Cerere de chemare in judecata dos. 20719.325.2020

Pagina 1 din 499 JUDECĂTORIA TIMIȘOARA SECȚIA CIVILĂ DOMNULE/DOAMNĂ PREȘEDINTE Subsemnatul Pronk Christian, persoană fizică identificată cu pașaport nr. AA3740413, eliberat de către autoritățile italiene la data de 27.05.2009, domiciliat în Italia, orașul Udine, strada Via Planis, nr. 59/3, cu domiciliul procesual ales în România în vederea comunicării actelor de procedură, în satul Dumbrăvița, comuna Dumbrăvița, str. Ardeal, nr. 11A, ap. 2, județul Timiș, la reședința efectivă a subsemnatului, având calitatea de reclamant în prezentul litigiu, formulez și depun prezenta: CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ împotriva pârâtei Tender Teodora Carmen, persoană fizică domiciliată în satul Dumbrăvița, comuna Dumbrăvița, strada Gheorghe Doja, nr. 6, județul Timiș, având CNP 2801001124267. Solicit instanței de judecată ca prin Hotărârea ce o va pronunța să dispună: 1. Constatarea încălcării Planului parental stabilit prin Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 a Judecătoriei Timișoara, de către pârâtă; 1.1. Articolul 3, alin. (1) și (2) privind modalitatea de exercitare a autorității părintești; 1.2. Articolul 4 privind domiciliul minorului; 1.3. Articolul 6 privind programul de vizitare; 1.4. Articolul 7 privind dreptul de a călători în străinătate cu minorul; 2. Constatarea încălcării prevederilor legale referitoare la drepturile copilului, precum și la drepturile specifice relației copil - părinte, listate mai jos, de către pârâtă; Drepturi ale copilului: 2.1. Articolul 263, alin. (1) din Codul civil, conform secțiunii A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante 2.2. Articolul 17, alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.2004, pag. 30 2.3. Articolul 17, alin. (4) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.2004, pag. 30 2.4. Articolul 8, alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform secțiunii A.4. Dreptul la respectarea vieții private și de familie - Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pag. 35; 2.5. Articolul 94, alin. (1) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.2004, pag. 30; 2.6. Articolul 94, alin. (2) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.2004, pag. 30

Pagina 2 din 499 2.7. Dispoziția nr. 2 din data de 12.02.2016 pentru recunoașterea fenomenului alienării parentale, adoptată în baza art. 51 din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 213/2004. Prin Dispoziția nr. 2/12.02.2016 sunt recunoscute prevederile Protocolului privind recunoașterea alienării parentale, încheiat de către Institutul de Psihologie Judiciară și Asociația Română pentru Custodie Comună (publicată în Monitorul Oficial nr. 144/25.02.2016), conform secțiunii A.8. Dispoziția nr. 2 din data de 12.02.2016 pentru recunoașterea fenomenului alienării parentale/ părintești și prevederile Protocolului privind recunoașterea alienării parentale, încheiat între Institutul de Psihologie Judiciară și Asociația Română pentru Custodie Comună (Publicat în Monitorul Oficial cu nr. 144 din data de 25.02.2016). Dispoziții relevante Drepturi specifice relației copil - părinte; 2.8. Articolul 397 din Codul civil, conform secțiunii A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante 2.9. Articolul 401, alin. (1) din Codul civil, conform secțiunii A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante 2.10. Articolul 496, alin. (4) din Codul civil, conform secțiunii A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante 2.11. Articolul 496, alin. (1) din Codul civil, conform secțiunii A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante 2.12. Articolul 5, alin. (2) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.13. Articolul 18 din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.14. Articolul 23, alin. (2) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.15. Articolul 28, din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.16. Articolul 36, alin. (1) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.17. Articolul 36, alin. (2) din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.18. Articolul 37 din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.19. Articolul 37 din Legea nr. 272/2004, conform secțiunii A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.200 2.20. Articolul 30, alin. (1), lit.b din Legea nr. 248/2015 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români aflați în străinătate, conform secțiunii A.10. LEGEA nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. 2.21. Art. 3, alin. (1) din Legea nr. 100/1992 pentru aderarea României la Convenția de la Haga din 25.10.1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, publicată în Monitorul Oficial nr. 243/30.09.1992, conform secțiunii A.11. Convenția de la Haga din 25.10.1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, publicată în Monitorul Oficial nr. 243/30.09.1992 3. Constatarea violenței exercitate de către pârâtă asupra copilului

Pagina 3 din 499 3.1. Articolul 4, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 217/2003, conform sectiuni, A.5. b) Violenţa psihologică – reglementată la art. 4 lit b) din lege 217/2003, pag. 38; 3.2. Articolul 4, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 217/2003, conform sectiuni, D.13 c) Observând că refuz să mă supun manipulărilor și amenințărilor sale, bunicul Sophiei extinde aceste amenințări și le reiterează periodic. Acesta recunoaște în mod deschis că manipulează copilul, dovedind că obiectivul său este distrugerea relației tată – copil, și îmi trimite mesaje SMS cu expresii jignitoare, mă insultă, folosește expresii degradante umilitoare și amenințătoare., pag. 91 3.3. A.5. c) Violenţa socială – reglementată la art. 4 lit f) din lege 217/2003, pag. 45 4. Constatarea violenței exercitate de către pârâtă asupra tatălui copilului,. 4.1. Articolul 4, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 217/2003, conform secțiunii, A.5. a) Violenţa verbală, reglementată la art. 4 lit a) din legea 217/2003, pa.g 37; 4.2. Articolul 4, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 217/2003, conform sectiuni, A.5. b) Violenţa psihologică – reglementată la art. 4 lit b) din lege 217/2003, pag. 38; 4.3. Articolul 4, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 217/2003, conform sectiuni, D.13 c) Observând că refuz să mă supun manipulărilor și amenințărilor sale, bunicul Sophiei extinde aceste amenințări și le reiterează periodic. Acesta recunoaște în mod deschis că manipulează copilul, dovedind că obiectivul său este distrugerea relației tată – copil, și îmi trimite mesaje SMS cu expresii jignitoare, mă insultă, folosește expresii degradante umilitoare și amenințătoare., pag. 91 4.4. A.5. c) Violenţa socială – reglementată la art. 4 lit f) din lege 217/2003, pag. 45 5. Constatarea alienării parentala; 6. Schimbarea Planului parental curent în sensul: 6.1. Schimbării domiciliului minorei de la mamă la tată; 6.2. Stabilirea unui program de vizitare în beneficiul mamei. 6.3. Planul parental va fi stabilit, în concret, ca urmare a realizării expertizei psihologice din prezentul litigiu, raportat la concluziile și recomandările expertului; 7. Dispunerea consilierii psihologice a copilului și a părinților, pentru minim 6 luni și până la data stabilizării și echilibrării relațiilor familiale și de coparentalitate, în interesul copilului, inclusiv în sensul detensionării relației dintre părți și existenței unei colaborări normale între părinți. 8. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate subsemnatului de prezentul litigiu. pentru următoarele: ARGUMENTE Acțiunea judiciară cu care sesizăm instanța de judecată prezintă particularități aparte, determinate de complexitatea cauzei și dificultatea integrării unor argumente de natură juridică, psihologică și informații provenind de la specialiști din domeniul alienării parentale. De asemenea, situația de fapt prezentată instanței de judecată este una care a început în cursul lunii decembrie 2018 și care s-a dezvoltat în mod progresiv pe durata celor 18 luni de zile până la data depunerii acțiunii, în luna mai 2020. Această perioadă de timp a evidențiat faptele și conduita pârâtei, precum și ale persoanelor implicate sau care s-au implicat de bunăvoie în alienarea parentală, precum și efectele lor, deoarece pentru

Pagina 4 din 499 majoritatea evenimentelor este necesară trecerea unei perioade de timp pentru a putea fi analizate, în context, efectele acțiunilor manipulatorii asupra minorei. Totodată, situația este una dinamică, aflată în dezvoltare pe timpul judecării procesului judiciar inițiat prin prezenta acțiune judiciară. Spre deosebire de majoritatea proceselor judiciare, care sunt purtate asupra unei situații trecute și care sunt argumentate și probate în fața instanței de judecată, situația de fapt aferentă acestui proces se dezvoltă și pe timpul judecării acestuia și se va dezvolta și ulterior, motiv pentru care este esențial să înțelegem modul în care minora a fost și este afectată prin procesul de alienare parentală, precum și măsurile pe care trebuie să le luăm, astfel încât afecțiunile acesteia să fie remediate, pe cât posibil, și să înceteze pentru viitor. În funcție de modul în care această acțiune judiciară este tratată, atât de către partea procesuală opusă demersului nostru, cât și de către instanța de judecată, prin analizarea argumentelor prezentate, administrarea probatoriului propus și soluționarea cauzei, modul în care Sophia se va dezvolta, va crește și va fi educată va fi diferit. În esență, cele două opțiuni majore sunt perpetuarea situației curente sau stoparea situației curente și implementarea unui plan și a unor acțiuni necesare pentru remedierea problemelor copilului și dezvoltarea normală a acestuia, pentru viitor. Prin urmare, acțiunea judiciară este o analiză completă a argumentelor juridice și a situației de fapt ce o privește pe Sophia, implicând persoanele din viața acesteia. Din aceste considerente, documentul are o dimensiune mare, iar probele ce se impun a fi administrate sunt numeroase. Această soluție este, însă, singura viabilă să rezolve problemele copilului, într-un mod real și eficient, fără să fie necesare numeroase procese judiciare și conflicte între părțile implicate. Sperăm că urmare a analizării acestei acțiuni și a probelor administrate, pârâta să accepte, într-un final, propunerea repetată constant de către reclamant pentru soluționarea amiabilă a problemelor copilului, printr-un acord care să stabilească asupra tuturor subiectelor importante pentru viața copilului, asupra căruia să se pronunțe instanța de judecată, ca urmare a tranzacției părților. În caz contrar, dacă pârâta refuză și această oportunitate de a acționa în interesul copilului, de a recunoaște problemele acestuia, de a coopera pentru identificarea soluțiilor pentru rezolvarea acestor probleme și de a implementa soluțiile agreate de către cei doi părinți, pe baza concluziilor și recomandărilor specialiștilor, solicităm instanței de judecată să dispună asupra cererilor din petitul prezentei acțiuni, ca urmare a analizării cauzei prezentate și a administrării probatoriului propus. Pentru a simplifica analiza prezentei cereri de chemare în judecată și având în vedere complexitatea informațiilor prezentate, am structurat prezenta acțiune în 4 părți, după cum urmează: • Partea 1, în care am inclus argumentele juridice necesare pentru soluționarea cauzei. La secțiunile aferente Părții 1 am realizat trimiteri către argumentele relevante privind situația de fapt, descrise în cadrul Părților 2, 3 și 4. • Partea 2, în care am prezentat modul în care relațiile dintre părți au evoluat în timp, începând cu perioada căsătoriei, în care copilul a fost crescut împreună de către părinți, continuând cu perioada post-divorț, în care părinții au continuat să coopereze în vederea creșterii și educării copilului, și terminând cu perioada de alienare parentala, în care cooperarea între părinți nu mai există, ca urmare a refuzului pârâtei de a menține relația de coparentalitate și a privării de către pârâta a copilului de relația acestuia cu tatăl său. Expunerea din Capitolele B, C, D și E are o bază cronologică, iar evenimentele sunt descrise pentru întreaga perioadă la care am făcut referire anterior, astfel încât instanța de judecată să aibă toate elementele necesare pentru înțelegerea contextului, analizarea cauzei și soluționarea acesteia. • Partea 3, în care am prezentat modul în care persoanele care exercită acțiunile alienatorii au acționat pentru a manipula copilul, pentru a-l priva de relația sa cu tatăl său, precum și pentru a-l exclude pe tată din viața copilului. Sunt incluse capitolele F, G, H, I, J și K.

Pagina 5 din 499 • Partea 4, în care am prezentat modul în care copilul a perceput, internalizat și reacționat manipulările și acțiunile de alienare la care a fost supus de către pârâtă, concubinul acesteia și bunicii materni. Descrierea include capitolele L, M și N. În cadrul celor 3 părți (2, 3 și 4) sunt tratate evenimentele ce au avut loc în perioada de referință menționată anterior, în cadrul căreia cea mai intensă perioadă de alienare a avut loc în perioada ianuarie – mai 2019. Aceste evenimente au fost descrise și interpretate în fiecare dintre cele 3 părți raportat la perspectivele menționate anterior, astfel încât perspectiva asupra litigiului să fie completă. Index Index ..........................................................................................................................................................................................5 PARTEA 1 - Paragraf A ....................................................................................................................................................25 A. Prevederile legale incidente în prezenta cauză. Prezentarea argumentelor juridice, cu trimitere la secțiunile unde sunt prezentate evenimentele relevante...........................................................................25 A.1. Legislație de referință........................................................................................................................................27 A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante .......................................................................................................27 A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. ..................................................................................................................................................30 A.4. Dreptul la respectarea vieții private și de familie - Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului......................................................................................................................................................35 A.5. Violenţa domestică - Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Dispoziții legale relevante.................................................................................................................36 A.5. a) Violenţa verbală, reglementată la art. 4 lit a) din legea 217/2003......................................37 A.5. b) Violenţa psihologică – reglementată la art. 4 lit b) din lege 217/2003.............................38 1) impunerea voinţei sau a controlului personal.................................................................................................... 39 2) provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj...................................................................................... 40 3) neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângeri ........................................................... 44 4) comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar................................................. 45 A.5. c) Violenţa socială – reglementată la art. 4 lit f) din lege 217/2003........................................45 1) impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni ................................................... 45 2) interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ.......................................................................................... 47 3) impunerea izolării, privare intenţionată ele acces la informaţie ............................................................... 47 A.6. Violență prin deprivare (Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice).......................................................................................................................................................................49 A.7. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2010/C83/02). Dispoziții legale relevante ..........................................................................................................................................................................51 A.8. Dispoziția nr. 2 din data de 12.02.2016 pentru recunoașterea fenomenului alienării parentale/ părintești și prevederile Protocolului privind recunoașterea alienării parentale,

Pagina 6 din 499 încheiat între Institutul de Psihologie Judiciară și Asociația Română pentru Custodie Comună (Publicat în Monitorul Oficial cu nr. 144 din data de 25.02.2016). Dispoziții relevante ..............51 A.9. Metodologia - Cadru din 19.01.2011 privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie. Dispoziții relevante .....................................................................................................................................................55 A.10. LEGEA nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate .......................................................................................................................................................................55 A.11. Convenția de la Haga din 25.10.1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, publicată în Monitorul Oficial nr. 243/30.09.1992...........................................................................56 PARTEA 2 - Paragrafe B – C – D - E.............................................................................................................................57 B. RELAȚIA DE FAMILIE DINTRE TATĂ ȘI COPIL ȘI MODUL ÎN CARE ACEASTA A EVOLUAT.......57 B.1. Relația dintre tată și copil a fost una pozitivă în timpul căsătoriei cu pârâta, precum după separarea în fapt dintre părinți (2017) și a divorțului acestora (06.06.2018), până la începutul anului 2019 când pârâta a început acțiunile de alienare parentală.......................................................58 B.2. Relația de coparentalitate anterioară anului 2019 s-a purtat prin sprijinirea reciprocă a celor 2 părinți pentru creșterea și educarea copilului, cu prevalența interesului superior al acestuia.............................................................................................................................................................................58 B.3. Copilul are o relație de atașament ridicat cu tatăl său, exprimată în mod natural și pozitiv până la începutul primăverii anului 2019. Până la această dată Sophia obișnuia să petreacă timp cu tatăl ei, care o implica în diverse activități recreative și educative. Relația tată-fiică a fost, de asemenea, susținută și încurajată de mamă minorei....................................................................................59 B.4. În data de 04.01.2019 pârâta mută copilul la un nou domiciliu (fără informarea tatălui și fără autorizarea instanței de tutelă), moment din care apar primele semnale de respingere a tatălui de către copil. Pârâta încearcă să țină ascuns noul domiciliul cu scopul de a îngreuna relația dintre tată și fiică. ..........................................................................................................................................60 B.5. Interacțiunile relaționale dintre copil și tată se deteriorează progresiv, începând cu lunile februarie – martie 2019, când acțiunile alienatorii ale pârâtei au început să aibă un efect major pe psihicul copilului ....................................................................................................................................................63 C. ALIENAREA TATĂLUI ESTE DATORATĂ, DIN PUNCT DE VEDERE AL MOTIVAȚIEI PÂRÂTEI, DE TENSIUNILE ȘI CONFLICTELE DIN MEDIUL FAMILIAL AL PÂRÂTEI. ISTORICUL PROCESELOR DINTRE PĂRȚI ȘI MODUL ÎN CARE PÂRÂTA FOLOSEȘTE ACESTE PROCESE ÎN SCOPUL ALIENĂRII PARENTALE.........................................................................................................................................................................64 C.1. Pârâta transpune eșecul din procesele judiciare, în relația subsemnatului cu minora ........64 D. ÎNCEPÂND CU DATA DE 18.01.2019, RELAȚIILE DE FAMILIE SUNT CARACTERIZATE DE CONFLICTE MAJORE. SUNT INTENSIFICATE MANIPULĂRILE FAȚĂ DE COPIL, MANIFESTĂRILE DE URĂ ȘI ALIENAREA PARENTALĂ ÎMPOTRIVA COPILULUI ȘI A TATĂLUI .......................................66 D.1. În data de 18.01.2019, pârâta îmi trimite o Adresă prin care impune modificări cu privire la modalitățile în care o iau și o predau pe fiica mea raportat la programul de vizitare. De asemenea, interpune alte persoane pentru realizarea planului parental, încălcând dispozițiile din Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018............................................................................................................66 D.2. Prin aceeași adresă din 18.01.2019, pârâta mă anunță că va întrerupe comunicarea cu tatăl minorei precum și că îmi va restricționa accesul la informațiile necesare pentru a contribui la creșterea și educarea fiicei noastre, contrar interesului superior al copilului..................................68

Pagina 7 din 499 D.3. Pârâta justifică modificările impuse relației dintre tată și copil, precum și relației de coparentalitate, pe conflicte personale care nu au legătură cu aceste relații....................................69 D.4. Pârâta impune schimbarea locurilor de întâlnire aferente programului de vizitare, impunându-mi să o iau și să o las pe Sophia din parcarea unui supermarket, în prezența unui martor, față de care copilul trebuia să își exprime voința și apoi să se decidă dacă va petrece timp sau nu cu tatăl său. Minora va fi însoțită de bunicul matern al acesteia, care declară că îl consideră un dușman pe tatăl copilului..............................................................................................................70 D.5. Din data de 18.01.2019, pârâta impune copilului să aleagă părintele cu care vrea să își petreacă timpul, excluzând astfel pe tatăl copilului, după ce manipulează copilul pentru a-l refuza pe acesta. Astfel, încalcă obligația de a încuraja relația dintre copil și tată, privând copilul de relația cu tatăl său. În data de 12.03.2019 pârâta îi dă un telefon minorei pentru a-și „exprima dorința, indiferent de programul stabilit prin sentința de divorț”. Când copilul trebuie să decidă dacă va petrece timp cu tatăl ei, este însoțit de persoane care o manipulează, cum ar fi mama, bunicul matern al copilului sau concubinul pârâtei......................................................................................71 D.6. Pârâta realizează un abuz punând copilul sa aleagă între părinții acestuia și să decidă ce este mai bine pentru el. Conduita pârâtei reprezintă violență psihologică asupra copilului și conduce la privarea acestuia de relația cu tatăl său......................................................................................77 D.7. Pârâta descurajează relația tată - copil și justifică acțiunea sa prin interpretarea greșită a expresiei formulată în planul parental “Părinții vor ține cont de dorința minorei și de interesul superior al acesteia” încălcând art. 6 din Hotărârea Civilă nr. 5779/2018 din data de 06.06.2019, precum și articolul 18, alin. (3) din Legea nr. 272/2004............................................................................78 D.8. Decizia Curții Constituționale a României nr. 82/2003. Practica a arătat că refuzul minorului de a se întâlni cu celălalt părinte ascunde, de cele mai multe ori, abuzul părintelui la care locuiește ...........................................................................................................................................................................81 D.9. Tot începând cu data de 18.01.2019, pârâta alienează copilul de mediul acestuia de la grădiniță, inițial amenințând personalul grădiniței printr-o Adresă și încercând să inducă în eroare cu privire la programul de vizitare cu tatăl, astfel încât să determine neaplicarea acestuia. Ulterior, pârâta a retras copilul de la grădiniță...............................................................................................82 D.10. Tot în data de 18.01.2019, aceeași zi în care pârâta a trimis cele două Adrese, către tată și către grădiniță, bunicul matern al Sophiei a depus la Tribunalul Timiș o Adresă pe care a denumit-o „Exercitarea în scris a dreptului la apărare” prin care aduce mai multe jigniri tatălui și amenințări judecătorilor care au soluționat un proces între părți....................................................83 D.11. În data 18.01.2019 pârâta solicită în mod insistent să o ia pe minoră și să plece a doua zi cu ea și concubinul în Germania, contrar planului parental, folosind copilul pentru a obține acordul tatălui................................................................................................................................................................84 D.11 a) Pârâta pleacă cu minora în Germania, încălcând planul parental (fiind necesar acordul tatălui cu 10 zile înainte de plecare)...............................................................................................................84 D.11 b) Pârâta recunoaște că copilul va trăi stări de tensiune și suferință psihică “O să facă criză de nervi!” pentru a justifica încălcarea planului parental și a prevederilor legale, precum și pentru a manipula copilul, neștiind cum să gestioneze situația pe care tot ea a creat-o ....85 D.11 c) Pârâta manipulează copilul și îl folosește ca „mesager” pentru a obține acordul tatălui necesar pentru a merge cu copilul în Germania și a justifica demersurile sale contrare planului parental convenit de părinți...............................................................................................................................86 D.11 d) Pârâta nu renunță la planul său și pleacă în mod ilegal cu copilul în Germania. Pentru lipsa acordului tatălui, aceasta amenință că tatăl „va suporta consecințele în viitor”..............87

Pagina 8 din 499 D.12. În data de 21.01.2019 pârâta pleacă în mod ilegal cu copilul și concubinul în Germania, fără acordul notarial din partea tatălui, cu încălcarea dispozițiilor din Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 și a prevederilor legii nr. 248/2005...............................................................................88 D.13. Bunicul matern al Sophiei este interpus de pârâtă în relația dintre părinți, precum și în relația tată-copil. Acesta folosește rolul primit pentru a împiedica programul de vizitare și pentru a deteriora relația dintre tată și copil...................................................................................................90 D.13 a) Bunicul matern al Sophiei folosește conflictul său personal cu tatăl pentru a deteriora relația copilului cu tatăl său. Conflictul este reprezentat de procesele judiciare anterioare dintre tată și pârâtă (prezentate la secțiunea ”C”) raportat la care bunicul refuză să accepte situația creată ca urmare a soluționării acestor litigii. ...........................................................................90 D.13 b) În lipsa unei reacții din partea mea, bunicul intensifică amenințările sale și manipularea asupra copilului pentru a mă face să înțeleg că din moment ce mama a început o relație cu concubinul, fiica mea nu va mai avea nevoie de tatăl ei pentru a fi educată și crescută .........................................................................................................................................................................................91 D.13 c) Observând că refuz să mă supun manipulărilor și amenințărilor sale, bunicul Sophiei extinde aceste amenințări și le reiterează periodic. Acesta recunoaște în mod deschis că manipulează copilul, dovedind că obiectivul său este distrugerea relației tată – copil, și îmi trimite mesaje SMS cu expresii jignitoare, mă insultă, folosește expresii degradante umilitoare și amenințătoare......................................................................................................................................................91 D.13 d) Bunicul manipulează copilul, prezentând acestuia informații din procesele judiciare dintre părinți, interpretându-le în mod subiectiv și ignorând faptul că un copil de 6 ani nu are capacitatea de a înțelege și de a internaliza astfel de concepte. Copilul suferă de faptul că, în percepția ei, verișorii „Flavia și Patrick” nu mai au o casa din cauza subsemnatului ...............93 D.13 e) Copilul respinge tatăl folosind argumentele cu care a fost manipulată de bunicul matern, privind vânzarea casei verișorilor..................................................................................................94 D.14. În cursul serii din data 04.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizita al tatălui. Pârâta este plecată cu concubinul în Germania și bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, determinând pe aceasta să creadă că există probleme majore datorită faptului că petrece timp cu tatăl său. ....95 D.15. În seara zilei de 07.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizită al tatălui. Bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, determinând pe aceasta să creadă că există probleme majore datorită faptului că petrece timp cu tatăl său....................................................................................................................96 D.16. În seara zilei de 12.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizita al tatălui. Bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, determinând pe aceasta să creadă că există probleme majore datorită faptului că petrece timp cu tatăl său....................................................................................................................96 D.17. Din data de 15.02.2019, bunicul întrerupe comunicarea cu tatăl, cu toate că o realiza ca urmare a mandatului primit de la pârâtă pentru gestionarea programului de vizită între copil și tată. Bunicul impune un schimb de informații exclusiv prin SMS-uri...................................................97 E. SCHIMBĂRI MAJORE ȘI REPETATE ÎN VIAȚA SOPHIEI. SENTIMENTUL DE STABILITATE A FOST ELIMINAT DIN VIAȚA COPILULUI.............................................................................................................................98

Pagina 9 din 499 E.1. Din luna Noiembrie 2018 pârâta restrânge substanțial comunicarea cu tatăl, precum și comunicarea dintre tată și copil, cu efecte vătămătoare asupra drepturilor copilului și interesului superior al acestuia. [030]................................................................................................................99 E.2. În perioada de patru luni (Octombrie 2019 - Ianuarie 2019) pârâta schimbă în mod repetat domiciliul copilului, fără acordul tatălui și fără autorizarea instanței de tutelă ........................... 100 E.3. În luna octombrie 2019 pârâta schimbă domiciliul copilului de la adresa stabilită prin Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 (localitatea Dumbrăvița, strada Berlin, nr. 23 - 25, et. 1, ap. 9, județul Timiș) la un domiciliu din localitatea Dumbrăvița (în spatele magazinului Kaufland), pe care a încercat să-l țină secret față de tată, manipulând și copilul să ascundă faptul că s-au mutat............................................................................................................................................................................... 101 E.4. În data de 04.01.2019, pârâta mută din nou copilul în mod abuziv la domiciliul concubinului și al soției acestuia, pe care încearcă să-l țină secret față de tată. Pârâta cere fiicei noastre de 5 ani să fie complice pentru a ține secret noua adresă unde locuiește împreuna cu mama ei. Familia pârâtei, inclusiv bunica maternă a Sophiei (Tender Anuța) refuză să-mi comunice informații despre adresa domiciliului minorei, acționând în complicitate cu pârâta pentru a ține ascuns domiciliul Sophiei cu scopul de a îngreuna accesul la fiica mea............................................ 101 E.5. Schimbarea domiciliului minorei a fost realizată cu încălcarea prevederilor legale, fără acordul tatălui și fără autorizarea instanței de tutelă, încălcând autoritatea părintească a subsemnatului, dispozițiile hotărârii judecătorești prin care a fost stabilit domiciliul copilului, și prevederile art. 496 și art. 497 din Codul civil și art. 36, alin (3) din lege 272/2004 ............ 105 E.6. Pârâta nu are timp pentru copil, motiv pentru care îl lasă în grija bunicilor materni, care și în prezent se ocupă de copil ................................................................................................................................. 108 E.7. În perioada 02.12.2018 - 07.12.2018 pârâta pleacă frecvent în străinătate (sau din localitate) lăsând copilul în grija bunicilor, fără să-mi comunice acest lucru. Minora nu a fost nici pregătită, nici obișnuită să stea departe de părinți.................................................................................... 109 E.7 a) Din 08.01.2019 până în 10.01.2019 pârâta lasă copilul în grija bunicilor și pleacă în străinătate ............................................................................................................................................................... 110 E.7 b) În data de 04.02.2019 pârâta a lăsat copilul în grija bunicilor și a plecat în străinătate ...................................................................................................................................................................................... 110 E.7 c) În perioada 12 - 15.02.2019 pârâta a lăsat copilul în grija bunicilor și a plecat în străinătate ............................................................................................................................................................... 111 E.7 d) Din 18 până în 26.08.2019 pârâta lasă copilul în grija bunicilor, care îl duceau cu frecvență zilnică la domiciliul unde locuiesc verișorii Sophiei, Patrick și Flavia, din localitatea Moșnița Nouă, strada Zimand. Pe întreaga perioada, bunicii au împiedicat întâlnirile dintre copil și tată fără a fi găsit acasă și fără a răspunde la telefon. În pofida faptului că le-am trimis numeroase mail-uri și apeluri telefonice, pârâta și concubinul acesteia au refuzat să îmi ofere informații despre fiica mea, fără ca măcar să mă informeze unde era. ........................................ 112 E.7 e) Din 02 până în 07.09.2019 pârâta a lăsat copilul în grija bunicilor, care l-au dus în localitatea „Fântânele” din județul Cluj. Pe întreaga perioadă bunicii au împiedicat întâlnirile dintre copil și tată, nefiind de găsit acasă și refuzând să răspundă la telefon. În pofida faptului că le-am trimis numeroase mail-uri și apeluri telefonice, pârâta și concubinul acesteia au refuzat să îmi ofere informații despre fiica mea, fără ca măcar să mă informeze unde era.113 E.8. În timpul săptămânii de revelion 2018-2019, pârâta încalcă programul de vizită din a doua săptămână de vacanță de iarnă, perioadă în care tatăl avea dreptul la programul de vizită cu copilul. În schimb, pârâta pleacă cu noul concubin și copilul la munte............................................. 114

Pagina 10 din 499 PARTEA 3 – Paragrafe F – G – H – I – J – K............................................................................................................ 115 F. COPARENTALITATE DEFICITARĂ DATORITĂ LIPSEI DE COMUNICARE DINTRE PĂRINȚI, REFERITOR LA SUBIECTE PRIVIND COPILUL. INDUCEREA DE CĂTRE PÂRÂTĂ A UNUI MODEL DE RELAȚIONARE DISFUNCȚIONAL DE RELAȚIONARE .................................................................................... 115 F.1. Pârâta impune un model de relaționare nefiresc, declanșând o „dinamică triunghiulară disfuncțională” în contextul familial al copilului. Concubinul acționează ca o barieră în relația tată-fiică, iar pârâta încurajează copilul să părăsească, casa tatălui ei în timp ce se afla în vizită la acesta ......................................................................................................................................................................... 117 F.2. Din octombrie 2018 comunicarea și cooperarea cu pârâta s-a degradat progresiv, ajungând în situația în care este imposibil să mai comunic cu aceasta în interesul copilului ..................... 121 F.3. Pârâta interpune alte persoane pentru a gestiona relațiile personale dintre tată și copil, precum și pentru a gestiona relația dintre părinți, referitor la creșterea și educarea copilului ........................................................................................................................................................................................... 122 F.4. Inițial pârâta interpune în relația dintre tată și copil pe bunicul matern minorei, care recunoaște că nutrește sentimente de dușmănie față de subsemnatul............................................. 123 F.5. Din luna martie 2019 pârâta interpune pe concubinul acesteia în relația tată - copil, iar în multe cazuri îi plasează acestuia responsabilitatea de a stabili ce e mai bine pentru copil, cu toate că acesta nu are nicio calitate privind creșterea, educarea sau alt subiect ce ține de copil. Concubinul reprezintă pârâta inclusiv prin amenințări și șantaje, încercând să mă convingă să renunț la un proces judiciar, motivând că altfel „Sophia se va îndepărta de mine”..................... 126 F.6. Pârâta întrerupe în totalitate comunicarea cu tatăl, referitor la creșterea și educarea copilului, fapt ce contravine interesului superior al copilului............................................................... 130 F.7. Pârâtă refuză comunicarea pentru luarea unor decizii importante în viața copilului ....... 133 F.8. În perioada februarie - martie 2019 pârâta refuză consultarea și dialogul pentru înscrierea minorei la școală........................................................................................................................................................ 134 F.9. În perioada 17.05.2019 - 10.06.2019, pârâta refuză comunicarea cu tatăl în vederea eliberării unui pașaport pentru Sophia ........................................................................................................... 135 F.10. Pârâta refuză medierea în vederea luării deciziilor majore în interesul minorei. Am inițiat trei proceduri de mediere, însă toate au eșuat datorită refuzului pârâtei de a se prezenta la invitațiile mediatorului........................................................................................................................................... 135 F.11. Pârâta refuză prima încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirile din 21.02.2019 și 06.03.2019, stabilite de către mediator .......................................................................................................... 136 F.12. Pârâta refuză a doua încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirile din 14.06.2019 și 16.07.2019, stabilite de mediator ...................................................................................................................... 137 F.13. Pârâta refuză a treia încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirea din data de 20.08.2019, stabilită de mediator ...................................................................................................................... 138 F.14. Comunicarea deficitară asupra subiectelor privind autoritatea părintească, purtată prin intermediul concubinului pârâtei, ca urmare a faptului că pârâta l-a interpus pe acesta în relația dintre tată și fiică, precum și în relația dintre părinți. Concubinul amenință relația tată-fiică: “posibilitatea mare mare, sa o pierzi de tot …” ............................................................................................ 138 F.15. Imposibilitatea comunicării cu pârâta raportat la relația de coparentalitate în vederea creșterii Sophiei a avut câteva excepții, prezentate la această secțiune ........................................... 140

Pagina 11 din 499 F.15 a) Întâlnirea din data de 12.03.2019. În fața grădiniței pârâta afirmă că minora este influențată în mod negativ, dar tratează acest aspect cu indiferență. Pârâta susține că nu poate evita expunerea copilului la discursuri care deteriorează percepția copilului despre figura paternă a minorei, deoarece pârâta se identifică cu acestea............................................................. 142 F.15 b) În perioada 18.03 - 23.03.2019 pârâta blochează comunicarea în interesul fiicei noastre, obstrucționând programul de vizitare al copilului cu tatăl. Profită de trimiterea de emailuri neconcludente in interesul minorei pentru a provoca și alimenta conflictul, blocând în continuare relația tată-copil....................................................................................................................... 143 F.15 c) În perioada 16.04 - 25.04.2019 pârâta elimină orice posibilitate de a pune în aplicare programul de vizită al copilului cu tatăl său. Pârâta și concubinul acționează concertat șantajându-mă în scopul manipulării minorei și îndepărtării acesteia de tatăl său............... 146 F.15 d) În perioada 30.04 - 01.05.2019 pârâta continuă să îngreuneze și să limiteze comunicarea în interesul copilului. Refuză să clarifice aspecte importante referitoare la viața fiicei noastre. .......................................................................................................................................................... 149 F.15 e) În data de 21.05.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde. Aceasta refuză să abordăm subiecte importante privind creșterea și educația fiicei noastre ...................................................................... 150 F.15 f) În data 29.05.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde. Pârâta refuză să-mi ofere informațiile necesare pentru a mă întâlni cu fiica noastră în timpul programului de vizită............................................ 150 F.15 g) În data de 22.06.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde............................................................................. 151 F.15 h) În data de 25.06.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde............................................................................. 152 F.15 k) În perioada 27.07-01.08.2019 am încercat din nou să comunic cu pârâta, iar aceasta răspunde dar o face doar pentru a mă acuza din nou și pentru a relua subiectul privind problemele din perioada căsătoriei, ignorând din nou necesitățile copilului ........................... 152 F.15 l) În perioada 20-21.08.2019 am încercat din nou să comunic cu pârâta, iar aceasta răspunde dar o face doar pentru a mă acuza din nou și pentru a relua subiectul privind problemele din perioada căsătoriei, ignorând din nou necesitățile copilului ........................... 160 F.15 m) În data 07.09.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde ................................................................................................. 166 F.15 n) În perioada 20-24.12.2019 pârâta menține o atitudine conflictuală prin evitarea luării deciziilor recomandate de DGASPC, decizii care vizează îmbunătățirea relațiilor disfuncționale Mamă - Fiică - Tată................................................................................................................ 166 F.15 o) În perioada 29 - 31.10.2019 pârâta răspunde în mod evaziv referitor la modalitățile pe care le propune pentru a desfășura programul de vizită, fapt ce conduce la blocarea acestuia..................................................................................................................................................................... 168 F.15 p) În perioada 14 - 24.02.2020 pârâta refuză să comunice tatălui informații cu privire la starea de sănătate a fiicei noastre, precum și informații cu privire la persoanele care au grijă de aceasta................................................................................................................................................................. 170 F.15 q) În perioada 29.04. – 05.05.2020 cer pârâtei informații privind educația și sănătatea fiicei noastre, iar pârâta refuză să răspundă inițial, iar ulterior o face doar pentru a-mi aduce acuzații și reproșuri, fără legătură cu Sophia și interesul superior al copilului........................ 175

Pagina 12 din 499 G. COMUNICAREA CU BUNICUL MATERN, TENDER CONSTANTIN, PERSOANĂ INTERPUSĂ DE PÂRÂTĂ ÎN RELAȚIA DE COPARENTALITATE, PRECUM ȘI ÎN RELAȚIA COPILULUI CU TATĂL ACESTUIA.......................................................................................................................................................................... 180 H. COMUNICAREA CU CONCUBINUL PÂRÂTEI, ALBERT BRUNO CHRISTIAN, PERSOANĂ INTERPUSĂ DE PÂRÂTĂ ÎN RELAȚIA DE COPARENTALITATE, PRECUM ȘI ÎN RELAȚIA COPILULUI CU TATĂL ACESTUIA.................................................................................................................................................... 184 H.1. În complicitate cu pârâta, concubinul ascunde copilul timp de 3 luni în locuința sa și începe să exercite controlul personal asupra copilului, asupra relației acestuia cu tatăl său, precum și asupra relației dintre părinții copilului........................................................................................................... 185 H.2. Concubinul pune, încă de la început, sub semnul întrebării relația dintre copil și tată, fiind deranjat de faptul că părinții relaționează în interesul copilului lor.................................................. 186 H.3. Concubinul întrerupe și ulterior blochează comunicarea dintre părinți, nu mai reușește să ascundă gelozia sa, intervine brusc între părinți și generează o relație de dependență față de persoana sa, astfel încât orice discuție între părinți, referitoare la creșterea, educarea sau interesul copilului, să fie purtată prin intermediul său............................................................................ 188 H.4. Concubinul pârâtei recunoaște că destabilizează emoțional copilul. Acesta creează un mediu propice manipulării. Manipularea este exercitată cu scopul îndepărtării tatălui și preluării, de către concubin, a controlului asupra rolului parental de „tată”................................. 193 H.5. Concubinul pârâtei “fură rolul parental” al tatălui față de copil, pe care îl manipulează pentru a-l îndepărta de tatăl său real............................................................................................................... 196 H.6. Concubinul pârâtei adoptă un comportament posesiv, agresiv, sfidător și tratează minora ca și cum ar fi proprietatea lui, justificându-și acțiunile: “acest copil, trăiește aici, în casa asta!” ........................................................................................................................................................................................... 197 H.7. Concubinul pârâtei continuă conduita de alienare, amenințând relațiile dintre tată și fiică, încercând să mă îndepărteze de aceasta. După ce a mutat copilul în locuința sa, acesta nu îmi permite să mă apropii de casa în care locuiește copilul, acționând ca o barieră între tată și copil ........................................................................................................................................................................................... 198 H.8. Concubinul manipulează copilul, prezentând acestuia numeroase informații false, precum este faptul că subsemnatul mi-aș fi dorit „moartea lui”........................................................................... 203 H.9. Intruziunile concubinului în relația și activitățile de coparentalitate....................................... 204 H.9 a) Concubinul pârâtei asistă pârâta și copilul la programul de consiliere destinat copilului și părinților acestuia, fapt ce reprezintă o intruziune în relațiile de familie și o barieră în calea normalizării acestora.......................................................................................................................................... 204 H.9 b) În cadrul programului de consiliere, menit să ajute relațiile familiale ale copilului, concubinul pârâtei își exprimă dezacordul în ceea ce privește întâlnirile copilului cu tatăl ...................................................................................................................................................................................... 205 H.9 c) Conform concluziilor expertului psiholog, intervenția concubinului pârâtei a avut efecte negative asupra relațiilor familiale ale copilului....................................................................... 206 H.9 d) Concubinul pârâtei se impune și în procedura de executare silită a planului parental, unde acționează în locul pârâtei.................................................................................................................... 206 H.9 e) Concubinul pârâtei o înlocuiește pe pârâtă și în ceea ce privește gestionarea situației educaționale a copilului..................................................................................................................................... 210 H.9 f) Concubinul pârâtei o înlocuiește pe pârâtă cu privire la gestionarea economică a pensiei de întreținere a copilului, privind sumele pe care tatăl le virează în contul pârâtei .............. 210

Pagina 13 din 499 H.10. Prin acțiunile sale, concubinul pârâtei a manipulat copilul în vederea îndepărtării de tatăl acestuia și s-a impus în viața Sophiei ca fiind noul ei tată....................................................................... 210 H.11. Concubinul pârâtei are un trecut familial caracterizat de eșecul relațional cu fiica acestuia, o experiență negativă pe care o transpune în relația cu fiica mea....................................................... 213 H.12. Probleme majore determinate de influența și controlul nefirești exercitate de către concubinul pârâtei și tatăl pârâtei asupra relațiilor de familie, în mod special asupra copilului ........................................................................................................................................................................................... 216 H.13. Concubinul pârâtei încearcă să condiționeze relația mea cu copilul de prezența sa, susținând că aceasta este necesară ................................................................................................................... 218 H.14. Concubinul folosește un limbaj manipulator, folosind jocuri de cuvinte pentru a amenința și manipula................................................................................................................................................................... 219 H.15. Concubinul confirmă faptul că Sophia este influențată, expusă la sentimente de ură, manifestând necesitatea de a-l îndepărta pe bunicul minorei (tatăl pârâtei) deoarece acesta generează sentimentele și experiențele respective în viața minorei ................................................. 221 I. DIN DATA DE 15.02.2019 PÂNĂ ÎN DATA DE 17.03.2019 MINORA A PETRECUT TREI WEEKENDURI ÎNTREGI CU TATĂL, ÎN CARE LUCRURILE AU DECURS NORMAL ȘI COPILUL S-A SIMȚIT BINE. ULTERIOR AU APĂRUT, ÎN MOD PROGRESIV, COMPORTAMENTE DE RESPINGERE A TATĂLUI......................................................................................................................................................................... 225 I.1. Pârâta pregătește și aplică strategia „refuzului” pentru a determina copilul să îmi spună că nu vrea să petreacă timp cu mine. Copilul a fost pregătit să reacționeze negativ când va fi întrebat dacă vrea să petreacă timp cu tatăl său. ........................................................................................ 225 I.2. In data de 12.02.2019 pârâta intervine peste programul de vizită al tatălui, luând copilul de la grădiniță. Expune copilul la distress emoțional impunându-i să aleagă cu care părinte vrea să își petreacă timpul din programul de vizită destinat tatălui și folosește reacția la această stare emoțională justificând că aceasta reprezintă „dorința copilului”........................................................ 226 I.2. a) Sophia a fost avertizată că mama ei va veni să o iau de la grădiniță și nu vrea să o dezamăgească “… mă ia mama, ca a zis mama ca mă ia, dar sa nu vină aicea degeaba ...!” Mama Sophiei urmează să sosească pentru a constata pe care părinte îl va alege Sophia pentru a pleca de la grădiniță ............................................................................................................................................ 228 I.2 b) În mod inteligent, Sophia rezistă presiunilor asupra sa și încearcă să facă un compromis cu ambii părinți. Alege să meargă acasă cu mama ei și își exprimă dorință pentru a petrece weekendul cu tatăl ei. Pârâta preconizează că până vineri, Sophia se va răzgândi „Pai da, dar vineri poate n-o să-și mai dorească…”........................................................................................................ 230 I.3. Pârâta introduce un nou cuvânt în vocabularul copilului, pentru a induce acestuia ideea că tata îl „forțează”, în timp ce mama ascultă dorința copilului ................................................................. 233 I.4. În data de 14.02.2019 pârâta i-a cerut copilului în mod explicit să mă mintă și să îmi spună “că nu vrea să-și petreacă weekendul cu subsemnatul”........................................................................... 233 I.5. În weekendul 15-17.02.2019, pe care Sophia l-a petrecut cu mine s-a simțit bine, s-a distrat și am făcut o mulțime de activități împreună. În acest weekend pârâta depune o plângere la Poliție și o petiție la DGASPC Timiș, pe care apoi le folosește pentru a se victimiza față de copil ........................................................................................................................................................................................... 235 I.6. În al doilea weekend (între 01-03.03.2019) pe care Sophia îl petrece cu tatăl, aceasta devine agitată (03.03.2019) și preocupată de ora la care trebui să ajungă acasă. De asemenea, când o duc acasă, bunicul declanșează un conflict când o preia pe minoră în locul pârâtei, care refuza

Pagina 14 din 499 să îndeplinească această îndatorire părintească. Când o duc pe fiica mea până la ușă, bunicul încearcă să o lase pe minora să intre și să mă oprească să o salut. Ulterior bunicul întrerupe in continuu atenția minorei, tulburănd întâlnirea, grăbind-o să se îndepărteze de mine și manifestă dezacordul privind faptul că copilul își lua rămas bun de la tatăl său. Tulburările bunicului au scopul de a deranja întâlnirea tată-fiică și de a marca sfârșitul perioadei pe care Sophia îl petrece cu tatăl său. .................................................................................................................................................................. 239 I.7. În data de 12.03.2019 pârâta vine la grădiniță la ora 17:00, când subsemnatul o iau pe Sophia acasă conform Planului parental. Pârâta o pune pe fiica noastră să aleagă dacă vrea să meargă cu tata sau cu mama acasă, decizie pe care este constrânsă să o ia de față cu personalul grădiniței și cu colegii de la grădiniță.................................................................................................................................... 240 I.8. Al treilea Weekend pe care Sophia îl petrece cu tatăl, între 15 și 17.03.2019. Sâmbătă, 16.03.2019, după ce Sophia a dormit vineri noapte cu pârâta, Sophia îmi spune într-un mod confuz că nu mai vrea să meargă cu subsemnatul în programul de vizitare .................................. 243 I.8 a) Sophia ajunge să creadă că dormitul la casa tatălui ei în timpul programului de vizită de weekend este o greșeală și simte nevoia să-l anunțe pe concubinul pârâtei că va rămâne cu subsemnatul peste noapte................................................................................................................................ 243 I.8 b) Sophia îmi cere să îi trimit mamei sale o înregistrare video făcută dimineața în timp ce ea dansa. Era obișnuită să vadă părinții comunicând și schimbând informații despre ea, ceea ce a devenit imposibil din cauza blocajului comunicativ impus de pârâta ................................. 245 J. PÂRÂTA REFUZĂ ÎN MOD REPETAT SĂ ÎNDEPLINEASCĂ PROGRAMUL DE RELAȚII PERSONALE DINTRE TATĂ ȘI COPIL............................................................................................................................................... 247 J.1. În data de 01.02.2019, prima zi de weekend din lună, în programul de vizită al subsemnatului, pârâta merge la grădiniță să o ia pe Sophia motivând că avea organizate alte activități în weekend-ul 01 - 03.02.2019 pentru aceasta. Sophia reacționează urlând și plângând când se întâlnește cu mama ei. Pârâta o pregătește pe Sophia să petreacă ziua de vineri 01.02.2019 cu prietena de la grădinița Miruna și pentru restul weekendului să participe la o petrecere cu prietena ei Alicia............................................................................................................................. 247 J.2. În data de 25.02.2019 pârâta încalcă clauzele prevăzute în planul parental privind ziua de naștere a fiicei noastre. Pârâta a cerut fiicei noastre să mă mintă și să îmi ascundă faptul că și-a petrecut deja ziua de naștere............................................................................................................................... 255 J.3. În data de 28.02.2019 bunicul încearcă să blocheze accesul la fiica mea, fiind de negăsit la domiciliul minorei în timpul programului de vizită al subsemnatului. Acesta îmi comunică telefonic că va ramane cu copilul în parcul din Dumbrăvița. Când ajung la fiica mea, bunicul încearcă să plece din parc înainte să o pot lua pe Sophia........................................................................ 257 J.3 a) Sophia se află în parc împreună cu prietena ei Alicia și mama acesteia, pârâta și bunicul matern. Bunica Sophiei justifică conduită alienatoare ca fiind consecința deciziei subsemnatului, care sunt responsabil deoarece aș fi ales drumul cu “procese judiciare”... 257 J.3 b) Când ajung în parcul din Dumbrăvița, bunicul încearcă să plece cu minora cu mașina, astfel încât să mă împiedice să mă întâlnesc cu fiica mea. Bunicul exercită o autoritate nefirească față de Sophia, pe care o folosește pentru a priva copilul de relația cu tatăl acestuia ...................................................................................................................................................................................... 260 J.3 c) Din momentul în care ne îndepărtăm de bunic, Sophia își schimbă starea de dispoziție, Sophia se deschide, se simte confortabilă și are o stare de dispoziție plăcută. Mama verifică întâlnirile dintre tată și fiică în mod asiduu prin intermediul camerei telefonului „.............. 262

Pagina 15 din 499 J.3 d) Bunicul încearcă să blocheze relația copilului cu tatăl acestuia, motiv pentru care induce în eroare copilul, în mod intenționat........................................................................................................... 265 J.4. În data de 06.03.2019, când am dus-o pe fiica mea la domiciliul acesteia, bunicul Sophiei a reacționat în mod violent, refuzând să comunice cu mine in interesul minorei, de față cu aceasta ........................................................................................................................................................................................... 266 J.5. În data de 18.03.2019 pârâta refuză să lase copilul la tatăl acestuia, încălcând planul parental. Concubinul este deranjat din motivul pentru care încerc să o vizitez pe fiica mea, care afla în casa acestuia................................................................................................................................................................ 267 J.6. Începând cu data de 08.04.2019, Sophia este retrasă de la grădiniță de către pârâtă, fără consultarea și informarea tatălui....................................................................................................................... 270 J.7. În data de 15.04.2019 - ora 17:10, pârâta refuză să ducă la îndeplinire programul de relații personale cu minora, conform procesul-verbal de constatare întocmit de subsemnatul și de martorul Ghighici Adrian Angelco și Martin Ioan Aurelian. Nimeni nu a deschis ușa, nu am găsit pe nimeni acasă. (anexa 23, pag. 1535)........................................................................................................... 271 J.8. În data de 15.04.2019 - ora 17:25, pârâta refuză să ducă la îndeplinire programul de relații personale cu minora, conform procesul-verbal de constatare întocmit de subsemnatul și de martori Ghighici Adrian Angelco si Martin Ioan Aurelian . Nimeni nu a deschis ușa, nu am găsit pe nimeni acasă. (anexa 23, pag. 1536)........................................................................................................... 272 J.9. În data de 17.04.2019 - ora 17:40, pârâta refuză să ducă la îndeplinire programul de relații personale cu minora, conform procesul-verbal de constatare întocmit de subsemnatul și de martori Ghighici Adrian Angelco si Martin Ioan Aurelian. Nimeni nu a deschis ușa, nu am găsit pe nimeni acasă. (anexa 23, pag. 1537)........................................................................................................... 272 J.10. În data de 19.04.2019 concubinul pârâtei inițial obstrucționează relația personală a copilului cu tatăl, adoptă un comportament ostil, iar mai apoi intermediază și supraveghează relația dintre tată și fiică, deși nu are vreo calitate sau vreun drept în acest sens. Evită o confruntare civilă și înainte de a intra în casă amenința relația tată-fiică: “Dacă apari aici cu executorul poți să ai atâtea probleme cu copilul ăsta!”............................................................................ 272 J.10 a) Prima înregistrarea video, de la ora 17:04 ................................................................................. 272 J.10 b) A doua înregistrare video, de la ora 17:09.................................................................................. 274 J.11. În data de 22.04.2019 am mers, conform programului de vizitare, să mă întâlnesc cu copilul meu. Am reușit să o văd pe Sophia, să vorbesc și să mă joc cu ea și prietenii ei, până când întâlnirea ne-a fost întreruptă de un străin, la cererea pârâtei, care i-a spus să ducă copilul în casă pentru a nu se vedea cu mine. După câteva minute ajunge concubinul, care într-un mod impulsiv și agresiv îmi spune să plec: „Du-te de-aicea!”.......................................................................... 276 J.12. În data 01.05.2019 pârâtă planifică activități cu verișorii Sophiei în timpul programului de vizită dintre tată și fiică. Concubinul pârâtei blochează programul de vizitare al Sophiei cu tatăl acesteia, ieșind în fața casei cu copilul și verișoara Flavia și în mod batjocoritor îmi spune să îi iau pe amândoi în programul de vizită. Ulterior se enervează și mă sfidează față de copil, spunându-mi să plec: “Du-te tu de-aicea …”.................................................................................................. 282 J.13. În data de 03.05.2019, prima zi de weekend din programul de vizită al subsemnatului, pârâta obstrucționează programul de vizită Tată - Copil, programând o vizită a verișorilor Sophiei care se suprapune programului de vizitare cu tatăl, fapt ce a determinat-o pe Sophia să refuze programul de vizitare. (anexa 23, pag. 1538 - 1539).................................................................. 286 J.14 În data 06.05.2019, în timpul programului de vizită, am mers cu bunica paternă a Sophiei la domiciliul copilului pentru ca bunica să îl viziteze. Sophia nu era pregătită pentru programul de

Pagina 16 din 499 vizitare. Bunicul matern intervine spunându-i minorei să închidă ușa, fapt ce induce copilului sentimentul de nesiguranță si frică................................................................................................................... 288 J.14 a) În data 14.05.2019 bunicul mă întâmpină la domiciliul concubinului și îmi blochează accesul la fiica mea, susținând că nu este ziua mea de vizită. Sophia își manifestă dorința de a mă vedea, dar întâlnirea noastră este întreruptă continuu de comentarii și intervenții din partea bunicului. Înainte de a pleca Sophia îmi spune râzând că nu vrea să mă mai vadă niciodată! 290 J.15. În data de 03.06.2019, precum și în alte numeroase situații, pârâta nu pregătește copilul pentru a petrece timpul cu tatăl acestuia. (anexa 23, pag. 1541)........................................................ 295 J.16. În data de 17.05.2019 - ora 18:10, pârâta refuză să ducă la îndeplinire programul de relații personale dintre copil și tată, astfel cum reiese din procesul-verbal de constatare întocmit de subsemnatul. Nimeni nu a deschis ușa, nu am găsit pe nimeni acasă. Bunicul nu este disponibil pentru a da informații suplimentare referitoare la copil. (anexa 23, pag. 1540).......................... 295 J.17. În data de 05.06.2019 - ora 17:00, pârâta refuză să ducă la îndeplinire programul de relații personale cu minora. Domnul Ioska, care taie iarba la casa în care locuiește fiica mea, ne spune că nu este nimeni acasă. Sophia este supărată, nu vrea să se joace cu prietenele vecine de pe strada, și rămâne singura în casă. (anexa 23, pag. 1542)........................................................................ 295 J.18. În data de 11.06.2019 - ora 17:00 am găsit-o pe Sophia acasă, alături de concubinul pârâtei, care a început să strige la mine, spunându-mi să nu mai merg la domiciliul acestuia. Concubinul a manifestat un comportament agresiv „dând din mâini” în prezența copilului. (anexa 23, pag. 1544 -1545)................................................................................................................................................................. 296 J.19. Pe parcursul întregii săptămâni din 19 până în 25 August 2019, în programul de vizită al subsemnatului (01.08 - 09.09.2019), pârâta a blocat orice încercare a subsemnatului de a avea legături personale cu fiica noastra Sophia ..................................................................................................... 296 J.19 a) În data 20.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare cu martor, din 20.08.2019 ora 14:41 (anexa 23, pag. 1546)................. 297 J.19 b) În data 21.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 21.08.2019 ora 19:34 (anexa 23, pag. 1547)........................................ 297 J.19 c) În data 21.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 21.08.2019 ora 22:00 (anexa 23, pag. 1548)........................................ 298 J.19 d) În data 22.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată. - Procesulverbal de constatare din 22.08.2019 ora 10:09. (anexa 23, pag. 1549)....................................... 298 J.19 e) În data 22.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 22.08.2019 ora 20:03. (anexa 23, pag. 1550)....................................... 298 J.19 f) În data 22.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 22.08.2019 ora 22:44. (anexa 23, pag. 1551 -1552) ......................... 298 J.19 g) În data 23.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 23.08.2019 ora 20:35 (anexa 23, pag. 1553 -1554) .......................... 299 J.19 h) În data 24.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată. Bunica striga de la balcon. Bunicul scutura mâna Sophiei și o sperie, striga în prezența copilului că „am terminat-o” și că sunt un „jeg”.- Procesul-verbal de constatare cu martor din 24.08.2019 ora 11:12 și 11:27 (anexa 23, pag. 1555 -1559)............................................................................................. 299 J.19 i) În data 25.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 25.08.2019 ora 19:11. (anexa 23, pag. 1560)....................................... 300

Pagina 17 din 499 J.19 j) În data 25.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată - Procesulverbal de constatare din 25.08.2019 ora 19:32 (anexa 23, pag. 1561)........................................ 300 J.19 k) În data 26.08.2019, concubinul reacționează în mod ostil și respinge încercările subsemnatului de a vizita minora. Concubinul reacționează cu o atitudine nervoasă. Pârâta încurajează pe minora să între înapoi în casă pentru a nu intra legătura cu tatăl său. - Procesul Verbal de constatare din 26.08.2019 ora 10:23 (anexa 23, pag. 1562 - 1565)......................... 300 J.19 l) În data 29.08.2019 Concubinul obstrucționează încercările subsemnatului de a vizita copilul. Concubinul merge înapoi în casă să verifice dacă fiica mea își va exprimă dorința de a mă vedea „Mă duc să văd dacă vrea să te vadă!”, și nu mai apare. Procesul Verbal de constatare din data de 29.08.2019 ora 19:49 (anexa 23, pag.1566 -1567)....................................................... 301 J.19 m) În data 30.08.2019, pârâta și concubinul acesteia descurajează interacțiunea Tată - copil, inducând copilului un comportament de respingere față de tată. - Procesul-verbal de constatare din 30.08.2019 ora 22:54 (anexa 23, pag.1568 -1569)................................................ 302 J.19 n) În data 02.09.2019 pârâta împiedică relațiile personale dintre copil tatăl acestuia. Procesul-verbal de constatare din data de 02.09.2019 ora 19:43 (anexa 23, pag. 1570).... 302 J.19 p) În data 06.09.2019 pârâta împiedică relațiile personale dintre copil și tatăl acestuia. Procesul-verbal de constatare din data de 06.09.2019 ora 19:43 (anexa 23, pag.1571 -1572) ...................................................................................................................................................................................... 302 J.19 q) În data 16.09.2019 pârâta împiedică relațiile personale dintre copil și tatăl acestuia. Procesul-verbal de constatare din data de 16.09.2019 ora 17:37 (anexa 23, pag.1573)..... 303 K. PÂRÂTA PRIVEAZĂ COPILUL DE RELAȚIA CU TATĂL ACESTUIA, ÎMPIEDICÂND ÎN MOD REPETAT ACCESUL TATĂLUI LA COPIL, INCLUSIV ÎN FAZA DE EXECUTARE SILITĂ A PLANULUI PARENTAL ........................................................................................................................................................................ 304 K.1. În data de 16.05.2019, conform înțelegerii cu pârâta prin reprezentantul convențional al acesteia (avocat), m-am deplasat cu executorul judecătoresc BEJ Iliescu Alexandru la domiciliul unde locuiește minora, iar pârâta nu s-a prezentat, motivând că nu am avut dreptul la programul de vizitare în ziua respectivă................................................................................................................................ 304 K.2. În data de 28.05.2019 m-am deplasat cu executorul judecătoresc la grădinița Sophiei, iar secretara instituției ne comunică faptul că minora nu a mai fost adusă de către pârâtă la grădiniță de la începutul lunii aprilie 2019 ................................................................................................... 305 K.3. În data de 07.06.2019, pârâta se prezintă la a treia întâlnire organizată în cadrul procedurii de executare silită, însă minora refuză să vină cu subsemnatul. Concubinul insistă să participe la executare silita....................................................................................................................................................... 305 K.4. În data de 06.02.2020 pârâta refuză să se prezinte la sediul executorului judecătoresc, cu toate că a fost somată pentru punerea în executare a planului parental. Pârâta prezintă executorului o serie de pretexte cu care justifică faptul că nu trebuie să se prezinte cu minora ........................................................................................................................................................................................... 306 PARTEA 4 – Paragrafe L – M - N............................................................................................................................... 309 L. DEZECHILIBRUL EMOȚIONAL AL MINOREI. RAPOARTE DE SPECIALITATE EFECTUATE DE PSIHOLOGI PRIN CARE SE CONSTATĂ PROBLEMELE PE CARE COPILUL LE ARE CA URMARE A PRIVĂRII DE RELAȚIA CU TATĂL ACESTUIA. HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ PRIN CARE SE CONSTATĂ MANIPULAREA EXERCITATĂ DE CĂTRE MAMĂ, CONCUBINUL ACESTEIA ȘI BUNICUL MATERN ASUPRA COPILULUI [082]..................................................................................................................... 309

Pagina 18 din 499 L.1. Manipularea minorei Sophia Tender Pronk de către pârâtă, concubinul pârâtei și bunicul matern al Sophiei a fost constatată de către instanța de judecată în dosarul 12797/325/2019, prin Sentința Civilă nr. 1401/10.02.2020 (anexa 25, pag. 1627)......................................................... 309 L.2. Semnale majore de dezechilibru emoțional din partea copilului pe care pârâta ar fi trebuit să le ia în considerare, însă a păstrat o atitudine de dezinteres privind starea de sănătate psihoemoțională a fiicei noastre.................................................................................................................................... 310 L.2 a) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - convorbire telefonică din data de 18.01.2019, ora 16:57. Sophia este tristă de fiecare dată când mama ei merge în Germania cu concubinul......................................................................................................................................................... 310 L.2 b) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - proces-verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 04.02.2019. Minora se simte des abătută, începe să plângă din senin, îi este dor de mamă cand pleacă cu concubinul în Germania, manifestă simptome de tristețe, lipsă de concentrare, teamă, deprivare de relația cu subsemnatul, confuzie față de propria identitate și apartenență la familia de origine, confuzie cu privire la schimbările recente care au apărut brusc în viața sa ........................................................................... 311 L.2 c) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Înregistrare video din data de 12.03.2019, ora 17:15. Sophia plânge. ........................................................................................................ 312 L.2 d) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - procesul verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 19.03.2019. Minora se confrunta cu stări foarte dificile, este mereu tristă, stă numai pe gânduri, se uită pierdut, este confuză în privința schimbărilor care au apărut în viața sa. Refuză interacționarea cu personalul didactic de la grădiniță când acesta încearcă să o ajute să iasă din stări negative. Minora este indusă într-o confuzie asupra relației pe care o are cu subsemnatul și pe care o percepe ca și o obligație forțată. Când își petrece timpul cu tatăl său, însă, manifestă emoții pozitive.............................................................. 313 L.2 e) Semnale majore de dezechilibru emoțional din partea minorei - Corespondența cu educatoarea Sophiei din data de 24.04.2019: „conflictele emoționale cu care se confruntă minora persistă, este dusă foarte rar la grădiniță iar atunci când vine, ajunge târziu. Este mereu tristă, abătută, bulversată atunci când ne spune că mama este plecată și ea ramane cu bunicii, dar și în general la fel de confuză.................................................................................................. 314 L.2 f) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Convorbire telefonică din data de 01.04.2019, ora 12:55. Sentimente tulburătoare, plânge, se teme, se trezește noaptea și țipă după mama ei. Se trântește pe jos, țipă, urlă, zgârie .................................................................... 315 L.2 g) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Convorbirea din data de 12.03.2019, ora 21:03. Bunicul Sophiei manifestă un control nefiresc în viața minorei, iar concubinul intenționează să-l îndepărteze pe bunicul Sophiei “să-l dăm pe tac-su (Bunicul) la o parte și să avem o înțelegere”..................................................................................................................... 316 L.2 h) Corespondență privind Convocarea părinților Sophiei Tender Pronk din partea grădiniței Wendy School pentru data de 27.05.2019. Pârâta susține că Sophia a suferit traume la grădiniță, însă refuză să clarifice situația atunci când acest lucru este solicitat de directoarea grădiniței. Directoarea afirmă că Sophia este extrem de afectată de conflictul existent între mamă şi tată............................................................................................................................... 318 L.3. Rapoarte efectuate de psihologi cu privire la situația Sophiei...................................................... 321 L.3 a) Raportul de consiliere psihologică din perioada 16.04.2019 - 16.06.2019 pentru copilul Tender Pronk Sophia, efectuat la Cabinetul Individual de Psihologie Sîrbu Alina Georgeta321

Pagina 19 din 499 L.3 b) Raportul privind consilierea psihologică, cu referire la dosarul nr. 16828/325/2019 soluționat de Judecătoria Timișoara, Secția a II-a Civilă, efectuat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului....................................................................................................... 324 L.4. - În data de 18.03.2019 pârâta declară că a întreprins demersurile necesare pentru modificarea programului de vizitare al tatălui............................................................................................. 326 M. MANIPULAREA COPILULUI ȘI INDUCEREA SINDROMULUI DE ALIENARE PARENTALĂ....... 328 M.1. Alienarea parentală ........................................................................................................................................ 328 M.2. Manipulare: Triangularea relațiilor de coparentalitate.................................................................. 333 M.2 a) Pârâta impune o modalitate de relaționare prin persoane interpuse, modalitate cunoscută drept “triangulare toxică”........................................................................................................... 333 M.2 b) Pârâta evită triangularea funcțională prin intermediul specialiștilor, astfel încât problemele copilului rămân nerezolvate................................................................................................... 334 M.2 c) Pârâta și aliații săi creează o stare de confuzie în viața copilului, prin schimbarea repetată a rolurilor familiale, strategie de manipulare documentată științific sub denumirea „triunghiul lui Karpman”................................................................................................................................... 335 1) Pârâta creează o problemă relațională prin împiedicarea relației tată-fiică ......................................335 2) Bunicul își propune în mod formal să rezolve problema relațională necesară pentru gestionarea relației tată-fiică, dar arată că, de fapt, vrea să preia controlul și să deterioreze această relație. ...336 3) Intră în joc concubinul, propunându-se ca o soluție extremă și, de fapt, acesta demonstrează că vrea să controleze relațiile și să le deterioreze......................................................................................................336 M.3. Manipulare: În viața Sophiei este introdusă o nouă persoană, care este impusă copilului că „noul tată”..................................................................................................................................................................... 338 M.4. Manipulare: Pârâta determină copilul să creadă că subsemnatul nu mai sunt “tatăl său” și induce copilului starea de confuzie asupra identității sale, precum și cu privire la familia acestuia de origine.................................................................................................................................................... 340 M.5. Manipulare: Amenințări adresate relației copil – tată, de către pârâtă, bunic și concubinul pârâtei............................................................................................................................................................................ 346 M.5 a) Bunicul matern amenință “relația tată - copil”.......................................................................... 347 M.5 b) Pârâta amenință “relația tată - copil”............................................................................................ 348 M.5 c) Concubinul pârâtei amenință “relația tată - copil” și îl șantajează pe tatăl minorei . 349 M.5 c) 1) Concubinul pârâtei amenință că dacă continui cu executarea silită a planului parental „risc foarte mult”. ................................................................................................................................................................349 M.5 c) 2) Concubinul pârâtei amenință că dacă continui demersurile judiciare și nu accept conduita care îmi este impusă „risc” deoarece concubinul urmează să reacționeze, iar eu „nu știu cum o să reacționeze. ...........................................................................................................................................................................351 M.6. Manipulare: Pârâta creează un mediu propice manipulării copilului, cu scopul izolării și îndepărtării acestuia de tatăl său....................................................................................................................... 353 M.6 a) Pârâta schimbă domiciliului Sophiei în vederea izolării acesteia de tatăl său............ 353 M.6 b) Pârâta restricționează accesul tatălui la copil, în vederea izolării acestuia de tatăl său ...................................................................................................................................................................................... 354 M.6 c) Pârâta blochează comunicarea dintre tată și copil, cu scopul izolării acestuia de tatăl său............................................................................................................................................................................... 354

Pagina 20 din 499 M.6 d) Pârâta retrage copilul din sfera socială în care se află, excluzând persoane cu care copilul a dezvoltat relații de atașament, în vederea izolării acestuia............................................ 354 M.7. Manipulare: Destabilizarea copilului prin exercitarea de presiuni emoționale nefirești din partea persoanelor de referință pentru copil, cu rezultatul inducerii unei traume copilului. Evenimentele din data de 14.03.2019.............................................................................................................. 355 M.7 a) Presiuni psihologice și emoționale exercitate asupra copilului. Contextul în care se afla copilul în perioada 14.03.2019....................................................................................................................... 355 M.7 b) Descrierea evenimentelor destabilizatoare pentru copil, din data de 14.03.2019. Educatoarea Sophiei se simte acuzată pe nedrept că ar fi încurajat-o pe Sophia să vină cu mine în programul de vizită, consideră că copilul este manipulat și că are nevoie de un psiholog. Educatoarea consideră că nu este normal ca mama ei să o trimită la grădiniță cu un telefon mobil, pe care vrea să-l aducă la clasă pentru a vorbi cu mama în timpul cursurilor educaționale. Educatoarea îmi comunică faptul că nu i se mai dă voie Sophiei să vină cu mine, că subsemnatul o sun pe minoră însă nu i se dă voie să vorbească cu mine. Când părăsesc grădinița cu Sophia, aceasta își exprimă dorința de a petrece timp doar cu mine, specificând “Dar fără nimeni! …”. Mai mult, începe să se îngrijoreze că trebuie adusă acasă la ora 9, după cum a indicat bunicul său „Bamba”.............................................................................................................. 356 Punctele 1 și 2: Copilul este manipulat să fie preocupat în mod obsesiv de ora de întoarcere acasă, într-o asemenea măsură încât i s-a creat o traumă cu privire la acest subiect. Manifestă stări de confuzie și formulează afirmații ilogice și contradictorii. Pârâta și bunicul matern exercită o autoritate disciplinară contradictorie, dar ambele sunt orientate către limitarea timpului pe care îl petrec alături de fiica mea, fara a ține cont de nevoile emoționale ale minorei......................................361 Punctul 3) Copilul este manipulat să refuze programul de vizitare cu tatăl în weekend, fiindu-i creată o traumă astfel încât simte nevoia să se asigure că nu e zi de weekend, deoarece știe că în weekend nu are voie să fie cu tatăl. Manifesta o stare de tristețe, încearcă să-l sune mama, dar nu reuseste, nu vrea să obțină ajutor meu, deoarece i s-a spus că nu am voie să pun mâna pe telefon său. Minora cere sprijin emoțional de la bunici, care răspund fără empatie atunci când copilul este alături de tatăl ei. ................................................................................................................................................................362 Punctul 4) Sophia este confuză, nu înțelege dacă este weekend. Îi este teamă că îl voi lua departe, mă întreabă dacă suntem într-o altă țară sau într-o altă localitate. Întreabă întreabă pe angajata farmaciei dacă este weekend si cat este ora. ..........................................................................................................367 Punctul 5) Când ajungem în sfârșit la casa prietenilor Sophiei, minora se calmează., se degajează și se deconectează de preocupări, temerile și gândurile de care se îngrijora. Sophia se simte bine, se joacă și se distrează............................................................................................................................................................369 M.7 c) Când plecăm de la prieteni, Sophia nu știe dacă vrea să-și petreacă weekendul care urma cu mine. Când ajungem la locul de întâlnire, Sophia aleargă cu entuziasm la mama ei care rămăsese în mașină pentru a nu fi văzută de fostul ei soț. După ce a vorbit cu mama, Sophia se decide și îmi spune că nu vrea să doarmă la mine in weekend. Concubinul îmi transmite direct că voi pierde copilul și că îmi va face, din punct de vedere legal, toate problemele care „există pe lumea asta”, iar după ce consideră că m-a speriat cu amenințările sale, se oferă să fie un „mediator”, și susține că nu vrea nimic mai mult decât ca Sophia să mă iubească. ................................................................................................................................................................... 377 M.8. Manipulare: Denigrarea și subminarea autorității tatălui, în vederea alienării acestuia de copilul său..................................................................................................................................................................... 387 M.8 a) Denigrarea figurii paterne a tatălui, în vederea alienării acestuia de copilul său...... 387 M.8 b) Jocul numelor, atacarea numelui părintelui țintă, denigrarea și abuzul verbal față de tată.............................................................................................................................................................................. 388

Pagina 21 din 499 M.8 b) 1) Minora începe să-l numească pe tatăl său "Broscarule"................................................................388 M.8 b) 2) Concubinul face referire la subsemnatul în prezența minorei folosind termenul „jeg”, iar când minora cu entuziasm îi arată acestuia lucrurile pe care le primește de la tatăl său, concubinul arată că le disprețuiește...................................................................................................................................................389 M.8 c) Efectele denigrărilor și ale disprețuirii tatălui încep să fie vizibile la copil. Persoanele de referință din viața Sophiei confirmă acțiunile manipulatorii și alienatorii .......................... 390 M.9. Manipulare: Tratamentul tăcerii si indiferență. Pârâta, bunicul și concubinul încurajează copilul să adopte o atitudine de indiferență, pasiv-agresivă și de tăcere față de tatăl său....... 392 M.9 a) Bunicul încurajează copilul să adopte o atitudine de indiferență și tăcere față de tatăl său............................................................................................................................................................................... 394 M.9 b) În data 30.08.2019 pârâta și concubinul manifestă indiferență și un comportament pasiv-agresiv față de tatăl copilului, de față cu copilul ........................................................................ 395 M.9 c) La petrecerea de Crăciun organizată de școala Sophiei, concubinul și pârâta încurajează minora să-l ignore pe tatăl său și să se îndepărteze când acesta încearcă să relaționeze cu ea ...................................................................................................................................................................................... 396 M.10. Manipulare: Pârâta și persoanele din anturajul acesteia subminează persoana minorei, inclusiv în ceea ce privește propriile gânduri, emoții și comportamente ........................................ 397 M.10 a) Bunicul matern îngrădește libertatea de exprimare și gândire a copilului. Minora nu se mai simte liberă să vorbească ................................................................................................................... 397 M.11. Manipulare: Convorbirile telefonice dintre tată și copil sunt ascultate, puse pe “speaker”, filtrate de pârâtă și de către concubinul acesteia. Minora este folosită ca un mesager între adulți. I se sugerează copilului ce să spună și ce să răspundă tatălui............................................................... 398 M.11 a) Minora este încurajată la telefon să refuze întâlnirile cu bunica paternă pe motiv că are “fundul mare”................................................................................................................................................. 398 M.11 b) Fără să-i pun întrebări, Sophia îmi răspunde la telefon și spune că nu vrea să vină la mine, motivând “să o las câteva zile să se liniștească”......................................................................... 399 M.11 c) Minora refuză sa dialogheze la telefon cu tatăl său, motivând că o “oblig să vorbească”cand îi pun întrebări elementare............................................................................................ 400 M.11 d) Minora este descurajată să meargă la piscină cu tatăl său, pe motiv că “există microbi și oameni murdari”.............................................................................................................................................. 401 M.11 e) Copilul este manipulat să creadă că voi veni cu executorul judecătoresc să îl iau, motiv pentru care mă respinge ................................................................................................................................... 401 M.11 f) Pârâta o determină pe minoră să îmi spună “că vrea să frecventeze o grădiniță din Lipova”, fără să o fi vizitat vreodată............................................................................................................. 402 M.11 g) Minora este pusă să vorbească pe speaker cu tatăl său...................................................... 403 M.12. Manipulare. Descurajarea relației dintre tată și copil: Pârâta exercită presiuni pe minoră astfel încât acesta să refuze să fie luată de la grădiniță de către tată. Minora este confuză, se simte constrânsă să ascundă adevăratul motiv pentru care îl respinge pe tată pentru a proteja persoanele care o abuzează.................................................................................................................................. 406 M.13. Manipulare: Pârâta și concubinul încurajează minora să mintă când vorbește la telefon cu tatăl ei. Evenimentele din data de 13.04.2019 ............................................................................................. 418 M.14. Copilul este manipulat să se teamă de faptul că nu o voi duce acasă la mama ei, fiindu-i creată o traumă cu privire la „Ora de întoarcere acasă” .......................................................................... 424

Pagina 22 din 499 M.14 a) Sophia este manipulată să își amenințe tatăl cu „contractul de judecată” în cazul în care nu este dusă acasă la ora stabilită. Copilul este învățat să utilizeze noțiuni pe care nu le înțelege, de către adulți care nu sunt interesați de efectele acestor manipulări asupra copilului ...................................................................................................................................................................................... 425 M.14 b) În data de 14.03.2019, copilul susține că mama îl va da în judecată pe tată dacă nu este dusă acasă înainte de ora 9. Din nou, copilul este învățat să amenințe și să șantajeze folosind noțiuni pe care nu le înțelege, de către adulți care vorbesc in mod iresponsabil în fața copilului.................................................................................................................................................................... 426 M.14 c) Concubinul pârâtei susține că trauma copilului cu privire la „Ora de întoarcere acasă” a fost indusă de bunicul matern al Sophiei ............................................................................................... 427 M.14 d) Copilul este manipulat astfel încât se supără crezând că nu îl voi duce acasă înainte de ora 21, cu toate că la momentul respectiv era abia ora 18 .......................................................... 427 M.15. Neglijare: Parentificare. “Inversarea rolurilor Părinte - Copil”. Pârâta se victimizează, o șantajează emoțional pe minoră și o forțează pe aceasta să își asume unele responsabilități nepotrivite cu vârsta și gradul său de dezvoltare....................................................................................... 429 M.15 a) Pârâta se victimizează față de minoră și o șantajează emoțional, spunând minorei “când ai dormit la tata, mama te-a căutat toată noaptea, a plâns și a mers la poliție”........... 430 M.15 b) Copilul este manipulat să își asume atribuții specifice rolului parental, afirmând: “Dacă tu și mama v-ați despărțit, tu acuma vorbești cu mine!”........................................................ 432 M.15 c) Pârâta manipulează minora inclusiv prin telefon, când aceasta se află la tatăl său în vizită........................................................................................................................................................................... 432 M.15 d) Pârâta solicită copilului să vorbească cu tatăl în locul său, să ajungă la o înțelegere cu acesta, fără să ofere copilului suportul și încurajarea necesară pentru relația cu părintele nerezident. Pârâta vorbește cu copilul fără empatie atunci când este acasă la tatăl ei......... 434 M.15 e) Pârâta induce copilului ideea că dormitul la casa tatălui este o “greșeală”............... 435 M.16. Neglijare: Pârâta refuză consilierea psihologică, iar pentru realizarea programului de consiliere este necesară intervenția instanței de judecată. Ulterior, pârâta dovedește că dorește să mențină contextul alienator creat în detrimentul minorei ............................................................... 436 M.17. Manipulare: Inducerea fricii și inducerea sentimentul de abandon....................................... 438 M.17 a) Inducerea fricii...................................................................................................................................... 438 M.17 b) Inducerea sentimentului de abandon......................................................................................... 439 M.18. Manipulare: Concubinul manipulează copilul să ascundă aspecte despre viața sa, precum și să își mintă tatăl .................................................................................................................................................... 440 M.19. Manipulare: Denaturarea realității și reconstituirea evenimentelor din trecut, în percepția minorei........................................................................................................................................................................... 441 M.19 a) Copilul este manipulat să refuze activități cu tatăl, astfel încât relația cu acesta să fie limitată/obstrucționată. Pentru acest lucru, pârâta denaturează realitatea și minte copilul ...................................................................................................................................................................................... 441 M.19 b) Pârâta manipulează copilul să creadă că tatăl a dat-o afară pe mamă din casă, în pofida faptului că mama recunoaște, în alt context, că ea a părăsit domiciliul conjugal..................... 443 M.20. Manipulare: Imitarea discursului adulţilor, de către copil......................................................... 445

Pagina 23 din 499 M.20 a) Copilul învăța de la pârâtă și anturajul acesteia să amenințe, folosind vocabularul preluat tot de la aceștia:“Tata, dacă nu mă duci acasă la ora 21:00 mama te-a dat în judecată” ...................................................................................................................................................................................... 446 M.20 b) Copilul a învățat de la pârâtă și anturajul acesteia să amenințe, folosind vocabularul preluat tot de la aceștia: “Bine, dacă vrei să-l ducă pe tata mâine la poliție, bine.. asta sentâmplă….”. Minora spune că va face o plângere penală impotriva tatăl său ............................ 447 M.20 c) Copilul a învățat de la pârâtă și de la persoanele din anturajul acesteia să amenințe, folosind vocabularul preluat tot de la aceștia, spunând că în cazul în care o voi aduce cu întârziere acasă aceasta (fiica mea) îmi va face o plângere penală................................................ 449 M.21. Manipulare: Acuzaţii false de abuz pentru weekend-urile în care minora a dormit la tatăl acesteia .......................................................................................................................................................................... 450 M.22. Manipulare: Minciunile și manipulările utilizate de pârâtă pentru alienarea minorei de tatăl acesteia. Aceste minciuni sunt prezentate copilului ca fiind „Adevărul”, conform tehnicii de manipulare „Adevărul”........................................................................................................................................... 455 M.23. Manipulare în Tribunal: Pârâta se folosește de procesele judiciare în mod manipulator ........................................................................................................................................................................................... 456 M.24. Dosarul 12797/325/2019 ce are ca obiect contestația la executare formulată de către pârâtă împotriva executării silite realizate pentru punerea în aplicare a planului parental, ca urmare a constatării faptului că pârâta nu execută voluntar planul parental................................ 457 M.24 a) Declarația pârâtei Tender Teodora Carmen din dosarul nr. 12797/325/2019, în fața Judecătoriei Timișoara....................................................................................................................................... 459 M.24 b) Declarația martorului Tender Constantin (bunicul matern) din dosarul nr. 12797/325/2019, în fața Judecătoriei Timișoara ................................................................................. 461 M.24 c) Declarația martorului Albert Bruno Christian din dosarul nr. 12797/325/2019, în fața Judecătoriei Timișoara....................................................................................................................................... 464 M.24 d) Ascultarea minorei în camera de consiliu, conform procesului verbal încheiat în data 21.01.2020, în dosarul 12797/325/2019 ................................................................................................. 474 M. 25. Dosarul nr. 16826/325/2019 având ca obiect solicitarea DGASPC Timiș de a se dispune consilierea psihologică a minorei, precum și consilierea psihologică a celor doi părinți ......... 475 N. DSM-5, ALIENARE PARENTALA CONFORM MANUALULUI DE DIAGNOSTIC ȘI STATISTICĂ AL TULBURĂRILOR MENTALE....................................................................................................................................... 476 N.1. DSM V - Problema relațională părinte-copil V61.20 (Z62.820)................................................... 476 N.2. DSM V - Copilul afectat de problemele relaționale dintre părinți - V61.29 (Z62.898)..... 477 N.3. DSM V - Nivel ridicat de exprimare a emoțiilor în familie V61.8 (Z63.8)................................ 477 N.4. DSM V - Tulburare anxioasă de separare309.21 (F93.0)................................................................ 478 N.5 Recunoașterea științifică a alienării parentale pe plan internațional........................................ 479 N.6 Consecințe ale alienării parentale.............................................................................................................. 479 N.7 Definiția Alienării parentale......................................................................................................................... 481 N.8 Sindromul alienării parentale, ca formă de abuz psihologic.......................................................... 481 1) Paternitate sau maternitate condiționată, adică afectivitatea este subordonată la comportamentul copilului................................................................................................................................ 481 2) Absența emotivă a părintelui .................................................................................................................... 482

Pagina 24 din 499 3) Cereri inconsistente sau necorespunzătoare din partea copilului............................................ 482 4) Impunerea prematură a responsabilității asupra copilului......................................................... 482 5) Înțelegere nerealistă sau necorespunzătoare realității, din partea copilului ...................... 482 6) Lipsa protecției sau protecția excesivă a copilului .......................................................................... 482 7) Nerespectarea interesului pentru dezvoltarea cognitivă și emoțională a copilului, precum și de a-i oferi acestuia oportunități adecvate vârstei sale .................................................................. 482 0. Probe - solicitare și justificare ............................................................................................................................. 483 O.1. În probațiune, documente ............................................................................................................................ 486 O.2. Înregistrărilor audio video........................................................................................................................... 488 O.2.1.Înregistrărilor audio video pe DVD 1.................................................................................................... 488 O.2.2. Înregistrărilor audio video pe DVD 2................................................................................................... 491 O.2.3. Înregistrărilor audio video pe DVD 3................................................................................................... 495 O.3. În probațiune, martori:.................................................................................................................................. 497 P. În drept, invocăm următoarele prevederi legale: ....................................................................................... 499

Pagina 25 din 499 PARTEA 1 - Paragraf A A. Prevederile legale incidente în prezenta cauză. Prezentarea argumentelor juridice, cu trimitere la secțiunile unde sunt prezentate evenimentele relevante Problemele de drept expuse în cadrul prezentei acțiuni sunt enumerate, analizate și conțin trimiteri la secțiunile din cererea de chemare în judecată unde sunt prezentate situațiile de fapt aferente. Este vorba de probleme specifice, ce reprezintă încălcări ale prevederilor legale, precum și ale planului parental stabilit prin acordul părinților ce exercită autoritatea părintească, consfințit de către instanța de judecată prin Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul 21362/325/2017. Cauza comună a tuturor acestor probleme o reprezintă încălcarea autorității părintești a reclamantului, de către pârâtă, în mod repetat și progresiv mai grav, motiv pentru care interpretarea juridică este strâns legată de modul de exercitare a autorității părintești. În speță, cei doi părinți (reclamantul și pârâta) exercită în comun autoritatea părintească, cu particularitatea că pârâta este părintele rezident, având astfel dreptul de găzduire statornică asupra copilului. Pentru toate celelalte drepturi părintești, astfel cum reiese din graficul de mai jos, autoritatea părintească se exercită în comun, iar pârâta are obligația legală de a coopera cu reclamantul și de a lua deciziile privind copilul în comun cu tatăl. Acest lucru, însă, nu s-a mai întâmplat începând cu luna decembrie 2018, reclamantul fiind exclus treptat din viața fiicei acestuia, până în punctul în care nu mai este inclus în vreo decizie referitoare la copil și nu i se mai permite să vadă sau să vorbească cu copilul acestuia. Dreptul de găzduire statornică asupra copilului aparținând unuia dintre părinți, cunoscut ca părintele rezident, este un drept stabilit în favoarea pârâtei prin acordul părților, deci ca urmare a manifestării consimțământului reclamantului, iar acordul părinților a fost consfințit de către o instanță de judecată. Acest drept oferă părintelui rezident posibilitatea de a petrece majoritatea timpului alături de copil, un beneficiu foarte important pentru orice părinte. În același timp, dreptul de găzduire statornică presupune o serie de obligații în sarcina părintelui rezident, precum sunt: • obligația de a gestiona creșterea și educarea copilului de o manieră care să implice celălalt părinte și să reprezinte o recunoaștere a drepturilor depline ale acestuia în creșterea și educarea copilului; • obligația de a facilita și încuraja relația dintre copil și celălalt părinte, astfel încât copilul să aibă o dezvoltare normală. Practic, dreptul de găzduire statornică a copilului este singurul drept pe care părintele rezident îl are în plus față de părintele nerezident. Exercitat în mod abuziv, însă, acest drept poate conduce la negarea tuturor drepturilor părintelui nerezident, ca urmare a controlului exercitat de către părintele rezident, în mod direct, asupra copilului.

Pagina 26 din 499 În speță, pârâta interpretează rolul său de părinte rezident ca pe o platformă care îi permite să abuzeze de drepturile sale și să îl excludă pe celălalt părinte din viața copilului, pe baza unor considerente pur subiective, neracordate la realitate, astfel cum au stabilit nu mai puțin de 4 instanțe de judecată (secțiunea C. ALIENAREA TATĂLUI ESTE DATORATĂ, DIN PUNCT DE VEDERE AL MOTIVAȚIEI PÂRÂTEI, DE TENSIUNILE ȘI CONFLICTELE DIN MEDIUL FAMILIAL AL PÂRÂTEI. ISTORICUL PROCESELOR DINTRE PĂRȚI ȘI MODUL ÎN CARE PÂRÂTA FOLOSEȘTE ACESTE PROCESE ÎN SCOPUL ALIENĂRII PARENTALE, pag. 64). Astfel, pârâta manipulează copilul pentru a îl îndepărta de tatăl său, astfel cum a reținut Judecătoria Timișoara prin Sentința Civilă nr. 1401/10.02.2020, pronunțată în dosrul nr. 12797/325/2019, (secțiunea L.1. Manipularea minorei Sophia Tender Pronk de către pârâtă, concubinul pârâtei și bunicul matern al Sophiei a fost constatată de către instanța de judecată în dosarul 12797/325/2019, prin Sentința Civilă nr. 1401/10.02.2020 (anexa 25, pag. 1627), pag. 309). În conduita sa de alienare parentală, pârâta și-a alăturat alte două persoane, astfel cum a reținut aceeași instanță de judecată,

Pagina 27 din 499 anume pe concubinul și pe tatăl pârâtei, ambele persoane manipulând minora cu scopul de a o îndepărta de tatăl acesteia. Situația prezentată sumar mai sus este expusă în cadrul prezentei acțiuni de judecată, cu prezentarea evenimentelor situațiilor de fapt ce aparțin conduitei alienatoare, precum și cu interpretarea acestora din punct de vedere juridic. A.1. Legislație de referință Creșterea copilului presupune un cumul de drepturi ale acestuia, ce trebuie protejate, precum și un cumul de drepturi și obligații ale părinților copilului, ce trebuie exercitate, respectiv îndeplinite, întrun mod care să asigure atât respectarea drepturilor copilului, cât și posibilitatea de dezvoltare a acestuia, în condiții normale. Trebuie acordată o atenție deosebită situației în care copilul are o vârstă foarte mică, deoarece în acest context relațiile acestuia cu părinții săi sunt puternice, copilul depinzând de părinți pentru majoritatea activităților sale. Astfel, gradul mare de apropiere pe care copilul îl are cu fiecare dintre părinții săi determină necesitatea protejării și dezvoltării acestor relații, în mod corespunzător. În literatura de specialitate se utilizează următoarea definiție pentru alienarea parentală: „stare mentală a unui copil, de obicei ai cărui părinți sunt angajați într-un divorț foarte conflictual, care este puternic aliat cu un părinte și respinge relația cu celălalt părinte, fără a avea o justificare legitimă”. 1 În cuprinsul prezentei acțiuni expunem cazul de alienare parentală realizat de către pârâtă și precum și de persoanele interpuse de aceasta, prin acțiunile cărora au încălcat drepturile copilului, precum și drepturile tatălui în relație cu copilul, rezultatul fiind o alienare completă a copilului de unul dintre părinții acestuia, deteriorarea completă a relației dintre copil și tată, precum probleme de natură psihologică copilului. Având în vedere atât numărul evenimentelor, cât și complexitatea acestora, am considerat necesar să prezentăm în mod distinct dispozițiile legale relevante pentru prezenta cauză, precum și modul în care acestea au fost încălcate. De asemenea, având în vedere numărul mare de situații expuse în prezenta acțiune, considerăm oportun să facem trimiteri către situațiile de fapt, astfel încât să nu le reiterăm și în prezenta secțiune. A.2. Codul civil. Dispoziții legale relevante Părinții au îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori2. Această îndatorire față de copil presupune îndatorirea reciprocă a celor doi părinți de a asigura cadrul necesar creșterii, educării și dezvoltării copilului. În situația părinților divorțați, îndatorirea presupune particularitatea unor demersuri suplimentare pentru ca cei doi părinți să aibă posibilitatea să își exercite îndatorirea, astfel încât copilul să nu fie lipsit, în mod nejustificat de relația cu unul dintre părinții acestuia. Din acest considerent, Codul civil prevede3 că copilul nu poate fi separat de părinții săi fără încuviințarea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. În cazul părinților divorțați, copilul este separat, în fapt, de unul dintre părinții săi, dar acest lucru nu presupune separarea totală de părintele cu care nu locuiește. Dimpotrivă, lipsa apropierii fizice de părintele cu care nu locuiește trebuie compensată în alte moduri, astfel încât copilul să nu simtă 1 Mona-Maria Pivniceru, Cătălin Luca, INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI. Expertiza psihologică în caz de separarea/divorțul părinților, Bucuresti, Hamangiu, 2016, pag. 185 2 Suport legal: articolul 261 din Codul civil. 3 Suport legal: articolul 262, alin. (1) din Codul civil.

Pagina 28 din 499 lipsa părintelui în cauză. Astfel, copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia, iar exercițiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului4. În situația noastră, copilul Tender Pronk Sophia a fost separat, în mod nejustificat, de tatăl acesteia, ca urmare a unei decizii unilaterale a pârâtei. Această separare a fost realizată în mod progresiv, începând cu luna decembrie 2018 și până în prezent, copilul refuzând, în momentul de față, programul de vizitare cu tatăl acestuia. Decizia de a separa copilul de tatăl acestuia nu a fost luată în interesul copilului, fapt ce constituie o încălcare a articolului 263, alin. (1) din Codul civil, ci exclusiv în interesul mamei acestuia, care din rațiuni pur personale a decis să sisteze relația cu tatăl copilului, inclusiv comunicarea cu acesta în interesul copilului. Inițial, pârâta a interpus alte persoane în relația acestuia cu tatăl copilului, cu privire la creșterea și educarea copilului. Aceste persoane, însă, au acționat tot în interesul pârâtei, limitând și, ulterior, obstrucționând complet relația tatălui cu copilul. Situația este descrisă în secțiunile următoare din cadrul prezentei cereri de chemare în judecată: • F. COPARENTALITATE DEFICITARĂ DATORITĂ LIPSEI DE COMUNICARE DINTRE PĂRINȚI, REFERITOR LA SUBIECTE PRIVIND COPILUL. INDUCEREA DE CĂTRE PÂRÂTĂ A UNUI MODEL DE RELAȚIONARE DISFUNCȚIONAL, pag. 115; • F.4. Inițial pârâta interpune în relația dintre tată și copil pe bunicul matern minorei, care recunoaște că nutrește sentimente de dușmănie față de subsemnatul, pag. 123; • F.5. Din luna martie 2019 pârâta interpune pe concubinul acesteia în relația tată - copil, iar în multe cazuri îi plasează acestuia responsabilitatea de a stabili ce e mai bine pentru copil, cu toate că acesta nu are nicio calitate privind creșterea, educarea sau alt subiect ce ține de copil. Concubinul reprezintă pârâta inclusiv prin amenințări și șantaje, încercând să mă convingă să renunț la un proces judiciar, motivând că altfel „Sophia se va îndepărta de mine, pag. 126 • F.6. Pârâta întrerupe în totalitate comunicarea cu tatăl, referitor la creșterea și educarea copilului, fapt ce contravine interesului superior al copilului, pag. 130. Odată cu divorțul părților, pronunțat la data de 06.06.2018, prin hotărâre judecătorească 5779 a Judecătoriei Timișoara, instanța de tutelă a hotărât asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copilului, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă5. Planul parental stabilit cu privire la copil prevede convenția acestora, respectiv clauze pe care părinții le-au considerat echilibrate pentru creșterea copilului, în vârstă de 4 ani la momentul respectiv. Cu timpul, pârâta a încălcat în mod progresiv planul parental, până în punctul în care reclamantul nu mai beneficiază de niciunul dintre drepturile acestuia și, implicit, copilul este lipsit total de relația cu tatăl acestuia. Domiciliul copilului a fost stabilit prin art. 4 din Planul parental, în localitatea Dumbrăvița, str. Berlin, nr. 23 - 25, et. 1, ap. 9, jud. Timiș, prin convenția părților6, dar a fost schimbat ulterior de către pârâtă, în două rânduri, fără acordul și fără informarea reclamantului, astfel cum am arătat în secțiunile următoare din cadrul prezentei cereri de chemare în judecată: 4 Suport legal: articolul 262, alin. (2) din Codul civil. 5 Suport legal: articolul 396, alin. (1) din Codul civil. 6 Suport legal: articolul 400, alin. (1) din Codul civil, interpretare per a contrario.

Pagina 29 din 499 • E.2. În perioada de patru luni (Octombrie 2019 - Ianuarie 2019) pârâta schimbă în mod repetat domiciliul copilului, fără acordul tatălui și fără autorizarea instanței de tutelă, pag. 100 • E.3. În luna octombrie 2019 pârâta schimbă domiciliul copilului de la adresa stabilită prin Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 (localitatea Dumbrăvița, strada Berlin, nr. 23 - 25, et. 1, ap. 9, județul Timiș) la un domiciliu din localitatea Dumbrăvița (în spatele magazinului Kaufland), pe care a încercat să-l țină secret față de tată, manipulând și copilul să ascundă faptul că s-au mutat, pag. 101 • E.4. În data de 04.01.2019, pârâta mută din nou copilul în mod abuziv la domiciliul concubinului și al soției acestuia, pe care încearcă să-l țină secret față de tată. Pârâta cere fiicei noastre de 5 ani să fie complice pentru a ține secret noua adresă unde locuiește împreuna cu mama, pag. 101 Prin acțiunile sale cu privire la acest aspect, pârâta a încălcat prevederile art. 496, alin. (4) din Codul civil, care prevede posibilitatea schimbării domiciliului copilului doar cu acordul părinților sau, în lipsă, doar cu autorizarea instanței de tutelă7. Ulterior schimbării domiciliului, pârâta a restricționat posibilitatea tatălui de a-și vedea fiica, precum și de a menține și dezvolta relația cu aceasta, acțiuni prin care au fost încălcate prevederile art. 401, alin. (1) și art. 496, alin. (5) din Codul civil. Planul parental prevede, de asemenea, exercitarea autorității părintești în comun de către părți, la articolul 3, alin. (1) și (2)8. Autoritatea părintească a reclamantului a fost, însă, încălcată în mod repetat de către pârâtă, alstfel cum am aratat la secțiune E.5. Schimbarea domiciliului minorei a fost realizată cu încălcarea prevederilor legale, fără acordul tatălui și fără autorizarea instanței de tutelă, încălcând autoritatea părintească a subsemnatului, dispozițiile hotărârii judecătorești prin care a fost stabilit domiciliul copilului, și prevederile art. 496 și art. 497 din Codul civil și art. 36, alin (3) din lege 272/2004, pag. 105 Plecarea pârâtei cu minora în altă țară, fără acordul tatălui și cu încălcarea prevederilor legale, situație descrisă la paragrafele: • D.11. În data 18.01.2019 pârâta solicită în mod insistent să o ia pe minoră și să plece a doua zi cu ea și concubinul în Germania, contrar planului parental, folosind copilul pentru a obține acordul tatălui, pag. 84 • D.11 a) Pârâta pleacă cu minora în Germania, încălcând planul parental (fiind necesar acordul tatălui cu 10 zile înainte de plecare), pag. 84 • D.11 b) Pârâta recunoaște că copilul va trăi stări de tensiune și suferință psihică “O să facă criză de nervi!” pentru a justifica încălcarea planului parental și a prevederilor legale, precum și pentru a manipula copilul, neștiind cum să gestioneze situația pe care tot ea a creat-o, pag. 85 • D.11 c) Pârâta manipulează copilul și îl folosește ca „mesager” pentru a obține acordul tatălui necesar pentru a merge cu copilul în Germania și a justifica demersurile sale contrare planului parental convenit de părinți, pag. 86 • D.11 d) Pârâta nu renunță la planul său și pleacă în mod ilegal cu copilul în Germania. Pentru lipsa acordului tatălui, aceasta amenință că tatăl „va suporta consecințele în viitor”, pag. 87 • D.12. În data de 21.01.2019 pârâta pleacă în mod ilegal cu copilul și concubinul în Germania, fără acordul notarial din partea tatălui, cu încălcarea dispozițiilor din Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 și a prevederilor legii nr. 248/2005, pag. 88 7 Suport legal: articolul 497, alin. (2) din Codul civil. 8 Suport legal: art. 483 și art. 504 din Codul civil.

Pagina 30 din 499 Incălcarea programului de vizitare a tatălui, descrisă la următoarele capitole din prezenta cerere de chemare în judecată: • J. PÂRÂTA REFUZĂ ÎN MOD REPETAT SĂ ÎNDEPLINEASCĂ PROGRAMUL DE RELAȚII PERSONALE DINTRE TATĂ ȘI COPIL, precum și în subsecțiunile J.1 (pag. 247) pana la J.19 (pag. 296) • K. PÂRÂTA PRIVEAZĂ COPILUL DE RELAȚIA CU TATĂL ACESTUIA, ÎMPIEDICÂND ÎN MOD REPETAT ACCESUL TATĂLUI LA COPIL, INCLUSIV ÎN FAZA DE EXECUTARE SILITĂ A PLANULUI PARENTAL, precum și în subsecțiunile K.1 (pag. 304) pana la K.4 (pag. 306). Autoritatea părintească presupune atât dreptul cât și îndatorirea părinților de a crește copilul, îngrijind de sănătatea, de educația, de învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului. Corelativ acestor drepturi și îndatoriri, părinții au, unul față de celălalt, obligația asigurării cadrului necesar pentru ca fiecare să își poată exercita drepturile și îndeplini îndatoririle. În situația în care părinții sunt divorțați, iar unul dintre aceștia este părintele rezident, acesta beneficiază de mai mult timp cu copilul și, implicit, are obligația de a facilita celuilalt părinte posibilitatea îndeplinirii îndatoririlor pe care autoritatea părintească le presupune. În cazul de față, însă, pârâta nu doar că nu permite tatălui exercitarea autorității părintești, ci întreprinde acțiuni prin care obstrucționează chiar și comunicarea tatălui cu copilul. Cu toate că interesul copilului, și chiar și prevederi legale exprese, determină necesitatea cooperării părinților în vederea creșterii și educării copilului, pârâta a adoptat o conduită prin care a blocat, progresiv, comunicarea cu tatăl, fiind imposibilă exercitarea autorității părintești de către acesta9. A.3. Drepturi şi libertăţi civile, Legea nr. 272/21.04.2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Legea 272/2004 reprezintă legea specială în materia protecției și promovării drepturilor copilului, reglementând baza fundamentală a garantării drepturilor copilului, începând de la nivel de principiu10: • principiul interesului superior al copilului (art. 6, lit. a); • principiul egalității șanselor și nediscriminării (art. 6, lit. b); • principiul responsabilizării părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului (art. 6, lit. c); • principiul primordialității responsabilității părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului (art. 6, lit d); • principiul descentralizării serviciilor de protecție a copilului (art. 6, lit. e); • principiul asigurării unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil (art. 6, lit. f); • principiul respectării demnității copilului (art. 6, lit. g); • principiul ascultării opiniei copilului și luării în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate (art. 6, lit. h). Dispozițiile Codului Civil sunt completate de cele ale Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care reglementează în mod detaliat drepturile copilului și 9 Suport legal: art. 488 din Codul civil. 10 George Visu - Petra, Monica Buta, Laura Visu - Petra, PSIHOLOGIA COPILULUI ÎN CONTEXT JUDICIAR, Cluj - Napoca, 2016, pag. 298

Pagina 31 din 499 obligațiile părinților, atât față de copil, cât și obligațiile fiecărui părinte față de celălalt, astfel încât drepturile copilului să fie respectate, iar interesul superior al acestuia să primeze. În acest sens, art. 5, alin. (2) prevede faptul că răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita și de a-și îndeplini obligațiile față de copil ținând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. Astfel, toate deciziile pe subiecte care privesc copilul, chiar și în cazurile în care deciziile privesc și relația dintre părinți, trebuie să fie luate în interesul copilului, iar nu în interesul părinților și detrimentul copilului. Raportat la situația dedusă judecății, este de o importanță deosebită dreptul prevăzut la art. 17, alin. (1), care prevede faptul că copilul are dreptul de a menține relații personale directe cu părinții11, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Raportat la programul de vizitare stabilit în beneficiul relației dintre copil și tată, prin planul parental, sunt relevante criteriile prevăzute la art. 17, alin. (4), anume vârsta copilului, nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. În cazul de față, copilul a avut o relație foarte bună cu tatăl acestuia până în momentul în care pârâta a decis să limiteze această relație, deteriorând relația copilului cu tatăl acestuia până în punctul în care copilul refuză să își vadă tatăl și chiar și să comunice cu acesta. În conduita sa, pârâta nu a avut în vedere niciunul dintre criteriile descrise anterior, ci a acționat în detrimentul copilului, producând acestuia o traumă în ceea ce privește relația cu tatăl său, cu ramificații a căror identificare necesită expertiza psihologică. Noțiunea de relații personale include, conform art. 2, litera a) din Convenția de la Strasbourg din 15.05.2003 asupra relațiilor personale care privesc copii: • șederea copilului, limitată în timp, la o persoană menționată la art. 4 sau 5, cu care copilul nu locuiește de obicei, sau întâlnirea dintre copil și acea persoană; • orice forme de comunicare între copil și acea persoană sau invers; • furnizarea oricăror informații cu privire la copil către acea persoană sau invers;12 În situația noastră, copilului nu îi este permis să meargă în vizită la tatăl acestuia, nu îi este permis să comunice cu tatăl acestuia, iar pârâta refuză să ofere tatălui informații cu privire la copil. Cu toate că programul de vizitare al copilului cu tatăl acestuia prevedea, în mod clar și concis, modul în care tatăl poate să relaționeze cu copilul său și cu toate că legea nr. 272/2004 prevede, prin articolul 18, posibilități suplimentare privind relația dintre copil și părintele nerezident, pârâta a blocat toate aceste opțiuni, astfel încât în momentul de față: • tatăl nu are posibilitatea de a se întâlni cu copilul său într-un context normal, fiind nevoit să meargă la școală, în timpul orelor de curs, pentru a putea să își vadă și să vorbească cu copilul timp de câteva minute. • tatăl nu are posibilitatea de a-și vizita copilul, deoarece acesta a fost mutat de la domiciliul convenit de părți și stabilit prin hotărâre judecătorească, de către mamă, fără acordul tatălui și fără autorizarea instanței de tutelă, la domiciliul actual al concubinului pârâtei, iar acesta din urmă refuză să permită tatălui accesul pentru ca acesta să-și poată vizita copilul. 11 Suport legal suplimentar: art. 4, punctul 1 din Convenția de la Strasbourg din 15.05.2003 asupra relațiilor personale care privesc copiii: „copilul și părinții săi au dreptul de a obține și de a întreține relații personale constante”. 12 Suport legal: art. 2, lit. a) din Convenția de la Strasbourg din 15.05.2003 asupra relațiilor personale care privesc copiii

Pagina 32 din 499 • tatăl nu are posibilitatea de a găzdui copilul, deoarece pârâta influențează copilul în sensul de a refuză vizita la tatăl acestuia; • pârâta nu permite corespondența tatălui cu copilul, nici măcar prin comunicare la telefon, nici măcar de ziua copilului ori cu ocazia sărbătorilor; • pârâta nu transmite informații tatălui cu privire la copil; Pârâta are, în calitate de părinte rezident, o obligație suplimentară, anume de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte13, însă pârâta nu doar că nu sprijină relația copilului cu tatăl acestuia, ci întreprinde acțiuni prin care deteriorează și obstrucționează exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce revin reclamantului în calitate de tată ce exercită autoritatea părintească. Și în literatura de specialitate s-a remarcat și reținut faptul că „dreptul copilului separat de părinți de a menține relațiile personale și contacte directe cu aceștia (...) este un drept al copilului, iar nu al părintelui”14, motiv pentru care blocarea relației copilului cu tatăl, de către pârâtă, este eminamente un act vătămător pentru copil, al cărui drept este încălcat de o manieră brutală, pentru ca pârâta să își atingă obiectivul de eliminare a tatălui din viața copilului. Legea nr. 272/2004 reglementează și situația în care părinții nu se înțeleg cu privire la locuința copilului15. Din interpretarea acestei dispoziții legale reiese faptul că, în mod normal, părinții stabilesc domiciliul copilului, iar în cazul în care nu se înțeleg instanța de tutelă stabilește unde va fi locuința acestuia. Și din această dispoziție legală, suplimentar celor ale Codului civil, reiese că singurele două posibilități pentru stabilirea domiciliului copilului sunt reprezentate de convenția părților și dispoziția instanței de judecată. Or, în cazul de față, domiciliul copilului a fost stabilit prin convenția părților și a fost schimbat, ulterior, de către pârâtă, fără acordul, fără consultarea și fără ca măcar să informeze tatăl copilului cu privire la această schimbare. O reglementare specială adusă de Legea nr. 272/2004 privește posibilitatea părinților de a pleca în străinătate însoțiți de copil16, fiind prevăzut, la art. 23, alin. (2), faptul că deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Pârâta a plecat din țară cu fiica noastră, fără acordul subsemnatului, astfel cum am prezentat la urmatoarele paragrafe din prezenta acțiune: • D.11. În data 18.01.2019 pârâta solicită în mod insistent să o ia pe minoră și să plece a doua zi cu ea și concubinul în Germania, contrar planului parental, folosind copilul pentru a obține acordul tatălui, pag. 84; • D.11 a) Pârâta pleacă cu minora în Germania, încălcând planul parental (fiind necesar acordul tatălui cu 10 zile înainte de plecare), pag. 84; • D.11 b) Pârâta recunoaște că copilul va trăi stări de tensiune și suferință psihică “O să facă criză de nervi!” pentru a justifica încălcarea planului parental și a prevederilor legale, precum și pentru a manipula copilul, neștiind cum să gestioneze situația pe care tot ea a creat-o, pag. 85 • D.11 c) Pârâta manipulează copilul și îl folosește ca „mesager” pentru a obține acordul tatălui necesar pentru a merge cu copilul în Germania și a justifica demersurile sale contrare planului parental convenit de părinți, pag. 86; 13 Suport legal: art. 18, alin. (3) cu trimitere la art. 18, alin. (1) din Legea nr. 272/2004. 14 George Visu - Petra, Monica Buta, Laura Visu - Petra, PSIHOLOGIA COPILULUI ÎN CONTEXT JUDICIAR, Cluj - Napoca, 2016, pag. 318 15 Suport legal: art. 21, alin. (1) din Legea nr. 272/2004. 16 Suport legal: art. 23 din Legea nr. 272/2004.

Pagina 33 din 499 • D.11 d) Pârâta nu renunță la planul său și pleacă în mod ilegal cu copilul în Germania. Pentru lipsa acordului tatălui, aceasta amenință că tatăl „va suporta consecințele în viitor”, pag. 87. De asemenea, Legea nr. 272/2004 reglementează mediul familial și relațiile specifice de familie, cuprinzând atât reglementări generale, precum faptul că ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor17 și faptul că exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său18, cât și prevederi specifice acestui domeniu, precum sunt este cea de la art. 36, alin. (3) privind situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească dar nu locuiesc împreună, caz în care deciziile importante, precum cele referitoare la felul învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți. Reiterăm faptul că unicul interes în realizarea prezentului demers judiciar îl vizează interesul superior al copilului, creșterea și educarea acestuia în condiții normale, în care să aibă posibilitatea menținerii și dezvoltării unor relații cu ambii părinți, astfel încât să se bucure de o viață familială normală. Copilul are dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, morală și socială19, scop în care părinții au următoarele obligații: a) Să supravegheze copilul; b) Să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea, sens în care am acționat constant și am încercat să fac acest lucru și atunci când aveam posibilitatea doar sămi văd copilul timp de câteva minute, în fața casei unde este ținut și unde a fost mutat fără acordul meu; c) Să informeze copilul despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia; d) Să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor. e) Să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului În realitate, tatăl nu poate îndeplini niciuna dintre aceste obligații, deoarece pârâta obstrucționează accesul tatălui la copil și îl manipulează în așa fel încât chiar și puținele interacțiuni care apar sunt inadecvate pentru astfel de scopuri. Cu toate acestea, există numeroase situații în care tatăl încearcă să creeze contextul necesar pentru o relație de normalitate, precum și să își îndeplinească obligațiile, însă accesul acestuia este blocat fie de către pârâtă, fie de către persoanele interpuse de către aceasta. În fapt, copilul este separat complet de tatăl acestuia, fapt ce contravine prevederilor art. 38 din Legea nr. 272/2004, care prevede faptul că copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului. În ceea ce privește educația copilului, acesta are dreptul de a primi o educație care să-i permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale, însă pârâta a retras copilul de la grădinița la care părinții au decis să o ducă pe fetiță, conform acordului parental 17 Suport legal: art. 36, alin. (1) din Legea nr. 272/2004. 18 Suport legal: art. 36, alin. (2) din Legea nr. 272/2004. 19 Suport legal: art. 37 din Legea nr. 272/2004.

Pagina 34 din 499 consfințit prin hotărâre judecătorească, paragraful J.6. Începând cu data de 08.04.2019, Sophia este retrasă de la grădiniță de către pârâtă, fără consultarea și informarea tatălui, pag. 270. Conduita alienatoare a pârâtei, prin care o determină pe fiica noastră să refuze comunicarea și relația cu tatăl acesteia, constituie acte de violență psihologică si sociala (definită la secțiune A.5. Violenţa domestică - Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Dispoziții legale relevante, pag. 36). De asemenea, raportat la prevederile: - art. 94, alin. (1) din Legea nr. 272/2004, constituie abuz asupra copilului, definit ca orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care sunt periclitate viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, și se clasifică drept abuz fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic. - art. 94, alin. (2) din Legea nr. 272/2004, constituie neglijarea copilului omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură pe care o presupune îndeplinirea acestei responsabilități, care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului și poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educațională, neglijarea emoțională sau părăsirea copilului / abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare. DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th edition) definește neglijarea copilului ca fiind „Orice act flagrant sau orice neglijență confirmată sau suspectată a unui părinte sau îngrijitor care privează copilul de necesitățile de bază corespunzătoare vârstei și are ca urmare sau poate avea drept urmare vătămarea fizică sau psihologică a copilului. Neglijarea copilului include abandonul; lipsa unei supravegheri adecvate; nesatisfacerea necesităților emoţionale sau psihologice; și lipsa supravegherii educaţiei, îngrijirilor medicale, hranei, adăpostului și/sau îmbrăcăminţii necesare” (DSM.-5, 2016, p. 718). Cazurile care constituie abuz, raportat la definiția legală citată anterior, sunt descrise la secțiunile: • M.2 c) Pârâta și aliații săi creează o stare de confuzie în viața copilului, prin schimbarea repetată a rolurilor familiale, strategie de manipulare documentată științific sub denumirea „triunghiul lui Karpman”, pag. 335; • M.3. Manipulare: În viața Sophiei este introdusă o nouă persoană, care este impusă copilului că „noul tată”, pag. 338; • M.4. Manipulare: Pârâta determină copilul să creadă că subsemnatul nu mai sunt “tatăl său” și induce copilului starea de confuzie asupra identității sale, precum și cu privire la familia acestuia, pag.340; • M.5. Manipulare: Amenințări adresate relației copil – tată, de către pârâtă, bunic și concubinul pârâtei, pag. 346; • M.6 a) Pârâta schimbă domiciliului Sophiei în vederea izolării acesteia de tatăl său, pag. 353; • M.6 b) Pârâta restricționează accesul tatălui la copil, în vederea izolării acestuia de tatăl său , pag. 354; • M.6 c) Pârâta blochează comunicarea dintre tată și copil, cu scopul izolării acestuia de tatăl său, pag. 354; • M.7 a) Presiuni psihologice și emoționale exercitate asupra copilului. Contextul în care se afla copilul în perioada 14.03.2019 , pag. 355; • M.8. Manipulare: Denigrarea și subminarea autorității tatălui, în vederea alienării acestuia de copilul său , pag.387;

Pagina 35 din 499 • M.9. Manipulare: Tratamentul tăcerii si indiferență. Pârâta, bunicul și concubinul încurajează copilul să adopte o atitudine de indiferență, pasiv-agresivă și de tăcere față de tatăl , pag. 392; • M.10. Manipulare: Pârâta și persoanele din anturajul acesteia subminează persoana minorei, inclusiv în ceea ce privește propriile gânduri, emoții și comportamente , pag. 397; • M.11. Manipulare: Convorbirile telefonice dintre tată și copil sunt ascultate, puse pe “speaker”, filtrate de pârâtă și de către concubinul acesteia. Minora este folosită ca un mesager între adulți. I se sugerează copilului ce să spună și ce să răspundă tatălui, pag. 398; • M.12. Manipulare. Descurajarea relației dintre tată și copil: Pârâta exercită presiuni pe minoră astfel încât acesta să refuze să fie luată de la grădiniță de către tată. Minora este confuză, se simte constrânsă să ascundă adevăratul motiv pentru care îl respinge pe tată pentru a proteja persoanele care o abuzează, pag. 406; • M.13. Manipulare: Pârâta și concubinul încurajează minora să mintă când vorbește la telefon cu tatăl ei. Evenimentele din data de 13.04.2019, pag. 418; • M.14. Copilul este manipulat să se teamă de faptul că nu o voi duce acasă la mama ei, fiindu-i creată o traumă cu privire la „Ora de întoarcere acasă”, pag. 424; • M.18. Manipulare: Concubinul manipulează copilul să ascundă aspecte despre viața sa, precum și să își mintă tatăl, pag. 440; • M.21. Manipulare: Acuzaţii false de abuz pentru weekend-urile în care minora a dormit la tatăl acesteia, pag. 450; • M.22. Manipulare: Minciunile și manipulările utilizate de pârâtă pentru alienarea minorei de tatăl acesteia. Aceste minciuni sunt prezentate copilului ca fiind „Adevărul”, conform tehnicii de manipulare „Adevărul”, pag. 455; Cazurile care constituie neglijență, raportat la definiția legală citată anterior, sunt descrise la secțiunile: • M.15 a) Pârâta se victimizează față de minoră și o șantajează emoțional, spunând minorei “când ai dormit la tata, mama te-a căutat toată noaptea, a plâns și a mers la poliție”, pag. 347. • M.15 b) Copilul este manipulat să își asume atribuții specifice rolului parental, afirmând: “Dacă tu și mama v-ați despărțit, tu acuma vorbești cu mine!”; • M.15 d) Pârâta solicită copilului să vorbească cu tatăl în locul său, să ajungă la o înțelegere cu acesta, fără să ofere copilului suportul și încurajarea necesară pentru relația cu părintele nerezident; • M.15 e) Pârâta induce copilului ideea că dormitul la casa tatălui este o “greșeală”. • M.16. Neglijare: Pârâta refuză consilierea psihologică, iar pentru realizarea programului de consiliere este necesară intervenția instanței de judecată. Ulterior, pârâta dovedește că dorește să mențină contextul alienator creat în detrimentul minorei • M.17. Manipulare: Inducerea fricii și inducerea sentimentul de abandon A.4. Dreptul la respectarea vieții private și de familie - Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului Dreptul copilului de a întreține relații personale cu tatăl acestuia este reglementat și protejat și prin intermediul art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, alin. (1), care prevede faptul că „orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private20 și de familie”. 20 Suport tehnic: Ghidul privind art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Capitolul II - Viața Privată, Litera C. Viață Privată: „scopul principal al garanției oferite de art. 8 din Convenție este să asigure dezvoltarea, fără ingerințe externe, a personalității fiecărei persoane în relațiile sale cu semenii săi. Prin urmare, există o zonă de interacțiune între o persoană și alte persoane, chiar și într-un context public, care poate intra în sfera de aplicare a vieții private”.

Pagina 36 din 499 Dreptul la viață privată include mai multe prerogative ale persoanei protejate, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, analizate și descrise în cadrul Ghidului privind art. 8 din Convenție - Dreptul la respectarea vieții private și de familie: a. Dreptul la dezvoltare personală și autonomie21: „articolul 8 din Convenție protejează dreptul la dezvoltare personală și dreptul de a stabili și dezvolta relații cu alte persoane și lumea înconjurătoare; b. Starea civilă și statutul parental; c. Viața de familie, definită ca o „componentă esențială a vieții, dreptul de a conviețui astfel încât relațiile de familie să se poată dezvolta normal și fiecare membru al familiei să se poată bucura de compania celorlalți”.22 În cadrul aceleiași secțiuni din Ghid se prevede faptul că „un copil născut într-o relație conjugală face parte ipso jure din acea celulă familială din momentul nașterii sale și prin însăși nașterea sa (Berrehab împotriva Țărilor de Jos, pct. 21). Astfel, între copil și părinții săi există o legătură care constituie o viață de familie”. Descrierea include și obligația pozitivă a statului ca „în cazul în care a fost stabilită existența unei legături de familie cu un copil, statul trebuie să acționeze astfel încât să permită dezvoltarea acestei legături și trebuie să ofere garanții juridice care să permită integrarea copilului său în familia sa”. d. Sfera de aplicare a vieții de familie - Copii23: „dreptul părintelui și al copilului de a se bucura unul de compania celuilalt constituie un element fundamental al vieții de familie, în sensul art. 8 din Convenție (chiar dacă relația dintre părinți s-a destrămat) și măsurile interne care încalcă acest drept constituie o ingerință în dreptul protejat de art. 8 din Convenție (Monory împotriva României și Ungariei, pct. 70; Zorica Jovanovic împotriva Serbiei, pct. 68; Kutzner împotriva Germaniei, pct. 58; Elsholz împotriva Germaniei (MC), pct. 43; K și T împotriva Finlandei (MC), pct. 151. e. Legături dintre tatăl biologic și copii24: „Curtea observă că noțiunea de viață de familie prevăzută la art. 8 nu se limitează doar la relațiile bazate pe căsătorie și poate cuprinde și alte legături de familie de facto în cazul în care părțile coabitează în afara căsătoriei (Keegan împotriva Irlandei, pct. 44; Kroon și alții împotriva Țărilor de Jos, pct. 30) Prin urmare, prezentul proces privește drepturi fundamentale ale copilului și, prin extensie, ale părintelui acestuia, iar pârâta încalcă atât drepturi aparținând copilului, cât și drepturi specifice relației dintre copil și tatăl acestuia. A.5. Violenţa domestică - Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Dispoziții legale relevante În conduita de alienare parentală întreprinsă de către pârâtă alături de aliații săi (concubinul pârâtei, bunicul matern al Sophiei și bunica maternă a Sophiei), aceasta a realizat mai multe acte de violență împotriva copilului și împotriva subsemnatului. Astfelm redăm în următoarele trei secțiuni prevederile legale relevante raportat la acțiunile pârâtei, iar la descrierea situației de fapt vom arăta în ce mod au fost realizate acțiunile de violență. 21 Suport tehnic: Dreptul este un corolar al Capitolului II - Viață Privată, Litera D. Identitate și autonomie, raportat la care „articolul 8 garantează fiecărui individ o sferă în care să poată să-și urmărească neîngrădit dezvoltarea și împlinirea personală”. 22 Suport tehnic: Ghidul privind art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Capitolul III - Viața de familie, Litera A. Definiția vieții de familie și sensul noțiunii de familie. 23 Suport tehnic: Ghidul privind art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Capitolul III - Viața de familie, Litera D. Sfera de aplicare a vieții de familie, punctul 3 - Copii. 24 Suport tehnic: Ghidul privind art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Capitolul III - Viața de familie, Litera D. Sfera de aplicare a vieții de familie, punctul 3 - Copii, c. Legături dintre tatăl biologic și copii.

Pagina 37 din 499 Violența nu trebuie privită doar în sensul acceptat în mod clasic, de violență fizică, existând numeroase forme de violență psihologică ce sunt la fel de nocive, dacă nu chiar mai nocive raportat la efectele pe termen lung pe care acest tip de violență le are. Violența domestică, sub forma violenței verbale, violenței psihologice și a violenței sociale, este manifestată de către pârâtă în raport cu copilul, precum și în raport cu subsemnatul, în calitate de fost soț. Prevederile legii nr. 217/2003 includ fostul soț în noțiunea de membru de familie, definită de art. 5, alin. (1), lit. b). În calitate de victime ale violenței domestice, atât copilul, cât și subsemnatul avem dreptul la respectarea personalității, demnității și a vieții private, conform art. 6, litera a) din legea nr. 217/2003, dar mai presus de acestea, avem dreptul de a relaționa în condiții normale, ca tată și fiică, fără intervenția vreunei persoane, cu atât mai puțin a pârâtei, persoană care are obligația legală de a facilita și încuraja relația copilului cu tatăl acestuia. Conform art. 21, alin. (2) din legea nr. 272/2004, reprezintă aspecte esențiale pentru creșterea copilului, inclusiv pentru evaluarea interesului superior al acestuia: a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă; b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale c) situaţia locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; d) istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane; De asemenea, evenimentele caracterizate de violența exercitată de către pârâtă, concubinul acesteia și bunicul matern al Sophiei asupra minorei este analizat în cadrul secțiunilor: • A.5. a) Violenţa verbală, reglementată la art. 4 lit a) din legea 217/2003 • A.5. b) Violenţa psihologică – reglementată la art. 4 lit b) din lege 217/2003 • D.13 c) Observând că refuz să mă supun manipulărilor și amenințărilor sale, bunicul Sophiei extinde aceste amenințări și le reiterează periodic. Acesta recunoaște în mod deschis că manipulează copilul, dovedind că obiectivul său este distrugerea relației tată – copil, și îmi trimite mesaje SMS cu expresii jignitoare, mă insultă, folosește expresii degradante umilitoare și amenințătoare., pag. 91 • A.5. c) Violenţa socială – reglementată la art. 4 lit f) din lege 217/2003 Este vorba de un număr mare de situații, deoarece separarea completă a copilului de tatăl acestuia a necesitat acțiuni concertate și planificate, urmare a cărora copilul a fost manipulat și îndepărtat de tatăl acestuia (astfel cum a reținut și Judecătoria Timișoara în dosarul 12797/325/2019, Anexa 25, pag. 1623 - 1630). A.5. a) Violenţa verbală, reglementată la art. 4 lit a) din legea 217/2003. violenţa verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare: • D.10. Tot în data de 18.01.2019, aceeași zi în care pârâta a trimis cele două Adrese, către tată și către grădiniță, bunicul matern al Sophiei a depus la Tribunalul Timiș o Adresă pe care a denumit-o „Exercitarea în scris a dreptului la apărare” prin care aduce mai multe jigniri tatălui și amenințări judecătorilor care au soluționat un proces între părți, pag. 83 • D.11 d) Pârâta nu renunță la planul său și pleacă în mod ilegal cu copilul în Germania. Pentru lipsa acordului tatălui, aceasta amenință că tatăl „va suporta consecințele în viitor”, pag. 87;

Pagina 38 din 499 • D.13 b) În lipsa unei reacții din partea mea, bunicul intensifică amenințările sale și manipularea asupra copilului pentru a mă face să înțeleg că din moment ce mama a început o relație cu concubinul, fiica mea nu va mai avea nevoie de tatăl ei pentru a fi educată și crescut, pag. 91 • F.14. Comunicarea deficitară asupra subiectelor privind autoritatea părintească, purtată prin intermediul concubinului pârâtei, ca urmare a faptului că pârâta l-a interpus pe acesta în relația dintre tată și fiică, precum și în relația dintre părinți. Concubinul amenință relația tată-fiică: “posibilitatea mare mare, sa o pierzi de tot …”, pag. 138 • H.14. Concubinul folosește un limbaj manipulator, folosind jocuri de cuvinte pentru a amenința și manipula, pag. 219 • J.12. În data 01.05.2019 pârâtă planifică activități cu verișorii Sophiei în timpul programului de vizită dintre tată și fiică. Concubinul pârâtei blochează programul de vizitare al Sophiei cu tatăl acesteia, ieșind în fața casei cu copilul și verișoara Flavia și în mod batjocoritor îmi spune să îi iau pe amândoi în programul de vizită. Ulterior se enervează și mă sfidează față de copil, spunându-mi să plec: “Du-te tu de-aicea …”, pag. 282 • M.8 b) 1) Minora începe să-l numească pe tatăl său "Broscarule", pag. 388 • M.8 b) 2) Concubinul face referire la subsemnatul în prezența minorei folosind termenul „jeg”, iar când minora cu entuziasm îi arată acestuia lucrurile pe care le primește de la tatăl său, concubinul arată că le disprețuiește, pag. 389 A.5. b) Violenţa psihologică – reglementată la art. 4 lit b) din lege 217/2003 violenţa psihologică - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar; Contextul creat prin conduita alienatorie, prin manipulările și minciunile întreprinse, au creat o stare de tensiune și de suferință constantă, atât pentru copil, cât și pentru părintele alienat. Copilul este privat de relația cu tatăl acestuia, iar toate demersurile tatălui de a își vedea copilul și, în cele mai multe cazuri, chiar de a comunica cu acesta, sunt blocate prin conduita agresivă a pârâtei și a aliaților acesteia. Violența psihologică este o formă de violență domestică25, iar aceasta din urmă este definită legal ca fiind orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima. În cazul de față, pârâta, atât direct cât și prin aliații acesteia (concubinul pârâtei, bunicul matern și bunica maternă a Sophiei) își impune voința și controlul personal asupra fiicei noastre, provocând acesteia stări de tensiune și de suferință psihică (anexa 03, pag. 511- 517, pag. 625 – 628, pag. 638 – 640, pag. 645 -648), fapt ce reiese din evenimentele descrise la capitolul M. MANIPULAREA COPILULUI ȘI INDUCEREA SINDROMULUI DE ALIENARE PARENTALĂ. Aceste acțiuni ale pârâtei sunt determinate de interesul personal al acesteia, deoarece a declarat în numeroase rânduri că nu mai 25 Suport legal: art. 4, alin. (1) cu trimitere la art. 3 din Legea nr. 217/2003

Pagina 39 din 499 dorește să mă vadă sau să vorbească cu subsemnatul, determinând-o și pe fiica noastră să adopte un comportament identic. Așa cum reiese din prezenta cerere de chemare în judecată, mijloacele prin care a fost exercitată violența împotriva copilului și împotriva subsemnatului includ: 1) impunerea voinţei sau a controlului personal • D.1. În data de 18.01.2019, pârâta îmi trimite o Adresă prin care impune modificări cu privire la modalitățile în care o iau și o predau pe fiica mea raportat la programul de vizitare. De asemenea, interpune alte persoane pentru realizarea planului parental, încălcând dispozițiile din Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018, pag. 66; • D.4. Pârâta impune schimbarea locurilor de întâlnire aferente programului de vizitare, impunându-mi să o iau și să o las pe Sophia din parcarea unui supermarket, în prezența unui martor, față de care copilul trebuia să își exprime voința și apoi să se decidă dacă va petrece timp sau nu cu tatăl său. Minora va fi însoțită de bunicul matern al acesteia, care declară că îl consideră un dușman pe tatăl copilului. , pag. 70 • D.14. În cursul serii din data 04.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizita al tatălui. Pârâta este plecată cu concubinul în Germania și bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, determinând pe aceasta să creadă că există probleme majore , pag. 95 • D.15. În seara zilei de 07.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizită al tatălui. Bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, determinând pe aceasta să creadă că există probleme , pag. 96 • D.16. În seara zilei de 12.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizita al tatălui. Bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, determinând pe aceasta să creadă că există probleme , pag. 96 • H.1. În complicitate cu pârâta, concubinul ascunde copilul timp de 3 luni în locuința sa și începe să exercite controlul personal asupra copilului, asupra relației acestuia cu tatăl său, precum și asupra relației dintre părinții copilului, pag. 185 • H.6. Concubinul pârâtei adoptă un comportament posesiv, agresiv, sfidător și tratează minora ca și cum ar fi proprietatea lui, justificându-și acțiunile: “acest copil, trăiește aici, în casa asta!”, pag. 197 • H.9 f) Concubinul pârâtei o înlocuiește pe pârâtă cu privire la gestionarea economică a pensiei de întreținere a copilului, privind sumele pe care tatăl le virează în contul pârâtei, pag. 210 • H.12. Probleme majore determinate de influența și controlul nefirești exercitate de către concubinul pârâtei și tatăl pârâtei asupra relațiilor de familie, în mod special asupra copilului, pag. 216 • H.13. Concubinul pârâtei încearcă să condiționeze relația mea cu copilul de prezența sa, susținând că aceasta este necesară, pag. 218 • I.2. In data de 12.02.2019 pârâta intervine peste programul de vizită al tatălui, luând copilul de la grădiniță. Expune copilul la distress emoțional impunându-i să aleagă cu care părinte vrea să își petreacă timpul din programul de vizită destinat tatălui și folosește reacția la această stare emoțională justificând că aceasta reprezintă „dorința copilului”, pag. 226

Pagina 40 din 499 • I.2. a) Sophia a fost avertizată că mama ei va veni să o iau de la grădiniță și nu vrea să o dezamăgească “… mă ia mama, ca a zis mama ca mă ia, dar sa nu vină aicea degeaba ...!” Mama Sophiei urmează să sosească pentru a constata pe care părinte îl va alege Sophia pentru a pleca de la , pag. 228 • I.2 b) În mod inteligent, Sophia rezistă presiunilor asupra sa și încearcă să facă un compromis cu ambii părinți. Alege să meargă acasă cu mama ei și își exprimă dorință pentru a petrece weekendul cu tatăl ei. Pârâta preconizează că până vineri, Sophia se va răzgândi „Pai da, dar vineri poate n-o să-și mai dorească…”, pag. 230 • I.3. Pârâta introduce un nou cuvânt în vocabularul copilului, pentru a induce acestuia ideea că tata îl „forțează”, în timp ce mama ascultă dorința copilului, pag. 233 • I.4. În data de 14.02.2019 pârâta i-a cerut copilului în mod explicit să mă mintă și să îmi spună “că nu vrea să-și petreacă weekendul cu subsemnatul”, pag. 233 • J.2. În data de 25.02.2019 pârâta încalcă clauzele prevăzute în planul parental privind ziua de naștere a fiicei noastre. Pârâta a cerut fiicei noastre să mă mintă și să îmi ascundă faptul că și-a petrecut deja ziua de naștere, pag. 255 • J.13. În data de 03.05.2019, prima zi de weekend din programul de vizită al subsemnatului, pârâta obstrucționează programul de vizită Tată - Copil, programând o vizită a verișorilor Sophiei care se suprapune programului de vizitare cu tatăl, fapt ce a determinat-o pe Sophia să refuze programul de vizitare. (anexa 23, pag. 1538 - 1539), pag. 286 • M.3. Manipulare: În viața Sophiei este introdusă o nouă persoană, care este impusă copilului că „noul tată”, pag. 338 • M.4. Manipulare: Pârâta determină copilul să creadă că subsemnatul nu mai sunt “tatăl său” și induce copilului starea de confuzie asupra identității sale, precum și cu privire la familia acestuia de origine, pag. 340 2) provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj • D.6. Pârâta realizează un abuz punând copilul sa aleagă între părinții acestuia și să decidă ce este mai bine pentru el. Conduita pârâtei reprezintă violență psihologică asupra copilului și conduce la privarea acestuia de relația cu tatăl său, pag. 70; • D.11 b) Pâr, pag. 85; • I.2. In data de 12.02.2019 pârâta intervine peste programul de vizită al tatălui, luând copilul de la grădiniță. Expune copilul la distress emoțional impunându-i să aleagă cu care părinte vrea să își petreacă timpul din programul de vizită destinat tatălui și folosește reacția la această stare emoțională justificând că aceasta reprezintă „dorința copilului”, pag. 226; • D.13 d) Bunicul manipulează copilul, prezentând acestuia informații din procesele judiciare dintre părinți, interpretându-le în mod subiectiv și ignorând faptul că un copil de 6 ani nu are capacitatea de a înțelege și de a internaliza astfel de concepte. Copilul suferă de faptul că, în percepția ei, verișorii „Flavia și Patrick” nu mai au o casa din cauza subsemnatului, pag. 93 • F.5. Din luna martie 2019 pârâta interpune pe concubinul acesteia în relația tată - copil, iar în multe cazuri îi plasează acestuia responsabilitatea de a stabili ce e mai bine pentru copil, cu toate că acesta nu are nicio calitate privind creșterea, educarea sau alt subiect ce ține de copil. Concubinul reprezintă pârâta inclusiv prin amenințări și șantaje, încercând să mă convingă să renunț la un proces judiciar, motivând că altfel „Sophia se va îndepărta de mine, pag. 126 • F.15 a) Întâlnirea din data de 12.03.2019. În fața grădiniței pârâta afirmă că minora este influențată în mod negativ, dar tratează acest aspect cu indiferență. Pârâta susține că

Pagina 41 din 499 nu poate evita expunerea copilului la discursuri care deteriorează percepția copilului despre figura paternă a minorei, deoarece pârâta se identifică cu acestea, pag. 142 • F.15 c) În perioada 16.04 - 25.04.2019 pârâta elimină orice posibilitate de a pune în aplicare programul de vizită al copilului cu tatăl său. Pârâta și concubinul acționează concertat șantajându-mă în scopul manipulării minorei și îndepărtării acesteia de tatăl său, pag. 146 • H.4. Concubinul pârâtei recunoaște că destabilizează emoțional copilul. Acesta creează un mediu propice manipulării. Manipularea este exercitată cu scopul îndepărtării tatălui și preluării, de către concubin, a controlului asupra rolului parental de „tată”, pag. 193 • H.8. Concubinul manipulează copilul, prezentând acestuia numeroase informații false, precum este faptul că subsemnatul mi-aș fi dorit „moartea lui”, pag. 203 • I.5. În weekendul 15-17.02.2019, pe care Sophia l-a petrecut cu mine s-a simțit bine, s-a distrat și am făcut o mulțime de activități împreună. În acest weekend pârâta depune o plângere la Poliție și o petiție la DGASPC Timiș, pe care apoi le folosește pentru a se victimiza față de copil, pag. 235 • I.6. În al doilea weekend (între 01-03.03.2019) pe care Sophia îl petrece cu tatăl, aceasta devine agitată (03.03.2019) și preocupată de ora la care trebui să ajungă acasă. De asemenea, când o duc acasă, bunicul declanșează un conflict când o preia pe minoră în locul pârâtei, care refuza să îndeplinească această îndatorire părintească. Când o duc pe fiica mea până la ușă, bunicul încearcă să o lase pe minora să intre și să mă oprească să o salut. Ulterior bunicul întrerupe in continuu atenția minorei, tulburănd întâlnirea, grăbind-o să se îndepărteze de mine și manifestă dezacordul privind faptul că copilul își lua rămas bun de la tatăl său. Tulburările bunicului au scopul de a deranja întâlnirea tată-fiică și de a marca sfârșitul perioadei pe care Sophia îl petrece cu tatăl său, pag. 239 • I.7. În data de 12.03.2019 pârâta vine la grădiniță la ora 17:00, când subsemnatul o iau pe Sophia acasă conform Planului parental. Pârâta o pune pe fiica noastră să aleagă dacă vrea să meargă cu tata sau cu mama acasă, decizie pe care este constrânsă să o ia de față cu personalul grădiniței și cu colegii de la grădiniță, pag. 240 • J.1. În data de 01.02.2019, prima zi de weekend din lună, în programul de vizită al subsemnatului, pârâta merge la grădiniță să o ia pe Sophia motivând că avea organizate alte activități în weekend-ul 01 - 03.02.2019 pentru aceasta. Sophia reacționează urlând și plângând când se întâlnește cu mama ei. Pârâta o pregătește pe Sophia să petreacă ziua de vineri 01.02.2019 cu prietena de la grădinița Miruna și pentru restul weekendului să participe la o petrecere cu prietena ei Alicia, pag. 247 • J.4. În data de 06.03.2019, când am dus-o pe fiica mea la domiciliul acesteia, bunicul Sophiei a reacționat în mod violent, refuzând să comunice cu mine in interesul minorei, de față cu aceasta, pag. 266 • J.14 În data 06.05.2019, în timpul programului de vizită, am mers cu bunica paternă a Sophiei la domiciliul copilului pentru ca bunica să îl viziteze. Sophia nu era pregătită pentru programul de vizitare. Bunicul matern intervine spunându-i minorei să închidă ușa, fapt ce induce copilului sentimentul de nesiguranță si fric, pag. 288 • J.14 a) În data 14.05.2019 bunicul mă întâmpină la domiciliul concubinului și îmi blochează accesul la fiica mea, susținând că nu este ziua mea de vizită. Sophia își manifestă dorința de a mă vedea, dar întâlnirea noastră este întreruptă continuu de comentarii și intervenții din partea bunicului. Înainte de a pleca Sophia îmi spune râzând că nu vrea să mă mai vadă niciodată!, pag. 290 • J.18. În data de 11.06.2019 - ora 17:00 am găsit-o pe Sophia acasă, alături de concubinul pârâtei, care a început să strige la mine, spunându-mi să nu mai merg la domiciliul acestuia. Concubinul

Pagina 42 din 499 a manifestat un comportament agresiv „dând din mâini”în prezența copilului. (anexa 23, pag. 1544 -1545), pag. 296 • J.19 h) În data 24.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată. Bunica striga de la balcon. Bunicul scutura mâna Sophiei și o sperie, striga în prezența copilului că „am terminat-o” și că sunt un „jeg”.- Procesul-verbal de constatare cu martor din 24.08.2019 ora 11:12 și 11:27 (anexa 23, pag. 1555 -1559), pag. 299 • J.19 k) În data 26.08.2019, concubinul reacționează în mod ostil și respinge încercările subsemnatului de a vizita minora. Concubinul reacționează cu o atitudine nervoasă. Pârâta încurajează pe minora să între înapoi în casă pentru a nu intra legătura cu tatăl său. - Procesul Verbal de constatare din 26.08.2019 ora 10:23 (anexa 23, pag. 1562 - 1565), pag. 300 • L.2 a) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - convorbire telefonică din data de 18.01.2019, ora 16:57. Sophia este tristă de fiecare dată când mama ei merge în Germania cu concubinul, pag. 310 • L.2 b) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - proces-verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 04.02.2019. Minora se simte des abătută, începe să plângă din senin, îi este dor de mamă cand pleacă cu concubinul în Germania, manifestă simptome de tristețe, lipsă de concentrare, teamă, deprivare de relația cu subsemnatul, confuzie față de propria identitate și apartenență la familia de origine, confuzie cu privire la schimbările recente care au apărut brusc în viața sa, pag. 311 • L.2 c) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Înregistrare video din data de 12.03.2019, ora 17:15. Sophia plânge. • Înregistrare video din data de 12.03.2019, ora 17:15, prin care pârâta îmi comunică faptul că fiica noastră plânge, îi spune că nu vrea la mine, că eu o țin cu forța. În astfel de situații, pârâta recunoaște faptul că fiica noastră dă semne de dezechilibru emoțional, însă mă învinovățește pe mine pentru acestea, cu toate că fiica noastră se află în majoritatea timpului la pârâtă sau la persoanele la care aceasta o lasă. În acest mod, pârâta refuză să investigheze cauza reală a dezechilibrului emoțional al fiicei noastre. • Înregistrare video 12.03.2019, ora 17:15 ➢ Concubinul: Eu nu vreau să vă deranjez ce vorbiți ….. vorbesc eu cu tine … Tata: Eu n-aș … Da? ... Bun … Si … Mama: Dar hai să …… în alta parte, că nu trebuie să avem aici ….. toată…… Tata: Bun… Ce intenție ai? ... Să-mi lași copilul sau nu? ... Mama: ……. dar dacă vrea, eu n-am nici o problemă să ți-l las … Tata: Da …. Mama: … nu trebuie să ți-o las …… ideea este că … Tata: Bun … Ideea este că am stabilit un program împreună și trebuie respectat acest lucru, nu? ... Mama: Da, dar asta nu vreau eu … adică aș vrea să facem ca ea să nu sufere nici un …. Tata: Bun, dar n-am stabilit lucrul ăsta … Mama: … că, dacă ea vine și plânge, pe mine mă doare, înțelegi? ... să-mi spună că ea nu vrea la tati, ca tu o ții cu forța sa doarma … Tata: Nu am ținut-o cu forța … Mama: …și mie mi se pare că-i traumatizant … Tata: Nu e… nu e … Mama: M-a și certat … mi-a zis, ”Mami, dar dacă m-ai văzut cu tati, că eu te-am văzut atunci, de ce nu ai oprit să mă iei? ” …și eu ce să-i fi spus? ...e normal că trebuie să stai cu tati …. • L.2 d) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - procesul verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 19.03.2019. Minora se confrunta cu stări foarte dificile, este mereu tristă, stă numai pe gânduri, se uită pierdut, este confuză în privința schimbărilor care au apărut în viața sa. Refuză interacționarea cu personalul didactic de la grădiniță când acesta încearcă să o ajute să iasă din stări negative. Minora este indusă într-o confuzie asupra

Pagina 43 din 499 relației pe care o are cu subsemnatul și pe care o percepe ca și o obligație forțată. Când își petrece timpul cu tatăl său, însă, manifestă emoții pozitive, pag. 312 • L.2 e) Semnale majore de dezechilibru emoțional din partea minorei - Corespondența cu educatoarea Sophiei din data de 24.04.2019: „conflictele emoționale cu care se confruntă minora persistă, este dusă foarte rar la grădiniță iar atunci când vine, ajunge târziu. Este mereu tristă, abătută, bulversată atunci când ne spune că mama este plecată și ea ramane cu bunicii, dar și în general la fel de confuză, pag. 314 • L.2 f) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Convorbire telefonică din data de 01.04.2019, ora 12:55. Sentimente tulburătoare, plânge, se teme, se trezește noaptea și țipă după mama ei. Se trântește pe jos, țipă, urlă, zgârie, pag. 315 • L.2 g) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Convorbirea din data de 12.03.2019, ora 21:03. Bunicul Sophiei manifestă un control nefiresc în viața minorei, iar concubinul intenționează să-l îndepărteze pe bunicul Sophiei “să-l dăm pe tac-su (Bunicul) la o parte și să avem o înțelegere, pag. 316 • L.2 h) Corespondență privind Convocarea părinților Sophiei Tender Pronk din partea grădiniței Wendy School pentru data de 27.05.2019. Pârâta susține că Sophia a suferit traume la grădiniță, însă refuză să clarifice situația atunci când acest lucru este solicitat de directoarea grădiniței. Directoarea afirmă că Sophia este extrem de afectată de conflictul existent între mamă şi tată., pag. 318 • Evaluările din rapoarte de consiliere psicologica efectuate de psihologi din secțiunile L.3 a) Raportul de consiliere psihologică din perioada 16.04.2019 - 16.06.2019 pentru copilul Tender Pronk Sophia, efectuat la Cabinetul Individual de Psihologie Sîrbu Alina Georgeta, pag. 321 si L.3 b) Raportul privind consilierea psihologică, cu referire la dosarul nr. 16828/325/2019 soluționat de Judecătoria Timișoara, Secția a II-a Civilă, efectuat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, pag. 324 • M.2 c) Pârâta și aliații săi creează o stare de confuzie în viața copilului, prin schimbarea repetată a rolurilor familiale, strategie de manipulare documentată științific sub denumirea „triunghiul lui Karpman”, pag. 335 • M.5 a) Bunicul matern amenință “relația tată - copil”, pag. 347 • M.5 b) Pârâta amenință “relația tată - copil”, pag. 348 • M.5 c) Concubinul pârâtei amenință “relația tată - copil” și îl șantajează pe tatăl minorei, pag. 349 • Punctele 1 și 2: Copilul este manipulat să fie preocupat în mod obsesiv de ora de întoarcere acasă, într-o asemenea măsură încât i s-a creat o traumă cu privire la acest subiect. Manifestă stări de confuzie și formulează afirmații ilogice și contradictorii. Pârâta și bunicul matern exercită o autoritate disciplinară contradictorie, dar ambele sunt orientate către limitarea timpului pe care îl petrec alături de fiica mea, fara a ține cont de nevoile emoționale ale minorei, pag. 361 • Punctul 3) Copilul este manipulat să refuze programul de vizitare cu tatăl în weekend, fiindu-i creată o traumă astfel încât simte nevoia să se asigure că nu e zi de weekend, deoarece știe că în weekend nu are voie să fie cu tatăl. Manifesta o stare de tristețe, încearcă să-l sune mama, dar nu reuseste, nu vrea să obțină ajutor meu, deoarece i s-a spus că nu am voie să pun mâna pe telefon său. Minora cere sprijin emoțional de la bunici, care răspund fără empatie atunci când copilul este alături de tatăl ei., pag. 362 • Punctul 4) Sophia este confuză, nu înțelege dacă este weekend. Îi este teamă că îl voi lua departe, mă întreabă dacă suntem într-o altă țară sau într-o altă localitate. Întreabă întreabă pe angajata farmaciei dacă este weekend si cat este ora., pag. 367 • M.7 c) Când plecăm de la prieteni, Sophia nu știe dacă vrea să-și petreacă weekendul care urma cu mine. Când ajungem la locul de întâlnire, Sophia aleargă cu entuziasm la mama ei care

Pagina 44 din 499 rămăsese în mașină pentru a nu fi văzută de fostul ei soț. După ce a vorbit cu mama, Sophia se decide și îmi spune că nu vrea să doarmă la mine in weekend. Concubinul îmi transmite direct că voi pierde copilul și că îmi va face, din punct de vedere legal, toate problemele care „există pe lumea asta”, iar după ce consideră că m-a speriat cu amenințările sale, se oferă să fie un „mediator”, și susține că nu vrea nimic mai mult decât ca Sophia să mă iubească., pag. 377 • M.9. Manipulare: Tratamentul tăcerii si indiferență. Pârâta, bunicul și concubinul încurajează copilul să adopte o atitudine de indiferență, pasiv-agresivă și de tăcere față de tatăl , pag. 392 • M.12. Manipulare. Descurajarea relației dintre tată și copil: Pârâta exercită presiuni pe minoră astfel încât acesta să refuze să fie luată de la grădiniță de către tată. Minora este confuză, se simte constrânsă să ascundă adevăratul motiv pentru care îl respinge pe tată pentru a proteja persoanele care o abuzează, pag. 406 • M.15. Neglijare: Parentificare. “Inversarea rolurilor Părinte - Copil”. Pârâta se victimizează, o șantajează emoțional pe minoră și o forțează pe aceasta să își asume unele responsabilități nepotrivite cu vârsta și gradul său de dezvoltare, pag. 429 • M.17. Manipulare: Inducerea fricii și inducerea sentimentul de abandon, pag. 438 3) neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângeri • D.4. Pârâta impune schimbarea locurilor de întâlnire aferente programului de vizitare, impunându-mi să o iau și să o las pe Sophia din parcarea unui supermarket, în prezența unui martor, față de care copilul trebuia să își exprime voința și apoi să se decidă dacă va petrece timp sau nu cu tatăl său. Minora va fi însoțită de bunicul matern al acesteia, care declară că îl consideră un dușman pe tatăl copilului. , pag. 70. • H.3. Concubinul întrerupe și ulterior blochează comunicarea dintre părinți, nu mai reușește să ascundă gelozia sa, intervine brusc între părinți și generează o relație de dependență față de persoana sa, astfel încât orice discuție între părinți, referitoare la creșterea, educarea sau interesul copilului, să fie purtată prin intermediul său, pag. 188 • H.5. Concubinul pârâtei “fură rolul parental” al tatălui față de copil, pe care îl manipulează pentru a-l îndepărta de tatăl său real, pag. 196 • H.9 b) În cadrul programului de consiliere, menit să ajute relațiile familiale ale copilului, concubinul pârâtei își exprimă dezacordul în ceea ce privește întâlnirile copilului cu tatăl, pag. 205 • H.10. Prin acțiunile sale, concubinul pârâtei a manipulat copilul în vederea îndepărtării de tatăl acestuia și s-a impus în viața Sophiei ca fiind noul ei tată, pag. 210 • H.11. Concubinul pârâtei are un trecut familial caracterizat de eșecul relațional cu fiica acestuia, o experiență negativă pe care o transpune în relația cu fiica mea, pag. 213 • I.8. Al treilea Weekend pe care Sophia îl petrece cu tatăl, între 15 și 17.03.2019. Sâmbătă, 16.03.2019, după ce Sophia a dormit vineri noapte cu pârâta, Sophia îmi spune într-un mod confuz că nu mai vrea să meargă cu subsemnatul în programul de vizitare, pag. 243 • I.8 a) Sophia ajunge să creadă că dormitul la casa tatălui ei în timpul programului de vizită de weekend este o greșeală și simte nevoia să-l anunțe pe concubinul pârâtei că va rămâne cu subsemnatul peste noapte, pag. 243 • J.3 c) Din momentul în care ne îndepărtăm de bunic, Sophia își schimbă starea de dispoziție, Sophia se deschide, se simte confortabilă și are o stare de dispoziție plăcută. Mama verifică întâlnirile dintre tată și fiică în mod asiduu prin intermediul camere, pag. 262 • J.10. În data de 19.04.2019 concubinul pârâtei inițial obstrucționează relația personală a copilului cu tatăl, adoptă un comportament ostil, iar mai apoi intermediază și supraveghează

Pagina 45 din 499 relația dintre tată și fiică, deși nu are vreo calitate sau vreun drept în acest sens. Evită o confruntare civilă și înainte de a intra în casă amenința relația tată-fiică: “Dacă apari aici cu executorul poți să ai atâtea probleme cu copilul ăsta!”, pag. 272 • M.10 a) Bunicul matern îngrădește libertatea de exprimare și gândire a copilului. Minora nu se mai simte liberă să vorbească, pag. 397 • M.11. Manipulare: Convorbirile telefonice dintre tată și copil sunt ascultate, puse pe “speaker”, filtrate de pârâtă și de către concubinul acesteia. Minora este folosită ca un mesager între adulți. I se sugerează copilului ce să spună și ce să răspundă tatălui, pag. 398 • M.13. Manipulare: Pârâta și concubinul încurajează minora să mintă când vorbește la telefon cu tatăl ei. Evenimentele din data de 13.04.2019, pag. 418 • M.14. Copilul este manipulat să se teamă de faptul că nu o voi duce acasă la mama ei, fiindui creată o traumă cu privire la „Ora de întoarcere acasă”, pag. 424 4) comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar • D.13 c) Observând că refuz să mă supun manipulărilor și amenințărilor sale, bunicul Sophiei extinde aceste amenințări și le reiterează periodic. Acesta recunoaște în mod deschis că manipulează copilul, dovedind că obiectivul său este distrugerea relației tată – copil, și îmi trimite mesaje SMS cu expresii jignitoare, mă insultă, folosește expresii degradante umilitoare și amenințătoare., pag. 91 A.5. c) Violenţa socială – reglementată la art. 4 lit f) din lege 217/2003 violenţa socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată ele acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; Creșterea copilului de către părinți presupune implicarea reciprocă a acestora în deciziile și acțiunile legate de copil, astfel încât fiecare părinte trebuie să fie disponibil în sensul relaționării cu celălalt părinte, în beneficiul copilului. Această disponibilitate se manifestă prin acțiunile concrete specifice relației de coparentalitate, în care cei doi părinți cooperează în interesul superior al copilului. În cazul nostru, însă, pârâta a blocat efectiv relația de coparentalitate, neavând disponibilitatea necesară implicării subsemnatului, în calitate de părinte cu care exercită autoritatea părintească în comun, în deciziile legate de copil. De asemenea, pârâta nu mi-a permis să mențin relația personală cu copilul meu, cu toate că are obligația legală, prevăzută la art. 18, alin. (3) din legea nr. 272/2004 (analizată anterior) de încuraja și facilita această relație. În acest sens, violența domestică se manifestă și sub forma violenței sociale, incluzând: 1) impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni • D.7. Pârâta descurajează relația tată - copil și justifică acțiunea sa prin interpretarea greșită a expresiei formulată în planul parental “Părinții vor ține cont de dorința minorei și de interesul superior al acesteia” încălcând art. 6 din Hotărârea Civilă nr. 5779/2018 din data de 06.06.2019, precum și articolul 18, alin. (3) din Legea nr. 272/2004, pag.78; • D.9. Tot începând cu data de 18.01.2019, pârâta alienează copilul de mediul acestuia de la grădiniță, inițial amenințând personalul grădiniței printr-o Adresă și încercând să

Pagina 46 din 499 inducă în eroare cu privire la programul de vizitare cu tatăl, astfel încât să determine neaplicarea acestuia. Ulterior, pârâta a retras copilul de la grădiniță, pag. 82; • D.13 e) Copilul respinge tatăl folosind argumentele cu care a fost manipulată de bunicul matern, privind vânzarea casei verișorilor, pag. 94 iar motivul de refuz este prezentat la secțiune D.13 d) Bunicul manipulează copilul, prezentând acestuia informații din procesele judiciare dintre părinți, interpretându-le în mod subiectiv și ignorând faptul că un copil de 6 ani nu are capacitatea de a înțelege și de a internaliza astfel de concepte. Copilul suferă de faptul că, în percepția ei, verișorii „Flavia și Patrick” nu mai au o casa din cauza subsemnatului, pag. 93 • D.14. În cursul serii din data 04.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizita al tatălui. Pârâta este plecată cu concubinul în Germania și bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, pag. 95; • F.1. Pârâta impune un model de relaționare nefiresc, declanșând o „dinamică triunghiulară disfuncțională” în contextul familial al copilului. Concubinul acționează ca o barieră în relația tată-fiică, iar pârâta încurajează copilul să părăsească, casa tatălui ei în timp ce se afla în vizită la acest, pag. 117 • H.2. Concubinul pune, încă de la început, sub semnul întrebării relația dintre copil și tată, fiind deranjat de faptul că părinții relaționează în interesul copilului lor, pag. 186 • H.7. Concubinul pârâtei continuă conduita de alienare, amenințând relațiile dintre tată și fiică, încercând să mă îndepărteze de aceasta. După ce a mutat copilul în locuința sa, acesta nu îmi permite să mă apropii de casa în care locuiește copilul, acționând ca o barieră între tată și copil, pag. 198 • H.9 b) În cadrul programului de consiliere, menit să ajute relațiile familiale ale copilului, concubinul pârâtei își exprimă dezacordul în ceea ce privește întâlnirile copilului cu tatăl, pag. 205 • H.9 c) Conform concluziilor expertului psiholog, intervenția concubinului pârâtei a avut efecte negative asupra relațiilor familiale ale copilului, pag. 206 • H.9 d) Concubinul pârâtei se impune și în procedura de executare silită a planului parental, unde acționează în locul pârâtei, pag. 206 • J.3. În data de 28.02.2019 bunicul încearcă să blocheze accesul la fiica mea, fiind de negăsit la domiciliul minorei în timpul programului de vizită al subsemnatului. Acesta îmi comunică telefonic că va ramane cu copilul în parcul din Dumbrăvița. Când ajung la fiica mea, bunicul încearcă să plece din parc înainte să o pot lua pe Sophia, pag. 257 • J.3 a) Sophia se află în parc împreună cu prietena ei Alicia și mama acesteia, pârâta și bunicul matern. Bunica Sophiei justifică conduită alienatoare ca fiind consecința deciziei subsemnatului, care sunt responsabil deoarece aș fi ales drumul cu “procese judiciare”, pag. 257 • J.3 b) Când ajung în parcul din Dumbrăvița, bunicul încearcă să plece cu minora cu mașina, astfel încât să mă împiedice să mă întâlnesc cu fiica mea. Bunicul exercită o autoritate nefirească față de Sophia, pe care o folosește pentru a priva copilul de relația cu tatăl acestuia, pag. 260 • J.3 d) Bunicul încearcă să blocheze relația copilului cu tatăl acestuia, motiv pentru care induce în eroare copilul, în mod intenționat, pag. 265 • J.5. În data de 18.03.2019 pârâta refuză să lase copilul la tatăl acestuia, încălcând planul parental. Concubinul este deranjat din motivul pentru care încerc să o vizitez pe fiica mea, care afla în casa acestuia, pag. 267

Pagina 47 din 499 • J.11. În data de 22.04.2019 am mers, conform programului de vizitare, să mă întâlnesc cu copilul meu. Am reușit să o văd pe Sophia, să vorbesc și să mă joc cu ea și prietenii ei, până când întâlnirea ne-a fost întreruptă de un străin, la cererea pârâtei, care i-a spus să ducă copilul în casă pentru a nu se vedea cu mine. După câteva minute ajunge concubinul, care într-un mod impulsiv și agresiv îmi spune să plec: „Du-te de-aicea!”, pag. 276 • J.17. În data de 05.06.2019 - ora 17:00, pârâta refuză să ducă la îndeplinire programul de relații personale cu minora. Domnul Ioska, care taie iarba la casa în care locuiește fiica mea, ne spune că nu este nimeni acasă. Sophia este supărată, nu vrea să se joace cu prietenele vecine de pe strada, și rămâne singura în casă. (anexa 23, pag. 1542), pag. 295 • M.6. Manipulare: Pârâta creează un mediu propice manipulării copilului, cu scopul izolării și îndepărtării acestuia de tatăl său, pag. 353 • M.7. Manipulare: Destabilizarea copilului prin exercitarea de presiuni emoționale nefirești din partea persoanelor de referință pentru copil, cu rezultatul inducerii unei traume copilului. Evenimentele din data de 14.03.2019, pag. 355 2) interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ • D.9. Tot începând cu data de 18.01.2019, pârâta alienează copilul de mediul acestuia de la grădiniță, inițial amenințând personalul grădiniței printr-o Adresă și încercând să inducă în eroare cu privire la programul de vizitare cu tatăl, astfel încât să determine neaplicarea acestuia. Ulterior, pârâta a retras copilul de la grădiniță, pag. 82; • J.6. Începând cu data de 08.04.2019, Sophia este retrasă de la grădiniță de către pârâtă, fără consultarea și informarea tatălui, pag. 270 3) impunerea izolării, privare intenţionată ele acces la informaţie • E.3. În luna octombrie 2019 pârâta schimbă domiciliul copilului de la adresa stabilită prin Sentința Civilă nr. 5779/06.06.2018 (localitatea Dumbrăvița, strada Berlin, nr. 23 - 25, et. 1, ap. 9, județul Timiș) la un domiciliu din localitatea Dumbrăvița (în spatele magazinului Kaufland), pe care a încercat să-l țină secret față de tată, manipulând și copilul să ascundă faptul că s-au mutat, pag. 101 • E.1. Din luna Noiembrie 2018 pârâta restrânge substanțial comunicarea cu tatăl, precum și comunicarea dintre tată și copil, cu efecte vătămătoare asupra drepturilor copilului și interesului superior al acestuia. [030], pag. 99 • E.4. În data de 04.01.2019, pârâta mută din nou copilul în mod abuziv la domiciliul concubinului și al soției acestuia, pe care încearcă să-l țină secret față de tată. Pârâta cere fiicei noastre de 5 ani să fie complice pentru a ține secret noua adresă unde locuiește împreuna cu mama ei. Familia pârâtei, inclusiv bunica maternă a Sophiei (Tender Anuța) refuză să-mi comunice informații despre adresa domiciliului minorei, acționând în complicitate cu pârâta pentru a ține ascuns domiciliul Sophiei cu scopul de a îngreuna accesul la fiica mea, pag. 101 • D.2. Prin aceeași adresă din 18.01.2019, pârâta mă anunță că va întrerupe comunicarea cu tatăl minorei precum și că îmi va restricționa accesul la informațiile necesare pentru a contribui la creșterea și educarea fiicei noastre, contrar interesului superior al copilului, pag. 68 • D.17. Din data de 15.02.2019, bunicul întrerupe comunicarea cu tatăl, cu toate că o realiza ca urmare a mandatului primit de la pârâtă pentru gestionarea programului de vizită între copil și tată. Bunicul impune un schimb de informații exclusiv prin SMS-uri, pag. 97 • E.7 d) Din 18 până în 26.08.2019 pârâta lasă copilul în grija bunicilor, care îl duceau cu frecvență zilnică la domiciliul unde locuiesc verișorii Sophiei, Patrick și Flavia, din localitatea Moșnița Nouă, strada Zimand. Pe întreaga perioada, bunicii au împiedicat întâlnirile dintre

Pagina 48 din 499 copil și tată fără a fi găsit acasă și fără a răspunde la telefon. În pofida faptului că le-am trimis numeroase mail-uri și apeluri telefonice, pârâta și concubinul acesteia au refuzat să îmi ofere informații despre fiica mea, fără ca măcar să mă informeze unde era. • , pag. 112 • F.6. Pârâta întrerupe în totalitate comunicarea cu tatăl, referitor la creșterea și educarea copilului, fapt ce contravine interesului superior al copilului, pag. 130 • F.8. În perioada februarie - martie 2019 pârâta refuză consultarea și dialogul pentru înscrierea minorei la școală, pag. 134 • F.9. În perioada 17.05.2019 - 10.06.2019, pârâta refuză comunicarea cu tatăl în vederea eliberării unui pașaport pentru Sophia, pag. 135 • F.11. Pârâta refuză prima încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirile din 21.02.2019 și 06.03.2019, stabilite de către mediator, pag. 136 • F.12. Pârâta refuză a doua încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirile din 14.06.2019 și 16.07.2019, pag. 137 • F.13. Pârâta refuză a treia încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirea din data de 20.08.2019, pag. 138 • F.15 b) În perioada 18.03 - 23.03.2019 pârâta blochează comunicarea în interesul fiicei noastre, obstrucționând programul de vizitare al copilului cu tatăl. Profită de trimiterea de e-mailuri neconcludente in interesul minorei pentru a provoca și alimenta conflictul, blocând în continuare relația tată-, pag. 143 • F.15 d) În perioada 30.04 - 01.05.2019 pârâta continuă să îngreuneze și să limiteze comunicarea în interesul copilului. Refuză să clarifice aspecte importante referitoare la viața fiicei noastre, pag. 149 • F.15 e) În data de 21.05.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde. Aceasta refuză să abordăm subiecte importante privind creșterea și educația fiicei noastre, pag,. 150 • F.15 f) În data 29.05.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde. Pârâta refuză să-mi ofere informațiile necesare pentru a mă întâlni cu fiica noastră în timpul programului de vizită, pag. 150 • F.15 g) În data de 22.06.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde, pag. 151 • F.15 h) În data de 25.06.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde, pag. 152 • F.15 k) În perioada 27.07-01.08.2019 am încercat din nou să comunic cu pârâta, iar aceasta răspunde dar o face doar pentru a mă acuza din nou și pentru a relua subiectul privind problemele din perioada căsătoriei, ignorând din nou necesitățile copilului, pag. 152 • F.15 l) În perioada 20-21.08.2019 am încercat din nou să comunic cu pârâta, iar aceasta răspunde dar o face doar pentru a mă acuza din nou și pentru a relua subiectul privind problemele din perioada căsătoriei, ignorând din nou necesitățile copilului, pag. 160 • F.15 m) În data 07.09.2019 încerc din nou să comunic cu pârâta, dar acest lucru este imposibil datorită refuzului acesteia de a răspunde, pag. 166 • F.15 n) În perioada 20-24.12.2019 pârâta menține o atitudine conflictuală prin evitarea luării deciziilor recomandate de DGASPC, decizii care vizează îmbunătățirea relațiilor disfuncționale Mamă - Fiică - Tată, pag. 166 • F.15 o) În perioada 29 - 31.10.2019 pârâta răspunde în mod evaziv referitor la modalitățile pe care le propune pentru a desfășura programul de vizită, fapt ce conduce la blocarea acestuia, pag. 168

Pagina 49 din 499 • F.15 p) În perioada 14 - 24.02.2020 pârâta refuză să comunice tatălui informații cu privire la starea de sănătate a fiicei noastre, precum și informații cu privire la persoanele care au grijă de aceasta, pag. 170 • F.15 q) În perioada 29.04. – 05.05.2020 cer pârâtei informații privind educația și sănătatea fiicei noastre, iar pârâta refuză să răspundă inițial, iar ulterior o face doar pentru a-mi aduce acuzații și reproșuri, fără legătură cu Sophia și interesul superior al copilului, pag. 175 • H.9 e) Concubinul pârâtei o înlocuiește pe pârâtă și în ceea ce privește gestionarea situației educaționale a copilului, pag. 210 A.6. Violență prin deprivare (Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice) Conform Hotărârii Guvernului nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violență asupra copilului și de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenție multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state (Anexa 1 la HG), în cadrul Capitolului 2, Secţiunii 2 indice 1, Subsecţiunii 2 (Violenţa în familie) este definită noţiunea de „violenţă în familie” referitoare la violenţa îndreptată împotriva oricărui membru al familiei, raportat la noțiunea de „violenţă domestică”, care se referă la violenţa dintre parteneri. Se prevede faptul că „conceptul de violență domestică este inclus în conceptul de violență în familie, care cuprinde atât violența dintre parteneri, fie ei soți (sau foști soți) sau concubini, cât şi violența asupra copiilor, persoanelor vârstnice sau altor rude din familie” O formă specifică a violenţei în familie o reprezintă violenţa prin deprivare/neglijare (litera d), care „reprezintă forma non fizică a violenței și se manifestă prin incapacitatea sau refuzul agresorului de acordare a celor necesare persoanei pentru toate aspectele vieții sale: sănătate, educație, dezvoltare emoțională, nutriție, adăpost, siguranța vieții - În contextul în care familia sau îngrijitorul legal are acces la resursele necesare. Include nesupravegherea și lipsa protecției/ ajutorului persoanei în fața pericolului, lipsirea de libertate, abandonul de familie, nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului, alungarea de la domiciliu". Astfel, nerespectarea măsurilor privind încredințarea copilului este o formă de violenţă prin deprivare, realizată de pârâta faţă de fiica noastră, prin deprivarea Sophiei de relaţia cu tatăl acesteia. Pârâtei îi revine obligația de a asigura fiicei noastre posibilitatea de a avea o relație normală, pozitivă cu tatăl acesteia, obligație pe care a încălcat-o în mod repetat, cu intenție. Conduita acesteia a fost contrară obligațiilor ce îi revin, deoarece acțiunile sale sunt menite să mă alieneze față de fiica mea. Conform dispozițiilor Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenţei domestice, articolul 1, alin. (1) „Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecțiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional." Promovarea şi protecţia drepturilor victimelor violenței domestice și familiale se realizează de către Statul român, conform autorităţilor competente (conform art. 1, alin. (2) şi (3)), în baza unei politici integrate de ocrotire şi sprijinire a familiei.

Pagina 50 din 499 Conform art. 2 din aceeaşi lege: „Protecţia şi promovarea drepturilor victimelor violenţei domestice se realizează în conformitate cu următoarele principii: a)principiul legalităţii, b)principiul respectării demnităţii umane, c)principiul prevenirii săvârșirii actelor de violenţă domestică, d)principiul celerității, e)principiul parteneriatului, f)principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbați, g)principiul protecției vieţii şi siguranței victimei, h)principiul respectării drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, i)principiul abordării integrate”. În concluzie, violenţa prin deprivare, ca formă a violenţei domestice, manifestată de către pârâtă în relația cu fiica noastră, prin nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului şi neasigurarea unor resurse esenţiale dezvoltării în condiţii normale a minorei (relaţia cu tatăl acesteia), determină dezechilibrul psihologic al minorei şi necesitatea consilierii și expertizării psihologice. Determină, de asemenea, necesitatea remedierii situației prin stoparea conduitei alienatoare a pârâtei și adoptarea unei conduite pozitive, apte să asigure fiicei noastre resursele necesare pentru refacerea relației cu tatăl acesteia și dezvoltarea acestei relații. Deprivarea de un părinte poate apărea și din cauza înstrăinării celuilalt părinte sau din cauza mobbingului familial (parental). În cazul pierderii relației parentale: „Daunele cauzate de pierderea relației parentale depășesc durerea crudă pe care moartea în sine o persoana iubită, mai ales dacă este precedata de agonie” materializandu-se într-un gol constituit din incapacitatea de a se bucura de prezența și de relația cu cei care au ieșit din viața copilului și, prin urmare, în distrugerea a unui sistem de viață, bazat pe afectivitate, pe partajare, pe relația zilnică reconfortant dintre părinte și copil pentru a nu putea face ceea ce ani de zile a făcut, precum și alterarea pe care o astfel de dispariție o produce în mod inevitabil. Convenția cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, prevede la articolul 20 următoarele: 1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul său familial sau care, pentru protejarea intereselor sale, nu poate fi lăsat în acest mediu are dreptul la protecţie şi asistenţă speciale din partea statului. 2. Statele părţi, în conformitate cu legislaţia lor naţională, vor asigura protecţie alternativă pentru un astfel de copil. 3. Această protecţie poate include, mai ales, plasamentul familial, likafalah din dreptul islamic, adopţia sau, în caz de necesitate, plasarea în instituţii corespunzătoare de îngrijire a copiilor. În alegerea uneia dintre aceste soluţii este necesar să se ţină seama în mod corespunzător de necesitatea unei anumite continuităţi în educarea copilului, precum şi de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică. Părinții nu ar trebui să uite niciodată că parentalitatea nu este echivalent numai cu generarea și procrearea copiilor, ci impune să aibă o planificare generativă sau să prevadă și să dezvolte comportamentele posibile care trebuie menținute chiar și în caz de criză sau rupere a cuplului de soți sau coabitanți, astfel încât să le permită copiilor și lor înșiși noi perspective. Interesul minorului (în sensul dreptului acestuia la părinți) nu este în niciun caz divizibil de interesul (dreptul și datoria) părinților. Cele două nu sunt independente una de cealaltă, ci sunt interdependente unul de celălalt, iar drepturile trebuie protejate, ambele.