Marchis, A - Structura si proiectarea tesaturilor

Sc foloscsc rclaliilc (106) qi (f07), penttu calculul coclicicnfilor dc utnpltrt ri contcx'
tur:ii rlc t'r:leritrlir. Din ttrbela 19 sc ia dilcct tliamctlul filclor dc ut'zcalit qi tlc btrtittrrai
du:du - 0,248 nrrn;

D"$,218X4+0,248X2) : 111,60% ;

4

no: p,94qx_1a!4q>( ry :'rc0,60%.
4

Sc calculcazl desinile tcslttrrii crudc, in urzealA qi in bltlturit, pcntltt cclclalte tlouii
Irriantc dc lcgiturd (pinza qi diagonal 2/l), 9i hartiturir la {escl'c,
intrnrile {ir:elor cle ul.zeali

p' lceumlr"rqititoccli"lgilliiitrp.a"rapmirrczft,lii: ai conttrxturii rncntionali tnai sus. batlturi din rapottul lcglturii
Nunri:rrul de firc de urzeali 9i de cu fitclc dc liiitirturl
cgal: naJfl6 =e-g2aliitun-urtntil:u2l; dc intcrscc{ii ale fir:elor tlc urzeali
cstc tlc rsclncnefl, rczulti:
cstc,

Du== 22b iire/locm;
0,-2248XX12+101,2'4!t8X-2
or: 0-,_248JX{_2+0C,2/L4:. 8--X-2 :203 fire/lo cm'

{escrc L,u rchfiilc (17ii) qi (lB,l) se cCa"lc:ulcI{,z2ir; intlarcr fireior dc ulzcali 9i de billirl_urri _la
iaLela ;'5?d,iusciniabtlfat*- 5:09,,?s0c2i,aiatrfitdcicnt dirr
tabela 58, sdciniataft6Lo-la06'60i,J.9s' cllcizau-lCti:au: Car' - l'

e*: l00x l,2x I ryq (t,57X 0,72_ 1):120X0,99x0,102 :12,11%;
I 00,4 4

er, :100x l,2x r 109, (1,57X0,689-l): 120X0,89x0,082: 8,6 %.'
I I 1,60

tlurrost'irrtlu.sr) intrtrca {irclor dc Jrlt[turir h !cscrc, sc ponto ctlcula hlirnca lcsitturii

ill spiltii:

L-,:L"-\/ r+8'6e):78,28317s crn.

loo/

se maffi,l:a7o0urnXriloDar*.e: leT0caXl,tu2le2:,5s:e15rl?ot5eaz{idreddecsiuurrczacaulil.zePleiinitrrur tleterminarca numdrului spetei,

spatir ctt Dau 9i sc calouleazl

aecustl tlesitnc :

Du"L,:"7N5: -I575:21 fire/cm.

I)acI sc stabilcStc nurnllul cle tfli6re:2tlc urzeali carc sr: trec printr'o c[6ttli a spctci, in
ftrnctic tle lcgiituri (Fi sc notcazl c$ accst num[r)' rezult[
I

f,".:T:.D2:u" 2l l0,i lir.c.

l)etri, sc ia o spat.{ 105/2'

Pest.ru lcgirtlra tliugonal 2lI, rezulti, diu unniitoarele calcule, Pentru parametrii

sinrilari:

Dn: 3 X r 11,60 - : 270 file/I0 crn;

0,248X3+0,248X2

Dtt: 3 X 100,44 : 24i Iire/I0 ern;

0,248x3+0,248X2

448

6VV rolrf,ntqsJi urJelJoroid rS uJnt3ulS - 66

r xl'z:'okl cp
,{!'p'e'I'.E?((I(J.rtuErlusu9cnlu1ullclEt'!urns0'S1'p/oqonyuau1go")l .crsatrItrsnleozrxIozarSae8plenopcrunsv)l.1u'EqerNl0^rrsBua/ldoor1cang'uuBrol'I)VtsUBdJEeorcIel1Iqcrprsrurlgdcllcu'pnsyeeeorNplpl'p.oualusldaIeuagsamdllupslE:nuneErgetdqll..aerrfrrqy.nr.nerrurldslp%ulEl:surees1!a1l9aptulijsni!ooesrectrupap'r7tr%aesrr'0hpenui0r0upunnu0rr1l0uglrIupn;IsorIcaqnpouqn1rsuruoprnpIuJuloqIcJa'raurqr.aEdlrr!Jp.ruaruJrlonrl'iIetnqI.u.gqe8rlcrlferrusuPdiplrEl:uo.1rrIrsaluSau:?;loao.e6rJulr.ruraopc;ogr.crsarlpsdeexupcesrsoancr'degJcrujtls.uor,7g"atanl..unUm%rulrr7qosJiOqddsssrsOauia:-aluoiraflaxopf.gur.cipirn"agduul!l-rlreijp.st'lrcEurua"utxa.^luurriusJ]j;

'luepeca.rd lnlduraxe ul ec .n?lrruis elsa raleds ltllnclBO

:'tur sol i ,orbori t)I "t : "t

t

:91uds u1 Bautllpl EzBclncler aS

'okt9'6: otr'o x 69'o X o6r : q:

:(I-ozt'oXrs'r) t'091 i Xoz'1Y691:cs

00I
: 9r'Ir : 90I'0 x 86'0 X 0zI : "a

:(t-t0l'0xr9'r) 7,'60t tx0z'IY961:"a

00t

t okz'zor: GxEgz'o +6xtsz'o)60z :qq

t olat'l9l: z

(6xSs6bi Zxsslgrn:'a

'urrrl ggz'0 :qp: np lrarlp : Ellllzau
BI E.rntE?Eq ep 13 pleaz.rn ep
Br as '61 ulaqut ur0 'ror.rrtuB aInpldJu1leluxaclcu11;aeotceppzaB1eillnier1Jeurc na e.resel
roJa.rrJ Dorr?rtur e.raldurn
13 eS

t'urc 16 (eo'o j, r) 06: [\89* rl 1:"t
)

l urc 617a:rr; 7,06- pEZ X [o'0 : ,qO 80] : "qO

t , .r"1,-,. pou ul

.urc 0l/a.rrJ rlg = B,gIt : 6.0 X Egt,: tne o!'t : "ro

I

: rcep 16 ppnrc E.rnlEsel ap rrlau q9 * 1 epundsa.roc pl]ul} s.rnlEsri Jp n.r:trru un url

ot
: Ezeoturn ec elalnclBc ulp fllnzar epnrc rrrnlpsal olu ErnlptEq u! IS EIBazrn u! ellullsa0
eE0l/re0u8ursJoalcEpI.E'gfzlzlelqqedBlsntse5.runnl1Bep-8ssa11e6t'eu%srcru0grIlynepc.lurrlFz; ue1aleZtrrZnec:pqs earr'su,rnrucl.grsnelpgf1s7eee.fr.dr'frn;essZurgu.rrto;.l:eu".Or1oq':rBgulrrne0plp6rlr:qEqu1rr7uu'.(1reepll1i9eu3py'ygquleerlu0ranz1lr6gns'aauf)r
en1: upecnlo$pcdcrE3nll.qrlrpcEwssenee.qrliploeua'Epgldptdneon.c'ernJp8t6qI)Iruofuoull"!uersnprer8cul$oareeJltEsSsduEeo'lcJr,1rnpnagtlpu.$ersulpraeaE1ulJ6ueseaorpqurl1lteEaenrplertulssuoouecErrduncElorEl'EBrnsuqrpontcXlotnEsdpptepnopcqsrilga..ur.e,or!rnc1eerleESsr.orsopEauqllusuuqao1ez.rearaEnpcprleueeprs!grruE.so€:uu6lreoXrqcnTrxe.anlarl15o1!t,ptru'7(tp1aeuixuprgzJps.erfaeznynuRelrqJsl

'Jelads ufnspc u! e.rrl ra.rl au1IlaEuEreu.Lr1reelesp'1o7s6rolelrurola8ruuruprundrn1lpnE1saelg e1 .fe
e.rn1p8a1 BI Bc '.reirurs portr
Brupas es-npulu1i 'pzu1d

"ot;iei.rlfpe.leo;ai*s;1rbe-rl';ti,ria;norrns"i:e;;.a'l'trt;ir)i.":i,rlc"i"pia'lcu.jepiid.gl"rlii"eJNei"rifn"'r(Qni"^i.Ar1"inlis"ie"r;"idr7iroitt;"l.c"ea"e).i7riJoott"iaeeE1inimi-la"rslpi"t0ia.,aotnmtr(a:fi"it1re"ltpieitr*rn"a"7lar""r,l,liimt'rn,rl"i)trLeopiiii,ep.pn:lfdr,"s"lrntDE"efait"amr"eJ"rltifica;r";"e"'i'uau,:'"b.ti'lh,-;.nrfioo":;i"*.r5i-^"Jlp"iar'o6""r--r"et-rsi;-^o,li'1i;ion:.'tlriJ;iire,oroi;tusa0ia,i;ndfy'.."liap'iu"'.a.7.gaueut'r,njan,ptc0bs,iudltao""'rdt*e"-aunatje'^mt)l",b-fin,saieaini"f,l-mcrliiuattaiene"pL_iti-ilnttdrepeli"'uisrnaroe"a,ait;q:iiiuirtrvn"1ci"aaldpedsou{m4ueureinlingui2-emrfpesocrzltdaerrectrevcoiiemdr,aiaemed,dumtslc'ru'irs'lteacehesaFelstmpietlsbiua"ri(glou.edeitllinuuec6deltcireristutofuiu-ebiiiaecpmrlrrlfee1dtma,rtap,uaor.el9peaiortdidnraiuanc,riei5uartrei{,ddsdpgteeuaniorapunrntdtoin"dinrun.i:iaareainirlnl!m4clr{d^:lut2fl"eaapiinnadi-snrr2trccettetio:ien'aitee)lbiicoei0loeulelcIirl,l0]ni.a'l2da.-ca0clce{8'-ilioLuet;6"d(1lrc,Iolhla0ili('anrismitr0n.5baiTe7lnm0docIol0ndiei--:'. I
I
1: o,5Y314oxol4o 18,52 : o,os4 $i d

d : AV tex :0,054 X 7'07 : 0,381 mm' d
s
0i;,;2;-8"6'D;R).,i,ea;izn'muielr"tata'r0puool,riftgidrc.iiu-fue.lu;rcJeitnilsa'leimarppeaotirp-airrtlee"fc"imrriau"ablsuniuluiiradidni"nurli"t'rea'tmm"dienitasa"mtte"emcTuo:ld;ciifPliecia6irr5eo'a%lopfiaibdlaremi lcPintNrialAor1i0i!e0s30d/5or%rr(ricilia:nrac esre dc I
se,rifind
r
- 1jf :h ?!! Q4q6 X
o
ttil I
-4 ='ry6}.?L 07,84 128% ; tl

n,h-_ ?!519?89X-4+0,286X? -roo,er =rc:%. 1t

4 I

rrntstcDt:eusl immielenliionnaut,rzteoatlafig,i in bataturi, in cadrul contextufii, -la care se folosesc iirc rlirr n
la nivelul lesdturii finite' urmdtoarele : t

Dut-": 1X l2i- - :224 iire/lo cm ; i
o,3gt
x4+0,381x2 ta

D'br:0-,381 X44X+0lo,3l81x2- : fl7 iire/lo cm. - ri
rt
arfeir"stIit.cr"ot'uRCl.reiaiiczltcuc*uur;lu1tloe5d,le-edop,ep.ldsid"ttirlfiintemrar.iee.tlirnaedafd"bft"m.ia.;raa;p--itrln;ere;lrucniiei.ai.t'broipnilrSiimtsripna,("acaotlcdftseiibiteeuar{tmeicrc.eeesls)oi,ipn'rndrtteeidvttseeeicigrmeumteriPlzianedNraaeetAldsec)im'ld9rieilcedeinetlreleobscianaudtteir'uitecluiaair,taeiunlrlaeaciafeemdxseieaumrtieep,allieelile1lepiiumripimacrgcea'i di
ri
cedente.
it
;iccitnJe;oo'i;;xnln;;ist'dad;ui;dli"Ee'lrer.iia.x,;ir"-e6;d(sm;ca;icp;ut"oieli;sun-;eelt;pe"xpe4x-mernJr."cuolt;p"Srr'd":'ula'tiei-aafiitcd"toc.i""lie'"",i"tr";.ec-;f"ir-;.s#";"i"i"6pr"'ipulfs"irnfei""t".efe-"lu-leg?aail,bia"r*"o"U"*p"r|tete-l"iaL"zniG,*eatr'e,p-ioi,un.ti"ance-tv"ioleoa,mbnttbldoe"teeourt"ndexri"t"aatti"anuurie,;rcitriir,,iluiennl{inpdssore6ruleipoii,pcas{uiuoriermninalsedumldeeitdgueuisretnr.trocuiieiremret6sciimclotaeeh.deldtilevinsiciaaltttpargldeanbo9enroinaliteueamrsde'l'ceeAfD4terc/csiif1onoitrnnfni.edpfq{iluoi,cl.iinroilctscsne)uet*''
si
Desimii" se vor calcula astfel: nI

,"7 5X 128 :240 fire/10 cm ; 13

0,38,x5+0,381x2 st
aj
Do: 5Xl0l :200 firell0 cm'
0,381 x5+0,381x2 se

fo

450

\
ft:
t9v
lr

it' . 'Iellal u! euesap EzBarrrroJ

! 1313g.ern4uer"$renldepr"ernlclagJseaiu,rgpzeufrriq,:or':.atui
nc alunlpsei e1 ruld ,11"rn1cn.r1s
aaaarleueaucsea'JspoeI'onoJc'r.Julooelqnlerccrda_lgr:zreueJecriuporantlrqege-fc"orrl1lduyr!uuoacr.srdrne,Lreur.rr,,pp-r?r.reaur..jtrreer l 'rmlpsai op r.rndrtr eleun Brl
IB erepo^ ep lcund urp alduns reru olec €l ep

rollroJno B ersr.r[our? ep J.rilganrr; :1.g1

-'IIso-rnraol.lorJslencBlctll'rluiuocagazaperodc:J'ror.3lelnBn'rls1eIieoza1ouergrnq'cEqq'uerlS.rusBF4or.Jqu1xoceousl11scesae'aeEc,n-relsruualllIuFdJBaasanulrucclarBcra,luesrluq1rruto'r'arn;,Jrrrpued_er'de'Il1an'eru1?,lr1reln*ps1^,aurrra;gruruE1le*eperzacouprl1ed?,"l'eercr;l11te-erjtd1sjp8iso1etoe1,i1rllol1,orJrelud"rciIrJlnprp,zlrclEoolrer1cpoi;.*trl,le"raider"unit,.,ueru"r5es""-lrnq_oeJoeurrs.agdiprsc,eterrio1rprs'uirrJ'pnr.'rs

-Bole^ 'Bllqe.reprsuoc u^rnseur o-;r1rr1 'ep*rd"p ,""rr"XoJrT"li,,tt;;TJi:;tH".ji;
-xe} rolesnpold neB';rHoolplzr-ulcndespau"oroclrcieyutsiqltulero,1rer","u.,,us1o1,aor;uelupazaaleir8l"eefp"I1n"p*ro1uqo.,"i4-piuet

-.rodur orsru o

'auesap ss srolnc ap rorrrieureruoc eararale J""rtl#H1iX1ff:Etlidl#,jJ ,,

'eluepeco.rd olaldruaxe ur B, qzealnclts' es rr.rntxaluoc rB rrlouru,rurl rilelrcj

'urr Ol/rrtl l/U - zxb96'0+bxvg(,,o :'O
g',g01 X V-

urc 8Bs: qlfsz'o + h x vsz'o :1rg
os€gr x
'--'r
6yla.ri1

E.InlBiqq ui rS pleazrn rrl elrurrsap .aur} rBur 3.rrI ulp pzBe"roqel? os : rI Jo^

J,rtsJ r).trllpsol n.rlrrad

'%ev'eol: -(a Xoze'o v : n4

+'x-b6e'o) s6G

:: v
obog'tst: ?xo6ebl "?
rX
oze o) ozs

eiar-nI'-9-p'EreauuqZrrprutsl1orEsZwau;leu0aesrrir:uaiopuoIrtru4anul9BeoB"nSopllArsJq'lletAuBrop'op01'e(r..^lpurrlrd'otaeuldfr.:snrlu'-rtnnooruscro1'der.Fturrgxuo'uad0rr./car'ed.,plua1nriaoinld'spnuec:lrrsE.orrrrdr_'raursaaanrre'1nalrupelefolQle'rednrp"1uulrraud6BdfZqeluuare,EpJ.coorSu,..,e.rrx.rerJ'Brlr:p0aseueertno;1Jue.lal''6aronEnrrl,ausnrlre:o.os.0ddt..rp6r^rrapnexun:pe'r:a.l"Leoc1cZrzp'gpruogepeeaiI.o1rXulrag{lr1slopanetenpJirlJuruxueeIJtd'loBuZgpB1lJrseru1uldslcI.ecnlydBrr.par,utaeulgcruure;rJaltxnadttl.l1aucpc'rro(.raoEsdrupptt'a.ipn.pcarulrrp0llnersnrssnjJs51eaZpreplbnlpop.ptialrezapsl.oBBprrpa.augqdJp;reurtalerJnrilrlacarrnacotrulnuEetrplruidBrpqaru1eSsJnus1rsJrase.Sdo6an,ie.su.qclreZpnrlaJuas1ol;wirtudpearluZlfouLn.6ualirrnlUee,deplzrlr3ielid.sz.lll"ttratnniuatupe1lJpnuucqoonrselrreinn,g.rdrcepgpu.eaeesr,ilddrqe'rr"aiirpietotau,is,a.e-ur,l1r.aassror,ixuaiasrerirgrcsJJ"su.6p"qn'"reapi.rioJptI);geplJiB'lJol;el:e"nr0BqorpapelBsrlacoJzIurpyasr;arIiqdrlsuiud!srou,,nEeeotczlpurdi*qlrtrceia;d6rli"J:roouxuar"1lB:enugrrr.aoof.J'qriJriBarirJpzyIiduBalraayeu.npJB.pdJlr"ce;inu"sraiaanr"guuprEESilj!

elec nc arElrurrs e[ncJ8c ur.rd ?ururralop es ec rrra.,,p.r'a r.rl.,"rralt",i'!:fi'f"it*ffiiJt ;::1
-ptEq ep t6 gleazrn ap rolelrt
B arasol BI olrrqrtur'(ftgu;; rS ppnrc) 11rn1gsal onurllET

Nlodul diferit de legare a celor doui sisteme cle fire schimba, pe lesaturd,
reflexia luminii, datoritd cdrui fapt apar tot felul cle desene in r:elief, prezen-
tind. in general, toate caracteristicile de structuri superficiald a !,es.ltulii.

La alte les[turi insii, combinaliile de culori constituie efectul decorativ
predominant, iar armura gi aspectul de suprafale corespunzf,tor sint nutnai un

element al stlucturii lesdturii. De exernplu, in cazul tesdturilor scemosate,

efectele de armuri 1u se mai vicl de loc, iar infrumusefarea lesdturii se face

exclusiv prin intrebuinfarea combinaliilor de culori.

La lesirturile simple sau cu desen in relief, culoarea se intrebuinreazl, ca
un factor ajutf,tor, pentru accentuarea efectelor urmarite prin desenul arrnurii

gi, deci, ca un auxiliar in precizarea conturului acestui desen. Cornbinaliile de

culori au ca scop si lacd lesdtura mai vie, mai frumoasi. Din acest motiv, este
foarte impol'tant a satisface legile
de privitoare la o justd alegere qi armoni'

zare a culorilor.
ln f oarte multe cazuri, f olosirea culorilor combinate in rnocl corespun'
zitor. pe baza cunoaqterii legilor fundarnentale, poate avea ca r'ezultat prac-

tic irnbunltdlirea unor desene rnai pu{in interesante sau a unor {esltuli sinple,
ajqngindl-se, in ac€st mod, la o valorificare superioara a rnateriei prirne.

ln majoritatea cazurilor, ctloarea are o itnpoltantf, rnai rnare decit dese'
nul oblinqt prin armur6, ceea ce iusearnn[ cn posibilitilile privind folosirea
combinaliilor de culori sint mult mai mari decit acelea rezultate din combi'
naliile de armuri. Aplicarea combinaliilor de culori este condilionattr, intr'o

misurd incomparabil mai redus6, de utilaje, iu cornparalie cu combinagiilc
de armurl I in toate cazurile, ac€stea reclamtr utilaj 9i, in special, rAzboaie
cu mecanisrne 9i dispozitive speciale.
Bxiste doua teorii ale culorilor': teoria optica 9i teoria pigmentarir.

13.1.1. Teoria optice a culorilor. Experienfa simpli a lui Isaac Ncwton
a ar'Atat ci lurnina este esenla culorii.
Raza A (fig.538) trrccind printr-un orificiu rnic, se reslringe in prizma
de sticl:i gi se descornpune in elenrentele compoucntc tle cliverse culori. r:are
pot fi proiectate pe Lrn ecl'a1l. Fascioulul de raze luminoase astfel ob-
finut Se nume$te spectru solar, iar culorile, a$ezate i1 aceeaqi oriline, ca
de culori spectrale, impirfite 9i
culorile curcubellui, se cunosc sub denunrirea
in

sase grupe: rogii, portocalii, galbene, verzi, albastle gi violete. Spectrul t:on'
tine toate nuanlel,e acbstor culori, in trecerile de la o culoar'e la alta. Astfel.
ro$ul se trausfonni in portooaliu, pl'in nauntc lle la roqu portocaliu pinii la
portocaliu : portocaliul de la galben portocaliu pini la galben; lgaaalblbealsutlru-
de la verdele-albastru pind ;
galben verde pind Ia verde; verdele,
albasffu" de la albastru rogcat, pin[ Ia violet'

Culorile predorninante iu spectru, cele albastre qi cele care cuprind
nuanle albastre, sin1, de olticci. culori inchise, culori reci, in timp ce ro51l,

portocaliul, galbenul sint culori calde. vii.

Refraclia razelor luntinoase cre;te de la roqu pirrii la violet; afar'ir de
razele r-izillile. se rnai cunosc 1i rirzele infrato$ii sau raze calorice inchise 5i
raze gltra yiolete. denuutite gi raze chimice, care se girsesc dupa razt'le roqii

gi cele violetc vizibile. Ele pot fi cunosc,rrte nutnai clupi acliuna lor chiuricii'

452

EgV

'(csatreuro rnlnrqco B eItsnzIA rariuzrtes Ie a.rapol ep lcund
urp) ro1 eareolnc p.rard rB1 d.roc ep ollqJosqe alepun alBo; 'ollslalac ad al'npurq
-rosqB ,:,.te1^ elezet elBol edBoJd€ ElcaIIoJ rzrea elolcerqo 'a.r1seq1e alapun alBol
aJlseqlB elolcerqo'IcJ e.I'rzu.r olIuIJIaJ rluol edeo.rde nBs alBol
edeorde ElceIJeJ
olazet seIB ruru ncalle.r rr.mlEsai a1u rr$or agi.rpd ac dup ul
qJosqe rs rr5o.r
.iurr3e.4u1 u1 edeo.rdu plcellal a1 1$ aseo.1lunl eleprrn algol qJosqu rrrnlgsai
i aurind euBo} llcep a}c?I}e; ES_ urB} 'asuoululnl e'1lga$pou.rrltS.aalBqole}
a{e eqIB api"rqd es 'zec 1s?ce rrJ
qiorqe rTrrilgsai e1u a.r8au eIIiJpd pJ Br.r.rrlB eluod
,'e.r8ai r8unp a.re e.rec !.rnlEsai o q.reprsuoc cs'nldruexc aO'llcelle.r eI Blse?8
area ad ptrrutnl ap JolazBJ BelBtrISualItI ep t$ ln.ralau.Iec aP ElBuIuIJolap elso
-alcrlueao.rroqosoloacprn?erpnuenEpaeBrlBeelol€rIJtnee3ryrdl'pio.r.erucfolcbpnlcB;ea.etplrr$reorilqinu.rzcouseaqlsuuoUuJpa'eI'lcl1oe6lleniu1rfalceextilauoaEpluzuBaca^eIoIJIJEJocdJu'?u€sru'Iar'nJtBIl ceuunrpd

'eprdu.r lurrl olas 15 clrncs

rBrlt elac 1II,I1Sea1llosIyoI:Aueor"loa1cnJaEIg'zeu1a?ucottrtirlupuuot celoFcpur$ll r8rrnl TP'ul elcc 1u1s ar$o'r O.ItsoInJ
ep nrur8unl u
ip giuaraJrp ElsBecV
c"'isig"aJg"q1iigs"opt,ga.i,o",lll"ro"sasrruapg.r)reiacfopo.teuaznea'tepap'ep'rejclalau*.ilriJr3pu,rleolfd1.,P,nl*edu-rnnslpILn,'tp.uIclu-rpIpurre'Peurrt.otrts.11nult?troIt*slpoIruslo
IIBIEIac tr1 dec-rm
.roT Bzotr,r FdnP

Eqlu tsul.IlnT
'II.Iolnc e

i-nrf.p..rp'Brrr$aorytSurc.gnlperaut"lriItr.rBrlrapnerrl.Eelrl,rrl.nu.r",,rerorlAotc1,u€lsr'nppi4rSwlo"nrJEa1,al5spsn"ptpa^rre1erriuiea^"1ldslau'bectsprrcip'ajuJir,ul1ulJinoalcail..eudprlisdzruu1oau'r1r.uernu1(rrsun.n'dcal-lrn'nl1rierreal:qnnPro-i.alrrnlqoBno"ro.acste-eI.rtrlnsarcJrcs,Il1neeulu?ppbnrucs'i)zrpnuuSIdrIru-n)ql3t,pplIsro]erd,-"Jltn'rutcarp'ra(trrluellascrd1nl:oour\lt.'{"tarI).lnBr{lunliceJ{.'lrarnlooUSesatcpeIBe.Prosoalan?uu.ulI3Pprrot1uolltaertnolJsnl.nroolroIclronu'1a.rrllunocl'coe[rgae$qtlulllrn,qonu.,dorcrB!l

'aJeol

-pzundsa.roc Epull 3P olrurrEunl ri cuaruol,alau olrro1lJ 'Bt9 't1d

nnucueu}Bnl}'rllru,rJ,-oriliurooc"uIr'lSteou^rm.IauecIngInlnuuIrsi}qsoIS'gEc}rlBsrc.rIeIIlncuu;"tIuoccBlSlil,llznupeyslc"orItItIIIn]o"lJl?ul.lr?dunnse,,
aae;.trr'TJu].oBBtrripqn.ro,rfr1zrdeirr*lnririrsup!uulruErrinEnjr6aslrrllelut"eeIebJo1tl-eli'n"aa,a,pecleeloulcel'urits*ruioatzrru;s.nrrrrouiri:1rtpedan'ezcsloi'r.,rrarop.uBrsueoneirJ{ldunilsrlmnCnoeu3zclc,ures'eoeacslsrrrliouJnrelclnesoodPougJl-dtlc1otr6uelcIs1InrUull3eeIeUlJe1suoIuuse.loI1ocarrsrcPn.aleoouurPftilnuncBratlraro'el{cuJ'attIa?{JpIorzo.lulEreJemlpnilIalqddJeJ'JroZodool'c'SIap'EepeJ'IeIeBle1scucegIonertud$r

traeftleecAdtgaetaelu,nmusitmnaSbit,iuliinlaJ,r,uso-psbeeiectccrtu{eleodbecieooclobtersaleetervnareelgiefrle"ecaretlffoloebcicetafc,ntettioll-oatrutegairm,aotaf,i ce culori sint

oarecare canti-

mare sau mai

rnici de raze d.e alt[ culoare decit culoarea lor.

13.I.4. Influenfele la care este supuse culoarea. Deoarece culoarea este
o consecintd a luminii in contact cu corpuri cane absorb gi reflectd raze lumi-

noase, in proporfii diferite, dind senzalii de culoare diferite, schimbarea

luminii (a sursei de lumina qi caracteristicilor ca : intensitate, unghi de cadere
etc.), influenleazd colorarea. Deci, culoarea depinde. in primul rind, de sursa
de iumintr. Un alt factor care influenfeazi culoarea este ansamblul insugirilor
materialului pe care cade Iumina : luciul qi nuanfa unei aoeleiaqi culori se
schimbi, in funcfie de materialul din care este produsd lesetru'a : mitase'
lind, bumbac, in, fire sintetice etc. ln al treilea rind, modul cum est€ perceputf,
senza{ia de culoare difera de la individ la individ. tjnii oarneni nu percep de
loc sau foarte pulin culorile, allii nu disting sau confundf, unele culori (de

exemplu, nu pot sd deosebeascd culoarea roqie de cea verde).

13.?. Arnestreerea crrloril,:r

Cu toate c5, conform teoriei culorilor, acestea se impart in gase grupe (aqa
cum s-a ar5tat atunci cind s-a reamintit modul de formare a spectr-ului solar),

in realitate existf,, insd, nqmai 3 culori primare qi anume : rogul, albastrul
(ultramarin) qi verdele. Combinind, douf cite dou[, aceste culori, in diverse

proporfii, se pot obline toate celelalte culori ale spectrului solar. Astfel, se

obline galben din roqu qi verde, albastru verzui din alhastru * verde, purpu-
riu, din albastru f roEu, porto,caliu din galben f rogu, galben verzui (oliv)
din galben * verde etc. Culoarea obfinut{ este, in spectrlr, o culoare intenrne-

diara intre cele care se amestecA. La amestecarea celor trei culori primare, se

obline culoarea alba. Culoarea albfl (sau un gri foafie deschis), se poate

obpine, de asernenea. gi prin amestecarea unei culori primare cu culoarea obti-

nut6 din amestecarea celorlalte doui culori prirnare. Astf el. amestecul de
albastru gi galben, de verde gi purpuriu, de rogtt qi albastnr-verzui tla, de
asemenea. culoarea alba (gri deschis).

tr3.3. Culori eomplimenfare

Culorile luminoase, care, in urrua r-ombinarii doui cite doua. dau luloare'a

albI, poarta nurnele de culori complimentare. Astfel sint : albastrul pi galbenul,

verdele 9i purpuriul, rogul qi verdele albastrui. Existfl rnulte alte percchi de
c'ulori complimentare, deoarece fiecare culoar.e a spectnrlui i6i are culoarea ei
complimentare in partea cealalte a spectrului. Astfel. de exemplu. sint : porto-

caliul qi albastrul-verzui : violetul qi galbenul-verzui r'1c. Culorile complinten-

tare sint cele mai contrastante.

Sesizarea culorii complimentare se face astfel : pe o foaie de hirtie albi
se deseneaza un cerc vopsit intr-o culoare oareca're, care se va {ira privind cu

ochii o oarecate perioadl rnai mar,e de timp, qi, apoi. se va trece privirea pe o

altd suprafap alba. Culoar.ea complimentarl se va ivi in forma unui cerc tle
culoare complimentara Qtears5. Aceastl.imagine, produs al senzaliei, se ntl-

454

99V

pnop eJPIIrrJd eIIJoInc pulcolseurY 'Elueuodluoc 3JB'oInc op alerunu trlrBod ElEl
r'yaldroudrsorIJqoluInnc.usIep48naBusli?uneoup61Pdca5lspaweaElee8snpppuu!)ur'F.rdolrnSc
-Inzal EeJ€oInc elIBIaIe.)
gi.todord
e1eo1 alnuliqo

esJaarp ur JoI €oJecelserue ur.rd'ec drurl u1 'liu.ro1oc liueurFrd JoIIB BaJucalsourlt
ur.rd alnuliqo ry lod nu "pIroruaaqcleurFeo'pap$o'ag.re'tyuior.trodyonpes.toaylidttautrus?rrc"lroIlnn)cai1sdaelu.rYp
-eprsuoc tuls lnJtseqlu rS ele'r

rrrolna E gruporn8lil E.rroeJ 'g'gf

-rnd-n'e6oJ.Br lur$eunrllrdnudorncclluolslalourra,r11uer.r1dn1'nd$a.orPr r4 eun cJac u! alezesu oIrJoInS 'ttund
EI 9I4d n.rlsuqle u1 ep
'rnz.rea'n.Ilsuqlel
rS p.Us9q1e.opJa^ uFrd aaif olrJolnc 'rulseq1e BI epra^ BI aO 'rnzJa^-uaqle3
ureqle3 e1 fue.ro €I ep pulcan Bqurqcs as olrrolnc 'apla.t BiI EuId n6o;I e1 eO EI rS

'4le

era;gqrpuezrcenBq'u,curanlrumprau-Ie.oBrlrJFrucraloiclleniJricauc.Judreu?rrusnflip1rarn1Bl1s.rgaI9acdIpnsZacesJIlep'euo8)diq'aaas:sual(urpuuarn"IurncenzulPedteIcuB"rrJuo1E1c1)anr)eos1ll'ern6r8.orte19lsnel'c3qir1:re€Id_aJurarISl_prq'ea€.1rp1,e1.s.rererB-qetI-pr'1BenrlS-inreoel.ds;r
Bun eluuls€Jluoc rBuI elec 1q1s 'elelue111rlduroc rJolno op aqc,eaed aJetorrT

apBruore lnoraD 't'tf,

'rrauBoulr'

'aslel5 alac r$ trlc 'aJeolrsoqo epriuurquoc 1!18 €lltao e n.rlued '.ro1uo1nc
IaInrlreJfPzrulBuncouuuqrJ1l.eru'eoIundrrepel€q1co1.erudg1dlagnilpuseelgcJeoodlns{cuelJrooerrJmpBnIu€lsaIBr'reu,rJIroretluatrucoxlaonpcueuIBldsealn'rrsu"reroci1qcnonosa1Ipnnlcl.srooa1lJpftilreu'ugo1rq?uan"6rooo;cpr
piuenu o Inluero rBI 'Blaloil qiuenu o IrulsBqIB 'fueJo riuenu o a.re pueqleF
reru a.led e1 a1S,a,rr.rd as gceO 'rLn'sEtl
ol.elora 1n6or 'ap.re.t eeJeolnc 1nctracu1

.1e arude appJa^ .rer 'rnq1-e8 eJBdB InfuBJo 'rnzJea .rudu lnuaqle3 rS 1n-r1seq1c
'ar$or ee.reolnc 'lndecu! EI al$"..lud as gcep 'nldruaxa aO 'rJolnc elIB Ioun
BeJBxrJ Ednp lsrporul E:lln luoa aII al€c BI IlJoInc plaadse Fp oJBc eliuzues
gzueiuanlyur rrJolnc 1u ,rrldac"rad Inlnllou BoJISoqo 'giurcesuoc u1 'IIJnlPSoi
qaea.r] es.
rIJoInc a.ruluo,urldruoc rJolnc .noun slrdnse 'dur1l ];ncs ruquod oea.rrAr.rd

ABuSosJnguSeustBuCr,turxIlnoeSnEueAl'ssgzaupn!.er',Sco^uaBnJfIBencesuuoIlrPseBcoIgges"paretrenI1AldSaruIeeesxuarESBeeJpJBBS'eoclC1IneecuBEeIr]easdareo9oaslnlrcsBdCoO,asr cI.reOal1p"ornrEU1c9OBSlanaJcfl'

e oJBxII ep aJeceJeo drurl un Bdnp 'rr.ro1nc Ie ,\rldecJad rnlnrr-lau EeIIsoqO

'cle FJISBqIB oreolnc olnrrlleEeu

a.reclu elt rS ap.raa e1 rS nBo.r BI Ezeauolic€ e.IBe 1rlJou csesoqo es lcunlB 'guaq1e$
-a,irrriafieoril-ina1cej'elaoJcBBncxcrrIrEaeuAlnseua.Isd,(IE1II!zr€netOuto'i(rSpicaual4rIseBe8IIqIe1Bue).Iruarl3runoezrJdaearli-ra-sedorlqns^erofq1reeuu.rseooulJrrufiepnuuErtr_r;lolcnxesaroua.rdreB€aI',lEa) zJgBlqsoeen
gielardns o 'rocle 'r,tr.ld e,t es FOBO -c's,euqrpo es 1i1u11ac ec durl u1 'esesoqo
,reeJuurodlnucrlloudnuErzrBl allJnnpIIIarri€e{4ulcxge'zeBolsx€l!acoasggccuEp gtS'e?4llscBxeq
riutrcxe rr^J?u '1efiun1apu1
as rJolgzundsa.roc rraJou
--e"ItBrst'.qto.SiloElaoJp"iOu-aIinoalacBjpIIintnqEcJ-lul'eqr1icrcsqueit'aeqpist'asEugusndanasnnpl5s9oedrerdrdur'e3eulrrlioreedz.:uerea$csslelrdzoExrlearIue,rIeuJsedelneoJ;Pcqcunrlnld, erlBsupIarlegcdrlvl4nq.'lIrsn'81u^nerr,alrsr.rzr11goeddF3-na1etrsr8lrSxaaae1usn'ranonuup1r

cite doud, se oblin culoli sccuudare. iar ameslecinil doui cite douir culorile

secundare, se oblin culori terliare, astfel :

Culori primare Culoli secundare Culori tcrliare

Rogu Velde (din galben 9i albastr.u) Rogu (din purpuriu f oranj)
Galben Purpuriu (din rogu gi albastru)
Albastnr Galben sitron (din albastru 9i oranj)
Oranj (din rogu pi galben)
Oliv (din verde f purpuliu)

Culorile tcrliare se oblin in urma amestecului a trei culoli primar:e, insdL,
in fiecare caz, ltna dintre ele trebuie s[ predomine asupra celorlalte. Compara-
tiv cu culorile primare qi sccundare, culorile terliare apar lnai rnult gri gi
$terse, gradul lor de intensiLate clcpinzind cle culoarea predotnilrarltri. Astfel,
roqul este culoarea predonlinantd a roqcatului, galbenul, a galbenului sitron,
iar albastru, a olivului. Raportul de intensitate, una faln de alta, a culorilor
primare, secundare gi terliare se poatc l'edea in diagrarna din Iig.539.
Diagrama din lig. 540 aratti repartizarea culorilor prirnare, secrurdare
terliare. Cercul estc implrfit 9i
in lB pirti, iar culorile primare: roqu, galben gi
albastru sint aQezate la distante egale una fa{a de alta. culorile secunilire fiind
a1ezate intre ele.

p-igmTenetramriei,niunl de ,,culori complimentare" are o alte semnificalie i1 teor.ia

raport cu teoria opticd a culorilor. Astfel, in tcoria pigruentara

is$ \1

/\S$s5iir \
s\
- Nl

Fig. 539. cCuelrocrrillorcrcoormnaptilcimpeennttratrres.ta1bililca I'ig. 540. Repaltizarca culorilor primare, se-
cundare gi teltiare.

a culorilor, se consideri cI orice culoare primala, consideratd in raport cu
orice culoare secundard (oblinuta in urma amestecului a doui culori primare),
este complimentare. Astfel, rogul gi verdele, galbenul qi purpuriul, albastrul
gi oranjul, .formeazd perechi complimentare. La {el, fiecare culoare securldara
gi tertiari oblinutd prin amestecul a doud culori secundare este considerata
o- culoare complimenta_rf, ; astfel. yerdele gi rogcatul, purpuriul
9i galbenul
sitron, oranjul pi olivul formeaza perechi complimentare.

456

tcv

'rnlnqle e rS InIn.rBarI BeJuiulnqo.rlu! rrrrd oracrqo

ep 'Ezeanuole orrs"rJnolgI seeei.rueplndu'pntr"or1lunardluJeedsercrrepuiuernlsqoa.lrllcu!1I1n1zeB'crcruu1r 'eurriadsord
giglltuec ug
rS aunrcrora
ole.rauaF u1 'pzeaiurnqaJlu! as e1g '('c1a arieurnlsoc 'e.rezuo,ted 'e1ede.rp) elelcads
r,rnctrocs Joun uridecxa nc '?.md EurJoI u1 'a1u1r1uec eJutu u1 'eluiurnqe.rlug
rJ ealnd e n4uacl rra rS eclrr.ralnd apeol ]u!s eJePun?as rB a;reurr.rd eF.ro1n3
'pqeleFeur alse'reiurnu

rariu;nlus Ie oJopa,\ ep lcund ulp JBI '1e3oq rS punlo.rd 'sournll else lnrlndrn;
'lpdsuorcl rS lese^ aBrcesdrraglsuur lo'peclaI.lrBepnu1nglssoup! alsa' rS rqco ep gzeapgdepul
os elap.ro,\ '1nueq1eF
'e1e1r"ru1c r$ g;InplEc Fpasod
r$ gcrurelncl oJBoInc o elso lnfue.ro '1a11sy 'elrnlgclu luls eJBc urp etetur.rd
elr,rolnc c.rlu! orBlpaur.rolur rJncol Ectrnto eJepunc?s JolrJolnc apiglar.rdo,r;

nlco ap gzeal.rgdep es gc

a.recl rS orar sleolnc o elso Inrlssqly 'elsacu trIcap qco oP lpur reru ardo.rde
os Jep '1n$o;r ec pIBc ap 111u arede nu lnuaqleF i ertraip.rnc ap eriezues gp rS
g.ru1c rS er.,r. urind ersolnc o ?lso 1nueqle3 '1a ep erdordr: as a;eo1nc Els€ece
Fc etriiezrras 1ac r$ gcru:elnd ailBoJ olrsolnc o
'€JlIpIgc ep a.rB alsaarJil o eJac tS ereor,{ 'erSoJ aelpsa'E"S[Y
ariezues o pp 'g1ase.t eeJeolnc 'nlduraxe

"e;rel,rgclep nus EIBaoB.I ep 'ap11e 'a.rerdo.rde rS g-rnp1gc ep 'a;unrcrora ep rriezues

cnpo;rcl oleun : rnlriJaaJc e,rdnsu olr"relrp lriezues cnpord r"rolnc elesJearq

srupunces 16 aruupil rolrrolno e1liptrarrilo.r4 :9'g1

'?1€JnlBS elSerunu
o'ul.iurseonJuar,Sru'dorlnuor1Orsu'l]leiSceiuun1d'uequrtSrrlcras juaesn-nupuB11onJdB'qen1lerq1crtsndoucrop1eep.,rraerd'zeecs
es rlrncl

ocrro uI
oJeJolocep rrr.rd 'eJeolFzundssroc elu.rlratls elrJolnJ nl ,lr1e;uduloc 'os.ra1S rutu
.rr:cle e1a qznuc eJBc urp 'gq1u eoJeolnc nc ugcrur reul nBS e,reul retu BJnsEuL
ad al-ro1nc aleol 'EqIB tsrJeolnc
o-.r1u1 'aellsuacagtaserlcualudslaurlsBO-r.iruBaouInrcFrdE.ransPEufzI €oqc u! EIBJB e1e1r"rnd op BluBlsuoS aP
BJeqrI
'FUII oP nBs

ctsq[lnq ep prnlgsei o ]Icep era rBru oJuolnc o elueze.rd BA uoleJ ep n8s
os8l?ul ap ErnlFsoi o'giuenu rieeece u1'nlduraxe ep'usy'BIIBIB?O }!caP ar^
ucru,rrupurlctraeIJllBoe.orlJeefoupqdreruaasuletnslrcoIec]daul.orceaotaeprpz.er'aerialcrquranJJsoolnuacpl f''anr6ornlp1uorn1ined'srSr1e1ru6oorj.urBuuancoulBnaIcBregoanlJnoooppea'lrslre.ern5IrnlgllecsluaonirAde
l eiap.ra,r '1nio.r r'egrzueenuer.srn?Ji €lnoulrecqnlle93Jlselsteerua'aJBJeorIunc.rnerauuredruoreSeeeru'qo1rae
'1ntuu.ro 'rocle nEcurrfuunel.reoprmeriecuurniq; ouIea?qeusrqlcrnslnJ$Soerrrer.rrcdrnosru,l
gdn6'fq1e poc
rrrr trleap fsuelur
ep BeJlr€rpoJlnscuooJB'lusorxqalen8Na'Bpleglciu?IeJnouJ
neSJoerolln1cnr-urSreBslarcr €eeu1riu'Eoccepfuuin.rSooe.rea.rpeoplniucefncuepnc'Ielullusrvo
nlnnuorq] luB5A pururopc.rd'[ue.ro
ee oueqle8 l1cap
'Flrrerrrnrope;rcl eeruolnc ep Buneaplolul apurdap eiuu.ntr1 ',,Ilrolnc eIB aluelsuoc

l"rr re.rl a1ec" op BoJrulnuap Fl.reod liclar.rdo"rd reJl elsecv 'a1e1r.rnd rS aunrcrota
"girrerrrr rrr.rcl e11e op Ejptr BrIn rsaqesoep as eIIJoIn3"'.royt.Lo1n? apluolsltoJ
'rolrJolnc u

Bcrldo urJoel nc alulrurJoJuoc rU 'eIBeJ e.ruluarurlduoc ayqca.rad 9IBJB as aJBc
ilJ 'B€g 'FrJ nc ealetuzee.rs8eertpruIaSlsae.creuJueererrdrludruorcoeesolEusollnrqceP'gutugruIoSce6r€e91s'3.elII
pltlerp rr! Brrn a11e1te1aa

uI

13.7.'Schimbarea culorii

Culorile din pigrnenpi pot fi schimbate in trei moduri : prin arrrestecare
cu alte culori, prin amestecarie cu negru, prin amestecare cu alb. Scara
culorilor poate fi oblinutd cu fiecare din aceste rnetode sar.r printr-o metodf
*.: combinatl; amestecarea unei culori cu alta provoaci schimbarea nuanlei.

Cind culoarea se amestecl cu negru sau cu alb, se obflne o schimbare a

lonului, in ton mai inchis sau mai ileschis. Se poate construi o scarf, care sa
cuprindi tonurile, de la cel mai luminos pinl la cel mai intunecos, ale aceleiaqi
c,ulori, prin combinafii cu culoarea neagri sau culori diluate, prin atnesteerrl

lor cu culoarea alba (tabela 65).

Tabel 65

Scara tonurilor

Culori primare Culori secundare Culori sldbite
Culori inchise

Rogu maron Roz 9i culoarea garoafei
Galben
oliv sau rnaron oliv Culoarea paiului galben-ldmii
Albastru
albastru inchis -si indiqo gi galben deschis
Verde
verds oliv gCiulaoalbreaastrlauvadnedsechi is
Oranj
Purpuriu oliv-rnaron Culoarea mazdrei

castaniu gi ro.scat rregrtr 9i verde deschis

Galben, roz gi crem

Liliachiu

Culori gri. Culoarea albe gi neagri pot si dea o scard din 7 culori gri
pure, de la nuanfa intunecat, pinfi la nuanfa deschis. Daci se intervine cu
incl'o culoare, nuanta gri respectivd se comp\eteazd, cu aspectul culorii ce

s-a addugat, rezultind, d'e exemplu, 7 culori albastru-gri, care se deosebesc din
punct de vedere al culorii, dar care sint la fel de saturate.

Contrastul qi analogia sint doi termeni care se folosesc pentru nuanfa

li tonul culorii. Culorile care se deosebesc mult una de cealalta s€ numesc
culori constante, a9a crum sint, de .exemplu, verdele gi rogul, albastrul qi

galbenul, albastrul qi roqul; culorile care contin un element comun sint culori
asem[ndtoare aqa cum sint de exemplu: roqul qi rogul onanj, verdele Ei
albastrul-verzui etc. Acestea se mai num,esc qi c,ulori inrutlite sau analoge.

In acelaqi mod trebuie infeles qi contrastul de ton, ca de exemplu :

albastrul inchis qi albastrul deschis, verdele 'deschis qi roqul inchis qi analogia
de ton, ca de exemplu : tonurile albastru deschis gi galbenul deschis, albastrul

inchis Qi verdele inchis etc.

Doui culori pot fi constrastante atit din punet de vedere al culorii, cit
qi aI tonului sau pot Ii analoge din punct de vedere aI culorii Ei tonului.
De asemenea, dou6 culori pot fi analoge dupd ambele aceste propriet6li sau
pot fi analoge tlupe una din proprietef 9i contrastante dupn cealalttr

proprietate.

458

69t

'JJIU'lolnd BaJ(I lrrls

el-Irolne PlrlJ lrrizt:o JoIJJB Blidacxe Ilr 'eltsnrJ'.r1il.rg1tl aiuBnu Ptlnpaplolu! qp

cJec rB esndo .roluolnc eaJBurqttloc ecoJBoep 'esuoruor.uJe "Ioleiupnu €a.reJo[rout

illued EJesi)Jau .else 6€9 '8e;tl rr1 l?trBcrpur 'alu.roloc Jolr.rnJ.lal) BcJErrrrrrso(
'BJOISoCB IAIUOUIJB e gzvq Bc IS JolIJOInc BriBiurquloc uI e.rJi)lllloJlril

u''a(ncJ-ar8spoeelunl conrp.orol))(IlIanoldelJcBlasorarJncularrllrsIoIr3O'al(u'cqusIerEtourn.urcaotl)auJpauelruqregrlousiur.rre.iurnuuulurqaeuurrporl.d)ruJproouolrnrU.?rEo.r.lo)elpjutrn'e(nlllnuBIlnlrJrSpnnlrsp?^;s)
rrluquJ1fiaesJuaoAnrec'lauecerluuurJnrouldlenuldproeloqe.ersclloaairllesruup.nrul,ullco.cJrJonrIrutnJploeeInIlSaJ.gtglzelealucuror.urruoolJ; €ectsreJro.Irg1udlruIrJ1aut'upIrJslrldrr1rr.o'tr.csgp.rEoloiIllrnocut.en1fr
rI$rueoealncfuBrInrJlA'n$'rorJ.rljuupJunreBss,BrrEJrlsuBoqmleJ€'1n4arJplnlqdlullJdrndadoc.raredpdeu',rrl)rr1acaJeceed;s1ra1r.nIal'tguSrondlojclpolour-aer qselPepFs.ror'pl3apioue1erueuurufrt

lsB4uoc iln elsrre nu Es llcu! '1a;lsu alErrrqruoc 11 lod eluolnc Fnopur[ru .ftre.ro
-uaqlu8 E[ Etlld fuu.ro-nSo.r e1 ep ofue.ro oinunu ap rrras o ola o.rlr4 pulcnpo.r]rrr

e:'grJrsdCrrrc1gaJ1'atnrl1uode;rln?seplxsJarlxueeolcseeJlrBl4ncs.rrl'JcrloaIdrSBs'aerJ1reu1uoeruqrueJrt?odcsaupB1rrr'pnJunBeIeIqIele.pr8o'rlora$lqe1uiune$eeonlgeul'uzeeEucprlaqlsl4eadcaeecpu.nrr"a.4rdculunar.dtr
eJea 'rr.rolairrerru rariepur8 u nes rrlrnrseecns B. cruoruJu o" rS glsrxe relg
'rrroluBnu rnlnlstsJluoJ R eruourJB" o
'sns reur cp dlaldruoxa urp eJBJory ug 'gzueuuol 'Esuoruorrr.ru atrsa gcep 'arec
'rnlnuaqle8 rS rnlnrlseqle s nus InJlsBqIu nc rnln3or B nes alepra..r nc rn1n6o.r
BoJuurquoc Jer '.,rn1nuol InlnlsuJluoc B aruoruJ"o' o Ep 'E11qrzr,r piue.relrp o nu
eJBc 'ulseqle ap elncqyl_rrnuol Bnop E BeJuurqruoc'Iallsv'ela a4u! alrqesoep
'pueeJrruauurrqausreocauprr(qdllrq$rsooJdBo1I1ncelre6oedaalanulnalpseJJollurJonruoelluBocJlueJutrtqu.Zoc.gu.trI.rrl
JolrJolnc 'rp:r
gnop ed

ar.lrJeecoeJrJaElsragJrrJoBuuoBltnucasaB pErueourn.uqJYlr'iIertJrorqInucroec ' eJuolrsoqo'e1ueuo1s,rp

reun €erau.riqo nrlued gsuoriand
r.Inuol ep rrJes roun rrJEurquot
Brrrn u! uriqo as esqcul ruru er u! oc urp rroceJl op o[eloa1Tl 'Bllqrldacred
eoJd alse nu clo a.rlulp uiuerelrp p?Bp ',,rnlnuol rrJgupruese B aruoluJe'. o 'Jo1
rrJgurquoc BurJn uI 'nep 'srqcul ruru ep.roa op nes rulsBqIE ep 'aquls reur rJolnil
elesro^rg 'JolrJnuol Baurrculpe el3aaud ec Baee u3 ele8e edeordu nes alu8e purr;
'9"rn198a1 EsulJls u1 csasg3 es aJec .rolaiuenu eereurquoc u!:d rS oala e.r1u1 11nru

ua.rd cseqesoap es nu eJBc nc 'aluolnc r$uaace ap lJnuol JolasJalrp BeJeurq
-uroc urrd : rgc Fnop ed plnurfqo ry aleod llJpupurese eluorrrry 'I'g'gI

'rnInlsBJluo0

BruoruJu ri rrJpugr.uesB eruourJu : rruoluJu cp IJnlaJ Buop Blslxg

'(sndo.rd clleruoJc rnplqesuu) ereolnc ep elulol reureqcs glnfu

gF1oel-nrecdeespe€rruuoolunlc.rYaJ'BalceeuroI l's11rpcu1og1sar;41s'leI asele luls alaieunu plllc lcunlts euriqo as
ele8oq rBru Eurll
e ErEJ 'eoru.relnd ruur 16
-ep Fs ernq?4 '.ro1 rr"rgurqruoc BirrrJn u1 'a}.rolnc ;ur 'g1u}p,n1s ourq orl Bs arnqeJl
sJolsecB u gco.ldrceu eirrenllur'I1.ro1rta u eJBurqulol op lepolour BaJeSaIs B.I
'lIiIB n.rlued soruotuJeeu ual?d eluod 'rrun n.rlued
soruoruJe ered ac uaec 'r$ lrJe;rp poru u! oluerueo BI 'Etrullo,rzop r1 eluod lrJoln{)
ee.ledec.rad 'psu1 'pseoruoluJu FleJeprsuoc r1 eluod elncqld eiuunu op Lroln?
ap eriurrrqtuoc acrJo 'epr8rr rEel reun gsnclns elsa nu JoIIJolnc BIIIoIUJY

rolrrolnc eerEulqltroc u.[ BJIloEry :B'81

In general, nn este necesar s[ se aleagi, pentru aselnenea arntoni,e, numai
csuelogreisceoscm-pllairneontdariestIalsld-a dobese2r0v-"a-t3c0A",esintetrb'oinep-asrdteseqicoamltbain,e_denulaaulceuleloacraerac
conrllimentaLd, deoarece acestea nu rnai sint chiar atit de contrastante. Se
poate observa c[, pe schema din fig. 539, culorile opuse nu sir]t atit tle
contrastante ca a"el"a dini fig.540. Efectul contrastului, cind se combin6
ccoonmtpralimsteunltuairee, xcisotndstaurminAimtobaoregallirreeagu_cl6ul:orsii.e
culori cornplirnentare sau aproape
Pentru oblinerea annoniei
aleg culorile separat€ cu cel pulin 90", iu cercul de culori din fig. 539 ; culorile
inrudite, cur" se gdsesc Ia 30"-90" una de alta, ea, de exemplu, albastr'ul 9i

purpuriul, galbenul gi verdele, nu sint armonioase, in tirnp ce culorile care
se gesesc foarte aproape una de alta. in cercul culorilor, pot da, prin combi-
nafii, o armonie a aseruinarii nuanlelor.
leor"ia repartizarii naturale a culorilor poate fi intrebuin{atd, de asetnenea,
drept bazl a armoniei culorilor. Agezarea culorilor, clup6 cullt se vede in
Iig. 540, rnerge de la r,-iolet (culo-area cea mai inchisa). prin put'puriu, roqu-
purpuriu, roqu gi oranjo spre galben (culoarea cea rnai deschisd) gi, apoi,
prin galben-verzui, albastru-verzui albastru, clin nou spre violet. Contorm
iepartizdlii natulale a culorilor, in;i
cornbinalia roqului qi galbenului, roSul
trebuie sf, fie r.nai inchis decit galbenul, din purlct de vedere al tonuh-ri, iar
daca logul se imbini cu purpuriul, r'oqul trebuie sd fie mai deschis la ton
decit purpruiul. Iu acest sens, combinalea rogului deschis gi a galbenului
inchis sau a rogului inchis Ei a purpuriului deschis contravine repartizirii
naturale a culorilor gi este cu totul greqite.
Fonclul inchis este mai comocl pentru intrehuinlarea culorilor vii roqu,
oranj qi galben, comparativ cu fonclul deschis, deoarece calitatea lor, din punct
de vedere al vioiciunii 9i al intensitalii. se imbundtfileqte, in primul caz, qi
se inrelltiLtegte? il1 cel de aI doilea caz. insd, culorile inch.ise, violetul gi
purpuriul, devin rnai adinci Ei rnai bogate, pe fond deschis, qi sint deza'r'an-
tajate, pe {oncl inchis.

La imbinarea diferitelor culori, trebuie sfr se linri seama de faptul cd, cu'
rnai ianprroappioartet ,ctuoncuerlieledceucloornilotlar satp, rcoupiaatteitsranuapi lminEictiattreeabuEiielusmirinfoie-
e[ sint
lor,
zitatea
suprafelele pe care aceste culori pot sI le ocupe, in ansablul rapoartelor sarl
desetrelor, pentr*u ca cornbinaliile dintre ele s[ nu fie prea striclente. in tabela
66 sint intlicate diferite araniamente de culori care s€ armonizeazl intre ele.

Tabela 66

Combinatii de culori care se armonizeazd

Denumirea culorii Culorile cu care se armonizeazd

alb cenugiu ; crem ; roz deschis ; albastru deschis ; liliachiu;

negru galben pal
albastru
verde cenugiu; albastru ; rogu
ro$u
goltocaliu verde; brun; bordo
galben galben; albastru; brun; cenugiu
mdsliniu
verzui-albastru portocaliu ; verde ; negru

verde; brun; alb

verde

verde; albastru

mdsliniu ; albastrr,r

460

I r)1,

'srqaul r.r8 e.lr1 91 nc a;rFott a.III 9I- P
: srtlcsap r.r8 erry 9 n.r a;8etr erIJ c
I eJ8eu erII B - q
srrpsap r.r8 a.rry n.qud nc c.r8ort -
e.rr} BnoP o.trJ t - E
: ef{lr n, z

: rrlrluurra rll'cla JJ]u! truJn urp uo]sJJB ]!JeP in.rSau rS c11u cp lertlo.rde IauI a:]sc
lorr.arop'ea.rrol .'lrneroFJapu;lennBrSlelInnqrleuru.rulst l?'rr.Irluuloecln'lrcl1ln1u]snree*Jplru'.aroE1croelntdrrSl e1Tr1lre1r.erIru.arclpul laquduu'o1tintSrro.lr:n8rrr8rroe$c,'gel1Blluodu
alsJ llrlsp.rluo.) a.mJ u!'llzaJru.nr.r'r.l1a1duraxe ur.rd'a1u.r.xrcfi rlurl uI'1u.r1sn1r
r1 cluod 'Jolrrolnc ueJEurqnloa u3 lrtul.rodurl aP llqasoeP 'trdeJ lsacv 'aJuru
rrnt rS er} ES elnqeJl aiue;mr raJFceII qlugulluop ciu;u.rdns'Fsttg';BnuelB alsa
[n]r-B-rlrror ltbP ia.reur ar] qs omqa.r] nu tlol nus piuentr a.IBcoIJ ap gudnco eiel
.r.relns 'cluul'-sp.rluoc llntr euuo} r.roFr,) cp aJrJ .rorrn II.rFuI([uIoc Fdtur] rt1
'eJBJlrroc elcele Bp iod 'puo; riulecu ed 'rr$or a.rrl
ol) c.rlrur .rBnrntr un ec dttrr1 rrl 'esuourru] elcele BP 1Od lscaunlrl! ap.Ie^ puol un
ocl or,r ar*o.r e.ruolnc op eJrI pr\ellc 'IaJlsB lotr 'rnlnuaqlu8 u eJutu BOunrcIoIA ep
lr$n([Fu! r] B,t ln.rlsuqlu ararBoap'lncplrleu arlraap cllerloJc Inl)a1e'ueqle8 ep
uuEefluu.rtlulunur,rldo(fnuursoiuJpluc'1.uredp1n'plsssygeuo'orrusuuooapulaurJrrduu'rer1isnudaglu'rgouccuulrpnaIrlelpcllunlulrcurearuqPtloe?pF[rr.nJr8tun-lrucrcLarrluusnButqrlt'eat!luerinuplrnnEJqllees.dBrnlquclgeo
arn(lerl ecru.ralnd rBuI alrJolnt '1u.raue3 cIlBIrIoJc InlceJo EcIJls rrJolnc E
arinrrnuop oJerrr ee.Id O u'laasiuaupn1u4BglaeAdInIBcIo?Jglifrilgel1.rsdrnras1u'grlt.rreolugrzuurnodpseu.riuoceneuzrel.JreBdJae.pr

Brr es r.rolnc osJealp ep
-rsrrol uT prrlrlT .FolnJ ep eludnJo eleleJ"Jdns eJlug InuodeU '','8'€t

,6tv7-t,r6tz-zzddr?Sgpt-pztvtvdv-lT8vrvztulzzdzg'z zzzou
TddgTzdvddd-VrCvvldvYvVG I I ntqcBII!'I
zzzztztzbztztdvtzEttbtvpvrSvvdvvvrdFvvrPdzvTzvpvpTtgz9vvtv,t2v?vt-zzzipdde'vz8vd-gv-tV7bvts9'VzZ z t Japazar sarBoln]
g g srqcsop nrlsBqlv
vv nlrnv
I,6 VIV
d' +gt apro^

uorsw
n!(nua]

ZV t_9V oprog
v n6of,

unrg
nrullspw

opran
nrlssqlv

i I {€ g gF E=1=A' BE?3'a7E.F" tr ;- I E=. d
ry E o F? olrrolnl

=' =

lJolnr ap rollyiuulqruor uaregrardy

/3 DPqDJ

r-Jo6lndicg:rlcaoolrunlupoeuruiiurrreaa-nulJoucgr :Eunq --- (aruolgzund
f?Io:JEBuonlEquIaJnlrueos-lnp-rrueIprisnrrrouDi
--suen.ruoocletlrr)piEuqaEnIlslu-r earlsctlllBc
u1 a.rt,rr.rd nc alep nep es 19 BIeqBl u[
'el1uya1ac e.rdnsu

sau :

-- 2 fire albe cu 2 lire negre;
4 fire 4 fire gri inchis;
- lire albe cu B fire gri inchis ;
- B {ire albe cu 16 fire gri deschis
-lfi albe cu

13.8.5. Culori separatoare. In multe combinafii, contraslul creclzli
senzati:r de nnrrdarire a t,ulorilor Ei de neclaritate in combinarea lor. in aceste
cazlri, p:e{rLlril si atunci c,ind ctr'ntrastul culorilor este prea puternic, se introduc
nuanre cu car&cter ncutru (negru sau alb cu gri), penrtu a Separa culolile.
Pnterea contrastrrlui se nioSoleazA, in acest caz, iar culorile apar mai prccise
rnai nrr-itte. Cind c,uloarea se intrebuinteazil pentru formarea unei dungi
;i
separalic. plopriettilile ei lrebuie si fie interrnediare, fali de cele doua
de Ei un ton
culori : cu succes, mai deschis al uneia dintre culorr'-
se poate intr:ebuin{a
Negrul separti, intotdeauna, doud culori vii, in timli ce albul 9i
griul sint recorntrntlabile in sellararea unei culori vii gi inchise sau a tloua
rrrlorj irrclri.e. Da,:r . fatintl scprrrar"a. aclubluolriavpiai lqeil)ar'euanlcipi acluolro.lieilrtc\iirlisef,i
inlocuit t,u gri. Pentru de,sparlirea unei
rcgr-nl nu nrai cs[r'atit de pr:opice, ca in cazul de-spartirii a doua ctrlori vii
si ra treliui a;.rclat la o nuanld de gri.

13.9. Culorile si luciul {esiturilor

ifsnatfrcluutoeclrnltiou{e:rdaauszta[lreulcasrpiittiltu-cnrcraaiiailbl|a(iiizlrnciaecslaluuusplaorivralrnceaaruamtleouirnrriiaie. )liel,npsr[ftimmiunruisealat,.'ejseuctslratuez!ctertcrsuio,drualturulcmirtiiiuioe.lncLcaaautnrcireclieiusaelrr]derftastitrIiulieltulosurliiiiii.:i
turii, in tirnpui {inisiirii, are drept scop si mareascd vioiaiunea culorii. In
alte cazuri. [esirtr,rrile se {iniseazi astfel, ca suprafafa lor sd fie
pentru ca culoar:ea lor: sa mai adinca. scirnoEatir.
fie mai plinl qi
Caracteristicile rnaterialelor textile, din punct de vedere al luciului, slnl
foar-te cliferite, in ceea ce privegte luciul. Fibra de mitase arti{iciali 9i
sinteticS, foarte neteda. intrucitva transparent[, prezinta un luciu maxim.
de asemenea culorile m[,t[sii sint cele mai vii qi mai bogatc. Fibra are calla'
citate mare ile a reflecta razele. luminoase, astfel incit Ei culorile cu ton slab
se vid bine, in timp ce, la alte materiale, aceste culori ar fi pnrut ,,spilecite"
gi,,moarte". Lina are un luciu diferit, in funclie de calitate etc. Firele din
lini alpaca, moJrail au solzii exteriori destul de mari qi netezi, de aceea ;i
rmloarea lor este mai vie decit la lina cu fibra scurt5, la care solzii exteriori
sint mai mici qi au rnarginile libere, care difuzeazl lumina.
;

Particular"itatea specifica a culorilor, la linurile cu {ibrt lunga, este
,vioi'ciunea lor. iar la cele eu fibra scurt6, moliciunea Ei plinltatea. Fibra de
bumbao are o suprafald rnatd gi, in condilii naturale, posedd un luciu destul
cle mic, din care caaz6 .euloarea bumbacului vopsit nu est€ suficient d€
lucioasi, exceplie facind bumbac'ul mercerizat, care dd culori mult mai vii,

prin faptul ca {ibra a devenit mai netedd gi mai transparenta. Dintre fibrele
de bast, singurd ramia gi, intr-o mdsurd mai micd, inul dau tonuri vii de culori.

Intluengo o,qezdrii fibrelor tn fir asupra culorii. Tonul culorii depinde, in
mare masuri, de metoda agezifii fibrelor in fir. Cu cit mai dpepte Ei rnai

462

tgv

WZ nJaou 'zbt slgcsaP ep.IoA
s!r{rul uoqleS
'861 slqcul nJlseqlB 0tl slr.lcsop uoqleb
slr{csop nrlsBqls z0t
8Ll EqIE
s9l nfoJ 00I

IJrnplPc Ilrnlgsoi BarBolnJ rlrnplPa Iljnlpsol .EorBoln]
ellqrosqV Eliqrosqv

I (apuoliuenuor grugrgu ug)
,ro1p.rn[uorug Inlparu u;p Blnplp) lqrosqs e ep JollJnlpsei ralelrcudu3

89 OPqDJ

no lnBu[ooqrie.rloudrol.)r.al pno.,rtnepslBocoe]tqsJdcoolslquBlspoq{BrOs prnlEsai o ti.r lereprsrror #t.ii
'99 op aricunJ u1 '.r"o-l.go.or"ntfuocug
nc.clrrolnc

Inrpcnr urp Brnplllc rq"rosqe E ap rolrrnl.gsai ua1e1r.ledu3'Ernpigc ap ariq.rosqe
lrp 1npr.r.3 rS l1nru olrpol 'eeuourosr ep 'gzeeiuenllrrr .ro[rJn]Fsa'i ue.reo1n3

ErnplRr rp oliqrosq? r,p Inpur0 .[[.gI

Il? 'ol.rJJlrl) r.IolrJ u1 '1au}llJedea}rsl'.r)'iaua1uJrsJqdorJolo.,ocr,PeaJpriJJ'?nericlreJlrl1Jsl)IJErrsrrnJr.grconll?"ll)rgJolsE?da,t1jutatourocJoJBl1BnueJJinqrcciuaplx.orroCc]1l3--reLJrnalBnUJ

r.ri)l)a.\ a,p 1,rrilrd {up

c.rrj,)srrllu!urir1t.r'rr.rrrlulrJ rzrie.reda.rrl rrr a1e.ro1o:r'l.croelr{.aruaedpoarrrrB}oJ.rorsleo}lorrjle-llp B IS
...ru i r.rn?rrrluur" ue.reuriqo n.rlued rroInc osrolrp op .rolcJrJ €eJrcnsE][ -
,';i:Iil,:Uf.)s
;),nfr e ir,.ro1o,, 1,.,.)r,r) Jlr.reJlp ep lJ,1o"lr,fu',r1o:s:',1rn''1rp..r:ol.lril*noJIcc".,ar,I,sJ.J'"ou#^atriJfpr,:l'lrJu,r!,I,c-le'"J,o,nlo,J,

ur.rcI rtopcao.rrl 'rrolne

rrrlrri.ror[ n).lrJ ull lurrr] ur i)s-nprrluriqo'u.rn1u1r1 n erie.ruda.rd ap alaseeord
1r! 'olero1o.r i).r([rJ cp rJetu uard nrr creoloutocqF .rotrn te.IacnpoJ]uI
'Jlirrolur urinrl ruur rS lFur ruur rJoln.r ap unJJj:-Jutu.rrpord as ftunnel
ol) .).nro.l !lut.In clescoo.rd t1 'IJoltlc ollnul rlrur rll letttr.rdtul rpJuo ap I€oA
trrp rruy1el1[ l.ruc'frreleur "lrcIcIJlert]ruturrn'r(tr-runSfuueulgeuau) li.q)JoBJJeil^saJl{otPluroJlonlJnJBJItJrPpeeJlosleou.rlBtJ
o1$errr.rrl r:) ecil.) rr1 Solurru
c'q:.rn1r:1r.; lr!.'uoJarrrjclo n,rlucrl';1rsclo,r lrJallp'ro1orqr1 BaJecelslrruV

arBolnc ap rolgfeu.rquoc e arEzrleor ep epolatr{ '0I'€I

-ror\ o 1rr) 'r.r.rESJi r ppalau piulurclns o p'IT'EISB 't"t'#iJ;':l:fr#Trilli;
r* 1^rodr:.r rtr ilJrJ op JFrrrilr rSelec,u un e1 oEluazJn oP s€llB BJnruJe no 1-rodu.r u1
ls.ilrol:r c.rucle earuolnc JBr 'P.rdse reul EieJB.rdnc o EP EJnl?lBtl eP IBuoffsrp
l?.rnru.nr 'I.rltsy '.rolrJolno eeunrcrorl n.r]ued glurirrasa Fitrulrodurr o eJe BJnIuJV
n'rr,.rrc'arl1n,e)31anlulior1ptco8atrralslleelsollelnc uarlerBoIluB1T!lP'llmncfg6sloe1ialrer1i"uIerircdensslaleurotaulrszeeleeJuBotup IuIu llc
ppe.r8

pzueirranllrrr Jolc.IrJ e1e rricas.regrll Boaprulrtsuagptugniuad?sc uIn1su'rots.mu\1ps'rarrio'lDn.eInBnne4uSnlcrorl

rSzeairranllur 'e.rnnr.rp r$ JoIeJrJ 'elBprEc orqll

url) JIe.) lgcap 'eru1e reut 'e1r:.rnc tuur 'ttl ruru IroInJ Bp Joa eluugldard e-rqrJ
i'ri, eia.rtl 'sries tsocu uJ 'lrurJ olse sorcnl ruur t!lE nc 'e1a.rqr; lugs e1a1e.red

Prin aceasta, se crrplicir rt:gula, cunoscutl. crl vara se preferi haine de
tnloare albi, iar iarna. haine cle culoare inchise.
in linii generale. alegerea culorilor pentru o {esituri depinde de dcstinatria
acesteia; culorile calde, deschise se potrivesc qtofelor subgiri, {esiturilor din
linti pieptirnati pentl'u rochii Fi ('ostume de varI, cu legituri diagonal si pinzi
pentru postavuri plugate,
tu desene frutnoase, flaugate, fes5t,uri cle rnf,tase,
satinuri de burnbac din {ire pieptlnate gi mercerizate (cotonade).
lestiturile din f ire grrase, neunif orrne, ca postayuri groase (cu aspect
grosier), se vor produce, de preferinld. in culori reci Ei negru, culori care nu
scot ir1 evidenfi, in rniisulii prea mat'e, structura suprafelei lor.
Eferrtul contrastant al culorilor este folosit, introducindu-se
<:ulori;i rurele linii izolate in alte eulori, pentru a sublinia adaosuri de
plinatatea in9tir-buongdnelisaencucxloerciui tfaotninducluuilo!rei srlotugriiiiE. iDgealbeexneempscluo.t intensitatea,
introduse liniile verzi
in evidenla
culoarea roqie 9i fac vizibilft partea nespectir'l a desenului. De fiecare datri
cind trebuie sii se creeze o almonie de culori pline gi rnai inlense. este necesar
sir se stabileascii tlaci efet'tul artistic urmdrit nu poate fi realizat plin ntijloace
simple, la indernina. rnai pu{in costisitoare, de exeurpln prin aplicarea- unni
Itutnitr de lini i sau a utrei f iguri intense, pronLrntatc, pe. f ontlul genertl rl
!esir Lurii (rnai putirr lrronrur{at).

14. Studierea structuril lesdturii prin iradiafli radioactive

14.1. Trecerea particulelor beta prin fesituri qi absorb{ia

irailiaf iilor railiorctivc

Pentlu studierea inf luenlii f actorilor tehnologici individuali asullrir
<stlinferctittterr.iicfuesledntusritiir.nesodpifoetriptrriodaucfiereploerridzehouiruzledalef,.tet,suutu{rieirsimilteuari
di{eritir etc. cu legituri
tle
nivelare

Pentru a s'coate irr t'vitlcn[i influenla unui anumit paralnetrlr tehnologic
il-supra structurii se tlau diverse valori acestuia, piistrindu-se
constante rnirimile {esiturii. parametri. ln acest mod se procedeazti pe rind

celorlalli
(succesiv) cu toli pararnetlii telrnologici importanfi ca : pozilia traversei din
spate. ar-an,sul, terrsiunea urzelii. unghiul de indesare a biteturii. f inetea
filelol etr'.
bePtaro. blaeleindceep{eustditnuricopontdifliii de absorblie a iladialiilrr
supuse incercirilor care apoi pot fi irrstalalt
statice pe aparate
uernijlocit pe r'[zboiul de lcsut perltru continuarea incercirilor in timpul
Iunctioniirii aces tuia.
Caracteristica partit:ulelol bela esle coltirruilatr-a spectrr-rhri lor de

ir'adialie. care vine de la sursa. Errelgia cineticir a particnlelor beta l-ariazi de
la zero pinl la o valoare rnarirnf. iar'energia lor medie este egali cu aprori-

nrativ o lreirne a energiei maxirne.
Trer'intl prin strtrclurir nrateriei prim.e a f esiitulii. particulele betl se

irrleracliorrcaz[ cu electronii atourici sau cu cimpul corllorullian nuclear.
Aceste interacfiuni pot fi elastice sau neelastice.
in c.i,naztuirlnipntcecralac{icoenairrniieecllaassttiiccier ,-elevcatrotnraunl sigrniitsecheinrnebragibarussrtr
rtislirrii direclia
cineticii

4Gl

ggv rolrrntpsai €sJelJeroJd rs elntrtnJls - 0t

Bolr,.lnoJF r'l B^ l\/s;lulc I d- rrrnttsoi rn1n1.rode.r lp Jo:lJrs rJBJrJo nrluad
EJnlEl?q rs EI€ozJn op eJrJ rrrp Blsrror o,rec 'g.rn1cu1s
o Brnlpsei Inlu€qJosq€'rrnilBnlIueaqp.rIonszqeec uI
EJItunuB eP else eleq-rarierpeJr
0
Eelul
-rlcudruoa nc FleuoriJodo,rd 'erieurrxo.rdu nc 'e1sa tl eareolea 'q,c erlS^ ag
'Eleriuauodxe _
eeFel
Fz€onlceJe os Bloq-rolelncrtrrud EriqJosqB qe asarer (gg1) plntu.roJ trlO rdnp

'(BZBtt'Z:e) r1u;rn1eu nutrr.reFol ap czEq a
I (urc u1) EJnlgsoi-Inln:lueqrosqe eeunso.r8
n

i ro1 rosrno e aurr?un1

ep €olElrun Bl g"lnlgsei u! etrrqrosqts lrrlS €1oq elncrl.red
urp oulnue cllud erec ?lu.ru rS InlnlrleqJosqu e erur.rd rerJoletu
rrJnlonJls ( d) ealulrlceduroc ep rS eleq "ro1e1nc;r1.red er8;reue
ap aricunl Lr! elsa e;rec '(r-urc u1) ariq"rosqe oI) InluarcrJaoc olsa d :arec ur

(ssr) prl-a vI: ]

plnluJtgurru.rnduxeISrJ?a.rlnelocdsaoiraurrp.r€drrelenpaaerslrn1sa"lrncorpgeEdJnerEpsleni;ragdurpnuu, ,"*, o'r"JiJJilJ-Jti$

oJlurp e.rn1g8e1

'EJnlpsel. ep
{nln}Brtrs Berel€q?rls gdnp epucs uleq rarferpeJr ee}BlrsualuJ 'Ao g'69 atnlrlsuo:r
ruor op rnpldnc BaJBruJoJ BI JoB uI rnlnuorlrelc e or8.raue ap erpour uercp.rerd
i rnln;ee €eJezruor BI qcrleurc erF.reue rS-npulurnsuoc 'e"rqr1 rB e.rry eJlurp JoB
op eIaFIac ur ocoJ] JoA ruoJlcalc urp eped o r.rnlqsei eJsace uI '%
reru olse (f.ras'gzugd'uo1r5) ESBru u! SB op Fcrur
c€qurnq urp elrJnlEsai n.riued
nlduraxe ap
FJnlElEq rS pleez"rn ep €rr; ni opn.rc rr.rnlgsaj taieye.rdns E Fr€rrrrl uereldruq

rr.rocJJl eoJBcr;rldurex'(aqrl$g ,) eurr:rd rar;ra;uur B.rnti\nrls ur.rd elaq ;ro1e1ncr1.red I?g BId
.ro1a1euop.rooc alcxs nc 1.rodu.r ur .rolun:lqsci urruseldury

ir

I

Jf/

'q'IVg'8lJ ,tt glelueze;rd elsa 'rrJnlgsai e etrrr;rd rorroluul EJnlcnJls
nsclelqJod.ieo"lrauln!crrgrmedlEsrloroi cuaol.lreesegldleurcurldBrluBeluxeazaordrBerllssnelr1o)'IhS'ro'lF-atlJeutolpJooo
uucl 'ESJnc ap eluBeur run8unl nc esuonuls
eloxe

osJnc Ezeerrlc"le Btroq ololncll.Iud 'rrrnlpsai e eruud IorJelBIu BJnlcn.rls uI
'rnlnluBqJosqB Jolruole BOJBZIUOT

E'€Irnnls€ascealiBssll€ctxueu!BeIsg-ncplluelsu.lrced_surplEr'arnlelnplu"reeqr.dro1s6q1eIIuraoiJuluclesPqn'sP.rronllqlusoelieurJrodIIupouJllccea.Iar;'

volumetrice a firului, cu alte cuvinte, greutatea aparentd a unitelii volumttlr-ri,
mdsurat dupd profilul exterior (incluzind toate golurile dintre fibre).
Relalia F este aproximativ constantd pentru diferitele {esaturi gi nu

depinde a absorbantului. Aceastd relalie poartl denumirea de coefi-

de nitura

cient de masa a absorbtiei $i are dimensiunea :

[t]:5:T--cme'g-1 (186)

cm3

lncercdrile lersdturilor la absorblia iridialiei beta se efectueazdL pe insta-
cu fascicul'ingust de instalalii
particule beta. Schema principiald a unei
l, fluxul
t"j*ill}?,?'r*,#ltn.'"*r.lilalii la
de apcaesrtticguenlee,bsteetalre*zoecnetania"iinJlftifgJ.it5t4t"2.. De sursa de iradialie

de

6eta se inregistreazd cdtre un contor, 4. ln fa,ta
ferestrei controlului se giseqte un sector deter-
minant al lesdturii 5. Platforma elementarl 6
a acestui sector de {esatura va avea suprafala
A Si. Prin urmane suprafegei etalonate (in cm2)
a ferestrei contorului ii revine o cantitate
determinatf, de absorbant (tesdtur[), iar a'
cestei cantitnfi de absorbant ii revine u]r llu'
mar corespunzdtor de electroni in funclie de
tipul structurii materiei prirne. Absorblia parti
culelor-beta este in funclie de numdrul de elec-
troni in unitate,a volurnului structurii materiei
p- rimelngibdaezagrcoesloimr eaafirfmesaltteu,rifio. rmula lB5 poate
fi adusf, la urmdtortrl asPect :

I:ln a-$a:Iaea aq; (l87)

Q

I:I,l ,-P R (l88)

a

in care: R : o p este desirnea de suprafaga a
abso,rbantului (!esdtura) ;

lRl:[a] lQl : cm bco-b em2

cm3

Fig. 542. Instalalii cu {ascicol Astfel, se observdL cd absorblia particule-

ingust de particule beta. IIorg-be)taaedsictai,ndfeunmcaliesailuendietasilmii edaedseuspurparafafalllda

tcmz 7

tfueomsrmpitluIe[nr,rieti.roudnicdfeiutrlaitteatd'sadqtisuuriinplerafaufeunlceoliiocsuudpfeirraesf tardue!c6tuunrrzedtu:,an-laio'

Ei 66tdtura, este mulf mai util sd rru se verifice

466

Lgv

'(fru '3ll ',r) g eie;u.rd

-ns nc rr"rnlqsef InJolces plJE as rnlruoluoe BrlseeJal ug pc anndnse"rd eg

urp lueqrosqe rnlnlu's B olrralrp rurrsor' E,rlerr"rra, r"rei,Fr"E1l'n."rlrufo,rtt:oftfafic'"njp: o3p::efSi";Xi;

p"rn1gsai u1 elaq-reriurpurr u eriqrosqc ep

'(fr'x'J)J: ix:u'v;i,o: t

: pmlgsai ad rnlnlcund

urfrzod BI ep aJ€cereo arjcunl o glurzeldal qcrpu 'Bllqugrea erurJqrr o olso'
aIrJnzBc aluot u! rrmlgsai IB ]uuqJosqu rnlnleJls uarursolF ?JBruJn urJd

.(tn ,tx)t: r9y *\O+-!SV

*i
rcunle tl!fr,lx rnl aloleuopJooc el ep Ecrpe ,!4 rnlnlcund erirzod ep

alioun; u! rJ B^ rs g1srxe Fllrull Ers€e"y '# turl Rllrurl Fz'eurruexo oS

'(!fr 'lx)
16, lnlcund o;rds e purl r3 gzee.roScrur es ?SV Inrolces ec eundnserd eg

tsv

rsV pawA
,ulV

'tSV luoloes ad grnlpsei ep tueq.rosqB rnlnlerls e arpeut giey

-eldils ep €eulrsap II e^::,wV er.i.uTIe,r isunlv'trzv elsarrrnlpsaiusuurpcaund
-nsa.rd oS 'rrJnlgsai rnln.rolces e tSV (reJlrqJB eiu;erclns Ezuaul{uuxo eS

'5f EIBlol BleJ

-u.rrlns nc pleutuJolop EJnlcruls ap Ernlpsai ep Ersoru o eundnse"rd eg

'rr.rn1gsai eIB eruolces alrrallp u1 pie;eldns ep lrursep BalelrtuJoJ1uneu

ep Brrrues u1i e.ruc eIOInruJoI Ecs€asoloJ as Es JBSeceu elsa eleq-reriurpe.rr
alraollsiqJo.orlo%asJq9ee8olcEaaepsruu?lnscnpleipeoeyJen.r4rduunluasd'neJBpnlslBegecsreaurIisnaezpsgcg.crueJr1un'rE1l dleIeree;lJeoIldppullreunroiucee1sge'ue;roIiulsuaors-IneEleSunrr.pur;rs^errpeuul

'rrrnlpsai Brnlcruls ep aricun; u1

Irrls eprue elr.rnlgsei u! Joe ep rolalnlac ellunlsuatulp pc truuoriuatu alnqarl
: sBIIB ErntPFaI
gI'0 IS BV'y 2VZ'0- nc elocruu eT '9€'0- olPat'uctr'ieTa'yu*u

Frurunu '16'0_ Bturxelrr : (.unu u1) elnlosqu runrsueurp aIaJBolEtuJn aJB EJnl
-El-sq ep e1-ea rS gleezrn ep eIeflI erlurP ree ep roleplec ue{rlrrglrr EzuId g.rn}
-p8a1 nc Epru:l BJnlgsaf u1 'arieluatuncop ulp olnc'Jseoqurnlce"creoJlol luelpeqlr-raJlonlcurou3ed_ ep

uIinrFtxdn'sIJigrusanlrueu.cruatllrortp.srldce'c.srrepoeulBracJepOeo.?r1re4nldloruecrJnlesEpoTriulq'eleaJegepiei.eJ;es;eurdordncn,srpsoruBpnIuBraarll.nuIlrssPoozwpBozruaBIscJoellsuoeces'lualn"gIu.ruri"nlrll9prds3.arulril

rS %qg-g3 ep rrntglpq 13 pluaz.rn e-p arl; nc ea.reldutn nB erec ellrnl
-gsaj-nluafi-Etcuxe ap luarcr;ns 11 eleod BBI Blnru.rol 'e1aq-relierpe.rr rarfq.ros
-qB uaJuurruJalep rulu"d 'gc qzvetlsuoruap as JoIIJPcJacuI Berenlcela BT
_
're laiale.rdns ll?}run Bsuru Ic ep
'ne.r8
g1erlxa Vzeezrleel es eluolslxa alele.rede ed ac eaec'(ruru u1) rr"rnl?sei eerurso.r$

Numdrul partrculelor-beta cdre vin de la sursele de iradialie s-au marcat
cu 14 iar numirul particulelor-b€ta trecute prin fesdtur[ 9i inregistrate de
contor prin L

ASi,S.e..d,efAalScaoscuapreraafaufamSasienlep:laLtfmorrin, eLelllrezm, .e'.n.tarAe:lfAlrS,1.',,..,.,Lllx,4r.S2,...,

Atunci desimile medii de su,prafafa pentru aceste platforme se pot deter-
mina cu aproximagie in modul urmilor:

pgp,: !ry-; Rcp,- oA^S' z; ... ;KcPi: Tat''m''" ' x^cP1 n-: Lm'
AS,
s)

incare: Ala, , LlA", ... , Al1, , 6la^ reprezintinumirul

particulelor-b,eta, care cad de la sursa pe platforrnele elementare corespun-

zftoare.

, AS,;

A1l, Ala..., Ali, '.., Alo - este numirul particulelor-beta, care trec prin

platf ormele elementare corespunzitoare.

In cazal unui flux paralel de particule-beta distribuit uni{orrn rezulti :

LIAr:J4 65r; LIAr:14 ls2; A/A;:{| ot,; LIA.:J4 ,15n.

LIi:* ot, e-f, R'P, i L,tn:* ot" "-* *'o^
.

Pentru a obline fluxul complet de particule-beta trecute pril intreaga
suprafala S, trebuie sh se tolahzeze num[rul de particule-beta
fesiturfl cu ia limita acestei sume la
irecute prin toate platformele elementare qi. s[ se

AS -+ 0, linind cont ci : j:Tf ffied: R: f (x, a)

-4.t u nci

I: >+lim ,-f, *"' ts;: !! 'ra ,- * 'G' a) ds
;:1 s

pi definitiv

':+il ,@,il 7* 4, (l Be)
"-*
s

Formula oblinut[ ofera posibilitatea, in concordanlf cu nurnlrul parti'
culelor-beta trecute prin lesAtuxd, si se determine structllra !esdturii, r:u
alte cuvinte, umplerea reciproc6 a firelor de urzeala Ei batatura.

468

697

rS' siBJBJdns na JaB ep Inlu^Jalur nJluad 0: ?U
: FJn1glEq 1$ pleaz.rn ap rnlnrrl rolelueualo uar
glurza.rda.r a.rec .eg uie;uidns nC piolcas ri.rrued
_-eundu.rdns - d cp=eU
I pleluozrro uielu.rdns a.rds ee.ruullcu! nc oEJ"n1lBol.Eroq1carps mlnrr} -
Inluotuele glurza.rda,r oJBc ,6,S eieyurdns irri"a,i d zn-zd
i gluluozuo uiulerdns a.rds
-lI Inlueutele glurza.rdar a.rec tS ualuuq,cu! nc EIuozJn ap rnln.r d ro:ru
uieyu.rdns nc prolco,s iuluad

srent- H pu11nd eie;erdns op €eursop-H:'"#t::;lrT':'J r',; pluelsuoc 1da.rp

'ErJ rg 'sg

-pE^aJ nc '(op : op lg "p : op) qzurd urnl .tl,g .EIJ

rlunlBsol uI eleq leglelpe.rr Brlqrosqv

a

I

z,t

nl-'p'?ltpc,cul8qeeeluelp"1nr.srrcn9nulsclr'egcenlsglepae'rierpaienry1nlgurln;Bcrsrrldrrquaurn8ailsusEdInnrnE1enrrcdlcloagardelJq.preclpaql;1lrusapIlou1Jeiie!aed-8l11glcdpcleeg{euJaa.unrulrze1crte"ounraela'ardJni0pi'1oqenlr?ncpo.rreas1lspI;qnuenInn.rar.rrrel1ogorpual.rrduunBe1elrgIeqr''j'sp.renreuasriJnolrd'ocaiJu4Jpng-o1lnaeeco1i81nrdapap-r,raaztrt,p;sq"to1EdugJ"s"z^erruri-airsl1dS".ir%g1[escr.*,eg'uroB1t

**U::-qn'1tflrFgu'o3lIIeysn,rlUialarsrm.l,p"s1euf ,e,,ugzJu!ld':Xe.rin*1.p:8ite,1:ig:Ilei;lu':eJze#td;,,'af,lselfD;q,t7ng"tuI

.fiH

pzwil grnlptel nc allrnNgsai u6 elaq rolgfeJper; e$qroe{v :Z.fI

EruroJ o nB er'c arrJ urp esnpo.rd'ecruqal rrnl*sai ,rr.,r-, rrrrxTttJ$,fii*1tr",i
--''1aeoclrJeru5lnFladBcrireq-iBrx.nraIolessJeaqrpegBlonIBal?rlqsecrolrBsutrcuuneorcrppdgJeollnesolcepacreo.l'u1rJuBcqecpnwn.rl.crluBluua]nandddcvgrallresJnrzelletcEyasstrnaJri;ut;e-Ia.a[(Jlld1uuceo,BBxodq)duJeIJor(is6ar:pqa9ue.1Urolr),crneuelponrjilrilscptBuuuurarnrlscoltyrdEr,ricr'"uri"rppsr

deteGrmroinsidm(ecausstrca_tounltuaireaabispoortbeizte(iaasd) oinptfaietecairne din sectoarele caracteristice se

leglturi cu forma firului) in

modul urmdtor:

A-':---c-oa1s0-F i

u2- d..

cos g ',

as: d-, * dt

(ta:Q

in care:
du este diametrul firului de urzeala ;
diametrul firului de batatura ;
d6 - unghiul de inclinare spre suprafala orizontall a firului de ur-
-
p

y- zeala i de inclinare spre suprafa{a orizontald a firului de bhtetura
unghiul
in legdturI.

Supra{epele soctoarelor caracteristice a raportului legaturii (v. fig.
543,a,b,c) se determinE in modul urmdtor:

Sr: du$ - du) S": du dr
Sz-dn\-d") Sa:(6 =d,) (c-dol

i' care: c este distanta dintre axele firelor de bdtatura alaturate in legdturi ;
distania dintre axele firelor ahturate de urzeale in legiturtr.
b- pot determina dupi urm6toarele formule
b 9i C se :
Distanlele
h: d" . loo
z"

,:_!t . loo
zb

wde|Z,, este utnplerea liniard a lesdlurii dup6 urzeale in 0/s ;
D' Zac,E-I .,rrrpiur"u linia'rd a fesiturii dupa batltura in '0/6 '
este nurnf,rul de particule-beta trecute prin fesituri, inregistrate de

In - contor in timP de I min; care cad pe lesdturI in timp de

numdrul de particule-beta
I min;

S - supraf a!,a iradiata a {ie1saletusriiitu; rl cu suprafata S atunci la co1-
n - rninlrul' de rapoarte
tliliile de mai sus, s€ poate obline umr5toarea formuld- pentru
determinare,a absorbliei iradialieibela in lesltudle cu legf,tura
pinzl la coeficie,ntul de umplere mai redus decit 85 0/o

:#f{o - - { - udt

r a,J G dul d, (c d6l e- e ioioe a

*du(b-dr) e- rr cdo9srp +dx'd6e -L4P o+dn)o
P

470

tLv

'FJnllllFq r$ ?IEazJn ep JoIoJrI 3 olue[rale op ue.rruud
-Brdns r$ giulu.rdns pdnp ecrluapr 1u!s / 1S g 't '1
ElrrrzeJdal ! arreurlcul qrfJ ,r1a.ruolcas
FmlElFq op rolrr
-rJ aletuauala qlurze.rde.r rS giuyr.rdns gdnp aorluepr luls 9 r$ 7 c1.r.ruo1cas

I erurrrlcul ErEJ qIEezJn ap roleJr1

alaluaruelo glutze.rde.r rS pfelu.rdns ?dnp eorluapr fuIS gf rS 11 ela.reolccs

I gleluozr.ro eiele.rdns a.rds e.ruurlcul nc ?JnlFlnq ep JolerrJ
elaluaurela glurze,rde.r r$ pfu;e.rdns gdnp eclluepr ]rrIS B rS 2 ola.ruoloas

I EluluozrJo eiuJu.ldns eJds Berurulcu! na gluazrn op Jolerrl

oleluotualo plurze.rde.r r$ gieJu.rdns gclnp corluapr luts g[ r$ 6 alo.ruolcas

I .ree ep a1a1e,t

-relur Elurze;rda"r rS giule.rdns gdnp eerlrrapl luIS gt $ tt'ZI'0[ clorsotcas

: Fc esaroJ g'ppg '3r1 urq

ug e.rnlgsei urp lep rnlnJolces B lrrpq.ros(lt 'rrJnlFFrl 1n1.rodu"r rlse !6l eJur u!
Inln]eJls rcurrso.rF

dln:ly

EfEnI II pul1nd (rg) pieJe.rdns ap Boulrsap ele urp FIBSo rsr r3luulsuoc ldarp
or?rar} rr1 'ectlsrralcurue

'leuoEerp u-rn1pEa1

n) clr.rnlfsal u! pleq lelisrpBrr elfqrosqy'il,g'3lJ

a9t JtE/ V tl 0

Z) WtIt //t t/ I
& ir&z/ r0et6v U
Jey aI ffi#'i,
o9
qef

t I LZ-JA V

@

ereolcas 9n1luea.reddalusetproedcea.srdZp/G;e.lre8aeo.frreEdrpurgrrng1s9n3dex1e1nE1c.rropdoel.or ruuga'qpzra4ud-nEpJunrIsEoFloa,II nr
u.rnlpsei
'BJnl9lPq ad rr.rnlgsei eaunrices
p 'Wg 'B$
c'Wg r$ gleaz.rn ed nmlgsei ueunrioas gleluaze.rd elso uJ 'un1gsaJ
! rr.rnlgsei
!lnillsceaedBseeqlB'Wecgrl's3lJIaIlc,Btt.rB17c1e6larJy8loo?lcu0rsp -urn1c93yet1rgg'taerrytsnqlr 'IE8IIr*olrralxa
alsa ?)'tts

pcotrJp grnlqtol no e;grn1gsrf uf a;oq ro1.qfepr.rg. ugfqaosqy :gp1

Pentru {iecare ilin sectoarele caracteristice ale raportului legdturii se

poate determina :

- grosirnea stratului absorbant;
-
- desimea de suprafald;

suprafelele.

Formula pentru determinarea absorbliei iradialieibeta in !esdturile cu
legdtura diagonal 2/2 (in cadrul ipotezelor de mai sus), la coeficientul de
umplere a lor c,u fire de urzeala qi bdtdture, mai redusa decit 850/p va avea

rrrmAtorul aspect :

r :41e,-d) (c -d) *o5 due - d) ,-* +o'o
bc L'

+0,5 duQ-du)e I o'o+d,d6e uo''',*aile

*

+0,5 d, (c-d) e- pIt cd"usF-o+0,5 dt @-d,) e .g ."d't"r^tll (lgl)

14.4; Absorblia iradiallilor bcto ln lestrturile cu lcgitura atlas

In fig. 545,a este expusd legrtura atlas 5/5 a lesaturii din bumjrac.
in fig. 545,b este prezentat aspectul exterior al ac,estei lesituri mdrit de citeva
rrri cu 545,c) si transversala (fig. S4S,d).
secliunile longitudinala (fig.

ta -+ da

b

Fig. 545. oo.-ortt#?$;r';i,J,:," in resdturile cu

rile Folosindu-ne de metodica gi presupunerile expuse anterior pentru lesetu-

cu legaturile pinzd gi diagonal, in raportul legdturii atlas 5 2 se pot
separa doudzeci sectoare caracteristice, in fie,care din ele desimea de supia-
fa!6 Ry putind fi luata cu aproximalie drept constantd qi egala

aiQ.

172

(aot) '[t.-aupa:r"o!p -" (p - q) qp t'o *, d "o" + -' (o'- c) 'P t'o +

a (np- q) qpg'o*

* o*o*-r(op- c)'p 9'0+ (qp-t) ('p-n)J fi:,
: InroltsruJn rlr" (Z/g) su11e rr,rnlg8el u.rn19sei ul uleg
-rariurpu.rr tericposqu sereurrurelep rnn.lrnlulreodder.er lnorIBuraocl rlIsBrre^rlclruurruJcapJollnelrcuaodlcsays

'rr.rn1p8e1 alei

-a;erdns r!r irrlsuolcBJEo Jolees eJBcorJ u! EJuorJclxe eieyu.rdns ,a.ruolcas rirp
aJBcarJ u! lupqJoqE rnlnluJls ueurrsolS BurruJelop oluod es Jplrurs pour uI

'B.rnlplEq rS gleez;rn ep JoloJrI u esndu.rdns olaluetu
-a1a g: lBurluzalurodezl.rror*uipui;euy.redrndsnsarpddsnapreaucrrllcuua!pnr cluFlsrn6lgflgi qLe'pg,rgol'e1rrl ele.ruolcas
elaliloulole glurzerde.r i3 giuJerdns qdnp ecrluepr luls 0f r$ 6 eleruolces
I ereurlcul EIFJ frnl
-?lpq ap rolarrl alelrreruale plurze.rdar rS eerluapr luls B l* g',
i gleluozr.ro efeJerdns erds ereurlcu! alerBolces
nc rolerrJ
alatuarurla gltrrzarda;r rS qieyerdris gdnp ecrluopr luls gf r$ 1f a1a.ruo1aa"-
i areurlcul qrEJ EIBezrn ap JoIeJrI olel
-uoruala glurze.rda.r tS giu;urdns pdnp acrluapl luls 6t I* Lt '91 ale.reolcas
: Jeu ep elua.relur
gltrrzardar r$ giuyerdns gdnp acrluapl tuls 0Z l5 BI 'gf'rf 'ef eleJeolcas
: Ec osaro,r q'g7g 'FII ulg

Bibltografie

l. Bardadimou, P. A. qi Bahun, I[. ,ll.; Merceologia produselor tcxtile, Editura tehnicS, 1954.
2- Dodu, A. qi Marin, C.; Tehnologia tricotajelor, vol. I, Iiditura de stat didacticl 9i peda'

gogicl, 1960.

3. Faliles, P.ir.' K6t6stan, Elso, Rcsz, Kiinnyiiparai Kiado, 1952-

4. Grtibner, D. ; Die Weberei. I"achbuchverlag GMBH, Leipzig, 1954.

5. Hauptmann B. .' Gewebetechnik. Bindungslehre, Fachbuchverlag GMBH, Leipzig, 1952.
6. Hamann, H. 9i
Hoff, P.; Musterhandbuch der 'Webwarenkunde. Franz Steiner Verlag

GMBH, Viesbaden, 1955.

i. IIerzog, l. .. Microfotographisher Atlas der Technisch 'lffichtigen'. Pflauzenfasern, Akade'
mie-Verlag, Berlin, 1955.

B. Ionescu Muscel, 1.: Fibre textile. Editura tehnicn, 1962'

9. Kriiger, O.: Lehrbuch der Bindungslehre. Fachbuchverlag, Leipzig, 1951.

!0. Kutenou, O. C.: Stroenie i proektirovanie tkanei. Ghizlegpnom, 194?.

lI. Kykin, 7'. II.: Textdlnoe materialovedenie. Ghizlegprom. 1955.
12. Xlacor;ei, M. ; Calcule utile in proiectarea ra1ional6 a 1es{turilol:. ,,Industria textila", nr. 7,
iulie 1963, pag. 301.

L3. MarchiS, 1... Unele aspecte ale teoriei structurii tesdturilor ,,Industrir tcxtile", nr. 4

aprilie 1962.

t4. Illuresian, ?.: Compozilia gi decortpozilia !estrturilor. r'ol. I 9i II. Editura tehnice, 1953'

15. Nikitin, M. N.: Proektirovanie tkanei. Ghizlegprom, 1961.

r6. Raclclitfe, Z. ./.: WKoionllgenSetrtteleVto.rWstecsdt,Y3o'LrnonMdoannoufa5c0turTe.eml{palnechCehsatemr,brEems' mToetmt pelteCAovLenimuei,
ted, 3l

E.C.H., 1953.

17. Rddu.lescu 5., Vinea, n. 9i Sirnionescu, T.: Prelucrarea textile a fibrelor sintetice. Edi-

tura tehnicl, 1962.

LB. Sclrrlz, W. Gord.inen.' Fachbuchvcrlag, Leipzig, 1958.

19. Szemmdry, L..' Kiitdstan. Ndpszava.

20. Vlasors, P. V.: Issledovanie vozmojnostei primeneniia radioactivnogo izuceniia pri norma'
lizatii prolessa tcacestva. Ghizlegprom, 1963.
in'Weast"';WLooonldToenx, t2ile1
21. Villiams, H. R. D.: Machinepy, Management and Control Factory.
Manchester, Emmott ct Co Lirnited, 3l King Strcet Bedford

22.* * *: Street V.C.2, 1952. Textilist, Editura tehnice, 1959.
Manualul In$inerului
23. * * * : Textile Faserstoffe. VEB Fachbuchverleg, Leipzig, 1963.

9Ll

' lrllsl.iJlf,Ir.tP:) rtll? rP .sllJluen,rJ8aupru .r0lurllFsrl PerBJrJrselJ't'f
rnlnfulrtn ea.raEale e1
,,.,,,,.,n,,rt ri FrlulJ .ro1r.rn1qsaf PerBcrJrsBIJ't'p
j;46 . . . .

66 rurJu, .,.r.
.,,"*,101
06 lEr*,1 ta"pr,rln.:difr,t ap ollauny ur BarBrrJrsPIJ 'Z'?
88 ' rrrl arlcunJ u! BrrBcrlrsslJ 'I't

L8 rolrrnlpsal eerBrrJrsul't'l
€8 llrnlFsrl €.rnlrnrls EzB3luJl.rlruJ a.ruc rar8olouqal lrro.laBd 'Z't
8L .... rilnlRsai R eJBIrrJoJ

TL rP lnslaold u1. l).rrlJr'a.' rs'prri.tr.or.Drn1uIlrq.rrr,sno)al1lsoipl.ssrLar'JlIonurJolBlllprJcx,DrJe.o.urrrJorrlrurolanoaJpcllp..rlsarnyuaps$nol gcr1D'sonn.u.)srlJicd.lerlnmuurrr.rrtrtoJsdJ:.uurBprJrp.8uorpu.ralru,ral1-rt,lr.\rurt.ad.tIrtpSl.daauclJtnIBlrnerprrlronBoJolalduce4ruu'.'1lU.IBZ.t't't1..Ifr.tdDZ-'gG€adcu'Io'g3 'g
EL
GL . .. . runlESal alB
69 . .. .

,o

i,orup')ru-ocrzlJ q1ar.rrro.rd
..r1rf ,i;,,,Ti;l:i.,1,:,,,"j1",1,t"H:::u,#ltn,,"11::l"iiiif;1 .;:g
99
IC Drtrrrsscl .e.e
t9 .rol3.[J D orulnpuo rp lnperc.I.u
Itr9 rogrnlpsa| Brnlcn.rts purarrd aruapou tlldacuo3 .U
: . . . . ' .IoluntEsol
I9 BrnlcnJls rt rrunrs.rol Insuos '€ 6'6'I
-roluntfs^r1 .rorrolxo lnlcadse rrunls.rot Insuas'Z'6'Z'I
rS

,? .role.rrJ rrunrs.rol sc..ru.ruorlrrurlr}elDoa(Iu'In'6rs'z.r'Iol .6.e.I
gt
GV ' -rolarrJ eclelrrulnHarau r* ualelrur:ogrun '9'B'U'I
e;r'::1Eu.nro1.rlJr r!r6J.'ruoale;u.r'llrJlcroeelde.uraTr.or,po.d-rornlp.llrr.or.rrruourr,lJ1lrlri..ruErirldl.Jau)traoeselllstarnczrleczeoerllueo!g,3r1O,'I''g''6vtI'''''BBBBg''''6Zz6Z'''''IIlIl
lv ' rola.rrJ rlB lllBluetrrupunl clllplelrdord 'B.Z.I
o, Jseoultuulo.{ c1PJnlxel elaJIJ'l'z'I
' ti)eJe op ale.rrd '9'6'I
Lt, - ' alercrds elorttr 'g'Z'I
pdaulc r$ ur d1r elerrn 't'Z'I
I8 .rsulpur drl alarrC 't'Z'I
guy dr1 alo.rrd 'Z'Z'I
6Z
b6

86

LG

9Z
9Z
8Z
6I
6I cequnq dr1 cJa:qg '1'6'1
6l .rolerrl Brnlcnrls'z'r
' ro allglcrrdold rS gurrrd Er.ratel{l 'I'I
6
6 Prnlrn.rls eP rr.rlaruBrBd 'I

rollrnlpsai u ersurrol ep Insa)ord g$ e.rnlenrls pu!^rrd ;un;io11 'l 'dts3

rollrnlPsei sJnlrnrls

Et!!lu! seuEd

llrelutu ep Blqul

Cap. II. Elementele desenului de montare a tesdturii

l. Noliuni de reprezentale grafici 100
100
1.1. Desenul legdturii 104
105
1.2. Desenul n5vldirii 106
108
l.3.Desenulcort"i"lor. . . . 108
108
1.4. Desene auxiliare 109
2. Ndvedirea urzelii 110
111
2.1. Giterii conductrtoare in executarea nivldirii
2.1.1. Reducerea numirului de i1e ll1
2.I.2. Simplificarea nivdclirii
2.1.3. Pozilia ilelor 111
2.2. Tipuri cle ndv[dire
t12
2.2.1. Navadiri intr"un singur corp de ite
2.2.1.L. Ndvddirea dreapr6 114
2.2.1.2. Navdclirea asculitb 115
2.2.l 3. Nividirea imprigtiatl 116
t17
2.2.l 4. Navadirea incruci6ati
2.2.I.5. Ndvldirea dubla n|77

2.2.1.6. Navadirea impdrlitd l2a
r9n
2.2.1.7. Nav5direa combinatE
2.2.2. Navadirea in corpuri rnultiple de i1e 123
Tragerea {irelor de urzeald in spati
qriterji pentru operalia in t25
3i..l2. . Calculul spetei de tiagere spari
125
Principii de ac{ionare a ilelor 129
4.1. cu came 129
4.2. Mecanisme ,"i pedale pentru formarea rostului 130
Me^canis-me cu ile (raiiere) f ormarea rostului 130
lentru 132
Cartela, elementul de-comanda al miqcarii 138
4.4.2.-.22.1. . Desenarea cartelelor 138

44..22..22'.2L.DCeasretenlearpeeanctarurtemleelocarcnuiscmoemcauntlcaodmuabn]daa sirnpld ... 135
137
4.2.3. 4E.c2o.2n.o3m. iDeedseenacarertael-ecartelelor pentru mecanismul cu ife cu lopeli 138
4.2.4' Executarea
dilerire conconritenta p€ un rdzboi a mai multor'lesaiuri cu legaturi

' 4.2.5. Desene cle nleeggaatutirviu-l.uui ""un,"eipleogt ietuxericuta in cadrul aceleiagi nivediri . .
4.2.6. Desenarea

cap. Ill. fesituri simple.-.Legdturi fundameniale, derivate gi combinale. lmbinarea
efectelor de legEturd ;i culoare

l. Li.eflgiit.u"r"ii"{uniftlfaim".einiotaole ir"a"*"ntnl" duua S o 139
1.1.1. Legltura pinztr
139
1.I.2. Legatura diagonal .tn"'lt" .
140
LI.3. Legdtura atlas
1.1.3.1. Atlasuri regulate 140
1.I.3.2. Atlasuri
neregulate t4l
l I.3.3. Gruparea arlaiurilor
141
1.1.3.4. Tipuri deosebite de atlasuri 142
1.2. Teoria generatoarelor pentru legiturile fundamentale
1.3. Proprietalile legdturiloi Iundam"entale 143
1.4. Probleme ale prelucririi legdturilor funclamentale r45
2. Legdturi deviate
146
2.1. Legdturi deviate dinn pinz[ r48
2.1.1. Leglturi rips
140
2.L.2. Legdturi pananra
2.2. LegEturi rleviate din rliagonal I50
2.2.L. Diagonal intarit
2.2.2. Diafonalul ascutir 150
2.2.3. Diagonalul murat
t50

156

t57

157

159
164

476

LLV . , . n,,,,,,n.,nn,_- 1s q.rninlrrun ,Ii,.L,iJ.J,;:l1;ij'n#i#u*.rt t
rrntarls nr
6LZ ' "i1t.rr"r.lrn.,(.r{1n11o rurF.reur rr r.rnlpsa1] g.p,
69A rr.ips,rj- .i.g.
zgG ..
09G . .'1rprp .,1r.rn l1:<.,j g
092 rrnblJ nr B.rnlElFq il) Jl([nIturirs
EqG !TBJz.m o '-" i.,rtEtqil ra.ri n; r.rnt]lsJi .q.6
E9Z r.,r.ipslf
.i.6
t9z
'. Ftnt!iEq o rS rl-tz.ln rcll nc r.rn19saj.6.6
092, !|?czln cp olqnprulas r.rnlqslj .1.6
Lb6 rp nps rp r; rlqnprruJs olr-lnlpsri
9VZ E.rutEtErl FIlrJzJn 11drr1 .rtul.ruul .,lr.rntL-. 'j Z
bbz I

btz rsnduo.r 1;nqpsaj AI 'dB:)
0v6
-..'
8t6
8tz ...,..' . . iltnrs.lot rp ,'IJJJ3 .1.3
8t6
8ffi r.rr,; ur.rtl isr1r.,r,i "r"rid.i.U
Ltz
9t6 $JEslolJ rs' ptsds '.rol3rrJ uJnlJnrls . qrnlqBal op ctrrJg I'B g
9q€tz6 ,p.rn1p8ei cp .tol;rlrJJJ
'sler.rclertr ec.rrurqtul
98A
' qJlrlpHel ri it.ruo]nc op.rolalrcJa Er.lBurqurl .g
626 , , "';;; ilil-,,.}Tii,"','u1""'-' 'l.rl?i
616 cp plqu] op pru.roJ ur ft,;;;:t,;
LIZ
917, rrnor€3.2.6.€
oztsr ?p Ftr.roJ ur IrnoruJ .I.6.t
9tz .,,'u','
zIz ",u-n*lq1EiefTl c:lrH.ro'J:rjpi'llr'Jrpii'irl.r,n:oi.tr?Bc":u'r i'lffi:+'3:F
0lz
0t6 rlnlpsal .1.p.
016 r:lr1qo rFunp qzearu.roJ eJDc atuutquroJ r.rnrpFtl .g.9.g
' JIBSJJ.\suJt rbunp EzBcluJoJ c.rDc oltsurqtuoc r;rnrg3e1 .6.9'6
606
602 aluurptrlrFuol rFunp^ Ezuauuo; oruc eleurrpuoc r:rnfpBal .1.9.g
60G
L0z ' ;rn[u alrrnlpEel .tr.g
902 _ elnEu; a1;rnlpFa1 .g.g
104 ap"r"r.pi B"eii.lr,nislqs8"a.il .i.i.
66I . . . : . . . . . . .1.i
861 . ' rluurquroJ r.rn1qFa1 .g
86I
06I alulnbl:rau rS eleplFa;r rrns"llv .r.g.6
061 . . i *iu;.epe ."irv iee
' . rtJBq.co"op,t,ros"dour"rr,rsur1lin,.,lie.-fu"l,o"#F:,"e,"ri:q[J..l6lii1f,T..6ir.'giii
68I ..... llulr8qnugrpnu1lnn1luuuuoo8Fue1rgq.6.16'.76..66
681
L8I '' .. lecpc 1' 6 . leulr1 lnluuoBer6 .9.6.6
L8l .916:6
Lgt . irzerd Iuurrou lnleuo8-e1g .1.6.6
teSrcnrcul lnleuoFurq
a8r
081
08I
LLI
LLI
LLI

9/I

vLl

99r

Cap. V. fesdturi cu desene relielate

l. Legdturi struc n6
l.l. Struc longitudinal
276
1,2. Struc transversal 278
278
1.3. Struc oblic 278
1..4. Struc cu figuri 281
rips pentru 284
2. 'Jfeesstdrttuurrii rnobil[ 286
i)- I ricou 289
291
4. fesdturi pichet m2
293
5. fesaturi plisate
5.1. 1,'eslturi plisatc cu {iguri 295
5.2. l'esdturi plisate tubulare 296
6. JesEturile bro;a1c 296
297
Cap. VI. Catifele 9i pluguri, lesEturi pentru blenuri, lesdturi cu bucle, tesEturi gaze 298
299
l. Cati{ele gi pluguri cu smocuri <le bdtdturi 300
l-1. Catilele netcdc 300
1.2. Catifele cu dungi longirurlinalc 303
304
1.3. Catifelc cu figuri 305
2. Catiielc qi pluq,uri cu srnocnri tlc urzeald 305
306
2.1. Plu-suri cu snrocuri netaiate 306
2.2. Pluguri cu snrocuri ldiatc 306
307
q2.3. Pluguri cu Iiguli 308
3.'Plusuli tluble 308
4. Difcrit, lesituri lLr I, gitrrri plup 310
316
4.1. Bland artificiala astrahan 316
4.2. Blana arti{iciala caracul 319

4.3. Legaturi Ei tehnologii de fabricalie pentru covoare 322
.1.3.1. Covoare crr srnocuri neteiate 322
324
4.3.2. Covoalc r:u srnocuri tdiate 324

4.3.3. Covoare cu noduri sau persane 324
4.3.4. Covoarl jerilic 324
325
5. 'I.'csdturi crr buclr 325
325
6. Jesdturi gaze 325
Marg_inilc {esiturilor 325
7. rnargi:ni 326
7.1. Legnturi intrcbuinfate 326
pentru 328
328
7.2, l\largini ornamenlrlc 328
33t
Cap. lll. Tesituri cu dese,ne mari 331
331
l. fesdturi jacard simple 332
I.l. Clasificarea, c:uactrlistic?t si utilizarea mecanismelor jacard 332

1.2. Elcmenrclc componcnte alc mccanismului iacarcl
1.3. Utilizarca mecanismului iacard

I.4. Numerotarea elementelor de comanda li de executie ale mecanismului jacartl

1.4.1. Numerotarea platinelor'
1.4.2. Nrrmcrolarea acclor.
1.4.3. Numerotarea gdurilor de pc placa acelor'
1.4.4. Numerotarca gAurilor de pe cartela
1.4.5. Numcrotarea gdurilor de pe podul platinelor

1.4.6. Numerolalea giurilol clc pe placa sforilor
1.4.7. Numelotarea s{orilor gi a coclcfilor
2. Sisteme de ntrvidire a sforilor la mccanismul jacard
3. Desene pentru fes{turi jacard
4. IVletodica exccutilii dcsenelor jacard

4.1. Alegerea descnnlui

4.2. Modul de aranjare a Iigurilor
4.3. Operafiunile necesare pentlu realizarea unei legdturi jacard

4.3.1. Alegerca modelului qi executarea desenului
4.3.2. Exccutarea clcsenului leglturii jacard

4.3.2.1. Impdrlirea hirtiei pentru desen

478

6LV I

-Hffilili:;,.j,*"il,kt:,*80? I't*n,u'u I
80t "o11tu,1'no*1'-
.

;.;Gov

00t

868
' .rol.unlpsel e eJBlozr ep ealelrcede3 ';'g
'rlosoraB rS uodsa ul elEllllqelutrad 'rolrrntgsef eelulrcrdocso'r8rq r$ uIIItorPrH '9't

L6e rnlnrcP uelBtrrllqerlaued'9'g
96S
968 :ro1l,rntFsai u ga1;rcads eeletnerc '?'t
rollrnlEsal u plua.tede ?olellsuoo '€'t

93t rrrnlpsaf BSutr{J 'Z'g
968 rrJnlpsal eaurrsorC'I't
.ro1r.rn1gsri a1u acrSoiorzr; alJinteydo.t4'g
968
?68 ' Irnusel e1 Fur11d IntcaJg 'l'e

168 rnlnrld u aru.rlspd ap eerurtcudu3 'g'g

t68

a6e

I68 ' lstlFa e[ ElDuorsuelulP ErletllrqBls 'u'z

168

06r

06€ rr:g1ca1o:d BaJeluJrro rS erscoJ; ur.rd prnzn e1 rr.rnlgsaf Bluolslzeg '''t I
' erurerJ urrd g.rnzn e1 ttmlpsaf eiuelsrzay 't't'I
t8r ' aluladar rrropu! BI tr.rnlpsaf BiuatsrzeU 'Z't'I

68t .ro1r,rn1qsaf B orrsoqo IE grnzn aP sllun.rloN 'I'7'I
z8t
elrqrsre^Jrr
08t

sr'" .,088

it""U:g6Lt

6Lt
LLI

LLT,
IS olrqrsia.rar llleuroJag alulada'r .'nuoJa 16 .3.i

"a'..rle,tr$il1li1is""eJ1, Biuatsrzou 'Z'I
' e.rt8unlu rS aunricB.It B[ Bluelsrzeu 'I'I
rolunlqsJl rlu DluBratrt eyllftarrdor4 '1

ro11rn19sei a11ip1a;rdor4'llln'de3

6Lt ' JCr.rtJuts .tolJussaP [t'tvc uI 'z'9
' aJBolgupuesr? JolJuesap ul
ILE lnzuc 'I'9
tLe
p:ecef alaursruecau BI elouBc ep Borrsrutouoca n.rlued n.rcn1 eP rarPntoptesahll,0'6I''99
,!t, oseruup
aleurquoc aucsap nc preeef ttnlpsef, 'g'g
69t ' qlEJz.Irt rP olunurloqoc 'z'l'9

09S ' Ernlqlqq rP alr.mulleqoc'I'l'9 'l'9
698 rrnurlaqoS
89€

tff:t99r ap ;o '';1"::i'k:?';
trnlpsol 'I't'g
99r

I98
I98
u,u*,un .rs ErBazIn "",taixldi*y.'r.l;pt.rie"rc:uf

' aldrtlnru prucef rrnlpsaf, '7'g

Itt r.rntr; nc orelnqnt p.recuf gnlgsaJ'1'g'g 'g'g
:."ljiiii liffii.l_,iJ8ft elqnp p.recef l.rnrqsai '6'9
9l€ ' plBazrn ap rlqnpruos p.rucef r.rnlgsaf

€Irrtt Frnlptsq ap clqnpru?s prucef trntpsal '1'g
asnduroc p.recef t.rnrpsef 'g
ztE precu! E:nre'"l n' ro",'1 ,::i
Ite
' pruaef a1.rrn19Ea1 sl ,,errrqurn" aip:Ir:n#lnilc:e"r"e-B';a:rir:sloiloit1 :'t3't:i
8ee In' lnuprnsalupurlnsalnppurlrolul aedrAurrp'rlrqnII8fariT;dFrrnInlInlnrroun.elunseralnupl-ureoeaarrc.reuea1nardD1sdcuuruBor3I;{, ''tt''Zf,''qt't,

988 11rnigEa1 'Z'2,'t'V

9tr

e8e

Partea a doua
Bazele proiectirii fesdturilor

1 Stabilirea clcrncntclol l.rcctrsarc pr:oiectdrii 407
2 Gradul de acoperire 407
409
J . Cocficientul rlc Lrrnplt lt
4 Cocficientul cle desimc al testrtulii 4tl

5 Proiectar,:a {esaturilor echiliblate 4t2
6 Proiectarea {esf,turiIor necchilibrate
6.1. Proiectalea {estrturilor ncechlihratr: in ceca cr: priveSttt finelea firelor 420
422
6.2. Proiectalea {esaturilor ntt'chilibrate la desime 422
6.3. Proiectarea Jesf,turilor necchilibratc la finete si desirne 424
426
7. Proicctalca Irsdtrrrilor sirnilare 427
8. Proicctarea {es.{turilor cchivalcntc 429

9. Principii dc proiectare a !esdtuiilor, cu lespectarea condiliilor dc uzurtr simultantr 430
a cclor rlou[ sistemc tlc firc 436
10. Calculul contracliei fir', lor' ,1,' rr.r'z, lli la l,'st'rr' 142
11. Calculul contracfici filului rL: bf,tlturd la lcscre
I2. Proiectarea festrturilor pe baza coelicier.rtilor;i intlicilor rezultali, determina!i din 449

calculc, la capitolelt: preccdcntc 45t
13. Principii gtnetale privind alcgclca combinaliilor pe culoti Fi descne, la proiectarea
451
Ir'sliturilor 452
453
13.1. Principii dc armnnizalt a cuiorilor' 453
13.1.1- Tcoria opticI a culorilor 454
13.].f . l-c,'r'ia unrlrlot luminon'. 451
454
13.1. jJ. Prov,.nicnla culolii 455
13.1.4. Influcn{a la carc cst. supusf, 0uloatea 455
457
13.2. Arnestccarca culorilor 458
13.3. Ctrlori complim,'ntar,'
I3. l. Ccrcrrl crornatic 459
13.5. l'colirl pigrncntall a culolii 459
13.6. Proprictilile culorilor primlre 1i sccundarc 459
i1:l''*:ll"i"";*:ill"","uculnril,,r'...'.. 461
l33l 'illxl; xn::fii1, 462
13.8.3. Pr:incipiil: alrnoniei culorilor' 462
: 463
463
13.8.1. Raportul intle suprafelelc ocupate de culori 464
464
13.8.5. eululi s'.ptlatoale 469
13.9. Culoril,' si lueirrl {t.sdturilor 471
13.10. \{etodc dc lt'alizare a combinatiilor rle culoarc 472
13.11. Glatlul de tbsolbtic dc cllduri
14 Studierca structurii Jt:situlii prin iradia{ii r:adioactivc
I 1.1. 'frccerea particulclor bt'tl prin tt'sAturi qi absorblia iradialiilor ladioactive
1{.2. r\bsolblia iladia;iilol hcta in Icsdturile cu lcgEtur5 pinzi
1.1.3. Absor:bfia iladialiilor bcta in {csdtulile cu legf,turf, diagonal
1"1..1. Absorblin iradialiilor bcta in {cslturile cu legIturi atlirs.

Redactor responsabil: ing. BISTRICEANU EVDOCHIA,
Tehnoredactor: IVAN THEODOR

Dat la cules 17.08.1964. Bun de tipar 09.12.1964. ApdrLrt 1961.
Tiraj I 200 + 140 * 30 ex. Hirtie semivelind de 63 glm2,
700x1 A00/16. Coli editoriale 34,85. Coli de tipar 30. Planqe:
tipar 4. A.12651i1964. C. Z. pen*u bibliotecile tnari 677.024.
C. Z. pen*u bibliotecile mici 677.
_ _.
executat la lntr. P- oliBguracfuicredg,t,iG, Rra.fPic.aR.Nco.udi0"7I6I2,
Tiparul Odobescu nr. 12
Str. Al.

?