\/.\\
r\)*
\l<rld'F_
-( r
\.L-.' ,n
A. (:
nif 'ry
t/\lM1fw L-
gqIfut*$g&a# ]Sf \.Ss q&*r*$u,il*€S*<*' d&qmsry
ffR*$
$
,,Toto, cevo imi spune
co nu moi suntem in Konsos."
DoRorHY iN ,,vnAt troRu L DtN oz"
(MGM, 1939)
S-ar putea foarte bine ca singura aventura care i-a mai ramas
omului modern este aceea de a se afla pe tdrdmul interior al
sinelui subconqtient. ,,Nu in Kansas" este o tehnicd de folosire
a imagina{iei, sub indrumarea intelectului qi a voinlei, care te
va purta intr-o astfel de aventurS. Te va ajuta sd extragi mesaje
din subconqtient.
Acest joc al minlii trebuie trait pentru ca puterea lui sd devind
evidentA. intotdeauna sunt neliniqtit cAnd cineva o incearci
pentru prima datd. Ma simt ca qi cum m-aq uita la unul dintre
acele filme vechi de rdzboi in care o sori medicala indepdrteaz5
ultimele bandaje de pe ochii unui soldat. Oare o sd vad6?
1. Relaxeaza-te. Ai putea folosi tehnica descrisd in capi-
tolul 22,la sectiunea ,,Sindromul jeleului".
2. Cere-i subconqtientului un rd,spuns la prouocarea ta.
Scrie provocarea qi cere subconqtientului tiu sd ili ofere
o imagine sau un simbol despre cum sd ili rezolvi pro-
vocarea.
J. Fd, o cd,ld,torie imaginard, dirijatd.. in aceast6 secliune
sunt descrise doud modele de calatorii: ,,in Dakota" gi
,,Furntuna".
4. Acceptd, orice mesaje ies la suprafa{d. Nu cenzura nimic.
Ai incredere in mesaje. Cu cAt ai mai mare incredere,
cu atAt mai libere vor deveni imaginile gi cu atAt mai
mult adevdr vei gdsi in ele.
pugzJe rnlnuluol InurnJJ€d pugJldsul 'IzlPcul al B nrluad toJ crru
un roEJ rS nrpac ap a?€csn IrnurBJ ap 9r€o[ptupJF o ISug.rtS 'la nc
Bur€r acnp€ rS p;ou ulp al€q 1n?ug^ - ollr?u gdeaful tf3 p;ay
rac ed ar1ut8.re aJolalugcs o arlAprdurg ;o1
Bururnl 'aperr as nu €unl r3ep '1gcul 'adeotde ap ?91€ luns alalo?s
rcgc 'glearr ap ?eunuru alsa 'n91 1n"rn[ uI Ps€l as oJ€c 'ea1deolq
.rJolnc u1gFr.r1s 1nfesrad lsa BI oc drutl ur 'alelnluoc aulq tS alecau
uI ad a1e1go-t4
-n?ul ?uns olrcugls 'rnlareos I€ arapEcs Incslp
'rrurunl €4181
-rJ€lc rS ea.reolnc ap sut.rd.rns r13a 'o1oce sunfe q1€po 'rA 1ug,r ap
rfrcns 'lcllld r.rpdnuat rS upac ap cpd un €l Icnp ali 'nlFau aunq
-Jgc ap aJgp ap gfuaprrra uI as€ocs a1eo1 'nr1ul5"re r-r8 rB nSo-r ap
alu€rr€A ap p?ns o rS'nu un.rq rS uaqp8 ap efuenu uI csacnlPrls IB
'gzeune-qdnp ap 'ps.re ea.reSIiEJuI p"rard t*l aleueoruec rS aleldpcs
alrJnl€ap 'a1tcug1s 'a1a1ued rA alaq.rnc 'eunde alaJeos oJ PJnsEru
a4 '31"ig ar€J as rS p.reas alsg 'E?lsE"rpd qutru o 93u91 'ta1o4eq
€urrur uI €rpq€l re pc tf-arndrqcul '1exe1a"r punSo.rd rlAo pug3
'aJ-gzea:xr-la; rS cugpe e.rrdsur e n"rluad JoiJalur n91
InJ€nlJuES uI rJlul ps gcJeocul 'ea?ulru r|-a13a1op 'alnulru acaz
€l Eugd rourc ap auraJ^ pun;o.rd al-pz€oxela"r rS ttqao aplqcul
'sundspr un aJaC 'a.reco.told €l a?nulru €Aa19c Ez€allpatu 'tzalou
o ac gdnq 'n.rpco,ro.rd B aJolJcsap PlJncs o aceJ elec -ralrodal un
U rc runc tS ec 'ltqrsod .trpatqo lerrr ?93 al?Jgtl o ad ea'recorro"rd
arJcs '?uazerd u1 lzaJcnl aJ€D €I a"recorro"rd o e1 a1-alSapugC
vlovvc N'l
ftls 'r"rr"t"d iI q, aInqaJJ
-{t{ '1e a.rdsap rlSalrc J€op gc€p alsa urnc €lu€as rep rf-nu - Inxos
",f*-.., nc crd un guptrr€as 'IJPcoAo.rd a.rlurp €un BAIozaJ T|-e n"rlued
r1Saso1og o gs pcJeocul 'rody 'alJcsap o aJ€c ad euocs alnullu
'4'.'1r]lrl
€^alge ap drurl vzeaztlenzrrr rS nqco oplqcul',,efoqeg u1" 'Ele[-rlP
g.reur.Beurr oIrolFIEc ap nldurexa InJolgruJn tlSalrc oc pdnq
'aJaqIT rrlercose aceJ € nlluad
a.recald ep lcund Bc allJnloqrurs rS aput8eurt 'a1afesaru '/
elSasolog '??c?pu? t3
tunmauoc 'a1apora '?Jp7?Pr pflDC
'ea.reco.tord ellozar rf-e n;lued ISoloJ tfod a1
e.rec ad Jolac €rrrJn a1-er tolul5€url t1uet?^Ipl3tuatlanpdaun-pJtJnUqI '9
al-prrrJoJsueJ.Ju'alano pcoaur'atn1cau
'l€rparrrr al-Ez€ouasap n€s al-Ez€a?oN 'na lnut I atnlc
'tD'tu lpJ alrut?atut acnJ n ntyuad otJout?ntut fi-aTiasolog '9
.rlt MII{.,1l qi ascultAnd pArAitul lui agitat. Focul formeazd. o cupold de a._.
tii1'
Iumind galbend deasupra ta qi in apropiere auzi {ipdtul bufnilei SE
i) qi latratul coiotilor.
cl
Ghemuit lAnga foc, inmoi un pdstrav in faina de porumb qi il
prdjeqti bine in unturi. finAnd peqtele de cap qi de coada, ii DE
ciuguleqti carnea de pe qira spindrii, terminAnd cu coada, cro- trL
canti ca un cartof prajit. tli termini masa cu cafea qi biscuili de pr
cas6 calzi, unqi cu unt. l1i este cald, eqti relaxat qi te simli bine. F'e
:.i
Ceva foqneqte in pAlcul de copaci. CAnd se apropie de tine, ili dai
pe
seama cd nu este nici un pericol. Ce este? Poartd o disculie cu
CX
el. Cere-i sa-!i vorbeascd; intreaba-l cum reprezintd o solulie
pu
pentru provocarea ta. Fii atent qi cere lamuriri atunci cAnd este
necesar. CAnd eqti satisfacut, mullumeqte-i pentru lSmuriri qi cal
lasd-l sA dispard inapoi intre copaci. tel
pli
itri termini cafeaua qi mdnAnci un mdr atAt de proaspdt qi de
de
dulce, incdt pare sd explodeze cAnd muqti din el. Focul scade qi
SU
un vAnt care iti trezeqte sentimente misterioase bate printre
vr(
copaci.
ger
Noaptea incepe sd se rdceasca. itri pui lenjeria groasd qi c6l-
dura i{i creeazd un confort extaziant.Iei lampa cu benzin6, tai
fitilul qi o aprinzi, dAnd naqtere unei fldcdri ca un fluture auriu.
Lampa ili dA cdldurd gi lumin6, iar tu te gAndeqti cd nu a fost
creatd lumind mai pl6cut5. Asemenea lampi trebuie sA fi folosit
qi pelerinii.
Te duci cu lampa la mina abandonat6, o pui pe pdmAnt qi
privegti in pu!, spre inima lui. CAnd ochii !i se acomodeazb. cu
intunericul, vezi ceva in adAncuri. Ce este? Cerceteaz6-1, apoi
IasS-I, insA tine minte ce an vdzut.
CAnd te ridici qi te preg6teqti sd pleci, observi zdcAnd in iarba
o geanta din piele batuta de ploi qi vAnturi. O iei qi o deschizi.
inauntru gdsegti o bucati de hArtie impdturitd in patru.
Desfaci hdrtia gi vezi ci pe ea este tipdrit un mesaj despre
provocarea ta. il citeqti. GAndeqte-te la el qi la cum te-ar putea
ajuta si ili rezolvi provocarea.
CAnd termini, intoarce-te la tabdrd. Inspird adAnc qi incearcd
sd ili fixezi in conqtient imaginile pe care le-ai privit, apoi des-
chide ochii qi, imediat, scrie-li sau deseneazd.-\i impresiile gi
imaginile.
Repeti acest exerci{iu p6nd cdnd te simli in largul t6u cu el
qi imaginile incep sA apard libere qi vii. Imaginile pe care Ie
invoci sunt indicii pentru solulii. S-ar putea sd dureze pAnd cAnd
imaginile qi importanla lor sd devin6 clare; uneori trebuie si
EOE 'luarlsuocqns Iac urp nES ?uar?suoc nE? alaurs urp ur^oJd €aJa8
-alalul rS alrapr ecep gzea+uoc nu rcrN 'rcaJ€oS opur,rd lec arua"rl
{ct elg+e B"r8eau nBS gql€ alsa ecrsrd pleppzaaluoc nu'e1unu aurf,
ln '1uer13uocqns
&*J u1 rur8erur rS alesau aln€J gs erfeur8erur €urnJpug rf-e ap
rS alqrsod rrnfurrs a?lntu rcur ?gc "reul8eurr Jocap un-"r1ur ecqd
o., fi N
-ul li-e ap alsa nrJ€uacs rnrpcrJo pdocg 'B^aclp ocrro n€s aJal
-snu 'eprfeds rr.rolplgc 'r.rnf€rozr 'afueae,t 'afe1d BI pJaJaJ as aJec
rrJeuacs rlSasolog gs rS rr"ras gs 1ncg1d reur g"red as rf gs ealnd
re-s - ,,e1o4eg u1" rlSasoloJ ps leFIIqo rlSa nu gfue.rn5ls nC
,,'PleP o JEop Pfuecerr u1
g8.reour gs lecnde e zzvf 'ea8aleful €arunl pleol rS a"rg u1
nealgls rr 'eadeuec ad eals BS neaJaJur oJBc oueos.rad at1e ap
a1eco.l,o"rd €asopB 'luaureradural ap aleuorzeco ra alrJrucnqzl
'g1u"raga"rd ra ee"relsn5 ne"ra rfrlg.rd rgope3 ',,aclA Iur€IW"
€ra ?€JaJaJd ra pure;8oJd Jozrlalal BI as-npug?ln 'eadeuec
ed alfdou gceo"rlad ISI Ss eacgld Il 'lou arlurp erollntu eC
'linu3rqo lnun'r"rn1ag allnru u1 '1sog e 'noru alaurgr 'zzep"
:aunds lrnu3rqo ]unue un nlduraxo
aO 'Bnrz gleol Jol Inualar;rd eecg; ac a"rdsap purrJcs eleuos;ad
o€J al rB pfer,r n€p al aleruru€ ap n;relar"rdoJd 'alaleurru€ nc rolru
-aureo aprfela"r a"rdsap 'lergrrape nc '1uns asacap ap ap:rnfunuy
'lncsaJc e 1n[e;r1 'aleurrue urfap r{1nur ulnc 'rS 1ncp1d B-al optu
-ru€ ap rolrJoliqnl 'allurT ps €cJacur J€ nu rcru rS ruzprpuJ J€ nu
gluel"rodun arfecqqnd o rcru ac €Aac rS rusrpu.rnf ug g"rarura.id o
alsg 'eruedruoc ap alo1eruru€ n.rluad asacap ap prlrqnr O :naapl
'?rsos B Baapr rcunly 'rfe.rernpug
rugdpls rS al"reoru 'arueduroc ap alerurue e1 lrpug8 €-S ',,aearu
eaJ€coloJd nc rrurgc EaAB 1od g;nlpFal oO" :leqor?uJ E-S
',,aJ€url€ o ?uns rf"rour llulgc rS" :eeunds gluea8
u3 lrsp8 B-l ar€r ed pfesalq 'a1ncp1d rrrlurrrre rS rf"roru rulrelad
'3r"9 aceg as rf e to1 eal"red urp locr"rad un rcru 'cr"raunlur ur"rd
ardo.rde as aJec alerurue 'gJnpl?c 'o1.reoru 'E1eecp"r 'gurg8 ap rnd
'aureog 'arualar.rd 'luTgc 'poguoc :?soJ ne 1e"r1sr8a.rug e-a1 a.rec ad
aprsa.rdurr rS apur8eurl 'Blo{eq u3 91efi.r1p arrolplpc o ?nrpJ V
.E?IJAJIP
rB parun erfecrlqnd gceg rS-ps Earop I€col r€rz mun Inrolrpg
'as€ocaunle arrrolu€J a?soo€ n.rluad rJnsuos
rsg8 rarr '.1eug uI 'lxa?uoc un aJaJo r{i gs rur8etur alle ec rtdal$e
^ . Mifuz Mai jos este o alta calatorie dirijath indrdgitd de mine, inti-
()! tulatd ,,Furtuna". Foloseqte aceleaqi proceduri ca qi in cea
O
anterioard. Relaxeazd-te, scrie-{i provocarea qi cere-i subconqti-
w
entului simboluri sau imagini pentru a te ajuta sA ili rezolvi
306
provocarea.
Fu ntu run
Era un apus cum nu mai vdzusei niciodatd. Soarele era ca un
t6ciune stins, incercuit de negru cu mult inainte sd se apropie
de orizont. Dupd apus, marginea pdmdntului a fost sAngerie
pentru cdteva minute, apoi roqul a fost brdzdat de negru. CAnd
ai privit cerul straniu, pdrea cd lumea se intorsese cu susul in
jos gi cd drumul care ar fi trebuit sd se afle sub picioarele tale
era acum deasupra capului. $i atunci, cerul s-a innegrit.
Eqti surprins de o pAlpdire de lumin6 spre vest - atAt de iute,
incAt nu ili dai seama cd este un fulger. Apoi vine tunetul, cu un
sunet care pare sd se rostogoleascd peste tine ca niqte bolovani.
Trdsnetele incep sd se infigd in pdmAnt, in dAre mari ca niqte
stAlpi qi cu sunete ingrozitoare.
Ploaia incepe, Iovind cu picdturi mari, imprdqtiate, care mai
intAi sunt pldcute, dar pe mdsurd ce devin tot mai grele, ploaia
cade in torente, bdtuta din toate direcliile de vAntul nesigur.
intr-o explozie puternicd de lumind, vezi ceva fugind in fala ta.
Ce este? Studiazd-l qi apoi da-i drumul, insi line minte ce ai
vhzut.
Ploaia cade tot mai puternic, Iovindu-te qi curgdnd in qiroaie
de pe borurile palariei. Acum este atAt de puternicA, incAt incepi
sd crezi cA te-ai putea ineca. Un quvoi de apd i{i curge prin fala
nasului qi altul pe spate. itri este atdt de frig qi eqti atAt de ud,
incAt !i se pare cd nu o sd te mai incilzeqti niciodatd.
Apa acoperd pdmAntul qi nu ai ce face decAt s5 pleoscdi prin
ea. Brusc, incepi sd aluneci - ai pdqit intr-o groapd qi simli cum
apa ili ajunge pAnd la qold. Te caleri inapoi qi pleci, pleoscdind
mai departe.
CurAnd eqti prea obosit sd mai gAndeqti qi nu mai pofi sd
speri decat s5 se crape de ziu6. insd noaptea pare fdrd de sfdrqit.
in cele din urm6, fulgerele inceteazl, iar ploaia grea se trans-
formd intr-o burni!6. Te opreqti sA ili goleqti pantofii de apd.
Scapi unul din mAnd. CAnd te apleci si 1l ridici, observi o sticld
cu o hArtiu!6 induntru. Iei sticla qi o pui in buzunar.
Pulin mai tdrziu, r6sare soarele qi ploaia se opreqte de tot.
Cerul este lipsit de nori. Razele diminelii scAnteiazd pe copacii
a** '9l€lurru aur8Burl o ec pJ€d€ ES InsundsgJ €J aJac '8
'rnln?uorlsuocqns o-r-pzBsrlpJul'z
w
'aJ€co^oJd o PzealnuJo-{ 'I
{4
:aJSa 9z€q ap Inap
d-.
-ocoJd 'npl InluorlSuocqns €l ap lJnsundsgJ rrac ps rfod 'ppueru
,v,/ tl N -oc BI luarl3uocqns urp rur8erur lllqo ps rl*oSne.r ac El€pO
ruEc Ys uvoq lrnElu.L
'rlBazaurqa JololueJn€1so.r efualsxa
Jerqc e8au gs dacug lgcuI '?1ntu ap ?gle IJaIJ zaJo l€cu€ur nE
aJ€a alaueos.rad Bc luns 'acJacul ps JoA nu aJec lac luns Inlnlua
-rl3uocqns rapr aJoc B ap llunlfce ea.reolerr p8eau aJ€c IaC
'sxe"rdpru op JolrJnz€c rr{eco.le mluad aJelnpc ap nIcIA
-Jas un aJaJo ps rS ;ropcrparu alasaco.rd n3 al€p ap pz€q o rS pce;
gs €aJA pc olsa rarppaur Insralag 'aJ€?npc oJ€cal; n"rluad fo"rd
un snld glenue px€l o n"rluad alep ap FZBq p?seac€ Jollclpotu
apurl rody 'p.reorJa?u€ pl€p F?lurnue o BI pugd 91utt-a*e"ro elru
-nue urp alrlrc alasaco"rd o1eo1 Jol€lnc1et ul acnpoJlul e ap lsoJ
E rnl €aapl 'aJeorJolue alrlrc asooo.rd u3 trolezne€ lsoJ ne srxe"rd
-leur ap aseco.rd gz€olualul aJBc alaueos;ad a"ilutp o699 gc yrcd
-ocsap V'ru€uosaco.rd trfuarced drutl ulp pugJulluopt sxe"rdpru
ap elrrfeznce alrlo ES IIJIpau p1n[e a"ruc nIeIAJas un :naapl
'aseorJasau alasacord ap
rcrpau ad e.rgde r-e n;lued nlcllras un aJaJo ps ?gJg?ol{ e-s rS 1e
flpug8 €-s ',,srxeJdl€u ap alasacor4" 'Jolcop lsaae ad llnur ap ?g?€
ar.reds l-ps iS pcseatprgs l-ps lnlnd IJ r€ ac l€qarlul €-S '€Aau
-lc ap pun?rnJ ut.rd ea8ng arec afua.rpz ul 1€cgrquI ro?cop mun
eaur.Seurr lndrurl ?ol eapa1 'IJo Bla?€rc ap ,,eunlJng" lec"tacur
e pferd ap -eSru Fnou o Ecseasp8 ps €cJacul aJec lecole u1l
'o8.rnc ro.t epurFeurr rS arlelaloJ o BoA€ IaA gc rzaur8eruT IiJ gs
adacul 'g1€T^ pur"rd alurFeur "rer '1o nc n?l1n5"re1 ug rfurrs ol pugc
pugd 'crulz lnrfrc.roxa Blada.r 'ale3ofacur luns aput8eurl gcBO
'a?uru ur aurl rfg acr"ro er"rcg 'elur8eurl IJo ayrsa"rdurr tl-gzeau
-osap n€s rf-ar"rcs tS ttqco aptqcsog ;apur8etut luns oJeC 'lacul
r13a1rc o rS ea urp efnr1"rgq rfoes 'P1c.11s ap a?ultue rcnpe rf1
ec drurl u1 pcuns ap rrrar nc rcueupru:?.ilrlffi3:f;fiT.U}
'pcunS ap eseo.l8 Tlgcnq rS gno e13ru r1*otg;rd'pugurgld 'coJ rlur un
rzur.rde IS Fpn ea;rd alsa nu aJBc gqJ€r nc luadoce 1eap un rlBasp8
'a1r.rn.rcn1 EcseazlEcul gs adacul alaJeos puec 'runcY 'IoJou
ap alaurcq rfarnc rf1 rS pceollpq o p8ugl rcalde aJ 'pn rS 1e"rn-3
-lJJul '1o1 alsod alrpugdsp.r acBollpq op ala?ns u1 rs epn a1e3n1 rB
J_ Dacd eqti un expert in a-!i imagina ceva, raspunsul va aparea
-f^*t Ml,vt spontan qi fdri efort. Daci se iveqte un lant de imagini, adesea
a) prima este cea mai semnificativd. Petrece mai mult timp studiind
0 acea imagine in cdutarea sensului.
3$A in desenul de pe margine, liniile par iipsite de inleles. Unele
par sd formezeunghiuri drepte, insi nu reprezintd nimic cu sens'
Acum, inchipuie-{i ci liniile reprezintd umbra literei ,,H" lu-
minatd de deasupra. Imagineazlrli ca te uili in jos la ea. Vezi
cum imaginalia ta a format semnul ,,H" dintr-o serie de linii
fara sens? !i-ai imaginat qi a prins via!6.
De aceea este important sd nu cenzutezi qi sd nu ignori
imaginile mintale care par fd.rd rost. Adesea, dupd ce acorzi
foarte mare atenlie unui lucru, imagina$ia va extrage un mesaj.
$i, odati ce ili imaginezi acest mesaj, el exist6.
Aventurile imaginare dirijate, cum ar fi ,,in Dakota" qi ,,Fur-
tuna", te pun in legituri cu subconqtientul tdu, dAndu-r ocazia
sA se exprime. Aceastd tehnici te ajutd sd depdqeqti ,,cdrcelul
conqtientului" (crampa mintald care apare din suprasolicitarea
minlii conqtiente) qi permite imaginilor qi mesajelor care sunt
tot timpul prezente sd intre in conqtient. Odatd recuperate, aces-
tea pot pdrea a fi niqte versuri misterioase qi singuratice care
te indrumd spre idei qi lnlelegere dupd un plan secret.
Un alt mod de a intra in legiturh cu subconqtientul il veli
gdsi in secliunea ,,Cele trei uqi".
Celr rREt ugl
Formuleazd gi scrie o intrebare despre provocarea ta. Rela-
xeazd-te. Respird adAnc qi incet. Cu fiecare inspiralie, plamAnii
se umplu cu aer proaspdt qi curat, iar tu te sim{i tot mai uqor.
Continud sd inspiri adAnc pAna cAnd sim{i cd totul devine uqor
qi lipsit de efort.
Imagineaza-li ca stai in fala unui qir de uqi, una in spatele
alteia. Yizualizeazi-te deschizAnd uqile una cAte una. CAnd ai
terminat, scrie ce an vdzut, ce ai simtit qi ce ai fdcut.
Mulli oameni cred c5, de fapt, ,,Cele trei uqi" ii poartd la ni-
veluri mai profunde ale subconqtientului. Fiecare uqd deschisd
inseamnd si intri tot mai in adAncul tdu. A treia uqd pare sd
dezvdluie cele mai semnificative rdspunsuri.
Poli cduta sens in imaginile oblinute sau sd faci asocialii
Iibere pornind de la ele pentru a gasi idei de a-!i rezolva provo-
carea. Un urbanist s-a confruntat cu provocarea de a imbundtdli
-i
-t:
'lal BI ar€J rlod n} rs 1
'pfege;dns
-
e1 Fe.r1 1g rS e.Lac pur"rd pugc gugd 'ter tS "rer 'rodeul rS elureul
ap8ugc gcSrur r3i tA 'pseolJalslru 'p;8eau ede qns 'so[ pge as a
epe"rd pc undnsa"rd rg 'alnp.ratd t"ra.te plnec Iroruoc ap IIJo?gug^
1.1-.
; l t! aJ€c ur InloJ nt aJ€o?gupruas€ a?so Joirapl rua8etlxa ec6o1
'aleur8r"ro acalugc
eaJc e ap Inl ee.recorro.rd ap alnurfqo laJ?se a1afesaru ts apurSeurr
e8al 'rn1 e)rzrrrr u1 e"r5alur al oJ€c ad altut5eurl E+eocs ps rS nps
lnluarl3uocqns uI 8r1.rgc un ocunJe gs 1efp,Lu1 € uouuaT uqof
Inu€rJrzn6 'gcseasg8 al ES rrrnJ nt13 a.rec raa n"rluad a1€unulur
rJnJ€p ar€ '€;n1eu rS ec 'rB g"rnd g"rnleu o alsa lnluarlBuocqng
Mrnzlu
rolrrolpzugl al€ alac ad tepcrlred
u3 'rS Se.ro urp alrJacqldau rA allJn?soc acnpal .ro.t rS 1e"reda"r ap rS
leluoru ap apado.r 'a;€o3n luns oluouralo a?soav '(Se"ro ut"rd csarnp
-un as aJ€c uo?aq urp rFunl rd.raS alSru nc aJ€olpu?ruase) aqJnc
ap gurroJ uI a1€lapotu 'tnlnlugurpd e;dnseap uo?aq ulp ar€lnpou
o?uaruala uI oueJalqns olalcnpuoc rB allJnlq€c aund :naapl
JolrJnlq€c e rS a.rezqeuee ap
"roIrral €aJ€l€lsur nJluad aapl gnou o BI snpuoc e-1 tutFerut alsac€
€l ap puru"rod o"raqrl rrfercose pugcpJ lrspF e-1 atec od Insuas
r8unl rd"raS :p3n eta"r1 y
r8unl e;en1o"r1 :p3n €nop V
gunlJnJ ap rJou :gBn eurt"r4
:alaJ€o?EruJn ?BcoAuI e ',,ISn la'rl a1a3" pulsolod
'rnlnSe"ro
rr;olsn8au ad rercueuq vzeaJcaJe II IS pporuocul 'gcrlalsaur
aJSa rnlnll€Jse eaJal€ocs iBe.ro u1 arfcn"rlsuoc op alelcaro;d
Uzeaalc Ir aJ€c ad lnsoeq €?IAo rualnd lunc :€Ja gJellozaJ
€aJop o oJ€c ad ea;mqa.r1u1 'rnln3eJo al€ ttfcn.rlsuoc ap alalcaro"rd
q{I,s.nUv.\)Lt'"'46n
',-{)^
D s@ffis A
$."$ w ffiffisq
w "subtil qi imoteriol, expertul nu loso
nici o urmo; devine misterios gi nu este ouzit,"
3'r (}
SUN TZU
inchide ochiul stAng qi priveqte linta din stAnga pAnA cAnd
cea din dreapta dispare. Aceasta inseamnd cd ai descoperit
punctul mort al ochiului tdu drept, o mici zonh fdrEt receptori
de lumin6. FixAndu-ti ochiul drept asupra lintei din stAnga, ai
devenit orb la cea din dreapta. In acelagi fel, atunci cAnd te
concentrezi asupra minlii conqtiente, devii orb la valoarea sub-
conqtientului.
/t=\
@ (@)
Ne concentrdm asupra minlii conqtiente deoarece am fost
invSlali cd este stdpAna universului. Daci te complaci in aceastd
iluzie despre natura eroicd a minlii conqtiente qi ignori sub-
conqtientul atunci cAnd pescuieqti idei, eqti ca un pescar care
stA pe o baleni in timp ce pescuieqte plel'uqcd..
insa cum intri in legdturb cu subconqtientul? Una este sd
spui ,,Fie ca ideile si se reverse din subconqtientul meu ca apele
puternice" qi altceva este sd lucrezi la sistemul de iriga{ie. Ai
nevoie de o tehnic6.
Priveqte forma care apare pe marginea paginii 311. Poli sa
spui ce este?
Obiectul este un zmerLl vArful lui fiind in partea din dreapta
jos. Odatd ce numeqti obiectul, perceplia !i se schimba qi desenul
capdt6 sens. CAnd numeqti ceva, creezi aqtept6ri qi ili schimbi
percep{iile. Odatd ce imaginea capdtd sens primind un nume,
I tg 'nJluac u1 g.rede Es
{: e.rn5g psel rode rer '1ncp1 rA rupc puezJe'r"rgugurnl Iaun €Jqcell
rg?ul rcrrr r\-gzeaw8erut 'n;cn1 lsace nazrl€nzlt gs na;8 alsa rf1
,,is pcBO 'aur? n.rluad also8e"rp aJ€ur o gurr"rdxa n{co InJEc rc ldalafug
..:-
ugJ?Eq rnun efeg va^ V) rJ-ezeaur3eurr rS t"ro €Aa?gJ ap cugp€
p"rrdsur '15{co aplqcul 'araundnso;td plseace lnopJ IB ac pdnq
'lllall €aJeJgrun rS earezruourJ€ aJ?po 'u€ur reu rr.rg.r8alur
eare8urle ar?pc alttS"raue rzefi;rp lll qs elnfe aleod a;
'lrnlg^zapau npl pdocs nt aluoruJe ul pU€ as ESJns E?s€acv
JoTrrA ur aurq reru Iac rualap rfod oc 13 lsog re ac 'r13o aurc
arlA a.rec aunrcdalaful ap rA a"ra8alafuS ap gsrns o npl Inrolr
-alur uI re pc 'tqca.tp"r1s rrfrpeJl allnru €c 'aundnsa"t6"
:rorroJur So1ep un adacul e ap pour un ,fiag nt1?tg qry1y4 an8o1ntq"
ul orJcsop 'razalursoqrsd lnruauop ul alellJolne o 'ra19141?ren?S
'upco,tord eLIozaJ e
n"rluad ErseasoloJ al Es IS luarlSuoaqns ulp ttferu"rogur p8ug"rls ps
lefg,Lug ne 'ru.ro1ul Jol IIJo?In1EJS nD puguorJce;ra1ut tB pugaJC
'rodeul rS luarlBuocqns rA 1uar1Suoc ar?uJ alec o €aJJ e n"rluad
erfeur8eurl ?lsoloJ n€ uo?III I rS ;ra11ng 'Ttezoyy'tnq1tycu141
',,1€lrpatua"rdeu 1ns;an pzva+)rp
rurl 'E1e;oldrurau "'oJBc '<E?salao eaur Eu€oJ?€d" pulg €c JoIJa?uI
nps pprq8 el BaraJar as uollltr [ 'El€Ipuour €a]ellun a;rdsap apun
-rzr.r, rS acrSolouqal rn1 apr{errour nc €atunl lecoS e areJ lslJnlnJ
-1aod-;aur8ur-?oalrr{J€ un sunfe B Jallnd ,,'InlnsJollun ttfuedy
'rfnsul arf rrf"rede Ill nu n;" :snds e-I ar€c tor"ralur pnlt;tds
ngs pprq8 nc arfnasrp o pl€po 1e1rnd B rallnd ra?sultu{cng
'ealunl ?ncsounc
€ algc urp rerznur alrqrsuas reru rS axalduoc IBru alal aJ?ulp
€un lsoJ € Inl€?lnza; '1ecr;tuos;ad nps aIouIS nc l€JluntuoJ E
pugc 'r3n1o1 llrldorcau rA lsrstc;eu ue"rpf un eJa 1"r€zotr l 'cglc€d
urp alrr8al€J?s e?ncslp e nJJuad eco.l,ur o aJBc ad no"ra nps Inl
-pqel ea;te)gruos.rad nc rrfesra.ruoc as€oJaurnu e1"rnd JnL{UVJEI I
selSnog 'rJo?e?ualur rB r;rolctd 'u€uotztl 'rruo8 aJJpc ap tFe;1ut
alocas ap ElISoloJ ?soJ € ezo?uISoqIS4 'pun;o;rd rnlnluarlSuoeqns
apfglrcedec nrlued qlnrsounr p?pull o ?lstxa nu IcEc 'pqrpa;eut
lerfualod un oJ€ rB gzalursoqrsd alSaunu as Eclur{al gls€acv
'1n1uar13uocqns rf-npugcgruos;ad a1e1n8a"r alaun ul nql p1uar1*
-uocqns urp aleln5aJau olaruJoj eztue8to rfod '1ag rSelace u1
'aJur€ul rea^€
o aJ€c ad erJdac"rad rc gs rB ua e1 tftn reru al Es Ilqrsodurt alsa
i\-v\!t Ml&, Incepe un dialog cu aceastd persoand inleleapt6, in orice mod
o{) pare mai eficient: foloseqte prezenla qi sfatul inleleptului pentru
a te ajuta sd inlelegi mai bine orice intrebari, indrumdri sau
a alegeri ai in acel moment. Petrece cAt timp ai nevoie in acest
dialog, iar cAnd ai terminat scrie ce s-a intAmplat, amplificAnd
w qi evaluAnd qi mai mult orice intelegere ai cAqtigat.
3lz
Poti crea un sfatuitor personal pentru a te ajuta sA realizezi
imagini asociative in timp ce te afli intr-o stare de relaxare.
Alege pe oricine doreqti, in via!6 sau nu, real sau inchipuit: Sun
Tzu, Marie Curie, Socrate, Batman, Femeia Fantasticd, Amelia
Earhart, Napoleon Bonaparte, Leonardo da Vinci, Indira
Gandhi, Thomas Edison, Cornelius Vanderbilt, Buddha, Eleanor
Roosevelt, Henry Ford sau un personaj mitic, atotqtiutor, ima-
glnar, ori un guru pentru a te ajuta cu intrebarea sbu cu provo-
carea ta.
Cu atAt de mulli sfatuitori la dispozilie, ai de fdcut anumite
alegeri. Cum incepi s6 stabileqti o relalie, este important sd ili
inchipui felul de in{elept cu care vrei sd lucrezi. Clarificdnd qi
definind relalia, vei qti ce fel de experienld speri s5 tr6ieqti qi in
ce zone ili doreqti sA oblii idei qi sfaturi importante.
Pentru a-!i invoca mentorul, fd urmAtoarele: S
S
1. Elibereazd.-te de tensiune. PoartL-li conqtient trupul intr-o
I
stare de relaxare profunda. Ai putea folosi tehnica descrisd
in secliunea ,,Sindromul jeleului" din capitolul 22. t
I
Nu te forla s[ oblii un nivel destul de profund de re-
laxare. Fii pasiv qi lasd relaxarea sd aibd loc in ritmul fl
rI
ei. 5
o
2. inchipuie-(i cd. trupul t{i este tnconjurat de o bld,nda
lumind albd. strdlucitoare. Lasd aceastd lumind si te
mdngAie qi sA te scalde in radialia ei uqoar6.
3. Acum imagineazd.-(i cd, intri tntr-un loc fauorit (casd.,
barcd,, munte, pd,dure, camerd,, orice). Imagineaz6-!i
detaliile. Cum arat6? Cum miroase? Cum se simte? Ce
sunete auzt?
4. inchipuie-{i cd. mentorul td.u spiritual uine spre tine.
Priveqte-i fa!a. Ce vezi? Fii conqtient de reac{iile qi de
emoliile tale. Spune-i mentorului: ,,Fii indrumdtorul
meu. Prezintd-mi solulii qi noi idei. Condu-md spre
c't {: alrpaJc araJo ps sndsrp nacrl un alSasg8 rode oJec 'rarfezrueS.ro
(socxa uI alcarqo) rJnunq ozauop ps pJoJB ap alsa EurJrJ g 'nldurrs
{
alsa lnldecuoC '?rJord-uou qurn{as ep arfezrueS"ro 6 :naapl
/)
'esg lecrd e-1 lody
appoc* o ozarrrrn Es rceJgs roc ad e1n[e r-e n"rlued pquilqcs ?lsoloJ
rg ealnd rB runC 'nrenl lsate BI r8a;r1ug altz lrpug8 €-s IIqd
'?3€xu -
:snds e rS lrqrugz € EJqurn
'1rq4 sundsp"r
B 'rrcrlJas op rS r;nunq op qulqcs nBacAJ gc undnsaJd 'lU -
'Prqurn lBqarluI e eru€q ap alurBul rruaur€o n€asoloJ ac -
ilueq ap asuaurr aurns rnlloqc B FrqJ
-noerl BI a8raur 1od nu aJ€c rrlala n"rluad asJnq ea"rc 1od runC
:Erqun ed luqa;1ug e-1
'8op1nq un nc ?rual € orec prqurn ad 1e1ngc €-l IIqd 1,Eu€osJad
p.rn8urs o ocBJ aleod aJ JBO 'rJ€JFS Jolruaru€o erfecnpa e1
e1n[e e n"rluad €Aurnc ezeuorfce Es €aJop IIi{d ',,p.rqurn" aunds
rI €rnJgc tor.rolur ngs InJolrnlggs a.rdsop alsarrod plseace snds
€-rur 'rarleleg ala8ag 1da;rp rualar"rd arlul lncsounc 'sat4 1tq4
'ursr?€rueJp n"rluad aunrcrqpls o rJo
rnlnJorun p furrs un ar€ nES erJluaJxa aU ps a"red npl 1np
-1qF gcep suudrns Ig nu Eg '"io1 rrrolrnlpJs nc esaulg?ul
as pugc rcun?€ afuar"redxa allJaJlp csargJl rruaureo
'vJeJe ap €aurnl ur al-aJJ€ol
-u1 rS rrqco rf-epqcsag 'aqrol alsace ur arapaJcur I€ pc
olruls ,,'91€p arerau ap elnfe ro^ o? p3 IIls BS 'oro^au rB
rJo algc ap pur-gureoqC 'aull n;luad IJIB luns 'g11ncsy"
:gunds llt ps Jo?uaru ad 1-aun4 'ntJnsnnuoJ alaUJuI 'g
'aJ€olgcaJl arzaluBJ o Jeop EugurpJ ES
efuar.radxa ecrpardurg €^ €lsBacv '?J€orJolxa €arunl ur
Iulglul rc-l runc rA ec 11nur ap IaJ e1 'lnroluaur acEJ nes
aunds ar Boac €l luale alJ€oJ rU :Ecruqal g?sear€ r1Saso1og
pugc a?uru Ii o qs arec ad gluelrodurl Bln5ar o ??srxg
' r.tz Jplt I€ur allJnsundsg"r
rurr.rd ra,l, 'e11e n€s gruJoJ o-Jlul '1ele"rncsap €s?l al nu
te;luoa zeJ u! 'lerpaurr r.rnsundsg"r rfadec As ealnd "re-g
'pqrsod I€or reru lgc alJ FS Inlol ec g,{ 'al€? rolaualq
-o"rd rA rolrrpcolord aprplep rS alaurnu Equrrqcs '8oprp
lrncs un pugdocug '?pundsg"r ps ng? rnlnprq8 r-araC
'np? In?uarl3uocqns nc €oJecru
-nruoc rJ €A EcruJalnd reur lglp nc 'olurur ug rur8eurr
laldruoc r€ur rzaaJc Tgc nO ,,'alaur rarualqo.rd eaJ€AIozaJ
,+.\\"t h'{l'11.',. de invildmdnt in locul bunurilor donate. Schimbul se incheie,
iar liceul emite credite qcolare pentru orgamzatia non-profit.
: 't
CAnd un elev sdrac se inscrie in cadrul organiza{iei pentru ajutor
{l'f
financiar, aceasta ii face leg6tura cu liceul, iar elevul primeqte
0 credite in numele firmei care a donat inilial bunurile. Toatd
lumea are de cAqtigat, cdci obiectele qi calculatoarele in exces
3'l dl sunt transformate in educalie pentru cei siraci. Firma poate
obline deduceri de taxe pentru donalii.
CAnd incerci pentru prima datd aceastd tehnicd, mentorul
tau ar putea fi greu de inleles ori s-ar putea sd nu ili placd.
Daci sfatuitorul este neclar, alege un alt mentor spiritual care
este mai uqor de inleles. Mintea ili va face pe plac. Dacd te simli
mullumit de urmdtorul, rdmAi cu el. Daci nu, schimbd-l din
nou. Poli schimba mentorii frecvent sau poli rdmAne cu acelaqi
sfatuitor ani intregi.
Aceasta nu este o tehnicd misterioasd; este un mod de a-!i
personifica ideile qi emoliile aflate in conflict sub forma unei
imagini particulare, de a-!i activa subconqtientul prin concen-
trare. Totuqi, unii oameni se simt venerali, magici qi misterioqi
atunci cAnd devin exper{i in aceastd tehnicd.
Un agent de polilie care investiga o crimd s-a confruntat cu
provocarea de a gisi arma crimei. $i-a consultat sfatuitorul
interior care nu a spus decAt ,,Ti lo". Primea acelaqi rdspuns de
fiecare dati cAnd incerca sd afle un rdspuns. in cele din urm6, a
scris formula pe o hArtie qi a inceput sa facd asocialii libere. A
inversat-o in ,,Lo ti", pe care l-a tradus in ,,reflux". (,'Lo ti"
este prescurtarea cuvAntului compus care in limba eng)e26,
denumeqte punctul cel mai scizut al refluxului, ,,low tide" -
n.tr.). $i-a indreptat ciutarea spre plajd in timpul refluxului qi
arma crimei a fost gasitd. Mesajul se baza pe o serie de experiente
care avea ceva insemn6tate pentru provocarea lui, dar despre
care nu qtia cd il influen{ase.
Prin exerciliu, vei gdsi rdspunsuri qi asocialii extrem de
variate qi de inovatoare. S-ar putea sd vezi imediat legdtura
asociativd sau s-ar putea ca mesajul sd nu fie uqor de inteles
pAnd mai L?rziu.
Preqedintele unei companii mari se confrunta cu serioase
difrcult5li financiare. Cum privea compania ca pe sursa fericirii
lui, a ignorat problemele qi a refizaL sd le discute cu alli directori.
A inceput sd proiecteze problemele asupra altor oameni im-
plica{i. in final, a incercat sA reprime aceste proiec{ii ca fiind
neloiale fa!6 de prietenii sdi.
Gll: 'EroJIE Inrnl uI rlrlal€s alsru ec EFg^ul as ps rlro^au BlEporrru
rJ JoA nu Jol InJorJa?ur urp BuTunl pE aJ€c rac 'rnlnpugS
'q € Eluapuadapur o rfadec 'aunrsuarurp Els€ac€ rl3ounc ac E?€pO
i$
'1uar1Suocqns uJ gl€U€ gJ?s€ou eaunrsuaurrp ruarca"rde ES arnqoJl
J..., '11mu reur a8elafuI € nJ?uad 'nJ?sou InJorJalur ur ?eJg^ape nc gU€
as ac ardsap aapl o ?gcap ural€ nu rou aJlurp llpur r€ru raC
'aualqo"rd raun BaJ€AIozaJ ur rJnloJ allraJlp ecnf e n"rluad
E1€po-r?urp rrurc nes n;1ed cnpe rS IllraJlp rpnlr;rrds rro?uour
ap eperold alerplop€ pzeaorr III1y 'oliellparu ur"rd ra nJ rz ar€cag
uI csaulglul as rol IIZIqF nc Asugrls p;n1p8a1 o IIITq€trs nB or€c
ruour€o Tlln6 'r"rpco.to"rd e1 nfnlos ap rJo ElrleoJc erle"rrdsur ap
orolau re n€s r1Sa;op pugc E?ep ar€cau ap lnprq8 €ruar{r llod Iil
'epungo;d rcu a"ra8alaf
-ul ap rrnlalru nr rrnpour ollraJlp ug efualsrxe r13arg.r1 ES 'g
'erfe,rrlotu rflo,rzap IiI qS 'g
't'e.r.r1e8au r;npug8 BaAB € ap efurpual rS apfrqrqur rcnpar iil ES '7
'alenzrl rur8eurr ISoloJ B op eal€lqrqe r1Sa;rc I1l pS
'r.rn1p8a1 rS a;ogeloru 'azalodr nc e18uof € ap ealel
-lllqe r1Se.rpur IiI gS 'aluanp retu araqrl rrlercose IoBJ ES 'U
'1uar1Suocqns urp alalep €l 1nsacc€ rlSa"rpu IiI BS 'T
:e1n[e €^ a? ngl Inrolrn?EJs
'alrrpcolord rnloza; Ill ps l3 rfunryuS
Ilt ps elnfe pleod a? ES ar€c aiullJ n€s aueos"rad raun srrrroJ
qns g"rede ES Inro?rnlpJs Eco^ut llod III 'np+ rnlnluarlAuorqns
e areor.radns rrf;rgd B ar€lsaJruerrr o alsa Jorra?ur nE? InplqC
IVhr nzlu
'eruedruoc l€^Fs e 'rfp1"ro1ac p"ro1n[e nc 'rS aJ€rcu€ug
rer{en1rs a1e a.r,r1e8ou rA e;eolpJnqln? olalcadse aleol lr"redoc
-sap B 'pug u1 'FJs€acunru ps nearpardurl II I3 neaSaldoc Ir arec
€rugru rS pluerurluasal 'luerl*uocqns urp €url €Ja cru"ralnd reur
Incrru€ul 'erueduroc - rnl rrJrcrJal rasJns erfr"redsrp €l snpuoc g JB
gc rS glerrlozal U lnlnd U J€ nu erlenlrs Ec €rrreoJ urp glseo.rd ap
IrqrpaJrur arfenlrs o asuedoce pD puguurasur ec alurlnc alsaJ€
1e1o.rdra1ur e 'altz Bla?gc EdnO 'aqJo^ alsace aurq lezrpu€ y
',,apun op re ea"rd nu 'ro g"rp; 'pugc ad 'ro e1 ap "ro1n[e lrurr"id
g 1e 'llfefe8ue 1e"rn1ppl U I€ nu Fc€O 'cru.ralnd r€ru crrueur un
ap ?€c€+€ r13a unce req 'rearuoJ ol aJeJ ap rrfele8ue arueduroc
urp ?BJnlglul IV" :snds e-r uorueduo3 ',,uoruedruoC" ?rrunu
e-1 rS puos;ad pnlr"rrds .ro1rn1p;s un leaJc € 'sedtur uI ?BIIV
,1, 1,li i: ,.,1.,
1-'",/t1
*\--
-U
a- --4
{}J
ffiruwqry-ffi-de MffiffiY$g*#$q
31rj ,,Acum, resursele celor iscusiti in folosireo
forlelor extroordinore sunt lo fel de infinite
precum cerul qi Pomdntul; Io fel de
nesfdrqite co morile rduri,"
SUN TZU
,,CarLea morlilor" este o tehnici extraordinard, bazal,d pe
un exerciliu folosit de profesorul Michael Ray la cursul sdu de
creativitate de la $coala Superioari de Afaceri de la Stanford'
Acest exerciliu foloseqte hieroglifele egiptene ca pe o sursi bo-
gatS de obiecte care i{i indeamna imaginalia sd facd asocialii
libere intre idei, pe care le vei gasi ca qi cum ar fi sandviquri
ascunse sub un qervet rece.
Hieroglifele folosite in acest joc al min$ii sunt din traducerea
hieroglifici a Cdrlii egiptene a morlilor. Aceasti lucrare impor-
tanti prezintA dinastiile egiptene qi con{ine vrdji, incantalii,
litanii, formule magice, cuvinte puternice qi rug6ciuni. invalalii
sunt incd fermecali de aluziile subtile, de simbolurile qi de pa-
sajele care ii indrumau pe vechii egipteni, fie ei regi sau servitori,
prin problemele viefii. Aceqtia au trdit cu invildturile ei, au
fost ingropali conform indicaliilor ei qi qi-au fondat speranlele
pe cuvintele ei puternice. invdlalii incd discutd dacd aceastf,
carte este o bibliotecd de clasicism, de metafizicd, de religie sau
de qtiinte oculte.
7. Scrie prouocorea pe care urei sd o rezolui.
2. Alege unul dintre cele trei seturi de hieroglife.
3. Cerceteazd imaginile hieroglifelor Ei scrie iar prouo-
carea.
o rS r€p 'r.rnrqFunr.ll 1do a8urlsrp tlod gf, rzol) '14;1se 'rS apo8
aprfeds aldurn ps gcr€acu1 u1 erfeur8eurl 't|"tpd ra;1 ad ec 'drur1
rselace u3 'rB 8er1ug un ad ec tzat p 'uasap lsace rlSa.tt"rd pug3
leur8"reur ad ap eaut8erur uI IzaA r.rntq8unr.rl algC
/ 'rr.rgco,no.rd erfnlos aurfuoc ealnd JB aJ€c
3 'r\/ I alsa.tod o-JluI r"rn.rtS JolalrJaJlp a1"lg1a;dralul eulqruoc
d.ig rfod pcep rza1 'FI€rouaF eun-r1u1 r"rn"rrA a?lraJlp n.rlued
t) ap;rp1a"rdralur Eurquo3 'arfelnceds ap rrfca"np rou rS
.:, r.raFolefug 'rapr 'rrcrpul gln€C 'alq allrplatdtayut auJS 'l
"str, 5ug 1r$'-,
'alel IIJPCOrrO.rd ea.rerrlozal nJluad etaqc putg
ec pfuaprna u1 r3at eleod eun 'r"rgqa.rlul a?sace arlulq
,,eB?sB el3aluture tutt ac aq"
,,;eSe ag ps aleod os uln3"
,,e€our earecorro"rd ap ?Inur IEru Iac ardo"rde as uasap e3"
,,1,BJr€g PlS€aC€ puureasul e3"
,,eelse euurasul ealnd J€ 43"
,,a€?s€ ?lsoloJ ne ac aq"
,,7,€]SE A OC"
:€c rrpqarlul rf-aun4 'arerluacuoc ap Flcund rqurqcs tf1
puga .rede aJEc n€s pcseasdrl ps "red a;ec 'p.rnlgcJncul uI
und a1 e;rec apf"rpd qlnec 'alauasop tzala"rd"ralul pugC
'suas ap a;eolglrnd
?uns alrrn?cnrls rB alaru"rog 'alllull a1€oJ 'alredap rcru
e3e rS ea.recorro.rd eAIozaJ li-e ap aapl o rl$asp8 ps e1n[e
ealnd Je-a? ac eaac 'q1uer1d plelcrcrq o ap al*alupu€ III
ac eaac 'plalcrctq ad a8taui oJec IuIcaA ulp J€uIJalaA un
ap alSalurue rfg ec eaaa 'autgc un equrld e ep alSaluture
rf1 ac eeac '>lcaqurelg uriof ulp aza+n gs ernu3rqo aJec
'rnl igl€1 ap alSalurrue rf1 aa Baac 'rnlntusl?al?e € Bals
o €Ja ot ualatrd un op al3aluture r|1 a;uc 'ea1s o Bc alBJ€
ps ealnd re uasap un'Da nI ap pulutod anqtT ??lnnosD
a4taltqn4s 'pJtlSotatq atacarJ rcaqatdta7u1 aJ prnspu ad '9
uolur8erur ea"rela"rd"ralul uI ?U€ as
rJac€JB ap aJ€lncll"red t.rpcorro"rd talace rarlnlos Inlarc
-os Fr rA eurl n;1uad lercads slJcs ?soJ e ;rrS e"recat; Pc
rzaJJ ps amqaJJ 'arunue eteconotd BoJe ul elnle e1 e n"r1
-ued psucs JSoJ € toytJ"totu D aUDC pls€oc€ pc rf-arndlqc
-u1 'aJ118ota?Ll ap tt9 atncarJ ,,nporJ" t* tttlco aplq)sa1 '9
'gura1qo"rd BI alnuru e^algc
rzalrpau ac drurl uI llr{co aprqcuJ 'tttpconotd ntdnsn
al-pzDa4uacuoc t3 unpup? a?ID ap Da?u'tut tJ-pznataqt1g '2
-'\ i \']/ti -,. stea in qase colturi facutd prin combinarea triunghiului mare
(ia\'
alb qi a celui format din trei ,,V". Ai trecut dincolo de informalia
c data pentru a vedea ceva ce nu exist6.
Acesta este modul in care mintea face asocialii libere. Vezi
imaginile ca pe un intreg qi, in acelagi timp, vezi pd"r{ile lui.
Imaginalia va umple spaliile goale, iar tu vei trece dincolo de
informa{ia datd qi vei crea sau dezvalui ceva nou.
Urmeazd trei seturi diferite de hieroglife din Papirusul lui
Nekht care conlin o varietate de material, incluzAnd viniete qi
imnuri. Cauta in ele mesaje.
Un profesor dorea sa inceapd o afacere pentru a-qi mari
venitul. A explorat imaginile din setul al doilea, primul qir. A
lgS*H- ""!."1lfa'1#ils5 qf
g;-l q ga {gd N*q & + g qu=,-
N=g$01 t=tqF:t"lqNq8N
mishgN&q=Nie-gnbf
h^$:q*=NYmHi qUS-.IA
El*;='tr'u*=HF"bN*
Kt*P1+bEl"trSXl$&io=\
1*:ta:;sSqbg&FNffifl;
Primul set
tTglS+st;fsfi $0 =ils1l*Ssg3{ illlqf -SNI}l:d
:. * fSUt 0' g111 3^ : pE I I X',
:qNgffiffiilTf+h.lUtr=l :,
[*$:l'tl h q ] qq d]fi X10 t l"tr so
K=tr:tlbtr"-: g1 I N ftf T^-l a-
E €$fl3fifr==F*$J:l?x'i
g Li,€lNg+ Fufi$Ihl-i_ h
GATKq3+€,,,\S{A$gN#
Al doileo sel
i;[#"ff:rrezue^aprr*lua;€air:eijl"Jil":i:ii'ilfi :.,::";*
'rJEzugA ap rrlua8€ nJ?uad
Elu€AaloJ pql€ Es ornqaJl eal-eluazar.d :auDosJad 'taun nJDl
"pillii#"ffit';,1';*:x"*€aredrcrlred ap aro,rau r€ urnc
ea.redrcrl"red ap arolau aJe rJVzuVA ap arrulglul O :a1aga4
'epur.rd aJ€c nBS gJe?e amt
elac ap orolau are rJpzu€A ap arrulglur g :ltncsad ap 7n3qu23
:lsoJ nB lncqJ e-al a.rec ad alrferaosy '€Arnc efe; rS rruq
ra"r1 'lrncsad ap 8q;gc un 'a13ad un ?soJ n€ oraqc-alru\Fewl LopJ
-tozu ttJtpp I€ las lnrur.rd urp .rrS lnurr"rd lellnsuoc e 'arfe;rdsur
nJ?uod 'rJeur r"relnd nc rJEZugA ap rJoleaJrp ap dn"r"8 rnun efeg
uI rJBZugA ap rrrulg?ul aunq raun a1e eprfuase alalaund a"rdsep
sJnosrp un purf ES ?nJac B-s r ?uoura8eueur ap +u€?lnsuoc rnun
'eru8rua
rAIozoJ gs rS e1 eareco.to"rd ap ala g8eal as runc eie ;tolauasap
Insuas r.3elafug gs alsa e? eurares 'e"re1a.rd,ra1ur ap prugrgJ o-rlurp
Jeop 'anurluoc aru8ruo roun efuase aurlqo rfod nes ea.reco.4.o.rd
aAIozaJ rfl ps a"rec qJ€lo aapr o rJo a?.salod g"rn5urs o aurfqo rfo4
ropfrlsoFprpul enrz ap aledseo;d rcrocs allqnl
reueos.rad a?rrurJJ liod lt o.rec urrd plSod ur"rd rzuaruoc op aJacBJ€
o lndacul v '€aopr le.rrdsur E-r B?s€ace "rer topfrlsoFp"rpul enrT
nc also8e.rp aceJ e rS also8eJp ocEJ e nc oprocs lercose e lody
'rrolpqrgs e1 r* r"rn.rep el pcs€apug8 es ps lncpJ €-l
BAAC EJaJO oJ€J EUeOSJAd 'a?€I€qIII€ alrcrocs op lrlullu€ n€-r rrurl
pnop aJ?uI alrJncJaC 'rJrocs ap ?r?urru€ ne-r ede rS ep"rna;a3 'e,l,ac
pJoJo aJBc pueos.rad o rS rrurl pnop aJlul rJncJoc ra"r1 'pde Inzgl
les oellerl lv
*: 0sg:!trs,3Tbq
N ;{ vfA0;f dh*THbFK?y
-.. ne:ttL?Ji0\-{wffi,Fw iF\
':.lf ;,, ^;.:.::,,"-,]-.t'-1
- tr'* W i" ?dt[":&I it+r;,- bb{*\b{
u:[ 3 F"d: E tr
.ilbhg
s"ExXr*dKf+f;i:=r$df={tLFt'n\:o9+'3]Ig*T:
SR;dITqtSAf qt?**btr'd
MlAlt, Interpretarea i-a spus sA iqi concenLreze discursul asupra
acestor trei elemente esenliale pentru a crea o prezentare de
.i^rvt vAnzdri de succes.
O A dat fiecdrui director cAte un plic qi a inceput intAlnirea
cerAndu-le sd deschidd plicurile. Au descoperit in6untru o bu-
*
c6lic6 de gutn la capdtul cdreia se afla un cArlig. El le-a explicat
cd. acesta este primul lucru care conteazb intr-o intAlnire efi-
cientd de vAnzdri. Apoi a continuat intrebAnd fiecare director
ce crede cd reprezintb cArligul de pescuit. Dupd cAteva rispun-
suri s-a oprit qi a explicat cd primul punct al unei intAlniri de
vdnzdri este reprezentat de cArlig... atragerea aten(iei. ins6, mai
important, le-a spus cd ii facuse sd se gAndeasci la ceea ce voia el
qi sd. participe chiar inainte ca el sd inceapA sd vorbeasci. Le-a
atras atenlia qi participarea qi a f6cut ca mesajul sdu sd. fie
releuant pentru to{i directorii de vAnzdri. ln cAteva minute,
punctase cele trei elemente esenliale ale unei intAlniri de vAnzdri.
in alt caz, rtr. director de personal de Ia o companie de asi-
gurdri de viat6 avea provocarea de a imbundtali condi{iile de
lucru pentru angajatii care ff,ceau muncd de birou. Interpretarea
pe care a dat-o celui de-al treilea set a fost:
Primul qir: Foarte mult stres
Al doilea qir: Ai nevoie de un mod de a md.sura activitdtile
stresante
Al treilea qir: Trebuie sd te relaxezi
Al patrulea gir: Ieftin
Al cincilea qir: Ceva asemin6tor cu centurile de siguranld
Al qaselea qir: Oamenii se joacd pentru a se destinde
Al qaptelea qir: Program complet
Al optulea qir: Ridicd moralul
A avut o grimadd de lucruri la care sd se gAndeasci qi, in
cele din urmd, a ajuns la o idee. S-a concentrat pe a gdsi ceva
care sd fie ieftin qi distractiv pentr-u a mdsura qi a ajuta la redu-
cerea stresului. A cercetat piala qi a g6sit ceva ce s-ar fi potrivit -
cartonaqe de control al stresului.
Ideea: A cumpdrat cAte un cartonaq de control al stresului
pentru fiecare angajat. Acestea funclioneazd. pe principiul cd
extremitSlile corpului se rdcesc atunci cdnd eqti stresat - carto-
naqul mdsoari temperatura degetului mare al unei persoane qi
aratd una dintre cele patru nuanle: de la negru (stresat) la
albastru (relaxat).
r ee '?urFJ€ ap ua?urd un €c
0r4/y), rnlaJBos eururnl elcoual €A aJBc oapr o €l acnp Ba?nd JB €l eaJ€lard
vr. -Ja?ur urp €^aC 'erl€ur8erur rza?pdsordrul lll ol€pnra auralxa
-''! rz: r:\{ - rur8eurr pulJaJO 'arrllosqe pdnp auraJl gllnur BI Je?rsJalrun
sndurec un g8ugl ad lnaea,L JBJ reru r*r gcul aJ€J roJ runce.rd
'auroJl o pdnp erfeur8eurr acas rr gs e1diug1u3 aleod as r rncrro
IVht nztu
'1sr1e"rod.roc inrpour uJ rnlnsaJls E aJeuorlsa8 ap
loldtuoc ure"r8o;rd un-Jlurp alred aceg rA Elue^rloru 'glr1ce"r1srp
'pullJal 'pluercrge alsa ar€c aapr o snpo"rd n€ alrJp?aJd.ra1u1
'o?lo^zap Ir gs lerP?or{ €-s rrEzug^ op Inrolcarrp
a.rec ed mlnsaJ?s e oJ€uor?saF ap rue"r8o.rd un-"r1urp sed pur"rd
olsa Seuolr€c lsacv 'gur3eru ug gfue;rnFrs ap BJn+uac ap snusuerl
1nfesaru nc Jo?Eupruase '1n€ca;d g e rS InsaJ?s euorlsa8 e n"rluod
uruas un aJSa pSeuolre3 'rfesa.rls rrfele8ue n"rluad apuncas aJaz
ur aJ€xBIa"r ap nrfrc"raxa un gU€ as rnln3euol.rec alaleds a4
Ww$s ffi$ft$r"oFe**s$P3*F,i Ksd\**f&J\ruI'
.#ffRi$t&rr*ul$**$$&fru&'*$&*sHqffis$ftitru1sfdfei*r*ck
&l!lw6sM* -I"
*1-\ **\
#,
LJ ?{/
:. ::t, ,::i..:':': in Grecia Anticd, Socrate qi prietenii lui au petrecut ani Ia
'i'.'.1,.,",,' rAnd intAlnindu-se qi discutAnd libea purtAnd dialoguri care au
,,,t i.:,"i, format civiliza{ia occidentald. Schimbau idei fara sd incerce sd
""';t:'
ll '':.: ii convingd pe ceilalli de ele qi fdrd sa se certe. Se simleau liberi
prin minte. intotdeauna dddeau atenlie
sA dezbati orice le trecea
,,,r,,,.',;:,.',.,, pirerilor celorlalli qi au legat o prietenie strAnsd. Socrate qi
i.,, ,,1 prietenii sdi se supuneau unor principii ale discutiei pentru a
,t:,;,r,.rr,:,, pdstra un sentiment de colegialitate. Aceste principii erau cu-
,...:'.:,:i.:.:,,,:.,:::,,: noscute drept ,,Koinonia" , care inseamnd ,,spiritul fraliei". Prin-
''",.,,.....,,,'| cipiile existau pentru a pistra dialogul, pentru a fi colegial,
pentru a-!i clarifica gAndirea qi pentru a fi onest.
i'''1ir:'':':' Sfubileqte dialogul.In greacd, cuvAntul ,,dialog" inseamnd ,,a
,, '.':,', vorbi". Grecii credeau cd secretul stabilirii unui dialog este sd
schimbi idei fara a incerca sd convingi pe cineva. Acest lucru este
:t': ''i;:i:'":)ii': diferit de ,,discu!ie", care, din rddacina lui latind inseamni ,,a
,| erau:'1il..rr'r,.,:,,r.:riii ,,nu COnttazice", ,,0[ intrerupe" qi ,,aSCUltd Cu atenlie",
colegial. Toli participanlii trebuie sd ii considere pe ceilalli
1,,,,,,,..,,,:1" Fii
7;-111".';1':;: egalii lor, chiar dacd nu au nimic in comun. CAnd te uili la
':..''.' punctele din ilustralia de mai jos, atenlia ili este atrasd de cel
',"-r,,,:,,:r.i.i: singur, care st6 separat de grup. Punctul singur este punctul
focal al atentiei tale.
" ,'
o o3ooo3ooi
ttr acelaqi mod, dac6 un participant nu se simte egal cu restul
"'',.,,...,,,.. grupului de brainstorming, acesta va deveni punctul central aI
",...:.'
sesiunii, conqtient sau inconqtient, qi va inhiba creativitatea
. ,.,..,,.:,
...t..:.:,.'::'.,.'. gfUpUlUi.
1," '"t,,-. A-i considera pe ceilalli colegi se dovedegte a fi un lucru impor-
t"' .',"':': tant deoarece gAndirea este participativi. Doar dorinla de a-i
privi""'':,1,,,1,; pe ceilalli ca pe niqte colegi contribuie la a interacliona ca
",.'.',,,',,'.11,,, niqte colegi. Vorbim diferit qi mai cinstit cu prietenii decdt cu C
'i1,,,,,,." cei pe care nu ii considerdm prieteni. Orice autoritate de control,
c
t,,::',,.,-,. indiferent cAt de grijuliu este prezentatd, va tinde sA inhibe
]
',.., ...,t|,t schimbul liber de gAnduri. Dacd o persoand este obiqnuita ca I
cel mai in partici-
1r':::''.:::,:: pdrerea ei sd cAqtige deoarece ea este vArstd persoa- $
'-":,,,,,',,, pant, atunci trebuie sd renunle Ia acest privilegiu. Daca o
,ir,lr'',':r::",:,,,.,,,,: nd eSte ObiqnUiti sd taCd deOarece este Cea mai tAndrd, atunci
rcru runlol un EI sacc€ gqre gs dnr8 rnun eelnurad Bruouroy
Ec neaparc rn1 rrfdepe rS a1e;rcog 'r13apug8 oc oundg '$auo'tT
'uoc un rJ Je runc 'lcerqo nldurrs rnun lnzec ug rS
J€rr{c 'ea"re"roqeloc neuna.r8uS rfcarqns ap alncgJ aluaundnsa"r4
'rfua8rlelur alr€oJ 'rfecnpa lippe roun €alr€d urp neauol €alsacv
))'aJa;^ un pE^ ng ;qFunrJl un rzol ps runC" 'Eunqou n€s EqJeo
'glrcgdpz sJa Elleleac eueos"rad gc rS 1ca;roc €Jo Ia €apol oo €aac
?o? Ec sndnsa"rd e "rolrrrr"rd aJ€card 'psndo leldurglug B-s JeO
'e1red uJ aJecag aaeg o-ea1nd "re
lgtap ;rn5rs reur rB aurq reur 'o1oce FUE as ac e"rdsap arznlcuoc o €l
pune"rdrur 8un[e rB alr"regrp rrncol urp p?ln as arerag gc p1de3 op
lcadsa"r nc g1r3:o"rd rg 'a?rqasoap .ro3n rrnpou uI 1n?carqo laJls€
pugzg^ 'a11.rag1p rrfrzod urp InJaJ csarpurn aJeJ rrrouor?se rop
eo azaroqeloc BS rfcarqns rop roc ad efe"rncul I-€ ap alsa Baapl
'rq8unr"rl un EIIEI€ao ;Br 'cJac un apal aueos.rad aJlurp Bun
'uoc un snd alse ar?nJ ur qcep 'nlduraxo aO 'lnJsouncau plcarqo
ap p?€JunJ€ €rqurn €cgrluapr e n;1uod +r.zg^ n€ ac a-rdsap gieiu
-JoJul aqurqcs Fs a?sa rol €urcres 'EurJoJ 911€ o apa^ ala aJlurp
aJ€JaU'llJoJIp rnlnrqFun eznec urq 'ola n;luad lncsounJau ?carqo
rnun eJqrun gp€A ps r* ea uI a?rn as gs au€os"rod pnop €c o?nu
-.rad a;ea ar?nc o ?lsoloJ € €alsaJe aJlurp Inun-J?uI '€^auaC urp
€a?€?rsralrufl €l ap raqnrp pre,t.t.oH ap al€z{€ar alaluaurtedxa
ap E1€rlsuourap ?soJ € a?uarcua rrEroqelor raun €alE?lnclJTo
'aJ€olrurlJgdau p.Lrlcads"rad o gzeoJlsgd rS acr"ro a"rdsap
al"raundnsa;d rf-pcgua1 Jol alTapl +caJoc r€ruoo? ecapnl ral nu
Ec IrqeqoJd 'rlrlea.rc ?uns nu ruaur€o r{nunue gc rzalc n? gJBp
'nlduraxa ag'r"reundnsa.rd adgzeazeqos apl eprurdo rS ap"rnpue8
Ec€p E?E3olq a?sa Eraqll €arrpugc 'aflJaundnsaJd a1eo1e1r{unua"r
Es arnqaJl nJcnl ?sac€ ocBJ € nJluad 'aattpupS tJ-pctJttDl3
'aunrsuaurrp rSeaace op 1rexa luns npJ 'n.rcn1 lsace
rndnsa"rd gs lr3a"rF It re req '1erdo;de rcur Iac lgtap ar€ru retu ?lnru
e"red leprpdapul reru IaJ pcedoc 'so[ reru ap erfe"rlsnp ug to19u
-Eruas€ pour uI 'aJor9l op FllJaJo efue;rn-8rs e1 ofunual 9s arnqaJl
mare de gAnduri, la care nu se putea ajunge individual. Prin
Koinonia un nou fel de gAndire incepe sd prindd via![, bazatd pe
dezvoltarea gAndurilor comune. Oamenii nu se mai afla in
opozilie, ci sunt participanli la o bazd de idei comune care se
poate dezvolta qi schimba continuu.
No{iunea cd inteligenta colectivi este mai mare decAt cea
individuald iqi trage radacinile din perioada primitivd, cAnd gru-
purile de vAndtori qi culegatori se intAlneau pentru a discuta gi
a rezolva probleme comune. Este o practica larg inleleasi qi
acceptatd. Dificultatea consta in dorinla unui grup de a se dis-
ciplina pentru a gdsi idei intr-un mod deschis qi productiv.
Aceastd secliune conline:
. Exercilii de incdlzire
. Brainstorming (in stil american)
. Tehnici ortodoxe de brainstorming
. Tehnici de gAndire creativd bruti pentru grupuri
irucAlzr ne
inchipuie-li un gr6dinar careplanteazd o gulie. DupA o vreme,
gulia nu se dezvoltd aqa cum ar trebui, iar gradinarul este
nefericit. O scoate qi o studiaza in cautare de defecte. Apoi o
cur6!6, ii taie o parte din mustdli qi o replanteaza folosind un
alt proces, impiedicAndu-i qi mai mult creqterea. De fapt, incer-
cAnd sa controleze natura, el intervine in cursul ei qi produce o
gulie proastd, dacd aceasta mai creqte.
DacS grddinarul nu ar fi intervenit in cursul naturii, ar fi
descoperit cA aceasta ar fr fdcut toat6 treaba dup6 ce el a plantat
sf,mAnla qi gulia ar fi crescut. Aceeaqi nevoie de control este
cea care ingheala gdndirea qi impiedicd jocul liber al gAndurilor
in sesiunile de brainstorming. Aceste exercilii sunt create pen-
tru a-i ajuta pe participanli sa uite de control, sd se relaxeze qi
sd se distreze cu gAndurile.
BnRrNsroRMtNG tiru srtL AMERIcAN)
Alex Osborne, un director de publicitate din Buffalo, New York,
a formulat brainstormingul in L94l ca fiind un efort sistematic
qi o practica disciplinatd pentru a produce idei intr-un grup. Scopul
lui Osborne era de a crea un mediu care si nu inhibe, ci si in-
curajeze ideile gi gAndurile ingenioase. Metoda obiqnuitd este
de a pune un mic grup sd discute o problema. Ideile sunt oferite
pe rdnd de participanti. Un membru inregistreazb ideile qi
pd pFnA 'locar) alngazn aU ps n7uln 6 nttzud Dc asla Tutundon
ncnJl Tntntu8s ?anupc un-Jrulp apyJq lnus auJp'to ac ul pzaDuoJl
nu 'a?tptqnuC DpllJosauLan DI ap rollp4acalc uuoJot3
:rolprrrJn p;e"r8e"red a1Sa1r3
YrnHs lJ.vJ-lnlJ.vlnc
'a1tepury p.rn5uts o ed glecrplJ aruroua ttfcn"rlsuoc atnSurs
raun IB Iac nc lgcap 'e1e1cauoc"ro?ul irlpglc allraJlp ury llnlpc1e
Se.ro rnun IB IaJ nc nES aluapuedopJo?ur e1ue1d ollJaJrp ulp
aleurJo.] r;nppd Iaun 1e IaJ nc llnrrr lerrr pupru€as 8unu;o1surc;q
ap a?rJoJrp JolrJnpou ln"redr;, '8urur"ro1sul€Jq ap u€clJaru€
Inllls ap ol€crplr alaurelqo"rd rAgdap e n;luad alearc axopolro
rcruqal alncsount rciu alal oJlulp alaun aurfuoc lolrdec lsacv
'pcel FS puTl ITll€ ec durtl ug 'Ecseaq.ro^ 9s lernl€u poru
ul rcruJop ?uns Iuaurco IIun :co[ ug a1a rS gJlul ale?rpuos"rad ep
alafue"ragrg 'o?rJaJo Juns Ealsace ac PJnsgrrr ad "roirepr ealenle,l'e tB
€aJ€cr?rJc olrlo ps na;8 else al Jolluorrr€o ocaJ€oap pzean3a Iunlsas
a?IV 'rro?ca.rrp rS gaB e1 op alndac.rad ay"rpfuluaru€ ap rS rnlndn;5
al€ alelruJoJrun op allunlsard ep oleultuqns IJ lod alrunlsas
'arualqo"rd allnur Elslxa leuorfrpe"rl ln8urur"rolsur€rq uI
gxoqoluo lclNHlI
V
t/--? X
\t*( \..-
I
zrrnlBI€
al I Bs e.rage.rd ru Surur"ro?sul€Jq ap a1;ndn"t8 a"rlutp €rnJEC
'a1e8a luns IJncJac aloqru€ Pc€p Jelqc 'clur Ieut p"red ps ace;
II g Inrrac urp "rolef"rog € qlrlclrlsar Ernl€N 'PAIlBarc ea;rpug8
gcrperdurl rS a8ug"rlsuoc g IncJac pugc ed 'gnr1ea.rc ar8-raua
pu€ura rS apurlxa V InJroC 'lueqrqul nlpau un-r?ul Blrl€arc
er8raua plurza"rda.r g IncJac 'a1"ted ElI€ ap ad '1u€xelal nlparu
un-J?ur.surrurolsulerq ap dnr8 mun € pAIl€aJc er8laue Vzeazrloq
-ruIS V I-n'cpral€C;g'ap-o8rafnllornscoraec1Ban8oupn9leIIBlnadsns.ro8f r,Bur ap erfe"rlsng u1
a1i;zr1
rer 'a1en1era rS
-euB ?uns rrlse8ns IS IopT alallJaJlp 'Furru.rolsur€Jq ap €aunlsas
::, EdnO 'alrclllrc aut{a"r 1311$ 'f1qef o ad nes noued un ed aplsa8ns
t. r.:'i:'i::', fi clepomt acsatemete Ei tot p{oi ctii cd,nuutl frd,d, plerombe.
;irii:rrt' Miuotul etse cd,, otdaa ce am tuand{t sd ctiim, cud,td.m enese(le
,'t'' leriteolr acsatemete. Mtniea unmad. nu ctqitee friecae ltierd, tn
snie, ci pcepere cdnuutul ca pe un terntg. Fcaem aesct lrcuu
igocntenit.
Avem un talent natural brut de a interpreta esenla lucrurilor.
inlelegem aceste litere amestecate deoarece vedem imediat
esenla. Acest talent brut este motivul pentru care, in copildrie,
eram cu tolii creativi. O cutie putea deveni un tort, o maqind,
un tanc, o pegter6, o casa, ceva pe care sd desenezi qi chiar o
nav6 spaliala. CAnd eram copii, imaginalia noastrd nu era
structuratd sau linutA in frAu de regulile qi limitdrile logicii.
Nu ne luptam sA eliminam posibilitalile
* ne luptam si le
extindem.
GAndeqte-te Ia un copil care construieqte ceva cu un set Lego.
i :..,r Poate construi tot felul de structuri, iar cAnd termina poate alege
1:' piese qi sd Ie mute, sa adauge altele, sd impart6 structurile in
',i:i*--':.:
',.. unele noi qi tot aqa. in privinla setului qi a construcliei existd
limitdri clare: piesele nu pot fi unite oricum, nu stau prinse intre
ele daca sunt dezechilibrate qi gravitalia le face sd se prdbuqeasca.
Aceste Iimitiri sunt provocate de obiecte qi de alcdtuirea lor.
Modelul pieselor este cel care le impune. Copilul inva{d repede
modurile in care se imbini piesele de Lego qi felurile in care nu
se pot uni. SfArqeqte construind o varietate de structuri care se
supun modelului qi limitarilor biocurilor de Lego.
Dacd i s-ar fi spus copilului sd facd un anumit lucru din
plastic qi ar fi avut la dispozitie toate metodele de a topi qi turna
plasticul, construcliile din Lego ar fi doar o pdrticici ,,minus-
culd" dintre produsele posibile pe care le-ar crea. De fapt, con-
strucliile din Lego ale copilului vor pdrea fortate qi banale in
-,i: comparatie cu ce ar crea fard limitdri.
Cu Lego, constrAngerile aduse de modelul pieselor sunt cele
care limiteazd ceea ce putem construi. Cu oamenii, constrAnge-
'{ :i rile aduse de sistemul logic pe care l-am inv6{at sunt cele care
ne limiteazd imaginalia qi inventivitatea.
'; ,l Tehnicile de gAndire creativd brutd sunt create pentru a
indepdrta constrAngerile logicii qi pentru a-!i elibera imaginalia
'l).,,,,,,",,,,,,,, cu scopul de a fi iar creativ. Pablo Picasso a spus-o cel mai bine:
''t".'i1"':':t,,:t ,,Fiecare copil este un artist. Problema este cum sd rAmAnd artist
t11rr,,,,,,,,,,,,i,1'' odatd ce creqte." Valoarea invd{drii tehnicilor de gAndire cre-
-t:,:..'":,'.'u,,','.'.''"" ativd. ,,brut6t' este aceea de a face exact acest lucru de a invdla
.,.,,,i:r,,:r,:':ll' cum sd gAndegti iar ca un copil.
'rnl €aJoJEd glurza.rdal urno nes
ac ap pcrldxa rB lnloqurls B?BrE rS1 luedrcrl"ted a"recag rody .
'c1a eunl 'Elnsuad o 'glosnq o tn1p,r un - oarJo ag gs al€od
'alelrlr?€aJc a"rdsap .ro1 ea.ra"rgd alurza"rda"r ES aJBc Ioqurs
un a?gJ aJeJarJ azauosop ps "ropfuedrcrl.red ara)'pqurs
'rrfuedrcrl"red
ne apur8erur grseallrlod Es roJn?n? araC 'rza?aqcrla ol ps
g"rg3 'o1a"rad un ad al-apurrd 'er.rgldoc u1p Io nc age"r5olog o
Frnpe gs luedrcrl.red rn;rpcag araJ'alrpltdoc utp 7!nt3o7og .
'por eop ps rS pcseaflocul qs
alrur"rad JoA ol BJoJpc ropr rou ards ealurur aprqcsap err rBg lndn"rp
'arrzlpcul ap nfrcraxa alsar€ nc opiurur a1-npur1g8e;rd gpurlsep os
gs rS ezaxelar as qs Furur"rolsur€rq e1 rrfuedrcrlred ad l-g?nfv
turz-rYDNl Eq rlyrrlrrcy
'orururru luns etfdacxo ap rapr ocnpoJd e ap
alesueS tole,r.rasuoc rS sofgq dn"r8 rnun alarualqo;rd rA al"rpqa;r1ug
pounJ€ ar€c 'le.rnrunJul rA luelsrp JoJ€rpau un nc Surur"rols
-ur€rq op aunrsas o gl€acpr na tuadaauJ EcBp '1ag r3elace u1
'"po,
€p € ap poru un gcseaspF r3l9s afurruas or?urp alpru ee yqeqo"rd
alsa - ?eugJe reur rA prlos urfnd rcur ruac€J 11 rS rr-rp81nq rua8"reds
'urgcalsaur€ II - InuaJal urgJcnl rS urp"re pcep 'r3nloJ 'rcrru
a?reoJ Juns aseolgups e1ue1d e1 a"relSeu Bop qs rS gcseaflocul ps ala
ec alasueS '?IJotglpq luuurgd un ad afuruas urgcunr€ pc€O
s?:ti nzf Nns
,,'e+doo.rp ooc
ed ppfo o p6ugls oupLrJ LUno o5o l|opolac lnuq[uds ug rlun
r.res ro^ 'pun;nJ ap lSulrd luns rS pcroq l5oeeco ul ner un
ezoas.ra^or+ Bcop '1Sn1o.g lluouuSnp +uns qen rS nry1 urp ra3"
sx-3".gFdqf &sds rs*Yssry\-$fdqn \*lrys$KS\9'{gg Ea
g
R
s t,1\"e' lJifur'. Simbolul companiei. Cere participanlilor sd aleagd un
i,J animal, o pasare, o insectd sau un peqte ca simbol al com-
O paniei lor. Pune-i sd iqi apere alegerea. lntreabd dacd fiinla
intrupeaz6 atAt punctele slabe, c6t qi pe cele tari ale
companiei.
,,EEti concediat!" Uneori este nevoie de o alarmA puternicd
pentru a-r trezi pe oameni din automullumirea lor. La in-
ceputul intAlnirii, cere participantilor si iqi imagineze cA
sunt concediali. Apoi, cere-le sd candideze din nou pentru
posturile lor. Aceasta ar trebui sa-i qocheze qi sd ii fac6 sa se
gAndeascA la cunoqtinlele 1or, la competenla lor qi, cel mai
important, la ce trebuie s[ imbunatafeascd. Sau tip5.reqte un
ziar imaginar din viitor care anunld cd firma a intrat in
faliment. Apoi cere participan{ilor sd iqi imagineze de ce a
dat compania faliment. Elementul de qoc ne trezeqte pentru
a vedea, a auzi qi a trai lumea ca pe ceva nou.
Toatd.lumea este consultant. Cere fiecdrei persoane sd scrie
pe o coald de h6rtie o problemd sau un punct de interes
actuale referitoare la locul de muncd. De exemplu, ,,Cum
pot sd am parte de o cooperare mai bund din partea an-
gaja{ilor de la depozit pentru a onora comenzile la timp?"
sau ,,Cum putem depdqi prelurile mici qi programul de
reduceri ale concurenlei?" Dupd ce lagi cAteva minute pentru
a fi scrise problemele, cere fiecdrei persoane sa dea pagina
pe care este trecuta problema celui din dreapta ei. Acesta o
citegte qi iqi noteazd rdspunsurile. Li se dau cAte qaizeci de
secunde pentru a rdspunde la fiecare foaie primita. Continud
procesul pdnd cAnd fiecare persoand iqi primeqte foaia inapoi.
Apoi imp6rtAqili qi discutali problemele.
Uitd,-te la altcineuo. Cu aceastd abordare, ideile qi solutiile
vin de la anahzarea ideilor din domenii fara legdturd. Ca
pre-exerciliu pentru o intAlnire care avea ca subiect tactici
qi strategii de a vinde obiecte de lux de catre o francizit
NFL cdtre corporalii, angajalii din departamentele de vAn-
zari qi de marketing au fost trimiqi sa observe vAnzdrile
qi marketingul din domenii de vAnzare cu aminuntul fdrd
legdturd, cum ar fi magazine de haine de lux, francize de
programe pentru calculatoare, restaurante fast-food qi
librdrii. S-au intors cu liste lungi de idei qi sugestii care
puteau fi aplicate in afacerea lor.
Pune-te tn pielea clientului. in aceastd abordare, oamenii
se intorc pentru a afla cum este cu adev6rat si te afli in
I l:u 'gunq rBrrr pl€r^ o €l Ezeasr^
l1l aJ€c 'rlmusrqo rac nes rrac€Je op iluorueo 'rueu8rsap 'sluglS ap I1u
\J it I
-aur€o 'rr;rolrr.rcs 'g1Sgpe 'ruo1e1ua.Lul ap BqJo^ alsa Ec€p luaJaJlpul
?EJEAap€ olsa nJcnl ?sacv 'alua?stxa .rolaldacuoc rS lolr"ro8alec
tolr"rndrloaJals uJoJuoc ayqlzl.ta"rd alreog lJnpou uI aleJn?cnJ?s
cru"ralnd ?uns €alsace 'rapt Iou EaJO e n"rluad erJeurFerut uISoloJ
au pugr rrun?€ rB pc 1n1dug BI EraJar as B?seacv 'pprn?rn4s
atJnut?ntuT lrurnu uauoual un pz€aJlsuoruap nr{rc"raxa lsacY
'?ugruqd ad ap olac nc aJ€olpuqtuase rfglar"rdord
n€ aJ€c rJn?€aJc azouosap ps 8un[e '1a3i1se '18 ce; o nu Jolluatu
-€o €o1e?rrofeur "req 'nou rS llJaJIp € ac €aJc ealnd r€ pu€os
-;ad o"recog rS aprfeds Jol IIJnI€aJc E EI€JauaF eur.rog a;dsap aept
o aurlqo e n"rluad (uou nes r"rnAgnl 'qao; gcrznru ap aprfeur"ro;
U Je runc) elurlSounc op Fsrns aclJo el e8tnaa.r ealnd "re aprfeds
rJnl€OJC gzBauasap aJec rruotu€o '?ugruE4 ad ap alac nJ auouras
gs alaueld a1p ad ap aloptulue €c Al?our un IcIu plsrxa nN
'?ugrugd ad ap rola1erulue ap rfplaudo"td
nc rS e1a1p nc unruoc ul allnur n€ ar€c aiulll Rzeaalo rolluarueo
ea1e1r"rofeur 'lnzgla.rdeu tA ltqasoap eloc azoaJl Es col uI 'EI€r
-a1€llq arJlaurrs nc areorcrd rA a{erq nc 'soJllu tS zp,t 'zne n.rlued
furs ap aueF"ro nc IJn?€aJc 'staa.td IEtr\I 'aclro BI gcseapug8 os gs
IJoqll Juns gJep ;r€tqc 'tou ura8alafug o runc eSe elem ne Eugrrr€as
a.rec ofun; pz€auasap Iuoureo Illntu aJr€oJ pc r"radocsap TaA
'alouasap a1u"re rA3 gs al-aJac rody 'o-lrndrqcug ne-rS arec
ad rr;n1ea;c 1e uasap un Er€J ps "rolfuedtctlred al-oraC '1e1;pd
-apul relos rualsrs un-rlulp 'p"ragsorule aP dl+ 11e nc pleueld p1p
o od a13argJl aJ€c gJnl€oJJ o azaur8eurl IBI ps dn.r8 un ound
nrlvds NIGI vunJ.vlHc
'lerp^apB nc rc€J
o ps a?sa e1p rA - €AInc eelard uI erlul e o;dsap r1Saq;orr
ES alsa Bun Ec pFeelaful Es lncpJ e-I aJ€c rS rrqco sil{csop
e-al ar€a g{uar"redxo o ?soJ V 'IrEZug^ op alllg}lllQe liqtpu
-nqul 1n1nd g ;re-rB aJet uI allJnpotu e.rdsap lelncsrp ne rS
alafuar"redxa lrSppgdur3 ne-r3 ta 't.tpzue.t ap €aJlulg+ul BT
',,r.ro1p;pdtunJ" ap €aulpnllle cruralnd 1e{uangut nE-al aJec
runrfce rS eurrrnc'a1uarue1;odruoc allurnu€ pug.rlsr8a"rul
'al:vzuel op InsoooJd 1o1 ur;rd ?ncoJl ne erlAace ';olfuet1c
Inlor pugcnlo 'rutieur op rrfuete.raluoc €l tr9zue^ ap rrfua8e
srrrrrrl e-rA "rolerpotu un 'a;-ezue^ ap alligllpqe gcseaf
-Flqunqrul r31ps e1n[e r-e n"rluad 'nldruaxa aq 'arfrzod p1p
... g Vlr;i. PuNe-re ?N PTELEA ALTcutvA
' ,l
*' in timp ce participanlii stau la mese in grupuri de qase pdnd
t.) Ia zece, cere tuturor sd iqi scoatd pantofii. Apoi vorbeqte cAteva
minute despre cum este s[ stai descult la masd in timpul unei
O intAlniri serioase de afaceri. Discut6 despre faptul ca a te descdlla
este firesc acasd qi in vacanld, dar nu se obiqnuieqte in mediul
de afaceri. Cere-le apoi sd incerce cAteva lucruri:
1. Cere-le sd facd schimb de pantofi - pentru a intra cu
adevdrat in pantoflri cuiva. Cere-le sd facd o mare schim-
bare; barbalii sa incalle pantofii de femei, de exemplu.
Vorbeqte despre cum este. Discutali despre normele sociale
qi incepeli sd vorbili despre cum este sa ieqi pu{in din ca-
drul obignuit.
2. Apoi, cere-le sa iqi pun6 pantofii pe masA, in fala lor. Lasd-i
sa stea qi sa se uite la toti acei pantofi pentru o vreme.
Urmareqte nervozitatea. Situalia prin care trec ei este, de
obicei, foarte ciudata, inconfortabila qi antisociald. Discutd
despre cum este ca o persoand s5. iqi pund pantofii pe mas6
in fala ta. Vorbeqte despre cum facem fa!6 disconfortului,
de obicei incercAnd sa il reducem. Dar subliniazd cd imbu-
ndtilirea implicd schimbare, iar schimbarea aduce, aproa-
pe intotdeauna, disconfort. Schimbarea care aduce inovalia
trebuie si fie cu adevdrat iegitA din comun, ceea ce aduce
qi mai mult disconfort gi aqa mai departe.
3. Acum, anunld un concurs in care echipa care construieqte
cea mai inalti structur6 din pantofi va primi un contract
important. CAqtigdtorul este determinat mdsurAnd dis-
tanla de la blatul mesei pdnd la cel mai inalt punct al
oricdrui pantof. Nu discuta prea rnult despre concurs; doar
spune-le ce au de facut, cd au patru minute Ia dispozilie qi
,,Start!". O solulie ar fi s[ o pui pe cea mai inaltd persoand
din grup sd se suie pe masi qi sd lind un pantof deasupra
capului. Sau, po{i face o regula cd trebuie sd existe un qir
continuu de pantofi care se ating; ca un circuit electric.
Urmdreqte ce fac participanlii in timpul exerciliului, pentru
a avea multe lucruri despre care sd disculi la final. Vei fi uimit
de solu{iile creative pe care le dezvolta grupurile. Uit6-te cAt de
repede sau de incet indeplinesc sarcina. Urmareqte aparitia
liderilor naturali. Cauti ciclurile de construclie, de deconstruclie
gi de reconstruclie etc. Observd. Va iegi la iveald o varietate de
subiecte de disculie:
. MAnuirea pantofilor uneqte echipa.
. Participanlii nu au gtiut cA li se va cere sd construiasca o
structurd din pantofi, dar li s-a permis sa se inc[lzeascd
s,gu ialruarnJnq U JE aJEc 'uoze8 un U r€ euralqo"rd gceq .
s{i arapr rou pcseu qs alrJPuEruas€
1:t 1od urn3 apuJa?uBl ap arral€q o nc euralqo.rd puprueas lunC o
r,,rldl l,PrualQo.rd e1 erfnlos nc
'glecugru alelpurnf ed 'ace; ezzrd o pugrueas lJnpou ac uI .
eac aO 'guralqo;d o ec a?sa leruru€ aC .
:nldruaxa ag 'm1nd
-n.r8 erfeuFeiul elnurls e n.rluad aclJoJelaur IJEqaJlul aund
'aq8a,L ap €ururnl azaarc ES lncgJ e-r pug8 ?sacv 'gdure1
o ee pdnp pug8p;l psec uud g8.reap a;ea pJmuleur o leur.Serur
ne-r3 rS gfmureru o nc leurrun1 ap lnd.toc le,reduroc nV'?Burrunlr
ap d.roc nou un n;luad rapr Blngc r"rau8rsap ap dru8 un 'gur.rn
ul ru€ na 'nlduraxa aO 'aJ€olpunspJ Iapl €l acnpuoc ealnd J€-au
a"rec rrlela"r rS r"rnlp8al lou rugrrrJoJ 'pldurglut os nJcnl lsoc€ pug3
JerlrrueJ elac uJ ruBrrrJoJSuBJ? o Es n€s €rrralqo"rd rua8alalul ps
rualnd laJlse gc€p eopo^ e n"rlued tfipd alalt"roJrp urpzrpue tg tS
erfereduoc uraceJsap 'oJ€ruJn ur"r4 'ura8aleful ps €rolau rurfurrs
raorqo ep 'lrnuSrqoou elac nc prualqo"rd o tup"reduroc pugC
vrlvN revhr r rI-ErgEso-roJ
'aldacuoc IA IapI EAalEe ap rrfeurqurot sosop€ luns
rJgproq€ alrleaJc reru alac u1 alectldutt artpug8 ap olasacoJd
'ea"irpugF Ezealnutrls €Aac aoeJ V 'alunu ul 1nlo? pugcgJ
'puralqo"rd o e1 rlSapug8 etr rS eo1 ad rc1s lroareg 'a1.red
-ap rcur e3e rS EAac?lB BcJacul e 'aaegsap 1-e 'n.ren1 lrurnue
un erJacul € ap nlarJ un-J?uud ao1 a"re erfe.Lour 'easapy
1'agedap reur eAe r$ 'e,tac1p ap €Aoc e8al e nrluad En€ar
-nc rB-npugfocs a1*a3;g3s €Aauro €uneap?o?u1 '1go1ued nc
lnldrun ne-1 rode rA doqs1.ro.la, n"rluad al€Iral€ru neaurfuoc
aJ€r aresop ulp uJor{ ap IaJ un ?ncpJ € aruc dn"r8 un E?Bpo
]rrzgt rue 'nldruaxa aO) 'rl*asolog al FS r€ldolSe e1 nu a"rec ad
rrnrcnl r1Seso1og gs .ro1n[e ap a?sa €asap€ 'rrfnlos rfnec pug3
'JolrJac€JB earrlpl
-punqrul n;1uad rolrrg?sa? ezeqelp?s e?s€acv'gdrqca E?l€ o
pug^rosqo aspr o aurrr rf3 pugc rcun?e TJnJ 9c pulu€asul nN
'ea;gdsrp €A ?JoJuocslp ulp
alred areur o rS qqea"rl ap a1-gcnde iale €l lFur ea;rd rlSap
-ugF a1 pugr rcun?€ olrq€?JoJuocur rBrrr lac luns olrJnrcnT
'p"iaua8 u1 'o.reolerrou rapr rzaluauraldur pugc rcunl€ punq
ar8ale;r1s o g ealnd J€ €ls€acv 'docs lsace n"iluad 1e1da"i1
n ., t- i'l ilr i/r,/ . Ca parte a unui curs despre protectia mediului, un grup de
{)nr-'-\"
studenli de la Universitate St. Bonaventure a facut brainstorming
-a .f {+ pentru idei de reciclare. intrebarea cu care au lucrat a fost: ,,Ce
personaj istoric faimos seamd,nd. cel mai mult cu esen{a problemei? " .
Un student i-a sugerat pe fralii Wright datoritA min{ii lor
libere in domeniul avialiei. Folosind aceastd comparatie, alt
student a ff,cut legitura dintre fratii Wright qi hobbyul lui pentru
aeromodele. A explicat cum obiqnuia sd amestece rdmdqile de
vopsea veche pentru a crea un bej unic cu care iqi diferen{ia
avioanele de ale altora. Aceasta i-a dat o idee unui alt student,
care a propus ca acelaqi principiu si fie aplicat reciclarii. Au
creat un serviciu care strAnge vopsea veche, o amestecd, apoi o
vinde cu cinci dolari pe galon. Au numit vopseaua Bej de pdmAnt.
Acum Iucreazl.la un alt serviciu pentru a ridica materialele
nedorite venite prin poqtd qi a Ie transforma in mase fibroase.
lxtnooucERE ?N EEEc
Pentru a demonstra valoarea asumdrii riscului qi a eqecului,
imparte grupul in echipe. Oferd fiecirei echipe cAte o grdmadd
de beliqoare de la inghelatd. Exerciliul este de a vedea care dintre
echipe poate construi cea mai inaltd structurd din beliqoare in
douazeci de minute. Dupa exerciliu, intreaba-i pe participan{i
ce au inleles din fliaecinacreep"qut".o. i.r general, vei descoperi cd aceia
care au urmat de fix6, nu oblin cea mai
idee logicd,
inalti structurb, iar cei care au succes trec prin cele mai multe
eqecuri. Lec{ia este sa te eliberezi de noliunile preconcepute, sd
{ii deschis pentru surprizd qi sd inveli sd te joci ca qi cum ai fi
iar un copil cu mintea deschisd, cu perspectivd qi concept.
E o ?r.rrREBARE ALBAsTRA sAU GALBENA?
Declanqeazd-ti curioziLabea folosind,,intrebdrile colorate",
bazale pe munca lui Jerry Rhodes, care a fdcut studii extinse
asupra managerilor qi stilurilor de management. Rhodes a
dezvoltat un plan destul de extins pentru felul de intrebdri care
ar putea fi puse. in centru se afla patru tipuri de intrebdri iden-
tific.atIentdrerebpdtri,,gcaullboerni ea.leGmAnidneliqi"te.-tinetlraebcdurloilaerecaolgoaralbteensucantf:iind
neutra qi obiectivA. Intrebarea ar trebui sa fie o descriere
a ceva cu care te confrunti. Intreabd. ,,CelCare este?". De
exemplu: ,,Care este cea mai importantd problema sau grija
cu care ne confruntitm?".
. intrebd,ri uerzi. GAndeqte-te Ia verde ca fiind fertil qi creativ.
intrebarea ar trebui sd fie ingenioasd qi plind de imaginalie.
1€rrrJoJ alsa ldacuoc nou un aJ€3 uI InloJ Pl.urzaJdar al€qJa^ Irnral
-saruB ap alduoxa alsocv ',,u+lzIlap alr€D(( rS ,,9seo15114"r e1dea"rp"
',,g1eJaurtu gde" ',,gIeIA ap 918J" ',,E1€tftut gur8ed" ',,Ecruo;a1a1
gfur.ra.;uoc " rS Je runc aleqJarr rtfeurqruoc 1€tparur r8elafuS pc
e1-alSapugp '?nop nu 'ldacuoc .rn8urs un rrlqo 'e1nlp ldacuoc un
pnepe pugc rcunl€'1ag rseleae uI 'Enop nu'gde ap E"rnlpctd o reop
rrfqo 'pde ap prnlpcld o gcul gde ap r-rn1gcrd raun l5nep€ puVC
nNn:nNn+nNn
'a1a.l,t1cads"rad Bcsea3gppdu4 t31 9s
pdn-r8 aund'pug uI ailag ureq€rC rap€xaTy acEJ rB urn3ltfeteFue
ad uqduq3 allr€r{O efe.rncul r€-I urnc 'nldruaxa aO 'lapl allnru reur
araJo FS $efe8ue od efe"rncul I-€ ap aJSa €] euralqord pe uraundnsa"rd
ES '€uralqo.rd ep"roqe eolnd J€ gseourr€J gueos-rad €ace aJBc ul
Fporu EI pcseopugF as ps €rLrEJag l-aJac tody'ueu"rallaT pI €O n€s
uro?surg FaqIV ed aFep ealnd re-I 'arTlureJ ap Ia mlaunu eptfrur ec
nc adecur aJ€c orunu un g8eap 9s dn"r8 urp pueos;ad
EJolll rseaece
aJ€cau aund 'alJedap reur eAe rA a8o.rep .{og : p 'auolsurl,ll paJ.f
- g 'urelsulg qraqlv - g 'rcutn Bp opreuoa'I = O 'ugdeq3 oTIJBI{C
= C 'llog urerlerC rapu€xary - g 'Fuo"rlsurrv IIoN = V :ProlIT
aJecag n;r1uad (t"reut8eur nes IT€aJ) tSorures Jolluatueo aI€ arunu
punds as rf 9s a"roc tody'ppcl1ra^ ad plaqe;p alrcs 9iqe1 o ad
YITUEJIA YnlJ.sgdsuld o Yzvgouosv
lifr{ 'rg?ul rctu rzundspt Es ar€c e1 a1Sayqe1s
r* rfod allnur ap lgc lraurnuo ac adnp allrPqartul gzeazrqreral
dr 'r3gdap al € ap lrnpour rl*asgF 9s Ecr€ocu1 rS e"r8au allrpqarlul
i:,{,!!l elSalrca.r 'rlztel rcI I 'ElI^lJ1od ea"reolnc ap ln3euolr€c qns alalod
I Jt.",lN! ad r13adr1 al gs IS a3euolrec ed otlcs tfod e1 'eauaruas€ aO 'al?Jgr{
ap areru gur8ed o ad aueoloc ad esge rfod a1 'e1u,r"r1od ago; ad
azalou al ps IS eleod a.r8au lS e"rlseqp 'rzra^'auaqp8 IJEqoJluI
al1ntu IBur lgc €l9cs€apu93 as ps rnlndn-r8 ara3 'n;r8au rS n"rlseqp
'ap;a.n 'uaqie8 :al1.rpl{ ap IIoe nrled Vzea+aq)qa 'lcorqns lrunu€
un n.rluad rrfnlos n€s IapI Surru"rolsutelq ut.rd tfnea pu93
',,ipqrsod olsa nu a3" nes ,,alncpJ g aleod nu a3" :Bq€aJluI
nrle8eu purrJ €c ntFeu e1 a1-alSapup'3 'at?au upQatJu[ c
',?6tuac€J gs InqoJ? ;e 43" nBS
,,LaceJ uralnd e3" :pqee"r1u1 'leFnppe n€s ?ncpJ alnqarl ac el
e1-alSapugC 'Iolau nES lJole.\ Iaun B aJenlela o n€s a"ra"rpd
o ad azazeq os gs InqaJl J€ €aJ€qaJ1u,1 ,rrlizod rS pJue"rads
op urld puig ec nrls€qp e1 a1-a1Sapug1'a4snq1n upqar?ul .
'aJ€qaJlul PAIluaAuI IEur €aJ
alSasgg ',,L"'EJ ureunds Eg" nes ,1"'9cep g.re e3" :Eq€aJluI
lJ jfu.4,, consolidAnd qi articuldnd doua concepte ca unul. De exemplu,
n.,'al"n ,,dreapta religioasd" se referd la un grup de oameni cu puternice
{,) credinle religioase care incearca si influenteze procesui politic.
_Ca Gregory Murphy de la Universitatea din Illinois a f6cut un
studiu in care subiec{ilor li se cerea s6 spund cAt de mult cores-
pundeau anumite proprietdli unor concepte individuale qi
combina{iilor lor. un set de concepte era format din cuvintele
,,gol" qi ,,magazirt" qi din combinalia lor, ,,magazin gol,,. GAn-
deqte-te la proprietatea ,,a pierde bani". Ca qi subiec{ii studiului
lui Murphy, probabil ca inlelegi cd a pierde bani este tipic pentru
,,magazine goale", dar nu pentru ,,magazine", in general, sau
despre lucruri care sunt ,,goale". Sensul se schimbA atunci cAnd
combindm concepte qi cu cAt este mai novatoare combina{ia, cu
atAt mai novator este sensul.
O mare parte a gAndirii creative presupune combinarea
ideilor, bunurilor sau serviciilor pAn6 atunci f6rd legdturA gi
transformarea lor in ceva nou. Ideea presei de tipdrit a fost creatd
de Gutenberg. Procesul de a combina idei sau parli de idei se
numeqte sintez6. Aceasta este consideratd de mul{i ca fiind esen-
!a creativitdlii.
Cere-le participanlilor sd se gAndeasca la numele unui obiect
: : :care incepe cu aceeaqi literd ca numele lor de familie (de exemplu,
M masd, A = aragaz, C = carte, D diamarit, E echer qi aqa
mai departe). Scrie numele pe o hArtiula qi lipeqte-le-o pe frunte.
Acum cere participan{ilor sa se plimbe prin camerd qi s6 combine
obiectul lor cu al altcuiva pentru a crea ceva nou. De exemplu:
. Piatrd * Scaun : o placa moale pe care o po{i pune pe
. orice piatrd pentru a o transforma intr-un scaun.
Podium + Lego = un podium din lemn ajustabil care poate
fi dezmembrat qi depozitat.
. Birou + Bandd de alergat = un birou cu banda de alergat.
Mergi cu un kilometru pe ora in timp ce munceqti Ia calcu-
. lator qi sldbeqti fard sd {ii regim.
Bombi * Baie = Bombe de baie pentru c6ini. Acestea sunt
fdcute din gampon pentru cAini care a fost modelat intr-o
formd solid6. Arunci bomba in apd qi ea face clabuc,
scutindu-te de greutatea de a mai line sticla de qampon
alunecoasd in timp ce speli cAinele.
.
Cdine * Lopatd = O noui afacere legata de animalele de
companie. Pentru o taxd, strAngi excrementele de cAine cu
instrumente potrivite, pentru institulii, corporalii, tere-
nuri de golf qi vile.
'€3€ paJJ ac ap aorldxa gs al-aJac rode (aurq
rcIu Iac arrcsap 4 ac ardsap rrpqaJ?ul dn;8 urp rolac aund 'EaJad
-gcul Eleol apurJdnc aJex glueznlu€ orincsrp o alsa €?sBacv
arnD nvs Nvcorc rrgl
'au€dap rcIu €S€ rS ,,EsBornplFc arESIl
-EJqrul" n€s ,,FJ€ApurrJd ap aJ€oU(( lllrlnu U €alnd J€ ,,lnleJoru('
'no;rrq urp InleJoru aJdsap alsa €aJrulelul gcBp 'nldruoxa oO 'rrJru
-lglul Inlcarqns pcs€orunuapar ps rfuedtcrl.red ad r-aund'lodv
nolq€J .
AIUnT .
u€aCO .
JON .
a?untrt\l .
:nJluad arunu allJaJlp azaaJ) PS JolruauEo aJac 'dn"r8
un-Jlul ',,p1€Joloc arBold" lllunu g Ealnd JE ,,naqncJnc" 'nlduraxa
ao 'rJnrcnl nJluod aurnu aTraJIp BoJc € ap Eaac€ a+sa rlgcopnfa.rd
BI Elunuor e nrluad rzasraxo ps FlnfB al ar€c ole+r^rlte gll€ O
also puralqord pnou o^nrlc€arlJucnJInJsuaocroJad? ur lu€lJodrur ?ualuala un
puga rcunl€ alrlpcapnfard
rcnpor rf1 gs efp.Lul v 'a1€ururalapord aldatuoc grvJ rza^ ps alsa
lue?rodurr alsa ac €aoC 'rrBldals€ ap ElBrllU aU III gs Bridaarad ee
pJpJ 'alsa ac Bapa^ € ap eiuorJadxa gJaJo tf1 a1e;lsr8aJul rrsaJdrrr
ap arJas o 9c alsa nJcnl ?saJe nJluad 1ur1otr41 'TOBJ o aJEc ad
ag€r8o1oJ ar€ca$ nJluod 'alndacuocard rapr prpJ €1 efeg u1 qge
as ac rzo^ ES olsa lnc9J ap rE aJ loJ 'Ppuncos o nJluad JEop rn{co
oprr{csa0 'runrsJo}srp gJeJ'rcrJeJ8oloJ I€ nrielop aJEcou lcaJJad
eJ?srFaJur B ap alsa rnlnl€Jed€ €urcJES 'rzaU€JFo?oJ Fs rS rlsru
M al gs pugnurluoJ 'uo erralgc ap nJenl ?saee Ed '91€nzl^ eTezeJ
uI aue as 9s auacs a?rraJrp ?gcuI IoJ €sB ul a}-npuguorfrzod 13
s{ rraurn ap al-npugprr{8 'r8raru Es apun ad punrpul a11n3e"€o1og
ui
'leg€J8otoJ ap leJed€ rnun €ur5s4€rp ac€J urnc eSe
ea:')..)/r_JN! 'epada.r rrqro aprqcul rS apqcsaq '(InroleBu€lcap) 1da;p Inrprrrn
ad ol-npugs?d€ pzod o ac€J InJBr.So?oJ pugc Bugd (ln^Ilcalqo)
rrqco aurJ 'lnro1€Su€lcap alsa ldarp Inrgurn tS ln rrlcarqo luns ry1
${co 'nEl alalBds uI91s Blsarv'rnlnJer5oloJ Inlor EcBof Eu€osrad
plle ac durrl u5 ?Eg€r8o+oJ ap ?Er€d€ un IlSo Pc o?-BJard 'llPtap
-n[a.rd qJVJ rza^ ES €lglul e nJ]uod al€JIAIlc€ o alsa €?s€acv
MlvugoIol lo rvuvdv Nn INns
'nldurrs nrfrc.raxa lsac€ csasoloJ pugJ IJunl€ Iluaureo csasp8 al aJ€c
ad r"reaege ap llg?lllqlsod rB asnpo.rd'rapr alou ap sut.rd.rns g w
.r Mltu';)/"/ 1. Ce te descrie cel mai bine in general:
s^-w"
L, . Ciocan sau cui?
. Nor sau stAnc6?
"O)
2. La munc6:
33S
. Copac sau vAnt?
. Solni!6 sau sticlS de ketchup?
3. La qedinle:
. StrAngere de mAna sau sdrut?
. Ceas sau busold?
4. Creativitatea ta:
. Fulg de zdpadd sau apa fierbinte?
. Furtund sau mirosul frunzelor care ard?
MARTTENil AU ATER|ZAT
Degi cuvintele au evoluat din desene qi simboluri, asta nu
inseamnd cd sunt mai avansate. Ultima descoperire in
informaticd este simbolul grafic. Multe profesii se bazeazd pe
limbaje grafice: fizicienii deseneazd diagrame, directorii folosesc
grafice, antrenorii de fotbal deseneazd X qi 0, iar corpora{iile
sunt cunoscute pentru mircile lor.
GAndirea vizuala qi cea verbala sunt, de fapt, complementare.
Dacd te concentrezi asupra figurii din stAnga, vei observa cd
felele iqi schimbd poziliile intre ele. Mai intAi cea din dreapta
va p6rea cd este exteriorul, iar cea stAngd va ar6ta ca o fa!6;
apoi, partea dreaptd va fi o fala qi stAnga exteriorul. $i tot aqa.
Incearci acest exerciliu cu un grup. Inchipuili-va cd un grup
de marlieni tocmai a aterizal in parcarea firmei. Ii primili ind-
untru. Ei nu in{eleg nici una dintre limbile de pe PdmAnt - doar
simboluri grafice. Sunt curioqi sa afle informalii despre firma ta
qi despre tine. Vor sd qtie cum merge compania qi cu ce te ocupi tu.
. Cere participanlilor sd creeze un scurt discurs compus din
simboluri grafice, pentru a-i intAmpina pe marlieni qi a le
explica modul in care funclioneazd compania qi care sunt
rolurile lor in cadrul ei (adici locurile lor de muncd).
. LipeSte discursurile pe pereli. Cere participanlilor sd se
plimbe pe lAngd ele qi sb le anahzeze pe toate.
. Alege un singur discurs pe care l-ai oferi marlienilor.
iNcnucrgAREA RAsELoR
O femeie din Japonia a creat un obiect novator care a devenit
foarte apreciat. Este o plantS-breloc: o cutiuli din plastic
ugc €alsace pugc rcunl€ sop reru (alqrsodurr aldacuoc Joun €zolurs
gcrldrur €o?slrlr?ea.r3 'alqrsodur alcarqo op rrJEaJJ e.rdnse Vze"JI
<{ N!
sl -uaJuoc as rerfeur8eurr ea"rrftoruzap n"iluad nrlrc"raxe lle un
d-
rlrErsodhtr rzrusrH
,-)r-
e(lar? urfnd
j-l Iac) ernrgrau olE ocrun aqBIS alalcund luns a"re3 a1ra"r1 urf
-nd 1ac) ErnrpcarJ ale acrun rJe? olalcund luns arBC ialeocs
alauns aC apTrqlq arecog aeeJ pc aparc ac lndn;8 gq€arlul '7
'a1o.rad ad a1-e13adr1 rS arunu al-g(i
'uosap un algc p.{'plrqlr{ orecal} vlere urna 1ndn"r8 pq€arlul 'g
?urJaleq 1 rrfuerlc nc rrfele.r op lntcrrr"ras I
alaqc + aJesop o
"rauorfdaca.r 1 auadad .
q3n + luarlc .
tJVzuVL ap lue8e 1 rauod .
"rolaq8erre"rdns + a.rgsed .
:aldruaxg 'ala urp Izlrqlr{
qc€J gs rS 1efa1q un a?€c p8e;1ps luedrcrl.red rn"rgcag oraC 'Z
'agedap reru e3e rS afurpaA ap pps
'no"rrq 'a.resop 'uoga1a1 'snpo.rd tolerdoa $ Je urnc tol.rac
-€JB €arunl na p.rnlg8al n€ aJBc alcarqo rlAasolog gs pcJeac
-uI 'rJnlsod ap aurnu rS apurrue 'olcerqo 'a1ue1d ap arunu
allraJlp nc arlrgq ap IIS9J EU€ as arer ur rrlnc n"r1ed graJo 'I
'ruaru€o rB alerurue 'alcarqo
'a1ue1d pugSrcn;aul azaluaur"radxa ps lndn"rF gzeafe"rncu1
luefuurpd un nr 8ur1a4;etu ap aloluryasa.rda-crn
iurreruqns un nr rf,gzue^ ap Inro?carro ail€qas€q ap glgq o nc
auerun asJnsoJ ap InJolcaJrq arnlaJeos-€aJeop o nc rruedruoc raun
alalurpaSa"rd eSren.rcul rE ErBp e1durg1u1 r€-s aC rolrapr e ateSrc
-nJcur ap a?€lr,rrlle elezrq nc a"recSnu u1 erfeur8erur rf-aun4
'colaJq-B?ue1d o-"t1u3 eaJBoF rS eraqc azazrJn?erunu
ps €aapr ?rual B-r pugc erfelana"r ap ?uaruoru un lrprl e rody
'€a nc areog-eraqc er.tz E?€o1 lepnd rg "re-rS 9c.1npug8 el sgr
v 'EulpPrF' u1 g1ue1d o €a PlrsoloJ aIJ ps e1e3 BunEap?oluI lsoJ
rJ Je Brar{c 'ea.reo1; nc eraqc ezaSrcn"rcul gs 1n1nd U r€ gcep FJ
llpug8 €-S 'rnlaJeos-eoJ€og o BI Elrn as ac durrl ur pser n.rluad
araqc o €l €apug8 as rz o-r?ul 'qlcag.rad erfeurquroa lnurfqo u
pugc Augd a1-npugSrcn.rcur 'rapr a?lraJlp nc as-npuecnl1rue,r e-1
iBaapl lluoA g o-I apun aO 'IJ€III reur acaruq8
ug a1e1ue1d $ lod aJec uI luaurou 't.reur eard urrrap pugc gugd
pleJnl€ruru EJas Jol er.rdo.rd uJ csaJc a1e1ue1d aJ€e uJ 1uo.redsue.r1
.\ e NllrV:rr,./ nu sunt y5;z:ute, de obicei, ca suprapunAndu-se. Mai jos sunt
()!'a-'- cAteva combinalii neobiqnuite de obiecte. incearca sd ili imagi-
0
nezi fiecare obiect, sd il descrii cAt mai complet qi sd il desenezi.
a
. lJn obiect de mobilier care este qi un fruct.
w . lJn vehicul care este qi un peqte.
ain . O mAncare care este gi o piatrd.
. ljn fruct care este qi un adapost pentru oameni.
. O pasare care este qi un instrument din bucatdrie.
. O mirodenie care este qi un instrument.
. l]n calculator care este qi o ceaqcd de ceai.
. lJn aragaz care este qi o bicicletS.
. lJn abajur care este qi o carte.
De exemplu, pentru primul ai putea desena un ananas uriag
care este tdiat in formd de scaun. Pentru un vehicul care este qi
peqte ai putea desena un delfin care trage o barca. Un aragaz
care este qi bicicletd ar putea presupune sd umpli cadrul unei
bicicletei cu abur care apoi sd fie eliminat pentru a gbti, in timp
ce pedalatul creeazi sursa de energie. O mAncare care este qi
piatrd ar putea insemna cf, mineralele din pietre oferd o sursd
de suplimente nutritive.
REZU MAT
Aceste tipuri de exercilii ajutd la eliberarea imaginaliei gi Ia
crearea de idei neobiqnuite. O directoare de qcoald g1mnaziald,
mi-a povestit despre ideea pe care ea qi ingrljitorul qcolii au gdsit-o
pentru a rezolva problema oglinzilor murdarite cu ruj. Fetelor le
placea foarte mult sd iqi lase urmele buzelor date cu ruj pe oglinzi.
A invitat un grup de eleve la baie pentru a vedea cAt de greu ii era
ingrijitorului sd le curefe. L-a prezentat pe omul de serviciu, care
a venit cu un burete pe care l-a udat, iar apoi l-a folosit pentru a
cur6{a rujul de pe oglinzi. Dupd aceast6 demonstra{ie nu a mai
existat ruj pe oglinzi.
Arlcur?sur rs ?Erpaulr EJapn[ JoA ruaureo illnlu reru rac
'a"reo1gur.rn eur8ed ad ap erfe"rlsnp uI'DlDrapn{p'uBuv 'Z
'arfnlos punq rc?u Dar eI funfe Es alsa
yqeqo;d reru ?g?e nc 'rapr allnur reru rlSasg8 ?gc nC 'aapr
g;n5urs o nc oJeco.r.o"rd o rAIozaJ Es rJJaJur ES rnqaJl
Je nu nl rcru runc eSe 'g;roeue p;n5urs o nc a;eur od
aceld gs rnqarl J€ nu orq€Joc O 'arc?IIDJ a76nu DalollluDC '[
:1uns rnln5urruJolsurcJq al€ EZ€q ap rrdrcur.rd gnop alaC
'alenlela rS a1nzg.ta"r luns rrlsa8ns rS ropr alo?rJoJrp
'aunrsas pdn61'aprlse8ns aza?uaruoc ps urfqe es rfo; 'alrte.uasqo
rS aplsa8ns pzee"rlsr8aJuJ nrqrrrau uO 'pJ€lnJrlJ€d guralqo"rd o
olncsrp ps (au€osJad acaza.rdsgnop BI pued aseS; drurF cnu un aund
€ ap alsa plrnu*rqo epolary 'alrlearc r"rnpugF IS Iapl azafe"rncu1
ps aJBc rS aqrqur nu ES aJ€c nrpaur un €oJJ B ap o?sa €aapl
'alBurJ
auroJ raun erdnse proce ap op€c lndn;r5 'pug u1 'r"rnpug8 I3 IapI
a?le allnru ul a?equrqcs rB alrfglpunqurl 'aleurqruoc 'a1e1ou luns
aJec rapr pJaJo Barunl El€oJ 'nrzJgl reu n"rluad pcrlrJc elecapnl
as€l ES IS IapI allroJ1p aurr"rdxe gs dn.r8 un efe"rnau1 e n"rluad
llpug8 lsoJ € ln5urru"iolsurerq'au.roqsg U'V ap Tt6T uI 1€arC
'E[eut1 €rrrJoJ
nc prore ap o?so pdn;.3 puga gugd 'ap;n1ag a?eo? uI glequrrqcs rB
Esurlxa'gsnpa;'plecgrporu'g1efuerea"r'ps.reo1u1 olsa e.rnldlncs
rode "rer'a.rp81nq un-Jlul aleta?saure luns ap{gcng 'gs€ru ed aund
Il IS tnl urfnd acnp€ ar€card 'p;rn1d1ncs o gcBJ gs esaul€1ur os
aJ€t ruour€o ap dn.r8 un nc urfnd Eupru€as lnSurur"rolsureJg
nzI Nns
I trf ,,'lzlnlpur ol ep +lnu-r oerd erec
nu rS eloulquuoc rerOreua
lnlcato elnoc lueOlle+ut lnro+B+dnl"
#-"o\e-*i \t\it $d $lbewB l6#fd f&l.\d"ji3", fdf#i h*'qA't ggur+ydu} .'$e ffT
ffi
&{,qj sw!$$ffi {":
r'i- ri
. \''J: . ,{ "-
\!, ,.,, I rI -:til"t-t 1
.,! t\,ttl'Jt. cd punctul se afla deasupra centrului triunghiului. Vor
greqi. Daca masori, vei afla cd punctul se aflA, de fapt,
.s I /;', chiar in centru.
al Acesta este modul in care evaludm ideile noi. Le judec6m
instinctiv qi imediat qi, adesea, greqim. Totuqi, in alte probleme
Oa suspenddm judecata. De exemplu, cAnd ili cumperi o bluz6 sau o
c6maqi, nu o cumperi pe prima pe care o vezr- cerceLezi intreaga
ofertA iar apoi te intorci qi evaluezi. Acesta este lucrul firesc pe
care il faci cdnd cumperi haine qi este modul in care ar trebui sA
cdut6m idei.
w
Construclia unei c6i ferate este o sarcina complexa de
inginerie, necesitAnd imaginalie, inteligenlA, efort qi iscu-
sinla. Totuqi, o singurd persoand poate provoca deraierea
unui intreg tren ridicAnd una dintre qine. Acest lucru nu
cere un talent deosebit, insd rezultatul lui este imediat gi
devastator.
O persoand care gdndeqte negativ poate provoca dera-
ierea unei propuneri concentrAndu-se asupra unei fractiuni
din ea. DemonstrAnd cd o parte a intregului este absurde,
acesta arahh, cd intregul este la fel de absurd. Distrugdnd
o parte, o persoani poate distruge intregul qi poate avea
un sentiment de implinire fara aface efortul de a crea ceva.
CAnd colaboram, ne aliniem qi ne armonizdm cu un scop
comun; energiile noastre trebuie sd fie canalizate in direclii
constructive. Succesul oricdrei sesiuni de brainstorming
cere ca toti membrii sd infeleaga importanta credrii unui
mediu pozitiv. Pentru a incuraja acest lucru, evita sd faci
afirmalii critice negative, cum ar fi:
. Nici unul dintre noi nu inlelege logica acestui lucru.
. Nu se poate face.
. Sigur a mai incercat cineva lucrul asta.
. Eqti pe pista greqitd.
. Piata nu este pregntita.
. Investilia nu aduce destul profit.
De fiecare datd cdnd cineva spune ,,Da, dar...", ar trebui sa ii
ceri sd schimbe acest lucru in ,,Da, qi..." qi sd continue de unde
a terminat cealaltd persoani. De fiecare datd cAnd cineva spune
od BXBIoJ r-B nJluad alasgJ 'nurflnur raun Jolal€Jn €aJeJ?sr5a"ru3
IsoloJ €alnd IV 'qrlznru au PS prouos euBoloc ad €c nr;ro1e8r1qo
alsa nN '€aJ€c op Jolazn€d lndrurl ul JoSn zzel un n€s SuruJo?s
-ur€rq aceJ IndnJF pugc rcun?€ EJrsBIc Eorznru aund'nlduraxa aO
"ropfuedrcrlred efuar.redxa rfplpunqurl e rS uo1 un €p e e1 e1n[u
aleod €crznur rJrulglur e1 'aru1g u1 rS e3 'rnlnsanns appuns
'uaJal ul eaFuru pull Es nernqaJl ?uauroru IocB urp gc uuras ec
pJnlururru uJ I€q?oJ ap a8urur o a?gc lrurr.rd ne rrluedrcrlred 'rr"rru
-l91ul p1t*;gJs €T 'IJqalaJ lJouaJlu€ ulp ale?rc asrJcs ne"ra a"rec ad
au€olJec nc rlerocap ne"ra rrfa;od 'aJEqr.un{JS o €aJac rS e"rarng
'lnlcarqns aqurn{cs ES €aJop pugC 'Epundsg;r gs ErnqaJ? aJ€o rnlac
ea.Surur ecun"re 11 'areqaJJul o algc uaund pug3 'aFurur o Ia e1 earr.e r*
I€qloJ ap JouaJlu€ ap Jualll€drqca un e1"rnd rJ?zug^ ap ln"ra8eueur
ltpzuer' ap rr"iolaq8ale.rdns n;lued Jeurruos un BI 'nlduraxe aq
'gcrpardurg as rS gzeaqcolq as orec rac ad pzeafe"rncur rg rS g;rdsur
II 'Eceolord 11 'guureapul II ';ropfuedrcrl"red apfdecrad gzealnd
-rueur ln.reFeueru 'tozr?at e3 '"rozr8a;r ap lsod ad ra8eueur un
nc r* 1erual) rrJ€uoJS ra 1a1ncp3 aurq alerJaleur) E?rzncer '(uo1nc
o?Intrl uI a?Brocop PS€lc ap IIgs) I;n.rocap nc 'nr1ea1 ap orfcnpo;rd
o €l ec B? €arrulglul €l al-alBapugp 'BI€nzIA rS pprde.r 'p1en1ae
€arrrnl uI lFur alrBoJ gzealuoc eFau 'Tn\ocopads pdnacry pg
'.rolrfuedrcrl;red apfnqrrluoc pulllc €arrulglul
adacul 'lalrq BrpJ qrlul nu IuauIN 'arerlul e1 a1-a8ug;r1s rB e*eu
-o1J€J ad alapr aucs tSl Es Jolluorueo al-araC 'arlulglul €l aJ€r?ul
ap ?allq Bc rauolqo"rd ea"re.r1oza"r n;1uod Enou oJaundo"rd o nBS
aapr o urfnd Ioc pcsealg8a"rd ps aueos;ad ro&carJ aJaC 'Ele^lozaJ
arnqaJ? aJ€c puralqo;rd o a8ap 'rrrru1g1u3 Balurcul 'pllq-Daapl
vgu r N-rYIN I
il1rS Je?rlos nrue8 un ap asnpo;d
$? alac lgeap asJolrp r€ur ?lnru aldaeuoc tS uaundnsard 'rapt rou
r'1-'.".'!;j'vcr* rnJlsuoJ E ap alaJeolfrur autfuoc rS sueurr gaqS;aq8 un alsa punur
-oc €o1urtr l 'aldacuoc rB uaundnsord 'rapt tou 1ndur1 1o1 pugsat
'll[E.rl gaqS"raq8 un €l Bc npl aInJreacla(racune1tuao1c-aIlaSpaIpuagpCF'unrneu8lluooBcI
€qrurqcs rS e11o,nzap 1od as
rluedrcrlred ur.taq 'arfrzodo uI EU€ Ieur as nu IIuatu€O 'aunruoc
"rop;npug8 eo.rr.radocsap od ezeazaq as oJ€c aunuroc rfunu roun
a1e ropr rou allonzap gs Inlndn;8 alruuad e.t pfuro,rpunq ap ri
alelrunuoc ap plr"rrds plcallal ec Suruuolsul€Jq ap aunlsos O
'lncgJ U gleod
gs n€s azauorfcun; ES ac€J 1-e n"rluad lJnpour IaJl gcseasg8 ES
rnlndn"r5 nBS rnl r-aJac ',a)e1 oleod os n1q" n€s ,,a8Jaut B,n n51"
,. L Mlfun. oameni atunci cAnd devin incordali, sunete din jungld atunci cAnd
cineva are o atitudine prea negativi, clopote gi gonguri atunci cAnd
\)O\" :./ se ajunge Ia un consens, expiozii atunci cAnd se renun{d la anumite
idei qi aqa mai departe. Posibilitalile sunt infinite.
U
1. Alege problema. Scrie problema ca o intrebare, cAt mal
O
specific posibil.
wffi
344 2. Alege participanfll. Numdrul ideal de participanli este
intre qase qi doisprezece. Aceqtia trebuie sb aibd o atitu-
dine potrivitd qi sf, fie gdnditori fluenli qi flexibili. Tre-
buie sd aibS personalitali puternice, sd fie bucuroqi sd
participe qi si simtd o nevoie sincer6 de a imbundtali
bunuri qi servicii. De asemenea, ar trebui sd fie prezentd
qi o persoand care are puterea de a lua qi de a pune in
practici decizii.
O precaulie in privinta invitatului cu putere deci-
zional6: este important ca persoana care conduce grupul
sd controleze qi sA pund in perspectiv6 opiniile celui
care ia deciziile, cici nimic nu intimideazdman' repede
un subordonat decAt opinia puternicd a unei autoritdli.
3. Atege mediul. Locul preferat este o incdpere confor-
tabila. Conducdtorul intAlnirii ar trebui sd transmitd
un puternic sentiment de urgen{A gi o nevoie atzdtoate
de idei novatoare, insd trebuie s5 acorde pa:uze frecvente.
4. Alege un conducd.tor de grup. Acesta trebuie sa aibd
abilitali interpersonale puternice qi sd poatd parafraza
qi gisi analogii pentru propuneri. Conducdtorul gru-
pului trebuie:
. Sd se pregd,teascd' din timp cd't mai bine posibil. Cere
fiecdrui participant si se familiarizeze cdL mai mult
cu exerciliile creative. PlSnuieqte cu grij[ intAlnirile'
. Sd inuite oameni din domenii diferite. Poate invita
persoane care sunt sau nu sunt experli intr-un anu-
mit domeniu, persoane care pot lua decizii in legdturd
cu ideile care au luat naqtere din disculiile de grup.
Descurajeazd observatorii, spectatorii qi musafirii. A'qa
cum o bucilicd de coajd poate s[ strice toata plicerea
unei omlete, aqa qi observatorii pot sd strice o sesiune'
To{i cei care sunt de fa{i trebuie si participe.
. Sd scrie un prograln qi sd,-l trimitd' tuturor inuita{ilor.
!r i/t afere8 op alapout tou rsq8 e n.rluad Surur.rolsuleJq ap
$ aunrsas o lncal € as€c ap rrfcn,rlsuoc ap atueduroc g
7.-i 'a1e"r1sr8a.rug rA asnpe"rl U lod a.l,r1e.raua3
{-^ alauasap 'rtrztgl rBtr J 'aJlseou aprnpug8 'racrqo ap 'Pllo^
u-15ry;,1Xt -zap as aree ur FIaJ ap glerdo.rde rcur a?sa allapT elqcs
€ ap Epolaru glseac€ 'rou atlurp llpur nJluad 'rnpdn;F
ea.rrpugF €rlsng e ap rS a1apl B?uazatdat e ap a1e.ro1oc rS
aJ€olulnrrrls'acge"rE lJnpou rlAasg8 gs rS ar8"raua ep puld
rS pp1o1 earedrarlred rzalmutls PS a?so €aapl 'a1e.ro1oc rA
aseor8 rcorJ€c pulsoloJ pslJcs arfrzodo"rd o nes puret8erp o
'uasap un-r1ur"rd oilapl pzearlstFa.rul'alarualqord arrloza"r
ps pdn"rF e1n[e e n"ilued ala"rad ad asur"rd olpgr{ ap Ir€ru
rJnlns g JB urnc a.ttleraua8 auosap r1Saso1og FS EcJ€acuI
'"ro1;rplndrueru
rS "rop.rpagrporu oJenulluoc ug aundns JoA as alall€ J€I
'aunq U JoA alaun 'asurdsa; U JoA rapl alaun 'a"ren1e.ta ap
edela uI '€np^a rS ezrq.re"tal al € nJ?uad r"rn1gFe1 ap Pzeq
ad rrndn.r5 ul allapl ozaluete ps alnqaJl 1o? un uc 1nd
-n.rF nes rnlndn"r8 Inrolpcnpuoc 'SutruJolsuleJq pdng
'ea"rpdsrp .ro.t'a1et1srF
-aJuI luns nu a1apl Bc€O 'm1ndn.r-B alttlsa8ns azalou gs
aJec pu€os.rad o alBeurr'N'azalou ps aJnJ Daaulc ad a8aly '9
'aJLU
-Iplul oI DmrpratJ n pnun atJnqr4uoc azarullqns pS .
'ugdl^mSs '6
1n1o1rdea urp alrrqqa.rlul alBasolod 'ilncs drurl u1 topt
ap arJas o acnpo.rd e n;luad alolnqlJ?B aJglpour II Fs
nes alred Blrurnue o azato?exo II PS 'alaluauoduroc
azalueteat rI gs 'erlrzod eqturqcs r3g ps plcelqns azal
-ndrueru gs a?Earc luns aJ€c lJ?qaJlul a1Saso1og 'a"ie1
-ndrueru Eun€apJolul pcrldtut €al€1rtl1€aJJ'alnp't
nyndtunu n tS actnolul as n n4uad lqp8atd aU pS .
'aundo.td o aJBc eueostad nc arunue aapl
o rcgrluapl Es EIIAa B npapt arfuale qq'au1q lnu
lplD nJ 'atnztq rcu ?pc nc 'a1tapt a1oo1 azafnJnJul pS .
'rnpdn.r8 psa.r5o"rd nnulluoc glunzaJ
raraJrJu€llgcluelulnndsg.rn'tctttpecdon1oo1tdadntrdSnas1nena1zaalllunaqJauJolcrIaZsIcpapS .
'ruaur€o ad apurlsap r-e n;1uad aJezlq rS acrlsr.r
-orun aldruaxa alSasoloi' Jollapl natn|un1cap Dlnulls
n n4uad anllnarJ 'tJluUa? ap aplalJnn o pJSDasopJ pS .
s-"v. *? Mir,, ,)'/l folosind desenele generative. Au stimulat cAteva modele
*{-} neobignuite qi s-au hotirdt sa se concentreze asupra
unui garaj pe doud niveluri, Iat de trei metri qi inalt de
3;3 S
qase. O maqind este ridicatd pe o platformd. Acesta este
un model ideal pentru cei care au spaliu limitat sau
automobile clasice ori folosite rar deoarece acoperiqul
protejeaz6 complet maqina de deasupra. Compania a
creat apoi un program de intrelinere a mecanismului
platformei pentru o taxd anual6.
6. (Jrmarea.Imediat dupi intAlnire, mergeti sd luali masa
de prAnz, cina sau dali o petrecere pentru a sirbatori
realizdrile grupului. Redacteazd scrisori catre superio-
rii participanlilor pentru a recunoaqte contribu{ia fiec6-
ruia la sesiune.
Este bine sn trimili fiecdrei persoane o list6 cu ideile
produse de grup, astfel incAt sd poata continua sA
lucreze la aceste idei qi sd p6streze impulsul sesiunii de
brainstorming.
O alta metodd bund este sd ceri fiecdrui participant
sA ofere mai tArziu cel pulin o idee despre care crede c6
meritd sd fie pusd in aplicare gi patru sau cinci recoman-
dari pentru implementarea acesteia.
Echipa unui centru comercial a fdcut o sesiune de
brainstorming pentru a gisi moduri de a obtine mai
mulli clienli. Una dintre idei a fost un simplu avizter
pentru cumpirdtori. La doua zile dupd intAlnire, unul
dintre participanli a inaintat planurile qi desenele deta-
liate pentru un centru electronic de informare cu termi-
nale compuLenzahe uqor de utilizat. RsspunzAnd la o
serie de opliuni pe care {i le oferd calculatorul, poti sd
citeqti un mesaj de la un prieten, sa raspunzi Ia el sau sd
laqi unul nou pentru o anumitd persoani (pot fi folosite
parole) sau pentru toatd lumea. Ideea este de a transforma
centr-ul comercial in ceva mai mult - devine un centru de
comunicalii, care produce clienli pentr-u magazine.
7. Eualueazd. ideile. Dacd incerci sA faci sd curgd ap6 rece qi
calda de la robinet in acelaqi timp, tot ce oblii este apd
cilAie. Dacd incerci sd evaluezi ideile pe mdsuri ce sunt
generate, nu vei obline idei destul de fierbinti, nici critici
destul de reci. Nu evalua ideile pAnd la sfArqitul sesiunii.
La finalul intAlnirii pentru brainstorming fa trei
liste: idei de utilitate imediatd, zorte de explorat mai
mult qi noi aborddri ale problemei.
v\-1 'apedep reur e*e r* n"rcn1
\=---l ap rnlnrue"rSo"rd lndrurl ul r€op auns gs InuoJala? €c ac€J EA aJ€J
rS r;racege ap rrJauoped n"rluad p11e 'epn.r r* rferdo"rde rruelar.rd
\,
n.rlued Inun :rJnpoe a?lnur retu eal€ ealnd ry 'r"rn1ade alsaa€
\\_--/ l
n"rlued guns nu InuoJaloJ 'lesaru un asBI BS ?rolau alsa Inpoc
\, aJ€ nu e+saJB Ec€o 'laJcas poc un pcnpoJ?ul ps guns aJ€c rnlac
1*C puerac 'auns ps InuoJala? Ec a?ureul ay;nlade er?lg a?€od .rn8urs
ffil|w €luotu Ilod II a"rec ad aJBJ?lU ap nldurrs le.rede un lrsg8 e lndn"rp
',,LrJEZUaL ap rrfua8e ap rA re 'auacsqo alaueoJalal ap J€op nu
(!
'i*^ azafe1o.rd au gs aJac .rop.rnlade B aJEJ]lU ap ura?srs un rugaJc nu ac
i"L1,r'ry,y lit* ap 'cruogala? loqoJ rnun Incol u1" :1e"ra8ns B nJqruotu l1e u1l
',,LIaJlIe tunC" rS ,,1e,rac11€ aC" pdrurl lol aqaJlul ps
rnqarl "re rnpdn"r8 Inrol€uoprooC '?unq retu eun-r?uI Iapl al1nru
r€ur n€s pnop eurquor € ap n€s alrapr rfplgunqrul B op rJnpou
BI gcseapugF es BS rnqaJ? "re rnlndn;8 p n"rqruaur ar€Jard
',,ieraJl €qreu a3" :q1.rn a.reolpfuruarrre pcsealpq.lgq aco.L o rS
qlse? plle O 'rlaqrcap ap plns o ap lmqnq un rurr.rd en pzeafue"rap
oJ ar€c 1ac rS p1se1 o gsedy '1n"ro1daca"i IcTplJ pugc mun?€ Els€? o
pugspde ola aJlurp arecrro e1 aFunfe r]o4 'a1e"r1slFa"ru1a"rd sundsp"r
ap alesaru nc rruoJalol loqoJ un '1deg ap 'a1sa €lsacv'aJeunqzgJ
ap InuoJala? nc ?rual e pdn;F 'a1e1ou lsoJ nE rapr o?le ac pdng
',,alF{c g e n"rluad ar€unqzpr ap au€oJalal rugp gs rS .rop"rnlade
eruJn en1 uralnd nu aJ eq" :1sog € aJrJaJo ollapl aJlurp €un
',,eo?rJopau acruoJalal a1;n1ede Burrurla ealnd ure
rJnpou oc u1" :€Ja Jol BaJ€co oJd 'alolp rS r"rpzug,t ap rfuaFe
'algJg8 aJBc oueostad 'ouacsqo au€oJalal :alrJopau acruoJala?
"ro1r"rn1ade euralqo"rd n.rlued Surur"rolsur€rq ?ncpJ e dn"r8 un
'lrqosoap rS nou e,rac adac"rad ealnd J€ €Aourc 'a.reolpugruase op
luns lgJ ?uaJaJrpur 'rapr rzalou pugc 'lal rSelace u1 'pur5ed ed ,1de3
ap 'l€luazard else ac Boat ap llJaJIp BAaJ rrrapa1 'rarfdac"rad e ounrs
-Jolsrp o 'arznl o lnurfqo ure 'c;ac op JJe nldurs un pugladag
'EzEq lgcap lel rcw a"red eralsacB InJrg^
'r3n1o;, 'pldearp laag;rad pueoloc o azauJoJ ps rnqaJ+ re pc e3e
'atur8unl r3eaece lcexa aJe JJ€ aJecard 'gueoloc o BtrrJoJ e n"rluad
'lnlle alsad Inun a?€za3e luns cJac ap acJ€ a?lnru reur 'aurF.reru
ad ap Inuasap u1 'ea"rpd 1od a.reolgupruas€ ap ?go 1ua"ra;rpur tede
ac prnsqrr ad ayapr aleol gzea?oN 'aletrluec gdnp alSaiug;
'apln r€ru olac ad ol-npuglo^ rS ayapr
pugnl€Aa EaBJ o gs rnlndn"rF a"rac aleod nes "rn5urs lnun
ap ruo8alec ad alapr euopJo aleod Inro?EuoprooC
a .\,".1_ ii4/{7r,. Un alt membru a spus: ,,Ceva din ce a zis altcineva mi-a dat o
(.r idee. Aceasta nu are legatur[ cu telefoanele obscene, dar cred ca
C) ar merita si fie studiatd. De ce nu putem crea un telefon public
cu doua receptoare?"
A descris ideea astfel: Sa presupunem cd tu qi cu un prieten
sunteli in oraq qi vreli sd vd intAlnili cu un al treilea. Trebuie
sd stabilili unde vreli sd discutali acest lucru impreunA. Dacd
ai avea un telefon public cu doud receptoare, o persoand ar putea
asculta in timp ce cealalta ar nota indicaliile. Un telefon public
cu doua receptoare ar aduce, probabil, mai mulli bani, deoarece
convorbirile ar dura mai mult.
Completeaza ideile Ei creeaza unele noi din cele anterioare.
Este mai uqor sd construieqti plecAnd de la idei existente decAt
si creezi tot timpul unele noi. Intreaba tot timpul ,,Ce altceva?".
O altd persoand a propus: ,,Sa ne intoarcem la robotul tele-
fonic. Ce a{i zice de un aparat care nu inregistreazd mesaje? Am
putea crea un robot care sd facd munca unei secretare adevdrate.
Aparatul ar avea mai multe rispunsuri inregistrate care ar putea
fi folosite pentru a pacili pe cineva care sund."
Ideea: Un robot telefonic care ili permite sd monitorizezi ape-
Iurile telefonice, punAnd intrebari qi oferind rdspunsul potrivit
fara ca mdcar si ridici receptorul. De exemplu:
- Alo, aici este biroul lui Richard Stratton. Cine este,
vd rog?
- Bund ziua, sunt Alan Spiegel de la Acme Energy Co.
Aq putea vorbi cu domnul Stratton?
Domnul Stratton nu qtie cine este Spiegel sau ce doreqte, aqa
cd apasi butonul de rispuns care transmite:
- A{i putea sA imi spune{i ce dori{i sd vorbili cu domnul
Stratton?
- Vreau s5 ii ar6t noua noastri gama de ferestre care
economisesc energia.
Aha! Un agent de vAnzdri cu care Stratton nu vrea sd vor-
beascA, pqa cA apasd butonul de rdspuns care transrnite:
- Imi pare r6u, domnul Stratton este plecat din oraq qi
nu se intoarce in urmdtoarele qase iuni.
Cel care sund crede ca vorbeqte cu o persoana adevdrati, iar
Stratton poate rispunde cu diferite mesaje in timp ce iqi monito-
rizeazA apelurile fara probleme. Pentru a-l face in mod deosebit
uman, robotul nu primeqte mesaje.
,,arluaureo pundsp.r rn3"
,,aJolluarueo aceld al aC"
,,6luaur€o ad gzeaqao3 IJ aC"
,,iluaur€o ad apur"rd"rns 4 43"
,,iertuale Jolluatueo a8e"rle "1."r"
'rro"lffiealnd JB rJpqaJlul alsacv'eor'Jluacuoe
'a1ce.r1sqe l.rpqaJlul ap olJas o pugund
'rr1n3lnasqag1cso""r,dUe,.rdnse Inlsap
nu rS raurelqo.rd etdnse 11nur ea.rd UzeoJl:uacvoc as Ec n"rlued
E1€?pull alsa al €aJrpug9 'alourlrJ apull e ap rS ptuelcar ac€J
€ ap al€uoll1pert JollJnpou eJeJe u3 eaAnu 1od os nu aJEc raurld
-lcsp te rzrol pdrctlred arlulglul €T 'urlg un n"rluad p"relrcrlqnd
aruedruec o eaJc € ap a+sa €1 €aJEJoAo;d 9c ruaundnsald 9S
'g1dea"rp eel"red ad 1ac €l rlzgrls
e g8ugls eal.red ad lnsnpuoc €l ap er\rzuetl Pc€J PS e1n[e t-e
nc l€upurase g ealnd J€ nJJnl lsace ac€J V'alarualqo"rd nr;d e op
leuqdrcsrp rol Inlal ulp pleocs II Ps amqo"rl rnpdn"r8 Inrolprnp
-uoc 'raurldrcsrp rc rzJol ap loJls€ pdrcrl"red aJlulglul o €l pcBO
'rauildtastp IIzJol luorueo rlBace ad csaurnu II 'oiIJnJcnI aJ€J
€ ap al€Jn?cnJls JollJnpour e rS rauralqo-rd eldnse tfe"rluacuoc
eard luns ttfuedtctl;ed eca;reoap csazacuel allJlulglul'r;roou11
ttNt-Idlcslc llzuo-l
Siv€ 'pfeoc od epuos.rad alesaru nc 'g1r"rop EluroJ ui rueded :Fug ul
$ sunle €-s ar€c BI €aapl 'EAIZape Epueq pulsoloJ gleoc ad aleuos"rad
",,' alesaur e8nppe e ap apolaur llraJo € nrquraur ?l€ ufl 'p"re1n5ue1ce.r
gurroJ aclro ul gcs€arc 9s rfncA; g ?od truadad 9c olulur€ grnpe
"i*li.slrlv*x
ISI ps 1nll€ un ad 1ncp3 B-l els€acv 'auaded un U r€ runc 'nopea
1de.rp cldg1e ?cn.r; un e,tourold e ap lsoJ e oueos"rad Iaun eaapl
'rJnop€c nc aJac€J€ o n"rluad gJrun aapl o 8uru;o1s
-ur€rq ur.id 1e1npc n€ Inl llfefe8ue rS a1atr; ap roIVZug ull
'rrcuru€ ep fuel un-r?ul ec 'o1a1p uI Iapl aputrde e,r
alurur o BI ap glru"rod aralugcs g 'rfuedrcrped tfpFoloc aF a^I}€l
-nurrls ay.ralnd rA apfeur8€rul Pz€alnurls Inl allapl 'd*l+ rSeleee
uI 'aopr plle o a;r1gc erfeur8eurr apur;de as I 1€Iporur odeo"rde
'"-op1 o pzea.ra8ns rnlndn;8 Ie nJqurou un pugC 'IJnsuas Pnop
nJ ppeJls o uncard olsa pc 1n1de3 ul Els rarfercose €aJalnd
'"rauor{daca"t
cruoJalal ploqor rB a.reoldacar Pnop nc crlqnd InuoJalal 'acruo;a1e1
r;n1ade ap InJ?lIJ 'e.reunqzp.r ap InuoJala? :Iou asnpo"rd n"r1ed
lrsp8 e 'ezelndrueur gs tB ezalou 9s lndacu3 e 1ndru8 oc E?BpO
.,t Mlrur. ,,La ce rispund oamenii?"
! // ,,Pe cine admird oamenii?"
o\"
\)\ ,,Cu cine vor ei si vorbeascd.?"
(}C-r Pune-i sd. iqi noteze rdspunsurile, apoi foloseqte-le ca stimuli
pentru noi idei.
a
O agenlie de publicitate a fost contractatd de un producAtor
tqr\ de bere strdin pentru a revigora vdnzdrile din America. provo-
carea era aceea de a atinge grupul-linta de bdrbali intre doudzeci
qi unu qi doudzeci qi noud de ani. Cercetarea agenliei a demon-
strat cd aceqtia nu stau in fala televizorului. se duc in silile cu
jocuri electronice, stau in baruri.
Agenlia a inceput sesiunea cu intrebarea generald: ,,Ce atrage
atenlia barbagilor tineri?". Rdspunsurile au inclus: fete dezbrd-
cate, femei frumoase, NASCAR, fotbal, bduturi gratuite, cele-
britati, culturism qi aqa mai departe.
Au alcdtuit o listd cu rdspunsuri qi au f6cut tot felul de
asocia{ii pornind de la ele. Femeile frumoase qi bd.uturile gratuite
le-au amintit de tinerii care folosesc replici de agalat in baruri.
Acest lucru le-a declanqat ideea ca producdtorul de bere s6 iqi
cheltuiascd bugetul de publicitate pentru a imbrdca sticlele de
bere in etichete negre create de agenlie, urmand a fi folosite de
petrecdreli pentru a deschide o conversafie. ,,Sunt cu trupa,,,
spune una dintre ele. ,,Fireqte cd-s reali", zice alta. Cine ar putea
rezista la ,,Sunt un magnet de fete"? Aceastd abordare radicald
a crescut vAnzdrile at 40Vo - f6rd reciamd la televizor.
AVIZIERUL PENTRU BRAINsToRMING
Foloseqte un avizier pentru a obline idei creative facand brain-
storming la birou. Aqazd-l intr-un loc central, scrie problema
care trebuie rezolvata pe o hartie coloratd qi pune-o in centrui
panoului pentru ca to{i cei interesa{i sd o vade. Oricine are o
idee sau o sugestie pentru problemd o scrie pe o hArtie alba qi o
pune sub provocare.
Avantajele acestei tehnici sunt:
1. Problema este vizibila qi astfel va r6mAne in min!ile
celor interesali.
2. Trezeqte idei prin asocialie. CAnd o persoani citeqte
problema qi ideile de pe panou, este posibil s6 se gAn-
deasci la o noud idee.
3. Po{i l6sa problema acolo cAt doreqti. Aceasta le oferd
oamenilor timpul suficient pentru a se gAndi la ea.
r cc o eaJr ea?nd rB 'nldulaxa ac 'oJ€cuBq irlc€zu€J? aceJ € ap 9polatu
w Enou o rsp8 Balnd re 'Fcrlc€Jd puruau €J rSurdsal o PS col uI
(z, ,,ep?nc?ld TS FIIq€UoJuoc ag ES €cuBq tBJ nu Ps ac aO(( :alsa
aur^ rll ar€c aapr Brurrd 'all€lalac ap Bl Bcu€q rzarluaraJrp Bs oreJ
;a urrd rJnpou rspF B ap alsa €? BaJ€coAoJd ?c uaundnsard gS
k). '€a €l aldBou alsad al-alsopugc .
'els€acB ap arlcunJ uI
-1st\tr,t\t
o-c$rporu rs aopr o aJdsap crIJc un aunds JB ac r\-gzeaur5eurl .
'rapr olFur r€ur nBS Pnop aJ?uI runrxauoJ EzBaiJod .
'€a n, EJoJElauI o gzeaaJc .
'pur€JF€rp o r-PJ nES aopr aJ€cau gzBauasao .
'E^rlcadsrad p?I€ urp oapr ar€cau €l al-a?Sapugc .
'alTopl ornlr?sqns nes aundsueJLl <vzc-ald€p€ 'pzeefue"reag .
'psndo Eoapr also aJBc Bapa^ € nJluad o-zBosJoAul o
'o-qurn{Js rs aapr o aSJaur Je runr rf-gzeau-r5eru1 .
'rapr allE eorc B nr?uad 'a1o el ap pugcald araqrl rrlBrcosB pd .
'alTapl PuIquoC .
'al-PzBanle^a rs al-gzBalJos .
:rS rapr nc as€uou€c ap In?aqced €r 'eururJo? ra^ pugC
'dec ur.rd lncorl B-ri ac
1o1 srrcs rB nu pugc EuBd aapr o rcru Enle^o nu (z) ra ppqrsod rapr
ap al€+rluBa aJBur reru eac vzeaarJ (T) :luns rcruqal ralsacB ol€
alarcas pnop alac 'ar€ole^ ap nBs pcFol ap luaraJrpur (aprnsqe
'a1seo"rd 'aunq - u1,r rll runc eSe apepr arJcs 'eun rcru rE r€ru
nu puec gugd s€uolJec aJ€cau ad aapr o a19c Bz€o?oN'as€uolr€c
ad alrapr r|-arrcs '.rn5urs Inun ap Surru;olsurerq rcBJ FoBC
uneNls -rnNn 3q eNlhllloJ.sNlvng
rol € Br€?rJIIqnd aru€durcc punq rc{u aac ?soJ v'sap ISoloJ
JoA Ir rS ro nc €?Jnd JoA Ir rruaur€o aJ€c ad ctlce.rd ?Jalqo un also
€lsacv'ala ad raru€duroc In[BSau nc alala^Jas ap elaqced "ropueureo
aJaJo Fs l] JE pruelcal oc€J rg-€ ap unq rcur poIII un Ec l€Ja8ns
e arBr +€leFu€ un lsoJ e InrolEFIlSg3 ',,;ea1e?rcllqnd llElBunqwl
ualnd au rJnpour ac uI(( :lsoJ € glE*g€ arecor\o"rd €aJ€o?EtuJn
'alBlplunl€l snpoJ aU gs Inrua"rd ec le"ra8ns € arEc leie8ue un ?soJ e
Jolg8rlSgc InurrJd 'l€1paurl rarrredrroc nu€q Bcs€oslurouoca BS aJBc
aapr o rspS eA rnJrJo IJBIop ap p?ns o I?BId eA PJ ?€iunu€ € rs JarzrAE
ap loJls€ un l€luolu € '{ro^.^aaN ta?saqcou ulp aueduroc o
'rArJ€aJc
rerrr gur^ap ps rlelBFuB ad ac€J I-B ap rrnpou €l rpugF
rfod a1 rcun?€ 'rapr prago au€osrad aurfnd ea"rd gaeq '7
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Michalko, Michael - Jocurile mintii
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search