Umberto Eco - Kant si ornitorincul

KANT SI ORNTTORINCUL

fi substanla, ceva care candideazd obscur la a deveni subjectum-ul

unor predicalii. In schimb, apare el insuEi ca predicat posibil,

mai mult ca un ,,e rosu" decAt ca un ,,acestcL e rosu". Suntem
incd inainte de intAlnirea cu ceva care ne rezist6, suntem pe

punctul de a intra in Secondness, dar nu suntem incd acolo. La

un moment dat Peirce ne spune cd e ,,pura species" , dar nu cred
se poate trebuie
ci inlelege termenul in sensul sdu scolastic:

inleles in sensul sdu curent, ca aparenli, asemuire (Fabbrichesi,

1981: 47I). De ce Peirce il numeEte icon gi asemuire (likeness),

gi spune cd are natura unei idei ? Cred c5. se-ntAmpld asta

pentru cd Peirce cregte in tradilia greco-occidental5, pentru

care cunoaqterea trece intotdeauna printr-o viziune. Dacd Peirce

s-ar fi format in cultura ebraic5, ar fi vorbit de un sunet, de o voce.

2.8.1. Ground-rz/, qualia si iconismul primar

$i in fond ce anume are vizual senzalia nemijlocitd de cilduri,
care e Firstness cu acelasi drept ca gi o senzalie de roqu? in

ambele cazuri avem deocamdatd. ceva insesizabil, asa incAt

Peirce, cu o expresie foarte ..ginga=si", spune cd ideea lui Flrsf
that it
este ..so tender 1'ou cannot touch without spoiling it".
(cP 1.358).

Dar, ca atare, Ground-tl trebuie vazut gi din punctul de
vedere al realismului lui Peirce, qi din punctui de vedere al
teoriei iui despre icon. Din punctul de vedere al realismului

peircean, Firstness este o prezenld ,,such as it is", nimic altceva
decAt un caracter pozitiv (CP 5.4q26. E o ,,quality of feeling",
ca o culoare purpurie simlitd fdrd nici un sens de inceput sau

de sfArsit al experienlei, fdra nici o autocongtiin!5 distincti de

sentimentul culorii, nu e un obiect, qi nici nu este inilial ine-
rentd nici unui obiect recognoscibil, n-are nici o generalitate
(CP 7.530). El este qi ne face sa trecem la Secondness, fie prin
faptul ca ne dim seama de coexistenla mai multor calitdti care

deja se opun reciproc inainte de a ni se opune noud. (7.533), fie

pentm ca in momentul acela trebuie totuqi sd spunem c[ ceva este.

Din acei moment deja poate sa se declanseze interpretarea, dar

inainte, nu inddrdt. Totuqi, apArAnd, el este incd ,,mere may-be"
(CP 1.304r. potenlialitate fdra existenld (CP 1.328), simpld

x ,,Atat de pldpAndd, incAt n-o poii atinge fdrd s-o distrugi" (engl.) (n.t.).

' roJd glsBaJE ;.Idsap reurtol E-rs;-: 'i '( lu

- .: :::alaiu! al.I rjusSJalap € !.\izIAaIa? Ea?€1IJIlcrf '. pldu

-.:.-.:: -. :. \tuouBJ r--ir. -.lrJaJaJ gsEOIlE lngJ nBS aJ€ol9ldru-t-' - J"4B9P-'

--.r ; EJ Ppea'Il .:i r',iulJd l93ap qlE IBur a Balrop I€ Li 'aJS
allulpE 'lnllB rln - ::tduroJ '€uIJn 3d JBp '.qle ouBoJ puII-
i*?a-JPJJSaaJrdEi dT[enulrdattuuuolJu(Xara^lrus0ar1rc[doln^szuanTp-IiJB9lJsuBlldnua]lJnCE.-j ag'
Br lElEds elqP -
gurpodsoF o ai AJ€ ]
-.
u JB aJJlid .; UIJd
aP ai.\A:' -.. j rJaJJod qIE un aP Bc lnJFdE €-IL"
-r ap a?6aqro^ as apun z'I'q dc u, alEl
eius rr -oui
: ,-irlI 'IuoJd /r; 1so3 e 93 lrqe?ntsrpur
nTd-r".n.'- - : -. -!p au purJn ad Flep Jarqc 'lsol E ap

-;-:- :_ n€s
(,.ai -u.
. :-.::rl,l aI] ari€zuas o 9t IeIu ounds €Aa
, .-rtt. 1jf pu€lsrzal EJ a160ug3| ININ

ri 'iaiurrl6uoo 1E .(uol'' IBA

'1:.,itt a1-Aaq"Io^ nu aJJrad op

.-:-. :-: .,:.::. ::;.".;: *- :- -: - .. 1 :- --..--i-i Z, ap fUada3u,i FS ..1.r
i lLiEqaJlUI Inuuies 'qi-t -.- s:.: ,-'': ,i ? --.:lill'i-1 1llli g eleod nII FS
rue urnlJ p.rnd alelrlrqrsoC IS al€l1l€3 3p laJlse c ISJ!
fZ'Zut leuorjuau
ei Fqr-"oo a urnc 'al.rta6 n;luad gualqord Preorralin 'IS aallraJlp lgr
aloarqo Joun IB
opaqln €l llq€Jrpard rA ro 'yqeururou lelunu uI
nu ag gs €alsale aleo? nc rA 'pqeredasur a?sa aJBO ap rnln?lalqc)
n"r"1ino,rore-r rA qugd gparard alr.,x unqf) 'rnd un qis ap ariezuas o g t B".I
aleod ulne 'a1ur.tnJ a?le nJ - olrJaJrp alaarqo Jollnru 1e lrclectpard
'1e:rrpa'rd gurrrap gs rinlor 16 'uqzrlenldaluoa laJpsrJo 'aJ
Tntaua7 un
greotrallte 'olelrpqrsod g"rnd ag 9s aleod urno : slrrluouIluB aleol a3J
Ia3Ile[I€JO
g?eJB r! In-punoJrJ'nt'T(In6n6bTu'r1lu1ranuuuaaJg€a'Jatf1, e auralqord Inuouroual Br nJl

ntlnnb ap BlS

rzglsu r€ alSaugap EgosolrJ oo Eaac gunds 9s EaJA JE aleXllec o a '(s
Iuin8-lnnpplunpnOeoar1c7oudgi eraeesupn'adi€1sze€a1fau,JtnurpaJdnappruIgaaJrlreBrJzJuunaleXsr€iueFaulrnap;aSdJuOr'pl'1lneesnoalaclnrorunrdtdt"rr?rd1nl''onrosiqodEe't 'Is
l;ngurnn.*rrdr&prlnnrpi..',a1l.nr,qorrl?o€tnopll1eutg"ar rndrqcul riul '91dtu1s lnlosqe a Ba al
o atirnlul
FJEg 'a1uyir1drl1nur uI p3.

a.radocsap PS colap al6atuFu"l os nu :uellue{ a nu aaJrad rrrv €T
'Lz(Lgt'I dC) *PSIeJ g aleod rnl B arau'sap ad
af,rJo gJ reurnu g.l--iirlurruy "'B^olJIP B eaJe8au Buneoploluj
eaildrur eaunti'rase er nrluacl i giuaoour l-Bf,I1st'Ia13e'rer elap rue
ls'n(a6p:r.IroIa':grrdOdrCnIJ)u,,lnuiaonBIXEarsSleI'1ilEr-rlur!eqourrl.ser,rorgde3ozi1eael)q1eandtl\1e-JrcoeiuapdIo'u1'(re6uu2oI8t?'1BIepJudg3XF)ouga"laeirlrletlldolqadr;sunoa1qdd"
'll

In-

'l Lli)NIHOJ,INUO IS 3i)IiIgcl'J.N\a]

10.1 iL\\T:t OR\ITORINCL l,

Fald cu publicitatea detergentului, Peirce ne-ar fi spus ci

gospodina qi-a dat seama la inceput de albeala primului cearEaf
(,,ton" pur al congtiinlei); apoi, odatd trecutd la recunoaEterea
obiectului (Secondness) gi incepAnd o comparare hrS"nit[ de

inferente (Thirdness), descoperind ci albeala cearsafului se

prezintd in nigte grade, poate si afirme cd al doilea ceargaf este

mai alb decAt primul, dar in acelaEi timp nu poate qterge

impresia precedenti, care, ca purd calitate, a fost: gi de aceea
spune ,,credeam (inainte) c5. cearsaful meu este alb, dat acum,
cAnd l-am vdzut pe al ei, etc.".

Dar - Ei ajungem la prima problemd - in cursul acestui

proces gospodina, comparAnd diferitele gradiri ale acelui album
care initial era purd. posibilitate de conEtiinli, sau reaclionAnd
\a album-ul a cel pulin doui cearqafuri diferite, a trecut la
predicatul de albedo, adicd la un general , care se poate numi
qi pentru care existi un Obiect Imediat. Vom putea spune cI

una e sd simli un obiect ca rosu, firi mdcar sd fi avut constiinta

cd suntem in fala a ceva exterior conqtiintei, si alta e si efectuezi
pre-sciziunea prin care se predicd acelui obiect calitatea de a

fi rosu.

Dar cu aceasta incd nu s-ar fi rS.spuns la o serie de intrebdri.

Vom fi ldmurit despre ce enLrnte intelegea Peirce si vorbeasci.,

dar nu cum anlJn).e erplica el procesul despre care vorbea. Cum

se intdmpli cd o purA cal.la:'e FirstrLess). care ar trebui si fre
punctul de plecare imei-:: sr necorelat al oricdrei perceplii
succesive, poate sd furr:r:eze ca predicat, gi deci sd fi fost

deja numit, daci signita:r:. :e instaureazd. numai inThirdness?

$i cum se intAmpl5 daca. iei: cunoastere fiind inferen!5., avem un

punct de plecare care infere::-:- nu poate fr, deoarece se manifestd

nemiilocit fdr6, ca mdcar .i :iatd fi discutat sau negat?
De exemplu, Ground-u, r-:: trebui si fie nici mdcar un icon,

dacd. iconul e asemlnare. r.:r:lu c[ nu poate avea raporturi de

asemS.nare cu nimic, decAt ,:'.i sine insusi. Aici Peirce oscileazi
intre doud noliuni: pe de o :,a:re. am v5zut, Ground-ul e o idee,

o diagrama scheleticd, dar i:ci e asa, este deja Obiect Imediat.
deplina realizare a lui Zi;..1ruess; pe de alti parte, el e o
Likeness care nu seamdnA cu nimic. El doar imi spune c5.

senzalia pe care o simt intr-ur iel oarecare emani de la Obiectul

Dinamic.

in acest caz trebuie si eliberam (gi chiar in pofida lui Peirce,

din cAnd in cand, schimbAndu-se ca termen, ne rd.stoarnd ideile)

ur€ aJ Lraal nJ (E3rlu.ral a:leJrsualur ap lunri€u€^ alrqBftl8au (AIIA

nr) nr,rnr ftDpoD a rzqtsB lurrs aJ EaaJ gJ ,,Ii-la E" J€g 'atJI
'a?ureuI rz o nt o-snd rue apun
- ;]A.IIJUITUB IS : *ed rS 'rnlnloarqo a1e ac€olo;Jolrr rJrlsrJ IN?J€

::- r .Ioun €;dnsr, .;n1aa[uoa ap ri ualseounJal ap arJas o -oeaJ
-- 'lEI
.:'..: ,'-r--..l1enl L--U- E':::. alaf, aJ?ulp a.rec ad IIIqBls e ler 'ar1ca,L
- '""p1
ezEa
': -:-'aJ IS Lrn - -:,u eun 'dr1 r6elace ap aJarlaJ€J Enop (ure AP I
-:- -*Lr lrs:--'.: :2'.(ssaupnq; urldap; aiua"raJut ap xald 'uoJI
-'-*,, .: -:, 1-r --:-. --:? EJarlaJec *naacn a EJ rlrqels v 'a?IJoJIp
- -.: : r -.: -.: , '.: - :: :: :.indr1 Pnop alac 'a1uI1ea"r uI 'ESBoJaJnp glsaJ

!.-r-:-.. unI

s:.: *: -.: :.- -. .'. ltuarradxa Bnop € zazrleqJa\ FS rnqa.l? €A a ssa
:rE f :':=;=-' : = : :, :,'Ei aJeolglrr.rn eieaururlp ul J"Q'rrlsa,Lod ?soJ
,:.-.s-;::a ::.:--:. ::-- .! :-a:a8ap zafalo.rd rurS'a"reo8u ap alrJnlqJ
IIida
-nl*i i: Z;-.: .:- * :..- :.-::- 1ll .IES €nPaJ€3 UJO1 ES EC EJAIIaJEC alI 9
urnc
nei puEJ,r""]'n r=.-l-.,-;:--: is a.rel eard ?elugqJa!]uJ e-s FJ a
ldeg rep'arnqaJl apui! L:Ja.r:.:J aulq strd tue-u nes'are1 ea.rd 'EJsE
'lrnAze1?e1?dBa1p6raupeuFr€?-riruqeeqIqoVJd'lu.roaguaudad€xraallauJntsrpquen"rd8a'lpru1tleoupreIUpaJJBuJl .IJEO
€s le?uaru .rer 'a1e1uaur alaldey Irrgurrurla BS rrrgJJacuJ FS
.^t
'szPle?uaur aur-3eurr ap eaunriou ri
Bap
gugd rupuopueqe €s aJaJ as 'rn1n-pznoJC Inluaruoru uJ pzeoJn rzan
-Blsur as aJEs Elace 'JEuIl.rd rusruocr ep 1n1da:ruoc adacuoo e €iull
n"rluad ga undg 'Bieluaru aurFeurr ap ruarrrJal uI uoJr Bl llpupoo €J A

B-s a3Jrad aluaruoru alaun uI gJ nBS al€?uaru rur8eun asrup€ IUIN

arnqaJl nu eJ unds gs n€aJA nN 'l€.IauaF ug redoc ap nes aresed BI lll
pu9u
ap aopr o (B?sB ararlad re-s urnJIJo; a8e"rlsqe as rcedoc BIig?B
unq
urp nes r"rgsgd Bo?g?B utp 'a.r€careo IaJ un-Jlul 'urnc eSe 'p1e.t
-aua.8 aur5eun o aJelncrlJed rurFuur allnru ulp sBJlsq€ ap "ro6n rn?sa
rJ Je zec lsoc€ uI ge n.rluad 'rnlnlcarqo apigyler aanpo"rda"r ar
'Iiln)
El€?uaru *aur.8eurr" o '"BJa Inuocr rurpug8 gs "rolgla3ul U Je rcaq
'aJ€u€Iuas€ EAAJl
ap lepunJ g aleod nu rep a8.ra:
a+sa
ap Flncapnt girqrsod acrJo Fz€apunJ aJ€J lnuauoual a?sa InuooI AS I

'aurpn?rlrurs o alsa gc pugunds rcru rA 'aJeueuras€ o alsa gJ pugu apF

-nds lecrldxo alsa nu InuoJr J€C 'aJrJqaFle elalnuuo; 'alucrznru EaJA
alrrnlrped' alrrnolqel' alauas ap' a1aure"r.8urp luns vtnt' n uo c tct dtzl
3e6"re
euoricuny r'r3 rrrnt 1n1ay gcrldxa 1rFa1 nc glilaldru3 €fap) €ourpn?il
€c s
-IurIS 'lJarqo u1 uaundnsard a1 ps arnqaJ? a"rec ad nielar aTru

-nue erurrdxa ec ger8 un a"rdsap 'nldruaxa ap 'ruaunds rou asnd

rri-rodo"rd raun ezeq ad pugc 'atnpnypul?s ap alt"rnpode; uI Fp
as erie;eduro3 'arie"reduoJ ap IaJ op ar€uetuas€ ap lnldacuo,t

g0r 'IIIJNIUOJINSO IS IJUIS(t'JN\l

i06 I{,ANT S I ORNITORINC]UL

simlit ieri, aceasta e o alti socoteala. Eu sunt destul de sigur
cd am avut aceea.gl impresie de tresdrire, sau mai bine zis
incerc o senzatie termicl dureroasi pe care intr-un fel o recunosc

ca asemd,nd.toare cu aceea din ziua precedent[.
Nu cred ci pentru a realiza aceastd recunoaqtere s-ar cere
multe inferenle. Solulia cea mai comodd ar fi ci experienla
precedent[ mi-a lisat in circuitele neuronice o ,,urmd"' Exist[
insd riscul sd consider deja aceasti urmi ca pe o schem6', un
prototip al senzatiei, o regul[ pentru a recunoaEte senzalii
r."mattatoare. si acceptam chiar o idee care circul[ in mediile
neo-conexionismului, potrivit c[reia nu e necesar ca releaua
neuronali sb construiascd un prototip al categoriei, 9i n-ar
exista distinclie intre reguli gi date (memoria stimulului 9i
pimnaetmmteoormnrieannerteuulgrauinll)i.ici^anarercaahmvipeaaEv,i uamtdasiicemln,zoaadclieaesetd,aessi-dacurorepnrufeitg,eusar-aaarcaecc'etapivctaaeltacqi[ni,
aparatul meu nervos un punct care e acelagi ce se activase cu
punct, activdndu-se, intr-un fe1 m-a f[cut
o zi inainte Ei cd acest senzalia termici, o senzatie de ,,din
sd simt, impreun[ cu nou"'

Nu sunt sigur c[ trebuie mdcar presupus5. o memorie, decat in
sensul in care daci o dat5 am suferit o traumd intr-o parte a
la o noud trauma,
trupului, trupul a pdstrat d'.meceimt odraiac"a of'ensei gi, lovitd o parte ce

reaclioneazd in alt nrod ar' fi fost
este incd virgina lati' e ca -i c;m prima datd am sim{it o
senzalie d.e,.caldr'', iar a doua :'arA o senzalie de ocaldr"'
Gibson (1966 :278), care corsrdera ;i el ca destul de motivatd
gi, la urma urmei, comoda idee: cA senzalia las[ o urmd, Ei cd
prezent trebuie intr'-u: ie1 s[ reactiveze urma depozi-
input-ul experienla precedenia.
taia de observi totuEi ci o explicalie

alternativ[ ar fi aceea ca juci.-r:ra de aseminare intre stimuli
reflectd o acordare a sistemui;i perceptiv la invariantele stimu-
lului informativ. Nici o urma nici o ,,schemd" preventiva, pur
si simplu ceva pe care nu p'-i:€m s5 nu-l numim adecuare'
\u inseamni ci am cizul c,n nou intr-o teorie a cunoaqterii
(sau cel putin a vestibulr.rlur er senzorial) ca adaequafio. Este
vorba de o simpl[ adecvare i::re stimul gi rdspuns, 9i de aceea
nu trebuie sd infruntdm toaie paradoxurile unei teorii a adec-

v[rii la nivelurile cognitive superioare, prin care' dacd per-
cepand un caine il glsim aie$'at schemei noastre de caine,

trebuie s5 ne intrebim pe ce baze se intemeiazi judecata de
adecvare, gi cautand modelul adecvirii se intra in spirala celui

:'::]1ZIA AIIUISEIuI NJ B3IJO1SI IA BJN}PFAI rnIaJ
:: '..-:.-, r ap Bau:..-, - ?Joqrla B uluad IeuJJol PJn?€u aJrJO aP e}
:- : --_. i:r-'r n Dr r: .--.-;..:il tr^a FS roJard gieJ op alrrnpugr ul 'aurg:
: 16 gl€?suo? as '(aluniurrs ,,alasuJ" -.rad
:a :- ::-::.-);is -=:=,-^:::- ,- . irJ ps -cap€
-
-",.::- t-u:-*:': BAOsE
'-. ::..--- :::::,. :-- -;:t.ur nu FS Brirpuoc n3 ?o?) IrqBlncsrpul
a?sg
-- lp uodeJ un Pe €apo^ tuo^ II'9 uI rr"ralS
rs.-utnr-J(DluI'o11p[r3^sa !1I gB)rz'ilqpes lnee^sorpJurlul'lprqIde€lsJ
"rnd '
l?ulase rolace Inlapour ad 'aurpnltlru -nurrl
axaldruoc reru rlnur
: n€s 'a"reueruase ap erierr

'- = iua8aleiuJ Tuauour IacB urp F)BC -rzod
: -lB-red aurlop aJEc Iac olsa Inuoot
EJ I-A
-i - s -'jnJal JEop ro 'pleerldxa aJac as E1€Arl
nu oJ€^JapE ElsEaJy Er:i: - r: :.-.r ti'ariezues Boce ap.(?eluaz
-aJdoJ" lDnJapD drqr u3 atsa l:, r.-Jus a.reJ uud giuapuodsaJoJ O lIi
oJ a1.r
g+sea3e uI Fls 'ar.na4 nrluad 'lerurrd Inusluocr pc paJC 'etunr
E a?Jr
'(prruoJr aJ€ug{rrasz ep erielar erurrdxa .re a1e1t1e8a ap {nuruas
UJ ?9J
E 3ol X = S EInruJoJ uI) rnlnrolelrrxo Inuool g ,re rarielrcxa '((nou

Balelrsuo+ur'gluelsuoc g "re eri"rodord gcep 16 'e6u g Je EceO 'oIzU ?N3PJ
r13 AS
rnlnJolelrcxa Inur?rJe8o1 nc gleuorirodord a uiezuas raun Ba?€l
-rsuolur a.rec urrd tauqcag rn1 ea8al punq Bt nldruaxe op urgni uI 18.
FS 'leund nc lcund aiuapuodsaJoc nc rfrgq raun EJnleu pql€ '€c e
ps rnqarl B FrFJ 'a1e1rnr1ae ap uralled r6elacu ap a?rulJiop luns
rS ,,ase1c r6eralace uri.rede" gxep (arualDanlJa Bc nes) Gna1aca r5e1er
€J aleJoprsuot r+ 1od glep BsBoAJau plnlal o-JluJ a+€lr^rlce ap
rrg?s gnop '(0I :016I) €uern?€w a16a1urue runc e6y '?u€[nrul]s 16 lnl

rnlndurgc ale nes Inlnlcarqo JolrJrlsIJa?JBJBt +aund na lcund JP-U

epundsaroc FS aJBc ,,aur8eurr" o na oceJ B ap (gJuI) Jrluru aJ€ nu enea
aJeugrrrose rrrrrunu o ps ?gJploq IrrB aJBc ad are.tcape FlsBatV
AIIIPA
grJJarOcu'l'nnrnllnalreuInurulnsodscnrxruaaolrs1oau'rpplecuea1rse6o"rrnonFlngaulJnoarcpual?€^usenl1eeFa^pptlaoInpJuueol aceprJuEgncedsauartea"rurolnscdt8s-r
u\ez
-aJuI p) rS '1nun1s rdelare runur.rd rJo a?gt ap rJo solJau nJ?sou
un 'P
Inrualsrs u3 pruo6g;sap as aJ€t lnsaco"rd aza;1sr8etu1 ps a16a6nar
slaurJ gc uaundnsaJd e€aJelJape zBt lsaJe uJ gulueasuJ aC 9XSIX:

'lnrur?s ap ?€JoAoJd elaae lcexa eiuar,

ga?iusaapulnosdusneJdosJprFplsr€aacuend'es1ea1ut1suaupnrdPsgJSr €raScBln'nruNrls'ruaoJ]EuJalIPoJ.\rL?sIeIlEalsp AJOJ

)sou71

SIZ A
rnFrs

lnJNruoJINt{o IS sJuI.qd'JNVy

L\NT Sr ORNITORINCL.'L

2.8.2. Pragul iruferior al iconismului primar

Dac6-i posibil si definim iconismul primar in termeni nementali,
este pentru cd in interiorul gAndirii peirceene se incruciseazS.
doud perspective diferite, dar reciproc dependente: metafizi-

co-cosmologici qi cognitivd. E sigur ci, dacd nu se citegte in
cheie semiotici, metafizica qi cosmologia lui Peirce rimAn in-

comprehensibile; dar la fel s-ar putea spune despre semiotica
sa fald de cosmologia sa. Categorii ca Firstness, Secondness,
Thirdness, gi insugi conceptul de interpretare, nu definesc numai
niqte modi significan,dl, adicd niEte modalitdli de cunoastere a
lumii: sunt qi modi essendi, moduri in care lumea se comportd,,
procedee cu ajutorul cd.rora lumea, in cursul evolu[iei, se inter-
preteazd pe ea ins[Ei3o.

Din punct de vedere cognitiv, iconul, vl.zut in natura sa de

purd calitate, stare de constienli, absolut irelat6, este o Likeness
pentru cd e egal (adecvat) cu ceea ce i-a stimulat nasterea (qi
este astfel chiar dacd nu este inc5. comparat cu propriu-i model,

chiar dacd nu e incd v6.zut in conexiune cu nici un obiect

exterior simlurilor). Din punct de vedere cosmologrc. iconul e
disponibilitatea naturali a ceva de a se irucostra a) un alt

lucru. Dacd Peirce ar fi ajuns la cunoqtinta teoriei codului

genetic, ar fi considerat cu siguranld iconic raportui care permite
unor lanluri de baze azotate sd producS. succesiuni de amino-
acizi, sau unor triplete de ADN s5. fie subsi tuite de triplete de
ARN.

Vorbesc aici despre ceea ce in Tt'otctt ,,r.7t defineam ca fiind
,,pragul inferior al semioticii". excluza:du-l dintr-o disculie in
care se incerca s[ se elaboreze o se::ic,iicA a raporturiior cultu-
rale, singura ce avea un sens daci se considera Obiectul Dinamic
ca terminus ad quem al proces-,cl de semnificare Ei de refe-
rinlA. Dar aici considerS.rn acum Obiectul Dinamic ca terminus
& quo. si de aceea aceasti S€nr-,-ZA naturald (a parte objecti)

trebuie sa fie luati in consider-:re.
Cu toate precauliile cazui*,: nu incerc deloc si repudiez

distincqia ce rimAne de baza ::ire semnal qi semn. intre proce-

sele diadice de stimul-rdspun-. --r1 procesele triadrce de interpre-

tare, astfel incAt numai in der,rna expansiune a triadicititii ies
la iveal[ fenomene ca semnificat. intenlionalitate. interpretare
(oricum am dori sd le considerin-r). Admit insi aici, impreund

BJTJSTJaIf,BJq-) ezeqals: -iJrloruas-oloJd nBS) 1?Jrlolluas Fls€arv 9u:
"'€a nJ azauoriseal ':-. I€n?JeJ dtqc u1 1od a.rea JolalnJalou
roJnlnl eaunilnru pr.'. l. ruJa?ap €a1B?ilea.r .,a16asr.ro8a1uc" arec 3J'.:
-rolrliJ un a BrurzLr. iJlJosolrJ luoruJar uI 'araqa r-eudord
alsaseF rS elnea a: :- ::oJq o a:aurJoJ ta tardord apundsaror sej
aJ BaaJ al6asp8 i! :-':-r-ileal ezearoldxa Eurrzug '(os €urrzua -aJ
nrluad; gurrzua n,.- --: '.,.ias un a+sa JBJIsqns lsaJV 'rJ€lncaloru
uaual.red rrr-rdo;i : - .:, --:'.u xaldruoc un pztsoluJog 16 gzeauoricear -AJ
:ounrzrlos uJ rii:.. .-- ,: aJBJ nJ alu€3gru[rasau alncalour ap
JP{lInu Un A.n,.-."- -..:-: -:.S r-nr"rdo.rd ezeauoricalas "'Flurzua o" za\
:rJaleqzap rs'. : :- - -:-r'rJ uI (99 :886T) IpoJd €luauloC
tnp1a1( ?nnrapD a lnqntni unt p{n (?t
'ern11e ln,::- , :, '.
.--,i.- -'-: -. EJ nrluad JsaulgluJ as aaa) rop'g1e1m s71
erlenr.= '--. --. -..:-'.rEJ:aAr?BuJa?lB Ilienlrs uI ,,IJaFa1e"
-aJ
alsru .s :r:--:--.: -.- -: -- inrurIilnu n"rluad ec 1n1degE?uaruoJ JI
B ap --*: j.--: :- ':: *-. :JoFiurrgd lndrqa rou uralseouncaJ -n1
ulnJ E:'E -r.'.:- :-:-:. -. i. :--.JoJurrl o EJ eaapr pug8utdSar) FJIJOJ
-€?.a'!U aiErli::-- : ".:-:. :-'.: -:,: L:' ul
',,auruas" Int,-:--'-:.: '--..,=-'- , -.r:.d BJ IUaUIJaI JOUn UralceOUnfal pS
Lrrp pul
JErqc r.ugurruqa gS '(tgl :886I
ap
'uueruqarg ..:i-.:*:'---* :, - :-uJe;dns ad nralceq ap aluaru8erg -o
ra-JoprJruuar1lal€"?lsEralJrJrnluB3rlura.srlaao*cJr-'Eo-r:-,,--.--r.--l:.-..--.:..:--.'.-..':-)=:-)l:sPoEu€Jn.a)reapLl Bueracldl€nul"rrrJlsuBrauddoEcatr lnBn€lauJJco/suaaltaau?lnarucJ
uInf,B o) €aal urElLr:,1 -.: :' 'rl a pr "rn-8rs a JBp lareOrradns alI
auauoual !::.-, *.
e.u1ru8oc olocurp apur-\l -. ..i:, ,- ,ualuJa? razorluas IB JorJaJur INI
ln5e.rd ap -:: -::-ra.id 1o1 lIE
ugurpg'(8'III'266I
al
'ueurlapg uI grualqoJd rsae:--.- --:-lr- arlug 'rza.t) ,,aJe1a"ld"ta1ut"
',,1€egtuuras" ',,uuras" ap Iu3-...i:- *. arEl€JJ g nealnd Jelrunurr ?Ja
EaliE j -..:
Inua?srs uI Jola?rJoJrurl BJa Ezi-lu .:....!i6atIsE"olDunlaaaJz"JEacpaSa)u.a.auJoEucaruJ 'la
alalrn Fr€p
aprJap E ap Iir

-nuro)" ap auaruouoJ neaJaJlad as .tu-lt-i1al la,\ru e1 er neaurisns SSA
nSolounrur aJE3 uI rS 'ruarorlonuos T:: tFolounrut aJlul F:lEJnAgSsap
ap
aJaJeqzap o-rlul '(,,ap plrJlc ag ES gsndsrp a" : snds $ J€ rpoJd)
BllB o nc azauor{reJa?ur ps gsndsrp a EJn}JuJs o aJ€c ur.rd gcrzg -JA
aJe?s o g JB razoruras B gJeluauala etirpuoc 'suas lsaee u1
'rerur.rd InlnlusruoJr B igleluour .rn8rsap ni rS 'p]
E
g.r.rlruFoc pcur nu) arir"rede eunrd Ec Eapa.{ uelnd o aJ€J ad erice
IEL
-JoJur 16 ea"rrulgluI aJlgt a;aundsrp q']s€ate uI reurtoJ nu?s az€q
t
s-.-

EJ

-TTT

UI

-TZ

9z

'll

ep traJlsE gc rs ,,rr.rgagruuras alE olBrJal€vt ezeq" aliru glsrxa gr
ugldacce es arnqaJl 'Jlur{u urp )seu as nu '1uapr,La 'aJEJ 'aJ€or.r

-adns alernlTnr alauauoual aFalaiul e n"rluad gx'(LL6I) rpord n)

'i'l JNIIIOJ,I NH O IS IJUI gcl'JNtfl

I\T\NT SI OR\ITORINCUL

a intregii organizeri biologice (sintezd proteice, metabolism,
activitate hormonald, transmitere de impulsuri nervoase, si
aEa mai departe)". inc5, o dati, m-aE abline s5. folosesc termeni
ca ,,semn", dar e neindoios cd in fala acestei broaqte care-si
caut5, propria-i cheie ne afldm in fala unei proto-semiotici, si

exact acestei dispozilii proto-semiotice aE tinde sd-i dau numele
de iconism primar natural.

De fiecare dat5" cAnd m-am intrebat cum aE fi reorganizat

Tlatatul dacd ar fi trebuit sd-l rescriu acum, imi spuneam cd aE

fi inceput cu sfArEitul, adici punAnd la inceput partea despre modu-

rile de producere semnicd. Era un mod pentru a decide cd ar fi
fost interesant si incep pornind de la ceea ce se intAmpld atunci
cAnd, supugi presiunii Obiectului Dinamic, decidem sd-l conside-

rdm terminus a quo. Dacd ar trebui sd incep cu sfArgitul, m-aq gisi
in fala acelei tratdri in care (luAndu-mi reperele de la Volli, 1972)
identificam intre primele modalitdli de producere (gi de recu-

noaqtere) semnicd congruenlele, anume calcurile (Eco 1975,3.6.9).

Pe atunci mi interesa cum anume, pornind de ia un calc,

unde fiecirui punct din spaliul fizic al unui dispozitiv de impri-
mat, ,,transformAnd de-a-nddratelea" se putea induce natura
dispozitivului. Porneam de ia exemplul mdqtii mortuare pentru
ci eram interesat de obiect ca tertttirttts ad quem al unui proces
deja constient de interpretare. de recunoaqtere a unui semn.
Eram int,eresar in aga mAsurA de raportul de construire a1 unui
con{inut posibil al semnului, incAt erarn dispus s5. consider si

cazuri de interpretare a unei mdEti mortuai e care nu era astfel,
ci era simularea unei tiparnile inexistente. Acum e de ajuns sd
re1u5.m exemplul qi s5. focaiizdm atenlia nu pe momentul in

care se ,,citegte" calcul, ci pe cel in care el se produce (qi se

produce singur, fdrd acliunea unei fiinle conqtiente care inten-

tioneaz[ si producd un semn destinat interpretirii, o expresie

care apoi va trebui sd fie coreLatS. cu un conlinut).

\-om fi aEadar la un inceput. inc5. presemiotic, in care ceva

este apasat peste altceva. Numai in sens teoretic, cine ar regdsi
acel concau pe care ceya conLe.r }-a produs ar putea sd proiecte-

ze in sens invers, incercAnd sd inducd din ceea ce este acum
ceea ce putea sd fi fost la inceput, Ei cdruia ceea ce este acum
ii poate fi inteles ca amprentA. sr deci icon. Dar in acest moment
ar interveni o obieclie.

Dacd aEa i'a trebui considerat iconismul primar, cum s-ar
putea defini momentul lui Fi rslriess prin metafora calcului sau

'lnJIuIu IaJlle ap alsa rsnsur nazauun6l" : aleluaurepung aldacuoe NE
pnop EJurluapr rS (plr:.:?oc nu?nu a?JD ails oun?to aO) oraz ap JE

rs nun ap EaqJo^ zrur. ]a aJBc ur Inlxol 'BJrzgeJaru ap pur8ed Jui
IU
91{e o )salurrup BS Ei.L'. :-E '(rJrzUeJaur lerirur ruatuJal uI }goap IUI
-a'l
Inusruocr a8alaiuS a::: : as nu Bc snds e-s rA.1 earzgelau uI EJ?ur
as elap r"rng8 ap pu:j.":.'! €cpurg JBO'apri{rui ealnd re-l arEO IS.E
aJ::.:
,,rn1ndop" InJEurJoJ s.,,-, ,- ' aleod as g-nu-B IaJe urp retuJol r6n1o1 r$ B,\
tuaza"rd r6n1o1 a aJEJ EAae e InJorJa?ur
'(?66I 'tztelr5 11e EI
-u
u1 psdrl BJ r€Lur.; -:t:-'unJal g aleod a"rec rA'nal8 nl urru
-gap IJ rsnJoJ aJ::: :- : :-u€rprloc giuauedxa rua,r.e e.rec ardsap AS
BAac a F3 pur!_i -::: -'.:tli lB?nJSrp e-s aJEJ ardsap alg?rlua o
'e"rne8 o EJ E...=t :- :;- .::_ -.-:.id uocr ?sac€ Fc uatgd JE-S .FJui alsa uI
nu aJ Ee..\arnl iE;la..E_tJ:--::_-....:.-:----jisqaeluea"rpntdlaarpau€nJ
-ndsrp IaJ un-JJuJ,e1-a.rau €S
urr-rd Juaruotu a
a.reJ'* t. :: -,*.a.ro-\ BS p 'I"
'p-ritt;:-=.. :_:ttriEJ
aJJrad nrluad Iexope.red ea.red aleod IS
16'e1a11e arlur.rd,apasod
i.
FS InqaJ? JB AJBJ E-\OJ 11 t;-l:.-,-I InlJarqo rnJlsuoc aleod as
punoJC a1"red Fll€ ul plrtunu E-EI:-i: aijezuas Eacr? urp nrldac.red 'u

urnJln?soaEcXog"r'drnIlnnsluJnecruur"rrd(suonl reur aunds ruo.\ tunJ i aJB.1 ul 1a; r6elace SA
eur"rog pluardrue urp NJ:
rualeoJs ps (uuras EJ'

eJ elnze^ crlaJoa? U JE p?uaJdure eaae gx ze) url ealnd Iu€ BJ -IJ
gl€I '(lalg aJe?nc u1 eqnrn6uS aleod as qn"rn6 are?nJ r€urnu arec 'cl
uud p1e;n1eu eaFal; Fur^ Es arnqarl aJ rnlnlu€urr;dun agiq+ '(6
-rl€potu alieounc uru rS 'luerur.rdurr lnr.rdo"rd gcseaur.rd r6-ps
-na
s+€3 a pluardrue Eqs€ar€ gc i16 tue FcEp J€O '.duoseouncaJ'( I-Es
(z
eleF luns ;ep '"ro1 lnlueuudur (J€sarau pour uI) pcuS lisg8 nu
nu eJ€J elua"rdure Joun B ar.rdo.rd Bale?rl€) !I JB IEJnlBu .rerur.ld ISF
Inusruocl 'lluan-ap luaruala un op pieg lueurala rnun E alE?rJEl
-uauraiduroc ur"rd .(oJeuetuasr." ap 'nJlsDJur nI ataundstpatd ap -aI
rc 'alunlcaga TJBJIsEJUI ap urrqJon nu JI€r rS ec .reurr-rd ursruocr I3
ap purqro^ IcaO '(69 :6L6I '11apsueg /ey giuasqe ur luaaralur rJ
aleod nu JEp 'ssatrpuocas aJIEJ ap 1er5o1y pyDpulcsald g aleod -n
ssau$Jr[ gJ rJo
lnurr.rd lrqeqord o+lnur reru ap leladar E'ssIaau: ppJuon]aBsonp lag'uegasc.arJra€dJ S?
lsoJ U JE acrrad Jee
aJapal ap lcund urp 'aceg e ap etap aJe aJEJ sundser-1nurr1s IE

lroder un BaA€ ure Baate ap ri 'nrlseaur nJ rJrnlrlsqns 'actta4s
auaruoual J€rqJ JaJJad as oloce : o?ur€ur reu urind EaqJoA as

arer a"rdsap 'crlaua8 rnlnruourrJled 1e aJaJrursuBJl ap lnsaro"rd e1
iurpug8 au pS 'ssartpuoJas u1 'e1se uud rerqr 'Efap g urv a a?ualu

-ola pnop a4u1 opnJ ap aJ€Aaape o 'a"relun4uoc o '.reul8r.ro
?reJuoo un rJOp ri 'lueurudur lua8e un apa,La.rd a.ree 'ralua.rdrue

1,'t J-\IUOJ.INUO IS g JUI g.{'JN\t

K\NT 5l OR\ lT' )RI-\('t L

altfel spus, privaliunea; ceea ce este demonstrat de o miracu-
loas5. asemdnare". Similitudinea era calculul binar unde ,,cu o

minunati metodd se exprimd in acest fei toate numerele cu

ajutorul Unitalii qi al Nimicului".
E singular faptul cd, discutAnd despre ce este iconul (inrolat

dintotdeauna in armata analogicului), trebuie sd faci recurs la
textul intemeietor al viitorului calcul digital, gi sd te pomenegti
traducdnd conceptul de icon in termeni booleeni-. Dar in termeni
de dialectici intre prezenld gi absenld poate fi definitd posibi-
litatea oricdrui fenomen steric**, inciusiv mirabila adecvare
dintre o gauri si dopul ei. Reg[sind, prin definirea celei mai
pulin,,structurate" dintre experiente, intAietatea iconic5., prin-
cipiul structural prin care ,,fiece element conteazl. intrucAt

nu e cel5lalt pe care, evocAndu-I, il exclude" (cf. Eco, lgGB,

2" ed.: xii).
Fireste, odat5. acceptatd aceasti presupunere, se pot infrunta

acele situalii aflate la jumdtatea drumului intre iconism natural

prirnar si sisteme cognitive ne-umane, curn ar fi cazurile de

recunoastere gi de mimetizare printre animale, cal de bdtaie (qi
niciodati n-a existat metaforS. mai adecvati) al specialiEtilor
din zoosemioticr43l. Toate aceste fenomene, pe care personal md.
impotriveam sa le consider semiozice pentru ci-mi par cd. se

situeaza mai n:;i: c'e Flrrep reacriei ciiadice (stimul-rdspuns)
decAt a celet rr-,:c,.. sttmul - lan! al interpretdrrlor - eventual

internretanr iog,rc final), isi capdtd acum intregul lor relief in
nomentui in care este vorba (vdzAnd Obiectul Dinamic ca pe
un terntinus a quo) sd gdsim o bazd, (qi o preistorie) a acelui

moment iconic inilial al procesului cognitiv despre care ne

vorbeste Peirce.

Altfel nu s-ar putea nici md.car explica in ce sens acest ico-
nism primar se leag5., pentru Peirce. de datitatea acelui multiplu
al intuitiei kantian care constitui.e ,,cheagul dur" al procesului

cunosc5.tor i gi nu s-ar explica nici ferma incredere ce-l impingea

pe Kant sd-gi intdreascd a sa ..confuta{ie a idealismului".

* Adjectiv derir-at de la numele lri George Boole, matematician si
logician englez din secolul al \I\-lea. Plopune o tlatare a logicii

care are afiniiati cu algebra nc,rrra.ld aplicatd cantitatilor 0 qi 1. cu
aplicabilitate in electronica m,:,i::nd (n.t.).

"* Referitor la ..spatiu" (neologism der-ivat din gr. stere:os,,,solid" (n.t.).

oqt sr r ,.i:-.:or;5.raarllq?,a, oEJ- : :,ds as $!j maI ulp gcul '"rg.tape-r1u1

{59 ''_ :-E.16-€3€ alsa E-\af, lsaJe EJ 16'1ua"r

-::-- UI tUISEj- - - L'za?odr e?daJcE Balnd JB-s arilpuoJ ac
i iU IJ 'r l.-' '.-.r3I suponuun8qocrurucraraaupcJaJE]lnruJJa!tuJ1oa€dEJ)uaEulil€urpJanp?urrt?JJ-aEaulcs
. ':rJ EC r'.. -r au
nu

: g alBod 'rn1n1dr11nur €aJlnlur lsoJ g
:,'ugd FpaoaJd aJEJ 'arerald ap lrund

-:r r.rlrqrpualB grurJa^ rJ'?ualJsuoJur ap

-.^'rrJ TeriuaJa.Jur sa3oJd un coI ui €fap
: .- aleod nu '€a r] JB runJrJo 'FI€nzIA
- -'.ziras o J€c€ur rsru 'PJBOTJaJU€ AJal
-::., :-. -..--- "- .:-: : --::- -JnJOJ aJIJO Fl €IlIJg€ fi rarirnlUl
: - -. rl TEluaurBpunJ nFS rnInusIIEaJ
i-sr\a ts qlsrlEar qqord o 191€
a :.;---: _ -: I ...'_: I '.:-:--.r,,Jr lsaJE Fspulg alsg

'€rnlIB

Bururnl ur Inun lEtaJcijatr.:! .-=l : ', un BI snd ap a?ln{Il
r€ur ura^e 'urapundsgJ ES aJ€J EI piltio.,t rrGurs un JBop rua^€

r€ur nu '[rgroqela E PJ€orJadns gzEJ o-J]uj Elap LuaJuns rJrE
J€O 'asBo^Jau alalu alrri€uruua? ,,o[a6ur" Iur-9s ?gJuI (aJEorJa?ur

nEs aJBorralxa) rrirpuos ap IaJ?s? uJ Inlnur?s JsarurJd FS ?nlnd
g 6e pe nJJuad 'ureln.res sndns rJ a?Bod J€rurJd ursruotr IaJe rs
Fugd 'rni al€ adrIs alarxrJd urp JErqJ 16 'rn1ns-raur lndrurl u1
'EAa3 aunds e n.rluad runJp €l ruruJod o aJBJ ur-rd erirpuoa aisg

'IuIEur raJrllUnt(u€}u€JrJ-€dAAEplPEorJf,lrIu€u'UrOPCsr rnqaJJ EA (rnlnJ€Aape erlJEJ"

: FSIEJ BC 'a1Sa n1q 'ra .(rnlnJ€AApB"
ariue.re.S o rJru BraJo nu lJalqo EI ap aurloJd ge 1n1de3 req
'lcarqo €l ap aurlord 1a3 un-rluI ar€c al€?rl€c Prnd alsa eiuapr,ra
F?SEacE 16 i luOc eap as PS aJa) as aJEJ ap 'esrrardur rs Ea ag
'eiuaprna o €l ap ecea'nldrgInlalord?"rEaJluall6Ilaigliq?eI^lsIlrJ€rusonardnInsluaal{sraroJrsInds

IaJ?IE 'nES - aunrJsar{c u3 snd aJSa BZ€q ap .(tuslleaJ" lnpqrlsrza"rr
€Ja aJEJ iaa 'rnlncrloqrurs InsJalrun el ?nra.\L 'areor"radns a,n11
-ruFoa rJnlalru €l ?BluJoJsuerl rA leJoqelaal alsa Ia '1mo1[nua1q
In?oarqo eIpunoJC el ap EaJaJaJ? uI'ac.rra4 n"rluad'arunu€ urnc
rugqaJ?uI au FS arnqaJl 'reun"rd Inusluocr ?nJSounJaJ pTEpO

paLldarrad nlncapnf ' t' B'z

-I, I,)N'I TIOJINUO ]S S:)TIIgd .J,.\\I'I

Ii\\T $I ORN i'f 0RI-\CtlL

self abstracted from the concreteness rvhich implies the possibility
of an other" (WR 2:55), qi sd traducd. {iecare engleza foarte rea

a lui Peirce cum i se pare, dar si reflecteze asupra acestui
punct. Firstness anunld cd e posibil s5 fre ceva. Pentru a spune

ci esie, cd ceva imi rezistd, se cere sd fi intrat deja in Secondness.

Abia in Secandness ne izbint cu adevdrat de ceva. In fine,
trecdnd la Thirdness, care implica generalizare, ne indreptam
citre obiectul Nemijlocit. Dar, fiindcd acesta mi-a deschis calea
universalului, nu-mi mai garanteaz6' cd acel ceva este sau nu
un construct al totugi va rimAne in Obiectul Ne-
mijlocit (cdruia meu32. $i varii re1,uiri, ii subliniazd aspectul
Peirce, in

ipPcreoinmiriccae)rua-nsifgceualrrdaeeree,a,mq, eipmceoornrmiceei"spailideaeckecaleenivtaaiascnigadurerinirpicredoc,feeadritetdetiandetduiocilaoianr icsmmiuu1la-l
tiplului, este totuqi garantati numai de inferenla perceptiv5'
Astfei, intr-o zanb. vagb. qi mligtinoasi dintre Firstness,
Secondness gi Thirdness, incepe procesul perceptiv. Spunproces
(ceva aflat in miqcare), nu judecat5, care sugereazi concluzie
gi odihnire. Fiind proces, nu ne vom mai putea mullumi cu el,
pentru a da seaml prin el de o schemd stimul-rispuns. Va trebui
sd facem s[ intre in joc acele fapte mentale pe care le exciu-
sesem din tentativa de a defrni intr-un fel iconismul primar- Cd
pentru Peirce acestea pot fi fapte ..cvasimentale"' in sensul cd o

teorie a interpretdrii poate fi stabilitA in mod formal, fdri s[
petreaci, aceasta e o altd
!dinis5c.uclioen. t^indeaocemstinptuenci:-:- i-'^re -ra.e
a ceva care s[ funclioneze
..I'-c:lunea"

ca o minte se dovede-.te inilslensabila' Fapl,ul care ne explicd
procesul perceptiv este ace-: cA. atunci cAnd
voi fi ajuns sd
calmez sau si opresc pentni '*:l noment procesul, dupd ce md voi
fi ldmurit cd ceea ce am in i:^i: este o farfurie cu mAncare cald[

(albi sau circulard), voi fi pr , r;n!at deja o judecati perceptiv5'
ExistS. o serie de texte o-n primii ani ai secoluiui XX in
care Peirce repeti ceea c€ -r:e1ege prin judecata perceptivd
iCP 7.615-688). Feeting-u1. p*ra Firstness, este conEtiinla intr-un
moment de absolutd si intenlorald singularitate; dar deja din

acest prim moment se intr'i ,: Secorudness' se atribuie primul
icon unui obiect (sau md.cal' :nui ceva care ne sti in fa!6) qi
avem senzatia, moment iniernediar intre primitate si secun-

,fd,alauprcitrtuealztue"i,ccianatsreAer-iliscintoitnecgEer:iveiaznddineictrep-e:Prjcureidmpeuuctla' sVt[toimpieufrilc.einpptetoivrc5sa,rpeeotaiontcdemicoaecihaiiill
cdtre ceva, fara ca nici o intenlie si m[ anime, si ceva s-a

llIl11{-r i .: .- LllsS BIiEZUSS i rl r-:?IIUuii?3S 'i!t.rj,til.nri-L! ri;:lrr5'lsri E-S
--' i elep 'run-Je .i{r
IliLtrrIl: "t?)unoJ, T}L:
: !r. .
-:-rliiE3 rsEoaJtt;lrjt,? iulu nu rrillzua:- IE
III
r, aJeoJeueurosE" rripzueJ JP csT2lJ rrr
.\rDur BriBzuorj -il
r 1l1zl?r\ urB-ai aJBc ad is
rrr-
,' ' a1--3 uoqTBF 1,.r.-)/)r EsrJauaF a1e1r1eFa ulp
-rr-/ eJa InuaqlEF are;l nrluad) JBrurJd un
' :-.i li{ Elop u.rnJ u-rape.\ FS ,rlerueJp g
. "t
: lrieJedruoJ FJrurJaci r6-gs Ea?nd .r€
r-.ES laurnl u(JrgprDuandBsJ-aqp?lsr?olanJd€nJJr.Jrso *t
- l ila.r Jilcur ap
ap ^l
- -: -- ':)JBJdPISIIOJ UI €I NU EiISE (ININU
- .--: rnl eiuenu u JrJ a.rB3 'uaqIEF Io-t
- ps
', iEl a{.{nds ?ArJdacJad r??E)apnf'(
Fri
i .- r.rr| lfiJr{ rriFlrtruo)i € RrrrJn 0
-. ,.rii i: op €ti
' .,- . .. In13E u3 'F^r?do)Jsd
: -: . _. -:-.rrr;tii[i] ai-r ?lnul IEru JEG 9s
. iiT-'J ad pleriuaragur
0E
alBlJAqIi o oJE !.\i.ca-r,i:: . -- . _' ii_- \-jirf: a pFA oJ BaaJ
i-, _.t . -t-,. i:t".,)XBJrtutJd JJI?J Il 'r
9J UInC€ EuIJge'elap'ppui.--,. - r:
uI €la3€ ln5erd -nl
un'uo?duIIS un aaldsagrIIsr(uafr,JriEadtuaa3srzr.'l-iunr:u. -.i=:..,,-j i:lrr r;inn.f '.(au7)u1 In
ia.t .:,':-.r-i r,l.L-jii ir iru{03 o a
'1a
nu Enl?dalJed ElBcapnf 'ESJaAaJTA nu rs '1n1dar.raci EZi:r.,rtiie.rEF aJ€3
a?sa sa.
E?erapnf a?sa (anrldoc"rad Iiecapnl e a?B]tFqesuodsa.r €la{l
'P-
rnln?darJad InJaJcBJ€J a"rdsap erieur"rrge a)iJO 'arirzodo"rd o le]?ur
rJru BJ3 rlu E3 nJ?UAd 'eSrUrald JesBui r?ru EJa {-nu {n}da3Jad runs -ln

IaJ?se lol 'inldaJJad ,,p1urza;daJ" nu glE3allnl BJSEa?V 'luazard L'Tt

rnin?daoJad EJdnsB gtrBrapnl o razo+odr BOTEJ ad E{ap ?rnJ?suo3 t"'
uJe 'uaqIDE 'unDls rrn a Dlaln unds pu€O 'r.r.al€liiJa[ u{ ula1uns In'l
-e
tS 'pnrldar"rad E:Ieoapnt eot u1 €J?ur ?us[rotrr ?socl? uI r€runN
'..eprdnls" r6gsur Ba ur 'a+€l{lenprlrpur pJnd o:}sg NT.I

'rrunrie.r IodB un rf,ru pzeasa.rpe nu 'eznlqo glua.rede 'eie .rerqr 1?AI
'glu1 alsa E af, lsaJe J€p 'aJede BAaJ €) ?Irup€ gs ..Jrps" Jurls
{I]L
'(619'1, .13) ,,8erc{ ui g1s ri 'a L
naru rnlnlagns ein EI oleq" nlduns ri "rnrl 'rsnsu{ rni 1nco1 aurl
_\5
Jp oJEc uruas un u1 csaprru8 Fur F-q aJp.J JR-ru {nlrrEAnl aJaJpoap
au
'a-relredapur o g Jg .iep ',aur:jerur(' rtunu ealnd JE,s na pEA oJ
EaoJ eJ ezeazrte aJJrad 'gurldap aiiciac-raci o EJur a nu a"rer ri in

tda.uad un aJ6autn{r oJJrad aJ eoal ezea.{nJuoo as II,{ "aia1a;;uor EA.

aJeur reru o ap luatuollr un EI Ja.rT ES a{Et ad Juns'lig}1tel fti
enop undo [rnJE '3lr?llrulJil op rJlo]urp B[ap 3.uns 'a.tJasqo a"-
ES :opJal prrJad o nt uaqleE LrnEls urL pF,\'.r1arn rarlualu sndlur

J.l,)\I)t0.t iN;'t{) Is :i,),tI:1(l,i.\.\'}l

II\NT $I ORNITOR INC]LJL

#ffijas(uLiidcilczienePcmruaeeitrs;lsc"esaie);p,r"rpe"npaatorrrlee_edcc"esirecd"laa,i,-,si"raita"'ac'le:t2fil"app.'8dgaeei.rn2eoptr.srus:eehdcbdaioiictdisaedsutretneidmteiniaasuipmeliirrnebsetiueisanriaccptetorrisenaedutgsapiisreppepcaeauttirnvtcepdeericnpdoceut'anlu$crueeiil

m-(iap;ar,pcdcJ;raceeoetllPe;eaps;iAurr"rDFn;abrcocic;;7etesdue:etercii;ten,fcetg.psl;i[u6iilctttt;-ijtrrnir;uaaa[v3hil-iicugddtad"slco7ud-cseeP"uddunnurt"f)culelouooiiocubasn"pividbillmt;se'iredinu,cior.eearri.ianp.o"apscPln"contlJ"ttaeeoOd,tu-q"c-m-Jia'riqn1UPci"tce'oaiep"ieeei,:t,dt"rrtui"e'mccir.es"pua.etabepPata"ld"p';utton'etlela"Oo,ln'atrlvn-ijrtoa.eEi.eetnlN"astrtabnad.cuhi,eturehdittAa$m3Efctiaia.gai6dneizieraNcjetrdl-'oaaoemcaeudcmt"mlcAulaeremaetiicqnsstailfeceOiitiidctjenumilvapotcobculevaereebiacoeansnrpitirddecdtccatbot?eaetecteueuaercctlpsqltDiu:aruAehtutillsN._meaiuetTdplYlf-irsieehoii-ssdcl^tcmaNqiiepiea*orcme_drtu'boneiej-liljnu.anttinilm^aalcpuoeeidiz.pctrrcfismeejaiei'tiDismloict'oriaecaicnrsadndr"iaaetuet,erl'
arup^au;^reLpenCzI:o.carr-re'-re'terirudrrea-1r:'ic.:lP:eA=trr'i:'tmilrunreul'b:)ul'zla:li:'i.i'e'aa-elldl:u-li-n:a:ieitina:i:s'eaexPrtl-e''t1rTrnoi1eLc;n'a't-liera\diivaOinarbe'niddeuiuctietpnual(uloicpirusnNmaietodmdreiainjclccooiucglein'tsidtlseieii
;ejiaotr;;c;iex;m;"r;e;ia;ceeu;puenn;nia:;tc;pee;o.;Lpma;ast:orczufpaprudesEllmueattucaru,r.)o"ctt.utir,ireuirniu,nnpordt.ufpte.mi"arAiv*uotiliine.ucuf"dmcipeiloej6s'prouiuriiuirmdceniltaaaetad"iprcmpeclqr,u[taier-timniezitaniticup'urufpeiocaflnieacettrocerifurlpauaciatr.zgeirgc'itopdaeOivltearsaib(evicjpnaiehuaeosae,jcncaeumtEuctnuaeodeniglm-b-oicevpNisnaee[rces-e[scduImfitauteote'scjcriN.ajmaloirq'oencudaiiucnmaltniiScatriniosjic'ldasvoetcciaaalcaoauccirEtfteuefe'iiil
-ii"a"no^rc-pi"At""trtt"tefo.i*b"nbi.u."ieiifacscaztaoluabgalnNia,iictbeiedviema-aoriojnlvaouiotnc'iavuitE"omaptiiriUiqtinacttdi"hg;neitar"upermtlui-inthnaaiai"ate*iccnu'[etpeekceeaadnenqeattriifuaacuennociacd'fmlPiiseAcapphnteieein-rmcncsate)arrp-Eeaduit_etdcjatde

formatb conlinea gi acele informalii'

- Genuin, aflat in faqi (lat') (n t

puBJnJ I'::iu IJ 'a.rnd aer.r:a-'uoa8 aldacuoJ ap ruaundsrp nu (Inlnloq
Bn.LE.L1u-J1,?,,-i':-IapqueltgnrlBlepd'a'."i::-;:::Eradrcrar811o61'ago.JlLI.uqrodIuzaIa^3ilEgJaJnaIlJ9Jlsau9IuIJ'ollnoe?FJJUoEJrUluJEaoUpJalSoIa-p€a
-'j:?-:*,ErauJ8anul)snolBerua(€(sOIa-IPnJBcSlceFJuJuEadp.{'(l'n(actl.ur,a6ocal l9'ucodpqausrV'd{J1srdaJ6op E fap
-rrzaJdaJ((raun +glap auaJs IaUn lrJalJcsap
::.r JE Ec l
: - ':-\ gc ',,deJ uJ ogEJFOloJ o" ?BJPdBAU aJn
aJBc PIuaqJS Bace 9c
Inlcalqo a 191E
ttauua q1 tqolouocl ta qlJouoc? aJlulp
::-::: :: : :'-.' , -: - uJ AIA OIJBoJ'rlJalBqzap BJBJB U! - a.I

-::::..- .*---:' .:--.-l:- la?E
.-i:,: : '-.- ?s IJOp 6e re6'InlncJac InldaJuoc
go
-;:'r1 :i r j-: -- a.-a::',. :.::.-laDE ap uauroual Ec 'alunuocl
Plseace uI ISeI
Lt-rcll::la^\ :.-:::i ^, -' :.-:.:-- =. -:'ielnd Je'sezeJ AJE
'c[]€lUaLLGaSeUE.l*1;:.-,."-..-.'-.:-rzEaJnJuoJasaSalBluaur 'lJe

-Sa! ap alelr.qrsod grnd r.z::-;;=-;: il---'i3'JIoLu g1urza'rdar 1e1a'rd a€.
-"-JapAud"lu1or..orr"du,riJv1oxrleaudJ!B-Ina1-1epnunargnlJdoaJacrt.JresFduSamsaJlrns€lau€JluElsuaurop:s:J<I€uaT:l,EJr'€u-'dI1O[utrIrunpalnJ\ olI'nlallaJlqlOaosrqOa'*lreaJJlIlIigEEJ"l n3
e-oJr'ruugulJa.'1rdnJ-apluunr oItnpsaesJoarpdlsuu3ostnalcleuol d1ueesr16suuoacsal?ssoaceaJuEIt uJ Inluaur
IErunN IJE
ln3
gs 'araorledluaegaleudal lelnepdriueearAileoadlsJ€rIucnpuIIleJnordqlu"Frnlagslcu1rIaracuo1n1e[un€ru6aaa5-d1u-S?rdcuoonellqaropuuu6Idaplnleuulnlpluolootpcr
ap
16
'(raureqcs glrlnlr+suot BJa ealeple'rodurel 1u€X nJ?ued 16 rup IIiI
- aauBluBlsul ap Basape lsoJ IJ JB lgtlJo) .trldecled rnlnsaco:d e
pTnndtuay narnpuD)s qulqcs uJ EJopISuos as Pc€p EJ lJoc a JBO ols,
.Fruaqcs €Jrun o-JluI leurquoc ne-s aleriuaJoJul IJEtJacuI alau["rd
,ruepasod e1 efap area ad a1rrieurto;ur'alurod ap atluocl alolueru IS
-a1e-'a.reirqcs gun.rd o-JluJ nrJolrzueJl llldlull E-s a"r€c llrol
-6eounc 1t ir.p..o ep lnlcund ulp :nrtnl r6ulace Ju''s 7u'uDa* rs t€a
1rco1trrue51 ltalqO 'punotp 'arapa.l ep lcund llrunu€ un-'r1urp '9c
(t'Z'6L6I ocg 'nlduaxa ap ';/c; aurisns 1n1nd €-s oc ap PlsI ap
z1 'aJtnztlal e1 'pnurluoJ aJEuII[exa e1 sndns eg 91r
"goi:"a[ctn.rqta1.s,1,ro1a,rarSi '11n"racourr nr olod orr€IN Inl Inzec Era
'1de; ep r$ ap lnsaeo;rd azoqJolq 9s rc 'azazuole; nu
r€; nou €AaJ B
a-radaa.rad ap
gs nu 'gurlralur rA ps 'alelrunluol ap arru gleiurpa'rcul Bfap J?
p.r.r1ru8oa PruaI{Js eo 'a1eo4 'ttlqnd gur^ap ES alel ed a '(1tqts
-rursu€r1 rcep rA; liqela"rdralur a lgcnrJul 'yco1ftrua.Nl InlJaIqO (r
puga ad '1e.tr.rd pcul 'aler.rocul ap e"re .l'rldarrad lnseco't4
11r
a,c
BJ

,,JI

UI

IN

I

A

a

I

'Ir:l:)NIHOJ,INHO IS SCUISd'JNI-Y

llt

(cum s-a spus) de un lur-'tlel 3D. e grert si lc gAndim ia Obier:ti-ll
fira si treb*iirsca s6 prezumdtrr niste irnagi*i
iui liemijlocit
nentaie. Nu sr-rnt sigt"r cu:ll anume a'r interven! Peirce in

dezbateriltr acti-rale aie stiintelor cognili-"e' Obii:ct liomiilocit
Asta gi pentru faptui cd poate si existe uu
care coresprndeltnrti termen ce nr'l inletrege sd-dea cr-rnb rle urr
oecci"aasi"tlteiO*eq.i.ge,iit,"opkeppruarioeoirnezr,tisimice,lii,ppodostatnneuibt",ae)giclta[nA.*,ruuinrqcld*iaip:urc,Fyr1iitceelre'liliierllt"clciresebrpmrreoeic:erliocinnsintcepecjhia.le'ureplrm,;ilereSurpcio.dnirirci'rirpiailsricrraopeeguplroseoarpdszrmoiprdIzle[tiaiii-te(c'{ccidieiiiariirrtrr-ide:elzirelissittactrpsioafuaifarnnferiineret'irtjci''l":crerideeu''

cevadespreobiectene(lun0scutcpeea.lepercepti'lii"_"eacapit*1

aspectunlutanugi'a,}i]iatle0sgcrair'n',gCeSnle.erartlulma ateir,-,..rc.aiazgicrnaaflbersitle'rr,epqrieinrenptaart-
"biirc,ur"laf.r la o diagrame ce"apare in Grsnci I'ogic' acsio irnde el se
isnotmreeabcdhicyul mofsh[ e,,ips31l6n.6Gini-ofecslrcnsiir"-irpprroinpzc:zitioliaarelTuae*arlio-irgul:i"itiheerrllianuteres
acocegstltti.,.,'par,oIgir'an,lt,h, s;lit Ir.rilcx": rs.itr-lrersent.iri de asbiizi a'le procelselor
irrng:a
1r 1":r 1;'r 1- rT ii":*r::l{: 9i minulioa'ra
t.-ii.,.a ite t!.i,r 1,,r, r'L -, ', I Si-ltri.1il 6'j.i'-,n 1, reprOdUC

Cllrracter

IFj*{/-N.---:*.- -.* ;:r""*::..=->.1,

-\xi . . *,-*'^,i,f-*P_--*-^*-*!:>^'
//)r"--- i .ii r'li ,r
u',J
e:=>? "_4:{4 .i

' \ d r, ::lllIIJi1?rr !.1 rso.] Li JB rnl lniuar
. :.i€ j?r-{r rl rFl a i ; tT,I{J.3SuOJ A}E01 E;iri l
'-;ii,t: : alnsrid.c a3.t:.d al"rEtl EllB ap ad

I ,i iiiEJLIApUaJSUi,rlaT,I AtaqJ u] e^trozaJ

_-,:i i. t'.:is n:l EluIZsJd;.! sa?sa)s axBo',1 n3 IS

. :E,lJ0ds gs s:jE3 'q:|nzqAil.I g 3+eod a;i

-;./il tllrrlJd F.tr o-l oJEl ad €8unls"ra'!
: -D e.rrqasoail aJds 'I1?SJ?SqE IUOIIIJA1

- . .p 'srusas Fp arBi lrsolfltuaN +talqo
rsg llu;lod u aJEJ El ap alltiBz

- ..7 4J liln.1" suas ]rulnuq un-.tlu t li

jrti.ilBJ? nu 'EIIIJOJ Ui JROp AUnd nu

. .-r i ;; { }€}nJiui) durrl riulore u1 t3
- - :ri:r:j!l r':' 'siirnlur iS ldaluol ar1u1

- :r:-' il .l'iSB :€UEI?U€{ EIUAqJS

ii.r:-.:al,-..i :'. :.;:,---:..-.: i-:- :rl ,lir-pUgdOJUI qiueJ
-nBIS nJ J€p 'alESIlE-'.a :-.-: -'.1' ) - - .'. r,-r1i--,r'1'g, glaiuJ) azBJ
oeslnEqJsrIJJn.urIlIlUa-3p-J'.r(1ir8'i:6.sI aIJ.iI'a.Ildisa;T\rInpEl ?Fs'roa)JBluarpp
roJFJAg arnqlJ+srp

Inun rtru uI ?Enlrs
soppt a?€od as rA 'suas atunue un-JluI 'aledsrq elJFla'{dJa?ul iS
liilugap 'rclgut ap Ieqol8 niqru€sue PJ .puruea{u" IaJB 'elalckuor
eriecgluuraE JeI 'uaLuntuasa.ttlat un n3 JBroosB erlergruruas ap
nalcnu lnruud r-{ lroolhutaN In?)arqo ar}ui rs 1r,lo1fnua51 +Ja}qO

ri gnrldac"rad Fletapnt a.r1u; (PIIIIqB?s nlrozllord rBcHrIr 'FI€ug
nu BsEp) alBlrluopr o BI aFunls as 'alue'rellll nJ 1l?alclurl etap
BI ap
,trtciar.ted salo.rd rrn-.r1i:r.rd '"lBu]t.td f,ugIIroll ';n 'rcag
'Inl

rarielgruuras B pruar{Js o rS elsa IS '1;alqo u3 ral{en1rs EaJoSolaiLIl
1lcc1hrua111 inl?alqO + '* *9.itar1ledna:x:.dra;rdlugoiruallia;apdxrAa;
sl Bzpai{8a:\ o.I?i
o rrru ap Bri"Isas eap BS sllul? riu oJer I-(

oJrloqiil{s alaluarilata nr qlrlaldtuI JuopLInqE 'FruaqJs FlsBaxV
'axulnl o ',ri1re ra ie .rolqlnpo;rd nes
1da-rp 'eundnsa.rd JB-s FJ 1n1de3 ap 'luapr-lodaprr1 "rolgutirior
'elnutluaui-

l] JB gurr.tcixa ai €a aJ€J ad alrriela"r ri'lenzi.tau lntequtl ttl
gleur-idxa aunricnrlsul PJ lulsctu laun BJr.raJo rzglsle t3 ealnd re I-i
'a'I€or;taJin trqla;dlalui ti
gruar{rs EJS€oJa EJ JelJ a .ie[f o :I 'pirraJaui ap riiele.r a1€ru gzva]
-uga.rd 'e6e reutrolu! 'EuraqJS a16rir Li
e1e-re IT

gs alsaurFJqul as r.r 'aritzociold utp salairrr 3 af, €aal JJ{lllsrp tt

poru ul pIxJUe nu ea : B^alJlE Jltllru r'3 'urt.r;ln1 op aJB?-c o EIB.IE i
urue.r.Serp uoll rncl puIrJ IEruJo:l Fl J€lJ aliatt'iluc1 aJJtad

lilalNtHo,r.l\1lo is 3.)ui3d J"\YV

I{,ANT Si ORNI'IORINCUL

2.9. Liniile de tendinll

A sosit momentul ca, incheind aceastd dubll recitire, a 1ui Kant
Ei a lui Peirce, s[ spun in ce fel Ei-de ce este ea legatd de
in 1.10. $i o voi face continuand
reflecliile pe care le-am detaliat
pentru moment s[ folosesc in continuare conceptul de schemi,
care totuEi la sfarqitul acestei recitiri s-a dovedit destul de vag.
fluctueze astfel, intre obiect Nemijlocit
Dar e bine si-l l6sdm sd
c5'ruia voi incerca si-i fixez mai bine
Ei un ,,model cognitiv"

fizionomia in 3.3.
oricit ar fi schemele cognitive niqte constructe, impletite cu
i,n,cta,rgiliiuciuimnc"-iuoria, rcbadr,eiaprenpternutrKuaPnetirpcoerndeeslcadoe la o materie a
primi profilare

iconici ce nu ne d[ inci nici o garanlie de ,,obiectivitate",
trebuia s[ existe Ia ornitorinc ceva care l-a impiedicat pe explo-
rator si-l defineascl drept un pitpalac sau un castor. Aceasta
ntrrauedmniceea.lgccahrdairanlitrleeamzpbaeincmdeaaosafnodosetudbjointacexSson[i oftiometuiceqlaia,sriifnipccuahttedpaerisnlaitresinccmheiompnubote-,
pentru a se constt.ui -r sr.leit:- a,-.jrnjtorlncului. s-a cdutat s5 se

iespecte lin1l- ci.- :e:il::1 ari;a:e cie a'ea rnanifestare a con-
t.inttitr,- :l :',nla nesegmentat'
chiar acintitand ca schema este un construct, nu se va putea
al cirei efect ar fi totalmente
adntrte niciodati cd segmentarea gi ea
arbitrard, deoarece 1a Peirce) caut[ si dea
(la Kant, ca

seama de ceva care este acolo, de forle care totuqi aclioneazd
din exterior asupra aparatului nostru senzorial, prezentand, ca

minim lucru, nigte rezistente.
Ar exista, prin urmare' un .,adevdr" al schemei, chiar si in

perspectivi, chiar gi dac6 acesta ar fi un profil, o Abschattung
.u"" ,r" aratd mereu ceva sub un anumit aspect. Modelul 3D al
fiinlei omeneqti depinde dinrotdeauna de faptul cd nu se poate
interpreta omul ca patruped. si din cauza atdtor articulalii pe
care trupul lui poate si le arate, cei ale ciror brale se articu-
1eaz6, Ia cot gi picioarele Ia genunchi vor oferi intotdeauna o
pertinen![ greu de revocat se Ya putea face abstraclie de ea,
dar nu va putea fi negat[).

Exista un adev[r 9i in schema care figura balena ca pe un
pegte (sau cu trasdturi schema:ice proprii pestelui)' Era gregit

. - . :. '- " -'-'..inn1)uuol a1e giurpual op allrulI
.,, '. : . - , insa.rd 91s€a)B uI 'rr.alellloru aIJ
: . -. -
-::--r ul glsrxoard iru pc Insuas uI

-alUI E Eiu"ir,i ,' ., -* ,.i-:, .: :: _:.'--- :., , :rtln,l BA nU InlnlJal

-'.- *. - i---l.l'-rJ EJPJ p?IZIEJUJ

e-r1etd BI a.Izos €l ap aJr,p a.tllJ i'.2:.'.--; l:-\'.-i:rsapue.3 9s 1od n51
'alrqrsuas rarirnlur e rigsug €iralEIu ap aputdap 'InlaJeos InlrJPS

-gJ Ftturn ad ri re-r1ard e"rnp1gr Pur^ FS lqlu! 'Lnut ec p1dtu91u1

as nu gJ J€O 'rnlnlcalalul € orJoJBISrFal ealelr,ulce ap apurdap

IrnaTrolaJrtd'lelrrJJnopFlaglceeezrnn1znJ1ael;seodealeoJa€"ores"r9nrigi;gs.arpnde8eeriern"rlluu!r aunds o-rur
aunds 1-ru

dr^n1 ap glecnq o aFrncs as rarlatd BaJIZlReu! e1 gugd rnla"reos

InluFSFr €l ap F) 1n1de3 ig.r,rldac"rad e:iecapnf eunds I-IIu orec
aadJBnr.ro(rnn1lauJneoasloIno?uT1J-1BaSrFuJ3 al6azl9cu! as e'r1etd 'ellerd qz€aulrunl
BI Ft 1n1de; ']uBX PdnO 'nJcnl riernl
-ace ri elnun oi€ oclleutaqcs IJPJuozatdat alrqrsod luns PcBp
nN 'giuar:
Jerqt (nJlnl rnun EIrraqJS JeJJIqJe InJlsuoe aleod as
-edxa ep luoJ iupp gs ualnd aJEJaJeo IaJ un-Jlu1 'ra 1r.tr"r1od
'pc ezaluere8 au gs drurl r6elare u! alnqarl rep '(rnlnruslllqllleJ
eiuauadxe ezrueF"ro € ap aunq
lnrdrcuud suas EaAE JB-u IaJllB) uaundnsa"rd 9s a16a1nrs au nu
rBur rJnpou BTsIXa re aleod 9r
eJSEaJy "raalqo ap e) Izauorlce ps rB ea e1 IJJoluJ a1 ps glruuad

ps 16 piueuadxa op ]uot Eap FS r6n1o1 InqarJ "re 'g1eriuara;ur
aJruolop gnlad.rad u! lJnJlsuoJ un r+ JB Buraq)s g)Bp JErr{C
'aresud o €J Bualeq plDpo'IJlu Dz'tlDLuaLps
aJIJo ul "reg 'drloaJals rnun rlJlnJlsuoc
1nyncl tl tn-s nu ze] ulp (Iou n-r1uad Irru aJSa nu r6t lrAa"r8
lnleund
IE arapa^ ap
eJa nu gsu3'crruouoxeJ aJapa.t ap laund ulp (urn3e rou uraunds)

-I:I,)N IH0J,INUC IS SJIJ .JN\f{

I:;I.1



'aunH.lS ij .

, pt"r93 araJlac.j at"ilnuB 3J'iilJas.riIi

.: it_r a)iJ{)rI Eqa.lr-,i1 33 a:t Ea€3 aqai,]i.l .

. .1rua a{aJdilJ Li', I 'r,- irl Lun{ Bl r:-ilpEoJ r
-ilaf,uo3 LU3,\i,' =r--; -iul'inal turtS af,ild.!''

. .;i2l PApi/\cp.- lutls ait..t7t;i'i'
. ,{od ?uns urii:l 3",Jt,i"l{t.itxi-at FS e) ?xl}sEl.
- :,' Jiiz€A l?-s aJ diurl u3 'rtiPn?rs ne-

. . .i E'rldaJJod €J suatlloual ap Eirla?0io!

: -..rrru:jo3 ..auraqlsir aJSalv 'ieJ+le a{J
. .. '" -' r,iaui:.ial r?ie3B IJIU Ii '{lnu-ls rlu:lfrJf

'"' I ap) que IIuEI EaJ n; o[lqEJE'r
- :':: -I!i 'drloaJals 'laporu 'dr1o1o.rr-,

-'.ilr'reJ'rinlor',alieliU F?sBa)l-]
. i:-,.rhuor)ii.r.I?Iil"8o:lSlalulir'

i, r..-. .. :_..-:_ :, ,,,l1ll tr- FIISIAIXCft.IISUOJ:
-:- :- :. : - .' :t {J']d€.} OC

..:. t ::i.; rii.rl tIFtlJS" Fi
pl€JIpuI !i E alsaIIiusIqo as a;;..i1:'t:.r-.r !'i l'tlii Llluirii ig €-s ei-l
rs'gziJ) uI BJIuI JE'pl€JnlJnJls eoJ Ei ElEucJljJUI!-IJ3A €43 ei
ap (lo3ss rn:lsatE €JI?uBuIas LItp Jlnur 'uerlue>1 rnlnu-IsiJEixaqls
ui nou EurrapJlRenTspJ€c-dsJgn)€i pBZ:sIJnJ{duril(iJIEliA.Iaa'i)
EuralqoJd a"raJaplsuoJ
ounds Ealnd llIB J€O 'l]. ?ryJ}
potll {lI IA ',\rlcaJa JEJ}uI B ?u€\T 'lnzen e-s tunl eSy gzr.lr ri'
luJ?rir g Jts rnl InuIs?sIS 'Aura.1 €oul1ds 'inlniusr']uruoi{ls €ulsl.r
-oJd aJPJAprsuoJ uI rE?uI rEUi 18r!l !] .r€ luE){ Iclnueull.uJ €3ufl

rrlsT^!+Trr.ffi0c E{ ?u€X 8I 0{1 'T'f;

Jealcnu ?nuI?uoc ts oAr?Frrs$a LrmdrJ;

t-

124 IiANT SI ORNITORINCL]L

Dar a spune cd cognitivismul se interogheazi asupra pisicilor

qi a scaunelor nu inseamnd cd qi concluziile la care a ajuns

(care sunt multe qi discordante) sunt satisfdcatoare. Fantoma
schematismului bantuie multe cercetS.ri contemporane, dar mis-

terul acestei arte secrete nu a fost inc[ dezviluit'
Nu pretind si-l dezvdlui eu in aceste puline pagini, aceasta

gi pentru ci, asa cum vom vedea, as vrea sd nu-mi vAr nasul

in cutia neagrd a proceselor noastre mentale sau cerebrale. imi
voi pune d.oar cateva intreb[ri asupra raporturilor dintre un
positl neo-schematism qi noliunile semiotice de semnificat, de
di.gionu, gi enciclopedice, de interpretare3'
frate fiind natura migratoare pe care ag vrea s-o dau acestor
rceefrlceectldiir,i,ncuurveoniteincaelerccaosginiitdiveisnmtifuiclutioctdoenateumnpaopraonz.ilviio, itesocrriiie,
mai degrabd, aEa cum se va vedea, multe ,,povesti" (experimente
mentall in formd narativd) ce exemplificd unele probleme'
Poveqtile mele vor privi in cea mai mare parte ceva destul
cele care erau pentru Kant concepte empirice:
d.e asemd,nd.tor ca
intenlionez sd vorbesc despre modul in care
vreau sd spun ci
vorbim (i) despre obiecte sau situatii in legdturi cu care s-a
avut sau se poare avea o experientd directa (cum ar fr caine,
:. i;:t --.- l'=-::':rant a escalada un munte);
scaun. a nlerge. :- experienfa,
---: si:*a:it carora nu li s-a avut
iii,d.eslle,::.=ii=
car ll :-?r p;rea a\-ea r.cum ar fi armadrlul sau urmdrirea unei
oper.a:ii oe apendicil2;; (iii) despre obiecte ;i situatii cdrora cu
siguranla cineva le-a avut experienta, dar noi nu o mai putem
almer-ietaeam,inEfsii tdareuvscupltirueenxcipaseruerif,erccniuelantot(eacutcema asac5ersvftoeirabd'iimnCoozdmaeuusprnurietlasteealeaucnaaeusstritracanulosm--

pitecul).

A te situa fa!5. de astfel de fenomene elementare dintr-un
punct de vedere semiotic pune intai de toate o chestiune preli-

minarS.: daci are sens s[ r-orbim de semiozd perceptivd.

3.2. Percepgie 9i semiozb

Problema semiozei perceptir-e a intrat deja in sceni in 2. Desigur,
cine nu se miscd intr-o perspectivS. peirceana poate gdsi cam

acid (Ei aproape ,,imperialist" acest concept, pentru cd dacS' se

salatui tua^op al€0.- .:-Joual 9J €zalodI ap ri€luauo Lualuns AS
gJ n-i---:j S: .--: :
r€urcot t..,8 aleod uridarrad 9l Inld€d'lndaJJad tli:
i-i. , - :'- - - .:- Jrrunu€ un-Jlulp rs
alur€ur aJapo^ ap lJund 'Ja
:- '. :r Lnlluuaass 'uaruoual
:= - - .-,-. _u- .^^-^J €s EJ aJBJIJO rJaO -II

P?€od un
-\ u:. , :.'-.lJ BS IOdE IBLU InqaJ? EA aJ€J nJlUAdl
-: -.- -:i-.: n- '.:,-., :, :-,3a1 E BJdnse nu li '(ralsaJdxa {e ue{d) ap
'-.-., : - -." : u
::aJ e €JdnsB'.ro1ruaruta1 E af,g€J5 raurJoJ
-:: -': , :, - -*:,--- IJap ?nJFJ g BA '9}IIIIsu€Jl al ps EIor tu
:. :. r,., . - - --,:i1:s- IE?Jr auunnddnnssaaJtddr1S3 tnaar,ttrrS3 mmaauu'fddnvqeett In

:::.". , '.'--.: :=-S-saalul;IrLuurBe I1S6I Blsace'.'rJoo1leo1luulr^,ntnCc in?leBccggrluuuuaas €J1
:- .-. --!:\-qnJJ'rpDuarXrJsXsauNBJtld) dlunayunFdJSnBsaaIJTdJ Bs gcrBaJul _SI
. : :-:-
pg 'altqrztlt e

,-, - : -. . ,*, -:r -::, -r isndBJdns unpugJ PIUIZAJd 'easape SU
- --. - - :: -. ::', -.,:- - r.^:r-I un alearur-rd '[1nc a1r.raJrp ad nBS JO
:-:--:: :: --'. : : - :'-":ii-t ad llsozalEua az€4 nes aulnu
'Ui.-ri-:- :z:ri-:ua IiquII € glnu adeo.rde

SJOl:-EOUI-L,l - nl -.:.i:.s..ic ES ;EoJSac€ a?Bo? nC
'.8-\aJJI€ aJdsap nu

r3 'nnal 'lnD JD'L7) aldsap F^rldaJJad El€Japni o rueiunuoJd 9s
I€riueJaJul sacoJd ur"rd aFunf€ as EAaJ €I ap pugJ rr <Dna)?'lD D
In)oI au|i Dan puv) Pllo^zap as nu PSUI P^rldatJad Bzoruras

'eridac"rad

ap arra?€lu a (r) pu9r ad ieleauroarsiraz{od'rooJrdalFs?aErlcuurnrd}€xa(rglriu) a(Iruan.;Juralsaap
orra?Bru a (III) EI (Il) EI ap

FJep (II) 'urng alse (r) : aJrzoruras oiuoraJur raun In?uapaca?u€
pur^ap gs o-pugJEJ 'rleuorirzodoJd ruatura? uI 9J?sEou Eiuau

-adxa Esnp€Jl arnqaJl rs raridaoJad lnlerparur urp ?rSal arnqaJl
?uauroru JSacE €l a3aJ? E nJ?uad 16 'BAaJ?l€ a#a\nJo'lu! FJ aprsap
as aJ€r uI In+uauroru uI rJ 'lndar"rad alsa aJBJ uI Inlualllotu uJ
nu rnlncoJ Ie uIIIas aur^ap InurnJ 'eatols €ArlsadsJad pug?daJ)E

JErqJ :uluas un BcuI a nu aliaJBZ as aJEJ lunJ IaJB 'rn1ncoJ
IE uuras a InurnJ €J aunds as pugJ rJun?E Fc Jn8rs g a utuas
ap €aapr ap rozoruas Inuauoual ru€Jo3uBzap es aJEo lualnd
L(ltanb pD snultaJay eI anb D snulluJal
€l ap araJaJ+ea)e 19J urind IaJ) aJai^ap o'?lES un aJEo pulg g
o-u airf,rsrd aJBol nJJuad ,usualso uruas ldaJp EJll:rluapr o € nES

pJ1srd rurnu o €'Ff,ISrd o €c PJISTd o adaJJad B aJlul'a?lJaJrp azEJ
pqle gs ealnd JE sacoJd ?sate JBp 'sacotd rselece" ag 9s InqoJl

Je nioJ €AaJ rlrrnu e 16 n6or BJ sAaJ adac;rad B IJassnH n-r1uad

rs g? lnzP^ ruv 'foJ€Jgruruas rs aridaJJad aJJuI rzaulurrJtsrp
gs lueual auuap 'r€gsur erldacrad uI Ezorruas FJSrxa €J BJda)te

921 H\':4']:).IN J,JINIjNOJ ]S SAIJINCO] I1]i}dIJ

tL-\:iT SI ORIiI'fl )RL\( L'I

ca semn (aitfel nu s-ar da ateniie Lrnuj anulne cemp de sr-imuhl

nu elirnini problema referitoare la cilrn i1 percepemG.

Cdnd tradilia fenomenologica vorbeqte cle ,,sernnificat per-

ceptiv" in{e1ege ceva care in terrneni de drept precedd constituirea

semnificatului ca si continut ai unei expresii; qi totur.i (vezi

Trutat 3.3), dacd eu in intuneric zd,resc o formd animald impre-

cisi, ia succesul percepliei (1a judecata acelct e un ctiirrc) vegheazd

o schemS. cognitiva. ceva pe care deja il cunosc despre c6.ine, sr

care poate fi pe bund dreptate considerat ca parte a continutului

pe care-l atribui de obicei cuvAntului cdine. Intr-un astfel de

caz eu aq fi fdcut o inferenld: as fi presupus c[ forma neprecisi

pe care a zdream in intuneric era o ocuren.tti de tipul cAitrc.
In exemplul cu faxul, literele -ear sunt acolo, in procesul
inferen{iai, pentru il pe care-l permit a fi presupus" Subiectul

din exemplul nostru posed5. cunostinta (pur graficd) a cel putin

unui cuvAnt englezesc ce s-ar putea termina cu acele litere qi

avanseaza, prin utrmare, cE -ear este o octtrentd (incompletd) a

tipului iexical year. Dacd. insi ar avea o bund cunoastere a

limbii engleze, ar avea ."i dreptrrl si puna ipoteza cd lii;era lipsi
poate fi aleas[ dintrt l-,- .1. {. i. jr. ii" t], i, /, u; (cu fiecare dintre

ele se {brrneazli 1ur cr,.''r:' :,-.t- ,':. a,,r :t:"lsj, f[l"a sa poati

pr-ine ipoiezel: . .. -r-i--i :'' :,i.itr'r,-ir: iilic:r:enta la tOatd

sirrt::g::,:,. -!-:: f -f. -,' --., a-.r -i:.tli:i re ,r cir.ii,;,e e mai
pr',:i ..: - . .^= -..: ..,:=-=. penll'u ci to.lf A SeCYentil nu-i altceva
-.,i..i.::':.-.:,,, ,-:.=iti:i incompieta in trei locurit a trpului tlopp3,

:aza gata fdcuti, expi-esie de urare puternic codificatd).

\-om putea atunci sd spunem cH s,i intr-un proces aqa de

elementar ocurenla std. pentrtt r' inlocuieste tipul ia care trimite.

Dar ce anume se petrece in perceperea obiectelor necunoscute

ftezi cazul ornitorincului)? Procesul e cu sigur*rnt,a mai aven-

tnros, acel a sta pentru a sta i.n locul. este contractat cu

ajutc.rrui unor procese de iricercare si eroare, dar raportul de

trimitere reciproci de la tir-. la. ocurentS se stabileqte dupl o
judecate perceptiva stabilr. .' .r

DacA iasa cum s-a insis:-'.: in Eco, 1984, 1) Lar':rrtq:r'rstica de

bazd a serniozei este infelerr.:1. in timp ce ect-:i-i,.ri.ienta stabilita

de un cod'a=b) e numai o f' r'r:rli sclerozati d.,-,.r;11i6r5, care se

constatS. din piin numai in .=:-.-.rrle substitutir t: adici in echiva-

lenlele puse ir.rtre expresie i :ripresie, asa rlim se intAmpld in

codul Morse . iatd ca se poa.. - ,nsidera infi.r'en{,a perceptiva ca

un proces cJ,e .:tntiozci priir' : :- .

it-l r! ii ,r..i8lr ad'E1ar, r.r:irlrrtrE a.tdsap aapr
:' 1,)-f I lr. 'r,..t-i;rr ul"rd ,oii .:: t l, .alrJa,rrp t"ro1n? ap
irr:.:-'/-r r-+p rinpe
:Ir lit i 'r.3{-} 'rr:?:ll.raJlp orJads {r

-,1 i.: , il':(-lr-iJ,,aIlllJaaJI€; dtrJal;I-,,'..ia'pnISieuO1J6Ee6FeS alnqa;]

- IEurri"IE

Lr,rilCauad c. tt:roprll {} puE"In] 3?JI?0J
.r_ l,i oJ Eilo] nJ
- I,ilial ap ula?sis azauopJoo? I-9s tr,u91
rjeluar;16
un all raap
i..':lri,rn ur-rd 'neJJodruoe as rs) rqJot
Ll
r i.:"iaprsuo) rrJa?zE '(nea"radoae a1 a:r rr

, [luiur nsaqasoap nu qJ nrluad ri I

."' l?:'aF ,t"r1da:rrad aropa^ ap lrund t
li.r'.rr r1{i 1so.} !i ES alnqaJ? IIEC
.:1rt nloJFlFJ nc Fz0rqrurs L
:,, :ri.itljJ pFugi ad'rinze.,r
1.1
i-,4-rd 'lsa"rgau q[E un
:- : i.::ii Arlt;fO7ZO-fFUt i

.,.:r -.: ,.-.f r'r:jii11.lSa[€LU Ii l-

aA€zoJF aliqJFq 'alirqgroc :alulnJ EI lr'flrn nE-r l.iit.lJitL allJaJlp I'
BJ JnFrs urrJ6 'JorJaJIn asrJcs auo8ipur rJruoJJ ap ti Joll]orueds
i
olrJp?t:lal ap puidap eurq reur lar nrl6 as ac alrJnJJnl rA 'rriceari
;o1 alarurrd urp ourJn aurind u€rrreJ au rsaq 'aio?1Japnlsl?1b1to) L
Ir
€aJBcJEqap el 1€JSrs1? nE BJsEor ad eFnS ?Ep nE aJeJ rlafzE' IlrulJd
I
TTBC a €{unza}uotrltl '8"8
t.
ds
L.
'aJEOlFurJn ,-l
'Ll
ear ad guir[Jo?ap o g]uapaJaJd Eao aJEJ {fi oze} ap eiua,rcas o
'p.Lrrlodrurp 'arnlrlsuor rJ <aJuoprna r"rn?cts{ BJurzaJd nu aleJni I
-gJsap urldep ad razoruras B BJeoua?in uaJullo^zop ri FJ€tur.rd
ezEJ ElsEa)R aJlurp InIJOdEJ 'BZ€afuJn ar Ealsa^Od uI Uepa,r t
LUOA rlrnl ESE 'OJAJBOAp '?lnru nJ eqrurqOs JB-g nU ali,rn.rln[ esul
L
'69-l!ldac.lad gzorruas-aJd ap tsoqJol ES oTBllnrgrp o rJiu pF.^1
nu (alrlnur alndr^rp eurwrla lod as ElsBocE ur.rd erB(I
'razlir{rti}s E

arirpuoc-a;d o reurnu a pJu."LirJd qzorruas ESrZ-c::E Fl zB.r JSaJE uI

Eunds as ps rnqol? rB re - proJeJ;ru prnd g .rB iaridaJJsd {nzc}
ur Ezorruas op rqJo.r l? rJuillE 'dluzrfpuorinlrlsur acrrlluos l]iJut]

JEdtr pu€t rBrunlr Ezoruras ura^ts EJ alialrqE]s as E;JBO 'Blsileu
-rurolr IrrJO] n3 oJSa Eaun-r?saqJ gJ elrlrap esJnd JB-s 'olsaJtd

:.2: I li\.,4'l ; ) I \,i,. lliIj-\ ( ),-) i:i :{.\1.1,t \'.1(), ) 1}Jrl dii

i28 I{.\NT SI C) RNITORI.\C UL

nlaqatl , cuvantul pe care il intrebuinlau nu numai pentru cerbi,
ci, in general, pentru orice animal patruped. Mai tArziu, fiindci
pentru obiectele aduse de invadatori ei adoptau qi adaptau

numele strdin, limba lor naturald a transformat spaniolul caballo

in cauayo sau lzawayo.
La un moment dat au hotdrAt si trimitd soli la Montezuma
ca si-i anunle debarcarea, precum gi inspdimant[toarele minu-
ndlii la care asistau. Despre primul mesaj pe care-l trimiteau
stapAnului lor avem nigte mirturii ulterioare: un scrib a re-
prezentat prin pictograme qtirile qi a explicat ci invadatorii
.elet"u, nigte cerbi (maqaoa, pluralul lui maqatl) ina1gi cAt

acoperiqurile caselor.
Eu nu qtiu daci Montezuma, in fala unor informalii aqa de
incredibile (oameni imbricali in frer, cu arme de frer, poate de
origine divin[, dotali cu instrumente nemaipomenite care aruncau
bile de piatrd capabile s[ distrugi ori;ice), a inleles ce anume
erau ,,cerbii" aceia. imi inchipui cd solii (ingrijorali de faptul c5

in lumea aceea, daca o Etire nu le era pe plac, exista obiceiul de
a-i pedepsi pe aducitori) gi-au fdcut curaj qi au intregit raportul

scris nu numai cu cuvinte, mai ales c5. se pare ci de obicei
Montezuma le cerea informatorilor sai toate expresiile posibile
pentru unul *.i acelasi lucr':. -{sa ca vor fi fdcut semne cu corpul

prltttor la miscarea ace-;r tt:t9ati. imrtAndu-i nechezatul incercAnd
sd alare ca ar-ea un pAr lung pe gdt, adAugAnd cd era foarte
inspirna:1tator ,<i salbatic, capabil s5 dea peste cap intr-o ciocnire

arnata pe cine ar fi incercat s[ stea impotriva asaltului sdu.
Ilontezuma primeEte niqte descrieri pe baza cdrota incearci

si-Ei facd o idee oarecare despre animalul acela incd necunoscut,
qi cine qtie cum Ei-l imagineazd. Depinde 9i de abilitatea mesa-

gc5e. reilovrorEbiaddeevuionicaiunniemaall,usiidaenusmpieritu. nDaanr icmuasl iignugrraijnolriltionrle. leCgee-i
drept, tot dupd cele spuse de o cronic6, la inceput Montezuma
nu pune alte intrebdri, ci se inchide intr-o mulenie ingrijo-
ritoare, ramanand cu capul plecat, cu un aer intristat qi absorbit.
in {ine. are loc intAlnirea dintre Montezuma qi spanioli, Ei
aE spune ca, oricat vor fi fost ntesagerii de confuzi in descrierea
lor, Montezuma trebuie sd fi rdentificat cu uqurintd acele lucruri
Piqui rva9ifisirmeap-iulu.stiant fala experienlei directe a
numite maqcloa.
acelui maqatl . el ideea pe care o concepuse

despre el prin incercare. Acum si el, ca qi oamenii sdi, de fiecare
datd" cAnd aveau sd vadi vn \1-aEatl aveau sd-l recunoasc5 ca

'lDlpau-i

- tuJ Lt.J t- - iso"+ € rnlnl€i lll-ilJ FJ Ii uaunds

- uI r:IS'r.. =-ri1$ op ]IJqlEr rirl;pa^ 13 rarlqo ap EJ
. lrleuoriJrlnJ LrJllsiJa?JuJBJ iA runra.rd
l ap I,ia,'l .--:i o eiugrr,rr.#ts tr-t ti'pn5out inuau.raJ
i --TlrJ lBp ',,alEltiututLtR" ap €f,r?sI.Ial
.-.i::llS t? rll
. lsoJ r-FS atnqaJ'] Era1s33e rarir"rede
--'.-

- -.tsTJalcBJeJ inl€zaqoau EJasndauad
ze adoleF '91odo"I1 [nleulruu) rrJolollr
:,', ,-ri.{oru IJnJESE.T? ap arJas o 'aur5eun

- I'a.riisap purqJol "reg 'a,u1dar"rad -ro1
, ::: e :- arnqAJ? EZ€q E?SBare ad 15 '66

:' . :j,rr8oloJJoru pulaqJs o lrnXrlsuoc

:: :-. : - r - - -'l :llr;El {lB A) ednp 'fn8fSaq
":_- --:
_. _

3C -:.la1i,r----' .-:-:1-' - -- -! :' -, - rijil:'reg'raiirnlur 1n1d
-lllnlu t:' ltilciarur,,,l :..--.- :.- ''-'-'--, !ir-i-.1 -l'll :liq'{?
€JA CJ, JSaJE Fc aund.- iuE *:-----.'- g J€
--.

ra gJeC'rnlnl€t I3 (CJ),rr1tu3o3 dil un l!;-li^,u Io.\.]:) Eal i?oot
lEJoqEIa nE rrJalz€ '.r'rldac.rad sasoJd Jol lnlnrulrd lrrlpdel e'1

OJ) auru8oJ dIL 'f 'f t

'aer?oluras auaruoual alrJnlal 16 alinru roifiul EI luns else ealsa.tod

upeo.pcIranElssOra)lus1gnaoqldeaeprgnFdran'n1pr1.ornll€urrurauudrrueeIraEJuounrorlJaiEa,FrS,tuueznraan9l"or"sdlrulueurraal lldrlnaied'p(-rilJ:iiepBSs?-eu"1ueuErielJ{rlBi,nllnq"Fireluul3eanaedJlrJieng€iouaEJnJ^aI€a"i;pr)I

'udo e,\ as JoUBf, e;clnse es ea;al6eor.rna 1e1da'i1 eaip.Foqul lSI
B{rrnzaluot\i a.rer ur.rd a"reig,lu1 ap insaoord 1€p }uarilolu un uT

'I€3 rop pplrn FS Rrssrlnqzl iES
lruaurEo ge snds g Jo^ r1 ea n;1uad JolrJo?€pE^ui E aur^rp Ilur8r.rcr

uaa'?ilt1urunrv,ro1turJ.r'lgEdszaIeulalaIisu'r3alSa1J1rpVn8u?a9ogsqqEruzi]nJEcAqrsEpaEalgl^aso€.arpaesre'€.uraoIlonpndJad'rrrusrio'earri-aurssgao'a1i1r?e4oB1dl'a-a|sgI.plpaln1clouadn9l:pllJ'alnu9ppsnpouau'rrgFraJrrnBallDep'r
as [rn:]'eutq ra JSaJf, spun 1eip.tu3 q e\'otnuo.l] E;]sEatuntr
rr-Iees.tl'ntleoIraureuJds!Jatds^le'rlueal :u\1lar{olgr,tBt.r^di-Ia.IlnJeJJnnlsqou:llluaadl'qlnulru'rnleiap4'tu1

"r?s riJoltlr?olJalril nRoqJoA al a;dsap

sola{ur g;,le non)n?# ap Jtzne U.rB pLI€t 91Ep aJBlsU ap ti'o.re:itl

ll\:lrl'I Jr I \ J.-l \1,I. N ( ), ) i \-'{,\l.Li )i'.lO') I H, l,l I,l

I\,\\'l SI a)R\l'i-(] Ri\(li -1

3.3.1. 1" Recunoasterea ocurentelor

Pe baza TC-ului astfei elaborat, a"ztecii trebuie sir fi fost imediat

in stare sd recunoasca drept car gi alte exemplare pe care nu
le mai vdzuserd. inainte (gi f[cAnd abstractie de variatii de

culoare, dimensiune gi punct de vedere). Tocmai fenomenul

recunoasterii este cei care ne face sd vorl:im de ti,p ca para-

rnetru pentru a confrunta cu el ocuren{e. Acest tip n-ar avea

nimic de a face cu o .,esen{d" de marcd aristotelico-scolastic5.,

si nu ne intereseazS. sA qtim ce anulne au surprins aztecii la cal

(fie gi trdsdturi cu totul superficiale, unetre care nu-i cieosebeau

de un catAr sau de un asin). Dar e sigur ci vorbind de tip
intr-un atare sens se evoc5. fantasma ,,ideilor generale" de tip

iockian, qi cineva ar putea obiecta cd nu avem nevoie de ele ca

s[ explic[m fenomenul recunrtasteriiLl. Ar fi de ajuns sh. spunem

c[ aztecii aplic[ acelaqi nume divergilor indivizi pentru cd-i

g;isesc aseminitori intre ei. Dar aceastl notiune de -qimiiaritate
nu e rnai pulin inc+rrnodii e. .le,c,,r4t-ac,tea-.Fsrirj.nniitaarijtuadLeeciantlarepootroicvr-irt-

ren{a q;. lrr-r l:i,'.-, i.ll t

siCj.11"e1A C L-!Li.l:-€:lta -''. a -l:l'-1. .', , ; r-: i:': I i,i lri-rr"enfi. Y trebuie
li-:i.Ufi^l ., ti-i-:,.,,
-,-: -l--:l- - t' 'l- ilr' cj,rr;;: lr-lcrrtri sunt ase-

tn::.t't:: -ti-: :-,'t:-, -,:-----t.-t-: -:.ji,a,:- j- t-:- tlr,rir-,r,, ;.,,';rf altele) qi

cie :.t'==-'- --',-:- a.r S: r'. =sie oln nou lanii:,,. lli:L '.inlll ::,; ::t C&I€ S5.

l-= r'=:=:'r:: ca ]a un palametlu.
?= cie ajii parte, unele teorii cognitive contenrporane ne spun

c:r recunoasterea se petrece pe baza unor prototipuri, prin care

se depoziteazb, in memorie un obiect distins si ales ca para-

,l;gm6, qi apoi se recunosc ceieialte in relalie cu prototipul. Dar

pentru a spune c[ o acviid e o pasS.re pentru cd-i asemdndtoare

prototipuiui vr[biulei inseamnA sd fi scos de la vrabiu![ unele
trdsdturi mai pertinente decat altele (de exemplu, in dauna

dimensiunilor). $i iatd c5., dac! lucrurile ar sta astfel, prototipul

nostru ar fi clevenit un tip.

Dacd am dori sd utilizan-' rrrAsi aici notiunea kantiani de

schemd, TC ar putea fi n,-i :.tAt un soi de inragine multi-

medial6,^ cr o reguld, un prLr.=-ieu pentru a construi imaginea

calului. In olice caz, orice ar -- acest TC, este acel ceva care

perrnite recunoasterea. Pe de -,.,:1parte, in acest moment, dup5.

ce am postulat existenta (in .'t -un loc) a ace-ctui tip (schemd

sau imagine miiitimediaiA. c=- ii e1), am eliberat, dac5. nu

l_t I -I C1 '- :lrirrli!'lr;r" ,.:rrrz drul?-inlil:r-is tllp cIJauaF trJuncl nli

lr il l talzg llft : ,l1iJr3 'BJBp sqa.ilLir as 9s lnlnd u JE -L'ri
9C
ri()4 I..i_trii ioruEds r01lr-.'.Iasqo uo i cJ IgelaJE a.n
,rl arls FS rrJa]zlr nea?nd Ixno JEo E]:
i - cr LLI r-r -. - :rlBn-?rs lv.j?.111u la )nl IaJE ap alSurnu
,-: _ irt-:r .. ap

--..- : .-Li;d 'gleraos gjuiras o-Jlurp alieu as ln

, i- lrI "BJollB r€ zauorluau o-s rnqaJl JE ELI
:l 'eriuzuas BtEp llnru IEru ts g ;e ti
'-..-.:i-..ilauleudrlS;utul ntuz ali
un a (.rJar rueaiurts I-aJEc
dJt
o no o-lnne ure arel ad
JE
..:"--..;..i,rBi sI.iiiiE 'gllqluuapur "rep 'elnagldau -E.
AJI
RS 1od na runr eie 'a16eou Ul.;
|l,S€Jijj.nU €S JESAJaU BJA nN
'dt1 rSernlace DC

r :i",:r1il.ruI1rt-1l-iplrn;d1aa3 csouncaJ IS
-es
: ealrunS BS
- ,. -: rl-- l-Iillr-I1?ll1de arunu
e1 ezeauotlJEeJ IA a'iluip J.lL: .1- '--l ': '-.::: l'.::rl.r i.i J.{?SB pugJPJ 1i.\
rS'aurnu un eap t-€s BJ pJoJE ap pund as i,r.'ti.ir:p'pcseou - lI:
€ uzeq ad rEp:(9lBu
-ncal I-FS n?runu nu )sa6nal nr16 ac €aa3 alr
-orie"r BJnldEJ nes l€turue r-gotsp JEJPTU tJIu 'oulnl ul q?slxa
!- 1l
rer ap asEJ a:lgr 'Ilfugur al6auqJq 161 urnc 'arripo"rda.l as urn:)
'grrrgrueru urrlJ 'eul^ apun ap) 1er ardsap nlls al nu ts3uI Ilsalze tu
a-rer ad ollJnJJul luns ollnlrr alJtsoi rilBa,tod e EJSeaJB ezBJ
uI 'gcsuouniloJ r-gs nrXA gr pu!Ll ?Bp 'ttee luns aurnue oc nrli .e.l Ei)

punds ps prrparduil sl nu B?se ier'roJtaalze 1B lall ?glop lcJoqula dlr
r'ccrruunrO-r.1a, ul6naplaB.]roap.rdnsLolpeJnSeu-u'tIeJJaulJzenJnlsuoruli dlr
inrnl u1 aueos.rad Plslx;{
JgJap luFoq lEru NE
ar EaaJ
I€]
?[nru a luc ap lnldacuoc pr aunds JE Ii BAaUIJ IodB ruo^ lB I]C 'pr

?IAnar drqo u3 lraJar 3s E rg rurnu V '2"1't't Ea.
-8.
ri p8unie orl ES rnqarl rts '.,oi a8unlu al else pcep ri 'rn,ilJi,l
1n1dr11nru aluiLrn ES aXrrt.iad al oc €a3t alsa CJ IN
'tarirnlur ap

ea1e1ril1dl11nur rs (lBJnllnssuEJx a?JEoJ'alJBoJ tustuoleld nu

un nBSaJoJd nu gcep JEop EJEJE 'tJaIEltru 3p BaAE riealnd 1-nu J].r1
arer <ld; iBr .:p lnldeluoa a"i1u1 aiSarolfiru nu 3; 'r"i1Sou lr3alze

nr1'rred leuads u1 'a1a|tla]1loJ BUaJS u! uaJnpB ps elo^au ura^E
rsirr nrr '3'L un uglnlsod F]Ep :I-IETJUEI {rt-s"t311,ttt uJ Blnsol
rerir E3 giuernFrs nJ aJEJ 'iiE?I1.,. a[Iq]?Jaua-\ Iaun InJoi 'Era3JlB

I lil H\:q-T.).I\ JrlNI.l,NOJ I-cl .{,\IJiNI)() ) IH:1,11I

I jl? KA\1.:l r)R\l't uRi\cL L

numele acela animaiul pe care orice spaniol il recunostea, sau
unitatea inc[ nedesp[rlita ca]-caldret, harnaqamentetre ros-

cat-strilucitoare ale animalului, faptul cd un lucru necr,rnoscut

tocmai inainta c5"tre el, sau voia s[ exprime propozilia ,.iatd ca
vin de pe mare fiintele acelea divine fagdduite de prcrf'elii noEtri

si pe care intr-o zi Gulliver le va numi Huyhnhnm !".

Siguranla ca toli intretin un TC comun, corespunz[tor nume-

lui, o avem numai in cazul de referire fericitd (sau de referire
incununatd de succes). Voi spune in 5 cAt de problematicd este
noliunea de referire, dar experienla ne spune ci existS caz'tsri
in care noi ne referim 1a ceva gi ceiialli au ardtat cd in{eleg
foarte bine la ce anume voim si ne referim: de exemplu, cAnd

cerem cuiva sd ne aducd o carte care este pe mas5. qi acest

cineva ne aduce cartea, si nu un stilou. Dat fiind cd spaniolii

s-au aliat rapid cu unele populatii locale, daci cineva i-ar fi
cerut unui autohton sd-i aduci un cal, gi acela s-ar fi intors
aducAnd cu sine un cal (qi nu un cog, o floare, o pasdre sau o

porliune din cal), s-ar fi avut dovada ci prin acel nurne amAndoi

identificau ocurente ale aceluiaEi TC.
Pe aceste baze e cu pu'riitt[ si avans[m ipoteza existenlei
TC-uriior. iara s:i iiitt .-i':tre
:D.1:r'^:'-..:1r,,a=: - ,,,r.11;1'.;i intreb:jrn ce sunt si in ce
conslau. era
'- -.i:slt infocat interzis
pana .: -'- l:l: r1.,-,:l.lc- ,t'tLii't,tt fapt mental,

ij:,-:i:-r:'-,:.--:.i1='--i-l:.:r1e:rb-r:-:daatc'eA infioresc stuctiiic cre=pIe ctren;tjt'e ingil-
TC-ul calului. in,,rnintea" azteciior, era

i-.,-l: d:.n rmagini mentale, diagrame, descriptii definite expri-

nraie plopozi\ional, sau consta intr-un ansamblu de mdrci se-
mantice ,si relalii abstracte care constituia alfabetul inndscut
ai ,,mentalezei" lor, qi ei procesau fAsii de semnale discrete in

termeni puri booleeni. Toate-s probleme ale momentului de vArf

din sfera qtiinlelor cognitive. dar, dup[ pdrerea mea, cu totul

irelevante din punctul de vedere in care md situez aici, linAnd
cont numai de datele unei /oll: psychology sau, pentru a reinvia
un venerabil concept filosof:i ne care-l cred qi acurn de cea rnai
mare utilitate, reflectAnd ci.r, punctul de vedere al si,mfulu,i

comun. Tocnrai pe baza simi'.r-',ri cornun se relev[ evidenta celor

doud fenomene, al recunoa,r:i.r'ri si al referintei reugitel2.

arrrJoJ ';t;:,-d o ap :-_Lt. : .iid / udlssox EJrrualod IuFIunzaJ ES

IukeJ! -, - : a rnd uro-\ t': . -:]ruFoJ rrFoloqrsd a.IlurJd IEJluat 3o1

uf. .::, -:: EdnJo lq,,- '- , rs 1?lJouor? aJlurp aralBqzap Plseac€
._r:.J g'ar-":.. ..rnloqurs ap ruaiural uI olrq8sacoJd

. r:.druoJ n-t,,': i Jnd luns pJep n€s alEluaur rur8€Iul
.-!'r=rr!Lr+n\19rrtr ' _:' *: nBS alJ€d u! 'glEdec ala Pc€p JBurtu
i.liEt;u :-. -. : .rru g8rlqo au nu alrrn-CJ Eln+sod Y
'(.raddo.1 8l ocrlad BI
:i_-:---'-.-: :
,r j:.: : .-- . .- ::'Euraos Bap gs noJaru P?nEt Bllosolu
..: .r-:-.--1 ::,trnl ulp IiPlllua alaJe aJlulp eun nBS
::-::.Ii-r-r3qurns1dduao-urproruJanlrqu8nunBrlJsal cBBc au) d?? un
:. - - -
?J nES 'nrcgrpe un (lec FnopugluB

un 'JBqed

-rC B Inlrarqo 16 tgc 'y lnlcarqo
2 -z 2 -1 E:-:: .::: * . :;- - - .*a: ..?: :ndalJad BAac B FJEO €nop B
?aJ3tS:,l:..-l;i r-: a.: -:::.*--r-..:.i-
ap a:.JE B:sr\a ?)€-; :' . -' :*:r Els€atB 'elr6nal giur"rAJa,r

-..-: : .o -,u.,od' .,.,q"r1 gi.rJ
'(pul^lp gpun ap eaurt€ur.1 ad a:ez:-roruIS tuns IEUI nu oleJqaJae

Jol olrrJ€ aJ?urp alaun aJ ap Pcs€rg]or{ ES InqaJ} JoA aIJnJJEJ

o ep "requd un g8urlsrp gs nr16 nu ac rricatqns pug8o"ralur eier.L
rerlad r6-a.rer rariru8oc rrfeip.r.ug rBI) ala ap alolau ure pugt

F+Bp aJecog ep 'ursrleuorzeJo uud 'glnurnrdur3 e1 rur rS e8alnc
ol FJBAB a?ElrUIAIp O OJ€C ulp <IBSJaArun Arlr€ ICAIA1UI UnOJA uJ

a+rnlrls 'leuos.radun urze8eru rnun guri.rede gs 16 pugd ealnd "re

i(guruolelaur ap 'erlsuou elr"rndrurl u1 'glednao elap g J€-u Pcep)
pleeurd epuelF u1 '1ecg u1 tata;c u1 'alurur u3 g 1od alrrn-Cf

'dneo etu ps zauoriualur nu aJBt ap arualqo"rd luns Ealsace
a+BoJ 'l€JqaJat nBS leluoru e1e ernFguoJ JB-s urnc (^I) i1a3 acuo
ap a.trlruSor alauraqes nes aF.rndrl (PlsIXa Pc€p) nels apun (III)

!a1ep 16 eln8ar aJ+uI alellluopl o 'tnlntusruolxauoJ-oau Inruoutop
u1 gldrugluI as runc 'eur.rt;e aleod as n€s 'a1e.rneu asaro"rd

arnd nes *a1urur" ea €uurasap aleod as oJ EAao glsrxe u"r8eeu
er+nJ ur prep (II) !nr1u1nurr1s rnlndrugo e eJezlue8-roar rS a"relard

-Jo?ur 'ericalas FJsrxo 'p.tulodrurp 'nES letnau nBS IEluatu nJlsou
rnlnle"rede ealred urp aJ€oltnr?suoc etiua,ualul FJ9J Bresaeou
erieru;o;ur g+eo+VzvazrurnJ au Inrpau gJBp (I) 'nldruexe ap 'pugl

-nrsrp - lEqzop o e.ttlru8oc alaiunls e.rec ed guralqo"rd o a EAaJ

uedec.rad pugc ,,gr8eau FJ?sEou eI1nJ" u1 acerlad os aurnue aC

gr8eou alln3 16 C,J, '8'I't'8

)ivslJnN .lntqtiNo,l JS g,\IJINOOS iUn(lli,

I{,A.NT SI ORNlT0 RIN(]I, I,

de reprezentare mentald de tip iconic par indispensabile ca si
explice o intreagi serie de procese cognitive fa![ de care expli-
calia propozilionald se dovedegte insuficienti, iar ipoteza ar
pdrea si fie confirmatS. Ei de simuldri pe computer; de cealaltd

parte, imaginarea mental5 ar fi un simplu epifenomen, explicabil
ca elaborare de informalie accesibili numai in termeni digitali.
Imaginile mentale n-ar fi deci incorporate in hardware-ul nostru,

ci ar fi doar outpufs secundare.

Asadar, s-ar putea spune cd la nivel neural nu exist[ iubirea,

qi c[ a te indrdgosti e un epifenomen bazat, in profunzime, pe
complexe interacliuni fiziologice, exprimabile intr-o bund zi

printr-un algoritm. Aceasta nu impiedicI epifenomenul ,,indr5.-

gostire" si fie centru pentru viata noastrd personali gi sociald,
pentru arti gi pentru literaturd, pentru morald Ei adesea chiar
pentru politici. De aceea o semioticd a pasiunilor nu se intreab[
ce anume se petrece in hardware-ul nostru cAnd simlim urd
sau frici, mAnie sau iubire (chiar dacd, desigur, se petrece ceva
care poate fi investigat), ci cum se face ci le recunoagtem, le

exprirnSm, le interpretdm - aEa incAt si inlelegem foarte bine

ce inseamnd cd Orlando e mai degrabi furios decAt indrdgostit.

Experienla seniozica ne spune cd noi avem impresia cd
intretinem inagini nrentale 'chiar daca n-ar exista o minte), Ei
mai ales ca noi. public sr intersubiectir'. interpretim mulli ter-
meni cu ajutorul unor reprezentdri r.izu.ale. Prin aceasta si
componenta iconicd a cunoasterii trebuie sd fie postulati cu
acelaqi titlu de existenli ca qi TC-ul, pentru a da dreptate la
ceea ce simlul comun ne propune. Imaginile constituie sisteme
de instrucliuni tot atAt cAt si dispozitivele verbale, gi dacd
trebuie s[ invd! pe cineva cum se ajunge in Piala Garibaidi, eu
pot fie sd mi pierd in indicatii verbale privind strdzile pe care

trebuie s-o ia, fie si-i arit o harti (care nu este o imagine a

Pietei Garibaldi, ci un procedeu diagramatic pentru a putea
repela Piala Garibaldi). Care drntre cele doui procedee e mai

bun depinde de capacitdlile si de dispoziliile interlocutoruluila.
Refuzul de a-mi vAri nasul ir-r cutia neagri ar putea fi inleles

ca o mar:urisire c[ filosofia si. in spe{i, semiotica generalS ca

filosofie r c',rnstituie o forma oe cunoaqtere ,,inferioard" fat5. de
qtiin!5.. Dar nu este aEa. Pute:r postula TC-urile in cutia neagrd

tocmai pentru cd putern ave:. rn control intersubiectiv asupra

a ceea ce-i constituie output-:1. Avem instrumentele pentru a

vorbi de acest otttpul - Ei aceasta este, poate, contributia pe

;:i : . a:rJiixa lli t? . -::r ,-aJE) ad Tn"1? l il iijuras Is aucsturr-)JIJ ao
i!
- ,n-.} i r. -i iJnluql JE Ll-r tEl.unu nu Ia 'Juur-ll E:
|,f,, ,'i lnzpn nE .l.rEJ qiu1I1i ap rluatueo
€.r,
.,-JC ilait .
t',.L
..1.1.,1)r-1I ..,rsl"rt as urlt..- Eir: 'ie"r3a1uI pour Lll
-'-,;.;d;alul ilsalE 9l pueundnsa.id "reg €"iJ,
:-: !:._: . .:..rd F-iasnpep al rr.ropulsrr{Juoo eJEJ
' -:.id.ra?ur '{rzJgl ea^rd luns elIIJnlJBru sol
-..:'.'
ti:
I : '.'.: Q3 n"rluad relunu a 'rre? Jnzgl nE
IE t
- ..-.r.rc1i 1xJrina?aJ-BrJIITIJSo€-rarilBaJunrnEuAEJEaSJ aTBXr?JBXa
UJ BJnSpUl r:lA-

, : t..,ri..:a171? 3p glBIOJluOl arJAS O UaAE E3

' : -r :,:ci lerxsr8arug g JB {nuna,I^ eJBp AJ
- .r:r:- iil-I!-a!: UI ?nUJO]SE Lj Je-31 FsEp
': i' na
:..: : -: _ .. . r-rd lJ neelnd Jol (alrJn-Ctr
PJ't
.: .,,,rltl-80loruol-9s.gJ';{o1
aui
.:. : .^y, - ...:.-: ::- :- - -- ,:,,''1.r.;11;.{ ne iIJAXZE 'OUg BI
. : ' ' n) it BAaJ EJJ
U] .r].;pg:* i: ... : i:- .: NJ
€Jq€t 3s E ap Inlal EJ 1r,iir..r'i i:.',..=r.. -l'.-"a i-nrtr,l-r, :j aI+lEurIuE IS
pug) ?{rg^ uI ernJng elare lnrgd gt 1n1deg tst.IErilJ.r iir.iin*'}gE od
Eru€or €a^E inleutrue pJ B^Jasqo lnun I aiuatlJdx) Jp ]puopJozap -ra
qrurr{J-q url e3 1n}aJlad $ as ES arnqoJ3 -pJoce }sal€ 'JndoJuJ €r[ 15'
'(966T 'rliaqsruez erpaciolcmua urp aiiri-rgap) ,,(glldor) arq.Sun o
ap y.rerJo:e r-{ 1e11onzep axJeoj ;orrrd el ap ntJolhur lnla8ap n:t D1
'-ro1u"3arun;ilu JoAlqJar '"ro1apu'la EsEIs urll {r13€po:^{JarJ raSrureru"
un nea3alal,*1 lirsStszu ur"rd FJ EInliE lnun snd-e ne-r6 u16ou ir,
rrla?ze el ururrr.Setrr] au Bs 'JnFt;ap '.ira1nd nu J.r?f] 'ar'llur;au
au
o n3 eJ€(llgugruasB 'urgur"Setur 3u FS rou rualnd l?3 xgle 'nBJa al

uqla,rdlalur alsolv 'ffn\ntu rorsa.idxa .,1nuriuot" un ler.tose nv EA'
e'B1IaleJBpoInro1r;rd,€g^n)gsuuadrnqneaar"l3'a11ea11riue3"r1alteB6atar;).ltus uaatnuJra?ii(e)JlatrtpelaFLUdinsyozlot-ti q-1
nea8alaiug es 10 Fr Inld€J erridxa B nrluad pliquinqsod leop
E.ia siras{rot ap €r.re ie}ilui 'suasuot ap erJB o Erollqe}s ia 'P^ulod Fq
-rulp'gJ Errleos rup ne-16'1e-ti;rl p.ra Jol In-OJ, EJ rlqnp saAll JEI
nealnd alulaui grup '7;n)uur alaurnu ttjol nr puejirnlrot6 algu{Iull
tET.i
rSealare arrpur rA-ps lndarul nB rrla!.ze aJBf, u3 Inlusruotu urg ^l

Nfl rnapnl{ +nntfizto7 s{!.sraa J,t "6't't -D T

'b.n,ilru8or "rolasaro.ld l€ trjor{rror- lnloadse'atutlr}:i a')d
a1iE nJ'a.tr1nrSo,r JalI.Ig'"IaJJal a.lnpe eleod o EsrioILIIas aJEJ
'Ba
tl \Jlji' I i )^lN J.. I \i,l.NO'l Iii E,\iJ,l li. I li), I I I'i,l ri i,i.
'n.I
.II

IiqI

F1I
JE
-1lci
p(

K.\\:T SI ORNITI)I.iIN('I -
I

Vom numi Con{inut N''rciear (CN) aceasti mullime de inter-

pretanti.
Prefer sd vorbesc de Continut in loc de Semnificat Nuclear,

rleoarece prin veche tradi{ie se tinde sa i se asocieze semni-

ficatului o experientd merrtald. In anumite limbi confuzia e nrai

puternici decAt in aitele - sd ne gAndim la substantivul englez

rneaning, care poate voi s[ spund.,ceea ce existd in rninte", dar

gi o intenfie, ceea ce e inteies a fi, ceea ce e denotat sau priceprrt,

sensul, semnificalia etc. $i nu se poate uita ci nteaning poate
si apar[ qi ca form[ a verbului to ntean, care inseamnii fie a

avea in minte, fie a in{elege. a inten[iona, a exprima, a vrea sd
spui, qi numai in cd.teva cazuri ajunge s[ denoteze o sinonirnit'
inregistratd social (exemplul lui Webster este ,,'lhe Cierrnan word
.ga, means <yes>"). intre altele, aceleasi variatii de sens se afld
gi in gerrnanul meinen In ceea ce priveste italiana, chiar dacd
termenul significato este cel mai adesea inleles ca Lln .,concept

exprinrat de un semn" (-"emnificat), perechea significato qi

significare poate fi folositi pentru exprirnarea de gAnduri Ei

sentimente" pentru, efectul ernctjv pe care-1 provoacd o expresie,

penbru ln-rpcr'1,anta s11', :.'1111,=.lir. '$18 care ceva o capith pentru

ncr etc.

in schtn-Lb. iet'i.lltilllr r '' ll',-.: -

corelai a1 r,rnei erpresri - e mal putin c,rllli--'i'rrnj: si permite s[
fie folosit, asa cum voi f'ace eu, in sens public sj nu mental'

Odatd clarificat acest iucru, atunci cAnd cerinlele rie disputd cu

vreo teorie mh vor incurajzr s-o fac, r'oi folosi cuvAntui significuto
(semnificalie), clar intotdeauna gi numai ca sinonim al Jr"ri con.-
t,irtut (contenuto).

in anumite cazuri TC si Ctr pot practic si coincidl, in sensui
ca TC determin[ totalmentc ::.rierpretanlii exprimati de CN, iar

C\ permite sE se conceal:a 'rri TC adecvat. Cu toate acestea,
r,'r':.'r.u si rnai lSmuresc inc:-, , dati ci TC e priuat, in ti,mp ce

C-\-. ,lrlbllc. Nu vorbim ti ':s'.-i: acelaqi fenomen (pe care uriii
l-ar'::n:li generic,,coniFlet:l--l pe care o aveau;r-"'ltecii in pri-
vinia::.ic,r"): pe de o parte'.,'r'birn de un fenom,'--rl de semiozi
percepir'.,i rTC), iar pe de:l-:" de un fenomen de acord comir-

nicatir' t'\. TC - care n,-r ie vede Ei nu se poate pip5.i - e
Srinestofeesrtrsuiunlablbdiet,cr-zt,r.ie,-.''b.-air:znitaci;rf:eCrcnIl'on{,mr inesFtt..e--r'-r'-rdr,telrti,rmerc'eucpneroeatzrsiinls,eraeretu,mridoiedcnuoll,mifiipncuancrearuegn.i

T{J. CN, pe cale-l r€cunozSi:::' 'r.rt} fcrnri de interpretanti, .st'

.-iri.'cuncoJ" ;i-r ,'.11 Ilr ( aJBJrJllurTri" n.
. riil:lrjepr nJJu?ii Burids as 9S alsAlnu li r'.
- dTeiuaJnS0 il.il Jrp Eloun EaJEJUII
-jl::: iiJOlLIl lS Il.Ia+i; i.ninUOlrLIA? In-N3 li'
a-
,;1or nrluar{ rurlrlrriJlsuJ "I' Z' 8" t:
-I1.
',' -'l ''.,1].i]*T$t:?":fr-1""'""'1iliffi:
i1.r
-- .,:-_ -' -.,:.:.rilir.t "{u alEJqa"ra} auatrroual alaf,E
.. -r,. . ,._ .: i1u
-,,.- _ .--- , ' .- : r i-l.r ill aprindsa"ror JB-u rJplr?le a)

, ,- I !.t,tii,.I1trilll ap IJeAIIJE uraunds JEl
:1 ii:):aJ3 Ui apundsaJoJ lI In:.

: -*:-. -: : -j :.,. -: , - . .' .!t;J€oop ,r'le1q -ua
_:r.r-- -" ,\.'' ajr,
InT I€ Og -'-' I :-r--.-- . ' : ". -- l 'rri 'l',"r1 r-roolie ler
Inuasap 'pur,,: .-' ;- \ -: : ri 'qtnu Lt.i
'iJnlsa8 ul lJoallB 'aJul.\nJ Lll i-'. - '.l'r -i
'lE.
nBS AIE?UAUI {Ur8€ulr uIa,\E B)€p €aunllsor{J f | .iu11.rtIr-i illrr'pou
Bar€{33lzap el rs P?n[B al€{urrdxo ?uns alrrn-N3 or€J uI Inpow FS
'e11rp1aJd;a?'rl ap gIUroJ qns Iulrrd rnln-NJ EZI?q
ad nr..roztlord 1rn.r1suo3 B-l [a aJEJ ad Inirl-3[ lnalJnu olsa .,aopt(' op
lrlsEasv "IUJ AJdsAp ,,ooPI" o PseJ IS-ES IEJJaJUI U EA E[InzoJ
-uoN 'uFJaJdJalur .rolsoJE 'un3sa"8 n.il
lrzeq ad 'aJurAnJ ii aleuns 'al.

e'l'erpul,StrraF1nrlewnlaup:rtIu,tnraouldsuIndp1-i6Nu€taC(uNun.aIzr3doalJx1uta6orlleo4uei-lJp)rlrusrslllplsirJraJldelaraJlFBsqeldrasneodltaluraulJiEuaatllsru6"lnleiualudusxuoaaEJs"inl{a-lauugonCr;la.anL}asEucaosial?dlnsrasJ ri
'naJze n-rluad rnlnlEJ In-JJ uJs aJrlJ gundns
r.-i
-a"rd gs'rocle retu'BJllsEtu ui U JE InFoloar{JE'+nuiiuot lnlaJ€
€aJEJaJdJalur urrd rtslunu ri 'rluela"rtiJalur raJE nES InpugJ Ei ?d;
azola-rd.ia1ur lls EJSEaJnqzi 9s elare intradrs isgFa"l J€ aJ€3 tnin8ol
-oarlJu rode augruuJ .ru-I 'rJa+ze nJJuaii Iaisaldxa FJ
u.r auBtuEJ -lE llDinu tlnplJllrs lnJnu
-riuo: l' J€ BiaJE lnladrs g$
aJ E.laJ sltl.roJ
DJr
g JB 16 lJaFusaur ad oJJEotu aEJIesorJruslrJrllsUu]Juu-iJI€odlEsi'.1loadl las[oLJinu-r;Atlrur]j
d'lr|lJa4D1u ilJrtlJFtll aJsasE I

Fpu€q ad lerlsrSoJul U rE 'air.rnlsa8 i€ulll; U rr?-al 'r.raFesaut ap a.i
9s
alsuasap alau€J.8olJrd aleor lEunpB rJ Je €ru11za!'uol,{ tsJuo
BA
'g.r1erd ui ncs zuoJq u"l rieldlus rer al

rio.raulnu fi FBE as 1/1, tnlnuaurro? 11iue1a.id;a1u1 arluud El; pll-ru '1tt,
l6-p'H.roJelatu o JEop al)ao
o nll slsua:;e li -- tpdtLl e:1ur-td;)s ls Jlti'
L

zai

IBi,

-lu

'JE

-.i i)

J_| i ll\':1'1, ). )l\ .L- ll\l.i-)i( r, ) I s 1,\ Ii, j j\;l:)(i' ) lil l.l t.1

ir \)' i :l,rR\l lliir\r { L

t'ezerv cel de al doilea termen pentru fenomene cognitive strict
dependente de o expresie perceptiva precedenta, si primui pentru
capacitatea de a identifica perceptiv ceva ciespre care nu s-a
avut incfl nici o experientS.. Am identificat un aligator, prima

oari cAnd l-am v5.zut pe N{ississippi, pe baza instruc{iunilor
care-mi fuseserd date anterior prin cuvinte si imagini, adicd

comunicAndu-mi-se CN-ul cuvAntului aligator.

FurnizAnd instructiuni pentru a identifica oeurentele tipului,

cN orienteaz6.in f,ormarea unui rc de incercare. Daci solii i-ar
fi furnizat interpretiri bune lui Montezurna, TC-uj sdu de in-

cercare ar fi fost atAt de bogat si de precis, incAt i-ar fi permis

o identificare imediatd qi cu putine reajustari pe baza percepliei
directe. Alteori instructiunile furnizate de cN sunt insuficiente.

solii ar ii putut insista atdt de mult asupra analogiei cu cerbii,
incAt si-l facd pe Montezuma sb.-si construiascd un TC de
incercare aqa de imperfect, incAt si nu identifice cu u_surinti
caii la prima intAlnire, qi s[-i confunde cu boii dintr-o cireadb
ce venea in urma trunelorls.

3.3.2.2. In,"tt'itCti li.' r ',-,*-'f.,-r. ,:n-rr.p.y.p

-'rl:-l .::- 1,.:,1 , :-.:- ,.-::--,. -.: lll:-:1.-'l' ,r l,u. IeUS€aSCi Sd-i
a','-t',tt-: -'.- -.1 -:::l--: -: It ..,tlri-:1..: .,r,.-^'.rt
iif LceSt Caz,an:fl
'----:--^: S-'r !: l-:I'i,lreaSCa Sa-t Spuna Ca apir..iser.a anitn:fle Ciu-
r..:: st ,nspaimAntatoare cu cAteva
i: pe coastd si c6, dacd el avea si zile mar inainte inlr-un loc
se ducd
in acel loc anume,
ar fi putut identifica niste cameni albi imbr[cati in fier care se
miscau gezind cu picioareie clesfdcute pe ceva ; gi acest ceva a,r

fi fost lucrul la care s-ar fi relerit" in acest mod i-ar fi furnizat
iui Montezuma nu instructmni pentru a identifica, ci pentru a
repera obiectul.
Cele dcui cazuri pe care j+ i-oi cita mai jos privesc TC-uri
de indivizi, aslrpra cdrora \.r irebui si revin in 8.2.6, dar in
orice caz servesc la a distinge i ientificarea de reperare. prirnul

caz. Eu dau in fiecare dimin.-,:j. la bar peste un ins, cie fiecare
dat[ il recunosc, dar nu stiu r'-.itt se numeste, gi daca ar trebui

si corelez l:r numele generi. ', s un CN, ar fi pur gi simplu
descrierea..cel pe care-l v?ici -:,:late diminetile ia bar". intr-o
zi il vid pe in-.ul acela ci jefu,..:e banca de vizar-i. Interogat de
polilie, cu ajutorui r.rnor interpr =:..ri verbale il a;ut pe desenatorul
specializat sa-i iaci un portre:-:" 1,.ot destul de asemdndtor. Am

:ii.! :.rr D-t aia.l PJ; .,ri'{3 'noqJof un ElirEJn8rs nJ Fpesod I

ii i'r rL - - lln ?0:1 Ii -,: itrL IDJ oJdssp llpssod 8o1ocz u1l 1
i'.' -ts"rB^ op nEs oi]:.I a?rJaJlp ap IB3 ap
l
II.ldIr:l'Fr--- a.lsJBOAp 'qleUCrl]rzoc{o"id qruJoJ uI Ars
L
tl-il.raiL-: - - - .rJ O nJ BiUIlu 1:r -u-l nNI 'UBJIJATUE
i
ill 1-. : : i..riruEirJ?saoJlJB€Fd,3 Brir'riuJoIr-ri {Rurnza+uow
E1
: EaJEJ nu lap lnInIpJ
ts
- ,. ;Talrz uI F3 InldEJ BT lEtunu rulpup8
nd U JE tunJ durq Lulli nN 'anls a
. -.-:;:I.nE{ 3J1onlrdioeouJidnziEalunEoSi,\I'r.rrna8l ersnalnru-trrg[cs
- 'l
'i
- - ) alr 'qiISrFI giue?aduror gJS€arB
:;.:rI[irEili" ?uns g) nes IaJ aJBJnJ ia
- ir.r.iid xrJalieounlal alrqesuad
-: :... -.: - . t', ,,,i;]];'.,g1}8lp{ aJols€ounJ" s1
.,, r.i--:: -: I i .i.'r !ri) arpodolJlJu[ IS .LI
:- ,i, --riii.rl-)I;)Lla" aJaJ$gou ;IE
.i;t *, i-.1 -a -.;- r. ,... -.- : - - : - :
-nJ a.Idsap JSaq.ia-', :.* :- - -...:-: -. ::: :- i .-. ,.1.r:,.r':::l S.IaliEounc 'Ir

o rEJ aldsap rJunlts ln.\P ; .]Y .- : : ' FJ
aJ lBrrrJo? nu 93Bp J€rr{J) IoruBds un ra aJds;p Erls 3J zea} arJ6 JC
gs aFunle aJeod 'rrieur.ro;ui alle ra aJdsop FlRdBr BunzaJuo4 PI
E-
'rrlorueds nJ ?rqJol E rA nrl ad rrec +rrza^ E ac gdnp 'puge nunly
l-t"r
(wil rnpw ?nuiuo} 't't't !--r

'rnl €oJeJada; n"rluad runrirnrlsul rarirlod

raJo gs areJs uJ ?uns (9T eurou urA ad a?Aarnrol srBr urlnsseur
xas ap p.rn1dpJ o) rssoH orSJoic alatunu n3 LlrErsosr? I-arE3 ad
Inln-N3 ez€q ad rBp :aJ€Jrltluapi n.il{rad runri?nr}sur zazruJnJ

gs nrli nu ?E^,rJd nalu ie 3J rnun EZBq ad 'rn{npl^Ipr-ll BSaJp€
rS alaurnu zazruJnJ BS Jod JBp 'iFlrlsdrlue arr,lr"rd o 'e1tnu€tqo
-Bip,J o aJB 'lleu1 a [ndr] q3 l1nlu 1ac unds gs JSaSna.r) loqor

-rnlnlaJ?Jod rnln;oleuasap runrirnJJSur JsJo ES lrqedecur lnTosqE

luns na '.ro1reur BJ gzEaq8oJaJur Frrr eiiilcd '93n3 e1 adnJ r-r
tode 'dB? rrI plcr:ls o nc i-npuep aapdrsanlia1-trnSrlontuequlr"rrieqrsnsJogg?rJ;Bt8a"Jroal0s

BlsasE'rz o-.r1u1 'gI Eruou errl
aliarunn as pr u"o.ialal pl pugunds IZ o-Jlur ?IZnB ruu-i r*n1,r1 'aurq

Js^lasqo LUB-I nu glBporlru gJEp JerL{J '"req e1 sul un piBaurrurp
o.rEJerJ uI f,sounJar rt11'zn) na!rcp 1tl'(lnll€ un ad EleaSar8 urp
qs B(rJnS{rnrsl9ulJuRIaJ-E8tIeJ,It?iusapIaI a$) 3J un azaroqelo r-gs 1od
aJrJrluapr JEr
rrr$ririod nJlLIOd runtilnrlsul JBZiuJnJ

llY:'l' I ")il N IiINI.LNO;) Lq :i.\ i.l.l N ilO i ) III:ldI.I

K,\Nl' ijI ( lR\i'1'ORI\(-ili-

competentd nu sunt coextensive. 'focmai ia nivelul CNI-ului se
petrece acea cliviziune a muncii lingvistice despre care vorbeEle
Putnam, qi pe care ag prefera s-o definesc ca divizir-lne a muncii
culturale. La nivelui CIJ-ului ar trebui s5. existe consens ge-
neraiizat, fie chiar si cu oar"ecare destrdmare si zon[ de umbri

(cf. 3.5.2). $i cum tocmai aceastS arie de consens e cea care
constituie nucleul prezentei disculii, aE tinde s5. nu iau in

considerare CM, care poate cApdta forme diferite in funclie de
subiecti, qi reprezint[ porliuni de competen!5 sectoriaii. SE
spunem cd suma CM-urilor se identificd cu Enciclopedia ca idee
ordonatoare qi postulat semiotic despre care se vorbea in Eco

( 1984, 5.2).

3.3.4" CIV, CM qi concepte

Cineva, pe cAnd citea prima versiune a acestor pagini, m-a

intrebat care este diferenla dintr:e CN, CM qi concept. N-aq gti
sd rdspund la irrtrebar"r: ina-j nie de a fi rezolvat doui cazuri:
iir care esre de,.,stbii'e r ilirile iip:-rl ccgiritiv al ornitorincului
-colrs:i r-i1l i= -- r' ::,'--- . -
coricept,ul ornitorincuiui

pe ,lll'!- a'. -la:.: --:. - :- -- -. '.l:-r r.: , ll-r iie('al{i{aiil1;5., niCi m5.Caf
il, f ..:,.- ,:.; -.l--','il': ':-.: ,irc Supr'tr1j,- prr-':: . jj I Cafe eSte dife-

r'=r r-'- r-r,rr'- i.nceptul pe care-l aveau desple cai pr"imii azteci

s: cei pe care-i are zoologui?

CAt despre prima intrebare, mi se pare evident cd, incfl de

la ideea hantian[ a unei scheme pentru conceptele empirice,

era evident c[, dacd ar exista un concept, ar trebui si fie mediat

de schemi, dar dacd se intr'::rduce schema, nu mai e nevoie de
concept - dovadi posibiiitatea de a construi scheme pentru
concepte pe care nu le avent. cLrm este cel aj ornitorincului. Prin

urmare, ideea de concept de-,'rne un reziduu incomod.

CAt despre a doua intreb:.r'e. daci prin ,,concept" se intelege

o conceptie mental5., asa c'-lrr vrea etimologia, rdspunsurile

sunt doua: ori conceptul pre::r.r'ge recunoasterii per:ceptive, gi

atunci se iclentificd cu TC- r. si este exprimat nu de clasica

definilie riguroasS. qi qtiintir'- -, a obiectului, ci de CN ; ori e o

definilie riguroas[ qi gtiintii r a obiectuiui, sr atunci se iden-
tificir cu un [\I aparte, seci :'rr].

Fare ofensrtor s-o spun. :.'.r' din punctul meu de vedere.

cu"rintul con(\: ': a jrtnge Sa . '-r nc numai .r er c€ are cineva

-.;}l;rr-.i -: ut EJA nu iS. i'Lt'IlJl Eri inlaJE InluoJaJa.I E_.,-
'giurraSal ap JrE
- --." - t- - ' r . :a1a1u1 Eurnzatiiol,{ 'NIc un EJPJ nES - lt:
. :l.iEJ J€rrlJ 'rJaJa-i uralnd au a1a ei rs 0-l
-...irj;pur l - . :--ir ol€od os u] iaJjsu lEJ:lsuourap iI JY
:.Iurl,-.: . . .-.Lunu runrirn;1sur apasod PS a?uiEu,r EJi
.- : r.r pugqaJlul nlduaxo ap 'aJncsounf,ou
l;: ,. :*rla.r rS
. j:r, .-)i as ps 1n1nti g;e 'rn1 €a;aJ€1 rilp
:-".'::----,. qs all
nBauzlsJpirl nu oJaS ad rJnJrni
-. -.:- dr!

. ulr

' . -'.ia]ur gr snds ne-i pugJ 'rn1n1ua.r n.r
ap
. -lrL.ili!{{r rJolo r-B ap alurErrrJ JerqJ
lEi
_:- _:. - _:' - :.: .tr riri t.i} c{utt1 e,t1gr n;1uod
!,--,---, : -: -t -:- .-- ta-r
-t.irtr::.. ,.-r,;taduloS ap uotJqua
op
_._ ii ;unzaluotr,1i
'nJJIll LI:. r.-^ -.-:. --1.:-:- .'il :ri i.i,jiiiJ- AS V'BAAI I'JA
alsa l1i], rrrlnJuB^nf, Inlua.iaJau EaaJE- ad i.-,uiLu f.'!r 'E ur^I.tiapa^ -aJ
FS o runo '"rep 'gleriuoJaJal efualadruoc ad rn8rsap EzBazeq as JEJ
eg'(aluoutroJraq arincaxa ap gurJoJ o esur o?sa EAoC el rJaJo.i
os V 'qiualodruoc op FruroJ o )Iularopulau o{n}r?sr.roJ €a?sa)€ INI
Eallr?uopr B n.rJuad runriarL"ilsur apa,lo.rd ln-J,l
16 '1n1uaro,IoJ uT[tprlutln un a nes fpDuJn ini
'(.auplpxlq :li
Ils
un a n1.<;aln pleporJru sncls E-u prlp€) Irpeure un BI gleporolu
+rJaJar e-s nrr rni eier.l. gr+1EeSo1arlrino1doB1A"o6u'rlCrpe'au"nrJtaelaut napaaJJrJarJlutuaopll B-t
gs ul runricnJlslrr grurr"rd
oJ
ala?Je ap i'nlnluataJat eatezrlenpllrpTrr n"rXued alrunrirn"rlsur a3l
ii rl 'giuuaJal ap lnlnuriuoc rurdrlzap BS rBurcu nu aJaJ as
F|EJ ap al{JnpugJ rrl'g uJ rqJol Io^ €arrraJar o1so oJE} xalduroa ES
ap
aTlBoJ uautoual laoe ardsag 'rlenpr^rpur rRJ el pnJat as ]nzEA n€
uI
ar EaoJ a"rdsap xa aJJUJ JSaqJoA pug3 JRp '1lnlnut iarsa:dxa g3
AJE
un arnqrJ?€ rrDoJZB 'o-lErrrruBxo rLrB aJBO ad Bals3^od p1eo1 u1 RJC

piur-tatag 'g'S't IIJ

.aunrlsaqs Blie o a BlsEaJe AJS
as
reg 'e.l8eau EIJnJ uJ F+ln as aJBJ {aJ ts1se gqealJ{rr as piup
gQe.rFop reru qarlur lll I 'ia aJSa aurnue ar unds gs 1od nu 'e;8eau
BilnJ uI lr-o^1Jd ntl Y-e sndord irg-llu ql tninldu3 gllJo?ufi 'de,l rrt

IiYl{'1,l.lN .L.lN IJN().1 IS 3 Ai,l.lNi)(),1 lllrldIJ

K,\\T S 1 I)R\ITORI,\('I.I,

3.4. Primitive semiozice

3.,4.1. Primitiue senziozice qi irtterpretare

s5 rre gandim la o fiinld situata intr-un mediu elementar,
inainte ca ea sd intre in contact cu alli semeni ai s5.i. Aceastd
fiinld ar trebui sd dobandeasc5, oricum ar hotiri s5. le nu-
meascS, uneie ,,notiuni" fundamentale (oricurn ar hotiri pe
urmi si 1e instituie in sistem de categorii, sau oricum in unitdli de
conlinut) : ar trebui s[ aibi o notiune de sus qi de jos (esenliald
p*ntru echilihrrul s[u corporal), ciespre a sta drept sau culcat,
d"rpr" operaliuni fiziologice cum ar fi a inghili sau a expulza,
despte mers,-dormit, vhz, auz, despre a avea senzalii termice,
oifactive sau gustative, despre a sirnli durere sau uqurare,
despre a bate din paime, despre a p[trunde cu degetul intr-o
maierie moale, despre a trate, a culege, despre frecare, despre
a .se scd.rpina. si asa niat 4ei;irrtel{i" Abia intrati in contact cu
aite flinli, ra,,t i'n p,crrr:-;'iti iji-l i':i siiiui inconjr-rrfttor, ar trebui
si

aiba noliuni car'a pt-t ;:i Ll:. r1. -- 'r ( - :i.ii^"ljiii3ceboiepcutnerloCrOitr'ppUrloubi Sab[uii,
arnple:-:. ir-:.---:,1 . ll-::--- :--- I r: '
'l':' llume aCeStOf
l.l-r'..r' r ..---.... '''.-..::- r. .r... -r
exu:rier,:- l*nd:n.t,ta]e. cu siSrrarlti ca eit' sunl originare'
-\sia inseamna ca, in momentul in cal.e se ..irltla in limbaj",
erista unele clispozilii cd.tre semnificat"ie cu caracter prelingvis-
tic, sau c6 sunt ,,anumite clase cle semnificalie la care fiinlele
umane sunt acordate in mod inn5.scut"20. De un asemenea tip
ar fi, de exemplu, atribuirea de animalitate unui anume obiect.
se poate intampla ca mai apoi o asemenea atribuire s5 se
clovedeasci greEit[, aEa cun s-ar pentru o
intampla men-

talitate arhaicd ce ar vederl norii ca pe animale, dar cu sigu-
ranta unul dintre primele rt,--,duri in care se reactioneaz6" la
ceea ce ne vine in intampir:r'e in mediul inconjur[tor este o
atriburre de animalitate sar-l .re ..ritalitate unui ohiect, ce ne std
in fa!i,;i aceasta nu are:---:llic de a face c-ti "'categorii" ca
Animal: animalitatea despt'= care vorbesc aici este, cu sigu-

ran!6, precategoriald. ::sider improprie aceasti folosire
voi spune in 3,4.2 de ce c
a termenilor L.ttegorie, categ ' rrl qi pre'ccLtegorial; in orice caz.
notiuni ca Aninral, Mineral.
-ilr:efact (care in multe semantici

996l ''lD le rour-rrg IJI
r'.; ri alaleatqo puE-dnr8 '.allJaJlp rJnJJnT
,Z
..lsr.roFalBl'" Lt .p EJlsBou BalEJ.lJBd€c
'-.,tsps" {LraAali nll B 3r
gapurEpo.llnuuInn3ar?uenJ
. \aldtuoJ ap rti:aldO? -n

- l r{rl?cgr}uapr ai lrs lnqaJ} JE pJ€p lgJuI gli
-. ap ?V?B o?BJrluEl o-JJulp BSnduloc o oi

:-:D BaLunl pc also eaapl 'alBrJoFaJI?e BI
-n
: -i ad BJeratuaJur putg Ec aJrpugF ap
-u
': .rsaite aJaaqJo^ p^rlru8oJ €rFoloqrsd
OS
.-' :.1 t):) TJJdnsDIJTJnUrpT " Z'V- t
'?3
-,- .-- -: - .--
dr
'l:rila.-r-i:l:-.., --:--:- :l- -1.,: : ., - - : -, linouna nc nu rS
-uL,J-dJd U.tLIL..:i :.i.-_:; .t -: _. oie
:,,-J}{fI)B{BnldAC
. j! jtJBuItuE." _SI

Ap EJnIBSFJJ O ltjrUIS LUE- Lti i-..i,_.a,:'. i-::..rtriL..?1:,i{aJ1 B? t,, f
?9JF]OI{ urB-au BcBo 'EIEJAUTLLT nBS €lBla;a-\ prur?J:- oar_\ ap €qJoA
'o
r-FJ srJap 1u1? pugJ e^ae dJos ad ap BJBS €s rualeJ 13 a.reoleredns
JO
p?3osur ptrlB ap nBS rBiuEi aucnoJal]poaeqpJ,O3gA.rag1Eo3q{tgnlEnxaapuaa1rurrE?uIEJ aJixn?rrqo)p)
6purdap IIq
B,rJSEou ea.rti^ius 'n

BZA+odi ?nJEJ {UE puEJ rJun?e LurAuJS 1a?rq0 ao .eAaJ a?J€d o El BS

eIJroBSreFASaJruuatJr^erJJ?Ess ec lnlnJsJllod u F.rnlr^ol 0 nc lnxapur {uB36rur n)
Es uJ utoJBq lJo BuBur 1?JIBI?a) na '(lu{urzs}ru
eJ(
-uur o ntro:loru sundstsJ ri p,trldot"rad gzalodr aJlurp ln[BAJo]ul o-.r
rJoaun is) ruplin ou us EJIT JEir{3 Basdpu .Jlur sp
lgJ to ou 'a:)
'uru.r1s d;rol rnun eiuoza"rd Eugut ad ner- iu.rq aci urirurs puVC 'e
BelrpJsndpJrBul rUudtaqpn'ISsarsrJa€(JJ?ue(rdruJprruEenJN1s6oq'naJrioulAJEpJauJaERJAcSasJBp/saa.alsdur+ozJJoBtruJ,)rrapJstslBEauIlJaoa^pJrJdlrOuoer.rxErJididuEaaoil^uiJsnaalrdsp. 'JE
un aundnsaJd aJEr rninJnuriuo) lTtin-ut|1t]7tllual e oJ€zruE.8Jo EII
ap
-pISuiuraeJB-Errn?5iulrdasauJn'3uJaosrJBoaOalep'oedr'JVo'gEs6^roIqo).dJoaoJrJJga1du6ie,e1iul€ealzrn"r)lqas.crrpelx.ailesroaJpriip?au.lXrrdqiuEagpzrirnBeuuluEeatri^ar ad
'a.lrlrurud Juns EOBfi 'tr\l3 lnun ole aluatualo tsf, _quos un BaAt?
-n
?od (oultlro.radrq is arxruoCrr{ ap a:}rug rs s+BZrqrEJoi alrlo?srs {..tr
alrnJrlslroJ BasopB '"rorra11n o?EZrlEuE i] lod reur nu 3J .aJriJsFuur 9l
[lqBqcJd'oJlluEu,ras a^rJrurrJd alEJaprsuoJ luns aieuorfrzoduoe
'.rE

ll\'3'l,Ilu J.-tNLi.NO,l t:- 3,\i.r,I:ii)0.) i)i_ I(lIJ

K.A.\'i S t otiN ITCrIrt\(. {,11-

Ideea in srne este cle neldgdduit. &Iar muit' nu ca si spun
cu orice pre! cd anlicri au gandit deja totui, dar claci iniocuim
terroenul ,,categorisire" cu ,,conceptuallzare" ne dam searna c[
se vorbeqte incd o datd clespre problema i'elului cum limbajul
(gi, odati cu el, aparatul nostrr-r cognitiv) ne face sii vorbim 9i
s5. gAndim prin generrtlj0 - sau, ali,fel spus, sa reunim indivizii
in mullimi.
grupa ocurente muitiple sub un singur tip este modul in
A {'rrn"lioneazi limbajul (afectat,
curn se spunea in Evul
.u."
N{ediu, d.e penuria nornirtum). Dar una e sd spui c5, in fala unor
indivizi diferifi, noi nu reuqim sa-i gindim pe Loli ca ,,pisic5" si
aita e si spui cA izbutim si gAndim toate pisicile ca anirnale
(sau felinei. Cn* se vede, ceie doud problerne sunt diferite. A
qti ci o pisicd e o felinA pare si !in[ mai mult de competenla
in.egistrati ca CM decdt de cea inregistrata ca CN, in timp ce
perceplia aproape imediatd a pisicii ne-a p[rut un fenomen

pre-cal,egorial.
Fapt e ca in literatura contemporani pe aceastd tem5 ter'-
-c*arr,errei r"a.callietlgco:ri"tie"fieesi.ieief.o',rio'is,i.tiri,n,ieml" olrdeddeestuKladneb,dcifheiraitr de cel in
d'acd
se

intanpl:r:.'.-:,-i-::. ll--- -. .--i, , li-1lj. ittunci cAnd abordeazd

P1',rl'-ii-,'-. :: l-:':l---- - -
p::-:1'-- '.-: ::.::--- :-:l l-:l--- - : '- -l- l'f llfr'ilenil:ea ClaSjCi'
-\:'rstotei categoritle erau zele. :
?=:-,ir'* Ce Se puteau predica despre ea. -11'sl:iil1'a 5i ceie noud
rl.=ciicate
si anunle ci ceva se

afla intr-un anumit timp, intr-urr anunlit loc, cd avea anumite
calitdli, ci suferea ceva sau cd fir-cea altceva etc. ce anurne e1"a
un subiect oatlecare (un om, L:tt c.iil}e, un c0pac) pentru Arjstotel
nu era o problernd. Se percepea o substan!5 qi se inlelegea care

era esenta ei (adicd Aristotel gAndea ci, imediat ce vedern
Ocurenta unui om, o trimiteil ia tipul ,'oil")" trn sens ar:istoteiic,
aplicarea categonilor nu treie mult dincoio de a spune ci tocmai
." p"r."p* o pisic6, c[ e air':i. cA alearg[ prin Liceu etc' Din
punctul de vedere al psihol::,ei cognitive contentporane toate
acestea irr'line de pre-cater lral, sau abia le-ar llune in joc pe
pius o acti-
cele ce se ntlrlesc .,categorll '-ie hrazti", ca ,,pisica^'"
definitd, cons|:,:.nd in a-i recu-
vitate ce nu e nici ea mat I t,e

noaste unui obiect dat ni;r'-- :'rtlprietd(i actti'e sau pasive'
Pentru liar]t. categoriile s'--' r ceva cu mult mai a.bstract decat
r:ategoriile ar,stotelice (sun- .'-rtaLe, pluraliiate, realitate, ne-

galie, substanil ii accident. , -'.rilil;rte gi a-'a mai cieparte) i

iir5L. lls.lla - *iteJ puBJr{dBi ;.]olJad B PJ :rJIE rou Is (
. ''r ,.. : ' inds PS EioA nr,r E;lEp Jlrop €JEJV
LI -au
'(l{,,) 3p auri rolugtrJrsEl.]
-: o.l 1?3Gfr l,l , 1.dc ap ru3ru.iat '!rr xgJap urFJaJdJaJuI ?gre

- .-'.i .r,ld.r ,' ...-.--iJp Ei Is uaF el pug:lJnlal 'alirugail "nJ
, . - ..r-.,' :
i r -. - - rrriod o nu EiuElsqns alsa alunu€ al -11'lr
. : r" : 'urirugap oturJdxa l-gs Erls nu
- '- 'r. r€ ad;

: . r l'Pg TrrO) Ia e:lUaSe axsa aJec rJra.Sal a?€

.. .'". - "r.'-r a.d?[l] r]rsld rS lulg? ri aJn{II ulG
:: _: :'
,- |'.i:;iialei.!-o"idglsrxaFJpuvl IEt
- --.-,. r-...- . .
-i--.-:,-.1, :..i- --: i :-.'- - - --. -. - ,,::.i'luB.roduraJuo3rrJSrArJ '3Ii.
uis
I 1l i-rl nJjuod aJ€Iu IeuI
AJB.
!J JE EJ1.ilEJ.if:J-i. :-:-' i . -- ' ':r rr-ll:'ii:trl Un-JlIlI
-oIq$ruY nES a.ia:ai ..--.--.-:-'i\- -. fi.lr:ri] alfi 9S dlSe la?o

urJd e) pJg.J JrrrJoJruJo un EJSBounJaJ !'! 1s !,iEaliic{ Lrs [1q€dB3 A?JU
alsa u^aurc €3 El€poaJA J€8au I? nu luaultu FJpuiu ',gnr}uFor
€ffioloqrsd nJ+uad nru ls llearor pour uI rrunu o E rA EerJiluapr o E as

ap azalarul FS IaJllE ap 9r9J '(I'YZ'' '886I 'org fr; taltutp:r u Pno
JOJB3FJSTIES poul uI eaJrugap uI 6a"L3 x€p e aJEc '1a1o1sr.ry nJJuad .PJI
'.rn€rsap 'o n5; 'urnaoppli'{ ;I?AaJ € BaJal3Eountal nJluad T€riuasa
'rtlt
oJEo o - rrJoFa?E3qns BJ arrlaJoJsrr€ alallqBllpa;d u,ia8alaiul
EJEp aJrsrJoFalee ap rqJo^ Balnd 'JrE re - aJBriJrsBIJ ap dlt ?saJV PZE'
'{Jo la.laJrurEW r?selJ
asr
Etr a.Sunltr as Eugd 'e6e 1o1 ri 'rolapadrsrg Inulproqns urp 'sllag
ut1
Inua8 urp (sn-3EO sllai{ El3ads ulp a ouJapou alrrurouoxE? n.rluad -JA i
Jer 'urind o E3 ?rrupB IS 'F.lrIaJo?srJE EriIpEJl nJ?uad 'tolttntu
uaL
IEuoriBJr IB'LrrruE a EJrsrd) alitugap n.rluad alua{rlnJJsur luns : auJap
a?
-our alrruxr{roxl?} 3a1a1u1 al urns eie alllJo8al€c n) JolgupulasE
eir,r
IEur u axEod ac Jo? Jun"s alallqErrpard 'aIairyDclPard allliluapr
es ErnqaJ? BJriaJoJSl.rE BriIpuJ? 'giuara;rp rs ua8 uud ro1 puE^E V'

erfrurla6l '..ErJrsrd" eiuelsqns u.ra arunu€ at ry1au(ap qs EaJaJ as aler

FrirJn ad 'a1-{a;ig "irBluods ri 1e;rn1eu Inun tra nJJ{rod EJa naJI-J IS1
uud g.9;eale a) FJrsId o adarrad as nacll uud p8reale Irritl tna,,
gnsrd o purTzEA ge 1n1deg 'lalo1sr.tv lll uraf,JiloJul au gs iu([
In^
'orqEr^ nES PJrunpuEJ uI
.LINEJS 'outBJ ap alar luns ulnJ alrJrduia o?daJuof, n3 OJP,J B ap
ela nB arunue aJ Punds E"^ na.rF ap EJa il ]93 t'a ui !|nzpA ruE 1

IS I,

1n!"t-

qlt

UIIN

und

qft li \':{'t I i.l )i J,, I -\l J,\o,_l ls :{.\ i J.l}i,Jo:) Iu. id l.l

146 t;Al\i ! 5l o RNi'io i?,INi-'t. L-

exact a te miqca in ceea ce astazi se cheamd pre-categorial, si

ca pre-categoriale sunt atribuirile de via!5.. animalitate, pAni

.qi rationalitale. Iri sensui, cei pudin, in care a incercat s.{ explice

asta 'Iomatl : noi nu pelcepem rieloc nigte dif'erente ca rationa-

lit;rtea, ci le inducem cu aiutorul manifesrziriior exterioare, de

exemplu faptul ca vorbeqte sau cd este lbi ipceeda.c$arieavtuinneeisndefmacijd-
locita percepere acestor accidente ar
a

parte din experienla perceptiva, iar restul ar fi elaborare cuit5.

Cele pe care eognitivj smul cont,emporan le numeqte categorii

(qi care pentru Aristotei ar fr fost ni;te predicabile) sunt mai

degrabl cele care in gtiir.rlele naturii sunt numite ta,x{t, care se

suhsumeazd ierarhic de la specie la gen (sau de la ordine la

clase, sau de la clase ia regnuri). Cele pe care cognitivismul le

numeqte categorii de baz[ sunt eu sigurantd TC-uri, pe cAnd

cele pe care e[ le numeste categorii supraordonate (cum ar fi

Instrument fald cle categoria de bazd a ciocanului) sunt nigte

tuxa, aparlin unr:i faze de elaborare culturald mai complexi gi

sunt inmagazinate ?n CM-ul anumitor vorbitori deosebit de

riotali {depinri cler un sister-ri **erer:t de propozitii sau de o

anurn.rt.t pl i'a.1 :;-tr: rl r- r ' i i i.i,-r: j r,:. r.
ljOfez it, l.reati:it ,. r, it,:,r,,tltif :: r1r,.jfrStA efa deja deStUl de

clala la Jrlrr >:it:'lr', I'l - .'.-:,-:1 ' t i--',:ir,it,t:.: .ilferitele clasificdri
natlifillis:e a,lt'a l;e :,:.1 t, -r'-it i-.,: -, .' :a,r i.f?r .naterial de

aprrga dezcatere,

Existd [...] o clasificare :,!- iuclurilor care-i in-.eparabiii de actul
de a le da un nurne gcncral lj'iere nume care conoteazd un atribut

?mparte prin acest simpiu lapr I'iece iucru in doud clase, cele ce au

atributul qi cele ce nu-i au illasificarea pe carc trcbuie s-o dis-
r-:ufHrn ca pe un act separet rri rrrintii este ins;i riifbriti. in prima,
ar:rnjamentul obiectelor ir, rrrrpi:ri si distrjbitirea lor in com-

i'rr'l,iniente e i.rn simplu efec' inr'idental carc derivd din fblosirea
rumelo;'date cu un ait scojr, i,.im ar'fi acela de a exprima simplu

.::.ele dirrtre calitd{ile lor. I: .:alalt5, aranjamentul gi distribuirea

j-r:r',:inta principald, iar t,;-'. tcrt e secundard, qi se conf'orrneazd

i-:!r:1 operalii principale, r:. joc sd o g'uvernez{', tA 5r,,stem af
Lo5.- -\. vii).

Fiindca :-r se poate lupta r:: lotriva iner-tiilor irmbajului, mi
voi adapta -.r rii sd. ourr€sc ci'..: .,rrii aceste rul--,r'i ci clasifi catorii,
dar si fie ciar' ci ele nu cor--l -lule nemijlocit sa ne spund ce

anumc este L:r lucru, ci cu:' lli.rme este e1 ,.rldonat ierarhic

..1IT] ' :'..irr-racl r , ::.-i ap) allJejtlaiuauadxa alle tsl J:
..'..pur .- ..-itl u1 tn8urs .'.rnl trnpllrpur nrluad
, -;..iC r- , , :llrJsl?uur ]Jap;:'-lr1eua8o1g alllrlll '1.
, . ,...1 E.

. - '-- -,!: . .:--ls y 'giads uI InlnzBJ alaiuapn.rd ap
-' ,- ,..... ,-, , .:--,r EJ )saJnrugi ES neaJl'e>iilqzrar16
IJ
: . .:zrlrJn BT aJaJl e ap tin1o1 aJuIBuI
. ap
' : 9t1e oJIJo sAIlILUr.rd "rolsace Ituaul
- .I :tsa uoundoJd IaJSA'E I€ IUESOJOIUI o
- - ' : -:1. : -: i :- -',llELunZaJ BAIU eISII) ICUnly ri peeg
I ;'.-:l:.)'llfJ'qns'apu0'PdnO'a1ureu1 op
- '- , is
, . ,- ..':r itiduiglul 0s e 'acBg E 'l\Z'lUrIS ax
e lrrlrl '1le[EIaO 'B]saJV 'e.,ra3
.it',llrLii.rOJlllnl AUilUIOO SaUtld !'.
..
- -.:- ,Ja f J. pu
:--:-:: ol
.' 966T) eIJIqzJaIA EI
:_r:.. -.:--_ .
AS
aJDZI/DqJa.l i:: ?) t'ui;J-?> allJIiul"td't'7'8
IE
'?cadsal I-9s lEulrrasar I}J
'F1
rue-ur aJeJ ad Insuas u1 urind ial - alerJo8alec-a"rd aiuauadxa
93
Bouaruasu ap rJFJoqEIa eJ DxDl alesrz-e€e eral6eu nep al.finue at BI
- [i
cler 'alEJnaJF aJe pJ 'leurtue un a PJ '.raa ad gJeoqz FJ 'dJot un
ap
aTSa EAac gc riuns e ap 1n1de3 aalzoruras a.tr1rur1"rd luns EJEO -EU
'1a1euo8a1ea-ard el AJI

lugap Je-al IIun 'aulnue 'atec ad t6; aetzottuas oAIlIurrJrI lrunu 9ul
arupe-laaJl lesreeo'rloaadsaBpJoela'1J1enaulrrqreetlrlqur'r(sl'e7 Juns acllueruas e,ulrurt"rd
IS
16 I'Z 'L66I 'i1orn 'suas
JSa)E u! 'oll) oluruo"radrqT-odrq ap unl.rode.r utrd ezBazru€8Jo as
a{a rJolne nun BI qJBp J€Ir{o 'nxn1 alate B3 aJezIqJaJaI Juns olo

euneap1oJul nu JBp 'a.re1cas.ra1ur ur.rd nBS aJeulqrul ur.rd qzeau

-oricung BcBp 'llug .reurnu uI luns a.trlrurr"rd aJsoc€ PtBp €lncslp
aleod aS 'tlo ,1,'lllov 'nlu\ 'NVNn "Ivtr{lNV'}uns u-rnJ '.Pclru ulnrsnferu
n:l rsa-rpdt1 as laalqo op o.{Ec alat 'nxny nes ruo8eleo aJlnlu
nr aurnu rielace ne rupldurg?uJ BIoA e1 9r ri - ,,un19spl1 ad"
olr)r]ueuras aJJgJ ap aletgt]uapl nes alu.roqeia a.ttltruud elace
nr a)EJ B ap rolap nB nu aia'uro7 alStu luns altuo8aler (Inlnu

-ouJal IE uJapoul insuas uI) P3Rp P3 sJSa arle.Lrasqo PllB o

'zeaJBuopJoqns tS

s?euopro€.rdns aldaruor ri gzeq ap aldaruol op Iualsrs un-JJur

H\T31 ]1IN JN N I JN O,i I S 3AIJ,i N I]L].) ]EN dI J,

KANl' SI ORNIT(JRI\('I.L

nastere a vedea nu va fi o experientd primitivd); (ii) cd sunt
universale (chiar dacd nu vd,d nici un motiv evident ca sd neg
asta; dar trebuie si distingem ipoteza teor:etici a universalithtii

ior de constatarea empiric[ c[ existd niste termeni precisi
pentru ele in toate lirnbile cunoscute); (iii) cd prin faptul de a

fi primitive nu sunt interpretabile.
Punctul (iii) reprezintd o sldbiciune a argument[rii Annei

Wierzbicka. Aceastd naturd ingeldtoare se naqte din faptul cd
au fost luate traditional ca neinter.pretabile primitivele seman-
tice la care m5. refeream in paragraful precedent, acele presu-
puse trdsituri, cum ar fi uuaN si aDULr,
tris[turi ar trebui sd constituie atomii care in semanticile ,,pe
ce nu mai sunt ulterior
segmentabili ai semnificatului. Dar cele pe care Wierzbicka le

numeqte primes nu sunt de aceastS. naturi - chiar dacd autoarea

tinde adesea sd le trateze ca si cum ar fi. Nu sunt postulate de
semnificat, sunt elemente ale unei experiente primordiale.

A spune cd copilul are o experienld primordiald a laptelui (drept

care se spune c5., crescAnd, ar Eti cu exactitate ce anume este)
nu inseamnd nicidecum a spune ci copilul, la cerere, n-ar putea
interpreta conlinutul lui lapte (a se vedea, in 8.7.2, ce anume
face un copil cAruia i se cere -ca interpreteze cuvAntul apd). S-ar
putea ca erperienrele erp:'irtale cle culintele o uedea si a auzi

sd fie experiente prrmorciiaie ie sorul acesta. dar si un copil e

capabil sA le interpreteze (prin referire ia organe diferite).

Tocmai neadmigAnd aceasta, Wierzbicka reactioneaza cu emfazd.

la opinia lui Goodman (1951: 57) potrivit careia ,,nu pentru cd
un termen e nedefinibil este el ales ca primitiv; mai degrabd
tocmai pentru cd un termen a fost ales ca primitiv pentru un

sistem este el nedefinibil.., in general, teimenii adoptali ca
primitivi intrun sistem dat sur-rt uEor definibili in oricare alt
sistem. Nu existd primitive absolute". Chiar Ei Wilkins ne ardta
cum este posibil, cu ajutorul ur-rei scheme cognitive spaliale gi
nu propozifionale, si interpretam gi si defrnim atAt susul. cAt qi
josui. at6.t cdtre, cAt gi szb, sau ind,untru kf. Eco,1ggg, 2.8.3)23.

Odatd lamuriti aceastS rezervd, Wierzbicka pornelqte de la
o criticA pe care o putem in.pirrasi, atAt a asa-ziselor definitii

de diclionar. cAt si a celor e:,:iclopedice. A se hia exemplul

goarecelui 1996: 340 qi urm. ), D:.cd definitia termenului goarece

trebuie si permrt[ qi si identr:--cAm referentul, sau oricum, sd
ne reprezentAm mental un soarece (asa cum Montezuma trebuia
si-qi imagineze cum anume era calul), este evjdent c6 o definitie

: 'T'g ErnSu urp Boc

.-..:::ittl i ' I?IsrqzJard\ 3p Esndotd Inur!.s-BaJorJJ
Baliop rB ap IaJ lrqeqo.rd
-, ---- ; -.-- - .te lrarqns

nrol '1ea1rop IB ap rnlat ale aluzrI
:-.s inlnurrrd a1e aieq.rar alriplrredee
\-,:rnpo;da.r 1-es gcseaSnal ps arnqaJ?

.r arJssap e^surJ oJBD UJ OIE?ATJOS
- --:. e;nf rue €tBO 'aurgJ rnun e.rn8g

---,:. grrriuoJ es arnqaJl aurgJ nrluad

: -:':trnrue t71oj aglurlop Flseocv

'gcSni-u aJEr nt
:C apunlor rqoarn pnop ny

a.red Eartur i:.tr:,-ii - ::.-- :: -:_^:_ -:: --: i . .r.rl: d ro1 1nde3
[' I ln]ueued e;ur:e : :; ..: _ . :, , -: : :
-ld pFA as nu ecSrru ! . -* is iur1, Jol oloJBorc

olaun) * giuunAn nc as puEJ €aaJE aC -:..i:..ts:1;.i:oirrci ny
]uns EtsE lnros ap
pF^ aS - I j loqle unld-e;

riuoreur nes rriaur.t luns '(Eugru uJ
Fuli I-ps r0A nu Iilnur) - Fugru ur Inun puli FS aleod gueosrad g
["'] olore pcsErgrl ps ro €c
€arl nu eorunrl * aJeJueru ep rrri oJef, ad alrrn.rcnl
a1 rS rruaiueo

oruguPrrr ps .ro^ €J nJ?uad - rruaurEo f,sargJl apun alrrncoi uJ
csargJ? eJ apaJc €aurnT - dr1 r6elere ap rrnleaJJ urp url aoeJeoog
- dr1 r6elace op lio? luns pc oparc €arunrl - na.rcog ecrz al €arunT

:roJeurJn 1ndr3 ap naary urp aunduroJ as rs rur8ed gnop
ednco erirugaq 'rlrlrturJd ruar[Ja] Arsnllxo auriuor aJeJ tqpJ

arirugep r-eudord aundo al B{crqzral{A IIiIugap Bnop ro}sacv
'a+€p ap rriraloa alezrue8Jo rA r8rel aJJeoJ ralsaJe ezeq ad acgr3.

-uapr I-gs irqeder F?€porrru !I eA nu ocar€oi un FJeportru lnzel
B nu aurC 'a?Jedap r€tu €6e rrsn1JrrJrsieoru,rroep-rIdnnrspea,ua.nrarrnrSpolnrduarol
"ro[rn1;odeJ eJdnsB 'alerlos nJ rnl
ap rnl

;olasaro;d e-rdnse apu:{lxa as '-pJodsoJd alarareo-{ aJBt ur JolilJE

pcrJrJods 'porSolooz aJerUrsBIJ o BI ap a16au"rod oJ ,FJruE?ug

erpadopnuf, ap gsndo"rd erirugep ared qtuarsgnsur lo1 gJ gler rBO
'a'+uorcgns a nu (a?srleJnleu JoITJFJUTSBIJ DxDl gdnp er as aJEJ I

..JolezoJ'anpuntu BIIIITTBJ 'Ja;itrueru" a) rnl B B3seaJeuoricrp 1rr"r1s

6tI aY:{'t ilr-} N J,il N IiNo 3 I:- i{,\ I J.tNf O i) r H rt,l1,r

liil) t$\'i Si {)R}i I'l'l)ii i.\,ri l tri

Figttru. 3. 1

lilila 1:[:]..r1.:=:1:I'',:r I :: :t ,, i ilrir.r'pretativ al definitiei

velbale. :.:t' - - r t :t-.'.1' ;i rrrtl;1j1a,6iv? Aitfel spus,

f ece p:,rt:. l :-- -,- t :it -. l; . : rt-: -,, t1: oi aceaSt5. schernd
ittlli-,l 1 .:. . ,-, l --t--'. ti----- :- .-- -;. .,., in,:iudd, in lunga
:i
si s::.:r:i:r.itaalea C.efinitre -.tLu-iitl-.: -., - ..:.r:illi, qi desenuL
s.l',. lirtlgr'afia unui soarece. \\iierzbr..l:. r--.1 :i rn{rijeste sd ne
spuna daca enciclopedia pe care a consiijr:ir,-, lr contine, nici

daca eventual este rdu cd nu le-a prevdzut. -{rrrtst:i neatentie

nu e intAmpldtoare: explicatia o avem la p. 332. uitCe se sr-rstine

cd limbajul nu poate reflecta reprezentarea neLrronica a culririi,

pentru cA ea este prii'ata.. pe rAnd iirnbajul ,,reflettii conceptua-

lizarea". Iati de ce, in timt ce se caut5. sd se stringa de aproape
notiunea de primitive :errtrczice care ar trebul sa preceadi
insesi procesele de car.- r'rzal'e, se sfArqeEte prin a ie recu-

noaste numai intrucAt :,1 nl e:,primabile in termeni verbali

{generali), asa incAt prinr,:-,. -ri semiozic a ,,ceva" nu intArnpl[tor.

este grafic inregistrat cii .:'-1 CEVA, ca si cunr, adicd, ar fi un
prriliti.v semantic ancola: : -r:ir:: de folosirea limbaiului verbal2a.

3.1.4. Qualia qi interp,. i'e

Dac., ,r: i::13 primes net'.- r' "-rabile ar trebui si rLe intoar-
cem la :,r',.''i'lema qualiilor -: .."r ciredeam cd le-an-i iisat de o
parte in r:-prto1u1 preceden:.
problema. .:. '.lnra ei cea l '.r'irrdu-md la Peirce ,ia punem
pentru que,': 'l Daci se ras:. ..r'i gi provocatoa,r't: avem TC

'rll" atunci c: sunt,,cd-
rdr:rizi" penit r-r. l'rnstruirea Tr dar in ace.' r;, nu reusim

si spunem nrir pentru r:e 1e : : :,rnl (acest ii:cr": e rosu sau
fierbinte) si n-ir cie ce de ol ,-. r.: punern 6{a .1;,rrd, fie si cu
pretul cAtorva legocieri, ir, . t :.Lla unor a.:r.re predicatii.

nInJlola,n',J:rdia-nauJaIdnlruaaiuuarJuaaddxxaa JBr) Ezalodr uaund ps 'ealsace aJBoJ
Inro?nfe nc reop Ipugqop aleod as a,t
Jrz{r.i;ls,rrlrurr"rd un'rn1n6o.r e aridac"rad o roru eane aleod nu
:.ii-:':u urp qJo un EJ tuapr^a alsg 'riuetardralur rfleFac unds
.- -rJ
'?'inu Eaat 7o7 nr16 ps aJBJ Eru aJec {oc.rE:-aJOU pour uJ nu JBp
ep lerurrdxa InlJarqns a"rdsap gtrr
snTd ,tt n.rar nr16 ps acBJ

.J BaoJ alsa lue?aJd.ralur un 'ruaacrrad rua';.ra1 u1 :e"re1e;d"ra1ur
urrd a8alaiuJ as aJ €aal B erdnse pJoJE ar Luapec ps sunfe ap

g'rJolgzg^au nrluad alelardralul g lod nu.ra gJ alsa JolrJolnc
IIiE?IIIqelard"ralur e^,lrrlodun alrnuirqo a1a,:',,.rd arlurp eun
'e6{nue aJglluapl a[ RS I]s r:--.i iS '{e>1o; op }ourd

un gFutlsrp FS JEJETu rcru ealnd J€-u JI :zeq ad ntTnnb alace
Feseounoal FS IliJ JB-u EsBp ri '.io1rrnul"'. '.--:irtsrsuoc i6 ee.reo.t

-ES euJBaJSIp ps Er alrsensred aroge:;; :isasoloJ rrFoloueo rS

gugd 16'alurrr.rd aldeg luns JeLLTE aD r:.','s aJlnp ap ariezuas g L
'rricerqns liol n.riuad t-iEtsuoJ poru uI €zerJ€A Ia
'1nrur1s e1 earaundxa ap aiirur.J ur EZETJE^ EJoJ+sBlee ep lnlcund J

gtup J€rqJ rA - areoinJ EtlE o darrad aJBJ ap olorurp rB n6o.r I
dac,rad nicarqns aJEJ ep aJECJurp ((pJoJ?sB?€] ap alcund" glsrxa pt -

unds eu (tBGT 'rolrtad'Jr)aletlo8alea raridacrad erdnse ala?uaul E
a
-r.radxa sc : nsor ap riplrlec asJalrp za1a"rdrelur ps 'rrfe.reduroa

JolasJalrp lnrolnle nc '1od ge laleuorieu aladu"rp Jollnur 1e 'auarp

-BUE) OTJAIEAeC Op JOITZJPC Joloue0lsarr U '.rO1a6arrc EaJEolnc a

gc unds gs 1od re 'a"reolgzundseroc Fpun op irur8unl rruaurJaJ
uJ r€urnu nu 1n6or Iugap 1od gc Insuas ur eleod eg iotynnb

e1a"rd"ra1ur 1od eg '1e1ardra1ur g eleod gr aJsa C[ un F]srxa Fr

eqo"rd punq o JsO 'a?rnlr?suoc Juns runc unds gs lrur"rad rur-nu
16 'alsrxa gs amqa4 ala pJ unds gs zalrrrrl gur plep o FcuI

'nt1nnb i1 A

CJ plsrxo go p?el '3;, a16ru lgrEeau Brln) uI) plsrxa pc pqord ec

B?€nl lsoJ E glrlnqzr eiurrega.r runc J€O 'nrFau InuoroJc rsaruud
nu i6 'e1r1nqzr gfur"ra;al ap zBf, un raorqo ap ruale 'nSo.r lnuorarr
Bonpe Iu-FS pJnp as gs BArnJ r-npugunds 'ursruollep op InzBJ

ap gJEJe 'JBp 'naur InJoJnsolJalur aJE o aJec ad eaaee n: eleFa
alse n6o.r ap Boru eriezuas poep lrsJgJsau el ?ElnJSrp €-S

'lesJo^run BI

aracarl o efop alsa ssauprlqJeI aracorl FlsBasv '(ttg'/ dc) EalBl

-rIeJ pzoazttnln8utsap u.trldac.rad eleaapnl'rrela"rdrelur ap' raep
'ri 'aiua"ragur op arras o daaug gs 1od IS qle ap riplrlec Bnop E
ea"rereduro) €l zapolord pugr rep 'a1e1r1rqrsod prnd aJSa qle e^ao

ardsap ru€ o aJBJ ed ariezues erur.rd : nJJnl ?sa)s asasnds ar"rra6

UYS'ICNN J,]INI.LNOJ ]S TIAIJINOOJ IHNdIJ