Michalko, Michael - Jocurile mintii

'\o\.r\,L r\:l ivr. bancd in care clientii inmAneazd banii qi formularele unui recep-
| // {ioner care le transmite unui lan! de func{ionari pentru a le

U procesa. in loc sd aqtepli la rAnd, te po{i aqeza intr-un fotoliu
a0 confortabil, intr-o atmosferd ,,plicutd, sa te uili la televizor, sd

w@ citeqti reviste qi sd bei cafea. Funclionarul te va chema atunci
?q3 cAnd tranzaclia este incheiati."

DESENUL MINTII

Ce este mai intunecat: un pom de Criciun sau mazdrea in-

ghelatd? Homarul are gurd? CAte ferestre ai la sufragerie? Dacd

litera ,,D" este intoars6 pe spate qi pusf, peste ,,J", de ce ili aduce
aminte? Mul{i dintre noi gAndesc vizual, nu verbal. Ai putea
cere fiecdrui participant sd facd o schitra a ideii lui despre cum

se rezolvi problema. Schilarea ideilor oferd stimuli vizuali pen-

tru a-{i aprinde imaginalia.
in timpul unei repetilii cu ,,La Mer" de Debussy, dirijorului

Arturo Toscanini ii era imposibil sd descrie efectul pe care il

dorea de Ia un anumit pasaj. Dupd o clipfl de gAndire, a scos din

buzunar o batisti din mdtase qi a aruncat-o in sus. Orchestra,
fermecatd, a urmdrit coborArea inceat6, gra{ioasd, a pdtratului
de mdtase. Toscanini a zAmbit mullumit cAnd aceasta s-a aqezat
in cele din urmd pe podea. ,,Iatd", a spus el, ,,cAntali aga.".

Panoul de irnagini. Aceasta este o tehnicd pe care centrul de
design de Ia Ford o foloseqte pentru a gdsi noi modele de maqini.
CAnd incep sd proiecteze un automobil de pret mediu, designerii
aicdtuiesc un panou cdt un perete plin cu fotografii qi desene.

Folosesc imagini pentru a rdspunde la idei ca: In ce fel de case
tr6iesc cumpiritorii? Ce fel de ceasuri iqi cumpdr6? Unde merg
in concediu? Ce fel de tablouri au pe pereli? Cum aratd cutiile

Ior de cafea? Cum se imbracd?
Pe misurd ce panoul de imagini se dezvoltd, incepe sd se

formeze o idee despre cine va cumpdra maqina qi ce l-ar putea

atrage. Cu cAt procesul de design inainteazL. noile proiecte create

pot fi comparate cu informaliile de pe panoul de imagini. De-
oarece este vizuald, comparalia poate fr fdcutd rapid qi - iarlqi,

deoarece este vizualS - experienla nu se dovedeqte a fi restrictiv6

sau banala.

Atunci c6nd lucrezila o problemd, dacS gdseqti imagini, foto-
grafii sau diagrame care sunt relevante pentru linta ta, lipeqte-le
pe peretele din fala ta. Adaugd la acest panou qi alte materiale pe
mdsurd ce noi imagini devin disponibile. Amestecd-li printre ele

ideile qi schilele.

rii: 'ro nc gunaJdrur pugJcnl 1ns€d puri
()
ps rfleyac ad ruplnle r-Es rnqar? rV 'Eur.rn urp 1nlols apur"rd rS-e
7
n.rluad 'arfeurrog plle nJ nes e"rn5urs 'urn.rp e1 cseu.rod rcun?B JBop
&c^ rS a"reoru nBS oJ€oqz gs glqedec alsa pugc Aued glnzgc ea.rgsed nc
ugur?J ealsacv 'a"re;rgde rS urft"rds rJaJo r-€ n"rluad Ez€atuJn o rS ea
"1$nt r\, u{ nc preoqoc a13g8 gnop a1p'arferuroJ ulp apec r* grure ap roJ un ap
plIuBJ alsa nBS elSarrguloqurg as gcsgF o puga 'pru.rn urp alac uI
'aJapaJJur ap rzalop nc rrJolpcnpuoc rugfe.rncul au ES rnqaJl re roir r$
'ezalr gurfuaur rSg gs a1urug urp olac ad efe.rncu1 a1 e n"rluad aleds

up ap8gF alalSgp 'pns a,rds greoqz a.rec a1a13g8 ap nES arfezrue8ro

o-JluJ ezealJn4 aJEJ rruaur€o ap €qJoA o?sa pc ar; 'a1ue1rcr1os
rolrurar€s Inz€c ut Fqunqcs nr uac€J ps crFol a?sg '1ncol er rg elp rS
rnlnlols €p€oc €l acar? 'a13osoqo mplols €a?uruJ urp ecsgF pug3

'rou nc arfca"rrp r3eaaae u1 pldea"rpug as

ar€c roc na arfeturog ur uraugrrrp.r 'gcsg8 o ?gc E?ecapnf plpru ap

IaJ BI ura^B pceq 'pfuJ urp BarpsBd ap gllraJo Qr€uorsuacse ef.roJ
ap elryo"rd e n:r1uad dn.r8 ur alnr acJ€o?ur as rS g"rnSurs eJnqz

E ap EaJ€llncg1p csnrq alrurs 'arfeuuog urp osar gcsg8 o pugC

"rol alolerns ap E?lraJo erfe"ralacr€ ap as-npursoloJ pzeaseldap

as Ec nJluad .roSn reru rS epada.r reru llnru ar{eurlsap e1 Funfe

a1a13gp 'nr"rdo"rd luoc ed ernqz "re a"rgsed ar€rou pc€p lgcap areur
1e-vr obIL urfnd Iac nc roqz ap arr€ o p8rlSgc 1o1s ln5a-r1ul ,,,A,,
ap purJoJ ur pu€Jnqz 'ra BtuJn urp Bac n.rluad luapuacse ?uaJnc

un EzBaaJc 'rdue ulp Ep a;psed aJ€rag pugc rcun?y 'gdrqca ur
nJtnl ap Iapou unq un pJaJo acareoap 'eSe gJeoqz ala arec n"rluad
In^rlou a"rdsap elurrl* lr"radocsap e or €l rl3apug8 al Es rnqar?
rE ',,f\" ap BruJoJ ur pugJnqz aq1g8 rzo^ pugJ aJeo?rrl €?€O

-|. nZSU

.rrlaurolr{ ap Elns o BI purzuoq ap lrlll

rarl prunsuoc arec rB p{uarcr;a n;luad lelcaro"rd 'XCO Inlopotu
r.alo e n.rluad r.reu8rsop ap gle?dep€ +soJ E €rn?sac€ B ?lernlcnrls
€rrrJod 'gDrru€urpoJoe EruJoJ ep lcag.rad nldiuaxa un '1deg ap 'a1sa

e?sace ga lr"redocsap nE ro 'ar1nc o ec 'sofp"rlgd nps rnlnd"roc €pnrc

uI 'la aJlurp Inun ap rfr"racnc lsoJ nB rr"rau8rsaq 'rcrloxo "rol1Sad

alrJolnc rS ap"rn1xa1 'alaru"rog ep 1r[p"rrr u"ra .rau5tsop u.n 'a?ues
-aJolur rge;8o1og rS aru.rog asuud n€Ja aJec ad rulFeurr ap aJeru

noued un nEaA€ zuag-saparJalN el ap alrqouo?ne ap rr.rau8rseq

,.u r,R I116^\

t{t^\- ] ''l tJ',-

{l; ""-"

'{' rcy1l
{ r ffiffissw*

ffircmsruswffiffiwsruffi ffiffiYffiKmffiK

,,Generolul core osculto sfoturile inJelepte $i oclioneozo
conform lor vo invinge,"

iqn

SUN TZU

CAnd te uili intr-un caleidoscop vezi un model format din

cristale colorate. Dacd, apoi, adaugi o noud bucdlicd de cristal

qi roteqti caleidoscopul, oblii o multitudine de noi modele. in
mod asemdndtor, atunci cAnd un grup cauta idei prin brain-

storming, creeazd un anumit numdr de idei. Aceste idei produc

un numir de combinalii aleatorii care unesc varialiile; este ca
gi cum ai adduga cristale intr-un caleidoscop . Creezi o multitu-

dine de noi posibilitali.
Mai jos este o serie formatd din tehnicile mele favorite de

brainstorming ortodox care te pot ajuta sf, ajungi la o mul-
titudine de noi idei.

TeHNrcr rAcurE

Scrisul min{ii. Horst Geschka qi asocialii sdi de Ia Institutul
Batelle din Frankfurt, Germania, au dezvoltat o varietate de
tehnici de gAndire creativd in grup numite scrisul min{ii. in
grupurile tradilionale de brainstorming, oamenii sugereazd idei
pe rAnd. Aceasta este procesare tn serie a informaliilor, deoarece
o singurS. idee este oferitd in serii. Prin contrast, scrisul minlii

permite ca mai multe idei sd fie oferite in serii. Aceasta este
procesarea tn paralel a informaliilor, deoarece multe idei pot fi
create in paralel. Astfel, scrisul minlii creqte semnificativ pro-
duclia de idei. Dacd un grup de scrisul minlii are zece membri,
pentru fiecare idee generatd intr-o sesiune de brainstorming
obiqnuitd cu acelaqi numir de membri vor fi generate pAnd Ia

zece idei.

urrd arlJgr{ ap rloJ olsadrT 'alsrur as ps ruaruBo od aceJ Ti
erlrzodxa 'ozaunu€xa al FS rruau€o €c nJluad alapr rlSrur

Bs coi uI 'lnsacoJd pzeas"ra.rur Ecruqa? pls€acv 'D.rl.tzodxg .

'FpBur?r8 urp alac nc alas€uou€c €qluqcs

alEod rS3 '1ue1nrurls un ap aro^au aJe n€s €aJA luBdrcr?
-r€d un pugc ?lep ar€carJ aC rol €?dBarp urp rau€osrad
Eap al ps nu 'rasaur InJluac ul pund al ps rs aseuolrec ad
rapr aracpl ur azo?ou ps rolrluBdrJrFBd araJ'npl ap DWDC .

:alduraxa €^algc El€I 'lolered ur ueluods alea"rc +uns apapr
(Z) IS aroc?? uI ar€J as rolrapr eo.ru;aua8 11; :rrdrcur"rd gnop ed

a?-npu€zeq IIluFu I€ srrcs ap ?€ruroJ pr.rdo"rd rn?gcle llod lll

'alrJaJo ?uns ac Elepul ap
asurdse"r U ?od nu alropr pc rS "rolgaS e rS "rop.re8eueur ealred urp
aunrsa"rd purfnd reur rfturs .ron rrfuedrarl"red gc ,acru.ralnd reur

alar alco^ JBop rzne JoA os nu Ec gzealuete8 IIiuFu InsrJrS

'orfeurquoc q?1e

aarJo uI nes alrJoJrp Iapl rcurc od €un aJgc 'eapr o ed a1eo1

ad a1-npugza*e 'cso.rop unrrro alaurlnq ecrlde 1o4 .ce1d

al ar€c a[apl ed gcseedrl al ps al-npug"rac rS alrzap€ aurFq
nc lafaqced un algc "rogfuedrcrped pugp allapl pz€anle^g 'g

'a1a1ecr1dnp Eultulltr'au€oloc

raJ?cau e.rdnseop 1nllrl na Seuolrec un nc 'lapl ap rr.ro8elec

allraJlp ap arfcung ur aueoloc ad e1e[ue;e rnqarl ;e ala3eu

-olr€C 'a1a.rad ad pcseadrl e1 gs rnlndn;F "rop.rqruaur a"rac r* .t
ala3euol"rec a8ug"rls 'alnunu ap rcozrar? n€s rcazgnop EdnO

5:L rasaur FleoJ €p JoA rapr nc a3euolrec o?lnrrr rcru
% 'alnurur e,ta?gc u] 'e1dea;rp urp raueosJad eap el Es rS €a?sace ap

q>lr<^ (t, ale"rrdsur luns al rapr ocrJo apo8 aSeuol.rec ad arJcs Es a1-aundg
',,o?ualnrurls" alSru ad ec ezalard"ralur al gs rS eleueurul
-"si' luns al a"rec ola3euo?J€c Ecsealrc ps rnlndn;F "rop.rqruour aJoC .g

"\"V4n, -\l^'I 'e1dea;rp urp raueosrad e"racgl ug
ONtv\o*
nep II ufuedrcrlred 'Beuolrec un alec lelalduroc ap purruJal

pugC 'oracpl ui al-npurrJcs rapr gzea"raua8 rruaureo Iiulur

InsrJcs ur'aJeur e.rn-B ur allopl aruudxa r*3 gs rrfuedrcrlred ec
aundnsa.rd puorfrpe;r1 p8urru;olsureJq pceq'Aeuolrec ad

€un alec 'a1e ad ailapT or"rcs rSl ps JoJnln? al-aJac rS r.rleur

-r?uac Z,IxL ap a*euo1"rec luedrcrl.red rnJFJarJ arnqrJlsrq .Z

'm1ndn"r8 rrrqruau rfol n.rluad ITqlz1.r col un-rlul erualqo;d
orJcs 'ecrJrr€lc o e n.rluad euralqo"rd rfelncsrp 'rc1ul I€N .T

:1uns epdrcur.rd alrJgpueruocag

i1:

camera, cdte una pentru fiecare participant. Membrii
grupului stau in tdcere qi iqi scriu ideile pe aceste foi (cAte
una pentru fiecare persoana) vreme de zece pAna la

cincisprezece minute. Apoi, participan{ilor li se dau cinci-

sprezece minute in care sd se plimbe prin ,,expozilie", sd
se uite la celelalte idei qi sa ia notite. Acum, folosind cele-
lalte idei pentru a stimula mai multe gAnduri, participantii
se intorc la colile lor qi adaugA sau iqi cizeleaz\, ideile.
DupA aproximativ zece minute de scris, cerceteaz6 toate

ideile qi le aleg pe ceie mai bune.

Desenarea ideilor. O alta variantd pentru tehnica expozi-

liei este sa ceri participan{ilor sd iEi deseneze ideile sau

sa faca diagrame cu ele in loc sa le noteze in liste. Desenarea

qi alcdtuirea diagramelor sunt utile in gAndirea creativa
pentru a recupera din memorie informalii care altfel nu

ar fi disponibile. De exemplu, cAte ferestre are casa ta?
Schi{area casei ili permite sa o inspectezi Ei sA numeri

ferestrele. Descoperiri creative au loc uneori ca rezultat
al desenarii sau schi{drii unei probleme, deoarece ne ajutd
sa observdm anumite trasaturi care pot fi trecute cu vede-
rea. Lipeqte pe pereli coli de hArtie qi cere participanlilor
sd deseneze sau sd schi{eze modul in care problema ar putea

fi. rezolvata. Apoi, acestora li se permite iar s5 se plimbe

prin ,,expozi\ie" qi sA ia notite. Folosindu-le pe acestea, se
intorc qi iqi perfectioneazh schi{ele. DupA aceea, grupul le
examineaza pe toate qi construieqte o solulie finala din
parli ale diferitelor schi{e.

Trei pltts. Fiecare participant scrie in tacere trei idei in

capatul unor foi de hArtie, cAte una pe pagina. Acestea sunt

date persoanei din dreapta. Aceasta scrie o idee care o
imbunataleqte pe cea originald. DacA participanlilor le este

greu sa imbunatdteascd ideea, cere-le sd scrie unele noi.
Fa acest lucru pentru toate cele trei idei. Dupa aproximativ

cinci minute, colile cu idei sunt date iar persoanei din
dreapta. Continua procesul pAna cAnd to{i membrii iqi

primesc inapoi colile de la inceput.

Auioanele. Cere fiecarui participant sa construiasca cAte
un avion de hArtie. Fiecare participant scrie o idee pe

avionul sau qi il arunca spre un alt participant. Dupa ce

citeqte ce este scris pe avion, acesta face o modificare sau
o imbunatalire acelei idei, sau o posibilitate complet noud

qi trimite avionul altcuiva. Continud exerciliul vreme de
douazeci de minute, apoi alege gi ordoneaza ideile.

a'r1n€lJnpdrrurnrlualnusJFnlccJa€udaol daJluEarJ(rlprqEBcaJo€ruuraal?sBnuprqouJrdoeunaJoalpsao^ ap apund
InlellnzaJ
'racrqo aO 'aliJaJrp oluaurour ul le.redos purcunu oJ€Jcnl o elgzeaJ
-oqelot rlSrleue ap duF un 'nferu"roJur nc rnlnrcnl Inruaruop ul

plrpugdsp.r 3r€l EcTuqal. o also aiafau.rec ug p5urur"rolsur€rg

E-rgllNuvc

/ cf 'pr"ra8eueur uop*a InJolgrrrn el €ualqoJd alrusue;r1
COA 'nu EO€p r€r '1n1uar1c lnunflmu alsa pcep €apal e n"rluad
.ssr)nrP$ til r.rzJpxt r€ru EcrJrJa^ COA 'rnlnluarlc erfce;srles a,rds '1e1ce"roc

"ti.r- .roSn rS epada.r ?soJ B ac €aac 'a1e1e.r alaloarqns n"rluad unruoc

"-^,,rr:'j'" Jol.rrunu Ec rrJrnJlsur esdrl 1€AJosqo ne In?uarlo rB rg 'pug"r ad
alaualqo"rd acgrluopr gs lndecul e rS lnluarlc nc B?nA€ pfurpaA

o-J?uI runrfcu op Etrsll o ?€orc e rrgzug^ ap gdlr{ca O 'rr?zu€A ap
InJuourepedap urp ra rnlnJe?ar;rdo"rd erualqo"rd 1e1rode.r € COA
'sploudag e rrfnlos alrrrnue raun €alelrlqelgo;rd ap pl€J earrur

-nflnrueu lerur.rdxa e-rS luaqc un 'nlduraxo aO 'a"reuorfnlos n.i1
-uad'r"rpzugl ap Inluarue?Jedap up,,rauralqo;d rn1n"re1ar"rdo"rd"
?Brparur srrurJl alsa .trle8eu sundsg"r acrJo 'alr"radoeeau aloru
-a1qo;d rS erfcegsrl€s ernsgru e n;lued "ropfuarlc e.rdnse afepuos
1e1n.3e.r ac€J ura?srs ?saev 'COA nBS rnlnluarlo eaco1 pugorc

rr{uar1c no lnrcrlJas rS r.rpzugrr aJJurp alararJ€q lgJoqop e r;a8eueur

ap druF un 'Suruuo?sureJq ap aunrsas o gdnq 'ea1e1rlqe1gord
rS lnqurrqcs azauor?saF gs rur6eur op rrrolpzug.t ed E?nfe II

a"iec ale"r8elur rrfnlos ap JozruJnJ oJ€ur reru IaJ olso sp1ou,{eg

'aunq rBru aloc

allapl Flncsry lndn;rp 'csorop aullnq aurfnd ap nes a?1ntu
ap lgc aapr o ad aund 1o4 'cu1d ol arec allapT ad aurlnq a?lnur
r€ur n€s €un pugund n"rcn1 ?sac€ c€J tnlndn"r8 lrJqruatrAl
'alrzap€ aurpq araz alec luedrarlred rnrgcaU l-npugp allapT
pzeazr:q.reral 'Iapl ap Inlas n€s aapr p8ugl a1-npurdq t3 1r
-1so4 efnrlrgr.{ olp ad ag"rnpugF rA-npurt"rcs ap"rg"rofr"tFug eur
-r.rdxa 1od r3g n€s €?lolzap lod rrfuedrcrlred 'alrrnlas eleol

n"rluad nrcnl lsac€ Ed 'lapl ap 1n1as alsad 1-a13adil IS nllll

-Seuo1;ec un nc Iapl ap ?as arBcaII Rzeala:qcqg 'aurol alrr
-aggp ad rS rrro8alec aqraJlp ug alrf.rgdurl IJ Jo^ o11apl 'guun
urp olac uI 'suos un aladec ps ?gJui laJls€ azauopJo a1 gs rA
ala"rad €l EurA gs rnlndn"r8 araC '?as un €t allapl gzeazrue8to

'eournl E?Bo+ leurrural € pugC 'a1a"rad ad a1-a13edr1rS alafnrl

-"rgq a8ug"rls 'lapl aucs 1ndn.r€ ac drutl uI '?l-lsod afntpgq
ad rapr aracgl ul arrcs luedrcrl"red ar€card '?ap? ap apprad .

.\t MtlJr. Colaborarea in timp creeazd diferite dimensiuni qi diferite
) 1/
<l\- moduri de in{elegere a unui subiect. Elementele acestei tehnici
sunt:
_n'
L] 1. Coordonatorul da fiecdrui participant cAte un carnelel
conlinAnd informalii qi instrucliuni legate de problemA.
o Fiecare participant scrie cel pulin o idee pe zi in carne{el,
a
vreme de o sdptamAna.
w
2. Participanlii schimbd carnelelele intre ei in fiecare sdpta-
358 mAn6. Apoi pot folosi ideile din celelalte carnelele pentru
a declanqa noi idei prin asocialie.

3. Schimbul de idei ar trebui si se opreascd dupa patru sapt6-
mAni, chiar dacd nu toate carnelelele au fdcut un tur
complet. Coordonatorul Ie strAnge, ordoneazd ideile qi
pregd.teqte un rezumat. Participantii se adund intr-un grup
pentru a discuta ideile generate.

ErgCrUL STRAVINSKY

Tehnica aceasta combind generarea ideilor in tacere cu

gruparea aleatorie de oameni qi de idei. A fost inspiratd de opera

lui Igor Stravinsky, geniu al muzicii moderne, care nu qi-a pier-
dut niciodatd indr6zneala de a incerca lucruri noi. Pouestea solda-
tului, compusd de el, a creat o despdrlire memorabild de stilurile
de interpretare tradilionale introducAnd conceptul de grupuri
de interpreli (dansatori, instrumentiqti qi narator) care se vdd

pe ei inqiqi recreAnd opera compozitorului, fiecare reprezenta{ie
fiind un nou experiment.

Indicaliile pentru a folosi aceastd tehnicd in brainstorming

sunt:

1. Mediatorul supune disculiei o problemd sau o provocare.
De exemph' ,,in ce moduri am putea crea o companie mai
novatoare?"

2. Fiecare participant scrie opt raspunsuri sau idei pe

cartonaqe, cAte unul pentru fiecare idee.

3. Mediatorui strAnge cartonaqele qi le amestecd.

4. Mediatorul imparte la intdmplare cAte trei cartonaqe

fiecdrui participant. Asigurd-te cd nimeni nu iqi primeqte
cartonaqele de Ia inceput. Cere tuturor sd studieze carto-

naqele qi sd le aqeze in ordinea preferin{elor personale.
Mediatorul intinde cartonaqele rimase pe mas[, cu fala
in sus.

'aJBl OCOA nC

Jol olrapr aJ?urp Eun csalrJ rnlndnJ8 rrJqrualu aJlurp Too 'u

'Fnpr^rpur 'arecgl ul Tapl arrcs Indnrc 'T

:luns alrunricnJlsul 'oJeorJaluB rapr Joun

€ g^rsarFo"rd ea.re;8a?ul ap oleJaua8 luns aFopr Ec InldEJ urJd
apolou roJI€ €a1e?rrof€ru ap alsaqasoap as rorro?u€ E+Elunua

gurolqoJd o oJdsap ropr aJac9l uI rs lBnpr^rpur azaJauaF gs nuoru€o
Bc aundnsaJd 'rglul r€tri\I ',,rauralqoJd Jolaluoruola e E^rsaccns

BAJ€JFAIuT" puurBasuJ AJEO u€rrrJa.8 urruoJce un a?sa TIS
'rapr nc Jep (nJcnl also pcruqal
rSBIac€ aceJ e nJluad pl€aJJ

eaJ€o?pruJll 'mlaurgc €JdnsB Frlseou e^r?cadsJad rs ea.ia8alafur

el amqrJ?uoc aJEe P^r?cadsrad o P8nep€ PJn?ard aJ€card 'rnlaurgc
€luasa oJdsap rJnJcnl alrrunue apurJdJns aJBrarJ ESur (a?rJaJrp

rJnlrls ul rg a?rJaJrp a^r?Jadsrad urp alncPJ luns rJnolqBl rarl olac
'aurgc rselaae gzeal)rd unuroJ uJ crruru n€ nu aJEc rlsrue raJJ

-1 ts

M 'alrsoloJ p?u€rrrrrdrrrr ap rolasnu€c e rs alrqou

axssl : roiaueoJalal B ar€lcrcar ap Insoco.rd ur.rd aluolurl€ ap al€col lcuPq
nJ+uad rJnpuoJ a8ugJ+s B nJluad aapr o ?rsFF n€ 'eaueurase aq
"*., ,rO'Lta
" $Nt$s 'FITqrzI^ Io BInsdBc urp efugurgs pzea;raqrla ra

?sodluoc ur gz€apeJSop as esecJeC 'rnloJeos-eaJ€ou ap olururas
a?€r1s€rul luns arec uI lrq€p€r8opolq rourlod un-r?urp alrqou
aueoJolal ap as€cJ€c ac€J € ap Baapr lrsE8 n€ rS Bcruqal Bc .qsur^
-€JlS InlcaJa lrsoloJ nV '€al€larcos rS Inrpau azalcaJe nu Fs aJ€c
rJnpour uI alrqou Jolou€oJala1 e arelrzodap ap rapr rsg8 e n"rluad

?lulglul €-s aerxol rolrrnosap €ar€uor?sa8 u3 rf;adxa ap dnJS uIl

'ap€dap rcru BSB rS celugc un (ounrzrlalol ap Eru€lcar

o 'nocr"r? un 'o3o1 un 'ue8ols un 'pllqllpq€ un '*rge un

€aJc a1€od 'rf1e1;o1aa rapr raJl alac €luaza"rd rS-e ap AII€arc

pour un pcsealp8a"rd gs dn"rF rn"rpcarJ arao Inrol€Ipal J '8

'a3euol"rec raJl ap ?lnru rctu
e.rlspd aleod nu dn;8 un reru "rep 'dn"r8 r3etnlace €JnlFI€
1od os a.rec rfuedrcrlred ap Inrpurnu n"rluad E?Irull Elslxa

n1q 'i;ndntB azaatc ps "rolfuedicrl;red aJac InJo?€lpa141 'Z

'e1Sa.rop gcep 'a11nur rcrrr Bqurqcs

aleod nes Seuo1r€c un urfnd Iac aqurqes ps amqaJl aJBc
-al,rl 'la a"r1ug ala3euolrea pqulr{rs r3i rrfuedrcrl.red 'rody '9

'ES€ur ad ap alaa nc alaSeuolrec aleol n€s Inun Eqtulqcs
rS gsew e18.reu erlSacy'pseru ed ep alac nc celd a1 nu aJ€c

alo3euol"rer aqurqcs ps .rolfuedrarl"red arae Inro?BIpaW 'g

t(L.\,- fu,lr/Vn 3. Ceilal{i membrii incearcd si combine aceste idei intr-una
//
singur6.
'5'
4. Un al treilea membru citeqte o idee, iar grupul incearcA sd
cO o integreze in cea formatA in etapa anterioard.

1 Acest proces de citire qi de integrare a ideilor continud pAnA
cAnd toate ideile au fost citite qi combinate intr-una singurd,
JT)U finald. Deqi s-ar putea sd nu fie posibil sd combini toate ideile,
cel pulin procesul garanleazlcdtoate ideile suntjudecate corect.

ir.rrAlrurnr DEscHrsE

Nu te l6sa prins in capcana mediocritd{ii avAnd intotdeauna
acelaqi stil de intAlnire de brainstorming. Un format distractiv
qi viu pentru o schimbare de ritm este intAlnirea deschisa.

intAlnirile deschise de brainstorming dau tuturor angajalilor -
de la oameni de serviciu pAnd la preqedinli de companie - ocazia

qi motivalia de a sugera idei. Scopul din spatele lipsei de rigoare
a unei intAlniri deschise este de a lasa ideile sA prinda singure
formA, netulburate de statut sau de relalii personale. tntAlnirile
deschise sunt guvernate de cAteva reguli simple, o temd generald
qi limite de timp foarte largi.

Nu exista un program pentru intAlnire. Cineva citeqte cu voce

tare tema generald qi ii invitd pe toli sd gdseasca o problemd

pentru care iqi asumd responsabilitatea. CAnd cineva propune o
problemd, acea persoand o scrie pe o coala mare de hArtie, o
citeqte cu voce tare qi o lipeqte pe un perete. Procesul continui

pAnd cAnd toate problemele au fost enunfate.

Urmdtoarea faz6. este cunoscutA ca ,,pia!a de idei". Toatd

lumea este invitatd si se inscrie pe una dintre ,,colile de

probleme" mari pentru a o discuta. Participanlii se pot inscrie
in cAt de multe grupuri doresc. Suslindtorii fiec6rei probleme
iqi convoac6 grupurile in camere laterale, discutd problema qi

noteaz6. orice idei sau alte informalii propuse. ln mod ideal,

cdteva cimdrule de ldngi sala pentru intAlnire ar trebui sd fie
disponibile pentru ca micile grupuri si se poata reuni qi studia
problema. Fiecare mic grup ar trebui sA respecte ,,legea celor
doud picioare", ceea ce inseamnd cA dac6 un participant se
plictiseqte qi nu mai are nimic de spus, acea persoand ar trebui
sd respecte grupul qi si plece.

Un grup de angaja{i guvernamentali aleqi a avut o intAlnire
deschisd cu tema ,,conservarea energiei". IJnele dintre proble-
mele enumerate au fost: ,,modelele automobilelor", ,,campaniile

:pr€oqdroJs rnun e arrnlBcl€ ap apolatu ollnw ap alrsoloJ vzeqop

alrunrlcnJlsur EZ€aruJn 'ptualqoJd e1 rza.rcnl aJ pJnspur ad ala"rad un

ad a1-npugzurlul alrqrzr^ ac€J al B IS €roll€ a1e rS apl alrrnpug5

enl € nc BJ€uEruose rJ al€od pJ€oq.{Jols rnun €oJrn?gclv

'8a"r1ur un BruJoJ € rl-rluad ala aJluI alrun luns aJec oraqc-Jolaldaauoc

earBSrJ€ :,{ousrc ll€Al\ ap p?elllul punruoc Frn?psprl rsBoace
U€durl o?€o1 nc 'r"rnpaco"rd alsac€ arlul alr?Bcgruuras eluaragrp

B^algc plslxa rsao Jolrapr €oJ€Jaua8 n;1ued a+rpnJul rJnpacoJd

ap al€larJe^ p8€aJlul o lnJgd€ € 'rcun?e ap 'lS 8unu"ro1surc"iq

ap Ptluqa? o-r?uI lerrroJsuerl e-s p"reoqd"rols mun €arearc

'Ecruqal 91s€ac€ pursoloJ

puorte;ado al€crJrueld alaque ?soJ n€ plro A .,tausrq 1l€ A IS
pue1.{eusrq 'rrpzrTrln a?lntu uI sur?xa B-s Inpreoqd;o1g '1cero.rd

rnJqcrJo Insar8oJd a"rrlr"rd o-J?urp ppBA ps rB aldeou urp n€s IZ u1p
luatrroru acrJo ur EurA gs €alnd 'rro?c€ nc alac nJluad 131gc 'arfeur

-rue ap olaurlrJ n"rlued ?91€ fausrq rnl € ar€cgru€ld ap €rnpac

-o"rd ul purlnJ o opodar ?rualap B pJeoq.ftols rnun EaJrnlgclv
',,pJeoqfJoJ.s" InuaurJal rcrc ap 'glBrcads

gaeld o nJ lrJadoc€ alarad un ad gsndxa eJa EJS€acy 'a1se,rod
p8ea.rlug o gsnds rJ eotnd ernrpc Inrnl ug lcund un Bc B?lsoloJ
€Ja puacs oJecard '1n1caro"rd asasunle al.redap ap ?gc arr.r,r.rd

o-Jlurp €apal € nJ?uad mlnorpnls rrfa"rad ed alauasap pfua,rcas u1

?pur"id rB3 ps rlSrpe ad aund I-€ ap €aapr nc lrual e dausrq 1p16
'e1dug1u1 os or €UiB u n-rluad.reop 'afurpa6 pdurrl lol pc€J ps rlro,rau

neJg 'lncpJ ernqor? reru ac rS leunu"ral asasnJ ac Erueas IEp Iil

ps na.r8 €Jg '1o? alsad unaueal uI asugJls n€Ja €alsacv 'auasap

ap IIur op ooreoolaruop€Jdaaulesrrrqru'€anarlJ?p/ srcIno?qox?uDEac?nSJ'l1uraqd"ro'prlaleldruurruoec
arfeurrue

uosop lnrur.rd €l n€rcnl rgs rr1Ar1"re rA dausrq lle A '826I uI

| 3{: cruvoEr^uoJ.s rnNn vgurnJ.YS.Iv

":rv,!t)sirl]] .u 'or8.raua €AJasuoc e ap rS rueq rsrruouoca

.; B ap rJnpour EI ?cseapug8 es gs adacur "ro,r rS acrus€coJ?cala
t" r. {c-
"(''/L-.) Ur^I\!,Yrr' rtr.r''\Y olele"rede gJs€asoloJ ?s g?soc II lgo €UE JoA rruaureo 'pug;n3
'?s€c ur ?€luoru '?l?lc ap ;o3n q31 ueJca un ed aleurnsuoc

rrfglrcr"rlcala 1n?soc gJere €?sacv'1cund ei snd rS lncpg lsoJ e gsec

n"rluad alelrcrJ?calo ap rolruoru rnun p dr1o1o"rd un 'p?eurnsuoc

alsa ac AJnsgru ad rrfplrcr.r?cala 1n?soc elere ps arec gsec n"rluad

ueJco un sndo"rd e r.raur8ur aJlurp Inun 'rnlncrlqnd rarfuale

rrJrzaJ+ e rS rr.rgcnpa e;dnse l€Jluocuoc e-s erfncsrq 'llig?lclJ?
-colo €aJ€AJasuoc B?ncsrp e n.rluad JrunJ?uI e-s dn"r8 u;1

',,rnlncrlqnd ea.recnpa"

r3,,prrr1eu"re11e arF;raua op alasJns((',,€a1B1rcrt1ca1a"',,acrAlc

. s Mitu'l r/../ 1. Subiect. Lipeqte sau prinde pe perete cartonaqul cu su-
a\v'
biectul. in exemplul nostru, subiectul este ,,a crea un nou
t)*
restaurant".
*("i
2. Scop. in mod normal, oamenii incep cu un titlu referitor
35? la ,,scop", care ajuti grupul sd caute prin brainstorming
scopuri pentru a urma un anumit subiect. Fiecare scop
este scris pe un cartonaq qi lipit sub cel cu titlul ,,scop"'

De exemplu, printre posibilele scopuri de a deschide un
nou restaurant se afld a face bani, a indeplini o nevoie qi a

servi clientul.

,)- Titturi.Identificd qi enumerd titlurile, care sunt, inilial,

problemele majore, atributele sau categoriile de subiecte
ale procesului. Fiecare este scris pe un cartonaq qi afiqat'
Exemplul nostru are titlurile: scop,loc, nume' tem6, mediu,
meniu, distraclie, marketing qi diverse. Aranjeaz1' qi re-
aranjeazd titlurile pAni cAnd oblii secvenla care spune cel

mai bine povestea.

4. Diuerse. Este o bund idee sd incluzi un titlu cu numele

,,diverse" care sd conlind acele elemente ce nu se potrivesc

in celelalte categorii. Pune gAnduri in aceastd coloand pe
misurd ce restul coloanelor sunt analizate prin brain-
storming. Unele dintre acestea ar putea deveni titluri in
sine dacS apar destule elemente asemAnd.toare in coloana

pentru diverse. In exemplul nostru, sd presupunem cd par-
ticipanlii au enumerat mai multe sugestii qi idei de mar-

keting qi de publicitate. Acestea ar putea crea noi titluri

sau, dacd sunt destul de semnificative, ar merita cAte un

storyboard separat.

5. Brainstormlng. Membrii grupului folosesc fiecare cate-
gorie ca stimul pentru solulii ale problemei qi scriu aceste
idei, solulii qi gAnduri pe cartonaqe. Fiecare dintre acestea

este lipit sub cartonaqul-titlu potrivit. De exemplu, toate

numele noului restaurant oblinute prin brainstorming vor

fi adaugate sub titlul ,,nume", iar toate felurile de mAncare
din meniu vor fi puse sub titlul ,,meniu" qi tot aqa.

6. Autostop. in timpul sesiunii de alcdtuire a unui storyboard,

considerd ci toate ideile sunt bune, indiferent cAt de

nepractice par. incurajeazd grupul sd gAndeascd pozitiv qi
sa amAne critica pentru mai tArziu. Odat6 ce ideile incep

sd curgd, cei care lucteazd cu un storyboard se vor cufunda
in problemd qi vor prinde alte idei din zbor pentru a crea qi

mai multe idei noi. incurajeazd participanlii sA studieze

'apurpa rfod

p '1a nc pqepoJuoc rfurrs a1 ac Adng 'alsl Jollolau r,u"r1od as e
n;1uad aladela €cgrporu rfo4 'ap1 allolau €l 1nl eelelqtqeldepe
rB ealelqrquog ur p1s p;eoq,{Jols Inun IIJISoIoJ eafasnrun"rg

'oro^au also

gaep tolrr.t uI lisoloJal rS 1m"r1suoca.r g ealnd e n;luod '1eurur.ra1
rnlnoued e erge"r8oloJ o qd 'allrgtl ap t"rndtl alle nes ollzap€
efnrpgq 'a$euolrec 'g1atc'1e1 1ng;grr nt ItoIJ€c 'rca;"reog 't"rnp1oq

ap arolau re gs ealnd re-s 'r8ap rua?srs ac ap arfcung uI 'aueol
-oc rS lrnlll? a"r1u1 erfcurlsrp oceJ e n;1uad Irolnr allraJlp IsoloJ

rfo4 'ap"rn"rcnl €lnru nes a8ralS 'e8ngpe rfod a.rec ad gfe;e;dns o

pJaJo acr.ro 'rfarad nes a"r8eu a1qe1 'aqp a1qe1 'g1n1d urp t;noued
:alerJ€A al€rJal€ur IsoloJ rfod p;eoqd"rols un €aJc € nJluad

@@ @@@ @@ @@@@ @@@ @@@@ @@@@@@@ @@@@ @@@

IFsro^r! I Tiq-roliel,fl lj-cplqa I truo!\l I neal,rt I I e"urorl I ournN I cor-l lTocsl

NON INVUNVISSU

'5oidf ^s ts 'aza3rcnrcul as ?s rS pcsea.rc ?s ollapl

LJ ec alrru"rad e n"rluad 'rugurpldps n€s alIZ €AoJgc ap Ep€o
-r"rad o ad gcruqal plseoce r1Saso1oy ps oulq alsa 'racrqo eq
'*0 r)r,1"$" '1ndur1 p"rrdxa pugc pugd n€s IapI ap lualcgns Jprrrnu un
gzeataua8 pdru8 pugc pugd Enulluoc Insatord 'ata73at3 '8

'?lBaPI erfnlos

aJ?pc lue?suoc pz€anlola aJ€c 'nIA 'clur€ulp €Aac €l Bc pJeoq
-d"ro1s e1a1-a13apug3 ',,EJaJSour1e" rS ,,oIZU nrpaur" ug 1r{.rgd
-ruI $ ealnd JB ,,lnlpaur" '1n1ue;ne?sal nc nJlsou lnldurexa

uI 'lrnlll? allnur rcu r5nupe gs resacou alsa Ec t.radocsap

ealnd re 'gzealnurnc€ os aluaundotd rS alrapt ac EJnsglrr ad

'crrrr€urp rS lrqrxag 1n-p"reoqd.iols Fz€or?svd' apllllqlxa?l 't

'rapr rou n"rluad rlnurls ap lsod ad gcseasolog
o1 ps rA a?rJaJrp tt.ro8alec urp rifnlos aulq{uoc ps n€s
a1a n"rluad snld ug ropr azoJauaF ps ac.racul ps rS aprfnlos

Corrrerr.IA LUGRURI

in ilustralia de mai jos, Iiniile formate de punctele din desenul

A sunt de lungime egala. CAnd le combin cu doua drepte

diagonale, ca in imaginea B, liniile par inegale. Cea de mai jos

pare acum mai micd, degi ele au rdmas egale. CombinAnd liniile

formate din puncte cu drepte diagonale, am creat o perceptie

diferitd a tiparului, cu noi proprietdli. Liniile formate din puncte

nu s-au schimbat. Combinarea punctelor cu diagonalele schimbd

q1\' \f- t.t!1,.-.j'./,t. felul in care te uili la ele, iar cdnd aceasta se intAmpla, lucrul pe
i'r*g:; care il priveqti se schimba qi el.
{:j GAndeqte-te pentru o clipd Ia hidrogen qi la oxigen. Ames-

teca-le qi creezi apd, un produs cu proprietdli diferite de cele ale

]t 4 gazelor care il compun. Cine ar fi putut prevedea aparilia apei

din doua gaze simple? Luate separat, acestea au proprietdli cu-

noscute qi evidente. Pune-le la un loc qi are loc o transformare

ca prin magie. Dar nu este o vraja; este insdqi esenla creativitalii.

aaaaaaa aaaaaaa
aaaaaaa aaaaaaa

Si presupunem cA vrei sd inventezi ceva nou. Alege doudzeci

de obiecte la intAmplare. Pot fi orice fel de obiecte - lucruri din

casd, de la muncd sau pe care le-ai putea gasi daci mergi pe

strada. Sau ili poli inchipui ci eqti intr-un muzeu de qtiin{A

tehnic6, cd te plimbi prin Institutul Smithsonian sau cautAnd
printr-un magazin de electronice qi cd faci o listd cu douazeci de
obiecte pe care ar fi posibil sd le vezi acolo.

Pe o coala de hdrtie, fd doua liste cu cdte zece obiecte, o coloand

in dreapta qi una in stAnga. Alege un obiect din stAnga qi

combini-l cu unul din dreapta. Joacd-te cu combinaliile pAnd

cAnd gaseqti una noud qi promitdtoare, apoi cizeleaz-o qi dezvolt-o

intr-o invenlie.

Mai jos se afla un exemplu de la un seminar. Doi participanli
au venit in fala grupului. Unul a enumerat primele zece obiecte

re rol airrrlsrralc€r€c rS alalnqrrle nc olsrl Fnop E.iI 'areldurelul
€l ol-nprrgurquoc rode rS ola?nqrJle r-npueJarunua ?carqns aJecag
a8redg 'g €u€oloc urp 1nun rB yeueoloc urp lcarqo unel'aflqlrqv

'EIIqou oruoJala? ap rnlnro?e"rado

ee.rraolfrur no as-npuecpg e1e1d 'aleruolne €l ap esnpo"rd

a1p rS uogrs a.radurnc gs JolrJol€zrlr?n glrur"rad al Es 'Joluoz
-uas Inrpotu"ralur ur.rd 'otec a1e;ede ec alrqoru alaueoJalal

ISoloJ e ap €aapr le.rrdsur n€ ,,uo.;:rs" rS ,,pqour uogela;," .

tolgolued aldpl ad ap €rrazrur rS lnge"rd

a8e"rl B1sace '1a ad r13a3gd p,rgC 'snlcur tolerdse nc Se.rd un
€rrrJoJ e n"rluad aleurqruoo ?soJ n€ ,,.ro1etrdse" rS ,,*aJ4" .
'nSo"r elSacnlgJls lncedec 'e1e8 alsa BnBaJEc pugC 'nrlnza4
rnlnuecln1 e p;n1d1ncs ap EurJoJ ur cedea un nr EJarlaJec o
€aJJ B n.rluad a?eurquroc ?soJ n€ ,,gJnldlncs" rS ,,Etarla;eC" .

'a?easur

ap rS 1gc 'aJ€os op +gle gzeefa1o.rd al arec aunr]o1 o euJoJ

e n"rluad leurquoc n€-s ,,prJrlcasur" 1S ,,pfe1d ap eunrfol" .

'epds 1-e n.rluad araqrl alrurgru rnlalur.rgd pugsgl
'rade e.rdnseap rnln3nlaqaq lndec our{ e n"rluad Erar?a}
o nc 'ppec ui snd ceureq nldrurs un a?sg 'rSnlaqaq n"rluad
gpec o at€J B n.rluad o?eurquoc ?soJ nB ,,oerueq" rS ,,gpe3" .
'llroTg? In?uoruotu ul erfelo.r ecrpardrul e rS lnlo8r.rloc eur| e
n"rluad alpug8 crlseld urp olsra?€1nc ra8r"i,r.oc n"iluad rolarg?

un lualap e ,,]elVJ ap purSeru" nc ,,1a8u-rroo" ap erfeurquro3 .

:rapr JolaJ€ol

-FurJn aralSeu l€p nB aleJlsnlr apfeurquoc 'nldtuexa ?saJ€ uI

s*{ prcr?casur JOzTAOIO?

\-{ }|Xi {;] il UoJIS JOlrruJOp
Ef€ld op aunrfol
r_\ !: IAIIq
t,l" ,.,j' IrqoIIIo?n€ Ilqou uoJalal
a1!. r''1 /!> ;ole"rrdse
PP€c
J^1,t1-r,','\,!J oJlsoJaJ Se"rd

.ra8ed oJBos ap rJ€loqco

ceIII€q 1eFr.r.l,oc
g;n1d1ncs EJorlaJ€c
?€rpl ap pur3eu
JolEInclBc
g
v

'g eu€oloc n;1uad 1ag
BI ?ncpJ € ?lelElac JEI 'v €u€oloc n"rluad olurur uI lrua^ nB-r aJec

combind-le aleator pentru a crea noi idei. De exemplu, am ales

,,dormitor" qi ,,automobil" din coloanele de mai sus. Unele dintre

atributele lor sunt urmdtoarele:

.\ r MIN r,, Dormitor Automobil
,$\"
pat pasageri

loc de dormit se miqcd
jaluzele
ro!i
aqezat lAngi baie culori diferite
sentiment de siguran{d
inchidere automatd a uqilor

,J
L)
t)
Combinarea,,sentimentului de securitate" cu,,inchiderea
'aRR automati a uqilor" inspird. ideea de inchidere centralizatd lAngi
pat, care inchide qi deschide toate ferestrele, uqile, calculatoarele

qi orice altceva din casd cu o singurA cheie.

Combinatia de ,jaluzele" cu ,,se miqcd" declanqeazd ideea de

a incorpora senzori de lumin6 care sd ridice qi sd coboare
automat jaluzelele, in funclie de intensitatea luminii de afard.

Cunosc un fizician care se foloseqte sistematic de ideea conform

cireia asocialiile noi pot fi formate prin combinatii accidentale.

Decupeazd indexurile manualelor de fizic6, apoi pune hArtiulele
intr-un bol, extrage cAteva o data qi verifici dacd apar combinalii
utile. Aceastd tehnici simpla a produs idei pe care nu le-ar fi putut

genera folosindu-gi modul obiqnuit de gAndire. Decupeazd indexul

unei cdrti din domeniul tdu (de exemplu, o carte de marketing dacd

lucrezi in marketing) qi incearc6 aceeaqi tehnic6.

Gor'aell{A roel

Nici un program nu poate genera un numdr mai complex decAt
el lnsugi, aqa cum o femeie de patruzeci qi cinci de kilograme nu

poate da naqtere unui copil de noudzeci de kilograme. O idee
creqte anexAnd-o pe cea de ldngd ea. Doui idei se pot cataliza
una pe alta, ins6 ambele trebuie sA fie prezente pentru a se forma
un nou concept, produs sau o nou6 idee, ca doud substanle
chimice care dau naqtere unui nou compus.

Oamenii de qtiinld de la Centrul Medical Universitar din
Bern, Elvefia, au combinat tehnologia tomografiei compute-
rizaf,e (TC) cu cea a imaginilor prin rezonanld magneticd (RMN)
pentru a crea imagini tridimensionale computerizate ale orga-
nelor interne ale unui cadavru. Aceastd autopsie virtuald oferd

un cadavru digital complet pe care un patolog il poate vedea -
cu rdni qi orice altceva - la orice adAncime qi din orice unghi,

nc aJeldurglul €l runrxauoc 9J Iode rs eraJPcag alolnqrJle PJarrnua
'(Ecr.resrq o rS l.&\og Jadns 'nlduaxa ap) J€ulpJo€Jlxa l€Joru un
nB aree a?TraJIp rruauop urp lll€zlue8"ro pnop Pcglluapl 'norrq
urp Inl€rour r13o1919unqul ps ror^ pc uaundnsa"rd gs 'neg
'aru€dur€c gnou o ruluad rapr rzoaJc pugc pugd rrJo?Ba[B runrxauoJ
?J rs aueoloc Fnop ad EJo?sac€ alalnqrJlB graurnug '(arsou eacriJS
nr?uad 1nun rB gcrlrlod aru€dur€c o nJ?uod J€lrcrlqnd ureJFoJd

un 'nldurexa ap) c€ld rll arec olrraJrp rruauop urp a.relrcrlqnd

rru€du€c anop a3a1v 'gJBlrcrlqnd aruedruec anou o raJA Ec
ruaundnsaJd gg 'aluagrp rruauop urp aser?xa aluauola urp a?EurJoJ
alaa 'eesape 'rJ JoA rapr alrpal r€ur alac 'nfeurqruoc aJlurJd

'a?u€saJalur rS rou Jolrapr €aJ€ruJoJ lrur"rad e.rec
alac luns rruouop allroJTp urp allq€irel ap IIrol€aF apfeurqruo3

'rrJoleale rrfeurquroc allnur IceJ Es resacau also 'rrielour ap

IaJ?se rsg8 e nr?uod 'as€on?rn4 .rep 'elrnu3rqoau iapl ap .roprfeu
-rquroc ee"rr"rodocsap aJac 'crlerualeru Inruouop urp Eac Arsnlcur
'erfe.tour pc eaurfsns 'aurr"rd JolaJarunu EruaJoal 1€Jlsuouap €
aJe;- zacue4 uercrl€ual€ur InJolrcnlpJls'p.reruepe11 sanbeg

I I N3 hlOO

ESUIAIO N|CI ErCIlsnS YNIShIOS

'pnou Bun €aJc e n"rluad 'gs€ru ad ap

e-gpcearugpa"rJFacu(rEpuprJsn€aurpp€aalaccnucI€'aoolnpurrrauuraqcuaoz crSI3rcIuprsc luedrcrlrcd rn.r

aJ?ul azaJnp FS

rnqaJ? .re rS a"racpl ur g;eo3ggsap as qdela pls€ace TS 'rol allrnrol

€l gcJeolul as ps rs eun p8eep ps 'aserug"r allapl Ep€^aJ gs 'pseur

B8ugl EurA ps "rolfuedrcrl.red erac 'lody 'as€rugJ eleSeuol"rec
pserrr ad sns u3 efeg nc gze\e rS gunpy 'eun p8eale ps rB allapl

*K azozrtqreJal ISJ ps ernJpcag a"rac tody 'aSeuolrec ad rapr aseB nes
rcurc aJac?l uI arJJs ps luedtctl.red rn.rpcalJ aJao 'dn.r8 u1 Sunu

X-,'; :1, -Jolsur€Jq ap aunlsas o-Jlul Eclur{a1 p}s€ac€ IsoloJ € nJluad
'eurfqo r{od apqeu aJu€rr€A allnur

'1\ S Iaopd1v9c'gIzaBAu'€aoolpolt pnou o-rlul Pnop alac ad Iulquoc al FS PcrBacul
7"t"l .')" urp €un nJ V eu€oloc ulp aopl o a;eldurglug
{-li.ti,NrF

e1 a1Saug 'au€oloc pnop ad ala.red ad a1-a13adlT Iro aloqced pnop
ug rfredurg aI ar€D od aSeuol"r€c EJ nes Elsll o alSarnlpely 'g IS V
'aueoloc pnop ul a1-epedrui rB apapr a1eo1 rf-punpe 'Iglul rctr\I

:rapr Burqruoc e n.rluad a€aleJ?s gls€aJe gcreacul 're rtfglr,l'r1ea"rc

Ie rurx€ru Inluau"puBJ BI E3s€aJunur 9s €a?urlu elnfe €^ Ill
- aunq reur rS - a?lnut uu IapI €oJc € n"rluad aflapl pugulquoC

'1e?lF1p Inrpau ap o?IraJo durl u3 IIiElll

-lq€Jnp alrrcrJauaq rB pug,ne 'a.rnp 1ag1p lcunur Iaun € gseo"raF
-u€sou aJEpJoq€ o a?so Blseac€ 'gcrlcetd uI 'sop ad srolug Alsnlcul

-+'-,,1 \,1/fu:;/./. scopul de a gasi idei noi qi diferite pentru a imbundtili moralul
din birou.
ll\]
{l Un creator de software pentru o companie specializatd in
produse cu LCD s-a aqezat intr-o diminealA la masa de lucru qi

a enumerat obiecte casnice (mdtura, frigider, telefon, lampd etc.).
Agentul de vAnzdri le-a combinat apoi pe fiecare cu diferite pro-
duse LCD qi, cAnd a combinat frigiderele cu LCD, a avut parte

de inspiralie: magneli pentru frigider care sd compund poezii.
Fiecare magnet are un ecran LCD care afiqaz6. un cuvAnt ales la
intAmplare dintr-un vocabular de trei sute de cuvinte. Magne{ii
comunicd intre ei pentru a crea expresii poetice cum ar fi ,,corbii
uzi au faHeit coerent" gi ,,florile galbene sunt zAmbete timide".

CoMeINA PRoBLEMELE

Laboratorul lui Thomas Edison era un hambar mare cu multe
bancuri de iucru pe care se aflau diferite proiecte neterminate.
Lucra la unul, apoi la altul. Atelierul sdu era creat pentru a

permite ca un proiect sd il influenteze pe cel de alaturi, astfel
incAt miqcarile fdcute intr-unul sd poatd fi incercate gi in cel
adiacent. Aceasti metodd de lucru ii permitea sd regdndeascd

tot^timpul felul in care iqi vedea proiectele.
In acelaqi mod, qi tu te poli ocupa de mai multe proiecte

folosind un carnetel.Lucreazbin paralel Ia dou6 sau Ia mai multe

probleme fdrd legituri. CAnd te blochezi in cazul uneia, treci la
urmS.toarea. CAnd gdseqti idei sau miqcd.ri care vor func{iona

pentru o problemd, incearcd-le pe acestea sau pe unele asemdn6-
toare qi cu cealaltd. Masura Ibuka de la Sony lucra simultan ia
doud probleme. IJna era miniattrizarea casetofonului; o alta era
aceea de a lucra Ia un sistem multimedia care sA utilizeze cdqti.
LucrAnd cu un grup de ingineri la una qi cu un altul la cealalt6
problemd, el a combinat cele doud proiecte in radioul Walkman.

CoMBINA ELEMENTELE IDEILoR ExTREME

Leonardo da Vinci credea ca pentru a qti cu adevirat cum
funclioneazd lucrurile ar trebui sA Ie cercetezi in condilii critice.
Credea in a duce conceptele la extremd in imaginalie. Creeazd

doud idei extreme. De exemplu, ce idee ai crea dacd ai avea toate

resursele (bani, oameni, timp etc.) din lume? Apoi intreaba-te
ce idee ai crea dacd nu ai avea deloc resurse? $i apoi incearcd s6
le combini pe cele doud in ceva practic. De asemenea, gAndeqte-te
la elementele qi atributele fiecdrei extreme qi fa legdturi ale-
atorii intre cele doud liste.

'rolBrdocoloJ €l EpBoc el gldeals€ ac durl uI

rlelr?otu nes riecnpa aU ES rruoureo aJ€c urJd poru un rsp8
ealnd rc gc aleod 'nlduraxe oO 'nou snpo"rd un nBS nrcrlJas
un rJlonzap gs gcJeacul 'elseace a;dsap rrlA ac ap arfcung

uI 'Tlglllllce a"rnSurs raun e,rdnse alt-gzea"l?uocuoo 'lodv 'Z

'rlAounc

al aJ€c ed rlplrrrrlc€ ap rcazgnop €l Eugd axaz rrl Elsll o F.{

',,r;n1"rodsueJ1" nes ,,€aJBc ap azned" ',,,ropfuer1c "rog"re8ugld
€aJBAIozaJ" ',,aJardocoloJ" !I JB rrrnc 'a.re1ncr1red alaun ag ES

rnqarl rE €o?saDy 'rraceJe ap ayfqlr^r.rlc€ Frarrrnua 'lglul 1eI I 'T

'.rolrraceJe Ilurnl garlde as
nu aJ€c eun rS rarfezrueS"ro gcrlde as aJBO eun 'rfglwlce nc olsrl
gnop elAarnlpcl€ 'lg?ul 1eW 'raruedruoc efuaraga pcsearc ES aruc
nrcrlJas nes snpo"rd nou un rzoa;L) ES raJA pc uraundnsa"rd gg

',,'1e8r1Sgc ap oJ€ Eaurnl E?€o?

lnlosqe aJ€c ul arfenlrs o e1sg" '1opd-1n1cero"rd g11o.Lzap oJ€J

'uopuol lseg €al€?rsJalrull e1ap pod.,uap ldueq aunds ',,EJn1€u
urp aseJlxo ?soJ !] JB laJll€ aJ€o alrln rrfcn.rlsuoc ap alerJa?€ur
uI ptuJoJsueJ? al 'a1a urp erF"raua pursoloJ 'rS roun5 ap edeorF e1
a8unle Je IoJ+l€ oJ€c alrJnaAap er pt alsa sacord rn?sace eafesnru
-nJC" 'rrfcn"rlsuor uI rJnpou a?lnru ul olrsoloJ IJ lod a.rec alnue"r-B

acnpo.rd e n;1uad JoleJaurcur ap gAnuac rS a1e1e"r1 aJezrpu€c urp

r"rna3ep '"ro1"rnce1 ea;e8e;p urp lnurfqo roJou 'acrus€J r"rna3op
alSasolog evtzn 'ap"rne3ap pugcnpar rS asec ap Inrqunu pu€csarc
'p1epo-"r1urp aruelqo;d pnop €^lozo"r ealnd J€ aJ€c aJEo?€Aou oapr
o-rlul ;rog,rnaAap rr;rplrzodap 1e Ioc nc "rolafurnaol Inruauiop leulq

-uroc n€ aru€?rrg €aJBW urp lopd-gurzn o EI ap rr"raul8ul 'alrprLrul

luns p, apaJc as nu 'tactqo ap 'aJ€c ardsap iluaruop alrJaJrp ury

;roprleru"rogur €aJeurqruoc ad alezeq luns aJeolgunsgr rapr al1ntr,1l

r,{:c E-I I I NShlOO YN IEl [/.IOD

'1'c1a nAo"r n"rluad B?ns o 'uaqp8 mluad
rcurc 'op"rarr n"rluad rJ€lop rop) rnlnsdoJp BaJeolnc ap arfcung
ul ru€q u1 nrura.rd un praJo '1e.rede BI lrsoloJ aU ps a;rea fnupq
un algc nc snpe e-al arec 1ac ad 1-a1*a1q1dspr (lapl acaz e1 pugd
rcurc aJ€Jag n.rluad nES) aapr oretag nJluad 'ng1 InoJrq u11-aund

rS r.rnsdo.rp ?rnqrJlsrp ap le"rede un g;pdrunC ',,a1e? alrapr nrl
-uad fnupq un" 1nllll nc aruedtuec o p"rrdsur auraJlxa Fnop rolac

erfeurquroC 'inupq un a?Bc lele8ue rnrpcag IBp Il BS g re Erirarlxa

plFIeaC 'rrelop ap uorlu un algr na 1e[e8ue ar€carJ ad rzarur

-a;d 11 gs U J€ gruaJlxa O '€aJ€lrlr1cnpo"rd csaJc oJBc repr n"rluad
rrfefe8ue rzasuadurocoJ ES raJA gc 'nlduraxa ap 'ruaundnse"rd pg

., L M,\t. 3. Acum fa o noud listd cu activitAli, de data aceasta unele pe
care le cunoqti qi care sunt din afara organizaliei tale (de
_(r'- exemplu, bowling, cAntat, voluntariat, tunsul gazonului

tUi etc.).

a 4. in final, combind cele douf, iiste folosindu-fi cunoqtinlele

w din acele domenii - activitatea de afaceri qi cea care nu

face parte din lumea afacerilor. De exemplu, combindnd

cAntatul qi fotocopierea ai putea fi inspirat sd pui IAngS

fotocopiator un casetofon sau un ecran pentru karaoke'

in locul versurilor cAntecelor, acest ecran ar putea aflrqa

informalii qi qtiri despre firm6, premii, oameni, posturi

libere qi aqa mai deParte.

O companie din Noua Zeelanda a combinat domeniile ilumi-
natului pasiv qi cel al materialelor de construclii. Aceasta a dat
naqtere iluminatului de urgen!6 pasiv, o bandA foto-luminescentd
de lumina naturald sau artificiala care indruma 0amenii in
siguranld pe coridoare, pe scdri, cdtre balustrade qi scaunele de
pe stadioane. Tehnologia Ecogolo incastreaz6tn material foto-
luminescent intr-o bard de aluminiu. Produsul nu are nevoie de

energie, astfel incAt poate funcliona in condi{ii de lipsi totala
de curent electric qi poate fi folosit pentru a inlocui iluminatul de

urgenfa. Produsul nu este nici radioactiv, nici toxic qi reaclioneaza
atAt la lumina de interior, cAt qi Ia cea de exterior (solard).

ErqlsrenA cEREBRALA srArucA Er

EMISFERA CEREBRALA DREAPTA

Iatd o fotografie cu boabe de cafea. IJndeva, intre boabe, este
ascunsd fa{a unui om. Vezi in cAt timp o gdseEti.

'aJeru rctu al€lrlrqour o rs

IBJnJ rEur Jae un €aA€ J€ InseJo 'rlsrlcrcrq nJ?uad rrcgauaq ap dlt
lsaJB purraJo 'alalsrclq Is alerJn{cur rurs€u ,acr,r1ca1e olncrqa^
nc €rnlp8al aJeJ € ap ea?e?rlrqrsod JolrJolplBc rJaJo JB ,gru.rn
urp aloc ur 'oJBr '1tzuet1 ap aJ€oprJoJ €l Fugd ,alr.radoce ,aldrurs

aJecJ€d ap rJncol el op ncr^Jas rJaJo "re rS aluelJodurr alrJnr[nJp
p8ugl ad a?rnrlsuoc g J€ ealsacv'€ ac acueuptu Es n€s Ers€au
-i{rpo as gs 'Jerz un pcsealrc Es (BaJBc o r^Jas gleod gs rruatuBo
alsacv .prunru €l sJarrr op e?€F
apun 'aprcos rJnool rS g "re(urrrnfJepls ap alaureq €trzodap ,a1a1a1crcrq
pser FS rS azafuu"re as
Ers

ecJ€d 1od rSl rruatu€o apun rrncol luns €alsarv .alalcrcrq n.rluad
Ill€ls :aapr p;n8urs o-rlur rrpproq€ pnop alac l€urqruoc nV

'FXB? nc epuorfeu alrJnrrrnJp e1eo1 ad alaleo? el sacJe
rS r.rqc"red ur aJerz n"rluad rS eagec n;luad ,rurseur ap agr.rolgpds

nrluad a1e1rn1e"r8 gcseeurr.rd ps rS rzueur€ ap alr?ncs aU ps ,a1r;nur

-nJp a?€ol od a1e1r;ror.rd 1euo1n€ gqle ps oluenlodau aculcela

elrur3eru ec le"ra8ns rrcEJellotzap rcru EldeaJp gl€rqoJac BJaJSnua

nc ra3 'a?alcrcrq Fcs€osoloJ gs rS a"radurnc gs ruoureo ad azafe.r

-nJuJ rl ES arec p"relrcrlqnd aruedurec o sndo"id ne E1€llolzap rcru

g8ugls pleJqoJoc BJaJsrua nc ro3 'lrunal rode ,gnop ur lrfrgdur

?soJ e pdn;g '€urzuaq gcseasrurouoJa ps ru€crJoure ad efe.rncur

r-e n"rluad rapr pnop Surur"rotrsure"rq ur.rd 1€ln9c e dn;8 u1

'nfqo ac €apa^ e n.rluad ropr pnop alac

gurquoc rS pdn;5 al3auna; rody 'pcrlce;dau rA gpuorfualuocou

'Ec.t5oll aapr o gcseasp8 9s gldea"rp glerqarac €raJsrura csasolog rS1
arec rolac a;ac ippuorfua.r,uoc rA gcrlce;d ,Fcl-8ol aapr o pcseasg8

gs p8ugls El€rqaJar EJaJsrua JsasoloJ aJ€c Jolac aJaC '(r.l.rlrnlur)

gldea;p Elerqarac €raJsrua csasoloJ ar€r rar rS lrpuorfe"r; p8ugls

El€rqaJac eJoJsrua csasoloJ ar€c rJo?rpue8 u3 pdn"r8 alredrul :ropf

-uedrcrlred JoJn?n? rnlnJaram e p8uels eec rB gld€aJp eraJsrua

pueurqruoa Surru"rolsur€Jq aJEJ e ap lueznrue potu un E?BI
'aul5"reru rS n"rluac a.r1ur 'so['e8uels urp ealred uI E?n€c ,rlAaspF o
nu ?ol Er€O 'leurrou alsa lgcap llnur rcui p?Bllo^zap alsa gFugls
glerqaJao EJaJSrruo 'alnurur pnop ap llnru rcru er rfl pceq .leurJou
gle?lo^zap alse pldearp El€Jqarac EJaJSnua 'lnurur un ap urfnd
retu ul rlAasp8 o pc€e 'rl€rurou rruaureo €l ?gcap qle?lo^zap rcru

elsa gldeeJp pl€rqarac e? €raJsrula 'apuncas roJ? ap urfnd reu

u1 efeg rsg8 rfod gcep 'eluace; a,r,r1ru8or rrpn?s Joun rrrJoJuoC

..rr! hll{ir, REZU MAT

.:)Y Cu ani in urmd am participat la o sesiune despre reforma in
educafie. Dupd sesiune, am vorbit despre dezamdgirea mea fafd
cL: de rezultate cu parintele Tom, un calugar franciscan care preda
la universitatea st. Bonaventure. Discutasem subiectul cu mai
":172 multe persoane din grup inaintea sesiunii, deoarece gtiam ca
aveau multe idei inovatoare, insd erau relinuli qi ofereau aceleaqi
idei conservatoare. Parintele Tom a rAs qi a spus cf, profesorii
iqi strAngeau ideile pentru propriile lor publicalii' Ei sunt obse-

dali de ideile originale gi li se pare cd toli ceilalti vor s6 le fure
descoperirile. Participala astfel de intalniri pentru a afla ce fac

ceiialfi. Apoi mi-a spus o poveste despre un misionar franciscan.

Cu mulli ani in urmi, in Japonia, un misionar s-a hotArdt ci
ar fi fost frumos ca satul sd s6rbdtoreascd Anul Nou cu un vas

mare de sake fierbinte. Cilugdrul i-a rugat pe cei mai bogali

zece oameni si aduca fiecare cAte o damigeana mare cu sake

pentru cazanul uriaq, caci nimeni nu putea furniza singur acea
cantitate. Pe drumul spre pivni!6, fiecare om s-a gAndit: ,'Bau-
tura mea e prea valoroasd pentru a o impdrli! O sd dau o dami-

geanb cu apd in loc qi cum toli ceilalli vor aduce sake, nimeni

nu va observa." $i astfel, atunci cAnd cei zeceboga\i s-au adunat'

fiecare dintre ei a turnat ceremonios con{inutul damigenei lui
in cazan. S-au privit ruqina{i atunci cAnd au incdlzit qi au servit

tuturor apd fierbinte.

iguur€asul ae Iur?B

opun ao 'alurrrJorrr rs ru€q oJlul aunlxauoc o IIIq€ls € ap clSol
polu un rJru Flsrxa nN 'ru€q IlsaAuI € Ia lugurJoru un €dBS e
aJlul Ernlg8al o rcru plsrxa nu 'r3n1o; 'Burrr€asul ac letpaut ttlS
',,J€reu€ur3: Inlu€ruJolu pdes rA3" Bc pJoJ€?our o vazrleu€ Ec€O
'glrnu3rqo €JoJelatu alse "iolaldocuoc € aJ€calsour€ op nldruaxa

unq un 'alsa lBunullu ap ?9c tu9^Jasqo nu J€cBrrr IcIu lgcul

'rou n.rluad DSaJg ap rB 1n"rq ap 191€ olsa aJIpugF ap poru ?sacv
rrSolouqal a1le rS rprfeds

rrfrlales 'eaunrzrrralal '1nceq l€lualul uie tnlndurl? InsJncap ul
'saco.rd rAelace urJd 'so ulp alnegJ aurJe BaJc e n"tlued al€rulu€

IJoruo € ap ea?Blllllce rB aprurue ap as€o pugulquroc lndacug
nB rruau€O 'rrfua.tut nes IopI rou pugurfqo a?IJaJIp a?calqns IBn?
-decuoc la^ru €l ru?ca?soru€ (nJlsou InlnJaIaJJ a1e ,,acrledurls aIz
-.roc"; a?caJrpur rrfetcose utJd 'alelJgdapul aluaruala rS r;rnpug8

'afuase ap 'a;€oualxa Irunl ap rfglar"rdo.rd ap 'alcarqo ap tfugd

urp rJnJcnl rou €aJc e ap rS eur8uurr B ap €ale?rcedec ura^V
'alcoJrpul axalduroc rrfercose

aceJ e ap EJls€ou Bal€?IIIq€ rS rnlnraraJt ea?E?Ic€dec cse.rgu

'acrledurrs alrzJot rB ec 'o"rec alueuozal aluaurala Elslxa nJ?sou

InJaraJc uJ Ec paJc '.rolpupurase poru uI '1u€au ulp a1€aJJ g e red
alolauns 'pfeJe"rdns €l ap alIZJoJ ap asnpord alruouu€ ap olosulp
alecrznru alauns gzeaaJl olrzJoc 'laJlsv 'ollelJolac "roltrfe"rqtl
eurcr.rd urp qzeauozal rc 'alrdnrc ]uns nu €alsacv 'acrledrurs
alrrrnu'alercads rzJoi tte'aluaruntlsul alaul]' alua8"raura rfg1ar"rd
-o.rd ueur are 'lectznur ?uatunJlsul Inun €aualuas€ '1n;era;3

nzl Nns

*ir

,, +nze^rou.lou 15 .1opn1c

o^eo oloc u1 r-ueund I es e+so +ncQJ op uJo^o oc +ol"

ffiw-&.$re N wffi &\s&$e$ "$-wmffi ff$

{:, M!N$W$S{ /1

rLJf "t}
-{
r l]" {\}{

{:

ll\/ ,-,1r-l.,i i ^-!d

'\\'

\ ? lvi;'ir' Mintea ia doui informalii diferite (,,a sdpd morminte" qi ,,in-
vestiliile financiare") qi Ie combina fara efort. Dar sensul nu este
.lt^'\'- :/-r con{inut de nici una dintre cele doua informalii; este creat de
amestecul acestora. Combinatia creeazb. o structurd care nu este
)t:. oferitd de informalii, un nou sens emergent. Aparent fara efort,
mintea noastrd uneqte doua subiecte diferite, dirijAnd vaste relele
0 de asocialii indirecte. Atunci c6:nd sunt amestecate, gAndurile qi
ideile emergente par simple qi directe la nivel conqtient.
-)14
Creativitatea bruta inseamnd a rdspunde Ia esen{a iucrurilor.

in metafora de mai sus stabilim o legdturd intre sapatul mor-

mintelor qi investilia financiara deoarece, inconqtient, rd.spun-
dem la esenla metaforei, care este o conexiune intre pierderea
vielii qi pierderea banilor.

GAndeqte-te la exemplul omului de gtiinta care a primit sar-

cina de a crea adezivi care sd poatd fi folosili in medicina qi
chirurgie. Esen{a sarcinii lui era de a lipi ceva de altceva. A

cdutat modurile in care lucrurile se lipesc intre ele. lntr-o zi, in
timp ce iqi repara pontonul pentru barci a observat cAt de puter-
nic se lipeau midiile de acesta. A descoperit cd midiile secretd o

substanld care le permite sd se ancoreze cu putere de orice obiect

qi sA rS.mAna acolo in timp ce sunt lovite de valurile oceanului.
Astdzi, omul de qtiinld imitd structura celularA a substanlei qi
dezvolta un adeziv ca al midiilor, care intr-o zt va fr folosit pentru
a repara oasele rupte.

Ce EsrE ESENTA?

Un experiment revelator a fost fdcut de psihologii gestaltiqti
asupra unui grup de cAini. Aceqtia erau dresali sa se apropie de
un lucru atunci cAnd li se ardta un pdtrat alb qi sd il evite atunci
cAnd vedeau un pdtrat gri. Dupd ce cAinii au inv6lat acest lucru,
cei care faceau experimentul au inceput sa foloseascd un pdtrat
gri qi unul negru. Imediat, cAinii au inceput sd se apropie de

obiect atunci cAnd li se ardta patratul gri (care, pdni atunci,
declanqa evitarea) qi sd se fereasci de el atunci cAnd il vedeau

pe cel negru (care nu fusese asociat cu nici o acliune). Se pare cd

in loc sa perceapd albul, griul qi negrul ca pe niqte stimuli

absolufi, cdinii rispundeau la o esenld mai profundd - deschis

fatd de inchis.

Mulli dintre noi qi-au pierdut sensibilitatea brutd fatd de

esenle deoarece am fost educati s5. ne concentrdm asupra ele-
mentelor particulare ale unei experienle in locul celor universale.
De exemplu, sd presupunem ci ni se cere sd creim un nou obiect

w JOIATUJOJ €oJ€learoJd - Srz-nrJdoJd plcaroJd €l azaJcnl ES prrJn urp

1/ ; -,./rl\\\, -i) alas ul ac€J II 'rnlnsaeo.rd F aunricBrlsq€ ap Inp€rF Arsar.Sord

pugzEcs 'lodv'aJ€csnu uI rJnJtnl ap a?cBr?sqB rrlrzoduro' azaaJi

ps al-npugrac uFrsap ap Insarord adacul 'qurqcs uI 'gield ad

ap alrqouolne alrJaJrp ozarpnls gs n€s Irqouoln€ un azalcero;d
ES aunds al nu Ia 'nlduraxa aO 'aluasa ap ruatuJa? u1 alauelqord
aza\eJltgs rrnala gl€AuI r31 '11e.r4 rnlnln?rlsul InJp€c urp lrodsue"rl

nrluad ar€?coroJd ep rrunrfcas Inro?rarlp 'l{sle{S ur?Jetr [

rol alrrnorlq el ap ;erqc rfuarlr arlpr ap a?rr?urn
IJ 9?€od ES ala?al{3ed ec Iqrsod lnrBJ e are} lnurr"rd lsoJ e Ia
'efuasa pug8alalul 'rrnunq ap lnlrodsu€r1 r€op nu rS gcseelagns
ealSrurl alsa aJEr 'rr;racege efuasa salafug € acaJeoap '1a eaunds
'lnseacns ?ncsounr V 'socrns ?lnur op lg?e Io ?nA€ e runc rB ac
ap 1€rplape nc E1€porcru salatur n€ nu rJnunq ap rnlnlrodsuerl
Inruouop urp rruaru€o gc eaunds 'ssa;dxg l€Japad InJolepuoJ
'q?lurs pard 'arrpug8 ap ar8ale"rls Bls€ac€ easap€ csasoloJ rorr?

-snpur p rS rafurrl3 le 'ra1re Inruauop urp alrlBaJc olau€osJad

'1efp,r.u1 ?soJ Ie ar€c ur Iae ap ?rraJrp pour
un-r?ur rauralqo;d llrpproq€ rB rr"rrpug8 Inl€?pzar aJSa oreo?elou
aapr Elseacv 'ps€rl aJSa pugc rrunle Eplr{csop os ES arec 'Eqe1s
aJeurqul o nc arlnc o p; 'al"rasuoc lncgJsop ap lcarqo un rzoaJc

Ps col uI 'p^Jasuoc o apqcsap € op polll nou un-Jlul rruJoJsuBrl
o gs r3 aJqzer:tr ap ecea+ rar gs rfod 'nlduraxa aO 'aJBo?BAou

'gleur8uo aapr o BI acnp ealnd J€ alaun aJ€c aJ?urp 'alca"rrpur
rrfercose ap IIru waJ€J ps alrur;ad au plnJq ealelrlrl€oJC

'BI€Pad o

glespde alsa pugc nunle aprqJsap as rrurSeur erfe"ralaccy .

.gzeq.

el ap ?sugrls alsa pugc rrunl€ aprqcsap as m1a13ad e"rnp .

'alraqc ne prr{Jsap as ap3n .

'rqeSnu rnun BaJ€xB1a; ur"rd asrqcsap luns alrorocs .

'JnqB ap aslr{csap }uns alaAI€A .

:alduaxa €Aa?€, E?€I 'alrrnrcnl pqcsop as urnc el Edllc o a1-e1Bep
-ugp 'aJ€o?€Aou aapr o r;radocsap € op alasueS urr.rpur au 'a;eo1
-p"rnfuocul Borunl ul nerpur urplngc rS untcnT aplqJsap ?2 ap alsa

alJasuoa lncgJsap ap lcarqo rnun efuasa pc ru{rqBJS pcep 'rAn1o;,
'alualsrxa

alaa ap urfnd alJEoJ EJaJIp aJ€J €Aac €aJc ure 'pqeqo;d rcru Iac
'rS 1ru1glu1 u€-al a;rec ad olJasuoc ap alrrlnc lncgJsap ap alcarqo
a?rurnu€ nc erfercose ap rA gfuauadxa ap ale3uelcap g r€ arlseou
allapl arlurp a?lnlu rcuI alac 'a^rosuoc ap alrrlns ap ?ncaJsap ap

a::aul

".i:,

.:'r:1" de transport - creand conexiuni intre munca abstractd qi
modelul final.

Binecunoscutul arhitect qi designer Arthur Erickson folo-

:r :,i se$te aceeaqi strategie de gAndire cu studenlii lui pentru a-i ajuta

:: sd evite prejudecd{ile vizuale qi funclionale gi pentru a le elibera

creativitatea. De exemplu, dacd vrea sa oblina un nou design de

scaun, le va cere mai intAi elevilor sd deseneze o siluetd in

miqcare. Apoi si construiascd din lemn, plastic, metal sau hArtie

.' 1 M1ryl,. un model al structurii care sus{ine acea siluetd. in final, ii pune
\\)\_
U sd foloseasci modelul cabazd pentru un nou desiga de scaun.
C
Erickson ii invald pe studenli importanla de a gasi esenla

credrii de mobilier. Dupd cum spune el: ,,Daci le-aq spune ele-

vilor: "l]ite, o sd credm un Scaun Sau un pat", ei ar studia

designul inbaza amintirilor pe care le au despre scaune qi paturi.

Dar abordAnd modelul din direclia esenlei lui, am reuqit sd ii

fac sd inleleag6 chintesenla mobilierului.".

intr-un exerciliu de grup, Erickson le-a cerut participanlilor

sd alcdtuiasca o listi cu moduri de a depozita obiecte, una cu

moduri de a le pune unele peste altele qi alta cu moduri de a

organiza obiectele mari. Apoi le-a spus acestora problema reala,

aceea de a proiecta un garaj folosind gAnduri qi idei din trei

liste diferite.

Mintea intr[ foarte repede pe un drum batatorit, mai ales

atunci cAnd se ineacd qi iqi invArte rolile. Se lmpotmoleqte in

detaliile unei percep{ii. Charles Darwin a pus marea intrebare

,,Ce este via{a?" in loc sd se lase impiedicat de a clasifica ciu-

percile sau cdpugele. MergAnd drept la esen{a problemei, creezi

spaliu intre gAndurile ingropate unul in altul. Eqti forlat sd

testezi presupuneri qi si cercetezi posibiliteli.

Sd spunem cd vrei sd imbundtaleqti umbrela. Esenla unei

umbrele esle protec{ia fa{d. de ploaie. CAnd cercetezi esenfa, se
poate cd studiezi posibilitA{i mai creative de proteclie fa!6 de

ploaie, cum ar fi un nou tip de pelerind sau chiar un nou fel de

oraq in care existd arcade peste tot qi umbrelele nu mai sunt

necesare. Sau, gAndeqte-te la proprietarul de librd.rie care se

privea ca fiind un vAnzitor de cdrti - o idee foarte clard. Moda

suportului electronic l-a scos din afaceri. Totuqi, dacd s-ar fi

privit ca fiind ,,distribuitor de informa{ii qi de distraclii" - o
caracterizare mai abstractb qi mai general6 - schimbarea cdtre
suportul electronic nu ar fi fost amenin{dtoare; ar fi deschis

noi oportunitdli.

l" r il: 'ursrFpuE^ ap nes unJ op zec ur lilqn8
-Edsap U E nJluad rue raJ? ad uelop acaz n€s u€ ad rJelop
,d raurc :p"reJ €l ap aFlsod rrlnc ap JolrJ€laudoJd are.rn5rse
ap plllod o rraJo € ap also ,,a;B;nFrsB ap plllod" ap EleS
.,i _ii -uelcap €aapl 'grBl el ap al€laod aIrlnc ursrl€pu€A 13 pnJ
ap rzala1ord gs tunc alsa plear €uralqord :n1duaxg
.r:.;\ll:'l ..;"'ii
'rJgAIozaJ e"reua8 e rulued rTruurls ec a1a$aso1o;
ti!\1 ' rS a.reoualue runr{ce;}sqe Enop alac €l ollapl rS aprfnlos
g?rrcslp rB rzarrag 'pf)al Drua?qotd mpdnt8 aundra'put"luy '?

'ptuJ€l€ ap uIalsIS un Pzea|€lsul o
'oulq I-PZeauIuInT .

'p.re8 un nc I-EJeo[uoeul .

'1-rrt"gr,-nj .

'1a ad rrqco nJ r€ls .

'cruzed un gzeale8uy .

:alduaxg
'rfod rrfnlos
aJlnu reru lgc lliqo Es nou urp EtJeaeul 'Er€J€ luns aJ€t
alrrnmnl ela1ord e ap irnpou u1 a1-alSapug8 'nlduraxa aq
'plrD4sqD utJnd rctu a( ps lp)ul pJ n*n ug ntua1qotd tnt
pJunua 'a77taJ7p ?ap? ap rpumu un Tntaua? tn ac pdn6 'g

'?€luJeul Cluz€d .

'lrJpuJn g ealnd e nrluad drqc rnun ea;re3ely .

.a.rern5rse ap pillod .

'punq a.raurfarlul EraJO .

'areold ap 1eia1o;rd g e nrluad 'pur-Bn"r BI lualslzag .

'Fcu€q e1 aund y .

:aldtuaxg
'p"ref e1 ap aplSod alrrlnr

e[a1o.rd € ap €aac€ 'E1ua"r euralqo"rd euorfuau nN 'allntu
r€rrr nES Tapl ap rcazre* ap prurou o a1Salqe1s'alzrnrcn'l
pzoafa4otd as utn) atdsap Dpl aza-taua? ps mTndnt? ataS '6

',,orfca1o"rd" alsa

efuasg 'g"ref e1 ap ap1Sod alrrlnc rusIIBpuBA ap tA 1"tn3

ap tugfe1o"rd gs urnc a?sa EJlsBou BuralqoJd :n1dtuaxg
',,eraualqo;d lnrdrcur;rd alsa aJeC" :1ndn"r8

Eq€orlul 'aJuasa rpctJ4uapt * nzua1qotd alrcsap 'tplul lDW 'L

.i \1il";r!../ Oamenii de qtiin{a de la Gillette doreau sa dezvolte un nou
tip de periu!6 de dinli. S-au hotirAt cd esenla unei periule de
iit\v* dinti este ,,curdtare". Printre lucrurile studiate au fost:
*{_l
. Cum sunt curatate maqinile?
3-f ti . Cum este curdlat pirul?
. Cum sunt curdlate hainele?
. Cum sunt curdlate arterele?
. Cum sunt curd{ate rAurile?

Au devenit interesa{i cdnd au studiat spaldtoriile de maqini.
Acestea folosesc mai multe acliuni de sdpunire qi de frecare cu
peria in mai multe direc{ii. Au incorporat principiul spalarii cu
mai multe perii in direclii diferite in periula de dinti cunoscutd
ca Oral B, care este cea mai bine vAndutd din lume.

Cnne EsrE ESENTA uNEr rDEt NEBUNESTI?

Fizicianul cAqtigdtor al premiului Nobel, Wolfgang Pauli, des-
coperitorul miqcdrii de spin a electronului, prezenta unui public
specializat o noud teorie a particuielor elementare. A urmat o
discu{ie pe larg. Fizicianul Niels Bohr a rezumat discu{ia spu-
nAnd cA toata lumea a fost de acord cd teoria era nebuneascd.

lntrebarea care ii diviza era dacd se dovedea a fi destul de ne-

buneasca pentru a avea qansa de a fi corecta. Bohr spunea cd lui
nu i se pdrea destul de nebuneascA.

ln lipsa de logicd a lui Bohr se ascunde o logicd. in cazul

geniului creativ exist6 o toleranld pentru c6ile de gAndire impre-
vizibile qi juciuqe. Rezultatul capteazd intregul proces paradoxal
de a amesteca gAndirea imprevizibild qi tacticile intenlionate.

Poli ciuta activ descoperirea accidentald explorAnd inten-
tionat ciudatul qi straniul. Eliberarea de proiect sau de angaja-
ment este cea care i{i permite sd alituri lucruri care, in altd
situalie, nu ar fi fost aranjate aqa, pentru a construi o secvenld
de evenimente care altfel nu ar fi fost construiti.

1. Mai tntd,i, discutd problema cu grupul. Sd presupunem
ca problema este moralul sc6zut din birou. Acum, cere
grupului sA genereze cele mai absurde qi mai nebuneqti

idei despre problemd. Cu cAt mai nebuneqti, cu atAt mai

bine.

'€JJaJuI rB llnlu ap 19c luaJaJrpur auqrzr^oJd rapr JeoP JnpoJd
aJedr? alsacv '€aJrpug8 gulruop rf1 rS "rara"rc uI a1€ArlJ€ cru"ralnd
urlap a.redrl €Aalgc 'laerqns rnun e;dnse pl€Jluacuoc alse tlg

erfuale pugC 'ar{carrp rSeeace uI lual€ reu rS llnur rcru a?-npug?rn

lrqrzr,ra;durr rlsapugF ps Iqrsod alsa nN 'Bprnsqs oapr o nc

lru"rod € oJec agqrzlta.rdurr r"rrpug8 laun In?Bllnzal alsa €oapJ

s{g 'alredap rcur
e3e iS 1ade1 ound e 'r.tg"r8nz e 'alerrnrqc e"rede"r e n"rluad
,{ Ser.rasaur ad a1Sa1p1d 11 lruolete8uu ialapualeur csa191d

P:f rrJete8uy 'raruedruoc ea1;ed ulp nlcrJauaq ec aleo?
d"-s ll €l unq ruo rnun alrrcrlJas ;ropfefe8uu EJaJO :aapl

'1)1irv,,l,l/\.r,r"t ) rolrfefe8ue alaznlod tS alasec el Brrnl y :ntdtcutt4
'pct4catd aapl o-Jluq outoJsuntl o D nJluad n nJuasa

nns Tntdtcuttd a?n4xa fi unlpsprl ar?u'tp r:un a?aly 'p

'pl€unurru e.ra8alaful p?seace a"rdsap rolrual
-ar"rd rA rolapnr eunds .re rrfele8uv'glln?€r8 gur€lcag .

'gs€ce pugls ru€q rsnuouoca J€ rrfete8uy .

'rruerupldps

lndrurl uI gsec€ o1€raqcul ?uns ocrus€c a{rrnqarl rcpc

tolrfefeFue ai€ Bugruqldps ap ep"rn1rS"rggs €raqlla rV .

'€aJ€ol€A rJgru BA rg rrfqlar;rdo"rd ea"raurfa;1u1 .

;ro1 apfplar.rdo.rd ad rcumu e n"rluad

"reqr1 lndurrl gcee;r1ad rS-ps tnqa"r? rE nu ttfete8uy .

'nap1 ala?Jadsn 6 aIlrn?psprl praunug

'Jol alaznlad rS alasec el rrcunru e

rS psece Els B nJluad rruarueo a13a1p14 :pprnsqD aapl
'aprnsqo al?ap? a4u'Ip nun a8a1n 'tuncy '6

'sour

-nU r€ru rB "rpug1 reru aceJ II Bls€acy 'pptcads p.rne

o-Jlul 1e[e8ue aJ€cag olnlglul 'ue rntgcag In1eUU eT .

roprdoa ea"ralAarc AIsnlJuI 'p8a poui ug ltfugdurl alsa
InloJ 'col un €l csarprl allarual 13 11feq;qg 'rrfefe8ue

rfol gcsergJ? ps oJ€c ug p3er"rn ale?runuroJ o gzeaal) .
'llurnl 1n;n[ ur arro?plqc o-r?uI rfefe8ue ad r-nq .

rol alaznlod rS alasec
BI rcunu e r* gsecu €ls € nJluad rruarueo a13e1914 .

:aTdutaxg

.\ t t,,{il.!,i,. Pegry DuPre este director de vAnzhri pentru un mare distri-
; 'f buitor de automobile. Ea qi echipa ei au cautat prin brainstor-
-{1'" ming moduri nebunegti de a vinde maqini. O astfel de idee a fost

i": aceea de a oferi un act sexual oricui ar fi cumpdrat o maqind

1i noud. Au lucrat cu ea gi au stabilit cA principiul ideii eta idild,.
S-au gAndit la multe moduri prin care ai putea folosi dragostea
in vAnzdri. Ideea pe care au implementat-o a fost sa aiba un
agent de vAnzari care sd ii livreze clientului magina. Atunci cAnd
cumpardtorul verificd maqina, descopera c5 are portbagajul plin
cu flori. Clienlii sunt atAt de coplegiti de gest, incAt le povestesc

tuturor celor pe care ii cunosc.

Directorul de resurse umane al unui distribuitor de aparate
electrice era ingrijorat de demisiile angajalilor. El qi echipa lui
au cdutat prin brainstorming idei nebuneqti pentru a rezolva
problema. Una dintre ele a fost de a oferi o loliune secretd care
sd intdreascd qi sd infrumuse{eze parul. O primeqti dupd trei
ani de munci in companie.

Apoi, grupul gi-a imaginat paqii prin care ar trece daca ar
dori intr-adevar s[ cumpere un astfel de produs. Printre aceqtia

erau:

1. Verificarea reputaliei producatorului.

2. Oblinerea documentelor de cercetare.

3. A afla de unde se cumpdr6.

4. Cdldtoria pAnd la magazin.

5. Aplicarea regulatd a loliunii.

6. Verificarea in oglinda pentru a evalua rezultatele.

7. Trimiterea plAngerilor, daci exist6, cAtre producdtor.

Fiecare dintre aceste etape a inspirat idei despre cum sd imbu-
nataleascd moralul:

1. Verificarea producatorului a inspirat ideea de a imbunatdti
reputa{ia propriei companii, astfel incAt angajalii sA se
simtb mAndri pentru cd lucreazd acolo.

2. Cercetarea a inspirat ideea de a avea interviuri de plecare.

3. Cumpd.rareo a inspirat ideea de a le permite angajalilor sa
cumpere la preluri reduse acliuni sau servicii ale companiei.

4. Caldtoria a inspirat ideea de a da concedii mai lungi anga-
jalilor care rimAn in companie un anumit numdr de ani.

5. Aplicarea regulata a inspirat ideea de a se asigura cd supra-
veghetorii se intAlnesc frecvent cu muncitorii.

isil 'qclocs pAIzapB €pueq €c o-lnpug^ € Is o-snpord

w € tr J8 'lBrJlsnpul Inun nu 'clusBc Inun era n€a^€ II aJ€c ad Insnp
-oJd pc €Iolsac€ llJqruaru ad surrruoc €-I IS aJacnpuoc €l snp e-S
': 'rrnpolu allraJlp uI n€asoioJ o urnc I3 alauIBL{ n€adll IaI tunc aluac
-salop€ rnl alacr$ ad ?€Arasqo €-aT 'IugulpldPs e^aJgc alareolgrrrrn
$tr* r ,{.-}! .)
uI €a €l 1lpu93 B-s rS €Iolsac€ €alBlIIduIIS ap 1€8lJlul €r[ 'Psec€
/\ .".".:'' |t"'r.\\ I !
snp €-al rs aJ?soru €Aa19C 1€JlsBd €'alu€saJaJul a?JadsB EluazaJd

u1'Jzape €pu€q Ec euleas l€p €-ls rouIFuI ufl 'asnrlslp alarlsolu

alBo? rs }€uopu€qe au 9s In?calord €c ?€uopro B tr\I8 €aracnpuoc

J€r '€a ap ?€saJalul lsoJ € nu luaurlN '?l€IJlsnpur BaJezIII?n
nJluod p^rzap€ Epueq gnou o }€lua^ul € tr [8 'PuJn ul IUB nc

'apunJord rra8

-alalul IS IapI Iou Joun errrJoJ qns elull?Auoc Vzea;.louod 'aurarl
o gdn0 'aJ€zlJuallsuoc ap InlaAIu qns u€ruEJ lJpqurqcs Jo?sace
ala?caJo 'sacotd rn?soc€ aI€ lndacul ap alad€1o uI 'a1u€saJalul alat
ad al-npuglnqc I3 rf.rqd u1 In5arlul pulnr?suocap 'adocrad I-e op
a^r?€urollB rrnpour €roldxa e^ rs Ia ap Ellsl?clld aulrap 'laarqns
rnun € glr8unlaJd €aJ€ulurexa uIJd 'ee1ur141 'Elsac€ uI au€luods
al€JnJcnJls rJgqurlqcs acnp€ €A lcalqns InJpcIJo Ie l€Sunlapul
Inrpnls Ec 1e^Jasqo n€ Ilslll€1sa8 roll8oloqlsd e1r"tg1aa;a3

eEaapr pl€?uauoldurl u a?€od runc o
illopl a13asdt1 t1 a3 .

aaapr €l 1u€soJa?ur alsa ac .

6aopl €l IIln olso aO .

:a"rdsep

rrl€ruJoJur a8€Jlxa 'dn;F un nc apJnsqe IapI llncslp puVC

'ln?carqns e.roldxe

€ nrluod rlSasoloJ o urnoe 'apfpcepnla"rd aurfsns rf-e n.rluad
efuaFqalur rlSesolog rfl ps co1 uI 'gprnsq€ EaaPI ul a,rrleFeu tS a,rt1

-rzod 'aluesaJa?ul alcund allnru IElu ?9c a"radocsap ps pleco,Lo-rd
elsa r!1 efue8rlalur 'efuuop IE ac El€pO 'allraJlp t;nrq8un utp
oprnsqe rS rlSaunqau allapl rlAa'rt.rd ps r1Sa"rop rf1 ps atnqa;l

'rfefe8ue n.tluad rrfeurelcel ap uralsls un
eluauraldurl € op Baapl lultdsut e ro'l'tJa?up1d oataytu?q 'L

'aJ€o?rrn alac ed edrcrlue a1 e rB oJofeur
aletualqo.rd €cIJI?uapI e n;1uad ;opfefeFue aulpnlrlu ap

Ipnls ezrlaar E ap eaapl le.rrdsur e pputl8o u3 natncltraA '9

c.r"I,t lull''l,il VrsAtonul, REALrsruL Er cRrrrcuL

c Walt Disney iqi lisa imaginalia vie sd producd idei fantastice,
fara sa o impiedice sau sA o critice. Mai tArziu, le transforma in

idei fezabile qi apoi le evalua. Pentru acest lucru, iqi schimba de
trei ori perspectivajucAnd trei roluri distincte: visdtorul, realis-
tul^qi criticul.

In prima zt, juca rolul visitorului gi dddea frdu liber fan-
teziiior qi viziunilor. tqi l6sa imaginalia sd se inalle fdra a-qi

face griji despre cum iqi va implementa ideile. Analogiile fantas-
tice ii permiteau sd stabileascd legituri intre cuvinte, concepte
qi idei, pe de o parte, qi obiecte qi evenimente aparent lipsite de

importan{a de cealalta. Rezultatul era o comoard. de asocialii: o
avalanqd a imaginaliei in care se prabuqeau intregi munli de idei.
In ziua urmdtoare, incerca sd iqi aducd fanteziile cu picioarele pe

pdmAnt jucAnd rolul realistului. Din aceasta postur6, cduta
moduri de a-qi transforma ideile in ceva practic qi realizabil.

ln final, in ultima zi, juca rolul criticului qi fdcea gduri in

ideile sale. E fezabllE? Po{i traduce trdsiturile ideii in beneficii
ale clientului gi, dacd da, poti sA faci bani din ea?

Visd,torul. Cere grupului sA genereze cAt mai multe fantezit

poate referitoare la problemd. Spune-le membrilor lui sa
iqi imagineze cd orice idee pe care o pot gdsi va fi imple-
mentata. Incurajeazd grupul sa iqi inchipuie lucruri care
in mod normal nu ar fi posibile. incearc6 sd faci fiecare

idee mai improbabild decdt urmd.toarea.

Exemplu: Un consiliu ordqenesc voia sd strAngi bani

printr-o supraveghere mai eficienti a aparatelor de

taxat din parcare. CAteva dintre fantezii au fost:

. Codul de onoare; toatd lumea {ine socoteala timpului

in care a parcat qi trimite banii trezoreriei oraqului.

. Maqinile se evapord cdnd expira timpul.
. irrcorpoteaz6, aparate cu senzor care inregistreazd nu-

merele de inmatriculare ale maqinilor qi cdt de mult au

stat maqinile parcate dupd ce a expirat timpul. O chi-
tanfa este trimisA proprietarului.

. Angajeazd oameni fara adapost. in locul aparatelor, o

persoand fara adapost inregistreazl. timpul trecut de

la expirare. Automobilistul pldteqte acesteia qi este incu-

rajat sa ii dea qi un bacqiq.

::3 PS proc€ ap lsoJ € InrolEcnpord 'aroSalalul o ?nrgJ B rA
ml €aopr nr?uad ro?pcnpord un nc BJqpFal lEnl € mlnsero
I ?i.,F.7r 1*-,,^r\\'.'-Ar-\a' l
'vtil\1> Inrlrsuos 'n;1sou Inlduraxa uI 'arzalu€J gll€ o nc rzaJDnl

ps rS rrro?ul a? ps rlod n€s lzalireJ rS€ralaou ale rrnlgsgr? a?TB

aFuoricunJ Iapl ul rruroJsuer? ps rS rr^ar ps riod ulncv
JolrJn?rua^ € gluarcga rcIu

aJ€lcaloc o ap (Fopr poul ul 'lr"radoce u €A In?soc 'r3n1o;
'lBruJou Inun ?gcop druncs rBru rJo nJ?€d ap u €A rcpc (ln?

-soc alsa ppdrcur;rd €rualqoJd 'cr8olour{o? aJapa^ ap lcund
urp Irqrsod alsa ,,apa^ aJ€J In?EJ€d€" 'nJlsou Inlduaxa

uI 'aapr ur rrnp8 E,BJ ES rolriu€drDr?red orac 'lnutruc

'e^ourclle

ap lrsoloJ rJ nu € nrluad 'sEurp.r Indurl aSrals In?€rBdB

'gur3eru o pc€ald pugc rcunlv'aJ€cJ€d ap olrJncol ,,Bp€A" gs
aJec nrlq nc rrJa?€q op ale?uatrlrl€ acruoJlcala rJndrc nc rs

nSo"r-e.rgur rJozuas nc aJecJ€d ap al€r€de acnpoJd B ap aopr

o-J?uI aJBcJEd ap alrJncol Bapo^ e ap in?dacuoc leruJoJsu€J? €

rnlns€Jo InrFSuoC 'prnlgspJl p?sBac€ EcrlceJd aapr o-JluJ
E1€ruJoJSuBJ? g ea?nd J€ tunr ozaur8€rur rsl ps 1ndru8 aund

'lnlualsrs IIpcPd € ap rrnpour
n€s leJrdxaau drur1 nc a}€redB pug?nEJ Indurrl acaJl

-ad reru Je-rS nu IIJaJoS 'Fluaurepoduroo €qurrqcs JV .

'?sodgp€ EJpJ rac ad azaq8a.L€Jdns rJ Es aJ€c €Aaurc

ad tuple8ue ES arnqaJJ 'pcuntu ap rJncol rou EJaJO .

.AUIAJA

-ap reru pc€ald oJ€c rrl3rlrqoiuoln€ €l ap ,,1€Jrdxeeu

d-ll" oJnJ gs Balnd reur JoA nu EZeaqJJBd aJ€c raC .

'lednco col un a?sa EcBp ?€rglap€ nc Eapal€ ap pidrcur;4 .

:lsoJ ne ,,lsodgp€ EJpJ Jolruorueo B aJe[€8ue" ap Baapr
ardsap areolpSgr?B alrrnlqsgr? ar?urp alaull :ryduaxg

'aFEJl€ rr aJec
rctza+ueJ I€ lcadse un n€s pJnlpsgJl o 'nrdrcur.rd un pFe;1xa
gs "ropfuedror?r€d oroC 'Ecrlc€rd aapr o-rluI elzaJueJ pugur
-roJsu€r? rnlnlsrl€ar Inlor oc€oIgs rnpdnJF araJ':rysry)aa

',,1sodgpe prpg

Jolruarueo €aJe[€3u8" lsog e rnlnSe;o rnlnrlrsuoJ llnru
rcrn Iac 1ncg1d B-r arec allopT arlurp eun :nlduaxg

'?lnru rBru IaJ
c€ld al aJ€c olrapr EFBoI€ ES rnlndnJ8 JolrJqruaur oJac runJv

'glecapnl g"rgg 'gfepr ad e.reosrqcug

e1 r6rurr.rl luns €1n.8ar rJo allnru reur ap ?c1ecul oJBc raC .

i., r-\.\I'- i\''r,'-!r''/ monteze qi sd monitonzeze gratis prototipuri ale apara-

*U telor de taxare cu senzori. Oraqul a fost de acord si devind
un caz de prezentare pentru producdtor qi sd pdstreze
3 S4, veniturile obtinute.

Gino De-Gol, un inginer in domeniul roboticii, a visat

la un montagne russe in care trenulelul zburaprin spaliu,
fare qine, distrugAnd asteroizi qi rdsucindu-se pentru a

nu fi lovit de sfArAmaturi. Apoi, fd.r6 avertisment, trenu-
lelul a fost tras intr-o gauri de vierme cu susul in jos.

Dupd aceea, cursa incepe sd devina cu adevd.rat intere-

santA.

Gino a devenit realistul qi a construit prima parte a

cursei lui fantastice. Descoperirea lui principala a fost

primul robot din lume, KR500, cel mai des folosit pentru

ridicarea motoarelor de automobil pentru sudurd. Cele qase

incheieturi ale bralelor ii permit sd se miqte in orice fel.

Montagne russe-ul sau final va purta un trenule! intr-o
c6l6torie rasucit[ qi unduitd in timp ce l-ar zgdl\di straqnic.

Va combina forlele G puternice ale montagne russe-urilor

din zilele noastre, realitatea virtuala simulatd de calcu-
lator qi interactivitatea jocurilor video. Duqi printr-o serie

intortocheatd de domuri, cdlatorii vor intra in profunzime
intr-un univers generat pe calculator in care vor da ochii

cu extratereqtri. Frumuselea cursei este aceea c6 violenla

ei gi realitatea virtuala pot fi reprogramate constant.

in final, din postura criticului, a inleles cd problema cea
mai mare era factorul uman. Daca un extraterestru

aterizeazE pe nava ta, dar aceasta se zguduie dupa o frac-

{iune de secundd - iluzia este spulberatd qi trupul se poate

revolta. tntrebarea era cAt poate suporta corpul uman?

BlenerA MAGtcA

Aceasta este o tehnici asemandtoare cu cea descrisa mai sus.

Moderatorul aduce un cartonaq pe care este notat subiectul qi il

ilrii!' pune pe un perete sau pe o tablA. Participanlii iqi imagineazd. cd. au

:ii1i o baghetd magicd. Aceasta Ie va indeplini orice dorinla. Participan{ii

-iti
,:.;l scriu in ticere lntre trei qi cinci dorinle pe carfonaqe sau pe h6rtiule

ral:il; adezive.

-':,, Dorinlele sunt adunate qi lipite in jurui cartonaqului cu su-
t, lt:
r::il. biectul. Coordonatorul grupului Ie organizeazh. qi Ie pune la un

troc pe cele asemd.ndtoare. Apoi, grupul incearcd sd transforme

dorintele in idei.

'e1a"rdra1ur o rS Erpnls o FdnJF aJ€c ad a?daouoo ap arieurquor o
eaua^ap glnurlqo ezeJl'rll€lrac aJasasrJcs ac Eapa^ e gJgJ'alurur
uI Baua^ al ?ug^nc acrJo nc aJ€3ag purnqrJluoc 'EunaJdru! ezeJJ

o nBarc IIlsIuv 'EJrB uI alBn?dacuor rrl€urquoc €arc B nr?uad

rISll€ar€rdns ap Flpprpur alreoJ Fcruqal o Bra €lsearv'l€nldacuoc
Ar?€arc ?cB un a?sa ar€ldru9?ul el rrnlgSal ap IaJls€ IIIqels B 'nrcnl
lsaJ€ BI urrpugF au rJooJeJ rsao 'puBtun €a?uru Fz€a?ua^ur oc ap

EJ€JB ur alcarqo alsace aJluJ runrxauoc p?slxa nN 'alJ€dap reu

eSe rS pt?JqDJ q atrncpt apalqo 'ndn 3ut1n aln) 'rrnrJnl 'n Dra?1I

urJun arn) aJulnnJ ap orlcunJ ul ednJ5 JoA oT 'alr?saJc apeoJ

rJpcrJrs€ic €^a?gc rsp8 JoA rruaurBo gc rJadocsap IaA 'pceJ o ES
aJ€c Ednp E{n5e.r o rcru rJaJo r-€ EJEJ rJndn;8 gnop uJ alalur^nc
glJ€druI ps r-aJaC '1ie;e8 rS glrip;d aurgd 'ar1nc 'p.rar1a;ea 'p1sncp1

'B1ct1s 'Snlaqaq'rcazrrq8 'nldurexe ap) druF crur rnun n€s elrnc €?s{
?p tS a;e1duglul BI a?urlnr 1do a8aly 'luaurr.radxo un gcreacul

'o1rnu*rqoau e.redrl allraJlp a1e,ti1ce

?uns reunle 'p"rnlpFal oJ€ nu oJBJ nc elac nc F+aarqns rurqtuoc

FS rcracul rS erfuale linu tll pcep 'rSn1o; 'a;redr1 a?sace urlap

acru.ralnd rcur ?g1e nc'11nru r€ur rcJacur 1Bc nc '1deg ag'a,rrpug8 op
alrnuSrqo eia"redrl ap rzur"rdsap a? ps aurlap na"r8 reu 1€lB nc 'lcolq
-ns Inun erdnse luo?€ reur rS ?lntu rcur rzaJluacuoc al ?ec nC

l{oIY3E hrulc -r nunvcrvS

s&il 'a"rpsed ap rJeur JolaluaruaJcxo

,d Br€Je ur 'ocrJo op l€rnr lnzr.rq"red pzee"rlspd gpolaur p?seacv
'elcrls glr"radoce o?sa arec ul InIaJ pugcllrpou 'zr"rq"red e1 saco.rd
:l
lsac€ uldope eelnd J€ EJ€p qpBA ps sroap n€-s rr"raur8ul 'pcru
,')..d' rl. .\'4)1'i"? -e.8;o er.raleur p1e1;pdapuJ alsa a"rec ur.rd Fcrrurqc arfcea; o gzea\
'rl:',i\1!' -uBIJap '1e.r1s lsaae 3ur1e rnlaJeos alazeJ pugr rcunJv 'uelrl ap
pFolp nc plr"radoce a?sa Blr?ual gc 1€U€ e rB rrfe8rlsa^ur ?ncEJ €
r.raur8ur aJ?urp 1nu61 'g;n5urs efe"rnc as ps ored a;ec '1ege"r8o1og

ap rnlnlerede el1ual lsoJ € ala ar?urp Inufl 'a"rn8urs Eigrnc as
ar€c alrrnrcnl rS ala?Jarqo a?Eo? nJ E?sll o lmlpcp e lndn;p

fflii,::;zr.rq.red un pc€q" :lsoJ E azarcnr -. d;?ff;l:r-tt:#

'1nzr.rq"red rfglgunqurl € ap rJnpou 8urur.ro1surc;rq ur;rd ?Blnpr €

r.raur8ur ap dn;8 un '1a1duroc glepgdapul rJoaJ€J a?sa €rJazrru rep

'glnie ?€lgds ap Inpqtrl rS alad;g3 ;e"rd nes rolod 'pfeaq8 'epedqz

'pJr.r.ode1 'ereold U Je runc 'urn.rp op alrogrp rrfrpuoc Flsrxa nes €oJ

aruarl alsa pugc rJun?€ leJnc lndrurl lol aU ps amqarl rnplrqou

-olne Inzrrqr€d 'arecgrpour o nes aapr o rsp8 e ap olllg?lllqrsod
?uns rJ€rrr rcur lg?E nc 'gluesaJalur rcru elsa efur"rop +gc nC

sperAnd sd capete o in{elegere novatoare sau un sens mal

profund. Tehnica a fost numitA ,,cadavrul fermecdtor", dupd o
frazd care a conlinut aceste cuvinte.

^.t MttuO, Cere grupului sd, facd schimb de gdnduri Ei de idei
ii) despre subiect ureme de cinci pd'nd' la zece minute'
2, Apoi, cere participan{ilor sd, se gd.ndeascd, la ce s-a dis-
O
cutat qi sd scrie tn tdcere pe un cartonaE un cuud'nt care
3$6
le uine tn minte.
J. Strdnge cartonaqele qi cere grupului sd combine cuuin'

tele tntr-o frazd. (pot fi adaugate cuvinte pentru a ajuta

cafraza sd capete un sens).

4. Inuita grupul sd, studieze fraza finald' qi sd' construiascd'
una sau mai multe idei pornind de Ia ea.

O organizalie de luptd impotriva bolii Alzheimer planifica o
licitalie pentru a strAnge bani pentru aceasti cauz6.. S-a gAndit

la o seard deosebit[ qi cduta obiecte neobiqnuite pe care si le

poatd scoate la licitalie. A incercat metoda cadavrului fermecdtor.
Unele dintre cuvintele pe care le-a gisit au fost: ,,oameni", ,,croazi-

erett, ,,creativ", ,,mobilier", ,,cariLate", ,,designertt, ,,obice7", ,,arta",

,,din neant" qi ,,celebrit6!i". Una dintre conexiunile pe care a
fdcut-o a fost intre,,a crea", ,,artd" qi ,,din neant". Aceasta a
declanqat o idee care a devenit senzalia licitaliei: au vAndut o
idee pentru o operi de artd care nu existd. Au convins un artist
conceptual local sd descrie o idee pentru o operd de artd. Aceasta
a fost pusi intr-un plic qi vAndut6 la licitalie cu 28.000 de dolari.
Dreptul de proprietate a fost dovedit printr'un certificat tipdrit,

care ardta ci opera de art6 (10.000 de rAnduri, fiecare de cAte

doudzeci gi cinci de centimetri lungime, acoperind un perete)
trebuia sa fie desenatd cu un creion negru. Proprietarul are
dreptul sd o reproducd de cAte ori vrea.

TAvrll oe NrstP

Tehnica tivilei de nisip este un mod interesant de a face un

grup sd gAndeascd metaforic inlocuind imaginile mentale cu
obiecte fizice. Ai nevoie de o tavd mare plinA cu nisip. La inceput,
suprafa{a nisipului este netezit6 qi curdlat6. ln jurul ei se afld
sute de obiecte strdlucitoare: p6puqele, bile colorate, cochilii,
pene, cuburi de lemn, soldalei din plastic, un mire qi o mireasd

Pz€arrrrod 'alapour a?sace IsoloJ Ealnd re aJEc uJ alrqrsod alrJnpou

ardsap aapr o Ir€J Iil pugc pugd ola nc a?-pceof 'rrlercos€ rA

alapour allraJlp ul ol-npugund alu€eurr pzeafue"re rS Fcolsourv

'olo?1e rS aluerld 'alerz'aFeoplec 'a1sr.na; urp rge.rFo?oJ ap llponq
nes rr;e.r8oloJ elal€c arel '[e1oc op laJls€ un €aJc € nJluad

'allroJlp rrnrcnl alpur n"rluad Ioqurs un-r?ur ege"r8olog

prrrJoJsu€J1 erfeu!8eur1 'apedep reur eSe rS a;efe8ue ap nrlJa?ur

un el rf"rod a1 ps urnr l1rso1og ap "ro*n Jol€lnJl€c ap ure"r8o.rd un

lr{uar1c n"rluad gzeauorlte arec rJpzuerr ap rr]ua8u n"rluad EJoJ€}aur

o ruolop aleod arrpglc o p8ugl pqezale locepads un urfsns a,rec
rcoJ nc age;8o1og o 'nldruaxa aq 'e1e;redas ola?uaurala opuacsueJl

a;Bc 'gnou laldruoc al€?rleal o-J?uJ pruJoJsu€J1 a1 erfeuiSerur
'[e1oa un-"rlul csaulg?u1 as ruFeur al1nru reur nes Enop pugC

'aps ;opf"rgd
€runs ap llroJlp €asape rA lgcep areur reur alsa 1n[e1o3 .8a"r1ug
rnun e a1.red ourlap rS ealelrluapr ap"rard rSg [e1oe urp ?uaruala

aJ€Jard 'a1ueur5e;; IS ?gc 'alalduroc rge"r8olog 1g1e 'rur5eurr Joun
ea"rrdqe alsa crroJ€1aur 1n[e1oc 'drsru ap efr.npl nc Jolguptuosv

lArIVlH9 3rV-rO3

/ ria 'lnlcarqns nc

r:'1r .{ j p;n1pFa1 a.re drsru ap e{r,rp1 urp Buacs unc acqdxa qs areJ lxal
un rrJcs gs FcJ€acuI 'aJ€olqzuudnclole a1sa.r.od o-Jlul ap;rg1e"rd
'l-/,"1*v.,i,ll,\^''r\"1 ,a-.i/
-Jal.ur FurquoC 'arfelncads ep rrfca.rrp rou rB orrrlaads;ad 'rapr rou
'lIcTpuT p1n€C'a1ug1ard,ia?ur orJcs'rarualqo"rd €aJBAIozal n"rluad

araqc o ec pfueprrra ug r3er aleod eun 'ugqaJJur alsac€ aJlurq

,,ie1s€ al3alurrue ou oc aq" .
,,irnlnlcarqns efuasa op llnru rctu Iac ardo"rde es lcarqo a3" .

,,aels€ glurza.rda"r aurc a4" .
,,eJcorqo mlsacp efuarrca"r; puureasur a3" .

,,eelse €uruasul eolnd J€ a3" .
,,eels€ alsa 43" .

:pdr1 op rrpqarlug rnpdn"r8 aun4 'erfuole Elnur as pugc ;rede
oJec n€s pcseasdrl gs "led aJEc (csaJarrrnpau rl a.rec apf"rgd a?nec ps
arnqarl rfol 'euacs gzealatdrcluT pugC 'r"rp1o.rd"ra1ur allnru rcur lgc
gzeeteuo8 rS pzerpnls o lndn"rg 'alalcarqo pursoloJ 'lnlaarqns alurz

-arda.r ps aJBr puars o drsru nc efrlpl ur alSarn.rlsuoe luedrcrlred

un rode 'rnlnlcorqns prnf u1 ar]ncsrp o el pdlcl?"red lndn;p

'eAe 1o1 rS ar"rgcnf ep apolsrd 'ar.rpcnf
ap ruqcal 'Jnrcn€J ap rd"reS 'ar.r-ecn[ op rJn€zourp 'EJn?€ruFr ul

, , iil ;, asocialiile qi modelele farA sa le forlezi. Continud pdnd cAnd
colajul pare complet. Fa o mare imagine metaforica atribuind
.\\ v cdite un cuvdnt sau o construclie fiecdrei fotografii qi incheind
. apor fraza: ,,subiectul meu seamdnd mult cu (introdu aici un
cuvdnt sau o construclie din cblaj) deoarece..'". Gdndeqte meta-
"]"1' ' foric qi in analogii.

i.r Echipa de cercetare qi de dezvoltare a unei companii de mobila

o ciuta moduri de a crea o vopsea care sd nu se qtearg6, sd nu
sar6 gi sd nu se zgarie. Au facut un colaj care includea fotografii
3 A{* cu diferili copaci qi diferite plante. colajul a declanqat o disculie
despre cum arborii qi plantele iqi oblin culoarea. Cercetarea care
a urmat a inspirat ideea de ,,culoare vegnicd". Au venit cu ideea
de a injecta in copaci aditivi de vopsea care sd impregneze culoare
in celulele plantei, intinzAnd-o in tot arborele. Copacul este vop-
sit inainte si fie taiat.

Oamenilor le place sd creeze colaje deoarece este o activitate

care se adreseazi parlii vizuale, mai sensibile a creierului qi le
oferd un mod complet diferit de a privi problema. Indica{iile

pentru un grup mic sunt:

1. imparte reviste vechi qi foarfeci.

2. Cere fiecdrui participant sd decupeze din diferite reviste
imagini qi fotografii care sd reprezinte metaforic subiectul
sau vreun aspect al lui.

3. Cere fiecarei persoane sa faci un colaj. Lipeqte imaginile
qi fotografiile intr-un mod estetic.

4. Atribuie cAte un cuvAnt sau cAte o construc{ie fiecirei ima-
gini din montaj.

5. Fiecare persoand transformd apoi subiectul intr-un mare
cuvAnt-fotografie metaforic incheind ftaza'.,,Subiectul
nostru seamdni mult cu (introdu aici un cuvAnt sau o con-

struclie din colaj) deoarece...".

6. Lipeqte colajele pe un perete gi cere grupului sd le compare,
cdutAnd punctele comune qi incercAnd sa identifice spaliile

libere.

Un alt mod de areaJtza colajul subiectului poate fi prin crearea
a doud colaje separate care sA reprezinte doud aspecte diferite ale
acestuia. Sa presupunem c6 wei s6 imbunatdleqti comunicarea in
cadrul firmei. Po{i crea un colaj care sd reprezinte managementul
de varfqi unul care sd ii reprezinte pe angaja{i. cu cele doud seturi
de elemente vizuale, compara punctele comune qi identifica spaliile
libere dintre managementul de vArf qi angajali.

f3.C- o:-,n!".{-itl ,i!' pu€rcnT'rJnlqec ad ap'erfe;qu. ur"rd'e"rn1ncs .re-s efeaq8 rB eup8al
l&\fl'
;e-s rrdplg 'ararru e1 a8unle e n"rluad Tdlgts ad e"rpfgc re-s ar€c

rr*"rn a8e;r1e J€ nJrnl JSacB gc snds y 'luaJnc ep dpls rnJpDaU

InJJgA ur aJorur nc as€A gund ps le"ra8ns V 'rJnJrualns ap Inurz

-eFeu €l ap aseJqdrunc Ir aJeJ ad a"rarur nc u€JJoq un nc sJolur €-s
uaul8ur ar?urp 1nuIl 'rnlnlaloq 1n;rnt u1 r.rnpug8 a.rlurrd a.reqrurld

o Ec€J ES lvrE?or{ n€-S 'grasBcolq as rs "ro1a1ocsr.a. lndurrl ur

?uarnc ap olrrnlq€c ed ap efeaq8 q{uarcga nc rS pJue"rn8rs ul elrgd
-apur € ap rJnpou n€lnpo ruaulSur 'gru;n uJ runl €Aa?gJ nC

'alaJoJ€lour g.rago'rauralqo;rd eoJe.t.lozaJ

ap a1e8a1 'r,ra8a1afu3 rou oJ Eqearlul 'EroJelaur orecarJ urp
arfnlos nBS aapr o algc urlnd 1ac rlSarn,rlsuoc ps BJJeacuI
'?Jarqns ulp IS rrfuedrcrl.ied 1e.t:rasqo nE ar urp ar€lrurs
alafuelsunc.rrc rB aprdrcur"rd eJaJSu€Jl E ap rJnpou p?neC 'g

'oJ€lrurs rrfenlrs rS r"rpuguras€ pln€C 'sndo"rd In?carqns
rS 1ea"rc n€-al arec ad a1a1sr1 pursoloJ 1od a"rogelaru o?lnru
r€ru ?gc azaaJc ps rfuedrcrl;red ad r-aund 'a;oc"reolul e1 'Z

'p"iadocsap ac €aar m plsil o Er€J ps al-araC 'erfncsrp ui InpaTqns
n.rluad a?uesaJa?ur aJoJe?aru g ealnd re a;rer lapedep reru eSe
rS a"reolru3gf o 'aueoqruoq nc p8und o 'pcrcr.rlard o 'ep.reoc
JBS aJBc rrdoc 'nlduraxo op) gfenlls nes aluaurruala 'r"rn"rcn1
o?n€c As rS rurunia;rdurl ur;rd aqrurld as ps;loyfuedrcrlred aroC 'T

:?uns rJnpugF a"r1ur;rd a"requrld o aJnpuoJ e n.rlued aprfecrpul
'run1 aseS €l glep o

eueos;ad €qtuqcs r{od n1 rS 'erfe1o"r ur"rd pqrurqcs as rrerunJp ap

aladrqca urnc eSe r$ '"ropfete8ue rornln? ol€ ar€crunuoc op rollifl

-rlrq€ EoJaurfsns rS ea"refe"rncu1 'ea"recnpa aundnsa.rd JB Bls€ocv

',,aJ€crunruoc ap Jouo;r1ue" ap InIoJ ur erfezrue8.ro urp €Aaurc
ad rl3atunu ps a?sa ,,rJeurnJp ap edrqaa" nt aJeolgupruas€ aapl O
'llnur rcur rS azaJorJalop as ps e?seaJe €J lrqrsod alse 'raru€druoc
InJp€c uI rrJgcrunuroe eo"rrfglqunqrul n;luad €Aac ac€J as nu gc€p
tolpuguras€ poru u1 'apdo"r.8 ednlse -€s asrurJl luns rr€rrrnJp ap
adrqce 'racrqo aO 'aseolncr"rad reru rB r"reru rcru c€J as 'a1edn1se
?uns nu epdo.r8 gcep 'lndacu1 nJluad iaJ€Jrunuroc op E? Buralq
-o"rd nc ola gugureas€ as trrnC 'llBJSe urp aldo;5 grr.rasqo rS a"req
-ur{d o Ed 'rarueduroc InJpBc ur eoJecrunruoc rlSafglgunqurl gs

runc a?so Bl €rualqoJd gc ruoundnsa;d ps 'nldruaxa oO 'lnlcarqns
nJ rrJoJelaur Burquroc r{od a1 gs aJ€c ad aluaruruala nes rrfenlrs

'alcarqo a?n€c gs rnlndn;8 "rolr.rquraur al-aJaC 'a"rardo"rde urp
rauoz e rB rr"rrppla p"rn[ ul ar€qurr1d o pceg qs rnpdn;F eundg

runcNve HuINtud vluv€Ihil-]d

tryA:"'h

..i

,\t cu principiul vibraliei, ie-a venit ideea sd aducd elicoptere pentru

*,vl a zbura pe deasupra liniilor de tensiune. Aceasta le-ar face sd

L: vibreze qi gheala ar cddea.

s$i:) ir.rrneneA-11 coPI LU L

Marele peisagist J.M.\ry Turner folosea o tehnicd neobiqnuita
pentru a-qi stimula imaginalia. De fiecare datd cAnd vizita un
prieten care avea copii mici, Ie dddea acuarele qi hArtie ca sd

deseneze. IJneori, propunea o temd generala, alteori ii ldsa sa

picteze orice doreau. Rezultatele erau expresii originale qi spon-
tane ale conqtiin{ei primare. Apoi, Turner lua desenele, le cerceta

cu mintea deschisi gi iqi crea propriile impresii vizuale din
operele copiilor, cam in acelaqi fel in care Leonardo da Vinci iqi
inchipuia fele qi scene printre petele de pe pere{i. Turner folosea
aceste impresii vizuale pentru a-qi inspira imaginalia si creeze
noi perspective pentru peisajul cunoscut.

Chimistul Karl Kreckman lucra la diferite moduri de a proteja
seminlele de intemperii. intr-o zi, a rdsfoit un teanc de desene

ale fiului sdu. Unul dintre ele i-a treztt atenlia. Reprezenta un
arbore care purta haind de blani qi p[larie. Asta l-a fdcut sd se
gAndeascd la obiecte sintetice, inclusiv Ia polimerii din care se
face imbrdcdmintea. La rAndul ei, aceasta i-a declanqat ideea
pentru seminle imbrdcate intr-un polimer inteligent, care iqi
schimba proprietdlile in functie de vreme. Seminlele pot fi plan-
tate in orice anotimp. RdmAn protejate qi in aqteptare atunci
cAnd este frig afara qi incolfesc de indatd ce solul ajunge la tem-
peratura potrivita.

DacA membrii grupului tiu au copii mici, incearcd aceastd

tehnic6. Cere participanlilor si ofere cele necesare pentru desen
copiilor qi si ii roage sd deseneze. Ai putea sugera o temd generald.
De exemplu, dacd problema este cum sa ili organtzezi man eficient
compania, ai putea propune ca ei si deseneze oameni la muncd
sau, daci eqti ingrijorat de siguranla locului de muncd, cere-le sd

facd desene ale unor oameni in pericol. Sau las6-i sd deseneze orice
doresc. Ia desenele gi studiaz[ cu mintea deschisa imaginile, tiparele
qi culorile. Apoi fa conexiuni intre imagini qi subiectul tdu.

inrrneeeA ur.I cRAB

Daci i{i foloseqti sim{urile in privinla unui subiect, poli sd

incepi sa te gAndeqti la problemi in dimensiuni diferite. incearca
sim{ul v6zului. Imaginile, fotografiile qi ilustraliile sunt surse
excelente pentru stimuli fdrd legatura intre ei.

un EI n€lrn as ar€c rrgsgd 1e3rfggu1 B rol alrge;8o1og orlurp Bun
'aruourr€ ur rcunur B ap aunq rcru rJnporu elnga e n"rluad llulglul

B-s aluauel.redap allraJlp urp uoFeu€ru ap dn;8 un 'rlnurrJs

ep lsod ad a1-a13aso1og 'erfualu 3e"r1e al ar€c a?rarqo rS euacs

azege.rSolog gs rS o-reqrurld o pceg qs arao al € ap rS legzrSo?oJ ap alerede

.ropfuedrcrl.ied r"ra.;o € ap €aae€ a?sa glu€saralur areqrulqas O

'pzDanlnna fi a?u72t7g 'g

'asndo"rd olTapl oJeo1 Uzea"rlsr8a"rul'ttpctJtTtotu

nns npl rcu alloazap ps acracut ps ?g a?nJsrp o ps tnlnd

t-nt8 nguqulaut araJ'p1?1p alsa aapr atnca! aJ prnspu ad

'aJB? aeol nc apopr pcseo?rc rA19s rnpdn-r8 rr.rquaur ad
r-aund '.alTllqe?s repeor"rad eara8.rncs pdnq 'afap? attcs t*g

ps * aut8ntaz anca{ azalpn$ ps m1ndn.8 Jollrqlualu aJaC 'c

'nutaTqotd nc ptnlp8ay nD nu atnc tutSotul nJl nns
pnop nc rDsop un aJDc tn1ndnt? ID nrqlaau mtpta! pg .Z

'Suttuto7sutntq uud tfin1os a?nnc ps mynd

-nt? atac * aua1qotd nun lnJunua arnl acon nc a1ia7t3 ,t

r ss 'aJlsEou elasnpord

''i n;luad rsg8 rualnd afard rS rrgzrlr?n a?l€ ao €apal e nrluad
osrnsal iugcol€ ES arnqaJJ 'rJnlrgls nc a1Saug"rq as Inq€rC
f-
'aurq rcru lnurng"red azarfue"regrp au Bs arec Arlcurlslp fepq
:r! -ure un rugllolzap ps arnqoJJ 'a1"rede TJnIESEJJ aJ€ InqBrC

'il d) 'field ad prde"r reur euorfcear B

'\n,,nrrs n;luad rJpJn+rnJlsal rfiac€J Fs arnqaJJ 'nJcnl lsaae alrru"rad
rualnd au nN '?acul ea"rd ugcSrru aN 'lacul pcSrur as InqErC .
'81€ld e"rdsap "roptfeur.ro;ur e a"reurfqo ap InuIaJsIs urlsoloJ
au ES ornqarJ 'ape;F ap 0gg ap l€nzh durgc un ar€ InqErC .

'ap€3

gpdraur,rd erurl EJ zec vr qt\razal ap asnpo"td ep aue8 urpl

-lo^zap ES arnqorJ 'rfnp"rard rr13e1c ae€Jor aleod t31 lnqe;3 .

:lsoJ n€ runrxauoe aJlurp aloull

'aJacBJ€ ug earlde 1n1nd g JB-al a"tea ad IapI aln€c ps tS azatpnls o ps

lnJac e-a1 rS qBJc un nc au€eurl o a?gc €InJgJaU 1ep e 'e.rolsace
al"raundo"rd ap lrFgur€zaq 'aq€ls oolurouoca lap€olJad gcsernf
-or,te.rdns gs rarueduoc srur;ad rJ JB aJ€e Iapl 1pS JollJolraJrp
lnJac e azauodef r;nung.ied ap rrueduroc Iaun a1a1urpaAa"r4

'.S,, t'"i'i'1"/.//. Iac cu peqti. Unora li s-a parut ca pasd.rile incercau sd comunice
cu peqtii, care, fireqte, nu Ie puteau auzi. ln timp ce discutau ima-
\?
ginea, qi-au dat seama cA se vedeau ca pe niqte pdsari neauzite.
cL,I
Celor din departamentul de marketing li se pdrea cd indivizii de
.tc)?
la cercetare erau preocupali de problemele qtiinlifice, nu de cele
comerciale; pe cAnd celor de la cercetare li se pdrea cd indivizii de
la marketing erau surzi Ia noile descoperiri tehnice. Solulia era
de a pune echipele de marketing qi de cercetare sd se intAlneasci
trimestrial pentru a invSla cum sA vorbeascS. unele cu altele.

REzUMAT

GAndeqte-te Ia o piscini in care sar qi din care ies mulli oameni,
formAnd valuri uriaqe la suprafald. Acum, inchipuie-li c6 este
posibil ca in acele valuri sd se afle indicii despre ce se intAmpla in
toatd piscina. Imagineazl-ti cd o insect6 suficient de inteligenta
ar putea sta in collul bazinului gi, doar fiind deranjatd de valuri
qi de felul neregularitalii loa qi-ar putea da seama cine a sdrit,
unde, cAnd qi cum. Pare incredibil, dar asta facem atunci cAnd
incercAm sd foiosim logica invilatd pentru a gdsi idei originale
qi neconvenlionale. Te-ai fost n6scut creativ. Sari in piscinA!

Incearcd. sd reprezinli elementele-cheie ale provocarii tale in
imagini mentale care sd exprime simbolic subiectul aqa cum il vezi
tu. Depdrteazd-te de etichete qi de cuvinte qi nu crea decAt imagini
mentale ale problemei. inchide-li ochii qi inchipuie-li provocarea
sau problema. Blocheazd g€ndtrile verbale. (Acest lucru poate fi
fdcut repetAnd ia nesfArqit un cuvAnt simplu, cum ar ft om, p?nit

cAnd este golit de sens). tncearcA si creezi imagini care exprimd
simbolic subiectul sau un aspect al lui. Noteazd sau deseneazd

imaginile qi asocialiile pe care le oblii. Deseneazd analogii intre
aceste gAnduri qi subiectul tau. Cautd legdturi qi conexiuni.

In ilustralia de mai jos, provocarea este de a rearanja be{ele
de chibrit pentru a face ,,nimic". Belele nu pot fi indoite, rupte

sau puse unele peste altele. Mai intAi, incearci sd gdseqti o solutie
folosindu-li modul obiqnuit de gAndire. Majoritatea oamenilor
nu poate rezolva aceastd problemS. Apoi, inchide ochii gi lnchi-

puie-li conceptul de nimic. Ce il reprezintd simbolic? Noteazf,

imaginile qi asocialiile pe care le oblii. Vezi dacd po{i face o leg6-

turi intre acestea qi provocarea ta.

iiliii

'oJ3EJ?sq€ IJnloquIS ul o-npEJl Iode I3 Euralq

-oJd r|-aucs '€?n[€ €alnd JB-al Fc rzalJ acareoap InlnuellJ€ru

f- €1 ErualqoJd rtrrusue"rl II qs IarA 'a?cerlsqe Irnloquls ulrd r€op
':.-l il Ecrunuroc aJEc rs ?ugulEd ad ap Equrll o IcIu a3a1afu3 nu arBc
r. ri) u€rlreur un nt llsaulv?ul al Pc ll-alndrqcul 'acrloqturs IuIS€uI
*l

rzoarc ES llculp o?sa III pcEcl 'o^Ileculutuas IBur alac luns alarulJd
€asopB 'rut.Seutt ap lu€l un aJEd€ pJEO 'alB?naJ.8 PrqJ IA ue?
-uods eaJpd€ Jo oTIapI tolrur8eut ear€aJJ ul ?eliruI IlSa Ec€O

-l I l\l 'JOI €aur5€url nc IAIJIOd aS € nJluad
llrqlr{c ap alalaq vzealuerear Is Eualqord ards Iodeul InurnJp
8"rna;ed 'rnlnldacuoJ € pleluaur aurFetur o J€aJc ne ac VIepO '(r7'u

-nJ)l)uoaJdazJ'Jerru(rorJua"z Eulu€asul ,,Iur" 'VZaIJBua equrrl u!) l?u ap IIIF
ap cIIoquIS lBlulJdxa alsa clurlu 'IIun
n"r1ua4

'eurolqo"rd EAIozoJ gcluqa? ElsBaJ€ csosoloJ aJ€c Iac aJlulp %09



ffiffi*$ks&J$ *$ ffi*$&hdffiffiffiff
S !S s xffF# ti

wse
Le& -k

*a gi**#'Wrj.l*-b

Dupd ce creezi idei, trebuie sa le pui intr-o anumitd ordine qi
sa le evaluezr. Logqca este asemdnAtoare cu cea care guverneazl,

dinamica in muzic6: fard accent muzica nu are viala. Ritmul
devine monoton, melodiei ii lipsegte coerenla, iar piesa pare fara
sens. Dac5., dimpotriv[, fiecare notd, cuvAnt sau migcare sunt
accentuate, rezultatul are qi mai pulin inleles.

Consider c6, de fapt, cea mai satisfdcdtoare muzicd este aceea

care se termini nu intr-o confruntare de simboluri, ci cu o mAn-
gAiere blAnda a tobelor pentru o ultimd notd de final.

Astfel, prefer si inchei aceasti carte cu un joc al minlii care

sd te ajute sa ili evaluezi ideile qi cu un ultim capitol despre

convingeri qi perceplii.

cl

ir

ol
d,

SI
d,

S1

\-(
p(

ia

ca

pr

id
dt
p(

!i

dr

SC
n-)

irOl 'sorras pur 13 lua?€ retu agapr r1Sa,r.pd lll ps plnle of rollopl €

pcrlrrc €oJellolzap tS ee.relSarc nrluad aluepodurl ?uns aprfceag
'E{eug FUIJOJ o-Jlui 9s€luEJ €Jnlurelu

r1Sa1dorc rody'nu nes tfdacce al fs liod a"rec ad rrlsa8ns 'p"rn1dlncs
n;r1uad B1€aapl glecglpour nes g1rfg1punqrul g aleod tunc a;dsap
rrlsa8ns rB ua;o lod Itr 'tzeldlncs ps adaaul € ap aluleug luoc nf
gs arnqarl ar€r ap r"rn1gdp.rc r"radocsap 1od nes aleppdapul g lod

rnlncolq ap r|"rgd ac ere8ns lod illry 'aapl o nc rS p-rmurerrr ap

areur colq un nc rdacul :e1d1ncs IE urnc rS ea elsg 'Pprfrur eaapl

rlAafglgunqur3 ES rS tcgrpour 9s e1n[e 1od a1 TilraJlp IuaruEO

'aueosrad allnur BI ap apl allapl e1 nfceer rlSaurt.rd
ps luel.rodurl also eaac€ oC 'clur rS 'a"teur rS g aleod alelSad pc

€a?elrlrqrsod e1 rpugE re-41 'gnopuerrre ad ellncse rc-al EoEO J€l
r3a.r8 re 'aJeur nJcnl un ad ec J€op alalAad apal aJ€c eueos;ad

opaJc r€ gcep irSa"rF IE 'cltu nrcnl un ad et reop a1a13ad apa'r

aJ€c €u€os.rad opa.rc I€ pc€O 'aJeol€A Blerg^ape IIIq€?s aleod rg rA

aapr o Bcaslp aleod ouIcIJo gc AlrSa;rF ealalpd n€ Iuarueo ilull

'l€cugur aP

errac 'arrn;JeJ o 19c Inun €apa^ aleod 'elautclly 'r13a"re3 e19s

i\\ll arnqar? ar€r ap €rac 'tlto un ec areru ap 1a3 e1 alSad un Bopal
fjlifl2 aleoa gueos;ad o 'aurFreru ad ap Inuasap uI 'aapl o a.rdsap
\B' ua8ur.nuoc rA trfouro r3ealace nc 'alutlnc rSe-a1aee u1 'arurdo

rseaaceararoesar€cruarue:.i:1,:l:TilT,,llTfi

::"r,10,0.,,
Inlrugur pzearlsnlr allrnl€A 'U ro^ nu IcIu 13 1a3 e1 1c€xa E1€polc

-ru luns n51 'ffe1d aclJo ap 8;reds as aJEc allrnl€^ al$arrt"r4

nzl NnS

,, lnlncluJour olionls ssounc eloc lluol'lJoo
ot ep Blnuliqo elj ?s elnqori 'oln3loc ulp lolu
'lnce4 ulp ela+ueuJlueno nc et0olouo u;ld 1c1u

'loz ol op tc;u 'e11i1ds o1 ap plnuliqo 11
alood nu euntztnetd e]Seu-Lnu os ac ooo3"

*ffi e*N $ffiffi ru ffi R-ffi J-g eedffiX3

|:* *ffix$xffi {;*dt
:-
{rt*'l
J

"'4). I ,"1
.1\ \^V
J-
''
_ j.^j.t _tj:i

lrii-\Ll h'11fu,::. Reacliile sunt folosite pentru:
0
. A compara multe idei diferite qi a reduce gama la una (sau
a
?{iA cAteva) dintre cele mai promilatoare posibilitati.

. A identifica punctele tari gi pe cele slabe ale unei idei.
. A sugera modificdri qi imbundtdliri care vor asculi ideea.
. A determina oportunitdli de afaceri, sau lipsa lor, pentru

idee.

. A identifica oportunitd{i gi probleme de marketing.
. A stabili nivelul de interes pentru idee.

Una dintre tehnicile favorite ale CIA pentru anahza criticd a
ideilor este Comitetul Crimei. Un astfel de comitet este un grup

special de persoane care evalueazi qi critici ideile inainte ca

acestea sa fie prezentate spre aprobarea finald gi spre aplicare.
Scopurile Comitetului Crimei sunt:

. Sa anuleze ideile qi propunerile lipsite de valoare.
. Sa expund toate aspectele negative ale unei idei viabile,

astfel incAt mdsurile sd poati fi luate inainte de evaluarea
finala qi de aplicare.

. Sa ofere reactii.

Grupul criticS. ideea cdt mai aspru posibil, atacAnd fiecare
punct slab. Daca ideea are prea multe astfel de puncte, nu merge
mai departe. CAnd comitetul considerd o idee viabilS, propune
moduri de a o modifica sau de a o imbunatili pentru a depaqi
fiecare sldbiciune.

in decursul anilor, comitetul a salvat agen{ia de la multe si-
tualii jenante. De exemplu, multe dintre scenariile anti-Castro
aparute des in pres6, cum ar fi trabucuri otrivite, pudri otrd-

vitoare pe uniformele lui, medicamente pentru a-i provoca im-
potenla sau cdderea pdrului qi aqa mai departe, au fost anulate
de Comitetul Crimei din agen{ie.

CIA a adoptat aceastA tehnicd de la predecesorul ei, Oficiul
de Servicii Strategice. OSS era asaltat de idei in timpul celui de al
Doilea Razboi Mondial, inclusiv o idee din partea compor-
tamentalistului B.E Skinner. El a propus folosirea porumbeilor
pentru a controla rachetele teleghidate, cdci porumbeii puteau

fi condilionali sd loveascd incontinuu cu ciocul vreme de patru
sau cinci minute in imaginea unei linte pe ecran. Pasarile ar fi
fost apoi puse in vArful unei rachete, legate in fala unui ecran

asemdnitor. Ideea era cd porumbeii ar fi lovit cu ciocul in

iEunq aaPI o a.red os rl a
a
;nr.r1odru1 BA as auIC
a
ior€llcllqnd rS apuorf a

-oruo.rd rJnUoJa ut"rd glea.rc aU ?s BIoAau Ec rnqaJ? JV

.al€al rolau raun apundspr eaapl

arcnaN

rr?qarlul ap aldtuoxg

$sf 'al€lr1rq€zal rB 8ut1a>1"reur '1soc 'alortau :luns IJPqaJl
-uI ap alrnu3rqo rr"ro8alec €^algC 'ra ea"nfglgunqru1 n€s
,1
'.:: BaJecgrporu 'Ba;e1nue'ee.recrlde nc p"rnlp8al ui IIzIJap Bnl

). _-i) ealnd e n;r1uad aapr a"rdsap rrfcea"r IJoc Ee EZBon?uaJcV
'rsalrJ ol pugc eal€lllll€o"rc rfpl"rolac €lnulls 1od a1 aurs
/.1t7 q',',;"'' uJ olrJpqaJlul gc alulur autf 'sundspJ aP alolou I€ aJ€c €l

alrJgqaJlui a1eo1 rS aJaurnua ?s alnqaJl eataundol4

eac op nes Furla>1"reru rS IJoc€JB

ap rfplrunlrodo 'atefueug ap r.rnueld 'asnpo"rd alle nc

e.reduroc o e nrluad 'aqe1s alac ad tB r.rel ra alolcund 'rrepr

€aJBol€A IIIqe?s e n"rluad alsa :ttfaeal IarA ac ap aundg

'azanle.\a o gs rrfp Bc IaJA ac ap rA

€aapr lerrdsur e ac 'ape8ulluoc 'rrfeur"ro;ur ap arolau
r€ aJ€J uI alauoz 'alasatalur 'ep"raundnsald 'al.rndocs
Il-FurrUV resocau alsa pc€p rrfe.ilsnp t* auesap pursoloJ
'p1erp1ap a"raundotd o aIJcS 's'tJJS ul oaapt fi-pzDLID?aQ

a?Blrracurs ap gclJJ ou II nu ps lgcul
IaJlsB 'lerdo.rde oU III PS ar€c €Aoulc ap alo^au ry'aurcq
aJ€ nu ?c mlnl€Jpdrut punds rJ Es pru€al as nu Ps aJ€J
€Aaurr ap alolau ry 'alqaAa"r8 EIBaAI e1 rJocs II PS IS allln?
-JrA rzaununl II gs 'rcgr"relc o ps e1n[e err a1 erf lerdo"rde
elaurc?l€ n;luad lunugrrr€ uI IIapI €aJIlsoU 'alapanu! ap
uaTattd lnun nDS pJmn ap npJ'Inlnraua7nd naapt pJunug ' .t.

'al€l allapl e1 rtfcea"r rurr"rd e ap

glualacxa gpolaur o alsa IaurIJC I€ 1a?ruroC lnr"rdo-rd ea"rc rf-y
'solJas ul Baapl en1 e n"rluad

sgJ urp r.rdo 1n1nd rerrr n€-s nu IaurIJC InlnlalltuoC llJq{rraur
gc ?soJ € 'SSO ruroJuoc 'erua1qo"r4 'gldnl ul ElISoloJ glepolclu
lsoJ € nu rauuDIS Inl eaopl 'erfca.rrp ad elaqce"r aurf e rut1uad

arfceroa op aputuos pugcnpo;d 'u€Jco ad ap a.reolgc3rur eaur8erut

. Exist[ beneficii reale?
.
. fi se pare noud qi originald?

Crezt cA este mai buna decAt altele de pe piala?
. Poli sd te gAndegti la mai multe variante ale ideii?
. Poti sd oferi idei alternative?

Cost

r) , !. i./,r.r,'r!//.., . Meriti sd fie produs[ ori aplicatd?
,'J . Va oferi destule beneficii pentru a depdqi costurile?
. Cum ar trebui sa fie finanlatA?
{-j . Ce cAqtiguri sau rezultate imediate sau pe termen

I scurt ar trebui anticipate?
. Care ar trebui sd fie profiturile aqteptate?
,.t a: fl

. !i se pare ca factorii de risc sunt acceptabili?
. sunt factorii economici
Care * ce costuri de marke-

ting, investilie, timp de dezvoltare, talent necesar -

prevezi?

Marketing

. Cum ar trebui prezentata?
. Care sunt posibilele obstacole, obiec{ii qi griji?
. Are valoare de piald? CAt de pregdtitd este piala?

. $i-o pot permite cumpdrdtorii? O vor cumpdra?
Coordonarea este un factor?
. Exista posibile dificultatri sau impotriviri ale utiliza-

torului?

. Ce ar putea merge bine?
. Ce ar putea merge rdu?
. Cine ar trebui si se implice?
. Ce programe speciale de marketing i{i poli imagina?
. Care este concurenta?

Fezabilitate

. Ideea este sigur6?
. Care este cel mai bun lucru care s-ar putea intAmpla?
. Care este cel mai r6u lucru care s-ar putea intAmpla?
. Care sunt erorile qi limitdrile?
.
. Ji se pare ca ideea este originalA?

Va funcliona in practica?

r(]f 'ruBq ap

,W pluns aJ€ur o nJluad rorluo^ur eJdns€ olrJnldaJp ?npug^ E

; 'eSe psul 'lFru reru 1€?lnJse I] Je-r gc lqeqo"rd 'alrloru

:) r*€aiac€ rfol lefunua g Je EceO ',,olrJn1egs le"rou8r ue-al
pc e3e '{allJaJlp alrloru nEaA€ nfol nc JEq" '€a srz e-rru
'1?13r,t1o' ',,EFJ€aru ps eal€ nu pc Jep (El€unurur earpd eaapr Ec

snds e-nu €arunl pl€ol urnc lrqpaJcur lsoJ y" 'euorfcun;

BA nu eaapr pc asasnds rr rarurJC IB lalruroC 8a.r1ur
rarpc Ie pueos"rad o nc 1€rcnl ruv 'lFul"rd re-a1 aree ad

eprfcea"r lsoJ nB alseo.rd ap nes aunq ap ?gc luaraJrpur
'e1 e alsa erzrcoq 'r.tzlgl r€ru aJeolerr ap rfpcapnf pd

'acgtcads rrnrrnl aullqo

'euorfcun; €A nu gc a"red as r ac ap qunds gs o-gJ 'rrfcerqo

r1*arur"rd pcBO 'rnlnlo^€lp Inl€co^B II.{ 'Ta earecqde nes
€aapr rfglqunqurl I|-e op rrnpou rsp8 e n.rlued 8nu.ro1s
-ureJq ap aunrsas o €l aurl na guna.rdurr adrcrl.red ps

rS ea.raundo"rd a13a1rc ac durl uI alrlnpug8 azalncrpe r3r

ps pu€osJad a;ecag gzeafe;ncu] 'lcl?lJc gs EJ9J 'aunds

ac arfuale nc ?lpcs€ rB psucs e1 ea"raundo"rd aueos"rad
rargcag I-9CI 'lolFuor ul ra esdrl nes efuarcge ges€olqels
gs aleod Bl eaapr ur luaureo ad tctldtut II aJBt ul Inlad
'(pugr ad rzaproqe ol ps aulq IBru a?sa gc pqeqo;d; lmolnte
€rar?cag r-arac rS rlAa"rop aueos;ed allnur ap lgc a8aly

'lcaJap sBoc un Ez€anlB^a

aJ€c lau€ru€ ap esec e1 ap leie8ue un €J Elrlcorqo ap

rS ace.r op IaJ €l o?sa rS aunrzrrr 'arfdac"red 'atfeur8uurr a.re
ar€c BaJ alsa rrfcea"r oJaJo Es aJBJ ploaJJad eueos.ra4

'alel

rrapr Inrparu Bcs€ounc ps aJec nes plll€a"rc a.rtpug8 o
EqrB ps arec apru ap 13 pcunur ep €a1oc ap 'rualat"rd ep e1
eneafar urp ruatueo q?nBC 'nLurrC ID la?IuoC un pznaarC 'g

aapade"r ap lgC l,pcrlcerd u1 und o ps pqrsod alsg a
a
elapl B saccns nc ea"recrlde ectpordruS ealnd rB aC a
aeaapr cqde nul ps a1n[e pur ?s ealnd r€ aC

;.jerfncoxa rJ E^ pc rze.ra pxeld..,oecaloapsr"n"sra';lla#JletJEttf,vaJc a
a

leualqo"rd e^Iozar ealnd €A Ee rze.rc rfpllncgp aC a