Michalko, Michael - Jocurile mintii

Michael Michalko

.91".tffi

tsBN 978-973-1 62-005-3

jlillilillllruilill|Lr,il

ealleule'd\AAn

YI^IVYUTIJIOS

A- \rv'*
\v

oy-IVHCI lN 'IEVHCI [N

S

A\

4 rrlriyr rn r rvad3 .tt*.

rrINrN E-IIt{nDOr

DeorcATrE

Cartea aceasta qi toatd dragostea ii sunt dedicate lui Anne, so{ia
qi partenera mea, cea care poate sta fAra chirie in sufletul meu,

pentru totdearrna.

',,luerugd ad 1nreg" ap elred

eoAB tuol 'n"ran1 ?sac€ ac€J ruo^ pr€p 'pc a1eo6 'loJ €l +uns aJ?s€ou

alaluarurluas aJ€c uI - a?uocord ap rcazgnou alsaae - ueaco Berrn

lsace elcadsa.r e rS rlsurc e mlued rrfol nc rrJtzalLlt au ?s rB rarprocsrp

ap r"rnsel8 alsoc€ urplou8r Bs arnqaJJ 'olrurur 1r"r1ardur1 ne-au rS

II1e ap rrun le.redos ne-au llr?urqzop rS rr"re8alefulau ale IcoA alsocv
'glualodruruo rS gluaza.rdruuro eac esard 'a1Sa"rg 'rS rfplr"rqalal 'ruarcrru
-apece 'ruarcrlrlod 'IFIIar 'au;e,rn5 op alrlsor apuos"rad afue;eyp rB
alJrguor 'rrurdo ap calsaruu un-Jlur suncse topuarueo ea1e1t.rofeur
ap ?€lTn lsoJ B I€sralrun u€urn +uaulluas lsacv 'lal €l urfrurs rS 1a;
BI Ulol nc tua?uns arec ur.rd IJIpJ? +uns aJlseou ala1uarurluas aJlurp
o666 'wy|rnrs ac Baac urp aluocotd acaz,rrleurrxo"rde ?gcop Eutueas
-ur nu elseace J€O 'Jol ea"re.redruoc rB alaluaur+uas arfncsrp u1 und
rruaru€o pugc rcunle eqJol alsa alred p+seac€ a;dsaq 'u€run Jalc€J€a
pr.rdo.rd rS r"rn1psp"r1 apr"rdo.rd ar€ rou ar?urp ar€card '1f1;a;p gfol
na rualuns aJec uI auerun Jola?uourluas € a1"red o glsrxa 'a1*a.rrg

'g1aue1d ad ap rruarueo rlol n"rluad IaJ €l alred aretu ug 'gueos.rad
aJ€carJ nrluad IaJ EI elred aJetu ul a?sa ou€run Jola?uaul?uas e
Prnleu eIBJF^ap€ Fc alunue snp€ €-rur ollolr€t{c '?lnw ap tuaselln II
e"rec ad 'glell uI nJcnl luelrodun rew lac ap ?Ilunu€ e-rur rB efurpa.rc

sur.rdea.r €-rrrr gc n"rluad '{.ro1 rrrag 'elplqcJnl{C u1p In€d ap ?uacul1

'lS roqored p "ro1e"r1srurup€ 'daun.rg allolretlC rn1 csaunfpur II

mrhrnlrnhl

Lgiu"""""' Irls€qF Ir$epuErJ :rarl rg Icazgnop Inlo?Id€c
622"""""" €ar€rrFc :Iop Is Icazgnop InlolldBc

g7,2"""""' "" lliNll llv 3^[lruNl 3lldn30r :]Idvd vnoc v

gI2"""""' """" latsl InuIqr?S :nun rS rcazBnop p1o1tde3
0T2"""""'
g02"""""' rollapl Fuasaq :Icozgnop 1n1o1tde3
9gg6l T"""""""""'"' 'rrfglrunlrodo 1nc-ra3 :acazaldspnou 1n1o1rde3
""'"ro1{da1eful er;app :acaza"rdsldo 1n1o1tde3

"""" ?lnrq €arlpugc :acoza'rdsa1des p1o1tde3

3 pdn"tp

91I """""' Jcn4 Inro?IrA :acazardsres 1n1o1rde3
"""""' rooo urro+s
69T
eiueduro3 13 acgicedsueJl auarJa€ rrull alIJ€tr\I :acaza;dsrcurc 1n1o1rde3
"""xluaoq4 :acaza"rdsred 1n1o1tde3
71g,Til""""""""""'"
"""" sn?oT ap Incoqog :aceza'rdsra'r1 in1o1tde3
Iapl ap €llrC :acazardsrop p1o1tde3
gI9?II"""""""""""' IopI nc €llnC :ecaza.rdsun 1nio1tde3
,gI """""' " tt;ra1nd €aJ€cJocul :acaz 1n1o1rde3

g Tdntg

96""""""' ugdl IVcs :Enou 1n1o1tde3
06""""""' """ alnq u1 alSapug3 :1do 1n1o1tde3
tg""""""'
g1""""""' .roloSe-itc :a1deS p1o1tde3
gg""""""' 1n1o1rde3
"€aal3Joefcuna'srgrqtr"41 :aseS

asp; elafeg :rcutc 1n1o1tde3

Y PdntP

99""""""' ""'TTlulur alrrncof :n"r1ed 1n1o1tde3
2v""""""' ollrqJolord :ra'r1 1n1o1rde3
Ig"""""""
g7,""""""' """""""",""'lllulur €aracr€o?s :rop p1o1rde3
r2"""""""
TLT I""""""""""""'' Eprfrur €arequlqrs :nun p1o1tde3

"""" vldllilNl

"'arocnpor?ul

PfeJe;d

ffipdxwd$Tx3

Capitolul douizeci qi patru: Cei trei B............... .........245

Capitolul doudzeci qi cinci: $erpi cu clopo{ei qi trandafiri...........,...............250
Capitolul doudzeci gi qase: Supa de piatri
.................208
Capitolul dou6zeci qi qapte: Adevdr qi minciund............... ..........278
Capitolul douizeci qi opt: Peisajul de vis
Capitolul douizeci qi noud: Tehnica lui Da Vinci ....................286

Capitolul treizeci: Tehnica lui Dali .....29I

Capitolul treizeci qi unu: Nu in Kansas ...........298

Capitolul treizeci qi doi: Umbra ...802

Capitolul treizeci qi trei: Cartea morlilor ................810

..................816

A TREIA PARTE: SPIRITUL DE KOINONIA .............. ...............829
Capitolul treizeci qi patru: Incdlzirea
Capitolul treizeci qi cinci: Brainstorming............ .......329
Capitolul treizeci qi qase: Brainstorming ortodox ......341
Capitolul treizeci qi qapte: Creativitatea brutd
.,..354
.........3T8

FINALA PATRA PARTE: JOCURILE DE ..............99b
Capitolul treizeci qi opt: Comitetul Crimei
Capitolul treizeci qi noud: Nu eqti un cAmp cu iarba ................892
..............,...406

'(,,glnturcur" ap eaurpnlrle
€llolzop e n"rluad r"rpfe"rncug rS rrfrc.raxa ur.rd ',,g1e1frur ea.reqru1r{cs"
'nun 1n1o1rde3 ug arolau tfa,re arec ap 1n"ro1n[e rsp8 rfarr 'rtequrrqcs
gA gs rfa.r,r gceq :,,ptncrs1d" ap aulpnlr+€ nc Ioc n.rlued gfue;adg)

'aurl ap

apurdap 1nlsag 'IapT Illqo Es IIInc g1ere rfg a.rec 'acru.ralnd 'o.rrr1ee.rc

rcruqal luns trfuttu allrncof 'efer,r rqulqcs lll ps rndord IlI pugc

rcunle arolau r€ aJ€c ap alopr earc € n.rluad r1$aso1o; al Bs lB TTiulur

ap r.rnaof alsace lal Fs lrlul a;, 'aull nJluad alsa auec Pls€aae 'g1eu

-osrad eteu, nes Barac€J€ rfplgunqurg rf-e n.rluad apur8tro rapl ap aur
-l+lnur o rl*asp8 ps r1Sa"rop rfg rS ,,pfnurt€tu" op €aulpnlll€ rc Pc€O

'rcun{u ra?sacB al€ rrcuauaq
olal€rg^ap€ ap aJTrcnq as qs ele8 luns a"rec r$ "'aJ€o1€Aou rapr rsp8
e n.rluad rB r"rece;e ap Bal€lrAI+BaJc e?lolzap rS-e n.rlued gcs€acunur

ps '.ro1 erdnse azaJJnl gs csaJop oJ€c lac nrluad ',,afnurleru"

n.rlued glndacuoc alsa nJuttu a'llJncof 'gura1qo"rd o nc n€s a"reaorro.rd o

-nc F?uruJuoc as pugc rcunl€ .ro1n[e gdnp 3ug1d aJ€c rac ,,Flnc1s1d"

op aurpnlrl€ nc lac n.rluad al1ntu ea.rd ece; eleod nu ap€c alseacY
'€s eruBru ap

as-npugurf 'lsodppe el rode aE.raru gfnurreur ap FInd '1ocr"rad ap uruos
purr"rd e1 aleds ur aJBs II IS Ia €rueur e1 eEn; pcrfmurcur o '1sel1uoc
ur.r6 '.rn5rs tol un-r?ul gcnp II Fs Inl €ru€ru auIA pugc pugd aunerur
gs lgcap at€J nu '1ocr.rad ur n€s +rcvdgz alse gcrsrd ep tnd un 9e€61

'aJ€qruil{cs e1 rS sa.r1s e1 ?zeeuotfcear
aleruru€ alsoce aJ?urp al€cau oJBc ur FInlaJ ezl:'rec urp ',,efnurl€ur" I3

,,€|narsrd" csarunu al na oJ€c ad'r.recege ap gieJ lulpnlrle gnop plsgg
'npl Inruaurop u1p socans ap rS alelrprua8 ap Jerqt 'a1e1rru1ea"rc ap
'arfe,rour ap pprfuelod gurur.ralap Irac€JE op g|€J B? Eaurpnlr?V

xl.nhilvt{ nxJ"Ngd

x&sK g-te*w3 YegYpSv

:XI&NXTV



'ElllcnJlslpoln€ a?sa rB rrold P

rS .roiese8pg p.redrl €c also plrsa;8 auIS ap aur8etur o i9,rt1ea"rc tS

Eurouo?ne alsa 'rnlnlugrr p rS .ropcedoc mlnlapour Bauaurase alsa
g.trlrzod ours ap aur8eurr O 'EueosJad o ea-rc e n;1uad Bcalsaru€
os aJBt au€tun aluaruepoduroc ap unuroc d"roa un ap €qJo^ a?sa

tolruaureo lruzec u1 ie,redrl gzeoorc €ounrzoJa r* opurcqppl'ereold

'1n1uel toiuoqle Inz€c uI 'rluour€o nc rS 91dur91ul as IaJ €T
rS aruouue g^zIlecanar;lrsclpuorBsl1u9n.rne1algsoce1al€idlgeiaac spuagleccad.ro'alrfcesendroucn"r1ye

solpups lnredr; 'apqe.redasul luns plnurfuoa rS eru"ro; tog-roq.re
+InlE^zap olsa
Ir|:zec uI 'gcrrrrBulp op J€op rc '€Aoc uJ pue as

nu BJo?sace plnurfuoc 'tt;n1Bu alalapoul rurrrr-rd pugC 'aluaJaoa

aredrl €aJc € n.rluad pzeo.radooc aJ€c uI Inporu 'gzeoztueBto
as alrJnJcnl aJBc uI Inlal alsa EJn?€u n.rluad gzealrroc oc €aao
'alrlcnJlsrp n€s a Il€aJJ luns a1a.redr1gcep gsed rI nu rIJnleN
'ngs InJoIJa?ur uI .rede alea a1afio;

rugdgls € ap €o1€lrcedec oJ€ nN Al?cnJlsrpo?ne olsa Blsacv

'lnrualsrs 8n.r1srp 3un1 uauual ad e"ralBeu Pp al €Jorgc a1afio;

1gcul '1nagg IaJlsE alsa rualsls In?sac€ 1n;edt1 'Ez€anluacce as
€ounrzoJa '1n1ugrr al€q n€s gnold pugc El€p oJ€JoU aq 'arfela8a't

n€s rurc9ppJ ainlsap 9lslxa nu 9c n"rluad l€xg alsa nu In?ugurEd

p'q€ls alsa .io1a1ue1d rB "roluoq.re 1n.redr1 rcry 'aSeFpS FZBaruroJ

ac €aoc 'a1a nc Inios n€r pde ap alarcorrnS rS prfua;ol Enold 'col
ad plugurgd aurf e n"rluad rcedoc m?sop Plsrxa nN '9z€apora as

a.rec rS ldn.rqe opeoJ uoral op aunrf"rod o e1 a1-alSapug8 'urncy

'ruouoln€ Ea.r1u1un pzeaaJc rollulcppgr p rB "ro1a1ue1d p 'gcea1de

as ar€c ;opcedoc Inlapory'nrqIIIr{Ja uI ugurgr rua?sls utp a1e}"ro;
al€o1 rS uosrun e1 Pcealde as '1n1u9rr P[Jns pu€c rcun?€ 19cul

'1a; e3e uI lncpJ olso Iroqr€ rolsas€ rr"rgza3e lnecdt; 'Pun?rnJ

tt ap ?nlpq 'Ie]l?e cBI Inun Inluur ed ap rrcedoc e1 a1-a13apu95

w

nzl Nns

,,'er1e1d etds nos piuotnOls etds
lnuJnlp a6elo lnloteueg"

y&wxffiMd

Ia trei coli albe de hArtie qi aqazd-le una lAng6 alta la cAliva
centimetri distan!6. Las-o pe cea din mijloc goala. Pe cea din
dreapta, deseneaz6 un mic romb in centrul ei. Pe cea din stAnga,
deseneazd o linie neregulati.

,. t MJ&r,. a

tr\)' Care dintre colile de hArtie !i se potriveqte mai mult? Care
o
dintre cele trei pare o reprezentare mai bund aLa, ca intreg, cu
12. toate speranfele, temerile qi slibiciunile tale, aqa cum eqti in
acest moment? Care dintre ele reprezintd cel mai bine felul in
care te vezi?

Majoritatea oamenilor alege fie linia neregulatd, fie coala
alba. Aproape nimeni nu alege rombul. Totuqi, coala cu romb
este cea mai centrat6 qi mai solidd qi are cel mai mult sentiment

qi potenlial. Cea alba pare goala qi lipsite de sens. Cea cu linia
neregulatd creeaz6. o impresie de tulburare qi de incoeren!6.

Se poate sd te intrebi dacd descrierile sunt exacte. Pentru a

te convinge, las6-m[ sd ili propun un experiment de gAndire. Sd

presupunem c6 eqti impreund cu persoana pe care o iubeqti cel

mai mult din lume. $i sA presupunem cd tocmai ai fAcut cele
trei coli de hArtie la care ne uit6m. Sd presupunem cA {i s-ar

cere sd. alegi pagina care ar reprezenta cel mai bine dragostea ta

pentru acea persoand. Pe care dintre ele ai alege-o? Cel mai
probabil, ar fi cea din dreapta, deoarece pare valoroasd, pare cA
meritd sd fie dnruiti qi pare cea mai plind de sens dintre toate.

Cei mai mulli dintre noi simlim un gol qi o incoerenld in

viala noastr6, de aceea ne privim ca pe nigte coli albe sau ca pe

niqte linii neregulate in loc de romburi. $tim cA rombul este

ceea ce doream sd alegem, dar, intr-un fel, imaginea noastr6 de
sine ne face sA ne simtim nedemni qi, astfel, considerdm mai

potrivit si alegem coala alba sau linia neregulatS. La fel se

intAmpln qi in vialn.
Suntem inv6{ali tacit cd existdm qi suntem aqa cum suntem.

Am fost invitali ci to{i oamenii sunt conform genelor, mediului
qi naturii lor. Suntem conditrionali sd fim obiecte. Suntem

,fW t/., ''' -:

'rn1npa"r1uontr IB lr{co^ Inrluaa ulp €ouoJet o-Jlul ur€[IB pru pugc ad
pJrurlunp ap Es€orold FlBaurulrp o-Jlul '91€po 'r^rl€arc ap rs rr^ ap

l€unuru luns aparqns €c csarPJl aJ€a lluoruBo 'ullsap InrJdoJd
Fz€aloJluoc r3g r3 ales rIlaIA In?calqns alsa uaqoc pr€t{cru

'purqtugz rzalurcul gs rs rcrprr a? Ps alsa atunl ulp luotul?uas

rolEllEuI r€Iu laa '1e aunds 'IeuU uI t€O 'Inulluoc Es InpPJls
al € ap rS ecrpu al e ap €aJecolord Indurl lol glslxa t$ 'rzec

gs o 'rrnrcnl alrraJrp ap rcndB al 9s o 'Icaunl€ ps 6 'atnpn5z

as oJ€c p^€u o ad e1s rc urnc rs ec alsa rn1 efern Fc aunds

-i#T:lpo.., un-rrul oraluauadxo ar€ol rs-npug1a.rd.ra1ur gfer,r ep

-rzod aurpn?1l€ o +Blr?lnc e-t$ ,,'lndrurl lol adeoJd€ aunu nc aulq

lrurs gru ps rS a"reolpqurqcs allr?ls zalorluoc 1url ps 1od 'a1a1uaur
-rluas luarlBuoc rur-npug8aly 'a8ur,ru1 ealnd Se urnc e1 rS luns
ourc €l csapugE ptu Bs lsoJ € +ncpJ ur€-l atec ad nrcnl Frulrd
'naur lndec uI pU€ as zaloJluoc II ps 1od atea ad n"rcn1 1nurr"r4"

gc aunds I[ '1nurlsap €lorluoa I3I 'la "reop rS 'la Pc tS salafuS

€ rep 'aps rrloq a1e allqe?I^aut elafutcasuoc salafug € uat{oC

'?uarueleJl rn?sac€ €aJBolBA Bapo^ nN

'€l BurA alsa nu ac op rS ?soJ ErgJ rfrurs a1 ac ap gcldxa rfg 'aut1

nc Aln5a.r uI a?sa nu ac e e.rdnse €uneaplolul pzeaJluacuoc os

rrSoloqrsd gc ea"rgd as I 'l€znJal € Ia .rep 'r8oloqrsd e1 lezqetcads

rolnfe un a?nec As 1efe.rncu1 ne-l €IIru€J tS ttuelat"r4 'lsor PrpJ

alaprsuoc as gs 'lerfrul 'lncgJ e-IecIzrJ €al€?Ilq€zp ap IS Erruorc
€leoq ap rfg1r,rr1c€ alpur ap lepgdapuI lsoJ e pc pldeg 'orels uI

lsoJ reur € nu pugc ?ugd SgC €l rolpcnpo"rd ec le"rcnl B uaqoC
'lJoJuocsrp un nc

a13arp.r1 gcul tacuec ap lecapurl a+sa runc€ rSap 'rS alaurlsolur

snJlsrp n€-r uoloc ap Jacu€c ap rrfe.rado BnoO 'g+ue?suoc arezrnda

ut o pc€oloJd il tS ?tuJeop gs gcrpatdurl II aJBc acluorc Irarnp

ffi ap gJaJns rS acol oJe nu adeorde 'q"ro laldtuoa a?so 'azorelcs
a1dr11nur arv 'ppoq ap F?lugdpls pfe1,r o o13arg.r1 A ssau1ry anoqv
"(
aJ?1 n 8utillZ :paplspu'tlg IFpa Inrolne a+sa uar{oC prBL{cIU
v6 ,,'dec ug apfuru

t|-p8eg 'lrnu3rqo ruo un .reop rlSg Ltzarl o1 aur3" :aunds e,r
,,ouTIAI" 'aJesacau Inluau€Jadural nes erfecnpa '1n1uep1rc nu Pc
unds rfg rflelac .rep 'rolcrd IU PS Irop eelnd rV 'nranl IacB IIAaO

'nrJcsap a1 1a1"redap reur eSe rS rFaloc 'rualer"rd 'r.rosa;old 'rfur.rpd)

rflelrac a.r€c uI 1nlal uI rza.rc 'laarqo un ad ec rzal a? pugC

'rn1 erdnse pzeauorfce aJeolJalxa aJtog igzeauotfce

nu ,,aur141" 'rrrlcB lcalqns un nu paLqo un alsa ge n.rluad

lBllwl Buneop?o]ul also ,,ouIIAI""r'r?s€eldlurll t13a uc rfnsul

aurl BI rl3apug8 a? pugC ',,na" ap col ui ,,aulu"r,"auurtuutg"s tfefgnug

r. ' iliLi !"// am vdzut o femeie ridicAndu-se de la o masd qi, fdri vreun motiv
"
..:^i:"\'. vizibil, incepAnd sa cAnte opera. Avea un anumit surAs qi qtiam
cd nu se simlea deloc stingheritd in timp ce cAnta. Purta o pilarie
i_l
alba mare, iqi intinsese bralele intr-un gest expansiv qi era total
11 indiferentd la orice in afara de ce era in ea qi in jurul ei in acea

I{ secunda.

Citind acestea, s-ar putea sd te gAndeqti la oameni pe care ii

cunoqti qi care sunt vii qi Ia cei care, prin comparatie, sunt lipsiti
de viald. Aceasta femeie era extraordinar de plind de vial6 qi

dadea dovada de creativitate, CAnd intAlneqti persoane ca Richard
Cohen sau femeia din Montreal, ai un sentiment vag cd ,,ar trebui

sd fii" ceva mai mult. Deja cunoqti acest sentiment. Il ai atunci
cAnd recunogti in allii ceea ce tAnjeqti sA fii tu. Sentimentul cd

ar trebui sd fii qi tu aqa pare atAt de banal, atAt de fundamentai,

incAt nu indrazneqti sd il recunoqti fala de ceilal{i. TAnjeqti sd devii

mai viu qi mai creativ in viala ta personald qi de afaceri' Acesta
este cel mai primitiv sentiment pe care il poate avea cineva. Este

Ia fel de primitiv precum cel al bundst6rii personale.

Nu este uqor sd descrii in cuvinte acest sentiment. Persoana
care crede cd ea este un subiect este cinstitS, deschisa la minte,
mergAnd cu sinceritate inainte, infruntAnd degajatd situalia qi
cdutAnd moduri de a face lucrurile sd funclioneze qi de a le

rezolva. Cea care crede cd este un obiect este inhibatS, impinsd,
condus6, aclionAnd sub impulsul ordineior sau intimidarii, are
o minte liniara qi cauta intotdeauna motive pentru care lucrurile

nu pot fi fdcute sau pentru care nu pot funcliona. Nu poate face
fald vie{ii ca un om liber qi fericit; este limitata, este sclavul

propriei atitudini.
CAnd priveqti comportamentul geniilor creative ca Leonardo

da Vinci, Thomas Edison, Albert Einstein, Pablo Picasso qi allii
din intreaga istorie, vei afla cd, asemenea tiparelor copacilor,
forma qi conlinutul comportamentelor lor sunt inseparabile.
Creatorii sunt veseli qi pozitivi.^Ei se uit6 la ,,ce este" qi la ,,ce

poate fi", nu la,,ce nu este". In loc sd exclud6 posibilitalile,

creatorii includ toate posibilitdlile, atAt reale cAt qi inchipuite.
Aleg sd igi interpreteze propria lume qi nu se bazeazd pe inter-
pretdrile altora. $i, cel mai important, creatorii sunt creativi

deoarece cred ci sunt astfel.

Ji-l poli inchipui pe Vincent van Gogh deplAngAndu-qi eqecul

de a-qi vinde picturile ca pe o dovada a lipsei sale de talent? Sau
pe Thomas Edison cedAnd la ideea lui despre bec dup6 ce daduse

greq de cinci mii de ori? Sau pe Leonardo da Vinci sim{indu-se
jenat sd incerce prea multe deoarece nu avea educalie? Ori pe

'lnurlsap ezeaseJJ as Iu 'ur9J91ol{ Is uroSaF pugc lcun?€ (Is

'rracEJ ES rrpznJal nes ura8al€ ac €ao3 ap Ellllq€1s alsa aJ€1IAI}€

-aJc Erls€ou €IJdoJd 'pug u1 'ruaFap IoN 'ruaplcap IoN 'rrac€J

ol gs ornqaJl rou 'arlseou alIIZItap rS alr"ra8ap ep eleJ InsJaAIun
aJsa ?uaraJlpul ap \gc gzealuoc nN 'rfua"ta;tpul nes IAIIEaJc rug
gs gcep rugJg?ol{ ro1q 'rtuerstu8rsur nes rfuel"rodurt acu3t ou ac

urgJp?ori IoN 'aJ€ouozap nc n€s oJ€ouo na rA a"ra8ug4ul nt nes

arfe.rrdsur nc 'autsnl nc n€s alJpugrll nc 'g,tr1e8eu eun nc n€s

pnrlrzod aulpnlll€ o na 'afalstJl nc n€s Jouln nc 'aleledslp nc n€s
gfue.rads nc 'afalstt? nc n€s alJncnq ne 'a;e1druglui €l nes docs

un nc :rgrl ruol urnc tuo8ap 'runtfdo ap rasdtl 1e tugJp+ lsac€

ad "req 'rrf.rour apr{rpuoc rS lnluatuour ruaFap au nu rctu lurr.rntu
ps 'rou Iac 'ura8ap au nN 'aJlseou rr"ta1Sa"rc ap
aJlurp lllnur Ieur
o?erpaurr alafuelsruncJlJ IJo a;a1Suu ap e"ref n€s EclJolsr eaoda

ura8ap au nN'rrfur"rpd ua8ap au nN 'ruelSeu au ps rua8al€ nN

'gJ1c1;rag rou tA iuluolaP '1f1a1;a3

rac ad I-npug?Iiul 'tody '"ro1 ale nc IIcoA Inuo? rB e"rnlsod 'ap-tgc
-Arur urgzruoJculs a51 'apfcee; luarlSuoJul rup?Iurr a1 'rfp1;ro1aa
alrcol rA ap;nlsod 'alafag pugcreruag 'llclral l] IB runc rS ec rf"rod
e1 ps p8rlqo al lrzeco o?sace 'leur.rdap n€s lIcIJaJau rlSo pugc

rS "rerq3 'apedap reru eSe rS tfunu 'a"ra1Seu ap alIZ 'ugunpe 'rrua1

-ar.rd nc aurc 'r.rru1g1ug 'a1rzr.t - al€Icos alllzeco e1 'Ed11c o n-r1uad
'a1-a13apugC 'rupnll1nc o ES rrrlrop ou arBJ od eaurpnlrle rur-rp1u1 rS

urgoJc al aJ€c ad aprforua rupSuelcap 'a1ade1a a1eo1 ur"id uracaJl

rB aurpnlrl€ o urone pc ruoc€Jald au pugc E1€p aJEcaIJ aC

,lrle8au nes ,rrlrzod tg

.i ps FaIV 'aurpnlll€ Enou o to"rc tfod rf1 nes ace;e"rd rfod a; 'a1tu
...i)' r .
-lpnlTl€ gzeofuangul au urglrodutoc ou arer ul InloJ Er ?Brg^ap€
1.,i ap IaJ €l alsa rEO 'l€Jg^ape a+sa nJcnl lsace J€I '1n1uaure1tod
-utoc gzee\uangul au allulpn?l?€ EJ undnsa"rd luauleo r{1mu reu

ra3 'glrleFaeuaa^Jualpsnq?oIJII€nouIBEsEIJuBaptu^IlJusaeJccpIugg;PaSdpsq1rsecoad1udrtlnadlsege nr
EpBJ?s ad pug8raru rS a1a;reotatd r3-npugJg? '1erut-tdap oss€old

olqed el TrO eallqoruolne ap €Irlsnpul ul Brlul e n"rluad "rus

-ocou lnplrdec €ale nu pt EJas€clldxa 11 ttfradxa ac pdnp olIJnsIA
rS-npuguopueqe prod,iruag EI n€S lerfeuFeun easdq II Er ruluad

rev ap ro?rpa Bc nIcIAJas rn1 lnrut;td €l ap ?JeJ€ ?Bp asasry aJ
pdnp eies alrrza?u€J e1 pugfunua; f,auslg ?1e d. el ug lEldea.rpau
orunl o ad rn1 €IcAJgs n;1uod €uI^ 9p ac durl uI as-npuldtgl

r* pug8ugld 1;rezo141 e1 rpug8 ealnd Ie-aJ aqcsa4 o g?€poltlu
asncpJ r€ru nu aoaJ€oop ouIlxIS ralodu3 InuBA€l azalctd gs
pugznJar olaFuelaqclI4l ad nBS ialualed ap Inorlq e1 -reuortcun;
ap €s e;nlsod ulp sJaAIun a"rdsap alllJoal uluaza;d err rS1 pcep

ETrq€Jo^BJau Eullrlnl o-Jlul g B^ 9c as-npu€urol ulo?sulg 1JoqTV



'plrqasoap aJa8alaiul o ards I3 I"pl rou e.rds acnpuoc BA a? ,,+rroJrp

rS nou poru" lsatv 'aluIEuI IBoA€ al alea ad rrferuro;ur t3ealace
lIJaJIp rS nou potu un-J+ug rru.rd rctt :ttJutta afJnJof rsoloJ IaA
pugc elduglul €^ as €lseaav'aluruu3 elrasqo realnd nu ac €Aac

rzal pugc pugd alliplqrqrsod rzullxa rf1 'e,rrlcads.red pugqutqcg

'('tl'u -,,csoe1d-csoJ1" guureasur,,dog

-drg" 'gza18ua equnl u1; lndacul BI ap 1nz9^ re-l nu ac ap lqar?ul
al ?gcuI '1uapr,ra ap tgl€ a"red 'lr.radocsap Fl€pO '1a1duroc pfes
-aur a?sa dog-dqg ',,dI.Id" Inlugnnc €apal IoA ',,f" nc Auna"rdurl

aJalrl ad ec alrJnJnluoa rlSelrc aJ€c uI lr.zec ur 'runcy 'QI€ ,,I"
un eapal Ilod ',,dOTd" ulp ,,9" B;41t1 €l II1n a1 PoBO JolaJolII
ap alrnu*rqoau rolaurroJ epnlc uI 'TlPlIIIqrsod alplelac a1€ol
uapnlexa ps elurpual urol€ ',,dOTd" Inluglnt urapal aJ ?1€pO

le,rac1p rS
rzan r€tr\I 'nou urp 1-e1Serrr.r4 'rrlo1 nc ura8aiafuS 1g rS ural8eounc

II aJ€c od ',,dOTg" lnluerrnc E?€J€ sol reur op inuasaq

'?ArlBaJc e.npug8 ap rrFale;1s IsoloJ
e ap rB efg,rug € ap ar?seou IIJgrPloq u rB r,rrleelc U E ap arlseou
rarfualur e pfurcasuoc o rc '1efg,rug ap .ro*n cr8eur ?aJcos n€s
cnJ+ rnunaJl Inle?lnzoJ a?so nN 'crlaua8 leutur-ra1op BAac alsa nu

'luaprcae un alsa nu ea?€lr I?€aJC .roltctsrd alrJn?PsgJl csollq
-sls aJ€c acr8olorq altdtcutrd ?gcap apFT.t utfnd Ietrr luns nu
alelrlrl€arc BI cnpuoc ar€a a"rrpug8 ap allcruqa;, 'Pcl?uapr alsa
LI 'pfur.rn3n nc ?IJop n€s ?nJA g aleod o, BAaD alsa 19c drutl 1g1e
m 'rrrlearc u B ap glrnusrqo efur"roq ,,'aJlBI 9s Ils.r€ Bcep 'pcrsrd

o rJop Se-IIN" :aunds J€ oJ€c €Aaurc e"rdsap €aA€ IB e.re.rpd a3

rrSrgtd TnIVUIYI

t""nCIot$

'"'{"x \ :i'- I Indiferent in ce domeniu de afaceri activezi, viitorul i{i va fi

0 modelat, chiar determinat, de inovalia care are loc astdzi. De

unde au aparut toate centrele de sdndtate qi magazinele de
inchiriat filme? Cine iqi mai aduce aminte de vremurile in care

singurul model de pantofi sport pe care il avea toati lumea era

din pAnzd alba qi cu talpd plata? De fapt, cAnd ai observat cA

sunt maqini qi produse japoneze peste tot? Poli sd ili aminteqti

de primul casetofon portabil pe care I-ar vEtzut? Cine a inventat

aceste lucruri? Viitorul tdu depinde de idei mdrete qi, pentru a

avea astfel de idei in permanen{A, nu poli sd ie bazezr pe noroc.
Jocurile minlii te inva{a cum s5. ai idei. Sunt tehnici clare qi

practice, care iti permit sa g6seqti idei mari sau mici; idei care

fac bani, rezohd probleme, intrec concurenla qi te ajutd sd avan-

sezi; idei de noi produse qi de noi moduri de a rezolva problemele.

Tehnicile sunt alese dupA cAt de practice sunt qi variazd de la

cele clasice pAnA la cele mai moderne. Sunt impdrlite in tehnici

liniare, care ili permit sa mAnuieqti informaliile in moduri care
vor genera noi idei qi in tehnici intuitiue, care ili arat6 cum sd

gaseqti noi idei folosindu-li intuitia qi imaginalia.

Un cunoscut joc pentru copii aratd qase pescari ale cdror fire
sunt incurcate pentru a forma un fel de labirint. Una dintre
undile a prins un peqte; problema este de a gdsi pescarul ciruia

ii apar{ine. Se presupune cd faci acest lucru urmdrind fiecare

fir prin labirint, ceea ce ar putea insemna pAnd la gase incercdri,

in funclie de cAt noroc ai. Evident, este mai simplu sd incepi de
la celalalt capat qi sa urmezi firul de la peqte Ia pescar, caci ai

un singur punct de pornire, nu qase.

Aceasta aratd cum am documentat gi am dezvoltat Jocurile

min{ii. in loc sd ili ofer un catalog cu toate tehnicile creative
cunoscute qi si te las sd ili dai seama care dintre ele chiar func-

tioneaz6., am inceput cu ideile (peqtele) qi am parcurs drumul

inapoi pAnd la fiecare creator (pescar). Apoi am identificat

metoda care a prins peqtele.

Unii dintre cititori vor sim{i cd oblin mai mult de la tehnicile

liniare qi Ie vor ignora pe cele intuitive. Al{ii le vor prefera pe cele

intuitive qi vor renunla la cele liniare. Poti produce idei folosind

ambele metode qi ar trebui si nu te limitezi doar la una - cu cAt'

generezi mai multe idei, cu atAt mai bine.

Aceasta carte va schimba modul in care ili priveqti propria

creativitate, dezvdluind-o in acelaqi timp. Poate pentru prima
datd, vei vedea intinzAndu-se in fa\a la posibilitS.{i infinite.

6[ ro1 erfe.l.our ap aluru€ cnpe au aJ€c nlcrlJos un n€s snpo.rd un

w 'a.racege o 'aapr o 'uruas un 'pur;n uI €Aac l€sEI n€ gc n"rluad ro.ra
asaurnu 11 'epcoda r.rr.radocsap IS lapl acnpo.rd e n;luad Frruqa?
u{} aJ€carJ lISoloJ ne EIEaJ eferrr urp roJa urnc a,rdsap aldruaxa rS

D2. ^ r.rrlsarrod 'alopcaue pugznlcur - pzeauorfcunJ aJ€c uI mlrr^rloru
'oltN\
e ar{ecrldxa o rS Iraruqal €oJISoloJ n;luad esrcard runrfcn"rlsur

Ep aJBc ueld un aurfuoc loltdec aJ€oard JolrJgcolo"rd ea.rerrloza"r

n"rluad rapr rsg8 B ap aunu€ Ecluqal o o?sa IIluTur p cola"recarg

'rzan{cs ps euruasug ealnd .re ec a.rdsap aunrfou BFen o pugl€

'rnlalunur e age.r5o1o; o e1 rS rrnrqcs BI as-npugqloq '1.roSop ul Els
arec Inu€rur*oq ec U IaA 'lapi glqo ES urnc e"rdsap arlsa8ns o lgcap
€aA€ ral nu 'rcruqal alsac€ rlAalrc As lgcap rc€J nu gcBO 'a?unru un
ar€oqoc gs rS ap"rnrqcs gund 67 gs atnqaJt nJlsou lnueurr3oq 'rqcs
ap pldacuoc urldap ad a8alafug e n"rluad'r3n1o;, 'aapr urp alred o

rfnusue.rl ps o gc aleod rB ppedpz ap lr.radoce alunru rnun B age;F
-oloJ o rS r;nrqcs a1*ru rfg"re II ?s Tlod 'paSep ury p1€polcru lr3ar

€ nu aJBJ ueurr3oq rnun Err{cs B ap BaJacpld rcrldxe ps pJJBaJ
-uI 'alrcruqa1 43aso7oJ ps ornqorl repr agr"rdo.rd ea.rc rf-e n"rluad

- BelJ€r r13a1c As sunfe ap olsa nu gc zaruqqns ps arnqaJJ

'atJnc!rutuas nc ptutoJ o pug"re8ns 'lnlnurfuoc pz€alrurrTap €rurrl 'oJ

-ndar un pzeara8ns aruq ap sur"rdnc prfuds pc earu eaapr leldacce
re Ec nJ+uod amde a1e.rnda1 'B?aJc nc gl€s€J1 aruq gldurrs o ?gJap
alsa nu EIq€1 ad 'a1e1qear ug'rSap ',,oJndar un a 'Bg" :mdg 'p1qe1
o ad e"rndar un zauasap gc urmdnloul au gs 'e"r1snp e r.J+luad'pz
-nata?ns o rc 'p.tr1ee"rc efuat;adxa alnsap nu ttJuttu aTJnJof

'el erJezrue8.ro n"rluad ltqesuadsrpul rlap gS .
!,,1aunsg.r ap lapl" rfnec gs epun rr13 gg .
ie1 etleztueS"ro ug ,,rapr nc 1nuro" $ qS .
i,rrlcnpo"rd rcru il^ap PS .

lrfplrunlrodo ad €r alaualqord r1Sa.tr"rd gg .
lalaferd rzaz{e?rlar gS .

laxaldruoc rJaceJe ap alauralqo"rd n.rluad rrfnlos rflo,rzap trg .
iasaco"rd rS rrcr.tres 'esnpo;d alqca^ tlSafplpunquI gS .

lesaco.rd rB rrcrrr"ras 'asnpo"td rou IZaaJc ES .

lpqrsod acru.ralnd reru rB aJ€ol€Aour reru elac ed

r"redocsap al pugc auud elapl IcUIpou ps rB rzelndlueru pS .
ir"rocege op rfglrunl"rodo rzaa"rc gg .
Irueq eceg e op rgc rou rlSasg8 gg .

ippueuroc el Iapi rza"raua8 9g .
:urnc efp,rul tal

..rrE Ml&2, De asemenea, folosesc ilustralii, probleme, grafice qi exem-
ple ipotetice pentru a demonstra cum func$ioneazd diferite
oUTJ
tehnici. Unele dintre aceste exemple oferi idei pentru noi afaceri,
re
produse qi servicii care pot fi folosite. Aceste idei sunt aurul din
20
rAuI de cuvinte care curge continuu.

Fiecare capitol incepe cu un citat din Arta rdzboiului a ma-

estrului legendar Sun Tzu. Acesta gi-a scris extraordinara carte
in China cu mai mult de 2.400 de ani in urmd, insd principiile

lui se pot aplica la fel de bine creativitalii in afaceri, dar qi rdzbo-

iului. Fiind de mult un clasic pentru oamenii de afaceri japonezi,

lucrarea lui este acum o lecturi obligatorie in multe qcoli de
afaceri internalionale cunoscute. De la Tokyo pAnd pe Wall

Street, conducitorii de afaceri cibeazb. qi aplicd principiile lui

Sun Tzu.

Un prieten, Hank Zeller (director, intreprinzdtor, inventator

qi poet) a descris odat6 creativitatea astfel: ,,CAnd ili dai seama

cd !i-a venit o idee care este mai bunA decAt orice s-a fdcut pdnd
atunci, !i se face pdrul mdciucd qi ai un sentiment nemaipomenit
de veneralie; este ca qi cum ai auzi o qoapti de la Dumnezeu." .

-li{src..r}.



Primul capitol din aceasta secliune, ,,Schimbarea iniliald",

te va ajuta sA ili dep6geqti temerile, indoielile qi nesiguranlele
legate de creativitate. Al doilea, ,,Stoarcerea minlii", ili oferd

exercilii pentru a te ajuta si incepi sd te compor{i ca o ,,persoand
cu idei". Pentru a fi creativ trebuie sd crezi ca eqti qi sA te porti

ca qi cum ai fi.
Priveqte imaginea de mai jos. Se pare cd sunt doud linii drepte,

ins5. po{i crea o a treia. Pentru a face acest lucru, depdrteazd
cartea de tine gi inclin-o in aqa fel, incAt sa fie perpendiculard

cu privirea ta. Aqaz-o astfel pentru ca punctul de interseclie al
celor doua linii sd fie in fala ta. Priveqte cmciq qi concentreazirt'e
asupra punctului de interseclie. Vezi a treia linie? (Ar trebui sa

arate ca un ac scurt care iese din pagind.)
Dacd tu crezi clt eqti creativ qi te comporli ca qi cum ai fi, vei

incepe s6 creezi idei din nimic, aqa cum se intAmpld cu a treia

linie.

Numdrul ideilor pe care le creezi va depinde in mare parte de

felul in care i{i defineqti problemele. Al treilba capitol, ,,Pro-

vocd.rile", iti aratA cum sd enunli problemele pentru ca afirmatia

finald sa ili dea sentimentul unei mingi bine plasate.

lacul IEJaur gs €uruasur J€ (nJcnl lsac€ at€J V'alrJnpug? azaztlod
'rcnpuoc aunrsa;d
-o,ro* tll es t*el Il nu ac durtl ul mplaln e

ap Inrol€c1lpaupleBdIappdrcuunrll81.ore1ruII1rnS al nu 'luapraur lsace 9dn6 €l
euralqo.rd urloza'r taqale un

r1Sa.rdo a1 'nldurts rS ;n4 '941.rJ ap leztleted IIAop nu tctu 't'rou'8t
ia-1as..rId.n,ellp'qrSoIn.urJo1oolln€;€cnrpr?luetlFaEaluc-nIISpeuueguuzraileslluaur'rn€naa'arlsEpa'ru'eI€unu?cdrsoepalccaBYusIraa'Ienlu1lpnSnsdalanzns1l}na9rcra€duJlAeag;ugdannclssB

e.rdnse aprS.raue rzaJluocuoc I1I ps rode 'a'lrleFau alaluaurrluas
rfdacce ac€J € nJluad 'E'l'tlrzod
?s lgcop amqaJl nu 'nran1 lsace

al€lrleal rEznaolour'laouy-oJfcalur,lltliopl9cllncspnrufJaol,scrulpSe1'?eBs'su^lNeIl8cIaJnupPoas'rl€rdul IIrpuenaulurrl€ellonItutufrlJnoouJlsrsgurEeuJlr

ps 'NII

raa 'r*n1o1 :(Nt,l,) alefue.rn5rsau rS aplatopul 'alt"raural lgcap 9^11
o n;lued Jolgunqp I€tu alsa nu crurIN
-tzod grrrleoJc aurpnllle 'E Il€Arc aulpnlrl€

o

r;l"riltlinna*ntlfl qs I3 €ar€ol€A rrrrrll€ lll gs 'alelue.rn8rsau rA altlatopuS
rlsasqdap rf-*s elnte rol a} a.rec aldrurs olr€oJ rfra'raxa

nuu11i"1erzgfau,sauaneuglrcufaulpoIca?Alsolterlduteoaarlferlpscuaoucarv'r'edrfaog'dncpnauu;gr,q8'1curaaSrrf1acSleuuaro'prcngallrllerleucnu'rurpt€lrozrooudJgopIaoloJrduc

acr8oioqrsd altlnsundsVr 9c llllq€1s ne pfurrlB ap IIuauBO
'a?€lllrlearc aP llsd1 rlurrs a1

pugc 1ire"a"1l anJe'1cagadrsealleaeceapuIal'IsJoacJcInpsluanpslrasdpql allapl rJu[s a1
tA ce"rp"rst1refrau'rrcs a1 pugc
p.tg,
a1r-ra31p luns apl air'rnpugF 'saccns ap uqd tS
ilneS"1oq"rrnfu,rrasd alac ap tt.tttlv 'lTclral rlSa pugc Icunl€ rc a1 arec
ed
e1 p,tgt al€l ay-rnpug8 'lerutrdap rlsa pugc rcunlv

alar ap allraJTp luns

ee nzf Nns

d ,,'areOugt1u1 eP u-tlzPd eu Ps
B.llsoou oelelnd ul Pi5"

wvx&$N$ WffiMwffiKelb{3g

,+)'n/ x/,w1m16$.r"{.a

..ivt M'eZz qi prost, dac6 ai mai avea curaj sA conduci. La fel se intdmplA qi
oU
cu temerile qi indoielile. Trebuie si le accep{i, apoi sA le inlo-
a
cuieqti cu gAnduri pozitive.
ff Prescott Lecky, un pionier al psihologiei imaginii de sine, a

2^4 dezvoltat o metodd care const6 in a-l face pe un subiect sd inleleagd

faptul cd un concept negativ intrA in contradic{ie cu o alta con-

vingere profunda a lui. Lecky credea cd oamenii au o nevoie nativA

de coeren!6. Dacd un gAnd nu este in concordanld cu alte idei qi
concepte mai puternice, mintea il va respinge.

Lecky a descoperit cA existi dou6 pArghii puternice pentru a
schimba convingeri qi pentru a dep6qi temerile, idei pe care toati
lumea Ie are. Acestea sunt:

1. Convingerea cA eqti capabil sa ili faci partea ta de treabA,

sd faci fa!d, avAnd un anumit nivel de independenli.

2. Convingerea cd existd ceva in interiorul tdu care te face
sA ai talente qi abilitdli egale cu restul lumii qi cd nu tre-

buie s5 te minimalizezi qi nici sd permili sd suferi umilinte.

Unul dintre pacienlii lui era un agent de vdnziri cdruia ii

era teamd sd sune clienlii importanli. Lecky l-a intrebat:

- Ai fi dispus sA te agezi in patru labe qi sA te tArdqti prin

birou, umilindu-te in fala unui superior?

- Fireqte cd nu! a r6spuns agentul.
- Atunci de ce te tAr6qti qi te ploconeqti la nivel mintal? Nu

inlelegi cd, de fapt, faci acelaqi lucru atunci cAnd intri intr-un
birou foarte ingrijorat dacd va fi sau nu de acord cu tine? Nu
vezi c5., practic, ii cerqeqti respectul?

Este necesar sd lii minte ci nu trebuie sd ili schimbi persona-

litatea sau via{a, nici sd te transformi intr-o persoand noud qi
mai bund pentru a-!i inlelege qi a-!i inlocui gAndurile negative.

Generalul George Patton a fost intrebat dacl a simlit vreodatd

teamd sau nesiguranld inaintea unei b6t6lii, A rdspuns ci i-a

fost de multe ori teamd inainte qi chiar in timpul unei lupte,

dar cd mai important era faptul cd: ,,Niciodatd nu mi-am ascultat
temerile".

Ttc-Ta,c

Tic-tac este un exerciliu puternic bazal pe opera lui Lecky qi

este fdcut pentru a te ajuta sa i{i depaqeqti temerile, indoielile

qi nesiguranlele. in Tic-tac, ili notezi temerile, te confrun{i cu
ele direct qi apoi le inlocuieqti cu factori pozitivi care ili vor

permite s5 reuqeqti.

'Elelds9r '1urze.rd o pc€p JoJnl

o acnp€ € ap €al€llIqrsod aJ€Irr -nl Insgr ap a8unle ro^ lgcul
'pgrnu3rqoau ap lgle olsa eaapl
rcru alsa lgl€ nc 'plueasr.r reur

€aapr a?sa lgc nc 'E8l?Sgc nu

pcsrr nu aur3 'erfenlrs gaseafgl

-gunqurl gs lndrutl lol ?cr€acuI
area rS rAr?BaJa luns oJEc rac ad

FJnup€ rg rS glcadsal II Iruatu€o
'psurdsa"r alsa €aapl Fc€p J€IqC

'e8eu rol oI 'els€ €l ltpug8 e-s
rB alllaropul o1€ol arrJs rol IruI ufap gc ltqeqord rS aurur ]gcap
eropr allntu rciu lgc csaurud
ps EaJA 3e nu 'roruedruoc 1n.r plrsnasr rcru also 'pfuer"radxa 91
-e1ar.rdo.rd na g 3e gcep laptn1
-or pqtun{cs 'apurn r"rnlndaaug -lnlu rcIu aJB EaJacnpuoc 'aapl

urp ur,ro"rd aseor.rol8 allJnl€uu E?seace lurze.rd ?s +soJ aJB nN

- FJBurpJo€Jlxa au Es alnqaJl

nu €aopl ',,crurru nes 1n1o1"
a"rrpug8 op dll un a?sa Blsaev

CV.I CIJ

ruN cvl.-3ll.

CZ 'snpo"rd nou un €oJc

K B ap €ru€al pzealcund ealrop p ln;acnpuoc Fnou aapl o eluezeld

/: ,'J<nd-^ B ap €ruBal €l ?raJaJ as InruIJd 'arrtle8au tS a,rtltzod r.rnpugE
ap aJlsolu nt 381-cIJ rrfrc.raxa ap alduraxa gnop luns sol rc141

€A yrogt$.r\'
'ilr

',cEI" qns €alsace ad a1-at"rcs'n1lcalqo I ntytzod

Inun n) 'n??ca?qns 'a4n?au pup? atncatJ a|iatncoyu7 '8

'puorfe.rr allJnJcnl tzata8exa rS rzaru.ro;ap

runc AIFV 'aa4n&au unpup? aryarD arnpl ug pzDapcraC 'z

pctpatdtug ',,c1.L" qns al-arJag'Tndocs 73u17o ?11 ps 'I
a? arDc antyt?au ayunpup? pznalou t* pctJtluapy

tn viala mea n-am ar,rrt o astfel Presupun cd sentimentele mele

de idee. Cel mai bine este sd nu negative reflecta felul in care

imi asum riscuri. stau lucrurile: daca simt, tre-

buie sd fie adevdrat. Adevarata
mea problerna este o falsd ima-

gine de sine: oare compania
m-ar fi angajat dacd md. vedeau
dintr-o perspectiva aLaL de ne-

gativa pe cAt md vAd eu?

: Iili:.
..\1"
" l,:.1

t\:.} Ultima mea idee a fost un e$ec Exagerez importanla lucruri-
rasun6tor, iar cea a lui'fom nu.
:n lor (eEecul meu, succesul lui
Mi-e fricd sa mai incerc.
?* Tom). Thomas Edison a spus
odatd cA singurul drum spre
succes trece prin eqec. Singura

crimd in viala este sA nu in-

cerci. in loc sA incerci sa nu gre-

qeqti, incearca sa ai dreptate.

TIC-TAC NR. 2 TAC
TIC

Nu o sa fiu niciodata in stare Fd cAte putin o data qi apucd-te

sa o fac. de treab6. Nu existd nici un

motiv pentru care sd. fac totul

in grabd.

Probabil cd o sd dau greq gi o Nu trebuie si fie perfect. Aq
sa fie un eqec.
putea sa invd{ ceva qi sd imi
imaginez cum md voi simli

cAnd va fi gata. In trecut, am

facut bine lucrurile. Md con-

centrez asupra proiectului, iar

atitudinea mi se va imbun6-

rati.

Nu imi pot impune o discipli- Trebuie sd am autocontrol pen-

nd. Nu am autocontrol. Nu voi tru cd in alte situalii m-am des-
curcat bine. Nu trebuie decAt
fi in stare si imi gestionez
sd muncesc cdt de bine pot, cAt
timpul de unul singur.
de mult pot. Am Ia fel de mult
autocontrol ca toti cei pe care

In?uau€lJBdop ulp iEs Jollualueo B al€lIAI?BaJe ap €sdII ap
?€JoftJFuI €Ja rJnllpa alu€1.rodrul Iaun alalulpo3aJd 'luacag

'rrfp111ea"r

erfdac.rad qras€ruroJap al aleulcppgrul cugp€ aurnl a"rdsap rol
ap.ra8urrruoC 'neapal p nu 'ra slz nB 'pc nrluad sundsp.r n€ nu
rnlnqrrl rrJquratr{ '€u€ur nJ lncgJ e rS s"ro1u1 e-s 'sndo lnpru ad
sunfy 'InlngJ €aJESJaA€Jl eaundnsa.rd ac eaac 'aca1d FS ?InqaJl e
Elullls ap ruarueo arlurp lnun 'run1 e^olgc EdnO 'a"ratdo"rde utp
n€J un €l €ulurJal as Jol €alunl Ec €opaJJ aJ€c aaulnc enoN ulp
qrrl un +e+IzI^ e gfurrlA op Iuarueo ep druF un 'qrurJn ul IUE nC

YlVlIlNl VSUVghllHcs lDlclclohl Ys t.Inc

',,aqle" al"rnpug8 Blngc e n"rlued I€uruas un ad €c leruo1n€
IsoloJ ral al 'qatopug nes lJarrrol €aAB IoA pugC 'e3e uaunds gs

€c ',,Epu€uroc 81" - a,trlrzod alaun nc arrrle8ou ay;rnpug8 1elullu

r13arnco1u1 pc tredocsap tarr 'aura;A €Aoc c€?-cIJ llsoloJ re ac Adnq
'o?u€urruop rualap JoA aAIJIZod ap.rnpug8 ac dunl ug 'a"r8au Jolaru

-JoJ Eauaruas€ €apgcs .ro.r anrle8au o1e? al"rnpug8 'ce1-ct; u1
'gfuepodurl ul pecs at8au alac J€I 'alueururop

urlap aqle olaurJod'(,,€FIlSgc e" '1Fua) ,,NI1A" r* 1,,e.rnqz e" '13ua)
,,XI.i[" alalullnt rza,r 'aqp JolaruJoJ e.rdnse IzoJ?uacuoc a1 qc€p
'r3n1o;1, 'e"r8au alac aJ?ulp aq1e alaurJo; r.rouFt 'a"r.8ou alauasap

e1 rS aloruroJ EI Illn at ES le?ulur leuorfrpuoc r1*a Ec nJ?uad

'suas gJgJ rS nrue;1s EleJe sns leru ap alauasap '1ndacu3 e1

l$l |rrrltr{ F I
'g1r,Lr"r1od eruedtuoc csas
l?
-EB ps JBop oInqaJJ 'ac€J JoA o
w
II|IB IS 'snpo"rd uI parc ar€c uI
.",{ Inz€c uI 'rfod 'ralr pceq'a8urd
-sal iJ pueos"rad o geep J€rqc IJrut
+('."J&: (l -nl alrraJrp efp.tug rfod 'sn1d u1
'4'tr,lUV!r^".t$".'^
'plesaJalur aU ps aJ€c aruedtuoc
o rsEF eA aS 'cJacul ES aInqoJJ '1n1coro"rd Epugl gs aJ€c arued
-ruoc o csaspF ps o nu g1€polclN
'e1se nr13 gs apun ap IrrE nN
epoJa e1g1e undap ps ore lsor oC

'9uralq

-o.rd o nu 'pceof o !] BA Inln"rt
-nl €aleuorlso8 1gcul 'ala"tcuoc
ap 1g1B olllcgouaq tS lueltodurt

ap ?918 alsa In?carord'csount II

.r MlA' /.t,// editorial qi de marketing. A angajat un grup de psihologi pentru
\.){!v"
U a afla de unde provenea lipsa de creativitate.

U Dupd ce au studiat angajalii vreme de un an, psihologii au
descoperit cd nu exista decAt o singurd diferenlA intre cele dou[
2A
grupuri. Persoanele creative credeau ci sunt creative, iar cele

care nu erau creative nu credeau cd sunt. Ca qi in cazul tribului
din Noua Guinee, cei care nu se simleau creativi aveau o per-

ceplie deformat6 a realitdtii. Angajalii iqi pierduserd schimbarea
ini{iala.

Psihologii au recomandat instituirea unui program simplu,
in doud pdrli, menit sd schimbe sistemul de convingeri al celor
care credeau ci nu sunt creativi. Preqedintele a fost de acord qi,
intr-un an, cei lipsili de creativitate au devenit mult mai creativi
decAt cei care erau inilial aqa. Odatd ce qi-au schimbat atitu-

dinea, au inceput si dea atenlie tuturor provoc6rilor qi sd iqi
,,incordeze muqchii creativitAlii" in moduri extraordinate. itt

urm6torul an, acest grup a generat multe programe inovatoare

gi carli de succes. Aceqti oameni qi-au recAqtigat schimbarea
iniliald qi au inceput sd se transforme pe ei inqiqi, dar qi lumea
din jurul lor.

Prima parte a acestui program extrem de eficient trateazh

afirmarea de sine; cea de-a doua se ocupd de afirmarea creativf,.

ArInrrInEA DE SINE

Pentru a-!i creqte afirmarea de sine, fa-tri un obicei din a-!i
aminti succesele, calitdlile qi caracteristicile bune qi din a uita
eqecurile. Nu conteazl. de cAte ori ai dat greq in trecut; ceea ce
conteazd este tncercarea reuqit6, pe care ar trebui sd !i-o
reaminteqti qi sd o intdreqti. Un agent de vAnzdri de succes, de
exemplu, trebuie sA iqi doreascd sd dea greq de cAteva ori in a
obline o comandd pAnd sA reuqeascd o dat6.

Succesul naqte succes. Micile reuqite sunt trepte c6tre altele
mai mari. Primul exerciliu const6 in a scrie qi a menline o listd
de afirmarea de sine.

Trece in ea toate lucrurile care ili plac la tine - trisdturile,

caliti{ile qi caracteristicile tale pozitive. Include succesele pe
care le-ai avut in fiecare zon6. a vielii tale: personald, profesio-
nala, educativd gi aqa mai departe. Daci te recunoqti pe tine
insuli, abilitalile tale qi propriile calitdli unice, vei prinde curaj
sA te pui in miqcare.

Dacd ili faci un obicei din a-!i aminti succesele qi calit6lile

personale qi din a da mai pulind atenlie eqecurilor tale, vei incepe

sd ai parte de mai multe reuqite decAt ai fi crezut ci este posibil.
Imagineaz6-li o persoand care invalA sA loveascd o minge de

'o^rlrzod rrlBurJue alJcs B €l al-atreoluJ

'rody ,,'aunq rapl €aA€ e n"rluad arfecnpa Plnlsap ru€ nN AI?€

-arc U e mluad ugr+pq ee"rd lung 'gunq aopl o €aAB € n.rluad .ro1

-rsr1cr1d ea.rd alsa IBqII I 'Allearc alsa rcqltr^l Bc parc nu tf1e1te3
'ru€ rop ap ?unq aapl o lnle l€tu € nu IBr{Itr\I" :IIJcs 9s ealnd

.re-s 'nlduraxa aO 'alpgt{ ap FIBoc AI1e o ad nes rrur8ed e PIIBI€ao
ealred ed a1-et"rcs 'e,rrle8eu r;npug8 T€ pugc A1€p aJ€coIJ aO

rolrrferu

-rg€ €aJelnturoJ rqwqcs 9s ?nur?uoJ "t'Ircs p ac duty u! +rJg^rrc

ar€cau €l oulq e1-alSapug8 rS tqr;8 al nu 'rucs ac AJnsPur ad

'alredap rcur e3e I3 ,,Ilqlllll€arc Inrep p 'pq1141 'n;,

'dn"r8 urp gu€osJad prrtlealc rEIr €ac alsa leqrtrN tr1€aJc l€r9lap€

nc 1ung" ',,PAI?€OJO Auuosred o r13e 'I€qlIAtr 'FAIl€aJc pueos"rad

o a?sa l€r{lw 'EArlBaJc pueos.rad o luns 'T€qlw 'ng" 'nldtuaxa
aO '€raJl e rB enop B '-rglul aleueosred pulsoloJ 'ta a1e alu€rJ€A

ap rcazpnop arJcs rB rrferu"rge olsoc€ aJlulp eun a8ap 'urncy

'€l ealell^Il€aJc a"rdsap alTraJlp rrfeur"rge €^a?gc ar-rcg '(,,rapr

aurfqo e mluad p1r,rr"r1od Bol€lllr?c€ u1 leaqdrur '1r,rr.r1od pdrutl

€l 'lr^Illod Incol €l luns euneap1o1u1") .re1ncr1"red n€s (,,/\r1€

-arc 1ung"; p"raua8 :funue ap IaJ aalro U al€od 'etap 1e1dul91ug

e-s oc e,rac a.rdsep FAI+lzod gzerJ o alse arfeul.Iue o '+erP^ap€ olsa
pul$ €c ezrlen L a1 € nJ?uad
pc rzeJc n1 Pc PTUJIJ€
"rt1ee.'rnc pl Insaccns €l ?Inur ap lerns?Iuou

rnqrJ?uoc EA nJcnl lsac€ r€op rB "rolp8ur.l'ug r13a Fc lunuqrrre
ug rf-gzeeurFeurl '?llqtsodutr €rJolcIA ac€J €A nJcnl lsac€ J€op

rB surrrul rl3a gc lunugrue u1 rf-gzeaufeul 'aur8etur Bac€ rualop
rarr rS e1 e eutFetur o rrfurtu lrt{co nc llntll ap Inlsap a1serrr"r4

'al€lq€oJ '1de3 ep 'ourlap rzaur8eurr rfg ac eee3 lolp"rnfuoeuI Jol

6e 1nrpatrr a.rdsep tS a1e a.rdsep 1erg^ape a?sa ?c amdtqcug r*l ac eaec
ap arfcung ug gpoduroc as tS lurrs 'gzeauotfce euerun alefurtg
1n9z .$'
'glrl€aJc pueos.rad o rl*a pc ea.ra8ur.tuoc TJ9+uI e rB erullna e nrluad
?ynoso$'" asrrcs rrfeu.rrge a1Seso1og e?seacv 'pcturalnd ap IIqIpaJcuI rup

'gldrurs ep "ro1g1a3ug olsa r8oloqisd op ??lsoloJ Ecruqal €nop V

YAT.l. us VSUVhIU ICV

'Irgl€J op nu 'a1r3ne.r alrJgcJacul op PJncnq es rS a1$a.rp1u1 'alurtue

acnp€ IAI Inl €aluru 9c n.rluad sap reru 1o1 ea8uru el3a"rautu
'oseo;outnu r€ur luns ollJple.l r$op 'r3n1o; 'rJaurlu o B uI nu
'ea8urur elar e u1 lradxa ?aeJ I-Fs InqoJl J€ rnl Inluatu€uaJlu€
'llpllllqe taun n.rttg1?unqurl Inlaraas r3 "re erfrlada; pceq 'sap
rEru lol rJar[ru err rs urfnd rclu 1o1 AzA?ler 9s adacul err 'pues.raxg
'€a uI lgcap a8urtu P8ugi ad ep €^ llnur reru '1ndacu1 e1 31oF

. ( lvl/.r r CAnd ai terminat, uitd-te la frazele negative. Acestea sunt
obstacolele care te impiedicd sd devii creativ. AnuleazS. ideile
,\\,! , / // negative scriind afirmalii specifice referitoare la acestea. Pentru
cele de mai sus, ai putea folosi: ,,Mihai are idei bune in fiecare
J\. zi. Ceilal{i nu-l cunosc destul de bine pe Mihai pentru a-l judeca.
L] Mihai este o persoan6 interesantA, nu plictisitoare. Cei mai
mulli inventatori nu au prea multa educalie oficiala" qi aqa mai
$
departe. Scrie afirmalii in care ili exprimi dorinla de a fi creativ
3il
in fiecare zi, timp de cinci zile. In aceastA perioada, gAndurile
negative se vor opri aproape sigur; in acel moment, continud sd
scrii afirmalii pozitive pAnA cAnd nu vei mai simli nevoia.

Citegte cuvintele de mai jos.

TAE CAT

Oricine iqi poate da seama cd aceste litere formeazl. ,,THE
CAT" (engl. ,,pisicd" n.tr.), nu? Dar priveqte mai atent. ln cazul
in care cercetezi literele ,,H" $i ,,A", vei vedea cd sunt identice.
Perceptia pe care o ai asupra acestor cuvinte {i-a fost influenlatd
de aqteptdrile pe care le-ai avut. Te-ai aqteptat si vezi ,,THE" qi
nu ,,TAE", ,,CNl" qi nu ,,CHT". Aceasta aqteptare a fost atAt
de puternicd, incAt !i-ai influenlat creierul sA vada ce te aqteptai

tu.
in acelaqi fel, cAnd te agtepli s5 fii creativ, ili vei influenla creierul

sd fie creativ. Odata ce crezi ca eqti creativ, vei incepe sd crezi in
valoarea ideilor tale qi vei avea puterea sd le pui in aplicare.

REZUMAT

Fiecare dintre noi trebuie sd iqi afirme creativitatea. Degi
multe falete ale creativitd{ii umane sunt similare, nu sunt nicio-
data identice. Toli brazli sunt foarte asemdndtori, insd nici unul
nu este Ia fel cu celdlalt. Din cauza acestor asemandri qi dife-
renle este dificil sd rezumi varialiile infinite ale creativitatii
individuale. Fiecare persoand. trebuie sd facd un lucru diferit,
ceva unic. Pdna Ia urm6, artistul nu este un om special; fiecare
om este un artist deosebit.

'rapr nc ?ueosJod o €c rlJoduroc al ps

€[BJncul JoA a? aJBc rrlrcJoxa acazaJdsun aurluoc lolrdec lsacv
'roJou €unpe rol nu rcru J€p 'Bun rzur.rd nu ?s ealnd re-s 'a1o1s
a"rds rzurlul a? pugC 'rurpn+rsrcrrr rS rfglrunl.rodo "reop 'nfuereE
EJaJo nu eorunT 'eaunrfce rS erfualur acnp 1od al apun IIS fs

apun ap I€ nN 'alrJnl€nlrJ s.rnc.red e nu rcru 'erfualur lnl€ u nu

rcru aJBJ gueos;ad o lgcap llnur ruru U ral J€p 'r{EoC u€A nou un
funfe nu Bs ealnd re-S 'nrcorpeu .rolcrd un ur{nd Iac rualop ?an

'a;esoaau aladela aleol ur.rd rcaJl J€rr{c rS "rolcrd IU ?s IaJA gc€O
'alTleaJc aueosrad raun JolrJnlenlrJ ea"rruqdapug rS erfuelut Rzealt

-uoc '€un rua^ap rarr 'rapr nc EueosJad o ec rf.roduoc a? Fceo
'at8r1e.r ug puorfoura

lecrldrur g ral 'nrz.rgrl r€tu n€s aruaJlap reur '1oa"rd mun alrJnl€nlrJ

rlBaurldapul pcBO 'lnun rualap ran tg8nlpc un €c rf"roduroc
al pcBCI 'eqfnls azorcgo ornqar? ploa;d 'e1eot- ElrB^uI gs arnqarl
p;g8npc :r$or8r1a.r U € ap nfiualut Bqr€ ps 1n"r93npc nes 1n1oa;d
ea sunfe ap a?sa nN 'lal €l pugJnc uI acEJ JoA Jol ala.rara"rc '1o"r

IacB pugcnl rfplrac n"rlued rA ra mluad pqrzr,r ceJ Ii rA ,,pseor8
-rlar pueosred" ap.lnlor ?rrrnse rBl ploa;d rB 1n.r93npc pugC

els€ac€ nc p.rnlp8al oarl rfturs e g.rtrg laqtnls

InpruoruaJac gzatcrJo arec rfoa"rd p?srxa '1ag rSelace u1 'runrcp8n"r

aleuorfducsur luns a.rec ad Bl€oJ apg^u1 ac durl uj enaclp e1
nes sorFrler rnl Inrolll^ BI 'purc e1 Ipug8 aleod as 1n.rg8np3

'aunrcg8n"r ap rfo"r acaza"rdsgnop rS "rerqa a.rec*ru

ug aurfuaur "rg8npc un 'rroau11 'ul^1p lnrfeds a.rds alunrcg8n"r
rloJ JB tunc rB ec 'aleuorfdr.rcsur luns runrcpEn.r elsace erec ed
rfor pg,ru1 ac durrl ug alrunrcp8n"r unds r31 ruelaqrl rr.rp8np3

te nzl Nns

ffi .,'rnlnsrurour lo o+o+lllqoroulnA
ep lruuoLrJorlr no1de15o

lirsncsr rrcruroqzpr'eL!rLloen ul"

rxJ"N{&e wxuHexvo&s

/nunv^/41ggd.{-

PLAN U L DE IDEI

Oferd-i minlii tale un an- Siobilesle un plon de ldei

trenament in fiecare zi. Sta- Flxeozo-te
Alimenleozc-li minieo
bileqte-ti un plan de idei pen- Nu fi Lrn boron ol obiceiulul
Fo o onolizo o conlinuiu[]i
tru o provocare de care te o-
cupi, cum ar fi cAte cinci idei

in fiecare zi vreme de o sdpt6-
mdn6. Vei descoperi cd pri-

.r Mirr'!/"/. mele cinci sunt cele mai grele, Creeozo o bonco o minl i

+^*\V- dar acestea vor atrage iute PlimboJe mult
{.}
ft alte idei. Cu cdt ai mai multe
idei, cu atAt sunt mai mari Copleozo-tl gdndurile
{*
qansele de a o gasi pe cea cAq- Gdndeqte corect

tigdtoare. Iine un lurrrol de idei

AvAnd un plan vei fi forlat

sA produci idei qi alternative,

in loc sd aqtepli sd ili vini in

minte. Vei face un efort de a indeplini planul chiar dacd ideile pe

care le giseqti par ridicole sau exagerate. A avea un plan nu te

opreqte sd produci mai multe idei decdt ai stabilit, dar te va face

sd ai un numir minim.

Thomas Edison a delinut 1.093 de patente. Credea cu tdrie in

a-qi exersa mintea lui, dar qi min{ile angajalilor sdi qi considera

ca fara un plan nu ar fircalizaL foarte mult. Norma lui de invenlii

era de cdte o invenlie minord la fiecare zece zile qi una majori

la fiecare qase luni. Pentru Edison, un plan de idei era diferenla

dintre a mAnca fripturi de vitd sau un castron cu salati devarzd.

Rrn?s- &lleveftclbt/

Desenul de deasupra seamdnd intr-o anumitA mdsur6 cu
mintea ta deoarece de fiecare datd cAnd il privegti vezi ceva nou.
Care sunt toate lucrurile pe care le conline? Cel mai probabil,

ai descoperit niqte litere qi cifre. DacA !i-aq spune cd trebuie sd
gaseqti douAzeci qi qase de litere ale alfabetului qi cifrele de la 0

rffitrF?r'"ry .ldillltlt.,t4&{K.

a{ ll
i {dtt

'nou ulp

al-qlp 'nu gceq isof T€ru ap €Ii€rlsnil uI lmuslqoau €Aac IzaA
'?€ldalS€au BAac IS llrasqo PS JBp 'p?^ 111IB ec eaac tdec"rad 9s

aJBa nc 'pJBulq aJapo^ ap IoJ un rflorrzap 9s a1ru"rad en rfl rlsarrt"rd ac
€aac sl arfuale lerp^ope nc pugprocv'gseolnJ€rlru rol EoU€d €apal

e ap rS auntuoc allJrucnl el BlIn o+ € ap gJeulpJo€J1xo ealelrcedec

rflo,rzap lll qs elnfe BA o? np1 p"rn[ urp Barunl BI 1ual€ U V

'uapaa nu J€p 'tutnud rSn1o1 rS auacs ap rS alcarqo

ap 'r;n;cnl ap psuaurl al€lllu€c o putrrt.rd 91BIA ur.rd uaca.r;,
'eapal € ap €ol€lrlqe arurEeJlul uI uISoloJ au nu 'recrqo aq

',,raur ilqco qns J€Ir{c

era 'a1Se.ng" :rlBapug8 a+ 9c lTq€qotd'zec 1soce uI ',,ap" 1n1u9,rnc
gceq
urp alac ad le.rou8r IJ al Ps lqrsod alsa 'ourfnd 1eul lrsp8 re
.IJO

ap rcazaldo ap arede ,,4" EJo1r1 gc ltredocsap p '1ext; rlSa pceq

'roruJal B IJPUOI1

-sa8 aunq roun ezeq alsa €?s€ace gc AJapISuoc Ia acoJeoop

ptural ap rolaprulue B gluale ealrfi"r8ul uI PsBIa purt-rd
ap olaruJoJ n.rluad lJarural InJ?suI € ap Iarlnue; etftperl

anur?uoc ps Jol €rJol€p ap alsa Ec pa"rc aruJal ap n"relat"rdo-rd

'guuog ap aleruru€ ap Elual€ ea"rtfit8ug uI ps€lc gurr.rd ap
alauJal n.rlued rJalrrrJal lrnJlsul nB aruJal ap JolrJ€lat.rdo"rd

irselureul tunC 'aruJal ap eolt"relat.rdo.rd alfuru uI col

pruud ed alsa purral ap oprrrrue ap plual€ ee"ral$o"rc uI PSBIo
grur.rd ap alaluJoJ n.rluad IJaIUJoJ InJlsuI B ap BolellsocoN

s6 4;e"r8e.red InJo?PruJn uL,o" BJa?II e.redu IJo a19c aCI

w 'ng1 p"rnl u1

p,
/Loi?tstt,:o',$o'

Fldurglur os ac el +uol€ iIJ gs putueasul Iz nc Iz ap eferrr ug ,,1€xIJ IJ
'Talull e.rdnse p1o1 rfe"rluacuoc p1old a.rec
V" Inluaworu a?sa B?sacv 'EluTl o luns Inuolre rS rol Inreper
ad al*apq€1s
ur as

pugc rcunlB ,,lBxU luns" unds aJeolEug^ ap ou€ol^€ ap Tllolld

I r-YZVEXII

'lapl ap ueld un rurldepul e n"rluad
Balurur rfncse llod lil'1a3 rselace uI 'oloc€ luns Pc n.rluad tsp8 razr
a1 r$ 'a1eo1 ad t.radocsap 1e-al puga gugd Inuosop €lacrac IB '6 €l

,,$.'-. tuliAr" O idee se poate afla oriunde. Poate ca este printre dealuri'
sub frunze ori ascunsa prin vreun Ean!. Poate cA nu va fi gasitd
,;'';;: niciodatd. Dar ceea ce descoperi cAnd egti atent, orice ar fi, te va

0 duce intotdeauna Ia ceva.

Mtcr ADEVARURI

Acest exerciliu a fost creat pentru a te ajuta sd fii foarte atent
la lumea din jurul tau. A fost gAndit de Minor White, care a
predat cursuri de fotografie la MIT.

Alege o fotografie sau o imagine care ili place, cu cAt mai

detaliatd, cu atAt mai bine. Aqaza-te intr-o pozilie confortabila
qi relaxeaza-te. PotriveEte un ceas sd sune dupd zece minute.
Priveqte fotografia sau imaginea aleasa pAnd cAnd sund ceasul,
fara sa te clintegti. Concentreazd-Le asupra imaginii. Nu-!i l6sa
mintea sa facd asocialii libere. Fii atent doar la imaginea din
fa\a ta. Dupd ce sund ceasul, ia-!i privirea de la fotografie qi
retrdieqte experienla. Fa-o vizual, nu in cuvinte. Accepta aceastd
experienld aqa cum este ea. Dupd ce retriirea qi experienla in
sine devin un fel de sentiment, revino Ia munca ta obiqnuitd,

incercAnd si ili reaminteqti experien{a de fiecare datd cAnd po!i.
Vei incepe sd trdieqti mici adevdruri pe care le poli afla doar
acordAnd atenlie totah. Retrdieqte frecvent experienla gi fa-o
vizual. Unii cred cd aceste mici adevAruri sunt vocea lui

Dumnezeu.

Bnnoruil oBtcEtuLUI

Baronii obiceiului trebuie intotdeauna sd facd lucrurile in
acelagi fel, trebuie sa aibd fiecare lucru la locul sdu qi sunt
pierduli dacd o persoand le incalcd rutina. Deoarece in viala lor
totul iqi are un loc precis, etichetat qi impachetat, baronii obi-
ceiului sunt limitali in solulionarea problemelor. Nu fi un baron
al obiceiului.

Programeazd-li schimbdri in viala de zi cu zr. Creeazb' o listd
in care si treci lucrurile pe care le faci de obicei. Cele mai multe
dintre ele vor fi, probabil, acele mici lucruri care fac viala con-
fortabiid, dar pentru care este inutil sd gAndeqti. Apoi ia aceste
obiceiuri unul cdte unul gi incearcd sa le schimbi in mod congtient
pentru o zi, o sdptamAna, o lund sau cAt crezi de cuviintS'.

. Mergl la serviciu pe alt drum.
. Schimba-li programul de somn.

'Iapl ap au{d allzodap luns agge"r8org '7!nt3o1q a7ia7t3

'atfeur5erut mluad unq rS sua?ul mfrcraxa un rJaJo €A
irvreqg pJeurag eS;oap 1nI IB l€JaJa.rd prfrc.raxa €ra elsacv'1numlo^
3a.r1u1 n€s rrra?€ru ap €lqe1 l?rc € ap alureul rsg8 tel ac rf-erndtqcul
'I|.rpd €nop e-ap Ialac € plFics o g3 rode 'a1e19un[ eurud a13a1rc
Iglul IBur nEs IlIc o e op alureuJ alJee aJBJag alJcsao 'a'IrcsaQ

,,'PJnlJal Enou aJ€cag e1 snds ap clrulu €aAB nu IJoaJBJ
psul 'rer rS rer eallc al atec od elf.rgc n€Ja Ba?sacy 'aurF"reur

ad ueluods alncgJ alou - rJgloupe n€al€ 'a1eo1 adeolde nes

'a1eo;, 'sap reru lac €alrc al ar€t ad apf"rgc eaurf 'pr€lllq op eFS
urp alrrnlJer ad rS 1ed ad '1a 93ugl ap Eseru a4" :1e1ou B Inrolne
'aure4 lroqlV op psrrcs ure^{,J {r€IN rnl ege.rSorqul'aJ11ou pg

pul?lc rS 3.re1 ad puglsal 'rt"rn1

-cal np? 1ndun1 urp lpur ^rrelicror llagsc gp.rocy ',,elraJo €A I-Iru runlol
+sace oJec ed prfrc"raxo FAIIBaJo €aru Bolulru n"rluad g €A unq

ap +gC" :o1-gq€aJ?u1 'a1rec o IlIc B ap alurcul 'p!?r8 nc a&a1y

:r13a1rc

puga rcun?e €aluru €?uaurlp rf-e n.rluad nlsa8ns €Aa119c 91€I
',,Jn8uts Ecugupru as a1Saug;q as nu

or€c InJaIo.r3" :1eprn aro5 eaunds urnc PdnO 'lapl IS ttferu"ro;ur
rou nc €a+wru Bluourrle r3-e n;luad csallc IAIl€aJc IlJolrpug5

vErNlhl ll-YzvlrNlhll-rv

* 'aunrzrlala+ ap erureJc 1p alSa;purJn a
.Snp ap col uI areq E,iI a
4'aq//. n\_'
'pue.r1S e1 r.8"raur PS col uI a
FJ4s 3gt" a
alunru od rF.raur gs pcreacul 'aJBXBIaJ ap Inpou ll-rqutqcg a
a
'cns Eaq'racrqo op a
a
€aJBc raq PcBo 'nrcnl ep ezned urp allJnracrqo t|-gqruqcg
'eunrlcrg al$alrc'Pieuorfcrsuou Prnleralrl

rlSolrc As rl3arnuSrqo pc€O '11?lc ap allrnlaclqo Il-equrqcg
'Burer pfuecel ug gceald

'rr'ral lndurrl ul nrpaouoc u1 tS.raru gs tlSernu3tqo gceq

'oJ€cugrrr ap a?IJaJIp IJnlaJ PcJ€acuI

'ruelar.rd lou I|-?d
'rerz IIe a13a1t3

'orp€r ep lsod lle Iz ar€cag uI gllncsY
'nrcnl ap prue;5o"rd tf-gqutqcg

.tvt Ml&r, Citeqte despre cum sd faci ceua tn orice domeniu. Exerseazd-li
mintea manipulAnd ideile altora in noi idei. Citeqte cdr{i despre
U_,)* meqtequguri, automobile, tdmplarie, gradindrit qi aqa mai de-

g parte. Acestea ili ofer[ instrumentele cu care po{i crea idei qi
36
produse unice.

CiteEte reuiste cu subiecte cd.t mai uariate. Pentru multe dintre
ideile sale, Walt Disney se baza pe Reader's Digest. Se pare cd

spunea: ,,Se poate ca uneori imaginalia sa ili scArlAie, sd fie

timid6, redusd sau inghe!at6.. Reader's Digest poate fi sala de

sport in care sd o dezmorleqti."

Citeqte nonfic{iune. Atunci cAnd citeqti c6rli de nonficliune,
exerseazd c[utAnd solulii pentru orice problemd prezentati in
carte inainte ca aceasta sd fie rezolvatd. Acesta era unul dintre
exercitiile favorite ale lui John E Kennedy.

Gd.ndeqte. GAndeqte in timp ce citeqti. Cautd noi solulii pentru

vechile probleme, schimbari in afaceri, tendinle din lArile

strdine, descoperiri qtiinlifice qi paralele intre ceea ce citeqti qi
propriile probleme.

John Naisbitt, autor al cdr{ii Megatrends qi preqedinte al
Naisbitt Group din Washington D.C., a aplicat cu mare succes o
metoda de observare a tendinlelor numitd ,,analiza conlinutului".

A adoptat aceasti noliune din metodele folosite intr-o carte despre
Rdzboiul Civil. La rAndul s6u, istoricul care o scrisese adoptase
analiza conlinutului dintr-un articol despre metodele de adunare
a informatiilor folosite de CIA. Agenlia o alcdtuise dup6 metodele

folosite de Alia{i in al Doilea Rdzboi Mondial. Forlele aliate au

descoperit valoarea strategicd a citirii ziarelor din oriqelele

germane. Aceste publicalii ofereau^uneori articole utile despre
combustibil, hrand qi alte lucruri. In mod asemdndtor, un mic
grup de ofiteri de informalii elvelieni a putut sd deducd miqcdrile
trupelor germane citind paginile despre societate pentru a vedea
unde erau menlionali ofilerii germani cunosculi.

Aruelrzn coNTTNUTULUT

Iatd cum poli sd faci analiza conlinutului:

. Studiazd reclamele primite prin poqtd inainte de a scdpa

de ele. Ce tendinle in publicitate, marketing, noi produse
qi noi valori poli deosebi?

;;;ffi

IB Tapl nJluad (J€sop un n€s r€+ras un 'Uolu€d op IJo eoJ€c ap
arlnr o) col un a8aly'pfr.ra,rorr o Bc IapI gzealrzodap tS aEug.tlg

illNrhl 3-IlcNYg

'IJot€Je ug rfun.r;uoc al oJEc nc alrJgcolo"rd rS aurl

ap glncpJ rnlnlnurfuoc eztleve aJlul lunrxauoc Fln€C 'tJoceJe
ap Tlpllllqlsod rS rfglrunq.rodo 'Iapl n"rluad nfnqr.rluoc €l €alurur
rf-eund 'gzeasaralul ol arec alapour rS afurpua111Sas93 pugC 'llleur
-JoJul ap laJls€ mlnluaqc eluazatd e n.rluad rueq rflnur pugroc
alo arlurp olaun '?urr-rJ oaJA op FllraJo eoc lgcop aurl n.rluad
BS€oJol€A reru lruIlur U BA aull ap g?ncEJ rnplnurfuoc €zrlerrv

la 'a1e"r1sr8a"rul alaru

& -e.r8o.rd alSa.rgu"rn tozr,ralal el IlF e19s t1Sa.rop pugC 'gzeas
-a.ralur a+ aJ€c alrunrslrua e.r1srFe.ru1 € ulp rS gugrugldps
:
o od aunrzhalal ap prue"rSord erpnls € u1p racrqo un I|-P.{
k/z ir ao, aO epurelcar ace; r31
' /.
trJ1rs3g-l'-1', aurS egllncsB aulc igzBaproqE alcarqns a3 l1sod rru?cou
I€ Flull lncrlqnd alsa aJ€C 'a,rrlcods.rad o11nur rcru €aA€
e n"rluad orp€r op lsod 1l€ gupurpldgs a.recag uI F?lncsv

'unsrna rS

rrJeurruas 'r.racege ep afur.rayuoc allntu rcur lgc €l gdTclu€d
'Btuntu €l op apurpnlll€ rS ap"roprr' 'elaluaruefeEuu

Fqrurqcs os ar€a uI alrrnlal e"rdsep ilc1pq n"rluad rpl rr8aloc
nc plncsrq laurfnd reur n€s afurpe3 alpru Ieur IV lutfnd
retu n€s llnru rctu alce nc rzoJcnT ;tarueduroc eaJ€luarJo
leqrurr{cs €-S alncaJl Inu€ nc arfe"reduoc uI lncPJ op r€

aC 'ngl Inrcrlros l€qurqcs €-s arec uI plal e1 a1-a1Sapugp

eroJo luns ac aO 4rapdod rloJa luns aJeC LasrJcsap luns pfer,r

ap unlls rB r.rolel aC aluaureo ad gzeasarolu r1 a3 'r"rndo1

urp aiacolugc Al1ncse rS g:e"r8oleuraurc €l rS"reur 'E.re1 pcqqnd

n.rluad rf.rpc rB alsrlal alSalrc 'a*l.tJ Pz€IJrL{euI 'e1eru.rd
rB acllqnd al"rn1sod a1Sa.rgru"l1 'p.relndod €rnllnc P^rosqo

Lrauoz

ap pferrr ap alrrnllls rB alurpnltle 'ailJop^ luns ar€3 anPl
ln3e"ro uI al€JaJsue"rl g 1od rfplrunltodo alsac€ arlurp ar€C
eilrasqo rrac€Je ap rfplrunl.rodo rou aC eullcap uI PU€ as nes
a13a"r3 aglecol €rurouoaa a.rdsap ecnpap rfod a3 'aurze8etu
€I ap a1a1uer1d rS epcol olor€Iz a13a1rc 'r13a"ro191pc pugC
'glrlrledar Jol EJn+€u IzaA acaJ€oap apadar rcw alqrzrl ullop

alafurpual tS a1a1apo141 'Brpn+s al B ap alurcul Pnop n€s gunl o

ap aruaJl aunp€ es ps g13od ur.rd alrurr.rd alautelcal €c Ps€T

.. 1 Ml^tr;,. inceputuri de idei. Incepe sA aduni reclame interesante, citate,
modele, idei, intreb[ri, benzi desenate, imagini, mAzgdlituri qi
i Q\- , lr' cuvinte care ar putea declanqa idei prin asocia{ie.

L) CAnd cau{i noi idei, rastoarnd cutia gi alege la intdmplare

o unul sau doui obiecte pentru a vedea daca reuqesc sa ili declan-

qeze un gAnd care ar putea conduce la o noui idee. Dacd nu,

amestecd din nou qi, in cele din urmd, vei gasi cAteva combinatii
interesante de idei utile.

in urma cu cAteva zlle am apelat Ia banca minlii mele qi am
scos din ea doud tdieturi din ziar. Una era despre un om care a
inventat un coqciug mai ieftin qi mai rezistent decAt ce exista

pe piald. Cealalta era despre o persoand care lansase un serviciu

de inchirieri de camere video. Facand asocialii libere intre
moarte, funeralii, filme, inchirieri qi aqa mai departe, am ajuns

la ce ar putea fi o afacere fiabila: omagii video pentru cei decedali.

Sa faci scurte filme cu scene din viala celui decedat care pot fi
create suprapunAnd fotografii peste peisaje liniqtite.

PLIMeA-Te MULT

Calatoreqte mult. De fiecare datd cAnd te simti plictisit Ei
fara chef, du-te la un magazin,la un tArg, la o expozilie, la bi-
bliotecd, la piala de vechituri, Ia casa parin{ilor, Ia un magazin
de jucdrii sau la un liceu. Aiege ceva la intAmplare qi creeazd in
minte conexiuni qi relalii intre obiect qi problema ta. Rataceqte

cu mintea deschisa qi aqteaptd ca un lucru sd ili atragd aten{ia.

Se va intAmpla. Mintea ta este ca vegetatia. Rodeqte intr-un
anumit sol qi la o anumitA climd qi se ofileqte in altele.

George Smith facea acadele pe ba! la inceputul anilor 1900.
Competilia era crAncenA. A incercat din greu si gaseasc6 o noud
metodd de marketing pentru a diferen{ia acadelele sale de altele.
intr-o zi, s-a hotdrdt sd facd o pauzb. qi s-a dus la curse. Concura
unul dintre cei mai buni cai de atunci qi a pariat o sumd im-
portanti de bani pe el. Calul a cAqtigat. Calul se numea Lolly
Pop. Smith qi-a denumit acadelele ,,lollipops" qi a intrat in istorie.

CnprlnEa rDErLoR-PAsARr

Ralph Waldo Emerson a spus odat6: ,,Fii foarte atent la gAndurile
tale. Vin nebdgate in seam6, ca o pasire noua pe care o vezi printre
crengile copacilor qi, dacA te intorci la treaba ta, dispar."

Trebuie sa ili notezi ideile noi, deoarece, din cAte qtiu, nu

existi nici un magazin care sd vAnda notile cu gAndurile tale.
Dacd gdndeqti ceva, scrie. in desenul din stAnga, forma ,,\inta"
este figura neagra de deasupra ilustraliei. Gdseqte forma lint6

rua^ap ra^ drrrrl ap 9llrull o llsalq€ls I1I9c€O 'iapl ap ar€ur l€ru
Jgurnu un rlsasP8 ps I3 l€saJalul rcIu rs l€Jluacuoc r€ur riluls al PS
€lnl€ B^ a1 O?-O/y\ al€ alqlsod ailrPzrilln B?srl o-rlu! pul'tns

'TrgzllTln oluapr^a IBIrr alac rBop lrsP8 IB IS unpug8
a?ilunu€ +BJnzuac I€ gc lrqeqo.rd 'rzalluacuoc 01 9s auralqoJd errac

lrrle r€ .rn5ts adeo"rdu "rep 'rapr e.ta1gc I€ Es €a?nd .re-g '07-O1v1
mlnlu€Urrqnl aF epqrsod olrrpzlll?n €l alnuru B^a?gc a1-alSapug8

'nrcnl lsac€ BJlsnlI E nJluad ,rrlanpo.rd aUBoJ pour un-Jlug er8"raue
rzorluacuoc III ps gzealtoSal acareoap 'u"rrpug8 efuang r.rpur rf-e ap
punq a?rEoJ al€c o alsa alsll ap BaTInIPJIV '(a}€?I^l?€are el ?roJar
as €ol€lqrqrxag 'ropr ap rprunu Euru€osul pfuang; BIIqtxaU rcur
rS pluang r€ur €aJIpugF ace; rf-e n"rluad 1uat1Suoc azeallrrrl

r3rHo3 arseoruyo

w 'tr lgl Inrol€puog 'uos1e1y1tuo; rA lerpurnu e-s erlSace aJ?urrd '086I
IS 0T6T arlul UCN re rfefe8ue 11So3 ap asnpuor lsoJ n€ aluelrodurt
F2.,6 auecrJarrr€ alttuedruoc aJlulp arursaB o '1uesa;alul pour uI

'al/. /-\\"' 'lafaurec uI €IJcs ec dutl ul rJaceJB ap aies allrJol?lgc oJlulp
€un-rlul lrJnrrr y 'lafau.rec ap laJls€ un purf ps lrSna.r nB nu orec
b-".ar.J, J-v^ 'rt" rfeie8ue li1nru pllur prpJ l€Ipacuoc V 'ala?1e rS alapr 'aprnpugF

'earupz apfplrrrrlce azolou r*1 ps e.rec ug ,,n$ol lefau"rea" un BqI€ PS

erl3ace Bc ea.rac Ig '1nI lrJolcaJlp nc aIJPIBa e1 ee8laur uosJal?€d
'rcurc EJo BI pfeaururrp aJ€carJ u1 'uoolodeN Inl I€ Jo?€JItup€

un €ra talsr8ag qs€C FuoIleN I€ alurpa3a.rd 'uos.ra11e4 uqog
'g?Brnp p8unl ap €Irorrraur ug plelrzodap

inqarl .re pc rB alalp lgcap gluel;odrul IBur alsa arteuuoJur €ace
Ec rnlnJaralc pzeale:utuas €aJaIJcS 'IIJcs o nes tfada; o aJ€c uI

Irrzec ap pJ€J€ u1 'p1o1 a.redsrp erfeur.ro;ut apuncas ap rcazPnop
gdnp "rer 'plnzpcs olsa BJo+sac€ eoJllurru€ apuncas acazaldspnop
,rrleurrxo.rde pdnp 'ranloJ 'apuncas B^algc n"rluad aulq op Flsap
alrJnJcnl aurfa.r aleod P?eJnp gpncs ap €rJorrrau 'p"raua8 u1

'arJorrraru u1 3un1 uaur

-ra1 ad plelrzodap g e n;luad aqcal erferu-ro;ut r193a"rd 91eod gs

€olurrr Bt a?urcul aqcal eac ad a8urdurg o gnou etferu"ro;ut Pc a?so
pidruglug as ac €aaC 'apuncas €^a19c uI urplrn II Ps TS €uroJ I-€ op
a?urcul pseJlsrp ag au ps erfuale tode 'uo;a1al op Jprrrnu un rupl
-nge gs 1e1drug1u1B-s Iu JoJnlnI '91€p o nferulo;ur pnou rS rcura
arlul r€op aluftrr ug e.rlspd uralnd Ec 1€rlsuoruap n€ rr8oloqts4

'IrJts al nu ?cep ee"rgdstP .roa

aI.rnpugS '19+ ITr{co qns ap -rerqc a.redsTp ?1ull€rrrroJ runc eBy

'gluarl3uoc e1 erfdac"rad ulp ea"rpdsrp e.L plurf €ruroJ 'n"rcn1

lsac€ rc€J ac durrl uI 'apuncos €Aolec €a €l xU a1-P?1n rS uasep u1

.\€ Ml/Vr. chiar qi mai productiv. Dar fluenla nu este de ajuns - trebuie sA
.s\"! fii qi flexibil.
: '/
Dacf, lista ta include lucruri ca ,,lubrifierea rapid6, desfacerea
a lucrurilor ruginite, lubrifierea lanlurilor de bicicletd", ai demon-

strat fluentA, dar ai enumerat doar utilizdrile obiqnuite ale
produsului. Eqti flexibil dacd lista ta conline lucruri neobiq-

nuite, cum ar fi:

. Desfacerea tomberoanelor blocate;
. Pulverizarea pe stAlpii cdsulelor pentru pdsdri astfel incAt

animalele sd nu poat6 ajunge la cuib;

. Momeald pentru qoareci;
. Previne deteriorarea corzilor instrumentelor muzicale;
. Momeald pentru peqti;
. Reface panglicile uzaLe de la maqinile de scris pentru a

funcliona mai bine;

. lJn produs pentru siguranla in maqin6. it trii itt torpedou

pentru a desface portierele in cazul accidentelor grave.

Flexibilitatea in gAndire inseamnd abilitatea de a vedea din-
colo de rolurile obiqnuite qi convenlionale. inseamna cd eqti mai
intuitiv qi cb improvizezi mai mult, cd po{i jongla cu contextul

qi cu perspectiva qi ci te concentrezi asupra proceselor, nu a

cdEtigurilor.

Psihologul J.P Guilford, un pionier in studierea creativitAlii,
credea cd urmdtorul exerciliu ajutd Ia antrenarea fluenlei qi
flexibilitdlii gAndirii qi mireqte abilitatea de a organiza proiecte
complexe, cum ar fi subiecte de roman, teorii qtiinlifice, planuri
pentru noi organizalii de afaceri sau construirea oricdrui sistem

care este interdependent qi interconectat.
Joacd acest joc cu prietenii. Vezi cine poate obline cele mai

multe propozilii in cinci minute.

Scrie propozilii formate din patru cuvinte care incep
cu literele unui cuvAnt dat:

Ionu! distribuie elemente electronice
Iritarea
devine enervare evidentd

JURNALUL DE IDEI

Jurnalul de idei este una dintre tehnicile favorite ale CIA
pentru inregistrarea informaliilor. Pentru fiecare problemd
existd un jurnal scris, care este folosit pentru a inregistra idei,

x€de

alopl'rcruqal alsoce pulsoloJ Baluru rzasroxo rtg ac p;nspu

ad psug 'IapT Te nu ps lndacul €l ec €alnd re-s '143 r3ulace

uI 'Bun a.redu 'run.rp rBelaee ad glep aJ€cag ap rS"reur ac

pinsg.u ad 'gsur 'gcalod o IcIu glsrxa nu prfrul 'a+1eul rJnqJor
a.r1ur.rd gaalod o €Ig? r€ runc rS ec alsa €aluru ac.reols rf-y

IapI ap pu"rnf un aurj '61 rnplnurfuoc e gztleve o gd 'g
?caroc al3apugp '6
€olurru rf-gzeelueurTlv'7
ap"rnpug8 tl-gzea1de1'8
?Inur al-9qurrld 'L JolrJnlatrqo

IIluFu € Ecu€q o VzeaarJ 'g I€ uor€q un g nN '8
a'yqzeaxrj{'6

Iapl ap ueld un alSaltqelg '1

:Ba?urrr acJeols e rrlued alualcuo lJnpotr I

rvht nzEu

t? 'aclnc as Bs gsec€ p8;eeur PS amqaJl 'apla,r aurlop
FoBO 'solgugs a+sa 'srqcug-zot oullap ?c€O 'a?nuilu TaJl n"rluad
x Baolsatu BA o Inrolezy1nn'eal€lgups e?sal e n.rluad tnln-gd
€aJ€olBA el*esolog aJEc lecalsaru ap Ptun5 o rzaaJc Ps :aopl o aulr rft
:
'lnpurnf rzatal ec durrl uI 'Ba]BlPuPs Barpur aleod rnlnursrue8.ro
/akY. a\' In-Hd pc Flsrlar o-rlul r13a1rc Iunl Bla?gc adnq 'pugc uI pugc
urp rzalal o rB rapr op FI€uJn[ ug eaepr rr.rcs rf1 ;Fsarls ar€osgru
b4rq3g" gs a.r€c ?ecalsoru ap gurn8 o rzaaJa nu Ps ac ap :aapr o ourl lll fa lS

1nsarls BraqIIa rf-e n.rlued grun8 rcolsaur pa ureundnsa"rd gg
'luaruoru Iac€ ulp e1 efuar"r

-adxa nes erfenlrs rS psr.rcs oapr o ar+ul rJnlp8al tfnec As adacuS

ral 'plst.er uI rcar+ al pugc P+€p arecag aq 'etfeuFeuq elnrurls

T1-€ op unq pour un o?sa ele.rlst8a"rul allapl ctpouad €apa^arV
'aurq rcIlI lac

el$anr"rlod as rf ec lrp?oq B ap alurcul alapl eldec e ap apo?aur allr
-aJrp Ezeoluarur.radxg 'Inun nl Tc€J IlI 9s ITln reru rS Arl€orc I€ru

rcru llnru olsa gsui 'aleuos.rad apu.rnf rs apue8e alpur
q"rirelclderalsdrpglsrxa Tzplsv 'Iroc€Je op gpl$qlsod rou rB aprceds alcet
-o.rd'Ircrrr.ras'1€uos.rod'arueduroc'atezvBtt''snpold'8ur1e4.retu

:apnlcur 1od apunrttas 'ale1 rlroc€J€ rS rrfern o1e o+IraJrp "rolapadse

gl€crpap r; aleod eunrfcas aJ€card 'Iapl ap pu.rnf un aurf,

'prualqo"rd Flrrrnue o ap urf arec rolalep rB lop;n1

-p8a1 'ropfereduroa '.ropapr JoJnlnl e"rdnse nau€1u€lsur azal+uac
-uoc as gs rnplua8e elrur.rad rI €lsacv 'TrFQa.rfut 'rJnpug8 'a1ep

qr\.\r\vlr'u,,{ ',4')r-tr.^-
U- h1'

wW

ffiprymxsffiffi&wx$*ffi

,,Cel core gtie cdnd poote luptc
qi cdnd nu vo fi victorios."

SUN TZU

A.a

inchipuie-li cinci oameni de afaceri inteligenli discutdnd lucruri
noi. Nu pot incepe inainte ca o persoand sd propund un subiect.

insa de unde vine aceasta propunere? Cum hotardsc ei ce problemd
sA rezolve? Cine decide linta? Cum iqi stabilesc scopurile?

DacA incearcd si gdseascd idei noi fara sa aibi un anumit
scop, ar putea irosi o perioadd de timp infinita. Ar fi ca qi cum

ar incerca sd urce pe aceste scdri - inaintAnd tot mai mult, Ia

nesfArqit, fara linta.

tnainte de a incepe sd cauli idei, trebuie sd qtii ce scop ai.
Acest capitol te va ajuta sb identifici problemele de afaceri
importante qi sA le transformi in provocdri particulare pentru

a fi rezolvate cu ajutorul jocurilor minlii.
O problem6 nu este altceva decAt o provocare in haine de

lucru. Un om de afaceri de succes dd atentie problemelor,
transformAndu-le in oportunitali qi hotdrAnd care dintre ele

meriti urmate. Aceste oportunitdli devin provocdri productive.

Oricine poate invdla cum sd acorde atenlie. Ca exerciliu de

concentrare, alege Ia intAmplare o culoare qi petrece o intreagd

erll€lrolac illnu eard gzearnP ac .
ac .
alcnpoJ?ul FS Eacgld rB-rl lrgqurrt{cs ac .
epc€J ?s rrll€ ad Ind I-PS BacPId r€-rl ac .
alurpnllle ul 1nz9^ I€ npr ul rrPqulqcs
Bcuanellu€cuuI nauJear cn€PrlcIdr?^lJnaauJsBreusercrulIgruIel€duIorrIJ€c€a-a4a8c1raranalaeJc€luqJalarI0uId1Isaaaoccco .
i€} .
.
.

;l3aefBp?lp€eucdnuuqnrlerl+uuaJI?uIrlnEupSIuldleelarnoaepucuruugrllqaldIIu€€rcu.grarreusl-rErlEIfqcl a€tao"JcrlalPJEpcnSIsedd;€e;eoeoat-accstpfaallladduuanfrrenBFslar--aIll;liuraaaBaCc3dc .
.
.
.
.

eBl scunur ug aldurglul as ps r1Sa.rop Ill aC .
BT .
Lrzarcrrl ps eacgld "re-rf t.race;e ap aapr ac .
4l3auqdapul ps nBS I€ Ps €acald .re-tf a3

YV :rdacul ps e1n[e ealnd rB-41 lrgqaJlul

rtl alaJ€olgruJn '41€AIozal- arl ES ElrJarrr J€ oJBJ t* aluesa.ielut
rraprsuoc al ar€c ad "roiarualqo"rd p pu;nf un III ps edacul
J
'alelngc rB aleagr.rarr 'ale.rnlcnJlsal I] 1od a.rcc aluauoduroc ap
"t las un-Jlu1 rrfeur"rogur ap dnpc un EruroJsueJl glsll O 'o?B^lozar
arnqaJ? Bolsace aJlulp aJBc lJglor{ € op poru un a?sa auralqo'rd
"o,"rolJd ap alsrl raun €aJrnlgc1v 'IzaJluacuoc a? ps olnqoJl €InJPc e"rdnsu

Inparqns nc g"rnlg8al ul slcapul 11.t'ap rB pdurrl 1o1p1mu as tt
erfuale 'allJvrl ad r.receJe ap alaualqold rucs tf1 nu pceq

=:*j 'alur8eurr lu€?suot rqurqcs

gs col u1 drurl rselace ul aprulu€ oloqure Bapal e n"rluad
rzaJluacuoc a1 ps Uc$p IEru olsg 'IzaJluacuoc al EInJPc e"rdnse

Inprrrrue ap arfcung u3 'efer 9?€ol nes ala.rndal 1o1 rzal lacrqo aO
'gle.r o alse 'e8ugls atds al*arrr"rd pugc la"rndal un alsa 'e1dee-rp
a.rds a1*a,rud efeg pugC 'a.rndar un nes 91et o pugluaza"rde;

€c aurq ap IaJ €l lnzp^ g ealnd e n.rluad uasap lsae€ leaJc v

'8o1oqrsd '.la.o.r1se1qdasop ap 006T uI P?euasap lsoJ E eaut8erul
'aur8"reur ad ap erfe,rlsnp a13arru4

'ar*o.r €aJeolnc pun;o"td

reur r8alaful Bs sru.rad re-rf 'r.ro1nc all€ pug"rou8r tS ,,nSoJ"
puglngC 'Arl€clJluruas poru ui ?€qurlqcs €-s ,,n3oJ" ap 91€J €1
e,rrlcads.rad gc t.radocsap IaA rS rflnruul JoA as nso-r ap elaJuenu
'rou rua.rapoJ JoA alrnu3rqo alrJnJcnT 'apedap reru eSe t* t"rnlctd

'rr.rp1gd 'golued 'unu;oq 'r.rardtuod ap tutSeru 'as€c 'ouler{ '1|ryc
'apqourolne :trSo.r alcatqo alpur ap llqrpaJour r.radocsap rerr'nSo-r
rFap gcep 'nldurexa aO 'aJ€olnc eace ne ar€c rJnrcnl pug?nga Iz

Mitu, a Ce se iroseqte?
r)^Y."€ a Ce este prea complicat?
aoC)
a Care sunt timpii morli?
w
a in ce activitali eqti ineficient?

a Ce te oboseqte?

a Ce lucruri din munca ta te fac sd ili pierzi interesul?

a Ce !i-ar plicea sd organizezi mai bine?
a Cum ai putea sA faci mai multi bani?

Mai jos sunt trecute cAteva provoc6ri de afaceri obiqnuite:

a Ce sugestii creative pot face despre idei de noi produse?
a Cum pot reduce costurile qi mdri produc{ia?
a Cum ne putem diferenlia mai bine produsul de altele?
a De ce produs nou este nevoie? Ce extensie a pie{ei unui

produs actual?
a Cum pot vinde cu 20Vo mai mult decAt acum?
a Ce noi tehnici de vdnzdri pot crea? Pot reduce costurile

tehnicilor noastre de vAnzare actuale?
a Cum pot deveni indispensabil pentru compania mea?
a Cum ne putem ocupa mai bine de plAngerile clien{ilor?
a Cum putem imbun6tdli rolul pe care il joacd intre{inerea

in vdnzarea produselor noastre?

Cum poate comunica publicitatea mai bine despre serviciile
gi produsele noastre?

Este posibil sa ii incurajez pe to{i din organizalia noastrh

sA caute moduri de a diferenlia mai bine produsele noastre?
Ce proceduri putem institui pentru a reduce completarea
actelor inutile?
Ce moduri de risplatd sunt mai semnificative pentru an-

gajatti?

a Cum putem deveni mai orientali spre client?

a Este posibil si ne schimbam imaginea companiei?

a Cum ne putem intrece concurenla?
a Pe care dintre produsele noastre le putem transforma in

gloanle de argint? (Un glont de argint este produsul sau
serviciul principal intr-o anumit6 industrie.)

In ilustralia de pe pagina urmAtoare se aflA dou6 seturi de
Iinii paralele. Acestea par a forma o curba intre ele. Fiecare
dintre grupurile de linii poate fi vdzut ca acoperindu-l pe ceidlalt.
Totuqi, in realitate, nu existi nici o granili intre cele doud seturi.

st €aJaA€ pleol lB gfepr urp ru€ acaza.rdsre3 lrlsanur e Ig rappa.^^qog

m {crJapaJd o+lo €Ja ra ar?urp Inun FSuI 'eaurgd r.rn8urs ol91 TS-Ps
n€rnqarl 9c pldeg ap rfelue"rap nera ruoru€o errrfgc '9661 .togue
tu
plndacul el 'aurgd ap rolIIIaJ euralqo.rd 'nlduraxa ap 'ugnl FS
J
7,<_ 'rzauorfce gs €uruapug rS eprurls JoA a+ aJ€c rJpcolo"rd ep

\J.',oud Inlal €cgrluapr rfod nl r€06[ 'prualqo"ld r$eaece ap rfeco,ro.rd ag

nu gs arJasaru rBeaece nc luorueo lop ec rerqc aleod as iprualqo;d

rseaace ap rfeco,ro.rd ag nu PS IrPzugA ap lua8e un rS lqeluot un
ec aleod aS '€l1e n.rlued or€olls'IlclTd g aleod pueosred o n.rluad
plrlc€rl€ guralqo"rd o gc aluru aurfi, 'aluesoJolul rctu alae "red as
rf e.rec aprgcono.rd a8ele ',,afuorcgap ap e1sq" Ic€J III ec adnq

'gfua8rn ap rJnzec ul

1f1so1o; rS pugruapuS e1 rfnurf g e n"rluad p$ uI tfepque rrg€pu€rl
:snpo"rd nou un leaJc € rS a"recorro"rd o-.r1ug gfuatcgap F+s€ac€

leruroJsu€r? v 'allrnop€c nc r-rzrgpJl €uneaplolul 'e1e11e t3

nrls€ruouo 'rJgslaltue U J€ runc 'aluepodrul alep aluru aurf e ap
rn1 efurlndau ap 1elue.rap Bra Arlearc lt"rrds un 'p1epg 'Ial1qcoc
Inrorra+ur urp drsru op alaJg ap EtelIJI olsa erprrls pugc lcunlu
csaJc aJec "ro1a1.red €ouauras€ 'lJP?lJI urp umold o11apl rJooun

glhrg rcrrEcI

'ru€ acozoJdsldo ap aruaJl a.rerlspd rS arerrala.rd n;luad Irclop
ap 002 €lsoc BA 'al€llural€ru BI rJnlgc.rncuI raun € n€s t"rrdp.r
raun Inz€c ur rndoc e1*eounca; ealnd "re-rB nu Pa ural as aJBO
rrfur.rgd n.rlued NOV ap ar?soru azaqto?s gs eundord t31 '56Jy
ap gcueq o :IJoc€Je ap aapl o BI Ecs€opug8 as Fs ?euuopul lsoJ €
'€ar€co,toJd pun.rcs reoq '1rdg"r nes 1€JnJ ltdoc mun Ea?Blrluopl
rpa^op € ap eatellnclJlp €ra orualqo.rd a"rlurp eu;1 'arfrlod ulp
€cunru ap a1e8a1 roloualqord e 91sq o lncpJ B lrac€J€ ap al€1ru
-nlrodo o €+npc aJ€c l€uorsued arfgod ap ,rtpalop uO 'BAIozoJ
o e rS apo8 aprfeds eldrun e n;lued suas un azaatc as €alurlu
ace; aleod rfl areco,rotd o aucs B op 1c€ pldurrs '143 r3elace u_1

'nurl arlurp aJaqII .roprfeds suas un Bop Ps PcJeacul
prls€ou ealuftu acar€oap pl€oJc alsa Erznll 'oloc€ crlulu o nN

t,\ M/,vx. sa pentru a inventa un tS.ietor de pAine automat, in ciuda stdrii
proaste de sindtate, a lipsei de entuziasm din partea industriei
d\v ://
qi a ruinei financiare. in 1930, Continental a adoptat tdietorul
.\,:,
Iui pentru PAinea Minune qi, in L933, aproximativ 807o din pAinea
c cumpdrati era tdiatd felii. Rohewedder a spus cd nu a fost condus
de dorinla de a face bani (nu s-a imbogdlit niciodatd), ci de
w provocarea de a crea un t6ietor de pAine funclional qi de aver-

siunea lui de a-qi tdia singur pAinea.

wtaqst'ffix;*-

BENEFICII

,,Nefericito este soorto celui core inceorco so igi
cdgtige botoliile gi so il reuqeosco otocurile foro
so igi cultive spiritul de initiotivo, coci rezultotul este

o pierdere de timp gi o stcgnore generolo."

SUN TzU

Este important sA ili gdseqti un motiv personal care sd te

indemne sA cauli noi idei pe care sd le pui in aplicare. CAntdreqte
fiecare provocare pentru a g6si beneficii personale inainte de a
o accepta. Cele mai bune idei vin de la cei dornici de succes qi de

la cei care iqi cultivi spiritul de iniliativd.
Thomas Edison a invdlat incd de la inceput importanla pe

care o are oblinerea unui beneficiu personal din munca ta. Prima

lui invenlie a fost un aparat pentru inregistrarea automatd a

voturilor in Congres. Cdnd qi-a prezentat inven{ia unui congres-
man, i s-a spus c5. eficienla in adoptarea legilor este ultimul lucru
pe lista Congresului. Din acel moment, Edison avea sd spuni

adesea ci singurul motiv pentru care se ocupa de invenlii era

acela de a face o grdmadd de bani. Nu avea timp, energie qi nici
interes sd schimbe lumea pentru a se potrivi invenliilor lui.

inainte de a hotAri ce provocare sd accepfi, fd o listd a bene-
ficiilor pe care le poli obline dac6 reuqeqti sd descoperi o solulie
creativA. Care sunt beneficiile directe: banii, pldcerea, recunoaq-
terea, proprietatea? Care sunt beneficiile indirecte: noi abilitdli,
cunoaqtere, atitudini etc.? in ceea ce priveqte timpul qi energia,
beneficiile lntrec costurile? Care provocdri ar oferi cele mai mari

cAqtiguri? Pentru ce probleme sau situa{ii vrei sd i{i asumi res-
ponsabilitatea rezolvirii lor?

w{.'F rI aJ€c Jo?gldal3ap s€ac un 'II€8€dEd n"rluad calncs un telat-rd
-o"rd ap ro3n reur ?+IS9F g e n.rlued gzeazrJale pugc lcun?€ urnJ
IIJ nc al€uruas alrua e"rec glo8 ap a8uttu o :pnlcul Ba?sacv 'a1ruUap
J aurq lsoJ n€ nu aJ€c rJgcolo"rd ap ale"tauaF lapl ap alueznur€
alduraxa rsp8 e n;luad rlclraluY a1e alrun alal€1s ulp a?ua?€d
e ap mlnrcuo aloJ€sop u1 a.rrrrud o rcunJB PS lgcap alnqoJl nN

-o, 'arco o ap psrJcs lrJaro a"rdsap alrea
o also 1gc ad gcrlce.rd ap IaJ BI olsa ar€c aapl o nc r13a3"rgJs 9s
'iCaid ealnd r€-S 'pq€ls aopl o aurfqo e ap alasu€B ueru rcru luns 191€ nc
'eoJ€coloJd elrurrlap e rS rugep e n"rluad drurl ur{nd reru rca.rled
?Ec nc 'pru.rlodrurq 'artnlos o ep adeo.rde reru U IaA ?91€ nc 'tt"tgc

-o.Lo.rd € alcaJoa r€ur lgt tt.rpfunue dut111nu rcur Icol€ 19c nC

nza Nns

'p1dn1 ul Dr+u! D ep a+utoul ellllp+pq
p045gc 1S1 psoouolcln Q+Dtlllo O"

iluYDOAOud VIHVINnNS

'alrl€aJc rrfnlos e.raua8 e n"rluad luarcga rcur 19c lllulur aluncol
rlSasolog ps alrru"rad E^ III €lsBacv 'lqtsod pour IIln leru Iac
uI rJEJoAoJd alace IruJUe gs €auraJl alsa 'aptlos llcgauaq acnps
JoA Bcep rS aluesatalul luns upcono.rd ac IIIIq€1s re ac gdnq

'aJ€unqzpJ ap puos.radrur

lc€ un 'n.rcn1 op IaJ 1l€ un ar€J € op €al€llltqesuodsar as€1

-daaay 'puos.rad +c€ un +soJ I] r€ alugru e1 "rolsodun ad 1g"roruo g

re-l EcEp rB oseungul Il mpl€ulurlrt plsa8 Fc nJluad 1,ac aO

'1eaa1d e rS gceel uI €rqBS snd e Inlernru€S 'PIBJ uI cruIoqzBr
ad ledrncs B-l Inuro 'e1qes nc a8undpr?s II PS plcund ad e"ra tS
Inleurrurrc lrfioaul € pugC 'nES rnlnugdgls ea"raprcn ounqzpr ES
€rJo?€p eaAB aJBc l€Jnrues un a.rdsep elsarrod o alurur uJ aurl Irrrl
'?p1o1€ar€trpap e1 csepug8 Eur pugc P?ep arBcoIJ aO 'UoJa urfnd
gr€ac gs ealnd J€-s alolle 'Ep1o1or€clpap rac oualqo"rd a1au61 'a1tr
-aJrp auralqo"rd mlued a?lraJlp luaurefe8u€ ap rrnlallu ElsIXg

'oJ€ol€Aour artnlos o uadoasap € op €ale?11qeqo;d
II €A aJeur i€ur ?g1€ nc 'aunq rapl Joun n"rtsp8 llnlrr rcru lc1pap
al lgc nc rB ealelqtqesuodsal llnur reru tfdacc€ ?9c nO 'Iauralq

-o.id ap rrfnlos apqrsod €c IopI e.roua8 e op €alelrltqesuodse"t
rfdaace Fs ?uru€asuJ aJ€colo.rd o eldacc€ Y '€oJecolo-rd fidaccn

ps luel.rodurl also 'eptlos IIcIJauaq r"ra;o 1od ala aJlurp e.rec rA
r.rgcorro.rd olu€saJaJul IElu alaa luns aJ€c r139"r91oq al oc adng

'Iqcarn urp ln3n5arun.r r{-p"rn1ncs tS alied o-r?ul
pdee ll-Es€l "'r.rgco.to"rd Iaun IrJPAIozar eclpap al B ap alurcul
nrcgauaq unoJl lllqo qs J€sacau also nu 9c aled as rf pceq

d . -k t{yt.trt t\,''_>,-// stropeqte cu apa pe falA pe cei care dorm, o undita pentru extra-
^\v''
O gerea teniei din stomac qi un aparat care imprimd gropile in obraji.

w Defrneqte-li qi contureaz6-ti provocarea. De fiecare datd cAnd

definesc o provocare, m5. gdndesc Ia sumo. Luptdtorii de sumo
sunt uriaqii aceia japonezi. In cea mai mare parte a concursului,
aceqtia stau aplecali, mdsurAndu-se unul pe altul. Ei iqi iau o
pozilie, rdmAn o vreme aqa, apoi se ridicd, se deplaseazi pulin
qi iqi reiau pozifia. Repetd aceastd secvenld de cdteva ori, apoi
bang! Se apuc6 unul pe altul, unul dintre ei ajunge la podea qi

confruntarea se incheie.

ln timpul acestor etape dinainte incleqtdrii, luptdtorii se cAn-
t6resc unul pe altul qi cauti in interiorul lor acel centru din
care se declanqeazd toati acfiunea. Singura apirare pentru un
luptAtor de sumo este sd se afle tot timpul intr-o stare de concen-
trare, sd fre pregdtit intotdeauna pentru un atac brusc qi pentru

o replicd imediati.
in acelaqi fel, atunci cAnd ai o problemd, poli scrie o enunlare

a provocdrii pe care sd o studiezi o vreme, apoi sA o laqi, sd o

schimbi, sd o intinzi qi sd o restrAngi, si o reafirmi pAnd cdnd

egti sigur cd provocarea este bine definitd. Apoi, asemenea lupt6-

torului de sumo, eqti pregdtit.
i1i defitteqti provocarea folosind intrebari. Acestea te ajutd

sd priveqti provocdrile din diferite perspective. Uneori, o pers-

pectivd diferitd ili deschide ochii. CAte cuburi po{i numdra in

desenul de alSturi?
Poli sd gdseqti $ase sau qapte cuburi puse unul peste altul, in

funclie de cum consideri romburile negre ca fiind partea de sus
ori cea de jos a cuburilor. Ceea ce se schimbd nu este imaginea
la care te ui!i, ci perceplia pe care o ai asupra ei. intrebdrile te

pot ajuta sd ili schimbi perceplia.

Pentru a defini o provocare:

1. Scrie-o ca pe o tntrebare care incepe cu ,,in ce moduri

aE putea...?"

2. S chimbd, formularea prou ocdrii tnlocuind cuu intele - cheie
cu sinonime.

3. intind,e prouocdrea pentru a aueo. o perspectiud, mai largd'.
4. Str6,nge prouocarea pentru a auea o perspectiud. mai limitatd,.

a) lmparte-o in sub-probleme.

b) Rezolvd. sub-problemele.
c) lntreaba-te tot timpul ,,Cum altfel?" qi ,,De ce altfel?".

',,earun J€lual'u{€ snpoJd un €llo^zap
€alnd Se r.rnpou ac u1" r€aJ€coloJd ea"reolpurJn nc ?€lun"r;uoc

e-s 'efue"rg 'uuar1 uTp NOIJCy,AO p asnpo.rd ap Inro+carrq

'lo ulp

araqc-alolurlnc rcrJrluapl ps rS rr.rgcorro"rd p funua un rzalocJac

?s alsa sed 1nwr.r4 'rr.rgcorro.rd ealelnruJoJ urp araqc-alalurlnc
mluad alnlrlsqns nes aruruours rlAosoloJ ps alsa rauralqo.rd ep
r.rnfunua a?lraJlp lllqo gs e1n[e a1e n.rluad Fldrurs gcruqal O

vSHV-lnnuol YshilH9s

'gugur ul greoJs enop e rrf ac durl ug

rcnde o ps rode 'lnpuad un ad ec rua8el o Bs rS rJoJs aJlurp Braun
plpdec ap (€aJnc o rJo seac un'1aur un 'araqc o U JB urnc) lcarqo

rrur un r3a1 trs - erfnlos rl3asg8 ps lqrsod alsa ,,egJ€oJs Bnop

e pur"rd ps ealnd Be r.rnpour ac u1" :llraJlp eualqo;d rzalnruJoJ
'qurqcs ug 'gceg 'pqrsodrur alsa ac eaac 'preogs enop e rzur.rd ps
pugcJacur er8;aua rso.rr rc-rf rcunle 'r$n1o;, ',,i?JBoJs enop € €l
8un[e gs 1od urnC" :loJls€ uuralqo"rd efunua ealnd ie '1elllul

6? ;eurelqord rllozar

ffi runC 'oreunznq urp olrrnrcnl lgcap arfrzodsrp €l rc nu 'pl€o8

;Il'l also €Joru€c 'BlleFac ad li o ac drurl uI eun el gsullul Bu€ru na

r) Funfe ps rfod nu lgcul '1a; eSe ug aluzaSe luns alrroJs 'u€^Bl urp
,IOUd purgl€ or€c rroJs Fnop roloc alaladec ala aJlul r3a1trs also el Borec

-olord 'sof reru ap erferlsnil up eueos.rad rlSo qc rf-arndrqcul

'1|qlrlqrsod rou a"rds ea"npug8 eldaepul

€^ Ilg rS p,rrlcads.rad gnou o-Jlurp eurelqo.rd r1Sa.tr.rd ps efe.rncu1
BA al funua oJucard ',,;"'ea1nd 6e t"rnpour ac u1" Bpuorfelrzr.ur
eurdlnl pursoloJ 'rauralqo"rd ale alrJaJrp i"rnfunua €^algc orrcs

'eralsac€ e arfdac.rad o r€op Bpa[Ior

ealnd J€ oJec rarualqord B aJeruJrJ€ o nc rlSau.rod nu ps p1n[e al rS
p1ouotJoltnut putdTnl ec ?lncsounc alsa €?s€acv 'terualqo;d rr"rgf
-unua inlndacug €l ,,i"'ea?nd Se r"rnpou ac u1" €lntuJoJ alSesolog

'aJBqaJluI o ad ea rAIozaJ o ps rarl arec ad euralqo;d oIJcS 'laJ

?nunu€ un-r+ul alauralqo"rd rfunua ps IIln alsa 'lndacu1 nr?uad

c-\io' .\." t- Ml,!r,. A schimbat ,,unic" cu ,,surprinzdLot" qi ,,a dezvolta" cu ,,a
/r' schimba" qi a reformulat provocarea astfel: ,,in ce moduri aq
putea schimba un produs intr-un aliment surprinzdtor?".
O
S-a gAndit Ia lucruri care l-ar putea surprinde qi apoi la modul
50 cum s-ar putea ca produsele alimentare sd impresioneze consu-

matorii. De exemplu) un lucru care l-ar fi surprins ar fi fost sd
vad6 un obiect cunoscut cu o formd ciudat6, cum ar fi un avion
in formi de vacd. De asemenea, ar fi fost surprins sd vadd un

produs alimentar familiar intr-o formd stranie qi diferitd, cum

ar fi o banand in formd de felie de pAine, roqii in formd de

piramida sau cartofi pitra{i. Aceste gAnduri l-au condus la ideea
lui: oud pdtrate.

A creat un ou p6trat semipreparat, cu galbenuqul in mijloc,
care are o perioadd de valabilitate de doudzeci qi una de zile qi
care poate fi reincdlzit in cuptorul cu microunde (spre deosebire

de oudle obiqnuite, care explodeazh).
SchimbAnd cAteva cuvinte simple s-ar putea sd primeqti

stimuli pentru noi idei. Este ca qi cum ai strecura cAteva stafide

in coca fard gust a unei provocdri.

INTINDE PROVOCAREA

-cPRCr\,/c>f lfaff

Samuraiul era antrenat sd aibd simlurile treze in toate si-
tualiile. Cu atenlia concentrata cAt mai mult posibil, el avea

nenumdrate qanse si observe un atac-surprizEt sau o miqcare
brusca decAt dacd atenlia lui ar fi fost concentratd analitic

asupra unui singur obiect.

Pentru a-!i pdstra mintea concentratd ln toate situaliile,

lntinde-fi provocarea intrebAnd ,,de ce?". Acest lucru te va ajuta

s6-!i identifici obiectivul qi ili va permite sA ili pui la indoiald

presupunerile. Aceasta, la rdndul ei, ili permite sd ili redefineqti
gi sd iti trasezi provocdrile.

Sd presupunem ci provocarea ta este: ,,tn ce moduri aq putea
sd vAnd mai multe calculatoare IBM?".

Primul pas.' De ce vreau sd vAnd mai multe calculatoare IBM?
,,Pentru cd vAnzdrile noastre de calculatoare sunt in scddere."

IE .nEJCnl ac ,

LI, durl u1 e;eru ad aIeIJe alal€u ap a1e5a1 acgrcads rolrrnlsoc Barac L
I
a -npal ad al.rnlroga eJluacuoc r3l errlsnpur psul 'gcsea;c ?s n€nu
-r?uoc a1"rnfa"r4 Jolol€drqra alrunrsuaurrp snpar ne rS lqrlsnquoc a
U^
urfnd r€ru nerunsuoc oJBc nes aprde"r ruur al€u lrnJlsuoc ny I
'lolld ,,elJod un gzea+rzu€J} ac durrl u1 ri
(
oJ€ru ad acnuouoca reru ag gs alaleu Bc ac€J ealnd ure rJnpour ac

u1" :1e;1se earecolo"rd lBInurJoJ e-r* r"inl"iodsu€Jl ap BrJ+snpul
'a?€crpcuI a$ ps pug1da1Se n€unp€ as alrrnunq rcgc '1rod

uI BcsEarc as oleqcud urp alrrnunJ €c €acBJ €1s€acv '?lnlu rcIu
?ol BJnp "rolasnpo"rd eaJEJArl rB neelSe"rc olrJnlsoC 'epeour ad
neJa u€aco ad al.rn1"rodsue.r1 pc n€apaJc rrf"radxa 'gg, rrue u1

'guralqo,rd o euorfnlos e n.rlirad
alrJppJoq€ a1eo1 rl*arrr.rd nu aJ€c uI erfenlrs aJ€ al a"rec ad "ro1af
-urcasuoc 1e IIln nldruaxe un groJo unpodsuerl op Brrlsnpul

;;g.n a;ds al€c gunq reur Boc rzal FS gqrsodun a$ Ill gs

ealnd re-s 'ap"rpproq€ al€ol 1nc1ec uI rar nu pc€O 'col lace ur gugd
apqrsod alpc a?eol rza^ Fs r13e3na"r opun ap a?unlu mun InJr€
ur rzaseld a1 'lqrsod E.re1 reur lgc BaJecorro"rd rf-npururJag

'apedep reru eSe rS esnpo.rd a?[€ rzuTl gs ealnd re 'rr]rlserrur
alrrunu€ ace; ealnd re'gsnpar guJou nc nrcrlJos un Bnl ealnd re-rf

'pJarr€c plp o a8ap ealnd r€ (rJBur reru aueorsruoc nJ?uad eraoFau
ealnd rV ',,aJeo1€Fclec alpur reru apurl e" lgcap runrfdo alFru
rcru llnui Fpur"rdnc Bs alel n.rrpug8 eltu"rad ,,alrJnlrual alSa.ia
Iru-e" ec funue un 'lapl runp€ FS aJ€c urp aJapal ap lcund unq
rcru Iac 'arfce"rlsqe ap lr^rrlod 1nlalru rfnec As alsa 1n?arcas

,,igunq rcur pferrr o acnp eolnd Be r"rnporu ac u1"

,,aalrJnlrual rJpru eelnd Se-nu rJnpou ac ui"
l,Leaf,aceJe rfplpunqurl ealnd Se-rur rJnpou ac ui"
,,Lrrgzua^ ap letol 1ntunlo^ alSe.rc eelnd 3e r.rnporu ac ,ri"
,,eaJeo?elnclec ollntu rcru apurl ealnd Se r.rnporu ac ui"

:a"rea a.r1ur.rd

'aru.rog a?lnur reru elgdgc aleod earecorro.rd 'luaruoru lsoce uI

,,'EUnq Pferrr o eo^€ €
n"r1ua4" ealrJnlrual csoJpru Fu-gs n€aJA ac aO :snd oaTtcutc 7y

,,'olrJn?ruarr alsa.rc IIu-B nJ1ua4"

eearac€Je csefglgunqurl ?s n€orl aa aO :snd oaTntlod IV

,,'BoJac€Je rfglgunqurl au e n;1ua4" eaJlseou
JolrJ?zugl Intunlol csaJgru ps n€aJA ac aO :sod napat7 7y

,,'aJls€ou JolrJpzugl I€ I€lol 1nurnlol rfplgunqrur e nJ1uo4"
aoreol€Inrl€c al1nru reur pug^ gs nearl ac aO :snd napop 7y