a\-\; ' ''l// asemenea, sd caute solulii care sA nu faca parte din sticlu!6.
.) Flaconul * un instrument : o solulie.
L)
aO Ideea: A inventat un instrument asemdn6tor cu un cleqte care
poate tdia sau smulge capacul de siguran!6, lisAndu-l doar pe
w cel normal, de dedesubt.
Un tdciune stins poate fi reaprins cAnd unul mocnind este
aqezat lAngd el. CAnd focul creativitalii tale s-a stins, aqazn-li
un citat sau o cugetare in minte pentru a-l reaprinde. Pentru
varietate, ai putea dori sa incerci un alt mod de a consulta
inlelepli: Creeaz6.-ti propriul Consiliu director imaginar.
CoNSILIUL DIREcToR
Consiliul director este un comitet fantastic format din lideri
in domeniul afacerilor cu electricitate qi inventatori care te vor
sprijini in depdqirea provocdrilor de afaceri. inchipuie-li cd ai
la dispozilie experienla, in{elepciunea qi cunoqtinlele lui Thomas
Edison, Douglas MacArthur, Alfred Sloan Jr., Lee lacocca,
Thomas Watson, John D. Rockefeller, Bernard Baruch, Sam
Walton, Andrew Carnegie, J.P Morgan, Henry Ford, Donald
Trump, Ted Turner sau ale oricui altcuiva pe care il admiri,
aflat ln via{d sau nu.
1. Alege tntre trei Ei patru persoane care au, auut impact
asupra afacerilor, indiferent dacd, sunt tn uia{d, sau nu.
2. Fd fotografii ale consiliului td,u (acestea pot fi fotocopiate
din reuiste) qi prinde-le pe perete intr-un loc vizibil.
Aceste fotografri ili vor aminti tot timpul despre talen-
tul care ili sta la dispozilie.
3. Studiazd.-ti eroii: fugi la bibiiotecd, citeqte-le biografiile
qi autobiografiile, citeqte ce au spus despre ei criticii
lor; pe scurt, citeqte tot ce prinzi despre eroii tdi.
4. Ia noti{e din pasajele fauorite, poate despre obstacole qi
despre cum le-au depdqit sau orice {i se pare interesant
qi relevant. Dd o atenlie deosebitA tehnicilor creative
pe care aceqtia le-au folosit pentru arezolva problemele,
ce i-a fdcut sd iasd in evidenla, ce i-a fdcut s6 fie extra-
ordinari qi aqa mai departe. Alc6tuieqte cAte un dosar
separat pentru fiecare erou.
5. Cd,nd ai o prouocare, constllta-i pe membrii consiliului
td,u qi imagineazd,-{i cum ar fi rezoluat-o. Cum ar fi
g{}e Jolodolo^ue E aJEzueA ap
o BruBdruec EI odrJr1"red gs rS ozazrJosuods gs "rolrfefe8ue rornlnl
- !J lnJac €-aT '(,,urapuh al rou 'ureceg al IoN" U J€ urnJ) r.rnueSols rS
/ jr\
9J aca?uec 'uns.rnasrp nc 1e[e"rncu1 e-r '(a.re.r,r1our) docs nou un el]ns
/,;.,.iV"l,, "!. ,r.\v' -uI al e n.rluad rS lnsa"rolur "ro1{e[e8ue rzal']t al € nJluad '(aJ€ol
" -pzur"rda"rlul ourpnlrl€) a1e1ar"rdo"rd ap luaur?uas un "ropfefe8ue
?rJaJo e-a1 a"redrcrl.red pcltu B?s€acV 'ezr.rq"red ad a1esp1
r"rnfunue rB elerc.rauoc oJluoc alrJerrr u1 asnd au€Jca nc .ro1edo1
-alu€ BaJBAoruoJd efueug e n.rluad punl ad J€lop un alga nJ arnq
-rJluoc gs leleEue rnJEcaII lnJoc E TJValu1"L ap nJlsou InJolcaJrCI
'"roladolarrue eaJezrrg.L el adrcrl"red gs rrfele8ue rfol ec eaund
-nsa.rd pJoc€ ap Baurnl pl€o1 ?soJ € ar€c nc In rlrarqo :Daapl
',,1"ro1ado1alue €aJ€zug.t e1 edrcrlred gs rrfele8ue rfol ad
€ArJoru JoA rl e.rec rS aJuo?EzurJda.r1u3 rurpnlrl€ raun a.ra1Seu ep
JoA aJ€c a^rJcarqo leaurnl pleol pJoce ap oU Es aJ€c nc oJBIc alrl
-carqo llq€ls ealnd Se r;nporu aJ u1" :lrualap € rnl €aJ€JoAoJd
pJocB ap lnzEc €-s eJoJgc
e.rdnse alalrlcorqo e1 rS "rolgzur"rda;r1ug 1n1r"rrds e1 eapug8 as
'a;re,rrlour E8ugl ad 'uncy 'pr€{o€d-lllln^aH EI o-?eaJc € pJalJed
a.rec ad eJeolgzurJda;r1u1 €JoJsorul€ InsaJalur lrza;il e-r '€auoru
-as€ aO ,,'pJoc€ ap lnzEc €-s €JoJEc etdnse rS lca"roc elefunue
luns aJ€c ap"raue8 a.t.Ilcorqo pu€.t€" :1€?rc InJo?ErrrJn lelJosqo €
'p.ra1ce4 pl eO '1de1afug Irirolpurn aJlpc as-npugcrolul ',,Llagns
€l €aJac€J€ rS a.racege uJ lagns qund ps ruaur€o ed ce; r-gs 1od
urnC" :uos?€d\ rnl eareqarlug lrBnsul e-r$ 'r"rpzug^ ap rrfua8e ad
Jeop nu 'aurq reru Fpug,l gs rrfefe8ue ?lot ad eze,rrloru l-ps tunt
a"rdsap Iapl EI pcseapug8 as ps 1e;rdsur €-l uos?€ \ rnl Ea?salod
'uosled\ seuror{J rJEzugl ep lua8e alaJeru a"rdsap InJesop
l€?lnsuoc e-r$ ',,ladolalue op olirpzue.r rfglgunqtur eelnd ue
rJnpou oc u1" :€Ja rnl €aJBcoAoJd JolrJpzug^ ea"reu8els ap 1e.rof
-l"r8uI e.ra adolo,rue op rrueduroa raun F rJgzuVL ap InJolcaJrg
rn-Int.ltsNoc vtltvl-rnsNoS
auosl€IA
seurorlJ rnl aF rrEZugA ap olrcruqa? IsoloJ ealnd rc urnC
errcrlJas r.ro asnpord rou €lngc e n;luad uosrpg seuoqJ
le.ra8ns rJ re-al rf a"rec ad ap.rnpou ei rlSapug8 a1 ps
rfo4 lrrcunru eferd ad puralqo"rd o p;og ,("rua11 Je^Iozar
REZUMAT
Aqa cum ili este mintea
itri este qi cdutarea;
Vei gdsi ceea ce doreqti."
- Robert Browning
sA Pune pe cineva sd lind un ziar destul de departe de tine incAt
nu poli citi titlurile. Roag-o pe acea
persoani sd ili spund Ia
ce se referd titlul. De indatd ce o face, vei reuqi sd il citeqti.
Mlfu, Aceasta se numeqte iluzia titlului de ziar qi este bazatd pe
,9^.vt aqteptare. Citeqti titlul deoarece crezi cA il citeqti, pentru cd /e
o
aEtep{i sd il citegti.
a Dacd te aqtep{i sd gdseqti idei in gAndurile qi cuvintele
3.44.
celorlalli, vei crede cA poli qi o vei face.
q (6t nI t
sDac un ad DJ l-pznaloJalunu fi ilac un DzDauasae '6
ap)
'lalozal o ps rcJn aJ'Dc ad Dal'DcoaoJd plunuT 't
ap oro^au IB 'rJnJ€z Fnop
InJJoc(( }€rparur ecnf € nJ]uad
",lllElTun?Jodo
sog 'aIBurFrJo rrurzuryoJd IS IapI BI acnpuoc ac €aac 'rJnsuas rS nfela"r rou
w uJ aluaprxa aprfeur"ro;ul azasacoJd gs ng1 mlruaraJc alrur.rad el 11
a.reldurglul el asole rJnlpsprl pnop nes Bun B lerluacuor InIpqS
'rJnsuas rou al-npurnqrJ?€
'e1ge;gp r* rou oruJoJ op al€larJ€A o-Jlur alrJncrac ezasaco.rd
FS rnlnJaraJc rfnu"rad 11 'Enrlcalos €oJ€Jluacuoc pursolod
'al€proqruo.r rS apuo8exaq'a.re1nrq8unr"r1
r"rndn"r8 ezeavt:.oJ allJncJac runa '€auaruas€ ap 'eapen ra'r
Sunlapug purlrrd 'epuo8exaq $ e g"red gs adacur rol alrrnc
-.rac 'rnlnuasap e"rdns€ ?lnru ap 1nlsap rzaJluacuoc al Ec€O
'pnou aopr o,,rzaftJrp" ps nes r8olafui ps rf-npugfrtu;ed ',,a1eu
-np€" ugurpJ a?nqrJl€ olplolac a?Bol - elelrzorfnurur nc ezrleue
ol B nJluod rr.rpcorro.rd ap alnqlJle Enop nes Inun a1€c nrJol€
-aIe Rzealozr ,,rrfglrunlrodo 1nc.re3" 'lecrlop op IaJ e1 g aleod rapr
aurfqo V '€aunrsftu.rad pug1da1Se rnplrodo"rae e"rdnseap ,,Funp€
as" ezrJale e ap 1n?cund ad luns aJ€c alau€or.te '1e.rauro18e elsa
IncgBrl Pc€o '81€p o ou€or^€ Fnop n€s Inun a19c .reop pzeafr.rrp
cl;€Jl ap rrJoloJluoc lgcul laJls€ 'plcag"rad aJ€JlaurouoJc oJac aJ€t
'gseolncr.rad rA glecqep aunrfe"rado o olsa uorle un nc ezrralev
nzI Nns
,,'o+Do+ ed ocrecul rfod e1 nu igcul
'e+olro^ op +9+D +uns rol alilnco+seuJo rop
'rQUnu Dl lculc roop +uns elfrysn9"
xx&wexruffi&wffid# ruaremwKffi
3. Alege orice doud,sprezece atribute comune sau parti-
culare provocdrii tale. (GAndeqte-te Ia atribute ca la
diferite aspecte ale unui subiect.) Scrie atributele lAnga
numerele din cerc.
Atributele comune includ: substanla, structura, cu-
loarea, forma, textura, sunetul, gustul, mirosul, spaliul
t,\ gi densitatea; marketingul, v dnzarea, produclia, funclia
qi timpul; responsabilitdlile, politica qi tabuurile.
4. Aruncd, un zar pentru a alege primul atribut asupr(t
Mtrd/. cd.ruia sd. te concentrezi.
,
5. Aruncd. ambele zaruri pentru a alege al doilea atribut'
U-\)'
6. Gd,ndeqte-te la atribute atd,t tmpreund' c6,t qi separat. Fd
0
*0s asocialii libere pornind de Ia atributele separate qi com-
binate.
Asocialiile libere sunt o modalitate minunatd de a
elibera energiile creative. ittcup" cu prima idee pe care
o ai despre un atribut qi continud sd faci conexiuni pAnd
cAnd declanqezi o idee sau inceputul unui qir de spe-
culafii. Asocialiile libere ar trebui sa i{i dea un senti-
ment asemdndtor cu cel pe care il ai cAnd conduci o
maqind pe un drum lung, uqor qerpuit, pAni cAnd ajung
la ceva valoros. in ilustralia de mai jos, atributul ,,gal-
ben" se desface intr-un numdr de asocialii.
n.r.,r, 4 \'\ ttoare
-----r--\\
\rftlr\u\ct---_\ mar a
\\ / t \ | lrandalir
II
<- I
E#eil
{-"v'e,"rd,,eJ.ro,g,u
pierhslaicnaana
I
I
"\.\<-1 /_.u,]or. -/- lco:la \, protesor
/ \\--.-* ul"n,
\\-m--a-si,n-d/lcamIionL'))s\ina o, pompieri
accideil'a-- ambulanti I
\ / /' )incenoiu
sPital
RdspAndirea asocia{iei seamdn6 cu ce se intAmpld
atunci cdnd arunci o piatrd intr-o ap6 liniqtitd. Magni-
tudinea tulburirii acesteia depinde de dimensiunea
nu Ec pugJads 'auat"rae alllulT 'aql€r€C ul a?ncarlad alafuece'r
eI obog ap aJaonpa"r o urfqo IzJaA rr{co nc olau€os Jad :Daapl
'aruedruea n"iluad eaapt gutf
-qo ps tgcul laJlse 'r13r.rn1 rS ruo1g19c 'rzJe^ IqJo leulquoc V
'€Aalgc e1p rS IzJaA aJaru 'tueq 'rn1a.r€os el€?gq uJ
rzJal alnsut 'atgzeut'sday €pIJOId u1 snde €l apJal ,,alzo1dxa"
'ateltzuetl'r1Sr"rn1'rr;ro1p1pc'rzlat apleJ€urs'rzJal rqao'ap"ran
uoze? :r"rnpug8 alaJeolpurJn aJlul aJaqII ttfetcose lncpJ V
'€apop p n;r1uad (ilqour) 6 rB 1nqr"r1e lnurr"rd n"iluad
(apra^) 7 lnurlqo e tB pmz lecunre e etfea;rc ap Inro?corlq
-tvctdr,\o3
:rrfplrunlrodo p c"rac
?sacB ?€uosap nv'aualJa€ IIUIT ap arueduroc o n"rluad gnou gpuor{
-ouro;d aruedruuc o azaoJc gs earop alelrcrlqnd ap arfuaFe g
! f\:t erurrzunJord IoN a
a
,{:J. la.recorro.rd 13 rrfutcose aJ?ulp alrfela; luns aJBc o
lrrfercose alsare el ap puru;od eee; 1od ir8opue a3 a
't "nl'td/n ,". .'b- a
lapfercose csa?urrre lrrrJ ac aO
.tiJ;:\'
lacey 1od rrfetcose o3
:o?-pqeor?ul'DJ narDc
-onotd * autl ap a4ncpJ alnJntcosn atry3 ptn4p8al o pnDC '/
'p?Bacul g €A eaJaputlul 'aqe1s ?uns apu
-nrxauoc pugc iapeda.r rS 11nur apullul JoA as aptfetcose
'acru.ralnd luns allrn?p8a1 pug3 'lntftc;axa ?ncEJ IB pugr
ap srncs €-s aret durrl ap epeor"rad ep rS ptftul mplnq
-rJt€ €aJolnd ap apurdap tarfercose ea"rrpugdspg 'rede
Inrcnl surle B e;1etd pugc ap s;rncs lndurl? ap IS ta"rlard
c\,"tL Mr\:n//. exist6 prea muhi oameni cu ochi verzi, se gendesc sa ofere
aceasta promotie vreme de un an.
rY
L) CAnd descoperi o idee folosind cercul, este ca qi cum ai gdsi
0 unul dintre acele mici restaurante franluzegti exclusiviste care
a0s
nu au {irm6. il gaseqti aproape din instinct.
IJn comerciant care cduta noi moduri de a face bani cu ma-
gazinul sdu de suveniruri dintr-un aeroport a incercat cercul qi
a ales cu zarurile ,,rotund" qi ,,elastic". A fdcut asocialii libere
qi a gdsit un nou mod de a produce bani. A inventat un joc de
simulare a golfului, in care jucdtorii trimit mingi de golf intr-o
plasi elastica pentru a petrece timpul atunci cdnd calatorii sunt
in aqteptare sau sunt blocali in aeroport.
Sd construim un alt cerc al oportunitAlii cu un set diferit de
atribute comune. Sa ne inchipuim c6lncercam sd gSsim un nou
design pentru ambalajul unui produs. it loc sd alegem Ia in-
tAmplare atribute, de data aceasta Ie vom alege pe cele care se
potrivesc ambalajului: strident, rectangular, uqor, vAnzare, al-
bastru, exotic, conservator, asculit, poros, rece, rezistent qi ief-
tin. Cercul nostru va arita astfel:
RECTANGULAR
u$oR
VANZARE
Arunc zarul qi oblin 6 (exotic) pentru primul atribut qi 4 (care
vinde) pentru al doilea. Cdnd md gAndesc Ia ,,exotic" qi ,,care
vinde" separat qi laolaltf,, asocialiile pe care le fac sunt tricouri
tropicale, insule tropicale, muzica exotic6, fotografii de calitate
ale unor locuri exotice, vdnzarea lucrurilor exotice, vdnzarea
produsului meu, v dnz ar ea amb alaj ului cdtre comp anie, v dnz ar e a
ambalajului, ambalarea vAnzdrii, vAnzarea ambalajului exotic,
vdnzareaa ceva ambalat exotic qi aga mai departe. Iau materialul
I
,
a
I
a
a
6Ce 'aunuroc alnqlJ+€ ap srtlsul cJac -
w r
un-Jlurp ropr rou tzaoJc n1 '1qos rrn8urs ce;1fu oJec JollJarlSueur eeu
= I
,4*"z -aruasv 'purrunl pnou o-Jlul eaJ€coloJd nt;d € ap Bal€ll1tqeqo.rd
(.DO a13a"r9tr41 'rr.rgcoa.o.rd efur.tr"rd ut lrnuSrqo poru uI allsoloJ IJ r€ nu r
?^ ar€c alrrn+g8a1 rS altfercose rzeloldxa 9s Punrpul al IncraC -
"goao rilJ IVhr nzEu
'rninloqeJl€ alara?Il nc lrnpllqllqe l3 ualar.rd rnun p13od
ur"rd lnasrp a}IIuIJ? e nlluad arld un 'a1eds ad ,rrzape ne 'ocrloxa
rJncol pugluaza.rdal a?Blrlec Aunq ap rge;5o1o3 g J€ runc 'ap.rnc
-srp Bzrl€uosrad e mlued alolau I€ ac lol autfuoc BA Inlas 'JBp
ui araJo al 9s Is olpnB alrrncsrp €Fqur€ pleod I3I ps ilualuBo €c
n"rlued acrldo rJncsrp ap apadoc ap las un tcnpold Es PcJ€aJuI Jol
rrualaud nrluad gclznru pzea.rlst8aJul ruarueo lllnni :Daapl
llepqure r€op IzuIA nu ps ac oO iel B rcBJ o nu Ps ac op Pc eSe
'arfeur.rge o a?sa €aJBI€qruB :srueas nep TruI lcunle t$ 'atepqure
ap eorezug^ el csa"rdo gur 'e1t"re;1p lapl B^419c pugcracul
'rapr lnec 'Batu BaJ€corro.rd n"rluad m1
e gtue.ta1o.r ap asdrl raluatede Bpnlt ug 'rS leco,rul ue-l a-rec ad
,-';UL D6r,
_^\ $- "f-
U* ilxw& e
ffimmKrux.Jx* xmffiKx*ffiffi
,,Prin urmore, dupo ce om cdqtigot o victorie,
nu repet tocticile, ci le reoronjez in funclie
de circumstonte intr-o vorietote infinito de moduri,"
SUN TzU
Deqi limba scrisd a evoluat din desene qi simboluri, nu este
neapdrat mai avansatb, * pAnd la urmd, un mare progres in
domeniul calculatoarelor a fost simbolul grafic. Multe profesii
se bazeazh pe limbaje grafice: fizicienii deseneazd diagrame,
directorii folosesc grafice, antrenorii de fotbal deseneazd semne
de X qi O, iar corporaliile sunt cunoscute prin mircile lor.
GAndirea verbala qi vizuald se completeazduna pe alta. CAnd
te concentrezi asupra desenului de mai jos, observi cd liniile A
qi B iqi schimba locurile. Mai intAi, A va fi in fa!d, apoi B in fala
lui A. Apoi A va reveni in fatd qi tot aqa.
in acest fel funclioneazd gAndirea vizuald qi cea verbal6. Ceea
ce numim gAndire verbala este intotdeauna in afari. lnsd
gAndirea vizuald este intotdeauna acolo, in6untru, iar cAnd ne
intoarcem gAndirea pe dos, ceea ce obtinem este tot gAndire.
Gdndeqte-te la o mdnuq5 de cauciuc roqie pe dinafard qi verde
in interior. CAnd roqul este afard, !i se potriveqte pe mAna stAng6.
Scoate-o, intoarce-o pe dos, qi se potriveqte pe mAna dreaptd.
Mai lntAi a fost vizibil roqul qi verdele era ascuns, apoi situalia
s-a inversat.
Nu exist6 un mod corect sau incorect de a purta aceastd mi-
nuqd; atAt varianta verde, cAt qi cea roqie sunt Ia fel de funclio-
nale. in aceiaqi fel, gAndirea vizuald qi cea verbala coexisti in
mintea ta. Nu existd nici un motiv de a crede cd una este mai
Es rnlnlnqrrl€ eaur8€urr €c BS€T 'lcaJoc oJ€d as rl acrJo
?z€auasaq 'leJ€das Seuopec un ad aUB as gs rS aurnue
lnqrJle un alurza.rda.r gs mqaJ? JB uasap aJ€card 'lco4sqD
c(ol8 pquts un pupuasap flqlrio atoca( alrcsae
' alnqlJlD ul Dalocoaotd fi-a4tndru7
'sns r€ru aleSrfpgul
luns ?rsoloJ rue-al arec ed TJaJEJE ap olrJnloqurs oJ?urp B^aleC
'aurl nJluod acge"rF alrJgluazaJda.r putueasur ac alsa luoc rrf gs
arnqar? oJ€c ap nrcnl p;n8utg 'mlnulcal eutpg.r8 urp rrg€puer?
op rJnp€sp.r nc Aurld pqeor o ?gcap Fs€orol€^ reru alsa aurl
ap P?B^llInc Aqr€l ap Prupd o Pc aluru autJ 'gfuepodurr or€ nu
uasap BI nE+ In?ualel llrodxe un et rJnloqurs rzauasap Es rnuqc
al nN 'alaluilnc rncolul e n.rluad r13aso1o3 ol arec ad ape.rlsqe
alenzrl rJnloqurs ap Jpunu un-Jlurp +eurJoJ also tequl ?sacv
Irlvuoauoo lr-vlll8vlNo? lrloncodd
B-$if --1, .+-., I rl€-/ \
@-*\ @
lI*t I d---6
MrdyzNv^ ylNidnoNoo rrlnardlsrc
nO^ o un
o6a06.-oooo
O99oo
"ooooooo
I tu = 'a+nqrrl€
a"r1ui rrfeler alrraJrp rB rou ap €orelnpc ruluad lln Ar?€arc lerBd€
w
un a$ ps ac€J Ii rolalapoul ppfeqtuq € PTBnzI^ rs plqrxag Brn?BN
O 'rrlpglc op rrndrl rou azaarc PS €?n!€ r-e ru1uod uia?sro^Ils de.r.rn141
1.
rs ervre}lqsl er€s tepuexaly raqdolslrt{3 rr{ca1rq.r€ ap le?uo^ul
\P
vlsoJ 'EIBnzrA a.rrpug8 ap ?clur{a? o alsa rolalapour Ff€quIl.I
v/- /4tvlS1u
'alBqra^ aloun uI alBnzr^ allr9l
-uaza.rda,r snp€rl e'ntzJp?t rBtr I 'alouasap Ic (gleuollTp€rl Fclu€caru
€aJ€lou nu pursoloJ exaldruoc aclruole alalapour lrnlgcp e-rA
1eIIIq 9c lrslrnppru € rr{og 'ruo}€ Inun Inrolralul ur Fldtuglut
as ac arJcsap € nJ?uad p1r.l,r.r1odau nldurts r* "rnd €quII €JapIS
-uoc oJ€c tr{og slarN Inu€rctzg ad le}nfe B-l FI€nz$ €arrpugC
'sop ad o-pugcrolul
ea"rrpugF rzaraqrla rfl gs urnc gpre tfl "toltapt 1nuosag 'gl€qral €ac
ad lpur eatd urgzeq au ES efurpual urole gsug 'e1p lgcap Funq
.r Mitu' !//./ apara in felul ei - pentru a afirma ceea ce vrea sd spun6.
()no'\v* Scrie atributul pe spatele cartonaqului.
O Poli face ca limbajul modelelor sd fie cdt de simplu
itL sau cAt de complex doreqti. O tehnicn posibild este sd
foloseqti o culoare diferit6 pentru fiecare parametru al
provocdrii pe lAngb simbolurile grafice care descriu
atributele. De exemplu,invdnzareaunui produs ai putea
avea patru parametri: ambalaj, distribulie, promovare
qi vAnzare. Ai putea desena simbolurile alese pe car-
tonaqe roqii pentru ambalaj, galbene pentru distribulie,
albastre pentru marketing qi albe pentru vdnzare.
Aqazd. toate cartonaqele pe o masd cu simbolurile grafice
tn sus. Grupeazd qi regrupeazd simbolurile la intAm-
plare ln diferite relalii. Incearcd sd laqi cartonaqele sd
se aranjeze singure fdrd si le dirijezi conqtient, ca qi
cum ele !i-ar spune unde vor sd fie. Amestecd gi po-
triveqte simbolurile pentru a provoca idei.
4. Cautd. idei Ei gdnduri pe care le po{i lega de prouocarea
ta. incearcEi sd forlezi legdturile. lncearcb sd faci aso-
cialii libere. Noteazd aranjamentele care declanqeazi
cele mai multe idei.
5. Cd,nd te blochezi, ai putea sd adaugi alte desene de idei
sau chiar sd incepi un set complet nou. Un bancher din
New Hampshire care dorea sd rezolve problema cecu-
rilor furate a folosit mai multe seturi diferite de desene
de idei pentru a cduta o solulie. ln final, tnsd'Eiutilizarea
imaginilor l-a fdcut sd gdseasc6 r[spunsul.
Ideea: A inventat un sistem care permite bancii sa
imprime pe cecuri fotografii ale clienlilor.
Mul{i oameni incearcd in aceste vremuri sA economiseascd
bani vAnzAndu-qi casele. Unele dintre problemele 1or sunt:
. Nu sunt acasd pentru a prezenta casa unui posibil client
serios.
. Identificarea cumpdrdtorilor serioqi.
. Furnizarea de informalii-cheie posibililor cumpdrdtori
seriogi.
Sa ne ocup6m de provocar"' ,,in ce moduri aq putea sA ofer
un produs ori un serviciu pentru a-i ajuta pe proprietari s6 ofere
informalii-cheie cumpdrdtorilor serioqi?".
Erporu 'crun 'aznqolne 'suelul cIJ€Jl 'a;elrcqqnd r.rnoued :nBUB AJ
J
as ala aJlurJd 'a?nqlJl€ € algc uI €aJ€colo"rd ltf"rpdrul B-lS
IJ
',,aa1€lrn aU rcru nu Bs 'alt:zgr glepo 'a;ec aur€1ca;- zaaJc ps ealnd
3e unpour ac u1" :ea.recorrotd 1€JpBcuI € aznqolne ad noued dr1 l
ap aweltal uI as€zq€Icads as aJ€J a1€?Iot1qnd ap JolcaJrp un Ei
'tatfeurFerul alalnull rf-pzea1sa1 rB ap"rnloqurls nc
gzeal8uop 'alaporu Iou EaJc e n"rluad IBJaIBI u1 rS soi uI Insns nJ
alrJnloqurs rcJoJuI ps pcJeacul 'lapl Jollou erfr"rede ecorro.rd err rS
rrfele"r rou Joun EaJIIIq€1s €l acnp e.t tola3euolrec eale[uEJ€oU
E@WtSoru:s llNvrdv llldtitc
rdolYdYdnn0 Ylnvt ldw lN3wvo ldnOol
vsvJv rNjv{rN rlNlno nrarsoa lcvdl-Noo
[---rN--l[."-i%%-][,=-J
I @ \r^llllooooooooooo
I
lwIJrr]'ldrJvrz15NtdvlilotvcdVll?dd) VSV?
wllylwlovnrlaus:oc rnr Notstvlo? w
tltc ';to1t"re1ar"rdo"rd glet.rtqcul IJo
o{)):. glnpugl rS plrn"rlsuoc g ealnd JB ES€c e"rdsap rrfeur"ro;ut ne BI?nC
'rJnJcnl rBealece .rer rS ;rer puglodo"r lndurtl ?cs€asoJl Ieru nu
,// /,4i,,lslL' ps r;rc1er.rdo"rd ad aln!€ iI ps rB rfnp"rard r.rolg"rgdurnc rlqtsod op
InJgunu lrq€Japrsuoc polu uJ 9tnpal Ps InqaJl JE €?s€acv 'aJIu
-lglul o 4qels e n.rluod uoJala? un €p .ro.t rSot"ras Iac JEI 'gcee1d rA
alrJeur"ro;ur alncaJl ?uns or€c ad arpgq o +ocs 'erdo"rde as IJoIEJ
-pdrunc lllqlsod'c1a aptcads lrnlpsprl'rcrlsr.ralce.rec'g1nutfap
lsoJ € durl 1gc 'axe1 alr"raglp 'ln;rec pfa.rd lI J€ runJ 'gsea e"rdsap
rrfeuuogur nt orpgrl op IIoc ap 1ns un sU€ re-s allnt Plseac€ uI
'erezrre^ ap rosec efe; ul E?€luour g ealnd r€ arec PIelSod pfnsgc
ap pruJoJ uI allnc O ,,'gsec a"rdsap rrfeur.ro;ut nc et1n3" :Daapl
rollapl Bar€lnpc u1 g.rrdsur - alpgq ap Irnlns
rS gsec a"rdsop nfeur.rogut 'aluepodrulou rrnJcnl 'Pp13od allnc o
- gperul ap ?os nou 1sacv'(alpgl{ ap 1ns un ap }qurur€ €-Iur ac eaoc)
1c€r?uoc rB leagec ap alol€uro?n€ €l allsoloJ alapouoru op ?I?ulur€
B-rur ac Baac) uolsnuoc '('c1a rcI?sIJa1o€JeJ 'aJez:uerr ap pfa;d
'axel) psec a.rdsap gferu"ro;ur 'lrasec efe; up €ac €l ap) plel*od
arlnc csaun 'aia3euol"rec pugdn"r8e; rA pugcalsaure 'pugdn"rp
'loqurls un-"r1ur.rd areca$ ad nt.rcsap 11 rS a1nqt;1e
u1 l.redurg 11 ',,ro1esec € aJapuIA ap InsasoJd" '1n-3a.r1uJ n€I
Mtrrl4 qi memorie. Folosind limbajul modelelor, a desenat simbolurile
.5^\-."9 de mai jos.
lJ
Simbolul abstract pentru autobuz i-a amintit de o vaca. Ames-
g tecAnd cartonaqele iar qi iar, i-a venit ideea panourilor publici-
w tare pe vaci. A c6utat ferme aflate lAngd zone cu trafic intens,
?, 1&
cum ar fi aeroporturi, qi i-a convins pe fermieri s6-i inchirieze
spaliu publicitar pe vacile 1or, urmAnd sA foloseascA bucd{i de
muqama de 60 x 90 de centimetri inscriplionate cu reclame.
Pentru o taxd suplimentard, poti inchiria o talangi pentru a
atrage atenlia. De asemenea, dacd vaca fati in timp ce poartd
semnul tdu, primeqti gratis dreptul de a pune un afiq pe vilel.
Panouri care fac pui. Ce valoare. Reclamele sunt un loc comun,
insd oamenii care vdd un panou pe o vaci qi-l vor aminti pentru
[dK]EItot restul vielii.
[g]TE[dTRAFIC INTENS
MEDIA MEMORIE AUTOBUZ
Desenul ideilor este un instrument care ili permite sd exprimi,
si vezi qi sa gAndeqti provocarea ta de afaceri intr-un mod diferit
qi unic, asezondnd-o cu garnitura imaginilor.
Un agent de turism care cduta moduri de a-qi mdri afacerea
a f6cut desene de idei pentru a reprezenta, practic, tot ce ii trecea
prin minte gi era o componentd a turismului. A desenat sim-
boluri reprezent6nd avioane, agenlii de turism, c6rli de turism,
globuri pdmdnteqti, bdrci, filme despre turism, casete audio
despre turism, birouri, scaune, sdli de aeroport qi aqa mai de-
parte. A grupat qi a regrupat cartonaqele. In cele din urmd., a
lAgnit qi ideea.
Ideea: A creat un nou concept de design pentru agenliile de
turism: un centru de turism cu sdli pentru vizionarea filmelor
despre turism, separeuri pentru disculii qi un magazin de suve-
niruri care si vAndd cdr{i, casete audio qi globuri pdmAntegti.
Conceptul sdu a cAqtigat un premiu de design.
REZUMAT
Oamenii de afaceri creativi au inceput sd foloseasci limbajul
modelelor pentru a-qi mdri capacitatea de a desface intregul in
bl& 'pcrununp ap EurD rua^ap nu B nJ?uad adEcs Es PoJEaJUJ oJ€c rnd un
sJ noJrq ad oloc-o1oc ap aJ€s eoapl lunc €apa^ €alnd IE IqJo TilE nc
0
-.",,(,")". lr]turt1* 'n{Jo rip nc alrrgcolo.rd r1Salr.rd gs lrrrrrad Ill alauasaq 'plgds€ord
erfeurFerur Brlsgd rf-e n"rluod r1Saso1og al arec ui Inlal lrglpotu ES
rS apcruqel rqurqcs rfl ps arnqarl 'rro a?lnur ea"rd ap Ellzlgcular
BaJ€c o ea al*aBrggs as In?q - Iro o?lnur ea"rd lptu ap - aleqra^
alcruqal ap pl€lnul?s lsoJ e-rf erfeur-Beurr pugc Icunle 't;toau11
l,lBcJncsap rc-al illnc 'pluBznruE rn1 eaped n"lluad "reop cge"r-8
sJnrsrp ap laJls€ un aunduroc e ntluad a?nurru BAaIBJ aJaJlod
'sunfe n€ col ap IaJ ac u1 rnds a1
ps rB 1ruaa. unq rzaJn al gs aJee ur"rd ecge;5 Irnloqurls ulp
sndruoc sJncsrp lrncs un elSolp8a;4 'acge;5 Irnloqurs J€op
- luguipd ad ap a11qur11 arlulp €un IcIu Salafug n111 'rn1n*e"ro
InJ?uac ul ?€zrJo?€ E Ierucol ruer].reur ap atfe8alap g
'nrfrc"raxa Inro?Erurn ut"td lsod un €I gi€pTp
-u€c nB al orec ad "rolalapour rnlnfequrl a11i?l$q€ pz€aJsal {ro1
1$,aN urp gluepodurr ErB?rcrlqnd arfuaFu 6 'rarfenlrs e ppunJo"rd
reru a;a8a1aful o r.radocsap gs glnie a1 allJnloqurts 'Bauatuase
a0 'rrnpou ap alelalr€A o-r?u1 rf"rgd elsace edn;8al e ap tS t{"tqd
rc K:<\C^\-lUJ\rr\"'wv g&O€{J"i-;c^n\.,,n'?
216 Sryre&Xru&$L XffiYKY
,,Cel core nu gdndeqte inointe,
ci igi subestimeozo oponen{ii,
cu siguron{o vo fi copturot de ei."
SUN Tzu
Un prieten iste! mi-a spus: ,,CAnd un expert distins qi de
succes afirmd ci este posibil un anumit lucru, aproape sigur
are dreptate. CAnd afirmi ci este imposibil ceva, existi posibili-
tatea s[ greqeasc6."
CAliva experli qi p6rerile lor:
Charles Duell, director al Biroului de Patente din Statele Unite
ale Americii, in 1899: ,,Tot ce poate fi inventat a fost deja inventat."
Grover Cleveland, ln 1905: ,,Femeile responsabile qi ralionale
nu vor sd voteze."
Robert Millikan, cAqtig6tor al premiului Nobel pentru fizic6,
in 1923: ,,Nu existd nici o posibilitate ca omul si poatA folosi
puterea atomului."
Lord Kelvin, preqedinte al Societdlii Regale, in 1895: ,,Apa-
ratele de zbor mai grele decAt aerul sunt imposibile."
Regele Prusiei a prezis eqecul cdilor ferate deoarece: ,,Nimeni
nu va da bani buni ca si c6lAtoreascd de la Berlin Ia Potsdam
cAnd poate sd ajung6 gratis intr-o zi de mers cdlare."
Uneori se pare cd testul la care poate fi supusi o idee cu
adevirat sclipitoare este daci ,,exper!ii" sunt sau nu de acord
cu ea. Adesea, acestea sunt ideile care mai apoi par evidente -
chiar qi experlilor.
Existd atdt de multe poveqti despre experli care nu reuqesc
s6 inleleagd ideile noi cdt de multe clape are un pian. in 1861,
Philip Reis, un inventator german, a construit un instrument
care putea transmite muzici qi era foarte aproape de a imita
vocea. Exper{ii i-au spus cd nu era nevoie de un asemenea in-
strument, deoarece ,,telegraful este destul de bun". $i-a oprit
'gfue"rn8rs rS pzaln n.rluad .ro3trgur |erd un
lllpld g JB nu rruarueo rcpa 'lqecrldeau pur$ €c r{?luls paJd lnl
p sse"rdxg l€Japad ep lnldacuoc alelruru€un uI 1€J€lcap n€'u€c
-rJaru€ p13od InrcrlJas Alsnlcur ',,rJgJAI1 ug rrf"radxa" Ilol crlce"rd
ao ap pcqdxa atrue"r8 tSealoce r$ 'r8o1o1euols nrluad nu 'rcrp
-aru n.rluad Inluau€crparu BJas€aJc rarueduroa ,,rrftadxa" acaJeo
-ap 'pcseasoloJ o gs rFololeuols ad ecrpardrul r-e n"rluad gpunq
-rJnJ pl€uorfeu aruedruea o aza3uelcap ps laulecolou p ueur;a8
Inrolpcnpo;d ad lneg; e-l a"rrpug8 ap pour r3elace '906T uI 'IracBJ€
n"rluad nu 'gfurr1S n.rluad leoJc alsa 'ra snds ne '1n"ro1e1ncpC irol
alareolelncpc nJluad r.racege ep Bi€ld e3errn Ep€^ FS c€Alull
e1 ap ,,rrf.redxa" ad lecrpardr4 €-I oJ€c lnrdtcuud alsa €JSacV
'rf"iadxa luns nu aJBJ arreosJad ap 'tactqo ap 'alr"radocsap Juns
areo?punsg alropr eooce aO '?ol alsad rapr Fln€c '1e11nzat €C 'olrurrT
Bs€J? € n"rluad pfuar;adxa pp?sap n€ nu rf"radxa luns nu aJEJ raC
'p.3a;1ug
azarpnls ps purSna.rau alfglrltqrsod Arl€cllluuas pzualrurrl t3g
'aJBruJn urJd 'lnz€a a?sa nu '1deg ap 'apun oloc€ sl€J tB lca"roc u3
JolrJpcgrselc €rznp pugaJc toleluaurrua,ra tB Jolalcarqns p.rn[ ug
afrue.r8 un4 'rrf"radxa csapug8 pugc pldrug?ul as nrtnl tSelacy
'arurl ap J€rr{c B?€aJc a}so rrfplrzoununl
€rznlr ialo a.r1ug gfueragp o IcIu Flslxa nu pc t.radocsap la,t 'uolaJc
un nc e1e"r1gd pnop alac aJlulp erurl r.radoc€ Ec€p 'rSn1o;,
l.ra 'e8ugls urp lat lgeap sourtunl
w reru a.red coifrur ad ap asralA rafrue.r8 eldea;p u1p IaC 'r"r8 a1e"r1gd
pnop plulza"rd o.rec Jo?piurn Inuasap ut"rd 1et1sn1t g aleod nrcnl
u
{))^ lsacv "ro1 rafuor"radxa alafrue.r8 a.rlul JBop IapI Eln€J rS .rolelcarqns
1n"rnl uI alrurrl und ee"rtpug8 pzeazqerceds r$g rrt.radxa pugC
'/l/,, 'rflepac ad rzrerd rg s.rncred ad gsul 'aurq alreog alulp Iace tlSounc
lll ps funfy 'alulp .rn5urs un euad rc-tf runc rS ec olsa earez
-rprcadg 'ee"rrpug8 rzazrleoads lll ps rzull ?c puru€asul lredxe
rualap € aaar€oap gldurglur as €lseacv 'aluaplla lapl IS rertla
nes - aJeol€Aou ropr rou tzaarc Es nar8 IEru olsa $I ?gl€ ed 'ng1
Inruaurop ug lredxa rcru rrlap 1gc ad Er poJc r8olorcos nu61
'lnuoJolal 1e1ue1ed
B IIag ruer{Brp rapu€xalv rue aaeza"rdslculc pdnp .reop rS p"rcn1
/ "N'i"ir".r'7u $tiind destul de bine cum gandesc expertii, Sir Clive Sinclair,
inventatorul britanic al calculatorului de buzunar qi al televi-
til)*'rLu
{} zorului cu ecran plat, a spus ca atunci cAnd el intri intr-un
?1tl domeniu nou, citeqte ,,doar al1.J" c€tt este nevoie pentru a avea o
baz6, doar atAt cAt este de ajuns pentru a inlelege" jargonul
aceiui domeniu. Orice mai mult de atAt ar fi inceput sd traseze
limite.
Povestea favoritd despre experli a prietenului meu iste{ este
cea despre Xerox. Chester Carlson a inventat xerografia in 1938,
insd mai mult de doudzeci de corporalii americane majore,
inclusiv IBM qi Kodak, au ardtat o ,,entuziast6 lipsi de interes"
pentru sistemul lui, dupi cum spunea Carlson. Nici o corpora{ie
importantd qi nici un expert in birotici nu au vdzut o pia{d pentru
xerografie. PAnd la urmd., cine ar fi dorit sd cumpere un aparat
de copiat cAnd hdrtia-carbon era atAt de ieftind qi din belqug?
Pentru a obtine idei, discutd cu oameni (care nu sunt experli)
din afara domeniului tiu.
1. VorbeEte cu cineua cclre se afla tn afara domeniului tdu
qi cu un trecut complet diferit. Cu cAt este mai obiqnuiti
relalia, cu atdt este mai probabil ca el sau ea sd ili ofere
o perspectivd unicd. Dacd te afli in cdutarea unor moda-
litali de a creqte vAnzdrile, intreab6 un preot, un doctor,
un barman sau un elev de qcoala pentru a gasi noi idei.
Lui Frank Perdue (cel cunoscut dup6 expresia ,,e
nevoie de un om dur pentru a face un pui moale"),
expertii in carne de pui i-au spus cd' un pui e un pui -
consumatorii cumpdrd dupi pre! qi doar dupd pre!.
Perdue s-a dus sA munceascA pe post de casier la un
supermarket qi a vorbit cu gospodinele despre pui. A
descoperit ceea ce experlii qi cercetarea lor de pia{d nu
reuqiserd - cd mai importante decdt prelul erau
culoarea cdrnii qi penele nejumulite.
De curAnd, un ginecolog a dezvoltat un nou dispozitiv
de contraceplie. A stabilit noul model in urma unei dis-
cu{ii banale dinaintea unui control stomatologic. Den-
tistul a gdsit noua formd aproape imediat dupd ce gine-
cologul qi-a descris provocarea.
2. Cautd, oameni cu idei. tnconjoara-te cu persoane cdrora
le plac ideile qi care le folosesc in vie{ile qi in afacerile
'E?ueuodrur ElBrd o
ad ap easdrl rarlo?oq nps 1nlu€l gc Brueas 1€p e-r3 Inro?
-caJrp ',,ezzrd" snds e ln"raroun8 ac p?BpO 'ml alrJnlaloq
u7 ezzrd ep areoldna saccns oJ€ru nJ lelelsur € InJol
-caJrq ,,'rJnlaloru rS r"rn1a1oq el ap proun8 rl luns ezzrd
ap rrlnc algc rfr13 nu rJrN 'rJnlaloru uy ezzrd apurrl 3e
'p.rlseo,reouunp Incol u1 g Se ?cBO" :snds e €lsac€ pugc
'"io1"in1a1oq €aJaceJe e"rdsap n?s InJaroun5 na lete8ap
e?ncsrp rJnlalor{ ap fuel aJ€ru rnun IE JolcaJrp un
'1e.raya.rd ngs InluEJnBlsaJ €l Jaulaqc un
€l ap €lalcrarq o.rec*rur u1 aund p'ff'Hue'lplISilnologJ
e n"rlued
€ op pr€uorfnlona.r €aapr lnur.rd
€ uos.r{€T
ealnd "re-rf a"rea aapr o urfnd Iac aJ€ orecard to7p1dtup1u3
43au1p7u3 4 aroc ad nuatupo ulp DalDiln?lDarc a?nrlxg 6
rSor"ras ,,'rrcunur E E(rezrulaoqoen8celrBneasle8r3aaqucaull rr1rrueJ nc
ruafplac J€op
?nurJl nul
nN" 'la eaunds ',,rrfeprpuec aurq a?J€oJ 3a1e rr"ro1se4"
'al€llnzar ap +€lugcul a?su 'loJlsB rsrurr"r1 lsoJ n€-r arec
rrfeprpuec rtol ad 1e[u8ue B-r Inroqcorrp rer 'rfecgrpc
rSorcurpa.rc €?ngc e n,rluad rcrJasrq raJl ap eefa.r o l€rtrJoJ
nv 'aiecol aprJasrq €l op azalnJcoJ rg gs sndold u-r
a;€c 'rn1 1n"ro1sed nc €oJ€colo.rd lelncsp V '1nI BcrJq€J
uJ azoJanl Es aJEJ ruarueo pcseasg8 ps ne"rF rcru ?o? BJa
II Iolo ap aJeolpcnpo"rd rruedruoc raun rnlnJolcaJrq
.IAPI
gcseasg8 gs al-aJac rB apl ap"rpcorro"rd ra nc A?ncsrq 'ra nc
durrl llnur reur rca"rled rlJ BS pzeaure"r8o.rd rS eo1e1r,rr1ee"rc
pz€alnrur?s rfl a"rec apn"r rS rurcal'rualar.rd nc Blsrl o pd
0|c 'vI^e rJolrlrc luns aJ€c a
w 'pE^ oc €aac €l arfuale pproce rS ase.rolglgc aJ€C a
a
't)n- 'nB? Ie ap olrJaJrp rJol€A op allla?srs n€ aJec a
/ll.'/Y! lrrC
rolrrnrcnl Inprnsqe pp^ IS rtua8qalur oUBoJ ?uns ar€C
'rfue"rou8r rcru'r1So.rd
raru Juns nu psur 'e1 ea"racege a"rdsap allnru nr13 nu a"re3
'Ti^
luns ge rfelugcug luns ri plem ap rfesa"ralur luns ar€C
'acIJo
n.rluad nlsa8ns rS rapr 'oluer"rel €uneap+olul pJaJo aJBc
ruaureo - Arl€aJc aJapal ap lcund u1p 1fa;1 luns arBC
:ruaur€o nc al-pJeofuocu1
;rul5ed psot urp Fuasap ul iopt
nc IaJ alsa aurC 'erfeur8eurr Blnurr?s €A lll els€acv Tol
MltuZz 4. Asculta. Joseph Kennedy qi-a retras banii de la bursi
orve inainte de crahul din 1929 dupd ce a ascultat mulli
necunosculi (inclusiv lustragiul sdu) de pe stradd. care
() avertizau in legAtur6 cu specula{iile bursiere. in acelaqi
timp, experlii, incluzAndu-l qi pe influentul economist
o de la Yale, Irving Fisher, spuneau cd acliunile atinseserd
a ,,un platou superior permanent".
Frieda Caplan a ascultat. Ea este fondatoarea qi condu-
ffi
citoarea Frieda's Finest, o companie distribuitoare de
224
fructe qi legume prosperd qi apreciatd. intr-un domeniu
dominat de produse generale qi lipsit de noi idei, ea a
creat o identitate de marcd qi a convins milioane de
americani sd cumpere fructe qi legume de care nu mai
auziserd. Cum? Ascultdnd. Regula ei de bazS: ,,intot-
deauna sE ai uga deschisd; intotdeauna sd asculli ce au
ceilalli de oferit."
tntr-o zi, ea l-a ascultat pe un necunoscut care a in-
trebat-o dac6 auzise vreodati de un fruct numit agriqd
chinezeasci. Nu vdzuse niciodatd unul, dar a promis sd
fie atent6. $ase luni mai tArziu, din purd coinciden{d,
un vAnzdtor s-a oprit pe la ea qi i-a oferit un transport
de agriqe chinezeqti. Acestea erau niqte fructe pufoase,
verzi qi total neatrdgitoare.
Fructul avea nevoie de publicitate bund. I-a dat fruc-
tului un nume, unul sugerat de alt necunoscut: fruct de
kiwi, derivat de la pasdrea kiwi din Noua Zeelanda. A
convins restaurantele locale sd serveascd deserturi de
kiwi qi a fdcut afiqe care explicau cump6rdtorilor ce
este un kiwi qi cum poate fi folosit.
AscultAnd un necunoscut, Frieda a schimbat bucdtS-
ria americand.
Ascu urA
Iatd doud teste simple care te ajutd sd te evaluezi ca ascul-
tdtor. Nu existd rispunsuri corecte sau greqite.
f. incercuieqte termenul care te descrie mai bine ca ascul-
titor. Peste medie Mediu
Superior Excelent
Sub medie Slab lngrozrtor
'Inlnurluoc alunu aurl € nrl '9
-uad alrJaJrp arualsls lrurc nes nJ?Ed a?Sasolod 'I?q?xail ??tr 't
'al€rluac alaulol FuItsTp ps gcr€aruI'afap? qqflcsy
'8
'1nlo? Irzrre te nu pugc augd ecapnf ng :zoTppqpr ??d
'6
'rnlnJolrqJoA alrJoJo
't
alsad rca"r;, 'aJaJnusuDJT ap ota"toJ nu'ynqnufiu@ pznazIIDUV
',,easar rurl ac artr41" :pqeeJIuI'sa;.a?ul ap nuauop aqiaspg
3reu33s a)72
'p+€ll o €Jnp ealnd J€ aJ€J Jol
-gllncse unq ap r"rapur"rdap roun IIrPlloAZap ezeqel n€?s €a?sacv
'aurq rcur el1ncse e n.rluad alaJaas acaz alncaJl luns sof re141
'Fllncse nu ruaurlu psur 'a11nru €?ncslp ealnd "re-s
'rue ap raaznurc ap lrJo?ps9c alsa pldnc aJ€e uI aTIIrrr€J o-J?ul
'rcaq 'pecs alalou 'gzealuteug 1nfer;reru ac gJnsgrrr o4 'ua1ar.rd
unq rcur rnlat € €c A?ou r3eaaae nc erfos nes pfos azalou tSg gs
purl rfr.rolpspc lgdseo"rd ta3 'luelsuoc Ereoqoc Bar€ol€A Fc olsa
luesaJalur alsa ac eaea r$ 'gg op elpaur ?gcap Jlrrr I€ru Alletururuas
alsa InJocs IclV 'luelrodurl BAoJ pldruglul as ',,erlos/fos" e1
funfe pugc AsuI 'gg ap "rnf u1 "'rlrolql1ncs€ pzealou as ar€t nJ
r'E*etuaelaaaleulrupnnserslelcuaodpsrao"qr nuslprBa?pscaugncu€rpa+puarrJ8aaJlropculn""r'llupaudr alaloN
reru tgaS
urgllncse au ps urrnu3rq6 'r3r3ug Ia n€p tS1 lgcep areru IBru glou
o '€auauras€ ap 'ep te-a1 "ro1 rga3 pc paJc Iluarueo 'racrqo ag
'r.rn5urs nep o-rB a;ec ad €ac lgcap aJeur
rcru a?sa slseacE JeI - Elou aJBru l€ur €ac Bp J€-al unq rcuI Iac Jol
lnualar.rd gc paJc rferrau.ralul Illnur r€ru Iac 'rfp1"ro1ec "iolrfcat
-o"rd ap oloc na ro?pllnts€ €c allJgnl€Aaoln€ g;eduroc pugo
'99 ap arparu uI
w alsa Inlellnza.r '691 el 0 BI ap Elecs o a4 'rfualacxa nBS r"ror.redns
purg ea Ez€anlela os aluacord lculc ap urfnd 1eIAi 'lq€ls l€ur n€s
^?
Ilparr.r rJo?p?lncs€ pulrJ ec Fz€anlB^a os ruaurEo a.I+utp ob98
'./))-
"/ll!.'/ t/Jt tt
er{os11nfog
- lBuoproqns ull
- nrcrlras ap 1n5a1o3
-- -ne1 plag
- ualar.rd unq rcur IaC
laueos.rad alaJ€olgtuJn
ro?gllncs€ €c enl€Aa r€-al Ec lzarc rrrnc '_Oqt_e1O_e1op gl€cs o ad
erolpllncs€ €c
enl€Aa r€-a? runc '1o.reru rerrr Iac = 00T) 00T €10 EI op PFcs o ad
.(- 6. Exerseazd,-{i calitd,[ile de ascultdtor. Exerseazd foarte
o\"
mult, fii tot timpul atent.
"l'
7. Nu te ld.sa distras. Combate sau evitd elementele care ili
"O)
pot distrage atenlia; tolereazl'obiceiurile proaste qi invald
ww sd te concentrezi.
p.3_2_ 8. Exerseazd.-{i mintea. Foloseqte materiale explicative difi-
cile pentru a-!i pune mintea Ia contribulie.
9. Pd.streazd.-[i mintea deschisd'. Interpreteazd cuvintele colo-
rate; nu le respinge.
10. Profitd, de faptul cd. gd.ndul este mai rapid decd't uorba.
Provoacd, anticipeaz6, rezumd mintal, cAntdreqte dovezile
gi ascultd tonul vocii.
Cei mai mulli oameni sunt ascultdtori neeficienli. Testele
au demonstrat cdimediat dupd o prezentare orala de zece minute,
ascult[torul mediu a auzit, a inleles, a evaluat corect gi a relinut
aproximativ jum[tate din ce s-a spus. in decurs de patruzeci qi
opt de ore, acest volum scade cu aproximativ cincizeci de pro-
cente pAni la un nivel final de eficacitate de257o. Cu alte cuvinte,
dacd nu ili exersezi din greu abilitalile de ascultdtor, probabil
cd nu vei line minte decAt un sfert din ce auzi.
REZUMAT
imbogateqte-li ideile inmullind numdrul qi felul persoanelor
cu care disculi despre provocarea ta.
Cum ai descrie desenul de mai jos?
Sunt atdt de multe lucruri pe lume pe care le lu[m de-a gata,
observAndu-le doar cAnd ne este atrasA atentia asupra lor. De
ce, de exemplu, vedem in imaginea de mai sus trei grupuri de
cAte doud linii, in loc sd vedem qase linii separate? Deoarece am
devenit experli in a percepe elementele apropiate intre ele ca
formAnd grupuri in loc de qiruri. Ne dam seama de aceasta doar
cAnd ni se aratd cd liniile pot fi percepute qi ca qase drepte
separate, in qir.
Cam in acelaqi fel ludm atAt de multe Iucruri de-a gata in
domeniile noastre de activitate, incAt nu putem observa aceastd
stare de lucruri decAt atunci cAnd ne atrage atentia cineva din
afara domeniului nostru.
I
UJ 'alBaJoc nJ Inunfap
/|a -crur urp liqo II nu arBc ad e^Ileo"rc arqg ap ua8 IaJ€ aurlqo ra^
'k?. it_'a.i,.I-\
'a1ellr1ce ap n?l rnlnruaurop eJeJe urp rrurprls nc purqro1
',,€aJeo?pqurTr{cs"
B?rurnu pJarrrEc o plBrd ad ?erpatur socs v 'acBJ o rruoseuBd
urncv rS r^ras al € nrluad
"Joolzrcr^Bu8nuBnlcs rS rolrc€1da"rp nu a16a1o.r
as aJec oapr^ qJarrr€J o asnpu€A ruourru Ec
aJed as
Jep 'p?uapl^a aJ€qar?ur O ',,ercB8ug1s n;1uad eun asasg8 Fs lod
apun J€p 'o1€unurur luns oaprl alaJoru€C(( :snds e Iialgq aJlurp
Inun 'elrfplpunqurl rJ €a?nd .re urnc a.rdsap rrlsa8ns ?nrac €-al
rS ngs FInU rrualar"rd aJlurp errrfgc nc a1e;ede Jolsac€ alalrraru
a"rdsap ?rqJol e rJgzugl ap Inlua8y 'ooprl aJaurec ap aJ?sotu
nc lecnl ne-s rrrdoc rfol a.iaca;1ed e1 J€r 'nps InlnlJ e a"ralAeu
ap Bnrz ?rJo?BqJEs e cruoseu€d €l ap rJFzugA ap lua8e u61
';
i'
:!i
'i'r:.lr, -..,.
$gJ-ru$w$ ffiTw
ffiex&Kffi-tued$ reru$wffix3ffiff
!ljw* q
"rit J-b
,,.1.y,'.11.' 111 *Vi.trrUS.r #{ l\
i, .,i' bid"'ftr\LJ
Jocurile intuitive ale minlii ili permit sd p6trunzi in inconqti- -t
entul tdu qi sd descoperi ideile pe care deja le ai. :i
Apleaci uqor cartea intr-o parte qi cerceteazd desenul de pe L
pagina anterioarS folosind o lumind. de intensitate medie. Mulli
D
oameni reugesc sd vadd semne ale luminii care pasteleazd
D
tonurile de culoare, organizaLe in mici celule hexagonale aflate
in unghi drept fald de liniile diagonale. Aceasta este numitd -tr
imaginea Luckiesh-Moss qi a fost folositd prima datd in 1933. J,
Vezi culorile. Totuqi, indiferent cAt de mult sau de atent o stu- i1i -
drezi, nu po{i explica felul in care funclioneazh' Nimeni nu a
J'
reuqit sd explice de ce apar culori in acest desen.
,rtr::i,!fi,f.,: in acelaqi mod in care culorile misterioase exista intre liniile --
l*ur,r,,,,, negfe, rdspunsurile la toate provocdrile tale se afla in inconqti-
lli r'r';r*::: entul tdu. Nu trebuie decdt sd qtii cum sd le vezi. D.
O persoand iqi vede de treaba ei qi, brusc - bum! - inlelege ]i
ceva ce nu inlelesese pAnd atunci. Dupd cum spunea Einstein: Dc
,....1,...,,..._ ,,Sarcina suprem6... este de a ajunge la acele legi universale ie
elementare din care cosmosul poate fi construit prin deduclie ;a
pur[. Nu existi nici o ca]e logicd spre aceste legi; doar intuilia De
care se odihneqte pe o in{elegere contemplativi." )Tl)
Pentru arezolvao problemi, trebuie sd crezi cA ai deja rlspunsul
in inconqtient. Este ca qi cum !i-ai fr pierdut ceasul pe undeva prin
cas6; daci il cauli fdrd oprire, in cele din urmd il vei g6si' Aceasta
este o perspectivd diferitd de ,,Existi un ceas pe undeva prin cas6?".
Informa{ia c6, de fapt, ceasul se afla acolo te va indruma in c6utarea
ta. Teoria din spatele tehnicilor intuitive este c5, Ia un anumit
nivel, deja qtii rdspunsul la provocarea ta. Odatd ce presupui acest
lucru, nu mai trebuie decAt sd qtii cum qi unde s61l cauli. Aceasta
este o perspectivd diferitd de ,,Exist6 weo solu{ie?".
Tot mai mult, companiile qi universita{ile sondeazd moduri
de a cultiva abilitdtile intuitive. In aceastd epocd de schimbAri
rapide, abilitalile intuitive sunt mai importante ca niciodatd.
Institutul Internalional de Management de Ia Laussane, Elvelia,
a studiat manageri de vArf din Statele Unite ale Americii, Japonia,
Europa qi Brazilia. Conform descoperirilor pe care le-au fdcut,
managerii de succes sustin cA folosesc intuilia in majoritatea
deciziilor de afaceri importante pe care le iau. Ei descriu intuilia
ca pe o explozie de lumin6 venind dintr-o sursi necunoscutA'
Aceastd secliune conline tehnici intuitive care i{i vor ardta
cum si profili de capacitatea emisferei cerebrale drepte de a
percepe profunzimi qi solulii ,,intregi", totul deodatd, din incon-
qtientul t6u. in cele din urmd, vei invdla sd foloseqti toate
ol€l olasl^ urp alapr rzurJd BS urnc :pJ'tu1lal al
astN :alaucsacl
-u
sr^ Ecr -rnrvstEd
e
.aJeo?eA Bl
-our rapr EJauoS B nJluod rJnxopeJed rlsasoloJ gs urnc :pc.tu.qal '
Pu€rsnu€f aJrpugc :alalJcsao
EI
YNnr3Nthr ts uYnSqv
ea',
'rapr BaJc € nJluad alrzalu€J r?sasoloJ ?s runc rs arrls€l
'l
-ueJ rrgqar?ul urrd erl€ur8eurr rzalapou rfg ps pfe.nur aI :pclur.lal '€
acrls€?uBJ rJpqaJlul :aralnsaQ 'el
'E
YUMd lq vdns
I;
'rapr BaJc e n.rluad apuos.iad rB
a?caJrp 'ecrloqurrs 'acr1se1ue; rr8opue r1Seso1og ES runC :pnuqal IJ
r€o1euy :alalJcsae €1
rutcvctNvur rs ttlodo-rc nc rduts ?S
arfeqncul :aJa'tJ)saO ll
EI rlur rE3 €4.
'erfrnlur €?lo^zap e ap rS IsoloJ € ap rrnpolN :pnuqal , ,,
erfrnlul :aJalJJSae €]
u]
rHJ.gvstv rurcvqNvul In
'Balurtrr rzadurq rf-e n"rluad aleaJc oJ€xBIaJ ap rcrur{a; :pJluqal :
aJex€lou :aJaTJJSaQ
d^atl
vEuvhr-rv3
-l
uaLJJSaQ
ol
'lalq€l p "ro3rfloc un-rlul alnrpJ alrrq?nu pu€Arasqo rnlnqeB
E
a11n5a"r rfarrug ES €JJoJur r€ urnc rS ec alsa rcruqal pnop nes Eun
-
yJBop BJoJa.rd 'aunrfcas plseace ur asrJcsop a^r?rnlur alrcruqal 'c
E
a
v
ri
a
_trl
TenrurcR tur DA VrNcr
,rl '"'! Descriere: Desen
Tehnicd.: Cum sd foloseqti desenele pentru a ob{ine noi idei.
,.:?:. ...,a
Tenrurca lur Dnrr
i3:;rr1ii;r.itii
Descriere : Viziuni hipnogogice
;; 'S
Tehnicd: Cum sd creezi imagini suprarealiste qi cum sd gdseqti
legitura asociativa intre acestea qi provocarea ta.
Nu ?nr KeNses
Descriere: Imaginalie
Tehnicd.: Cum sd ili modelezi imaginalia prin scenarii picturale
coordonate pentru a gdsi idei in locuri la care nu te-ai fi gAndit.
,...1111r,.,.,.,,..,- ):i',1
)rii i UMenn
..::i:::t::i:i.i.trt DeSCfiefe: PSihOSinteZd
Tehnicd.: Cum sd i{i creezi propriul indrumdtor spiritual pentru
...',r:' a te ajuta si ili rezolvi provoc6rile.
:i Clnrea MoRTTLoR
Descriere: Hieroglife
r:i-t'l1iir'.rf.i Tehnicd,: Cum sd gdseqti idei in hieroglifele din Cartea Morlilor.
ri;r:",r.i";,t
tr lil'
6ZZ ,,'lad€ Frcnl qns csalnld aprfnlos urnc
Bapal e n.rluad plsap turl3ruq au nu psul 'a.r1seou alaualqo;d
w €l alrrnsundsg.r ruene e[ap 'easapv 'rreiop ap aprerlrur ap alns 1do
ap rue.rSo"rd un pu€aJc ITSJ-€JS urv'rol €rnlpl€ ?ru e ap eaapr lruol
e-tu 'purlnld 'alrcu?q nc zaJncuoc Bs runc csapue8 ptu Es arolau
ru€ale rS rueq ul.rolalrzodap eferd ad ep ollryluarual8a.r lequrrqcs
e InuJaAnF pugc nunl€ plnc ur 1€rlur ury" 'a1a1auns nc rS
euTrunl nc la€?uoc ea^e u prgJ 'pppc pde u1 a13a1n1d apun plerrozuos
a.re,rr.rd ap p^nc o-Jlul erfe.fidsur n"rluad pugc ui pugc urp e8erla.r
as ',;aS-r3n{csap rrqco nc "ro1gsrn" arJcs Elrzrl ap alJ€c rnJpc
e ad 'dqgg 'rJnunq uI rrelop ap apJer1rru pzeauorlsa8 a.rec 'dno.rg
?a^1eC IB ro?BpuoJ ',tqpg aude16 o?sa eJIB rolapun TB nrlsa€tu uO
'plsrxa elap arec apfnlos Bapal rfod lgcug laJls€ 'ealurtu
csal$rurl IiJ eJI€ alapu1 'E?aq alac ?gcap apun;ord reur r*
olocul mu luns oJ€t rnlnJaraJc ale BJIB opun cnpo.rd rJrur{a1
a?saav 'erfelrpaur rS ea.rexelal pursoloJ g.rn8urs eLIozaJ eluod
as Etrralqo td actto o.rec ur.rd InluaurnJlsur ruaaap r{o4
'g.rn5urs BAIozaJ as BrualqoJd ern;gc 1nrpatu
-Ja?ur ur"rd lnluaunJlsu lrualap rV'rorlnc e alafgrlpd ur eneapod
ad 'nrlungur Incepug8 €apal ral rS sop ad 'Bnrunc 'ac;€o1ur
aS 'pJn5urs €AIozaJ EA os euralqo.rd :nrueJls €Aac e1durg1u3 e,r as
'gnop n€s lnunu un arlnt e1 a1Sruq uI llln al rS ealutu rlSezadrurl
rfr 'rzaxelal o+ qc€p 'r3n1o;, 'pllqrsodurr ared eaJellozag 'arlnc
uI Incepug8 eEpq € op alsa eualqo.rd 'r"rn1gp ap erfe.rlsnl u1
'a1aar.r1ard pugcugur pcsg8 o €c as€oloutoilz ap tal
BI ?uns arec 'rnln.roroJc al€ olrlc€ €laq alapun ap alrSaldoa luns
gurrunl ap aqels rol a{a?cund aca"reoap 'alr.radocsep U lod nu rapr
alaun tolpupuras€ poru un-Jlul'aJeos ap asuncs€ luns purrunl ap
aq€ls Jol aialcund acaJ€oap 'pgrr as nu alalals 'ta1rz lndurrl u1
nza Nns
,,'solrol3l^ u o^ e+olllDc p+sooco ejo nu orDc
uor.lSnp un pldoe$o 15 luapnrd o+so erDc loC"
wxHv*rlTv:}
Xa\-ffiO -o
LJ
/a n
'D*C.rlr-nOO^.(' t"
MlfuZr Undele alfa sunt create de patru lucruri simple: ir
...rvt d
C,J 1. Un mediu tnconjurdtor liniqtit. O camerd in care nu se aud
O zgomote sau un loc in aer liber, pl6cut qi fara aglomeratie. i:
zjJL) 2. O teltnicd. mintald particulard. Dacd ai deja o tehnicd a
pentru relaxare profundd sau pentru a intra intr-o stare t{
meditativa, exerseaz-o qi utilizeaz-o frecvent. Altfel, rr
foloseqte una dintre cele descrise in acest capitol. n
;,
3. O atitudine pasiud,. Goleqte-li mintea. Nu te opri asupra
t4
gAndurilor care lli trec prin minte.
c,
4, O pozi{ie confortabihi. Alege o pozilie care sd ili permitd d,
s5. rdmAi nemiqcat pentru cel pulin cincisprezece minute :l
fara sa adormi.
b:
TeFlr.Ilcl DE RELAxARE
L
CAr-Atonrn iN TREcur
:r
Aminteqte-fi cAt mai aminunlit posibil momentul in care ai
fost cel mai relaxat qi mai impdcat cu tine qi cu lumea. De :a
exemplu, ar putea fi o vacanld din trecut in care i{i aminteqti c6
ai stat la plaj6. Simte soarele qi nisipul. Retrdieqte brtza calda. :n
Pescdruqii. Barcile. Cu cAt ili aminteqti mai multe detalii, cu :t
atAt mai profundd va fi relaxarea. Experienla ar putea fi un :e
peisaj linigtit de munte, o dup6-amiaz6. de lAncezeald in fa{a :r
\(t2 Qemineului, o seard de toamnd ricoroasd sau un rdsdrit la n
;../ mare. Cu cAt exersezi mai mult invocarea experien{elor >t
a0
plhcute din trecut, cu atAt mai mult i{i vei intdri legitura
ri
; dintre imagine gi relaxarea totalS.
Cultivd placerea pe care o simli de fiecare datd cAnd invoci
aceste experienle. Spune: ,,Aceasta, sau ceva mai bun, se mani-
fest6. acum pentru mine in moduri total satisfacdtoare qi armo-
nioase pentru binele meu qi al tuturor celor implicali." Cdlito-
reqte in trecut doar atdt timp cAt consideri c5 este pl6cut. Ar
putea fi trei minute sau treizeci. Repeti exerci{iul in fiecare zi
sau cAt de des po!i. Cu cAt cdldtoreqti mai mult, cu atAt mai
mult ili vei imprima in minte experienla relaxanti qi plAcut6;
cu cdt este mai adAnc imprimatd, cu atdt mai relaxantd devine
cdlAtoria. Cu exercitiu, aceastd tehnicd va deveni la fel de indr6-
gitd precum cealaltd fald a pernei.
!! "'Ezeaxr.lar"'gleJul Indec a8urdurl "'a1eds ed lndec a8utdurl
"' gzeaxelal "' alaznq r|-a8ug.r1s "' gzeaxela"r "' rr"rn5 1n"rac
i-/- uI €qurl nc gsede "'ol-Ezeaxele.r "'aladeoald a8ug.rls "'efeg
/w- rf-pzeaxelar "'al-?lunJcul "'IlJarrrn a8ug"rls "'d"roc p8ugl ad
afapurlul rS elafe;rq rf-pzeaxela.r urnce "'rr3dacrq rf-pzeaprotul
"'rJaurn ad alaurled rf-aund "'aI-Ezeaxelor "'IJarrn atds
alaferq areopul "l-gzeaxelar "'Ilurund e8ug;r1s urnc€ "'Iqc
-Snur ifol pun;o.rd Izaxelar rf; qs a1-alSapugp 'llt{co aplqcul
'rzaxelal e1 'gzned 'rzaprocur a1 'e1rn
nN 'ar€x€lal ap rS arep;ocu1 ap "rolifezuas e"rdns€ lzaJJuacuoc
a1 ps rS rzax€lal al gs alulru autJ 'lntftcJaxa Ic€J pugc lcun?€
€llncse ealnd a1 e n"rluad alullnc alar€olpruJn gzea"rlsl.Ra;ru1
'rqcSmu ap edn.r5
aJ€cau alAasg"rgd €aJepJocul gt rcr\ezuas rrJrprl etdnse axt-vzaeJl
-uacuoC 'a1t-gzeaxeIa.r rode 'rqc*nur ep gdn;5 €ace ulp IIunIsuaT
e"rdnse a+-gzaar1uacuoC '1so[reru ap prfrc"raxa uI aleJarunua luns
adn"r8 a?sacv) 'rqcAnur ep gdn;8 aJetog cl?suraJsls gz€apJocul
'1ody'11q1sod pqepoyuoc I€ur 1gc '1ed ad aput1u1al € nr '€auauras€
ep 'adacug nalaf ap InuroJpurs a8urle € ap ?rJaJIp ;ro3n poru un
"raqu rS ?Bxelar p1o1 r{urrs a1
puga gugd nJcnl lsace Ed ',,Ie-e-e-e-e-E-x81" putldo3 'g"rrdxa rodu
'lpzned) ,,4-o-a-a-aJ" al$aldo* 'p;rdsu1 Ja€ nc rrugrupld t!-aldurn
'csruo?s urp lacul rB cugpe g.rrdsa"r'1Jaut alsa tfl lnd"roc lol pugC
'pdec rS plg8 'e1afe"rq
nc pnurluoC 'lJaul aurlap d;roc utp alelgurnl rS asat InJa€ 'ESIr{c
-sap alsa '1derd urp 'gdedns ear€o1prr"r11 'alreds adolanue gnop
ec Sunfe pugd egurnzop as gs dacug alateorcrd ;er 'adedns pnop
prqasap as rdpl ul 'a1€Uurn au€opq ap alros o aJSo npl lndn;1pc
rf-gzeaurSeurr 'ade1a ug rrqcAnur Iza)GIar lfg ps lfplpcglP IB pc€O
'1uar1Suocqns ulp Eleacul acol o aleqzgJ'rBn1o1 'e"rec u1
rS lrfnure rS leururop alsa In?uoll*uoc ar€c ul ?pungo;d ar€xelar
o aurfqo rlod rqc*nur ap aledn"r8 rf-npuguotsualaq 'azaxelar
as ES ErqJpq rS rr"raurn 'a1efe"rq 'alaurpd ll-gsel 'e1un.rcu1 rctu al
nu 'urfnd a?gc al-opullsag 'lrrarlSuoc ?roJa llnur ea.rd aundap e
p"rgg 'pr{uarrcas rqc3ntu ap gdn;8 aJ€ta!} IZoxBIaJ r}1 ps qc"reacul
'd"roc urp a8rncs os €aunlsual gc rS apullsap as tqcSnru aJecag pc
rf-pzeeur5eurl 'rnlndec p1e13a"rc u3 pugd ereorcrd e1 ap "rolela8ap
olrrnJrg^ e1 ap 'pug"r ad rqcAnu arerag pugxelar pdroc rzurlsap rfl
ps alsa gzeq ap BcIuqaJ 'Ellq€lroJuoc arfrzod o-rlul a1-pzeSy
;ropqe*nur e ppungo"td ar€xelar ap ?c1ur{a} o a?sa B?sBacV
tn.Inl-tSr -rnhloHCINls
(n) o'\.-\ E MtA/:rt,/. arcuieqte spatele... relaxeaz5,... suge-ti burta, incordAnd
{) muqchii.... relaxeazf.... incordeazd-li fesele... relaxeaz6-1e...
indoaie picioarele... relaxeazlr-Ie... strAnge-li degetele de la
a picioare... relaxeazA-Ie...
Acum repetA acest exerciliu, eliberAnd qi mai multd tensiune
din fiecare grupa de muqchi. fine minte, secretul atunci cAnd
vorbim de sindromul jeleului este sa te concentrezi asupra incor-
darii fiecarei grupe de muqchi qi apoi sa sim{i cum incordarea
ili pAr6seqte corpul.
CAnd muqchii !i s-au relaxat profund, respird din centrul tdu.
Inspir6 qi expir6 pe nas gi devin-o conqtient de respiralie. CAnd
inspiri, qoptegte ,,re". Panzd. Expiri goptind ,,laxat". LasA aerul
sA curgd incet qi firesc: r-e-e-e (pauzd) l-a-a-a-x-a-a-t. Continua
vreme de zece pdnd la doudzeci de minute.
Cdnd vei fr complet relaxat, te vei simli plutind tot mai adAnc
intr-un alt plan de pace qi intindere. Nu ili face griji daci reuqeqti
sau nu si atingi un nivel profund de relaxare. Fii pasiv qi lasd
relaxarea sd aib6 loc in ritmul ei propriu. CurAnd vei sta intins
fara nici o grrja pe lume, inert ca un platou cu jeleu.
TRAN9EEA LUI TRUMAN
Preqedintele Truman a rezistat stresului qi tensiunii de a fi
preqedinte in vremuri de rdzboi mai bine decAt oricare dintre
predecesorii s6i. In ciuda unei multitudini de probleme, man-
datul prezidenlial nu l-a imbatrAnit qi nici nu i-a epuizat energia.
Cdnd a fost intrebat de un reporter cum a reuqit, raspunsul lui
Truman a fost: ,,Am o tranqee in minte." A explicat c6, aqa cum
fiecare soldat are cAte o tranqee pentru proteclie, el se retr6gea
din cAnd in cdnd in propria lui tranqee mintald, unde nu permitea
ca nimic sd il deranjeze.
iti noti crea propriul adapost interior qi o poli faci oricum doreqti.
Inchide ochii qi relaxeazS-te cAt mai profund. YizualizeazL-te
intr-un mediu ideal, orice loc care ili place, cum ar fi o p6dure,
malul mdrii, pe un munte, pe o pajiqte, intr-o pegter6, intr-o
tranqee, in deqert sau oriunde in altd parte. Creeazd o imagine
vie a addpostului. Poate sd fie o casd cu qemineu, un bordei pe
malul mdrii, o navd spaliald pe orbita P6mAntului sau doar un
loc liniqtit inviluit de o lumina blAnda.
Acum acesta este locul tdu special in care te po{i duce de fiecare
datA cAnd inchizi ochii qi ili doreqti sd fii acolo. Retrage-te in
adipostul t6u interior de fiecare dati cAnd ili doreqti pace qi liniqte.
Denise Parker, o tdndrd de qaisprezece ani, este unul dintre
cei mai buni arcaqi din lume. Ea iqi creeaz6. ceea ce numeqte
{ 'nldruaxa aq 'rofunlSuoc Jollrp?s llJgqurn{cs pundsa"roc a"rec t13ad
-nJl rrp?s ap arJas o-.r1urrd lcorJ ES gferrul a? Inluaur€uaJ?uv
d-,..|
to-rvc lHIg rd
+,,v)
'1€raqrla rS 1exe1a"r
IIuIS ral a1 rS inlaur aleocs rody '1aur un U re urnc 'rf"rod ac
€Aoa ap crzrJ 1eluaza"rda; o?sa 1elurru ng1 1n[eco1q Ec Tl-alndlqeul
'nrfrc.raxa Tsace ?cJeacul '1eg acrJo ap 1elurtu fecolq un IE EceO
'rJarrral e1 rS r[u5
e1 'rrurdo e1 'ap1 al.ra8ur.tuoc €l - tfunua"i ps IaJA nu Ec n"rluad
guecdea ug sur.rd U liod n1 r$ 'puecdec ur surrd alsa tS uzgtd
InurnJp €ap ps EaJA nu Inpruruv 'sueJ?s lnuurnd g8erla"r rS-ps
alnu.red r-e mluad pcrur ea.rd a?sa Inlnse,t ernS ?sul 'Icnu ap Eugur
o gcnde rS se,r. uJ Bqel g8eq 'erdo"rde as efnrurel4l 'rcnu nc urld
glsn5ur e"rn5 na s€A un pugdo"t8ul g{nrureur o rzur.rd gs Iiod
yINnruau
'lululru np1 lnfe8eq a"relrpdap ur acnp Inuoleq
acoJeoap 'crurru nBJ ES ornqaJl l€ur nN 'aul? ap pzeal"rpdap as
rB 1e.raqr1o olsa plec Ja€ nc Inuopq unc tf-gzeaur8eurr 'uqd alsa
B?sace pugC 'Soc u1 a1ifi.ffi a1eo1 rnd rfg runc rf-arndrqcut 'runcy
'lrqrsod nrl r€ur qgc 1-r\-9zuaur3eur1 'e1e8oq 11fufed roun 1nco1[ttu
ur JEJocuE nJ?sBqlE plec JaB nt uoleq Ser"In un rf-arndtqcul
'1€xelar pun;o.rd rfurs a1 PS a?-ES€l '1e1da"r; 'T €l 0T €l
ap rJarrrnu ac pJnsgru od 1acu1 rS cugpe p"rrdse.r 'lF{co apqcul
crrv3 utsv n3 -rnNo-rvg
,,'3etq gs lndacul ur€ pugc gurl€c
?soJ ur€ vperdrurlg e1 rB .rerq3 'lncsounc a.red turi 1n1o1
'srncuoc e1 8un[e pugc 'nrz"rg? FI/il '1cag.red cselurf na or€r
uI urlu un csaJpru"rn rB 1ed ul pullul pur 'nr1ur 'aqcs.ro4 un
nr Jol ?sacB uI pued 3"ra141 'sJncuoc aJecag ap alurcul cnp
pur olocv'1ncoJ pdrurl ?o? apr€ aJEJ uI neurtue3 un'tfo.rod
ad uoraureC {JIX rS astn.t3 tuoJ nc aAge 'uo;o?asetoapll
un rS a.reur u€Jta nc Jozllalal un 'orpne uraJ.sls un 'csa8a.r
gde nc 1ed un 'eneapod g1uo1 p;adoc€ aJ€c oJ€ur Joloc un
aJV 'aJeru gBn o-r1ut"rd g.l1ur as rA ea €l acnp g;ecs 6"
isa'Lu1J tlroy maN u1 lecrlqnd
IocrlJE un-Jlur IaJlsE o-slJtsap y 'ardo"rde as aJ€c sJncuoc un €zII
-ettztl e n.rluad a8e,r1a.r as aJ€c uI Jol un ',,aJrcual ap Ia €Jatu€J"
:.t,'.at i'"ilr;* multor oameni li se pare dificil sA se gdndeascA la o no{iune
(t}u abstractd cum ar fi relaxarea; li se pare mai uqor sd se gAndeascd
33lx
la caldurd qi greutate. GAndindu-te la cum ili incdlzeqti palmele
qi ili ingreunezi membrele, poli sA ili induci o stare de auto-
hipnozd care ili permite str te relaxezi.
Imagineaza-li ca stai intins pe un pat. inchipuie-li cd ai mAi-
nile qi picioarele de piatri qi depdrtate de corp. Vezi cum salteaua
se lasd sub greutalea ta inerti qi a presiunii pe care o exercili.
Salteaua se las6 pAnd la pimdnt din cauza greutdlii. inchide
ochii, inspiri adAnc qi relaxeazS-te cAteva minute, apoi repetd
in tdcere: ,,MAinile imi sunt calde, imi simt picioarele gi bralele
grele ca piatra". Simte cum c6ldura !i se strecoard in mAini.
Simte cum bratele qi picioarele !i se ingreuneazl.Mai mult. $i
mai mult.
AUM
Creierul, prin natura lui, pdlivrS.geqte tot timpul. CAnd te
strS.duieqti sd te relaxezi profund, gAnduri r6tdcite pot apdrea
pentru a-!i distrage atenlia. Pentru a amuli pdldvrdgeala con-
tinui a conqtientului, unii mistici asiatici se concentreazd. asu-
pra unei mantre anume, un sunet sau un cuvAnt special, repetatd
ia nesfArqit pentru a elibera mintea.
,,AIJM" este o mantrb cunoscutd, care reprezinti pentru ure-
chile noastre sunetul energiei universului, manifestat in toate
lucrurile. irr""p" din partea din spate a gurii ,,aaaa", apoi ,,uu",
umpli gura, gi ,,mm" inchide gura. Vocalele sunt incluse in
pronunlie. Consoanele sunt privite ca intreruperi ale vocalei
esenliale. Toate cuvintele sunt fragmente ale Iui ,,AUM". AUM
este un sunet simbolic care te pune in armonie cu universul;
AUM-ul de a fi pe lume. Este numit silaba din patru elemente.
A-U-M - a patra silabd este liniqtea din care se ridicd AUM. Nu
trebuie decAt sd auzi cdlug6rii tibetani intonAnd AUM pentru a
aprecia sensul acestui cuvAnt.
Un studiu fdcut de Harvard a descoperit cd mantrele sunt
foarte utile pentru a reduce hipertensiunea. (Au folosit cuvinte
formate dintr-o silabi, ca ,,unu", ,,eu", ,,hmm" qi ,,oh", pentru
a evita conotaliile religioase ale mantrelor tradilionale.)
Un cdlugdr catolic anonim scria in secolul al paisprezecelea:
,,Alege un cuvdnt format dintr-o silaba, ca .Domn,:
alege-l pe acesta daca doreqti sau, dacd vrei, alege altul, pe
gustul tdu, doar si aibi o singurA silaba. Fixeazi-fi bine
un ap lrlurru€ e-r3 uaur8ur aJ?urp Inull Jol alunrsed rS a1"rn1
-rods a.r1ur"rd ers"rnaxa ,,ESI€J" o-J?ul uaurFur ad 1e1u,ur B-r Inlue?
€-lcnusru?uoaCpr^r€lconppu€oocJerucora.rs.o.Jrdornucrloned1adpn1IaaJs nou un n"rluad
rJgzrlr?n
rr"raur8ur 'dn"rF
+lE ul
'ea"relOrrrd
pzea"rnSn a"rec rfganq pnop urp B?eurroJ 9dp1 ap rolelour dr1 un
aJe aJ€c 'saccns aJBu ap golued ap Iapou nou rnun EaJ€aJc 1
el snpuoc n€ alnqrr?B Enop a?sorv 'elonrd € ap Balelrlrqu :
ap rS r"roBn rcru ?rurs os pc 1n1dey ap Eqro^ a?sa pc ?grploq nV i
'rflncsap p8rearu gs aceld ol Jolruarueo aJec n"rluad p.trlour ed
I
?€Jluacuoc e-s lndn.r8 rB lesa"ralur lrualap e 8ur1a>1"reru ap pluour
-e1;redap urp rac arlurp Inun 'Bf€ld ad flncsap as-npuequrlld t
F{€crdo"r1 Blnsur o ad ege os pc leur8eurr e-rS "rolaa"rlp un
'grualqo.rd ap pluall3uoc e"relrgdap o - arsJncxa ,,BslBJ" o-J?ul
golued ap aruedruoc o BI ap rrfuaqc 1€?rlur e-r3 luellnsuoc ull
'elaclp ep pdnco as gc
EpurlaJd gs "rolrfuarlc oJac ol Inluellnsuoc (aurnue a.reco.Lo.rd o
elgzearxr.l ac durrl uJ 'Ealurur pcseazadrull ISI ps dn"r8 un aceJ e
n.rluad a?elrlr?€orc ap aualqo,rd ad "ropfuellnsuor elrrol€J alsa
rS ,,dec ap epa{nr" plrrunu aJSa prruqat Flseacv 'a.recorro.rd ap
rzalrpdep al pc rceJaJd a1 puec rcun?e rroaun "rede rapr alrr€tr\I
'puelqo;d ap rzappdap a1
Ec a1-npugcgga"rd nJcnl lsace rced 'surlsap reur rS JoqrT r€ru lptu
pour un-rlu1r1Sapug8 gs rfnu;red rf1 'alurur urp apfcnpap rfocs rfg
pugC 'erfuale rfde;pu1 rfg a"rec a"rds plcund pugqrurqcs ar€col
-o"rd o a;rdsep ayrfcnpap ap pdec rzadrurl iiod tll 'pour r3elace u1
'rerfe.r1sn1r Inlal lequrr{cs rc rS uasap a.rdsap eprfrur aprfcnpef
ap lndec ?eJaqrla re-r{ o.re.rluacuoc ap aJ€qurqcs g"rco3n o n3
'Bugrlpq ad uapa,r rfod o areJluocuor ap aJ€qrurqcs g"reo3n o nc
bbc 'e.rpue1 rg?ur reru +r.zgr r€ gc€O ('roJaurl €TqJ?q purg €J raugr?Eq
{ mlns€u InJrg^ rzol ps Ilod) 'IUE al ar€c ul rolar gsndo ealred ul E?ln
? as aJ€c pJgugl o tza^ gs e1n[e €A a? oJ€JluacuoJ op aJ€qrurqcs
,r',liv" - g.reoSn o 'so[ u3 alBarrr.rd a.rec 1go"rd ury gugr?gq o rzal prBO
'aur8"reru ad ap eeur5eurr arJJsaO
dvD ro v-rvtlnl
,,'llrp?Tn elcgd
qns a8urdrul ra^ al rS ap"rnlag a?€o1 ap r.rnpug8 rroqop ra^
luelnc ?soce nC 'amlplul al rrooun a.rec 'guzaq ug rS aleq rarr
lu€Anc lsaJ€ nC 'Eldnl BI nBS aced u1 r8"rau pcep "rerqc 'e1
efqns rS plncs g €^ ?ug^nc lsacv'Eldruglur os ac JuaraJrpur
pcseesp;gd r€ru a? nu gs lgcuJ la.I?se 'Eurlul uI lu€Ane lsace
.' r.. Mitur. meci de tenis care a fost decis de o loviturd neclard in afara
U. )^':\!* tugei. Inginerii s-au concentrat asupra problemelor de a da
!1/
lovituri in teren la meciurile de tenis qi, brusc, au gasit un nou
{) mod creativ de a utiliza polimerul.
236 Id,eea: O linie de tuqA sensibilf, la atingere pentru terenurile
de tenis. Au creat un material foarte sublire din acel polimer
din care se vor face liniile de tuqd. Materialul inregistreazl' cu
precizie unde aterizeazS. mingea fdcAnd dificil pentru oricine sd
conteste deciziile arbitrului.
REZU MAT
A invdla cum sd te relaxezi dureazd mult. Dacd vreme de gase
zile pe sdptdmAni eqti tensionat qi incerci cu adevdrat sd te
destinzi in cea de a qaptea, atunci poate cd in urmitoarele qase
nu vei mai fi chiar atAt de stresat. In timp, aceste exercilii te
vor ajuta sd te relaxezi qi ili vor limpezi mintea' CAnd acest
lucru se va intAmpla, vei incepe sd gAndegti aqa cum un copil
sare coarda, aqa cum valseazd un qoarece.
Iac l€Srlsgc € IS F4It €ac€ llraJo V 'o8€clqC ulp sua^a1s Inlaloi{
nrluad slrcrl pugc uo+llH pBruoc Inl alulu uI llua^ €-IgJJIO o
Jolrrzrcop €oJenl nes JolIapI BaJello^zap ui lu€lJodrul IoJ un
pc€of nu rlullu € gAIlInluI eluauoduoc pugc Pugd n€S 'InInJrV^
lncol ul lezale alsa nu Inrt{co pugc Pugd €JB8 aJSo nu spluerrd
'ra €Jdns€ap lqco un nc al€ulruJalou apruBJrd Iaun €auIFeuI pu€
as olocv rslop un ap ra+oucueq alolEds ad Ia Baralnd ap 9ts€a?
-urure au ps ?BcJatuI n€ lgcul 'g1ue1rodrul ap 191e alsa erfrnlut
pJ n€apaJc IJolepuoJ rrfur.rgd '1de3 aq 'aIIZrJop slnlul tS exela-r
as ac dturl ul aza[uerep iI ps luarulu ed asel nu ES rnl.rolaJueuopro
€arac a1 'erfrnlur pursoloJ pfuapuadapul ap Inlnroqz95 pdtutl
urp otrralqo"rd apcgrp rcur alat 1e^Iozar e-r3 uol8uiqs€ A aF"roap
'psundsg"r g1B efap pc olsa erfrnlur
rlSasolog pugc rcunle rcald ps alnqarl ar€c €l ap 91u€Uodurl
araundnsa.rd g 'rcqde al aulq ap ?gc rB "rep 'eafalelnce r1*ounc a1
gs rS ap1 rolaluaur?uas atfuale Iep BS Purrreasul etfmlut ISoloJ
y 'arfrnlur ad as-npugzeqearcEap lncpJ € Inin?€rqdurl eleg
'col ln € B Blunu rs n"rlseqp JU€pu€J1 un 'lg,t'ape--r1u1 'ele gc
?er€lcap € Inlnlerpdug eleg 'lrnu3rqo rIJBpuErl un snpe e--\'IZ
€nop € sroJul €-s €lsace pugC 'la op 1r1so8p"rpu3 e-s rS rnprlepd
ereJe uip lar?sauour un ?lulgluJ e eleJ'g;€as o-rlul 'nJ?s€ql€
rrJspuerl un 1e1crd €ra or€c ad uelaf"rod ulp EaJ€c ap gc3eac
o nc BalIoJl IB un rS plrsdorr aJ€oU o ne InlF '.rges utp Jg€pu€J?
un nc lnun 'eueur e8rl3gc II Ps ?€crarul nB Tllnru rS 91dea1afu1
ap lgl€ ad 'gseorun4 op lgc ed e"ra rnlnle"rgdurl BlBd 'nrlseqp
rrJ€pu€J1 un acnpe EA Ir oJEc luapualaJd lnurr"rd nc elIJEru
€A as rnl e+eJ gJ lBJelcap e 1e'rpdurS un 'rqcanpJ?s lrnruaJ^ uI
nzl Nns
LLC ,,'apulrdnc o nu oeutllnu.t
psul'o1o+31^ ap unuold
co] oulroJ ep alicunl uY'
$Me&wffixw $weswffiruww&
*fr 6*wffi |
4,+ --Je;>l
Jl- r"l
rl
'/J'JL- 'nn{1 t\\,\
-v,r!-l-
.\t Mttt/,. mai mare hotel din lume cu doud sute de dolari. O cifrd i-a venit
JI in minte lui Henry Heinz qi aceasta, 57, a devenit una dintre
O cele mai pline de succes mdrci ale timpului ei, in ciuda faptului
O
ci Heinz avea mult mai multe produse alimentare. George
w
I.5Lt Eastman, fondatorul Eastman Kodak, a spus cd ideea pentru
Iegendara marcd Kodak, ,,K", i-a venit din senin.
Managerii de succes au mai mult de o fdrAmi de intuilie.
Ofer[-i unui manager intuitiv raportul financiar al unei companii
qi acesta va face o evaluare exacti a punctelor tari, a celor slabe
gi a viitorului firmei. Oferd-i aceluiaqi manager o problemd lega-
tA de personal qi acesta o va evalua qi va intui solu{ia qi/sau posi-
bilele variante de acliune. Prezintd aceleaqi probleme manage-
rilor fara abilitdli intuitive qi, cel mai probabil, vei primi rdspun-
suri stoarse din ce iqi mai aduc ei aminte din manualele de afaceri.
Crrucr MoDURt ?N cARE MANAGERn FoLosEsc
TNTUTTTA
Profesorul de afaceri de la Harvard, Daniel Isenberg, a studiat
qaisprezece manageri cu vechime in corporatii importante. $i-a
petrecut zile intregi observAndu-i cAnd munceau, discutAnd cu
ei qi punAndu-i sd rezolve diferite exercilii create pentru a stabili
ce ii fecea sd aibd succes.
Isenberg a identificat cinci moduri diferite in care managerii
de succes iqi foloseau intuilia:
1. Pentru a-i ajuta sd. simtd atunci cdnd existd o problemd.
2. Pentru a aplica rapid modele comportamentale bine invalate.
3. Pentru a sintetiza intr-o imagine integratd pirticele izolate
de informalii qi de experien!6.
4. Pentru a verifica rezultateie analizei ralionale. Cautd pdni
cAnd intelectul qi ,,presimlirea" lor se potrivesc.
5. Pentru a evita analiza in profunzime qi a gAsi repede o
solufie. Charles Merrill de la Merriil Lynch a spus odati
cd dacd ia decizii repede, are dreptate in 60Vo dintre cazuri.
Dacd nu se gribeqte, analizeazd o situalie qi ia cu griji o
decizie, are dreptateinT|Vo dintre cazuri. Totuqi, cele zece
procente in plus iqi meriti rareori timpul necesar.
Un manager de la o companie cinematograficd a simlit cA
productivitatea se diminuase din carza moralului scdzut din
birou. Presimlirea lui l-a indrumat sd facd o agenlie de pariuri
sportive. Aceasta a avut un efect de unificare foarte puternic, apro-
piindu-i pe to{i, de la bibliotecari la directori. Acum publicd anun-
luri umoristice sdptdm6nale despre rezultate, fac o petrecere de
'rrunrl€r p?erodroaul au Es rnqarl re 13 pplpazap orJ
ps arnqarl :luns rarlrn?ur ale gzeqap rrdrcuud Enop alaS
'a?uru uJ rJps JoA rll olrJnsundspJ
'erfrnlur r13aso1o3 rf-ps unc rr13 ec F?epo 'tolpupuras€ poru uI
'arfrzod ocrro urp pr€s ES alllull €c ac€J rfod 'runc rrlS ac Fl€pO
'pur8ed urp 'solnceJllu ',,ups" JoA
olIIuTT 'rqco un apnlcul rS aurl op polrec "ro3n gzeal,rgdeq .eleleg
ui J€nlc aU€ as gs lcund ?soc€ lgcul IaJ?s€ 'cru.rosBoc ap roloce
Insuos ur ealJer acJeolul 'so['g1dea"rp eaped u1 'rrur8ed BJeJ€ ul
a.recald ap lcund rSelece n€ al€oJ 'sns reru ap alrrur1 alSarrr.r4
acv 'Ercrus€c al€?rl€aJ
o apunoJcru nc InJoldnc urp lncpJ n€ 8ur1a>1.reur rS {a"rd ,u8rsap
& a"rdsap alr?rnlur rnl alrzmag 'la ap aro^ou neale gc rrJo+€runsuoc
ht.&?''t,.
- r{r1ry'Jt* r)" surluoc B Ia J€r 'r"re1op ap alns rcurJ ap rurxetu fa"rd un nc rS
arlnc ap EurJoJ ur apunoJcrur nc "roldnc un ?nJoc B JaulsJaod
'apunoJcru ap arolou n€a E ?a rrJo?Brrrnsuoc rSurrruoc
g nealnd gc rB acnpord ealnd as Bc Bounds 11 1n1cur1su1 'rrf.radxa
neapug8 ee ap lespd E-r nu JaulsJaod rnT 'apunoJcrru EI ee"rrlp8
ap g?BsaJalur BJa nu nes ee8alefur nu JolrJol€runsuoc eferd
gc n€aparc 'psu1 '111pF n"rlued plsoloJ g ealnd pc nerlS ruorueo
Ilpru lS OfOt rolrue lnlndacug €l op pcul rolopunorcru er8olouqal
urBaAV 'opunoJcnu nc ftllnJoldnc ea"rezugl €l rS ''cu1 'uor1e.r
-a8r;rgag €u€ruv InrolepuoJ tauls"raog a8"roap e1 e1-a1Sapugp
'arparu alsed alrlrnlur r.ralnd
nB ru€ rcurc ap Epeor"rad o-J+uI lelqnp ne-s rJn?Uo"rd "ro"rgc ap
rrueduroc ep rrfurpa3a"rd a"rlurp ob1g Vc lr"iadocsap ne das;ap .u,o51
urp cr8olouqal In?nlrlsul el ap ueaq sel8noq 'g rB d>1se1eqll/il
uqop 'e1Sn"rq ecr8o1 rrn?les ug r8a"rlug rrfenlrs gdeac"rad ps a?ltu
-.red e1 or€c ppunJo"id a"ra8alafug o plgdec alrlrn?ur olau€osrad
'noJrq urp iluarrreo llurl g Jv ac pfarc ps rS euralqotd pltutsatd
ps gqedec ?soJ e 6r-ra8eue141 '?ncsore n€ rrcunur €olelr^r?cnpo"rd rS
FIBToIN rop5aloc alsurc ce; a1rr.ro1g8r1fuc'racrqo ap 'rS uozas ep lr*rggs
$cr.\\-t Mlryi r//. 1. Trebuie sd, fie dezuoltatd. Nu poli sd zbori ca un vultur
U dacA ai aripi de vrabie. Lupt6-te sA fii conqtient zilnic
0 de intui{ia ta. Cum se simt impulsurile intuitive? CAnd
au loc? Exerseazd-li abilitA{ile intuitive ghicind inainte
a ca o situalie sd fie analizatd complet.
@ Pentru a-!i conditiona mintea intuitivd, incearcd sd
340 ili pui nigte intrebari cu ,,da" qi ,,nu" Ia care gtii deja
rdspunsul. De exemplu: date de naqtere, numele com-
paniei Ia care lucrezi, numele fralilor qi surorilor qi
aqa mai departe. Observi cum oblii rdspunsurile. S-ar
putea sA auzi in minte un nu sau un da, s-ar putea si
uezi tn nu sau un da ori s-ar putea sd vezi explozii de
culoare (verde pentru da, roqu pentru nu)' Indiferent
cum apare rispunsul, concentreazd-tepe a obline qi alte
r6spunsuri in acelaqi fel.
Fi acelaqi lucru cu alegerile. Incepe prin a te gAndi
Ia o alegere pe care deja ai fdcut-o qi imagineazl'-tti
variantele pe care le-ai avut atunci cdnd ai ales. In timp
ce te gAndeqti la alegerea pe care deja ai fdcut-o, observd
cuvAntul, propozilia, imaginea sau simbolul care o
reprezintd. Concentreaz|-Le pe cum ai oblinut rdspun-
sul qi pe a gdsi qi alte rdspunsuri in acelagi fel. Continud
sd refaci alegerile pe care deja le-ai fdcut qi continui sd
te concentrezi pe felul in care apare r6spunsul. Incearcd
sd faci cAteva alegeri pe care nu le-ai f5.cut inc6.
2. Combind. intui{ia cu ra{iunea. Jonas Salk, omul de
qtiinla care a descoperit vaccinul impotriva poliomie-
litei, a afirmat intr-un interviu:
,,Spun cd ar trebui sd avem incredere in intuilia noas-
tr6. Cred cd principiile universului ne sunt dezvAluite
prin intuilie. $i cred cd dac6 ne combinAm intuilia cu
raliunea, putem reacliona intr-un mod sigur qi revolu-
lionar la problemele noastre. Conceptualizarea creativ6
eficienth cere combinarea logicii cu raliunea, dar qi cu
intuilia gi presentimentul."
Aqa cum un consilier pe probleme de cuplu reuneEte un so! qi
o solie desp6r!i!i, aceste exercilii ili vor face din nou cunoqtinlA
cu simlurile tale intuitive. CAteva dintre cele simple sunt:
APELURI TELEFONICE
CAnd sund telefonul, inainte de a rhspunde, pune-li urmd-
toarele intrebari:
rS a?u€lJodurr alaBe.ro pug;rou8l IJFZU9A ap nr"radurr un InJls
-uoc ealnd JB-s pc attfrutsetd o JnA€ € ru€S 'eountfe"r nc etltnlut -E
aurquoc Es runc selafug e '1ie141-p1y1 InrolepuoJ 'uo1p6 ureg e
'ra{urpa3 ala?E?lnzar rS 'alectpr.r og
IS
ps €alsac€ €c a?ur€ul 'atfnesrp ap alapalqns ap gfe; luedtctlted
rnrpcog erfrzod a1Sarn1u1 ;1r1p8a;d aurq rcut iat !I e^ auIC 6p^ll
-e8eu aurpnllle o BaAE BA auIC egll?lzod oulpnllle o BaA€ BA ouIC
'alecg.rqun g JoA runC
e'cla nu n€s urnlsoc e1 'uo1nc ac ug 'pctpe
ealsrJl n€s alasal IJ JoA 'oloc€ BUB JoA as aJ€c alaueoslad $ rol
lr.rrds ap aJ€?s ac ul IZaAatd gs pcrcaaul 'afutpaS raun ealurcu_I
eIN rogS
lnrurard un le8rlSgc rc
ga funue un !i J€ urnc 'p.r€ulpJoeJlxa oJ€oslJcs ooJA IJ eL'7,
arrocBJ€ op pluapuodsa;o3 aalar n€s
aunq r13a.t aurfuoJ JoA 'aleuos.rad luns pcEO lepuos"iad
rrosrrcs daruEicar a19c alrnlcEJ a+gC aU ro^ Iroslrcs a19c 'T
:al-gq€aJ1u3 'e1Sod Isos € ap aluleul
yINEo Nodstuoo
;r{uar1c e.ipdrunc JoA nu ac tB e'rpdrunc JoA aC 'g
EIIJ9+
-uaza.rd 1ndur1 uI luaric lac€ EtiprJ €A EJ rza"rc rrfcarqo aC '?
anorrq ap arfcung ug
Incol olso orBc ipp€r?s ac iprurl] 93u9T lec"red Ia^ apun '8
LrnzJgI IBtr tr arunc€ e"rgdurnc
or€ls ac
BA i?l€lul"rdap nes PIasaA 1,Pu€osrad €ace IJ BA
epslqcsap n€s gsII{cuI lnaurr"rdrur nc nes '€rn?sace
uI IuIl
a1-aureq €aAB rol ar€olnc ac a1-a1*9.r91oq IS luallc un a8aly '6
ffi uI aPugrirpldps glseac€ uI alzPls€ €Ioqcul aPunl 9?s€aDe 'I
IoA IrErzuEA a19c
---f ),- .a) :TJpJAII IoBJ Ps ecald € ap aJuIBul
J-
rJnJcnI olaJ€olpurJn e1 a1-alBapug8 'rtpzuptt uI IZaJcnl EoBO
/dilly0r-
n rSl^u gs
'uoJala? E.8ugl o-s€l ar€c ad erpgq o ad e1-ot.rcs rS uo;a1a1 Inrolgru
-.rn mluad ap.rnsundsp"r alSarnlut 'uo3e1a1e1 tzundsp.r ac gdnq
au€qrnralul n€s uBqrn alsg '7
edrult €Aac op ?Iqrol leru
r€ nu oJec nc €Aaulc €l op a?so nes lmu3rqo lade un olsg '8
aalaural o nes lEqr9q un alsu 'u
a€^aurclp n"rluad n€s ourl n;1uad also InuoJolal
'I
., E MrA/.r,. oferind preluri reduse centrului SUA. Intui{ia i-a spus sA aducA
! .^\\v* -// un spirit de familie in vAnzdri, sd igi numeasca angajatii asociali,
U sd ii trateze ca pe membri ai unei echipe qi sd conducd galeria.
CI Nici o qcoala de afaceri nu te invata asta.
lncepAnd cu un singur magazrr.in 7962, in anii 1990 avea un
l,
imperiu de 1.300 de magazine qi venituri de peste douizeci gi
cinci de miliarde de dolari. Dacd ai fi investit o mie de dolari in
intuilia acestui om in 1970, atunci cAnd a fdcut o ofertd publicd,
acum ar valora mai mult de cinci sute de mii de dolari.
RezOLvnREA PROBLEM ELOR
Profesorul George Turin de Ia Universitatea Berkeley din
California afirmi cd pentru a rezolva problemele prin intuifie,
componentele sunt:
1. Abilitatea de a cunoaqte cum sd ataci o problemd fara sa
ai idee de unde gtii.
2. Abilitatea de a stabili legdturi intre o problemA dintr-un
domeniu cu alte probleme din domenii aparent fird legd-
turd. Abilitatea de a vedea conexiuni, legdturi qi relalii
intre idei qi obiecte,
3. Abilitatea de a recunoa$te partea cea mai importantA a
unei probleme.
4. Abilitatea de a vedea din timp o solu{ie generali pentru
problemd.
5. Abilitatea de a recunoaqte soluliile deoarece simli cd sunt
corecte. Abilitatea de a te concentra asupra a ceea ce ar
putea fi,inloc de ce este.
Persoanele experte in abordarea rezolvhrii intuitive a pro-
blemelor rareori pot descrie cum au oblinut rdspunsurile qi pot fi
nesigure in legdturd cu aspectul problemei asupra cdruia s-au con-
centrat.
GAndeqte-te la desenul de mai sus. Vezi dacd poli stabili
sistemul folosit pentru a a1eza literele alfabetului in cerc sau
'nrzr91
retu rJocpJ a? € rs runc€ 1Jods ac€J € nJluad cIlsBId ulp olclls
uI plqcTl urluoc aJBc arrr€r8 op a?ns Iaulc ap IIE?norc :Daapl
ropr raun aralseu ?ep n€ lrnpug8 Enop alac
'riglnar8 nc rrlrcraxa D€J Iruaru€o 'qlalp EI luns pugc lcun?V .
'pde g11nur neaq Iluaureo 'g1atp BI ?uns pugc lcun?V .
:?soJ nB r"rnsundsg"r aJlulp FnoO '1uaFt1a1ut InsIJcs lecJacul
y ',,i?lalP n"rlued snpo.rd nou un ea.rc ealnd 3e t"rnpour ae u1"
:eaJeaoloJd lrugap e-r3 elelpups op nJluac Inun 1n;e1at.idor4
'oloc€ aU ES ealnd Je-s €1 eaJec
-orro.rd e1 psundspg 'slJcs re aJ tza^a.r ri a13a1te 'pug u1 'csa"rdo
as ea?soc€ pugc augd al"rnsundsgJ IIJcs ps rS r"rgqa.r1u1 rnd ps
pnurluoC 'o?unu uud ece.rl rfg ecr"ro aIJcS 'Ipug8 nu rcru tS eztpue
nN 'url ac pJnsgrrr ad ep;nsundsg"r rf-ar.res '€^aulc?le nc tfncstp
gc p"red ps ealnd JB n€s alurrr uI IcoA Iaun €uJoJ qns gul^ ES
ealnd r€-S 'Fsundsp"r p1dea13e rody'a1.redap reur e3e IS iqte.raJ
-a.rd alsa ?lu€rr€A aO irr€ aluelrel o?l€ aC aceJ Bs Inqorl J€ aC
inaru InsaJalur uJ alsa aC :aJ€Jolo.rd ap ale8el IapI €Aalgc arJts
'alnuru elal€J ruluad re etdnse aqt-vzeal+wacuoc rS re o aJ€c ad
eo.reco.ro.rd arJcs 'a?-pzeaxelal rS 1r13ruq col un alSasgg 'etfmlut
pursoloJ arualqo.rd ellozar e ap a1€?{epou o a?sa lua8qalut FsIrcS
INle rrSrN rrnslu3s
avz 'Bldurrs arfnlos o ?mlul e urslJ
-n1 ap rarlua8e lnreleudo.id 'tarualqo;d eur"rog lr.zgt e ac P1€pO
w 'urJoua ?ncsaJc n€ allJgzug1'urslJn? op aJ?uac ap raJ? rS rcazrcurc
tufsL srqcsap e rS autze8eur ap fuel un l€Iparul ?€proq€ Y 'aIuPcPq
€l - Es€oIunJJ n€s P?gJn alsa €auror^ PtEp ?uaJaJIpuI 9cnp os PS
9/r1. \<i')
"/CrllVO$ arnqaJl rruaru€o apun oloce u e ap BJo IISJncxa apul^ € ap Inpou
pc snds e-r "rc1audo"rd tnlnou etftnlur 'ar.t€nu€I ep gseo.rnFl;; .lz
o-J?uI '€aJac€J€ lnpug^ e-rS 1a rer 'Se"rF 1€p € Fur€;8o"t4 'BaJac€Je
elnie rS-e n;r1ued 8ur1a>1.reru ep rS eleltcrlqnd ap xalduroc tS .ro1rs
-rlsoc ure.rSo"rd un 1r1p1d e urslJnl ap rrlua8e Iaun InJ€?ar.rdo.r4
'rnlnsundspJ €uJoJ lelpau4 lrzg^ Ie gc llq€qo"rd 'acru.ralnd a.Lt1m1ut
Ilpllllq€ 1e pc€C 'ml lruolralul ul ugtupr alda;p ruIT reop n€ orec
alac 'rnlnc.rac elepe uI EII€ as aqJnc IIuq nc alaC JolaJolq e gldurrs
€ruroJ uI gge as erfnlog '1rsgF re-1 nu llqeqord 'xaldruoc rual$s
un ap €qJo^ a?so Ec sndnsa.rd IB Ec€Q lerualqo;d ?€AIozaJ rV
6e1n-Be.t
e6e rfo4 iaro?rl alplolac luns IxnO 'nrlunqul a g 'n.rlunquI a g
'gtele uI a O'qteSe ul a C 'gteje ul o g'n"rlungug aV'lnl ereJ€ ul
Mi/urt REZUMAT
!t^t"t in -u.rca de informare, agenlilor Ie lipseqte adesea timpul
pentru a face o anahzd. detaliatd a unei situalii periculoase;
d'
trebuie sd ia rapid decizii qi sd accepte consecinlele. Un agent ia
0 decizii dAnd cu banul; capul e da, pajura e nu. Daci rezultatul i
7 se pare bun, aceea este decizia lui; totuqi, dacA nu ii place
244 rezultatul, ia hotdrArea opusd. Aceasta nu este o pierdere de
timp. Indiferent cum cade banul, decizia este, in ultimd instan!6,
luatd de intuilia lui. Agentul mi-a spus: ,,CAnd via{a ili este in
joc, cam singurul lucru in care ai incredere este instinctul tau".
'IapI BJauaF e.t ng1 lnluerl3uocqns
gc pqeqo.rd rcru alsa 191€ ne 'puralqo"rd o IAIozaJ PS cluJop lelrr
r13a 1gc nC 'ql€lllul €arecolo"rd e1 eza.rcnl FS anulluoc 9s npl
rnlnluarlAuocqns altur.rad II €1s€acY 'alceto.rd alp op tdnco a1
gs rB rugrupldps n€s alz 'oto e,ta1€c n"rluad el.redoap euralqo.rd
tsel lll gs aundnse.rd 'racrqo aq 'alrrferuJoJul nnulluoc gz€os
-aao.rd ngl InJuarlSuocqns acoreoap gzeauotfcung erfeqncul
'(il€Ue IIIV) ,,i€)ilr,rg" pugSlrls IazncBJrg agzg"rls ad
- i gl lBcErqzap lalduroc pueo8 el o-l€nl e l9eui 'rn1 earr.radocsap
J/ '[e"rp1eleutuns-.erlruzrnpluqa?nocpqJlgel€unlsoaJpBqa]epga1u1l"qrargv1p 'tapua8al urroJuoC
gde ap runlol un
BJoIsrp.re.rnd Jn€ urp pueoJoc o pc Bru€as lep €-lS 'pseorua8ut
arfnlos o lsg8 e 'csntq 'r* - eralsace alur8"reur alsad ESJE.\aJ
es ede pc le^Jasqo e 'gpec uI €a191s aa durtl uI 'alulqrag apq
o pugcpJ azaxelor es ps rS a?urr ulp p1€ocs o-r3 gs lgrB?ot{ E-s
'prurn urp alaa uI 'aIZ alpur ap durrl grualqo.rd Els€ac€ nc 1e1dn1
B-s apaurqrv 'Inlnlelaru Bal€llJnd ege € ap Epolatr o Fcseasg8 Ps
apourr{rv Inl lnrac e-r tne }gcap lurF"re llntu rcru eeurfuoc rn€ ap
Eu€oJoc o Ec pumugQ'a8a.r u11 'ca.r8 Inuelcllerualeru 'apourtq"ry
Inl I€ Iac alsa nrdrcuud Inlsac€ p nlduraxa sour€J ieru IaC
'arualqo"rd aAIozaJ ps csopug8 as nu pugc IJunlB UI ol aunq IBiu
aloc alrapl pc 1n1deg csaslJnlrqlu saecns ap ruaru€o Ii1nW '(t7'u
- ,,e" €Jolrl nc dacui alullnc IaJl alal a1eo1,'9za13ua equrtl u1;
areq rS 1ed 'znqolne - g IoJ? IaJ aJ?ulp Inun uI lnc?J n€-s r.rr"red
-ocsap allJ€ru o?€ol pt p1€po snds e u€IcIzU Jncsounc-aulq un
nzl Nns
,,'llre+nd lulslurouoco of o a+so o+soeco
!vc - +lsourprl e+sa InotLUDUI ac du:[ ul +luQ.]tl
w eurq ll o 'a+oqz es 15 e$ecunut es
lnoluJoul ec dut4 ul utlos nc o1de15o y"
ffi KXw& sffix3
L;)rffiO t'
o-:1
/\-*,1, Al
\-l J-\ .- yfiou^.t
,\ t lvl,/V:/r/. Dupd cum scria Bertrand Russel in Cucerirea fericirii:
()I ,,Am descoperit, de exemplu, ca dacd trebuie s5 scriu
o despre un subiect mai dificil, cel mai bun plan este si md
a gAndesc Ia acesta foarte intens - cu cea mai mare inten-
sitate de care sunt capabil - timp de cAteva ore sau zile,
K
iar la sfArqitul acestei perioade sa dau ordine, ca sd spunem
z4a
aqa, ca munca si continue in subteran. Dupd cAteva luni,
md intorc conqtient la subiect qi imi dau seama cA munca
a fost f5cut6. inainte sd descopdr aceast6 tehnic6, obiq-
nuiam sA pierd vremea ingrijorAndu-ma cd nu inaintam;
am ajuns Ia fel de repede la solulia adusd de aceastd in-
grijorare, iar timpul in care mi-am fdcut griji a fost pier-
dut."
Observi c6 puncte gri qterse apar misterios la intersecliile
acestui caroiaj. Totuqi, atunci cAnd te concentrezi asupra ori-
cirei interseclii anume, punctul dispare.
ltrrllrlllrt
Uneori, ideile, ca qi punctele gri, apar misterios doar atunci
cAnd nu te concentrezi asupra lor. $tiinla modernd recunoaqte
acest fenomen, insd nu il poate explica.
William Carrier, un inginer in vArsti de doudzeci qi cinci de
ani, absolvent al Universitdlii Cornell, aqtepta pe un peron
invdluit in ceatd din Pittsburgh. Lucrase la problema de a regla
umiditatea pentru o tipografie qi se hotdrdse sd renunle pentru
o vreme qi sd iqi ia o vacan!6. Carrier se uita absent la ceala
care inconjura gara qi qinele, intrebAndu-se cAt de mult avea sA
intArzie trenul. Brusc, r6spunsul la una dintre cele mai nepl6cute
probleme ale vremurilor lui a apdrut din cea!6.
Rispunsul s-a dovedit a fi aerul condifionaL, care a fost rezul-
tatul impreunarii a doui tehnologii: refrigerarea qi electrici-
tatea. Ideea lui a fost si sufle aer printr-o ceald find care ar
acliona ca un rdcitor, uscAnd aerul. Cum cantitatea de umiditate
din aer variaz6. in funclie de temperaturd - aerul rece este mai
uscat decdt cel cald - schimbarea temperaturii celii ar modifica,
. de asemenea, umiditatea. Invenlia lui a dat naqtere unei indus-
trii care a adus prosperitate qi dezvoltare zonelor calde qi umede
din lume.
arsuad o nJluod oIJcsuI as Ps IluaIIc ad a?SalnJS II 'cg€Jll[nu nc
gr;.oz o-Jl:ug e1e,l,r"rd rsuad n"rluad clun noJlq un leaJc Y :naapl
'csnJq lrual €-r Baapl 'golued e"rgdrunc r31 ac drutl u1 'ntz.rg1
rerr Eugrupldgs O 'rnl €aJecolo.rd a"rdsap 1€?ln B tody'a"retcueul'
alrrcrlJos a"rdsap solJas nrpnls un lnt?J u rA nferuloJul sugJls V
'rraceJe ap al€lrun1.rodo Enou o aunq Iuni ap e?npc Jo{orq ull
'a.ra81ng e1Sru ec IuoA ro^ allleorc allopl rS ua.ra8ala{ug 'sur1s e-s
aluarl3uoc n.rrpug8 1n?aunl ac adnp dutl 11nur BT '€cunur 9?€ol
ac€J aJec Iae also 1n"ra31n3 psul 'lueuorsa"rdurr olsa Inlaun;,
'ee"rpde err erfnlos .rep '1gct.ro nes lugrrrpldps rcutc
'a1rz rcurc 'aJo Icutc 'elnurut lculc €Jnp aleod iDtllJnq '9
'ac€J €A o r* co1 pqrc
ps arnqaJl erfeqncul 'uuros ap rnd un e8e.i1 nes ;e.r5o1
-€uraurc e1 r8.raru 'Snp un nes aJeqrrrlld o E.f 'urfnd rcur
nes llnru rerrr €Jnp aleod Ppeouad gls€acv 'aruaJl o nJJ
-uad o-1rn '€a ap ednco a1 nN 'eurolqo;d qse'I'pzDaqncul .,
',,rAIozaJ o ac 1€rpalul Eru-?lunuv"
nes ,,sundsp.r n.rluad allz gnop ul crolul 9I [ 'Pwalqord
??s€ac€ el eifnlos gl]€ 'eurg" :pugunds alaqcul 'puralqo;d
e1 erfnios gcseesp8 ps InlnJalaJc l-EpuerrroJ 'ppuo'LuoC 6
'aurq rclu
1gc 1r193a"rd re-e1 9c lrurnflnru r13a pugc Augd 'lqrsod
sualur rclu 19c a.recorro"rd €l luallsuoc polu ul QZ€aJc
-n1 'rfod rrglocrac alpur IEur +ga P3 rS r"rpqa"r1ul aund
'rr{p na al3aq"rorr 'a13a1r3 'Bl €arecolo"rd e.rdsap o[qlu
-odsrp olo?xal rS airrfeur"roJul aleol Eunpv 'a13a7p3at4 .Z
'AllcnJlsuoc'.tr1ea"rc
LVZ sundsg.r un atds luatlSuoaul pour uI sBJ?€ 5 ra.t '91err
& -Iozal alsa €? ealeaorrold aJBc uI alunl o rndrqcul tiod lil
; pcBO 'ra rrJpllozal alafutcasuoc e1 a1-a13apug8 rS rze-rc ,t
a"J.-1 -nl ps Blrrair arBD BI a.reco.to;td o Eculluapl'pctJ4uap|
/.1^
'pseo"rn8r.rg rB p8unl gurel o
adn.ra.rlug rc runc rS ea alsg '€a?elllll€arc ?lnur ap 1918 91n[e a"rec
r;npug8 ap aloclplJ oprfeurqruoc relr{c rB alaldacuoc 'alalapour nc
aurq reru rzaJcnl 9s rfod rB qlelr8e urfnd reru aullap tfl ea1ut11tr
'rndrur a1 rf e.rec ad aprcgrl.re a1a{rue.r8 rdn"r ps e1n[e e,r o1 et]eq
-ncul 'euraiqo.rd lellozal e rS uaunal rnun B PI€IoUI1J€ €aJ€lIuII
lel;gdapul E rar"rreC 'tn1 eurelqo"rd e1 ap gzned o pugnrl
,, t Ml,!r,. qi sd aleag6 dintre multe programe complexe. Poate cere o taxa
anO' \v I // potrivitd qi sa oblind, de asemenea, un comision de la cei care
o vAnd programe de pensii. Acum deschide filiale in cl6dirile de
a afaceri qi in centre comerciale.
244 BENEFTcnLE rNcuBATIEr
Incuba{ia te ajutd, sd. pui prouocarea tn perspectiud,. Edna
Ferber scria: ,,O poveste trebuie sd fiarbd in suc propriu luni
sau chiar ani intregi inainte de a putea fi servitd."
Un arhitect era nesigur in legdturd. cu locul in care sd aqeze
trotuarele intre chdirile unui complex de afaceri. Nu a facut
nimic o perioadd de timp, lasAnd problema sd ,,fiarba". intr-o
zi, a observat cd oamenii care mergeau pe iarba faceau poteci
intre clddiri - poteci care erau destul de mari pentru fluxul de
persoane. A pavat aceste poteci, ceea ce a satisfdcut direct
nevoile utilizatorului intr-un mod estetic.
ili pui subconqtientul sd. lucreze pentru prouocare. Ca simplu
experiment, scrie alfabetul pe verticald pe o foaie de hArtie. Acum
scrie o propozilie pe verticald, pe lAng6 alfabet, oprindu-te la
oricare literd ajunge lAngd ,,2". Aoum ai doui qiruri de iniliale,
in tece minute, gAndeqte-te la cAt mai mulli oameni faimoqi
(reali sau imaginari) pentru fiecare set de iniliale. Dacd nu ai
putut gdsi unele nume, dar apoi, brusc, te-ai gdndit la ele in
timp ce te ocupai de alte iniliale, subconqtientul tdu a lucrat.
Cd.nd laqi o problemd qi te tntorci la ea odihnit, este posibil sd,
gdseSti o altd perspectiud. a ei. Un voluntar din nordul statului
New York s-a confruntat cu provocarea de a strAnge bani pentru
o anumitd acliune de caritate. S-a gAndit la metodele obiqnuite
pentru strdngerea fondurilor qi apoi a l6sat problema vreme de
cAteva saptdmAni. intr-o zi, in timp ce pescuia in rAul Genesee,
qi-a amintit de provocare qi s-a gAndit la moduri de a combina
strAngerea banilor cu sporturile. Aceasta i-a inspirat ceea ce
avea sd devina o moda in strAngerea de fonduri.
Ideea: O cursd de raluqte din plastic. Riluqtele din plastic
lungi de opt centimetri sunt numerotate qi apoi aruncate spre
linia de sosire aflat6 la un kilometru in josul rAului. Spectatorii
platesc cinci dolari pentru a paria pe rdfuqte, iar proprietarul
cAgtigdtoarei primeqte un premiu. Voluntarii urmd.resc rdluqtele
din plastic in birci, pescuindu-le pe cele care se rdtdcesc. in plus,
de-a curmeziqul rAului sunt intinse plase la linia de sosire, astfel
incAt rdtuqtele sd nu contribuie Ia poluare.
a ra€ ul IapI ap alncrpBd pugilruul '1n"roqz en1 ;re-r3 pcedoc t3nsul
tunc rS ec rfurrs rol a? psul 'cudoc un-Jlulp gileul as aJBc l"tpsgd
6.t ap Iols un €c IuaA €A 'plcag.rad aJacpl o-Jlul 'utfnd reur rfdel3u
al pupc 'rody 'o-zeaqncul 'dec ap IFIEq gp tfg a"reco,ro;d o pug3
/1+1
'uuros ap rnd un ee8g.rl rS 1ed ul €apullug as 'guralq
-o.rd o ap lmurqc €ra ula?sulg pugC '1a; r*e1ece u1 altrr"radocsop
n€acgJ r*g rps nue.rodure?uoc arlulp Iilnu gc tB ea e1 eapug8
as nu J€cpur IcIu nes puralqo"id o €l EJcnl nu pugc n€aual II aunq
rnl alrapr a?eol crlcB.rd ga le.r"resqo € zacu€.r; EiulllA op uro un
IVhr nzSu
'€Arunc lruqdapug ?soJ € pdocs gc IU€ ps sur"rd"rns g
ealnd 1e 'lllc ra,r o rS tsp8 tarr o pugc 'mzte1 IEur IUB n€s runT 'ea
ap glln rA alredoap €llrgq aund 'rnlndocs ea.rruildapul gzeaztl
-errzrl 'arecpl u1 e1-pzeSe rody ,,.ro1pJgJSIlES Islol pour un-J?ul
€lsaJru€ru e.t as rB aurru nJluod urnce g]saJlueru as unq IEru BAaa
n€s nJcnl 1secy" :rrur8ed lnltS.tggs BI arJcs '1euruua1 Ie pugC
'lqrsod ?BII€?op IBru lgc 'efap 1e1dru91ul g .re-s runc rS ec
'1uaza.rd pdunl EI o-alJcsaq 'sull€ g err lndocs pugJ IJun?B aU PS
€aJA r€ urnc e3e lcexo gl€apr erfenlrs aucs rody 'BleJnp p8unl ap
n€s Bpncs ap g a1€od 'aull nJ+uad luelrodrur docs un arlrgq ad
arns'a1ouosnd a1undocs t?utln fi.t ps nynfn arytod al nfinqncul
"'vt" f"lCLr41-':r:--
..$
nLJ
;r
{ wd)
!J
$m$ew$ #r$ ffie*ffiwffiyffi$ q;s
*{Ag{4?dw*q&dd-b-flLfg(E"1ts1bt ft tIisethq#ef-t,*$-,!g,*8e!s$ff"iqdS{&@i\:& F
,,Acum, shuoi-jon este un qorpe core
se gosegte in munlii Ch'ong, Loveqte-i
copul $i vei fi otocol de coodo lui;
lovegte-i coodo gi vei fi olocot
de copul lui; lovegte-l lo mijloc Ai vei fi
otocot de cop gi de coodo in oceloqi timp."
SUN TzU
Sun Tzu a trasat o analogie intre comportamentul qarpelui
shuai-jan qi cel al soldalilor in luptA. Pentru a reuqi in luptd, a
observat el, oamenii trebuie s[ aibd tenacitate qi unitate de scop
qi, peste toate, un spirit de cooperare compatibil.
Analogiile sunt comparalii ale trdsdturilor asemdnatoare a
doud lucruri. Sunt, de asemenea, telescoape prin care poli spiona
idei. De exemplu, gAndeqte-te la urm6toarele invenlii qi corespon-
dentele lor ln natur6:
Elicopterul: Pas6rea colibri poate sd pluteasc6 qi sd zboare
inapoi.
Acul hipodermic: Scorpionul iqi foloseqte vArful asculit al
cozii pentru a-qi injecta otrava.
Sonarul: Liliecii foloseau sonarul cu mult inaintea omului.
Emit sunete neauzite de urechea umand. care se reflectd din
obiectele aflate in calea lor.
'€rzolsau€ oJeJ as ulnc ip^ul gs aro^au BaA€ ro^ 'r6r
'rrJosoJoJd nc lncsrp ps rS IJnsJnc €l drcr+rBd gs aro^au €aA€ ro^ 'z
'al€nu€ru rS rf"rpc ap arolau €oAE ro1 .T
:rar8"rn"rrqc ea.refgrrug ur alecrldurr ala?uauala nr"rcsap 'rody
,,'or5.rn.rrqc efp.Lul e n;1uad Elecrpaur epoci e1
a8"raur rB urnc rS ec alsa alrnu*rqo rauJa?uel ea"rrfplgunqul"
:a?rJaJrp
iluaruop Enop aJluJ ar8opuu BaJ€o??ruJn ced 'glrnuBrqo euJa?uBI
csafplpunqurl Es alsa Baur ea.reco.to.rd gc ruaundnsa;d gg
alncpJ rE rrrnc nJ 'g nc ,,aa?e{Jnl" I* V nc ,,€urn1eur" neaqca;adruS
rap{oy rn1 rrfuarced 'ppeSa"r5 gJEd 'aTesralrun acl8opue-ocgroru
-E?aru runrxauoc ceJ rruarueo ?c €Jlsuourap e n"rluad sns reru ap
lnrfrc"raxa llsoloJ e ralqoy 3uu8g1o16 1sr1p1se8 plnade"raloqlsd
Y@
gsI*SZ 'g IS V alauasap nc rumr"rlod a1
(]* rn ps rS ',,aa1€{cnl" rS ,,eutn1eur"' 'suas gJpJ alur,rnc gnop tupnl Bs
z. 'nlduraxe aO 'alrJaJrp a?elrlrlc€ ap rruauop gnop aJ?uJ runrxauoc
v.6^,-. -p
'vlo.lo1J atBJ B ap erfeurEerur alsa nJ?sou p '1n.roqz alsa rrJgsgd 1n"req
$'
'EOJECTUnIUOC
pug"rlsgd 'aleuec rou ur"rd cruoJalal InrcrlJas pzeadruod Inuralsrs
'e1dn"ra.r1uI nES a?BcrJ?s luns au€urn eluelrodrur alaJape pugC
'ueurn Jol€lncJrc Inualsrs nc erSopue o ad Jezaq tn5urs
g"reda"r as aJ€J 'rrfecrunuroc ap rualsrs nou un l€llolzap E IIag
iu€run lnd"roc rS aruogalal op eafa;r o aJ?ul rrpupruas€ plsTxg
'€p€oc nc alrJgs
-pd cey runc e$e ap"rnsdeg nc pzeoue4 alaueorlv :lnuorlv
'FIIqeuFnd
-xaur Elrqou al€lrun o crlcerd a?sa pseolsaf ecseo.rg :lncu€J
'gpedqz ad tSPd
e n.rluad alearc luns rnlnua.r a1a1rdo3 :ppedpz ap olalaqc€U
'€cu€ru o € ap alur€uJ epu"rd ezrpqrsuasop rS
vzrleted rS-e n"rlued Inurual csasoloJ rd"ra3 r|1nptr :Brzalsauv
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Michalko, Michael - Jocurile mintii
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search