Umberto Eco - Kant si ornitorincul

K,\\T SI ORNITORIN(:L'i

-cecole, dar penlru ca - orice alterare ar fi suferit, in privinla
materialeior - pd.streaza aceea;i formA a 1ui Vasa cea originald.

I)ar pentru cine ar fi aceeaqi ? Desigur, pentru un istoric al

rnarinei, care ar l'oi s-o examineze ca sa Etre cum erau ficute
vasele din secolul ai XVII-lea. Ar fi oare acelasi vas pentru un

congres de fizic[ a materialelor, interesat si afle cum au reac-

tionat lemnul qi metalul de-a lungul timpului, qi la lipsa de

ciementd a elementelor? Cu Vasa actuald n-ar qti ce s5. faca.

gi ar afirma ci nu e vorba de Vasa originald.

Enumer aici (fird preten{ia de a alcitui o tipologie exhaus-
tiv[) o serie de cazuri in care atribuirea de identitate (sau de
autenticitate) depinde de pararnr:tri diferili, de fiecare datd

contractabili sau contractn{,i"

(11 Abatia din Saint, l}.li'nness ii iosl construitd in secolul

al Xltr-lea. Niste abati loilrtc l'1:Iiil'(i'i lLr t-estitur"at-o zi de zt,

inlocuind pietrele,ci lemnlit'irr ue nris'.tt-i ce ele cedau la uzura
timplli,ri . asg incat a1--.::.it:t.. :t::i.-lll ar l-"eeririeini-rriecsdtaezai, din punctul
face cu cea
de vetlere ai Inalet'ial:i'lrt', Ili nlill

origrri;ii'i. ciar ciri lrulct,-il de t-edere a1 desenului arhitectonic
es!.r :r.rf .-.ris, Daci nor preferam criteriul identltiLir formei fali

r.ie cei :.i rclentitatii materialelor qi introducem pe deasupra si
citi€r1':ui ..omolocaiita!ii" (abalia de ast[zi se inalld exact pe
locuL abaqiei originale), din punci. cie vedere turistic (qi, intr-o

anumrta mdsurd, qi al istoriei al"tei) suntem inclinali s5 spunem

ca e vorba de aceeasi abalie.

(2) Din abalia din Saint-Pouiilr'Fouiss6, niciodatd restauratd,

a rdmas doar un zid lateral si un ludiment din transept. De ce

o considerdrn originali? Nr"r-i de ajuns si spunem ci nu consi-

derirn originald abalia, ci o rr,rLn:i :r ei. In imprejurimile Parisului
turistii se duc si viziteze celei,,r'a abalie de la Port Royal, gi
totugi abalia nu mai existir. n'u rrrai este nimic, nici m5.car o

ruinir: a r[mas numai iocui. Este vorba de locul unde ]a origine
se ina.lta un lucru care a disit:trrt. Ce anume e originai la Port

Royai'i

(il) \\rilliam Randoiph He-,i'st. in visul siu de a construi o
reqedin{A perfecti, identifir.: in Europa iib;tlia diin Cognac,

rdmasa intnct6 din timpul c.r=rr-uirii ei, ri cuitrptlrlr, pune sd fie

demontata numerotAnd {iec,' piatri qi o reconstituie la San
Simeon in Clalifornia. E voll:r iie aceeagi abaqie? Pentru el, cu
sigr-iranli, da. pentru unii tr'r:rci cu sprAnceana ridicati sau
i:rheoiogi europeni, nu" Ei n'.r preferi identitatea materialelor

?ldaJJE as €JEO 'r_-aurnlol ap alns ri rlaz lelndod n€ aJeJ alal
-ndsrp aJBoJ aAiJJrJ
.rolafeuos.rad e.ldnse !tlEaAr EI rsar 1od reunle
' .-il,\rp riurru iaun rrqJo nJ piur"raga.r; rajur-raJal E alJoJ pclFololuo

.'ari-n\IISIJJUaAafeouaousr"risandsEaI srrFJrJJEaOJaJ'oerqprJruoaultqdo.nrdcsEsIlaqcuJrlaouga^{JorAIJea,rr.{1SozaE.Jr

aleod as pJ paJt raiuuaJa-r E al€nTOEJluoJ u.roal taun €urtunl uI

qeqv InI IB rorcrd llelelac ardso0

'__trtsor a+sa aJec EI Blep ap epurdag ;,iautolod autjtndn
4olstln,ig lniunua slBJ nBS leJplapil g trsoloj a aJEJ uJ )rJoJSl
Intxaluot ap apurdag LDrut).lo{! a1arunu E.raJoJ as ac ErI .€JU

-e;Foa8 €1"r€q ad ap ln.redsrp E lEp tuaLuoru un BI Jer ,rcoda ednp

suEJ?soJ nes 1r3.rp1 ne-s ro elalrue.iF LunJ rzat BS ec crJolsr sBIJE

un t16a,r.r"rd gs sunfu op e : alr.inrBa^ aleo+ urp alrnurql reru alat

apunrj.eu arlurp Bun lsoJ e 1gcr1r1od a+E?r?ua €c) eruolod (g)
'p?stxa p)uI IIBIFIaJ Bc nrluad sale reiu 16 (elodo,rce
o ad nu rA sa6 ur ?Borprr a 'a1a11e aJTuI) ao1 rseyaee ur ui1eu1 os

nu FJ n;i1uad'rAealace +uns nu a1a"r1ard ec n-r1uad nldurrs rS rnd
'r'rru.sroeo1arunaareueurIa3nae1uaorJl1lor^Jrrg€{sc'eleaN?uBruFo?lrp"nrolrnI'u1noerJuuura€rqpu?oarealsdJqa,plarUsJulolBeJSai-aOErSn.qaraullrzh?eqJusperunNtf,JeEuAl-pEu
puouaqFe4 ardsap azaluaurncop as ES snp ne-s ul"radxa ,eua1y urp
,urnoq€zJetB11Bn1uBrr1,l1enuerFdunop
InuouoqlJed ulp ri.rgd e"rne1sal E ru1uad 't7
ec arnlsns (lEJp^apB op lgJ nrls nu) uolz
.Ir.- -
rninuouaqXJEd E plr?urJoJ E.rnJf,nJ?s solndn"rcs as-npuelcadsar
L.
Jrnr?suoc lso.+ e (aassauual) 3llr^qsBN urp Inuouaq"?JEd (g)
I leuosrad saJaJrrr ur i6 teld-1n unq Fdnp ?ncBJ B lsJr?aH aJ Baac €f,BJ aDl
-sn
gs cgrluirls ri lerour lnldarp are OCSgNll Er ureraprsuoJ BJ
nrluad 6allraJlp au gs inqarl rB (p) rs (Fj) alrrnzB) ac ac .r.r1u8au 'Flr
epundsg; BS rnqoJJ JB JSJEaH ap a?nceJ rrJrnqr1suocal BalE1rlrl
-ualns g?saluoc aJec raa rup '"ro1a1erJa?Bru Eale?i?uapr rA eurro; -"lLit
ezealuor'np F" oparr OCSgNn Z llcglpa r6ealace ap Eqro^ g .alp^
lI t-l
FllB o-Jlul al6arn"rlsuoJal al ls ltJgrpa aiaJe ErJBrd nr e-r1erd : t'-
azaluo{uap as es eund OCSgNn 'nou ollnerplr{ }Jarord un ap o}Ep
-unJncs aU Fs prsu ldr8g urp "ro18ag EaIEA urp oprcgrpg (L) iEl
li1r,trr1odeu Jol €i gJep Jetqt 'glsrxa puoJ uJ aJEJI
reuFo,.l lgrap leurFrro rBtlt a (glsrxa r€ru nu a"rerl 1e,{og lJod eJ E1'-:

eunds €s aJBIE ec riro,rau luns 'Balelrlecoioruo rc ,raru.rog e rs El -.

JIYUJNO;l 3(l :,l113l3HJ)iI \i,) \jJ.\IU.q.{l{H SHds^30 IEYN]\gSNl

J 0'1 KA\'I :]i ORNITORINCUL 3nll

o versiune ontolcgica slabd (realism intern, referinEd cu ochii Itt t;
ComunitAlii)" discutia apare mai pulin Cramatici, pentru ci ne
lt r-i:
vcm ref'erl ia l{arniet rit-' fiecare ciatA cAnd vom porni de ia
i;r :
{apt61 cd r: v,-,rbir r}.e pel'sonajr.rl ilescris in iumea posibila a iui

*Qh:ll<espeare Ei caruis. toate enciciopediiie ii recunosc anumite

proprietali ;i nu aitele, tol. aqa c:um encicicpediile sunt de acord
sh spund cii apa esi,e HrrJ.

Frouiema interesanta nu e daci personajele fictive existd in
acelaEi fel cu personajele reale: in acest caz r[spunsul e ,,nu",

lici daca s-at' accepta realismul lui Lewis (1973:85) pentru care

lumiie posiliiie sunt tot aqa de reale ca si cea in care trSim zi
rle zi. Problema interesantl este de ce ne putem referi la ele in
acelagi rnod in care ne referirn la personaje reale, gi ne in!e-
iegern foarte bine atdt cAnd spunem cd Napoieon era sotul
Icsefinei, crit qi eand spunerrr ch ljlise era solui Penelopei. Asta

se intdmpli pentru cii eneiciopediile c':ncorCd in a-i atribui
ioselinei prcprieterea de a-i fi luat in a doua cSsdLtorie pe

Napoleon, iar Feneloy-'ei pe aieea rle a-l fi avut ca so! pe Ulise'
S-a sp,'r:s i:a luntjlr' !l:irallr"e sr-irlt inti-itdeauna lumi mici,

perrtni t5. iiu alci,:,,tt=:': ,'-::r': dr'luct'itri maximald Ei completl
irl. Pevel. i9.16, D,-,e:r,. -!'::1. i,: :1 u:n. ' llco' 1990, 3.5). In

acesi -iens 1'.irlli- ilal':^ti1,.e suill 'a::ll'azl:ai e deoarece. dacd pro-
pi'tel3ille ai:ernative nu sunt spectlicatr. ciain cirept scontate
oroprretatile care conteazd in lumea real,r. in Mob.y Dr.c/a nu se
siiune expres cd ioli marinarii lui Fequod ayeau d,cu* picioare,
ciar cititorul trehruie sF, con:;irlere a-sta ca impiicrt din mornent
ce marinarii sunt fiinle o-irellesti. La o adici povestirea are

grijS s[ ne spund ci Ahab. tr ioc cie pici-oare, avea unul singur -

inl.re alte]e, din cdte-;ni ar,itrttesc, nu sc spune care. ci suntem
ldsali lil:eri sd ne inchipuirrL i-roi, penbru c[ o astfel de specifrcare

nlr e relevantd in miza por estirii'
Odat,[ insd acceptata angajarea pe care ne-o asumdrn in a

citi o povestire, suntem nu lLtrriai autorizali, dar chiar invita!,i -
daci dcrirn - si exagerati. inferenle fie pe haza faptelor pc-

vestite, {ie a celor pr€supus:. in principiu, am pi-rtea face aceiaqr
lucru ati.t i:'r un enunt ce se ret'eri la faptt: realiaente intAmpiate.

cAt, gi ct-r. uir enunt roman.-r.. Fie enuntr'ti- Iuliu Cezar a frtsr

osasincLt irt slennt, la Ramc; ,:t idel.e iui Morte din' anu'l 44 i'Chr
p'utem trage concluzia irr ce trn ah urbe rcndita s-a intAmplat
evenirnentul idar e de hotar:,i daci ne vom raporta la datarea

lr,ri Cato cei BdtrAn sau la -lceea. a iui Varro); iar cLat fiinc'

'JUgH ep iaur--.'ir i- E'iiir"Sr- r^}-lJ1 ? l'i3Ll-11{; e3 in}dei 'rLTd
ilt SiruEASi+J Ap
,:.- -ri,; ) EaJr?so^oc l-: r "'iiii 3J E3A:l aJSCj rie nli aI-il lrqiiscreir
: :: : -rlaun : vn l?.jJEir i '' 1 I',ltsoale
'-: r :.taulJ 'riliue.1 f,.ati: 'IlIEJleil

i-,: , i:r : .lilng Ei 'I'ln"i"-''tltr ;l'lBJrLJ n*s t}"]rln'
'::r ii-:Jj ins;n3 I.iI J'JIiiluulisIad ?t;iid\''
--'.tEJ nE EJ lJ .irr i-r|lr.r -r .'r :'r''rii::lii1?ai:s':c'JJpEdeJtJoallpiiu1ils] a'il"Il3uqr,-iql"{i{Ji r&i
a1litrar"lc.r't{.1 - - .-
'rrJc1i"l1e '(1nl E ai-€irlri

lnu€InoJ ap lqJO^ IrJUI ilIE---' ::---1 i r:'. ; l:it;4rp tzij\IpuI n:l qli:inrxid
JB si€uiaIr .'--. r',1 i1]l is d"rs^ii[{
,ourn1 pli€ o rJ :,: Erios !'
eAe1ir.UioaElrspeJ€;Jt3d'us;]aJAt1sp:JelrLni3zi gg1AA'r;l;iEneJlE?tal1gllqoaslI'rrur;.IjJL:l119':1'i ;':il''iI':l''i';ii';-:r;ilr:llt{ilLoiECslcUJ?L;s}I1IIrxinfuii?iillllpL{ipIJro::lgu"?i;

O'efpepuoorU^.rlJaldBaFXllESInXia, i,]*uro,ilt$"'nt'1i]ga'f}i1'Ju'i'{ii)i.JpoD'liii|Liii.r|'-ler;'l:;-..';]'j']i:litIli'ri]tljii1i .;iiilrlqill's{[ciiC
l-glarorullnu-qledlunJrBeoIaiFJ'rJsaiortJnit_Joulr{-iLilauo;lir,€ar"3_plrrJPreF,JrltiriiloasJ.:diE}luur]ali1r1y1:1J3gaJpn;r:''iellrtia*(o1u'A'?l€c,;uiel.lalaot.p1lJrs+lou;.rv3t'-3dt-ttqiCtsiil.let;+rn3.,E'n'ripi-:irs.Jilr-:sr:nl'"'{uas-(i{oqa€J)'sr1oal3g-i
i"tlttg'grge-r8oleruaurJ EcJaundi:ue;ii ul EisG'Eltlcrur;-c"ra?ul
aJaJnp€J1 eit alossJoJd u3 apaa as alr3au g loci r:u iig1ai;do"icl
ara:e-lprele.rrFlr,orralJrdrn?_xsiae1a1JlrtgUroJ."nd{rsBlsnnp€uu'1uBnra"]:3'rerle1nr.ldgsuit{lrrdgIaalLi-sar';ldri6uslod5la"'oirpatd;sdaaanIppiJaln31rrla]-:a]}r".l'relrudIc]ar^glalesriarior:alillrlalarJel.irarroolItdio'ii+jl.iitliaElil;ilJ3ul soJutFlsrrlaap"'rrA^::V'E1dExf(laiinrr3nn)zuEsarprit;
i]lH lii [b& €Lr'l'lllg +s Luli] grlr:g
u.4auslur,-"r ;;1+leuos;aC 'i6i6Il {'r elJun ur€q8':1i-rJ au 9s suag aJv
?ilaurlu ij
'*oqlA*r*u,ciliF11ain''r.-uiri,"clr:il e'tt'" lt lcnb*uul s{ 1a 'lalolslc ai;
pirorn. *it
dnol un 3l1a.tn:j u;,';1i":iaJlEE llatiJ'Lr;i'l*n411 a5r aarepel'q ad

qp13ns-sisrilsu?tlir\.r'ai?.rBe;'rili'|i'IIr;rpirlli:la&{rd'[?i'ipuoiq''*{loid'3]

7a a*no; a? uIIr ,,ri"io1t11c; rnllF';YrIq t?1 "iL?{T 'r;ltrs'}{} n; q.rn14fi;:;
-riilnllar,:olcqlSriea'l';5ai'rii:ani?i-1')rJi:ltiilJe"AUla"\rjtjil"isElit:l"'

g,gr,a'"pir1inor.r;a:ad-J1pnnu.+.13ra1e'ru.-u1lneld1eSlstur'n.Flialusi;,l'el;su1aqilJeSrsilaa:i'J?lLFIt?-{dXJtslussJrP1'.aJ;eaulftJeulErl'it.otF;]qli:t.E1ll:la"'1l'lalri.{rplillrJaillni;:lg:xulle'ui}s:r3iit,'?ar,fs5ipf ie?iT,'ptsl'uiintra'e{1sttla})oBEJJa'air'rq€?JLiiljnili

e:u,r3.Epria-ts,o)aiiE,rotlsupr-idterun.Aerrrotu{i3ntJattre"{Ie''nU7pit'rutp:ta'nall€uataJi[1\zuia?na1iit'ppsin{i.in-:zirgd'slrl;n1rt-usu1uiti.:n;ol.id::s)f!ti"lql;ai}ftitit[fla?'Tpttl;ai${tt3F!T5uttJ)itl]to-l3t:r'?tia'i!1!u.zii3jteri*'p?iliur7t'al}r;rqlluiliutntnraEli

c ill i..)\:'i{ j.\.()'l:lO.{il:{13lIl:ii \"-) \-'j'\tl'l {rll:1! liF'dSlI{i j}:l\'f"t!:'I!j\ll

Ii\\ f ;i I rR-,'l ;r tiil\r I'l

mai p,.r1is tfaptul cit a tr:rs in timp. ce se ridica. pe cAnd doarnna

isr inclina ctrpul, si ca a tras doua locuri in ioc de unul singur).
Putem face o rleosebire intre prr;prir:liili e-gettliolr: si proprieti{i

tt c t.:i.rlerttn Ie.

tdl N{ai srint, in sfArsit. proprietali1e pe r:are cititonrl le

deduce din povestire. si care adesea sunL cruciale in vederea
interpretdrii. Pentru a le deduce se transformi adesea niste
propnetali accidentale in esentiale; de exemplu, faptul ci,fulien

greseste primul glonte po:rte permite sa se presupuna cd in acel
moment era fbarte emotionat (intr-adevdr, cu cAteva rAnduri

rnai sus se spune cri bratul ii tremura) si asta ar schimbu

naLur;.1 gestuiui sirtr, ce nu mai e datorat unei rect determiniri, ci
qtezrtryiln:il.uii:i lrnl:ills p;lsiuruaj. ll:-r sa r.irndnem ia Stendhai. cntica

a <jc'zhrrii.,t tlai:a t':t lt.!'r;ir!:;.u't, !l!s.:1,1rret qlc Vlalivert erir cu adevdrat

inlp{)[Cnl. ]'( ')1,) r. l,l, \ : r {; ii[.!rrl{} rr-t t,oeta claritatea2'r.
Irr genC:ral. Cti" t,):lir' ir!'r'-i'' r r,:,:ri i:t. rr.tf'*yinr ia pefSOnaje
fictivi,r c facern p{:1,,:rzr,l i,,,1i,r ,. ,r ;'l:, i lii,i:rnuit, infegis^

tral e de enciclopetLL,. i,: , i,' lrrel^er.in.
-t[ proprietdlrie de trpui r ..
textele le erpiica si nti cele D€ r-,1 : ] , :rr '. ccle pe care

a fi presupuse" A vorbi cle Jlrfiir.:- . :i,,.lririt sau le induc
- rnrearrrna a ne
gAndi ia :.-rr'-.] , :1sir. rtllm aceasta
un text rorlanesc clr - : r ,..1
prescrie indltimea, clrrra-Lt. ''i,:ecterileotra, {tiloet
::.., ',. ,:.

astfel o povestire stabilesie ri'

esentiale ale personajelcr. Far,': -- j- '1, :r proprie-
tdti accidentale (in mare s:-r se piardi
Ir:ir'.: - :r- ., ,i
'identitatea personajului)
;ir .-::' -1ntil,or faptului ci

pcntru rdentifir'areo sqgi inr: : --i.e nu este strict esen-

tial ca sd fie respectate, sd zrc,.:: lilerente dintre,,forte"

sl ,,fbrtissimo", si o anumiti. i -, : : i€cuooscuti chiar dacd
. lr partiturd, .,con brio".
nu este executat*, aEa cum ,; r.

-.\rnintesc analogia cu pci .zicali deoarece inteleg sd
trirrrit in tlisculia (purtata .r t,; "; iespre indiuizii farmali.
Inca din respectivul paragr. r- ,nsiderau indivizi
atAt o rompozitie muzicalA. : :. -rn tablou sau un formali
rornan.
-

Acum intentionez si sugerez - , -.n personaj fictiv (in mdsura
in care e intersr-rbiectiv gi er. . -=.dic identificnbil cu ajutorul
proprietitilor ii-necesare' .: - --rale pe caue un text i le-a

tsroprietS.ti plesupuse (n"t. I
r' Presupuse ca nccesale (n.i.

-.-.s-i.'i alalrJaJrp urp aias ?gcap e?€Jrldruor urind rEur r-aJB?

i..:- rEur lrpa^op €-s lrSJgJS el Fugd a.rEJ eaac€ ',,EJ€1ndod"

:,.-.iriuBd a?urur ur nE rrJolnsolJalur E3 atEod nES 'piurJaJal ap

:-Jnlr?JEd €JdnsE pJorE un el aFunle u,r as aJ guBd aJartoFau o

adacur EA as :aJElaf,JaJ ap luaurrldns un a.raJ E-\ aJ€c BIar€ g €A
InJo?noolJalur'11nerrad-EJnlrlJed alurru ur aJ€ InJolnJolJalur
giur-ra;a"r) rr€og raiLInJS
rA lruunrp-e"rn1r1"red e1 BaJarlur a.rdsap
a16aq"ro.r. BAaurJ FaBO 'rrnz€c Fnop llurpE as
gc aunds 6y

l rn1ndn1 Eunq rrrp EIEJ€ asar aJ€J pillaJ
o EI apuirlaaugrroEel1.ELiaurasloagdr:r*sigrnec.gl'gaJ.rrdusnaqp urrqJol
pugJ nES aJEoIrr a.rec ad lgte

rJunle urJaJaJ

'gser gs aJBJ al rs raJEU epnq aprqasap aJ€J 'lnJo+€uen €uoJS

uI pJ?ur EsuI €nop € ap eac u1 I aluapnldurr rs alergdqtz rolairl
-aJ ?ep Jol€zrleJoru ?uarusrlJale un nJ araqcuJ as eaunrice rA

'FiIlaJ ad 16 alrq5uS o 'parunq ad o-1rirqFu1 e ac ednp 'lndnl puec
rtunl€ €urruJal as ea?salod eun"rd ur : ururJC rolierg E Baac€

rS 11nerra4 rnl EounrsJal aJluJ EIBluauBpunJ aJrqasoap o r3l
r€runu un-rdo au FS '(? '966I ',(1uesr4 ,/r; aleur8reru alunueure rS
Fugd csa.u"rd rS aseo"rarunu ap ruaJ?xa ?uns aJ€Jo?rI alrunrsJal

rS p"relndod erirpe.rl arlurp apunriuuel apun 'er6og eigncg

ap ]€p a crdrl nlduaxa ull a FlBrcods grado oar^ ap a}€roruE

aU FS FJ9J cr?rru ln;euFe.ul u1 csatniar,re.rdns nldrurs rA "rnd nes
'a1pre;1p runrice rroaun pururldapul a"rado a?IraJIp ur.rd pzea.r8ru

aJ€c aJ€puaFal nes ocr?nu a1afeuos.rad nc e"rn1p.3a1 ur uraunds
FS aC 'ernlrped arn+rlsuoJ r-ac (Fcgrcads g;edo o ap alrlse,rod
Bc 'aArJrU .ro1afeuos.rad gsu; csa.r.ulod as rcr€ asnds a1e3

'(aurnu r$e1ece

a;eldurglul urp pysod a"rac pFIpuI lle unar^ EI FroJaJ as nes)

sleJ EAoc Fr.uJgB iureeu Era saruloH {rolror{S Ec nES BrloJO nc
?rro?Fspc €-s ?alureH F, Eurrg€ JB aurc g) azeq ap IaJ?sE ad rpqels
aleod as rB 'leur8r.ro 1n1xe1 ap alecrldxa Ien?xa? aliglar"rdo.rd
a+€o+ arnqrJle as r ps erirpuoc nJ lcaJoc pour uI rraJal rualnd au
aJB) EI I€ruJoJ pl^lpul un a ArlJg feuos;ed un suas lsacu uI
'Flapg rs FlcaJoJ €?EJoprsuor ro E

arinraxe o ap n€s Es eJnlr+J€d ap leluaza"rda; a 'o-snduroc e pugc

rcunJe r.{ceg rnl lndec uI asuJn1uoc as aJ plecrznru Eaapr eJa aJEc

rJnrugl E op Belelrlrqrsodrur ur 'aJEt I€urJoJ pl^lpuT IacB EI aJoJoJ
es ps aFalaiul ZnS ap alSaq"iol aurorro (alou EAJolga ezeq ad
FJIpIJ al ad acrla.roal rA acrlau"rd apipllnc
ra ee.ralBeouncar uc snds areo
'qreg ap pruolola ops ntluad
-glp ap oloeurp) urv

nnop n nylns €l urrroJeJ ou Jg, lgl€ lol rraJar ualnd au (xrnqtrl€

ICVUJNOJ SC SUSISHSNI V) VJNIUSJAU SUdSSO IUVNI,TSSNI



t l'J,tt tli''. 'r '.' I:: ' ': '; ' r" j!
I - ,rr::::r'.
lr.iLl.r,,l\ tll ?13ir.irl;i ili 1.'l;lrtl lr .j::i ill::::

ll.ri?u]n3.}Soijill;]]'i:]']::]:1;'-:.i'ir.1.;'.:;l

i',r E.ISpISqO:) IlLIl-t I,7a :-, -. 17.; 1: ;-. .i:; - ;1 : rii.::, il.l ll:,.,
l:: rif:iliij:1.',:-li
'Inlnsu.3s-|IOLI E1f;- i. r..r.::l )ii:i .:r,' .::': 't ' ri:r r:ir,ri:r ti;iil

'a.rgt rg _- pi]\lpui ll:1 ' ' -. - : ii , ' 11:-''i 11;-i';1:',.r1

Eg tq4EI.^' SladE:] i.-i,' r':"'-':'''-:-':c 1'l; li-:'.ir':- : I

16 JEIL{I 'r,t-ai:l{lFa'rr :.1 -.,-,-i ::-: l;'rl;'' '' ."r:.il- 'i. 1'':i 1r"i' ;'
ptIlA:.Id '"IiPi..{.::la{al :ii - .:-, 'r.r 'i;?i,'}i-tr::i;i -',:11 ' r,

'r

,l-tt:,1 ul l nill-\t !)lj i i,-ii.,al!:-rl 1 ai::l:!r , - -, : .r":i:;.iirr.j-i

: !. .r:l:E

I i' l.l:i,l.r:::,:!.iI

i t. . '.i' ; l1:, r)tili.,1i.l,:i

illBOJ nIp l"i')ii rrri, :.--. :--,il- - '-..'-: .'l'r]iijii,)l'i.l {:l -iil:l.gi..i.T ililiF,l

FS {rIG 1?3 l-?r!; i:- il.il"Ii . rl-l lri:-l}-a ilii !il :-{.Iili}1li3L1i}:l ?3 ,iIllijrl"tl}
.iIll1j-lle.,Lr;.:3'.r.-3rl.:r)ailjfllir?liOltr{j{'iiitl,S.-ti'ae-it}r,,tr?i tli-iiira1l.i1iP;.1iiirl.;.;.f1r3',}ltl'i:':+}.:'rttr;.j1;iri::1' !l::,:.-ii-i{'.!'..-''":
!l {0tr.1i
-A.JA.J irll
UI 1l[t1]ilS'.fEp lllU-ait{ [rr:ll?i.]IIIUi.l..li]i rJ'.:"ilni{:iilr:r jra 11 1ts:'i i.ti iui-!i

irlrrqa.i]'tliUr;4".;,rI dli alJH':i:i' 'l ,)1 : ",' ,. '':'l ''

In?dP.J ?ilapla;: sCr.lcJ{i? Ia lI:}liilIIi irll-l}1ii:ii,):ra':r ii.Li::.r.::.'ilrir:};il
il !l?s:l'-l: ::l.r .\ I l} :,ril il-r irl l t.',
81RtrO3.r,t ?SC.] ?-Li IS ' i't u i,.r'il {rl :-].tl-i.}lij.f rr-1 l la .;.-.'., ': l.l I ii
j :ii:]r-i,lJcr,i '
i

u^. es elscFr"rC .lil rrliPJrliSSll q?:lir i;JiJ i:-l - 3il-lrili.r i:{ :2r0:-i
IB ad r€ J2-* t?qai; ill q.i3,,i inrin ilrl::.lfIili-Il.irl;l :'::.-rrii-1fr r'rir l:lr
nr.t arnqe.{ j E-':Jt-lr.r;!J:r., ;;Fat;i:,ii p n 1;1.1.:,11 1:;1; 'i-11-11r.i: v 1;r,

idir.] ri j : gF;,-Jo?r.'rg + '-1:'i1:tr,r-3tlri .tl'-il-l3l€iiltlt{r.llii l;'1.: rriiijir .'i:
:'- r':i :'{
'qir]nsa Eiur^IilJij-r irJ:] zll-1 {ir'l Ti .l-ri-rl i::1i1,'!'i:-r- -' '..'
l/i)i auirdii '{?i---f,,,i.I1 :il:t:.'ot-iit:] :r\::] : lr: " l' ., ':- 'r'-'
tJin"Il'- ; '-"'-

;llra.rJ.oi:i e5.lil :r.llliilra 1ii-r ii1{lilll it' li::l:l:i ,1C.:1'-i1r1i.;;ji1.1ri i11:

p.{8?1l {nLin ilij.}-:ltl:t;!i1' r '}', ;i ":-,tt'. l.l!.].: l.: t 1:" r':tri1
AS =reTil-f;ri-i:i IE-1 :-ll l;tiiril.l.ieil rtri1 ri:1: i;'.'ir.'.i -'n.'i::11 'lalIi:ri-r:,1

11;,iit{j; ;id;l::Jtf 8r" ;.'t

"' ';- Tl:r I t iii].1;l . iI .,.,ri ir! il ; i:r0i-lr-i.l i

g Jg {arzrS"llo' rrJ q'f il:l,rcLllitlil 'i

iiii{j1.sc,l il:-1iii.i t-'-.I i.if 'l
--

riil iS ;301'iu ii+"tJE ilirr{lilod !li-li1i ;r-ir lr-l:.iErrlrr.r +a; t:. iil r i{:::^' i ' i.:l :-:i:':,: al

i': lrr.l: ,llr i{i.'f.C.^, r-:ii::':ir ri:-':r ' . 1,, r -r:-. il.:l;r:-j

lliq'isti{: ilSlllfl i ilz},:+l;{ii,iil i::r i.:i1 il ".,.!':'::l ':i,: i )I

31i) K\\T Si UR\ITORI\CUL

peste pulin,ruu departe de aici), ca sd nu mai vorbim de pronu-

mele personale, ar desemna direct, fdrd nici o mediere a unui

posibil semnificat al lor. Am cdutat sd ardt in Eco 0975,

2.11.5) cum si aceste tipuri de semne, pentru a putea fi aplicate
in acte de referin!5., trebuie inlelese in semnifrcatul lor, dar

gisesc mereu pe cAte cineva care neagd aceasta pentru simplul

fapt cd instructiunile pentru a inlelege cum se poate folosi

pisicd pentru a se referi la pisici sunt diferite de instructiunile

pentru a inlelege cum se poate folosi eu sau acesta, ca sd ne

referim fre la cel ce emite enunlul, fie la lucrul ce este ardtat

cu degetul. Este desigur adevdrat ci ceea ce am numit CN-ul

unui termen poate propune instrucliuni destul de diferite pen-
tru a identifica referentul lui pisicd gi a1 lui udr. Dar a spune

cd instrucliunile capdtd format diferit nu inseamnd a spune cd

ele nu exist526.

A se vedea in Bertuccelli Papi (1993 : I97) exemplul acestor

doud enunluri : (i) Alice a plecat ieri, iar Siluia acum trei zile,
Ei (ii) Alice a plecat ieri, iar Siluia cu doud. zile mai inainte.
PresupunAnd cd cele doud fraze sunt pronuntate sAmbitd, in

ambele cazuri Alice trebuie s5" fr plecat vineri gi Silvia miercuri.

Dar in (i) expresia acum trimite la ziua enunldrii (sArnbdtS.), in
timp ce in (ii) adverbul mai inainte e ancorat de punctul de

referintd temporald conlinut in enuntul insugi (ieri). Dac5l-am

inlocui pe ocum cu ntai inainte, in (ii) data plecdrii Silviei ar
fi mutata joi. -{utoarea sugereaza ca acun',.ste. prin urmare,,,in
mod intrinsec deiciic". i-e c:r:d r:::; :-::t.' l: r-'i schimbd valoarea
in funclie de punctu- ,ie :--=r--:::: :=::rl,,ral cu care este pus in
relalie. In orice caz. se'.'+j= :'-: -,s:rea celor doud expresii
pentru a desemna o zi pr---.: :=:-:-i: de reguli de lingvisticd
treexgtuulai lnd-aforaprtuetecaomfipilnelxeele. s:i:j-:'=:':.::i
de ce acest ansamblu de

i,tnlinutul respectivelor ex-

piarersaiid-esdeaocrdi prin CN nu se ::,:e-.ge o simpld definitie, dar qi -

numai - un c.':-:-Er ansamblu de instrucliuni

pentru a indica referentul--
S-a spus cd ,,Eu il denoteazi pe cel ce emite enunlul" este

o instrucliune insufrcientd pen:ru a identifica referentul, dat

frind ci el se schimbh dupd ccntext gi dupd imprejurare, qi de

aceea nu reprezintd conlinutul pronumelui Eu. incd o datd

sunt confundate instrucliuni pentru identificarea referentului

cu modul de a frxa referinta. Instrucliunea pentru a identifica
referentul lui Eu este generica in egali mbsurd ca gi aceea

BuiJ Bl lP?r^ur asesnJ InJolrqJo," x3 ISFS uro^'dnJ5 un Jlurnu lsoJ
p yiuapacard uI gJ€p c€c,ierp in?xaluoc uI ulnEc uro.\ 16 a8Jaur

ruo:\ gc plEI IS '1ug^nc ap rolpynd 'ruaunds 9s 'a1sa r-BrnJEJ
ln1ndn.r8 alalunu uI rqJol eleod €AaurJ arec ur-rd pcrleur8u.rd
Ejn-3a"r o rS ruppe-qod gsul 'p$lpul .rn8rtrs un ruop €tgrluapr
ualnd qurrqos u! Is lrJrlsoJ re rJolne ap alullunurot o lugzrl€np

-$pul gs aundrur JB-au €a 9e nJJuad 'aruaiqo-rd aseourn4 raun
eiu; u1 rspF rue-au '1n1ua.re;ar €3grluapl e lilluad aunrirn"rlsur
o nJ lelol BJgt+uapr re-s lou rn1 lnlnuriuoJ EJ€O 'ruan zualnd

nu lou FtJnas-EtlsD 'npt atnd tzu,t aunds €;\aLIIf, EJ Luallurp€ 9S
'-€l€n1J€JluOJ eaLU BJBOTU €l

gde nep go a.ruc{ as Itu'a1a1it ,tll 'oJ€J'a1d-uara ap arJas o n€O

'eo uJ gzeazrnde as nu lnlnuriuoe r6n1o1 IS .ISualxa ap arieun; o
laJcuot u1 earide B ap a?Elrlrqe EJ) InJua.i.rIa-I EJUIluapI e n-r1uad

aunricn.rlsnr o aurnuo.rd rnun In-Nl urp ::rnd a;nJ TdeS u1

'?Ecgluruas ap gluaJaJrp o gzea"rlspd

.rep 'plqrsod erunl atrJo uI alsualxa ISeaaJe rB arsualur r6eaace

na - url3u?n4 aunds - aintlpcl aial asni nl Tnln?at ntpatTod fi

1gc 'qnt +g+e V) Insuas u1 'rrsa.tdxa Isun InleJgrrruras ur"rd ura8al
-aiug ae BaaJ lol ezvazrnda nu Ea 9c 'e1p ap ed rer 'p1ee"r1sqe
aricung o alsa glnFa.r ptseaJe gc gunds as ES 'a1led o ap ad
'a16a.rop as (,,J€Jgluruas'' lnuaru-ra1 eco-to"rd aleod al rJoaun aJ€J
ad apipllncgrp a.rdsap Z't'g urp erincsrp BI lrurrrl rS; nldrurs
rS -rnd rJ{B JBO 'lnlecururuos nc (arsualu o g J€ 'uerdeu"r€c

aJapal ap leund urp 'arec) arsuolxa ap arirun; ElsBaD€ acrJr?uapl
r€ur u€u?n4 'g1utra;al ap Jle un-J?u3
ps EaJA J€ nu gc ri eunds

InJuaJoJoJ €)grluapl e n.rluad aunricnrlsur o op EqJoA a?sa FJ
a1[rrpe ealnd ure r€ 'rnlarunuold rnpri-513 e aped EJ arsualxo ap

erieun; p?seaJe Japrsuo3 gs pJoce o'p U SV 'rnlnlxa?uoc y,u;1od
ersualxa EunrrJa?ap .ru aJ€c a8uaT)--a ap afitun/ o rc 'arsuolxa
o aJB nu ng Bc atunuoJd un pe alturpe (Z 'T86I) ur€ulnd
'rzrlrpur EI rurJaJoJ au pugJ eiur"ra;ar rzaxg
ES runo 'gerleruSe-rd a;ano8au ur.rd ',aprlap € nl nJcnl rSelace a
er.rauaF uaurJa? rnun I€ JuaJaJaJ €ini)pVqrs'(o8dtn'ulplnlnfal "urdirluoJ-7atlnlnrprup
nu 'ecgrluapr e n"rluad runricnrlsul

u3

I-uD-'t aJD) ad nctstd in1 eiur,rasal azaxg ,€-s €3 a1uorcgns ';n€rsap

'1uns nu aporsrd €Jurluapr e n-r1uad ilpunricn"rlsur Fl puIU ?Bp)
pctstd r€rqJ n€s (alFaJIp auuos.rad Fnop BI EraJor as tpauuay
'Lnl InurcDSn tB tnza3 InI InulsDsCI 93 pur!' ?Bp) a?sosr lnl '(JIl
-sr.r8ur1 qurrqJs ap erienys ap arilun; ui alrJaJrp aueosrad 9rgr1
-uapr aJeJ uaurJal) Joln)oqalu? rnl In?uoJaJaJ Blgrluapr e nrluad

I I1: J.,)VI{JNOJ 'rTO St]:IIUHiiNt V.l 1-irIUO.rgH :IUcl-q3(I IH Y-'NI\:{SNI

t:

cii i:tn-,i]ia atri. F,! i"r;iit liiit ,.; 1r:',.i'rr.t.]tfrele i.:liil'l-ri :r,e rpl?fit i:i
n-ii:nlbrii :r,ceiet irii:rilit

l);:i- erist:; si reg-.rl; sej'!ti.niitij-ilt-l1ij'titi:l:l:1.t.l-l:i ex{:r-niili.:" i.,:L-r jr:^
:,! r'' al t!'l: t;'o1C^'ior.i s i;1 r-.ler :le ,7., !' \,liit Si, c.'r ':n .t:1,{tjr
irdiviri ere {ilepiul r:cnstit,ittjoqai dr' ;r f'riosj jlrrsrianit lnlar
ntr-rr:ll in ioc ile ceisr.ia.-i::, iiti.iir *ilrgr:;;;.r" a ]:)i"ol1iilr-ielui .r:ersr:nal.
Chrar stiind acea,sta, lli,elr-;n Eienriirrie il!ierioar-e rie ri-,ntr';r,:.r

iiaca nn ilorarh spune a:tizi iit)i !r.€ ,!rt!i.r.nt. ohts!ti. gilnl u:'.r:.
drat ca foiosegte piuraiui rlrqit:;tti:,s, in srncni elici-,etel si E.;i.

astfei,.ilrki -qe r"efer6 1a ei iridil,:ciir:rl i:r {li e1}unlili ir'leie,:ge l;i
exprime E siare inti:;-i*arfr a. .luj. l,Jai:i irr.:li uc4rl :ici morar-h

spune Ttoi i.){i. ?Rn.r.rtrriit.itrtitditr.ti;<, :'it.roriiittr.:t.r'iijl!.r,t;ui-;.::riy ti.,-',11 ,';r' .:r;: ilti Cetla,r'tittr.
usltdzi rd:zhrtt
r::-r i:r.,.:lrt ..,r,:.lr:,, di:,;a !dna

i;i. ace] rnornertt nu ct;, -.ri'rr";r, .. : j:::. ili:v,l'ti' rr:i{*1 din t;r.o-

n"leifiUl in Cal'e e-iluniul C-i..i.: a:rt,.i.;t r;'llii ,.;i'11 :r-,i'r'-1.'r:r 1'r:i iicel ;Vr;i

se rr:f'cr"d iyrii;:rd-lrl'.-r'i:.1r,!, ii ii:r ..lii:-)i'i.r-:; , ...... r3r'1;iti ilr fnnt.t'ie cle

Contelit, 4Jg,<ij:r;1;:i:;:i,i i,r'.,-' .. :, tii ril,r,1 ,i tli-rIii reierinta. 't]_r.Onuulr-1hll.

J\c',tllr 3:1 Lr1-iyylrifrii i at;i ir-l a-iir:i rit-. i:'1-iinia .r1r s!)r,r11l' ", il:,,' r,it ilutein
{td,rct.i: !i.,-ii': ',;r i'ri <.ut/'.1 ciiii :,;lrrLtui ,j.e ozrtn a,re i:tft*tl.ie hotri-
i^','ili,:r:rr .a. i:; tii,!',i tlirttet. p,i.ttttt:tei. i,a Ctne Se rr'ft:rin aC*i i/.rri'l l,,l u
l;: ,-,,:,,'r.r'i; lliniliei lui" nu ia supr:.sii pr: r;ir.",,el lrt-i a-i.e. Tituiji

;.r.ir i:,rr-:ri,rtial id-eal ar trebui si. pr"i.,v:ilia p*:i.i.ru p.cmriifl,catui iui
Irt.,trtt',;:'.,t,it-rsitsisle,ctiirnal;eo{r}tnttierx,lru'-it:l.i-1r;iia:,;"lr"s-e;tr;ibo::,ri.rirer
inieiege cii un pi,;ral
lnriir,.iili-ral le prer:inta
ca ir:terilret al ccrnunitCi-: i .;;,1'i:,,:rtrs. ;,.i'. ri:'*r;r;r:i judecS.{r sar-r ai

SlnllLljiiri C{;l.rjun"" In ai:,,.:.'. .:,: y. ri:r r:'. ...!,.'; i-,itli"if ;-,-:ftfeff tUl iif
, -:: :.... i-.: ,.,.. nleiii:i_o de
ctiferji* ir-i;rri : ii-) exisi.i rt 1; i r' ,

..Clritet{, rg;.-,r rri1". !rin {.,, . ' 'Ptlr

obicei stilis.',ic gi-l ref*-rir, , , '..:.- ,1,:.i,-!t_lcel;n

!- , . a Lt, cl *:. 1..;, :.1 ' in...r._,1.11_r.i;1i, A.it,d

1]rarrrcblriirrir,i;(niil)tart'exaistq;iti*rnileicjtirci ;r'.:i r'... . .:. - :t r'elerirn flri.)ni.trriele
:: , iir.o autorul celor scris-r
6l tri,- i.,1jrrii.ti. (tii) t--:isl,;'r ,' , - i,rr'r':irlitsii-lne". p;.ill care
fje :.., . r,rill:Crt.i :l r.
r ri. ilipt, ris-r1, ,'rlijce r:oi *rj
farq ir.1r.r:r. :li.iritel-it qfuJ19111 i , - ,:,rirrlL; i,ritt'e f:'eniilg* in ielui

a{ieia.

.,r-iMlai t-':,.,. ' rll ' - r- rI! tllt ; {1.-, lr,,:rir -i D1.iCa i,exl, u al a

rlCf: nU. f. .1.:;1.r,: .. ::il*r:, i I t r l,,a r' ) " a' ii- t ri L' 1,'l I'e_l'i.€li,j

'ia,ri: asl:.pii': :;, : 'i:i' tj{i1"is€r -' fi:{i,.Sipd f;ir-iralyl
'da ,ii-ie: el nu llun:iti
ii -'ti.!.tt {-' r' itci,t \- t-j'! . ,iesilr:p

c,'r :r i:icui i! aiir'1l ' -: il lc''-rll f .^nt;:.::l Irl-, i-i ;:i c. rtra.r' s- il

, ','l: 'l';lr?1';rllil":' ' . ' :iij-ii.t':lCE .IC,1 :r'l::: i i
r r :\ttrL?.Il-l I ij-1r,i at r;(iI-rJIl atj lEp lltir-J.l.t,,t' .: irt 1r:urFr.rn 1r11,<ai
. ;r, ., t.r i iir(nl 'Jll:|i!.1 ). i1-I i.j]SE!rfl.:: 9:lSIXa nU aiIi, ' '.r It, lilii] '?aloll{od
g L?Ia.i; i2 itL1 : iii{i JSosoloJ a.iE)
-t 1.,'i:.-r [j n,IlLtati ti :';'rtL;.,'n. q,I:J1J.-rr1d-; {illnJ4lne.ri1l i,-, i:;irqo pJ ?uapr^g ,rj
r'i lr,rlil idulntl r;lis
ii..;

l.-1.I i).i€rl 'ri1;iiill.; r', .'iliLlt Jli: Un Ari 'i:'..i-,' 'r ' .,ii!i11,{FUIJi]r i-ES ftr:
ig:l{iH i'Lr:i:' f illr,,ia,--ri:, 3ii r:.:rt;-Lr.1 ii a[iJeA Tl:u-r' r.-, - 1.- jl!'-iA{)d i]-re]
r. l )L,.-t-.i . ; :.. i, l't11.. qr'.rl,rJ..J i,:i jlt: : ,,,i ;)i;Jn:UJS lr.-

U.-)?S;riir :* ii| !tlf,aillt? i-tis rl{.ilnUO"Id Bl;drjl :r-, I-a, ,r.r ril1ZEJ Ap i;.-
lir.Jlr-ii iii ' j,:.r:i. tl ii(. 'iai) aialriod ap EInui,ii,t a.t;
t.rirg:i!lif1 L'fLi::S i 2.tJon <aJ?ofi'ai?soil',s'!to,1 ';,, i. r ., lir iit.Sirr!_r BisJJ E
: iinjri-',IpuI .IOIISuI jl:
it! ililj.ipL- ;',i l'j-< Ei AAISASOd JiliOA!'+",1r){ilir L - :. .rirl.liun{rOJd e
ji,;'ll.{ i?ir-tip u loUEOSJad UOJiSOI(X L;ilXiJr.a ,. ! .--,i.(1 !llt; Jp Aii -"

'.::'I't;: ii-tiU 3JapAA UI a?ilAtl Ll. ,: l
,i I-r l
siiJr,r^{.i3$ a.r?urp iilr-in r)ru uI'Bauitriiii,itr- .' LtlidE JEJEr.u rJlrr JnJnd .L-,-
u iE-s nu rnlnl-fiuriu{,J lE i.);dgu ir:Lrt},r saJs?i€ouric il.rE} J€p
'.:'t1o1tLo1,:trt lp.inicJ g: oiaurnur;.r:i .iL.li.-(l,iJlrrr €J,ilJ as E.l ilprJep ri!
?r'!?nC.+ JE-s nri rrLinrif,nJlsui lii:jie-r.]-a3lri al] oJE3iide FrurJd .
o F-il;.{ In+ueJ",J3.l BJril+r-lefjr i r.rlrric €aunriJnJlsur Ei €3rLp6J
3S nii 8.t.?ir-1.iri, irr.iJ aJEi';i.,,tJ inl:,ilrl iE l€?rxsl inlnuriuoJ rs JEp IU:
'il'linjuriuc Equrlilrj gJ ir:rt;rnif il.u 'Ep JB-s eJnJJal aar.r0 Bli,..
1ns{-xii,Jlso rJrlrp ap alasur au ES InldaJp E-ap ?Euoriual
li.r
-ul i? nes - EJrjri'\11116 caieltrrnruo] lp ufap alp{_u{"rdxa ;lFrurdo t- l-l
aXfa^1.dd o;l Lir:jtuJ slnoJ snds E'.J{).V"unds gs EaS.riliirr't ilJ}?p:trzq
il,,l{iicn€}.} ui"i irJSS,lrJd a3 ui g[Ir-.J EAos r-nd:j y;'ti,!! r]'ir11ds !s BI0A i,'T r.
?]ErU (n"I:1,-i1 lsAill? lerulUS E llqfir -,if r--']1;lt: r[l Uro a3ar]
i.?l.SA.le ?{lufiid ilu-irtr €iuanliur f:r\ i.j"f.l ap uj}r;3n
Inx€J1s urp
-ijJ rs'r

g.1r'!ti;; et rij,:!-.fi11 rj,r.r i,i-[O.iunS iOj"-i ],..: i-it-1ii.t,lE{i','i itrrMJtixA E AJ-i:
- ..:; ,Jt 'ii?JJilnc l..ld
.,r. l:,i'.','l .. ... . , ?1 ' I

[:.r: i...'.: , . .: ..)i ]i,t :-t..,\ .. ' . ,i . ":.irrlr.Jft iuoJ lj[ .]JJI;JJ

i?!: !::- r:;iI{]'Lrilail.tl i-r r:l j i'ji:l.ri,jliti !r:: iarii Ilat! rJjUEJII,.EIS 11) EI0^

r:.1 'lt'JL .,,iinds r-: tr.ilLrod .irl:-rrii+:t :i-if r,-t i,!-r el!Il-:asolrl] ug E33oIoal
-[{I n{j -EJ aplSaIJ rua}nJ J,1\- ].r \Lr l'. lir_rJ.ra-ial rmE?eJd.ro?rr{ il.rrj:)
rrl trl1lloill Burr-uJafeF eJECd ill"i]d3Jl-r 3"{3 nU 3.I}jt\ Ei alBt.rloJnu
fi 1.!-!rl,\rrFFoJE gJ3il].,\uoJ arJ !s EeJs 1fr).31.-tfE at rnlos eirftti.rd
r.it +ilriorlaJd o ?i eFou aieod +s rru rFnloj is '??lJaJlp FJIFOI
-oil1.cal luiluLti (i-Jlur r.-iln!)€ ulape:\ i-Fr.]Hp ,rplL].-; Lt_i;r.r.ts tnJolnE
r.lt :{-t? iiii-r3ia.d 3i{ : rai'J}J.rj|:)J lrlii-J{uni.{JJ riJ a.lE.j g ap }Irl]{rl
?qI" !.s 1Irq3.i'j .IE-il E.r-.n].);j 91s€a:11.- F' lIluil\,r '4"r.)?sEot-[ns ep
iliilol.:.::iifn:!' liFlr.r-cine 10LIr1r ?louir--;u r-Il iiF r: 'fi I1,:'nt- ,li.rtl]nfi uI 'L{j
IrJ!r:laq.i!1,i, Ei{ In ji'i;-rJp o-tr:t ojI;J j.}itjqn:r. rJt lt,lriduI[ ]il,luazSJd rs

jJi4 I{,\N'I SI O RNI:IORINC] LII,

fiecare zi la ora patru padprdosi eiisteddlurcaruplorEtiulliplsueiqVteedrdoiu:d,/o.lrlee.
Rossi investigheazi qi

quattro Bianchi esce. passcl a. comperare una bottiglia di champagne

e poi ua a casa sua cloue si intrattiene con sua moglie"'''. Verdi

se intreabd uimit de ce face Bianchi in orele de iucru ceva ce

ar putea face liniEtit seara, Rossi insistd accentuAnd cu intentie

pe cele doud ocurenle ale lui szrz, ca si cum l-ar pronunta cu
inilial5 majusculS, Verdi continuS. s5. nu priceapd, qi pAnd la

urm5 Rossi se hotdrdEte: Ierta!i-m5, imi dati voie sd vd tu-

tuiesc ?".

Aceastd anecdotd e intraductibile, de exemplu, in francezS.
9i in engl,ezd-+- .I+n a.lte limbi raportul care leagd aparent in mod

nemijlocit un posesiv cu referentul sd,u este mediat de instruc-

tiuni complexe la nivelul continutului s5"u lexical, al selecliilor

lui contextuale Ei circumstanliale (care cuprind qi uzanle de
politefe, de deferentd etc.). in fapt sua f suo si her lhis nu sunt
sinonime, cum nu sunt nici t,ostro lt,ostra si your. A spune
despre doi termeni ci sunt sau nu sunt sinonimi nu inseamnS

a spune cd nu au acelasi referent, ci c5 au semnificat (fie gi

par,tial) diferit:s.

Cel caruia nu-i place sd vorbeascd de semnificat sau de
continut va putea spune cd e vorba de a interpreta just pS.rerile,

credintele (sau intenliile) vorbitorului qi situatia; Ei intr-adevdr,
cine intelege din zbor anecdota cu domnul Rossi (qi e in stare
pAnd ;i sd-i anticipeze sfArgitul) deduce cd sunt in joc doud
scenarii diferite qi cd Verdi i;i imagineazd unul (nevinovat), in
timp ce Rossi ii evocd cu totul attul. cu mult mai ingrijordtor
qi mai plin de ironie. Dar. tocmai pentru a putea dovedi cd
folosirea posesivelor pune in J,-rc dor-ri scenalii ce se exclud

reciproc, trebuie cunoscute drferr:e,e ser:suri pe care o iimbd le

atribuie respectivilor termeni tr,:,,::.rre drferite2e.

Enuntul suportd rdeofeurdentrlaiadleu.cie-:::ri:tsciubmileurEmi edeaczidd: o,,uBdiainnctehripieresetd, rsi,e
doud posibilit5ti

duce s5. cumpere o sticld de sa:::panie, iar pe urmd se duce la el
acasd unde std de vorbd cu s,:,tra iui" sau:,,...se duce aeasd. la

dumneauoaslrd ;i iEi petrece tinpul cu solia dumnequoa.sfrri" (n.t.).
x+ $i in romAnd, dup[ cum se vede mai sus (n.t.).

'..Lusruocr aJdsap BaJaleqzap" lrrunu lsoJ € ac Baao B InsJncap uJ
1e1dug1u1€-S 'ala ui parJ nu FJ ?InuIAuI JSoJ lu€ ElEp o pc n"rluad
nJonl lsace ?IJnrrrgl undg 'naur rnlndruJ B Arsnlcur '.ro1un.rcn1

rnlnqsal eiualsrxa uI paJc eJEc uI BJnspu u3 urind 1ec 'nun1

eiualsrxe uI paJO na Pt .re1c unds FS rJop se '1r5"rg3s u1 '-req
'(adeoJd€ nes; ered as ru 'a"retu aP

?B?€ lcexa EJa (alar€og 16 '1a311e ap 'ec; €un-I -EJ rSur,ruoc nere
nria.rcnl T6 fgo ',rncrdg 1g1e 'nldruoxa op :lIqBu€A a16ecr"ro1sr rS
+€JoqBIa rer[ JEIou lnuriuoc un-J1urp eped ace; 'pleporcru o-lnzgl
rue-u rS ixapal o-u aJ€c ad aped E?l€ o tS are reru ea '9ie3
rS alsa pc pldeg
o rerunu uopal I-Ec€p terqc '9r 16 gcr.ra;s
'alxaual o rEurnu
e

Fug+ugJ ulp BunT gc uredacr.rd 9s ayru"rad au ec €aat alsa B+s€ac€

16 '.rac ad gge as €a gc erieu;o;ur rS i"rolpzundsa"roc J€alcnu
plnuriuoc u1p 16) Eunrl €I.ro1rar.rd,u1ru-3oc ru+sou lndrl urp aFed
ace; iridou r6erelece 1e 16 .rerqc 13 rrunl InsJncap uI PZSr.IBA oJ€t
rrirzod uJ rac ad ruplngc o-s ornqaJl 9c rur16 larl6prdui3 o or€r
Jd *..t.u.t1 pdnp rurcrq8 o rS rJou ap gluadoce a pugc rS "rerqc

'p8rlgurgur o €c FuaqiEF nes ar6o"i g1e"re os Fc ag 'greces o JBop
Ea urp aJBSgJ EJ ag 'gFea.r1u1 a.rude Fc o$ rac ad rualSeounca"r o
'rplape-r1u1 'xeldruoc a+J€oJ orJ FS alnqoJ? 15 'nun1 1e -tr1u.3oc

dr1 un rugpasod '€aace oCI '(Io e1 rA a16apu93 es uedala>1"raq
Inoz) €o e1 ealdeou FIJn aJEc IIuIgc n;luad 16 ea 'rou nrluad
elac €uulasuI JE lol Ba 'e6e g Je gJBp .rerqc '"reg '9ueda1e>1-raq

a1e?ruhrp o ap FJls€ou eaJurur u! g?Elcarord au€erur o rJ a1€od
'rnlnsJalrun Inisal tS uncard 'alsrxa nu 9s BunT Ec i5 aleod ag

uoclodFl 16 tusruocl

Ill





K-ANT SI ORNITORINCIIL

6.2. Nu era o disput[ intre nebuni

Acum si incercdm sd privim lucrurile cu calm. Existau pe de
o parte persoane care puneau sub semnul intrebirii vagul unui

concep cum e cel de ,,aseminare" Ei care voiau sd demonstreze
c[ impresiiie de asemdnare provocate de hipoiconuri erau efectul

unor reguli pentru producerea d,e similaritate (a se vedea Volli,

1972). E oare posibil ca aceste persoane sd fi negat ci mare

parte din viala noastrS. cotidiand se sprijinS" pe raporturi care,

in lipsa unor termeni mai buni, sunt unele de asemdnare Ei cd
din motive de aseminare recunoaqtem persoanele, cd tot pe baza

aseminirii dintre ocurenle suntem in stare sd folosim termeni

generali, ch aceeagi constanld a percepliei e asiguratd de recu-

noaEterea de forme, c5 din motive formale distingem un pdtrat

de un triunghi? $i chiar trecAnd la hipoiconuri, e posibil ca aceste
persoane sd nege
evidenla. adicd faptul ci o fotografie a lui

Penn sau a lui Avedon seamdnd cu persoana pe care o intru-
chipeazd mai mult decAt o figurd de Giacometti, gi ci qi o

persoand de cultura neoccidentald, pusd in fala Bronzurilor de

la Riace. ar trebui sd recunoasci c[ e vorba de trupuri omeneEti ?6

Evident cd nu, Ei-i aproape patetic s5 vezi cum, in cea de a
doua faza a disculiei (vorbesc de cea din anii '80 pAnd astizi),

mulgi iconoclaqti iluqtri s-au grdbit si facd profesiuni de credintd
din natura iconicd a percepliei - ca niste inculpati intr-un

proces de marcd stalinisti sau maccartistd, obligali intAi de
toate si-Ei reinnoiascd juramAntul de credinld fa{e de sistem -
vezi, de exemplu, Gombrich , 1982 i

Pe de alti parte, e cu putinta sa eriste persoane asa de adAnc

convinse de motivarea iconicA a perceptier care. in aceiaEi timp, sd

nege ci in producerea gi in recul,ras:erea hipoiconurilor intrd in

joc convenlii grafice, reguli proponr:nale. tehnici de proieclie? Pare

improbabil. Aceea nu era o dezl,a:=re intre oameni nelalocul lor7.

6.3. Motivele anilor'60

Dupd cum aminteqte qi Sones-.,,,n in multe dintre scrierile sale,
in sfera semioticd totul luase nastere atunci cAnd Barthes (1964,

in faimosul sdu eseu despre m,fcaroanele Panzani, afirmase ci

reru IaJ pt snds arnqaJJ 16 _ ac;ra4 nc BaJrule?uJ urp Fur^

ES trnqaJl g JB rnlnusruoJr Inuauoual r-rucl e ap arielr,tur 6

l-r.'s Ero^ orunu' unr 16 BaacB ,""t;'Jil"r'lri:t;:li::::ffiJi a7

IEuI;Z:1n-9iRdalsEatpoErJcl'uaBerEap.saJza)aeaJEprJJJnepdslEneaJlagraltJealalJreprurqepnrsroEriarrr'gpezaJluolBrrnrJdc^qsurJ.;(lroaqppBp,?nreBruda,ppaleisn^ul.qraalaancuoueerEr3udeJ{auJ€r,nrnng8Jluu1eB"rne.JJE,arort,arr:ui_it",pasi,glalqnE"outppIrJroedo,u,dSJarei^a.rrcpaqercJreuenrau1pypgc6naer.r,cceerern3,qlrdou(eno1x,uddar.
'apr-IfaclJaJElJBurpS'ao(rnepuprdl"JEaJrpoeq^PJr;raJeauEBaadnp,aup\anragunplqaJlsEBcd?uSaan€npaa(csdreslrpg[ceanl,1r,nc6,lusaeo?arlleadlcranc5eaupreuJieurddrrrlneJqeEuuanc8r].apErpa1doSl6aau,eaeppprs..rlnar:ealrt-"ou,aJroEarp.artJaEsauua-1rl.rzB\_rQrJarlntlL,Esjrnir_.itu:n,;-te,drjnrepa,ei'unusupgrraneslrddjns;Sasrsiirpu,s..Br?rnrrraAA8pru,doaaraEJu"'le.ern.rca?lronuBlJNpsualJuunErparuAppEc
p--'na-(rrnlFBupult8lSopne'r€cuunerqpru?aJo''xraL?or8ou'xA'el?eaeuulaEJ€nortBJcou|arU,un+r1gnlnoneAdruur-Jrturr1cX8papaoa,sX1ualpoa€BlagqrtJuepoc,nldJaea€'Ba7;"caersprosJaglrreuqoJcnraeJrurjlluquqSu]rennoJ,prdltElagaL,uarLn1.rnas1urnr,nnrz€€a,irrua1Jsreeo?rnsa.arurEledetaeSra?I)r,En,,{lgrncaspurr.pnraan"rpfplr_i"uuu1nrnrrre*llereispn1,qarr'rrrir)us,auoasnlap,s.urrrxro€duuieexJcorlauJdcvr

gaJ--ouBospprlJ"apunrIudlonlrotquulunneoarJredus+p"uorsBnFcJ-1olosE"ansrIcdqu+ra"nJlenssoactJzuaaaaelJnrralBpqdlupnceanlzscu]rprJslFee].SBtIunnaena?sar\uJnsaaaqrloJporeBuJaJn?oJpn"rluuellenBrau,crurIlrn'ordrll*ro,uaui,ue.searaldsuen,rorFuuetuocsosercuesBuisargl1iBraen6rlaraFrs.duJts?e€noe1crerln,{rrs_E3uIrDnnplpneunuercprdsroalrurocJ'1l

B'-FI'aeu-"'learrnlrlannueelnods_rrudzslaBurp'nne€pusca€dooqupasn€nacslouuaeglBJqoueasruBx"JsutgBrrUE'Jp"nnuruocJo.rdarJarJn1aprnJ€iruzgralSceuBElr+uc-.qBra.lrnrru€JraoeIE8rnNarnlJroScui.€B,pus?trV)rcJBlugeeCtSrruulsuuraunrarriunreJuarqoF?oocuunrVoue.i7r.tlroreaequelno.ur.6aupa)ugoBea,srououtscaourorIarurnrn(u?,rpFcnrrwoorouprouarrl81nu€nlasur_Jo?uJr8eBaJolsoosJaea[IuuC*np"l-pcuEJe1l,,uungarlu,reBn,8nesropro.,lA,ldrora.e,n1J,8rulspgrarrroulrgraozog*llogcooeddrl4slluJrupnelnt,;r€eu1"n,cau'a6aopz,ruoAtosSs1rrur.Er7nueBlln"F.81ol"eulaasc1erlaptccBagn,leruueiiuouBen.roglcq8nupaaeCVri1ea8u"rtrc"n1npu1u11sde6r.r.

61t NOJ]OdIH IS Its-tNOJI

l;,ii{,-::lrii ,l,iL:l'll. ]ii i lai,ti,t'l: it lirt irei;'ci: :r i-en:t li-i.:inai ditl

riLli,ri;t;;:':..l] ;-,;1 1';.q]!:21i,,.j rijltja.:l1. ti',-;liit,ti,t]. tiat." i:iquf f..i flin
r:'il ,:'i:..' ii-ii. 1,,rr(:ri'3i';-11 irr;r, ll'-- ..,,,,-1-,il Sit:ni{)Z€i rltri*.it;fte, al

ilr!iri'll'11 iitl-.t:f ;-rleLiil'i]t,,;i'il iiLi.{:1.1i:r,.Ll i.,lCntr-itrititii riiiiLrraii-r l:lSper;t,
';liri.l f l. i';l"liii' :.r' -. i., .,:, 1:t 'i, l;. ltF l.- i:r1i,1,r.. -,.! !iil

l',r.{!r-riFir,|u.i t,ro-i-.,r';'-t".;rir :il:,1;::it,i.r"ai i-.Qi:artulu r--il {.}bieliLri iJinrr-:iir.

Alit::r1.:i .ti.r foEt i;:irr1-ir'rie x;{,.iemt{:ii i:npr:ir iva iri,nisrnului
.liiit-ziJ itP'"'irt!1t:r:1t.. i,:r.:il-'r)e fl rlll!,ii,:r;."r inllrilrrr;j. t1r.: age.lnlitnat'g.
iri,,]t,:li::aii ri !l at':l:rilii.:r ire^i ri:il'eit pe Lletrclr, i;il i;*t Cei {ia}-e

{l'!1:lil"Llllillirjfjfar ;.:i.!.:,I-.i...ir.lL,;il r,: i;{}*j$nli-il {it.'.i liii-1!-ilr,nl fief.;f:{ft,iV) fU
l-'tii.liii!':ililr;l',:1. 1,1.,:,::r-1. ir'".:i i;jl.!n --:1, 11'1:.,11--.;.1 .ir ':'; .,,.!] 1". ir,trrlc" {L:i.
lji,:i-ll . l.ie,,:'l,i':. I' i,tl'il:. ;11; -:;1, ;;',:;: .. . t ,ll ;.,i :1..,i i-:: ll-iftjet, ff ifil-,,jai.i
.'i.tl;. u suung r,i
' .:;.t.:r.1 {tn ,rnOd de a.
,i r.,.1e!e la c.rr',_'
. ;, ,.g la ,:,1..
' ttni:- :t r:'] :ri: ip1 f
etf f:

: . ..1:, : ::i, :iJllClldefei{

t l.-1.- , rt :.:jr i t:,gecl riii)-

.,f_ :,i,.j:l Ci

' ".ltr'{-'111i"
. Ir;,,.-r.r s1;i:..,

1, . :.ri;1Lri.l.]t ac.,1l

i ^':e Cl'l'

'-: r LJ!rlll

- ':)r-i: ,11:O1,1viite ili:l

, " :i.'rii ;;ir:i Eri iie

r: .,.i:jtt-i.i oa tt]..-f qrgl,r-:

.-, ', l.i{ ".; ..-!r;t .trl.t..

, :,r:i illi:a,;'e ..q,. t:.i e", il ii"t -
. - :iilulr)-ii,C r'r'ii, t:,i' Uile:i:
. iiji.j ir:i *ltc. :ar:lr.

{i ,1. i-i.:r,r i. I i:rG Lr:{:.
ti

. i ,: ...t:i i 1 :l i. ;:. , .: ..;.t .::. 1,r i,:r. iil r,i]],'Lai.+il i1f. il

r:;]aril:-r;:,. - rr ;.-:.:r i i-l-i l-:,' ;;,::"f r-". St l;i:,le,l:::i !,i:.,111i.'il{i? CLtllt ill
;i1!rrl-t]*il-] = -t:, r ,..,sl]itd l;r,. : .
, .,.r i,..,. .; -.lf: '.i-r:1. ..:.ifi i.
; r - ,: ::l t-i t lll.l 1 .1- ,
,;i-r|.3. r3o!;p'ri:;: t:. d;"1 il;i-r.ltiF,i;t5

€a '(JruoJI a ac €aac Jolgugluase a ri 'nc-guguruas aJ BaaJ cruo3r
alsa) pJBIn)Jn zeJ aorJo uI 13 gBe,t ea"rpd a.reu€uras€ ap €aun

-riou aca.reoaq 'alEJ plll?leao FsuI ?Ipa^op e-s g^rl3npo"rd re141

alBlrrBlIlurs rs arBrrgruasv'9'9

'areuPruasB ap lraJa

un €?B+suo3 JE-s .rr1tu5oc la^ru EI aurr{ue lunJ Tnlnlal Eaunr}saqc

Furrurla nu rarsa.rdxa 1nue1d ad rrur8eun e p1e1€tp Ba?€lrlrq

-rlrnpeJl EirrJg€ u gc n.rluad 'Jr{uru etlozal nu Jlloltuas aJapa^ ap

lcund urg 'alrJnuocrodrq e"rnfuocul aJ a1€?rlrqlJlpul ap €JnB acnpaJ

ealnd as gc e.ra8ns ec ntluad'gcr'ro1a.r aJ€olEA Ieurnu earre erierr
--J€orusqr oaEleaaaoleeueoaroiedlanduuIrFocsu"I.r'ogpiur.erol"arol dBruurruanJ€l tuu1r€'rtzug1Esaec
ap a 'rrur5
'luurralarr

rusrcruqal un Bc earede eelnd 09, 'IriuurEluouFl lFeJeupr"r'da"(rearirqgrulrcanlqpoorrdd
e?seac€ snd g e
ap nrpugur luns
161 agqrlcnper? rtop r* 'a1ezr1e1plp liqflun uI alrqezodruocap
alE?rI€aJ uI neJa Jol Inlcarqo nr eFeolzue a?uoul€nzr,r nea"rgde
aJEJ atruotrodrq euuras alat€ 16 pc e19re € ap Pcrpe 'lBlFIp eI

incrFopue acnpa.r B ap EaJ€tJacuI E+IJ 6e 'gsee1aiu3 eriaa"rip ug
nu JEp 'e.rapun giuernFrs nc €atnp ar€t aI€J ap nlduraxa e3
'J€luatuncop docs nJ ?g)ep FJs€alrca.r al nu FS earunl
g1eo1 ad osarn?€Js arec ad rep 'rr8o1olu€ aluoJrp uI alulrpaaJ
16 asnperl FcuI o?Bcgd ulp rur8ud 'Bluautc uI aJ€Intq;e e1dr"r1
ardsap (6'I-q'T 'pg :896I) olaur airut5ed eyr ror 16 'alqezrleue
,a,asar€1ssra.rs8autsl"unIileglialus aaJa1e6pruPr1uBlIgISu1'1116FiuaorJds aclJo nc acgr?uapr
ug a"raund'feluoru

'nrcgr1re €Ja aJ 1o1 'agetSoleurauls urp 'qurr{3s u1 alere 9s ri

'g1sr1ea"r arznlr ap aJacnpord al"ro atgrlsruap 9s nes azazrlrurap

gs '- rcunle ad eaunds as urnf, - g,tulodrurp 'esa-ra1ul IJ ,,TJnp"

u.Soloruras ed gc in1n1de3 g:lero?Ep u"ra uricear '(ql96l) Fueat

-.nad araqc uJ rzF?s€ ltpug8a; rnqar? JE ar nasa un-J?uI a1es ale
niuur.rge arur.rd rolac€ Inursrl€trpeJ lrJlnpul e-r6 rurlose4 rode
reru Ec al€o? nC 'ueJca ed asnpordal olear alalcarqo g ;e ege;F
-ol€tuaun rnptequnl ale aJ€?ua{rrala alauuras €rnJgc y,rrrlod

'rlAauauro nunriee 1e lnrspuul f€quill',,rrieT1ua.r 1e iequr11" un ad
lezvq a ln;erFoletuaulr gc eaurisns Ia pugc (er96T) Iurlosed nJ
€aJo?Eqzap u1 urrpugF au gS 'acrJolsr IJFAr?ou a16ru nelsrxo rJr€
rB .rep 'alredap ee.rd pcnp es ualnd nu Ear€JJasuI 'cla gur5elurs rS

rTtl NOJIOAIH IS INSINOCI

K:\N'l' SI ORNI'fORINCLTi-

trebtiia dizolvata intr-c.r retea de procedee pentru a produce

similaritdti r2. Ce anurne erau niste reguli cle similaritate ne-o
bpuneau geometriile proiectrve, teoria peirceand a grafurilor,
insuqi concept..rl elernentar de proporlie. Aceasta nu elimrna
insd problema iconisrnului perceptiv, si felul cum un element de

iconism primar - ,,asem5.nare", in sensul peirceanei Likeness,
baza insdsi a constanlei perceptive - ar putea supravietui si in

perceplia hipoiconurilor' (bazati pe criterii de sirnilaritate).
May qi Stjernfelt i1996: 195), reiuAndu-l pe Palmer (19?8),

propun exemplul din {igura 6.1:

Figurct 6.1

l iltllt

I a' b'
I

a' b' c'd

A1

Se dd o lume repreze:- .:..-: r-:rai de obiectele a-d (nu e
necesar de stabilit daca e univers de obiecte
", -i = un reale

sau de un univers al conil: I--. -- -.. rocuit de entitS!i abstracte).
:-.rd trei reprezent[ri ,,iconice"
Si se considere A1, A2 si -{ .

diferite ale acestei lumi ip:--:- -:-.iiCen{5" ar fi vorba cu titlu
deplin de trei interpretiri a - ',:rnii. prlecum cele discutate de
mine la 1.8). Fiecare dintre ;r,:si€ interpretiri adoptd un sin-
gur criteriu pentru a stabili siir,.aritatea: criteriul /(aplicat in
A1) pertinentizeazd, numai rapirturi de indllime ale celor patru
figuri ale lurnii. exprimAnd pr.oprietatea de a fi ,,mai inalt

ap iuaunds I€ur nu FS €J) Jolrrurl E alrJaJrp rltur8unl eaJadaoJad
ad uzeazeqas rJgluaza;da; rarl Jo?sa?B eara8alaiul r6n1o1 rg

'grurrdxa I-aJBO ad lnlnuriuor nr arieruloiu ap poder un r3n1o1

urla;ru-r as aJlseou alB ap a?IJaJIp puoriue,tuor red ac rJnllnJ alaun

ur pugJ rerqc 16 - (at:e.8au 16 arieur.rge) leuo8alea nldne un nJ

, rnlnder ea.rerSrrur El€Ijeds-nrJoloru arie"rn5guoJ o J€JlIqJ€au
uode; Inun !.rlrJtod pzealaro) zeJ aJrJo uI JBp ',,EuFuras" J€-r
ErnJgJ (iAtunUE alE) lJaiqo un ap a+PAI?OrU ?UnS nU,,nu" nJ1uad

I-Sro,d,8ep; "rsn'srlau1aad:.'-:lt.3ir,-j'-isrna1I€t;unrlsluaaFur'(J0a1l 6uT3)sunodsgq'(o6{fE6fTE'Is9a1u"-rnnpo3ugrBl

seluraiC at..ia:ip -.;:.ueiC ulp aJuelala"r ruoFalee Pnop B aJelaJot
ur.rd ro 'rno{QEr ur. ru-;aC nes 'rnlnlof Ie lEp luaurolu un €{
qeS ap alqel laun €ai€uasap ur gldurglul as iunc e6e; rnplnuri

-uot I€ elace rA rarsa.rdxa 1nue1d aJluIp oayoputtoJzor ur"rd nu
a+ez{JaI}BJec luns eD 3?u€cgluuras atualsls ura.\E apun : In)1IOq1'u'IS
lerlr 1ac 16;
-'t'Ltlas 1ruJrru tsoJ B (uEISBrura"i-B lnluaique uJ ?lnru
Fuur^alsrula[q uelulrrelsod ug oJ Eoac nr apundsa"roc ri (rnin?nu

-riuor i€ IEnFI^ nriuds rnun al€ alcund rarse"rdxa e"rdnse ezea+
-raro.rd as1 st1tc$Jtp o'tlor ur.rd arupaao"rd ltugep ure ID?D4L u! a)
uaac nc apundsaroc napaco.rd lsare 'leluaprJul 'a1€1rr€llturs ap

aplnFar pugqurlr{Js r€II{J P?EJ?sgd alse 1e1uaza"rda"r 16 a.reluaz

-a,rdar oJetag aJ?ur ((aJ€u€urase" aurnu€ g 'r1n€a.r pdnp gyn1r1sut
r3n1o1 rS g1e,u1oru 'a1e1r"repuns ap nldruaxa unq un FIEI
'1n1e1uaza;d

-aJ BJ FruJoJ r$eaaae aJB nu BaJeJuazaJda.r acaleoap ';ttJtotuost
a nu 'rnlnleluazardar aIB olernJJn"rls riglaudord alaun ale+uaz
-a.rda.r uI €z€alls-ed ri; c(toutouto e) +Iullap a aJ€) 'yode.r lsace
J€O '?B?uezatdat rA ereluazatda.r aJ+uI sruotrodrq yodeJ un

giue"rn5rs nr csapqu+s rcap 16 1"ler1rq.re gsual€ g eleod nu rolrrurl
earurFunl; Jolaltalqo EJnl€u ap ale.^.rloru .rn3rsap ?uns rJgluaz

-erda"r rorl alaC 'g1urza.rda.r I-aJEJ PIE?I+Ja^ €rurl o?sa €+rn3s
rer.u lgle nc '1e1 IEIU a lcatqo un pu93 rtunle 'a1ur,t'nc
alle nC 'ZV

u3 aluldope arege.rFolreo ap aursruuJarl Joun InJoln[e nc ,,19cap 'rQ
3re1 reur" ealelar.rdo"rd purudxe .rep topr"re alrurlJglu aluau
UI
-rpad gJaplsuoc 'xalduroc r€ur a (tV uI) ? InrJa?rrC '(6V IS TV
aJluJ FsJa^ur arJlaluls ap lrodet IIqIzp un a16uu as aJec nrluad 's-s
1de:p; *+gcap punJs TEur" U B ap €al€1ar-rdo"rd pugq'uaza"rda"r
.rep 'aurilguI ap rrn?rode.r u1 ezeazrluaurlrad (6y u!) F Int-raltrC ap
'lJrr5$ raJ:l all€lalac nr podeJ ui g?saJIuEIu o p a;ec ad aurIiFI EU

ap alelaudo.rd eorularopulau ap erieerlsqe puglgJ '.EIEcIUaA o 'JO
ap .p uI leluaza.rdal a?sa p aJeJ nrluad Inlr?oru P1tsl Is ',,+gaap o-a
a.t

NOJIOdII{ IS i^]SINO.]I

K.,\.\T SI UR\ I]'NRtNC i' I,

formatul diferit al dreptunghiurilor): insi aceastd. proprietate
de a fi mai lung sau mai scund nu e instituiti de regula de

similaritate, ci ii este acesteicl presupunerea bazatd. pe iconismttl
natural al percep{iei.

CAnd percep o minge ca atare reactionez la o structurd.
circuiarS.. Nu sunt in stare sd spun cat contribuie initiativa
mea ca sd mi facd s-o percep gi ca fiind sfericd, gi desigur

numai pe baza unui tip cognitiv preformat voi qti si cd ar trebui

si fie de gumd, rezistentd la soc, Ei deci capabild atat sd se dea
de-a dura, cAt gi s5. sarb. dupd cum o misc eu sau o arunc.
Pentru a sti cd afirmalia aceastu e o minge (care incununeazd

judecata perceptivi) e adevdratb., ar trebui s-o iau si s-o arunc
(conteazd in privinta aceasta principiul pragmatic). Dar desigur
cd cel care a frcut inceputul judecdlii perceptive e fenomenul

iconismului primar pe baza ciruia am sesizat imediat o ase-
m5.nare cu alte obiecte de acelasi gen a cdror experien![ o
avusesem mai inainte (sau despre care mi s-a transmis in mod
foarte precis un tip cognitiv). Strdmogilor nostri indepirtati,
care vedeau Luna fird sa lle dotati cu tipuri cognitive elaborate,
ea nu ar fi apS.rut imediat ca fiind sferica. ci, bineinteles (dac6

era plind), ca fiirrC rorundi
Aceasta iconicrtate primara e un pa'amer,r'u care n'poate fi

definit: este, ca sa repet o intrebare rvittgensteineand (1gb3,
($50t. ca si cum ne-am intreba cAt de lung e metrul etalon
pastrat ia Paris. Evident cd e lung exact de un metru, dat fiind
cd reprezinti parametrul pe baza cdruia stabilim lungimile
potrivit sistemului metric zecimal. Firegte cd pentru metrul
etalon se poate scdpa de aceasti autopredicalie ficdnd recurs
la un alt parametru, adic5. rnisurandu-l in picioare gi in degete.

Dar nu existd posibilitatea cie a trece la un alt sistem de
mdsurare calitativi pentru iconurile primare - sau, altfel spus,

exist5., dar nu la nivel perceptiv, ca atunci cAnd interpretdm

culorile dupd lungimi de unda. La nivel perceptiv ,rr, ," poate

predica despre o Likeness nimic altceva decat recunoapterea cd
aceea este o Likeness. Se r-a putea sustine apoi cd noi am
gresit, se va putea modifica inrpactul perceptiv al unei culori

aldturAnd-o alteia, dar i' acel caz pur gi simplu vom fi ales .
Likeness in locul alteia. Prin u.'are, nu se poate folosi aceasti
e-:rrpietirtiie, ngtidnnuasteivpiotdfeolaossei mredg.nualiredepseinmtriularaitajutedepceantnruiptaedseimfini_i

: ::rtenarea iconicd. primardl'.

ap) rolrrnrn?uot €IuaJ luEnlar'(zL6I) uaJowll€x ap arur olncPJ
rli€,uasqo alaun ap lrsaldo3 Fur-npugs9l'(z'g'8) p?n1L urp 9cul

'?r9llldaJ'rad*pirue'rF" €1seac€

ap glealoJos gP Jeuasap InJnluoc raap rS :tielaae luaueuuad
augirrgJ 1t1*t it du:r1 u1 'ureepa.t aI nu slur€ul reru a'rer ad
rnlnlesrad a1e alaadse alle pP^ 'co1 urp JnLu EIx nes lndec c6rur
rur3 fesrad Inun {nl€pun; ad gge as ac I€J un pur'u"rd gcep 'ec
Euru€osuJ EJSEOTY ,tgz : z86D,,1nd€c rou rugcirru -ro6n ep lgcrJo
pcasurJJur piua.raot o erlsgd JoA J€p '"ro1 1n1epun3 ap €un€oplo?
apur.rdsap Jo.\ as ErJSEou €ugurapul €I al€UE aialJarqo 9c nrluad
'ri.rgc6rur IB gxEIeJ€d ap rn1n13aJo B aredtrtlue ea r'rras 1od
n€eeluuontSpJnl,€rlruldgoalJee".irga'Jrdd'uB,g,J1aeaOFrno'rq.n.a4sJ"1l€u€lnrJnoluu?rsnluasoJetaslrurpJanaraJpn8IlaJuoloalEJiuJl'Ipp9oucIl"?ualBnpcraneJJ€EaoOFIrBaJAuo
'Inlnuio IE nrcllrlJ€ un
FS pul+ u8oioqrsd 'qcr.rqurog elJasqo uI IrUII glsrxa nu Et ruau
luns alrJnJnluoc elsu urrd gc 16 prnleu
-risns gs lupraslnu6rqo au EreO (28611 reur.Fr-ro nps rnlnursrpu
-oriua,ruoc € pcllrrt ap ezeJ uI l{ruquro3 16 (716I) dpauuay
'(ZL6D Sraqqeog ap Plenlar U €^ rolrrnrn+uor €uralqord
'raridar.rad aprirpuoc resglrr rJru snp

-o.rda.r g 6e-u rca6 'aJ€ o nu 1€Je^ape InIeJ e.ree ad a1e1ar'rdo'rd
€crun a+sa (rnlnrnluoc e Fnur+uoc rS g;8eau €IuII) elurzald o
l€uasap InIBO aJBc ad alelar.rdo'rd ecrun '1ec rnun 1n1go"rd eI?JVq
ap aI€oJ o ad zauesap EJBp 'pc n-r1uad '1e1uaza'rdal rnln+tarqo
*"1"1"tidord nu gc r.rn-uocrodrq a.rdsap aunds uralnd nu Ec rueeuri
-sns pluasqn nrnpn4s uI 'Iou nc puna-rdu1 lr6rg,rgs n€-al oJ€J
Igan1uzer€8qac1l-une!cur'erauiuoaaaloJpdeno.lsradopuJ'nr3tuEbn1tsr6ulsrgu€lnecu€orsuuorlrcoal rdaar1€pan11lte6zJrauulrrecraEoptlrinelid'ruuJrrnga6rxnaolruduoaltrl
uI

Es
ap

rrnrnluoc '9'9

'IrpotoJJ un 1da.rp €nI ur€-l ne.r5 nc t6 '-racoutt un EJ adeo'rde rze
rddr1gurngudnarBeadulnalJurlIauJEcrz1lno1sdee3ludauzna.lrd11nJuarJn1eOtr1r3naluIueo-sJorAu'I1Jer(n9191n6rI
'qauquop rn1 p nldruaxa Incrselc e1 uraS.rncar
ecger8ouorr apJruqal e"rase"ra;a.rd as at ap FFS1€€IJ)'a€lJ€olrlJpcelPrrluIJloslBupI
€aJeugluase I€?o1 aqurlqJs as €s €lnFJ os aJet n-r1uad alalrlolu
e1 rA aqral r€tll elndstp BI uraoJeolul au 9s aJat as FSU.I

N(]JIOdIH IS ]^ISINOJI

:12{, Ii,\\T SI UR\IT{ )RJ\CI'L

data aceasta, ale unei nlaini). Inca o data se nega f.aptul ca
m6.na ar poseda proprietatea de avea o iinie neagra drept
contur, dar se recunogtea cd, dacd mAna este pus5. pe o supra-
fald deschisi la cuioare, contrastul dintre limiteie corpului care

absoarbe mai rnultii lurnini qi cel care o reflectd poate da
impresia unei linii continue. Reluam acolo ideea de stimul.i-su-

rogat (de iniocuire) deja avansatS, cum vom vedea,in Structura

absentdrs.

Dar inainte de a trece la stimulii-surogat merit[ sd mai
reflectdm pulin la ceea ce inseamnd sd afirmi ci contururile
sunt date in naturd..

Si ne gdndim la versiunea,,ecologicd." a psihologiei lui Gibson,

pentru care obiectul pare sa prezinte nigte trdsituri privi-

legiate, gi care sunt cele ce excitd direct celulele noastre nervoase,
drept care ceea ce sesizdm din obiect este exact ceea ce obiectul

ne ofer5. in mod preferenlial. in legdturl cu aceasta, Gregory

(1981: 376) observa polemic c5 a afirrna cd toatd informalia
necesari pentru a percepe mediul, fbrd intervenlia nici unui me,
canism interpretatir,, ajunge la noi sub form[ de stimuli lumi-
nosi, gata organizati in chip obiectii.. ar insemna sd ne intoarcem

la teoriiie perceptrei anrerioare observatiilor 1ui Alhazen si

Ail<indi despre razeie luminoase. adrcA la notiunea ,,simulacre"

ce provin de la obiect. Ar f,i sd mai aderam si ast6zi la o idee
medier-ala a intelectului ca fiind acea instanla ce surprinde din
obiect tocmai ceea ce conteazd mai mult in obiect, scheletul lui
esential, quiditatea lui. Cu toate acestea, chiar dacd argumentul

lui Gregory e seducdtor, prin aceasta nu e qi doveditor. intr-adevd,r,
nimic nu ne interzice (in principiu) s5. credem c5. aveau dreptate

anticii qi cd la ei se intoarce pe bun6 dreptate Gibson.
Cred cd existd o deosebire intre a spune cd contururile sunt

deja oferite de cAmpul stimulator qi a spune c[ acest cAmp

stimulator oferi obiectul in mod definitiv, irnpachetat in aga fei
incAt s5' ne determine percepr ja noastrd deplina, care pur si
simpiu recunoaste gi acceptS. ceea ce i-a fost oferit cu ajutorul
simluriior. Aceastd deosebire priveste momentul care pentru
Peirce era cel al iconului primar'. sau ceea ce el numea percept,
gi judecata perceptivi incheiatA

Hubel si Wiesel (1959) si llubel (1982) ne spun cri in per-
ceperea unui stimul celulele noastre nervoase rdspund unei
orientdri optimale care exista cle,ia in stimul. Hubel si Wiesel,
introducAnd niste microelectrozi de tungsten in creierul unei
pisici, au putut si verifice catle anume celule reac{ioneazi si la

Jrruru unds nu rJ€?a3JaJ alsace alBoJ '(zr :866I) ..alauad JEop
purrpnts rop"rpsgd Inroqz €a1aiu1 Fs e?ngr E nt nrenl r6elale
a 'rre111 l€lFJ€ € urnf, eie 'aseo-\Jau alainla; raurnu purrpnls
n"r"p",o r8alaiug us BJnEr E" qJ alAalurure '1asa111 16 laqng
rnl oliJglacrat €[ r€ a1a1ie arlul as-npulraJar 'ple1-uosuqog

rs nu 'o;e,uapu prnd g -re earaqsedfjoff:";rTt"H"iffff:
es pzeapJ€z"tl as nu InJo?€+uaunradxa ;uriatidauad e rlJoa+
raun Inlalru €l irznlJuoc as€J+ ?uns nu rariezuas apiplrlepoul

ardsap a+€p ulp 'lsnfpour uI'(619 :286T 'iaqnl{ r *l€lol ra?srru un

gcul aTSa (EJSaJe lnuaF ap BAot acarlad as E-\tunJ PsEp) aqJns

ap nES llull ap alaldae.rad urrurnu af, Baas € €aJInJlsuoJ €l acnp

ar€f, rnlnsJnc.red ale aJuoIJa?In rlpuls arlgJ a{nlac ap nIquES
-u€ JSaJ€ e1 ap erieurtoJ:;r (palqutassn) E]€uopJoot aXSa aurnu€
urna" : opn{ruoJ €aal€ gdnp lerpaul{ PSur irnlno apulFreu ap
a+€?rorTos ala) pzeauoriruar qurrr{3s ul 'a1s}l3rlos }uns nu rnlno e
EI€J?uac €uoz ap a?€saJalur alalnlal 'lucaunlur puoJ un ad no un
csa,u.rd puvl roun?€ 'aJ€3 1de"ip 'PZnJIp Eururnl €I q€IS pundsg"r
aleJr?Jot aJlseou aialnlac er'1da.rp r-ac 'aurisns {aqnH '1du3 ag
'gFun1 al€c a 'rupzr.roFalec 1e rode
1n1a,uu ei pugd 'rnlnlrarqo e,rrlerirur
ruSlp're?roftd1a6c,rlagdar1irud ;or.radns
e1 16 rou EI) rFunlard ealnd re-s saeo.rd rselacz

uc aunds e e1 gugd ri rcre ap JBp : rou ric r* g1drug1ul as nJcnl
rSulace pe rB 'raia;u.rdns ap oqradse all€ op +grap re apur8"ruur
o opal
ad pseoururnl eiuaprcui ap ?Inru r€Irr F?Iqzr a?sa Es€ru 'aiuau
qcrsrd o pugo rtun?€ gc urglda:rae PS aurq alJEoJ rualnd

-odxa alsac€ urp rrznltuoe pFu"r1 gs riuale olJeoJ luns trFoloqrs6
lzrrsrd ElnoEJ a oJEJ u! rnlnpotrt nes Inlsarqo ?ncPJ a
'BJoll€ Bun€p uI aJEs
uJ rnlnpou FSUI Ez€aJolEp os €lsEacv Jo?€I

-nurrls lndrugr urp iJnlFSgJ+ alrunu€ azazrle)al Es ax€urlcul luns
€?BuopJozap Ep€Iug;rB o csaunrd nu (Jr?s€lcouoJl
n 'niezuas ap
nu al€o) alrcrsrd uc unds
IanuuroslrgTe'anptirdaapctaaldtlng.rzoeralusooJr\tle' gs aleod as 1od au FcEp trulalopul a
urnc aunCs
tep li1uinzuas tsaurrJd as urnc unds au a?€p alsac€ "repeiy
'..elnlao BroA oc €4o3" 1J€xa eJa €?seeoe ter 'rur5;eut ra raudo;d
srqun Rurlor ad aseurr"rdlul TeI pugrlur €laruel 9e 1n1de3 nc rc

'g1arue1 ad ap ayurFeun nJ aJeJ E ap EaA€ nu eriaea.r E3 lecgrJ
-".o o-g'gueluods PJ€lnla, arzoldxa ap tal un-"r1ur"rd leuorirea"r
e eersrd 'dorsoru1u1;o uI ap Flour€l o €alnpoJlur as ac
EIJr?s nN 'BllB III
durrl ug '1ep luaurour un '191e reurnu lgoap
€i JEp

rr.rprsrur r aricarrp o €l llnul reru euoric€oJ 'uBJra un ad ecirur as l

a.rec alad raun uieS u1 '1n1eutru€ E3 lrpa^op ne 16 '1nurr1s erer

NOJIOdiII IS I{ISINOJl

32ii I{ANT SI ORNITORINC]Ul,

despre diferenla intre ce anume e calculat, cum desfhqoar5

sistemul nostru perceptiv un astfel de calcul, si cum anume

hardtuare-ul cerebral funclioneazd in acest proces computa-
lional. Independent de mecanismul prin care retina noastrd.
primegte stimuli din mediul inconjurdtor, problema feiului in
care mecanisrnul nostru mental elaboreazd aceste input-tn
trimite la un sistem al nostru de aqteptS.ri. ,,Independent de
cAtd informalie ar exista in lumina care loveste retina, trebuie

sd existe un mecanism mental pentru a identifica identitdlile

obiecteior unei scene, qi acelea dintre proprietdlile lor pe care

vederea le face explicite. Fdrii un asemenea mecanism imaginile

de pe retind n-ar fi mai utile decAt cele produse de o camerd

de televiziune qi, contrar opiniei naive, ele nu vdd nimic. [...]

Aceste procese trebuie sd se bazeze pe cAteva acceplii ale noastre
in ce priveqte iumea" (ibidem: 6l).
De altfel, a sustine cd in procesul ce se desfbgoard de la

senzatie la perceplie exist6 patternuri privilegiate si invariante

la care creierul (omenesc si animal) rXspunde in mod constant,

qi pdnd Ei a accepta pe deplin o teorie ecologic5. a percepliei (in
forma ei cea mai brutal5:vedem ceea ce este, Ei atdta tot), nu
ne spune incd nimic despre modalitElile hipoiconice cu care
reprezentS"m artifrcial exact aceleasi obiecte din perceplie.

Adevdratul nod al echivocului se afld incd o datd in trecerea
nemiilocitd de la iconismul primar al percepliei (adicd de la

evidenta cd exist[ perceptiv raporturi de asemdnare) la o teorie
a similaritdtii instituite - sau, altfel spus, a credrii efectului de
'vaaseamfSla.nianref,alCainueneai vizitat vreodati o fabricd de parfumuri se
curioase erperienle olfacti...e. Toli (la nivel

de experienla perce:,:,',-a t-erunr,asttnt foarte bine deosebirea
de miros dintre o ri::=a.r.:'.-..:.:-tt Insa cand se vrea a se
produce industrial €S€l.,t: --= --- :'= ;r cie
sh produci aceeaqi senza:-:. :-.- =: = levdnlicd (ce trebuie
s- usor exagerati, stimulatd

de aceste vegetale) se arnes:::: s-i:stanle de aqa naturi incAt
vizitatorul fabricii e asaila: :. ::rirropesnutrriuuarApteroEdui cineleipmdptoreasreia,

insuporlabile. Aceasta inseai--:--:-

parfumului de yiorea sau cie -='.'=t:ticd trebu.ie amestecate sub-
stanle chimice respingdtoare --;:^ctiv (chiar dacd rezultatul va
fi pldcut). Nu gtiu daci natura ::ccedeazl- asa, dar ceea ce pare
evident este ci una e sd primes:r senzatia (iconism fundamen-
tal) a unui parfum de viorele. ;i alta e sd produci aceeaEi
impresie. Aceastd a doua actir,itare cere punerea in operi a unor
tehnici cu care sd se producS. srimuli-surogat.

ur aln-\E aJ€ugurasu ap rrsaJdrrrl ra?rcolftuau €urolqoJd pund as
gs qlE-J 'arzalueg ap rinrspu rJacourJ nBS IBJ ap Lrrunluot rerunu

a.rapa.\ uI lnl€ g JE-s Elselcouoor ee-rele8exa u! Ee lBJEAap€ r-nN

lu8o.rns'IFrrrl+S'l'9

'uril;d I-ES urgJg+oq
;a:*:'--.:.:-:','il:,ut.1.g168ronr1qn1n0s0"rqloln€ruurrJlsoJr1o6paec1e"rreJdnuz1upcuPrdnaopp
aJ?f, ur inp.'-!-;

.r"t iatt:-:
ala.r ui J:F 'l:i''-i:.:-.-:.-;Ils loun eiuaza"rd u1 rJnzec aloqur€ uJ
uocarJluonusrpIn'gq,ntrJlcaed.rsu:aazd=;a'::p,1il-cu,Eden.Et Salrrrirurcdt ure-1 aJapa^ ep lcund

uI ag '1a;1se augrrrpJ

JE aJBc 'rnlnprlos alln{tntu rs drutl tselare ui JBp 'arapa't ep
lcund 'lnn urp +rrzg^ rnlnlcalqo alrJrunluoJ Ieurnu nu glurzarde'r
'qurrqcs u3'rnlnqnc oilIuIT '(rnirupurlrc ole Lrrlrnluoc a?rugur Eapo^

e ap g+€por)ru B?aJuI rrre-u Ec a+r{up€ Je uouaz 16 'lrugur g
.re '1n.rpur1rc gJsEa?oJ os Fs aJ€J ure FcBp 'rrur1 rolsac€ InJqurnu)
puoJ r-nr.rdo.rd ad as-npug6elap InJpurlrc Eapol rue 'r'urd tue-1

aped oJrJo uInrprn'a?lueoccun1r1JntsplorrunrJeJrlucrzaaJredJaar leaciel-ereFdo;ansII-UqnITru'qInsln?qunnes
rnlnJpurln

alaiagerdns nrJcsurncJrl oJ€J €alac€ Be Parzoruras arlcunJ rseaacu
ne nu rnlnJpurlrJ alrJnJnluoc nrJcsurncJlc aJec aldarp alrrutT PJ
rn1n1de3 Lto.=n urplcallar FS runJe rEO 'arelJosqo ap nirpuor
ran?lsnalcJealraqlou€na-JJ?BuAJJoars.rqJosuu€3J1rSln1uoo-roruondrqa.r€eaaaJrierzoo0d 'leuorsuourprJl

eauaurase o rS

'u'rgnn.1trnlao.rao€d1esAnrra-lrtdaasduqJso.Lrraegr4+iruza'9oz1daeJd113edr'opprSaecragercqruiocoa1er6ofcc;odufpau;3p1F6eJepllusEeraae"J6r€egc1uor1I€tu*-a'aaurteoacupraarJno
ap Qund alttnuD un-4u'Ip .EUnQ" ESuJ Alsa ea"reluazordag
'plurza.rd as ru InJsarqo aJBe uud ep"rrunluol +c€xa nrJJSurncJIc
ouasap Fnop rolal oII1u{ pc aunds r€ (zaloruI Eur ES 19rp1oq ure er
-or9r alrrnpugJ uI) rollrrunluoc uig1qe;n1eu ruolgurisns I e1e al1ul
.pro,s.€r.aqia1s,o*aipadol.gres-r$alqonPc lu€nrn1ll6nno^rapluurlalf,l6uonuooagprluaaleprlpEFSalcaarpqntsi
al€uuou uprnlardurl uI9r lrugldaccae 9s ?gcop uralnd nu 16; aunds

JE rnlnursruocr e a.uryu.8oc rrJolBA p rolpurisns un l1uns urnc e6e
?JBXa qnc un 16 mpurpc un glurza"rdal ala pr aunds 're-eu nnuaFur

?sruocr un 'e1qn3 rnun E rs TLIpuIID rnlrn B (aJEcaJEo g't'rlcadsrad

o-J?uI) oorleuraqcs IJr€g Fnop alec e1 'nldruaxa ap 'rurpugE au 9S

NOJIOdIH iS IIJSINOJI

'jrJi) ii{NT Si ORNITOR,IN(-TiL

fata unei imagrni realiste sau hiperrealiste. in structura sbsentci
(1968: 110 Ei urm.) examinam un anunt care se
pubiicitar in
vedea un pahar de bere spumoasd ce evoca un sentiment de
prospelime pent'u ca pe sticli se scurgea o dard de abur inghefat.
Era evident ca in imagine nu existau nici sticia si nici beie, nicr
dAra brumati : de aceea se sugera ci imaginea reprocluc ea unele
dintre condiyiile perceperii obiectului: acolo ,rrd" p"..epAnd
obiectul aE fi fost izbit de incidenta unor raze luminoase pe o
suprafald, in imagine erau contrurt" ,ro-utice care procluceau
a,celagi efect, sau un efect satisficdtor ca echivalenia.
Deci, chiar dac5.-mi dau seama cE ceea ce vdd r,, u ,r, pahar,
ci imaginea unui pahar (dar sunt cazuri de trontpe-l'ceil in care

nu-mi dau seama cA imaginea e o imagine), inferenteie per,_
ceptive pe care le pun in joc pentr.u a percepe ceva (si, desigur,
pe baza unor tipuri cognitive precedente) sunt aceleagi pe care
le-as pune in joc pentru a percepe obiectul real. Din feiul mai
mult sau mai prrlin satisfdcdtor cu care aceg',,i stimuli subrogati

s'brogi stimulii efectivi voi inlelege imaginea ca pe o bun'd
aproximare sau ca pe un miracol de realism.

AEa cd aceasta idee a sti'uiilor-sr-rrogat (inrocuitori) a fbst
iGsnudibsi{'seinocuntAtdt'1' i9sna7mu1a..pi1em9rc;u.elqrperarere'Doderri'zbaeidtcolieunaoramfceae'insritaep'.s.Hoihoro.c,lohr.gbire.drgDee(.,iepgexzreczme:ppgsluise,)
spune in mai multe randuri cd. scena reprezentata de un tablou
e un surogat deoarece actioneazi asupra ochiului observato-
rului in mod,,asemdn5.tor" celui in car"e actioneazd scena insdgi;
ca un contur e ,,un stimul care e, intr-un fei, echivalent cu
trdsdturile pebaza cd.rora sistemul vizual codificd normal ima-
ginile obiectelor idnoucdd. msrpipr:rla'fieztueaalp"a{rIegi7nZc:a8m2p)u; lcviizautuanl cesi tceAcnedl
o rnargine dintre

mai adesea insolitd de o diferentd de luminozitate, si d.eci un
contur ar oferi un indice de ada,ncime, intrucat ne face sd
percepem (in mod suplinitor'i aceeaEi margine pe care se constatd
diferenla luminoas5. (1972 : El,.

studiile lui Marr si Nishishara (de exempiu, \g71a: 6) despre
simularea computerizat[ a Frroceselor perceptive ne spun cd. o
sceni si un d,esen al scenei par asemdnd.toare
pentru cE ,,simbo_
lurile artistului corespund intl'-un anurne
fei cu simbolurile
socotite pornind de la imagine in durata sau in cursul normal
al interpretirii ei"17.

: Totuqi e evident vagul tutur,-,r acestor defirulii (in care apar

: timpul expresii ca ,,intr-un :numit fel"). in loc si *"pii.n

:'graiez3ueerddnersdn€slea?ruBrUJnusgpls€oJu€lpaJaB:ec dJsnuqeE;1un?tro-FJac acrz J€-s rJoa+[V
Jorec 1u ,a1a11e
a:sad alaun alecrlde 'a"reo1nc ap aseor8 rJn+eJ?s ?uns .€?s€
er5eur rdanrd gs rlialnqzl nII" :1rqza"rd as-npur.rado)sap ,no1qe1

EaapaaJrdFoc"raduerqaspuersr1a6re'1daa'3r1aelnaur nri-rrndrsalrqa;IlSaartJpnd4nglu.nqse.rn.ouuralapuale6aeJ a.
alsa nu ?oJaprq gsul ',,1eFo"rns', lnlnulrJ:- rS {EoJ In?)arqo BI ap
rua,tord aleod a.rec iirlnrurJs aJJuI aJar^op o rJru plsrxa nu aJ€J -t:
ur rnluusrleal e a.redopodec raun eieS ur alsase.B as ,p1sr1eer
lnlosq€ ernlrrd €?srxa aleod p3 eru€as pueuri ,a.ret ;o1r,lud ai

rnun €aJ€pqnf purudxa loJapr(f rn1 lnro'o1a arapa^ eun"rd e1 AJ:
',,ezuvd ad rnd al rs npl rnlniauad inJrg^ nJ n? rar
arec ad oloc ?uns €urrunl rB 1n"rae 'rolatrarqo e rSesur eiuelsqns E-!
n1 {zur?uJ
a le1 e1a1ed ad n.€au nES nsor,qle nu,urp"req3 g:
'O "'la
url ap u1 lnlrinc rJBA pS 1naled 'rlialo,tap aI ps alalJn.rJ ,Iaq Ia:'
rJBJSap pLi
€1sE InJBqed 'rc.ro1s o-s rs ErB e1eco1*iod I-FS -E

gs ?Vcap ni
re-u lraueugtu l-ps IS erg rrlrntsrq Ial Fs lgrop aueug.r ri-nu
i asalnld aref, ur gde ap Inrqro ap apirpdsap a?uaurlear +uns Ea?sE -ol
olaurlspur luelairod a uelai.iod ap €lsece InsEA €r nrluad ...Ia ap n(li
aurq csasoToJ gtu ps i6 e.rnleu ?€p €-I 1ur arec ad rrqao za.rlsgd
Iru-FS lgrap rue-u urprerlC Inl aIB alac ad pg.t al BS Bc "rep irrqco I
csarnuArqo Iru-ES arolau ee,ne 6e na €c ared e.ro1p alrJnolqel
csaril"rd FS BC 'na1ed un ri ereure ulecolrod o ,url nc eleluurnf ad iQC
aurld a"reqed pnop 'a1an.rg ap ialnSoe un ,aurlseur na urld 6nec un
'rirnasrq rop 'eurq3 urp rqra^ uelairod ap sEA un Bseur o ad snd e et:

1n1sr1ry" : e/61 ap uo?ns) urprer.{C a"idsap arrcs al ?oraprq arcc 'n I
ad agurFed u1 lucgrldruaxa prpualds alsa leForns-r1nurrls Elsrxa L
- uzeauoriounJ runl lcexa rurlA nu EJEp Jerqc - Fc 1n1deg
'E+srxa nu oJ€D oIner1ur,?esapuan,l rurr.rd re rune 16 ea ls o
elroduroc al B ap ariery.tur gldurs rrrol rrrn) ,a1e1r1apg
_EUr
FIIEUJ ap {rui neulsrrexc'etu.rnucnsqoEIaaupg{ua€8J;aXuer 8aos.rn*su-eu8lnoru;qr?nss*alaialsraru)Ed ur
ec n"rluad Iiei
aa
uI InI B)ruEJatr\J 'asJnJ ap lrqouo?n€ rnun InlrnJn nES Ie3 rnun IEu
lndole8 purzn€ €aAE ilr€-al aJEJ ad ecrlsnre rriezuas rAeelecu
(olBpnrc oluarunJ?sur pursoloJ) ezeazruJnJ ou cge"r8oluuraure AJP

nes alouro8z ap JruoJorpeJ Jo?EJnpo"rd un runc e6e nes eJeruaqc 'ln€

ap JolrJn?gJarng EoJulnrur?s u1 pundse"r al ap"resPd nr gidurgl - J-d^t-)I
-ur as unc e6e '1ea"r rninlnurrls eiuazard ur rB eiuelcap .re-s
AJE
a"rec uoldaoa:r rderale pzea6uelcap as aJ€J u,r rJnze) alaJz oleol
g1er8pol"drnesg-rlnarpxTlJlsEnnr€arJpa,JlaE'1aep8rournaslv-rr.lenztuuarlusoreiezuenaguopricau16n+E?lsurnxaa 're
ur
ta nDa.

oa

puPl
alau
13lu

'leia

apl

as a

p11-ta

I (.O NOI)IOdllJ IS I{;^INOCI

li\),r T -qI O il NITO R I NC t I L,

alteori, iarisi, cd a fost preshratd pe ea o spuml r-rsoard...

Apropiati-vd, si tobul se confundi, se turteste si dispare. inde-
p[rtati-va din nou, totul se creeazd si se produce la loc".

Iati secretul . Stimulii provocati de obiectele adevirate, cu

varia{ii neglijabile din punctul de vedere al recunoagterii per-

ceptive, actionea.zd pe distanle diferite. Stimulii-surogat, exa-

minati prea de aproape, iEi dezvdluie natura lor iluzorie, substanta

expresiei care nu e aceea a obiectelor pe care le sugereaz[, iar
pentru a-qi obline efectul lor iconic cer o distan!5 calculati.
Acest:r e Ei principiul de trompe-l'rell, epifanie a stimuiului-
-surogat. Magia lui Chardin se datoreazh faptului cd stimulii pe

care el ii pregiteqte spectatomlui nu sunt cei care ar fi pregititi
de obiect. Diderot rndrturises,te cd nu inlelege cum reuseste

pictorul in intentia sa, dar trebuie si admit,d cd reuEeEte. in
felul sdu, in timp ce ridicd in slavd miracolele iconismului,

Diderot afirm5 natura nenaturald. a hipoiconurilor.

As wea sd prelucrez o reflectie a trui Merleau-Ponty privitoare
la un zar (1945: 2, III). Zarn-i acolo, vizibii sutr diferite profiluri.

Se poate ca cei de lang.i nine sii nu-l vadd, qi de aceea el face
parte din povestef rlea pel':;,na1ii. Pe masurl ce-l privesc, el isi

prerde mareriall:-rie:r. s. r'e,f'*ce l: s:r'ucturi vizualh, formi si
culolt'e. u:: :. -t .. ^'-.n-ri. Inrr darJ :clntt c.i trrr toate aspectele

zarului ar putea sA cada in cAmpul meu perceptir'. lucrul-in-sine

nu poate fi r'azut decAt din punctul meu de vedere personal. Eu

nu cuprind lucrul, ci experien{a mea orientati a )ucrului, modul
meu de a trdi lucrul (restul, am zice, este inferenfd, ipotezi
despre felul cum ar putea fi lucrui dacd l-ar vedea qi al!ii). Eu

percep zarul cu trupul meu, inclusiv punctul de vedere cu care

il privesc. Dacd trupul meu lsi punctul meu de vedere) s-ar

muta, as percepe altceva. Din cauza unei iungi experiente per-

ceptive eu qtiu toate astea. Dar in fala stimulului-surogat (repre-

zentarea unui zar, asupra carura miEcAnd punctul meu de vedere

n-aE putea percepe altceva ca.re si se afle eventual in spatele
zarului) eu am acceptat de3rr ca cineva a udzut pen.tru mine.

De aceea o bund regul5 pentrrr a distinge intre stimuli naturali

Ei stimuli-surogilt mi se pare '.irmitoarea: dacd-rni mut punctul
meu de vedere, vdd este negativ,
ceva nou I Dac[ rS.spunsul

stimulul e surogat. Stimulul--',irogat cauti sa-mi impund sen-

za\ia pe care as avea-o daca n-as aseza din punctul de vedere

ai Suhrrogatorului. Se afld in i:ra mea profilul unei case (gi am

r-lzi-iL cd. contumrile sunt intemerate in naturi) ; dacd mI depiasez.

'aliqlzli EugrrFr Es .(un8g" alaque ?gJuI €38 JEp 'l€punJ 'zes'
ur ruasBSBI '1e8au U ES FJ9J 'alureug IEru aJ eaac ueld-un"rd u1
JnpE BS alee ad luns pJ 'lsapour r€ur EAaJ 'reurnu paJC "€eru E LU€
attlaX o na r* BaAE E ap ralrdsr zapac E3 paJJ nu '1ag1se pugtgd
aJaI
'rrnu'oIIc-rgod'IrquaIrdlgsarpptoeqrinrcesurpr 16 enlar aleod as urnl€ a.rer ldarg -u3
o-lnJFJ ute 'eaurni a16a,urd ao Eaac
'AIIE
ur 'rS llTurnl rr"rgtarCralur Jolalrurl alauralqoJd eaund Elelrulrlau
Inlr
Bzoruas rS g.ruap ardsap 1nrpn?s 'o1oce aslrcs alunpugJ ui 16 rerqc
IIEJI
"rep 'e1en1xat ea;et.ardra+ur nJ e"rn1e8a1 uI '(066I) org n.rluad 'aLt

arsardxa Ets€aJI: ::-ruJol llsoloJ uJv "rIJplaJdnTuT Jolal'n"utl eurelqo"id alalr
ruaund au ES :.r,r-',au EJo azaurldtcsrp o-s urntaJ€o aJaJ J€-s
aJap
9J nEJapisu.r ;-1 ::i :r.rtuad 'aJSr^rlf,nJ?suo)ap rarieril,rap e 11ice3
-a;d
-srt€s al Eurid €aJ:irr-lir*rE EI'-iuou Inurr?ln uud urind 1ao'nurn1
-"rad
eiur-rird u3 rS rep 'Epurag urrd 'ro1a1xa? Inruauop ug tnFrsap; J€.S
snpuor E alep ap IaJ aJrJo EI rolr,rud aliarnrlsuoc rA arnpe €aJe? AJEJ
-a.rd"ra1ur ac €aac uI €aJapaJOuI '(Joiaqrue ale aluesaJalul I€ur
ng
alal alalJadse rdoluoJ B ap 'lli- 1ar 'e,rr1u1ua? nJ) gueaurad
€ar EI €lsrlernlcnrls-orruas eur5rpe;ed €l ap aJrlJa.r,uoc g1e1dar1 ezaT

o B"ro?Inu eeped urp +€?srxo V 'aleJnllnc uglndrls ap rca,rrqF Inpo
un-J?ul alrdoluoc g gleod ES FJ9J guaas uI ur^aJ.reun.rd ursruoJr
ap IaD runra.rd aldaauoc apun '(Z'g'Z uI aJa?rurJl ?neFJ ru€ aJ€t ng
ET aJBInlaJ rrJgJrunruoo olaualqo;d e1 garlorurasooz Ei ap) I€Jn?
-lnoqns Ia^ru EI acr?orluas Ilpnls le?lo^zap ne-g '1e8r16ge 1ep un AUIS
a : ria8olode riurrgd ap FJrrualod ar5"raua o aJat r€ru nu €l€rtos
rS p1ern11nc eier,t uI Jolauuas eareuoricunJ azorpn?s Fs BrnqaJ? alat:
oJEc rJrloruas roun Eaapl 'olpn$ Ja nJt aurc VIenIa"r g aleod ea
I-a P
runJ€ aJEJ nJ?uad a1e,u1ou aJ?urp alaun etap lrqeqo.rd lu"ra8ns
B ursruocr e;dsap rrJal€qzap ale aJrJo?sr Jolalrloru BaJrnzrlag lsl I

Br+ncsrp tu9nlou '8'9 aJEJ

'1ndur c6rur gs a8unfe 'nu n€s ?BSoJns alsa Inrur?s un 'lJni

FJEp prcap ES EC 'rraJo r€-al rur FIEn?JE eridac;rad a"rec ad JolrJnl AJEO

-go"rd earurilnur nu '1go"rd .rn8urs un pp rurl rJnJanl urp i earu 'lnln
€ a+elrl€rodroc 16 ec psealaiu3 'a1aru rriglr.Lrlcarqns [E arapal
ap lnlrund urp (?rurs ps n€s) pg^ Es perpardur3 pur leForns-1n1 uIi

-nulls "nu nss 1e8o"rns aJSa InurrJS un Bc€p Iu!]ap 1od euuu ap aJSai

alur€uI Jr'zg^ € aJBJ rnlac IB aJapeA ap lnlcund pued"rnzn r€IunN lilip
'1e8o"rns a FllnrurJs 'pp.r. 1-nu gaeq c rasec alaleds urp inaedoJ pg^
ad Il
NOSIOdIH IS J^JSINOCI -Ini
.PlE

J"I

elue

-EXA

-rad

nc '

-apu
"'BJt

KANT SI ORNITORINCUL

6.9. A-l vedea gi a-l desena pe Saturn

Disputa cu Maldonado se ndscuse dintr-o obieclie a lui in favoarea

iconismului: cd imaginea Lunii pe care o vedea Galilei prin
luneta lui era un icon si, ca atare, dotat cu o inndscut[ ase-

mdnare cu Luna insiqi. Eu obiectarn c[ imaginea de pe ocularul

lunetei in nici rn caz nu era un icon - cel pulin ?n sensul unui

semn iconic. Sernnul iconic, sau hipoiconui Lunii, se ivea atunci

cAnd, dupi ce va fi privit prin lunetd, Galilei desena Luna. $i
cum Galilei gtia deja multe despre Luni, pentru ci o observase
ca toatd lumea cu ochiul liber, mi refeream la o situa.tie mai
,,aurorali", mai ineditd, aceea a lui Galilei care pentru prima
oarl privea cu luneta lui planeta Saturn gi apoi, asa cum se

poate vedea, de exemplu, in Sidereus Nuncius, ii fdcea niste

desene.

Avem intr-un astfei de caz patru elemente aflate in joc:

(i) Saturn ca lucru in sine, ca Obiect Dinamic (cAnd, chiar firi
si fie un obiect, ar fi un ansamblu de stimuli); (ii) stimulii
luminoEi pe care Galiler ii pnmeste cAnd iqi pune ochiul la
ocular (;i lAsAm opticii sA studieze ce se intAmpld in traiectul

dintre razeie emanate de planeta, ocular concav gi obiectiv

biconvexr; iiiil tipul conceptual pe care Gaiiiei i-l re-constituie

lui Saturn, Obiectul Nemijlocit (care, intr-un fel, va fi diferit de
cel pe care-l avea cand il zd.rea cu greutate cu ochiul liber); (iv)

desenul (hipoicon) pe care Galilei i-l face lui Saturn.
Aparent, ceie patru stadii se aEazd in aceast5. succesiune:

Saturn in sine -+ Saturn pe lentilS + Tip cognitiv + Desen

gi aqa aq face eu astizi dacd a; vrea s5. desenez ceea ce vdd prin
lunet[. Insi Galilei privea pentru prima oard. $i, privind, z[-
regte ceva nemaivizul" Exista felurite scrisori in care Galilei iqi
comunicd treptat propriile-i descoperiri, gi se vede osteneala pe

csacrreisoEri-io(dcnitr(ein timp ce privester ca sd, uadd.. De exemplu, in tr:ei
Benedetto Casrel1i, 1610, cdtre Belisario Giunti,

1610,9i cdtre Giuliano de'Jledici, 1611) spune cd ar fi vdzut
nu o singuri stea, ci trei, ur-rile impreunS. in linie dreaptd
paraleli cu echinoxialul, qi reprezintS. ceea ce a vl,zut astfel
ifigura 6.2):

rJgluazordal a+lB Efap lnz?^ rrr€-r gt ru1ued nldrurs 16 "rnd rep 'e1es IAJ
alalaur rS uJn?€S ad uralfeounoal IJ rou 'lnuasop ur,Lr"rd pugC
Elc
V'g otnBtg ln

:r1'g e;n8g) aJe?uozaJdar erarl E Flseace e1 a8unle 'lt

Iallle5 'laJtsy -'iinles rn1 lncolhur urp 1nqo1F ap Surle os aruc IAJ
rs 'alruaruoi ::-ur,€g 1nro1[ru uJ a?EcaunluJ olJeoJ r.rnrq8unr"rl ad
rJrur Enop r.t gscll; ap rigrprunl pnop pcrpe 'g1ern1g1e e;n8g
ur apa-\ as runJ ESE rJ'EpunloJ a ruru nu oJ g;nFg nt 16" r.reur ISI

reru r.rndroc ap rc'apun1o.r rarur r"rnd.roo pnop ap BqJoA o reru -6L

nu pc urnce lgrp+oq E raIrlEC '(gIgI urp oaruor.rog o8uepog u.t.,

aJlpc oJeosrJrs o-J+uJ 'nldurexe ap) e16o,rr.rd "rur 16 a1$e,rr"r4 :a

'uJnl€S Inl Iu (nou) Ar+ru8oc dr1 un grsernrlsuoc r6-gs I\I

na"r8 nc edecug nes 'apa,r, arunue ac p8eeieiur ES EJJEaJuI ralrlep tn
'(cserec droa un a.rdsap Booc€ BarrraJl ad elsrxa a"rec eunrfou ocrJo alf.
nc Bzea?s€J1uoa 'a1e11e a.r1u1 'a.rec) Iaur un ap g1e;nfuoruJ aU ES
\Jl
gleueld o ua qeldel6eau pfue.rnFrs na o ooareoap 'gc "re1c a ItlV Ir.:
€l
g.g otn&g
:ig'9 ernBrg o,,aurlsgur raun eruJoJ ap") e6e rB earpde ealnd I.,I1.T
JE uJn+€S srnlnJo?rlrJd rnlnrqco B nes rnln+uarunrlsur rrunriceg
-Jodrur" ezrrec ulp gc a+riupe (ZIil'r"ras1ar1 orJ€tr\I a.r1ga 16 '9191 D tt
'laIpaIN (ap ou€rlnrC ar+pr 'nlduaxa ap) r"rosucs alle uI r€O
r,
'^r

O l:-

AS
E tI.

I€i]

ASE

IS
IJU

IN I'

Ini

-as

ul.

EA

g'g otnEtg

NOCIOcIIH IS IAiSINOSI

I(A-\T SI ORNITORINT]UL

elaborate, cdrora aceastd schild le anticipeazI puline trdsdturi

pertinente (un glob gi o elipsa care-l inconjoard - qi depinde de
noi ca si vedem o perspectivd intr-o schild care face foarte

pu{in pentru a o sugera). Sd se observe cd Galilei nu vedea

aceastd perspectivd, altfel n-ar fi vorbit de doud jumdtdli de

elipsd, ci de o fAqie elipticels. Galilei incd mai vedea un soi de
Mickey Mouse, un chip cu doud mari pavilioane auriculare. Dar
nu se poate nega cd acest ai treilea desen este mai asemindtor

imaginilor ulterioare, chiar fotografice, ale lui Saturn in mo-
mentul maximei lui inclindri;in orice caz, corespunde pe planul

morfologic tipului cognitiv pe care o persoan5. de culturS. medie

le are in aceastd privinfd. Sd se observe ci (prin coincidenla

afirmati intre tip cognitiv si continut nuclear sau Obiect Nemij-

locit) o persoanh fdri cine qtie ce talente grafice, rugati s6-1

reprezinte pe Saturn, ar face ast1.zi un desen destul de asem5.-
ndtor cu cel al lui Galilei, probabil con'lpletAnd cele doui elipse

in partea inferioard in aqa fel iricAt inelul sd pard ci trece prin
fala globului.

In fala sforldrilor galileene suntem inclinali sd credem c5.
nu construclia de tip cognitrv preceda desenul; ci, la o adicd,

ii urmeazd:

Saturn in sine -; Saturn pe lentild -+ Desen -+ Tip cognitiv

Numai cdutAnd si fixeze pe hArtie trdsdturile esenliale a

ceea ce tocmai primegte (in acest stadiu, cheaguri de primeitate,
succesiune dezordonatEi de stimuli), Galilei ajunge incet-incet
sd.,,vad5.", sd-l perceapd pe Saturn gi s5.-gi construiascd un prim

Ei ipotetic tip cognitiv. Asta este ceea ce incercam sI spun in
Tratat in legdturi cu inven{iile rariicalele.

Cu toate acestea, inc6 nu s-a spus ce anume este al doilea
element al lanlului, Saturn cel de pe lentil6. Din punct de
vedere semiotic ar pdrea un fenomen neglijabil: luneta con-
stituie un canal prin care ajungeau la Galilei o serie de stimuli,
ca Ei cum i-ar {i primit daca. la bordul unei mici nave spaliale,

s-ar fi apropiat suficient de Saturn.

Dar tocmai acest ,,ca si cum" este cel care cere sd adiugdm
cAteva refleclii (qi, cum se r-a vedea, nicicAnd metafcra reflec-

tirii n-a fost mai literal5 !). Si nu atAt pentru a inlelege mai

bine pelceptia, cAt pentru a reproduce incd o dati fenomenul

hipoiconurilor.

'E?€*J is

r:ri-rES'giuernFis ru't:: 1i:xq'rt;lEs 16 ali,lrilr'aialuis l* aia"^e.t
rs lep '1ndo-.so"rtrr:.: 'irLdl':salal ?rJns lr,IiiJ (i?poaJr'r 1r-ine-r g
g_: FJE] rep ,ura:e.l i-r.t:t iiflcqo.1d Sesrn {ir* ii.ii3ilu 1nttrn:3 n: aJeJ

ad e,tae 3EJ aird 'a'ii :'::!ti;1niu npzoitt':di''' e?4]Ti 'ali'oooaigl €taJl

s o EZEaJnFner.,i 1r']i:r1c.,id +E3u! sSllllr.zi-af seTjaiu"s-se n2 ig ieJ
e6e ug a3l'itr c ..!"p -t-:r!rllq 3]EJ a3 P33;l alxrj-i, i-1i.11 i::iEi nrdrlur'rd
uI aJs3 'erigF"rpi .i- g,''lsueSre pzaio"rd EJ3prsuol rr;pd "re-g

'plr{3:l un ;.;:u ?l g-lnp ps i5 er:nps ES E;Jea-iiil a} l.ul€ur
eaurLri:l rsaigt:,'unqru.l i*6 )'qarn'lolu3 a-re; r-rnFull rA nnqcg.rls
'(-in1n.r9ir. a ls ii-::C ;i a,iaoJ.3i.lJo:ld ear-:nrire JSe"Ig?u: a"re.l; le"tauaF rn
alelT-rrluia-r 'r lr.LF*i(,',,trd !,,riT-'i;?Eizii"i:i n;r:nriae SsalFlIrI a;el) rgclueC

a'(a1JaJ;rSeeOo€uria"qrolgalaJF€arpurEJO'Lnii..iillirSr:i'rtrI:l,rr,li)*:.3Cna..ii,?i r,ilii3l:T:3l"1Sels--ur:3lxdari3E:Snrr:1**raqzoaupuo1u.:r
uI IIIE.TOpISUOS al nu JJPJ 3,j:i':31 :." l-l:ij:ii'i? li.ii:p'a.t€oStJerIi
aleil?ual 'aia.3ueo;otard 'alaueo;eFau iuns i:C+s?: I trillrrln-r3 e
ud anI s'una-irxealoa1qeczoa 1c(ut odl'sqeiiq-Iil{ul}rsl {iI'lrJsnle
EIi?'rn?Eu eaumiae esa8mla-rd 'luaprale uud a;e,; reur
'1eurgr1-re
lauJoc un t1€s L,a4'ntu-asnd
nJqluau trn IaJ?s€ luns rA o nu JEp

'eargg pdn;r1 ao Eaa;l JeJ atrloryn)o??t! alaza?c-id'a"retu'rn urJd
'1apun.r1qd aleod nu Inri{lo apun cloee is
re 'e1nru ure-au nes lndec alJeoluS ure EsEp EapaA aleod 1n{{{ic
apun oloss EpEA ES relunu unq $ JE-u E3 insuas ur) palzn'lxxtl
arirun; ri pug,te 'pntsualxa pzaXo;rd Flueia3xa o EaAE i-uu '"ro?E?F're
a uln3 eie pqu"'aer;"Ix {Er;l;}ue 4i3o un EoAE
rlJlscu inla5ap rez€J elalnuii
ute gtep 'gzey 'e7giuiod;or aunrire ap a-ltseor-I

uI ,rljnrurxEru sI EIEnZIA EJ?SI?OU €zEi apuTlxe eal"ccl ulE ElsasE
'JO?€?FJE rninleFap {rg.x€A ur : l+ JE 'Tlqeuozfr"I
lnlsJ uI F? i-'rapvr.g u1 '1,la.rc:r Insuilc-aqH'Eraids ?rrzEJ €''Aii epun

g"ErnrreiF3;.}oA-J€-33ulIn'sguions o aF olosulp ';*iru:a.rn InJ?iJriE{u} 'rnlnde:l
{rrl.rop E3saFe aFirn rJn.f,ol a}xugur alle
inJJgA ad 'l,ar.rd malnd FS
rJI Iilr.rup'rl.r!.srru aiareds u1 'a1Sa'rr} 'I??paA l]a-+n'J !-IlE zlll-) ]n-aJil

u3 rs gr p-rit?{}Jcsieruall 'aJEurr{s acl ii\i-e ',E.3ea;: L-ri ioA Jl?-l lrlln

:asrul0-Lro3a ea-rd nr: rJnsr-tilcsE.r;lsarur-rc a'r; ia31q{-r ap 'iq'lc eelreJ?
ad t:.qqe;?rr!
IB un 'ea1nd JE FJPp 'Fq1= Fs riop "r" spiJa €,13iln 1e'redTJ aslrc
'ue8-ro rnun e eunr!;e eF ezrJ-l ?i31-:11|X*'r a;e':
prrg
ezalo-rd alsa 3-re1 suas u3 ;l.rap '(9"1+:3uap p;eid 'nidr;raxa ap) FSdr{

ue3;o un aliatmtolu! aJ:|-J ?e-red:: :'i.lt eze?l;d ir-trr{unu llnuirq6;

aua?ord "sI'9

I i;l \io,) iocil{ is l{slINO:}I

338 K\NT SI ORNITORINCUL

AtAt protezele extensive, cAt qi cele magnificative se pot
specifica si ca intruziue. Intre cele extensiuo-intruziue vom cita

periscopul sau anumite instrumente medicale care permit sd se
exploreze cavitfli imediat accesibile, ca urechea qi gAtui, printre
cele magnificativo-intruzive sunt dispozitivele ecografice, siste-

mele de scoatere in relief cu raze gama in medicina nuclear[,
sau anumite sonde dotate cu o minusculi camerd care explo-
reaz6. intregul meandru intestinal proiectAnd pe un ecran ceea

ce ,,v-adi$t1"'.

AceastS, incercare de clasificare imi servea numai pentru a
vorbi despre acel tip special si originar de protezi care este

oglinda.

6.11. Iarisi despre oglinzi22

Ce anume este o oglind5, in sensul curent al termenului? Este
o suprafati regulati piand sau curbd. capabild si reflecte radialia
luminoasd incidenta. O oglindd plana oferd o imagine virtua16,
dreapti, intoarsd r.sau simetricar. speculara (de mdrime egald cu
a obiectului reflectatr. lipsita de asa-zise aberalii cromatice. O
oglindd convexa furnizeazh imagini virtuale, drepte, risturnate
qi micgorate, O ogiindd. concav[ este o suprafali de aqa fel incdt
(a) cAnd obiectul std intre focar qi privitor, oferd imagini vir-
tuale, drepte, intoarse, mdrite; (b) cAnd obiectul iqi schimbd
pozitia, de la infinit la coincidenta cu punctul focal, oferb. imagini

reale, risturnate, mirite sau micsorate, dupd caz, in puncte
diferite ale spaliului, care pot fi observate de ochiul omenesc

si culese de un ecran. Oglinzile parabolice, elipsoidale, sferice
sau cilindrice nu sunt de uz obi,snuit, si privesc eventual intre-

buin![ri de oglinzi deformate ,ci de teatre catoptrice23.
In Eco (1985) giseam curioasa si aproape de-a dreptul ,,ide-

alist5" ideea acreditatd in studiile de optici, ci imaginea spe-
culari ar fi rabatatd., altfel, spus. cu ,,simetrie inversi". Opinia

naivd cd oglinda ar pune dreapta in locul stAngii si invers este
atdt de inrdddcinatd, incAt unii s-au mirat cd oglinzile schimbi
dreapta cu stAnga, dar nu si susul cu josul. Sh ne gAndim insd

un moment: dacd in fala oglinzii am impresia cd se schimbi
dreapta cu stAnga, pentru ca in imagine se pare cd eu port

ceasul la mdna dreaptd, din acela,.i motiv, daci privesc o oglindd

pnUag1uJzg"Euprrlg8IJ'Jo"u€qpOnc'cJ(eee':l7s-c.o6I'a9zrrJgleuJn:r1sersJoneaEJlpn-rasSlIdniouglesltladna;Joupeer-oionrssdJnnacusnsreelnoludslrnseu1aagg6"lirurce€peacru'grn'nalarr5liitaesP'r18S8nuuJergpnaylos?qrseouae1Js€ulnJl;'srariaeualuta"v'rredc6aJnearl EP
*-orrJaq€do.is1n-gluFgcreupg'41JtBltnIrpr{optdo'ellua.raunlJoralguraeedll6n'qaccuarnduqrsocuseoaJuu?Jrs)8eelISrupator€uLulpluosinolll-oJudJlue'p!elueaIc.qradJpsoanApf
rS arfdac".nrapd er1u1 i.ro.tip op ros un-.l1uud 'gzealerncul aI Ia oJBc uo
ad agrznp ap crzg 1..t-"-b.tn; urrirpdsap
ES lol ap rerqc ur6n Eq

p-..rrelrnrlc,a"d1s*tte1edu"tr,8toecturraJrcicaaJgoaJ rru1ngu:de1adaraadlurlenpl'JaolsloatuaJtBea't'arlcda1cdrea;dp FS
'(e8ug1s uI €Ue Je-s '€lslxa JE ea geup '9pur13o utp BQI
.nr".,1"0o."r"4d ei PUE as pldea'rp
nrluad EJEp JBIqJ T gJlseou eldea.rp ats

prJs€ou €aqcarn e1 ap rpd ap eir,rn6 9a rur16 16 epurlSo urTsoloJ PS €JU
tunc un1$ 'rctlseds a16ru ec urq1roduroc ou PS EJFJ rugupldard eu
eiuauiurp 'urr6ner riol '1dalp -d^u)
gr-,oC"t'a"rpz.tnt1lrEPo lsruerastoeloa; P9IsJo'eJrnusqnuug
Fs ec 9pui13o u3 ,,rr1ul" nu ES -aD

.""fn ru"palugn'sttrn,ttu18IooulnJrBorO.ra'(leu3ruu9J1FsUnEaaespaeJdEsc gl€n1.rl^ gueosrad -aJ

€arB auri nes; gldeelp dJi.

€ugru BI Inseae gpeod Ec ruprrru eu 16 'gie; uI F?s au oc In+IE un JSA
alsa gc luapaJc arec ardsap nes gpurl8o uI urapal I-aJ€o ad i'l.'l
1ac
Iu!
nc ugtrJrluopr au arec rot uraluns rop '93ug1s ee1;ed 15 1e; e1
'e1dua.rp o opun olose lcexo FJlseou eldearp Pltagar epuq36 EO

r]'t
o
nJ'

er l

at s

g'g $ g'g ayun?tg :ti;

'(g'g BrnSIJ) qzeJ o rclu pzee6rcrucul as nu g"repcads ErxaUaJ uI EN
:F-(Jcga'AEgulreIreJnonEsSSgrup) puspJrneaJosulsqgroeJllnancruoelduas€lecIcnr1ulnJadorun1oaeuppazoluulrrolgSuzoorluercatulluaaqFeccrlseedF1cdaees3Onru'eqqIzaeousI
Eaa
'ala.reorcrd sns uI rB lndec pP^ IluI sol u3 9r .OI

n.rluad '1nsof nc Insns Eqlulqcs 93 paJe 9s InqaJl JE u€ABl ad ep -als

NOCIOdIH IS IiJSINOJI f TI
d:

ElI:
rod





I{.A.NT SI O RNITORI\CL;L

temperaturii exterioare, cu penseta se poate crede ci am apucat
ceva care insd ne scapd. in schimb, cu oglinda suntem siguri
c5. ea ne arati lucrurile asa cum sunt, chiar si cAnd ne privim
in oglindd si n-am vrea sd fim asa cum ne vedem.
Fireste, se exclud cazurile de oglinzi aburite, de inselare
datorati erorii noastre (ca atunci cAnd credem cd vedem pe
cineva care vine spre noi, si nu este decat imaginea noastrd.
reflectatd), de echivoc,
datoritd cdruia credem c6-i oglind[ o
ram5. goald in spatele
cS.reia std. cineva ce imiti migcdrile
noastre (cum se-ntAmpli intr-un film cu Fralii Marx). Dar in
imprejurdri normale noi folosim oglinzile cu siguranla cE ele nu
mint.

Facem asta pentru c5. am invdlat cE proteza speculari oferi
ochiului aceiasi stimuli pe care el ii prirneqte dacd ar fi vizavi
de noi (eventual pe varfui degetului arit[tor pe care il intindem
citre fala noastrd,). in acest sens suntem siguri cd oglinda ne
oferi dublul absolut al cAmpului stimulator. DacI un semn
iconic (in sensul de hipoicon) ar fi cu adevdrat o imagine care
are toate proprietatile (cel putin
'iszeumalne)icaolneicobpireinctuelxuci erleepnrt5e,-
zentat, imaginea speculara ar fi
altfel spus, ar fi singur,.rl icon erterior mintii noastre a cirui
experientd. o avem cu adevArat. Dar acest jcon in stare purd nu
se inlocuieste decAt pe e1 insugi.

Totu-ci nu este nici Firstness in sensul peircean. pentru cd
ceea ce vedem este deja intretesut cu constiinta unei relatii cu

un fapt: eventual, este o Firstness deja legatd de o Secon d.ness,
deoarece pune in raport necesar qi direct oglinditorul cu oglin-
ditul. Totugi ?.ncd, nu este un senl.n. Aceasta, fireste, dacd acceptim

ci pentru a defini un semn ca atare trebuie sd tinem seama d.e

urmS.toarele criterii :
(i) Semnul e ceva care tine locul a altceva in absenla acestui

altceua. in schimb, imaginea specuiard. se afld?n prezen{aobiecturui
pe care-l reflectd.

(ii) Semnul e materialmente deosebit de lucrul cdruia ii este
semn, altfel s-ar putea spune ca eu sunt semnul meu insumi.
In schimb, imaginea speculara este, am v6zut aceasta, un dublu
absolut al stimulilor ingiEi pe cale ochiul nostru i-ar primi dac[

ar fi vizavi de obiect.
(iii) in semn, pianul expresiei se distinge prin substanld si
fIno.s-c3h,imEbi ,focrumoagilninsddaEitraarnspfuetreala fi transpusi in alti substanfd.

maximum (trimitand-o in sens

-€nxru.aIaEetEarul[steanlJstBqanJcs€EJOaEJ'€aaprclusJrolulr'sr(urza'argdJ'€tunlanu1l6D(FaldIIn' ]r'Iarilaeud;na'daiu1tsaat1;uda'"eureJr€d1€al9rddJ)agrpuargsluuan"rrsdo
a'eJ'n.BJ.Bpi'u-rZeuc.,oZlyoEr€3ertJrsru;ruFLpduaJIGnr1€ccIsn'nrrIa{uup-"'I4ouarpotuppr11a.eg9drnsu,duao.n'rtlXgnpepllaclotuet"zdJ.li1qoeroigJarcc,ptntsnnr"ddp'u1onna"ueIpE'IpnIdJojauPl'aJe'spnJlq-arua'naaruup1uulFrnsunrSaopdv,eaxnrn8rlaiur:ecJ-n'iuq'trr'J9lsltuEEPuuarE:Os6dSlre8rueuaro6narllaIl81e)lz{u6nuau:sn'nploaJs1.esorrusJuld1aeanrr'J1unraluecoc?l.aosursgneralca6orr"aeAderl
g, n"1rrd 6e rB 'urudrur aI aJ EJns€tu ad alaru alaurJn eapa'r €e

.iolareorcrd a11dlpl ad rqco ea-re ie greg gtdearp alurl uI sraru

un'rIa-nB.1sur"iuda€aui.trr[arrlnglp.gqicnree1-l-r"€BgJee-€a"uslsdppqu1'g,e'ia,ag1aEgErictOdllua1aua6€rcurla'aeauucnaurornrlupdrJzdncOrcououdaJerltrpsJaaoteeBuuslre"aaJaugi-Jguuoslua'nea.anrlr,ouuo6esdlErtn;a'qcantuEr;u.gureans1rudorarsoarugeuluErrunB1duu1IrrlaetrueucrualrraraerJluaEndeu'dnr"dJrrdroEJtl'l'lnztia'apsaaataltuanp1ldlt€'s{arlusuEonurarruruJorruJaaeelpuulaxaaapFroaunEidllJeaulr'lr€gJezrPaaa9eInlunlrpsu.Sor€daca€Ertau'asroor-uc"tdrdd-drreasepFeuneJ'uarluu9te€:seaJ'l(ctJraeneyrzaauB1uiqpJlutnrBsnI5uou'1naluser}eedIspurnuueuprlsP3aardanuEulJJcuarga€l€aardrpJJrspc]l

o:-Eaaus3-Jar€eErArapunA€uplaaruanadrlJa€lurlgusrrunlaaeerud-dnBrrEneNronue3n,s''gnFe1.rpl6rae1lleuilJqudaretapzdaslpueqpu'rdierl'ozuuIJlunrBr€arualo'rFaptloe€otalApnl9uuJeraiolreuJruJBnga1'dgunnezI1uraaedllu1neueEo3drrne;UdIulJ€n€€acroaeale'selupndprnp+su€'ularruteral1Faar€reoqnluaa1ornpl)5nguun1ecardeulnlFl(eorJroPl3'llrauira1edusIel

u,Jaun"€-ldiIFerrqrroi'€IqgDndJ"nz"IIren.neercu1uunutarulrnallasuuPsasaSacdn'Icpniuin1nppae€onJosprlardodrunriru9t"arrqs"ursutc1gaisorpeleaduiulumnlarlruapncluaaaunad"Jrpud€scsoEelagI1SapruoBoudn'I1IrI'noqg8iuJEJieuaallugusadpnl.srxarFnalpe3eecu€onaonpgduu,rcirlJ3Iu8inan€eauddrltrqduaul'cf(rrltlaquIg''S1qsorlesoou(urIrcE^oxiotq)JJa"uEeronagpst;
tl 'dtf pode; uI gcruuras
grulncads eaur5eul u1 'qunqcs un nc o?srxa PS €3 (^r)
gfui.rnco o rnlllsuos 91eod as es ajec as
uuras 'psndo

e.relneads giegerdns o ad gseoununl giuelsqns rieaace (sJalur

trt NOJIOdIH IS T{SINOJI

Kd\T SI ORNITORiNCUI,

din care e alcdtuit obiectul, qi de la care se ajunge de Ia puline
trdsdturi (profiluri, in general) la o reconstituire inferentiald a
posibilului obiect ce s-a imprimat. intre altele, fireste cd aceste
amprente subzistd qi dupd ce obiectul le-a imprirnat, si de aceea
pot^fi qi falsificate, ceea ce nu se intAmpld cu imaginea specuiard.

In sfdrgit, amprenta e semn, intrucAt e in chip fundamental
o expresie ce trimite la un continut, iar conlinutul e intotdeauna
general. Atunci cAnd Robinson vede amprenta pe nisip nu spune
pe aici a trecut Vineri, ci pe aici a trecut o fdpturd omeneascd..
De asemenea, un vAndtor care ar urmdri un anume cerb, sau
un spion care se tine la micS distanli pe urmele ldsate pe teren

de domnul X, inilial vdd amprentele unui cerb qi a\e unei

persoane (sau ale unui pantofl, qi numai prin inf'erenti se

conving c5. e vorba de acel cerb sau de acea persoand X25.
Fireqte, s-ar putea reprosa cd obiectele sunt folosite ca semne

ostensive (ardt un cAine ciobdnesc sau un telefon ca sE spun cd

duldii sau telefoanele sunt lucruri fdcute in cutare sau cutare

fel - cf. Tiatat,3.6.3). in procesele de ostentare se aiege un

obiect ca exemplu care trimite la toate obiecteie din categoria
sa, dar se folosegte un obiect ca semn ostensiv tocmai pentru
c5. e mai intAi de toate un obiect. Eu pot sd md privesc in
oglindd ca sd-mi spun mie insumi cd fiintele omeneqti sunt in
general ca mine, dar in acelaEi fel ag putea sA-mi privesc tele-
fonul de pe masd ca sd-mi spun ca toate teiefoaneie sunt in

general astfel. $i deci imaginea specui:rra. este incd o datd o

protezd care-mi permite mie sau altora sa .,'edem un obiect ce
poate fr ales ca semn ostensir,26.

Prin urmare, imaginea pe care o ','edem in oglindd nu este
un semn, dupi cum nu e semn nici rnraginea mdritd ce ne este
ardtatb de lunetd, sau aceea ariia:a de periscopz7.

La o adicd, tocmai din fascina:,a pe care ornenirea a simtit-o,

inci din vremea lui Narcis. in ce priveqte oglinzile se nagte

visul unui semn care s5. aibA aceleaEi proprietili cu cele ale

imaginii speculare. Experienla speculard poate explica nagterea
unei notiuni cum e aceea (semro:ica r de semn iconic (ca hipoicon),
dar nu este explicatd de ea.

Dar atunci, dacd o iudm pe drumul acesta, tocmai din far-
mecul imemorial al oglinzilor ,<e naste ideea unei cunoasteri

care s5. fie adecvare completa ,exact asa : ,,speculard,') intre
lucru qi intelect. Din ea se nasre ideea indicilor: ea spune
'acesta" si ,,aici" si arati spre mine care md privesc in momentul

Ei..rnd E-\ as) rrur8Erur erirugap urp BAa-.) apJard as aJ€JurpoJap I
3
ap i:' aJeJgrpoJ ap {nsacoJd uJ po pugldatJe r€ J€rr{c - eJ€lncads
;ur,-:eurr o rJ Je runr rS EJ al€ug uur8eurr eie; u1 eyoduroc "re-s a.
in.roielradg 'arieurlsap EI a?Burqugar rode rs (grnleu gX1e oaJ^
ap r"rnslndurt u! aslJJSuD4 nr-S asnpnri 'sr''ds IoJ?l€) .,alezrleluolt F
-Eurap" IoJ un-J?uJ g Tod glcauoJ al Epuir.qc arec ad as€ourrunl
alaieuures gc ar16 InJo?EAJasqo gc ruprrr'Elur au ES tunrv _t
'e1elda"rp €ale Je 1J6g-urVnuuuJ1^'ra?lceauJralrua:ra;izt,uardlSoosaap.rieuceBl Auant
opa^ g "ru ted '1I
Fc sur uoc E

ap srrrsuEJl a?sa rI apa^ aJ €aal 9J }ls JE Ii.JotB rrasqo FOBC ai
'a?eurlcuJ rzurlSo ap gsnpord eaurSerur uFd rua-re 1-a.ree ed n
'plduns gpurl8o o aanpo.rd I-aJBJ ad 1ar U ?.\ nu IEug Inl€?InzaJ :1
zei ]sa)e yl 'reA Jqurnu uJ rzurlrao rsoloJ JE-s '1ca:rp Jo+Jerrr
g JE runs rs €3 v ur atsa aJ eaal EpE.\ ES BaJ-\ InJolE^Jasqo 9c 'c
uraundnso.rd gcpung '.rud 'eapop le-ap IaJ ug'.redrur ag ps omqaJ+
rzurl8o op Irupunu 'zec lnruud uI 'ln?uorurua.La r.l,!rd "re rS y u3 g ;)'
JE gc€p o-€apal JE aJBc ad eeur8eun nes 'g"relnceds aulSerur o
A:
gcsearuud BS InJol€^Jasqo er uraJl Ec€p alsa Furalqo'y"rdu1ecercuanrlad
3-l
c

-iI

-?l

as ar n€s olsa aJ eeec (eunds os ps alSernu6rqo as tunc) {BaJ
durrq u1 'Fp€A ps g InJolBAJasqo iuul u3 rrxagar ap cof un-r1ur.rd
lgcug e6e a+Eurlcu3 1,r.r;r1od rzuqFo ap Enurluoc auas o aund
re-s '1n-ro?e^Jasqo n-e€Tssrlxoaaraqpounun'gF+lasurxrradaupnun€I'ygulrgudn'dluaurnu-rJuluarlpo
un p"ruo6eysap as

'rr1eruo1n1 e,r.rigr ep giuelsrp o ad Fc rrrnce ruaundnsard eg

aunrzr^olot 16 rzuHFo ap rls 'zT'g

'sTPlEupruase g eleod FS aJec nc crurru
nu nJ+sou InsJalrun u3 urind 1ac rB un a 'p.re1
F?srxo eur5erur r€urnu a Et a+so a;epcads 'tantuttd
-nceds p nFdord
rrur8erur

Irua?JerBC 'orurlqns rualep 1od riaod ap esnds aJEJ - aJEoJE?aru
+uns Ea?sace r€0 'ppuq8o uI pF^ ac eaar g 1eru re-u gpuilFo
ui pE^ oJ Boac 'es e agularrdo"rd atrro lnpJard g "re-r6 Ec€p rer{.{J
'pc elcadsns 1od nu 'lunleeSet1uot ocrJo €l Ef?srzaJ'apISIJ alrJpu
-urosap oJ1urp gpFIJ r€ur Eao 1€Jg^ape nJ a?sa ra €oJ€uurasap

'*1n1osqe nlrdo"rd aurnu" rnun pldruoxa ?EJEAap€ ne also erelncads

eaur€erur : nps In:iuaJoJar €l llaJrp p?IurIJl gs 'lergruuas ap
lsdr1 'a.rec uruas rnun €aapr e16eu os Ea urg 'esanr-rd pru oJBJ uI

NOi}IOdIH IS I{SI I.iO3I

I{AN'1' 51 ORI ITORl.\t'L'1.

cu, irnaginea primite aqa cum se comporta in fata unei oglinzi
usor aburite, sau ca atunci cAnd vede ceva intr-o camerA in
penumbre, int,egrAnd stimuiir cu ceea ce qtie deja sau cu unele

inferente)"

Aceasta e ceea ce se intin'rpi[ cu imaqinea, televizivS. Tb]evi-
ziunea ne apare ca c ogiindi eXectronied ce ne arat,d la distantd
ceea ce se intAmpld intr-un punet la care ochir,rl nostm n-ar
putea altfel ajunge. Ca qi teiescopui sau nticroscopul, ea este
exempi""rl excelent al unei proteze magnificative (iar pe ciea-
supra si larg intruzivd atunci cAnd e necesar)"

Fireqte, irebuie si ne gAnclim la o televiziune tn stare purd,
reprezentatd de un aparat rtt tircuil irtciti,s, cu teiecameri {ixd.
care preia tot ce se petrece intr:un anumit ioc. Altfel tele-

viziunea, ca Ei einernatograful sau teatrul insuqi, este ceva care
aratd o punere in scenS anterioar5- (Bet,tetini, 1975) si in care
intervin artificii de itrurninare, jccuri de cadru qi contracadru,

montaj, efecte KuL*so"r etc. ."i ii.i-l- Gire,?.,qia intr[m in universui
semnif; idrii se-i; ai lcnr:lrri:-:'ii

Ilar rJr.ci: lr..:rsr.,lei5-n 1it!:-'r.-1.11r..;1r: il::lr.rr*: r;rrrd, ne afl5m in

fata llei';,ri"ale:4e ,:r'r:at il fi cir, ..ir-icetir:,.rt5". 3j pi.r a unui fenomen

de s*mrihcare -\rste stimuli perceptiri deterninati. cricAt de

din:rinuari. rradusi cum trebuie in semnale eiectrorrice. parvin

id,ecoiiificali de o magini) la orsanele de perceptie aie destina-

tarulLri. Tot ceea ce destina-tuu.-r] .-,:-: plitea face cu acei stimuli (s5-i

refuze, sA-i interpreteze sai; o:'i.rye =itcsva.) este acelasi lu,:ra care
s-ar intAmpla dac[ desl,'lnai=i'-.rl ar verlea Cirect ce se intArnpld"

Pentiu a pune in chip mai hlt:r,'5t aceast,a echiva.len!5 intre

TV Ei oglindd. si ne imaginaiir ir telecarnera cu circuit inchis
se afli in rnediul in care train si ra ti'ansmite ceea ce preia de

pe un video pus in aceeasi r.nrl,rrurti Am a','ea niste erperiente

cle ordin specular, in sens-.l1 ti ne-am putea l'edea itin fatd sau

din spate (a;a cum se-nti*-rpii ru cglinziie puse fatd-n fa{a) gr
vom .re.dea pe ecran ceea ca :.)rlrnai facem in rnomentui ac,ela.

Care ar fi iiecsebirea? C5.nu- :1r avea exilerienta pe care ne-o

permiie c cglindd simpl5. ci am r edea o a treia imagrne prcdush

de doua cglrnzl inciinate, .-.i ii".r :lr trebui si fim atenti atunci

cAnd fblosii:r i;naginea de pe .-,-r-:rn ea *ci ne pieptdnim, sd ne

radern, si ne i:raci:iem. E c :,iu:.1,je de ugcari,jena, pe care o

incearc5 cineva cai'e, intervie-.:rt inir-un stud,iri de televiziune.

3il veCe in acela;i moment ptr ',rr.r t-rcran pe care-l are in fatd.
-',:ri insi a.paratui cn cir:curt in-t-,r-= rni-ar f,urniza o imagine (de

Barrugap Bqurrqcs JE-u BalsacE a}€o} '1so.ttul rS lsn8 'ag1oe1 ap) aur;Q
'FieJ ut
rS alur.ral niezuas ri nlduraxa ap azauaJJuu FS aJeJ) alen1.rrl 'auntzt.r

aJr[rouoJ?seF nes alenxas aiuarradxa ee,r.e ealnd IJJr- rz o-J?uI aO o aJ€c
au ES '
pugd 'ropuFe*I e arrugap ap €Jrur{a} Bllo^zap r€-s tuncrJo rJun?e r

'6zIIzuIISo esnpo.rd
o-au aJ€
ale arrzll eyurF;eru ap oioJurp un,lr.rd es lnder eseldap ure gJEp 'EIacB I
pldurglu-as runr eie 'rriqo rS uapaA '1e1dar1 Flnur as €puos a3
ls (piB:
FJnsgur ad 'ra 'lgle ierunu nu InJ+sou rnlndror lnror"ralur uud nes gie.l
rurJolEig3 ES InJO.iou Ea.\e urE pcBp ?gcap IJEru IEur giue.rn8rs aiuauac
nc arzrca.rd gS piual-,-.,a o nJ rrrapal es alru.rad au a"ref, giualacxa
ap erard
ur.rd p,l,rlecl;rura:iL pzalord o a €puos gc €apa^ eA as :(al€J srqeui t
a;1u3 pi
1od o ec gJ?s€ou erJad:- urp aiurg alaunrd rAn1o1 Iua?uns e-rec ad 'gldruplr
rS 'rncr"ro unJe gr.qrsarre piuar"radxa; aJacsrl aJlseou ap"rdotd
AJ€3 EJJ
urrd gqunld as pu:r ad g1e.rod.ro3uI FJalrrecalal nJ EIBurJSalur
Epuos o apa.\ aJ E:aJ ueJf,a un ad rlia"rpuun ps runJe pqrsod g {-ps) rlnr

'gleuorfcagrad eriruilaD EI aJllaroal alrrurl EJSrxa nu Fc a ldeg -EUr?SAp
'leraua8 ur alrJnuoJrodrq nes rgerFolog nc
unred
eiduiglul JB-s runc '. uErs JruoJr FurluasardaJ-Jat{lo" un rS 1a"re1ne
-ads apur5eurr uI nES rolatJalqo earadac-rad ug gldtugluJ as lunc ap lgrli

e6e; *u8rs cruoor Surquasa.rdoJ-JIas'; un al6aurnu llapsueg o, €aao UAUIOUA_l
oJlurp elrJrqasoap oJ+urp aped aJeur r€ru eao eapgo "re 16 'rzurlFo
reun uieg ur nes Flaunl o-.r1ur"rd alSa,trrd Elaur? aJEc ur arienlrs uI UrPUE
r6eaaae uI leJe^ap€ na rsg8 ru€-eu ze) +sa)e u1 :cr1do nalu InAJou
El rrlnur+s ?caJrp a+rrusueJ? arec lerede unaJl ap gundsrp ps rA InsJoAru
'n-rpete-
EIncueJJ€Jraqraruiru'lrerlnezErrSr (89 : 616I 'lapsueg ezea.ra8ns urnc) a8unle "re-s AJEJ UI
naur rnlndurgc n"roldure gpundsaro? ps lgcuI AJ€' E.\

pldrue ap Inlsop 16 gleuorsuaurprJ? g "re eaut8eurl ?gJuI gJnsFIu -ola? Ia
e6e ug luuorire;.rad e-s eaunrzrlalal pa 'gsu1 'uraundnsaJd gS '€xg e;
'atnTncads-ntnd tur3erul ap InuaurJa? a1a mluad rsoloJ lrrol 'ptnd at
€aaJB acl 'P?BJ€ Ou nu Ea aJ €aa3 urrJqz es el 'EputlFo na uaeeJ
-uap aci
urnc eie rnlnueJra Iu?unEuJ trlqo rurlrJd ps ualnd nu (a.r; 16 alsa €a
'rauacs nes rnlnllarqo alE alat ap gie; areor"raJur runrsuaurrp ap JE-U NJ-
giuelsrl
rarrqo ap luns (rrr) '.FSnpa,r arirugap nc luns (rr) 'ax€l€qsr luns (r) -l^alaJ'
alezrlala+ ayur8erur :El€zrlalal eac 13 e"relnrads eaurFeun ar1u1
alaun n
aiua"ragrp g?srxa 'a1uar16uoc u"rgldaca.r IE arapaA ap lnleund urp
16 "rerqc 'rn8rsaq '€1nJsouncoJ alsa r-aJ€J JFAapE ap EaJBoIBA uI gJaur

'g1nur"rd alsa aJ€J uI Inpou 'arleurFe"rd ra InloJ pz€asaJalur rzuriSo
gru IcIV 'alerqarar asaco"rd a?IraJIp col u3 gund gs aleod ri ealnd
"re 'p.relneads eac
ap crldo EllraJlp g Je plrzlnalal eaur.Seurr
BJnsBur aJ uI FJSeaiIqB?s FS Iuapsl al€ ur -roplSrlercads su1
'F?aleo? ap €l€rurou gpurlFo o ad

BJ InuBJca JsasoloJ gs ealnd 6e rcunle '<glElBqEJ (B?sBaJB Bl€p

NOCIOdIH IS I,'TSINO]I





ti,\r\T sI oR-\ tToItI^\r,tL' L

Sunt singurele cazuri ale unui asemenea procedeu ? ltiu, desrgur.

Am ajuns ia fotograire gi cinematograf deducAndu-le, ca s[
spunem aqa, din ogiinzi, dar un vis specular existd in orice

reprezentare hiperreaiisti.

Cuimea absolutd a identjficdrii dintre stimuli reprezentativi

nEei ssttiimreualileretarelibouiaevepmercinepcuatezucl ateaattarruelu, ii,nuandfaeripedresocaonneveonmleia-

ficlionali adiugati, prin care trebr-rie in{elese ca fiind Hamlet

sau doamnaPanza. Exernplul teatral este interesant: pentru a

putea accepta (suspendAnd increduiitatea) cd aceea care se

migcd pe scend e Ofelia, trebuie intAi de toate s-o percepem ca

pe o fiin![ omene:rsca de ser feminin. l]e aici incurcitura, sau
pr:ovocarea. daci un reSzor de avangardd ar hotiri s[ punb sd

fie interpretirr:i (-l -:,i:r cie un birbat, sau cle un cimpanzeu" De
aceea f,eatrui ! ='.,-.::::,,,,-tl-lintiti al unui f"enomen semiozic in
care, chiat' ilt:'.-:-,:.- --' -, -.,''--:=rt inrelege semnifrcatia a ceea ce
se intailpii sr -', .r'.t: I *-:t.-.'.. cr,rvinle gi fapte, se cere
- .' ''ii
.i-1.-..- {'(.itiisnt.ele n.ormale de
--- - , baza inter-
:rceea. pe

il'r,Li-r CInelesc, nol VOm

face sa iniel'r'tna in pl';crs.; ::r . .. - , i€,'€ra ce qtim despre
trupul omenesc ,si tot ce as:. el : de aici uimirea

,plAcutA sau irrtantA. p, ::.'. noastre) dacX, din
pur[ intAmplare, in ficfiune:: :. '. : - ir'-''.,-1, umenesc, datoritd
-'. :. .'.:r' sau, ca in apari{iile
vreunei nraqindrii ssCUTlic

lui Totb, face niEte migcAl ,i= : :.
La un prim nivel de sui t , ', ., .
-.: =la a stirnuiiior g[sim
staLuile din muzeele figu: r- , .r. unde felele sunt reali-
zate ca si curn ar fi mAstr rt- r ,^ , :. :.,ngruen!e perfecte, dar
imbrdcdmintea personajel": :. -,,: g ce le incon3oari (mese,
scaune, c6limdri) sunt obi".:- - :. .,r';1r€, qi uneori e adevdrat
Ei pirul. Sunt hipoiconuri i:: - ,r = --..rm un amestec echilibrat
rle stisruli-surogat definitj .:'-: -.-
:-, grad foarte inalt (dar tot
iocliitori qi indirecli) gi de i,:-, . : =a1e oferite direct percepliei,
ca la teaill:.
Aceasta inseamnd cd conc. : ... ile stirnul-surogat sau locliitor
e unui destui Ce gradat, car: i .tie merge de la un minin'l (in

care se obtine un efect vag rr:.-:r,rnator celui al stimulului real)

pAn[ la un maxirn de ident.:r::r'e cll stimului real. Fapt ce rte
face s[ credem ea in fala srr"-' r]or-surogal ar conta un fel de
principiu de caritate. Faptul i.: pcl reactiana la stimulii-surogaI

'rdrlald-\a ialuJoJ ale ellj.Eld a?ualuaTa r-.-'Ii1.r3d ag ES ac€J E
ap polu un g JE TnJalSE-I l"IEril JE-I AJE] LIlr-..--' rrij r;un E aJLIEIII O
iJao sie aJlul uria.rl{-II al ala aJEJ ad a[t.ii-:-.1' i.l 'JrJ ap ri rarsardxa
uruJoJ ap riesaJa?ui dl.-rJrultsIiuasa lsoJ rulr .jrlsEid Jolaluaurala
tsaJadaf,Jad uI'iInlnu.IL-.rtun ll;rn-8g InzBJ LiI 'r]-a 'aiEJnlln3 rrunl I€
nES a[BJnJBu rI[InT E ]lldtuala Ia au) lnuil:1,'J ul-i €i (ratsa-Idxa
EluJoJ lI Je aJEJLt'--r I:' Id allulrJl JB Ia.I a,l:'Ir-i LIII 8lIluIJl uoCI
-odrr{ un pugl od e.lilsDld slal op aa1lnJ?18-il .ialueruala'e'rnlcrd

o-tlrrr 'laarqo ap Jsaqasoap as zex ap IaJls'aEtrtrI.nr--iJs1q{erI JBlunN

uirzodo 16

rrJJG-Lirrs (a;]71o-tJ pfqo tnun B BsIlaJSa a"Il]la.Id.lil{-iI ap rluaurJal

uI lgJap IaJllB g rE-u op JBIr{e) rnJ?suot I? 3p iridcr;:- nJ Fiuapl^a

ul psnd 'gJI.rFur a?ss tJ ',trldauad TeFoJn.q Iti.!In iiilraJa auriqo
e nrluad gJedsrp 9s apuil nu eurJ unealr.I p'ltJ rJtrnlE PJIpE
'are1e er alecgru8uur leuoriualur'1un s puE J a l E J l lu url:lF Iigtltua
urAop aiurulul a1uaruala a?saJv "aundurr;r o aJEJ aug ralaia.r a1e

eurruuu alaxuaurala u1 esnduro;sap il i:leod 'nlduraxa ap 'age;5

-o?oJ o q; inrdriut;re{ eg ar: puru.tod'oJlutuas a{ua+srs Jo+{B ale

arrdrq a{rJpTnJrJJE €a^E rE -urnJ IS EJ 'ilEJIJBuru"r5 16 rcr8oio;"roru

IuaulJsl uI asIuoJI oSIZ-€:-E aiauuas ezlleue € ap alahl?Blual

aJBrJSnq aJJEd ar€Lu uI ?soJ n€ gJ plnup€ as Ps arnqarl 'r"ro1riiro1
reur rS rieFo"rns ..IBLu" luns rol u1 aund rI ea aJ€c ad nlnrurls paup

rrei rq'pr.r'eparucaalqpo"rrdrnrl6€e1asacInelaapuonrduapgel raFpolongo€urrunrqporuercuu"rroadliegoreungral

'(l,g6l 'ur:lrel,{-luleg'; ntidattad pta}a a.s arec €Aa3 a?€o} ap a}urEur

a?sa glenzrl eaur8uurr EJ nES (168 ;686I 'uossauoS; "rop.rnuocrodrq
ea.relardra?ul uI rA g,rr1da.:rad gzeq o g?slxa e3 Baapr eleldarre
arnqarl 'snds Tag11y 'rn{nlcarqo eiqy ug II;E a1 Fr In}?aJa gzeaari
aJEO rlnurr?s ap nlqrrresue EJ ruadae"rad I-Bs aleo? ap alur€ul aJaJ
as 'e,Lac11e € uulas ec adar:ad I-e ap alureur 'uruas un ap €qJo

a gr un16 FJEp JBrq, 'alel ug aJrzorluas auaruoual €lslxa E)
tua1tupe ps arnqaJ? '.rol.rnuolrodrq earela;dtalur ri eridar"rad

urp Arlr€ rnlnluauour tltllru urgnl r-gs 'oJuluJn uud 'uc g-rug
"*tazazrJe1e FS al€c ad uorne un Et -rae ad geiru as

af, €seoururnl gled o ele;dralur -re t11e apun oloae aJeol€Jnqz

rJnrsrp pEA a3 ra) ap ElBlor^ aTSa aJ€J g,ln8ar - PIIpPA rurrr IlaO
ea"rela.rd;a1ur n"rluad urgulituJ Jolrprui?s e ee.l5 r€ur a"rauJossrp ap

r.rgrnfa:du3 uI pug;'aleurrou a,trldauad alasarotd {JI rs FlsaJiueru
as aJEJTJBo ap nrdtaut"rd un 'puo1 ut : Enou ar.toFaler o If,IB Jnp

-oJ1ur gJ paJ) nN '((BiBJn1err" a1u1r;re,l ap nrdnuud rnun Ba?elrlrq
-rsod n-r1uad ureurlcul gs 9JEJ au ES Inqa"I? JE alalerurue ri

\o.)lodTH ts 1'\TslNo.lI