Michalko, Michael - Jocurile mintii

n'zl\v t., N4l,v/,. F6ceau lucrurile corect, insa nu faceau lucrul potrivit. Erau
;tl cam la fel de eficienli ca un expert in vAnzdri care iqi iroseqte
() tot timpul, energia qi talentul incercAnd si vdndd carne de vitA
din uqd in uqa.
g
O navd este o dotare importantd, iar cele mai mari costuri
w pentru o dotare important[ sunt cele de a nu lucra, deoarece
E, taxa ei trebuie pldtitd fara ca venitul din care este platita sd fie
generat. lntr-un final, un consultant a extins provocarea indus-
triei Ia: ,,1n ce moduri ar putea industria de transporturi sA

scada costurile?"

Aceasta le-a permis sd ia in calcul toate aspectele transpor-
tului, inclusiv ambalarea qi incarcarea. Inovalia care a salvat

industria a fost cea de a separa ambalarea de incdrcare, facAnd-o
pe prima, inainte ca nava sd ajungd in port. Este mult mai rapid

sd pui qi sA iei marfa preambalatd. Au hotdrAt sd se concenLreze

pe costurile de o, nu lucra in loc de cele de a lucra qi si reducd
timpul in care un cargobot nu lucreazi. Rdspunsul a fost

feribotul gi cargobotul cu containere.
Aceastd solulie simpla a fost rezultatul direct al reincadrdrii

provocirii. Rezultatele au fost uimitoare. Traficul de transpor-

turi a crescut de cinci ori in Lreizeci de ani, iar costurile au

scazut crt607o. Timpul petrecut in port a scazut cam de trei ori
qi, odatf, cu el, aglomeralia qi furtul.

RESTNAruET PROVOCAREA

Odati ce ai o imagine clard despre ceea ce cauli, ingusteazd

obiectivul de la general Ia particular, restrAngAndu-I. Aceasta
face ca provocarea sA fie mai uqor de rezolvat, reducAnd spatiul
in care are loc aceastd rezolvare. Inchipuie-li cd incerci si gdseqti
o adres6, qtiind doar ca se afla in Montreal. Dacd ai qti cd se afla

la vest de centrul oraqului, !i-ar fi mai ugor sd o giseqti. in

cazul in care cineva !i-ar spune cd se afl6 in apropierea hotelului
Bonaventure, !i-ar fi qi mai uqor sd o gdseqti. La fel se intAmpld
gi cu provocdrile. Tu stabileqti limitele intre care cau{i idei'

cc rS alr"ro?pzrqcul (1npnuetr tr 'sugr?s elrzodap al€od as rS yq€lcrJar

m crlseld urp lncgJ alsa €lsacv '1uer1d roun-E ap ln$oc :Jolelour
snpo"rd un azaaJa gs eruedruoa le.rrdsur n€ alaualqo"rd-qng
tlj
! ,,aalualsrxa alac lgcap aunq rcIu
aU ps roun5 ap ar?s€ou al.rn$oc aceg ealnd ure rJnpou ac u1"
&
uo, ,,Lcrun rounS ap Soc un eaJc ealnd rue rJnpour ac ui"
,IOUd ,,ellsoloJ ap "roSn reu roun8 ap t.rneoc aaeJ ealnd tuB Irnpou ac ui"

,,arnlnlcoro.rd puer8o.rd rpqels ealnd tue rJnpow ac ui" 'l
,,ialerJalerrr a1p aurfqo ealnd ru€ rJnpou ac ui"
i
,,aalerJal€ur
I
a?le urp roun8 ap r"rnBoc aceg ealnd rue rJnpour ac u1"

,,eunq rBru

roun5 op Soc un rrrgoJc gs IIIF e1n[e ealnd JE-au rJnpou ac u1"

:lrualap n€ alauralqo;d-qng

aJ€t alac lgcap unq rcru rg "re roun5 ap nou Soc un"ia9clsatxqe"

,,epclun prrrJoJ o alsa e3"
,,iullJaT reru aceJ uralnd II runC"

,,aruaceJ I-Es InqaJl te pug3"
,,ealerral€ru a1p eurfqo rualnd apun aq"

,,eursoloJ gs ler"raleur a3"
,,4oun5 ap ln*oc rupaJc As elnfe aleod au aur3"

:rJpqaJluJ alaJeolqruJn snd ne-r3 'a8ugJlsal o €
nJ?uad ',,e?IsoloJ ap .rosn 13 arun roun5 ap soc un eaJr ealnd rue

rJnpou ac u1" :ec BaJecolo.rd lrugep e-r* u5rsap ap arueduroc g
iTincgJ rnqar? r€ ar€c rr3ed rS 'a.re"rn39gsap ap srnc u! luns

elap a"rec nes 'co1 ea.te 1n1nd rJ Je aJ€a alunrfce rlSounca; ps
'erfenlrs lello^zap €-s arec uI Inlal r1Sa"rgru;n gs plnie aI unC

;;eur;d nE? rnln^rlcarqo e a"ra8alafug o lllqo ps qlnie o+ n ae

6rarfenlrs ee"re"rnBg;sap rA a1a1ep 'e1orue"r3o"rd glnec puBJ
;raualqo;d ap

alerluac alelcund rS aprfrzod 'e1"rnco1 Inapc uI n€l as apun

iar€Alozar o elnrrrroJ e ap a1a[e1u€Aezap rS a1afe1
-ueAB'alasuaduroca.r'alfqlpcgrp'alafur"rac'arfenlrs uJ alecrldur
aloluaurala rB alalaarqo 'apn"rcn1 ol€o1 rcurluapr ps plnle a1a3

lrauralqo.rd eoJBAIozaJ
urp te8r?Bgc ap EaA€ Je aurc tS a1t1n rtfeuuogur el sacce rJo asJns

-a.r 'ua1nd alrunu€ earre ealnd JB aJ€c 'arfenlrs u1 alecqdurr g

ealnd rE aJ€c apndn"r5 rS elaueosrad rcgrluapl ps plnfe aJ aurC
'urna rS aa ap 'pugc 'opun'ac 'ourc pqeaJlur 'alafrue"rF rS aqels alac
ad 'r"re1 alelcund eU€ r-e rS arecono.rd o a8ug"rlsal B nJJuad

.\ E Nl/A/r,. sistemul de desfacere rapida permit utilizatorului sd transforme

CJ placi de plastic in coquri de gunoi cilindrice in doar cAteva

-O secunde. Coqul aratl. mai bine decAt altele qi consumd mai pulin

K din resursele Pdmdntului.

54 Restrdnge qi mai mult prouocarea

Odatd ce !i-ai pus aceste intrebari, inainteazi incd un pas -

intreab6 ,,cum altfel?". Aproape intotdeauna poli sd storci mai
mult din provocare.

O.M. Scott & Co., lider pe piala produselor de intrelirlere a

gazonului, vinde seminle, ingrdq6minte, pesticide qi altele. Odat6,
era un mic vAnz6tor de seminle in competilie cu corporalii grgant

ca Sears, Roebuck & Co. qi Dow Chemical. Produsele lor erau

bune, dar nu mai bune decAt ale concurenlei.

Provocarea generala a lui Scott erar ,,in ce moduri ne-am

putea imbundtdli cota de pia{6?". Au restrAns aceastd intrebare
la cAteva provoc6ri particulare qi apoi s-au oprit asupra urmA-
toarei intrebari: ,,in ce moduri ne-am putea diferenlia produsele
de ale altora?"

Toate produsele de intretinere a gazonului erau, practic, ase-

mindtoare. Despre toate se spunea cd erau ,,qtiinlifice" qi
descriau in am[nunt ce cantitate trebuia aplicatd in funclie de

condiliile de sol qi de temperaturd. Toate transmiteau clientului
cd intrelinerea gazonului este un proces qtiinlific controlat qi
precis. Clienlii nu p6reau sd tind prea mult cont de marcA.

Agenlii de vAnzdri ai lui Scott qi-au intrebat clienlii despre
felul in care ar trebui sd se diferenlieze compania de restul tur-
mei. Clienlii au vorbit despre frustrarea pe care o aveau cAnd

incercau sd-qi planteze gazoanele precis qi controlat. Scott s-a

concentrat asupra acestei frustrd.ri gi a ciutat moduri de a o
rezolva. Provocarea a devenit in acest moment: ,,in ce moduri
am putea alina frustrdrile clientului legate de sidire?".

intrebAndu-se ,,cum altfel?" qi ,,ce altceva?", au gdsit noi idei,

de la instructiuni mai simple pdn[ Ia cursuri de grddin[rit pen-
tru clien{i. Apoi au descoperit ideea care le-a adus milioane: un
dispozitiv mecanic simplu numit Semdndtoarea Scott. Aceast6
mici roabd uqoar6 are gduri care pot fi reglate pentru ca produ-
sele Scott, in cantitSli potrivite, sa curga intr-un flux egal. inain-
tea Semdndtorii Scott, nici un furnizor de produse de intreli-
nere a gazonului nu le oferise clienlilor un produs cu care sA
controleze procesul. Scott qi-a dezvoltat linia de produse in jurul
Semdn6torii qi, peste noapte, micul vdnzhtor de semin{e a
devenit lider de pialA in intrelinerea gazonului.

sc 'luoprla alsa Insundsg.r urnce "rer 'e1dea.rp u1p rS sof ap 'sns ap
llJqlqc ap alafaq gzeaggdepul '€ar€colo"rd e,r1oza"r rfod ',,1n;1ed
-LI, un olso BAacllB aC" IS ,,;n"r1ed un eBJ gs 1od laJll€ urnC" :pugq
-aJlul 'p?stxa nu pc purueasul nu luapr^a a+sa nu lnsundsp.r pc
J nrluad J€oO anJ?Bd gceg gs raJl snurru aseS ec aleod as runC

,6o- ^ l/-1 \t
c-
,rolJd
'n"r1ed BSpl € n.rluad llrq1qc ap afaq ra"r1
gzeel"rpdapul 'sof retu ap erfe"rlsnlr uJ '?luaprla €un nu 'pfue.rn5rs

-nc arfnlos alstxa nu ps a.red a.rec n,rluad a.rucorro"rd o plBI

.1OLUl p-

,r*o'*?

JmcwffisLx tuxxrdgxl

Pentru a obline idei originale, trebuie sA fii capabil sd selectezi
aceleaqi informa{ii ca qi ceilalfi qi sa le organizezi intr-o formd
K noud qi diferiti. Aceasta esLe gd.ndirea actiud.
GA Iatd o ecualie cu numere romane fdcutd cu zece bele de chibrit.

Este incorectd. O poli corecta fdrd si atingi belele, fara sa iei

sau sd adaugi alte bele de chibrit?

XI+FX

Pentru a rezolva aceastd problemd, trebuie sd renunli la mo-

dul obiqnuit de a privi lucrurile. Daci priveqti o situalie dintr-o
singuri perspectivi, este ca qi cum ai trasa o grani!6 in jurul

gAndirii tale qi ai lucra doar intre aceste limite. Pentru a corecta

ecua{ia, intoarce cartea cu susul in jos.

Cum ai descrie desenul de pe margine?

Cei mai mulli oameni l-ar descrie ca pe un pdtrat format din

rlrtt llrll p6trilele qicerculele saucaqiruri alternative de pitrate
ooooaooooo qi cercuri. Pulini l-ar vedea spontan ca fiind coloane for-
aIItIatIIlrorIIroI oIoIoIoIlor I mate din pdtrate alternatre cu unelre fodecurte d1.in cercuri.
Aceasta se intAmpl[din cauzicA avem tendinla de a or-

:or::ar::oI::oI::or:oIoIororaI ganiza pasiv in minte elementele asemanatoare in gru-
puri. Odat6 ce ni se aratA cd desenul poate fi vAzut qi ca

fiindformatdincoloanedepatratealternatecuuneledin

cercuri, fireqte, vedem qi noi.

Pentru a trece dincolo de limitele pe care le presupune mintea

ta, trebuie si incepi sd gdndeqti activ, sA organizezi informaliile

in noi modele. Formarea qi folosirea noilor modele de informalii

nasc noi idei.

56 luam doi producAtori de vafe cunoscu{i, ale c6ror produse

sunt egale ca pre! qi calitate. Unul gAndeqte pasiv, celdlalt, activ.

Din anumite motive, oamenii nu mai cump6r6 vafe. Cel care

gAndeqte pasiv nu face nimic qi iese din afaceri; cel care gAndeqte

luazoJd ap rolrrnJcnl €are8al Jolrrnloqulrs €arrsoloJ
Jolalopou BaJols€ouncaJ 9l€qJa^ OlJorrraur

9l€nzl^ AlJorrraru P3r1€Iual€Iu
aunrfe"r
aJeztlen.zr/\ glecapnI
gcrEol
,,*l::1:
ateztto8alec
alurzunJoJd
aJ€zr?c€JlsqB
arlrn?ur
ropr orluJ r"rn19Ea1
JOIrJBu9ruas€ €aJEAJOSqo 9zrlerfe

??Epo-rlulp SIJCS
r8a.r1u1 rrfnlos Joun eaJapal
gprfuarrcas earerado
arfrugap g"rpg pfulilBuoc J€rurl poul un-J?ul
8o"r1ug un ed Bc nrcnl "ropfetu.rogur ea.resaco.td
rnun €arrpug8 nes erfdoc.rad
pug; ed rolrrrucnl €oJBpJoq€
Elepo ttfeur"ro;ut
Jo?lnru reu YCNYJS

.veoJ.dreY.r8sau1out Yrvuggugc Yug.{sIWg

VTVUSSUUC VUgdSIWg

ac :r8ugls ralac a1e rS alda"rp al€rqarac IaJaJSIrua apfcun; srlurp a.rofeu

ffi alafua.ra;rp ar?urp olaun lrncs ad plutzard gilqes €ar€olprrrrn
'p1dea"rp pleJqaJac €JaJsrrua nrluad luns nfutur
:
ale alrlrnlur aprncol ac drutl u1 'rnlnlara"ra e g8ugls gl€JqaJoc
4..- eJaJsruro n"rluad luns ttfurur ale aJBIurl allJncof 'rut8eurt ap

?"r)iun?o' ruarura? ul al3epugF pldea"rp Pl€rqarac BJaJsIrua oc drutl ug't"rn1oq

-rurs rB alurlnc ap Iuarural u1 al3opug8 93ug1s Plerqarac BJaJ
-s$rg 'llulur gnop rS luTgur gnop 'tqca"rn Pnop 'rqco rop uralv

'erfrnlur rS erfeu

-Ferul 'ppun;o.rd ea.ro8alaful pursoloJ rrfeur"ro;ut rou gzearaua8
alrlrn?.ur altrncol .rer'a1ua1sua aptferuJoJul pz€aJnlcnJls IIluFu
al€ arerurl apncol Bt also qnop alaa arlurp Epdreur.rd efua;eyq
'prurldo eal€lllll€atc n;1uad aJ€socau pUIIJ alaque 'p,rr1rn1ur
eac ad z$ g.reruq ee"rrpugF Plcogar IIluFu allrncof mlce rl*apug8
gs elnfe ol B nrluad ala"rcuoc IcIuI{aJ EroJo ??lu?111 afrncof

'rapr rou u1 agrfeur"ro;ur

pdrurl lo1gzeazrue?ro AIIoB el3epugE ar€c Au€oslad o ac drurl ug
'ropr rou oJlpc a1€p apfeu;o;ul ap olocurp aaaJl aleod nu ,used

a1*apug8 ar€c pueos"iad g 'g1efeq8u1 n"rluad Inuoc :nou Inlo?

nc snpo.rd un Bz€aaJc tS uoc ap gurJoJ uJ Inlenl€ ?uJ€ol AI?aB

.;4,....t-'M./ll,rl,. Emisfera cerebrala stAnga este cea folositd mai mult de scrt-
itori, matematicieni gi oameni de qtiinl6; cea dreapt6, de ar-
Cr tigti, meqtesugari qi muzicieni' A line minte numele cuiva este
o funclie a memoriei din emisfera cerebrala stAnga, in timp ce
C a line minte fala lui este o funclie a emisferei cerebrale drepte.
A citi c6r!i despre cum se joacd golf este o treaba pentru emisfera
fo cerebrala stAng6, iar a avea un presentiment pentru lovitura de
golf este o treabi pentru emisfera cerebralA dreapt6.

Imagineazd-fi un tren de pasageri lung care inainteazd pe
gine. O persoani priveqte trenul in timp ce acesta trece pe lAngd
ea. Vede partea de tren care trece prin fala ei' vagon cu vagon'
Mai intAi locomotiva, apoi primul vagon, al doilea qi aqa mai

departe. Dac6 are o vedere perifericd bun6, s-ar putea sd zareasca

parli din vagoanele care deja au trecut de ea qi din cele care

trebuie sA vina.
O altd persoand vede acelaqi tren de deasupra, dintr-un avion'

Vede intregul tren deodatd, de Ia capdt la coada. Aceasta este
diferenla dintre cele doud emisfere ale creierului. Emisfera ce-
rebrala stAngd proceseazd informaliile secvenlial, una cdte una,
pas cu pas. Emisfera cerebrala dreapta proceseazd informaliile
deodatd, ca pe un intreg, intuitiv.

inr onu MARt

Nu recomand sd parcurgi aceastd carte de Ia capdt la coadd,

citind cAte un joc al minlii odatd' Cel mai mult ai de cAqtigat
d,acd te jocl cu aceste jocuri in felul tdu, pentru a stimula imagi-

nalia sA produci idei exceplionale. Inventeaz6-!i propria metodi

de a le utiliza. Ai putea fi tentat sd nu foloseqti decAt unul sau

doud jocuri ale minlii care ili plac mai mult, dar va fi mai pro-

ductiv dacd te joci cu mai multe.
Dac6 alegi doar unul, s-ar putea s6 fie o tehnica foarte potrivitd

pentru a obline idei, insd aceasta nu inseamna cd nu existd o cale
mai bund. La qcoald, cAnd aduni o coioand de numere, ob{ii o sum6.

Dacd ai r6spunsul corect, treci la problema urm6toare.

Mul{i oameni folosesc acest exemplu qi in gAndirea creativb.
De indati ce au un rdspuns, inceteazd sA mai gAndeasci. Sunt
satisfdculi cu primul rispuns care apare. Totuqi, realitatea este
diferita de aritmetica. unele r[spunsuri sunt mai bune decat
altele: costd mai pufin, conferi un statut mai important, sunt
ficute mai bine, sunt mai uqor de folosit, mai estetice, mai uqor
de pus in practicd. Nu existd nici un motiv pentru a presupune

cd primul rdspuns este qi cel mai bun.

E8ugls EI€JqaJaa €JaJSIrug 'npl lnlnJalalc aID alaJsllaa apq'uD ap

Dl$ord p n4uad a1nnlu? Inun 6 ??lutLu 'lD rD'IulI cof un a&a1y

'alrz €AalEc J€rqc n€s oJo B^al€c

ocaJlad 'Bcruqa? Bac€ nt lezIr€IIIur€J a?J€oJ rr^ap puga Fugd

ter rS "rer 1-alSasop1'ptrDpo ??Ju?Lu In cof un alpc nc pzoarcnj

:rrfurur ap"rncof ez{rln € ap rJnpou e^algt pl€I

'noco un rznE Ps €1dals€ re 13 uoruec alor€IAJ ul

rUBpuBr? ap plBlad o €cunru r€ rrnc rA ec alsa 'r1Saso1oy al ps pJpJ

teop rlSalra al Er€O 'ITlultu ap.rncof 7soyol € uI p?s In?arcas
'gi€J ul ?ecolq rl*a puga plep

orecal' ap ea3rur eolnd e1e n"rluad r1Saso1o; II ps runr rr13 ps rB re

II ps arolau alsa 'a1red pl1e op a4 rat"re*"reur ur eur*eur nc EpBJls

ad pug8"rour rruour€o sap ea"rd IzoA nu - "re.r rlSasoloJ II JEp 'o1oce

alsg 'gur*eru o €l 1n.rar"re3"reur Bc luns r"rncol a]saa€ aJlulp alauil
'arunue prualqo.rd o-JluJ e1n[e a1 e nrluad ola aJlurp o"recag ad

rcolur 11 9s rfod 'IIluFu op.rncof al€o1 1€crorul I€ ac EIEpO 'ale?
rrfglrrrrlea"rc arurzunJo"rd t.ro;uoc err elAefosur al aJ€c n"npup8 pfe;

ocBJ B ep rA elrcrulqa+ ?loo? ISoloJ € op €ol€lIIIqV rpug8
E? efursncsr nc rl3a"rpugur a1 Es olnqarl '1ag^rI*leeala"crce u1
€ op

'csacrJolce mlncoI eurlcugpu pJaJuoc o?€IJ€A alafuar.redxg 'auriap

laldruoc reru ?gle nc 'r.rn1o"r alpru rcur gceof lgc nC 'rrpa8e.rl u1

rS npauroc u1 'aaeof gs eleod allraJlp rrnlor o?lnur ap lgc nc 'a1sa
Irq€apru ap ?gc nc al3a"rpugru as unq rolc€ u6y 'gpeod Ecseru
ac ap arfcun; u1 'p1o1 ar€cag ad gaeof 11 rS alr"rayrp rrnlor allnru

pceof unq Jolc€ un 'EAr?€aJc aurpn]rl€ o elr+lnc € op €lace a]sa

sg a?IraJIp rcruqal ap al€?orr€A o IsoloJ e n.rluad Alloru ealop W
'Bale?rlrln El€porcru r.radocsap
ffiw
ral al nu 'rzalacroc ol nu ?c€O 'aAIl€aJc ollcruqal nc tS E[dtuglut
: as IaJ €T 'lTln BAac BI acnpuoc eelnd .re rSn1o1 tS 'g1e"ro1dxa
plrJaur gc aIEJB gs aJBc trurru plsrxo nu laclqo ap 'ppqeqo.rdut
7-.
aJepJoq€ o-J?uI €aJ€Jlur e.I'era gll?n ap lgJ rrras€U€ nu 'efnpp.rls
2/"\,t?itrf)3oc' glBporcru urase"roldxa nu pJ nJ?uad 'unq rcru Iac InrrrnJp urerlB
'pru;n Ei Eugd 'ruos€lacJoc o nu Eleporcru J€p 'FlnpBJls €oc€
p8ugl ad r"ro €^olgc ap uasncaJ.L 'unq lerrr urnJp rnurrnalo?lltqtsod

€Jsrxa gc ruerlS nu JEcBur icrN 'lnlp rrraselnpo nu PlBpoItIu Ec

e3e 'unq rerrr Iac g E €un€aplo?ul asnJpd urn;p naru 1nt.rdo"r4
'luerne?sor €l Jcarrp snp e-r a"rec gfnpg.ils

o :pluaprla €lnJ pJosasap pc learldxe n€-11 l 'sJaur ne urn.rp ac ad

leqaJ+ul ru€-I '€aur Baluleul ?1nur nc oloce sunle ne rA orfeurlsap
rSeaace nc rB durrl r3elace u1 'co1 r3elace utp 1eaa1d ne rualar"rd

€^llgC '1e"ra;a"rd naur Inluerne?sar €l snp ur€-ru tz o-J+uI

.\ € N4lA/r. dirijeazd logica qi limbajul, iar cea dreapti se face remarcatA in
sarcinile non-verbale. Cercetdrile fdcute asupra proceselor
(-!:r\ mintale ale persoanelor extrem de creative dezviluie cd iqi

o folosesc ambele emisfere ale creierului.

w Alege un joc al min{ii la tntd'mplare. Scrie titluri de jocuri
ale minlii pe fdqii de hArtie qi pune-le intr-o cutie. CAnd ai o
60
provocare, rdstoarnd cutia qi alege la intdmplare numele jocului

pe care sa il folosegti.

Jocurile minlii produc o cantitate enormi de idei, iar cantita-
tea este cheia creativitalii. Alex Osborn, un pionier al cercetdrii
creativitdlii, spunea: ,,Cantitate! Cantitate! $i mai multa Canti-

tate! Este la ordinea zilei." $i a adaugat: ,,Cu cAt te uili mai

mult, cu atAt e mai probabil sd o nimereqti." Scriitorul Stendahl
spunea: ,,Am nevoie de doi sau trei metri cubi de idei pe zi, aqa
cum un vapor cu aburi are nevoie de cdrbune'"

Jocurile minlii genereazd atAt de multe idei bune, incAt te

vei simli ca intr-o cofetdrie in care vrei sd m6nAnci totul. Desi-
gur, dac6 ai incerca, te-ar durea stomacul. La fel, nu poti incerca
toate ideile, aga cd vei avea nevoie de indrumdri care sA te ajute
sd le sortezi qi sd le judeci.

7. Noteazd, toate ideile tn ordinea tn care au apd'rut-

2. CiteEte lista. Pe mdsur6 ce o faci, vei descoperi cd, in

subconqtient, pui ideile in ordine. Dacd ili este greu sd le pui in
ordine, incearc6 tehnica descrisd in ,,Worrywillie's Guide to

Prioritizing".
3. Dezuoltd criterii pentru judecarea ideilor. Acestea ar trebui

sA fie criterii ideale, indiferent de cAt de imposibii pot p6rea a fi
de indeplinit. Aceste criterii, fireqte, depind de provocare qi vor
varia in funclie de obiectivele tale. Criteriile pentru a judeca o
noud promolie de vAnzdri vor fi diferite de cele folosite pentru a
judeca un model de pantofi. Un program de prime nu va fi evaluat
in acelaqi fel cu unul de negocieri. $i aqa mai departe.

Iatd cAteva intrebari-cheie pentru a fi folosite in dezvoltarea
criteriilor:

. Ce standarde pot fi aplicate acestor idei?
. Cum am putea stabili punctele tari qi pe cele slabe ale

ideilor?

. Care sunt criteriile esenliale? Dezirabile? Optionale?
. Cum am putea compara sau analiza cel mai bine ideile?
. Ce criterii ne vor ajuta cel mai bine si finisdm qi sA dezvoltdm

idei?

tg 'D1uLJC Inlal1',tlloC uJ asrJcsap alrJru

i:- -qa1 a?Sasolo;{'1L?rpd aulJqo ?S ?ap? aunq 1DIa ap) aBaIV 'g
-.r/"/- 'purolqoJd E1s€ac€ ul sal€ ap rB r€ru

v /127111Ll nu (ngrselc al rS ala nc g?sll o rceJ gcep 'rSn1o1 :Og/Og aapr o nes
Eq€ls ar€cracul o rtfsns gs glepolclu r8ap nu ps ealnd "re-g

lqeqo;d urfnd - ar€cracul ?qe1s
acr.ro eldruelug aleod as - 09/09
p?llpl?unqurl amqar? - lrqrsod

F1€sruU amqor+ - lqeqo;d

?ualacxa

:alropr

E?oqcrlo e n.rluad gldrurs aJ€crJrselc ap puroqcs o a1Saso1og
'BSealB arnqaJl aJec Eoc g ealnd Je ?gcul 'garu"ralnd

ap 191€ 'eelsaae alEol nJ 'a1sa ap1 JolIIJalIJc a1sanr"r1od as nu 9c
a.red a.rec oapr o pugc aunds ealnd rc-rf erlrnlul 'crJIIEu€ laldruoc

U nN 'a?€lr1ec Aunq ap E^algc nr augrugr Ie pugt gugd tapr ap

al€lrluec uSer.rn rzaJ?lu gs ealnd re 'a1r"ra1r.rc r{-npurso1pg,'?apl

aunq lnut a1ac a8aTn n ntTuad nfitnyut fi o7ncapnf aq\aso1og 'p



fr

IHJ"ruIW XreW

ffiMwx&\d$ro KreXffirXmffir

&**nsffir

\i{'$llr. oJ. Vd Vr rv\ b

Grupul A

Acest grup reorganizeazl. informaliile cunoscute in moduri

diferite, scriindu-le, impdrlindu-le, combinAndu-le sau manipu-
lAndu-le astfel incdt s6-ti ofere puncte de sprijin pentru rezolva-
rea problemelor. Plecdnd de la aceste puncte de sprijin poli sf,ri
de la o idee la alta pAna cAnd o gdseqti pe cea de care ai nevoie.
Aqa cum folosim pietrele pentru a traversa un rAu, la fel putem
folosi ideile pentru a depdgi o provocare.

Fnlrrr FALsE

Tehnica: Inversare

Descriere.' Cum sa gdseqti idei inversAnd presupunerile

conven!ionale.

MAnUNTEgTE

Tehnicd.: Lista atributelor
Descriere: Cum sd ob{ii noi idei din atributele provoc6rii.

,,DIsECAREA" ctRESELoR

Tehnicd.: Fraclionare

Descriere: Cum sd oblii idei impdrtind o provocare in doud sau
mai multe componente, recombinAndu-le apoi in moduri noi qi
diferite.

GATDEgTE iN BULE

Tehnicd.: Harta mintii
Descriere: Cum sd alcdtuieqti o hartd a gdndurilor tale pentru
a declanga noi idei.

Scer'a PE R

Tehnicd.: intrebari
Descriere: Cum sd transformi ceea ce existd in ceva diferit.

ilI ad rcftu r€ru urlap olrJrucnl acaJeoap 'pcTur reru (ldeJ ap (ag ps

V arnqaJl'a"rardorde urp Bac urnaa.rd orerrr ap 1e3 el e"red arec'arelrgdap
urp €lan1s pc ruaundnsard 'ar€ol?rurn eur8ed ad ap erfe"rlsnp e1
il a1-a$apug.g 'pIBIopuI e1 ruaund al ps pl€potaru turpug8 au nu l€cur
s9
'aleluaurepunJ ap 'ereluaurelo op lgle "red r"raundnsa.rd aloufl

ro'a?rTulsuoc 1so"rd g opl apfnlos 'a1r3a"r8 al"raundnsa.rd

nc rdaaul pcep :aprfenlls oleo? u; pldtugluI as IoJ e1 'grualqo"rd
o rcru alsa nu rcunle 'e13u gpropul BI pugund lndacug rc pceq 'so[

ea,rd g J€ ala"r?sara; rS apSn 'elauerrel "ret '1rSa"r8 rJ Je Inlq rcunl€

'lnr1suoc rc ar lo+ €Jnsptu e n"rluad lTsoloJ le-l IS 3a.r1u1 rulatu un
eJa pa leJaprsuoc 1e pt€O 'nJlaturluaa un nc ?.Jncs rctu e"ra '1deg ap
'arec n.rlaur un puTsoloJ Fsec o lrru?suoc IB gc uaundnsa"rd gg

'aJ€lq{uese ap ErurT lelua^ur B rS ,,ruaureo el etunur rcnpe

ps" uI al€lrleluaur g?s€ace 1€qurr{Js € Ig ',,gcunru BI ruaueo ad

rcnp€ rg gs" ernqatlgc ela gpuorfuarruoo €aJrpug8 'alqouro?n€ nc
rraceJ€ uI lur?ur B prod d"rua11 pugC 'rrfenlts rS arualqo.rd a.rdsep
a.rrpug8 ap aieuorfualuoc a1a"redt1 rugsJalul au pugc rcunl€
col n€ arfdacrad ap rrgqurrqcs rBualacy 'aur8eurr ur ruapal ac

€aac Arlecgruuras Fcgrpou "rol.rntq8un € aJ€sJaluf Eldrurs g

"rolaluaur8as eaurr8unl a"rdsap
erfdac"rad Fqurqcs ac Baoc 'pstqcul 'p?e+lurll alsa euoz gc ared

'apnrq8un pugsra^ul '?€lprll pqrsod nrfeds un ords ?plqtsop

as ?s red .ropurl elaladec €l op alrJnrq8un 'y eaur8erur u1

ro1 e;dnse e1 erfdac.rad rc 'lequrrqcs ne-s

alllull nN 'llelplac nc p8a o?so pc eapal ra.n rS 1-p.reospu la1sa n1q
'lJnas reur luaurFas Inun €rznll Rzeaal) tB e,rtlcads"rad pqurrqcs
ac eaac 'rrur1 a.rlurp eun BI aleuJnlspJ luns tfa8ps alSru ec
ap.rnrq8un'g lnuesep u1 '1fa8gs a13ru ec r"rntq8un eladec EI pug^B
ap8a rrurl pnop R1err- V Inuasap 'e1deo"rp urp erfe"rlsnll uI

nza Nns

,,'e1rolppSu1 ad pzoezoq es elolooqzer eloo1"

xffiTws xeK&kkx

ew$l8

r) AO

'J ln1 0 .r\v'x

, .t Vjlvr.
! /,/
nn-\v"'
()

mAsura ce se depArteaziL de noi. Totugi, aceastd presupunere nu

std in picioare. Mdsoara siluetele cu o rigla qi vei descoperi cd

toate au aceeaqi mdrime.
Presupunerile sunt mentinute de tradi{ie' Totuqi, tradilia nu

le garanteazd validitatea, nici nu Ie confirm6 vreodatd' Uneori,
o presupunere prezintd o faletd fals6 pe care o confunddm cu

ceva de neclintit; un adevir care nu poate fi pus la indoialS.
lncearcd sd uneqti cele noud puncte de mai jos cu nu mai

mult de trei linii drepte care sd Lreacd prin toate punctele, fdrd
sd ridici creionul.

ooo

oo

oo

Un numdr surprinzdtor de oameni va face dou6 presupunerl:
(1) nu trebuie sA treci de punctele din exterior qi (2) liniile trebuie
si treacd prin centrul fiecdrui punct. Nici una dintre aceste ,,re-
guli" nu apare mai sus qi odatd ce pui Ia indoiala aceste presu-
puneri, problema este uqor de rezolvat (vezi pg. 67).

De fiecare datd cAnd dorea sd angajeze pe cineva, Thomas

Edison il invita pe candidat ia o porlie de supd. DacA persoana
punea sare in supd inainte de a o gusta, Edison nu ii oferea

postul. Nu angaja oameni care aveau prea multe presupuneri in

'aIln rapr r3 arapo^ ap alcund allnru rBur ?gc Broru
-nug 'aJ??sJaaul arDca{ 4iautTdapu't ps ulnc al-pqa4ul 'g

'arn lpaaop

oa7nd rD-s arDc arapaa ap a7cund a77taJlp pznat7st8atu7 'g
'€raJEcaU lnsndo arJcs 'alaundnsatd atncatJ pznastanil 'V

'alDluaLunpunJ a7n7 aTuaundnsatd p1ntopul nI aund 'g
Loptaundnsatd o plsn o a1*atnqpc1y '6
'DalDcoaoJd tJ-pzoalnuJol'I

:a.recono.rd o esJalur B nJ?uad

'lnJPAapB a?so aJBc

g?€ponru r1B rarr nu 'r.r€s nu FJ€CI 'g1ncp1d 'pppa pde o r"radocsap

rS - aca"r aF€oJ also pc FJaprsuoc earunl F?eol a"rec a"rdsep ce1

un-r?ur rzefuo1d pc rf-erndrqcul 'oleunurur r.rr"redocsap ap FIaJ +ol

BI srqasap r13a 'n"rcn1 ?sac€ 1€r?Aape nc falafug ac Alepg 'lqr5
-u€lur alsa nu crurru pc falafug gs luelrodurr a+sa 'r*n1o;, 'a.raund
-nsard a;€carJ FIBropuI e1 pund FS Bor€pqpJ n€s pdrurl aJ€ nu
ruaruru rS luns runc eSe a1€nl arnqoJ? rJnJcnl a+1nru 'luaprrrg

L9 'a1a1cund a1eo1 alsad rcaJl o ps rS easdorr u1 r5eq o gs 'gseo.r5

U glnsuad o rar ps alsa Inlle un i(so[ reur rzal) ilAaun a1 ps rodu
rS pldea;p arurl o-rlug rnd a1 9s 'e1a1cund rf.redsap BS a+sa Inun
4- :rrnpou alpur rcur uI pcul rS '1ceg o Fs liod 'g1dea"rp arurl p.rn8urs
\Y*
o nt olcund pnou olaa a1€ol run rfod nu pc undnsa.rd ruaureo
Jt -,
Il1ntu 'greor.ralue eur8ed el ap rgrte"rlsny efurrrr.rd ug 'nlduraxa ag
'p?eqrrrqts g oleod a"raundnsard ecr.ro g) e+gJe e n,rluad JolrJau

-ndnsa.rd € FIEropuI e1 ea.raund ad luaace lprrr ap ?gle und
'rfglqrqrsod alp allnru apnlcxa erfnlos alse pfuelc o gc

earaundnsoJd 'Bu€Jr{ rugcueru rS urp"reda"rd arec uI rnlnlal E rJo

'rn1nu.8rsap B nBS rnlnrfeds E oJrugopal o oU ps col ug 'pSn o a$a
aJaru€c Fnop alac aJlurp EaJacaJl e1 psundspJ ?c eaJoundnse"rd
gz€arlsuourap €?s€ocv 'ro3n eprqcsap rS aprqcul gleod as ES Bc
n"rluad ar.raEe.r;ns rS ar"rglpcnq arlurp e3n e1 gfuelc ap IaJ lrtunue
un raJA pa lcalrqJ€ rnun rnds rI BJ ruacrz BS 'Balelhr+€aJc Azeau
-na"r8u1 aJBa rJoundnsa;d nc aleJgs ?uns alauralqo;d 'easapy

'al"raundnse;d ppropul

e1 lndurrl 1o1 neaund oJBc ruoru€o €aJop uosrpg 'tz nc rz ap eferrr

.. g MI/v;. Multa vreme s-a presupus ca oamenii trebuie sd fie imobrhzati
j // gi legali la aparate pentru ca personalul medical sd le monito-
.)
tL rizeze semnele vitale ale organismului, cum ar fi bataile inimii,
respiralia, temperatura corpului, prezen{a gazelor periculoase
6g qi aqa mai departe.

Un grup de medici din armata american6 a pus Ia indoiala
aceasta presupunere qi a cdutat moduri de a obline informalii
in timp real despre semnele vitale ale infanterigtilor marini de

pe cdmpul de lupt6. Aceste informalii puteau fi transmise

medicilor de la spitalele de campanie. Medicii Ei personalul de

triere ar fi putut salva atunci luptdtorii cu rdni mai serioase.

Provocarea era cum sd monitorizezi semnele vitale ale infante-
riqtilor marini afla{i in miqcare pe cAmpul de luptd.

Marina a finanlat cercetarea originala, care a fost facutd la

Georgia Tech. Dr. Sundaresan Jayaraman qi dr. Sungmee Park
au primit proiectul qi au studiat legatura dintre ingineria textild
gi informaticS. LucrAnd impreuni, au combinat la nivel concep-

tual hainele gi calculatoarele in ceea ce ei au numit Bluza In-

teligentA.
Bluza Inteligentd este un tricou dotat cu fibre optice Ei con-

ductoare, cu senzori prinqi in les5tura lui. Este o imbracdminte
care functioneazd asemenea unui calculator. Monitorizeazd, b5,-
t6ile inimii, respiralia, temperatura corpului, prezen\a gazelor
periculoase gi o mulfime de alte funclii vitale, anunlAndu-l pe
purtdtor sau pe medic de natura problemei. Datele ajung la un

monitor personal care Ie transmite unei unitili medicale de

triere din spatele liniilor de lupt6. Unitatea transmite inapoi
medicului sfaturi despre cum si Lrateze cel mai bine soldatul
rdnit.

Bluza Inteligentd reprezintd un salt important in monito-
rizarea medicala, producAnd rezultate exacte in timp real. Po-

ten{ialele aplica{ii ale acestei tehnologii, dincolo de cele militare,
sunt infinite. AceastA inova{ie militard are un potential enorm

in telemedicind, monitorizarea pacienlilor de la terapie post-

operatorie qi a astronaulilor, sportivilor, pompierilor, persona-
lului de menlinere a ordinii qi liniqtii publice, bolnavilor cronici,

persoanelor in vArstd care locuiesc singure qi a copiilor. Toate
acestea qi, in plus, tricoul poate fi spdlat.

INvEnsenZA PRESUPUNERILE

Inversarea ili ldrgeqte gdndirea. Adesea te poli trezi uitAndu-te

la acelaqi lucru ca toatd lumea, dar vizAnd ceva diferit. Multe

!{T( I 'rnlnu€ e EpBorJad
B?eJaurol8e reru Bac op aluloug ErrrrJd pp a1 1a 'rnlnue ale aleJaru
T1 -o13e elapeorrcd pdnp pur"rd o "ropfefe8ue Bap al ps col uI 'ale?rl
-rlcnpo.rd nrlued saacns ap p?alal o ac€J e ap pdocs nc €aJ€sJolur
69
?lsoloJ e 'spepg suapJ€C ralurd\ p alurpa3eld '1ra;rag d"r"reg
n
'rJgzry^ ap rrfua8e
u
n"rluad alrrJo?rJa? ezrue8ro e mluad 'alredap retu e3e rS pu"ralur
)u)
L oJ€cUrJaA ap aruolsrs 'uo3a1a1 ur.rd r.rgzugrr n"rlued puos"rad e8n
.YJ-rt{rv. l
-Fpu ealnd ry.rfuarcga reru aU ps rrgzug^ ap rrfuaEe rceJ FS urnc
ardsap aapr o el acnp JB €lseacv ',,rJgzrtel ap InrJolrJa+ gzeaztu

-e&rczap rrqzugl ap lua8e un" :I' ealnd r€ ar€srolul g?le O

'rrFZugA ap llgllllqlsod rS alcerluoc
alrou €l euorfcea"r u n.rluad Blsac€ ap aurq oU€oJ ,,leloJluoc"

g ealnd J€ aJeru nrJolrJa+ un nc rJgzugl ap lua8e un 'axalduoc
r€ru urlap olrrJo?rJal at pJnsqrrr ed r.rpzugrr ep rfua8e rou ap

EaJaJac e1 rl3apug8 al ps ac€J ealnd re-al oJ€sJalur ?ls€acv

ap p1ua8e

(gz€aloJ?uoc) gzeazrueE"ro rJgzug^ op InrJ"o;JlrQJzatJe" Lul rzasJa^ur

o ps ealnd re rode',,rJgzrrpIt ap InrJolrJa1gzeozrlueS.ro r"rgzugrr

ap lua8e un" :pc €aapr nc adacug ealnd re 'nldruaxa aO 'rJaceJe

a"rdsap a"reurud a1el alrJaundnsa"rd aJ?urp alaun FZ€asJaAuI
'PuJapolu ?u€crJaru€

erfe.rodroc n"rluad pueld lrualap e rnl EoJ€sJaAur .rer 'arun1 urp
rrueduroc rJ€ur r€ur alao allurp eun-Jlur le{uJoJsu€rl B-s sJolotr l
I€JauaC 'ueo1g qng 'rua;dns Florluoc rSn1o1 pug.rlspd 'uacegu

ap IaAru BI rrzrcap ap €aJenl srur.red € aJ€J arJoa? Enou o pugaJc

'pcru"ralndlole pueos"red o ap osnpuoc luns aprueduoc €raJ?c
ruJoJuoc A.reur.rd earaundnserd les.rarrur € pc eSy '1n1urfua1
-od eacnpar ri srolotr4l IBJauaC raruedtuoc e areldurg?u3 BI earel

-lo^zap Fc €tueas apada.r lep e-l$ 'apfeztue8Jo asnpuoc n€ra runc
a.rdsap apuorfuarruot alrJaundnsa"rd gleropur e1 pugund 'puec

-rJaur€ plsrle.rod.roc BJnlcnJls rS leqrurqcs e Ia 'eeuourese ag
'rurSeur ap rrfuercraruoJ nJluad lrpa"rc ad

arezup^ ap pldecuoc pugsuel 'rcnpuoc 11 ac durrl ur lrqouo?n€
un e.rgdwnc rfod EJ ouruasul ES ?ncEJ e-1 rS nrcnl lsaa€ l€sJalur
B u€ols 'acnpuoe o B ap alurcul gurSeur o r.radtunc ps arnqa.rl pc

Baapr pleldacce €un€oplolul asasnJ 'nldruexe aO ',,socans ap aapr"
o-JluI aruJoJsueJl o ps rS araundnsa.rd o Er gs €Ja rnl €a?Blrlerc

-adg 'a.rr1n1d ap eru11 ad o-snpe e rS rnpluaurqeg p.8e;d ug ege as

e?s€ac€ pugc sro+ol{ IErauaC erueduroa 1en1a.rd e u€ols poUIV
'aluaprla olrJnJtnl pzeasJalur rS ppropug

ei und pugc rcunte alrapr uliqo r$g nrlrzod csapue8 a"rec aueos"rad

..t Ml&r,. Chiar lnainte de 30 mai - ziua in care se comemoreaza arr'rn-

\6\\*/ :// tirea celor chzu\i in rdzboiul civil american (1861-1865 - n.tr.) -

o- atunci cAnd au cea mai mare cerere de salati de cartofi qi de
varz6., Seifert ofera cAte 50 de dolari fiecdruia dintre cei 140 de
O1 angajali ai sdi pentru a le mdri entuziasmul de a onora toate
comenzile de sarbatoare cAt mai eficient posibil. ,,Deoarece
w angajalii incearcd sa atingi un scop((, observd el, ,,nu considera
'? {1 cd se profiti de ei in timpul perioadelor aglomerate". Produclia
a crescut cu 507o in perioada in care s-au acordat primele.

CU M?

DupA ce iti inversezi presupunerile legate de o provocare, in-

treaba-te cum sd indeplineqti inversArile. Nu cauli neapdrat un
raspuns corect, ci un mod diferit de a vedea informaliile exis-
tente.

Gdndeqte-te la provocarea de a motiva locuitorii oraqului sd
recicleze produsele de hdrtie (reviste, ziare qi carton). Presu-
punerea iniliala este cd oamenii dau produsele de hdrtie unei

persoane care vine si le ridice pentru reciclare.
Inverseaz-o in a da produse de hArtie oamenilor. Cum s-ar

putea ca acest lucru sd promoveze reciclarea?
Ideea: Persoana care vine sd ridice produsele pentru reciclare

oferi role de hArtie igienica sau pachete de qerve{ele in funclie

de greutatea materialului pe care il colecteazd. Dacd dai ceva

atunci cAnd primeqti, ii motivezrpe oameni sd recicleze produsele
de hArtie folosite.

Sd presupunem cd vrei sd infiinlezi un restaurant qi ili este

greu si gdseqti idei. Pentru a inilia idei, incearcd urmdtoarele

inversAri:

1. Enumerd toate presupunerile legate de subiect.

Exemplu: Unele dintre presupunerile comune despre resta-
urante sunt:
A. Restaurantele au meniuri scrise, inregistrate sau sub-

in!elese.
B. Restaurantele cer bani pentru mAncare.
C. Restaurantele servesc mAncare.

2. Inverseazd frecare presupunere. Care este opusul?

Exemplu: Presupunerile inversate ar fi:
A. Restaurantele nu au nici un fel de meniu.

'aluarun.rlsur olrrJdoJd gJ?durnc rfu rrfuerced BIaJgc tuJoJuoc

€oapr pceo^oJd aJeJasur ?lsBacy ealuaurru?sul EJPJ ?srluap un
rcunur ?l€od ps ulnc 'aJBluop oluarunJlsur nB nu rrlsrluap uI
nJcnl lsa}e QzeasJa^ul 'aJ€luap aluarunJlsur n€ illsrluaq

'asurrd€ alrrnr€J lsel lil lgc drurl ?91€ apunrro

BcJ€d B ap Baapr 9z€asu€lcap aJesJaAuI P?sBaav 'aJ€cJed ap

Indrlrr? pz€aloJluor aJ€c rur*eu uI rucnl Isace ezeasJa^ul
'rurSeru rolrrJdoJd Iu orecr€d ap Indtull Ez€alorluoc IIraJoS .

:nlduaxa aO 'oJeol€corro.rd rS rou

rrnpou ul Eurquoc as B nrluad aflrfetu"roJul Ezearaqrla rs gpuorf
-ualuoc arrpug8 ap ai€l alaredrl Vzeaztlrqelsap aprpsJa^ul

'gsrJcs elala.r rurud BA luarlc aJecard 'rnFluollc

olaunu €p E^ rg rS asap alaluarpa.r5ul u1p arecueur ap FIaJ
',,nruaur
eaJc EA InJ€lpcng €^arlJe€asJJcoIlnuJr€r?uprsconlgoJIu?rsnusaulleo^uIrIe 'n.r1sou
EJ9J lu€Jne1saJ"

lnldruexa uI 'Bcr?r€Jd u3 o-aund rS rapr arlurp eun a8aly '7

'nrfeds

IL n"rluad pxel o csa191d rS 1'a1a crucrd ap r.rn$oc; Brn?n?q
K rS ea.recugu cnp€ r3g rruarueO 'l-gzur"rrqcul tS cl?oxo

k()n. nrpau un-Jlul arun Jocap nt lueJn€?sal un vzeaalc :aapl
A-
-.1, * , 'aJeaueru alSa,r"ras nu aJ€c 1u€Jnelsal un 'C
"Y]VJ
'ourlJar alJBoJ nes srle"r8 luns

€Jnlnpq rB ea;ecugtr{ 'lnuru €l lzaxel rS p.ro pllrunu€ o
e1 ap rdacul 'ar€cugru n.rluad nu '1nca;1ad pdurl ap ali

-cunJ uI csalpld rrfuaqc apun roqll rae ul BauaJ€c O:aapl

's11e"r3 aJ€cugru praJo aret luern€lsal un'g

'luarlc lace n;1uad "reop 'ealsace nc aJ€augru
ap IaJ un ?z€aoJc rB alBa.rop al ar€c ad alaluarpa"rEut

g8eap ps ?uaqc ed gEeo"r II'Ve$e uI ars arun8al tS a1*ad

'auJ€c aJ ?uarlc aJ€cog ad pzeaur.roJul IJ lr.Jelecr.1:aapl

'nruour EJ9J luBJnelsal un'Y

:aTduaxg

eplqelgord arac€Je o rual€ gs rSn1o1 tS ntuaur ap
IaJ un rcru aJ€ nu aJEc 1u€Jnelsal un uraplqcsap ps rualnd
runC 'aJ€sJalur aJ€cau gcrlce"rd ug rnd Bs runc al-gq€aJlul 'g

'oJ€cu€rr ap IaJ un IJru csa^Jas nu alaluBJn€lsau 'c
'sr1e"r8 aJ€cugrrr pJaJo alalueJn€lsag 'g

t0\.". MJ,tu'r/,/. pe care dentiqtii le depoziteaza in compartimente sterile

a pentru a impiedica r6spAndirea bolilor.

o- Calatorii platesc pentru cazare. Inverseazd acest lucru in

w turiqtii nu platesc pentru cazare. Sistemul de biblioteci
publice este un mare succes deoarece le oferd oamenilor
acces gratuit la informalii qi la cdr{i" De ce sA nu foloseqti
acelaqi model pentru a le oferi oamenilor un loc in care sd
stea gratis? Rezervd teren in diferite oraqe unde oame-

nilor sa li se permitd s[ stea fdri sd. plateascd. Practic,

primeqti un ,,permis de bibiiotecA pentrt) cazare" care i{i
da dreptul sd stai pe un anumit teren pentru o anumitd
perioadd de timp. Acest sistem ii va ajuta pe cei fdrd casd
qi pe cei care doresc sd cdldtoreasci ieftin.

Pdrintii trebuie si cheltuiascd pentru jucdrii. Inverseazd

acest lucru in jucdriile sunt gratis. Din nou, foloseqte
modelul bibliotecii, inchiriind puzzleuri, jocuri, jocuri vi-
deo, jucdrii scumpe, jucdrii educalionale qi aqa mai departe

copiilor cu statut de membru. Copiii le-ar putea folosi cAteva
slptdmAni inainte de a le returna la bibliotecd. Acest sis-
tem ar oferi continuu o varietate de stimuli copiilor, fara a
mai fi nevoie de un dulap plin de juc6rii nedorite.

IJn scaun este inalt. Inverseazd acest lucru in un scaun
este plat. Aceasta inspir6 ideea unei bucdli groase de

material pe care o poti pune peste altceva, poate un bolovan
sau un buqtean, pentru a crea un scaun. De fapt, ai putea
pune materialul pe orice din naturi pentru acreaun scaun.

Toate jocurile presupun competilie. InverseazA aceasti idee
pentru a inventa unjoc bazat pe cooperare. Sa spunem cd
doi baieli de vArste diferite qi cu niveluri de antrenament
deosebite joacd badminton. Baiatul mai mare este mai bun
decAt celdlalt qi cdgtigd de fiecare dat6. Cel mai mic este
descurajat qi refuzd sd mai joace. Pentru cd acest lucru
stricd distraclia baiatului mai mare, se pune intrebarea

cum sd il faci pe cel mic si continue si joace. Un g6nditor
convenlional ar propune si ii dai celui mai mare un han-
dicap sau sA il convingi pe cel mai mic sA accepte infrAn-

gerea. Dar, prin inversare, putem transforma meciul intr-un

ea Es al€iroJ aiouBosrod ruluad rro 9s€c ArPJ Iac ru?uad grBrodrua?
alezec ap rJncol €c JolasBJo a?eIJIr{auI IJ €alnd J€ (€auauros€
U
aO 'aluatueseldur€ orlul pluunSn nr al€?nru IJ lod 'erelnpour
tn
luns aaareoaq '1efp"rnc ap rS 1nurfa"r1ul ap "ro3n g .re e1a1nsde3
L
\v- 'alFprpul op Flsap luns ri
eruodel ul alrsoloJ e[ap luns rrnloloq ap IaJlsV'p"ro ad rrelop 0I ap
J/.-,JIVJ
eleod'Tcpu U re pJo od alagr.rel tB lrodo;ae ulp alrrnlo?oq uI ?gaap
crur reru ob1g nc U JB oJo ap n.r1ed rS tcazpnop ap e"rapaS o n"rluad

1nfe"r4 'alolp l3 llup ap afnr.red rB plsed 'undps 'se"r ap atuel

rraJo r€ rS pduirl ?o1slqcsap g .re erfdacar ap InoJIg '1101n.rluad
lqruodsrp g r€ unuroc Snp u11 'lllrc nJluad gurunl tS "to1g1da1iap

seac 'orpe.r tozrrrelal €oA€ J€ EInsdBe aJecard 'IaJl n€s ?nop algc
1n1p alsad lnun esnd g ealnd re ealsacv 'aJ€lnporu rS alecr"rqe;

-e.rd '1nu.rop ap rolaueo8err pirls uI llurJop ap aluarull"redruoc u1
pz€q ap alrrcrlJas r"rago ealnd JB aJBc apsdea-1e1oq un :Daapl

'fnJ.rodo"roe nes e.re8 TsFJBd 1od nu nes csaJop nu JBp '1ed un ap arolau

eal€ JV 'rJolplgc 1od nu 'onrlour o?lJaJIp urp 'a.rec ruaur€o - pcs€au

-qrpo as Es JoA arec rS rFunl a.reldolSe ap apeor"rad nes 'uarz"rglug
n€ aJec nes 'lnuorrre rJo InuaJl lnp"ratd n€ aJec rac ad 'arta;8 op 'ea"r
BaruoJA ap col ad rfnurf rac ad pcsealJas IJ ps amc aJac€Jp o aplqcsop

ealnd 3e gc a1eo4 'rr.rpco,ro.rd u gnrlcads"rad pnou o rue r[ncv

'apada"r gceald nu fiuarllrao .

'gceeld nzr rS ur,r nu alrJnuo"rl rS alaueony .

'csaJoJ

-Rlgc nu aJ€c ruaruBo nrluad luns a1t;rpF tB ap"rnlrodo.ray .

:ur r.raundnsa"rd alsace zasJalul

apada"r pceald rruorrreo .

'pdurrl 1o1 gceeld rB ura. allrnuarl t* alaueomy .

'lnllB uI laund un-rlurp
csorolplpc aJec rruaureo n.rluad luns alrJnl.rodo.rae tS ap"rgp .

:luns rJaundnsa.rd alaur alapdrcur"r4
,L\JqB rS r"rnlrodo.rae n"rlued oJac€JB Fnou o €oJc
ealnd 3e r"rnporu ac u1" :also Barrr eatecono.rd pc uraunds gg

xae ur pSe.rnlng llnru rcru
1gc aurfuaru E ap og gs pdocs Bc pugcgJ a.re"radooc ap col

-C.\{\g- MlN:,/"/ iqi pdrS.seascf, locuinlele din cavza incendiilor sau a inundaliilor.
Imaginea de pe pagina urmitoare este cunoscutd ca scara lui
Crn
Schroeder. Va rdmAne cu partea dreaptd in sus chiar qi atunci cAnd
o
este intoarsd.
74 Presupunerile pot parea qi ele cu partea dreapth in sus atunci

cAnd sunt intoarse, iar acest lucru ar putea duce Ia o noud idee.
GAndeqte-te la presupunerea cA banca imprumutd bani oame-
nilor pentru a cump6ra pdmAnt. Inverseazl. aceastd afirmalie
in faptul cd oamenii imprumuti pdmAnt bancilor. Cum ar putea
funcliona? La ce idei te poli gAndi?

O idee: Oamenii care au pdmAnt nefolosit pot intra intr-o
intelegere prin care ei imprumutf, terenul bancii pentru a-l

dezvolta. Banca se va ocupa de bani, va angaja un constructor Ei

va inchiria qi administra proprietatea; proprietarul va primi
dividende de doud ori pe an. La sfArqitul perioadei inscrise in
contract, pdmAntul revine proprietarului. InversAnd o presupu-
nere primar6, ai putea obline un profit mutual cu o banc6
,,imprumutAndu-i" ei terenul tau.

REZUMAT

inchipuie-fi o cuqci in care se afla cinci maimule. in interiorul

ei, atArn6 o banana legatd cu o sfoara de tavan qi pune sub ea o

scard.. CurAnd, una dintre maimufe va incepe si urce pe scard

cdtre banan6. De indati ce se atinge de scard, arunci apd rece ca
gheala pe toate maimulele. Dupd o vreme, alta maimu!6 face

aceeaqi incercare cu acelaqi rezultat - toate maimulele sunt

stropite cu apd rece ca gheafa. Destul de repede, cAnd o alta va
lncerca sd urce pe scar6, celelalte maimule o vor impiedica.

Acum, opreqte apa rece. Scoate o maimu!6 din cuqcd qi

inlocuieqte-o cu una noud. Aceasta va vedea banana qi va dori
sd urce pe scarA. Spre surprinderea ei, celelaite maimule o vor
ataca, Dupi o alt6 incercare urmatd de un atac, nou-venita va

qti cd dacd incearcd si urce pe scard va fi atacat6.

Apoi, alege o alta dintre maimulele de la inceput qi inlocuieqte-o

cu una nou6. Aceasta se va indrepta spre scard qi va fi aLacaL6.

Cea care a venit inaintea ei va participa cu entuziasm la pedeapsi.

Din nou, inlocuieqte o a treia maimuld cu una noud. $i aceasta

va merge la scard qi va fi ahacaL6. Doud dintre cele patru mai-

mule care o bat nu qtiu de ce nu au voie si urce pe scara sau de

ce participd Ia atacul asupra nou-venitei.

:L

ws

U

at,

-xI "
,v-

' Jl V:i

'alrJaundnsard a?Bol glBlopul BI ound 'Flnulrelu u nN

'BunBap?o?ul lsoJ

B €SE 'e1a nr13 algc urp 'pc nt1ua4 iac aO '?Jecs ap €IdoJd€ r€tu
BA as nu glnturcur o IcIu 'ealsece aleol nC 'Pc3nc ulp os€ocs U

JoA acal gde nc a1rdo.r1s lsoJ nE oJ€c alolnrurcru aleo+ 'rou alaun
nc pfnureur Baculc e ad rS e"r1ed e ad rl$arncopI al ec gdnq

L-rq \r' fll llr" 9*,fn
((\
*w

t btrF bE# X Rs rBrrqr.1eleFtran{lpq$
t.W$*5ES&$-{-tuiFC

,,Cdnd este unit, dezbind-|,"

SUN TzU

?6
inchipuie-li cA renovezi o casa cu multe camere. Fiecare dintre

acestea este o parte a funcliei unei case, iar noi tindem sb ne
gAndim la o singurl,,casd", nu la o clAdire format6 din multe

camere diferite.
Totuqi, fiecare incipere este separata de celelalte qi din a-

ceastd cauzd. ne putem gdndi Ia ele ca Ia entitdti separate: dor-
mitoare, sdli de baie, garaj, camera de zi, birou, bucitArie qi aqa
mai departe. Privite astfel, ele sunt atribute separate care impre-
und formeazd o cas6.

Pentru a schimba natura casei, nu trebuie sA o darAmi qi sd

incepi sa construiegti alta. Este mult mai productiv sd ili muli

atenlia de la acea singurd ,,casd" la ,,camerele" diferite qi sd le
imbundtdleqti sau sA le schimbi pe rAnd. ModificAnd cAteva in-
c6peri poli transforma o casi mare, cu multe camere intr-un

conac.

Fiecare problemd este o casd cu multe camere. Pentru a gasi
noi idei, identificd qi enumera diferitele atribute ale unei pro-
bleme, apoi lucreazhlafiecare dintre ele pe rAnd.

Imagineazd-li ca aceasta cutie de pe margine reprezintd
provocarea ta qi ci fiecare pdtrat este un atribut. imparte cutia
in cAt mai multe pdtrate po!i. Care este rezultatul final?

Unii vor vedea qaisprezece, poate qaptesprezece pdtrate (dacd
l-au numdrat qi pe cel care conline pdtratele mai mici); allii vor
vedea mai multe, dar pulini vor vedea treizeci. Cu cAt mdrun{eqti

mai mult provocarea, cu atAt mai multe atribute vei putea

imbun6t6li sau schimba. incearcd sd fii cAt mai cuprin zdLor -

dacd omili ceva, mai tdrziunu vei mai putea sA il recuperezi. in

acest punct cantitatea este mai importantd decAt calitatea.

ru+uad lncpJ a?sa nu lruaupru gcep rell{c 'efrulaqrun3 r1o.r e n-r1ued
Iulgur alaque csasoloJ rolruau€o ee1e1r.rofeur 9e lr"radocsap nV

'refruloqn.rnS ln.raugur lelpnls B elpans ury slool oqceg gV
',,;e*e aU ?s alnqaJl ac ag" n€s ,,anJcnl lsaJ€ lnurfqo g aleod

iaJ?l€ runC" :al-gq€aJlug rS plueuodruoc n€s lnqlJ?€ aJ€carJ €l
al-Elln 'rlSafglpunqurl I-ES gcreacul rS 1nqr"r1e rnrgcag e"rdnse
alt-Vzeal1;uacuoc 'Eunq reru gfrulaqn.rn3 o €lualur e nJluad

roiiJnquns ue.rece;sap rB ea.ra8u€r1s nrluad pltsolog '9

arfelo.r
ap e.rec*rur o ap PlIJaJo alsa ef.rog 'l€nu€Iu 9l€r^au€tr^tr ,9

1e1d g;gn .T
uulol ap rougtr\I '8

gcqelaur g[r1 ,z
ppunlou .I

'elnu3rqo afrulaqn.rn3 raun alolnqlrl€ e1 a1-e1Sopu93

tIlN'IlenunS llNn l-rErnslnrV

'rrfefe8ue nc oprfela.r rS rt.race;e e
aJaraqcul ap pdurrl ,esatd nc airrJela"r raruedluoc aJ€ o aJ€c ad ecrl
-qod tolfplgrqesuodsoJ In?uauoFeuetu'u"rgfueug esJns'ea1e1

-rrntas 'B?eld ap pdrl'Eleld ap pdurrl '?+eld ap €runs :g eelnd.re
rrueduroc raun erfrzrqce i191d € op rJgcolo"rd raun alalnqlJlY

'crJpurTrc alsa rB 1o ad sr.rcs alse 'leuo8exaq'ltfncse 'p-rarpe-r'ltJel8
'uaqp8 'srtcs nJlued p1n :g ealnd J€ uoroJc Inun alolnqlJlY

;:i:Ytn";f#T*u r,r r 1e B e
n€ s A II rz od 1unce d :au n ur o c u
" ",
1
Inlunupruu
'lnJoleurnsuoa rB nc BaJ€zu€A

w 'or8ue eanezvgl'rarlcnpo"rd Flsoc :aunuroc Jatd ap "t.Orrtvr".

u -nq€l rS garlriod 'rfglrirqesuodse.r :aunuroc aT )'tcos a?nqrr?Y
'd*1tr rS orfcun;
df,
$)^ 'aJezuer''arfcnpo.rd'8ut1el.reur :ounruoc sacotd ap olnqIJ?V
'a?€?Isuap rS nifeds 'soJrut '1sn3 '1euns 'p"rn1xa1 'gur'ro3
,r)?tVW
'areolnc'g.rn1cnr1s'pfuelsqns :aunruot an4ducsap a?nqrJlY

tuns alatnqrrt€'cr8ruo1noueaoprS€faap"rdal'rlneurc3orqso'aatflalrunn;p'osatuco:illdH"nrrl"d:ut:c;s*a"p,

oapr o rsg8 ealnd re rB acrun II rol ep1 apfnlos 'aur1'u1 araparcul

rc p?eg 'also Elcaroc ap 19c esad rf1 Ps ?rFJ Ep;aua8 p1s11 o 93 tB

ra aI€ alueuoduroc eldurrs BI et alo e1 a1-alBapug8 'arueiqord raun
olalnqrr?e rJarunua pugc '?lroJlp olalnqlr?B csouuop rualu€o

$ !\ .I Irrvirr,rrv//. aqa ceva. Prin urmare, au creat o $urubelnila cu maner pe care
: /'/ existd loc pentru ambele mAini qi au numit-o qurubelnila Bacho

L) Ergo, iar ceea ce ei numesc conceptul ,,ergo" s-a extins curAnd la o
intreagi gamd de unelte. De atunci, sculele Ergo au ajuns sd cAqtige
\O
premii de design qi chiar au fost expuse in muzee. Bacho susline ch
.:f:.i
rro reinventarea mdnerului de calitate inferioard al qurubelnilei le-a
I l.rla ar
permis sd iqi pdstreze o pozi\ie puternicd pe piala uneltelor.
o
De obicei descriem un lucru enumerAndu-i functiile. Felul in
.1'$
.'ii:? care folosim ceva nu este moqtenit de obiectul in sine - apare

*l*.::..*!lC din experienli qi din observalie. Funclia primard a unei quru-

belnile este de a strdnge sau de a desface quruburi. Pentru a

des:operi noi aplicalii qi idei ili trebuie o gAndire flexibilA.
In ilustrafia din partea stAngd, punctul rzolaL ili atrage

atenlia pentru cd pare diferit. Avem tendinla sd presupunem cd

obiectele care se afla unele lAngd altele au mai multe in comun
decdt cele aflate la distan!6 unele de celelalte. SeparAnd atributul
,,tijA de fier" de celelalte atribute ale qurubelni{ei, te vei putea
dep6rta de restul atributelor qi te vei putea concentra asupra

lui fird a fi influentat de ele. Cu c6t poli sd. te concentrezi mai

bine asupra unui atribut, cu atAt este mai posibil sd gAndeqti
flexibil qi s5. descoperi idei alternative.

ExaminAnd ,,tija de otel" ca pe un atribut separat, ne putem
depirta de eticheta obiqnuita a unei qurubelnile qi putem g6si
noi aplicatii. Aceste utilizAri diferite ar putea include: armd,
sond6, indicator, dop, instrument pentru curdlat pipa, dispozitiv
de scdrpinat pe spate qi in cap, incdlldtor, deschizdtor pentru
cutiile de vopsea, unealtd de mdsura, instrument pentru format
numerele la telefon, pentru apdsat pe taste, instrument pentru
scos colile de hArtie blocate in imprimant6., rdzuitoare, levier,

mini-pand qi aqa mai departe. Poli sA te gAndeqti la mai multe

utllizEtrl? Cum ar putea considera{iile economice sa influenleze
utilizdrile posibile? Dar consideratiile estetice?

1. Enun{d.-{i prouocarea.

2. Analizeazd, prouocarea qi enumerd, cd.t mai multe atri-

bute po{i.

3. Ia fiecare atribut, cd,te unul odatd,, qi tncearcd. sd. te
gdndeEti la diferite moduri de a-l schimba sau de a-l

tmbundtd{i. intreabd,-te ,,Cum altfel se poate ob{ine asta?"
qi ,,De ce asta trebuie sd, fie aEa?".
4. Dd-(i silin{a ca gd,ndirea ta sd, fie flexibild qi fluentd.

ad rza.rluacuoc a+ gcep 'r3nloJ 'lJo Pnop ap a.rede ,,ut" Btftzoda;d

Ec AAJasqo nu er1$ace 'ruaur€o Ilpur rcru Jolac a?ncsounc luns
,,rrJal lndurrl uI srJed e1 aceld nu1" elalurlnc ac aruaJl aO

ildrA'rndt^lt Nl

Nl srdvd \fl

:sof reru a13e1t3

L?a +e[rc. nE oc '(punlor
rnlac incol uI) IB^o 1nfue1 rS 1r.rq1u1 Inrpec 'aza1ttt ap aseA rA
rJazgnop nc Incnlnq U J€ runc 'rou aloun rS "rep 'aluaurela Jolsace
ea1e1r.rofeur +€zluJapour ne uaJol op alolclcrq ap rlJo?Ecnpo"rd
'a1Sa.rtg ;fo"r ap ErBJB uI In1ol gcseafglgunqutI 9s 1€cracul IJ
J€ pcBO 'aJapal ulp elac lnp"rard g ES €alnd -re-s 'a1e11ua o BI Bc
€a €l al-npulpugF €lalcrclq rlSafplpunqul ?s 1€rracul I€ Pr€O

azalr,[ ajaz rLc pcnlng 'l

l€qruil{cs ep .ro3n 1eur U e n.rluad arualc na unfuel '9

aladola,rue lmcolq ne a;eoSn rB aprlos IioU '9
csrp ad ap olac ad 1rnco1u1 n€-ai gugur ap alau9rd '?

r"rn1gFo1 nc tS aluederaprlu€ al€pad '8

puorfrpe.ll 1ac ad ?mcopl B-l asrnt ap 1nuopq5 'Z
Iou al€Iral€ur ulp 1nca3 .roSn nrp€C
'I

w .olor€ol
u
-EurJn Arsnlcur 'talalctetq 1e lnqlJl€ arstarJ ltfplqunqul ny
.!\,
aza\t^ ap Incnlng 'l
''dYltt'
1nfue1 '9

alliou '9

alaugJd '7
alal€pad'8

Inuoplqc 'u
InrpBc 'T

:alnqlJl€ aloreolprrlJn puglacroa elalcrcrq 1f91
-punqurl ne alalclelq ap lrrolgcnpo-rd 'gurJn uI Iu€ tflmu n3

. r MlAr'!>// a citi cAte un cuvant odatd, vezi automat al doilea ,,in". La fel,
capitolul ,,Mdrunleqte" te forleazl. si ili indrep{i metodic atenlia
\^\-\- cdtre fiecare atribut, pe rAnd.

(L) ' Chiar qi atributele banale oferd uneori indiciul unei solulii.
Totul are un in{eles, indiferent cAt de mic sau cAt de lipsit de
AA
importanld pare. Fiecare mic ac de brad are un miros proaspdt.

Micile imbundt6liri fdcute in o mie de locuri pot conduce la
inova{ie in aproape orice produs ori serviciu. CAnd dai atenlie

atributelor qi le imbunAtilegti pe rAnd, construieqti un val de

idei, picdturd cu picAturd.
U.S. Precision Lens Co. a dezvoltat o noud qi sofisticatd

lentild din plastic pentru proieclie de televiziune. Fericiti de vdn-

zdrlle oblinute, au inceput sA se ocupe qi de alte lucruri. Legali
de ideea lor originali pentru lentil6, au renun{at Ia capitalul

ideii neincercAnd sd o finiseze sau sd o imbundtdleascd.

in Japonia, Matsushita Electric a ,,mtu-un!it" lentila in diferitele
ei atribute. Descoperind cd plasticul original era nepotrivit pentru

produsele pe bazd de laser, ca videodiscurile qi discurile optice,

s-au concentrat pe a imbundtdli acest atribut simplu.

Lentilele, in general, erau un punct mort,ln ceea ce privea

costurile qi performanla pentru produsele pebazEt de laser, aqa

ci Matsushita a lucrat in tdcere qi metodic pentru a face o micd
imbundtdlire la lentila U.S. Precision. ln 1986 au dezvdluit-o: o
Ientila asfericd din sticld. Mai micd qi mai precisd decAt cea
originala, a redus costurile de productie u.907o - un alt triumf
clasic datorat imbunitdlirii unei componente a unui produs deja

de succes. A fost incd un exemplu de companie americand care a

scdpat din vedere propriul capital creativ.

CAnd eqti invitat la cind, trebuie sd accepti ce !i se pune in
fa!6. Dacd i-ai cere gazdei sd ili pregdteascd un fel special de

peqte sau un anumit tip de pAine, ai fi considerat nepoliticos qi
absurd. Ia provocarea aqa cum !i se pune in fald qi mdruntegte-o
in bucnlele sau atribute separate folosind cu{itul asculit care

este mintea ta.

Boatmen's National Bank din St. Louis cduta moduri mai

bune de a face reclamd serviciilor ei de gestionare a banilor. $i-au

impdr{it toate serviciile in atribute qi au descoperit cd unul din-

tre acestea - anunlarea de dimineald a onordrii cecurilor unei
companii - era unic. Aqa cd au transformat acest lucru in punc-

tul centrai al unei campanii publicitare importante.
ln ioc sd tipireascd un alt pliant, au trimis prin poqtd cutii

care conlineau brioqe, borcane cu jeleu, un cutit gi un qervet
cdtre 1.400 de posibili clienli. Mesajul care le insolea spunea:

'rJaurl r^ala n€Ja

Tllntu rcur raC'Ersruap neappp rSI arer gfefe8ue nc oualqordearre
pooJ-lseJ ap aztcu€$ raun Inrelar.rdo"r6 'aapr o n.rluad erfe"rrdsur
rsg8 rarr alrpnJul a.la?nqlJl€ puodnt? rB pue;aurnue 'r.roaun

ml €uralqo"rd n"rluad Brar.{c U B ?rpa^op e-s at
eaac 'rr"rolppgJd apnlcu e ap eaapr lrual €-r rS "re1c rerrr alrJnJcnl
Inzg^€ alnqrrl€ ug o-purf"rpdruS gsug 'e1p 1so3 e nu BaJ€coAoJd

'eeurrfadso.rd rS ea1e1{€lr,r IaJ}sB rS-npup"rlsgd 'r}ecugru g nu e

n"rlued pdurl lol necSnu as rr1Aa4 'r13ed nr InrJ€ArE uI un{coJ crru
un snd e :erfnlos lrsg8 e 'pug u1 'eualqo"rd e^Iozar rS-e n"rlued

yrapr gcseaspF gs puecJacul lnqrJ?e aJecorJ le"redas 1r.nr.rd

gde urp socs alsa pu€c €areolnc pqurrqas rB1

aco"r ala8ugs orv
r"ro1gpg.rd ap edgcs e n"rluad pdurrl 1o1 gaSrru ag

areordue rS rrque"rq a.ry
pde qns a1Sarg"r;

:Arsnlcur 'a13ad rnun ala?nqrJle ?eJaurnua € 'arfnlos o lsg8
€ nJluad 'pBJ €aualap a1a13ad ileuorfcung E nu JrrurN 'rrrpsoc

-o.rd pluaruou uI pugd rr"reace ug purf II ps ^rsnlcur p'rn1a13ad
lgdseord plsn5 e.rlsgd B nrluod 1n?ol l€cracul V'pe;
ea"rd €ra rnl

psnpo"rd gc 1e.rofr.r8ur BJo lefaq8uS a13ad ap lu€rcJaruoc un
'rapr rou €l acnp rafurrl3uoc B arapurlxa F?s€acv 'Ecgrporu

as e1 erfdac.rad 'rBnlo; 'pqurn{cs as nu eralsace BJn?eu 'ale.redas

rf4d a11nw rcru ul a.rucolo.rd o rceJsap pugc '1e3 r3elace u1

('968I uI p?€p erur"rd

n;luad pleJlsuoruap ?soJ e rS lpuny-lado Brznlr ec Elncsounc olsa

Bls€acv) 'a?el rcru Burlap ps "red aialu"rlgd 'a1Sa.re runrzrlrpqns op
InJgrrrnu ac pJnspru ad 't3n1o; 'aunrsuarurp r*eaece n€ a?eoJ

w ffiilffimr

\t.

'/b,nrltYW

elBI TEtu alsa sof rcIu ap alauasop or]urp ar€c
pllfprd eaurgd et apl€c ap

1ag e1 rrfcea"r snpo"rd e oJ€ol€Aour aruedurec Els€aev ,,'rJac€JB ap
relz plndacul €l orolau rfene a.rec ap rrncac a.rdsap apfeur;o;ur
1r1g8a"rd €-^ €fap uarul€og '1nunfap-crur rfenl pA ac durrl u1"

A marunlit atributele elevilor in:

Merg la qcoala Tineri

Le place rdsplata imediatd Supraveghere parinteasca
Se mAndresc cu notele Le plac banii
Competitivi
Cautd aprobarea pdrinlilor

. i Mi.,,/|. Dezvolti o etica a muncii CautA aprobarea profesorilor

.\-a\\'- ; /./ lqi fac griji pentru viitor Se gAndesc la facultate
(Lt) Cauta recunoaEtere Lucreazd pentru a-qi cumpdra
O")
diverse lucruri
nt
$i-a concentrat atenlia asupra urmdtorului grup de atribute:

Se mAndresc cu notele Competitivi
Recunoaqtere
Etica muncii Aprobarea p6rin{ilor
Facultate
Bani
Aprobarea profesorilor

Ideea i-a sdrit in ochi din spatele grupului de atribute, lipAnd
ca din gurd de Sarpe pentru a-i atrage atenlia.

Ideea: Un plan de prime bazat pe medii. Orice elev care
Iucreazl. un semestru intreg gi are o medie intre qapte qi opt

primeqte cincisprezece cenli pe ori prima pentru toate orele

lucrate in acel semestru. Aceasta creqte la 25 de cenli pe orA

pentru elevi care au medii mai mari de opt.
Costurile erau minime, probabil mai pulin de 57o din gtatul

de platd pentru acea perioada de timp. Avantajele:

. Elevii sunt incurajali se lucreze un intreg semestru.
. Prima atrage elevii mai silitori, care sunt, de obicei, mai

muncitori.

. Consilierii profesionali qi profesorii fac recrutarea pentru

el, recomandAnd restaurantul elevilor care cautd de lucru.

. Pdrintii iqi incurajeazi copiii sd lucreze acolo.
. Publicitate bund pentru restaurant. Apare gratis in ziar

qi la televiziune.

REZU MAT

Uneori ideile sunt doar noi informalii grefate pe un atribut
qi altoite cu un alt gAnd. Doi psihoterapeuli din Manhattan
contemplau cAteva dintre atributele obiqnuite ale pacien{ilor
lor (timizi, ocupali, legali de casa etc.). Aceste atribute le-au

J
1

ea

re
F

tl$f .
,/UVVI

'olalals nc pldrugluJ os runc e3e 'axalduroc r€ru
'rou rrnlanJls uJ rode eurqruoc al € n.rluad allJaJlp rS alduns alnq

-rJ?€ uI el.rgcorro.rd rfun"rgur oleod rapr a?Inur nc pueosJad 6

'apTtul? rS alednco 'psec
ap a1e8a1 rolaueosrod g13od ur"rd erde.ra? rJaJo e n"rluad glearc

aJac€Jie gnou o ?esuel nV'pl*od ur.rd ea.rarlrsuoc - aapr Bnou o 1€p

.f_

f{1

S$ f&f."idn1e#fffifit.qr"&d$*"UwF.q ff.J*qi d{

*sq&dgs:CE$xb€dnEg*rlso'r4resse#q{9eigE**s**es***d,\"rr.&
fu"S
fi"q

',,Poti so iti doi seomo unde se termino

*4 ,no Ei incepe ceololto?"

SUN TzU

Uneori solulia unei probleme se afla in problema insaqi.

,,Disecarea" cireqelor ili permite sa demontezi o provocare qi

apoi sd reasamblezi pirlile in noi idei. Titlul este ,,Disecarea"

cireqelor - dupd primul exemplu al utilizdrii metodei prezentat

in acest capitol.
A-i da unui copil macheta unui castel inseamni a-i oferi un

Ioc in care ideile lui mor - nu are de ales decAt sd o foloseasci

aSa cum este. Totuqi, dacd ii dai un set de cuburi, el poate crea

nenumdrate structuri noi qi diferite.
,,Disecarea" ciregelor imparte o provocare in cuburi pe care

le poli reasambla in diferite feluri pentru a crea nenumirate
idei alternative.

Vezi un pdtrat in ilustralia de mai jos?

C'

Nu existd desenat un pdtrat. insd, impdrlind o lint6 in dou6,

putem percepe un pdtrat acolo unde nu se afla (secliunea curbatd

se termini brusc in ceea ce noud ne apare ca fiind latura unui
pdtrat). in acelaqi fel, impd.rlind atributele in dou6, putem forma
qi reforma componentele unei probleme in idei acolo unde nu
existA nici una.

'rapr rou pueaJa

'e1p e"rds Eun csolglpu rou afrog :aco"r opeoJ Jo€ nc Bun

'ppc elreog Ja€ nc €un'oJour€c Anop alredsap a.rec alatad

un epgdopul rB rrrnc rS ec alse alnqiJle allnru IBru uJ
ugaorro"rd roun BaJ€Josro 'rou Iapl Is altlcads"red t"raJo
1od rrteurquoc alroN 'aplnqrrlo EaIqluDSDar ps prrDarul '9

'g"rn1pcrd g;n8urs o-rlul gU€

as ueaco 3a.r1u1 rnun €uroJ€ urnc e3e '1nqu1e AIlecUIu

-ruosou reru Ioc ui mlSgps 1od rapt alIJBru Bc alsa apo?oru
ralsac€ €aunurJ\I 'np1 nr?uad Tnqtt1o atncatJ pzna?nJaJ '9

',,11?flc" tS ,,1ugurpd" ug ,,1"todsrJeJq" InlnqrJl€

J€r ',,sa1nc" rS ,,ourf rS gcnde" u1 ,,sut.tdsap" 1n1nqr,r1e

',e\p ap €un a;ratdo;de" rS ,,ata8a1e" ur ,,1eJ€das" 1n1nq

-r.r1e ',,1n1pq" rS ,,1ecrl?s" ul,1ec11ap" plnqlJl€ ltf"tgdurl
rue 'a1aSo"rrc nc lnldruaxa uI 'nnn? ap lDlralDu lrysap
,,
1D pc uaplsuoc pupr pupd a1a7nqu7n tJndutg ps pnulruoC

'r13esg8 al pugc alilelpul

pugldacce 'aur1 n.rluad a1a1nqr.r1e rl3augap Bs alnqarJ

o'aprJaalzrzruarru?gg.rc8apu3€raSpao?l€EcAaunnulu€l 1aIl€tf"Otod'?uJEI p(PJnprluurggrpgecdgapz

rrfa"rad u5 'pururnl u1 'arqurn uJ slJcsapau ap efasnurn;;

o €apal B^ Eper?s o a1Sa.l,r"rd or€c pu€os"rad g '14; r3ulece

ul alalnqrrle ppedur3 ps or€c luaur€o Top plsgo nu ltt"nf

-"rpdru1 Baurpnlrlcaroc nc A"rn1p8a1 ui Ifi"r5 aee; tf-n51

',,1.todsue;1" IS,,sutJd

C(i -sap" ur 1rt"rpdu1 o?sa ,,salnt" 1n1nqr.r1e JBI ',,1eJ€dos"
rS ,,1ecr1ep" u1 lrf"rpdrul olsa ,,gS€aJIc" 1n1nqr"r1e 'n1d
@ -uraxa oe'alnqlrlo pnop a+Ie ug lnqlrlo a"rccatJ a7tndtu1 'o

rz i"- ',,sa1nc" rS ,,ql3uatta" pure"r8erp ul a?€leJ? luns
U);:
:r) rrrnc ptrasqg'a4andas ?1p4un pnop u! nanconotd ayndtu7 .G
\uy{ /;,
d-\ .r'3 ',,.ro1a3arrc 1nsa1nc" :luns olurlnc Enop a{oc
J:,v/-: laD
!,,;aSo.rrc ap rnlnsalnc erFolopoleur rfplpunqurl ealnd 3e

rJnpou oc u1" :alsa €oJeoo.totd 'e"reoqpurtn eur8ed ad

op pldurexa uJ ',,Jolo.reolerdoa ealezuel" luns alullnc

pnop alac ',,;uoue3 a.reolerdoc ap allJgzugrr csa{glgunq

-url riu-Es eolnd Se t"rnpou ac u1" :a?sa €aJ€Dorro.rd pcep
'nlduraxa aq'nrpJoaotd nJuasa aJu'tanc pnop u3 pJunug .I

PRoBLEMA cuLEsuLUt DE ctREgE

culPesrouvluoicaderec: i,r,eiqne"?e" moduri aq putea imbundtdli metodologia

DELTCAT<
<___-\__SEPARAT_<-
-,-,-.-ctREA$A ;lT'rT

ALEGERE

APRoPTERE uNA DE ALTA

.I ltrli-\rl SI TINE
.1\.* ' ! /t

,.)' -DESPRINS ---A-.-PCUULCEAS

O

a{i TRANSPORT "DAMANT
cuTll
-

Dupd cum ne araLl, ilustralia, disecam provocarea in urmd-

toarele atribute:

delicat alegere
separat apropiere una de alta
apuca qi {ine
desprins cules
transport
pamAnt
stricat
batut cutii

Te-ai putea concentra asupra unui singur atribut, cum ar fi
,,delicat" qi ai putea decide sd creezi un nou tip de cireaqi care
si reziste mai bine in timpul culesului.

Ai putea sd reasamblezi atributele, cum ar fi ,,desprins",

,,alegere" qi ,,cules", iar apoi sA cau{i o noud cale de a indeplini

aceste atribute. O idee ar putea fi sd scuturi copacii cu mAna qi
sd prinzi fructele in plase mari pentru a reduce lovirea lor.

Sau ai putea sa pui laolaltd ,,apucd qi !ine", ,,alegere", ,,cu-
les", ,,transport", ,,pdmAnt". Fdcdnd asocia{ii libere pornind de
la aceastd combina{ie de atribute, ai putea ajunge la ideea unei
platforme hidraulice care sd ridice culegdtorii de cireqe pentru a
ajunge la fructe. Culesul de pe aceastd platforma ar ajuta la
reducerea numirului de situalii in care fructul trece prin mAna

omului, diminuAnd astfel stricdciunile.
Atributele separate incurajeazd rearanjarea. informaliei,

provocAndu-te sa cauli noi moduri de a face lucrurile. Nu con-
teazd cdte dintre atribute foloseqti sau cum le uneqti intre ele

pentru a genera idei. Este doar un mod de a adauga cdtiva rul-

menti in plus imaginaliei tale.

',,iFATlJods €atu €lsIAaJ

n;luad eJerd apurlxa ealnd Se t;npour ac u1" :EJa alllJods alsn
-aJ raun InlnJo?Ipa €oJ€conoJd 'nldruexa un rupzrl€ue l€ur PS

'ala ap r1Se"rag a? Bs Inqorl €^ ?geul 'rrfeurqruoc a?1nur

ap lgl€ pug;aua8 'ttnpotu allraJlp uI alnqlrl€ B^o?gc nc lzarc
-nl oJec uI g^rl€aJc reru erfenlls nc axg arualqo"id Iaun € 91u€q

-qur €ol€lrun rl3erncolul gs elruuad rfg "rolaSa"rrc ,,€aJ€caslq"

'AAJAS

-qo al ps erlSece €c alur€uJ Jolaualqord e"rdnse erfuale .rolfua
-r1a p8e.rle al ps $ J€ Baopl rcrg 'cruIlz ?uaJnc e1 aurf t-e n"rlued
rS .ro1t.rg.r.tTI ole lralzrglul elalrqrsod a"rdsap rfuallc ad eru-ro;ut

r-e n.rluad auns gs nfuarlc nc rrJela"r ap Inlnlclllas ttfueluez
-a.rda.r ec mdo"rd ps rS ,,uoga1e1 uud" rS ,,uferu-ro;ut" ',,o1elzJg1ut
rJg.rzrrl" ',,rfrurnflnruau rfuorla" ala aJlul r8al fs eelnd IB n€S

'Euralq

-o"rd u1 rfecrldtur rolac araJo II Ps Te a;rfplpunqurl ap o?€IIElap
rrlsa8ns purfuoc ES aJec lrode"r un alJas ps to1 ee"rturnflnruau
a.rdsap nfeur.ro;ur aunp€ ps 'rfrurnflnurau rac ad ouns II gs rrfuaqc

nc rrfela.r ap InlnlDrl;tas trfuelueze.rda.r ec tndo"rd ps ti ,,rlrurnf

-lnuau rluarlc" rS ,,uo3a1a1 uud" nc ,,arferu"ro3ul" Iun eelnd rv
'rz aJ€caIJ uI alnurur rculc op drurl pltqasoop alz€olJnc

ap lcB un 9cs€aurldapul 9s aruedruor urp €olunl 9?€o? ed tnd
ps IJ r€ aapl O 'rrfuerlc nc trfela.r ap npl pure.rSo.rd u1 e{a1t1od
pllnru rcru lgc e.r8alur € ap rJnpour e1 rl3apug5 e1 ps rS ',,afa1
-llod" '1nqt.r1e tn8urs rnun e.rdnse rza;r1;uoc:uoJ a1 ?s ealnd ry

ia rdYcNVL\O3ld =-- dolldleNyld
vldv lozSd
M VNvosul, utF
llivt dolNl
:L/ NOJI'IlI Nldd -
v'b
sncodd rddsrc rvaF

\Y- h
dl'
rr J -=>rrvrzdvrNl ldYd^ll
{h',r.-i,.vJ--r"\q
ltnnitnNlN __-_
YS\fTS lrvtiilllvlt)oa-
-P--ll-n--nil.n..,N.-:-^...--- -'
lNlcrulldl loua

:JolPruJn Inlal ul
nrcrlJas rnlsac€ alalnqrJle etedas ealnd ury 'rrfuarlc nc rrfela"r
ap Inrcrlras na puralqo.rd o oJr- arec erueduroc o rf-arndtqcul

ilINarrg ng IIlv-rSu 3a In-rnlgtluls vhlS'rsond

A imparlit provocarea:

ERI SPORTIVI

SPORTURI ,--

\ nouilt

ABONAMENT

Revtsrn DE GRUP

, t-- M/l*-: r. PIATA GENERALA

uo\! // -----....-
--..ts, 'PUBLICITATE
PIETE SPECIALE
ctu

8A PunAnd laolaltA ,,sporturi", ,,revist5.", ,,copii", ,,qcoala" qi
,,tineri sportivi" a gdsit ideea de a-qi modifica revista sportivd
pentru a atrage copiii. Are de gAnd sd adauge cAteva sectiuni

speciale revistei, cum ar fi prezentarea in fiecare luni a cAte

unui tAndr sportiv de exceplie. Compania doreqte s6 vAndd

abonamente prin qcoli qi sa ofere abonamente gratuite copiilor

defavorizali, ca parte a programului de alfabetizare a copiilor,

care distribuie reviste qcolilor qi oferd consiliere. Versiunea pen-

tru copii va atrage qi mai mulli cititori care, probabil, in cAliva
ani vor dori si se aboneze la varianta destinatd adulfilor.

Exencrllu DE GRUe

Pentru a folosi ,,disecarea" cireqelor ca exerciliu de grup,
prezintd o provocare unui grup $i cere-i si o impartd in cAt mai
multe atribute posibil. NoteazA atributele pe mdsurd ce sunt
propuse qi continuh atdL timp cAt existd idei pentru disecare.
Nu conteazh dac6. propunerile se suprapun; important este sd
ceri oricui sugereazd un atribut care pare asem6nitor s6 explice
de ce este diferit. Dacd membrii grupului cred cd oferd ceva nou,
atunci trece propunerea pe lista.

Cere-i fiec6rui membru al grupului sd reasambleze atributele
intr-un fel nou de a privi provocarea. incepe cu ideea unei per-
soane qi cere celorlalli sa o dezvolte, pAnd cAnd ali epuizat toate
posibilitafile. Apoi, treci Ia urmdtoarea persoand qi repetd pro-
cesul iar qi iar, pAnd cAnd sunteli mullumili c6 ali extras toate
ideile creative.

Cu mai mulli ani in urmd, o companie producdtoare de bere
cd.uta noi produse pe care sd le vAndd. intr-un exerci{iu de grup,

au impdrlit provocarea in grupuri de atribute. Iati unul dintre

ele:

.ro€ uJ

al€rrods rrpspd ap alrrnio?s urncard BurroJ Ppurrd Es IA pr€s Ps
dacug allapl '1nco1 el*osg8 r31 gserd o pugc Asug '1acug rS tce8uels

- ar"rpcnf ap rnlnlals€c €laqc€ru Fr€o €rurJd n.rluad Ezealuoru

rBl o.rec pdoa un ec IJ ral 'co1 e1 alesatd r13a,rr"r1od ES Bl€p eurr.rd
n"rluad €cJacuJ ral pugC '€Aaolie urp elred qlepo asncgJ aJBc nou

Inl€rJaleur rzal ES rdacul 'n;cn1 ?sace Ic€J pugC 'alnqrJle allJaJlp
ur aJ€Jolo;d o rf"redul Es olrurJad rfg ;olaSarrc ,,€aJ€aaslq"

IVrAr nzlu

,ia 'aJaq ap rrJ9zuBA ol€
*w
a"relncrlred alolnqrJle uI o-?ncpJsap n€ rS ee.recono"rd lerpnls nu
(t rrro?caJrp puge rcun?B r€op E?uapl^a lrua^op e pl€rlalnqu1 ?de
PoxV:\V),,/.V1 ..!V,aJ-O-\<\l'^J' apurl B ap aJaq ap aJ€o?gcnpo.rd nuudruoc ro4sac€ BleauzgJpul

'ase3 arygc ap aleqced uI azopqure o ps rB e3a"rre ap rro aIgurEI ap
auroJ€ nc nes gldurrs edu ppugrr ES neaJoq 'aJaq nJ?uad a1Saso1og
o aJ€e ad eac tB ec alunru ap oJeo,rzt t3eelece ulp eun edy

'glEJnJ eferd e.rlauad eelnd "re gc lr"radocsop e 'gleur"rog
orfnqr.ilsrp ap ra Bn€ala.r nc 'a"raq ap oJeo?pcnpo"rd eruedruo3
'al€JnJ agfplrunuroc uI gllqluodsrp urfnd I€ur €ra psul 'e.ref El€o1
urp auBqrn rolouoz plmqrr+srp €ra ?l€qa?nqurI edy 'n?e11alnqruJ
pde ap puie8 o :snpo"rd nou un n"rluad €aapr lrspE e dn;8 lsacy

"rorrzt ap pde PIIiCII
ase3 algc ap alaqced
I€JNJ
1€ruoJB erfnqr"rlsrp ap uafa"r

n r\l t t ,
8\\v'v(
v-' %

w

ffi&ruffiffiWxm ?ru ffi&"ptuffi

,,Ordineo 9i dezordineo depind de orgonizore."

SUN TZU

w Atunci cAnd te uili la tavanul unei s6li de conferinle ai putea

$0

si spui c6.luminile sunt aprinse sau cd lumina este aprinsd. In

primul caz pui accentul pe fiecare bec, in al doilea, pe rezultatul

lor. Lucrul important nu este accentul, ci procesul, lumina.

CAnd faci harta unei provocari, poli sd pui accentul fie pe

gAndurile individuale, fie pe provocare ca intreg. In alcdtuirea

',\'tG!-''i,' unei hargi a minlii, accentul nu este important - procesul

este. lti ofera un mod de a comunica imediat cu mintea ta.

,,GAndegte in bule" este o tehnicd grafica pentru a-{i
organiza gAndurile. Creeazb o imagine reala, tangibila a felului
in care mintea ta schileazd o provocare. ,,GAndeqte in bule" ili

permite sA inregistrezi, sddepozitezi qi sd mAnuieqti informaliile

despre o provocare intr-o multitudine de feluri qi, de asemenea,

ili permite sd vezi relaliile dintre diferitele pdrli ale problemei'

Cum ai descrie desenul de mai jos?

ooaa aaoa aaoa

Sunt dou6sprezece puncte separate qi fdrd leg6tur6 intre ele.

Totuqi, din cauza felului in care sunt organizahe,le percepem ca
pe trei grupuri de puncte separate. De fapt, este aproape impo-
sibil sn le vedem altfel. OrganizAnd punctele in grupuri, le poli

da o noua identitate.

Acelaqi lucru se intAmpld cAnd ili iei gAndurile separate qi le
organizezi pe hArtie, alc6tuind o hart6 a lor - gAndurile primesc

imediat o noud identitate. Aceasta poate fi evaluatd, dezvoltatd

qi rezolvatd, dac6 se dovedegte posibil, modificatd sau datd deo-

parte, dacd nu. Odati ce ili proiectezipe hArtie imaginile mintale

neclare, procesul evoluliei ideilor poate incepe cu adev6rat.

t6 'aF? alIIJa?IJc o1€o1 BcsBauIId
-apul Ps aJ€c aapl o acnpoJd €A BlJ€r{ €1 erurJd IJooJeJ
ffi rcpc (IceJ gs ?I193aJd Ig BS InqaJ? Je ac eae} 'nrzJgl l€ur
rrnrcnl ollroJlp gfur.rn3n nc eFngpe rfod ppeq a4 'axa1d
J -uoc olauelqo"id rurpug8 gs rA urgrut.rdxa ps 'urapa.t gs
e1n[e au e n.rluad E]l€aun €c I?n ap ruaJ?xa alsa ttt.rpq
4T/. jrsro$nrv)
rrrrnlpcl€ IB l€nzrl 'llq1xag Inlad 'rrn193a1 ap al;ndi1
rrolnc a?lraJlp nc lzolullqns ?s uo aprcads ap.rn193a1
Bnluacce e n;luad rfa8ps r13aso1o3 9s tS 91e8a p{ue1
-.rodurr nc a1apl gl€luozrJo ad edn;8 rlo4 'e.t'ac1le aclJo
n€s EIq€l o 'atlrgq ap ar€rrr ?1eoc o ISoloJ tfo6 't1*e;op
xalduroc ap nes nldrurs ap lgc €lretl ea.rc rfod tt1

'PlBuasop

alsa 1so"rd ap lgc luaJaJrpul 'asrcald rtfeuro;ut elrnd

€ ap aJ€o?Iurn al€?Ic€dec o ale 13 '1ce; al orec ad aprferc

-ose rS olalapour ap rrn?Ele 'r13apug8 n? ar€t uI InlaJ
pzea3rfp;u1 '11$opug8 al nl ar€c uI Fpour ug apfeur"ro;ur
glurza.rd IIluFi € llrpr{ Ioun Barrn?Pclv 'natnztun&tg '7

:?z€q ap IcIlsrJalcEJBe rcuro ne rrfurru
alllrpq aleol 'alezrlenptlrpul IEru ?9c oTJ ps tnqa"rl "re tS
1od elf.rgq r3oq 'rlalduro, aapl o-rlul ErlrroJsuerl as PpunJ
-o.rd eara8alafu3 €Iarpc lndurrl u1 'rtlelrpaur ap Fp€ot"rad
o ap ?€rurn arJ ?s rnqarl rE Elsacv 'Ppun;o"rd a.re8alaful
ap luaruoru un IgJl ra.t 'tacrqo op 'lS rr.rgcorrold e.rdnse
g1€Jluacuoc aurq rcru llnru o?sa €? Baluru gc uedocsep tan
'ea e1 rcrolul al pugC 'a1pz e^a\ga n"rluod alredoap elr€I{
aund 'zBc lsace uI '1r13rur1au g IaA llq€qold 'aepr o Itru ouIA

III nu g1l.8un1a.rd ar€lacrar o pdnp gcee'e+reri Pz€1pnls

'ea a.rdsap al€l JollJnpug8 rS .roprsa.rdrur B glJel{ o Qzeaat)
'erfnlos prpJ or€colo.rd o nc rfun;;uoc al pugc :laJls€ 'racrqo

ap 'a8rncap lllulur E IIJEII raun e oJlnlgcle ap Insacord

'ra InJol€oJc 'aut1 n.rluad suas ?qrc 9s alsa
gzealvoc ac €aoc 'Ets€a^Irlod as rf 9s orec IIluIur "io1tf-rpq € arrn?

-gcl€ ap Epolaru o eslug tS eur.ro; Ia^ Til mfrc"raxa utl4 'g.re,rod

ap I€rrrru€ rnun IIZoc er\ey8e ap alpgr{ ad a1t1u9"rl lsoJ rJ rE
pc.red ap P?€re rf"rpq aleun 'oul? ap greJe uI aulcrro n"rluad arBlcau
luns aluoruala arlulp aprfela"i pcep pln5ar uI alsa 'tfnsug aurl
nc rcrunuroa ps e1n[e a1 e n"rluad E?eaJc alsa BUBI{ acaJ€oaq

i'i1i,Y">i 'viti1;^.l,/-r. Cuuintele-cheie . lgnora toate cuvintele qi frazele nerele-
vante qi concentreaz6'te doar asupra exprimdrii lucru-
c{L
rilor esen{iale qi a asocialilor pe care aceste ,,esen!e"
sd le trezesc in mintea ta.

,o). Asocia[ia. Stabileqte conexiuni, legdturi qi relalii intre
informa{iile care par izolate qi fdrd leg[tur6. Aceste
conexiuni deschid calea catre qi mai multe posibilitali.

Eqti liber sd faci orice asocialii doreqti, fdri sd te gAn-

degti dacd allii te vor inlelege sau nu.
Un om de afaceri care cduta noi produse a alcdtuit o

hartd cu diferite idei. Aceasta i-a adus aminte de analiz6,
care i-a amintit de psihoterapie, care l-a dus cu gAndul
Ia Sigmund Freud. A scris ,,Sigmund Freud" qi a dese-

nat un cerc in jurul lui. Acesta i-a adus aminte de o
pern6, iar aceastd asocialie i-a oferit ideea.

Ideea: Produce o pernd cu imaginea lui Freud pe ea
qi o vinde ca instrument pentru a face singur analiza.

4. Gruparea. Organtzarea harlii se apropie de felul in care
mintea grupeazh conceptele, facand ca informaliile
incluse in hartd sd fie mai accesibile pentru creier. Odatd
ce ideile sunt grupate, incearcd sd adopli punctul de
vedere al unui critic care vede aceste idei pentru prima

datd. Aceasta i{i permite sd ili testezi asocierile, sd vezi

informaliile lips6 qi sa identifici zonele in care ai nevoie

de mai multe idei mai bune. Alcdtuirea unei harli a

minlii este un generator de idei. Nu ili oferd materie

primd, aqa cd harta ar putea sa indice zone in care ai

nevoie sd aduni mai multe informalii.

5. Implicarea conEtientd. LlcdLuirea harlii ili cere sd te

concentrezi asupra provocarii, ceea ce te ajuti sd tran-
sferi informatiile despre ea din memoria de scurtd du-
ratd in cea de lung6 duratd. in plus, implicarea con-

qtientd. continud ili permite sd grupezi gi sd regrupezi

conceptele, incurajAnd comparaliile. Mutarea gAndirii
in bule produce adesea idei noi.

Sd presupunem cd provocarea mea este: ,,In ce moduri aq
putea sd imi vAnd mai bine serviciile de consultanfd?".

Scriu esenla provocarii, ,,vdnzarea serviciilor de consul-
tant6", in centrul paginii qi desenez un cerc in jurul ei. Apoi fac

'IIuTtu c
-
-nl rrlElrlBc €aJrlglgunqur nJluad ,,rrJPJocap BaJ€uorlsoC" 'g
JolrJnlsoc BaJ€AJosuoc nJluad rar8Jaua eaJ€uorlsac '? s

'alBnlc€ alalard r^rasop E nrluad rrolrnqrrlslp ap 000'? 'g
'lnlunupru€ nJ rS ppuorlnlrlsur 'p1er.r1snpur :afer4 '6

.AJEJ

-ocap rS rJolnc 'purrunl 'giell ap p?€Jnp :JolrJncaq ala?nqrJ?V 'T

:ne.ra gprfrur E1"r€r{ ur ne"rn5g ar€c araqc-a1a1dacuo3

'96 eufed ad e"rede Eprfrur rnl €UEH

'runrxauoJ ?ncpJ B rS r.rnc"rac l€uasap

e 'a1unu ur lrual €-r ac aJ€nur?uoc ur srJcs V ',,rJolrnqrJlsrp ap

000'1" 'rualsrs un op rS ',,aJ€ururn1r" 'saJotd un ap n"rcn1 lsece le8

-o1 e rS rur5ed raun InJluae ur ,,rJnJaq" srJcs V 'alrJFZugA Ecs€aJ

-Eru IgI ps EaJop rJncaq ep rruedruoc raun alalurpaSa"rd-acrn
'a?€lrunlJodo ep ;o1a1urf efut.tr"rd uI Fcrpe 'aunq reur rrfeuuogur
ap arolau ru€ apun E?BJ€ rrur BUer{ 'sn1d u1 '1euos;ad-uou rS

puos"rad Furla>i;reur ur"rd rS rJppu€uoca.r ur"rd alrrJrlJas puel rrrrr

ps rsasoloJ II EU€ri urp urfqo Ir or€c ad Fur1ory€u ap InuBId

ts- tl 'a?l?uTi pterd ap alaSru rA rou rfuarlc rrprfualod 'rolau rou
nc r{uar1c rrlSog ad pnlcur rJ €alsaJ€ :a?Df.un?rodo ap a?u?J 'g
u 'rrnur€r o?lraJlp ug aluelrodur aruJg rS apuorsago.rd rS aprc
n. ,tJ
'-;/r'.r']t'''l -JauroJ rrfercose ap rJolcaJrp rB r;a8eueru 'rfuarlc luns aJec

aprfezrue8Jo ur orzrcap ap rJo?ceJ 'rfuoqa r3erace nc pz€aJanl
e"rec rlSruorsago.rd rfle apnlcur r€ €a?sac€ :pJuan/ut ap a7u1J 'p

' alelrcrlqnd'a"recrlqnd

'1ncr1qnd nc nfela,r 'p1ca;rp p13od :Tauostad-uou Sutlaz1tDry 'g
'apuorsaJo;rd rrfezrue8"io e1 eaJarlrJe rS apuos;ad

rJoslJcs '1ca"rrp uoJalal ur"rd a"rezue^ :'louosJad SutlatltDry 'Z
'al€rcJarrroc rrfercose op rJolcaJrp rB r"raqcu€q U JB unc

'fiuat1c-uou ti tJuaqc 77SoJ ap alnrpJ'trppuD'ruocat uud atnzupy 't

:gfuellnsuoc op alrrcrlJas pug^ Irul gs e1n[e gru
e n;lued ropr alaJ€o?guJn Ezealnurrls rJncJoJ ep al"rndn.rp

'aJBo?EruJn apur8

-ed ui rsp8 rfan II In?Bllnzag 'ala?1e ap olaun nurT nc a1-npue8al
rB r.rnc"rac puguosap 'olurur ur aurl rrul aJ ?o1 nrJcs ES nnur?uoo

'putFr.ro Iac ap a8al lg Es aJBe arurT o rS rn1 1n"rnf ur cJar un zauasaq

'nrros II 'ar€rolord a.rdsap pug8 11e un nc praqll arfercose o

\

ll /aAflutkrA LA
()PAANTZAI
J

a-: -.\ \^Z .-'i#rA^/\ ,,/ /cr RtcpoNDINlA\ /-vkYt5LAt il cu 1
Lv-A€l\l-/A-R)E .'
Ir*o1o'n1J '1-,p^uaeLt^cu*t
.\t
'//
.s-
(t}u J-'- I
DIPE(TOKIDL
a

, Art()r.tATl I ) BANciltPr
\4 ^/'l , ,/ \{^c}.-^F
{ r,au er
. Jruouet tnt ti \'rr4rurr,r.r-qr+prt-t /

.-k-[-cs"olM^-A-N)\-D-A-1I?tJ (.- ^\L,rlvtnjt L,t L d*iff;\/ tNtl UFUIA

10Nqut rANIA ' \rt-,O-*.rl'>

tA I'r^F'KrllgY Drktfl()Rl Dr )
A!:00tA Ill
cLru'lIl
1 -courycrnLr- ;

- crrriltl \ -L

rlxrr/ ) trNlLl/l
t,1 OPlrkl UNITAT

N0t NtvOt f7,rr-rurjnri\ Lf "^urrtg4Lali -

-/-u-r'Lrrrul,

LI v l1\
\il l\

+

Harta a devenit tot mai complexd pe mdsurd ce a lucrat la ea
qi l-a fdcut s6 se gAndeascd la afacerea lui in multe moduri noi
qi diferite. Cercul care a produs ideea finald a fost cel care

conlinea,,gestionarea energiei".

Ideea: A creat o divizie de gestionare a energiei care evita
distribuitorii gi se concentra pe piala industrialf, qi pe cea
institutionali, permilAnd clienlilor sd micqoreze costurile pentru

energie. Ca o consecinld, compania a incheiat contracte importante

pentru becuri. El s-a exprimat astfel: ,,Harta a condus la o cascadd
de idei care ne-au motivat sd ac{ion6m gi sd crelm o noud divizie".

'B1B1Tn a?sa rs a?saapJ as 'oprard as €o I
'a1unu ug al3eucour tfg ereluecs pugc rcunl€ crruru rcsJ nu pc€p
'r3n1o;, 'apur.rde as € ap o+urculr8a"r1ug runl Jerr{c 'rugurpldgs 'e1z
csaucoru rJncoJ rcnu a+sace 'rro e11nur rutu alac aO 'lapl uI ucnqzr €

ap alurcul rrferu"rogur alpur reru nc oleluaurrle rB alnurfa.i?ug aU

Es ornqaJl 'rJoaun lea"reaono"rd errloza.r rf-e n"rlued arolau r€ aJBc
ap alapr uI Jerqc ?IuJoJsu€Jl as rJncoJ rarru alsace 'rroeun

'1uar1Suoeqns ur 'alredep rcu 'rB

rrlco BI as-npugcJolu FlrncJrc apn{cug 'lrtzgrt alsa pugc rcunl€
'arec cog crru un-Jlul al3eucnqzr rS arlrgq ad a8lncs os 'guBur
aJ?gc psnusu€Jl else 'alurru ug apur"rde as :Flelurru aralugcs glrru
-nue o e1 Funfe Es plnl€ al rrpcolord raun Illrpr{ €arrnlpclv

IVhrnzlu

bD
E

u

*+.

TJrs:o$",'o)

vQ.\1' U^litL, Ui r1,

"(-1d"
-r'( :v'

ffimsxwffiffire

,,Cel core iqi poote schimbo toctico
in funclie de oponentul lui qi, prin urmore,
iese victorios, poote fi numit un conducotor divin,"

SUN TZU

Manipularea este sora creativitalii. Atunci cAnd imaginalia

ili este la fel de goald ca privirea unui osp6tar, ia un element

existent qi transform6-1 intr-o idee noud. Jine minte cd tot ce

pare nou este doar o adaugare sau o modificare a ceva ce exista

deja.

saffw

Vei observa cd SCAMPER (verbul ,,to scamper" inseamnd in
limba englezh,,a o lua Ia fug6". in cazul de fa!f, este folosit ca o

abreviere formatd din ini{ialele etapelor acestei tehnici - n.tr.)

este mai lung decAt orice alt capitol din aceastd carte. Aceasta

din cauzd cd vei gisi o coleclie de noud tehnici pentru a transfor-

ma orice obiect, serviciu sau proces in ceva nou. Mare parte din

acest joc al minlii este dedicat exemplelor particulare, care pot
fi parcurse pe rAnd ori pe s[rite. Totuqi, ar trebui sd dai mare
atenfie celor noud tehnici; pe mdsuri ce citeqti despre ele,

incearcd sd ili pui intrebari despre cum un televizor, o servietd,

un hamburger, o ipotecd sau orice alt proces ori obiect pot fi

imbunitn{ite. Ideile vor apdrea aproape involuntar.

Poli sd transformi iepurele de pe pagina urmdtoare intr-o

ra\6?

as€S alsa luaplla InsundspJ 'a1Se.rtg ',,locaza"rdslaJ? Inl ealelpurnl
alsa a.re3" :ea"reqat1u1 e1 rsg8 rfod e1r.ra;tp t"rnsundsgJ a19C

'punq i.Dlu Dac also pc luopllo aullap ac adnp gs€ap
alsa 'aunrfdo e"rn8uis a.red pa n"rluad Pseal€ oU BS col uI

'suas ap guqd reur lptu ISoloJ o € ap €rzrcap aceg psug 'a.rep

-Joq€ ??uaprna reur eac rl$asolog qs colap pcrpardurS al nu
a^rleuJall€ rapr JoloseoJournu €aJeulquo3 'rplftut Boapl el

rJJoluJ a1 gs rode ;et 'ortt1€uJall€ ap Jprunu un e"raue8 rfo4 '9

'rrcrJaurv aI€ aJ€?uourlB allJnlaclqo aquIrIJS Ps ea^e aJBe

ldacuoc un - ,,lnpoo3-1se;" lr"redocsep € pugc Inl alaJaxlur

-Tllnry n"rluad 9fe1d o a?lo^zap ES ecracul cory deg 'puoJ
-alal lelualur € 'qrurqcs u1 l,1'rlrpne le"rede un azaluolul
Es BcJaaur ac drurl uI Insaccns luedocsap B IIag ueq€Jp
ropu€xalv 'Fl.rts gs tS rctpt"r al Es rarl tS gcnsn as r{ e"rn5
'pcnrcgur 1n"rpd ac€J as rf 'saccns lsace rrlqo pugc '91due1
-uI as nrcnl lsac€ pugc 'Rzr'e) ul Erualqord nc p;n1p3a1
o rcru aJ€ nu aJec saccns ap aapl o g eelnd J€ B I?euJa?l€ O 'v

'unq

reru aJruJod ap pund un $ € rpalop ealnd rB-s €AIl€uJallV '.r

G

'lcaJrpur tepeSe'o-pugrrloze.r'rauralqord alaluau

-oduroc rzafue.reat gs e1n[e aleod a1 E^rleuJa+lB aapl O '7'
'erualqo.rd €Alozar aleod rf1 a,rtleu.rel1e olropl arlurp €un .T

Ls :rJnJcnl Bla?gc pldurglur as 'a.tt1eu.tolp IapI tlnec pugc lcunlY

*w '1e8t13gc ap Inlol Ie rep 'a,rr1eu"ra1p
rapr rzaJauaF pugc lcun?e lnp"rard ap clrulu IE nN 'elesue3
g
*l r1Sa.rpur tJ3 gs gleporclu Eclrls nu rep 'atSo.t Eilq o rlSa.rourru nu 9s
ealnd re-S 'Eln5und ug rrBor allq a?1ntu reru aund e ec p,ttltzod ap
&
UC rS pp11os ap IaJ €l prnpaco"rd o elsa a^I?Burall€ Iapl ap €ar€rauaC
'a1Sa.rc J€ €un a?Eocs E op alasueB 'rr3o"r altq 6nepe FS €nurluoc
^R. .iY\'/( .'/1/
r€ gcBO 'olnzgcs aUBoJ g re at*o.r eac ad aleots o e ap alesueB
-n' \'
'arSo.r €un r€op rS aqp alTq ap IIur nc pln5und o eale I€ gc€O
'1|glrpqrsod e1e1dr11nur aJluip Bun reop alsa allrnranl ntrd

€ op poru arrro 'rfod rapr a?lntu rcur lga tfnec ps a?sa Pnou oapl
o aurfqo € ap a1ec punq rcru €aC 'et er{eur8eurt n"rluad nJls€z
-ap un olso alufiu uI aurl rf1 a"rea aept erut.rd el €lIuIII al V 'Iou
rJnJcnI allnur reur rS ul lequlqcs t3 eleod nou nJcnl lsacv

'Iou IJnJcnl uJ alualstxa alasnpo"rd rS oirapr

1t / €rrrJoJSu€J1 rS elndrueur rfod 'eouauras€ aO 'EruJoJ apur"rd
ll / elel'csn;q - eldearp a.rds ape.r8 ap rcazgnou BI o-pugcrolul

UJ eur8ed pzealndrueru 'n.ran1 JSacE rreJ gs na.r8 alsa rfl pceg

- ''1., qi jumatate. Totuqi, vezi cdte alte rAspunsuri posibile poli gasi
l;\!
inainte de a citi mai departe.
(-. -'lt' Sunt qase variante: Daca impar{i in doua numeralul 13, oblii

1 qi 3 (t/r). impar\ind cuud'nful ,,treisprezece" in doua, oblii '.'
litere in partea stAnga. TransformAnd 13 in cifre romane qi
imparlindu-l in doud intr-un fel oblii 11 qi 2 (XI/ID.

Variantele sunt provocatoare; te obliga sd depdqeqti modelele

obiqnuite de gAndire. Dupd ce termini de citit acest capitol, te

vei trezi mergAnd pe cele mai neaqteptate cdi, deoarece vei qti ca

adesea duc la profunzimi qi idei surprinz6toare - idei Ia fel de

uimitoare ca un pdstr6v care ar inota in cana ta cu cafea.

SCAMPER este o lista de intrebari care stdrnesc idei. LTnele
dintre acestea au fost propuse pentru prima data de Alex

Osborn, un pionier in educarea creativitalii. Mai Lttrziu,
acestea au fost aranjate de Bob Eberle in aceastd formul5

mnemonicS.

Substituie ceva
Combind cu altceva
Adapteaza la ceva
Modific6 sau Mareqte
Pune in alt scop
Elimina ceva
Rdstoarnd sau Rearanjeaztt

Pentru a folosi SCAMPER:

1. Izoleazd prouocarea sau subiectul la care urei sd' te

gd.ndeqti.

2. Pune tntrebarile SCAMPER pentru fiecare etapd, a
prouocd,rii sau a subiectului qi uezi ce noi idei apar. A

ffiK:,ff:;-,*,pune intrebarile este ca Ei cum ai bate cu un ciocAnel

GAndeqte-te Ia provocarea: ,,ir. ." moduri aq putea sa-mi

imbund.talesc tehnicile de vAnz are?" . Mai intAi, identificd toate
etapele procesului de vAnzare (cum ar fi prospectarea, prezentarea'
depagirea obiecliilor, incheierea, verificarea, actele, gestionarea
timpului qi aqa mai departe). Apoi, pune intrebarile SCAMPER
pentru a genera o mare varietate de idei despre redefinirea qi
transformarea fiecarui pas al procesului de vAnzare.

6S 'rue ap rcazrcurc e1 sunle e pugC 'alggil ap a"reqed lnpu€A € rue
ocaze.rdsalde3 ap aruorl rS "rerlqorur lua8e 'lsruerd ?soJ e '1nacq
ffi
aseuopueq€ arec 'arco1frtu Bs€lt urp Fu€osJad o e"ra co"ry deg
uJ
cl- uldhtvcs vclorlhr Ydnq ruleHngl^tvH

Dv--c 'norrq 3p JolaJ
-et8e e alnz'qtln gfln o'aJ€ruJn ut.rd 'puga.rc 'rop"rolnc 1e poc un
pdnp aurp"ro u1 asnd g p+€od ps Bolsac€ nc asur.rd oialuouncop

pec,nn;lpuapdnrreol,nlanac?rlrlasJlpqu:*l ,n,o:r:rq1e1p:a,3::e;;3,exs,n"p"o,":rd::e::r:S:a:.:r:eolnc

1ajefie nc rrJapurJd Tnsnnat alsa aJeC .

LRJefie lurp lou?Iil?Ia g aleod a3 o
[R]efie n;luad rsg8 1od 'trpzryln atp a) .

[e]efie e1 e8ngpe rres uplu 1od a3 .
TeSetEe nctJtpotu 1od urn3 .
[a]efie el n7dnpn 1od a3 .

aelac?ie €oJc € n.rluad eSet8e Dulqlaoc 1od ac n3 .
[R]efie u! yryltsqns g aleod a3 .

:as-npugq
-ar+uI rapr alnec gs adacul BA 'lnsnpo.rd gcseafplpunqurl ISI ps

alSa.rop norrq ap age;8e ap ro?pcnpo.rd un ga uraundnsa"rd gg
'arezug^ ap alraruqa? IiEl

-punquJ rf-e n"rluad lapl ap urrxeru InJgrrrnu e.raua8 ral 'aJBzueA
ap rnlnsacord e gdela oJecarJ n;luad nJcnl ?soc€ neJ ?cBO
',,a"'loJ?l€ urnC" ',,7"'enac11e a3" 'r,i"'1od tun3" pugqaJlul pnul?
-uoa rode TS UgdIAIVCS rrgqar?u1nc erfeupe-l rf-gzea1nuir1g

epunq letrr IJ "re a.relcedso"rd ap JollJnpacoJde atnfuotDal aJ .
lea"relcadsotd pynutn$pr rJ aleod run3 .

lzalcadso.id a.rec uI Inpour urp Dunarla 1od o3 .
iundocs a?ID ug Baru eoJ€?cedso.rd aund 1od utnS .

eEAac

e8ngpe 1od rg runc nes zelcadso;d a.rec ul FIaJ uptulodutnS .
lzalcadso.rd arec uI FIaJ €qrunlcs nes nc(tpour 1od urn3 .

iB^rnalle

e arelcadso.rd ap €polour uip erdoc nes oldnpo 1od a3 .
l,pJnpaco"rd pll€ nJ ealelcadso td nutqutoc 1od urn3 .

elunc€

csasoloJ o aJBc ad eec n.rluad lnlusqns ps 1od g,rnpaco.rd a3 .

:a1-pq€ar?u1 'ade1a rolsac€ USdIAIVCS pcrlde uncv ',,earpl

-cadsord" rzolozr Fs lgJglor{ rc-a? Ec ruaunds ps 'nldruaxa ag

.\ t M/t.2//. Ray Kroc a parasit afacerea cu pahare de hArtie qi a pornit Ia
drum sd vdndd Multimixere, un mic aparat care putea face qase
(-.$'" milkshakeuri deodatd.

Oa intr-o zi din 1954, un mic stand de hamburgeri a comandat

W opt Multimixere. Curios, Kroc s-a dus cu mica lui maqini

lSS pr6fuitd sd investigheze. A fost uluit de volumul de afaceri pe
care Dick qi Maurice McDonald iI desfdqurau. Fdrd sA wea, cei
doi descoperiser6 conceptul de fast-food - feluri de mAncare pre-

vizibile, omogenizate, repede qi uqor de preparat. Fralii McDonald
simplificasera, economisiserd qi minimizaser6 standul de ham-
burgeri.

Kroc qi cei doi McDonald au stabilit un parteneriat care ii
permitea lui Kroc sa gaseascd noi locuri pe care sd Ie deschidd

qi sd le conduc6. Ceea ce a urmat nu afost succesul instantaneu,
ci obstacole qi provocnri. Ray Kroc a devenit miliardar pentru

ci a identificat provoc6rile corecte qi pentru cd a transformat

informaliile existente in noi idei pentru a Ie pune in aplicare.
Iatd cAteva provocdri cu care s-a confruntat qi felul in care

principiile SCAMPER i-au modelat ideile:

S _ SU BSTITU I E

Problemd,: Fra{ii McDonald s-au dovedit a fi parteneri de afaceri
Ietargici. Kroc era ingrijorat cd gi-ar putea vinde partea cuiva
care nu l-ar mai fi vrut qi pe el.

Solu{ia SCAMPER; Substituie cu un alt partener. Kroc nu

avea bani, dar era hotdrAt sd cumpere partea celor doi McDonald.

Kroc a adunat cele 2,7 milioane de dolari necesari de la John
Bristol, un investitor ai cdrui clienli (fonduri de finanlare a
facultalilor) au oblinut un profit de 14 milioane de dolari din
investilia lor. Urmdtoarea substituire a fost listarea la bursd,

pe care a fdcut-o in 1963, imbogdlind multri investitori.

C : COMBINA

Problemd,: Ray Kroc a pldnuit ca primul stand de hamburgeri
sd fie in Des Plaines, Illinois, dar nu iqi putea permite sd finan-
!eze construclia.

Solu{ia SCAMPER: Combind scopurile cu altcineva. A vAndut

companiei de construclii jumdtate din titlul de proprietate in

schimbul ridicdrii primei sale cladiri.

A : ADAPTEAZA

Problemd,: Ray Kroc era interesat sd g6seascd ceva nou in indus-

tria alimentard, dar ii lipseau ideile.

'Ecs€a^rJls as nu Ps ?dnsapap op alasnpoJd
€c nr?uad azas€ar ol gs nelnqarl s(pleuoqcry IIlEfEFue 9c eaund
-nsa.rd aJBe JBp 'ra n.rluad ?uarcga €Ja aJ€t IaJ un-Jlul alasnpo"rd
n€Fqure t"ra8.rnqureq n"rluad aur€c ap rlrollnqlJlslq :pualqord

YZVEUOsCltrt nvs YNINI-I3 - 3

rolrlJlr{c a1e a*et.rn t"ra1Sa.rc nc €asap€ Elurl4uoc

as arec 'r.rolrladuroc ap gl€J afeluerre s,pIBuoOcIAI llJaJo € 'a3€tln

Ilro?€p Flllq leco.ro.rd e gcrlrlod Elseace rBoq 'eprfrul allrnl€col

aJ?urp al1nur r-Bur ?gc le.rgdrunc € toJy 09, Ir-tm u1 'Eauoulase aO 'IJaIJ
-lqJul urp neauolo.rd raruedtuoc alIJnIuaA aJlurp obyI'066I TTIrB ul
'alrlr{c rS pzrcue.g ap olaxBl gcseelpld ES €Inqar+ ama 'mlnlez:ormrJ
€rJrr{cul-qns g gode '1eao1 un €llo zap rB et"rtqcul cory Inl erueduro3
'arerTrqour Irac€JB ul s(pleuoqctr l snporluIY :AgdIlMJg olJnlog

'?TuaA ap asJns e1p a"radocsap ps alolou €aA€ toJX :pLualqoJd

docs I']v N! ENnd - d

's1e88ngcptr ua{cqC rB qsrg-o-1a19 'ug;nrycry 339

rS 'a1e1p a.r1ur.rd 'le8nppe e nrzrg+ Ietr\l ',,t€tr\I 3rg un elSeln"rls
-uoC" 1nunu 'r.re1op ap au€oqlur 0T ap nrura"rd un nc sJnouoc Inun
1nrparuJalur ur.rd ,,ce1413rg" p1r8g"tpui l€aJe V 'nluaur ul aluau
-rpos rou p8nepe rS 1n.ra8"rnq a1Sa"ipry :AE1IAMCS nfiryog

'92€q ap Inruoru ppul?xa

rS-gs nea.rop azlcu€l; ap t"relar"rdo;d ap Jprunu un :pualqord

SrgruYhl : N

'losqns uI lJ€rrr aJeo?ell?ua^ pugluolu IUo?JeJ l€AJas

-uoc € cory 'ar€llzodap op €uoz pcg1pory :AgdI MJg otJn1og
'n€AJasuoc II aJec 'tn1n1"re*ep

olrJn+ugl e1 rBndxa 'pru.rgs ap ps€ld utp r"rnSoc u1 '9le3e neaurf

rI ppuoqcyii I1€.r3 ec drurl u1 'losqns uI Igolr€t elrzodep cory
e ualar.rd un'pul.rn utp aloc uI 'sacens F"tE;;ep
g - Irualsru leuIoza;-
rarprueJ elafa"r .rer rS ter ?€cracul y 'pfualsrsuoc p"rp; rA
Lil 'ppuoqc141
{}-
uL rzrdrsur ne"ra lqeur8lJo Iac unca"rd 1sn5 t3elace nBaAE nu 'srour111

u1 'co.ry Inl IB lecol Inurlrd ug rfncg; lil[crd IgoU€C :p'u]alqord

YClll(Iohl : N

'lnpooJ-?s€J - fnou-nou ldacuoc

un eaJc e n.rluad sppuoqctr{ Iop Joiac ale arezuerr ep aldurts
alapo?au azaldepe ps lsoJ B cory Inl € aapl €aretr I 'tilfp-td go1"reo
ap arf.rod o n€s olpgr{ ap eFund o-rlul "ra8;tnqureq un pugzug^

p1euoqcl d ttletg neacgJ II ar€c ad t.race;e ap Inunlo^ ap lmp
lso.I E cory '€Alnc?i€ €aapl pzealdepy :AE1I MCg ntJnlog