Umberto Eco - Kant si ornitorincul

KA\T SI OR\ITORI.\{'L'L

mai prelios un exemplar din edilia Quarantana, din punct de
vedere iingvistic si literar (forma expresiei) exemplarul meu

posedd toate trisiturile pertinente ale exemplarului iegit din
mAna autorului (aEa incAt un actor ar putea recita fragmente

din el, citind indiferent din care edilie, producAnd aceeasi substanld

a expresiei sonore Ei creAnd aceleasi efecte estetice).
Arhetipul Logodnicilor nu e un tip generic, o formi de Legisemn

in sens peircean: are aerul de a fi mai individual decAt Gianni,

pentru c[ Gianni ar fi tot el, chiar dac[ gi-ar pierde dinlii,
pdrul, bratele, in timp ce Logodnicii, dacl i se schimbi incepu-
tul sau sfdrqitul, sau dac5. i se inlocuiesc ici-colo cuvinte, devine
un alt lucru, un fals, un plagiat parfial.

Logodnicii este tot atAt de individuald ca Giocondo ? Stim cd

existd o diferenld (Goodman, 1968: 99) intre arte autografice,

nesusceptibile de notare si, deci, nereplicablle (Giocondcz), qi

arte alografice, replicabile - unele dupi criterii riguroase, cum

ar fi o carte, si altele cu o flexibilitate interpretativd., cum este
muzica. Dar daci intr-o zi ar fi posibil sd se creeze replicl in

orice nuanld a culorii, orice trdsdturd de penel, orice amdnunt
a Giocondel, deosebirea dintre original Ei copie ar avea doar
valoare anticdreascd (aqa cum, in biblio{ilie, intre doui exem-
plare ale aceleiaEi edilii are mai mare valoare cea cu autograful
autoruiui), dar nu Ei valoare semiotici.
In fine. fie ca ne place sau nu, Logodnicii e un individ, chiar
daca are pr.prieratea de a fi reproductibil (dar in aqa fel incAt
orice dublut': 1
-r; at'e aceleagi trdsdtun, foarte riguroase,
individuale. a aceea. despre el pot poseda
:i :r. De
un tip fizionon:l: :-r.:--'.: , I'i=s::-:--i :,r:r :: nuntesc acest ciu-
dat tip de indir-rzr. -.-:=
:l:.: l: .:'.':ltt€ Si tindnd COnt
cd individualitatea - : :, .. -::'. _.-. I,, rma expresrer sr a
con[inutului, nu si s'-l :: ,:t-::Z iermenul de indiuizi

formali. Odatd ajungi p= ,:.:-:-StJ.. am putea identifica si

alli interesanli indivizi : . r:r pentru moment md mul-

lumesc si aplic definitia :- ,: :=-= iie invenlie, care sunt obiect

de perceplie directd.

Ar putea, fireste, sd m, s= -:-:ample s[ deschid o carte pe

care, desi am mai citit-o, sa ,- recunosc de la primele pagini,

insd, pe de altd parte, daca-- ad in treaclt, de departe g.ini sdde
la spate, pe Gianni in mullin:e sa am aceleasi perplexitdli.

tocmai de aceste perplexitarl meritd sd. vorbim, deoarece ar

putea sd pund in crizd ideile noastre despre recunoastere si

ir ('l8ua) (rrl€) tuarnc ap aradnra.rlul * IS
J
l na undsrp
_ :: tial nJ ? : - , -. -,J arunuB ?9J is Inpr^Ipul €cglluapr E
- -'-. i EDasoC . -*:- -U aJBO ed elrunrirnJlsul luns aJ€C A
'a.relardralul ap
.-'--'-i.,:xaas a
asJaarp uI zAS Bun€ap?o?uI csounrar
alrJnJcnl JJ
'rro1g11nase aJlulp alred
'3lall€ aJIuI "rtltupo?o7'rirgc ayrayrp -l
ri
-rjnJ g JB ZAS al6eouncar e'zei lsace uI
,;Ja.r '669 rn1 e 'eun IBIrrnu 16 'erincax5 €
Ju
r .i ::J euoduroa urol ou nJ?sou IE Ie?uau -n
.'.:::.:"-: €p
, r.-l\S'ao,p\SlIrogJIJp€pnurug Bc 'uaF34rg766g
ta-
Inpr^Ipur iaiuar
-.:,:: r :*:l nlluad rs; zea ?sat€ uJ PsuJ 1E
.-:-: -.:-; :.-:..11\a allJaJTp ea,re 1od erirzOd JE]
:. ?: i:.: -;:-; ir -.::'.i-io.rdu-roc ared alelrlenp
IE)rzr.i.i: l;:-ri:e;* :r. alia-rtrd aJ EaaJ uI INJ

'-"r11sr,L8url naur -ul

rnlnla€ lnleuFrsap nes InluaJaJal ezrl€nprllpuI E ap ealelraedec J€(
'olraqog rn1 eaped urp 'aundnserd a.rec giuuaga"r ap arierado ?u
uJ
o arecSrur u1 snd uy 'p"re8 BI uerlseqas uueqof unrros nJ?sou
gs aunds 6u-r una 16 AJS
:lnZuAeSla?rt:ud-pa1dnnacufrid'?uogtlual7 I-ES Fanp as ec
IJ EaaJE aO 'naru Incol ur
'al-ne:unds uI
ri
E?se equorl gceJ ps 16 agrn-OC 16 InoIpBr gUE as apun oloce
'ac
a?lgqlgq ad pcnp as gs 3o"r 13 'UAS 'alur rS er 'ace1d r-ern.rgc Pcr
sdrq8 ug torard un uru no
'olraqog naru Inua?etrd luazard a 16 nJluod 'a?eol ed cracug a1 aul
runa 'glecrlduroc ratu €o+salod acey E -nd

FS lgcap augrueJ rru-nu tolrrncsrp alrJnllrl rlrc 1od nu 16 guzaq 'lli
rrJaunluJ o ata"reoaq '(ZAS Iurnu
rol o olocuJ lunce ap aJ€l 'lu

ed) o11er1uor JnEU nrluad EoralrrsuBrl uI I{tBg op o1os laruo1o'ta uIu
n4uad Dnop n nInS'g1e.raya.rd eeu erirzodruoa 11ncs€ gs lgcop
augrrrgJ rrrr-nu '1a1druoc reur IaJ IncrJaunluJ uI 'rlJaleq nc e8raru Piu
a-rec 'le"rodJocuJ OC nJ InoIpeJ ap FJEJE rJy '*lno ?pnlq rr.ur. alu
ulp
ezr.el urp olrsoloJ g lod nu psec urp ocrJlcola alalerede oleoJ na
ap
GAS a$Douncar v '6'L'g

'er?Brrrolqord reru leurroJ pl^lpul un BanpoJlul

es aJBc Ieluaru luerurradxa un lrrecJatul gs ';oin ea;d a"red
D-A n ntuoJtutg nc rE ttttuTtoSoT nt lncol gcpuud 'aJeJgl?uopr

}IVS'Ii)NN INNIJ,NOJ IS SAIJIN'JOI) IUNdIJ

I.L.\NT SI ORNITORINCLIL

Wittgenstein (Tractatus, 4.A14) spune cd ,,discul fonografic,
gAndirea muzicald, notalia muzical[, undele sonore, toate se

situeazd una fald de alta in acea relalie interni de reprezen-

tare/intruchipare care subzistd intre limbaj qi lume. Lor le este

tuturor comuni structura logici". L[sim de o parte acceplia
forte a teoriei wittgensteiniene a Abbildung-ului, ce ar voi
propoziliile lingvistice drept iconuri ale stirii de lucruri la care
se referi (cel de al doilea Wittgenstein, in privinla aceasta, va

fi mult rnai prrrdent). LuAnd in considerare numai exemplul mu-
zical, mi se pare clar cd aici ne aflirn in fa{a a doud fenomene

diferite5s.

Pe de o parte avem lelatia iconicd dintre unde sonore gi
gdnlulelele din .,'inilul discului sau secvenlele de semnale dis-
crete din CD. Ne afldm, desigur, in fala unor relalii de calc, a
unui iconism primar ca acela despre care s-a vorbit in 2.8, o
relalie ce s-ar stabili chiar qi in absenla oricirei minli care s-o
interpreteze, gi care continud sd subziste, fie cd undele sonore

au fost inregistrate in mod analogic, fie ci au fost traduse in

mod digital.

Altul este raportul dintre fenornenul fizic. pe de o parte, cu

transcrierea lui pe portativ, Ei, pe de alta. cu,.ideea muzicald".
Transcrierea pe portativ reprezint[ cu siguranta un mod (puter-

nic conventionalizat) de a face public accesri'rii ideea muzicald.
F'aptul ci procedeul este convenlional'c.- .r'ad inalt de codi-
ficare) nu eliminl faptul ci succesiul':] r :e-or scrise este
motivata de succesiunea suneteior ima=,- :.. :-'^'-t incercate pe
in:.:: *:-.,:-. ilntre cazurile
instrurnent de c[tre autor. Suntem fir:-i -= -: i,ilicilis, 9i in
Tratat le defineam ca
pe care in
care forma expresiei e motivatA c: : :::-... - ::-nutului.
Dar problema se ivegte atunc: ,-:r. l r':l- si definim forma
conlinutului, care pare sd coresr .':'.:.. :^ :eea ce Wittgenstein
numea ideea muzicald, ca.re es:: ,'.-.. :ieal de ,,formd bund"
cireia executantul cautd s6-i - :,--:= substan![ in timp ce
interpreteazl notele de pe pori-:-. . -'= anume se inlelege prin
idee muzicald ? Orice s-ar inlelege : ; :: :u siguran![ acea individua-
Iitate formald pe care trebuie .-" -:entific ca s[ recunosc SV2

ca atare. Dar este qi acea su..::---ne de note pe care Bach a
imaginat-o, un Obiect Dinant.- t:spre care nu mai qtim in ce
loc se afl6 (ontologic vorbind). c= : rtin tot asa cum nu qtirn unde

sd punem Triunghiul Drept::-::;ic. Ar trebui sb se spund c5.
Obiectul Nemr3iocit ar trebur :.- ire tipul fizionomic al acestui

e-1suT _ _.- - i] a?rnQi--: . ?lurzaJd as lru aTesrznur ralilzodLuol
aTE -i -: : ,? alrJnlE::;- -- -?J ad'1durr1 €nl a1€od Jol eaJ€Jcodsul
.:,--,ap alBol EluIZaJd os rul uells€qas
- .zrJ alrrn?psF.r1 F) a lded 'aJrlsns€
, -\S rA alenzt,t IJn?psFJl Joun BZBq ad
:.rar I-EJ unds PS sunle ap I-nN a PJrlsns€
::f: i EIE^rr{ca ?od as rralsEouneoJ lald{urs
rurFsurr" Iar? ap IqJoA aJEo alBod aS
:;: aioull 16 aleluolduoc op rBcFIu n€s)
:;:rr-r.t;:1:l":..=:.'-.-::-,:1',. :"- .i::i: ra.r1 (cot ul uaund nEs) urIJaJaJ au
--,:: !s :ur16 ol"raqou IA na'uaFFn"rg rcag

::--.I - .-. :- .,- r' -: --it-r.-;--s',B:..:-t€-tnTJ'J-,FnnSa€uaslenlnlquuarllliunUldIuilCanluJzSgaA)lIuUgrIesUuIIBJo

: -'.' - , -
. --:: .
..-a ''-' .]: . _ li
.:- - : :.:, -
-.-. ."-'.-: a
';-.i:,--*::,; a
'€JnlillEd -p.u-Flf,i;J:,.'-:.:,i;a--r-.U! ,.:,i:,,,.:s-:l -': .---l,l-) lntru ei1u9J9s nr?6 na 3
:: -:.i:..':- aU ES €aJndJ€ Drulou
-orzg nalll IndrJ'nu er;n;r3 u;:5:=i-.;g Inl E lalal gle^cope ag -I
ps arnqe4l errre JSaqJoA aJEJ oJdsap FIBJIZnIII Eaapl aJSa alunuB
oc '?uo? Ep s noJS ap In?sap oJsd aJE) ap xaldiuos ap lrroJ+xa n
soJoJd un EI €fap sunle IuB Jrurouolzg lndll nJ '- aiuaur?Jad
ap rJEnJuacc€'runrido'a^Il€JaJdralur aiuara;.ra1ut alaldrllnir u

nc urncE prJr?auJ as B"rn?r}-rBd urp a1a1ou 16 ua88n-rg rn1 erincaxa AJ

aJ?urp eriela.r r?JBp rS - J€uIrJd ursluoJr ap zBe un a csrp ad o-
o
ap alaia{niupe rA arouos alapun orlulp erfelar PeBp 'gr rulc g
'?qalurlu ap nJenl E
.S
un r-nu rin1o1 aJes ']IJqurrJ TnJ?oru€Jllci FpBc PS EOBJ Fs lgeul IS
dr1 un Ednp urFni au Fs EliJaur
?rl€uraqrs .3p 191e JluiOuOtzIJ +elug) a pc o$ 3a}u9e lltunuB un
rJop rs 'uurd e1 orJ (FrBlrr{c B{

ura?6uouncal rou '41;ed Flie ap ad 'olilzodruoc I6eaace ap eqJo^
nJ 3?sBouncar '116rgJs BI (raJlqo op .Iep 'a1e1rx
o g' aJapur.rd"rns
-a1d.iad op luoruotu un aJ€ laruolor^ el plelncoxa FJBo eruud
nJluod Blin)se o pugJ rlunle 'lnEIJ rr"rluad BaJaIJJsITBJ+ uJ I€Iu
-nu z^s lB+rra^ca4 e ourJrJo 'ec n.r1tro4 'exaiduroc ap lrsrJnJB
ap BSB ariunlrs o sale tu€ na ge JolpidueluJ nu JEO 'olEquII{JS

lsoJ rrts aJarJJSuBJl uI aJEJ nJqurr? ap TJTJSIJa?JBJBo a16ru rS
eapur"rdnc FleJrznru aapi rnl eurr.rd r:lap r,i '(1n€U nrluod rru) laluol
-otn ntyuad rnl elrns lndaeuoc E-IS I{J€g aJoJeoap 'perldruoa as

inJrnl leluoru naur In1uatuuadxa u1 'ealsece aleo? nC i Inl alLIPu
-olJ aJlurp oJeJag uralieouncer gs i6 'lrqeldacoe ArlearqnsJalul

poru un-J?ul iuguoic 1-gs ualnd urol urnJ 1ag11e 'atureurfl ltalqo

902 HVg-I3IiN .TIXIiXOI IS gAIJINNOf, IUl]IdIJ,

KANT SI ORNITORINCUL

problema noastre, in camera cufundat[ in intuneric, nu e sd
recunoaqtem SV2 dupd ce vom fr ascultat tot discul. Ar fi ca qi
cum l-am putea recunoaqte pe Johann Sebastian numai dupi
ce l-am fi pus mult timp sd meargd inainte 9i inapoi, sd surAdS,

sd vorbeascd gi dupd ce l-am fi interogat polilieneEte despre
trecutul sdu (lucru care se petrece numai in imprejuriri excep-
tionale). Roberto, ca s5.-mi satisfacd mie dorinfa, trebuie sd
recunoascd SV2 in timp destul de scurt (fie qi pe baza unor
eEantioane intAmpidtoare), si intre altele, asta e o problemd cu
care ne confruntim adesea, cAnd deschidem radioul 9i ascultim
o bucatd pe care cu siguranli o cunoaEtem, dar pe care n-o
identific[m dintr-odat6. Dacd Roberto are nevoie de toatd
durata compoziliei pentru a incerca si recunoasc[ SV2, a pierdut
din start, poate s5"-mi aducd qi Clauecinul bine temperat - 9i-o
si md mullumesc, pentru cd sunt ugor de satisfdcut.
Putem spune ci schema fizionomicd a lui SV2 nu e diferitd
de aceea a Giocondel? N-aq zice. Dacl pot recunoaEte Gioconda
este pentru ci am vdzut-o inainte. iar daci an-i rrizut-o, aq qti
s-o interpretez verbal io fenele s:l':z::'1. llctatA bust. pe fundalul

unui peisaj...), Ci chla:'il-i:--'i:se:ia l-rarte prost, a9 putea
psEpn6eretii-rmuinimdfesaiaetlecdmreoicalcu.n,sriirncac-:a.hr,isii--tc.aim-i:.S'esc\Cal-ee2:snss:c::uanh;,guisaACerceedgslegipeluf'iVdonaser5don.lluuacssni[iadRga.etsodiButbaaoersrtsdtt'ieo'cui.nefdiNdlcaliiito.ceoinrDnettiadoacrz!icidp,maodddtscoadasac-rriii
cunoastem Trauiata, qtim foarte bine s[ mentiondm ,,Sempre
libera degg'io" sau ,,Libiam nei lieti calici"' Dar poate sh ne
p1ac5. la nebunie Don Juan, Ei md prind cu oricine care nu-i
profesionist cd nu poate fredona ..Non si pasce di cibo mortale".
$i totugi, imediat ce-o auzim. *qtim c5' e vorba de Comandor'

Am fi tentali si spunem cd se recunoaEte aici un ,,stil". Dar,
exceptAnd dificultatea resimtitA in a defini ce este o schemi
stilistici (un muzicolog qtie sA ne spund foarte bine ce caracte-
ristici surprindem noi cAnd ide:::ificdm ceva ca fiind Bach Ei nu
Beethoven. dar incurcdtura identificdm, nu
este cd noi, cAnd il

Esc5eti.mdniisccteiinamgneuuzmaicedooildoueganuslt,iufoiictdriimcfAi)r,tAdper::rbrIlreiccmoenapfuunntodaianstrcSau" este cum anume
prima. Aici cred
analiza soluliile

melodice, ritmice qi armonice :r'-.'prii stilului lui Bach, n-ar gti
sd facd altcer-a decAt sd ne t:l:rtt5' la portatir' : SV2 este acel
individ muzicaL compus din cut=re ;i cutare note. iar daci notele
sunt alteie, e vorba de o alta compozilie.

Jtlrc)--: .r rl dr] rnun EZ:- - i rs 'acuqrurl rJoalle 'acrurlrJ uoa11e 'acrp
-oi-'... .. :un 'rrnt_i:>: ,- --lun Fdnp ZAS rualSeounca"r '1ag1sy
:-'r:tSB Ii pr'-: :. -:lsounc a"re"rnFguol o od ea (rurnu ar16
:' -. : .::- - iS JEIq,r : :. , -:'JAJ 1-9S ealnd JB J€p '1BCOa eCnpO"rda"r
-:.: .:
I=-:.d:e-u .. :,-*--\J ap I€ Jalur un Puul€asul aunu€
-
:: :: :rrr ..il: :'- - - .:r' e rie"rn8guoc al6eouncal rI rnlnlnlul?s
:-'-:: .:s: :l: :-. - 's ':Jrlelr ralnsuruad 1n1go"rd n€s acaJ€os
--.' : --.-:::- .s EJOIInUI alrUr"rad J€ OJ€C €aACB ?934p

- :-::seouncal ap gruaqcs o epasod FuoJf,/
-...:- i-:-ru .r.rleurFerur luns rrirlso5prpu3 riol

nJ IJIU, glnpO-i::;;-:::.:a-: *. r- .iL'-u EJ€p rerqf 'a1OU ap
rJJZ€nop nES rJurJ ai;Lu: r j : ----i..* .r.: rlunue un-J'lu] '(1nco1

aurf r-aa gcruourauu arerlsFa;ur ap :e;ede dJrJo ur nBS) a+urtu
rEaalA'BazJaeuoEpals.ragt€o-IsnBlaf,Jl EaapcuuIopJueguc IJl€'pazrpaclarzJnuurr
uI FS Elr^ur II pi€J

ap o e)seouncoJ Bs

nrq6 erea 13 ,,1e.rapour" dlqc uI sleJ plugc aJ€J ral e1 unpugF au
€s luangns a 'acrurp runrsuaurrp BI uoJE EAaurJ ap csaqJol nu
: rua8aleiu3 au pS e uoJB o aJBc Elaurc nc gldurglur as aJ JBG
'selBJPAapE e nu Pt€p .rerqc 'ea1nd se 'alecrznur

rrunrsacons In?soJ arJouraur ur cEJaJ ps BaJ 6u gcep gc 1n1de3 u3
(Jol€zaJcur" ceg gur elou aurind alace : TlLL1JunJ? sundseJ ap zeD

un ap loJ eqJo^ rJ Jv 'zeJ aJrJo uI 'ErnJ€rag IE crurouorzg 1ndr1
gdnp 'apuuJo aU€ as FS €a1nd ie alerenJc a+ou ap (rcazpnop
n€s) rcura alsace rcap rS '1ep luaurour un e1 ra 'lndaJul BI nu

ural6eouncal al or€c ad rrirzoduroc Flsrxo gc'1ag11e ap 'aunds 6y
'alou rcurJ alaurr"rd nldruaxa ap 'onu1r"r-oJrpolaru utalled nldurrs

un ?erorrraru rre rou Fr ezuara8ns ('urn 16 96 :966I) slllg

'1uri.red dr1 un Brcose

aJBc uI In?uaruoru u1 1uar16uoc BJa nu aJEc ap acr?snJe rJn?espJl

alBeounca.r € ap Ea?Blraedec ri ecrldrur aluod sorJnr drqc u1 a.rec

16 '(ZB : g66T 'sIIIg) .,sll}{s uorluFoca.r-u"ra11ed" ap exalduroe
relu aJeurquroJ o ezrl€al e ap 'lesaeau a pJep 'eiurlnd a16an

-r,rd ac u3 ezeafe-rnruJ I-aJ pioqrul un Ec 'lerired rrurouorzg dr1
un rc '(uaFFnrg rn1 IE IaJ a unc) xalduroe aTJEoJ ,rr1ru8oc dr1 un
oJE-u a"ruc a;dsap elac alsa 6ng leuoriua[r uru-r ac gdnp alneJ
ps ArJrurJsur Brsea?p8ard as BS rnqaJl JB o?Jaqog ac EaaC

!-02 tryg'rJnN r:xriroo rs slruNtoD rundrJ

K-{NT SI ORNITORINCUL

,,trunchiat", in care eventual s-au pertinentizat trSsdturi cu
iotul absente din tipul fizionomic al altcuiva. Pe cAnd o mullime
de cunoqtinle enciclopedice foarte bogate (cum s6 Etii ca
ar fi

sv2 e o compozilie structurat[ in cutare fel, scrisa de Bach in
cutare zi etc") pot fi nule pentru recunoaEtere, tipuri trunchiate
totul idiosincrazice pot fi de ajuns
Ei adesea cu trunchiate
adesea proceddm prin tipuri cognitive
Faptul ci
trimite Ia cea mai avansata pragmaticS a lui Peirce: ,,Pentru
a stabili semnificatul unui concept inteiectual ar trebui sd se
ia in considerare ce consecin!,e practice ar trebui sd rezulte
conceptualmente cu necesitate din adevarul acelui concept; qi
va constitui intregul semnificat al
suma acestor consecinle intr-adevdr, pentru a qti daci s[ fiu
acelui concept" (CP 5.9).

de acord cu judecata perceptivd a altcuiva c5. aceastu e o executare

a lui SV2 sau ca sd mi-o verific pe a mea (pronunlati prin

hazard dupi nu multe note din Preludiu), ar trebui s[-i cunosc
toate conslcinlele ei ilative trecute: inclusiv faptul c6 bucata
continue intr-un anumit mod, recognoscibil atunci
va trebui si
notele. Dar e posibil ;i ca din sv2 sd fi ascultat
cand ascult
intotdeauna nurnai Allemanda si partea de dans vesel (La corrente)
qi prin urmare si nu gtiu deloc (sau el s6 nu Etie deloc) cum este
Giga finala. Pur gi simplu in actul de a recunoagte ne hazardam

s[ credem c5, dup[ toate probabilitSlile, sfirqitul o sd fie cum
trebuie sd fie. Manevrar:. :n fine, niEte scheme fizionomice

vagi, dar optative.

in aceste cazuri, urrica =aianlie este consensul Comunitnlii -

qi cu atdt mai rdu dacd in ?j.',:t'trrrsntul merr mental comunitatea

este redusi la doar doi rl:i'.2i. Pentru rest va avea grijfl mai
apoi seria interpre::nt:-:: --nd va reveni lumina vom putea
cili amAnd,- '-: :r,'.':- :,'- :--;rlui titlul bucdlii Ei numai atunci
Comuni:a::a. ;:-:- ::.:::::::cn!i public inregistrali in enciclg-

peCie. l:L; ',-a sp"-:LE :a :-'* an greqit.

3.7. 1(). C atet:a proc : i"'.e deschise
Am admrs cA. oricAt ar :-L el de trunchiat, eu posed un tip

cognitiv al S\:2. E identic c* continutul nuclear? N-aE spune de

ce, oricAt de grosolan ar i: conlinutul nuclear, ar trebui si

poatd fi interpretat, in timp ce am stabilit ca cineva poate sd
recunoasci SV2 firn sd-i poatd menliona cel pulin o noti sau

ir:ua) ra3 aC '.:rgoJd as urnt Inlal 'inlnluozlro Brur-I *

: - ,.:'.J l'u(:n.J{ur,E.r.-i.-,-:.:..'ir.\ auEd a3BJ i\l ulp aJes uI allJnzBt
'1 -- l sBJo un. a EL.rputsssalv" e1 alnpar
: : -,:' iS Lr.rll-t:': .
: : - : -t! Ii,. . , :.,-;nrr gpundsaJoJ ES JBJ I-aJEJ ad 1n-1tr3
--:'-.:,-.,-::--!r,::--'----'.. -
- ' . :.:-:::r'rq-'.1uroln^ArruT?Brpuu8ur ogrucJEcn-naultuJriBuInpndl'eFrl3JE'.BlJapJOl'l-JBSEJ€oFGaollnodJ
, . - - - rrzPJ:ls E (€lrqEpunJlroSul oulul nJl

''. -'"-'t':l-'::1.i;a"tiu:rip:s1r6:ni1joi1:ie'aiiln,dl;Sl"B i(lollr.o-q1ogt:n:u
-' -.- aiaJ trgrap alrqezrleqJon .ioSn reur

.'r,'i rrr.BTn^rD tA rnoo^nr{ rrrrlnr{ pc

:..:.: :-.:-: '-. --::- --:- :-..1:1.11 llioil l"UIalSa-O-,tOd aU gS Ufa:ind

et aSunle .IE--d E:i.:..:::: .:'- -r 'i_ rlserY '{n3ol oJUI}uopI Es
,-.-- :. 1':.:; r:riailg'tl3 0 ep ol"tudsap

[-aJ€J nBJ Un 'UOTAJJ ap !:r;;--. ,^. .'..:-.--:-.'..-,, ri,"rij c n.: 'a1a1e"red
racrqo ap rzgJ+s nJ SEJo un a EJ launCs:-E a_') a"eoieue r.rq"rnf
-aJduiJ uI pcseounJal l-ps plrunad r-€s aJEJ nalu inlnstsJo €;JarJ;
-sap Blrnc ace; eelnd 3e-r nar8 nr €J n"rluad 'elenud augrrrgJ
'e1enzrl. aluauruurruo 'earu B aJal6eounJ €?s€ocv '(996l 'qtu[t1 'Ja1

,aut1tz1s gdnp '1a3118 nu BcEp 'a16eounca"r 6e-ai aJEJ ad aie-ro
ap oig 'rur1esn.ra1 'erpuol 'olsrauelg
'olauep ueg 'o8s31q3

'4;on ,r,ra51 'sr"re4 'eu8o1og 'oue1r141 el BSpl JE-ru prep eunds

ealnd 3e-1 n"rcn1 rielacy 'csasp8 gru opun - apada"r ap In?sap
n€s - lerparur a1*uounce; 6e 'rzprls raun p{ioc el esgl JE-ru
pro3d€e{rIA'N'1Oe1eaupneeyud1rlnz6aep.roleuIlorrl{J'ort1et111nedFaa1peq1e"lero.r{ds,urae1r1urJEn-Lour8el'aeu,trr1l
-Jarqns ea;al6eounrer n"rlued oJBolpinlsopul'a1e.tr"rd alaun'lrnco1

op rJn-CJ e1Sa,u.rd ZAS Its IaJ nt .roleu€urase aTJBoJ zeJ un

1a;apuudsap ap uourouoJ r6elaee
qlelsuoc as aJBc n.rluad a.ral6eounr ap (,aJJarqo" alls glslxg

'o"la !l "lB urnJrJo 'nrr
nBS JEalJnu'lnlnuriuol ap asurJdsap 1n1or nr $ e ap BJrlsrJal
-JeJEc na a?erqJunJ+ alrJn-C; repeiy 'Jouos +uaurruala rnun
e aer;erF n,rg1a;d"re1ur € aJuJualso uud tr.rqla"rd;ia1ur eqeg u1 11
rue ri 'aJeoJgzundsa;oe ernlil.red BIRJE ealnd Je-s n€S "aleqJa^
r"rplard"ialur raun eieS u1 g uJB 16 ,,4;e1rL) ri eretrnr BlBp RI :l

'iatuolor.r n.rluad lndaru3 u1 'qreg ueilseqas uuer{of ap esrJJS 1-i
arirzoduor" U JB ZAS rnlotunu rJoJo o-ea1nd J€ plsa3e aJer ed
a;e1a;d-ra1ur EJrun rJa(T nrJe?"rod ad rJnsgur alarur-rd arJJs i-ES 'a
i:

Hvs'r Jt.i.tlrt i.i,x o.t rs i{AI JI Nto.l iun dt,L

I{\NT S.I ORNITORINCUL

ar fi faptul ci la Roma exist[ ruinele unui mare amfiteatru sau
c[ New York e un oraq cu mulli zgArie-nori, informalia nu ar

permite s[ se disting[ Roma de l.trimes, sau New York-u] de
Chicago - nici nu mi-ar permite mie s[ recunosc c[ sunt la

Roma dacd aq fi ldsat pe o stradd din jurul Pielei Navona (lucru

pe care, insd, pot si-l fac foarte bine).

S-ar putea continua cu aceastd tipologie de cazuri indoiel-
nice. Eu o recunosc foarte bine pe Sharon Stone cdnd o vdd

intr-un film, dar sunt incapabil si le explic altora cum s-o

recunoasc6 (afard de a le spune cd e blondd qi fermec5.toare,

dar e pu!in), 9i asociez totugi numeiui ei un CN (fiinli ome-
neascd de sex feminin, actri!6 americand, a jucat in Basic

Instinct). Eu pe autostrad[ disting foarte bine o Lancia de o

Volvo, am un CN asociat ambelor nume, dar nu qtiu si explic
cuiva cum sd le deosebeascd, decdt in mod vag.

Evident ci in modul nostru de a ne apropia de obiectele lumii
(gi de a vorbi despre ele altora) nu totul e limpede, nu totul
merge ca pe roate. CAnd nu merge chiar cum trebuie, nu-i nici

o problem5, pur qi simplu este cineva care nu gtie ceva, aEa cum

nu se gtiu semnificaliile multor cuvinte sau nu se pot recu-
noagte obiecte inedite. Problema apare cAnd nu ar trebui sd
meargd., gi totuqi intr-un fel nterge, ca in cazul recunoa;terii SV2.

Cred cd trebuie sd ne conform5.m unei viziuni destul de
liberale pentru multe dintre erperientele noastre cugnitive, TC
Ei CN coincid, iar pentru altele nu. Nu cred cd aceastd permi-
sivitate este o capotare. E nunai o contribulie filosofici la o
disputd in act. S5. ne multunr-::- ieocamdatS. cu cazurile clare
(goarecele, scaunul) qi s6 in,.::"::jr- cazurile ambigue pe lista

fenomenelor despre care Etin,:-:: i::::i luttn.

3.7.11. De la TC-ul pubiic ':: cel aI artistului

lcJ6n.ndTCesetestientteotrdpereautantacuanCfNa.p:::;::'-i'n"'par,cdeaurndCevNinpeupbulibclipcoaattuenscdi

prevadd instrucliuni pentru ;-:::area TC-urilor. Deci, intr-un

anumit sens, cu toate cd TC-,-i:-ie sunt private, ele sunt perma-

nent supuse la un control pui--c.;i Comunitatea ne educd pas

cu pas ca sa le adecvim pe ale rloastre la ale altora. Se intAmpld

cu controlul TC-urilor ceea ce se intAmpli cu enunlurile de
ocazie aruncate la intAmplare. Daci eu spun cd ploud atunci

'asuE.t:s:; unpol rA atr.., -:-a Fnpoc plsFa runr tS acrlsr,r5uq rIJunLu
€ €u:. '-.'-:-rxa t[nc E:-. :."r1ru8oa rlcunul B aunrzl^Ip o RJSrxa

:tua::.',a'rrun nr1u.-. :,un51'rigSoqurl I-e IS Btgrpour 1-B €l
atsa.',Jas rolgerSor - :, :.:s .ropoldlncs e tol.ro1ld e '.ro1r16ru
-oJEuE e a.relardr=-- .:.-rlluoo Jpp (esauouro dnrl un adaarad
8 u3 pJOrE Ap a:: :: ::ilJ?J e.rdnsu JB+ualuala 1ndt1 luepl^e
alsa Ot alagpEoSru:,-::. '--r::::'-.-.i;-"roJlndclrouulorAqprlg'rleuc+Srlcdoarculotdrpnr1ru rS lenrrd augIuFJ €

?Burlsop €?se JEo'GS Iapour
un lgtap xald-.-:.,
erdsep Ea.\€ ,';:''-: :-::Jf, un csauouro lndn;1
pc "rnFrs 16'1rnu6rqo Inlnuo E
gJBugE.I l:--.j -.:'---- .* :-,i aJlulp raiuara;rp e aridaclad lgcop

o aJE
.rolrrd 'j-- ;, - :. .-i . - -.-:r--'je ealnd re a1e,rr.rd a?JeoJ r.rndr;,

jr€Lu ar:i:-

€]JE purll
:.-.::.-s;.;- -- :.." "-11.Jrsorg'utJp;diTu;r.e?lLset"o;u"nJc5atlJa".ltSPt

Ein:: :-:r ;-i:.-:- ..i:,'
1n1deg aunds o-au aJliqnd =;:.:;, s-l:C r';tuad ala EZBaluoc aurnue
193 IS 'acgerSouorr triua-ruoJ ap laJ un i aJIIqnd aleuos.rad allnui
nrluad nes a?B rJd arlseou roleiurliount In3Ja, n.rluad urind
Iac) rsalrq"ls as 'y6rg;s uI "'a"reo?pu9urase urind IBIIr nes llnru

r€ur rrreJoprsuoc o{ a"rea ad altgerSolo; ruapal 11 'ogaqog tgJap

lsnqor reur a gc ueunds 'apgr u ap Inl 1n1a; ardsap rrie,r:asqo
uraJBJ 'ruuerp rnl ale rJalJcsap rou aJ+uJ lugqulqcs 'ruelar:d
rile nc 'recrqo ap Jep 'ruuerp rn1 e.rdnse lTJoJIp CJ un urole
ES auru nc 16 ocretr41 ec lrqrsod e : rrgle.rd.rolul op rrniuel .roun

1n,ro1nfe nc unruoc ug esnd'e6e uracrz ps ec'1uns aclruouolzlJ alIJ
-ndr1 rA .rerqa 'g.Lrleclunuroc eaunrice.ratul uJ 'rSn1o1 r$ 'a1e,urd

alJEoJ'gU lod Jolrzrllpul ale acruouorzg aprndrl pc snds e-g
rB pc rou urndrqcul au +gcap rB uepe,r II lgcop arelu

reru alelrleoJ uI also aloJeos gc 1n1deg na luaJnc e1 r6nd aluaJlop
a+reoJ rua?uns rS 'Fpeoc ed rugclpa gc rieztl"ra.te
I-FcBp prlel
tuo?uns rS 'ruarg8ugur I-FS 'gureal ag au nu Ps rielr,rur uraluns
'gseoualaud rn1 eerg rugzlluaullrad gs rielerncul ureluns rS

'eurp8 ec 'gnop nu 16 'eqe1 n.r1ed oJa gc lrrelJasqo FS au-npugcpJ
leluaza"rd alsa au alaulgr elep gc n"tluad 'olellunruoC ap alecg
-rlBJ rolJe Inrp€ls nc 1r.tr"r1od alrig8oqurg 'elelcaroc 'alnzg,rar
'eleperd luns au a1a ratieanpa InsJnc uI aoaJeoap acrlqnd urlap
alrrn-Cf 'gnrldac"rad ealu €JEJapnI zazrieqra^ pugo Iualural rop ra]

lJoroJ crlde ps runc rS 'giear ap ereold 3saqasoap ps tunc rnJlsul

JoA pur ri 'areold nu ri 'gieac a lruls ac eaac gc gunds Iru-ES

rqgr8 "ro.r as rilelrac tac urp gde .trlcaya ap€c nu ;ep 'gleazaurn
ap alncrped alrqrldacredurt ep FSuIle a Baur erureptda pugc

UVA'IJNN JNNIJNOC IS SAIJ]NCOJ iUNdIJ

2r'2 IG.\T SI ORNITORI\CI'I.

in acelaEi sens in care un chimist are despre apa o notiune mai
bogat[ decdt aceea a oameniior obisnuiti. Asa cum in comuni-
carea lingvistici se fac permanent tranzactii intre competente
mai mult sau mai pulin restrAnse sau ldrgite, tot aqa se petrece
si in ,,comertul" TC-urilor.

De aceea se spune cI artiEtii imbogdlesc capacitatea noastrd
de a percepe ambianfa. Un artist (gi asta se inlelegea prin
conceptul de extraniere propus de formaligtii rugi) incearcS.

continuu sd recorecteze TC-urile mai greu de cunoscut. C6zanne

sau Renoir ne-au antrenat sd privim intr-un fel diferit, in

anumite imprejurdri cle fericire si prospetime aparte, frunzisui
Ei fructele sau carnatia unei tinere fete.

ExistS. in cAmpul stimulator linii de rezistenld ce se opun
invenliei artistice necontrolate (sau impun artistului si intru-

chipeze nu obiecte din lumea noastr[, ci dintr-o lume posibili).
De aceea nu intotdeauna propunerea artistului este complet
absorbitd de Comunitate. E greu s5. ajungem sd concepem un

TC al trupului feminin inspirat dupd Maride mise d. nu de
Duchamp, gi totuEi munca artiqtilor incearci mereu si pund sub
semnul intrebdrii schemele noastre perceptive, invitAndu-ne,
dac5. nu la altceva, mdcar sE recunoaqtem cd in anumite impre-
jurdri lucruriie ar putea s5. ne apari in mod diferit, sau ci
existi posibilitdli de schematizare alternativi care fac per-

tinente in mod provocator si abnorm anumite trbsdturi ale

obiectuiui ischeletica lungime a trupurilor. pentlu Giacometti,

tendinteie ir;:,:rt:olabile ale carnii .-ci alr,, lischilor, 1a Botero).
Imi amint.s: i= - s.:-.-ii tn cai'e s- i.,-e:,ocuri de societate,

printre care sj - '. ---r-:-:,-.- -.- ..St,rt-:-:- :' lrumoase", Si unde
cAliva subiecli t:=i '^,'- - .:- --:: :.'. :: ra-C€zSCd la ce operd de
artE se refera rep.:r::::r'::- - :- :-::--:a. La un moment dat
cAteva fete s-au pr€z::.i :, --:r-- :- ;:'up bine alcituit) dezar-

ticuldndu-qi membrele s. := -'. ::. .--- r '^---:r trdsdturile felei. Aproape

toli au recu.noscut tnr:.r:::: .. -t Demoiselles d'Auignon. Dacd
trupul omenesc poate in:e::::: r ieprezentarea pe care i-a con-
ferit-o Picasso, aceasta r.rr:::r:are surprindea prin urmare
anumite posibilitili ale tr'..: -,.l: omenesc.

.. EJBp JEr 'Jolriunlu urnqrJl€ al aJEf,

.:,,i.-JrE'opaAirerlu;ErIapppep€iuo>allJrreoaUJ;rpesfJleaapdfva11r-1E1rrIc Jildxa r-rs
E €rpues
rJunlv

-r,ialacrl 16 'ps1ey aU ps rnqaJl J€ (€rr)
eaep 'ieuoricun3-rra,r raJrqo unq un

.- zeauorilea.r '1uapr,ta 'e"rpueg 'al.unul

'. -i rurge durrl r6elac€ uJ FJ€p sl€J E^aJ
' " un a qcog sta,Ly (BI) Fr r-npugunds

: -.:sy 'o-e1a€ur 6e urnr 16 ec 'aracpldau
i :rog s;ady rnl €aJergT?uapl nrluad
:unu nu runricnJlsur nep II ng
'- - ::teunurur a.red 16 rayz alaro gdnp

: . -.,':' oEI gcge.r8oro arie"rn5guoo'>1cog
= -.= _ -.:t--:.ll-rJ InJJuoJ uJ saJlJEr.{c ulp
sj;..i-:: i_._:.'-.:_ .i

6[trrPr](J !L.r:4- ,.. -. ;:'e ur as aeoJ€oap '1uapr,ro

alJ€oJ 'alunlu un Eapa.., :... :: :_ -:t -;.s.p ui.rd azalureul gs
rA 1sa,r-pns e,rds er o-s arnqaJl'..EataJq- o Eu€aqJ as aorlsun?
.ropriua8e 1nfequr11 ur ar Eaar FIBJ
ur.rd acarl 'aprelapy-ur^\J€O e1n"r ps alSasna; rs s8ulrdg aarly
ad BJEp '€c unds 11 .rrrunl e

.(aunurur B+do €" alaleJerunuau aJ+urp eun '4cog s.rafy'rn1n1uau

-r+uoc InJ?ua) u7'azalrzt.t gs e[r13au aleod nu eJ'pns e1 pJou €l

ap 'er1e.r1sny u1 eurBeur nJ arJoJRI€J o alec u1 aund r€urco? aJ€J

'ra.rpueg unds 11 ng 'arienlrs o urgur8€urr au es 'racrqo ap €C

rfunu 16 riuntrq '1'p

arpodolcrcuo ISa

JBrrorlcrp arlur IncurJo+ruJo

K{NT $I ORNITORINCUL

obiectele pe care le cunoastem in munli si ne-munli, cu sigurantS.

cd am pune Ayers Rock in prima categorie; e adevirat cd
suntem obignuili sd recunoastem munlii ca pe ceva care se

ridicd la o mare indllime dupi ce a fost precedat de o pantd lind
de deal, din ce in ce mai abruptd, in timp ce Ayers Rock se

decupeazd izolat,si dintr-odatd in mijlocul gesului, dar faptul cd

e vorba de un munte curios qi atipic n-ar trebui sd ne preocupe
mai mult decAt ne preocupi faptul c[ strulul, ca pasire, e tot
faigapedrececpuuritoscaEiodpeaastdipreic.,Tfohtruiqci,adpirninpuasntcat
sd inceteze de a mai
de vedere gtiinlific,
Ayers Rock nu e un munte, e o piatrd: e un singur bolovan sau
un monolit infipt in pdmAnt ca si cum un uriaE l-ar fi aruncat

din cer. Ayers Rock este un munte din punctul de vedere al TC,

dar nu este din punctul de vedere al CM sau al unei competente

pietrologice sau litologice, cum am vrea sd-i zicem.

Sandra inlelege foarte bine de ce nu i-am spus sd continue

spre sud-vest pAnd ce are sd vadi o piatrd - pentru cd in cazul

acesta ea ar fi mers inainte indreptAndu-gi privirea spre pdmAnt,
ca s5. identifice pietre standard, fdrd si se uite in sus. Insd
mi-ar spune cd, deoarece sunt in stare s5-i propun paradoxuri

logice, ag face mai bine s5. rescriu (ia) qi (iia) in modul urmS.tor:
(ib) Ayers Rock este un munte gi (iib) Ayers Rock nu este un

munte. Astfel ar fi clar cn (ib) afirmi cd Ayers Rock are pro-
prietdlile perceptive ale unui munte qi (iib) ar afirma cd nu este

un munte intr-un sistem categorial. Fireqte cd Sandra ar sub-
linia oral, prin caracteristici suprasegmentale, folosirea majus-
culelol tocnai nentru a ardta cd termenir cu aceste caractere

iimsnnedamseaepp.nlrninsotiuepcl=enci,ne=rtri-ic:c-a-ar,::e==:.Slr---i:::-.--:.r.ie--:-i:r.:-.s-e--n::a=-l-.:.l:ct-?-,i.ri::'r.',::.ire;'a-'r*,ni::ozi]zrr]r.aiosruneancltdaptesriegmocihrtiieavale[-
Numai ci in aces: :'* - . :.r t - : -:: i,sery un curios paradox.

Suslin[torii unei reprer =: ,: ] . - - -:::'nar considerd ci aceasta
line cont de relalii care : -: .:,..:rrare limbajului, ficAnd ab-
straclie de elemente de c::,,-.:::r": a lumii, pe cAnd o cunoagtere
in formi de enciclopedie ar :::: -.: jjenedciucnliooqntainrt,e
extralingvistice.
Suslin[torii unei repreze:,:.:.
pentru a putea
explica in mod riguros func:. :-i^rea limbajului, considerd cd ar

trebui si recurgS. la un p:::er de categorii semantice or-
ganizate ierarhic (ca obiec:. animal us vegetal, mamifer us

reptild), as,a incdt - chiar fara a qti nimic despre lume - si
se poat[
face diferite inferenre. de tipul dacd. mamifer, atunci

i'n..J.:-J::..--'i.:::::J?al-:u\alIJlupanalSUuailui'' '--:. ru aJBc acrpad,- iJIJua IJATJCSap IEUInU

r.la alrrpadolJiJua uI IrF?In au PcBo

-':'-oJ €a?nd JE-s dunr?saqc BFEAJIuI
i -nd ap rdnlgJ I:'aJF JB nu IS 'reuori
-Jlp €l 8.rnea; tt:' - . -,*r1u a3 dturl u! 'Jrpadoltrtua Fzeapae
-oJd 'FJuguEiu .;- , :-:'aQJOA puVJ 'Ealunl 'aJBtuJn uIJd 'PJ
j -: j?s 'eoocB ao 'Jrpodolclcua aJopa^ 3p
-: ' -
JASqO FS AUn
lJund urp Er;r :. - ' a.rec a?IP rcun
"'1-;tu:rneoaugnJc+Eorda?oSarC3 P(glJJFNdnuwrl un a?sa nu 9a
r€Iunu 1€.\ia:. -
1n1dey pu:, -.:-, ,i . -.- .; .tEtalrdo.rd rolaldrllnur BZ€q ad) olunru
un €J ::::, -; ' --1--:--: .r:.-srlra-ll3lzural-lueooul)a-p€A€li?edro^cJuaIdIaBaJrJldslsJaap?treqJJeocl
: . :. :l':.---alqo aJseounlal € nJluad'pc 9su1
lli-.-,* :: .,- -. - :-:
1-- ::,,srdg'Iou aJ+ulp aJ€cag aJlPc ap
:l:-: ." . - --
:-:.-i :i--:'.:.,"-'
'-, ;
-a I --: -- : - -,:,-,. - r. : -..t.: l. ?;.1 DUrg eC FIEIJEUOfieTp eiUal
j--"r-; Ei;: -: *,: :;
:--.E.::.:.: ', ., -:" tlf '.ltnu as axalduroc IJorJJSap
ul algqigq ar€J aL:,r -:;: .^ - .--'.1" JSaulnu as JolrualuJal

alriplaudoJd lurccns pour ut EZ€airsGaru! aJ alllJolradal Fc puIU
+Bp 'aJBc urJd luaprcee InsolJnt JEJ€lsuoJ E-s lsnlol FceO
'?rnugur ap naJE elsa arpadolcrsua In?BIrrJoJ
g3 opoJJ ae IaJ a16a6e.r3 nu rcap 16 'rou aluaurola ollE naJolu
al6uounc 1od as 'a1a11e ap uaunds IBur nu gs Bc 'rlunl ra?soce
aleldeg rS alelaerqo e16e,rr.rd ar u3 'pc JnFIs a gsul l(a?xoluoo ap

arirun; uJ alrJaJrp aIrrJoJ u1 16 r"rnpour uI Fle^I?tB n€s 'acllsrl.Surl
rrcunur e aunrzr^rp ap ros un Fdnp 'a.rBo13as ad rrile nc guna"rd
-urg plrigpgdur3 alsa gcrpadolcrcua eiualaduroc Fc EJaprsuot as
IaJ?lB ap 161 cqqnd pour uI ar€cal€o IaJ unarl ug 1er1s€aru3 €-al
BalelrunruoC eret ad alac r€urnu acrpadolcrcua aiurlBounc 1da.rp
€JaprsuoJ 1od as er n.rlued 'e6e rerqc a nu 'al6aJrd 'osorJolrro4
Ia saund nrluad 16 gugd FllqeloJ?uorut a;a16eounc o 'aug u1

- alaru rrJoJns ersasod uJ pUB as ?sag'alotunu nr gBnleiga o aruc

ur.rd lnlunugrue 16 gugd 'lulgr a"rdsap 116 ualnd .re-s rS arlS as
ao ?ol aped pee; Fs rnqaJl Je aulp) rnln?ug^nt 1e crpadolaroua
lnlnuriuor urp 'JrlceJd 16 'lrqeloJluooul JBIUJoJ nc ',gleuopro
-ocau EJnleu op qurqcs uI g re garpedolcrcue earaleeounS

'1aq.8uereds solno €l

ureaJnp au aa durrl ug g"radr,r o Pugur u! TBnl ure Et Brueas rugp
eu 'nldruaxe ep 'pugc rJun?E lrnuirqo poru uJ rJSoJ rue-al rou
'roliredxa esnds gdnp 'arer ed elncgld aruFalgode a?le Bo?gle
18 'yn1a?aa un aJSa nu nunln 'pl?ldat o a DJSDa)D pcnp'Tntutun

un atJ nu ps ti pyqdat o dtutg finyacn q aU ps Dnac nc yqtsodtut

a 'pltydat o a nu nunlD 7altunu un a DgaJD plnp 'Tntutun

srosdoTorSNs Is uvr'Jori:)Io su,LNl'I:IJNIUOJINUO

t1A I{ANT SI ORN]TORINCUL

respectiv (pentru Alexandru cel Mare, crocodilul Neckham era

rn serpens aquaticus bubalis infestus, magnae quantitatis), fie
cum poate fr gflsit un anume lucru (instrucliuni pentru a captura

un vasilisc). In general, avem o acumulare de trdsituri enciclo-

pedice, in general anecdotice, aga cum se intAmpli in Bestiarul

de la Cambridge: ,,Pisica e supranumttra musio pentru cd e in
chip tradilional duqmana soarecilor. Mult mai obiqnuitul catus
derivi din obiceiul ei de a captura..., deoar"ece capta, adicd

vede. Este intr-adevdr inzestratd cu o vedere atAt de asculitd,

incAt poate strdbate intunericul noplii cu ochii ei scAnteietori"l.

CAnd se ajunge la diclionare precum cel al Acaderniei Crusca
din 1612, iata defini!ia pisicii (admirabili hotdrArea politically

correct de a pune lema la feminin, cu toate cd dupd aceea se

folosegte pronumele el): ,,Animal cunoscut, care se line in casd
pentru deosebita dugmdnie ce o are cu soarecii, drept pentru
care ii omoar5.". Punct gi nimic mai mult.

Dup[ cum se vede, nu existau pe vremuri definilii de diclionar

(afard de tradilionalul ,,anirnal muritor ra!ional"), iar primele
incercdri in aceastd privin!5. le girsim in diclionarele limbilor
perfecte, ca qi in Essay toward a Real Character al lui John

Wilkins (1668), care incearcd sd defineasci intregul mobilier al

universului prin gen gi diferenli specifich, bazAndu-se pe primele
tentative de taxonomie qtiinlifici. Dar, dupfl ce a elaborat o
tabeli cu patruzecr de Genuri majore, sul;impdrfite in 251 de

Diferente saecifl-ce pentru a deriva din ele 2"030 de specii, Wilkins

' (daca luAn ca =r.i,:.r='r. :::-:::s--l.:.. - -:.srficerea ..animalelor vivipare inzes-
trate cu ia'le-
-=,':-:':-=-:,i::3' a:,l=ulplleaLdelacrAdinaec.ddpaer nu Ei
cAinele de iup urmd
se voieEte a se ;ti ce ;:- -:-.: ::.: -r- r-l-: .- -- iace. trebuie sd
te duci si controlezi Dl:.:.--.. . -.rl: -.-- :: ;rezlnta ca primitive
de diclionar, ci sunt de=-:.:.. -. . - : -'--:e enciclopedice ale unor
proprietili empirice { cc : ,.: r' I - - :,:iiorii au de obicei sase
incisivi asculi{i qi doi cc.:, . -:.- ,..'-numilii dog'lzind au capul
prin aceasta S: t: ::* =Sr- de cat-kind, care au capul
lunguie!, gi cAinele se de-:.::::: de iup pentru cd e domes-

rotund, iar

tnicir-easacsuc1dt5.etour,ninintsimtrpurcle€ltutp-::- = :':smanul oilor). Schema dicfio-
:i"sificare, nu un instrument de

definire ; este ca metoda bibr - -=: tnomici Dewey, care ne permite

si identificdm o carte anuntc:rintre miile de rafturi ale unei
biblioteci Ei sd-i deducem rn.:eria (daci i se cunoagte codul),

dar nu qi conlinutul specific:

)r. CJllllU -sEounca"r Lr :'.". luad '('Jla PJIEI a'lBJ
' ' .lJll IIJ -:-.lIuB un a aurgJ url)
r' nc 'so.rgd
, -: . . .t ..d ap iJrr;
-^.- l inln.lal' :-ru od E? ait..l-.ilnl uradacJad roN

';iE-ra.iEo ua16E0..- riuEFJo nJ 'at!+liuIrTS JEJPdeau nu

ap 'a^rlluSol a-. -: . :..]IJSUO3 €I EU€d IIidAJJAd AIAUIIJd €I

id ulgredluoJ qs rtap ruFJJaJuI ES

sal"JorraJlp ( san& "z'v

IS

;r.rd rJnJsnl) aJEo?rAeJ?o rJJadnr3

:. jr '..aliqrlsaurol alrJnJtnl(' aJ?uI

:-'.:'.a.riillri und as u1nc €sE 'pier.lo8

, -.r-t Liii'.iluI) 1€zasE alsa xa
' ; :dt) tllJd '(E]€UIIUE

Lr.ir,loEJ ap rnsuas u: ..;:-;.-r ::': ::- ;. a-:r,.i'.t rrlei.rO8AX€J-AJd
riicullslp alaIu'aJIZolluas a-\Ili-.i.iii'i a:_iii ?tst\a E.tEp'iaJllB oo
'J?JSn ap roltdJas B lalac

€oundo os orJoFalB) PlsBoJE EJ luapr^o purlurlqns 'cr1e.tce adre6
ap ruoulral uI) neauuop pugc Irunls
un ad Br (NC InltpotoJr
irroSoler aJ6Iu Pcs€rnl93l€ 9s nBJng3 Ia tol inlal ul 'Ec InldBJ

eFau aleod as nu Jep 'al€Aoiparu JolrIJBrJSaq ruolne ad ar8olooz
ap uourexa un €l BcId ruP-I P3 a1€od 'nldrurs ap 191€ a1s3 nu
InJOnI JBCI 'rJn-tr{C ap IJR+uazardal u} relunu
gler.reuorirrp giueladurol ap aturoJ aJ dulrll uJIE(da€leFzlleu€rn8?"rJonzra1ps

Basape 'ctpadolelrua Jal3sJBJ nJ IJnlBsFJl utp a1;ed aJeur rBuI r,
BaJ uJ sndtuoo a?sa NC gJ rupurJlte €s a?Eod sunle ap g JV E
'per1sr,tEur1 eiualecluroc a1Aa,t'r.rd a3 u! Bllsrcapau salaiulaurq a

'e1ue.r.a1o.n nu got?p 'a1sa elseal€ 'rrualllu ap drurl gFea1aiu1 t/
gs rS gaseaqJo^ ps €aJluauro lecrpardurl e-u rzuotirrp ap FItrJoJ
E

u1 aiueladurol raun eluasqe gcep '91 €Iznlouot pr^€J] ornQo.r|
apcJIZnepJelurol cgsFJeIJao*nIsaI.reinuauulaudaxteurFuJrpitIIrgneJaRFOal'a€i?ul3B
'aricnpap gls€ate
o-rlutp
uI Rqiull
as nu .rep 'neaqrol l€lsed rB salteesa6 nes uolepl r€ 1a1o1stlry)
pqrull r-er"rdo;d ?ua)ap poru u! EsseosoloJ ti-gs ealnqzr nu ruaurru
'gcsearguoricrp giueladuror puglslxaau 'eal-IIAX Its Inlotos uI
urind 1ec gugd suardes olrroH rn1 erir-rede €l ap '(aiBl"reuoricrp
irn?cnrls ap gsdrl uI) PlEp gJSearE ap aJuIuuI reru PJ plBxop
-e;ed eiznlJuoJ Bl a8unle le-s 'ea1-1171x Ie Iniolas ui lelozlJau
poru uI gzeaplo.rd as atgriurrli altruouoxel 9c 't'lep 'putr; ?efl

I IO:{dO'i ; )I;lN11 iS }I\iN(l Ii',l 1C i{urNl'l n,lN I t{ (lJI N}l o

218 KA,\T S] ORNITORI \(' L'L

construim nigte files'' (private sau publice: un file poate fr
treaba noastrS. personald sau ne poate fi comunicat de Comu-

nitate). Pe m[surd ce acest file se defineste, chibzuind asupra
asemdnirilor qi deosebirilor, ne hotirAm sd-l introducem (sau
Comunitatea ni-l prezintd ca deja introdus) intr-un anume

directory**. Uneori, din cerinte de consultare, se aduce pe ecran

arborele de directorles si, dac5. avem o vagd idee despre felul

cum e organizat, stim cd intr-un anume directory ar trebui sd

se g[seascd fites de un anume tip. inaintAnd in munca de

culegere a datelor. ne putem hotiri s[ mut[m un file dintr-un

directory in altul. Dar daca munca se complicd, trebuie sd

subdividem anumite directory in subdirectories, iar la un moment

dat ne putem hot[ri s5. restructur[m intregul arbore de directories.

O taxonomie qtiinlific5. nu e altceva decdt un arbore de directo-

rles gi subdirectories, iar in trecerea dintre taxonomiile secolului

al XVII-lea la cele ale secolului al XIX-lea s-a restructurat pur

Ei simplu (simplu?), si nu o singur[ dati, arborele de directories.
are in el insi o capcan5..
I^ntAr-cuenstceoxmempuptleur,cfeiqliinereeldee fcfiolemsp) usteurnet pline (in sensul cb sunt

culegeri de informalii). Cend ins5" intr-o taxonomie gtiinlifici

(aga cum s-a spus in Eco. 1984,2.3) se introduc, si zicem,
cANIDELE intre inlrarrnne . spunAnd cd lupul si cdinele sunt ma-

mifere, nu se vrea a se sp.rne ca sunt gdzduite in directory-ul

ce se cheami rrlerutrrnn:on:l de stiintd qtie cd ]rAlrrFERELE, in
general (fie acestea cAlitD: -ra.- a:--l: ,. surri caracterizate prin

modalitdli reproduc[toare 3-r.r:? A:easra inseamnd. c5. taxo-
nomul nu poate sd deschid! .l: --.*.-::,/',i intitulat, sd zicem,

cRyprorHERIA, rezervAndu-;i s: r -:. -. -::untru, cAnd va fi cazul,
nigte /iles oarecare: trebuie s' :, -=:.s care sunt caracteristicile
(fie ele qi foarte noi) ale aces:,: .:.'.:rorHERrA, in aqa fel incAt
s[ justifice, pe baza prezentei : -::: - : caracteristici la un animal

dat, introducerea unui file car=-. : r--..'este in respectivtl directory.

Aceasta face ca taxonomul. ::..:.;r cAnd spune cd un anumit
animal e un MAMInnR, stie c- --:racteristici generale posedd,

chiar daci nu stie incd daca :":= -, formi mai asemS.ndtoare cu

boul sau cu delfinul.

De aceea ar trebui s5 gAr,:i:t cd orice directory ar contine

o ,,etichetd" cu o serie de infc::-aqii despre caracterele comune

* Fiqiere (engl.) (n.t.). (engi n,t.).
** Director (la computer)

n.r1ua'-. ,;:r ap Ia l'.-: t; _ ap ruourJol ul lgiB) azaJ?sr.83JuJ 9s
E7a - -' ':- ' :: aJBJ €^\al :" . -:: joricrp giualadruor uud Falaiul pao
- '-,frnausnFdSIJFerFrxJ€'aass€uorElupnoluu rPoSlaqlrrFaJrqtoolIrei
- iL'tll E3.lC
_ _ a.rEuoL.i _ ,-

:'.-!lalJd',..: '"- - atlnlu aJB {cou sJadv EJ llra}eBountaJ
.: iollli. - - .':-;tp uI oual€q ardsop F-aIu uaund
_- " +tlrlr_r_-e' : - : -il lsoJ B urind I3t n€s 'outq a a;ec
-r- -
'i: .* tuns aJ€zruBSJo ap alIIJo?rJc 9c J€op
' : : -:i nl aJlurJd aloJlard rs alBurruB aJ?urJd
-; a--,:,.::-'-.--: .- - -'r.\rlr BI rs Sauopallp IuPzru€8JO rou l

- -

: . -- -'- - ' : '' ::: ,rlp EAaC€ n3 FFEOIOuTO a nu oJIiJFdurJ 's
."
a l
;:lsEounc 16 gleuo8alEc aJa?S€oun3
E
.rrori3ro aJ+urp €aa3E nc 9?BIIruIse u

t :' €JrtsalElp FcBp 15 rerqc req a

rEEASJ rI;uT!rU.sSToT:lSo;OJjJAa--*\lA:.au:JiE:;'J-j:E.aad-'a-a:-:la::---;-t-.--':,'tn::---J:-:-?xli:J-o?-;JS-;u:-:dnr3Dsa:ulpaJEloluuuJnaldtasuEllSpldaU€ncIZ3sanIlUuaun'lEEduIaFAoeJUIBuiBAIoCJCt E

aJ€J uI Inpou a B?saJE nu '(PlIqEJIlIrJ aulpnlllE ) al6aqro^ ac I

ardsap p8eeleiug FS ErgJ 'rtuoutouur all?PFard lsoJ nB arSolooz U

ap uoruexa un BI opundsPJ as aJEs uI Inpou 16 (glrqepuBlrrocaJ a

oIan?iplEop?urs^rrDlcpaBca)EJFpDJ'ra)FJfolqtlrrJasapoJldariuracJunaIuxOar*'cpEl'apJJtasosoJpdtduuguncnracpluJinunlDeuJqnTt?,aslpstni ntp)atssasalrcJtBdufn,uulonJ N

'ptssttd un a D$nD p)Dp Indq op (alerg^ap€ a?r€oJ) aiuaraJul E.I
aFEJTXa rua?nd gs Ec prsoJd un nes pracord un n€ riglaudord
ac urrl6 ES J€saJau a nu (sorscoud rnlnurpJo uriJ€d€ s'Is(Isoud Pc -n
rS 'sorsoud lalllureJ In-tropar'zpgns uJ Fsnd alsa scISSIud er3ads
'uJa)rz gs 'gc pulg ?Bp ';p,rape-"r1u3 :.reuoricrp ap Pcr?ueluas IJ
o nJluad gFqesuadsrpul Iunlaplclu a nu arirpuoe FlsEatV

'&LZ:L66I'rssog /r),(auruas ourlssrlnu
-rur ureAeJS 'run,trlsee 'asua^Je taua8uoc urnurladrueJax aAIS

'elncruec es-reds'anbesoure.r'rnuelaerd'zacerpur'urnutladueray

uarrreJc'< g Js runJ 'arn-rrau5 al PS }€Frlqo EJa IBur Pcu! lJoJauJnoJ
op uo?1rd arec ad eprierurogul aleol uriuoc nrcqruq nod ec ournu
'ueauurl Inrualsrs u1 'riglaudo.rd a11nu o1reoJ gruudxe uJVJIdoc
nEs gclgdlssI.{ 'suval^o 'gugdll,{vi,{ Bc rtrluouoxBl ruaurJal '1de3 u1

'(suvoJycnooudsu IUnJYSYUJ truvJnc IS suvJoc Yossod) sus.{Ihlvl^l BJ ?EJ+

-sr8erul eargde JB susJinvm ln-ttopattp'zec lsac€ ur:JxaJ Ec rJ
'g1Frs pldurrs Bc nu fnpanp rnun olorunu upllsr8aJuJ PS ltqtsod

also F'rJunrpeus'gsa81arJungcsglzueaalrJegdnosagJ Il'psaau1r( aJIItJnu€ u1 g1durg1u3 rS as

runr uI asrJcsap Jolalcarqo ale

gtosdo'rilioNa ts uyNotiJIo gUJNI'InJNIaOJINSo

K\NT SI ORNITC)RIN[]L]L

o anume entitate, apartenenta la un anumit nod al unui arbore

de directorles. Competen{a enciclopedicd se identifici in schimb

atAt cu cunoasterea numelor de directorles qi de files, cAt qi cu
cunoasterea con{inutului lor. Totalitatea files qi directories
(a celor actualmente inregistrate Ei pAnd Ei a celor qterse qi
rearanjate sau rescrise in decursul timpului) reprezinti ceea ce

cu diferite ocazii am numit Enciclopedia ca idee ordonatoare -

Bibiioteca a Bibliotecilor, postulati de o globalizare a cunoasterii
irealizabiid de citre un singur vorbitor, tezaur in mare parte
neexplorat de Comunitate, in perpetui crestere.

4.3. Categorisirea salbatici

Tocmai la niveiul CN-unlor se 1lr:a:r,zeaza si se reaqazi con-
tinuu categorii ,,s5.lbatice'', care s= :-:.-:u ir mare parte din
recunoaEterea de trisdturi pre-categ!,r -:,= ::,:t-.iante. De exemplu,
in Occident puiul intri sd facA parte r-:-:r'. anrmalele comes-

tibile, in timp ce r[mAne exclus cAinei- :nsa intrd aici cu

drepturi depline in regruni esiatice u:-. .- :: prin jurul casei

cum e la noi un curcan sau un Lorc. *::--:. .a un moment dat

va trebui sd fie mAncat. In sec -:.ie ale CM insd,

negocierile devin mai amAr-::-:,
i=,.l-:-'..-=--,-..,,,..-' :=::=llc::al suaun
Si ne gAndim la no!iun:-= insectd.
Muili vortritori, care ar -co'.':, anUmit
animal (de exemplu, rnars:-: . .S.- ::--'-::t:er. af admite CU
ugurinld cd musca sau puric=. :.. ,:,s:-:e. S-ar putea spune
c5. e vorba de rr categorie z, - - - . -:.::ral proprie unui CM,
care in decursul timpului a : :=-.:.::.:a, s[ zicem aga, de un

CN? N-ag spune: aceasta s-:-: .r-.:---:-.:la dac5. ne-am da seama
cd competenla comun[ a acc=: .,: .-:-rstiti ideea c5. vacile sunt

mamifere (noliune ce se trar-.-. r: rnD invStarea la Ecoali), dar

e sigur c5. lumea recunogtea -,-. . -:=ie inainte ca taxonomiile sd

hotdrascS. s5. nurneascd ast:=, :.asd de ARTRopoDE.

Termenul NLA.NIIFERE, creat : - -:1 1, fusese precedat, in Systema

Naturae al lui Linn6 (175S : )TAMMALTA (pentru prima oari
extinsi si la curacnn), si dep-:-re de un criteriu functional care

tine cont rle sistemul reprod-.-1tor. Nu 1a fel stau lucrurile cu

insectd., care exista in latin-:, :i1 insectus (calc dupi grecescul

entoma zoa) Ei insemna anima- ,.sectionat": e vorba de interpretarea

- 'rllriurrlS ia lniaporrr BI au-npur.raJor
.,.-eo eiualaduro; rurnrrd ecep tepeSy

?unq runrirnrrsul llsp8 rJ ru€-u apun
: snp g rrrE-au 'prlerd o a et snd g J€-s Itr

' :-gs 1n-,{ropallp uJ ur€}ne) es rua8raur rS
'- .' aunds as ru pugJ rcunlu uc 'ale.raurur

.r' uI ru€1nuc i6 ura5raru '1e;aurul un a
--- ar+i as €sur pugC 'EJ€J Fs ac 116 r€ nu
:,dernru un 'ual-uurpd un a"rlurp oodouJut'
--;i:r-r asgriurili aiurl6ounc ap Tsdq e,r"rnc
.,: ru
-,i '"rolaI€Jaurur € FOI?EqipS erroFalu c E
.: alaqure 'lerurue un nc 16 lonrg un

..-..... :_'.:--.,-,- _ .. r.-- :-:r*.':9!r-E--tprs.urlrloFJrgurl+eupo,lpnlrui-egJsnllqgElBqoJ"€rdurrn1,i
::' :-:= .-:.- ,*.-: - - :.- .. -, -. - .-:n-.
[,!:,J a-l:.t::=.. .-.' j (gg-Vg ;266T) ruocJ€trt
?j:-.-.__-r- :--.--.:c
UtlUO; lS lJnltsSE.tr ;p a.:.1- *::.t ;,.: ::* Itll1'ri]nJlsur 16 +ICrldUr

,, rrf.C-r8Orra3.S adeO"fdU

'.ro1rqro,t nrlued raJiqo ap EIEiEJ aJilBqlES rr.roFalec alsasv
'areole"redns ap IaJ EI aleol rs ci€ologrour aJBoJBu€ruasB
ur{nd reur n€s ?Inru reul Jed€ au ala?oasur puga ad ,1rou ad a1a

BJuguerl au aJE) aJaJrur€ur rA upaugur al rou a"reo ad oJaJrrrreur

E?srxa '"ro1aru.rn €ruJn €l) ?€?EJ? ap ner8 ri -rep 'a.rapan eI a?rJ

-aJrp a?JEoJ r€urnu nu alerurue epuudnc €s apurlxa as ug.{rj r\,-tt

er.ro8aler 'cgriun16 'pc rn1n1de3 pl€Jolep a JaJrur€u €f, I€turuB
eiua.ra;rprrl 't?a alerrrJo.] rrSoleue uud
un auriar € uI BJlsBou

'e"r1seou ua"rrniar.Le.rdns nc "ro1 pryoder ednp 'csalJos aJEr €l

InJOnl udnp alaqcarqo urpdnr8 erleqigs unsr"ro8agzJ pugc rtunJv
'E)rlpqlgs ai"ro8aler o 'zeJ aJrJO uI 'a rJo '(aunuo3 rrqurl o-J.rrlJgp

ne n1Si1e"rn?€u lunluala aJ€c ed ar.ro8alel o o ,,Ja3:rur€ur,, oJ
duirl ug; "rol1Sr1e,rn1eu lrnrpp e-1 grrnuirqo €qurrl a.re:r ad '1er-ro8

-alec-a.rd Jalce"r€e nJ 'crzoruras ,l,r1rur.rd un o rJo ,.€13asur', rlaq
'yrcssNl o alsa na lnuafuergd

WC ap la^ru EI ac drurl uI '€leosur o alsa ualupred un E3 rn1n1de3
ea"ralAeounlau prezrq urind 1ar rsg8 uro^ NC ap lo^ru e1 ec eSy
'(S0INHYUV r? 'OT)ASur nU JEp 'gOOdOt{,tUV ?uns 3JBJ) rrUaluerpd
'nlduraxa ap 'g "re runc 'a,re1e EJ )souncal al nu nFolooz a-rec ad

alEurrue a?lnur allasur urrrunu lrnusrqo poru uI rou ?E)ur'areur ap
1g1e gi"rog o are FJuI rolaltasut E .,Errluqles" euo8aleC 'r(a1aur

ur,rd nes alJrJS raun 1n1gF ec csaun as apun olore aliiredsap r€
aleiEl g ealnd "re r-rnd"rol alace Ef, eriuzuas urp; rig1ar,l -roJSaJ€
e prrdrl EurJoJ ap Juo? auri a"rer acr8nlo.l"rour rJnJ€sEJJ raun

3 i03dO'I:lI :I\E h UVN OIi,JIO SUJNI'Ill JNIUOJ,I Nilo

222 I{-ANT $I ORNITORINC L]L

caracteristicile ei este ci ea se compune din trdsdturi de neqters

dacd gtim cd un marsuin e un cETACEU, un cETACEU e un MAMIFER"

si un lte-utFER e un ANIMAL, nu se poate spune despre ceva c5
este un marsuin qi nu este un ANINIAL, iar dacd pe o altd planet[
rnouboneli,lifnaepmtulmcedrenuudseuenxteAmNpIMleAleLEcnaen-oanriciem) pmieadriscuainsiii
(asta ca si

ar fi nigte
le considerim marsuini: gi ar fi niqte marsuini-jucirie, niqte
pseudo-marsuini, niqte marsuini virtuali, dar nu marsuini. ln

schimb, o competen)e folk ne spune cd un marsuin este ase-
mdndtor cu un del{in, are un bot rotunjit, o inotdtoare dorsald
triunghiulard (gi aEa mai departe, in legS.turi cu habitatul,
obiceiurile, inteligenla sau comestibilitatea marsuinilor), dar
fiecare trdsiturd ar putea fi pe drept cuvAnt anulabili, deoarece
tipul cognitiv nu organizeaz[ trisiturile ierarhic, qi nici nu
ftxeazh in mod strict numdrul sau precedenla lor: putem re-
cunoaEte marsuini prognali si cArni, sau deformali, cu inot6-
toarea dorsali zim\atl', marsuini care ar ieqi invinqi intr-un
concurs de frumusele pentru marsuini, dar care nu sunt, din
cauza asta, mai pulin marsuini decAt congenerii lor'
T?dsiturile unei taxonomii Etiinlifice sunt de negters pentru
cd sunt organizate prin inglobare de la hiperonime 1a hiponime:

daci un piianjen este o ARAHNIDA, nu poate sd nu fie un ARTRoPoD
f[rd colapsul intregului sistem categorial; dar tocmai pentru cd
un paianjen e o ARAHNIDA, nu poate sd fie in acelaEi timp o

IN SE C T.i.

Chiar sr ,a i,'. el de CN Stiinta noastra se organizeazb"in files
qi directc,r,i., ..1-:-: r-', :,rE3niz3l'e:l nu e ielarhicA. Sa revedem

Unele trasAir:- ..,= l=:-::---::a- : :-:'::=-'.- =:t::rinate in 3'4'3'

Lumea crede c; l.:-'- . : le trAiesc oamentr -
Lumea crede ::,::ra - (mulli nu vor s6-i lind
ca

O persoani poate s:.

in mAni)

in Asta vrea sd spuna cl -. . --:rAsoieasreccienluicapsoda"te(ufindaEee-izaptuastAEti
:':-
d.irectory-ul ,,animale
pisicilor), cAt gi ii, :'. ru ,,animale respingdtoare", nu
file-ul impreuni cu -'r cu gAndacii (care si ei stau in
numai muste-=
casd), dar qi cu omizile gi c: serpii. Acelaqi file,in funclie de
imprejur[ri, poate fi pus in mai multe directories in acelasi
timp, Ei prelevat din unul sau din altul, in funclie de contexte.

gcef ,::i,l nu eurJd: . ' :i'ps"rea16 g areod alelaudotd Enop E
ap:--r ;Er'Bun?rlL -
::-.r.- i alntjuas: : .:.l a'leturuE arsa ecrsrd ec leriuasa a
:,:,,,.rd ar1u1 a8urlslp (Z'r'166I) IIoIA
ealallli -1 -: -:ua?srzal reru red r-re8au alrlunu€ ED
urprildxa ps Lun- *l ipJl E ap BaJelar"rdo"rd ne rrurnsJ€lu
€c Baapr elda;,' . , - :.- nJ 'urnsJetu a"rdsap €Aauro 116 te
r:-::-':r"-'-:,--'.:::--:.::j-CrapJ'Luausrrpnaij-pranoleaJludrsil.esarurdJIFFonascSr?d3Jlar€BJ'azUJEal€aIrJcuuE)nnlJ€Bn1u-9IsF6r)Sar1BFel6oJaroq?AaacplusoI aeaeaFpp?ldrosaadda1aur6ncureturel
urind ap lgJr.i :
JBecrJ'nrnZ1En.\u-r!r-.-.-1:-,j:,,
re i]lr,.: :-*. -:
reiu .:-,- .. - -
Ei . .-'1 --1 -:- ..--- --: 1 i---.r:ras urEp au razoruras eiern u1'ctzru
*_: : -:: - . - : _- -:.---I :taqJtlo Jl?op ?uns nu ?EInuBau
:: ._:,- -..* -. i_. .-;. '. -. .: =-:--l-. lEtap A?IfA?SIZaJ I€tU JBd
I.!:;;,;i-;: =-"-,:l', :- I - _. . .--,--1 aialsnl ne le,Lrasqo e-s
,_ .-: .--- -a-,.r,lo.td alsrxa €s 'aJ€uun
aJaJEOap 'earqo JE-s :*a-:: -.
:.-\ ;
uud 'aundo as aJrJrluntsau .ro1r:qzrroFal€J € EJrlBqlFS EJnleN

olrqBlnrrBou auiglorrdor d,'v'v

'alJnc ap alal€urrue erlurrd +€tUIS€lc g
aleod nu nES aleod (BIr^c€ lgcap aJES€d urind reur tn5rsap 'rA
lound lrunue un e1 gugd a"rpsed) rnd un 'I IC op lolru BrI 'glEIrT

-snpur ara16a.rc ap alal€urrue arlur"rd riecgrselc g JoA rilepaa

riol ac dunl ug 'gur.rag ap rnd rirunu 'rnd ap apede arcads o JEop
Els EA ,{tolcanp Iots ur 1u16ou u6etu.rn n"rluad urind Iet (rou
nrluad nu pcep) ac dunl u1 'a1rnc ap alaprrrrue aJluJ n€a1p?s
FUIEF ap rrnd 'uualtur ap 'a1"red glle ap e4'ezeot? ruJg?s re-au
'a;1seou ap.rnpod urrd eared€ JB gt€p 'a"ree rlrqe"raznu rueloqo3
ea uradac"rad a1 rou a.rec ed ,,unJJn1" allrunuE 'pseale puuJq
o er 'r1Snc ug undxa as rlAazaurqc a{ard alrunue u1 toyqn8gd

-IEruru€ruaEr?EurrlJedJlgsznevaunIlr?serJ-anpursuIqolcBarai 1ra6"ornridea,r1-3'aa"rUeEoloeJ8urardlrs"aro.r6aalalAla€"urcr

aurf, : Elealo)os El auIA au nu pugl eaJecrldun le8au ap ro6n
alJ€oJ a 'snds laJll€ 'nES 'argriuul6 alrtrrouoxl?? uJ BJ f,lo1tanp
un le"rudeau gcrldun nu aytJ un 'e6e g1dtug1u1 as Fc€p rB(

' qp JIqJEJaT ea"rezrue.Sro

aJapo^ ur aJE nu at aJ€fu€JB ap FIrrJoJ o r-eJBr'felocuq ur"rd
ezeapaao"rd gorleqlps ea"ripugF 'tui1i aurq runr '.rg,lape-Jlul IS

gIO g.]0.] JI JN g IS UYNOIJJIA gUJ-\I']lISNI1IOJINUO

I\,\-\T S I ORNITOR{NCl{-'L

ar fi aqa, ne-am afla tot la vechea deospbire dintre proprieiAti

dceondsicidlieorniadreEni perqotperrisetqAi lpi reonpcricielotpaelidifcuen. cIlniosniaVleio(list(r1i9c9t7l,eg7a.3t.e1.d3e)

TC in virtutea unet affordance t,ipice a obiectuiui), drept care
e greu de spus despre ceva ci este o cutie negAnd cd poate sd
con{ind obiecte (iar dacd nu ar putea, ar f1 o falsd cutrel5 .
Sd examindrn enuniurile urmatoare :

(l) $oarecii ntL sunt \IL\III-ERE. Este vorba de o aserliune

semioticd despre conventiiie diclionariaie existente in interiorul

unui limbaj dat sau, mai bile spus, o asertiune despre para-

digma taxonomicd in vigoare. In interiorul paradigmei asertiunea

esie desigur falsd, dar mulli ar fi in stare s5. recunoascd gi sd
numeasc5 un soarece fdri s[ qtie cd (1) e falsa" S-ar putea ca
(1) sd" se ceari a fi inleleasd ca:,,afirm, pe baza a noi probe
faptice in legiturd cu procesul lor de reprodu.cere, c[ Eoarecii
nu mai pot fi inscriEi la ltaltirnnE". Cum se va vedea in 4.5,

asertiuni de acest tip au circulat timp de 80 de ani in legdtur[
cu ornitorincul. In acest sens, proba adev[rului lor era in primi

instanld in sarcina cercetS.torilor care controlau empiric fizio-

logia Ei anatomia animalului. ins6, fireste, ar fi de ajuns sd

schimb[m criteriul taxonomic ca sd afirrndm ca ot'nitorincul nu
e un MArIiFen. itr orice caz, aser{iunea (1) nu se referd. nici la

TC, nici [a CN-u] goarecelui, nu face parte Cir:. acea zon5. de
competen{d comund despre care am vorbit rr 3,5,2. Eventual,
face palte din CM:si decidi zoologii cc :rr-'.- - .- 'r,,ate sterge

gi ce nu in privinla 1or. -.r -:: ,'.:. .-r inreleasi ca

f5.c(2u)t[$doearuenciicnuuanatuificcaotlodrd.uDnia"c'eat'a..ster-': . . : ---rtndu-se la toti
.- -
Eoarecii existenli, ar' fi de atL.rt. - '-': - ..: nAcar un soarece
cu coadd pentru a . viata cotidiand cu
o falsifica. r--r: -. -l
eireu se fac aserliuni de ger:''. :-,:: '- :?re ar presupune din
(pmaritlieaardveo)rbuintourlucluAiteinusnpuelc. tAarc.,-r.:-r':.:-.-:=-.:-:abri1traebtuutiuprour rs;oi asriemcpilolur
transcris astfel: ,,proprietate: t: .: 3\'€2 coadi nu face parte
din TC-ui goarecelui, gi nici : : \-ul lui soarece". Am v5.zut

ca C\-uliie sunt controlal-.i--j'--:-ic, qi ag spune c5. se poate
contesta cu usurintii aserti:--:.- . L Acele lucruri pe care noi
le recuno,r.r:em ca Eoareci a'-- . i:1 (in genere), o are qi stereo-
tipul Eoare.-.'-ri ;i o are si ,'ripui sdu, daci acesta existd

undeva. Pale dificil ca ciner-:: ... cmitd (2), dar a fost posibil, cum
vom vedea, ca cinerra sd spr.-r:-- cd ornitorincui ferneld nu are

.: nu ruaurrN eiDlu1llt ldo a\'atplttpc
a JDp 'aJaLD(ti u?7 alsa Dlsnv (9)

'JEurruila g alEod

' .- ,-- :rEo[ Ie -:tiBoun3al n.rluad ?uBJJodruI ap 1918
:. ,
":----:!r?ZE:-ii1il;i ;: ',i-',--'-:r..*'.,...-.-,,lirJi:ol-odidnaelJO€JBdJpraeu(JanlEpru+urneagJJ]lJf.,Ir"Eoudd'CnuarraJ?o€racnJloalPrdulJrs€uzrpsBo'Jlgiaae?lSaEaag3IunE'ncqdUIIpsI
.'r,-. --

-.^:: ,-r-.il--i.r -
--:'..- .I? r]--: : . . . .,2'trtpQD BS IEIunu quIII{3S uI }IuIJAd au
: -. -:' :-itEd e sof ad eiuazar4 'r(Epeoc nunJo
.z-: .-'..:- . . :-:
-::;: .' - - : .. r!-rl ?unnpap FS olrurJad ou 'lndatJad
'. -- , rrlEl op Jerr{3 16 €p€oJ ap ariJ€J?sqe
-,.,- ..-- -
'. ..:: -. - .: .. -- :.Itrtiu:.apA1iI9?J1€'Eal€lAIDolsaadDeo.lardJesatJn€1
.. .
E--*:I :.::,--'a:- -,:.-:- : --- --:. '.. 1-. 1-l.l'.n.IluadfalrqBu{Iulla-au)
Elur.Ja.-i :^l--:a,lLi r--s -:-.,i i-;;. - :' : ..- :,-,- l i.iliilp alJBd af,EJ 'la nJ
pJoJ€ ap g tuo-\ naJ; nJ ' ! r Soi.i-S ciiqr ur aiilnua ES x93ul poJau
ap ?91€ aJSa 'rnlnfBqrurl Egosolg ap uarIEXa un Bop 9s FJ9J
'€Aourc e) pugirlupy 'al?q?un laun n "Iipl'Luarlxa DI TuraJlsnJ
'tDut 'TDIJpu\In sonu?s nuJOJ aJD Jnp 'acatnoi un a D?snV (g)
'pl7qDulu1laau

€un alsa IBruruE g B ap €a?€larJdoJd '(loqor-Isrsrd ap lEug^
alsa rnlnlBqurrl Egosolg ap rur8Bd a?Inlu uI ar€r loqor-acarr?o€
Inlrnuslqo g a1€od nu) acaJEoS un g alEod nu 'lBuIrIrE un a nu
'glerJoFalec-a"rd giuarradxa o ap 'F^rldacrad €Arlrurud
€?sacB FOEO ap srluru
also 'auo3a?83 o-Jlul EoJarJ3suJ nt aJEJ e
o ap €qJo^

aJ€ nu a?Elrl€Illru€ ap €aJrnqrrl€ :asnds eiap alal gdnp ruFnl au

ES ornqaJ? lJrY "lDutluo Un a nu Jnp 'alatna6 un a DFaJv (r)

.pI?qpu

-!u?Ia alBlaudord o a €alJsBEaalJparr€son6loal J1d6s'EappEnoJ:)lsFolluruInnu-C€3Ir?'slnr.rl

-a?teJeJ rS arapa^ uI

rrJglrlnu €prJod ur 'uralsBounsal I-ES 16 lJour [arlJo6 un unsg8
g 'ppnat arD nu rDp 'a)alno6 un a D$nv (t)
gs lrqlsod
'Jo?E{uJn inlduaxo €i

ruasaJJ aJBs JdaJO 'piualn)o o als€ounlal os pugJ l3un1" IIaAB o
1€uI'unJpzau ap BpE^oo 'rrJo?rqJo^ Iio} ap 1r6E?rgdurl JEJP^apB
3c uI rA u[14 9s arnqor] EJ nrluad rS tr:
no aJSa IndI? gJnsPur n€ alliglarJdoJd a1eo1 nldl)uud uJ'CI €J
-s€ocu 'areo1e.t rSEaatE a.i
un
aj
Ez€alaJd.ralul as pugJ:FSnd ne.r a €alrnrlsar{J FJ paJc anu n€s
psJEali alJ gs lrqlsod alsa PpBoJ RaAB € op EalEiarJdo"rd 'rcunly ,C,
'larufuere ap sJnc uJ EJa In-CJ aJ€l ur zei un €Ja) alaru€ru

:{ ] O gdO.I JICN g IS T]VNOIIJ I O :4HJ,NI']'} JNIHOJ,]NI] O

I{-ANT SI ORNITORINCTIL

ingineria geneticd, aceastd. afirmalie si poatd apS.rea intr-o zi
cu putinld de rostit. Aq spune ins5 cd., in acest caz, vom vorbi

de aparitia unei specii noi (ii vom numi soareci, in opozilie cu
normalii Eoareci,). E suficient s[ ne gAndim la tonul diferit cu

care s-ar pronunta afirmalia e un qoarece in bucdtdrie, dupd
cum ne-am referi la un Foarecel sau la un soarecer. Aceasta

inseamnd cd din TC-ul qoarecelui fac parte dimensiuni standard

care, oricAt ar fi de negociabile, nu pot depdqi un anumit prag.
RdmAne celebra o intrebare a lui Searle (1979), si anume de ce
atunci cAnd intrdm intr-un restaurant si cerem un hamburger
nu ne agteptdm ca chelnerul sa ne serveascd. un hamburger
lung de o mild qi inchis intr-un cub de plastic. E curios cd, nu
muit dupd formularea acestui exemplu. un lan! de restaurante
americane a elaborat un manual pentru propriii sdLi bucdtari,

in care se specificau dimensiuni. greurare. grad de coacere,

cantitate de condimente cerute pentru un hamburger standard;
gi asta nu pentru a-i rdspunde lui Searle. ci pentru c5., economic
qi industrial, e important sd se facd public conceptul standard
de hamburger. FireEte cd cea a lanlului de resraurante nu era
doar elaborarea unui TC, ci si a unui CM al termenului hamburger
Dar in acelagi timp se fixau condiliile nucleare pentru ca cineva
sh poati intreline intr-un mod intersubiectiv acceptabil gi im-

pdrtiEit de toli tipul de hamburger, daci nu dupii specificiri
rperfiveerigtoteardeimlaengsraiudnuilledsealceoasciecreonssiisgtreenutatatael-.rrcce,\i1n,,ar1tiivn5.itIra"t"i

deci cd o proprietate ca dimensiunea sta, d.,.r'i ?pare, dac5. nu
neeliminabil[, cel pulin greu elininab,--1 S-:-ur ca e mai pulin

jenant sd spui cd existd un soar€c= i= ,pr chintale decAt si
spui ci existi un soarece care nu . *: :-rrmal, dar daci pentru
a justifica prima afirmalie tlet::= si admiti cd e vorba de un
goarece fictiv, pentru a o justr:::l pe a doua se cere m5.car si
postulezi o lume posibili c; :::u' improbabil5, fapt pentru
care acest Eoarece, dacd n-o i-: '-:,-*. o fi cel pulin ficlional sat

fictiu.
(7) Acesta e un elefant, dc:' -:!t are trompd. Aici e nevoie sd

distingem intre propozitia ct,.,,.:a e un elefant, dar nu mai are
trompd (asemdndtoare cu caz;l soarecelui f5rd coadi) si aser-
tiunea cd un anume animal este un elefant gi totuqi nu are
tromp6, ci are botul fdcut in alt mod (s5. zicem, precum cangurul
sau albatrosul). Cred cd fiecare ar reactiona suslinAnd cd in
cazul acesta nu mai e vorba de un elefant. ci de vreun alt

'II€aplg - ateod
t:. ', ...aP JV 'edtuo.rl EaA€ J€ alapadnrl
- llr .'.r.laau IJU.. 1 - -: rs e1durg1u1 rE-s €68 ?ol 9r aleod
-' ' :. *t sJan
i 1u:'

.: , t:_ ?zIJalJBJr - ^-.:--a.rgaslerer?oJalriuea^EaIpe-rreiuaaplu8ulnepserlid'e9p1erF3
: .::'J 3P aSer ratfnlo^a InsJncop uI ?81
-*f -;- gr nrluad - .iE Jep 'apqeuturrlaau riglar"rdord red
-unp ealard nJ I -'' -:arrad aJ?seou "rolaiuarradxa €rJolsr
a-los^tzuaprauJqaaszE:'i -'*'
-.
.'
.. -. r rigJarrdo.rd raun uaralBeouncag
ap apurdap t
uJoJ €JEJ a r6n1o1 r5 'ural6eounJaJ
II lior r,.. '- - -
| €noc :.--, -; - . - .-,ilu1 ezealard tq8uol 9t E?€r rep

un ?j: .-. i ..:.::-:-,.';----::' . :.-:-'-a.i..It€Jadad'1d1aaarpprq-eaqCo"'rrndln(slu'teuJJaol)aIunE
-{.,i , ,
.-
-J-}uE:ai-:a.i]Lu,:'-E**:J:-;n:-rj,,l=uil::a-d::..-J'-:E.:-:-J:!E:..--..u--.*.E-:..'..:--'--*,-i-''1-i:.:l-:I;-:.-util-lIlrTJIq'eJItXp.SA'loUalolrre1utrui€lafAuoIr-iaUuurern8udlrnrnupur

iEun-rpgJrnsualrBInuSuuJoraIrJ-pcEaElSgdJlFsl3gJaJaJrgloal?€JJodoqtuaptuJuu€nnu-nuaueullenu?aqn?.riaeJpicloJe-ar1ddl9-JtIgsaFs31roElato{lEsuAarnlBl?rrJenBu}Iuunr lqFnJaauEJJpepl ddJlSu€'rrloe'€?rJculn€p9?J"aalrnpJlac3t

16 'rruldacrad ri 'r.ro1ce; r3o.raurnu ap apurdap nirpuoc JoJSae€
eal€llsaJau nJlsou Inz€c uI pugc ad 'aJ€saoau leJplope nJ ?uns
aleod as arurrl{J uI nes
rurirrpEuJocalasJoeoeiluea+"uraagturqua'd(rxnalnBucaU8rrJxeoIc eluasqe VJIZTJ
uI arlsnquot
ural€

nu oJ€c uJ Insuas uI) alDsacaz rrirpuoc 1da;p alnesounoal luns
alrq€urullaau aliplar.rdo'rd ac drurq ug'(erlsnquroc n"rluad ?FqII{c
ap rnlnipq €aJ€Jo.r; BJ) ara?Beouncal n-r1uad aluantJns rrirpuoc
+uns alrqeurunla apiglar"rdo"rd et gzeata?ns nlduaxa ?saov

'p4lqnu1utllaau alelarrdo"td o g'lnlu€Jalo
FuIurIo ra eiuasqe piuern8rs nJ J€p '-roginureur ri guri'rede
ps
ealnd JB Fl nJ+ued '1ue;a1a un tl6ouncal PS EJ EluarJgns a
nu

radruorq eiueza"rd ec aunds uralnd llnru IaC '(lueJala un leuasap
JFeOpa'Iu6nodpslgeAntnIuBIruurauEtuluun'rrnielnuuarsnasptePruSUIIBp€reJppiuEnJSlo€JoulnnlJoaqr
Ii€

nc
I-ps rnqarl .re rilepac a-rauaF u1 rB 'rsaplg ErEJ 16 gdruo.r1 tn1
Bseorunr+ no luEJaIa un rieuasap gs riea'racuI JBp 'aa ap rfeqa;r1u1

€uI nu gs irriaplg ri ec; lnlnluBJala I€ JrlsrJalJereJ In-ylnlsa'D
urp alred acu; eduro4l '(9) nc rolgupurase 1de3 ap a?sa z€) JSacV
''eapFeuor,ctueoJcpJaurcanJu€ogidauproarsle"9r rPg?;sIrXiuaep;ac leauar8perausrEaJleIaoudna€Sa'al€prlurlu€ep

stcsdo'IJIJNa ts uvsoti;llo traJ.NI Tllf,Nluou-\uo

'&ANT SI ORNITORINCI'L

O intreag5. iconografie romanescd. Ei cinematograficd. ne-a
convins cd o proprietate neeliminabili pentru a recunoaste un

indian ar fi penele : Ei iati c5. vine John Ford, cu Stagecoach

(Diligen{a), care are curajul iconografic de a-i face sd apard pe

neasteptate, pe vArful unei iniltimi, pe Ieronim qi ai sdi, fdrd

pene, qi toatd sala freamitd intr-o aqteptare spasmodici a atac[rii
diligenlei, r'ecunoscAndu-i foarte bine pe pieile roqii (intr-un
film in alb negru). Am putea spune ci Ford a identi{icat pro-

babil alte trS.situri neeliminabile care determinau in profunzime

TC-ul nostru, pomelii pictali, incruntarea impasibili, privirea,

cine gtie8. TotuEi a reugit sd ne convingd construind un context

(o relea de conexiuni intertextuale gi un sistem de agteptdri
capabile sd redea unele trisdturi fizionomice, gi pozilia pe
inillimi, gi prezenla unui anumit tip de arme Ei de veqminte)

mai relevant decAt prezenta penelor. C5. este contextul cel care

stabileqte trdsdturile relevante, s-a spus in Eco (1979 gi 199a).
Sunt de acord, deci, cu Violi (1997,9.2.1qi 10.3.3) cAnd, pAni

la urmb., atribuie contextelor funclia de a selecliona proprietS.lile

neeliminabile. Proprietdlile esenliale devin deci acelea pe care

nu-i nevoie si nu le mai cunoqti dacd, intr-un anume context,

vrei sd menlii deschis discursul, si care pot fi negate numai cu

prelul de a reface semnificatul termenilor pe care-i folosim.

Uneori contextul poate fi comun unei epoci qi unei culturi,

si numai in astfel de cazuri apar ca neeliminabile proprietdlile

diclionarrale. ce trir-rit 1a modul in care cultura respectivd a

clasificat obrec:.,=::.::e 1e cunoaste. Dar si in astfel de cazuri

lucrurile se petrec i:-,:-'*:: mod adesea complex. si cu multe

lovituri de teatru. Lu:r-'-, :-. :*r:e d:r ir'--,u confirmat de ceea ce

cititorul aEtepta deja := :.- - : :'---: :- .i:;me de adevirata

poveste a ornitorinculu-

4.5. Adevirata poveste a ornitorinculuie

4.5.1. Watermole sau c,r:iibilied platypus

in 1798, un naturalist pe num= Dobson trimite ta British Museum
pielea imp[iati a unui mic arrnal pe care colonistii austra]ieni

obiqnuiau s5.-1 numeasc6. water':'.o1e sau duckbilled platypus. Dintr-o

gtire furniza|d de Collins in 180210, un animal asemd.nS.tor

'a"rer,;:':-*.,:rs rs nou:' --- un aJ€d as r Insndr?e1d:arecgrs€ic o
pJsrr:.- : ---.! t 'apal ac EaaJ a8alaiul e nJ?uad
-= .--<-s lErpau.
. - : iolcraug rA .reuorjJrq aJ+uJ pzeaptso

-::.-.,,.-':.i't--nJ:J.qgsJoBupInpa--Ep- :i.-S.,.,-,,.--'.:,...::-,l:irrouJaedS:J"FrEaluu1Er6S'p'aai?uJSrarBJtsuoIuanapcIranulolI-Ea€rEiacJp€paaularg1e4oFnlSf1lUt0u;I
;-rgd ao u'--:: --- r.-r argrJuapr gs lrinar €-u €c alrup€
ai ;en . :reolfiur nr lnrpJ :o1g1a6ug le"reda"rd

;n *:-:i =*., , :-:a::.:.=:l,.tr-Ju:iaIIoJJrds'nElrd.rIu1q6ra'uSxoBauIOr aaPpzUa'IraoAl1iJS1egFsSeeAuaA3'Ie1riOinnIdUuan€ceAuuAdr3
i::.i:--, .' _
1_::

psnI def+ySnal4sosEa) ",riie.Ecr'{lSerapFd.ruorargInacpur6Jo6lrluIJuor strJsap alsa rS EJpuoT
EI uacJeo?ul au ES
'(eupqca Bc <mruJry acu€uetrr ps ?€?d€p€ aJEd rS lrqrpaJc €aJd JorJ
un are-u surlloC rnl IncurJo?ruJo) acgrcads JolrJn?€sFJ? €un€p
ut 'ounuroJ acrJaua8 rJn?ESFJI aliru 'aluayrp aleurru€ Enop uJ

'sut.rdrns ne rrJoleuasap ropugure gJ rcre ap Erznlouoe a8e-r1 re-s

: aurq rBru ?gle nJ 'lrtzetr g o-l nu pr€p JBp 'nr16 nu 'qFIIg Inl

Inuasap lnze^ rJ o surlloc Er€o 'surlloS Inl Incurro+ruro nc llnu

alreoJ Fugrr€as 16 '208I u1 lecrlqnd g €A Inuasap 'E[r8 pllnul
nt €zeauasap o qFrlg 'wusJoNor^r un g € ap lnr8air.r.r.rd elredruS
eJEt nc 'rnlnaur:olruJo I€ uuuea8 alaler; a €uprr{oa EJ rurls
tuncv 'Euprqca o (Frn?dr.rJ er 'g1yod n) aserugru 16; asrradocsap
'er1e"r1sny uI rrJolplpc raun InsJnt u7'Qtgunog u1p IoJ reurJo?)
riFIIg lnuelidpr 'g6lT uI (6I : T66I) plno5 elBalsanod runc pdng
'BllB a?sa esJns pc aleod nBS 'urJBru IBruruB rnun IE cr,rauaF

In-C[ oJapol etur"rd e1 learlde lsoJ lI ;e-r 'e1our gc as-npur

-116 'urnc 16 ec 'ug1ap un n€s 'raldoualeq un 'Ecog o gqu-rFap

reru a.red Inpurru€ :srca"rdrur aF€oJ 'uasap un eFnepe sutIIoC
rnl Inlxaf 'nrqgur€ ros ap eiue"rnFrs nJ Brg 'Burnzrl ades r6-es

ec ri easoloJ al aJet ad 'a1aqe1 nc B?ouI 'gier ap EJ JorJ 'epeoc

€aAV 'oJ€or.relsod Jolaq€l alareaq8 Boun aJBs Eaa)E leJap aJ€ru
reur 'guerquraur o ap alrun ne-ra 16 a"reaqF nrled neluaza"rd eieg

urp aiaqel 'rcrur nqeo nc 'girlrgc o ?gJ aJeu era :r{-rnqse>{.^ BH ap

apudap nu JEI rnun a1rrnleru ad 16ll arrqurarou uI lrsp8 asasn;

gIASdO'IDIJNg IS UVNOIJ)IC SUJNI'I1}JNIUOJINI{O

230 I{-ANT SI ORNITORINCLII,

in organizarea linneanS. a parRuprDELoR, ar trebui si fie pus in
ordinul BRUTA si ar trebui sd stea alaturi de ordinul MyRME-

copIIAcA. Dar indata dupd aceea trece de la categorii la proprietdfi,

gi descrie forma corpului. blana. coada, ciocul, pintenul, culoare,

mS.rime (13 degete.i. labe. mar-Ldibuld. ndri, nu gS.seste dinli,

observd cd limba lipseste 1a eremplarul sdu, vede ceva care par

a fi ochi, dar prea micr sr acoperiti cu pdr ca sd poatd permite

o vedere bunA. motiv pentlu care crede c5. sunt ca ai cdrtitei.
Spune ci ar trebur sa fie adaptat la viata acvaticd si avanseazS.

ipoteza ca se hrane;te cu animale gi plante de apd. il citeaze
pe Buffon : orice lucru care e cu putin{d si fie produs de Naturd,

a fost de fapt produs. in 180012, reinnoind dubii

Shau' reia descrierea animalul printre eATRUeEDE. Ei eziLdri,
neindrdznind
si admiti Spune cd

are cunoEtinld de alte doud exemplare trimise de guvernatorul

din New Holland, Hunter, lui Joseph Banks, care ar fi risipit

orice urm5. de indoial5. Aceste exemplare (gi se pare cd Hunter a

trimis unul gi la Literary and Philosophical Society din Newcastle)

sunt descrise mai tirziu de Bewick intr-un Addendum la a patra

edilie din a sa General History of QuadrtLpeds ca un animal sul
generis cu o BtreipwldicknaatfurrrmSS, .acudnnu-iapretErteeb. uaiusnieispe[sin5c.reircEei
patruped... a unui

si fie
inclus potrivit modurilor de clasificare ir, r, rgoare. ci si ne
mullumim s5. facem descrierea acestor cur:-,ase animale asa
cum ne-au fost prezentate. Desi dupa aceea ':lneazd o imagine
cu titlul c,a,lJpnnsarEn,impAaslARaEmsfaibuiurA"T, RrL'epd:e,.mr::l'
3=','.ick refuzi s6-l
clasifice jentifici
trds5"turi
-

morfologice de peqte, pasire si pa::'...:=:

In sfArgit, sosesc niste exemplar. - ,:---- -e:e. cu organe interne,

puse in spirt. Dar tot in 1800 ger: .:--.. Blumenbach primeste

unul tot impdiat (va avea doua =:':=::.:,are puse in spirt numai
paradoxus.
in anul urm[tor) si-l numeste --' :horhynchus
Alegerea adjectivului e curioa.-.. :- corespunde uzului taxo-

nomic, Ei ne spune cd Blumenb-'-::. :autd sd categoriseascS. ceva
ca fiind necategorizabil. DupA e.'.': prevala numele de Ornytho-

rhynchus anatinus (Ei sd se o:==r'i-e cd numele e diction5.resc,

dar depinde de o descriere e::-r:iopedicd., deoarece inseamni
,,cu bot de pasire asemdndtor ',:rei rate").

In 1802, eremplarele p[s::a:e in spirt (mascul Ei femeli)

vb,zute Ei de Blumenbach su::: descrise de Home, care po-
vesteqte Ei faptul cd animalul ::u inoati la suprafa!5, ci iese in

nu is .'.:;: ne nu gJ :.^.l3d 'Iuysya luns nu 'a.redt.to gquqo;d
. :;'a-!uBur aI, -..': :.8 nu gr n.rluad sus,{IWVII ?UnS nu
lTIT a- - :: !:-B{3 Bnou o qzeaali {IJEUIET '6087
'

'-, ..-i-rrE gsur'azaseld al gs apun gcuS er16
l; -- .- .::.io i::'.. : -- r.J" :alelarrdord o purr.rdxa InualrrJal
-:! :: ': : .:,,IEJONOW euo8aleJ gzeAAJx aJrEIrH-
-::, E-E:
---:i :: .,*--,.. :--i.1.3 t08T uI Fc P]EI'1sruorin10.ta-o10Jd
D
unrrpJs prp[ apLupw '6'9'?
-
.: -..-- : -;.iur ep ralac plerdo"rde a1reo; aapr o
u'-';*-E,--:.r*-:-.il:-tr,::i.-;r-s:g:_i---r=:u.!:-:it-l-q.:-Ef,.:--:s'l_::-.--J,-i-*,r.-rJ:::i*::-:-.i'"n.::,..---:::-.-..::---:.i:,::,rfrI.:-IIIsoBa-I.\J-:rtrrur{-Svran;luegcst;rrseBu'Sa€r"sr1rIarBpu'JrayqlJsacayscdgaanlpdJclu}orrtptlelrJnlaa9JJtiue"lapl3 I
a
lnrrlod tnlnsruad etdnse 'i.ulr ap ,1ol auli a.rer aseoFnJ lrqurrl
e.idnse 'r.rad ap lrradoau rnlnlsal B IS solrnl Inlncorc e"rdnse I
I-
'rnlnlncsuru oI€ aJeorJalsod alareorard ed ap rnlnualurd e"rdnse a
€
alAardo as '1so: nJluad 'ru1s,(p snqJuuoql,Cutg rn1 Ie Iac g
O
ealnd .re pc aundnsard tA 'untuoc ua8 un €I g?rurrJl €s rnqaJ+ JB
ar€o?pugurase alerurue Pnop Jeg,'Z6LI uI,tter{S ap psursap ufap a
'euprqca nc €upur€as IneurJolru.ro pe 1n1de.;' rS alSasg8 aluoH
I
'(no un-J?urp a16eu as ereo Puelq
'1
nr lerrrrue rnun e-rdnse ruF?JaUoJ rJo a?Ec ap uo plurzard as
€
gzalodr Elseate letauaF u1 161 a1el"redr,tr.t n"rluad €urlsuJ €^ 618T (
uI JEp 'ua.ug prEr{JrU In?srruol€ue ap l€ruJn U B^ a{uoH gzalodr E
?I
Fls€aJ€ uI 'g^lozrp as rode rep 'ulaleur 1ndnr1 uI €zearuJoJ as I
9
aleno : red'rar,r-r.to g ualnd .re ge aligrglor{ I3 (uvalto un a nu J€p tI.
'redrrro also Ia 'urnt€ rurl* urne Pdnp) ledr,Lo reurnu aleod nes
uvdrlo un also InJurro?IuJo PJ EpBaJJ FS gc€J l-nu PS aleod nu ,g

uols'IlJ.dsu a1e rA uoriuysYd ale aJeolpJnpo"rdar a1aue8"ro nc erSoleue P
e
'16n1o; 'apal aJ BaaJ orJJSap 9s as-npururFrgru 'acgrsep gs .I

11nur ea"rd a13afu8u3 as nu map rA 'urouoxel un nu 'lsruroleue un a]
a aruoH 'aJeo+€cnpo.rda.r r.rndocs nrluad rS 1ea"r ap teur.ln I€uEJ J
ap aliauas BJBoIJ Bls€aJE rer'gceolc o-Jlul'srlJdsu e1 rS tuysya
'll
e1 ec 'aprqosap as 'J€Ao un azalrrJoJ FS tol u1 'lnlrnprlo Jep
ta
'riglaudord aJSac€ ulurza"rd nu €Iaural InJurJo?ruJo 93 IEurnu nu
'-16 'r"rncrg;s n? aJ€ureur apuelF gqIB gs.alnqaJ? JaJrtueru un J€O 'ii
'usdli{-llN un EI ?€rparur al6apugF as aruog 'so-rgd padn.rled un
pi€J uI or€ atareoa6l 'Fseo?sai-easeo"rq ea 'altdsal FS EJ Elnld -3
UI
ITZ g]C]S.JO'IJIJNS IS UYNO]JJIO SHJN] IJIJNIHOIINTIO

IiANT SI ORNITORINCUI,

sunt REeTILE pentru ce au o inimi cu patru caviti!i13. Dacd o
clas[ ar defini o esenfd, am avea doui cazuri frumoase de

nominalism pur. Dar in acest caz, nevoia de a categorisi dezldn-

luie fantezia oamenilor de gtiin!6: in 1811, Illiger vorbeste de

REeTANTTA, intermediare intre REPTILE qi mturnnnr, in 1812 Blainville
vorbeqte de nrenlroRs din ordinul onNITHoDELPHIA.

E clar ci, in funclie de proprietdli, animalul poate fi atribuit
uneia sau alteia dintre clase, qi cineva observase ci un nou-niscut
cu cioc nu poate sd sugd lapte, qi deci trebuia si-gi ia adio de

la ue.nrrrsnn. Dar fapt e ci gi o ipotezd asupra clasei te poate

impinge sd cauli sau si neglijezi anumite proprietili, sau de-a
dreptul sd le cunoqti greqit.

A se vedea chestiunea glandelor mamare, care sunt desco-

perite in1824 de anatomistul german Meckel. Sunt foarte mari,
practic ele acoperd tot corpul, de la membrele anterioare pAnh
ia cele posterioare, dar nu sunt vizibile decAt in perioada alip-

t[rii, pentru ci dupd aceea se reduc. iar asta explici de ce nu

fuseserd identificate.

lJn animal cu mamele e un lt,tAt,:-.rp. Da. daci ar avea qi

sfArcuri, dar ornitor,ncul femelA nu are, ca sa nu mai vorbim
de mascul. Are in schimb pe suprafala glandelor un fel de pori,
ca qi cum ar fi glande sudoripare, prin care secreta lapte. Astdzi
gtim cd este a;a gi cd nou-niscutul cap[td lapte lingAndu-I, dar
Saint-Hilaire nu greqea cu totul cAnd refuza sd recunoasc[ in

acele organe niqte mamele, qi datoritd faptului ci era ferm
convins c[ lroNotREMELt] erau ovlP-{nn gi deci nu puteau fi

r{AMTFERE. Aqadar considera glandele r'd.zute de Meckel ca fiind

ceva asemindtor glandelor laterale ale goarecelui cu bot asculit
(Sorex araneus), care secreta o substanld pentru a-qi atrage

partenerul in perioada imperec:erir. Poate ci erau glande care

secretd un parfum, sau poate o s;bstan!5 care face blana imper-
meabil5 la ap6, sau poate ca er:.,:. ca aga-zisele glande mamare
ale marsuinilor qi ale baleneior. care nu secretd lapte, ci mucus
(dar imediat ce a fost avansaia fceaste ipotezi se descoperd. un

marsuin in sezonul de aldptare. si se vede ci secreti lapte).

Meckel extrage o substanld asemdnitoare laptelui din glande,

qi Saint-Hilaire zice ci nu e iapte, ci mucus care se incheag5.
in apd gi servegte de hrand prrtior.

Dar Owen. suslindtor al ipo:ezei ovi-vivipare, suspend[ secrelia

aceea in alcool si obline cela .e pare a fi lapte, si nu mucus.

Saint-Hilaire nu cedeazd. Apa:alul reproducdtor e cel al unui

':i,-..-,iHlESuuoJ (pzal8ua ul naJF nt €lulJdxa !nu
'sn:
as SuoFoo)tooC rJo :?a8ap ap eri

,- :-Eno pJ IrrncB tulls '(EUIPF ep ealeee PFE
*'.:-i.)arzp
. . 'pno enop aundap IBIuruB lsace 'ap
: 'qe"roog-qe.Ioog rnlnqrJ? IB Jas
:-:-..-Er"jeIa8JITurIaunlIzuaIAJrrrrIszOalulJInHtual{lltaurlrlllsreoudugnp?'reBSeuruS!r'1elu6r9iuaqrruCun1 '(41
.
un
'- r aundnsa.rd es; pno eundap ac druil
ilsn a ng 'grn8ts 1de;p BI o aJrelrH- SNJ
,:.. a nu eleq ,taupds el ap r-npurrJes AJ€I
:-r-:-'r jr -.rad
! aunriueru a)EJ Jolpno e.idnsy AJE
-:=:r9q. g8rl6gc .rep '(uorultgaroNoll eFe.

-t-:*r -i -:.. -: - - - - .:',--:r.ila eruedruoc uJ Jeop 'poutoe ?rin
T,-rIl_:iTlr'l_ ::: - : ..:. r:I E.\ InsUIJOlrU.rO roap 16; PUI

"; r :;.. .--- .^.:a 'i-unJe un16 elgr pdnql IJ

lnprald lnlno DarDlnp) uI '8'9'v IUJA

'eriuede gceg r6-gs Inqarl rol BllB n€s UJ
J€P
rz o-JluI aJEc JEp 'alr.redocsepau FcuI Eno JoIoJ€ ee"re1de16e u1
areugigdgeuJ nJ augrlrpJ Boacu ap r$ 'rrnlcefuoa nrluad Inurrls \291
83 azaluoJ gs ornqaJl erea dr1 un 'lnesouneau Inltorqo 1r6arF
azaluarur8aJuJ as nu FS ec',,srqcsap" snua? un ozoaJc as gs aund 'uo
-o"rd erre111-luIES 'suos arunuB un-J?ul 'riglar.rdord rou tupJnaJ
UIIq
gs riug:1suoc uraluns 'a1.rede und ai gJEp oc durl u1 'eaun 16e

-r?saqr Flp^lozal RJapISuot as 'gusdll,tvw arluud srswsuJoNohl nui
und as pcBO 'aunlire u; aznglei luns 'euopJo B ap lJnpou Juop
luns nu '1a acrz'altturouoxe;, 'lueltodurl alJBoJ ated as rlu eJEc -dpi

nrdraur"rd un el ap gcrpuolal as aJI€lIH-?uteg 'elseaee pugtgd Eu9,
'(s'IIJdsu e,r1ur"rd .IJ€I

IerrrJou pour uI oIEtUIsBIJ ne.re rS altede PSEIo o FtuI neln?r+suot .OJS

nu g'Iuar.{rrv'geoda uJ'gll €AJasqo as E) [.LVuasJusA ap FSEIJ E-a
a?€0
pocura B o ala n.rluad aza?ualur gs ornqaJl gc a1Sgrg1oq aJIelIH
ap
IuIES 'Ir6sd rcru ag gs 1od nu 'gru8elyerp o-.r1ur"rd uauopqe
ap rieredas rS prnald o-r?ul rirlanul uugulpid nc 'p1ec e8ugs lncs
nB gc n.rluad grlrdsu Juns nu 'ouad rcru 'rdue lJru nE nu ec
lInq
n"rluad r.rgsgd ?uns nu 'fiusdrwvlr !] lod nu srsl IsuJoNow gJ puru
TEp '6Z8I u1 '1e1dp1e oJSo nu no un-JJuIp lntspu lelrrtue un 'no AIII,\
un ecnpo.rd ps TVJap aleod nu uvdlno leurue un 'uvdlno IBIrrruE
apa
s I o g(l o'i o I J N.q t s uvNoti I I o'd1{ rNI I :l J NIU OJI Nl{O
.UFI

ap€

OBJ

231 I{,ANT SI ORNITORINCUL

exclus nici ca qeful indigen si mintd, ca sd-i faca plicere explo-

ratorului.

in 1829, Saint-Hilaire primeqte alte stiri: cineva a v[zut

ouile, depozitate intr-o groap[ in nisip, de data asta de for-
matul celor de zburdtoare, sau ca de Earpe sau qopArl6. De
altfel, este trimis un desen, si deci informatorii trebuie si le fi

vhzut cu adevdrat. Din nefericire, astl,zi se crede c5, trebuie sd
fi fost oudle unei broaEte-festoase, Chelodina Longicollis. Pe de
altd parte, Saint-Hilaire considerb cd oui de formatul acela nu

pot trece prin inelul pelvic al unui platipus feminin - Ei deci are

dreptate prin eroare, dat fiind cd nu line cont ci fuseserd gdsite
in nisip, probabil intr-o fazd avansatd de dezvoltare.

In 1831, locotenentul Maule a deschis niqte vizuini Ei a gdsit
coji de oui. Adversarii oviparitSlii spun cd sunt excremente
acoperite de sdruri urinare, aEa cum se intAmpld pentru pisdri,
dat fiind cd atAt urina. cAt ,si fecalele sunt expulzate prin acelasi
orificiu. in 1834, doctorul George Bennett. pro-vivipar, reuqegte
sd-i faci se se contrazica pe informatorii indigeni care vorbesc

de oud: deseneazA un ou oval gi aceia ii spun ca e un ou de

Mullagong. apoi deseneaz[ unul rotund, gi aceia repetd c5. e un

cabango iou t de Mullagong. Pe urmi insd spun cd puiul se

rostogole;te ('tumble down"), adicd luneci in jos. Nu se rosto-
gole;te dintr-un ou, ci din pAntecele matern. Bennett admite cd
indigenii nu gtiu s[ se exprime bine in englez5., cine qtie ce i-a

intrebat qi ce i-au rispuns ei, cine stie cum erau ovalele iui si
cercurile lui, cine stie ce gauagai...

In 1865, Richard Owen (partidul antr-oui) primegte o scrisoare
de la un anume Nicholson expediatA in septembrie 1864 care
spune cd cu zece luni mai inainte a fost capturati o femeli qi
dusd la Gold-receiver-ul districtul,:i. Acesta o pusese in cusci,

gi in dimineala urmitoare gas:se doud oui, de data asta de

mdsura celor de cioari, moi si :ara coaid de calcar. Nicholson

zice cE le-a vdzut, dar cd la i-:i zile dupi aceea cineva le-a

aruncat gi a omordt animalul .::srndu-i in burti multe din cele

pe care informatorii sdi le nu::eau ,,oud" - dar poate c5. erau
ovule). O scrisoare ulterioara : Gold-receiver-ului pare sd con-

firme faptul. Owen public[ c=-- doud scrisori, dar se intreabh

ce anume con.tineau cele dou. oud. presupuse. Dac5. ar fi fost
deschise qi s-ar fi vdzat un erbrion sau mdcar un g5lbenug,

dacd ar fi fost puse intr-o stic'a cu alcool.... Dar, vail nu se qtie
nimic. Burrell (1927: 44) treb.rie sd-i dea dreptate lui Owen,

'.-: - r :1 :il g Je v)a: :. ri 'a?slxa ES ::o'\ lI €rJoal aJEJ ad
: :-::J gs nruau , : .lJoJPlacJaJ ad l-npugFllqo 'e1roa] o
un-ilul IS'PJ aunds ealnd
.;l:.pEur,ru1 yAar'a - , . :' 'it 16'zec guJn e1 gugd 1e'tlsuoruap
:EJSIxa 9c
l.l:y tlprro,6'"1.,- - -i
nB Irun 'a1e1r1c::
E
'snds IaJllB'n'.. - -:'::.'jrr e rA 19a ;rariru8o' € 19lE Btr?tal'rp
o €?seoJv -:-'.:--"', a
-: .: irurl u1 'Puacs uI PJIUI pugc rJunl€ E
Jedr^o Jo.\ nu JAJIIUBIII CUIJOJ a
BCSgOunl?. ':' -r ' - -:': :'€S AIPno Fqn€c aFrniunuo alIqeI€A
' - :- lp I a^Ile^Jasqo I
- . :r
-ruJo ?t :. . -:- : :- - '-- : aP lnpour gzeaiuangur leldacce ap a
a
o,, a,,.. ,..- -- -..: :.:-- it aJIJO JBCI'leIJO8Al€c rnlnJP€O
i'.t:." --:-:' --.: I
:r..id.Jd csasg8 as af, EJnsEru
:i. :'-:*-:.:,:a: :.::1 ... -: :: :--*-1 l'i Ut'ln8tSap; figlaffdOfd E
a.:,I,;E:elrJ-lPia^tarep.-€*il":eli:r3!op"=urg..?J,nS: ,oli-nu-'-n;'p:l-EaSlj:rs;po:,'\alJ:€-lA-;:;J-ral'S;s"q'io-ji:fltaer'nf\IilEun\uJAaaSsAqloCouPaaJllnpJSnaEiluUitnuIunOaJd a
uI Pnurluoc as B6€ rS a
u'11"liepr"rtoFaezlaelsdelnprep;er oaspPuSglEsnlnt€eJaras'1rac1uenrel€d rB 'leuo8aler lnrualsrs J
rnl Inzet ug rB ee 1a3 a
gr','Ur,, .r1 und aprieuasqo 'o1og ocretr41 '(rolrracouu 1e rS o1o4
snds rnqarl .re dunl rselace uI rEO I
nl alesuao8r aEleacacuaro8?asrlsa. iuunl -eJluaJp '
orJ€tr I mI lnz€t ui
rA ec; luapaca'rd l
eiuai.raox'a Erpecul ap
€ also apal I
aJBcJacuI erur.rd PJ n€s 'suas un €ap al 9s aJBc IIJoal raun € n€s
lige"c,nnladiuuanncudusaoceraunlnJnapdeIJrnuIlenaugl nieure€dulssrauuprrngnl uludnIu"rrrde-eruuxanI uapIraIpJsIurlusaraald^gosd?uoend1eoa'ArpoIul€€rAqrJJ-aaoJsA€qCoa

'uaUoSau ap Lun ap na4do 'L'9'7

Ilatucol '9'7

.aJ€dr1o 16 Aug.qIWVw JN1S STf,i lf,uJONOI^l'roS.ra,tolluoc 1n1r6'r93g

'arqsed eP

eaa9snJ3aBosPongl^gJcrJ6o€nnsqJcqzBourIJaE'lroargnsJcualllBrs€oqnpea9oplzeJ€lluJ1aoruslauaacepJe,nI\nce'rled)1ruI61rBJe'UoPiJ9PJ'€rz}uonr1r^nc€uuonUnaPpJBlsrlutne$Preaularnple1nog8ddanapoules€ooqlodPJron€a^ocr

:,{rc i{d o'1 J I JNS I S UVNOIiSlo :{u,LNJ'IO JNIUO J'l Nuo

I{-{NT SI ORNITORINCUI,

consorliu academic asupra altuia (pentru ci aqa este si meca-
nismul confruntdrii intre teorii), poate ci nu s-ar mai fi vdzut

ori mamelele, ori oudle, aqa cd astdzi apare dificil de negat cd
ornitorincul allpteazi puii qi pe deasupra depune si ou6.

Povestea ornitorincului ar fi deci buni sd demonstreze ci in
ultimd instanli faptele au cdEtig de cauz5. asupra teoriilor (Ei
ci, aEa cum voia Peirce, Fdclia Adevirului, in orice caz, merge

inainte, din mAnd in mAnd, in ciuda dificultdlilor). Dar, potrivit

celor citite in literatura legati de acest subiect, incd. nu s-au

terminat de descoperit multe qi nebdnuite proprietdti ale orni-

torincului, qi s-ar putea spune c5. aceasta s-a petrecut pentru

cd teoria invingitoare l-a voit printre mamifere. Peirce ne-ar

liniEti: e destul sd aqtepli, si pAni la urmi Comunitatea va

gdsi o cale de consens.

Amintim totuqi hotdrArea lui Shaw (1799): poate cd s-ar

putea incerca sd se plaseze imediat animalul necunoscut in

vreo clas5, dar pentru moment sd descriem ce vedem. Iar ceea

ce naturaliqtii au aflat despre ornitorinc, inainte chiar de a
hotdri in ce clasd sd-l inscrie si, observS.m noi, pe mdsuri ce se
disputau in privinla lui, a fost faptul cd era un lucru ciudat,

desigur, un animal care putea fi recunoscut dupi anumite

instrucliuni pentru identificarea lui (cioc, coada de castor, labe

palmate etc.).

Timp de mai bine de optzeci de ani, naturalistii nu au cdzut
de acord cu nimic, afarh de faptul c[ vorbeau de jivina aceea,

f[cutd in cutare qi cutare fel, cdreia incet-incc,. i se recunoqteau
exemplarele. Jivina aceea putea fi sau nu u: ::amifer, o eASARE,
o REeTILA, fdri ca in felul dsta sd ince:::= ie a mai fi acea
blestemati jivini care, aEa cum cbs::-."as. Lesson in 1839, se
punea de-a curmezisul metodei tar-:,:t-ce ca sd-i dovedeasci

usurd.tatea.

Povestea ornitorincului este po-.-.:::: unei lungi negocieri, qiin

sensul acesta e exemplari. Dar exls:: :aza de negociere, si anume

ca ornitorincul p[rea asemdna:,,: : -i un castor, cu o rati, cu o
cArtrti.
dar nu cu o pisic5., cu un =-=fant sau cu un strut. Daci-i
nevoie evii=:-:ei cd ar exista o componentd
si ne oprim infaza

iconicA a percepliei, povestea - rnitorincului e cea care ne-o
spune. Oricrne l-ar vedea, sau :.i vedea un desen al lui, sau un
exemplar impaiat sau pus in s:lrt, s-ar referi la un TC comun.

Au fost oprzeci de ani gi mai bine de negocieri, dar lucrurile :a

negociate se invArteau mereu in jurul unor rezistenle si linii de la

oJ Eaa:'--r'JlrJdxo B 3r .:':tiBounJ B ap nJlsou Inpou ap luoJ Ep AP IIU]I
atEC,,j:s nu pJnFurr .r:. r8ale ps puro,\ pr nJluod'alsrxaoc gs alrJnJS
ai/:a?rj ala pJ aJSa ::=t:rd al aJeJ 'unuroJ
oBlsrxoos p]€oi j--- ;.\rJJadsJad ad Jolrri)aual In?e?lnzau
Bnop alal pc lrqrsod a IIInc un n€s
ale?rurlau razonu-. : -rugur leriualod inJg ad asndsrp 'aarpad o-a[I aJ
-oloraua rolriglar:d-,,J ::eafar uI p^lozrp os gleJnJcn.rls a.rezrueS.ro
Pluouoc
eptFrr 'rr.rplardla-':'. zzeJ uJ gJlur as pugc rJunJe ire.r. 'psu1
I-gc€o'
i:'a1e1a.rd"re1ur JOI -.:-: ?l ag ES aluouoduroc aJSacE rS ea e.rec r.rd o na 'gi
:: i : -.:l?qef, raun agiplerrdo"rd luns etea aunds
'(aur.Lo raun aTE : OUINUE I
ou nu rJunl€ .:.:::cralur JorJolln Juns reru nu ac a,l.r1llur:d u1 15 'e-r
r:'
PcsBaps
Bc rcJprrr ats:,-: ai .,,,:-,-:':.::nrdlnnusreiuaour nerzartel zotuaeu?nJdoruarJr€nl€lnlonJueriOuoe
3 as'6ggl
a_\Ji"E.,Z, uTL:::;'*,:i*::-:::*__a.:_-.:.:="te*:8:eua1Jaoilur3urnausBpesiupess€qleansu1s5e,Niutatvzgavrdc BacB g
rs
ur.id iu,r rjr ap ;::: - ;i'- :. : :( aiuaraylp 16 nirzodo ap purJoJ 'auysva
uJ plEJnlJnJls Elurza.rj ;s i:':.-:.u.-ult ELuJoJ BraJgJ ua?nprA ur neal6ou
'eaa3B
rnln-utnnu?luoJ e areluaru8as o ad EtEZEq 'leuo8alec dr1 ap alse +nzPc n

(glenldaauoc rcap 16; gcrlueruas pJJSEou eiualadruoo runc InlaJ aqel'.r0.
reila.Llea1asiuu1Ienfr1u1rJmd lesorpJr?osdrlerJnnl ?BcFnlrrlslelae,rrdrq"arealdusr.-road.l.rcyoulFuonc alrrrrnur
Brrloruros 'lepnrr
as aJ FJ
e1 rnd ps
'na 1ncg3 rue urnJ 'rinee Bs Euurasur aurnue oC .usrlaJJurs ap EApJE

EoJaJns lD?rr4l urp pcrlorruas BaJBpJoqB €c Jnrra? ure-ur drurl 11n61 BoaJ J€

ar{tad s^ naISTaIa{H '6'g'P uI ?n3s

panrqqrn7 :unlndacur BI ' Jzllrol'tuJ O' nt71aqnuqcg' sndf7n74 JE-S EJ
ap FcuJ r$ 'ralndsrp Insrnr u1 ,cgriurilA
EA eAl€
Ior ap ag 'unruoe 1nfequ11 ar?pJ ap eg 'lecrpur lsoJ E Inl€turue J€-AU a
aJec nc ololunu op }€^alal a (alsrxa FS lrnqaJ+ U JB-u ec ez\eJ
urp €rrrBas nJ rEur BlsB) IrqEurrurlaau BJa Bloca IncorJ pC nrluad
'NO -ruJo al
n€-s nu
un rrJarco8au pzeq el EaugrugJ u"grenpe'renu1nri-1o4s13pcer(dnen?sJeecalausauacnddourrdrl lrnulod
erufeard a8Jaur':
nBTJEA '3; rSernlace 16; "rop
uI Pc az
u3 'ner16 Iio+ IS 'BrlerJSnV u1 asr.radorsap II EAourJ erea ed ,1ag
arrnue un-JluI InJBJ elace Inlerurue g B ap ealelar_rdo"rd rS nu 'Pn
"rn8rsap rep'alarueur nu nES BaAE Je gc'uvatno nes usJUAIVit r+ JE ga le8a
?nzF^ u
pc '1n1o1 p3.rea16 ps rsndsrp nEJa rurJo?ruro €l ap 'rruerep B^aJgJ -eeaur r
ap durrl rS 'lndecug e1 'e8au nealnd os nu rrnlgspJl olrrunu€
ga al6eouncoJ B ap 'glenlceJJuor .rn8rsap 'eargreSoq BJolBp

as r aiualsrzal rolsaJe raiuaza;d 13 'rn1-unnuquo) e1e piurpual

slogdorcroNg ts uvxotioro SHJNI TlcNIuoJrNEo

IGNT SJ ORNITORINCI,IL

cunoastem. E indispensabil si le facem sd coexiste pe planul
teoretic deoarece, pe planul experien{elor noastre cognitive

efectiv proceddm in asa fel incAt - de n-ar fi ca expresia si pard
prea reductivd - umbldm in doui luntri deodat6. Instabilul

echilibru al acestei coexistente nu este (teoreticeqte) sincretic

pentru ci tocmai pe acest echilibru din fericire instabil se

desfdgoard cunoaEterea noastr5..

$i iatd cd prin aceasta momentul categorial si cel observativ
nu se opun ca moduri rnconciiiabile de cunoastere, gi nici nu
ajung sd fie juxtapuse prin sincretism : sunt doui moduri com-

plementare de a considera compelenta noastri tocmai pentru

c6, cel pulin in momentul ..aurora1" al cunoasterii (atunci cAnd

Obiectul Dinamrc este i.."..7i;i-( a quo), se implici reciproc.

Am in vedere acun o posibila obieclie. Pentru ce si se
inleleaga acele /o.rc ca proiuse culturaie tdat fiind cd in fond
tind sd rezume clase de enunluri obserr-atrr-e: )TAMTFERELn sunt

numite ca atare pentru cd de fapt i;i alApteazd puii), definite
in interiorul unui sistem al conlinutulur. si sd fie vdzute in

schimb ca date observative prezenta sau absenta de mamele Ei

depunerea ouilor? De parcd faptul de a recunoaste ceva ca un

ou, Ei nu ca un ovul, sau de a hotdri dac5. ceva este lapte sau
mucus n-ar depinde gi acestea tot de un sistem structurat de

concepte, in cadrul ciruia numai ceva este sau nu este ou ? Nu

s-a dat oare de fapt in sfera semanticii structurale analiza
opozitionali de proprietSli, cum ar fi tare-moale, pentru a

distinge un scaun de un fotoliu ?

Tocmai din cauzd cd alcituirea unui sistem de taxa sebazeazl,

pe capacitatea abstractivi de a irupa la un loc cAt mai mult

posibil dupd clasificiri foarte cu:rinzd.toare (qi tocmai de aceea
se dovedeEte extrem de greu -: nivel de experien\Et folk s6.

hotdriqti cd o girafd gi o baler: sunt amAndouS. mamifere), pe
cAnd nici o semantici structu::-i n-a reusit vreodatd si alci-

tuiasci. un sistem de opozilii i::::g:ral, care sd dea cont de toatd

cunoasterea noastrd Ei de toa:t utilizirile limbajului, in inte-
riorul cdruia si-qi giseascd un -:: precis oul gi coloana vertebral5,

parfumul de viorele qi c5!dra:=:.. DimpotrivS., ne-am mirginit,
permanent cu titlu exemplii-:ior, la domenii destui de re-

strAnse, intocmai cum e cei a- ::obilelor efdxcculutedecacasdsE[ esdeemposaatui
cel al relatirlor de rudenie. -i.:.:rsta nu

construi intr-o bun5. zi (in tec,:-= sistemul global al continutului

(sau ca el sd existe in mint=: drvini), insh ne spune (tocmai

pentru ci, aga cum spunea r-.rt. conceptele empirice nu pot

'ua,4Ao In- : -.Iratr l Inl al€tdarp Bap al BS rBSnuI 1od
lsoJ E E:nJeJ ezeq .: .-.-lnlcnrls rrirzodo na 1nsaia"r1u3 efap IE[IJ
:.:-:.-.inqUaJJ1E-er
Jf.) :..un Incol ozap;- a1de1 1da"rp €Aac EJseouncaJ ININ]
gs a"iiEIrH-JurES rn - 9lEo
aJ€J lrnu6rqo In-CJ 16 rerqc nes
tEp tuauour un E- ,'..-il a8alaiuS E ap aJ?s€ou ale rJnporu
Bnop Jolac € aJuE-..- -: rr.reirrarualduroJ raun B 16 r.rgFcso raun -aJ
'snlnru ap
BrJn1"rerrr ura,\E '. -'.: :, -'ir 'reg J}Jr-) ezeq a1a1de1 al*aqasoap 'lIut'
as ecrurrqJ IJE.- -'::
': :LralrJJ ad uraprcap ps 16 '-eprr

rl€Jn?InJ ruau,i='- '-. - ' - ..-r.rad eiuar.radxa rA ruglerl ps rnqaJl €A -alul
'a1de1 nes s:r: --:: : ..-r-r grep rn1n1de3 eiur.trrd uI rrrgpao au €leol
16 a,Lrldar,i:i - .-., : -- -'..jrIBJ au gs urgJplor{ au gsuJ pugC
'JIIUOU,::,:-- - :-:-.,.:.rd AJ UJ nJJSOU -qCI€
,.*- -:,' -- r'- =:l .lf_ltfUeUf InUn InpJOCE 16 rOp"lpCg
-ISEf,l :- -.:--::- .: € AJ€l€ Ee €AJIIIgap ad '{
l:. -:
€sa
nr]-+: =, l.--. : - * , -: --,---.S :::.inl.I9UI €ZEale,l,a"rd nO InUn
E a;E-: -al ::i.*r--. -, t, :',l:lt:'_: =';:-'r.,*:,1d-;:3r nU tUalSaC€ atgol nC EAAJI
'lri--:r-_-'-:-' r j -:. ..: jl i :.- :-: : 'i t_:zcauJallB ntlgla"rd
?Inlu
-Jalul Inluarrioru rS lEintJnits :i'---a:L,-,-.j itlot:-Eounr lnsacord u1 gzea
EJ 'sns reru urlnd unds gs ru€JJaJur aJ EaaJ ELrrJguoc B?sBaJE
rel 'Lrla rJ Je qp{ ap nBS Fe.t ap Jgorro 'reurrurlald I€JnllnJ B NJ
prtJaogJ€'nuonrn-Julnurepa.€rau1n6€€aopu+noc?aul 1a1a6"ar,au1"r6deuaceera'arcrlduaI cprJaoodelnBslsuraxasuBoAcn1u6
ezrle
'(ar.t piurg o a;a1*eu eni 1n1nd rJ r€ nES ealnd re 'arnqe.r1 1gc
nNi
+J€xo lrJolJ l-FJEp'e1ace 1n?rarqo u1p pr EaJaundnsa"rd'rnln6nuaqlp8
ap 1
16 rnlninqp eiuaza"rd 'eur.rog a16a.tr.rd etap a"rec) CI ?rrunu€
NES
rnun 7?o In?u€Anc acrlde Es ?EuoJ?uB lsoJ E nu Blourc EcBp
gc rn8rg 'Flr?rnlur eiuapraa ap oloJurp aJaJ? aJeJ enac aunds un E

as 'unsolog I-aJ€c ad rnlntequrll E aJ€luetualo rr.ralAuounc 16 rS a1a
reridac"rad Ar?rnlur urgiurpe"rcul ou no un a €Aoc pc€p aprcap B
uI al
n"rluad 'qunqcs u1 '(1rn.r1suocal arnqoJl 'lnzeir B-s urnc €6e 'nes) allu

aluJn+lnr rriua.tuoc ap rua?srs un e1 e.Srncal as Ers arnqaJ? ug,uwvw luns

un o?sa IBruruE un pr€p IJFloq e nrluad gr aunds as pugC puoJ
'(WC 16 NC orturp eiua"ragrp
as 9
Uzeazeq as else ad rS) e,Lrldae;ad eiuar"radxe rS rnlnldecuoc BoJr
-nJlsuoJ arlurp Ea?E?rrurxord alsa F?IJaJIp 'eiuauadxa ap ala?Ep 'co

ap ?uo3 auri .ragrrueru ap lnldacuoo r6nsu3 F?Ep rerqc 16 'l^ltrl pu9l

-nuriuoc B pIEJnllnJ areluaurFas o-J+urp a"ra16eu n€r oJ aldaruor nJlu€

?uns JaJrrueu.r 16 'no 16 gr€p Jerqc JBp - aleJn?lnc rriua,tuoc -UIOJ

ap apurdap no un a$a DxsaJn rlelJasqo iniunua TS Eugd NU I
ArlB^
'aJEOLTA?ln rJ€JCaJOs
as Ir
rS ruozr.Lord aluaurefue.re urrd TgJap eparo;d ualnd nu rou
pr 1n1de3 JEop (Jol alrJguruJalap aleol azazrnda ri-es gleporcru JrlAJ:

INIIqI
g;ed

a rlr

Inuel

t) i, a, SICSdO'IJIJNS IS UVXOTJC]O SUJNI']i}JNIUOJINHO

210 I\T\NT SI ORNITORINCLIL

4.6.3. Unde se dfld continuum-u| cLmorf ?

Toate acestea ne intorc 1a opozitia dintre presiunea sistematici -
sau holisticd - a unui sistem de propozilii, qi posibilitatea unor

enurt{uri obseruatit'e dependente de experienta perceptivi'

A postula o semioza percepti\-a ar trebui si repuni pe tapet
fractura d.intre cei car.e consrdera ca noi punem in formd un
contintturtt antor.f. ;i ca aceastd forma este un construct cultural,
si cei care consideri. dimpotrir-a, cd ceea ce noi cunoaEtem din
mediu este dererminat de caracteristici ale mediului insuqi, din

care prelevAm informa\ta demnd. de atenlie pe cal.e el ne-o ofer5.

p- rin propria-i naturd'. qi un enun! observatiY ca ocum ploud'

Pare evident cd pAnd
nu poate fi inleles, Ei judecat ca adevirat sau fals, decAt in

cadrul unui sistem de convenlii lingvistice pe baza carora dis-
tingem semnificatul lui ploaie de cel allwi ceald sau roud, qi ci,
deci, conceptul de ,,ploaie" depinde nu numai de unele convenlii
lexicale, ci Ei de un sistem coerent de propozilii privind feno-
menele atmosferice. Pentru a relua o formul5. pe care Putnam
i-o atribuie Iui west churchman, care o atribuia lui A.E. Singer
jr. Ei care, pe o rezumare eficace
la rAndul sdu, o inlelegea ca . .,cr-iroasterea faptelor
a gdndirii lui James (Putnarn, 1992:20

presupune cunoaqterea teoriilor, cunoa st € 1'. :: : : :'rii1 or presupune
:":'ale nu depinde
"drernnoouliqutn"te"aa faptelor". Totuqi semnific-r':- -"- r--11'putea afirma
chimicd de apd, .. .-
altfel c:r '

ci ploui, Ei fiecare dintre noi al'ri:::-::'---' ''-=-: -ucru in mod fals
iniaz de,,ploi acide" in care na'l:l-i--r--=- :"- ----::€u sti€ ce mai cade
din cer. in acelaqi fe1, pentru
.- - . e soare' sau cd e luni

plini, desigur ci trebuie sa i:-'-:.:...-:'- un soi de segmentare,
fie ea qi ingenud, a continuunt- ^- - ' : : omic, dar nu e indispen-
issneitegcmruioneronuatlaEruteenmiunigdesifinesurteedmntaai.'::' .'::.:'':-,:::'.:n'cilzain-udteliurncitorpenoesaxtteeeacsaquripeprlaianvniefeatlu5p'it
sabil

O
qi in
o neage: de aceea noi afirmi.: '-:,sti!i ci soarele s-a inillat,
ccAunnodaisntelurema innaoassitsrSte. maur lturiedbe,-:-.-:i':inlimi pec5casroearseelebanzeuaszed insigi

miEc[.

Si incercam si ne imagrr.'-::-- I disputd ideali intre Galilei,
adversarii s[i pt,.-=::teici, un adept al unei teorii de
unul dintre ca Ticho Brahe. l=pler qi Newton'
compromis Cred ci nu-i

,rurroiu de cine stie ce fantezie c: .a-!i inchipui ca toli interlocutorii

EZEaI'.^.' -::S ?lsalE [ -'' '.-..:.:s-iBpaasEJarqaJaesscoEaaspdBprEtlFJsUEr-II\:ql8scrIpu(laEJSruBoatuJls€Jrnlss eJau ls

i..: _ " .:.::l.sls aJa:- : ulJd
uI n€Ja
i:LSOI aJ'lull.
.: lruaJlp ap Inlsap unriou BaA€ ntsalnd
-,'-:- -JU JEp'alnl.l- --: :- rBJelaJ EAJSA,\OCI q'laJlsv'(.,curdura

ju6EJlag IS lalrqr' L . . ;.\rldacrad az€q ad JBrpour zalor?uoJ
ldaJuoJ" un a ta. : i. alsa eiua.raJtp J€I 'IrerurBuiporuJal
na iunua Tnlnlrl - : --i:"i=urJnua ap F1EJ Iat l€rap pxdDar? o a
::--*=a: InpJose (Fn3s a?JEoJ drrrr?
uaBlCsIl)FDrnzaupal)rJ€JJ"noli,eo!.rlp:?D'-E-.:-":'..':-.' .-.":,: --. glBJ nJ?sou €iuspr a Bi Eiunual aleod

el inlnldeJ

,.--:',' ]lru€op €IaJl € purg €c uospr^Ecl Ap
11?3rpil. -j - . - -'' -. -: :-r'ialles uralsrs un op aluapuadopur

a.\'Ilt'- ;.:..'-:- ''-: ':r-ll aJ EaaJ ap BtU€aS Bap ES IA.I
'trt-,-..',:.^-"-. : '., '. : -'- --
. tp aliaqJo^ as 'uEldal
-sL'ap alias o t^:zza;.. 1 :: r'--: i::'1 'L'rlsls un ap Fluiuang
-ur alsa €a EJ BZalodI ESuE-\E aii:oC as i)Ep rerqr'oridaJJod
ap a?SaqJoA as BSuI puVJ : rrlrzodo'rd ap Lualsls rnun eal€lrJEp
-rlos aFalaiul as lusrloq ap al6aqJo^ as pugC 'auralul- alBrn?

-anrrpnror1upnanluspnrusltgouodnaedr'l'luaraperxaJleruznrurslaausead€as)alJuenilr5rz3rsorlddaoJll'€lrnedu'(raPpaiup{aIl?uaua?ods)rxsa€uaapnpEarSilg6rJa*o^npIlJondll
l'gntrr5Juo8o'acrun:lJ)lseonruldalncl"nraledJg€ldeecaEpJnni loJngJzl€saraupJogJluaaspauJaEdJaup!
nr.rq"t1
ap g J€
p,p6* a16a,r.ud puralqord €u.Irrd'rasd-qca earadauad aenpord arec
eFgEniSarrluzldlu4c€'rpaIAenJJdaauoaIJallos'e€sJartuaBaran'Jp€ladri1atnatuarJ€JraJaJr-raraarqeraddrdIsoIseqotpaiuaoenprp+Bdlan€-gir€llsorzrrneunoolJapadEc€JoO€aae.rJoudBJusn€J"adrSOBdpsranulJ'BsureEealecBaJAScraa?rrollaluueJ€uJtJ'nJuiaaaodrralssrnIJqqIF€sEaoSrCssnolinunEaniJnSpuJe?nsagouuJpJaaaEgdp^upiaenBp;l
'auauroueJ ri alcarqo alaun 1a; r6elare u1 ne.adacrad "uli
1apilJod1lua'.l1prgpaagEJ1E-apJpaaUnlueFaaor?u€nplde.Jnre€ldprqaJ'tpu1'ror6"rrna.1g]roipu;,ua'Jaael;eoa8lr€a^aupnn€naerppsu€aEclqnuoJnpsoeBuat nurlEraiaul r"nraluu!]lnqruas
ariey.te.r8 n€s a?ElrA€rF '1ua.rJ;ap 16 nlercrda 'gsuur ea.runriou '1€
'aIertiJp.€,liralo,nu1clrJa"ar?1JtsneigsctrSuaaJldlroJnJaElaJeA-lppraernoEels4{anaa;e1JcedpJeyrFrl niaucolurspna'urid;gnt1'unao€€iu1uEeilcStlsu'rJn'rpaJl )o9'aqarJdluBrec€eu6'r9nrt1lunene"'€r1a11sl9*{1odazulaonndlueroao'tr'sdri
un
neopal as ela?€ Inluaruotu u1 9r rn1n1de3 eldnse pJof,E ap neapg)
1a(

JOr

-I

gIOSdO']iTI]N g IS H\'}JO] IJIO SU,I,NI'I.I]NIT]OJ,IIJUO

2.t2 li{NT -sI ORNITORINC tr L

continuunl-ul experienlei intr-un mod propriu (Davidson ar

vorbi de ,,schemd conceptuald"), aceasta nu inseamni ci acel
continuunt organizat de sisteme de propozilii nu ni se oferd
deia dup5 niqte linii de rezisten{d care prevdd directive pentru

o percep{ie intersubiectiv ornogen[, chiar Ei intre subiecli ce se
raporteazd la sisteme diferite de propozilii" Segmentarea con'
tinuum-uItti realizatd de un sistem de propozilii gi de categorii,
intr-un fel, line cont de faptul cd acel continuum nu mai e cu
totul amorf, sau dacd e amarf din punct de uedere propozilional ,
nu este totugi cu totul haotic din punct de uedere perceptiu,
pentru c5. in el au fost deja decupate niste obiecte interpretate

qi constituite ca atare la nivel perceptiv: ca si cum continuum-ul
in care un sistem de propozilii decupeazA propriile-i configurdri

ar fi fost deja deslelenit de o semiozd ,,sdlbaticd" si inci nesis-

tematici. Inainte de a hotdri ci soarele e un astru, sau o

planetd, sau un corp imaterial, care se invArteEte in jurul p5.-
mAntului sau st5. in centrul orbitei planetei noastre, a existat
perceperea unui corp luminos de formd circulari care se migcd
pe cer, si acest obiect i-a fost familiar gi strdmogului nostru
indeplrtat care inch nu elaborase probabil nici mdcar un nume

pentru a-l desemnals.

4.6.1. \-rt,, ,'-,,

Toate aCeS:::'- -1,'.-- ,..: l: :, : .- ::,nceptului de
adevdr. Eris:: *= .- : I ;, :- .
: '::r: ::- = ---l=','irat cd ceva
este un ou gi ca = . -- --
a spune cd e ade'.':.: ,- . :. :: : -.- -r-- :--::lifer? Sau intre
adevdrat cd ceva t..:.
continui despre care l:'. :'-;lte gr a spune ci e
: * :-:' n-ar exista oscilarea
.:. ,:ganizare structurali qi
interpretiri in termeni t. : -.' -:::3. raspunsul ar fi uEor de
dat: a sPrrne cd ceva es:= .,-:-::R sau un MUNTE poate fi

adev[rat nurnai in inten,,:- :nbaj L, in timp ce a spune c5.
ceva e un ou sau un mun:: . -.,=-.'il.at in termeni de experien!6.
$i totuqi, am vSzut cd nl:- :-::.:t'u a recunoaste un ou nu ne
putem sustrage constrdnger--. r cuse de un limbaj L, acelasi in
virtutea cS.ruia s-a hotdrAt - :- :.rsAnIlo sunt pbsiri pentru cd
depun ouh (dar nu toate ani::-.-.ele care depun oui sunt pAsAlr).
Existd o definilie de adeli: rare apare in Dictionnaire-ullui

Greimas-Court6s (1979) qi ca:'e pare fdcutS. expres ca sd irite

alirr ' ..:.E alEJllIr-i: ,, ap ruaurJel rll IS ArJ '1erp'lepe eo
t, .- . 1: a]€od 1 ' ,:. aJ uI FJSEauUap as BS zBJ aJlJo
. , .lradsrad ut qr a aJrqasoap EJruIl
- :: EJI1SL'J( .
'EAIunl nJ ?EJap

."::.1';nua a+lB n-' : ' -, r ur gqer8ap reur ay"rniunua luopan
- - , - -^nriou FpBJ FS lrrPSPI ES arnqar+ Pt
lrs rs Piuapuods-- ,-,-..--="-.rtdsBaor uanccrJoesFaJJp(6z1E,6I I€) c,r,{lI1J"JtoglerinuJaEnagauprr
, i atrsd uI '191€ ap llnru r€Iu J€rr{c
rS'aJarpaul o i-:'i
16 nrnlelq .E L_-; : alrqrlrnpEJl JOsn nu 'urn?tJo 'nES
e '1ca"rrp n:I :

argriunls eurFrpeted ap Earezrlenp

'Jn.a--- = . . - :. -: :.. -., .. .:--:-.-l.reiarellFp a?ElrTrqeurJue ap 1:udrcur.rd
ap.-...-: - --:::..- E PZrJJ uI EaJaJnpe'us1pA
-. :' -.:'-.'.r i.llosoliJrAcr3o1 rnlnursrlrlrz
-J.-l-'I-l.lillot-'.\nZUappLIqErJ(Jr€SIf),U'SdArCqJflOUAe
--: .- -:.':. --.::-*. - :- . E
- -'
= a-.: ..:-: - -:-:-...- : ,.- c
.:it:,----i:-.1 :--- t:-..:-..=..:.-, -::-. --:- 1-'-.:.-lij-S .aiU€IpE;ed e eUef.tal
-s-.u1aiq aunISJa-\ o ad pze az;q as :,-uLrIS€-.urar€ eritzo4 '9Jr?rlBu€ I
Egosolg aJEJ al oJBf, ad lasndo luarede; ellrnsJnrsrp el Plrqearu
n
-Jadurr urind reru rA Fs€oFpuEOs urind r€ur BJa arirzod Els€aJV .I
'(aunricrpr.ra,n; -i

leJp^ap€ ee pqeldacoe aJ€d€ €Aaf, sJnJSrp rnun InJorJalur u! aJ€c O
ur"rd a.reiunuo ap alrl8al€r?s €l (ulalsuaFllrd\ rnlnrurJd e rS 'cr5o1
rnlnursrlr?rzodoau e arirzod; ?€JP^apE €J lBlurge g aleod ac €aat n
c
€ EJ€IotoloJd Eor?tIlIJaA €l ap E?nru as IazII€u€ lnsa"ralut qc rA
'e-rn11na op lapour ngs rnlnr.ldo.rd lnloualul uI a1e1uu;e8 EJaprs 1
e-uco'r,nalnl lenfuarpiu1one"re11eeuurrlaslesplsarJn€utnadrnalnplrxirazloudoocrdInJ..oar?J€aJ?EuAIaup€I "lnluznqsl J
arnqaJl Jp^ape ap lnldacuoc atunuu rA :g"reo uunrd n;1uad snds
lsoJ E-u aJEt J€p ';o6n '.rnFrsap 't-nu aJEJ nJJn[ un aunds e ap
lecriduroc relrr lac ppour aliasgF arLnuuoll)Ig Inlrlurrre €3 aleod

'Jorrolxo JuaJaJOJ un nt (e.re8o1ouro ocuo nes)

arieler aclJo apnicxa ac €aao Iericrpuen ap runrierado raun Inpor
raunr1agnlcu1ernl-qrr1nlpusdagIdnsJ'Irornlrnlrnauslru.rrnUauesl^rpJonIlNnlrrroE'orJrllroulcloulcpr rBurXaIBllBa"rndolpIiSiiegnlorl?lesspooe.ra,ul€rpJIBde apB" Pc
trlorluos

e lS g B

rruaurJol EzEalunsqns ac xalduroc Inualural FZEauurasap Inrglapv

: rnlnJE^ape e
a?srJuapuodsaroc rrJoeJ raun IE rolgurisns aorJo ap tuaunds reur

nu €s ea 'gleuorirunJ-rJa^ €3llu€ruas o el BJapB -re aurluo ad

SITI SdOTCI J,\S IS HY.\O I JJIO :{HJN]'I N JNIH OJINUO

K{NT SI ORNITORINCUL

garantate", in timp ce in cadrul semio-structuralist, in care

Greimas reprezintA poate aripa cea mai radicali, se interesaserd
sd inleleag[ cum anume discursurile noastre fac sd se creadd.
ceva ca fiind adevdrat.

Limitele acestei pozilionari sunt date totuEi de faptul c5,
pentru a putea spune dacd si cum anume cineva accepti ceva
ia adevirat, qi penlru a-l face sd creadd c[ e adevirat, e nevoie

chiar s[ se admitd cd exista un concept ingenuu de adevir,

insugi acela ce ne autorizeazd s6. spunem c[ este empiric ade-

virat - in contextul in care este pronunlat - enuntul astdzi

ploud. Dupa mine, nu rezulti c[ in interiorul paradigmei struc-
turaliste acest criteriu existi.

Necazul e cd nu existd nici mdcar in interiorul paradigmei

veri-funclionaliste. in orice caz,nue previzut de criteriui tarskian
de adev[r. Acesta priveqte rnodul in care sd se defineasc[ con-
diliile de adevdr ale unei propozilii, dar nu qi modui de a stabili

dacd propozi\ia e adevdratS:. Iar a spune ci a inlelege semni-

ficatul unui enun! inseamud a cunoaEte condiliile sale de adevdr

(adicd a inlelege in ce condilii acesta ar fi adev[rat) nu echiva-
leazd cu a dovedi dacd. enunlul este sau nu adevirat.

De acord cd paradigma nu e deloc aqa de omogend cum se
consideri de obicei, qi unii tind sd interpreteze criteriul tarskian
potrivit unei gnoseologii corespondentiste. Dar, oricum ar gAndi

Tarski acest 1ucru17, este greu si citeqti in sens corespondentist

celebra definitie:

(i) ,,zdpada este alb["
e adevdrat dacd qi numai ciacd
(ii) zdpada este alb[.

Noi suntem in misurd sa =:::-,=:-, -: -,: ce entitate logici
qi lingvisticd este (i) - e un er--:.. -:..:"": iimbaj obiect L, care
vehiculeazd o propozilie -, da: : '. :-"::- incd nici o idee despre
ce anume este (ii). Daci ar fi c .,-,:-= :- iucruri (sau o experienld
perceptivd) am fi foarte incur::.:- -itare de lucruri e o stare

de lucruri gi o experienli perc=-.-.' -'. e o experienld perceptivd,
nu un enun!. La o adic[, un eI]'....: =ste produs pentru a exprima
o stare de lucruri sau o exp.:,::-ia perceptivd. Dar dacd cel
care apare in (ii) este un enu:. ,lespre o stare de lucruri sau

o experienld perceptivi, nu p -.:e fi un enunt exprimat in L,

dat fiind cd propoziliei exprin-=:e de c5.tre enuntul (i) trebuie

al . : .-I]E]IItr .s JolrzPJ?s ailiunu a8a1aiu1 Ealnd
-- t-reaJE zaz1ald '6raulnb Inl JEIqs
.i ':-' : -, Dl r - ':-.srnc uI 066I uI uasasndord o oJBc

lptaTr

. : -, nE:-.. ':.dua Jo seu8op o^\L" uIP ial aurnb
: _: rlB runrxsaqc ap IaJlse run? JBI
.--::: -.''l:.-.-' :
..iFiunua nJJuad alac ap alrJaJrp luns
:

r - alrJniunua nJ?uad JP^ap€ ap rIJolIJt

--:i ur nou urp uroluns €+sBacB nc
'IAJIIUEUT Un

,: -:)ap gJISId o also Fcrsrd o Bc rnds ES
.: iu:rntiup€9u'(€Ir9{sIJ€:1I8A6A1un.fr,iaol.u^ suas lsaeB
.
e3lIN y,)

: :, -:, -,.*...i\.-l alsa rlJJni atrJo nBs FJEJ

'. .i:.r!J EAAC A1SA 'enr"rlodurrp
.::'- -: - : :'- : l:- -*?::sounJoJ
:::-,:-.-il.-a -. :- :.-.:, - :;;:.:'.-i:- -::.:--:-." :: E..1Els I-npugIOJlUOe

ai€J e E.\aJ a-sa ..1 '(\) ?nl JpAApn
ap uolDl laun Daltnqula /i-;i;a iEu-'Ilua.\LloJ dtql u1 Fls (11)
'guerlsrel EIn{rrJoJ uI '9J rlralrlupE PS JoJ9.3ul^uoc I€ru aJed
'FleJF^opR tJ Je eti:zodo"rd 9c 9pe^op o r-nu aJBIU uI EJ€os ap€J I:-
alareos Et snds ne luollqro^ rio? IuB ap IIIII ap drurl pc Inld€J l;i
,6 *n, eie 'p.trldacJad FIBaear.S rAeaaae lIIuoJ IIJo?IqJoA liol Pt
:i

aunds JB-ou nldurs i$ .rnd gc nJluod '1e"rq,a'ape e iunua un Pcup
apnap e ap poul un JSOJ u re-u BlsB BI llpug8 !I re-s gcep lclu
te eepug8 as €1sE EI FJ poJc nu 'alearpe.r n"rg1a'rdralut
apl"pr111snrec;g,ip uI lg8 u-gugd riepun;nc €UB ruo^ au Ec 1n1de; ep
EJ€Je uI 'gqle o qc pugunds gzeauorieeor rroJlqrol ar?ulp oJBcoU
ppedgz'Inlnlnurlls eie; u3 Prep PqlB alsa epedgz :1sr?uallre+
nu r€op gr€JV
-roduroc ?Jlrls suas u3 urirugap a8elaiuS as RrBp 'rrleqrullelaur

nou un-Jlu1 gleurr"rdxo aJecog 'alrugur upiunue ap rusgos un
pcnpord FS plBuIJSop olsa erinlos E?sBacB urn? Inlal luapr^a f,

'PqP arya oPrtdPz (.'tr ul)

piunue ap pl€lnsrqo^ ,,pqi€ alsa epedpz" erirzodo"rd EIBJ9^apE a (II)

pc€p l€runu ri gceP glurg^epe a?sa

PqlD arya oPndPz

(T uI) lniunue aP Plelncrqo^ (.gqle alsa epedez" erirzodor4 (t;

:lo'I?se

esnpBrl InqaJ? JB PUBI{SJBJ BInruJoJ ltunle JBO 'zT lequrtlelaru
un-Jlul leurudxa iunua un I'Jap g P 'lnJ9^aPE aza?uBJe.3 t-Ps

atosdo't Jt JNa ts uvNoti.li o gtl,LNI I 11 JNIUOJINHC)

IGNT FI ORNITORINCI.]I

folosesc (toate referitoare Ia eremple ceiebre extrase din ope-

rele lui Quine), si nici mentionarea unei case de caramidd din
Elm Street, exemplr,r tipic de enun! observativ folosil in Quine

( 1953).

Iat[ in figura 4.1 harta unui mic ordsel, Vanville, care s-a

dezvoltat la nord de Gavagai River, inca din timpul primilor

pionieri, fdcut in intregime din case de lemn, inclusiv biserica

presbiteriani. afarA de Cir-ic Center, unde la inceputul se-

colului au lasarit trei edificii de zidarie. cu coloane de font[.
Pe harta se r-ecie qi o casd de cdrdmida in Eim Street, dar

aceasta a fost claditd abia in 1951 - despre ea vom vorbi mai

incolo.

Cum se vede, Tegucigalpa Street, Pegasus Street qi Giorgione

Street sunt perpendiculare pe Elm, Crman si Willard Street, ca

de altfel qi pe Riverside Drive. tIn fel de Broadway, numitd

Tully Road, ne spune cd Vanville nu e neapdrat un castrum
roman, dar cd dezvoitarea lui a fost inspiratd dintr-un anumit

soi de empirism anglosaxon. ExistA Jlicitori.n Square qi Uptown

Square, si intre Nlidtorvn Square gi Eim sunt cAteva coline incd

neocupate cu construclii. La incrucisart.r din'rre Pegasus si

Willard, iati cele trei edificii de zidArir F,r'st Vanville City

Bank, Hotel Deimonico si Prim[ria. Ce:,1.:=:--- ,-Lr-r Vanville o

numesc Pegwill Center, ceea ce inseamn.: ..-:t,it'.-il care se afld

la interseclia dintre Pegasus osrin\i\tt,i,l,lrairrcC'----:-:'-:r:.-,==:-.u3drrefercdiopcredae

mult de faptul de a numi

pasdre).

Harta e o interpretare a €Xpi't:.:, -lar numai sub
un anumit profil: nu spune ninr- '::- : ::r,a caselor lui sau
despre frumuselea rAului. Dec:'.: . .. :::iui stiu foarte bine
cum sd circule prin oraq, putern:--:. ' -..:jecare are o anumiti
dhaisrtpaufanceer:era':-.-.. : si c[ in fe]ul
cunoastere despre Ei din acesta
diagrama care este rr TC-ul lor CN-ul

impertesit in chip public2o.
Si presupunem acum cb --:
intreaba unde se afl6 Pegwill , . -:-st soseste la Vanville Ei
care intra in oraE, ar primi r:.- =: in functie de direclia din

:runi de genul acesta:

edle5l::'.,- .j PuVnuIl'- ' - ':dl€Sltn8a; 1s uEiuro arlurp ear€s
-i)n.t r'1- : :;ou a.rds pul-
: -;rO rA auor8rolg arlulp ea.reircn"rcul
o8unl€ as
El ;--: :,-..icio 'Pns ei l- , ' ap auor8rorp pugFrncred 11.tP'nJ3Ea4iI],'g\\
r .' ' .ie(u tJtpBli I ..r as apun Insol olsa raluac
:

rS snse8a6 aJluTP . ' .-,: EI gupd 'pre1ir16 ad 1sa arlgc pu93 uip
-raur 'prBlirlA Ii ' - , : earu6rcuruJ BI op pururod a8unie as
ISf
aJBC €[ lJEtll lJIp].' - ','.:I as apun lncol olsa raluaC 11t.'Pt.rI'3E4I4II,'6\\
In-,
r* snse8a6 ::... ?; pugd'snseSod ad'pns ards'ur1g
- '.tt 'prirloc lS tul[ pta:
rS snse8a.l j -: epeJls ad 1se ar19c
:..tulp erllas.ralur €l ap puruJod t8unle PII-.
pug8raru --:: OUI'-
alst EI i,i:: ', - .'.,: ls apun lntol a raluoC 11t.la8a4 '1 NBS
qn=
l
ap
I gdYn0)^
I NVI'\UO r.,i,rol.cll"l EAJ'
€T]E
I I
oal
I I
I I d?l

-J 16S

sdvnos fl 9Cul
N,r0l.dn rl u,{\c

ec llru

ac-z ut71.

I 3IUYCIZ 3C NN PlIU
BJ '
f, --AY- nrJtJICl auo

I ^ Yall^\iYUVJ [1 I€ru
N J€P
3a YSvf l':J '91u
-as
(Tg6T alir^uEA) t'' otnatg BJI.
JOII
e-s

AUI

ulp
-ad

:] ] O :{.] O'T iI I JN':{ I S HYN O I'J,i] ] (l g1] J N I T I i ]N IUO.I, I }JE O

248 KA\T )t OnNITORTN('L'L

pAn[ ia interseclia dintre Tegucigalpa Ei Elm, apoi luAnd-o spre

est de-a lungui strizii Elm, la incrucisarea dintre Elm 9i Tllly

cotind catre sud-vest pe 1\rlly, traversAnd Riverside si luAnd-o pe

Rabbit Bridge, cufundAndu-te in Gavagai River gi inotAnd cdtre
est pAnd la incruciqarea dintre Riverside qi Giorgione, luAnd-o
apoi pe Giorgione in direclia nord, oprindu-te Ia incrucisarea dintre
fJiorgione si Willard si mergAnd, in sfArqit, cdtre vest pe Willard

pAnd la intersectia dintre Pegasus gi Willard.

Q), Q't qi (3) sunt tot atAtea interpretdri ale termenuiui
Pegruill Center. Ca atare, ele constituie parte din CN-ul lui

Pegwill Center sau, altfel spus, sunt instrucliuni pentru repe-
rarea iui (qi, in cele din urmi, gi pentru identifrcarea lui, dat
fiind cd nu exist[ alte ed.ificii mari in orag).
La prima vedere instrucliunea (3) pare bizari, dar nu ar fi
astfel dacd ar fi dat[ cuiva care vrea si ajungd la Pegwill

Center dupi ce a realizat o cunoa,stere sufi.cientd a ori,selului
Vanville. Dat fiind ca o calacter;stica a interpret[rilor este
aceea cd cu ajutorul lor se cunoas:e permanent ceva in plus

despre Obiectul Imediat interpretat. rr:erpretarea (3) permite

si se cunoascS. ceva in plus despre Peg'.' -- ['enter in raporturile
lui cu restul oraEului.
Ca enunluri, (1), (2) qi (3) sunt ioa::..-i=":r'ate. cel pulin in
cadrul hdrlii (qi a structurii ora,sulu: l:'. -.'.: r- r,lstru (in care
ne inchipuim pur gi simplu Vanville s- :.:-:'., --, .ste clar ci ele
sunt adev[rate numai in interiorrr] '::-,-- : :-:u. r= acceptdri sis-
thset[amrr!eaiit,aicdlucamornihei xareertaa(lued)n.eicDsaeancee[xaptzodeturoi,e.,n]'-:*"::..,-..-:.=.r.,-,::.--'.'.::.:.:.r,ji-sl'ut.a'.ndcluoevaeaddceeevsedtearaaot
qi un turist adev[rat ar gdsr :-: :r-ie r urmdnd aceste
vcJ€en-'t'-.:-r
instrucliuni, ei ar enunta .' .i :.,',s La Pegwill Center
urmd.nd parcursul descris ..''..a x.

Intr-o bund zi insd, prin 19r - ,,::'. r construieste o cas5. de
c[rdmidl pe Elm Street, exac: ,-, , :=:seclia cu Pegasus. Cine
:a existh o casd de cdrd-
trece pe aEclmojoSatrreeedt.reApcteusltasaa=: ...,--,:.-- enun! observativ, care ia
mida pe
naqtere dintr-o experiengi p€l-:- " "-: rgi ajunge eventual si fie
adoptat ca adevlrat de ailii ,- ,.:rrdd credit unei mS.rturii

veridice). Ca atare, acest enui,: .,- :rune in crizd toate celelalte

aserliuni ce se puteau face :- ... -nainte despre Vanville, si,
pentru inceput. nu face mai ; - adevS.rate definiliile (1)-(3).
Dar nu putem spune cd e inde:.:,-'.ent de situatia generall din

Jt'.rr.tL:u--r-.--I.-'{.-..l-u.:Io=nu}Irli{lagH{?cua'qnaAcC..:s:.-.-::.--'.-'=ii1.;.1lggJ'aou(1rluruennl-lfnbsl 6grtSeiuJs^Ionn\soat:-iriz.j.-:i-f.Ja.Ii\sd{i ual'leeJuu?daupxlrauapnpeB.rrze4lcnaBa':eOr-ercanuu1beulgqgr
:;:tnur lsoJ nE a..: . -. JIArc nJluac lnou tEa.IJ e-s 16 uou-attg8z
laJuJ-lacuJ 1n.r'. -:r r:- gpIurF'/J6g6J IapuIaesEllrJ^uIaEsr€|oIrrEurtue;.ro1Jns;nu[Eur1l op
ar.res o-.r1urri - .-i..,:p e urnc 7'y etnag uJ luapa^ es ra a.rlseou
alalrz uI EL:,- .,.-iI el ap llBS un aJ€urJn uud ruace4 gg
't-l 1.1ua,r,..* :- EJa lgeap FJIrtr relrr a eperugr8 t luoruoru un
€l gaJrLrI.u.E-''.*..,,-:,;'-!J';gsnul r1in6d'a,1rearapuarrulr"Braalulroalspaerg8peaullJrgarJFlpog-.lrs1ruxtap dtstu
drstrt
ap
ap aru:.-..,: -i:.r'urs un ts (lnlxne) gpeurg"r8 o OJJUI JBo'rnlni
-nrur r ':,.,.,:::;ed ap al6elurure BoJBqaJluI 6oxouocJalur rriiugap
ap iur::.. *n IeSIpBJ EqIurqJS e n.rluod aJesaJau luns 'rrnd
-ns;.;: :' :;EJ
ad a,tr1e,r"rasqo aluniunue ur-rd 'rou a1de3 a1g3

'6n.to utp ppl'LuprpJ ap psnc ntn?urs
pisT.ra ?,D) od naacn Dpnrls 1da;p elaulc op F?IurJop lsoJ g JB
grep ':.aor1s rulg rn1 apirugap arlurp Bun aqurqrs os gs rnqarJ

Je rS 'asEJ raruud olaurnu eqtuil{os as ps rnqoJJ Js as€c €nop e

ap ialal erirrede nt plepo 'ptpttuptptt ap DSoJ urlg ulp eac ed pc

-seorrrnu o-s pJosrnu6rqo es rrua6p;o Feep I)gC eEpIIUFJPJ ap EsBJ

enop e o Fllnrlsuoc g rE aTIr^uPA LrI Pr€p eldutglug re-s aC

'(,pns aJqet snse8a6

puglpqgrls rB 1aer1g rulg ulp Fplurgrpc ap esec u1 ep putu,tod
e8unle eluod as aJBJ EI rJIpglJ op eloce 1ndn"r8" nes .(looJ?S
urlrd rrrp pprurgrpc ap ESer ap pns e1 aliasg8 as ar€r ITIpPIJ II'
EJJalEu-oaalau11arl,etr'o3d44aIns inoule'galelrqqlrsuotqdctsrgglar"dIe
ap B{aJE 1ndnr8" auIlap Ti
-JaJur alrou aJJurp BUn
!l
sJalrun urp alrrgiurg a1€ol ri la8ap oJJuIp alirzod ap arieler ecag
a
arec6rur pls€aJE urrd pc nrluad 'rou rfglrlua ap ole+rullur o rzaaJa

p'rscoFJnqj)J laFap un BJIp{J aleod as nu gc eaunds aJEt '(8 'uaTdag
ru€qlrO ed uigpourorur l-qs g"rgg 'rSnsul ratuoO 11trtFa6

rnl ole apqrsod ap,rg1a.rd.ra1ur rigSoqrul te-s 'ruaielar op p1e.i1stF

-oJuI U ;e ra eiueJSIXa oc +erpaurr 'e11rnue6 ulp gplurg.rpo ap
gsee ern8urs a?sa laarls urlg ulp Bar gr gsul pugundnsa"r4
'rnp1uaJaJal aaJeJUI?uapr n.rlued a?ualtllns nrnricnrlsut

giaupunenurdraes"ruedn'pgpspcrFuurJlpn"UsrFgrcrEuapuppJartasuJEpaJrrgJnfo,csoaupptldopsineeu"crooreuppnls-'lrlxe1a.urpllal'aalopr?aeSJl^srIul€ul^grJlgausIuqPlopc

uacprunsnDao!+ldFaSrepaBeoeauJerlnedsBIJaJEZInIJqaaJrJ?eJtEeJ'TJaBa4eglaurirtegPuJ€lpCIp'pallluI^tpurBpA)

S ]O 3 d O'I i) I JN3 1 S UVNOIiJIO'JTIJNI']3 JNITIOJINHO

250 I{,ANT SI {JRN]TORINCUL

tot Pegwill: sunt fenomene inerliale in limbaj (in acelasi sens,
noi numim astl,zi tot atom ceva care s-a demonstrat c5. este

divizibil). Midtown este acum ocupat de lacul artificial Barbarelli,

spre satisfaclia locuitoriior boga{i din noile Gaurisander Heights

(o serie de viliEoare rezidenliale apdrute pe colinele de altidati).
Thlly Road se opreEte la lac si se reia sub numele de Cicero

Road. Vechiul City Center gdzduieste acum Paradox Arcades:

magazine gi locuri de divertisment. Noi case de cdrimidi con-

struite de-a lungul lui Riverside Dlir-e alcdtuiesc Venus Village,

care pentru pulin timp a lost ur-r centru in care se adunau

artiEtii in unele bdrulele caracteristice, dar cu timpul s-a trans-

format intr-un cartier de p,trri-, .:l,ops ;i teatre de strip-tease.

Acum e periculos sd te plimbi r, aptea prin Downtown Vanville.

Evident ci interplet:ir',i: -.-r'i:r'r'ale a1e lui Pegwill Center

n(1u)mgai i(3fu)nncluionneraajzA.:- D.-e.il':::--,:r.:.-:- ' ::'-::r:e acum 1a Paradox Arcades,
Ceie dor-ri ,-,r'a:: . --:-' .,= ;:r si aicatuiascA doud sisteme
reciproc inc,- ir-=:,.'-r':-:.-=. inlocmai cum se spune despre limbi

Catuumnciscea:r:,'i:=i;=c;.:-:n.urnrrgcuhreilsetiupnreonturandtautcetibdielistaprteeaVlaornvreiclliepro1c9S5.1.

pentru.:. -= iace inteligibile (qi adevdrate) in ce privegte Vanville
199; I 1r principiu nu se traduc. Suntem in fala a doud sisteme
ln care aceieasi nume se referd la str[zi diferite (in sensul cd
in \-anville 1997 Thlly Road inseamnd ceva diferit de ceea ce

insemna in Vanville 1951).

O serie de fapte individuale qi enunluri observative care le

exprimau au generat treptat un n,rLl sistem, sistemul Vanville
1997, incomensurabil fa!6 de sisrel':l \-anr-ille 1951. Nu se mai

poate nici mdcar considera tot ata: -l= :. je -.'aral enuntul cS.existd

a casd. de cd.rdmidd in Elm S/re . , -::r'':''^ ::-. la o adicd, existi
o casd de cirimid[ in East Elrn I = -..:-: . :a:a aceea nu se mai
gisegte aproape de Uptown Sqr;'-: = -- te ]iidtown Square, nu
etc.
e la nord de Pegwill Center, cr.: :-=.-*i11 Center

$i totugi, cu toate cd s-a schi:-'. -.-: -rtregul sistem care definea

casa aceea de cirdmidi, casa:::::-iivd este tot acolo, oricine
o poate vedea gi oricine avb.z':-,- .: 1951 o recunoaste in 1997
ca fiind aceeasi casi.
Curioasa situatie, dar nu e :'-:,i diferiti de aceea in care ii
cpdevTeicdheoau!:-.-'r:=ela.siinltueclerus,i
pusesem pe Galilei si s5. priveasci acelaEi
recunoascd si totuEi obligali, in
soare, si

termenii CM-ului pe care-l ar:--: :lau termenului soare, s5-l de-

fineascd diferit ln cadrul unui s-s:em de acceptdri diferit.

EFF UI

cdYt'Il,r ISE

t II

L l6r

o strvnds r-j au,
7 N,rcTOII{
c E a-
roz oE
o nu
It*n C
N - IpTl
'oo*-'oun' $ Dli
'"r[!H3 H
pls
(266T olll^ueL) Z', otn8tg
IE ii
'rzlIJaJIp pour uJ Ir.zE-^ a '1eqo13u1 alsa oJec uJ trlsru€q
-Jn rnlnualsrs BaJn?Ju u1 'e11u ap ad .ret 'ale1e ec lndac"rad oll
Bun€oplol alsa 16 'eqrutqcs as nu In?Jarqo 'a1red o op ad 'runc ali
g?€l IS lrnta"rdiuS ?ntsaJJ ne-r aJ€t nJluec rnlnou n"rou-aug8z
AJ
erlurrd 'urnou ea.rgde E.{ Iun) 'p1rn.r1suoc asasnJ pugc leunl€
PJ
areoleundrur ap e6e 'gseonlsereru rS gseourn4 BoaJ€ esec '1a3 e1 3tu
'olezrJnlelutru aduotde 'alncsnurut red au rea a;ds a?B3rpiJ Jol
AIII
alalodno nJ puguoJ? eo nea"rgde lndarul BI aJ€J aatloSoau alrarJasrq Tq(
'Fr,
'anua.ty q?JId ad op rlJou-arrg8z e;1u1 alrlrJls '4ron ,ue1q e1
'izglsv 11ag rselace uI ?BJp^ap€ nc daa;ad o rtua6g'ro 'r3eaace purg Iq
B? rzrrupJpJ ap BS€J pugcsouncal JEIqJ 'Balsace oleo? nC alu

'sa
JAI
'ai1

'as

-su
nE
'aF
-uo

:SA
oJa

'(F
slr{
.IIIi

:14

'su

IO. .]OTIJIJNS IS EVNOIJJIO SUJNI TNJNIUOJINUO