooec.rduuxrornpro€Fp "lelr.erpapor'qrernlrdsuoeaacu1oa$c1a6uBagsloerq1pooyaslasolnglu1nnBotu,r,€IacoIca.razarvre)ircnlsrlau$rreepeu.nrIdldnreaspec

I0i .IOI^IV{)'I\IINY IS VIiINJNI 'SOOUI)