Michalko, Michael - Jocurile mintii

. r Ml,\r, Exista o multime de moduri de a obline reaclii pentru ideea
ta. Poli alege o abordare cantitativd sau una calitativA, in func{ie
{.\- de idee, de scopul evaluirii qi de stilul de analizd pe care il preferi.
De exemplu, dacd preferi sA amesteci doud abordari, poli atribui
(l
O cAte o valoare numericd fiecarei intrebdri. ln abordarea celor

1w*!!r opt factori care urmeazA, le ceri oamenilor sA dea o valoare
intrebarilor care reflectf, opinia lor (gama de valori este complet
d.fiil subiectivd). Aceasta va cuantifica punctele slabe qi pe cele tari

percepute ale ideii tale; poli apoi sd porli disculii pe baza d,

intrebarilor alese pentru mai multe informa{ii sau opinii. c'<

Opt factori c(
dr
1. Am comunicat ideea clar qi in totalitate? pi
te
(0-20 puncte)
2. Te intereseazi ideea? fi,
id
(0-20 puncte)

3. Existd oportunitili de marketing bune?

(0-20 puncte)

4. Cat de bunA este coordonarea?

(0-5 puncte)

5. Ji se pare cd am competenla de a aplica aceastd idee?

(0-10 puncte)
6. Este o buna aplicare a forlelor mele?

(0-10 puncte)
7. Ideea mea are avantaje competitive bune?

(0-5 puncte)

8. Cat de unicA este ideea mea?

(0-10 puncte)

Acum te poli uita Ia suma punctelor pentru cei opt factori
sau te poli concentra asupra anumitor intrebdri. De exemplu,
dacd totalul pentru oportunitAgile de pia{d este 0, probabil cd ar
trebui si pui mult mai multe intrebdri despre pia!6 sau despre
oportunitdlile de marketing.

Un inventator a creat un usc6tor de pdr care putea usca p6rul

in cinci minute. A folosit metoda celor opt factori qi a primit 0
la oportunitali de marketing din partea coafezelor. Motivul
pentru care nu exista o pia{A, a aflat el, era cf frizerii doreau
uscdtoare mai incete care si ii lina pe clienli ocupali vreme de
aproximativ treizeci de minute, cAt ei se ocupau de allii.

{ .'1 !, 'pl €aapr
*]w aJdsap (aJeqaJluJ o nu) saJalur ap pz€q o orJcs ala oJlurp aJ€cog
ad 'aS€uoUBc ap plns o ruec rS sndo nJluad runrlcnJlsul 'alel
*. Ilapl B arorrrsap o gurfuoc ps rS aluaurlredruoc n"r1ed ug lrfrpd
!; tr,J-'al Jrrl,l.r\tVr 11
-ruJ ag Ps arnqaJl rarlnr InJorJa?uI 'rJlalurluac q x 0I x 07 ap

urec 'g1ue8a1e 'a;rfqns arlnc o rlSasolog pugc rcun?B ourq rcru Iac
azeuorfcung ps a.red snd6 'ezr,rordurr rfod plue"rn5rs nc rSeg

'ra alrrpn?s eI ob16 ap ro?rrum sundsg; un aurfqo a"rec

'pleTd ap rJpJaaJac ap Bu€liarrle aruedtuoc o 'gy €urrrdeJJal ap

glTsoloJ glPld ap arElacrac ap €cruqal qdnp plEarc alsa snd6

sndo

'alnurru elal€c ur ?Enlozal €-s €ualqord rer 'a1ec
o ps€ap g 1n1nd e 'qsndxa lsoJ € euralqord oc FIBpO 'II Jd

a?srl azaloldruoc Es ?nrar e-a1 rS r{o1 ad '1eug uI 'leunpe

B-r aapr o ad m1 edrqaa nc rFa"r1u1 rugiugldps asasrzerluoc as

aJ€c JolcoJlp un 'Dp1 ''tlaculpnlDr a'er1Ddoelpaa.rpated1sarfp;ga,rzulJ1a'pe8ou!gal?spe1S .

rf;enul :n{rc un €c AzeauorfcunJ aJec cedec un azaoJc Es
?pJploq V 'punq reru Bun €l snpuoc n€-l rol al,rnsundsg;r
rB aapr Fls€are a.rdsap IIAId alsll 1e1a1duoc nB rnl rrualorrd
',,JolrueJ?Eq alrqrsaeos" r€tu alaluau€crpau ac€J e mluad
'uoceg ap cedec nou un sndo"id p Jo?€?ualul uO 'uaundotd

nun a1'rJnsnul'tu * a1ttnsnTd ad nt7catqo Ealluacuoc al pS .

'ppug €ac g € arec Irploq os B ap olurcul arecag nrluad

IIAId un ?rEJ Es orar rI rS ugzug,r ap rrFele,rls €Aalgc ales
rodrqca alrurrJl aJ€r rJpzu€A ap Jo+JaJIp un csounC 'naalnl

nDS Dun Dl nnpar a1 ps t* a17taJlp rapr allnu unduoc pg o

:e1n[e oleod al II Id Elsll O

'arfenlrs o nes aapr o u1 nldrurs
azauorfceal FS col ur arfcarrp plrurnue o-r?ur erfuale azaJluacuoc
I3I ps rS gcseapug8 gs 'azauorfce ps ruatueo ad p8rlqo II IWd

',,snulfu"

BI rcru ',,sn1d" EI rcru csanr"rlod as nu oJ€a Jep 'alen"rasqo ElrJaru
aJ€c rJnJcnl alac€ n;1uad alsa ,,1u€saJalur reru 1ac" er,roFale3
'rrfenlrs n€s rapr raun al€ alcadse o?uesara?ul Teur aloc rS alrrns
-nurur 'ap.rnsnld azalou gs rS a.n"rasqo ES aJaJ as 11 rolfcarqng

'rrfenlrs IS Tapl e1 nlduirs azauorfcear ps ruarueo
ad ecrpardurl I-€ n;1uad ,,IWd" €aJrsoloJ gpu€ruoca"r 'rr"rrpug8
Inruauop u3 gpuorfeuJalur alelrrolne o 'ouog ap pre.rpg

I htd

t_rc

-, ! \1, i',',", Exemple:

< _\\- . Cred ca produsul meu este superior mdrcii X deoarece...
. Beneficiul major este...
]ll . Pot produce asta pentru costul de...
. Oamenii vor cumpara pentru ca...
,7Q {, . Cel mai bun mod de a o vinde este...
. Pldnuiesc sa o finanfez prin...
. Problemele pe care le va rezolva sunt...
. Md aqtept la urmdtoarele rezultate...

Ceri respondentului sA pund fiecare cartonaq in unul dintre
cele patru compartimente, etichetate ,,de acord", ,,parlial de
acord", ,,nu sunt de acord" qi ,,nici o opinie". Rezultatele cumu-

lative ili vor oferi o pArere despre cum va fi primitd ideea ta.

Poti refolosi cutia cu mai multe persoane diferite. Funclioneaza

deoarece este uqor qi repede de facut gi majoritdlii oamenilor ii
face placere acest tip de cercetare ftzic6.

Unui pictor obscur i-a trecut prin cap sd vAnda spatiu publi-
citar pe pAnzele lui. Nu avea absolut nici o idee dacd ar fi func-
lionat sau nu, aqa ca a fAcut o cutie Opus pentru a face sondaje

in cluburi de noapte, magazine de haine, saloane de coafurd,
galerii de artS qi restaurante la moda. A aflat cd lumea parea

incAntatd sd pidteasca 1.000 de dolari pentru spa{iu publicitar
intr-o picturd.

A avut succes in vAnzarea acestor pdnze, care sunt pline cu
imagini stilizate ale celebritatilor, chiar qi cu cAte doudsprezece
reclame pe cAte una, prezentate in chenare de cAte treizeci de
centimetri pdtra{i, decorAnd toate laturile tabloului. Un colec-

tionar de artd le numeqte ,,ultimul rdcnet". Cererea pentru opera

lui a devenit atAt de mare, incAt a angajat un agent de vAnzAri
cu norm6 intreagd pentru a vinde spa$iul publicitar qi are de
gAnd sd faci o expozilie personalA.

HRANA DIAVoLULUI

Celor mai multor persoane le place sd ii ajute pe oameni in

provocarile sau afacerile lor, iar cooperarea gi compasiunea pot

fi nepreluite pentru tine atunci cAnd caufi pareri. O poveste

strdveche ilustreaza diferen{a radicala pe care o pot avea coo-
perarea gi compasiunea. Un om care dusese o viatA curatd a
murit qi a fost trimis in Iad pentru o scurtA perioadA de timp. A
descoperit cd principala metodi de torturd in Iad era ca toli sd
fie obligati sa mdnAnce cu linguri care erau mai lungi decdt

I

'rag€r8oloJ erfr.rede uIJd lr?nul 9ul^op ps dull? €l rclucol
- oJeolrnln arJlsar9ru ap Io^Iu un EI sunfe e pugc pugd BlJ€
rg-npugug€J IIu€ lnpJald e-IS 'qurlqes uI 'nES Inln?uopl €rurn ad

ap a?€rpaulr Ilcuauoq gullqo 9s a?n€c nu o9?sPsSa€lea?€ndoJJ€€J-su(eIIIZJor€lcJIuAl
aJaJlJod ap InlnJo?crd erfenlrs ul I?SozaJ?

Ereo 'o-pugsluiJ Iunl n€s lugurqldqs 'avz ap"rard nN 'ar€tlld€
ur o-aund 'E1eurJ €tuJoJ BI sunf€ -rJ 9s aJed €] €aapl pugc
s*s

L"X* rvw nzlu

'&\.J- n 'l3aJoc rzanl€Aa al nu Is IllnJS€ al nu qc€p
,l;arlJjrr!,\
-..','

crurru guru€asul nu alIJaJPd Ia alunlEJs 'a1sa;rg 'IapI llplPunq

-url Is esllrpoul E nJluad AIl€aJc ?elurlc un €arc € ap Is aJacuIS
rrlBruJoJur aullqo € ap pour un o?sa IourrJC
Ie laluroC u{l 'aull
nJ?uad Fz€auollcunJ aJec Ioc olsa luaIJUa II13€aJ ap rualsls un

'IIllB ad IIun n€auEJI{ as Ec nJluad 'eazugrupg

nu ruaurru 't3n1o1 'IeU ul 'IJnFuII tSealace nearuud rfe1ug,,r

-ncaurq rac gc lr"radocsap € '1eU ul sIruIJl lsoJ e 'purln ulp olat

uJ 'pugC 'Bcueur nealnd ol nu alec ad aluolaJxa rollJn.tgcuglu
lncolfru ul Ba?Bllurala n€acarlad rSg trfeuurepuoC 'rol olafe;q

-v" 'r", *- <\ Dt\ I-:']d]r.a r.\/

t)
cA;r^ €-
dt:u
fl

L.) wsffiwi -h.

trd t3 ffiffiT'$ {J Fd ffie$4 p #ti
"k

gs\$qffi&

4*6 ,,Schimbo felul in core priveqti lucrurile gi lucrurile pe core le
priveqti se vor schimbo,"

SUN TZU

Un cAmp cu iarba iqi primeqte caracteristica, in principal, din
acele experienle care se intAmpld iar qi iar, de milioane de ori:

germinarea seminlelor de iarba, vAntul care bate, incoilirea ierbii,
naqterea insecteior, bataia furtunilor, cdririle ficute de animale qi
de calatori qi aqa mai departe. Este un intreg sistem de evenimente
interdependente care stabilesc natura cAmpului cu iarba.

De asemenea, in mare, este adevdrat cA natura convingerilor
qi percepliilor noastre este interpretatd din experienlele noastre.
CAmpul cu iarba nu iqi poate schimba caracteristica. Iarba nu iqi
poate interpreta qi modela experienlele pentru a crea un caracter

diferit. Nu suntem un cAmp cu iarba. Putem alege sd ne
interpretdm experien{ele oricum dorim. $tii la fel de bine ca qi

mine cd pu{ini dintre noi iqi dau seama ce inseamna acest lucru.

1x-x1 AAA

(oo) | oooooo I

^-^l--_--_l

Priveqte desenele de mai sus. Da-le nume alegAnd unul dintre
aceste cuvinte: ,,indieni", ,,nas de porcuqor", ,,pisicu{d timida",
,,femeiet', ,,adormit" qi ,,sala de baie".

Acum, dupi ce le-ai dat nume, intreabd-te: ,,De ce este atAt de
simplu?". De exemplu, dac[ pe structura ,,AAA" ai numit-o

,,indieni", cum de incape un sat de indieni - cu caii, corturile qi

focurile iui de tabdrd - atAt de bine in trei litere? Aceste simboluri

oleuropur rs
alear eluauadxl

rolaluauadxa allrglard"ralut glurza.rda.r alelcund alIIulT

'lcarrp a1e8a1 luns nu rep 'e;dnseap ap efnspc uI EUB as oprf

-dac.rad rS alua8ur.tuo3 'sof ap einsgc uI aleluaza"rda"r luns 'aleut8

-erur rB 1gc 'apar 1g1e 'alafuet.radxa 'so[ Ieut ap eue.r8etp u1
'ay.rg1o.rd;re1ur aurfsns au ac Baa3

'alafurpa"rc €ruJguoJ au € nJ?uad aurnl uI ruglJasqo ac pzeafua
-ngul tol ppug"r e1 'arlseou glllrool tS alua8unuoC 'aurnl a"rdsep

alrrJoal rS ap,ra8urrruoc pzealapour au "rolaluer;radxa ap"rp1a.rd.ra1u1

'lnun pJaJo al rugla.rd.relul al aJBt ul Inlod 'suas ne nN 'aJlnau
?uns ea?sacy 'afuar"radxa ep las un rururr"rd rrfol nc 'pfeyr u1

nl qla

urnc e3e rzal al '1uns tunc e*e a1;n"rcnl IzaA nN 'Iza?aJd"ralut

o oJec ul Inlal rc 'r13e aurc Azeafuanllul aJ€c €ac alsa efuat"radxa
nN 'rJrJBpu€JJ ne rrurds go BJnJnq t{od e1 nes rurds nB IrJIJ

-€pu€r1pa a8ugld rfod a; 'rutds e1 rS r.rgepu€rl BI e1-alSapugp

'erfdac.rad gzeafuangur rf1 efuar"r

-edxa rzalardralul aJec ul Inlad 'UIU un ad ec €rnll.{ol e1a"rd"ra1
-ur ealnd re 'neg 'aut1 alsad nep 13 grueas ur g8eq a? nu Iluaur

-€o lgcul 'gfuelrodur ap 1rsdt1 ap 191€ rlSa ge Inluolulluas €aAB
ealnd TV 'g^rsor8e leuot{ualul rzala.rd.ralul o ps
t-x{}?. {,{::: pullJ uc e1a"rd.ra1ur ealnd ealnd
'i*1'ct'i.1:y3 ri^r1' !! {v 'socr?rlodau lsa8 un ad €t
,,€aJIAo1" iy

'efuar"radxe rdac.red orec uI Inlal gz€alopour €?sac€
J€r 'suas pp rI oJ€c €ac alsa e1 ea.rela"rdJalul 'suas un IcIu aJe nN

'nJJnau 'aurs ur 'a1sa luaurluala lsocv 'ac ap IqaJluI a1 'aut1 ap
a1*a.to1 as pu€osJad o gcep 'nlduraxa aO 'allJgla.rd.ralur Eurr€asul

ac 'rueceg o pc€p 'l1nur eerd rpug8 au € pJEJ lJgqaJlul alsac€
uaund iBuluBasuI oc ealor alaun nes aunq aloun lung 'alafua
-uadxa aleol leruolne urgloJdralut au '€uteas Bp au B gJg,il
'afuar"radxa raJpJarJ suas ;nFurs un.Ltsed mqlJle ES col uJ pluauadxa

ocrJo rlrluad suos act"ro e8ale e ap Ba?B1laq[ IV 'rup1a;rd"ia1ur al PS
ureFap aJBa ul pleg uud Inun urlJaJuoc al IoN 'suas un IcIu ne nu

,-\\," Din punct de vedere psihologic, interpretarile se bazeazd pe
experienfe. Totuqi, nu existd nici o cale logici de la experienld
..)'
la interpretare, doar o legdturA subiectiv6 care se supune intot-
(t}u deauna revoc[rii. Interpretdrile ne modeleazA convingerile qi

40s percep!iile.

Cea care i\t creeazd. convingerile qi percepliile despre lume

este interpretarea acestor experienle.
O dati ca niciodata, doi exploratori au dat peste o grddini de

legume incAntdtoare, perfect intrelinutd, in mijlocul junglei.

Unul dintre ei a spus:

- Ce grddind minunati. Pare perfectd. Cu siguranld un

gradinar are grij6 de ea,

- Nu se poate ca un gradinar sd se ocupe de aceastd gradin6,

l-a conLrazis celSlalt. Este in mijlocul junglei, Ia sute de kilometri

de civilizalie. Nu e nici un semn de viala prin apropiere. Cu

siguranta este un fel de fenomen natural.
DupA mai multe disculii, au cizut de acord si iqi pund tab6ra

qi s5. urmdreascd gridina pentru a vedea daci venea cineva sA o

ingrijeasc6.

Au stat luni intregi qi nu a apirut nimeni.

- Yez| a spus cel care se indoia. Nu e nici un grddinar, altfel
sigur ar fi aparut pAnd acum pentru a ingriji grddina, care e
inci perfectd. Trebuie sd fie o crealie a naturii.

Cel care credea l-a contrazis.

- Nu, trebuie sd existe un gradinar. Poate e invizibil, intangibil
qi scapb tot timpul in{elegerii noastre. Dar nu este posibil ca o
grddini atAt de minunatd qi de bine ingrijita sd existe in mijlocul
junglei fArA sA se ocupe cineva de ea. Grddina insdqi este dovada
existenlei grddinarului qi am convingerea cd acesta se va
intoarce la ea.

Cei doi au interpretat gradina diferit qi aceste doud inter-
pretdri au condus la convingeri diferite. CAnd crezi ceva, ai

sentimentul ci ai ales si crezi sau sd nu crezi bazAndu-te pe

judecati qi pe gAndirea ralionala. Dar nu este aqa. Convingerile

tale sunt modelate de felul in care ili interpretezi experienlele.

Modul in care ili interpretezi experienlele influen{eazn qi felul
in care te sim{i. In timp ce studia fericirea qi starea de bine,
profesorul Daniel Kahenman de la Universitatea Princeton a

descoperit cd atunci cAnd ii intreba pe studenli dac6 erau fericili,
cei mai mulli spuneau cd da. Totuqi, cAnd i-a intrebat mai intAi

cAte intAlniri ar,'useserd in ultima luna qi, apoi, dacd erau fericili,
cei mai mulli au rdspuns nu. Interpretarea pe care o dadeau
intrebdrilor influenta felul in care se simfeau.

{i{}tr 'alEzas€

S{14"Cx: *'.:?t ala arnqaJl runc aJdsap rg (alJedap rcru BSe rg aqJa^p€ 'aq.rarr

\. q"lv: $'r.\' 'arrrlcafpe 'a.tr1ue1sqns) aJrqJo^ ep ayf"rgd a.rdsap urrl* ac eoac nc
a1*arrr"r1od as acaJ€oop '1a nc rceJ qs ac lcexa rr13 'alurzrnc ap "rr3

lnurr"rd llllc 1e ae gdnp l€rpatul aa?urlnc r3ealace csasoloJ alaq

-ur€ pugo 'a1g;ag1p ap ?91€ g"red gs rrfrzodo.rd alsar€ €c ac€J aC

,,'apun?oJ a1e1e"r1gd gJnJ a1€lllsauo n3"
,,'al€lrlsauo nc EJnJ apun?oJ a1e1e"r1g4"

:rrfrzodo"rd

aloreo?prrrJn e1 a1-alBapug5 'a1efue"re alo ]uns wnc ap elied E?lE o
r* ele"redas ra alalurlnc ap apurdap arfrzodo"rd o purueasur oc urp

alred g 'rrfrzodo"rd e1 rS a?urlnc €l pdrle o n;1uad a1-a1Sapugp

'rfe"rnq1n1 rS r.rnSrseu urrtrurs au ps aceJ au aJlseou
alrrJoa? nc a1Sarrr,r1od as nu at EaaC 'ruJnl rn?soc€ lnurfr"rds ur rzalop
1o1 elsad Eln€J rlrl€oJc luns -ec paJc nu oJBc rac rer 'to1 rrfplrrrrlea"re
ole rzalop 1o1 alsad g+nec rlrl€aJc paJJ os aJBc rruoureo 'm1ntu

-srJo?€AJasuoc alalal 1o1a1sad pE^ III€Jaql1 ac durrl ug 'rnlmusrl€Joqll

alalal 1o1 elsad pBA IIJo?BAJasuoC 'rrorpcru Elsrxa nu nozaurunq

Ec rza^op Pln€a IToIB pugc ad 'rnlnuruoq e.rodo nJluad rzo^op acrro
uI E?neJ aseorcurpaJc alaueosJa4 'ourSug rou 13 arunl a;rdsep alrrJo
-41 rS ap"ra8ur.tuoc aruJl;uoc au ps aJBc ufeur;o;ur urplnpc pdurrl

1o1 pc pldey ur.rd alelrqJrluv urp rruouoJ?su nc ruquguros roN
'rJnJac a"rdsap Jol BrJoal n€rrrJguoc aJBc alrJnJcnl lgcap n€AJasqo nu
rS nelnpc n1q 'nrleds urp rfr"roalaur puIU ec el3eounca"r 1n1nd ne-r
nu 'lugupd ad rrun llsp8 nE rS r{r"roalaur ap "ropold rrJopBru lsoJ n€

IIcI?uB r3aq 'nrfeds ulp url ar€c IrEcpU ug a.rlard a13ru ad ec rrfr"ro

-alaur a^-rasqo gs ecrpardurl q arJoal p?s€acv '.ra?a urp olncpJ rS au"iala

neJa alrJnJoc '1de3 ap 'pc neapaJc rruouoJls€ rr{Jal'elpue3 'earunl
rzat oJec uI 1nlal gzea{uangur arJoal ElsBoJV 'ap1 ap"ra8urluoJ

rS aprgla"rd"ralur ad E+ezeqarfcnpop o a?sa arnnl a"rdsap €? errooJ

',,arrurnf1nru ap aJ€osrrcs o nrJcs rJ ps eacgld Je-lIAI"

aurlap ,,o.rrurnflnur ap aJeosrJcs o nrJcs rI FS rnqaJl "ry" :1aeg

ps eecpld "re-r{ oc € ac ur rcBJ ES rnqaJ? rB oc BAac gqrurr{Js .

',,1eJnc ceJ 9s n€aJA" our^ap ,,?€Jnc ceJ Fs arnqa.r;,"

:rcBJ 9s roJA ac €Aa3 ur IOBJ ps arnqarl ac eAac Fqurqcs .

'r,nIcIAJAS

e1 F,rau ps 3e1y" aurlop ,,nrcrlJas e1 8.raur gs ernqa.r;,"
:rJEJ ES r8ap ac BAac ur rc€J Es arnqaJ? aJ €AaJ gqurr{Js .

:aloJ€o+purJn gcJeacul ',,alnqaJl" rlr ac elac
a?sa Ec r{-aunds rB ,,re ps mqaJ? re" aJ errac a8ale 'rody ;1r"nds ap
e? BaJB1s urp BoJeqrrrrqcs rfurrg ',,1€ gs rnqaJl Je" ac €Aoc olsa gc

rf-aunds rS ,,arnqo.r1" rf3 a;rea e,tac a8ely 'nrfrc;axo crru lsac€ Ed

., {. Mtl{/,. Deoarece prima propozilie se potriveqte cu ce credem noi a fi
:J/
nc'\" logic din punct de vedere gramatical (substantiv, adjectiv, verb,
tu
1o adverb), este mai uqor si o citim qi apoi sd consider[m cd este

W un nonsens. Totuqi, cunoqtintele noastre despre gramaticd nu

4ifi sunt confirmate de al doilea qir de cuvinte, deoarece acestea nu

sunt puse dupb o anumitd logicn qi sunt greu de desluqit. Acest

lucru ne zdpdceqte qi ne face sd ezit6m atunci cAnd gAndim ce sd

facem cu ele. Ne tulbur6 qi ne face sd ne sim{im inconfortabil

deoarece nu se conformeazd. ctt ceea ce am inv6!at.

Multe dintre lucrurile care ne provoaci nefericire in via{d
sunt convingerile inv6late. Mulli dintre noi am fost invd{ali c[

nu suntem creativi deoarece avem emisfera cerebrald stAngi
mai activ6. Prin urmare, atunci cAnd ni se cere sI producem
idei Ia munc6, avem tendinla sd fim liniari qi analitici. $tim ce

idei sd credm pentru a ne conforma convingerilor inv6{ate. Cdnd

ne confruntdm cu idei absurde, ciudate, devenim confuzi gi ne

sim{im inconfortabil.
Psihologii numesc acest fenomen ,,baz6. de confirmare".

Acesta este explicat prin faptul cd oamenii, odatd ce cred cd o
teorie este adeviratd, vor forla orice altceva sd aduc6 noi
elemente in sprijinul qi pentru confirmarea ei. Gdndeqte-te la

ultima dat6 cAnd ai cumpdrat o maqini noui. fii minte cum ai

continuat s6 citegti reclame qi analize despre maqina ta, dar le-ai

evitat pe cele despre alte mlrci sau modele?

REZU MAT

Experien{ele gi evenimentele nu sunt nici bune, nici rele. Sunt

pur qi simpiu neutre. Bun, riu, corect, greqit, trist, mAnios, leneq,
crud, blAnd qi aqa mai departe - sunt toate interpret6ri pe care le
fac oamenii. Este o problemd in funclie de perspectiva pe care

alegi sa o abordezi. Norul-Negru, bunul meu prieten care este un
sioux lakota, mi-a spus urmhtoarea poveste, pe care o gtie de la
bunicul siu.

Un batrAn rdzboinic sioux avea opt cai minunali. tntr-o noap-
te cu furtun6 puternicd au fugit to!i. Ceilalli rdzboinici au venit

sd il consoleze. I-au spus:

- Ce ghinionist eqti. Cred cd eqti tare furios cd {i-ai pierdut

toli caii.
- De ce? a intrebat rdzboinicul.
- Pentru cA !i-ai pierdut toatd averea. Acum nu mai ai nimic,

au rdspuns ei.

'rluroqzgr InugrlEq ?Bqar?ul € cllltS apun oo -

'arlplgq ul lruEr nes slcn $ lnlnd I] r€ laJ?le 'a1dn"r
aJBorrrd alaqurE BaA€ Inl InIJ pc eJa sotoJou ap 19J CIuIoqzEJ
rnlnugJlEq snds nB-I 's.to1ut ne-s IsBurPr lrJo?9ldnl puvc 'IlgJouro
lso.] nB rJaul? rs rfeq;pq lllnlu IOEJ (IrcIJIJc€s Ir€ur nc suIAuI
nB €lo{eT 'leulco^ul qIJl un nJ IoqzBJ os B nJ?uad r-ro191dn1

ttF ap dnJF Inun aJnlgl€ as gs nelnqaJl IIIq€dec IIJauI? tA ttfeq;gq

k{ Ilol pc lulunu€ € €Iuoladpc 'rody 'Iugurpldps Pnop lntar? nV
T] :1
'lncluloqzpr r€I lBqarlul e ililla opun ao -
{}'tj'
;'.J, 'aJ€orcld alaqru€ Pdm r31
1") ' l1'. .,".:'
gs lelEq nJluad €Ja Jo?IzoJFuI ap ?vc ra ulcuaJau la?soc€ ezfiec
€Inqarl solrnJ ap 19r ardsap ?Iqro^
urp rruroqzpr InugrlEq og ps IIeIuIoqzPU 'aJ€oIcId alaque ldnJ
nB rA (Elep o gcul '1lual
ne

e-rA rS eS urp ?BcunJ€ lsoJ V 'Iou Iac il€c EsaJp B nJluad aruaJlap
Jrzaf,J€-s rnlnJluloqzpJ I€ clru Iac Ing 'a"reo1gru"rn efeaururtp u1

'rel Ia sIZ B alills apun ao -
'ra sundsEJ n€ (a?ul€uJ €c lE8oq reur tS I13a urnJ€ Ec nJluad -

'la ?€qarlul € eac ao -

'?itlral alr€oJ ag ps Elnqarl rluloqzgJ InugrlPq ulnre Fc Isorncnq
lBlunuB ne IS sJoluJ n€-s IIcIuIoqzPU 'IJBSETuJe acazaJdslop
IllB Ia nc pugcnpe sJo?ul ne-s Iec ?do IaJ 'a;eo1gur;n €nIZ uI

'la J€qarlul e elll?s apun ao -

*i ::.r' 1.rel__:.rry'Rqg&Ff :--ir;



luoJ' Sulqumlp aqDaJJ' m m m :€l al-alrlu].Jtl "t11u1'u aIlJnJo f
ordsap allapl nes alrrnpug8 rlBe3gppdrul Iil gs rlSa.rop pcuq

'aunpod 009 doJ urp rrueduroJ e1 'rzrrrrpul el ap pz€rJBA
a.rec r{uar1c n"rlued rr{p1r.l,r1ea.rJ Inruarrrop uI qzrpue op r"rndn.r8 rB
rrJeururas 'rrndoqsryo,/vr ap €aJrJaJo ur }BzrT€rrads alsg 'qArJEaJJ

arrpug8 ap Inl alrcruqa? rS-npursolo; rlStlercads ap alr"rndnrF

oenpuoc e n"rluad VIC op leie8ue lsoJ e telrpru Inrcrlras lrsp"rpd
e ac pdnq 'rqcal rS rou auralqo"rd nrluad alrl€arJ rrfnlos ap rS

aruolqunsqr Iapl ap a?elarre,r. o snpo"rd e I3 OJVN al€ arrruouoca

rS acrlrlod 'arelrpru Jolaualqo.rd lnzec uI opolatu a?rraJrp ?Bc

-r1de e rn1 edrqcg 'aJncsounc plr?ualur arrpug8 ap alopolaur al€ol

BuopJo e rS eunpe e 'erpnls e n;1uad 'erueru.rag uI 'UnplueJd el
ealunl ElBol urp plullls ap ruau€o ap Is OJYN e1 ap "ioFrferuroJur
ea"ra8alnc ug rlSrprcads ap gdrqca o lezrue8"ro B rrcrJorrv aie alruf]
rolalels €lerure ur "rafgo BC 'arunl u1p llig?l^l?€arc Inruouop ul
rf"radxa r{erca.rde rcur rac arlurp Inun alsa o{1erlortr{ Ia€qcrtr I

Hornv ludsSo

Pune{i-vi pe roate UITA DE PRETEXTE!
afacereavisatd
Mq,nuaIuI Nu ai nevoie de un MBA sau de

reuqitei tn afaceri 50.000 de dolari. Pentru a-!i lansa afa-

Romanus Wolter cerea qi a o mentine pe piald, ili trebuie
doar pasiune, sprijin qi experienla re-
,,In fiecare diminea{d., sub duE, 1000 ala a intreprinzdtorilor. Din fericire,

de oameni au idei sclipitoare, iar 999 prtn Pune(i-ud, pe roate afacerea uisatd
dintre ei uitd. de ele tn timp ce ies
grdbi{i pe uqd. pentru a ajunge acolo le veli avea pe toate trei.
in acest ad,evdratManual al reuEitei
unde lucreazd,... pentru altcineua. Dacd,
tn afaceri, un ghid plin de informatie,
urei sd. fii unicul dintre cei 1000 care
dar qi de inspiralie, Romanus Wolter -
tEi transpune uisul tn realitate, nu ai
uoie sd, nu citeqti aceastd carte." liderul incontestabil al dezvoltirii afa-

- Donald Asher, NumArul 1 in cerilor - vd conduce prin toate etapele
domeniul orientlrii profesionale, autor al
reuqitei personale qi profesionale. Poate
Asher's Bible of Executiue Rdsumds
ci deja ati inceput o afacere qi apele
sunt tulburi, sau poate cd vreli sd o

faceli, dar nu aveli curajul, pentru cd

nu considerali cd ali acumulat toate

cunoqtinlele necesare. Nu intAmpld-
tor, primul pas este o evaluare a moti-
va{iei qi a compatibilitdtii cu ideea de
afaceri pe care o aveli. Apoi, de la
brainstorming gi marketing, pAnd la
prezentarea in fala lumii, cunoaqterea
mediului de afaceri qi a competi{iei,
autorul va ghideazd energic de-a lun-
gul intregului drum, pentru a vd inilia
afacerea, a obline profit qi a o men{ine
in perfectd stare de funclionare. Mai
mult, veli descoperi calea prin care voi
inqivd nu veli ajunge la epuizare qi ve{i
continua sd va bucura{i de viald, de
familie qi de prieteni. imbog[litd cu
relatdri ale unor intreprinzitori cu ex-
perien{6 qi tehnici aplicabile, preluate
din via{a reala, cartea vd fixnizeazh
entuziasmul gi cunoaqterea necesarS.
pentru a vd transforma visul in reali-

tate.

'auBc -a.r8e aueos.rad a;enurluoc ur rfaugurp.r

aP??slnBlaucBJeurrp(aassJ€nJslxaoldrJr??londu ala aJlurp ps rS rfaurlqo ps rfrfglda;pu1 rfaluns
aJE aJarc
ac Eaac rfaurfqo ps runc gl€Je g['ercu
-o8au ap eaJalnd 'roJn?n? € '?r?seou
-orfrzod o rJru rS cnrl un roru gcrldurr
erfrzodsrp e1 asnd luns 'leuorfeu"ralut nN rolruaureo efunud ul ppuelq to1a1
Ia^ru €l erfnqr"rluoc efap snpe ne-r*
-rJaru elulLud uJ pJnp alsa aprdrcur,rd
aJec 'acruJalnd rapl rapod-q-19"rd ar8el ruarco8au epolary 'l|,rpd ra"rpcr"ro efur

-€Jls o elsa gprdrcur"rd eo"rarco8a1q -oA ap aluapuadapur 'a1sn[ apJ€pue?s
'aJls€oA rrurpnlrlcaJoc ad azazeq as ps In?€llnzal Bc rlSrsur gs

BurJn od op elgo"rd ealnd J€ aJ€c Joloc 'lcrguoc uJ prlur olasora?ur apun oloce

er\r"r1odru3 durl rselec€ uI gn-npugf 'rB aunuroc rrcrJauaq rl3e.rgruJn ES

-a1ord 'rfca.roc tlU ps alrur"rad EA 'ollq€ arnqaJl pc gzearcEns 'Jol ,,a1a1uaul" ap
arfcung ul rolaualqord e.rdnse aprcop B
rrollBd acrug
'r(rn UTBIIII/1\ lreqslg raFog ur"rd acnperl as 'luaruncop-rf"rpc ralsace

Dpac alur8ed ul qsrJtsap rS 'aleuorfeuJalur

D prpJ gda7aJug pzDTcoEaN r"rarco8au al€crlap e1 ledrcrlred ne arec

iVO "'ro1psundspg rf"radxa oJ?gc ap 'p"ren.rell a"rarco8a5i ep

il rnlnlcarord Inrpec u1 glndocuoC 'BIe
-rdrcur.rd ea"rarco8au :pJnp IS 'ppuglq

rs apa o 'epolaur p?I€ o u'"r

TlLllT,ro

nc aunq rrfeler ur auEruEJ e rA sndo.rd

re-rf ac aurfqo B aJlul coJ? un 'a;recag
'pcrldrur tnp rS puglq ar+uI U e o1e3op1
-ea g 1od ar€c prppuels rr8ale;?s al1e
ap nes 'pJnp n€s gpuglq eararco8au

ap BqJo^ alsa Fc arJ :rrJpur9J?sur n€s
rrrpnua?xa IB Jerue 1n1sn5 ps€l au pJ€p
-ue1s ap€a?€Jls 'r.ro a1e;gurnuau oC
'lrqeJouo rcJncsap a1 ps .ioSn also nu

'tz atecatl ul col ne r"rerco8au r3a6

'laJ?se ol€nl ag gs 8un[e

Jolrrzrcap ea1e1r;oleru - arlrrueJ n€s

pcrlrlod 'uece;e - lxoluoc ap luoraJrpul

'llll€ ap a1€lrrp rrgrqlor{ eldacae .to,L

rurfnd retu lol rS gzealcage rl aJ€c Jolrrz

-rcap €aJ€n1 e1 adrcrlted gs "ro.l, Iluaur€o

rto;, 'saco;d ap IaJ?sB un-rlul €ar€c

-lldrrrl E?rsaJau rrzaco a?lnur reru 1o1 rA
else ap €ureas rupp au nu pugc rcunle rA

J€rqc uarco8aSl 'eloc a?et gzerco8au

as rz aJ€oalJ uI 'eaa)e aq 'a"ra1Sa"rc

ul arJ?snpur o glulzaJda; 1n1ctguo3