Binder1dfgf

Cronică Scrisul Românesc Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017 21
literară

Anxietățile tehnologice Oana
BĂLUICĂ

ale unui intelectualn ciuda faptului că cele mai multe dintre brainwashing, dar și pentru ceea ce Mario în ideile a doi scriitori de distopii, George ediţia a XII-a Număr special
Orwell și Aldous Huxley (ambii cu o puter-
romanele sale s-au tradus și în Româ- Vargas Llosa a ajuns să denumească „moartea nică influență asupra lui Eggers): „Orwell se
temea că vor exista oameni care vor încerca
Înia, Dave Eggers este un scriitor puțin culturii” printr-un exces de consumerism și să interzică și să cenzureze cărți. Huxley se
cunoscut și discutat în spațiul românesc – un perpetuu spectacol pus în joc cu ajutorul temea că nu va mai fi vreodată nevoie să inter-
motivațiile ar multiple, dar poate cea mai rețelelor de socializare sau prin intermediul zici o carte, pentru că nu va mai fi nimeni care
plauzibilă dintre ele ar lipsa de apetență a unei supraexpuneri a știrilor de tot felul. să vrea să citească una. Orwell se temea de
publicului pentru construcțiile sale roma- The Circle este, inițial, numele unei com- cei care ne vor îngrădi accesul la informație.
nești, cele mai multe dintre ele complicate, panii care fusese creată pentru a ameliora Huxley se temea că ni se va da atât de multă
cu o derulare aproape cinematogra că, dar și viața mundană în toate aspectele ei, astfel informație încât vom fi reduși la un stadiu
impregnate de intertextualitate, dacă nu de-a încât programele pe care le creează (TruYou, de pasivitate și egoism. Orwell se temea că
dreptul distopice. Aceasta pentru că Eggers de exemplu) sunt formate dintr-un mix stra- adevărul va fi ascuns de noi. Huxley se temea
este unul dintre acei intelectuali preocupați de niu între informații personale, activitate online, că adevărul va fi pur și simplu înecat într-un
relațiile extrem de sinuoase și elaborate care declarații și toate datele necesare pentru a con- ocean al irelevanței”.
se stabilesc între putere (de orice fel ar ea: trola, practic, un individ.
individuală, statală, determinată prin coerci- Ceea ce Eggers încearcă să sublinieze Nu este deloc greu să decriptăm existența
ția unui anumit sistem), individ și tehnologie. este însă că aspectul meliorativ de multe ori acestor idei și mecanisme în viața contem-
Pe urmele unui omas Pynchon sau George presupune alte aspecte, cu mult subestimate
Orwell (sau, de ce nu, Margaret Atwood care a de utilizatori, până ajung în porană cotidiană, iar distopia
realizat și un minunat eseu în „ e New York punctul zero: pierderea con- lui Eggers pare aproape pla-
Review of Books” pe tema romanului e trolului asupra propriei vieți, uzibilă când ne gândim la
Circle, semnat de autorul în cauză), Eggers lipsa unei vieți private și pier- obsesia Facebook-ului, la
construiește într-unul dintre romanele sale derea identității. Camerele asaltul știrilor de tot felul,
– cel mai aclamat, de altfel, bene ciind și de SeeChange pe care compa- unele care frizează imbe-
o recentă ecranizare, ce o are în rol princi- nia le instalează peste tot au cilitatea, la multitudinea
pal pe actrița britanică Emma Watson – un ca scop protecția cetățenilor, de indivizi atrași de teorii
univers profund distopic, dominat de ideea eliminând, spre exemplu, ale conspirației, la uzul și
conform căreia umanitatea, în general, ar violurile, răpirile și alte acti- abuzul de știință, care are un
trebui să privească progresele tehnologice cu vități ilegale sau criminale, precedent într-un eveniment
circumspecție, dat ind faptul că ele au un însă supravegherea omnisci- grotesc și abominabil (Al
tăiș dublu, antrenând meliorativitatea dar și entă duce la majore probleme Doilea Război Mondial),
elemente ale sinistrului în același timp; e psihologice, sociale și etice, pentru că ființele umane
Circle, este, deci, un roman extrem de com- semănând mai degrabă cu sunt cele care acordă anu-
plex, care inventariază perfect acest paradox sistemul Panopticonului, mite valențe și interpretări
în care pare a plasată lumea contemporană inventat de Jeremy Bentham informațiilor, iar informați-
– dependența față de puterea tehnologiei și pentru sistemul carceral. Sloganurile pe care ile căzute în mâna unor oameni neformați
încercarea de a păstra anumite limite ale pri- compania le perpetuează au și ele un iz abso- și needucați corespunzător nu pot duce
vatului, ale libertății individuale. decât la anomalii, aberații și tragisme. Din
lut orwellian: „Dacă îți pasă de semenii tăi, păcate, puțini intelectuali reușesc să contu-
reze o astfel de problematică, să se implice
Relațiile intelectualilor cu tehnologia, împarți tot ce știi cu ei”; „Viața privată e furt”; în discursurile și problemele mundane sau
să atragă atenția asupra abuzurilor (sociale,
precum și reacțiile lor față de abuzuri sau „Secretele sunt minciuni”. Toate acestea ne politice etc.). Sigur, scriitorii discutați ante-
rior au făcut-o, și așa a procedat, de exemplu
neînțelegeri frapante sunt documentate duc cu gândul la frazele emblematice care și Margaret Atwood într-un roman superb
care a fost recent transformat în serial TV
de-a lungul vremii; ne putem gândi numai apar pe zidurile Ministerului Adevărului din –The Handmaid’s Tale, însă avem nevoie de
mult mai mulți oameni care să coboare din
la nume precum Alvin Toffler, cu excelen- 1984: „Războiul este pace”; „Libertatea este celebrul turn de fildeș, care să realizeze că o
lume corect construită nu presupune nici răs-
tul său volum Șocul viitorului, Bertrand sclavie”; „Ignoranța înseamnă putere”. În punsuri tranșante, nici neutralitate orbească și
nici interpretări fanteziste, conspiraționiste,
Russell, Roger Penrose, Marshall McLuhan ambele cazuri, forța acestor slogane provine ci abilitatea de a pune întrebările corecte; nu
este spectaculos, desigur, pentru că „slujba”
sau grupul de la Frankfurt – Adorno, Hor- din perpetuarea lor constantă sub alte aus- unui intelectual (mai ales a unuia angajat)
nu a fost niciodată aceea de a oferi spectacol
kheimer, Habermas – pentru a observa că picii decât cele pe care le putem detecta în sau răspunsuri extraordinare, ci aceea de a
pune constant întrebări, de a se ghida după
unii dintre ei, poate cei mai reprezentativi, realitate, ducând, în cele din urmă, tocmai la acea „curiozitate” pe care Alberto Manguel o
consideră esențială într-un demers intelectual
au fost mereu foarte vocali cu privire la uzul sustragerea individului din această realitate, și existențial. ■

și abuzul de tehnologie, în timp ce alții au la plasarea lui într-o realitate a dominației, a

stipulat neîncetat neutralitatea acesteia. Este informației inutile, a lipsei unei vieți perso-

adevărat, tehnologia, în sine, nu este deter- nale. Ideea principală din romanul lui Eggers

minată axiologic, cei care îi acordă valențele este, deci, supravegherea, cu ajutorul noilor

suntem noi, și, prin acest fapt, noi suntem, în mijloace tehnologice dar, mai ales, prin

ultimă instanță, responsabili de ceea ce am intermediul unei populații atât de obsedate

creat sau ceea ce am lăsat să se întâmple. de spectacol și share încât pierde din vedere

Aceasta este și ideea din spatele romanului cele mai disturbante aspecte care pot interveni

semnat de Eggers; The Circle inventariază, pe parcurs.

practic, probleme majore cu care se confruntă Într-un articol publicat în 2009, Gary

astăzi civilizația noastră: noile tehnologii Corseri scrie despre supraveghere și manipu-

sunt responsabile nu doar de acele efecte de lare subliniind principalele diferențe care apar

Scrisul Românesc Eseu

22 Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017

Cezar AVRAM

Mihaela BĂRBIERU Constantin Rădulescu-Motru –

un intelectual care a generat și a prestat putere

ediţia a XII-a Număr special Unul dintre intelectualii de marcă, Con- mulțumit ca loso a lui să e continuată de ul „Adevărul” din 18 ianuarie 1929). Noțiunile de
stantin Rădulescu-Motru, proli c om fostului său secretar. bază ale concepției sale loso ce sunt domi-
de știință, se numără printre cei care nate de energie și personalitate, îmbinate și
au generat putere, urcând treaptă cu treaptă Seriozitatea, munca și inteligența tânărului armonizate cu ajutorul noțiunilor de cultură,
panteonul nemuririi spirituale, omul a cărui student l-au remarcat încă din primul an, atră- de caracter și de vocație.
activitate a reprezentat un „simbol al înălțării gându-i atenția lui Titu Maiorescu, profesorul
națiunei prin creațiile superior culturale, știin- ce va deveni unul dintre mentorii săi. Cursurile Pasiunea pentru știință nu l-a îndepărtat pe
ți ce și loso ce”, o „ilustrația veri catoare ... a lui Dumitrescu-Iași, ale lui V. Urechia, Hasdeu Rădulescu-Motru de acțiunea socială și politică.
tezei meta zice a vocațiunei” (D. Gusti, Discur- și Gr. Tocilescu de la Litere, precum și cursu- Activitatea politică o începe în anul 1904, când
sul de recepțiune LVIII, București, 1924, p. 31). rile profesorilor Danielopol, A. Șendrea și N. se înscrie în Partidul Conservator, condus de
Crătunescu de la Drept i-au suscitat interesul și Titu Maiorescu. În anul 1906, când are loc dizi-
Iubirea de neam și de țară, precum și scrierile i-au lăsat amprente vizibile
sale privind locul și rolul românismului în for- în opera și creația sa știin- dența din PC, acesta va merge
marea conștiinței naționale, sunt strâns legate de ți că viitoare. Încă din anii cu Take Ionescu, căruia îi va
mediul în care a crescut – familie, școală, colec- studenției a intrat în viața rămâne devotat și îi va purta
tivitate. „Vocațiunea mea de scriitor și profesor publică, luând parte la dez- un respect profund. În timpul
de loso e o datoresc tradiției din familie... Fără baterile culturale, sociale războiului de întregire, Motru,
această tradiție aș studiat matematicele, pentru și politice ale epocii – „Pe datorită soției sale bolnave, va
care aveam o deosebită aplicație în clasele secun- vremea mea domina pasiu- rămâne în București. Trupele de
dare”, scria Rădulescu-Motru în autobiogra a nea discuțiilor sociale. Era ocupație îl vor deporta în Bulga-
alcătuită la cererea lui Sextil Pușcariu, directorul la modă socialismul”, măr- ria, în lagărul din satul Trojan,
revistei „Cultura”, din Cluj, publicată în Arhivele turisește Rădulescu-Motru unde erau deținuți și alți frun-
Olteniei din anul 1924. în interviul dat unor ziariști tași ai vieții culturale românești,
ai revistei „Rampa” din 13 printre care și Constantin Graur,
Tatăl său, Radu Popescu, a fost secretarul aprilie 1928. Discuțiile din directorul ziarului „Adevărul”.
lui Eufrosin Poteca, primul profesor de loso e cercul de lectură Unirea, cu Nicu Săveanu, Rămâne în Partidul Conserva-
din școlile românești. Mama sa făcea parte din Stavri Predescu, cu Bălănescu și alții l-au făcut tor până la dezmembrarea acestuia, odată cu
familia Butoi, cea care a dat denumirea loca- să e la curent cu mișcarea științi că a vremii, moartea lui Marghiloman din anul 1924. A fost
lității natale, iar bunicul, Ion Butoi, cu rangul orientată către politicile sociale de stânga. senator de Mehedinți în Parlamentul de la Iași al
de comis domnesc, a fost unul dintre pandurii Guvernului Marghiloman, votând contra Tra-
lui Tudor Vladimirescu. După licența în drept (1888) și cea în lo- tatului de Pace de la Bu ea-București și contra
so e (1889), cu lucrarea Realitatea empirică și judecății guvernului Brătianu de către Cameră
Tânărul va înscris la școala primară din condițiunile cunoștinței, tânărul Motru, va studia și Senat, „și nu de membrii Curții de Casație”.
satul natal, avându-l învățător pe bătrânul în Franța și Germania. Efectuând un stagiu de Activează în Partidul Poporului (Averescu),
Făiniș, fost călugăr la Mănăstirea Gura Motrului. perfecționare în laboratorul lui Wundt, unde i-a ind senator din partea acestuia în Parlamentul
După un an petrecut în acest lăcaș de învăță- avut colegi pe viitorul profesor Titchener de la din anul 1927. Din motive personale părăsește
mânt sătesc, tânărul Constantin va trimis Universitatea newyorkeză Columbia, pe viito- partidul lui Averescu. În broșura Țărănismul, un
să-și continue studiile la Institutul de băieți al rul pedagog și psiholog Ernest Meumann, pe su et și o politică propune schimbarea denumi-
lui Gustav Arnold, din Craiova. Acest profesor viitorii profesori Kiesow și Felix Krueger (ce-l rii Partidului Conservator Progresist în Partid
prusian, adus de boierul Filișanul pentru a-și va înlocui pe Wundt la Leipzig), precum și pe Țărănist-Conservator. În noiembrie 1928,
educa și instrui ul, ind un pedagog de excep- alți oameni de știință, profesori și publiciști, ca conform gândirii sale politice, se înscrie în Par-
ție, va introduce metode pedagogice moderne, Raul Richte sau Oswald Külpe. tidul Național-Țărănesc, ind ales senator de
care promovau respectarea individualității copi- Mehedinți în Parlamentul Guvernelor Maniu
lului, o noutate în școlile românești. Însușirile Formarea și pregătirea culturală, profesio- și Mironescu. Ține discursuri bazate pe logică,
sale intelectuale au determinat pe profesorul nală, dar mai ales spirituală a lui Motru avea să seriozitate și idei susținând reforma administra-
Arnold să-l desemneze drept premiant perpe- ia sfârșit odată cu publicarea articolului Causa- tivă, legea învățământului etc. Se remarcă prin
tuu, cu toate că rea sa bolnăvicioasă îi pusese litatea mecanică și fenomenele psihice în revista cuvântările sale, lipsite de atacuri personale și
de multe ori probleme de frecvență școlară. „Convorbiri literare”, din anul 1933, și desigur de banalitățile obișnuite pentru parlamentarii
Absolvind clasa a II-a gimnazială, va trece odată cu susținerea în vara aceluiași an a Tezei fără pregătire culturală și experiență politică. A
la liceul din Craiova, locuind până în clasa a de doctor în loso e intitulată Zur Entwickelung fost președintele Comitetului de Studii al Parti-
VII-a la internatul Institutului Arnold. O serie von Kant’s eorie der Naturcausalität. Con- dului Național Țărănesc, un lider cu autoritate
de profesori, precum Scarlat Mateescu (mate- ferențiar și apoi profesor în cadrul Secției de și experiență al parlamentarilor partidului lui
matică), părintele Brănescu (religie), Mihail Filoso e a Facultății de Litere și Filoso e din Maniu. Într-o serie de studii a analizat politicia-
Strajan (literatură), Mih Calloianu (științe), București, titular al Catedrei de Psihologie, nismul român imoral, corupt și ocult pe care l-a
D. Constantinescu (matematici), au avut o in u- Logică și Teoria Cunoștinței, Motru va deveni de nit ca „un gen de activitate politică prin care
ență importantă în pregătirea sa intelectuală. La animatorul principal al activității loso ce din câțiva dintre cetățenii unui Stat tind și uneori
vârsta de 17 ani va termina liceul, înscriindu-se prima jumătate a secolului al XX-lea, realizato- reușesc să transforme instituțiile și serviciile
în toamna aceluiași an (1885) la Facultățile de rul incontestabil al loso ei naționale. publice din mijloace pentru realizarea bine-
Drept și de Litere și Filoso e ale Universității lui public, cum ele ar trebui să e, în mijloace
din București, ale căror cursuri le va frecventa în Academicianul C. Rădulescu-Motru a deve- pentru realizarea intereselor personale” (Cul-
același timp. Tatăl său încântat de înscrierea la nit cunoscut în țară și străinătate prin concepția tura română și Politicianismul, 1904). În același
Drept, dar mai ales la Filoso e, îi spunea într-o
scrisoare că însuși Eufrosin Poteca ar foarte loso că denumită personalism energetic, „o timp, profesorul a devenit teoreticianul unei →
gândire originală, plină de interes și înnobilată
de o reală valoare etică” (Vlădescu-Răcoasa în

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017 23

Experimentele eșuate ale societăților pre- Intelectualitatea Geo
tins comuniste ale secolului trecut au CONSTANTINESCU
pus de multe ori pe tapet relațiile pute-
rii totalitare cu oamenii realității concrete, cu tehnică și utopiile comuniste
adevărații vizionari ai transformării științi ce a
lumii. Desigur, în interiorul acelor societăți, în mizerie sau când dădeau semne de trezire s-a deplasat în zonă pentru a judeca și con- ediţia a XII-a Număr special
maniera deformată de ideologia falsi catoare, la realitate închiși în lagăre de concentrare damna „banda de sabotori și diversioniști de la
dar și în lumea liberă, unde așteptările pentru sau deportați în cele mai îndepărtate locuri Canalul Dunăre-Marea Neagră”. Astfel au fost
o lume mai bună dădeau credite naive repre- ale URSS. Astfel, sunt cunoscute acțiunile condamnați la moarte Aurel Rozei-Rozenberg,
zentanților puterii acelor utopii ale violenței criminale în masă: în 1920, deci în timpul N. Vasilescu Colorado și Dumitru Nichita.
instituționalizate. începuturilor leniniste, a avut loc, printre alte
atrocități, genocidul cazacilor. „Bărbații au fost Prin urmare, societățile pretins socialiste își
Totul pornea de la leagănul comunismului împușcați, femeile, copiii și bătrânii deportați; îngăduiau doar propria supraviețuire. Demo-
în lume, URSS, unde civilizația și realitatea localitățile lor au fost rase de pe fața pământu- crația și libertățile individuale erau abolite,
social-politică erau mult rămase în urmă față lui, iar cele rămase au fost predate coloniștilor proletariatul pentru care se pretindea con-
de occidentul capitalist. Acolo dominau rela- de altă etnie”. În 1930-1932, cu ocazia colectivi- struirea acelei lumi era exploatat fără milă. Cea
țiile medievale, industria și clasa muncitoare, zării forțate au fost uciși prin care se bucura de privilegii era nomenclatura
pentru care se spunea că se construiește această inaniție șase milioane de
societate, erau aproape inexistente. Această ucraineni, care se opuneau, politică ce folosea toate mijloa-
stare de fapt a îngăduit puterii totalitare să se iar în 1936-1938, cu ocazia cele să și le mențină. Intelectualii
consolideze cu mijloacele cele mai violente și proceselor falsi cate, a căzut care vedeau realitatea și cunoșteau
josnice, întrucât mujicul rus ce alcătuia imensa toată intelectualitatea care legile transformării ei pe princi-
majoritate a populației țării federative nu și-a permis să gândească cu pii economice și civilizatoare erau
avea capacitatea acțiunii democratice pentru propriul creier, cadrele supe- intimidați, expulzați sau considerați
organizarea societății pe principiile libertății rioare ale armatei, precum țapi ispășitori pentru neîndeplinirea
individuale și colective. și revoluționarii comuniști ordinelor absurde, de cele mai multe
care făcuseră revoluția, ori în contradicție cu realitatea, ale
Astfel PCUS și-a impus dogmele în mani- majoritatea din generația lui conducătorilor PMR (redevenit din
eră cvasi-religioasă (deși dogmele ideologiei Lenin și a creatorului invin- 1968, PCR) în țara noastră.
respingeau mistica), și-a dezvoltat în paralel o cibilei armate roșii, Troțki.
necruțătoare poliție politică CEKA, devenită Astfel de procese se vor relua după 1945 în Autor al primului tratat de zică
ulterior NKVD și mai apoi KGB, ce a participat țările unde comunismul a fost impus cu forța nucleară din România, încă din
de-a lungul istoriei acestui regim la masacrarea de URSS, inclusiv în România. 1940, savantul Gheorghe Manu
a 20 de milioane de cetățeni ai propriei țări. (n. 13 februarie 1903, București; m. 12 aprilie
Astfel valoarea individuală a omului capabil În țara noastră distrugerea elitelor a înce- 1961, Aiud) a cunoscut tenebrele închisorilor,
să-și construiască liber destinul în consens cu put în 1945, când intelectualii considerați unde a predat cursuri pentru tinerii deținuți
al celorlalți a fost redusă la tăcere prin arbitra- colaboraționiști cu regimul antonescian au politici cu care a împărtășit condiția de con-
riul puterii absolute, care necesita doar ințe fost condamnați, în mare parte, la moarte, sau damnat: matematică, zică, chimie, loso e,
obediente, supuse, pentru a asigura infailibilita- la închisoare pe viață. În august 1947 a fost istorie, geogra e, literatură și limbi străine.
tea regimului. Totul obținându-se prin abolirea dizolvat PNȚ, iar corifeii lui condamnați la Contactat de agenții ruși chiar în pușcărie
proprietății private, deci anularea oricărui ideal exterminare prin lagăre de concentrare și lagăre pentru a colabora cu institutele lor de zică
vital și social, supunându-l pe individ autori- de muncă, după tipicul rus. În 1949, a început atomică, savantul român le-a răspuns cu dem-
tății și controlului absolut din partea statului. construcția canalului Dunăre–Marea Neagră, nitate că preferă condiția de om liber în spatele
Autarhia societății și ideologia falsă, misti ca- la ordinul lui Stalin, pentru distrugerea psihică gratiilor, decât să servească cu mintea sa stră-
toare, odată cu anularea abuzivă a opoziției și a și zică a elitelor. Întrucât condițiile de muncă lucită cercetările în domeniu ale călăilor țării
mijloacelor de informare și a tuturor formelor erau precare, directivele politice absurde și din sale. El informase încă din 1947 lumea civili-
de cultură liberă a permis anularea spiritului cauza lor lucrările stagnau și generau multe zată despre intențiile URSS față de România, în
critic al cetățenilor și semănarea credinței că pierderi umane și materiale, în septembrie lucrarea de mare acuratețe științi că, În spatele
acea societate este a celor ce muncesc. 1952, Tribunalul Militar Teritorial București cortinei de er, România sub ocupație rusească,
dar, în acele vremuri, nimeni nu voia să asculte
Realitatea era însă alta. Cei ce munceau, adevărurile supărătoare. ■
muncitori și țărani erau reduși la condiția
elementară a subzistenței în cea mai neagră politicianismului românesc al epocii. Con- Prin creația sa culturală, C. Rădulescu-Mo-
cepția sa despre rolul relativ al partidelor și al tru a dovedit înțelegerea deplină a procesului
→ loso i științi ce a naționalismului, militând politicienilor în complexul vieții sociale și nați- de formare a ideii de personalitate, respectul
onale explică trecerea sa prin diferite partide. omului în sine, al libertăților „sacrosancte
pentru așezarea politicii pe știință „punându-se înscrise în Constituție”, al necesității construirii
știința la baza naționalismului, conducerea Idealul academicianului s-a pliat pe idealul unui sistem loso c unitar și consecvent. Pre-
acestuia trebuind să se conformeze organizării începutului de mileniu 3, acela de libertate a ocupat de ideile personalizării vieții su etești,
muncii științi ce. Ea trebuie să treacă din mâna individului, concept viciat în secolul al XX-lea savantul s-a ocupat de fenomenul vocației, reu-
individului în mâna asociațiilor sau instituții- în multe state din Europa, Asia, Africa și Ame- șind să veri ce în viața profesională faptul că
lor. Pe viitor cultivarea naționalismului o are rica Latină. fără vocație, creația nu este posibilă. Preocupat
Statul prin instituțiile sale științi ce” (C. Rădu- de vicierea vieții sociale, academicianul a vorbit
lescu-Motru, Andrei Bârseanu și Naționalismul. Respectul pentru demnitatea inței umane în scrierile sale de problemele culturii în legă-
Discurs de recepție la Academia Română, Bucu- și cel acordat științei i-au permis o viziune tură cu viața românească, biciuind deformările
rești, „Cultura Națională”). asupra viitorului strâns legat de ința și aspira- su etești și promovând tradiționalismul.
țiile națiunii și colectivității românești. În felul
Motru a adus maturitate în gândirea știin- cugetătorilor antici, acest savant a făcut din C. Rădulescu-Motru rămâne, prin activita-
ți că și loso că, în schimb în viața politică personalitatea energetică omenească un ideal, tea și mai ales prin scrierile sale, o marcantă
in uența sa a fost restrânsă și datorită faptu- din gândire un cult și din adevăr o preocupare personalitate a culturii românești și universale. ■
lui că nu a cedat prejudecăților unei societăți constantă a activității sale intelectuale și sociale.
super ciale. Standardul său moral nu a putut

deturnat de onoruri, situații și vicisitudinile

24 Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017 Scrisul Românesc Eseu

Octavian Mihail

SACHELARIE Biblioteca în Era Internetului

A ăm din „Los Angeles Times”1, de ini- (fragment)
țiativa din 2009 a „Little Free Library”,
ediţia a XII-a Număr special care permite locuitorilor unui cartier rândul persoanelor de peste 15 ani a fost de pe forumuri, bloguri sau rețele sociale; 34%
să comunice prin intermediul schimbului 48,7% în creștere cu 8,4% față de 2010; 61% dintre bloggeri postează păreri despre produse
(direct) de cărți între ei. Ideea îi aparține unui dintre orășenii României au utilizat interne- și branduri – în lume există astăzi circa 200
anume Jonathan Beggs care a căutat un mijloc tul în 2012, în creștere cu 6,7% față de 2010, de milioane de bloguri (în România, numă-
simplu de a face schimb de cărți cu vecinii săi. în mediul rural 33% din populație utilizând rul lor este în jur de 60 000, iar audiența lor
Pentru acest lucru, a realizat din panouri de internetul. Programul Biblionet3, derulat în totală este de 3 milioane de cititori). Situația
perioada 2009-2013 în România, ca partene- „social-media” în România (în 2011), arată că
bre de sticlă și din lemn o „bibliotecă” micuță, riat între Fundația IREX, Ministerul Culturii și în ultimele 13 luni, Facebook5 a crescut de 4,5
pe care a instalat-o la intrarea casei sale. Era Patrimoniului Național, Fundația EOS (Educa- ori, iar Twitter și-a dublat baza de utilizatori, de
vorba de „trei etajere cu cărți” de Joyce Carol tion for an Open Society), Asociația Națională la 25 la 50 000 de membri. Audiența blogurilor
Oates, Tony Hillerman, James Michener. Dea- a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din crescuse și ea exploziv de la 700 000 la peste
supra „bibliotecii” era scris: „Luați o carte și România și bibliotecile publice românești, s-a trei milioane de cititori, în ultimul an (2010).
lăsați în loc una sau două!” Rezultatul: dincolo materializat în: din cele aproape 3 000 de bibli- În februarie 2010, audiența blogurilor era de
de schimbul de cărți, micro-biblioteca „le-a oteci publice din România, 2003 au fost dotate 725 296 de oameni. În martie 2011, aceasta
permis străinilor să devină amici și a trans- cu computere, so ware și imprimantă; 9100 de ajungea la 3 103 000. Absolut impresionant! Să
format un cartier impersonal într-o adevărată computere au fost donate bibliotecilor publice; nu ne amăgim însă, accesul la Internet, inclusiv
comunitate. A devenit inima unui minioraș în peste 425 000 de români au folosit internetul la rețelele de socializare este încă prohibitiv.
care oamenii se adună să vor- pentru prima oară la biblioteca publică dato- În momentul de față, aproximativ 5 miliarde
bească despre Sherlock Holmes, de oameni, aproape trei sferturi din populația
despre dezvoltarea durabilă sau rită programului Biblionet; mondială, nu au acces la computere conectate
despre genealogie”. J. Beggs, în s-au înregistrat peste 9 mili- la internet. Gândiți-vă ce impact au, în această
vârstă de 76 de ani, declara: „Am oane de vizite la bibliotecile situație, programe precum „Biblionet”.
cunoscut în primele trei săptă- publice, pentru utilizarea
mâni mai mulți vecini decât în computerelor și a interne- Am dat cele două exemple care privesc,
trei ani”. D-na Dana Cu , profe- tului; 2 629 de bibliotecari primul, dorința oamenilor pentru o comuni-
soară la UCLA preciza, pe bună au fost instruiți în utilizarea care directă, pretextul ind cartea și biblioteca,
dreptate, că oamenii apelează la computerului; 1 milion de al doilea prezentând amploarea pe care Inter-
împrumutul de cărți preferate români sunt interesați să netul și social media au luat-o în societatea
pentru că așa pot stabili con- meargă la cursuri IT gra- contemporană, cu bunele și relele de rigoare.
tacte umane reale, într-o epocă tuite la biblioteca publică; Ne interesează, în fond, modul în care cele
în care comunicarea se face prin 7 800 000 de cetățeni români două tipuri de comunicare se vor regăsi în
SMS sau prin Facebook. ar dori să poată accesa inter- cazul bibliotecilor viitorului (dacă ele vor mai
netul în biblioteca publică; exista?!). Abordările sunt numeroase, de la
Pe de altă parte, multe știri peste 16 milioane de dolari recuperarea „interacțiunii comunicative”, în
și abordări ne vorbesc despre impactul și au fost investiți în echipa- cazul losofului german Jűrgen Habermas,
amploarea Internetului în lumea de azi. „Satul mente IT, so ware și instruirea bibliotecarilor; concept inventat de el în 1981 și care conți-
global” de care vorbea McLuhan a devenit rea- peste 12 milioane de dolari sunt contribuția nea ideea că tocmai „procesul de a discuta și
litate. Revistele „Forbes România” și „Știință autorităților locale (renovarea bibliotecilor, de a argumenta produce înțeles”6 (conceptul
și Tehnică” redau cifre amețitoare2: la nivelul abonamentul pentru internet); 63 milioane
anului 2012, numărul de utilizatori de inter- de euro au fost atrase în comunitățile româ- ind unul antropologic și derivând din critica
net din lume era de 2,4 miliarde, China având nești prin completarea, în bibliotecile publice „societății industriale”), până la recuperarea
cea mai ridicată ascensiune – 538 milioane a cererilor de subvenții agricole APIA (Agenția Internetului și a rețelelor de socializare, cu
de utilizatori de internet (America de Nord de Plăți și Intervenții pentru Agricultură). Pro- precădere a Facebook-ului, văzut „în afara unei
– 274 milioane, Asia – 1,1 miliarde, America gramul Biblionet, materializare a proiectului piețe publice virtuale”7, el ne ind o „agora”,
Latină/Caraibe – 255 milioane, Africa – 167 Global Libraries, inițiat de Fundația „Bill&- un loc în care oamenii se strâng ca să dezbată
milioane…); un top al țărilor, după numărul de Melinda Gates” a avut ca scop, îndeplinit cred ceva, sau, în ultimă instanță, nu acesta este
utilizatori de Internet: SUA – 245,2 milioane; eu, de a oferi „acces rapid și ușor la informație scopul său principal. Facebook- ul poate ase-
India – 137 milioane; Japonia – 101,2 milioane; și cunoaștere prin intermediul internetului”. mănat mai mult cu atmosfera dintr-un living
aprox. 83% dintre persoanele cu vârsta între Astfel, bibliotecile românești au devenit centre sau dintr-o sufragerie, este un fel de „social
15-24 ani folosesc Internetul, iar 89% dintre sociale, culturale și informaționale comunitare. grooming”, locul în care grupul se întreține,
cei cu educație superioară sunt utilizatori de Tot în această ordine de idei, a ăm din stu- mult mai intim decât piața publică.
Internet; numărul de echipamente conectate diile realizate, în ceea ce privește marketingul
astăzi la internet este egal cu populația globu- digital4, că Facebook-ul a depășit în Statele 1 „Dilema veche”, anul IX, nr. 448, 13-19 sept. 2012, p. 22.
lui; într-un minut Internetul înseamnă 47000 Unite Google ca trafic săptămânal, social 2 Claudiu Andone, Internetul într-un minut, în „Știință și Teh-
de aplicații descărcate, 204 milioane de e-mai- media a devenit activitatea nr.1 pe web, depă- nică”, Anul LXI, nr. 18, sept. 2012, pp. 108-109
luri trimise, peste 2 milioane de căutări pe șind pornogra a – radioului i-a luat 3,8 ani să 3 Patricia Mihail, Ce legătură există între Bill Gates, Internet
Google, 6 milioane vizualizări pe Facebook; în atragă 50 de milioane de utilizatori, televiziunii și bibliotecile publice din România? Programul Biblionet. În:
România, conform lui Traian Năstase, Online 13 ani, iPod-ului 3 ani, iar Facebook a atras Forbes România, nr. 97, 18 febr. 2013, pp. 66-73.
Project Manager GfK România, în anul 2012, într-un singur an peste 200 de milioane de uti- 4 Sabrina Răileanu, Producătorii de conversație. În: „Forbes
aprox. 50% dintre bărbați și puțin peste 47% lizatori; 25% din rezultatele căutării pentru cele România”, nr. 56, 2-15 mai 2011, pp. 80-85.
dintre femei foloseau internetul; incidența în mai mari 20 de branduri din lume sunt, de fapt, 5 Alexandru Brăduț-Ulmanu, Cartea Fețelor. Revoluția Face-
link-uri către conținut generat de utilizatori book în spațiul social.
6 Andrei Marga, Criza și după criză. Schimbarea Lumii, ediția a
III-a, revizuită și extinsă (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2012), pp. 34-36
7 Alexandru-Brăduț Ulmanu, op.cit., pp. 51-52.

(Continuare în numărul viitor)

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017 25

Mircea

De la puterea științei de carte POSPAI

la puterea Google
Odiscuție de genul celei propuse pentru
ediția din acest an a Colocviilor „Scri- istoriei, științei, culturii sau religiei reprezen- până când au fost recunoscute unele valori, ediţia a XII-a Număr special
sul Românesc” – Intelectualii, Puterea tând baze ale cunoașterii și instrumente pentru iar pe context a apărut ca importantă pentru
și Tehnologia – este, fără îndoială, mai mult transformările de natură socială, politică, cultu- puterea politică o anumită parte a intelectua-
decât incitare la aruncarea unei priviri asupra rală și economică ale societăților. Privind clasa lității și anume intelectualitatea tehnică. Ar
politică, Max Weber face distincție între politica poate necesar să menționăm, e și în treacăt,
unei probleme mai vechi, raporturile dintre văzută ca „vocaţie” și politica văzută ca „pro- că intelectualitatea nu a avut niciodată omo-
elita intelectuală și elita politică, în contex- fesie”, dar, în oricare situație, oamenii politici genitate. Chiar și actualmente, în dicționare
tul unor dezvoltări tehnologice care ies din prestează o activitate din ce în ce mai speciali- (DEX, 2009) este considerată o „categorie soci-
cunoscutul tipar al instrumentelor la îndemâna zată, care se poate caracteriza prin lupta pentru ală neomogenă formată din oameni pentru care
activităților umane și devin, tot mai mult, fac- putere, prin activitate con ictuală și concuren- munca intelectuală reprezintă sursa principală
tori de in uențare a vieții individuale și sociale. ţială, în cadrele delimitate de către stat. de existență”. Istoricește, intelectualii care se
Rolul tehnologiei în dezvoltarea
societății este recunoscut de multă vreme, considerau „de rasă pură”, în secolul al
dar primatul său pare a fost sesizat pe la XIX-lea, erau creatorii din domeniul cul-
mijlocul secolului trecut, când sociologul turii umaniste – loso i, literații, istoricii.
francez Jacques Ellul (La Technique, 1954) Alte profesii, din domeniile medicinii,
arăta că în centrul lumii civilizate nu stă sociologiei, arhitecturii, politicului erau
capitalul (cum considerase Marx), ci teh- considerate mai degrabă tehnice. Inginerii
nica, aceasta deținând, incontestabil, cel cu greu au fost admiși în categoria intelec-
mai important rol în in uențarea vieții tualilor, târziu și nici până astăzi nu sunt
contemporane. Marele motor zgomotos al păreri unanime în asimilare.
schimbării este tehnologia, urma să spună,
nu mult mai târziu, Alvin To er. La o Și totuși, intelectualitatea tehnică a
jumătate de secol de la asemenea conside- fost, în anii șaizeci-șaptezeci ai secolului
rații, tehnologia se con rmă a avea rolul XX, cea care s-a apropiat bene c pentru
principal în in uențarea vieții, dar nu mai țară de puterea vremii (comunistă) și
este doar motorul zgomotos al schimbă- triunghiul pe care-l discutăm acum (inte-
rii, ci este șarpele tăcut al ademenirii, lectualitate, putere, tehnologie) a avut un
Cascade apogeu istoric. De fapt, puterea a fost cea
drogul halucinant insinuat în mințile quasito- Oricum, intrarea în politică a intelectualilor care și i-a apropiat, cultivat și, mai ales,
talității indivizilor, la scară globală, tăvălugul conduce la o „dezintelectualizare”, ind nevoiți folosit, pentru îndeplinirea obiectivelor asu-
menit parcă să desăvârșească ștergerea a ceea (sau poate o fac de bunăvoie!) să adopte com- mate politic. Colaborarea cu Occidentul a fost
ce ideologiile male ce ale secolului trecut n-au portamentele clasei politice și să-și abandoneze deschisă și ampli cată, iar inginerii și tehnicie-
reușit să distrugă. în bună măsură latura muncii intelectuale, iar nii au cunoscut bine realitățile lumii capitaliste
În ceea ce privește raporturile dintre inte- politicienii îi doresc (și folosesc) pe intelectuali și diferențele dintre cele două lumi. Au adus
lectualitate și puterea politică, mulți sociologi mai ales în calitatea de consilieri, ținând sau însă tehnologiile, au adus metode de lucru,
au încercat să descopere măcar o parte neținând cont de sfaturile lor și sunt la înde- dar s-au și supus rigorilor regimului comunist,
dintre resorturile care, mai ales în vremurile mână nenumărate exemple. care a acceptat, tacit, supraveghind însă atent,
moderne, au tutelat relațiile dintre aceste două Și totuși au fost momente când cele două aceste contacte ale unui număr relativ mare de
importante entități sociale și au emis, unii categorii și-au apropiat considerabil ideile și oameni cu viața din țări cu alte tipuri de regi-
dintre ei, judecăți care au rezistat timpului sau acțiunile. Analizând prin prisma unor aspecte muri politice. Ca să și venim cu un exemplu,
ipoteze care au fost con rmate de realitățile ale evoluției societății românești, asemenea vom lua Craiova și Doljul: tehnologiile de la
vieții. Menționăm pe Vilfredo Pareto, Gaetano apropieri au fost în momentele de efervescență Combinatul chimic erau belgiene și franceze,
Mosca, Max Weber, Wright Mills sau pe româ- națională, în mod deosebit pentru formarea licența pentru locomotivele diesel-electrice
nii Stelian Tănase, Ilie Bădescu, Lazăr Marius, statului național și pentru desăvârșirea uni- era elvețiană, fabrica „Oltcit” copia uzinele
Adrian Samoilă. tății lui. Totul a fost însă pe anumite condiții „Citroen”, iar întinsele sisteme de irigații din
Revenind la tema propusă, vom aborda, istorice și sub umbrela marilor idealuri. De sudul județului s-au realizat în colaborare cu
foarte pe scurt, două dintre mai multele rela- la pașoptiști încoace, care nu se considerau englezii. Mult personal românesc mergea la
ționări posibile între cei trei termeni și anume intelectuali (termenul este franțuzesc și se va specializări în țările respective, iar specialiști
intelectualitatea și puterea, cu focalizare pe naște mai târziu), și până la intelectualii din străini asigurau asistența tehnică în România.
anumite perioade istorice și aspecte, apoi perioada interbelică, multe energii au fost Ei bine, mulți dintre inginerii, cercetătorii,
tehnologia și societatea (și nu tehnologia și inte- puse în slujba conturării și propășirii patriei economiștii din asemenea locuri au ajuns în
lectualitatea sau tehnologia și puterea), pentru naționale. Mulți intelectuali au făcut lucruri funcții de conducere, în ministere și centrale
simplul motiv că tehnologia a depășit cu mult memorabile în politică, nenumărați au condus și, chiar dacă nu erau la vârful puterii politice,
previziunile sociologilor citați în ceea ce pri- cabinete ministeriale, iar unii dintre ei, de la ei au deținut o bună parte a puterii executive.
vește in uențarea generalizată și profundă a Mihail Kogălniceanu până la Nicolae Iorga și Ei au implementat tehnologiile, ei au stimulat,
întregii societăți. Octavian Goga, au avut în mână destinele țării. uneori contribuind direct, crearea unor tehno-
Între intelectualitate și putere nu se poate Fractura a venit odată cu instaurarea comu- logii noi, autohtone. Și tot ei, inginerii, au fost
spune că ar existat vreodată posibilitatea vreu- nismului, când intelectualitatea „clasică” a fost cei care – s-ar putea să se consemneze cândva
nei simbioze a ideilor. Totdeauna intelectualii înlăturată și prigonită, iar conducerea politică asta în istorie – au fost cei care și-au scos oame-
au jucat un rol social de importanță semni - a trecut, prin de niție, ca apanaj al „clasei nii în stradă și au asigurat înfăptuirea reală a
cativă, operele lor din domeniul loso ei, al muncitoare”. A trebuit să treacă multă vreme Revoluției din Decembrie 1989.

(Continuare în numărul viitor)

26 Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017 Scrisul Românesc Eseu

Dan Botez

Silvia Botez

Intelectualii şi puterea comunistăn perioada comunismului situaţi intelectu- Se reţinea în sentinţă și faptul că Noica cu concepţii dușmănoase faţă de regim, „în 1957

alilor nu a fost deloc una fericită, ei ind a „recunoscut” că „după ce a citit scrierile vara a bătut la mașina de scris introducerea la

Îurmăriţi și prigoniţi permanent de orga- fugarilor Mircea Eliade și Emil Cioran și le-a scrierea cu caracter contrarevoluţionar a lui
nele de securitate și împiedicați să își joace comentat elogios în acele cenacluri literare, le-a Noica Constantin, intitulată Povestiri din Hegel,
rolul în societate. Unora, poate cei mai repre- difuzat mai departe la ceilalţi coinculpaţi.”4 pe care, împreună cu câteva capitole din această
zentativi, la sfârșitul anilor ’50 și începutul Este de reţinut și caracterizarea ce le-a fost lucrare a expediat-o prin poștă în Franţa”; Miro-
anilor ’60 le-au fost intentate procese politice făcută celorlalţi „acuzaţi”, unde revine obsesiv nescu Sandu Simina – „provenită dintr-o familie
care s-au soldat cu ani grei de închisoare. denumirea legionari: Lăzărescu Sandu – legionar burgheză cu educaţie reacţionară pronunţată…
Pentru a înţelege prigoana la care au fost din 1938; Florian Gheorghe – legionar din 1939; folosită în acţiunile contrarevoluţionare între-
supuși intelectualii în acele vremuri vom pre- Acterian Arșavir – membru al organizaţiei legio- prinse de Noica Constantin”, a difuzat „altor
zenta în cele ce urmează un proces de răsunet, nare din 1937; Ranetti Constantin – legionar din persoane” Povestiri din Hegel de C. Noica.5
cunoscut ca Procesul Noica-Pillat. Judecarea pro- 1934; Radian Nicolae – legionar din 1937; Vlad În fond, cei 23 de intelectuali inculpaţi de
cesului s-a desfășurat în perioada 24 febr.-1 mart. Aurelian – „ ul unui fost colonel din armata autorităţile comuniste citiseră două scrieri ale
1960, la București. Un număr de 23 de intelec- burgheză, reacţionar notoriu, vechi membru lui C. Noica – dactilogra ate în două exem-
tuali (cărturari, oameni de litere și cercetători) al organizaţiei legionare”; Răileanu Constan- plare, și niște articole publicate în Franţa, în
în frunte cu losoful Constantin tin – „susţinător al ideologiei limba franceză, de Cioran și Eliade, le comenta-
Noica și scriitorul Constantin legionare”; Iordache Nicolae seră, ascultaseră emisiuni la radio, comentaseră
Pillat, au fost acuzaţi de „crime de zis Vladimir Streinu – u de negativ unele stări de lucruri din RPR.
uneltire contra ordinii sociale”. moșier, fost deputat PNŢ, scri- De aici rezulta clar că în afara cercului celor
Din ședinţa procesului1 reţi- itor reacţionar, care a susţinut 23 de persoane nu se făcuse nicio propagandă
nem de ce erau învinuiţi cei 23 de prin scris regimul de exploa- ostilă regimului, că nu complotaseră în niciun
intelectuali, principalii acuzaţi ind tare burghezo-moșieresc, iar fel răsturnarea regimului și nu puneau la cale
Constantin Noica și Constantin în perioada dictaturii anto- niciun atentat.
(Dinu) Pillat. Astfel, Noica s-a pus nesciene a devenit directorul Într-un regim politic normal faptele prezen-
de acord cu Alexandru Paleologu revistei „Kalende”; Mitucă tate mai sus nu ar constituit niciun motiv de
(și el inculpat în proces) „să scrie Ion – „fost căpitan în armata acuzaţie, însă paranoia sistemului democrat-po-
teoriile lor contrarevoluţionare și burgheză, ul unui fost fruntaș pular a dus la desfășurarea unui asemenea proces.
pe care apoi să le difuzeze”. Noica PNŢ, dușman înrăit al orân- Cu toate acestea, Tribunalul militar al Regi-
a scris Povestiri din Hegel și Anti duirii democrat-populare”; unii a II-a militară a pronunţat „în numele
Goethe, cea din urmă ind citită Acterian Sadova Maria – „ele- poporului” și în spiritul luptei de clasă „sen-
„în cadrul întrunirilor clandestine ment dușmănos faţă de clasa tinţe grele” pentru cei 23 de intelectuali.
pe care le-au organizat în orașul Câmpulung muncitoare”; Steinhardt Nicu Aurelian – „ele- „1. Constantin Noica – 25 ani muncă silnică
Muscel”. Tot Noica a reluat legăturile legionare ment dușmănos regimului democrat-popular din și 10 ani degradare civică; 2. Constantin Pillat –
cu fugarii din Occident – Cioran și Eliade – și RPR, apărător al fostului regim burghezo-mo- 25 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică;
a transmis în Franţa manuscrisul Povestiri din șieresc”; Strelisker Beatrice – „cu sentimente 3. Sandu Lăzărescu – 16 ani muncă silnică și 7
Hegel. Începând cu 1956, reţine sentinţa, Noica ostile orânduirii democrat populare din ţara ani degradare civică; 4. Gheorghe Florian – 16
se întâlnea clandestin în locuinţa sa cu Al. Pale- noastră”; Enescu Teodor – „element reacţionar, ani muncă silnică și 7 ani degradare civică; 5.
ologu, B. Strelisker, N. Steinhard, Gh. Vetra, Paul ul unui burghez, tatăl său a avut un restaurant Acterian Arșavir – 18 ani muncă silnică și 8 ani
Dimitriu, Mihai Rădulescu (toţi inculpaţi și ei) și propriu până în 1947”; Niculescu Remus – „ ul degradare civică; 6. Constantin Ranetti – 15 ani
făceau „lectura scrierilor proprii și ale fugarilor unui fost colonel în armata burgheză, a adoptat muncă silnică și 7 ani degradare civică; 7. Nico-
din Occident”, urmate de numeroase discuţii în o poziţie ostilă faţă de noua orânduire socială lae Radian – 8 ani închisoare corecţională, 4 ani
ediţia a XII-a Număr special care se „abordau teorii contrarevoluţionare… și din ţara noastră… s-a manifestat dușmănos la interdicţie corecţională; 8. Aurelian Vlad – 7 ani
o acţiune de defăimare a literaturii realist-socia- adresa regimului”; Noica Iacob – fost moșier „a închisoare corecţională, 4 ani interdicţie corecţi-
liste și libertăţilor democratice din RPR.”2 participat la întrunirile organizate la domicili- onală; 9. Constantin Răileanu – 9 ani închisoare
În legătură cu C. Pillat, sentinţa reţinea că ile acestora cu care ocazie se ascultau posturile corecţională, 4 ani interdicţie corecţională; 10.
acesta, împreună cu Ion Mitucă (inculpat și de radio imperialiste și făceau comentarii duș- Nicolae Iordache (Vladimir Streinu) – 7 ani
el), a redactat în 28 de pagini un memoriu „cu mănoase pe margine acestor știri… A acceptat închisoare corecţională, 4 ani interdicţie corec-
conţinut contrarevoluţionar în care au tratat în cererile coinculpatului Noica Constantin de a ţională; 11. Ion Gh. Mitucă – 20 de ani muncă
mod tendenţios și defăimător situaţia deţinu- difuza scrierile contrarevoluţionare ale fugari- silnică, 10 ani degradare civică; 12. Emanoil
ţilor din RPR…, au adus calomnii orânduirii lor Cioran Emil și Mircea Eliade intitulate Ispita Vidrașcu – 8 ani închisoare corecţională, 4 ani
noastre sociale, au defăimat aparatul de stat”. de a exista și Pădurea interzisă, după ce le-a citit interdicţie corecţională; 13. Sadova Maria Acte-
În sarcina lui Pillat se mai reţinea „o activi- el, le-a difuzat numiţilor Ion Lambrino și Radu rian – 8 ani temniţă grea, 5 ani degradare civică;
tate bogată de agitaţie contrarevoluţionară prin Rosetti”; Al.-George Sergiu – „ostil regimului” a 14. Alexandru Paleologu – 14 ani muncă silnică,
viu grai, și îndeosebi prin redactarea și răspândi- dat Ligiei Simionescu un exemplar al lucrărilor 7 ani degradare civică; 15. Nicu Aurelian Ste-
rea de materiale cu conţinut legionar, căutând să lui C. Noica Anti Goethe și Povestiri din Hegel; inhardt – 12 ani muncă silnică, 7 ani degradare
submineze regimul democrat popular din RPR.” Teodorescu Alexandru zis Păstorel „a scris mai civică; 16. Beatrice Strelisker – 8 ani muncă sil-
Ca exemplu se dădea romanul Așteptând ceasul multe lucrări prin conţinutul cărora s-a dedat nică, 4 ani degradare civică; 17. Teodor Enescu
de apoi, dactilogra at în două exemplare și par- și la o serie de calomnii și injurii faţă de clasa – 7 ani închisoare corecţională, 3 ani interdic-
ticiparea la „lecturi literare” unde se „purtau muncitoare și statul sovietic… aducea inju- ţie corecţională; 18. Remus Niculescu – 7 ani
discuţii profunde cu caracter dușmănos, calom- rii regimului democrat popular, elogia vechiul închisoare corecţională, 3 ani interdicţie corec-
niind și ponegrind literatura realist-socialistă și regim burghezo-moșieresc, precum și modul de ţională; 19. Iacob Noica – 13 ani muncă silnică,
regimul democrat popular din RPR.”3 viaţă occidental”; Ionescu Anca – ică de moșier 6 ani degradare civică; 20. Al-George Sergiu – 7 →

Eseu Scrisul Românesc Nr. 10 (170) ♦ octombrie 2017 27

O pecete identitară Ion
PARHON

Puterea,intelectualii și tehnologia repre- care nesocotesc aceste legi, de dragul sporirii identitară, despărțind intelectualul adevărat de ediţia a XII-a Număr special
zintă un ciudat „menage à trois” despre averii lor impresionante? cel lamentabil și ușor manipulabil, ori de staru-
care s-ar putea vorbi aproape la nesfârșit, rile și starletele grăbite să te anunțe când s-au
fără ca faptul să întreacă însă cronofagele talk- Cu puțin timp în urmă, am fost la „Gala operat de monturi ori cum arată sânii, buzele
show-uri politice de pe ecranele televizoarelor. tânărului actor”, de la Costinești, ce a împlinit și fesele lor după cea de-a doua sau a treia ope-
Relația dintre puterea (politică) și intelectualii 20 de ani de nobilă celebrare a tinereții slujitori- rație estetică. Câtă carismă intelectuală și câtă
(autentici) nu cred că a cunoscut schimbări fun- lor acestei arte, unde tema reuniunii era tocmai încredere pot genera cuvintele unui Cătălin,
damentale de-a lungul ultimilor ani. E adevărat, „Suportabila singurătate a inței la A. P. Cehov”. deputat în Parlamentul României, care la înce-
astăzi, a intelectual sau copil de intelectual nu M-am gândit, ca o concluzie la cele spuse mai putul anului școlar îndemna prin Internet elevii,
mai reprezintă acel „păcat” greu de survolat din sus, cât de oportună este astăzi singurătatea inte- ritos și părintește totodată: „Pune-ți (!!!) mâna
anii comunismului, dar modi cările nu reu- lectualului în societatea noastră, drept izvor de pe carte!” Nu cunosc CV-ul acestui Cătălin
șesc să îmi estompeze nevoia de a-mi pune „viclean copil de casă”, dar mă îndoiesc sincer că
câteva întrebări generatoare de ne-bucurie. Eroul bene ciarii acestui îndemn agramat vor percepe
Căci, spune-ți, vă rog, care este astăzi pute- favorabil relația Intelectual-Putere.
rea decizională a intelectualilor autentici, inspirație pentru creatorii de literatură, teatru,
sau ce rol au dumnealor și ce impact real, pictură, coregra e ș.a.m.d. Până la apariția Raporturile puterii cu tehnologia în mile-
ce fel de in uență au avut în cei 27 de ani acestor opere, să constatăm faptul că tocmai niul trei stau și ele sub o marcă identitară.
din frământata noastră istorie „postde- tehnologia este aceea care nu a rămas insensibilă Asta, e că vorbim despre sminteala celor care
cembristă”? Îndoielile asupra acestui aspect față de „singurătatea inței”, încât ne răsfață cu au experimentat nu de mult cea mai puternică
reprezintă doar unul dintre necazuri, căci, „patologia” celularului și a Internetului. Căci, bombă cu hidrogen, urmată de cutremur, e că,
vorba marelui scriitor Kazantzakis, un rău pe meleagurile dâmbovițene, un fost primar ne
poate suportabil dacă vine singur, dar nu e în tren (unde în alte țări este interzis), e amăgea cu iluzia construirii trotuarelor suspen-
vine niciodată singur. Al doilea necaz ar în tramvai sau metrou, „intelectualul” nu-și date, iar altul visează la parcări – zgârie-nori,
putea exprimat tot printr-o întrebare. Câți refuză nicio clipă plăcerea de a vorbi despre ce după model american, în vreme ce în țară lip-
intelectuali autentici și vrednici de respect vrei și ce nu vrei, ori de a face un „sel e”, cu sesc autostrăzile noi, fapt ce reprezintă și el o
există astăzi pe „corabia puterii”, unde numărul sau fără „prăjină”, în timp ce de pe „blogg” ori pecete identitară pentru imobilism și neputință.
și glasurile lor sunt de multă vreme acoperite de de pe „facebook”, poți a a tot ce îi trece dum- Și așa ajungem la singurătatea intelectualilor
acelea ale „piraților” și ale harnicelor lor mario- nealui prin cap, e că asta te interesează sau născuți cu vocația și cu pasiunea tehnologiei,
nete? Pot puse în balanță sacri ciile, temeinicia nu. În acest bolnăvicios turbion al exacerbării pe care puterea nu dă semne să-i aibă la inimă.
integrității morale și politice, sacri ciile intelec- mediocrității, al dinamitării vieții private, al
tualilor care au transformat temnițele comuniste, nesocotirii bunului gust și bunului simț, însuși Geana de lumină, care îți mai risipește
ca aceea de la Sighet, într-o catedrală a demnită- „mesajul” este acela care poate dobândi o pecete pesimismul vine de la tinerele noastre gene-
ții și a rezistenței condiției umane, cu nesfârșita rații de câștigători ai olimpiadelor de zică și
„epopee” contemporană a penalilor recrutați chimie, matematică sau biologie, de la câte un
tocmai de pe „corabia puterii”, din rândul tutu- inventator abia ieșit de pe băncile școlii și ale
ror etajelor sale decizionale? Cât respect poate facultății, care așteaptă însă o soartă mai bună
trezi un așa-zis intelectual care, ieșind pe poarta pentru talentul și strădaniile lui, un sprijin real
închisorii, se declară mulțumit de această deten- și puternic, nu doar clamat, din partea puterii.
ție, pentru că l-a ajutat să slăbească? Cum poate Altfel, și aici vom putea vorbi în continuare
despre un îndepărtat trecut glorios, ori despre
acceptată repetabila osteneală a Parlamentului, un și mai îndepărtat „viitor de aur”, în timp
menit să genereze legi bune pentru țară, investită ce prezentul se încăpățânează să plutească
tocmai întru apărarea unor așa-ziși intelectuali în suferința care nu poate îndepărtată prin
simpla editare a unui manual de... sport. ■

→ ani închisoare corecţională, 4 ani interdicţie specialiști: loso , istorici ai artelor, istorici Eliberat în august 1964, primul lucru pe
corecţională; 21. Alexandru Teodorescu zis literari, romancieri, critici literari, cronicari care-l face Noica este să-și revadă prietenii
Păstorel – 6 ani închisoare corecţională, 3 ani ai vieţii culturale – unii dintre ei nume bine- eliberaţi și ei. Cuprins de remușcări și de vino-
interdicţie corecţională; 22. Anca Ionescu – 6 cunoscute și cu autoritate. văţie pentru faptul de a-i aruncat în această
ani închisoare corecţională, 3 ani interdicţie teribilă experienţă, traumatizat de faptul că
corecţională; 23. Sanda Mironescu – 6 ani închi- Punerea în gardă a reușit, teama insta- apropiatul său prieten Mihai Rădulescu se
soare corecţională, 3 ani interdicţie corecţională. lându-se în oameni. Au fost în acest sens și sinucisese în timpul anchetei, losoful trece
Delictul pentru care au fost toţi condam- mitinguri în săli în care au fost „în erate” pe la ecare cerându-le iertare în genunchi.
naţi a fost «infracţiunea de uneltire contra anumite personalităţi în timp ce în facultăţi
ordinei sociale». În plus instanţa a dispus, la profesori cu autoritate erau criticaţi, iar stu- Înaintea trecerii în eternitate (dec. 1987),
ecare, con scarea totală a averii personale. denţii care deranjau erau eliminaţi. internat în Spitalul Judeţean din Sibiu, le-a spus
Recursurile au fost respinse pe 7 aprilie 1960.”6 medicilor: „Sunt asistat să știţi de cete de îngeri”. ■
Lotul celor „23 Noica-Pillat” nu era unul Decretele de graţiere din 1963-1964 au
obișnuit. Prin organizarea procesului autorităţile adus și eliberarea celor condamnaţi în proce- Ion Prigoană – Documente ale procesului C. Noica-C.
urmăreau să dea un avertisment tuturor cărtu- sele politice din 1958-1960. Însă ţelul esenţial Pillat, Ed.Vremea, București, 1996, p. 432 și urm.
rarilor, cercetătorilor, „intelighenţiei”, în general. fusese atins de autorităţile comuniste, lumea
Avertismentul era cu atât mai clar cu literelor, artelor și cercetării știinţi ce fusese Idem, pp. 448-449
cât cei „acuzaţi” reprezentau o arie largă de îndeajuns de intimidată pentru a mai pune în Ibidem, pp. 451-452
discuţie – nici chiar în cerc restrâns – realităţile Ibidem, p. 454
regimului democrat-popular. Dinu C. Giurescu (coord.) – Istoria românilor, vol. X, Ed.
Enciclopedică, București, 2013, pp. 189-190
D. C. Giurescu (coord.) – op.cit., pp.190-191