Pagina 301 din 499 autoturism, în care se aflau pârâta și concubinul acesteia. I-am întrebat dacă Sophia este acolo, dar nu am primit niciun răspuns. În timp ce încercam să vorbesc cu aceștia, la ușă a ieșit Sophia (anexa 23, pag. 1563, prima poza), căreia pârâta i-a făcut semn cu mâna să între înapoi în casă astfel pentru a nu intra legătura cu tatăl său. După ce a ieșit cu mașina din curte, concubinul pârâtei, domnul Albert Bruno Christian a coborât din mașină și a venit la mine cu o atitudine nervoasă, astfel cum reiese din înregistrarea din 26.08.2019, ora 10:23179 , și m-ă întrebat „Pot să știu și eu ce faci aici”? „Aici”, astfel cum se referă concubinul pârâtei este domiciliul pârâtei și al fiicei mele, ca urmare a faptului că acest domiciliu a fost schimbat, în mod nelegal, de către pârâta, fără acordul subsemnatului și fără autorizarea instanței de tutelă. Starea de nervozitate a concubinului pârâtei este cu atât mai neavenită cu cât subsemnatul nu am fost consultat și nici măcar informat, timp de 2 luni de zile, de faptul că fiica mea a fost mutată la imobilul pe care acesta îl deține cu soția lui. Dacă s-ar fi respectat dispozițiile Sentinței Civile de stabilire a Planului parental, precum și dispozițiile legale referitoare la locuința copilului și autoritatea părintească, subsemnatul nu aș fi mers niciodată la imobilul concubinului, iar acesta nu avea de ce să fie nervos sau deranjat. Întreaga situație a fost creată de către pârâta și concubinul acesteia, motiv pentru care orice stare de nervozitate se datorează acțiunilor lor. Faptul că încerc să iau legătura cu fiica mea, să o văd și să vorbesc cu aceasta sunt evenimente normale în relația dintre tată și fiică, iar reacția pârâtei și a celorlalte persoane alienatoare este complet disproporționată și evident orientată către alienarea subsemnatului, prin blocarea relației și crearea percepției că sunt un personaj negativ, căruia îi este asociat conflictul și starea de frică și stres pe care o are Sophia la întâlnirile le care lucrurile sunt tratate ca la evenimentul din data de 26.08.2019. Cu această ocazie, am răspuns concubinului pârâtei că am venit să o văd pe fiica mea, la care acesta mi-a răspuns că dacă vreau să vin acolo, trebuie să îi sun înainte, după care mi-a spus să plec. În acest mod, concubinul pârâtei, o persoană care nu are niciun fel de calitate de a gestiona viața fiicei mele, impune bariere în relația mea cu fiica mea, precum este cea de mai sus. Conform Planului parental, stabilit prin hotărâre judecătorească, Sophia are domiciliul la domiciliul bunicilor ei, unde subsemnatul pot merge să o vizitez și de unde o pot lua în programul de vizitare. În mod abuziv, domiciliul acesteia a fost schimbat la imobilul concubinului pârâtei, care apoi impune diferite restricții pentru accesul la fiica mea. Subliniez faptul că această situație este creată de către pârâta și de către concubinul acesteia, precum și faptul că ea contravine Planului parental și dispozițiilor legale incidente privind locuința copilului și schimbarea domiciliului. Ulterior, concubinul pârâtei a revenit la mașină, iar cei doi au plecat, oprindu-se în fața domnului Bot Vasile, martorul, pe care l-au întrebat dacă dumnealui este martorul și i-au spus că vor merge la poliție, probabil pentru a-l intimida pe acesta. Am fost însoțit de domnul Bot Vasile, ale cărui date de identificare sunt prezentate în Procesul verbal (anexa 23, pag. 1562 - 1565), în calitate de martor. J.19 l) În data 29.08.2019 Concubinul obstrucționează încercările subsemnatului de a vizita copilul. Concubinul merge înapoi în casă să verifice dacă fiica mea își va exprimă dorința de a mă vedea „Mă duc să văd dacă vrea să te vadă!”, și nu mai apare. Procesul Verbal de constatare din data de 29.08.2019 ora 19:49 (anexa 23, pag.1566 -1567) La trei zile după ultimul eveniment, am mers din nou la domiciliul pârâtei, pentru a o vedea și pentru a vorbi cu fiica mea, am mers la ușa imobilului și am sunat la interfon. După aproximativ 1 minut a 179 REC140 - 26.08.2019 - ORA 10.23 - VIDEO - CONCUBIN - TATA - MAMA - MARTOR - SOPHIA [durata 02.55]
Pagina 302 din 499 venit la ușă concubinul pârâtei, iar la cererea mea de a o vedea pe fiica mea mi-a spus că se duce să vadă dacă Sophia vrea să mă vadă. după care a închis ușa imobilului și nu a mai apărut. Am așteptat câteva minute, dar pentru că nu a revenit la ușă, am sunat din nou, dar nu a mai venit nimeni la ușă. După încă alte câteva minute, văzând că nu mai vine nimeni la ușă, am plecat acasă. La fel ca în situația anterioară, concubinul pârâtei creează o barieră în relația cu fiica mea, blocandumi accesul la aceasta, întâi prin faptul că mediază conversația cu fiica mea, care putea să vină la ușă și să îmi spună dacă vrea să vorbească cu mine sau nu, iar apoi prin faptul că ignoră cererea mea, cu toate că singurul motiv pentru care este necesar să formulez această cerere față de dumnealui, este pentru că acesta a fost interpus în relația cu fiica mea. Am fost însoțit de domnul Bot Vasile, ale cărui date de identificare sunt prezentate în Procesul verbal (anexa 25, pag.1566 -1567), în calitate de martor. J.19 m) În data 30.08.2019, pârâta și concubinul acesteia descurajează interacțiunea Tată - copil, inducând copilului un comportament de respingere față de tată. - Procesul-verbal de constatare din 30.08.2019 ora 22:54 (anexa 23, pag.1568 -1569) În ziua următoare, la ora 22:54, l-am dus acasă pe domnul Bot Vasile, care mă însoțește în calitate de martor în situațiile în care încerc să vorbesc sau să o văd pe fiica mea, astfel încât să avem o relatare obiectivă a evenimentelor, iar pe drum ne-am oprit la magazinul de pe Strada Petofi Sandor, nr. 117, din Dumbrăvița. Acolo ne-am întâlnit întâmplător cu Sophia, pârâta și concubinul acesteia, moment în care am încercat să o salut pe Sophia și să vorbesc cu ea. Am încercat să comunic și cu pârâta, dar aceasta și concubinul acesteia m-au ignorat. Sophia a întors capul să mă vadă, însă pârâta și concubinul nu s-au oprit pentru a favoriza interacțiunea dintre subsemnatul și minora, transmițându-i copilului un exemplu de refuz față de subsemnatul, și determinând-o pe minoră să copieze atitudinea lor de respingere, prin metoda “Copiii învață ceea ce trăiesc180”. Am fost însoțit de domnul Bot Vasile, ale cărui date de identificare sunt prezentate în Procesul verbal (anexa 23, pag.1568 -1569), în calitate de martor. J.19 n) În data 02.09.2019 pârâta împiedică relațiile personale dintre copil tatăl acestuia. Procesul-verbal de constatare din data de 02.09.2019 ora 19:43 (anexa 23, pag. 1570) În data de 02.09.2019 am mers din nou la imobilul în care stă fiica mea, având în vedere faptul că încercările repetate de a vorbi cu ea au fost blocate de către pârâtă, de către concubinul acesteia și de către tatăl acesteia, dar nu am găsit pe nimeni acasă sau dacă era cineva acasă, nu a răspuns la interfon. Am fost însoțit de domnul Bot Vasile, ale cărui date de identificare sunt prezentate în Procesul verbal (anexa 23, pag.1570), în calitate de martor., în calitate de martor. J.19 p) În data 06.09.2019 pârâta împiedică relațiile personale dintre copil și tatăl acestuia. Procesul-verbal de constatare din data de 06.09.2019 ora 19:43 (anexa 23, pag.1571 -1572) În data de 06.09.2019, la ora 19:43, am mers din nou la imobilul unde stă fiica mea, dar nu am găsit pe nimeni. Am fost însoțit de domnul Bot Vasile, ale cărui date de identificare sunt prezentate în Procesul verbal (anexa 23, pag.1571 -1572), în calitate de martor., în calitate de martor. 180 Dorothy Law Nolte, COPIII ÎNVAȚĂ CEEA CE TRĂIESC, Educația care insuflă valori, București, Humanitas 2008
Pagina 303 din 499 J.19 q) În data 16.09.2019 pârâta împiedică relațiile personale dintre copil și tatăl acestuia. Procesul-verbal de constatare din data de 16.09.2019 ora 17:37 (anexa 23, pag.1573) În data de 16.09.2019, am încercat să comunic din nou cu fiica mea, motiv pentru care am mers la imobilul unde aceasta a fost mutată de către pârâta, dar deși am sunat de mai multe ori la interfon, nu a răspuns nimeni. Am fost însoțit de domnul Bot Vasile, ale cărui date de identificare sunt prezentate în Procesul verbal (anexa 23, pag.1573), în calitate de martor., în calitate de martor.
Pagina 304 din 499 K. PÂRÂTA PRIVEAZĂ COPILUL DE RELAȚIA CU TATĂL ACESTUIA, ÎMPIEDICÂND ÎN MOD REPETAT ACCESUL TATĂLUI LA COPIL, INCLUSIV ÎN FAZA DE EXECUTARE SILITĂ A PLANULUI PARENTAL Ca urmare a numeroaselor blocaje din partea pârâtei, în ceea ce privește programul de vizitare al Sophiei cu tatăl acesteia, am fost nevoit să pun în executare hotărârea judecătorească de stabilire a planului parental, astfel încât situația să fie constatată și soluționată în procesele judiciare aferente acesteia. Cu toate acestea, pârâta a continuat să obstrucționeze programul de vizitare chiar și în timpul executării silite, astfel cum reiese din Procesele verbale încheiate de către executorul judecătoresc , în cadrul acestei proceduri. Doar la al treilea convocare din 07.06.2019 executorul a putut constata refuzul minorei intocmind procesul verbal (anexa 22, pag. 1457 - 1458), iar din urmă aceasta, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a sesizat instanţa pentru a dispune un program de consiliere psihologică potrivit art. 913 alin. 1 şi 2 C.pr.civ. prin dosarul 16826/325/2019. Determinarea paratei de a împiedica accesul la copil din partea subsemnatului a continuat inclusiv în instanță de judecată, pârâta a încercat sa suspenda acest demers judiciar prin intermediul contestatie care face obiect al dosarului 12797/325/2019, și în cadrul litigiului ce a făcut obiectul dosarului 16826/325/2019, în care a fost dispus programul de consiliere psihologică asupra minorei, precum și asupra părinților acesteia, poziția procesuală a pârâtei a fost de „a nu se opune” demersului inițiat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, iar nu de a solicita admiterea cererii acestei instituții. Precizez faptul că am ajuns în această situație atât datorită conduitei de alienare din partea pârâtei și a persoanelor apropiate acesteia, precum și datorită faptului că pârâta refuză orice metodă de comunicare cu privire la fiica noastră, inclusiv medierea pe care am propus-o în numeroase rânduri, astfel cum am descris la secțiunea F.10. Pârâta refuză medierea în vederea luării deciziilor majore în interesul minorei. Am inițiat trei proceduri de mediere, însă toate au eșuat datorită refuzului pârâtei de a se prezenta la invitațiile mediatorului din prezenta cerere de chemare în judecată. Cu toate că Raportul de consiliere psihologică, din care reies aceste concluzii și recomandări, se afla în posesia pârâtei încă din luna iunie (data finalizării programului), aceasta nu a întreprins niciun demers pentru urmarea recomandărilor respective. Mai mult decât atât, a păstrat ascunse aceste informații față de subsemnatul. K.1. În data de 16.05.2019, conform înțelegerii cu pârâta prin reprezentantul convențional al acesteia (avocat), m-am deplasat cu executorul judecătoresc BEJ Iliescu Alexandru la domiciliul unde locuiește minora, iar pârâta nu s-a prezentat, motivând că nu am avut dreptul la programul de vizitare în ziua respectivă În data 16.05.2019 ne-am deplasat la data și ora stabilită de comun acord cu reprezentantul convențional (avocat) al pârâtei, la domiciliul minorei, pentru a fi pus în executare programul de vizitare. Reprezentantul pârâtei ne-a comunicat faptul că, conform programului de vizită, în ziua respectivă tatăl nu are dreptul la programul de vizitare, solicitând refacerea convocării. Versiunea reprezentantului pârâtei este greșită, iar conduită pârâtei dovedește rea-credință, atât timp cât ora și data au fost stabilite de comun acord cu aceasta, prin reprezentant. Ca urmare a faptului că pârâta, prin reprezentantul convențional, a refuzat să pună în executare voit programul de vizitare, a fost imposibilă preluarea Sophiei. Această situație reiese din procesul-verbal întocmit în data de 16.05.2019 de Executorul Judecătoresc Iliescu Alexandru (anexa 22, pag. 1451 - 1452):
Pagina 305 din 499 ➢ Procesul-verbal din 16.05.2019 "Având în vedere somaţia din 10.05.2019, prin care s-a pus în vedere părților că la ora 14:00, ne vom prezenta pentru a fi luat minorul, la solicitarea Av. Cuc reprezentantul debitoarei, solicită amânarea executării silite pentru ora 16:00, cu acordul creditorului s-a amânat executarea silită pentru această oră. Ne-am deplasat la adresa la ora stabilită și am găsit prezent pe DI. Av. Cuc, care ne comunică că este săptămâna 3 a lunii mai şi programul de vizită cf. art. 6 pct. 4 din titlul executoriu, zilele de vizită sunt zilele de miercuri și vineri şi că solicită refacerea convocării la o data ulterioară în conformitate cu titlul executoriu, solicită creditorului, prezent să își exprime punctul de vedere cu privire la această solicitare. Creditorul ne comunica că, interpretarea domnului avocat este incorectă, azi 16.05.2019, ziua de joi fiind a doua săptămână integrală a lunii mai, zi în care am dreptul la program de vizită cu fică-mea conform art. 6 pct. 5 din titlul executoriu, mai mult debitoarea a fost informată despre executare si a cerut modificarea de la ora 14:00 la ora 16:00, prin avocatul său, nu a comunicat nici un detaliu sau informație referitoare la ziua de azi cum că nu ar fi ziua creditorului de vizită. Cf . art. 909 alin. 2 C. proc. civ, legea nu face nici o referire prin care mama si copilul vor fi convocați de către executor in timpul programului de vizita conform hotărâri, data si ora a fost stabilita împreună cu Av. Cuc, care ştia dinainte că executarea silită nu putea avea loc. La întrebarea creditorului unde este copilul, Av. Cuc a răspuns că nu ştie și nu are mandat să răspundă la această întrebare. La întrebarea cu cine este copilul primește același răspuns, Av. Cuc ne comunică că, contrar susținerilor creditorului primul week-end din lună a fost în data de 03.05.2019. Creditorul ne comunică că executarea silită se va amâna la o dată ulterioara. La data prezentării noastre, nu s-a stat de vorbă cu minora sau cu debitoarea Tender Carmen. Nu au fost prezente la locul încheierii procesului-verbal (pe stradă în dreptul imobilului de pe Gh. Doja, nr. 6). Reprezentantul - D.G.A.S.P.C. nu are obiecţiuni”. K.2. În data de 28.05.2019 m-am deplasat cu executorul judecătoresc la grădinița Sophiei, iar secretara instituției ne comunică faptul că minora nu a mai fost adusă de către pârâtă la grădiniță de la începutul lunii aprilie 2019 • În data 28.05.2019, ne-am prezentat la grădinița unde este înscrisă minora, pentru a o lua de la grădiniță conform planului parental, iar doamna Sporea Larisa, secretară la instituția respectivă, ne permite accesul și ne comunică faptul că Sophia nu mai frecventează grădinița de la începutul lunii aprilie 2018, deși nu a fost retrasă oficial, ci doar printr-un email li s-a comunicat, de către mama Sophiei, faptul că pentru o perioadă de timp Sophia nu va mai frecventă grădinița. Prin urmare, a fost imposibilă preluarea Sophiei, conform planului parental. Această situație reiese din procesul-verbal întocmit în data de 28.05.2019 de Executorul Judecătoresc Iliescu Alexandru (anexa 22, pag. 1455): ➢ Procesul-verbal din 28.05.2019: "Am găsit prezentă pe D-na Sporea Larisa, secretară la Wendy Kids (locul unde minora frecventa grădiniţa), ne permite accesul și ne comunică că minora nu mai frecventează grădiniţa de la începutul lunii aprilie 2018, nu a fost retrasă în mod oficial, ci s-a transmis pe e-mail o adresă prin care anunţă că o perioadă nu va frecventa grădiniţa”. K.3. În data de 07.06.2019, pârâta se prezintă la a treia întâlnire organizată în cadrul procedurii de executare silită, însă minora refuză să vină cu subsemnatul. Concubinul insistă să participe la executare silita • În data 07.06.2019 ne-am prezentat la domiciliul pârâtei, unde am găsit prezenți pe contestatoare și avocatul acesteia, care ne-au comunicat că nu se opun programului de vizitare. Sophia a spus că refuză să vină cu subsemnatul, conform programului de vizitare. Această situație reiese din procesul-verbal întocmit în data de 07.06.2019 de Executorul Judecatoresc Iliescu Alexandru (anexa 22, pag. 1458): ➢ Procesul-verbal din 07.06.2019: "Am găsit prezentă pe D-na Tender Carmen, asistată de Av. Burz Avram Ciprian. D-na Tender ne comunică că nu se opune și nici nu s-a opus ca
Pagina 306 din 499 tatăl/creditor Pronk Christian să viziteze copilul. Minora prezentă, la solicitarea creditorului, spune că refuză să vină cu el. La solicitarea Av. Burz și D-na Tender, este trecut ca martor DI. Albert Bruno Christian, care semnează şi el prezentul proces-verbal. D-na Tender spune minorei dacă dorește să meargă în parc sau în week-end cu creditorul, dar minora refuză. Creditorul doreşte să se consemneze că, conform procedurii trebuia să vină mama, copilul, asistate de avocat și de fapt a venit şi DI. Albert Bruno Christian , copilul nu a fost stresat și nu s-au făcut presiuni asupra lui şi nici nu a fost bruscat. Nu sunt obiectiuni. Nu s-au făcut presiuni asupra minorei. K.4. În data de 06.02.2020 pârâta refuză să se prezinte la sediul executorului judecătoresc, cu toate că a fost somată pentru punerea în executare a planului parental. Pârâta prezintă executorului o serie de pretexte cu care justifică faptul că nu trebuie să se prezinte cu minora În data de 30.01.2020, pârâta a fost somată de executorul judecătoresc (anexa 22, pag. 1472) pentru a se prezenta în data 06.02.2020 la locația indicată de executor în vederea reluării executării silite, potrivit art. 911 din Codul de procedură civilă. Pârâta nu s-a prezentat nici de data aceasta la somația executorului judecătoresc, demonstrând că nu are intenția de a respecta procedurile legale în vigoare și că încearcă în orice mod să scape de îndeplinirea obligațiilor pe care le are în calitate de părinte, justificând că “NU POATE SĂ SE PREZINTE CU MINORA” pentru că: 1. „minora nu doreşte să vină pentru a-l vedea pe tatăl său şi refuză să meargă cu acesta în cadrul programului de vizită”. Acest motiv este absurd, deoarece pârâta s-ar fi putut prezenta, respectând prevederile legale și l-ar fi putut lăsa pe executorul judecătoresc să constate refuzul minorei, conform prevederilor art. 913 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, pârâta încearcă să-l forțeze pe executorul judecătoresc să creadă afirmațiile sale, deși a arătat că minte în mai multe ocazii legate de gestionarea copilului. 2. „și dacă şi-ar dori miniora să vină sentința nu prevede deplasarea sediul Executorului Judecătoresc”, afirmație falsă raportat la prevederile art. 910, alin. (2) din Codul de procedură civilă, care prevede faptul că “în aceste cazuri, executorul judecătoresc va trimite părintelui sau persoanei la care se află minorul încheierea de încuviinţare a executării împreună cu o somaţie în care îi va comunica acestuia data la care să se prezinte împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluării acestuia de către creditor, sau, după caz, îi va pune în vedere să permită celuilalt părinte să îşi exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu.” 3. „reiterez că subsemnata am încurajat tot timpul ca minora să meargă şi să aibă legături cu tatăl său, fapt ce aţi constatat și Dvs prin proces verbal, respectiv că nu mă opun executarii sentintei.” Din nou, pârâta dovedește că nu este coerentă cu afirmațiile sale anterioare, deoarece tocmai prin refuzul de a da curs solicitării executorului judecătoresc, “prin neprezentare”, dovedește că se opune la executare, raportat la prevederile art. 912 din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește presupusa încurajare a minorei de a relaționa cu tatăl acesteia, reiese din argumentele prezentate în cadrul cererii de chemare în judecată faptul că acest aspect este nereal. 4. “Aşadar, având în vedere toate cele de mai sus, nu vedem rostul acestei executări care pornită oricum abuziv, în condiţiile în care eu nu m-am opus executării sentinței.” Executarea silită nu este abuzivă, atât timp cât este desfășurată conform prevederilor legale. De asemenea, dosarul execuțional a făcut obiectul controlului de legalitate, fiind analizat de către Judecătoria Timișoara în dosarul 12797/325/2019, ca urmare a contestației la executare formulate de către pârâtă/debitoare. Instanța de judecată a stabilit faptul că
Pagina 307 din 499 executarea silită s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, în condițiile în care debitoarea a invocat argumentul presupusei executări voluntare, ce ar elimina necesitatea executării silite. Informațiile prezentate anterior au fost comunicate executorului judecătoresc de către pârâtă prin emailul din data de 06.02.2020 ora 7:36, cu doar câteva ore înainte să fi trebuit să se prezinte pentru a da curs somației executorului judecătoresc, potrivit prevederilor art. 911 din Codul de procedură civilă. (anexa 22, pag. 1471) pe care redam mai jos: ➢ “Bună ziua domnule Executor Iliescu, Vă scriu în numele doamnei TENDER TEODORA CARMEN. am primit convocarea la birou Dvs. însă nu ne putem prezenta cu minora, din următoarele motive: 1. În primul rând, minora nu doreşte să vină pentru a-l vedea pe tatăl său şi refuză să meargă cu acesta în cadrul programului de vizită, fapt constat şi de Dvs. prin procesele verbale întocmite la domiciliul subsemnatei, astfel că la acest moment situaţia este neschimbată; 2. În al doilea rând, și dacă şi-ar dori miniora să vină sentința nu prevede deplasarea sediul Executorului Judecătoresc; 3. În al treilea rând, reiterez că subsemnata am încurajat tot timpul că minora să meargă şi să aibă legături cu tatăl său, fapt ce aţi constatat și Dvs prin proces verbal, respectiv că nu mă opun executarii sentintei; 4. În al patrulea rând, creditorul o vizitează zilnic pe minoră la şcoală şi, din discuţiile cu educatoarea, acesta ne relatează că minora îi spune încontinuu să plece (aici creditorul poate ști mai multe). Creditorul a depus la dosarele în care ne judecăm sute de ore de înregistrări audio și video, ceea ce arată că în realitate acesta nu a făcut în cadrul programului de vizită decât să o filmeze pe minoră și nici decum să se joace cu ea, astfel că este nomnal ca minora să nu manifeste interes să meargă cu creditorul. în condiţiile în care creditorul doar se comportă ca un "cameraman profesionist” şi nu ca un tată adevărat; Aşadar, având în vedere toate cele de mai sus, nu vedem rostul acestei executări care pornită oricum abuziv, în condiţiile în care eu nu m-am opus executării sentinței. Pentru întrebări sau nelămuriri va stam în continuare cu plăcere la dispoziție. Cu stimă, Av. Cornel Marius CUC Avocat Partener Societate Civilă Profesională de Avocatura Sabou, Burz & Cuc Timișoara, str. Paul Chinezu nr.6 E-mail: cornel.cucQsbc-lawoffice.ro RO: 24738820 Fax: 0040356.113.290 Tel: 0040723.369.379” Procesul-verbal întocmit în data 07.06.2019 de Executorului Judecatoresc Iliescu Alexandru (anexa 22, pag. 1457 - 1458) ➢ “…Ne-am deplasat în localitatea Timișoara, Str. G. Coșbuc, nr. 1, Jud. Timis. Avand în vedere adresa din 30.01.2020, în aceeași dată comunicată părților, prin care la solicitarea creditorului au fost invitați sa se prezinte cu minora, în data de 06.06.2020 am primit o adresa pe e-mail de la debitoarea, prin care ni se aduce la cunoștință că minora refuză să meargă la tatal în cadrul programul de vizita, iar mama ne se opune executarii silite. Am constatat ca la data și ora încheierii prezentul procesului verbal, la adresa comunicata nu sa prezentat nici mama nici minora. Anexam adresa primită prin email. Prezentul proces-verbal s-a întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 679. C.proc.civ., în 3 exemplare, dintre care unul pentru dosar, unul pentru creditor și unul pentru debitor.” În urma celor prezentate anterior, pârâta demonstrează că se opune în mod obsesiv pentru a obstrucționa programul de vizitare al copilului cu tatăl acestuia, inclusiv în cadrul procedurii de executare silită.
Pagina 308 din 499 Pârâta nu ia în considerare rolul executorului judecătoresc de a “constata unele stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă” potrivit art. 7, alin. (f) din legea 188/2000 și trebuie să înțeleagă că, în calitate de debitor, trebuie să coopereze cu executorul judecătoresc în vederea realizării executării silite. În acest sens, afirmațiile debitorului referitoare la imposibilitatea executării nu pot fi acceptate fără verificări personale ale executorului. În cazul de față, executorul nu a putut constata refuzul minorului, ci este limitat la constatarea refuzului debitorului de a da curs somației, fapt ce constituie opunere la executare, conform art. 912 din Codul de procedură civilă. În acest sens, trebuie avut în vedere rolul executorului judecătoresc, conform dispoziţiilor art. 1, alin. (1) din Legea nr. 188/20 și dispozițiilor art. 623 din Codul de procedura civilă, conform cărora executorul judecătoresc este singurul competent să îndeplinească executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Hotărârea judecătorească nr. 5779/2018 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul 21362/325/2017. De asemenea, conform art. 2, alin. (2) din Legea nr. 188/2000, “Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnătura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege”. În concluzie, toate interpretările pârâtei ce contravin dispozițiilor executorului judecătoresc trebuie înlăturate, în vederea îndeplinirii actelor de executare în mod eficient și cu respectarea deplină a dispozițiilor legale. Cu privire la acest aspect, trebuie să avem în vedere interpretarea abuzivă a pârâtei, comunicată prin reprezentantul convențional, cu privire la programul de vizitare, atât timp cât executorul judecătoresc a informat debitoarea cu privire la data și ora executării, neexistând niciun motiv pentru ca pârâta să nu respecte obligațiile ce îi revin. Comportamentul pârâtei de a nu se prezenta la locurile și în termenele stabilite de executorul judecătoresc nu poate fi interpretat altfel decât ca o opunere la executare cu rea credință, cu încercarea de a obstrucționa executarea silită, atât personal cât și prin comunicarile realizate prin intermediul reprezentantului convențional. Pârâta are dreptul să formuleze contestaţie la executare, dacă consideră că este cazul, iar doar în situația în care instanța de judecată admite contestația sa este obligat executorul judecatoresc să acționeze conform solicitărilor debitorului, aprobate de instanță. În situaţia noastră, însă, actele de executare sunt îndeplinite cu respectarea dispoziţiilor legale şi a titlului executoriu, acestea fiind acte de autoritate publică şi având forţa probantă prevăzută de lege, conform dispoziției legale citate anterior. De altfel, dosarul de executare 17/2019 a făcut obiectul unui control de legalitate, al Judecătoriei Timișoara, ca urmare a contestației la executare formulată de către debitoare și ce a făcut obiectul dosarului 12797/325/2019. Contestația la executare, în conținutul căreia debitoarea a invocat argumente similare celor învederate executorului judecătoresc, a fost respinsă: „potrivit art. 18, alin. (3) din Legea nr. 272/2004 părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte. Deși contestatoarea susține că nu refuză punerea în executare silită a titlului executoriu, instanța nu poate primi apărările acesteia, în condițiile în care este evident că se opune punerii în executare a acestuia, inclusiv prin apărările făcute în prezentul dosar, în care, invocând interesul superior al copilului, pretinde lăsarea fără efecte a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu”.
Pagina 309 din 499 PARTEA 4 – Paragrafe L – M - N L. DEZECHILIBRUL EMOȚIONAL AL MINOREI. RAPOARTE DE SPECIALITATE EFECTUATE DE PSIHOLOGI PRIN CARE SE CONSTATĂ PROBLEMELE PE CARE COPILUL LE ARE CA URMARE A PRIVĂRII DE RELAȚIA CU TATĂL ACESTUIA. HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ PRIN CARE SE CONSTATĂ MANIPULAREA EXERCITATĂ DE CĂTRE MAMĂ, CONCUBINUL ACESTEIA ȘI BUNICUL MATERN ASUPRA COPILULUI [082] L.1. Manipularea minorei Sophia Tender Pronk de către pârâtă, concubinul pârâtei și bunicul matern al Sophiei a fost constatată de către instanța de judecată în dosarul 12797/325/2019, prin Sentința Civilă nr. 1401/10.02.2020 (anexa 25, pag. 1627) Acțiunile manipulatorii ale pârâtei Tender Teodora Carmen, ale concubinului pârâtei Albert Bruno Cristian, precum și ale bunicului matern al Sophiei Tender Constantin, al căror obiectiv este alienarea subsemnatului și deteriorarea completă a relației dintre Sophia și tatăl acestuia, au fost constatate de către instanța de judecată - Judecătoria Timișoara, în dosarul 12797/325/2019. Astfel, în considerentele Sentinței Civile nr. 1401/10.02.2020 a fost reținut faptul că „coroborând probele administrate în cauză (înscrisuri, planşe fotografice, răspunsuri la interogatorii, depoziţii martori, procesul-verbal întocmit cu ocazia ascultării minorei în Camera de Consiliu), instanţa şi-a format convingerea că minora este manipulată de mamă, de concubinul acesteia şi de bunicul matern, în ceea ce priveşte relaţionarea cu tatăl său”. De asemenea, instanța de judecată a reținut faptul că pârâta și persoanele din anturajul acesteia, după ce au manipulat-o pe minoră pentru a refuza relația cu tatăl acesteia, folosesc refuzul minorei pentru a îl îndepărta pe tată, cu toate că refuzul minorei, chiar dacă ar veni independent de acțiunile manipulatorii ale cărei victimă este, nu poate fi folosit pentru blocarea relației dintre tată și fiică. Totodată, instanța de judecată a reținut faptul că apărările pârâtei (pârâta a avut calitatea de contestatoare în acel dosar) au avut obiectivul de a induce în eroare instanța de judecată, pârâta, concubinul acesteia și bunicul matern al Sophiei fiind nesinceri și încercând, chiar și în fața instanței de judecată, să mintă cu privire la contextul creat de aceștia, în cadrul căruia subsemnatul am fost alienat de fiica mea: „deși contestatoarea susține că nu refuză punerea în executare silită a titlului executoriu, instanţa nu poate primi apărările acesteia, în condițiile în care este evident că se opune punerii în executare a acestuia, inclusiv prin apărările făcute în prezentul dosar, în care, invocând interesul superior al copilului, pretinde lăsarea fără efecte a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu” Nu în ultimul rând, faptul că pârâta nu a avut o conduită proactivă, așa cum prevede art. 18, alin. (3) din Legea nr. 272/2004, având în vedere calitatea sa de părinte rezident: „dat fiind faptul că punerea în executare a titlului executoriu, nu s-a putut realiza nici după solicitarea concursului executorului judecătoresc şi nici după consilierea psihologică antemenţionată, minora refuzând să plece la tată, în prezenţa contestatoarei, care nu a avut o atitudine proactivă așa cum solicită dispozițiile art. 18 al. 3 din Legea 272/2004, ci s-a limitat să arate, în mod pasiv, că nu se opune executării silite, este evident că punerea în executare silită a titlului executoriu reprezintă singura modalitate pentru respectarea dispozițiilor hotărârii judecătorești”. Odată cu Sentința Civilă nr. 1401/10.02.2020 au fost constatate, de către o instanță de judecată, în mod obiectiv și pe baza probelor administrate (înscrisuri, planșe fotografice, răspunsuri la interogatorii, depozitii martori, procesul-verbal întocmit cu ocazia ascultării minorei în Camera de
Pagina 310 din 499 Consiliu), atât acțiunile manipulatorii și abuzurile pârâtei, ale concubinului acesteia și ale bunicului matern al Sophiei, cât și faptul că rezultatul acestuia este îndepărtarea subsemnatului de fiica mea. Această situație clarifică, în mod definitiv, situația și înlătură susținerile nefondate ale pârâtei și anturajului acesteia, cu privire la relația dintre părțile implicate și cauza problemelor minorei. Minora Tender Pronk Sophia a dezvoltat problemele personale, cât și cele în relația cu tatăl acesteia, ca urmare a conduitei manipulatorii și abuzive a pârâtei Tender Teodora Carmen, ale concubinului pârâtei Albert Bruno Cristian, precum și ale bunicului matern al Sophiei Tender Constantin. L.2. Semnale majore de dezechilibru emoțional din partea copilului pe care pârâta ar fi trebuit să le ia în considerare, însă a păstrat o atitudine de dezinteres privind starea de sănătate psihoemoțională a fiicei noastre Ca urmare a acțiunilor alienatoare ale pârâtei, precum și ale persoanelor implicate de aceasta în planul de îndepărtare a subsemnatului de fiica mea, Sophia a început să prezinte semne importante de dezechilibru emoțional, care nu au fost tratate în niciun fel de către pârâtă. Mai mult decât atât, pârâta a ignorat cu desăvârșire aceste probleme și a continuat să acționeze împotriva interesului superior al copilului. De fapt, în urma acestor prime acțiuni abuzive întreprinse de către pârâtă nu a întârziat manifestarea simptomelor asociate acestor evenimente destabilizatoare, simptome precum tristețe, lipsă de concentrare, teamă, confuzie cu privire la schimbările recente care au apărut brusc în viața sa, confuzie față de propria identitate și apartenență la familia de origine, deprivare de relația cu un părinte. Aceste sunt simptomele pe care educatoarea și personalul de la grădiniță pe care a frecventat-o Sophia mi le comunică (și ulterior au fost confirmate de un expert judiciar în psihologie și un psiholog clinician de la DGASPC prin rapoartele de evaluare) la începutul lunii februarie 2019. L.2 a) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - convorbire telefonică din data de 18.01.2019, ora 16:57. Sophia este tristă de fiecare dată când mama ei merge în Germania cu concubinul În convorbire telefonică din data de 18.01.2019, ora 16:57, pârâta îmi comunică faptul că vrea să o ia pe fiica mea în Germania fără autorizatia notariala necesara pentru a trece granița, pentru că Sophia ar fi insistat și pentru că de fiecare dată când pârâta a plecat în Germania fără fiica noastră, aceasta a fost tristă. Întreaga situație este descrisă la secțiunea D.11, pag. 84, din prezenta acțiune. Din aceeași conversație reiese faptul că: 1) de fiecare dată când Sophia a fost lăsată la bunici de către pârâtă, aceasta a fost tristă. Cu toate acestea, niciodată nu m-a sunat pârâta să mă întrebe dacă pot să o preiau eu pe Sophia cât este plecată, ci a preferat să o lase tristă, la bunici, în loc să îmi permită să petrec timp cu ea; 2) de fiecare dată când pârâta a plecat în Germania, aceasta a spus fiicei noastre că o va lua data viitoare, creând astfel starea de agitație pe care tot pârâta o descrie și care conduce la cererea fiicei noastre de a pleca și ea în Germania. 3) în promisiunile pe care pârâta i le face fiicei noastre (referitor la plecatul în Germania) și în planurile pe care pârâta i le face fiicei noastre (referitor la faptul că o lasă la bunici, cu toate că aceasta este tristă), pârâta nu ține cont nici de programul de vizitare al subsemnatului, nici de părerea sau intențiile mele, cu toate că ambii părinți exercităm în comun autoritatea părintească cu privire la fiica noastră. Redau mai jos, porțiunea de convorbire, la care am făcut referire
Pagina 311 din 499 • Extras din convorbirea telefonică din data 18.01.2019, ora 17:00181: ➢ Tata: În primul rând ca să meargă Sophia în străinătate, trebuie să mergem la un Notar. Trebuie sa îți fac o împuternicire. Mama: Phe. Da, și? Tata: Acuma crezi că găsesc un Notar descis Vineri, acuma la ora 5 (17:00)? Mama: Nu trebuie să-mi faci împuternicire, că o să iau buletinul ăla. Să vedem. Doar dacă sunt probleme. Dacă sunt probleme, eventual te sun! Tata: Bun, dar nu este nici asta o soluție logică. Să pleci în străinătate și .. dacă ai noroc, treci granița. Mama: Am mai fost și în Austria, doar la Bulgari că ăia sunt țărani, sunt comuniști și nu știu ei regulile din comunitatea europeană. Tata: Nu ți se pare normal să respectăm ceea ce am stabilit? Mama: Da. În condițiile în care știu dinainte. Dar acuma nu am știut dinainte. Plus că ea nu trebuie să vină cu mine. Este o chestie că își dorește ea! Adică eu nu depind de ea! Eu pot să plec fără să o iau pe ea cu mine. Vreau acum să o iau pentru că a insistat. Și pentru că, de fiecare dată când am mers, a fost tristă. Și nu mai vreau să o mai văd așa! I-am zis că -”data viitoare te iau”. Și tot ”data viitoare te iau, data viitoare te iau” ... Și tot nu am mai luat-o. Acuma e așa agitată că vrea să vină. Nici nu-i spuneam unde merg ca să nu se agite. Tata: Na. Eu vreau sa îmi petrec weekendul cu Sophia, în weekendul ăsta. Așa mi-am și planificat. Din păcate a trebuit să renunț și la Revelion. La ce ți-am spus că nu eram de acord, dar ai făcut tu cum ai vrut. Mama: Nu am făcut cum am vrut. Am făcut cum a dorit copilul. Când copilul dorește. Nu poți să o ții cu forța. Eu o să ți-o aduc, ți-o pun în brațe dimineața și-o să vezi circul pe care-l face! Și atunci vin să ți-o aduc, după care vrea să vină înapoi cu mine. Nu poți să vii cu forța, dacă ea nu dorește. L.2 b) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - proces-verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 04.02.2019. Minora se simte des abătută, începe să plângă din senin, îi este dor de mamă cand pleacă cu concubinul în Germania, manifestă simptome de tristețe, lipsă de concentrare, teamă, deprivare de relația cu subsemnatul, confuzie față de propria identitate și apartenență la familia de origine, confuzie cu privire la schimbările recente care au apărut brusc în viața sa În urma schimbărilor abrupte de comportament ale fiicei mele, găsindu-mă în imposibilitate să am un dialog cu mama acestuia în interesul fiicei noastre din octombrie, am încercat să mă actualizează periodic din mediile pe care Sophia frecventează. În acest sens, m-am programat de mai multe ori la consiliere cu părinții cu educatoarea Sophiei de la grădiniță. Din procesul verbal de consiliere cu părinții (anexa 13, pag. 1136 - 1139), încheiat în data de 04.02.2019 la Grădinița Wendy School, educatoarea Sophiei precizează că a observat probleme majore la Sophia în timp ce frecventează grădinița, precum faptul că minora se simte des abătută, începe să plângă din senin, îi este dor de mama cand pleacă cu concubinul în Germania, manifestă simptome de tristețe, lipsa de concentrare, teamă, deprivare de relația cu subsemnatul, confuzie față de propria identitate și apartenență la familia de origine, confuzie cu privire la schimbările recente care au apărut brusc în viața sa. De asemenea rezultă că aceste simptome sunt asociate inclusiv cu o schimbare de atitudine a pârâtei care nu mai se implicată în colaborarea cu gradinita pentru interesul copilului, așa cum a făcut-o în anii anteriori. 181 REC141 - 18.01.2019 - ORA 17.00 - TEL MAMA - 0731 592336 - MAMA - TATA [durata 02.10]
Pagina 312 din 499 Mai jos, redau textul din procesul verbal de consiliere cu părinții, încheiat în data de 04.02.2019 la Grădinița Wendy School: ➢ În cadrul întâlnirii, la consiliere cu părinții am discutat cu tatăl Sophiei următoarele: Avand în vedere ca în gradinita noastra se desfasoara un program educational la care sunt implicați toți copii, Sophia venind foarte târziu îi este greu sa se adapteze la activitățile propuse în ziua respectivă. Activitățile sunt desfășurate pe o tematică saptamanala care a fost stabilita la începutul de semestru, avand o tema saptamanala, zilnic se lucrează pe cate un domeniu. “Aceste activități sunt concentrate pe prima parte a zilei iar Sophia va participa deoarece de cele mai multe ori vine între orele 11 - 11:30, lucru care nu îi permite Sophiei sa fie prezenta. Caietele nu sunt completate deoarece nu a fost prezentă în timpul acestor activități. Atunci cand vine la gradinita încerc să recuperez cu ea ce a pierdut, dar de multe ori nu reușesc deoarece este abatuta, nu se poate concentra, are o teama de ceva si dorește sa îmi povestească diverse lucruri cum ar fi: - a fost plecată în Germania cu mama și Alex care până săptămâna trecută era șeful mamei, iar acum e tatăl ei nou; - ca sa mutat cu mama și tatăl ei nou Alex și că sunt o familie deoarece dorm toți 3 în același pat; - nu i se mai da voie sa mearga la dumneavoastra, ca dumneavoastra o sunati dar nu i se da voie sa vorbeasca; - că va primi un ceas pentru a fi sunata oricand și să o poate localiza mama cand doreste. - că vrea sa meargă la alta gradinita pentru ca Alex are mulți bani și acești bani sunt în Euro. În zilele în care am desfășurat activități mai deosebite și ea nu a ajuns la timp, cand a văzut a început sa planga ca dorește și ea sa faca ce au făcut colegi ei (ex: om de zapada în curte). Referitor la plans pot spune ca de multe ori începe din senin, iar atunci cand o întreb spune ca nu știe, dar azi a spus că motivul este ca mama a plecat în Germania cu Alex și ca ramane la bunici. Pe viitor vas ruga sa vorbiți cu mama care până anul trecut era implicată în colaborarea cu noi ca și instituție pentru interesul copilului.’ L.2 c) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Înregistrare video din data de 12.03.2019, ora 17:15. Sophia plânge. Înregistrare video din data de 12.03.2019, ora 17:15, prin care pârâta îmi comunică faptul că fiica noastră plânge, îi spune că nu vrea la mine, că eu o țin cu forța. În astfel de situații, pârâta recunoaște faptul că fiica noastră dă semne de dezechilibru emoțional, însă mă învinovățește pe mine pentru acestea, cu toate că fiica noastră se află în majoritatea timpului la pârâtă sau la persoanele la care aceasta o lasă. În acest mod, pârâta refuză să investigheze cauza reală a dezechilibrului emoțional al fiicei noastre. • Înregistrare video 12.03.2019, ora 17:15182 ➢ Concubinul: Eu nu vreau să vă deranjez ce vorbiți ….. vorbesc eu cu tine … Tata: Eu n-aș … Da? ... Bun … Si … Mama: Dar hai să …… în alta parte, că nu trebuie să avem aici ….. toată…… Tata: Bun… Ce intenție ai? ... Să-mi lași copilul sau nu? ... Mama: ……. dar dacă vrea, eu n-am nici o problemă să ți-l las … Tata: Da …. Mama: … nu trebuie să ți-o las …… ideea este că … Tata: Bun … Ideea este că am stabilit un program împreună și trebuie respectat acest lucru, nu? ... Mama: Da, dar asta nu vreau eu … adică aș vrea să facem ca ea să nu sufere nici un …. Tata: Bun, dar n-am stabilit lucrul ăsta … Mama: … că, dacă ea vine și plânge, pe mine mă doare, înțelegi? ... să-mi spună că ea nu vrea la tati, ca tu o ții cu forța sa doarma … 182 REC142 - 12.03.2019 - ORA 17.18 - VIDEO - SOPHIA - CONCUBINUL - MAMA – TATA [durata 00.44]
Pagina 313 din 499 Tata: Nu am ținut-o cu forța … Mama: …și mie mi se pare că-i traumatizant … Tata: Nu e… nu e … Mama: M-a și certat … mi-a zis, ”Mami, dar dacă m-ai văzut cu tati, că eu te-am văzut atunci, de ce nu ai oprit să mă iei? ” …și eu ce să-i fi spus? ...e normal că trebuie să stai cu tati …. L.2 d) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - procesul verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 19.03.2019. Minora se confrunta cu stări foarte dificile, este mereu tristă, stă numai pe gânduri, se uită pierdut, este confuză în privința schimbărilor care au apărut în viața sa. Refuză interacționarea cu personalul didactic de la grădiniță când acesta încearcă să o ajute să iasă din stări negative. Minora este indusă într-o confuzie asupra relației pe care o are cu subsemnatul și pe care o percepe ca și o obligație forțată. Când își petrece timpul cu tatăl său, însă, manifestă emoții pozitive Din procesul verbal de consiliere cu părinții (anexa 13, pag. 1147 - 1150), încheiat în data de 19.03.2019 la Grădinița Wendy School, prin care educatoarea mă actualizează cu privire la evoluția simptomelor problematice pe care le observă la Sophia în timp ce frecventează grădinița, precum este faptul că minora se confrunta cu stări foarte dificile, este mereu tristă, numai stă pe gânduri, se uită pierdut, este confuză în privința schimbărilor care au apărut în viața sa. Refuză interacționarea cu personalul didactic de la grădiniță cand acesta încearca să o ajute să iasă din stări negative. Situația este cu atât mai dificil de gestionat pentru educatoare datorită bunicului matern care i-a interzis minorei să vorbească despre ea. Este confuză datorită lipsei de comunicare dintre părinții săi care îi induce o stare de incertitudine referitor la faptul că nu știe cine va veni să o ia de la grădiniță. De asemenea, este indusă întro confuzie asupra relației pe care o are cu subsemnatul și pe care o percepe ca și o obligație forțată. În schimb, când își petrece timpul cu subsemnatul manifestă emoții pozitive, minora spunând educatoarei ca i-a plăcut foarte mult, s-a distrat, a petrecut timp făcând diverse activități care au făcut-o să se simtă bine: „a fost la piscină, a făcut Slime, abia așteaptă să vină următorul weekend să-și petreacă timpul cu tata”. Aceste manifestări ale emoțiilor pozitive sunt contrazise ulterior, a doua zi, cand pârâta o ia de la grădiniță, deoarece pârâta o determină pe minoră să reinterpreteze percepția emoțiilor trăite într-un mod natural de aceasta cu subsemnatul și asupra evenimentelor din weekend, astfel încât să o determine pe minoră sa mă refuze și să spună că nu mai vrea să meargă la subsemnatul. Mai jos, redau textul din adresa din proces-verbal de consiliere cu părinții, încheiat în data de 19.03.2019 la Grădinița Wendy School (anexa 13, pag. 1147 - 1149): ➢ “După ultima, discuție avută pot sa va spun că situația comportamentul Sophiei nu sa schimbat absolut deloc, din contra trece prin stări foarte dificile. Atunci cand este prezenta e tristă, numai sta pe gânduri, se uita pierdut și cred ca este confuză cu situația în care se afla și cu schimbările care au apărut în viața Sophiei. De multe ori am încercat sa discut cu ea, pentru a o ajuta să iasă din starea în care se afla la momentul de fata implicând o în diverse activități și dandu-i diferite sarcini dar mă refuză. Cand este intrebata atat de mine, de colegele mele cat si de colegii ei din grupa, ce este cu ea, de ce este superata refuză sa raspunda sau de cele mai multe ori spune ca NU ȘTIE, iar ultimele dăți mi-a spus ca nu mai are voie sa spuna ca nu o mai lăsa bunicul Bamba. În zilele în care este la gradinita îmi pune întrebarea cine vine astăzi după ea? Consider că acest lucru trebuie discutat și clarificat cu mama deoarece Sophia îi creeaza o stare de incertitudine și confuzie. În ultima vreme am observat ca nu mai doreste sa vina cu dumneavoastra ca o obligati sa doarma, dar atunci cand doarme si vine la gradinita îmi spune ca i-a plăcut foarte mult, ca s-a distrat, ca a fost la piscină și că a făcut Slime și că abia așteaptă sa vina următorul weekend să-și petreacă timpul cu tata, dar ce mi se pare ciudat este faptul ca după ce pleacă la mama a doua zi vine și spune ca nu mai vrea sa mearga la dumneavoastra.
Pagina 314 din 499 În schimb am ramas socat, saptamana trecută cand a venit la mine și mi-a spus ca ea vrea sa mearga la tata (dumneavoastra) “Astazi vreau sa merg la tata ca îl iubesc și vreau sămi petrec timpul cu el” pentru ca pe o perioada va tot refuzat și nu mai vroia, dar pe de alta parte a fost bucuroasă ca a venit bunica din Italia la gradinita sa o ia. L.2 e) Semnale majore de dezechilibru emoțional din partea minorei - Corespondența cu educatoarea Sophiei din data de 24.04.2019: „conflictele emoționale cu care se confruntă minora persistă, este dusă foarte rar la grădiniță iar atunci când vine, ajunge târziu. Este mereu tristă, abătută, bulversată atunci când ne spune că mama este plecată și ea ramane cu bunicii, dar și în general la fel de confuză Prin platforma didactică a Grădiniței Wendy School (anexa 13, pag. 1152), educatoarea Sophiei, Diana Opric, răspunde în data 24.04.2019 la o solicitare pe care i-am făcut-o, și mă informează că „conflictele emoționale” cu care se confruntă minora persistă, este dusă foarte rar la grădiniță iar atunci când vine, ajunge târziu (în jurul orelor 11-11:30) pierzând majoritatea activităților. Nu mai este atentă la activități, nu mai este activă și implicată așa cum era ea de obicei, iar această schimbare se vede cam din luna ianuarie 2019. Ea este mereu tristă, abătută, bulversată atunci când ne spune că mama este plecată și ea ramane cu bunicii, dar și în general la fel de confuză. Nu se poate concentra, plânge din senin, ba că vrea la mama și nu vrea la tata, ba că își dorește să-l sune pe tata, fiind confuză cu situația în care ea se află în momentul de față pentru că nu înţelege cine este tatăl ei până la urmă: Christian sau concubinul (căruia la acea vreme minora îi spunea “Alex”)”. Educatoarea a încercat să clarifice confuzia pe care o are minora despre cine este tatăl acestuia, iar această inițiativă a fost criticată de către bunicului matern, căruia minora îi spune “Bamba”. Reproșuri ulterioare au venit și din partea pârâtei, care a acuzat educatoarea, pe subsemnatul și grădinița ca fiind responsabili pentru schimbările negative pe care minora le manifestă, refuzând însă o colaborare pentru rezolvarea situației. Educatoarea a mai observat că din momentul în care pârâta a dat minorei un telefon spunându-i să o sune pe mamă atunci când este ziua de vizită a subsemnatului, aceasta are ieșiri pe care nu reușește să le gestioneze și plânge traumatizat că vrea sa vorbească cu mama. Mai jos, redau textul din Corespondența cu educatoarea Sophiei, din data de 24.04.2019, de pe platforma didactică a instituției Grădinița Wendy School (anexa 13, pag. 1152): ➢ In urma intalnirilor avute la gradinita cu dumneavoastra despre situatia si comportamentul Sophiei la care au fost încheiate Procese Verbale conform întâlnirilor avute, pot sa va spun ca nu s -a schimbat nimic. Sophia vine foarte rar la gradinita iar atunci cand vine,ajunge tarziu (în jurul orelor 11- 11:30) pierzand majoritatea activităților care se desfășoară conform programei educationale din institutia noastra. Pot sa va spun ca nu mai este atentă la activități,activa și implicată așa cum era ea de obicei, iar aceasta schimbare se vede cam din luna ianuarie 2019. Ea este mereu trista, abatuta, bulversată atunci cand ne spune ca mama este plecată și ea ramane cu bunicii, dar și în generale la fel de confuză. La caiete și la fisele de lucru nu mai este atentă și activa,este în urma cu exercițiile din caiete,iar în datile cand a venit la gradinita am încercat sa recuperez cu ea dar nu prea am reușit deoarece nu se poate concentra, plange din senin, ba ca vrea la mama și nu vrea la tata, ba ca își dorește să-l sune pe tata, fiind confuză cu situația în care ea se afla în momentul de fata pentru ca nu înţelege cine este tatăl ei pană la urma: Christian sau Alex, am încercat să-i explic situația dar se pare ca nu o înțelege iar eu am renuntat la aceasta idee deoarece am avut reproșuri din partea bunicului Bamba. În ultimile dați cand a venit cu mama chiar a refuzat sa ramana la gradinita,i-am explicat și mamei ca nu știu ce se intampla cu Sophia că este schimbată în rău și ca ar trebui sa se ia o masura în privința aceasta, dar mama a negat ca ar avea ceva Sophia, spunandu-mi ca e din cauza mea, a instituției și a tatălui pentru ca acasă Sophia este un copil fericit, ceea ce mie mi-e greu sa cred. Pot sa mai adaug un amănunt, ca de cand are telefon Sophia la ea „pentru a lua legatura cu mama atunci cand este ziua dumneavoastra, pt ca i s-a zis sa o sune pe mama, are ieșiri care eu una personal nu le știu gestiona, plange traumatizat ca vrea sa vorbească
Pagina 315 din 499 cu mama și să o ajut sa sune, dar eu i-am spus mamei că nu accept acest telefon și nici nu pun mâna pe el, conform regulamentului intern al instituției noastre. Dacă ați urmărit pe platforma, ați văzut cu siguranță că ea din data de 05.04.2019 nu mai este prezentă la gradinita. Dacă va mai pot ajuta „va aștept la gradinita sa discutam conform programului pentru Consiliere cu părinții afișat la avizier. Va multumesc, teacher Diana! O zi buna și sărbători liniștite! L.2 f) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Convorbire telefonică din data de 01.04.2019, ora 12:55. Sentimente tulburătoare, plânge, se teme, se trezește noaptea și țipă după mama ei. Se trântește pe jos, țipă, urlă, zgârie În convorbirea telefonică din data de 01.04.2019, ora 12:55, concubinul pârâtei, o persoană interpusă de către pârâtă în relația mea cu fiica mea, îmi spune următoarele: • fiica mea „face foarte mare circ” la grădiniță, unde „s-a trântit pe jos pe acolo, a țipat, a făcut criză”, fapt ce dovedește că Sophia are sentimente tulburătoare. • fiica mea nu mai vrea să rămână la grădiniță, un loc unde mergea de 4 ani și unde s-a simțit întotdeauna foarte bine, fapt ce marchează o schimbare subită de conduită și atitudine. • concubinul pârâtei îmi spune: „tu știi cum face ea, crizele ei...problema care ea o spune … că îi e frică, că ea nu mai vrea să doarmă la tine și-i e frică că o ții acolo să doarmă și de aia nu mai vrea să meargă la grădiniță”. Această versiune a evenimentelor este atât contradictorie realității, cât și ilogică, deoarece nu există nicio legătură între faptul că Sophia doarme la mine și faptul că Sophia nu ar mai vrea să meargă la grădiniță din cauza faptului că ar trebui să doarmă la mine. Concubinul pârâtei pur și simplu inventează o legătură între aceste evenimente pentru a justifica faptul că nu știe (nici el, nici pârâta și nici celelalte persoane implicate de pârâta în creșterea Sophiei) cum să gestioneze un copil, în situația în care comportamentul și atitudinea copilului resping acțiunile prin care acesta este alienat de tatăl său. • fiica mea „se trântește pe jos, țipă, urlă, zgârie” • fiica mea a plâns, i-a fost frică, se trezește noaptea și țipă după mama ei. În aceeași conversație l-am întrebat pe concubinul pârâtei: „care consideră acesta că ar fi soluția pentru această situație”, iar acesta mi-a spus că el consideră că ar trebui să o las pe Sophia să doarmă la mama ei, lucru cu care am fost de acord, cu toate că nu este adevărat faptul că aș fi forțat-o pe Sophia să doarmă la mine, iar acest lucru i-ar fi produs o traumă fiicei mele. Redau mai jos o porțiune din convorbirea telefonică cu concubinul din data de 01.04.2019, ora 12:55 din care reies lucrurile care sunt prezentate anterior: • Convorbirea telefonică din data 01.04.2019, ora 12:55183 ➢ Tata: Alo ... Ceau Cristi. Concubinul: Na, ceau Christian. Tata: Ceau ... vreau să știu dacă ... Concubinul: Vezi că .... Tata: Da? ... Concubinul: Ai timp să vorbești un pic? Tata: Da. 183 REC143 - 01.04.2019 - ORA 12.55 - TEL CONCUBIN - 0733 958118 - CONCUBIN - TATA [durata 02.35]
Pagina 316 din 499 Concubinul: Vezi că azi am dus-o .... când ai sunat, eram la grădiniță si .. .vezi că ea face foarte mare circ ... a făcut astăzi ... s-a trântit pe jos pe acolo, a țipat, a făcut criză ... Tata: Da? .... Concubinul: Nu mai vrea să rămână la grădiniță ... Tata: Da? ... Concubinul: ... să o ducem acasă imediat, urgent ... Tata: Mhm … Concubinul: Tu știi cum face ea, crizele ei … Problema care ea o spune … că îi e frică, că ea nu mai vrea să doarmă la tine si-i e frică că o ții acolo să doarmă și de aia nu mai vrea să meargă la grădiniță. Noi i-am explicat în toate modalitățile posibile ... dar tu o știi cât de ... încăpățânată e și, nici o șansă ... Am fost cu ea, ne-am plimbat pe afară, am adus-o înapoi ... nici o șansă să o convingem .... Tata: Da, dar .... Concubinul: Pe urmă, ce-a .... ce-a mai zis ... ascultă ... ascultă-mă un pic .... ce a zis ... ce a mai zis - că Teacherul o ceartă, că nu merge cu tine și … ca sa vorbeasca mama ... să se ducă să vorbească cu Teacherul, că ea nu mai vrea să audă s-o certe Teacherul, că ea nu face nimica greșit ... nu știu ... Încearcă aia de la grădinița să o influențeze,eu nu am habar ... dar ...copilul e foarte, părerea mea, traumatizat din cauza asta și trebuie găsită o soluție, că nu putem nici acuma … nici să o mai ... nici să nu o mai ducem la grădiniță ... Copilul ăsta trebuie să meargă la grădiniță, să aibă programul lui, să .... deci, nu se poate așa ceva ... Tata: Da Alex .... ă, Cristi .... Concubinul: Acuma am dus-o ... am dus-o … am dus-o acasă, că nu a fost nici o șansă să … cum se cheamă …, să o convingem ... Părerea mea, să fii ... măcar la grădinița să se ducă ... nu știu … să mă duc eu sa o iau de la grădinița, să ți-o aduc … e foarte de ... problema e foarte delicată. Tata: Da, eu știu … Concubinul: Și ... e așa de ... e în sufletul ei așa de ... cum să zic eu ... așa de implementată înăuntru, că nu ai cu ce să o convingi ... Poți să-i zici orice, că nu vrea și gata ... Se trântește pe jos, țipă, urlă, zgârie ... deci ... eu nu am văzut așa ceva. L.2 g) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - Convorbirea din data de 12.03.2019, ora 21:03. Bunicul Sophiei manifestă un control nefiresc în viața minorei, iar concubinul intenționează să-l îndepărteze pe bunicul Sophiei “să-l dăm pe tac-su (Bunicul) la o parte și să avem o înțelegere” În data de 12.03.2019, după ce mama a venit la grădiniță să o ia pe Sophia împreună cu concubinul în timpul programului meu de vizită, situație descrisă înainte la secțiune I.7. În data de 12.03.2019 pârâta vine la grădiniță la ora 17:00, când subsemnatul o iau pe Sophia acasă conform Planului parental. Pârâta o pune pe fiica noastră să aleagă dacă vrea să meargă cu tata sau cu mama acasă, decizie pe care este constrânsă să o ia de față cu personalul grădiniței și cu colegii de la grădiniță, pag. 240, am avut diferite discuții atât cu pârâta cât și cu concubinul referitor la evenimentele care se întâmplă din Ianuarie 2019 și pe care nu le-am considerat constructive în interesul fiicei mele. Aceste discuții au pornit în fața grădiniței Sophiei și în prezența Sophiei, motiv pentru care am sugerat să le întrerupem și să fie abordate subiectele într-un alt moment și în altă locație, de asemenea nu mi se pare normal să interacționez cu concubinul pârâtei pentru a discuta chestiuni legate de educația și creșterea fiicei mele, deși am acceptat o întâlnire cu acesta, fiind constrâns de contextul creat de pârâtă. Aflându-mă în situația în care pârâta refuză orice fel de dialog cu subsemnatul, forțat de situație și de dorința de a îmbunătăți situația destabilizată a fiicei mele, am acceptat întâlnirea cu concubinul cu care am abordat o discuție asupra mai multor subiecte, iar aceasta îmi comunica următoarele: • dorește să o convingem pe Sophia să doarmă la mine fără frică, să nu mai aibă reacții de genul „eu nu vreau să mă duc”;
Pagina 317 din 499 • că preferă să îmi dea mie copilul atunci când pleacă, cu pârâta, undeva, decât să îl audă pe bunicul Sophiei „de 10 ori pe zi Carmen ce faci cu copilul, Carmen nu știu ce, Carmen nu știu ce”. • concubinul intenționează să-l îndepărteze pe bunicul Sophiei “să-l dăm pe tac-su (Bunicul) la o parte și să avem o înțelegere”, deci folosește metodele de îndepărtare a persoanelor pentru a rezolva problemele, însă în momentul de față subsemnatul este cel care este îndepărtat de minoră. • concubinul se amestecă, intervenind în problemele importante legate de viața Sophiei. Redau mai jos porțiune din dialogul cu concubinul din data de 12.03.2019, ora 21:03184 din care reies lucrurile care sunt prezentate în anterior: ➢ Tata: Cristi, deci copilul ... Concubinul: Ascultă-mă și pe mine ... asta vreau să ajungem ... și dacă facem asta, da? ... Ce e rău în asta? ... hai să o luăm treptat, pas cu pas și s-o ducem acolo, să-și dorească chestia asta ... Și dacă își dorește chestia asta, Cristian, ți-am zis, și noi vrem să avem viața noastră ... Când noi plecăm undeva prefer, decât să-l aud pe bunică-su de 10 ori pe zi ”Carmen ce faci cu copilul, Carmen nu știu ce, Carmen nu știu ce ”... Tata: ….. Concubinul: ... Prefer ca copilul să ți-l dea ție ... dacă copilul e cu tine fericit, și noi s-avem liniștea noastră ... Tata: Da ... Concubinul: ... să știm că copilul e pe mâini bune, pană venim .... bun. Nu știu, ce vrei mai mult de atâta. Noi nu vrem mai mult, noi vrem numai ... băi ... să terminăm cu toată nebunia asta, să-l dăm pe tac-su (Bunicul) la o parte și să avem o înțelegere ... poți să vii, să iei copilu sau să-ți aduc copilul în zilele când sunt a lui Carmen .. Nu am nici o problemă ... și eu mă bucur, dacă putem, 2 ore, să avem timp să mergem în oraș, fără să fim tocați la cap … Din această conversație reiese faptul că bunicul Sophiei manifestă un control nefiresc în viața fiicei noastre, prin intermediul pârâtei. În aceeași conversație am comunicat concubinului pârâtei faptul că pârâta creează mai multe traume fiicei noastre, precum sunt: • faptul că i-a dat acesteia un telefon ca să o sune, dar Sophia nu poate folosi telefonul; • faptul că i-a repetat în mod obsesiv că la ora 9 trebuie să fie acasă, altfel tatăl va ajunge la poliție; • faptul că a povestit Sophiei situații din procesele judiciare, pe care aceasta nu are capacitatea să le înțeleagă. Concubinul pârâtei mi-a răspuns că nu crede că pârâta i-a zis aceste lucruri, ci că acestea provin de la bunicul Sophiei. De asemenea, concubinul pârâtei confirmă faptul că fiicei noastre îi este frică de faptul că trebuie să vină cu mine în programul de vizită, ca urmare a faptului că i-a fost repetat constant că este ziua mea sau ziua mamei, că este ora 9 sau ora 10. Aceste lucruri i-au fost spuse și repetate de către pârâta și de către persoanele din anturajul său, pentru a crea Sophiei, în mod voit, o teamă de orele și zilele în care trebuie să fie la mine, precum și de orele la care trebui să o duc la mama acesteia. Redau mai jos o porțiune din dialogul cu concubinul din data de 12.03.2019185, ora 21:36 din care reies lucrurile care sunt prezentate în anterior: ➢ Concubinul: Eu pot să-ți zic ce convorbire a existat între Carmen și Sophia .... Sophia a 184 REC144 - 12.03.2019 - ORA 22.16 - AUDIO - CONCUBIN - TATA [durata 01.12] 185 REC145 - 12.03.2019 - ORA 22.36 - AUDIO - CONCUBIN - TATA [durata 02.23]
Pagina 318 din 499 venit și a zis că nu vrea sa doarma la tine și că nu dorește să fie luată de tine de la grădinița, că trebuie sa stea acolo. Carmen ce i-a zis clar, i-a zis asta „Sophia tu nu trebuie să stai la nimeni, tu trebuie, dacă tu îți dorești să stai la tatăl tău, poți să stai cât vrei ... dacă tu îți dorești să vii la mama, mă suni.” Asta i-a zis … Nici mai mult, nici mai puțin … Telefonul ăla i s-a luat ca Carmen să poată să comunice cu ea când e la tine și tu să comunici cu Sophia când e la noi. Tata: Da dar, trebuie să înțelegi, este un proces, știi? ... Concubinul: Procesul ... eu știu unde vrei să ajungi ... Procesul, să-i scoatem din cap Sophiei că nu trebuie să doarmă acolo, dacă nu vrea. Este un proces care trebuie să i-l arătăm și noi și tu, că ne dorim asta. Trebuie un pic influențată. Tata: Exact. Concubinul: Dacă, să zic, copilul se lasă influențat și vede că nimeni, din ambele părți, nu are nimic împotrivă, poate accepta și atunci nu mai sunt probleme. Singurul lucru care Carmen nu vrea să-i creeze, să-i creeze traume, că tu o ții acolo peste noapte, cu forța. Ține-o până la 10, 11, 12 .... Tata: Dar Carmen creeaza mai multe traume ... asta cu telefonul e o traumă, asta cu ora 9 îi traumă, asta cu judecătorul e o traumă ... Concubinul: Nu cred ca i-a zis ... Tata: Da ... Concubinul: Asta poate de la bunicu’... Tata: Bun, dar tot Carmen îi permite ca să aibă acolo ... deci, eu când stau cu copilul Concubinul: Aia cred ca a fost de la bunicu’... pentruca Tata: Da ... Concubinul: pentru că tu, la ora 9 trebuie sa fii aici. L.2 h) Corespondență privind Convocarea părinților Sophiei Tender Pronk din partea grădiniței Wendy School pentru data de 27.05.2019. Pârâta susține că Sophia a suferit traume la grădiniță, însă refuză să clarifice situația atunci când acest lucru este solicitat de directoarea grădiniței. Directoarea afirmă că Sophia este extrem de afectată de conflictul existent între mamă şi tată. În urma degenerării situației, grădinița a convocat părinții minorei în data 27.05.2019, cu scopul de a-l ajuta pe copil, cel puțin în ceea ce privește participarea la grădiniță și de a clarifica acuzațiile făcute de pârâtă la personalul didactic. Pârâta, în loc sa se prezinte la convocarea grădiniței, a refuzat invitația și a continuat să acuze personalul grădiniței prin diferite e-mailuri (anexa 13, pag. 1155 - 1156), cu privire la faptul că grădinița: • ar fi creat copilului neîncredere, sentimente de abandon în situații disperate. • se află în complicitate cu tatăl minorei, în detrimentul minorei și al pârâtei. • pârâta va evalua să facă publice informaţii pentru a aduce la cunoştinţa altor părinți despre “complicităţile instituţiei Dvs. cu un părinte şi cu un executor judecătoresc pentru preluarea forțată a Sophiei de către tatăl acestuia.” Prin acest refuz, pârâta evită rezolvarea eventualelor greșeli care ar fi fost făcute de personalul grădiniței și anterior comunică faptul că reintegrarea Sophiei la grădiniță va avea loc în momentul în care Sophia își va dori acest lucru. Conduita pârâtei este fie lipsită de logică, fie nu este bazată pe interesul superior al copilului, deoarece în aceste învinuiri aduse grădiniței nu există vreo bază reală și pârâta nu oferă posibilitatea unui dialog asupra problemelor invocate. Interesul copilului dictează identificarea problemelor, în mod obiectiv, precum și soluționarea acestora. În schimb, pârâta invocă probleme a căror existență este îndoielnică și nedovedită, iar apoi refuză sau exclude posibilitatea unui dialog pe această temă.
Pagina 319 din 499 Astfel, dacă problemele invocate sunt reale, pârâta nu este interesată să le rezolve, ci să le ignore, cu consecința nerezolvării și, potențial, a amplificării acestora. Pasivitatea pârâtei este, cu siguranță, justificată de absența responsabilității pe care o are grădinița în traumele copilului, care de fapt își regăsesc originea în relațiile conflictuale pe care pârâta le are cu subsemnatul. Redau mai jos o porțiune din textul mailului pe care pârâta răspunde la convocarea părinților Sophiei Tender Pronk de către grădinița Wendy School din data 27.05.2019 (anexa 13, pag. 1154 - 1156) din care reies lucrurile care sunt prezentate anterior: ➢ Buna ziua, Clarificarile si identificarile comportamentului necorespunzator din partea institutiei Dvs. fata de copilul meu au fost facute de catre subsemnata si de catre specialist si din pacate psihologul institutiei Dvs., pe care acum mi-l recomandati, nu a observat starea Sophiei, desi personalul dvoastra ar fi trebuit sa sesizeze starea de disperare a copilului in momentul in care tatal ei venea sa o ia de la gradinita, aspect care nu mi a fost comunicat niciodata de Dvs. ci doar de martorii oculari care au si filmat unele scene de disperare a Sophiei care au fost tolerate şi încurajate de Dvs. Respectarea contractului de prescolarizare si a regulamentului de ordine interioara a fost semnat de mine in interesul copilului, fapt care, din pacate de la sfarsitul anului 2018, nu a mai reprezentat interesul Sophiei, ci din contra institutia Dvs. i-a creat copilului neincredere, sentimente de abandon in situatii disperate etc. cu care personal nu voi fi niciodata de acord. Trebuie să remarc că până la sfârşitul anului 2018 Sophia s-a simţit bine în instituția Dvs., însă după ce tatăl a forțat copilul să doarmă la el, au apărut problemele, iar Dvs. participaţi în mod nepotrivit la “strategia” tatălui, aspect care m-a dezamăgit profund şi a determinat şi din partea Sophiei să manifeste un refuz de a mai merge la Grădiniţa Dvs. Există o complicitate nedorită şi neavenita între instituția Dvs. si tatăl minorei, în detrimentul subsemnatei şi a Sophiei, care a culminat cu convocarea (prezentată alăturat în Anexă) de către executorul judecătoresc a subsemnatei la Grădiniţă pentru predarea Minorei Sophia. Această complicitate este nepotrivită unei instituţii ca a Dvs. şi este departe de reputaţia bună pe care tot timpul o clamaţi că o aveţi, deoarece apreciez că nu puteţi interveni în relaţiile dintre părinţi şi copii ținând partea unui părinte. Ne rezervăm dreptul să facem publice aceste informaţii pentru a aduce la cunoştinţa şi altor părinți despre complicităţile instituţiei Dvs. cu un părinte şi cu un executor judecătoresc pentru preluarea forțată a Sophiei de către tatăl acestuia, deoarece acest demers este de neconceput pentru instituţie care trebuie să protejeze copii de elemente care le influențează negativ comportamentul în timpul când se află la grădiniţă. Titlul va fi sugestiv: GRADINIŢA WENDY FACE PREDĂRI DE MINORI CU EXECUTORII JUDECĂTOREŞTI!! Despre absentele si intarzierele frecvente la care faceti referire, va comunic, dupa cum bine ati vazut si Dvs. de nenumarate ori, se datoreaza refuzului Sophiei de a veni la gradinita din motivele expuse in email-ul din data de 17.04.19, precum si a situatiilor in care Sophia a fost bolnava, Dvs. fiind anuntati in aceste situatii telefonic, sms si prin mesaj pe whats upp (inclusiv scutiri medicale de la medicul pediatru sau medicul de familie). Reintegrarea Sophiei in institutia Dvs. va avea loc in momentul in care Sophia isi va dori acest lucru, eu nu imi doresc ca reintegrarea sa se faca intr un timp cat mai scurt pentru ca traumele suferite de copilul meu nu sunt inca vindecate ci doar cand starea copilului o va permite. Locul Sophiei in gradinita este platit sau asa ar trebui sa fie daca tatal Sophiei respecta obligatia de plata a gradinitei prevazuta in sentinta de divort, in caz contrar, va rog sa ma anuntati si bineinteles ca voi suporta eu costurile, pentru ca daca starea ei se va ameliora sa poata reveni la gradinita. Contractul de prescolarizare semnat de ambele parti a fost facut pana la incheierea anului de gradinita, deci locul Sophiei ar trebui sa fie asigurat si nicidecum dat altui copil din lista Dvs. de asteptare. Tin sa va confirm ca am primit email ul Dvs. si legat de convocarea propusa pentru data de 27.05.19 la ora 10.00 va informez ca nu voi participa si ca la momentul oportun, dupa ce anumite probe vor fi analizate de specialisti, va voi solicita eu o intalnire pt a clarifica tot ce sa intamplat cu copilul meu in institutia Dvs. Carmen Tender
Pagina 320 din 499 De asemenea, anterior a mai existat o convocarea a părinților Sophiei Tender Pronk, din partea grădiniței Wendy School, în data 22.05.2019, cu următorul conținut: (anexa 13, pag. 1153) ➢ “Avand in vedere: - Mail-ul dvs. din 17.04.2019 și 20.05.2019, in care ne aduceti la cunostinta unele situații neplăcute, chiar serioase, având în vedere că vorbiți despre posibile traume la care copilul dvs. ar putea sa fii fost expus si care ar putea avea un impact negativ in dezvoltare; - Daca cumva au existat greseli, dorim sa identificam si sa clarificam eventualele comportamente pe care le considerati necorespunzatoare, din partea institutiei noastre si ale cadrelor didactice. Obiectivul nostru este sa contribuim la devoltarea educationala a copiilor cu profesionalism, precum suntem dispusi sa depunem toate eforturile necesare si sa ne folosim de toate mijloacele disponibile, pentru a oferi servicii de prescolarizare la un standard ridicat; - Absentele frecvente si repetate, nejustificate in cursul anul scolar 2018/2019 (insumand un total de 75 absente nemotivate, pana la ora actuala); - Intarzieri frecvente si repetate cu care Sophia a fost adusa la Gradinita in cursul anul scolar 2018/2019; - Solicitati frecventarea Sophiei la serbarea de sfarsit de an scolar si nu doriti sa fie dezamagita, motiv pentru care consideram oportun reintegrarea Sophiei in gradinita, intrun timp cat mai scurt, avand in vedere ca in data de 14.06.2019, va avea loc acest eveniment, care este foarte important in viata oricarui copil care termina gradinita; - Cerem respectarea contractul de prescolarizare si regulamentul de ordinea interioara semnat de dvs.; - Locul Sohiei este tinut ocupat, dar Sophia nu a mai venit la gradinita din data de 08.04.2019. Prin urmare alti copii pe care ii avem pe o lista de asteptare, nu pot beneficia de serviciile institutiei noastre, datorita situatiei neclare care exista in ceea ce priveste venirea Sophiei la gradinita. - Suntem deschisi si interesati sa o reintroducem pe Sophia in colectivitate, precum, sa ne adaptam la eventuale nevoi particularizate pe care le vom identifica impreuna. De asemena psihologul institutiei va fi la dispozitia dvs., daca este nevoie de o colaborare. Va rugam sa va prezentati in ziua 27.05.2019 (Luni), ora 10:00, la Gradinita Wendy Kids, Aleea Ghirodei, nr. 55 A, Timisoara. De asemenea va rugam sa ne confirmati primirea mail-ului si prezenta dvs. la intalnirea pe care v-am propus-o. Multumesc, Larisa Sporea 0723.095.137” Pârâta nu s-a prezentat la aceste convocări, ci a înțeles să „rezolve” problemele tot pe calea unor adrese/emailuri, soluții evident ineficiente și care nu au avut alt rol decât de a alimenta problemele existente, Sophia nemaiîntorcându-se la grădiniță pentru finalizarea anului educațional. În replică, grădinița a fost constrânsă să recurgă la același mod de comunicare. Redăm textul Adresei trimise de Grădiniță către Tender Teodora Carmen în data de 28.05.2019: ➢ Către, Dna. Tender Carmen Teodora Aşa cum v-am scris şi în mail-ul pe care vi l-am transmis în cursul zilei de 27.05.2019, apreciem necesar să răspundem acuzațiilor pe care ni le-aţi adus în cuprinsul adresei pe care ne-aţi comunicat-o şi să facem unele clarificări. În acest sens vom răspunde punctual tuturor nemulțumirilor pe care dumneavoastră le-aţi detaliat în cuprinsul adresei şi pe care noi ca instituţie de învățământ le considerăm neîntemeiate. Referitor la susținerea dumneavoastră privind existența unui comportament necorespunzător din partea instituţiei noastre faţă de copilul dumneavoastră considerăm că este neadevărată şi vă rugăm să aveţi în vedere că fiica dumneavoastră frecventează această grădiniță de aproximativ 4 ani şi de-a lungul timpului, nu au fost sesizate niciun fel de probleme. Din păcate, după ce a intervenit divorțul dintre dumneavoastră şi tatăl Sophiei, starea emoțională a copilului dumneavoastră s-a schimbat, iar noi ca instituție de educaţie, vam semnalat acest aspect si v-am solicitat să încercați să vă rezolvaţi conflictul familial, fără a angrena şi grădiniţa în acest demers. De asemenea, v-am asigurat de fiecare dată că suntem preocupaţi de buna dezvoltare emoțională şi de educația copilului dumneavoastră şi v-am recomandat chiar să apelaţi la un specialist.
Pagina 321 din 499 Referitor la reproşul pe care îl faceţi psihologului instituţiei noastre, despre care pretindeţi că nu a observat starea Sophiei dorim să subliniem faptul că acesta, nici dacă şi-ar fi dorit, nu ar fi putut face o evaluare psihologică a copilului fără ca dumneavoastră să vă exprimaţi acordul expres în acest sens. În ceea ce priveşte starea emoţională a copilului dumneavoastră vă rugăm să rețineţi că Sophia este extrem de afectată de conflictul existent între dumneavoastră şi tatăl său, dar numai dumneavoastră sunteţi cei care puteţi rezolva această problemă, noi, ca instituţie de învățământ, putem doar să ne ocupăm de educația copilului dumneavoastră potrivit contractului de preşcolarizare pe care l-am încheiat. Cu privire la pretinsa complicitate care ar exista între instituția noastră şi tatăl Sophiei în detrimentul dumneavoastră, vă asigurăm că aceasta nu există. Între noi şi tatăl Sophie există o colaborare absolut firească de genul celei existente între instituția de învățământ şi părintele copilului beneficiar al serviciilor de educaţie. În ceea ce priveşte convocarea executorului judecătoresc pe care ne-aţi transmis-o vă informăm că nu am avut cunoştinţă despre aşa ceva şi din cuprinsul convocării se observă că nici nu ne este adresată, dumneavoastră fiind destinatarul ei. Referitor la această convocare apreciem că transmiterea sa putea fi evitată în cazul în care dumneavoastră aţi fi respectat programul de vizitare stabilit prin sentința de divorț în favoarea tatălui. Din ceea ce cunoaştem noi, părțile pot apela la un executor judecătoresc doar în cazul în care nu se respectă dispoziţiile instanţei. Mai mult, noi considerăm că este în interesul superior al copilului ca acesta să aibă relaţii fireşti cu ambii părinți şi nu ar trebui să i se îngrădească dreptul de a intra în contact cu vreunul dintre ei. În ceea ce priveşte locul Sophiei în grădiniță, acesta este asigurat, dar având în vedere multiplele absenţe din ultima perioadă am dorit să clarificăm dacă mai doriţi sau nu ca Sophia să frecventeze cursurile instituţiei noastre. În privinţa plăţii locului, precizăm că plata se face lunar şi am considerat că atâta vreme cât nu aduceţi copilul la grădiniţă aţi fi avut posibilitatea să folosiţi acele sume de bani în alte scopuri în interesul copilului. Vă asigurăm că noi ne dorim ca Sophia să revină cât mai repede în comunitate, pentru că doar în acest fel starea sa emoţională se va îmbunătăţi. Mulțumim, Gradinita Wendy Kids L.3. Rapoarte efectuate de psihologi cu privire la situația Sophiei L.3 a) Raportul de consiliere psihologică din perioada 16.04.2019 - 16.06.2019 pentru copilul Tender Pronk Sophia, efectuat la Cabinetul Individual de Psihologie Sîrbu Alina Georgeta Fără consultarea subsemnatului și fără ca măcar să mă informeze asupra acestui lucru, pârâta a duso pe fiica noastră la un psiholog. Acest lucru a avut loc în perioada 16.04.2019 - 16.06.2019. Deși am rugat-o pe pârâtă să-mi comunice numele psihologului la care a fost dusă fiica noastra și aceasta a refuzat punctual să-mi ofere aceste informații, am reușit să identific psihologul după ce am consultat mai mulți specialiști din oraș. În cursul celei de-a doua întâlniri din data de 21.11.2019, psihologul Sîrbu Alina Georgeta îmi comunica documentul „Informare cu privire la rezultatele raportului de consiliere psihologică pentru copilul Tender Pronk Sophia” (anexa 14, pag. 1247 - 1250), elaborat de către Cabinetul Individual de Psihologie Sîrbu Alina Georgeta. Psihologul este un expert autorizat de către Ministerul Justiției pentru efectuarea expertizelor judiciare, însă raportul este realizat fără încuviințarea instanței. Din cadrul acestui document reiese faptul că minora prezenta, la debutul programului de consiliere psihologică (16.04.2019 - 16.06.2019) următoarele simptome: ➢ “III. Simptome186: La debutul programului de consiliere psihologică au fost prezente următoarele tipuri de simptome: - Iritabilitate, ocazional crize de furie, refuzuri, capricii; - Anxietate marcantă (refuză să doarmă singură, solicită să fie ținută în brațe de mamă în timpul somnului, astfel se trezește); - Exigență sau nevoia de a avea un adult în preajmă (în special mama); - Dificultate de a se separa de mamă atunci când trebuia să meargă în vizită la tatăl său; 186 Anexa 14, pag. 1247
Pagina 322 din 499 - Nehotărâre; - Nesiguranță; - Prezintă nevoie de asigurare și reasigurare permanentă, precum și nevoie de valorizare constantă; - Lipsă de încredere în sine și în capacitățile proprii; - Tendințe spre autodevalorizare (prezintă nesiguranță cu privire la capacitatea de finalizare a anumitor sarcini); - Tulburări de somn; - Bruxism; - Atenție deficitară; - Inconstanță în activități; - Heteroagresivitate (ocazional, crize de agresivitate verbală în raport cu membrii familiei); - Simptome asociate (disconfort somatic, trăiri anxioase);” Pe parcursul programului de consiliere psihologică (lunile aprilie - iunie 2019), minora a prezentat următoarele aspecte relevante (anexa 14, pag. 1248 – 1249): “VI. Aspecte relevante observate pe parcursul programului de consiliere psihologică: - Sophia este un copil în cazul căruia se evidențiază sensibilitate, toleranță redusă la frustrare, tendințe de dominare, sociabilitate și nevoie marcantă de afecțiune; - Se constată entuziasm, optimism, activitate imaginativă considerabilă ca sursă de satisfacție și ca modalitate de împlinire a nevoilor; - Se detectează existența unui nivel semnificativ de tensiune interioară, neliniște, anxietate și chiar trăiri de tip angoasant, trăiri determinate de anumiți factori de tip circumstanțial (conflictualitate resimțită); - Se evidenţiază existenţa unor trăiri de anxietate anticipatorie, ceea ce o determină să experimenteze o așteptare plină de neliniște și senzaţia că nu poate controla anumite situaţii și momente; - Starea de tensiune interioară, pe care nu o poate gestiona constructiv, datorită limitărilor impuse de vârstă și de caracteristicile sale de dezvoltare, poate determina manifestări de agitaţie, neliniște, tendinţe spre impulsivitate și posibile manifestări de tip conflictual; - Apare o nevoie marcantă de a primi afecțiune maternă, de a fi “hrănită emoțional” de către mamă; - Se identifică anumite sentimente de inadecvare, stimă de sine scăzută, însă apare preocuparea pentru adaptarea la mediu și pentru relaţiile sociale, întrucât caută contactul cu ceilalţi; - Datorită sentimentelor de inadecvare cu care se confruntă în anumite situații, apare o tendinţă de adaptare rafinată la mediu; - Se identifică anumite dificultăți legate de autocontrol, precum și anumite tendințe către anumite comportamente impulsive, manifestări determinate de trăirile emoţionale pe care le experimentează la acest moment; - În raport cu mama, la momentul realizării ședințelor de consiliere psihologică, copilul prezintă indicii unui atașament de tip puternic, mama reprezentând un element de stabilitate și de încredere pentru copil. - Copilul rezonează afectiv negativ cu schimbarea stilului său de viaţă determinat de conflictualitatea existentă între părinţi și de tensiunile inerente cauzate de respectivă conflictualitate; - Se simte implicat în respectivul conflict, aspect care îl face să resimtă un disconfort intens, disconfort căruia nu are capacitatea de a-i face faţă în mod adaptat; - De asemenea, simte că în conflictul adulţilor, nevoile sale sunt insuficient percepute și luate în seamă, aspect care îl face să perceapă că el trebuie să se plieze pe aşteptările și cerinţele adulților, și nu invers; - Toate aceste aspecte determină o perturbare semnificativă în ceea ce privește funcţionarea sa emoțională, dar şi comportamentală, aspect care îi creează un disconfort intens. Raportat la simptomele prezentate și la aspectele remarcate de către psiholog, acesta a reținut următoarele considerente (Anexa 14, pag. 1249):
Pagina 323 din 499 - “În acest moment, considerăm faptul că fetița prezintă un nivel de tensiune intrapsihica ridicat, tensiune care afectează calitatea vieții copilului. Opinăm cu privire la faptul că această stare de fapt se datorează modului în care este gestionată separarea celor doi părinți și a felului în care copilul experimentează această separare. Fiind puternic atașată de mamă, separarea acesteia pe timp de noapte de mamă a fost percepută de către copil o situaţie de tip traumatizant, căreia, la momentul respectiv, Sophia nu a fost pregătită să îi facă faţă. - Legat de acest aspect, subliniem din nou faptul că, pentru un copil de vârsta Sophiei, constanta atitudinală manifestată de către părinți, precum și stabilitatea mediului familial (și aici se face referire atât la spațiul fizic reprezentat de casă, cât și la programul de zi cu zi) sunt deosebit de importante. În prezent, copilul trebuie să dea dovadă de o flexibilitate destul de crescută pentru a face față diferențelor atitudinale aferente sistemului de valori al fiecărui părinte. Or, la această vârstă, psihologic și biologic vorbind, copilul nu deține o astfel de resursă, adulții fiind cei care trebuie să se adapteze nevoilor și ritmului copilului și nu invers. - Relaţia Sophiei cu tatăl ei nu a putut fi evaluată în mod direct, motiv pentru care nu s-au emis concluzii în această direcţie, însă, din reacţiile copilului existente pe parcursul programului de consiliere psihologică s-a constat faptul că, la momentul realizării acestuia, copilul manifestă o atitudine de respingere a ideii de interacțiune cu tata şi, în special, a ideii de a-și petrece noaptea departe de mama ei.” Ca urmare a desfășurării programului de consiliere psihologică, psihologul a tras concluziile de mai jos și a făcut câteva recomandări (Anexa 14, pag. 1249 – 1250): “III. Concluzii și recomandări: În urma parcurgerii programului de consiliere psihologică se poate concluziona că, la momentul realizării programului de consiliere psihologică, funcţionarea emoțională a Sophiei se desfăşura în sfera următorului registru: - Sensibilitate, toleranţă redusă la frustrare, tendinţe de dominare, sociabilitate și nevoie marcantă de afecțiune; - Se detectează existența unui nivel semnificativ de tensiune interioară, neliniște, anxietate și chiar trăiri de tip angoasant, trăiri determinate de anumiţi factori de tip circumstanţial (conflictualitate resimţită); - Se evidenţiază existenţa unor trăiri de anxietate anticipatorie, ceea ce o determină să experimenteze o aşteptare plină de neliniște și senzaţia că nu poate controla anumite situaţii și momente; - Prezenţa unor sentimente de inadecvare, stimă de sine scăzută, dar și preocuparea pentru adaptarea la mediu și pentru relaţiile sociale, întrucât caută contactul cu ceilalți; - Existenţa unei perturbări semnificative în ceea ce priveşte funcţionarea sa emoţională, dar și comportamentală, aspect care îi creează un disconfort intens; - Senzaţia că nevoile sale sunt insuficient percepute şi satisfăcute, cu senzația că ea este cea care trebuie să facă faţă cerințelor adulţilor, și nu invers; Raportat la aspectele mai sus menționate, pot fi făcute următoarele recomandări: - Eliminarea surselor de conflict și a factorilor cu potenţial anxiogen pentru copil; - Adaptarea adulţilor la nevoile firești și imediate ale copilului (de securizare emoţională și de mediu) și nu adaptarea copilului la nevoile adulților; - Existenţa unui climat psiho-afectiv stabil, lipsit de conflictualitate și caracterizat de relaţii interpersonale firești între persoanele de referință pentru copil. - Găsirea de către cei doi părinți a unei modalități funcționale prin care ambii să-și acordeze stilul parental și modul de interacțiune cu copilul într-un mod unitar, care să nu-i creeze acestuia confuzie; - Găsirea unui echilibru funcțional în regimul din viața de zi cu zi a copilului, prin partea acestuia într-un mediu securizant și alături de persoane pe care le investește cu încredere; - Realizarea unei expertize psihologice care să evidenţieze particularitățile de vârstă precum și nevoile emoționale ale copilului;” Cu toate că Raportul de consiliere psihologică, din care reies aceste concluzii și recomandări, se afla în posesia pârâtei încă din luna iunie (data finalizării programului), aceasta nu a întreprins niciun demers pentru urmarea recomandărilor respective.
Pagina 324 din 499 Mai mult decât atât, a păstrat ascunse aceste informații față de subsemnatul, iar în cadrul litigiului ce a făcut obiectul dosarului 16826/325/2019, în care a fost dispus programul de consiliere psihologică asupra minorei, precum și asupra părinților acesteia, poziția procesuală a pârâtei a fost de „a nu se opune” demersului inițiat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, iar nu de a solicita admiterea cererii acestei instituții, în vederea clarificării situației fiicei noastre. În același dosar pârâta a încercat să suspende judecata cauzei, într-o încercare de a bloca programul de consiliere psihologică în care ar fi fost constatate problemele copilului. Toate aceste acțiuni ale pârâtei dovedesc faptul că aceasta nu dorește să rezolve problemele fiicei noastre, fapt care este deosebit de îngrijorător, având în vedere că pârâta este părintele rezident, iar minora petrece majoritatea timpului său cu aceasta sau cu persoanele cărora aceasta o încredințează pe fiica noastră. L.3 b) Raportul privind consilierea psihologică, cu referire la dosarul nr. 16828/325/2019 soluționat de Judecătoria Timișoara, Secția a II-a Civilă, efectuat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului De la începutul conduitei de încălcare a planului parental, precum și de modificare a modului de implementare a acestuia, și până în luna aprilie 2019 au fost 4 luni de zile în care am reușit să comunic cu fiica mea, aceasta trecând printr-o perioadă caracterizată de evenimente remarcabile cu intensitate emoțională ridicată, inclusiv traume. Această situație reiese din raportul de consiliere (anexa 14) la paragraful “Antecedente somatice / psihosomatice” (Anexa 14 pag. 1240), unde minora este caracterizată ca prezentând următoarele simptome: agitaţie motorie, neliniste, irascibilitate, refuzul de a petrece timp cu tatăl, instabilitate emoțională în sensul în care avea o dispoziţie oscilantă, sensibilitate excesivă sau opozitionism, somn neliniștit, bruxism, anxietate de separare manifestată în relaţia cu mama în sensul că era foarte neliniștită dacă mama trebuia să plece sau stătea permanent în preajmă acesteia (dl. Albert Bruno declarând că minora o însoțea pe mamă inclusiv la toaletă), lipsa de concentrare şi de stabilizare a atenţiei în cadrul activităţilor desfășurate (renunţa repede la activitatea desfăşurată, de exemplu colorarea unei fişe.) De asemenea, la paragraful “Simptome / comportamente problematice” (anexa 14, pag. 1242) minora este caracterizată ca prezentând următoarele simptome: • pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin alternare între extremele de idealizare și devalorizare: minora are tendinţa de a idealiza relaţiile cu mama și cu dl. Albert Bruno şi de a prezenta defavorabil implicaţiile tatălui în viaţa ei; • anxietate de separare “minora este vizibil deranjată de prezenţa tatălui și solicită permanent prezența mamei în cadrul acestor întâlniri; continuă să doarmă cu mama şi cu concubinul acesteia. Nu doreşte să vină la întâlnirile de consiliere doar însoțită de mama”; • raportare la ceilalți în manieră idealizatoare uneori (percepția minorei asupa d-lui Albert Bruno este una foarte bună, idealizatoare reprezentând pentru ea o persoană de încredere); • regresie emoţională; • pronunție defectuoasă a unor litere;
Pagina 325 din 499 • mod incorect de poziţie a mâinii în timpul scrisului; • trăiri emoționale intense (de exemplu îşi roade unghiile). Astfel cum reiese din Raportul de consiliere psihologică, dreptul copilului de a beneficia de viața de familie este grav afectat, fiind necesară luarea anumitor măsuri pentru remedierea echilibrul psihologic și emoțional al copilului. Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează, în articolul 8, dreptul la viață privată şi de familie187. În jurisprudența CEDO se arată că dreptul la viață privată şi de familie cuprinde şi dreptul pe care îl are un părinte de a avea şi de a menține relații personale cu copilul său, drept care nu poate fi restrâns, decât pentru motive serioase şi temeinice şi numai dacă această restrângere este în interesul superior al copilului. Astfel, dreptul unui părinte şi al unui copil de a petrece timp împreună nu poate fi refuzat de către celălalt părinte din cauza neînțelegerilor dintre foştii soți sau a neplății contribuției la cheltuielile de creştere şi educare a copilului. În acordul parental trebuie cuprins un plan de împărțire a responsabilităților părinteşti în care sunt enumerate atât responsabilitățile, cât şi modul în care părinții urmează să ia împreună deciziile, stabilindu-se totodată și ora, locul şi durata vizitelor pe care urmează să le facă părintele separat de copil, precum şi modul în care copilul îşi va petrece vacanțele şcolare cu fiecare dintre părinții săi.188 Având în vedere contextul în care ne aflăm, argumentele prezentate anterior, precum și concluziile Raportului de consiliere psihologică, considerăm că este necesară realizarea expertizei psihologice a copilului și a expertizelor psihiatrice a celor doi părinți pentru a identifica, în mod obiectiv, cauzele care au determinat schimbarea bruscă a comportamentului minorei, asociată cu apariția simptomelor somatice/psihosomatice descrise de pârâtă și consemnate în pagina 4 a raportului de consiliere psihologică și a simptomelor/comportamentelor problematice identificate de către psihologul clinician specialist Gurza Maria Ancuța. În cadrul secțiunii de „concluzii și recomandări” din raportul de consiliere psihologică (anexa 14, pag. 1245), psihologul expert clinician recomandă evaluarea psihiatrică a copilului Tender Pronk Sophia și a părinților, în vederea identificării: • Gradului de alienare a copilului Tender Pronk Sophia; • Indicii psihopatologici ai compartimentului părinților pentru identificarea unor explicații pertinente a schimbării comportamentului minorei; • Participarea părinților în cadrul unui program de consiliere post-divorț • Relaționarea cu tatăl într-un mediu și mod securizant pentru copil datorită indicatorilor de anxietate care s-au evidențiat în timpul întrevederilor. Conform Raportului de consiliere psihologică, în cadrul căruia psihologul clinician specialist Gurza Maria Ancuța a identificat faptul că “rămân incerte evenimentele care au condus la aceste manifestări ale minorei (în sensul că declarativ, ipotezele sunt diferite, iar discursul părinţilor 187 Art. 8 din Convenție prevede că: „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenței sale. (2) Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor şi a libertăților altora.” 188 Consideraţii privind aplicarea principiului ocrotirii „interesului superior al copilului” în caz de divorţ al părinţilor săi , pag. 144, rândul 7 [Lect. univ. dr. Adina-Renate Motica, Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Drept]
Pagina 326 din 499 este influenţat de propriile viziuni asupra relaţiilor cu copilul şi nu poate fi surprinsă o explicaţie pertinentă a acestor manifestări de teamă ale minorei apărute brusc)” (anexa 14, pag. 1241 - 1242 ), este necesară o expertiză psihiatrică de specialitate a părinților. De asemenea, psihologul consideră că anumite aspecte trebuie clarificate de către organele competente: “trebuie să fie clarificate de către organele competente și în funcţie de acestea se poate decide care este modalitatea legală prin care se poate realiza o bună relaționare tatăcopil” (anexa 14, pag. 1244) Totodată, în cadrul Raportului de consiliere psihologică se recomandă “identificarea indicilor psihopatologici ai comportamentului părinților pentru identificarea unor explicaţii pertinente a schimbării comportamentului minorei” precum și “gradul de alienare a copilului Tender Pronk Sophia” (anexa 14, pag. 1245 ) Mai mult, sunt necesare aceste expertize având în vedere că din situațiile prezentate psihologului clinician specialist Gurza Maria Ancuța, aceasta a avut dificultate atât în a implementa consilierea psihologică, cât și de a negocia (termenul utilizat în cadrul raportului de consiliere) cu părțile obiective comune cu privire la intervenţie: „procesul de consiliere a fost greu de implementat deoarece evaluarea psihologică a minorei a evidenţiat stări de anxietate, neîncredere manifestată faţă de tată şi refuzul de a petrece timp cu acesta, fără a putea identifica clar motivele acestei reacţii. Cei doi părinţi prezintă fapte şi interpretări diferite ceea ce îngreunează negocierea unor obiective comune cu privire la intervenţie (anexa 14, pag. 1243). L.4. - În data de 18.03.2019 pârâta declară că a întreprins demersurile necesare pentru modificarea programului de vizitare al tatălui Faptul că pârâta vrea să schimbe programul de vizitare este declarat de aceasta odată cu înscrierea fiicei noastre (fără acordul subsemnatului și fără autorizarea instanței de tutelă) la Centrul de zi pentru Îngrijirea Copiilor din Dumbrăvița. În data de 18.03.2019, pârâta a depus o cerere de înscriere a fiicei noastre la Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor, din comuna Dumbrăvița, urmare a căreia a fost realizată o fișă de evaluare inițială, cu numărul de înregistrare 4632/18.03.2019, în cadrul căreia se precizează că „având în vedere situația actuală a copilului, mama face în prezent demersurile necesare pentru modificarea programului de vizitare al tatălui”. Datorită faptului că acest document nu a fost comunicat subsemnatului, el poate fi obținut de către instanța de judecată de la Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor, din comuna Dumbrăvița. Fișa de evaluare inițială elaborată de Centrul de zi pentru Îngrijirea Copiilor din Dumbrăvița, înregistrată sub nr. 4632/18.03.2019, prezintă la secțiunea „Istoricul familiei” motivul declarat de pârâtă odată cu cererea de înscriere la Centrul de zi, anume faptul că „mama face în prezent demersurile necesare pentru modificarea programului de vizitare al tatălui”. Prin acest document se precizează în mod expres scopul urmărit de către pârâtă și motivul pentru care a încălcat, în repetate rânduri, programul de vizitare al subsemnatului. Cererea de înscriere a Sophiei la centrul de zi a fost depusă fără acordul subsemnatului, pârâta dezvoltând un obicei din încălcarea repetată a autorității părintești ce îmi revine. Ulterior, în data de 25.03.2019, Centrul de zi Dumbrăvița mi-a trimis o adresă (anexa 15, pct. 1279) prin care mi-a solicitat să mă prezint la sediul La Centru de zi pentru Îngrijirea Copiilor pentru „a vă exprima acordul în scris, privind înscrierea la centru, a minorei Tender - Pronk Sophia”. Și din acest document reiese necesitatea acordului subsemnatului și lipsa totală de interes a pârâtei în respectarea autorității părintești ce îmi revine.
Pagina 327 din 499 În concluzie, pârâta nu s-a limitat la împiedicarea desfășurării programului de vizitare al Sophiei cu subsemnatul, ci a mers mai departe de atât și a început demersurile pentru modificarea programului de vizitare. Cu excepția metodelor ilegale și manipulative, nu rezultă că pârâta a întreprins vreun demers legal pentru a modifică la planul parental în interesul fiicei noastre Sophia, cu toate că în data de 18.03.2019 pârâta declara că “minora are o relație bună cu tatăl și menține permanent legătura cu aceștia” așa cum rezultă din fișa de evaluare inițială la Centru de zi pentru Îngrijirea Copiilor din Comuna Dumbravita, cu Nr. de înregistrare 4632/18.03.2019: ➢ “Din declarațiile mamei reiese ca Tender Pronk Sophia are o relație foarte apropiata cu mama. Cu tatăl are o relație buna, mentinand permanent legătura cu acesta.” Datorită faptului că acest document nu a fost comunicat subsemnatului, fișa de evaluare inițială elaborată de Centrul de zi pentru Îngrijirea Copiilor din Dumbrăvița, înregistrată sub nr. 4632/18.03.2019 (anexa 15, pag. 1306 - 1308). Pârâta a declarat că dorește să modifice programul de vizitare al tatălui și în cadrul Declarației date la interogatoriul luat în dosarul 12797/325/2019 (anexa 25, pag. 1614), în data de 11.11.2019. Fiind întrebată „ce demersuri ați întreprins pentru schimbarea programului de vizită al intimatului și care sunt motivele ce stau la baza acestor demersuri” (întrebarea 7 din interogatoriu) pârâta a răspuns „nu am întreprins demersuri pentru schimbarea programului de vizită, dar intenționez să întreprind astfel de demersuri”. Astfel, pârâta: • minte cu privire la faptul că nu a întreprins astfel de demersuri, afirmația sa fiind contrazisă direct de propria sa declarație dată odată cu cererea de înscriere a minorei la Centrul de zi pentru Îngrijirea Copiilor din Comuna Dumbrăvița, înregistrată sub nr. 4632/18.03.2018; (anexa 15, pag. 1306) • declară că va întreprinde astfel de demersuri în viitor, fără să ofere vreun motiv pentru care astfel de demersuri ar fi necesare sau în interesul superior al minorei. (anexa 25, pag. 1614) ➢ Nu am întreprins demersuri pentru schimbarea programului de vizita, dar intenționez sa intreprind astfel de demersuri Coroborând aceste informații cu considerentele instanței de judecată din cadrul Sentinței Civile nr. 1401/10.02.2020 pronunțată în dosarul 12797/325/2019 (prezentate la secțiunea L.1, pag. 309, din prezenta cerere de chemare în judecată), concluzionăm asupra faptului că interesul pârâtei de a indeparta minora de tatăl ei este unicul obiectiv al acesteia, deoarece aceasta deja a blocat programul de vizitare al minorei cu tatăl, prin acțiunile sale prin care a manipulat fetița ca să îl refuze pe tată, iar acest lucru nu pare să fie suficient pentru pârâtă, aceasta dorind să deterioreze în continuare relația dintre cei doi.
Pagina 328 din 499 M. MANIPULAREA COPILULUI ȘI INDUCEREA SINDROMULUI DE ALIENARE PARENTALĂ Alienarea parentală a fost clasificată ca sindrom cu definiția „stare mentală a unui copil, de obicei ai cărui părinți angajați într-un divorț foarte conflictual, care este puternic aliat cu un părinte și respinge relația cu celălalt părinte, fără a avea o justificare legitimă”.189 Astfel, cum am arătat anterior, Dispoziția nr. 2/2016 pentru recunoașterea fenomenului alienării parentale/părintești și prevederilor Protocolului privind recunoașterea alienării parentale, încheiat între Institutul de Psihologie Judiciară și Asociația Română pentru Custodie Comună (M. Of. nr. 144/25.02.2016), recunoaște în art. 1 fenomenul alienării parentale ca „formă de abuz psihologic (emoțional) sever asupra copilului, constând în activitatea de denigrare sistematică a unui părinte de către celălalt părinte, cu intenția alienării (înstrăinării) copilului de către celălalt părinte”. Tot din literatura de specialitate190 reiese faptul că „copiii alienați de un părinte după separare sau divorț își exprimă respingerea față de un părinte și refuză categoric contactul cu aceștia, fără ambivalență”. Totodată, la copiii supuși procesului de alienare parentală au fost constatate următoarele simptome: • „copilul se plânge adesea de celălalt părinte într-un mod monoton, face afirmații lipsite de importanță, false sau iraționale despre acesta; se eschivează de orice „pericol” de reconciliere”. • „criticile aduse de copil părintelui respins conțin argumente frivole: reacțiile de ură și dispreț ale copilului sunt nejustificate și disproporționate în raport cu circumstanțele descrise”; • „lipsa ambivalenței: copilul are o gândire de tipul „totul sau nimic”, idealizează părintele care-l alienează și-l devalorizează pe cel respins; • „scenarii împrumutate: copilul face afirmații repetate despre părintele respins care sunt identice cu cele făcute de părintele care-l alienează”. În situația dedusă judecății se observă toate aceste simptome la copilul supus alienării parentale, iar constatările sunt realizate atât pe calea a două rapoarte de consiliere psihologică (anexa 14, pag. 1237 - 1245 si anexa 14, pag. 1247 - 1250), cât și de către o instanță de judecată, în dosarul 12797/325/2019, care a constatat manipularea copilului de către pârâtă, bunicul matern și concubinul pârâtei, în ceea ce privește relația cu tatăl (anexa 25, pag. 1627). M.1. Alienarea parentală Copiii între 5-7 ani au ca referință oamenii pe care îi văd cel mai des, în principal părinții lor. Aceștia nu au capacitatea de a evalua dacă părinții afirmă / îi învață corect sau greșit, dacă respectă etică și valorile sociale. De asemenea, copiii au o capacitate scăzută de autocritică și, prin urmare, copiii cred pur și simplu în persoanele de referință. Prin urmare, orice îndoială sau cerere de clarificare a copilului va fi rezolvată prin ceea ce îi va spune persoana de referință. Acest principiu este confirmat chiar de Sophia în data de 21.01.2020, când este ascultată de judecător în camera de consiliu, minora declară judecătorului, astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat în data 21.01.2020 în dosarul 12797/325/2019 (anexa 25, pag. 1623): “Nu știu dacă tatăl meu mi-a luat ceva în ultimii doi ani, întrucât nu mi-a spus nimeni.” 189 Mona-Maria Pivniceru, Cătălin Luca, INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI. Expertiza psihologică în caz de separarea/divorțul părinților, Bucuresti, Hamangiu, 2016, pag. 185 190 Mona-Maria Pivniceru, Cătălin Luca, INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI. Expertiza psihologică în caz de separarea/divorțul părinților, Bucuresti, Hamangiu, 2016, pag. 188
Pagina 329 din 499 (afirmația din pct. 10 din anexa 25, pag. 1622) Se confirmă astfel faptul că copilul a dezvoltat o logică bazată pe ceea ce i se spune despre tatăl ei, care prevalează asupra experiențelor pe care le trăiește împreună cu tatăl, dată fiind durata de timp limitată pe care o petrece cu tatăl, ca urmare a alienării parentale în curs. De fapt, logica bazată pe memoria auditivă și cea bazată pe memoria experimentală sunt în conflict între ele, astfel încât Sophia se contrazice ulterior afirmând că își aduce aminte (ceva care a trăit în mod real) că i-am adus de fapt jucării de Crăciun la after-school: “Îmi aduc aminte ca tatăl meu mi-a adus un ursuleț, un Lego Friends și un glob pământesc pentru toata clasa, când era Crăciunul, la after-school.” (afirmația din pct. 11, din anexa 25, pag. 1623) În ceea ce privește experiențele trăite alături de tată, pârâta încearcă să le anuleze, deoarece copilului i s-a refuzat posibilitatea de a-l vedea pe acesta și, ulterior, de a vedea chiar și membrii familiei extinse a tatălui, oameni și medii sociale pe care minora le-a frecventat împreună cu tatăl său, anterior. În consecință, au fost pierdute referințele pe care s-a bazat creșterea și educația copilului în primii săi 6 ani de viață. Această interdicție creează un gol emoțional în subconștientul minorei, care este umplut de “ce i se spune / comunică minorei” fie de către pârâtă, fie de către alte persoane de referință, care o alienează. Am arătat anterior faptul că deși aveam o relație foarte bună cu fiica mea, anterior lunii decembrie 2018, acest lucru s-a schimbat radical, într-o perioadă foarte scurtă de timp, de doar câteva luni de zile (din decembrie 2018 până în aprilie 2019). Cauza schimbării de comportament și intensificarea problemei s-a produs între pereții din casa unde fiica mea locuiește alături de pârâtă, deoarece eu nu am mai reușit sa interactionez substanțial cu copilul din luna martie 2019. Scuzele oferite de către pârâtă pentru situația curentă, precum faptul că „am forțat-o să doarmă la mine” (secțiunea M.21. Manipulare: Acuzaţii false de abuz pentru weekend-urile în care minora a dormit la tatăl acesteia, pag. 450) nu este plauzibilă, deoarece un astfel de eveniment, chiar dacă ar fi adevărat, este insuficient pentru a produce o schimbare atât de radicală în persoana copilului. Cauza reală a schimbării o reprezintă acțiunile alienatorii ale pârâtei, ale concubinului acesteia, ale bunici Sophiei, precum și a celorlalte persoane implicate de către pârâta în conduită acesteia și care, astfel cum am arătat anterior, îi spun Sophiei lucruri neadevărate în ceea ce mă privește, o conving prin diferite metode pe Sophia să nu se vadă (secțiunea M aferent manipularea și inducerea sindromului de alienare parentală, pag. 328) cu mine și să nu vorbească cu mine (M.10 a) Bunicul matern îngrădește libertatea de exprimare și gândire a copilului. Minora nu se mai simte liberă să vorbească, pag. 397), profitând de faptul că Sophia petrece majoritatea timpului alături de aceștia, fiind astfel dependentă de ei, de activitățile pe care i le organizează și de informațiile pe care i le prezintă. Ca urmare a acestor acțiuni, relația cu fiica mea din decembrie 2018, când era încă foarte bună, s-a schimbat într-o asemenea măsură încât din luna aprilie 2019 contactul meu cu copilul este aproape de 0. Acțiunile alienatorii ale acestor persoane au fost analizate și au format convingerea instanței de judecată în dosarul 12797/325/2019, dosar în care a fost respinsă contestația la executare formulată de către pârâtă, iar instanța de judecată a reținut în mod direct faptul că pârâta și persoanele din anturajul acesteia desfășoară acțiuni alienatoare împotriva subsemnatului: „Totodată, coroborând probele administrate în cauză (înscrisuri, planșe fotografice, răspunsuri la interogatorii, depoziții martori, procesul verbal întocmit cu ocazia ascultării minorei în Camera de Consiliu), instanța și-a format convingerea că minora este manipulată de mamă, de concubinul acesteia și de bunicul matern, în ceea ce privește relaționarea cu tatăl.”
Pagina 330 din 499 Alienarea parentală este o formă de abuz, cea mai gravă deoarece afectează tot sistemul de structurare a credințelor asupra vieții, precum și asupra identității copilului. În cazul nostru, alienatorii refulează negativitatea, ura, frustrarea folosindu-se de un copil, probabil fără a-și da seama că efectele asupra copilului pot să fie pe termen lung și pot afecta întreaga viață a acestuia. De asemenea, efectele se produc și asupra planului psihiatric al copilului, prin dezvoltarea tulburărilor de personalitate legate de propria identitate. Astfel cum am prezentat la secțiuna „M” aferent manipularea și inducerea sindromului de alienare parentală, pag. 328, persoanele alienatoare folosesc informații false și informații incomplete care le distorsioneaza, care sunt dincolo de capacitatea de înțelegere a copilului, pentru a îi crea acesteia o percepție negativă cu privire la tatăl ei. Astfel, pe lângă șocul inițial al divorțului și separării părinților, copilul este nevoit să gestioneze, suplimentar, informațiile complexe referitoare la procesul dintre părinți, și informațiile prezentate de persoanele alienatoare, conform cărora tatăl este un personaj negativ. Această percepție contravine în mod complet lucrurilor pe care Sophia le știa și a ajuns să le cunoască, în primii 5 ani de viață, despre tatăl ei. Cele mai semnificative acțiuni de înstrăinare constau în: a) îndoctrinarea cu privire la defectele și deficiențele celuilalt părinte și extinderea criticilor la familia extinsă; b) implicarea în critici din partea altor membri ai familiei; c) solicitarea unei alianțe combinate cu construirea unei legătură simbiotică; d) încercarea de a înlocui părintele cu propriul partener; e) obstacolul în calea vizitelor, ai întâlniri, prezență; plângerile nefondate ale hărțuire; f) îndepărtarea fizică a copilului Dintre aceste 6 acțiuni de înstrăinare, identificate în literatura de specialitate191 ca fiind cele mai grave, sunt îndeplinite toate cele 6 puncte. În literatura de specialitate au fost ridicate mai multe critici raportat la utilizarea unor termeni precum „programare” și „spălare de creier”, legate de o logică interpretativă considerată prea „liniară” și simplistă. Este de fapt firesc ca un părinte, pentru a-și educa copilul, să-i transmită realitatea și că această realitate ar fi putut fi profund modificată în ceea ce privește fostul său partener, după separare, din motive personale și subiective ale părintelui alienator. Prin urmare, indiferent dacă distingem ce se află în buna credință pe care părintele o transmite copilului în scop educațional și cât de mult face cu intenția răutăcioasă de a-l îndepărta de copil pe celălalt părinte. După cum se observă într-o altă lucrare de specialitate192, întreaga educație a copiilor constă în influențarea lor, în direcționarea lor în selectarea valorilor și în alegerile de evaluare ale acestora, în diagnosticul interpersonal, cu respectarea regulilor. În majoritatea cazurilor de separare a părinților se formulează acuzații, deseori exagerate, în mod deliberat, între partenerii separați, uneori aflați în conflict. Aceste acuzații sunt, uneori, transmise și copilului, astfel încât părintele acuzator dorește să își creeze o imagine bună, în percepția copilului, precum și să creeze o imagine negativă celuilalt părinte. Indiferent dacă acest lucru este realizat în mod conștient sau 191 Amy J. L. Baker, ADULT CHILDREN OF PARENTAL ALIENATION SYNDROME: Breaking the Ties That Bind, New York, W. W. Norton & Company, 2007. 192 Guglielmo Gulotta, Adele Cavedon, Moira Liberatore, PARENTAL ALIENATION SYNDROME (PAS). Brainwashing and programming children to harm the other parent, Milano, Giuffrè Editore, 2015
Pagina 331 din 499 inconștient de către părintele abuzator, efectele sunt aceleași asupra copilului, care este privat de o relație normală, pozitivă, în raport cu părintele alienat. De asemenea, majoritatea cazurilor de alienare parentală sunt desfășurate de către părintele rezident împotriva celuilalt părinte, deoarece părintele rezident profită de faptul că petrece majoritatea timpului alături de copil pentru a îi oferi acestuia informațiile pe care le dorește, precum și pentru a le repeta acestuia, cu scopul de a-l convinge. Un copil de 6 ani este într-o situație în care toate elementele ce țin de viața acestuia sunt fie realizate, fie mediate de către persoanele cărora le revine îndatorirea de a o crește, educa, îngriji și proteja. Conform art. 36, alin. (1) din legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, „ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor”. Situația particulară în care părinții sunt divorțați este tratată la alin. (3) de la același articol, care prevede că „în situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți. De asemenea, conform art. 18, alin. (3) din aceeași lege, „părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte”. Calitatea de părinte rezident care revine pârâtei este determinată de convenția părților privind planul parental referitor la Sophia, consfințit prin Sentința Civilă nr. 5779/2018 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul 21362/325/2017. Din analiza dispozițiilor legale citate anterior reiese faptul că dinamica creșterii copilului se schimbă fundamental în momentul în care părinții divorțează și locuiesc la domicilii diferite. Astfel, deciziile de zi cu zi sunt luate de părintele cu care copilul se află în momentul în care decizia este luată. Dat fiind faptul că părintele rezident se află în compania copilului pentru o perioadă cu mult mai mare decât părintele nerezident, această diferență de timp se transformă într-un avantaj major pe care părintele rezident îl are asupra părintelui nerezident. Această diferență de timp este un dezechilibru evident raportat la situația Sophiei dinaintea divorțului părinților, în care petrecea perioade de timp aproximativ egale cu fiecare dintre aceștia. Acest dezechilibru este inevitabil odată cu separarea părinților, deoarece aceștia nu mai locuiesc împreună. Părinții sunt, însă, datori să remedieze acest dezechilibru, motiv pentru care dispoziția legală de la articolul 18, alin. (3) din legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, prevede faptul că „părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte”. Datoria de remediere a dezechilibrului le revine raportat la interesul superior al copilului lor, precum și la necesitatea dezvoltării echilibrate a acestuia, în condițiile păstrării și dezvoltării unor relații normale cu fiecare dintre părinți. Dreptul părintelui nerezident de a păstra și dezvolta relația personală pe care o are cu copilul său este reglementat și în alte dispoziții legale, precum: • Art. 262, alin. (2) din Codul civil: „copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia. Exercițiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului”. • Art. 401, alin. (1) din Codul civil: „în cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta”.
Pagina 332 din 499 • Art. 496, alin. (5) din Codul civil: „părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia”. • Art. 17, alin. (1) din legea nr. 272/2004: „copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament”. • Art. 17, alin. (2) din legea nr. 272/2004: „copilul are dreptul de a-și recunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior”. • Art. 19, alin. (1) din legea nr. 272/2004: „copilul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului”. Nevoia copilului de a fi protejat și îngrijit, cumulată cu faptul că petrece majoritatea timpului alături de unul dintre părinți, crează o situație foarte complicată, deoarece părintele rezident, animat sau nu de rea-credință, poate decide să limiteze programul de vizitare al celuilalt părinte, să limiteze posibilitățile și ocaziile de comunicare între celălalt părinte și copil, sau să influențeze în mod negativ copilul împotriva celuilalt părinte. Astfel, nevoia copilului de a fi protejat și îngrijit, dublată de o conduită negativă din partea părintelui rezident, se transforma într-o relație de dependență față de părintele rezident, denumită „alianță dependentă” în care copilul este puternic influențat de către acesta, în măsura în care ajunge să strice sau chiar să rupă legătura anterioară pe care o avea cu celălalt părinte. Realitatea pe care părintele o inculcă copilului este adesea realitatea lui subiectivă, a părintelui, reconstruită pentru a se justifica față de copil. Situațiile atribuite refuzului unui părinte de către copil / fiică sunt situate de-a lungul unui „spectru” motivațional la care ne aflăm la extrem193: pe de-o parte, cazurile în care copilul este implicat într-o campanie nejustificată de denigrare de către un părinte și se aliniază pasiv pe pozițiile sale în funcție de dinamica relațională atribuită unui „conflict de loialitate”; pe de altă parte, cazurile în care motivațiile prezente la copil și la părintele ales sunt justificate și hrănite de comportamente negative (în sens comisiv sau omisiv), de care părintele respins a fost responsabil194: apoi există o cantitate variată de condiții intermediare, cu geneză multifactorială, unite prin prezența unui conflict parental în care copiii sunt mai mult sau mai puțin direct implicați și fiecare dintre subiecți se identifică cu un rol și realizează alianțe în funcție de logica și legăturile cauzale. Alienarea parentală produce efecte pe termen lung asupra copilului, care ajunge să manifeste efecte ale acesteia de-a lungul întregii vieți, fie că este vorba de încrederea în alte persoane (precum este tatăl acesteia), fie că este vorba de probleme ale copilului în relațiile pe care acesta le dezvoltă. Fenomenul alienării parentale este recunoscut, în momentul de față, ca fiind un sindrom, prezentând mai multe particularități specifice tulburărilor psihologice. Ca atare, sindromul alienării parentale este tratat în mai multe lucrări de specialitate, dintre care prezentăm concluziile cele mai relevante în secțiunile de mai jos. 193 Camerini, 2006 194 Van Gijseghem, 2003
Pagina 333 din 499 M.2. Manipulare: Triangularea relațiilor de coparentalitate În psihologie, termenul de triangulație identifică o dinamică relațională specifică în care comunicarea și interacțiunile dintre doi indivizi nu au loc în mod direct, ci sunt mediate de o a treia persoană. Conceptul de triangulație s-a dezvoltat în principal în contextul terapiei familiale pentru a identifica o modalitate de gestionare a tensiunii și a conflictelor în cadrul unei relații semnificative. Potrivit lui Bowen195, relațiile dyadice (de exemplu, între soț și soție, între frați sau între părinți și copil) sunt intrinsec instabile în timpul situațiilor stresante. Atunci când apar astfel de situații, a treia persoană este apoi introdusă în relaționare pentru a reduce sau a gestiona stresul. Chiar dacă triangulația nu este în sine negativă, o utilizare obișnuită a acestei strategii poate deveni un element real al toxicității psihologice în cadrul unei relații emoționale. În contextul familiei Sophiei, pârâta gestionează relația de coparentalitate prin interpunerea altor persoane (tatăl pârâtei, concubinul pârâtei), cu scopul ca aceștia să medieze comunicarea și exercitarea autorității părintești, precum și în relația dintre tată și copil, creând un context relațional nefiresc, inclusiv pentru minoră, care nu se identifică în noul context, în care percepția sa asupra familiei este alterată. Bunicul și concubinul, persoane la care pârâta apelează, dovedesc că nu au capacitatea de a o reprezenta pe pârâtă în mod eficient, în interesul copilului. M.2 a) Pârâta impune o modalitate de relaționare prin persoane interpuse, modalitate cunoscută drept “triangulare toxică” Prin urmare, triunghiularea devine disfuncțională atunci când provoacă stres excesiv la a treia parte a configurației triunghiulare și datorită acestui fapt contribuie la intensificarea conflictului, în loc să ajute la rezolvarea acestuia. Această modalitate de relaționare este folosită în mod deliberat pentru a se asigura un control major asupra relației. Prin urmare, conflictul nu se poate rezolva în cadrul relației de coparentalitate, ci este „deviat” către diferite terțe persoane. În aceste cazuri, partenerul exclus se găsește într-o poziție de slăbiciune în cadrul unui triunghi de relație, unde la celelalte două extreme se află pârâta cu aliații acesteia, care, lucrând împreună, obțin și își manifestă poziția de “superioritate” față de subsemnatul. Această poziție de superioritate refulează de cele mai multe ori prin exprimarea diferitelor forme de violență. În literatura psihodinamică196, triangularea ca modalitate relațională obișnuită este asociată cu trăsături de personalitate disfuncționale, cum ar fi tulburarea narcisistă197 și tulburare de personalitate borderline198. În aceste cazuri, inserția unei terțe persoane într-o relație diadică semnificativă poate avea o funcție de control a relației în sine. Deci, pe lângă triangularea relației de coparentalitate și a relației tată - copil, care reprezintă în sine o formă de alterare a dinamici familiale în care copilul se identifică, pârâta împreuna cu persoanele cu care s-a aliat o destabilizează pe minora (secțiune H.4, pag. 193), îi impun schimbare percepția asupra paternitatea în persoana concubinului (secțiunile M.3, pag. 338 si M.4, pag. 340), amenința relația tatăl – copil(secțiune M.5, pag. 346), o izoleaza (secțiune M.6, pag. 353), o incurajează să adopte o atitudine de indiferență față de subsemnatul (secțiune M.9, pag. 392), exercita controlul personal asupra minorei (secțiune M.10, pag. 397), îi limitează libertatea de exprimare (secțiune M.10 a), pag. 397), se victimizează față copilului (secțiune M.15, pag. 429), o iduc pe minora sa creada ca timpul petrecut cu tatăl sau este o greșeală (I.8 a), pag. 243), induc frica si sentimentul de abandon asociata la figura paterna (secțiune M.17, pag. 438), denatureaza realitatea si reconstruiesc evenimentelor din 195 Murray Bowen, FAMILY THERAPY IN CLINICAL PRACTICE, Rowman & Littlefield publishers, 1985 196 Melges, F. T., & Swartz, M. S.. OSCILLATIONS OF ATTACHMENT IN BORDERLINE PERSONALITY DISORDER. The American journal of psychiatry, 01 Sep 1989 197 DSM V, pag. 669 - 672 (anexa 24, pag. 1589 - 1592) 198 DSM V, pag. 663 - 666 (anexa 24, pag. 1585 - 1589)
Pagina 334 din 499 trecut în percepția minorei (secțiune M.19, pag. 441), intervin si deranjează in mod insistent întâlnirile dintre tata si copil (secțiune J.14 a), pag. 290), etc. Acțiunile de mai sus au scopul de a consolida poziția de superioritate față de subsemnatul, încercând să mă dezorienteze și să mă mențină într-o poziție de inferioritate față la alianța constituită de manipulatori. În acest sens este relevantă constatarea psihologul clinician Anca Groza în calitate de reprezentant al Direcţiei Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Timiș prin raportul de consiliere psihologică dispus prin Hotărârea judecătorească nr. 7615/2019 din data de 08.07.2019, pronunțată de Judecătoria Timișoara. (anexa 14, pagina 1244): ➢ Raportat la starea de fapt, copilul a realizat o alianţă emoţională cu mama sa și cu logodnicul acesteia, timpul petrecut cu aceștia și securitatea mediului socio-afectiv oferit de către aceştia încurajează această alianţă. Alianță ale acestor persoane au fost analizate și au format convingerea instanței de judecată în dosarul 12797/325/2019, dosar în care a fost respinsă contestația la executare formulată de către pârâtă, iar instanța de judecată a reținut în mod direct faptul că pârâta și persoanele din anturajul acesteia desfășoară acțiuni alienatoare împotriva subsemnatului: „Totodată, coroborând probele administrate în cauză (înscrisuri, planșe fotografice, răspunsuri la interogatorii, depoziții martori, procesul verbal întocmit cu ocazia ascultării minorei în Camera de Consiliu), instanța și-a format convingerea că minora este manipulată de mamă, de concubinul acesteia și de bunicul matern, în ceea ce privește relaționarea cu tatăl.” M.2 b) Pârâta evită triangularea funcțională prin intermediul specialiștilor, astfel încât problemele copilului rămân nerezolvate Triangularea nu este neapărat o dinamică nesănătoasă sau disfuncțională. De exemplu, unele triangulații sunt normale și chiar funcționale în timpul dezvoltării psihologice din cadrul interacțiunilor familiale. Tocmai datorită faptului că relațiile diadice sunt intrinsec instabile, implicarea unei terțe părți neutre poate ajuta două persoane să depășească momentele de mare conflict sau stres emoțional. În cazul în care este introdusă o persoană neutră cu experiență în soluționarea conflictelor, triangularea poate fi configurată funcțional întrucât ambele persoane din relația diadică, caută o mediere sănătoasă și eficientă. Triangularea poate avea, de asemenea, efecte pozitive dacă este utilizată în scopul gestionării și diminuării tensiunii și a conflictelor în cadrul unei relații semnificative. Din păcate, de fiecare dată când pârâta este invitată de persoane neutre a căror scop este de a media relațiile parentale în interesul minorei, aceasta refuză: • F.11. Pârâta refuză prima încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirile din 21.02.2019 și 06.03.2019, stabilite de către mediator, pag. 136; • F.12. Pârâta refuză a doua încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirile din 14.06.2019 și 16.07.2019, pag. 137; • F.13. Pârâta refuză a treia încercare de mediere și nu se prezintă la întâlnirea din data de 20.08.2019, pag. 138; • F.15 n) În perioada 20-24.12.2019 pârâta menține o atitudine conflictuală prin evitarea luării deciziilor recomandate de DGASPC, decizii care vizează îmbunătățirea relațiilor disfuncționale Mamă - Fiică - Tată, pag. 166. De la începutul anului 2018, pârâta a creat pentru fetiță o structura familială deosebit de disfuncțională, în care minora este implicată în triangulația care este folosită în conflictul interpersonal. În acest fel, se formează diferite tipuri de configurații triunghiulare care împărtășesc imposibilitatea de a rezolva conflictul interpersonal într-un mod sănătos și funcțional. Dincolo de
Pagina 335 din 499 intensitatea conflictului și nivelul de disfuncționalitate al configurației triunghiulare, triangularea este adesea un mod de relație care nu numai că nu elimină esența problemei în cuplu, care este de fapt înghețată, dar acesta poate avea un impact foarte negativ asupra bunăstării psihologice a copilului și asupra dezvoltării emoționale, provocând stres, anxietate, simptome depresive și alte probleme de sănătate mintală199. M.2 c) Pârâta și aliații săi creează o stare de confuzie în viața copilului, prin schimbarea repetată a rolurilor familiale, strategie de manipulare documentată științific sub denumirea „triunghiul lui Karpman” „Triangulare” înseamnă actul de a insera o opinie, o perspectivă sau o posibilă amenințare din partea unei terțe persoane în dinamica interactivă. Adesea folosit pentru a valida abuzul personalității toxice, în timp ce invalidează reacțiile victimei la abuzul menționat mai sus, triangulația poate fi folosită și pentru a inventa relații triunghiulare care te fac să te simți nesigur. Această tactică diversionară servește pentru a-ți abate atenția de la comportamentul abuziv și a-l aduce către o imagine a acestora ca persoană dorită și solicitată. Așa cum este firesc, fiica noastră a avut ca referință părinții ei, cu care avea o relație pozitivă, stabilă, continuă și constructivă, necesară pentru a-i transmite sentimentele de stabilitate și siguranță. Interpunerea repetată a diferitelor persoane (bunicul matern și concubinul pârâtei) sunt de natură să afecteze echilibrul emoțional și psihologic al copilului, mai ales în situația în care copilul a trecut, cu puțin timp în urmă, prin trauma provocată de divorțul părinților săi. După cum descrie Karpman, manipularea se bazează pe relații interpersonale „tulburate”, fiind orientată să provoace stări emoționale neplăcute și confuzie, în care protagoniști sunt: Persecutorul, Salvatorul și Victima. "Jocul psihologic consta într-o serie de tranzacții repetitive, urmate de un schimb de roluri, însoțit de sentimente de confuzie". Karpman spune că schimbarea de poziție între aceste roluri declanșează de fapt confuzia, conflictul și de aici se declanșează emoțiile negative. Totuși, acest joc nu este potrivit pentru un copil de 6 ani, varsta Sophia la momentul respectiv, dar pârâta și persoanele aliate acesteia în procesul de alienare nu au ținut cont de acest lucru, precum nici de efectele devastatoare pe care procesul de alienare îl va avea asupra copilului. 1) Pârâta creează o problemă relațională prin împiedicarea relației tată-fiică Pentru a începe, mama creează o problemă, întrerupe comunicarea (secțiune D.2. Prin aceeași adresă din 18.01.2019, pârâta mă anunță că va întrerupe comunicarea cu tatăl minorei precum și că îmi va restricționa accesul la informațiile necesare pentru a contribui la creșterea și educarea fiicei noastre, contrar interesului superior al copilului , pag. 68) cu subsemnatul și minora vede (și reacționează) că părinții săi nu mai comunică direct, în interesul său, așa cum făceau întotdeauna până la acțiunile alienatoare ale pârâtei. Exigenta concubinului 199 Wang, L., & Crane, D. R. THE RELATIONSHIP BETWEEN MARITAL SATISFACTION, MARITAL STABILITY, NUCLEAR FAMILY TRIANGULATION, AND CHILDHOOD DEPRESSION. American Journal of Family Therapy, 2001, pag. 337-347.
Pagina 336 din 499 2) Bunicul își propune în mod formal să rezolve problema relațională necesară pentru gestionarea relației tată-fiică, dar arată că, de fapt, vrea să preia controlul și să deterioreze această relație. Odată creată problema, are loc un schimb de roluri, pârâta preia un rol pasivă în gestionarea relațiilor aferente copilului cu subsemnatul și bunicul matern intră în scenă, părând dispus să rezolve problema creată de către mamă. (secțiune F.4. Inițial pârâta interpune în relația dintre tată și copil pe bunicul matern minorei, care recunoaște că nutrește sentimente de dușmănie față de subsemnatul, pag. 123) După un timp scurt, însă, bunicul matern arată că nu vrea să sprijine in mod sincer relația dintre tată și fiică. Ne referim la toate evenimentele descrise: • D.13 c) Observând că refuz să mă supun manipulărilor și amenințărilor sale, bunicul Sophiei extinde aceste, pag. 91; • D.13 d) Bunicul manipulează copilul, prezentând acestuia informații din procesele judiciare dintre părinți, interpretându-le în mod subiectiv și ignorând faptul că un copil de 6 ani nu are capacitatea de a înțelege și de a internaliza astfel de concepte, pag. 93; • D.13 e) Copilul respinge tatăl folosind argumentele cu care a fost manipulată de bunicul matern, privind vânzarea casei verișorilor, pag. 94; • D.14. În cursul serii din data 04.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizita al tatălui. Pârâta este plecată cu concubinul în Germania și bunicul refuză sa o preia pe minoră la domiciliu, pag. 95; • D.15. În seara zilei de 07.02.2019, cu scopul de a impune modificări privind modul de exercitare a programului de vizită, pârâta și persoane interpuse de aceasta nu sunt găsiți la domiciliu pentru a prelua copilul în urma programului de vizită al tatălui. , pag. 96; • D.16. În seara zilei de 12.02.2019, , pag. 96; • D.17. Din data de 15.02.2019, bunicul întrerupe comunicarea cu tatăl, cu toate că o realiza ca urmare a mandatului primit de la pârâtă pentru gestionarea programului de vizită între copil și tată. Bunicul impune un schimb de informații exclusiv prin SMS-uri, pag. 97; • M.5 a) Bunicul matern amenință “relația tată - copil”, pag. 347; • M.9 a) Bunicul încurajează copilul să adopte o atitudine de indiferență și tăcere față de tatăl său, pag. 394; • M.10 a) Bunicul matern îngrădește libertatea de exprimare și gândire a copilului. Minora nu se mai simte liberă să vorbească, pag. 397. • J.19 h) În data 24.08.2019, pârâta împiedică relația personală dintre copil și tată. Bunica striga de la balcon. Bunicul scutura mâna Sophiei și o sperie, striga în prezența copilului că „am terminat-o” și că sunt un „jeg”.- Procesul-verbal de constatare cu martor din 24.08.2019 ora 11:12 și 11:27 (anexa 23, pag. 1555 -1559), pag. 299; 3) Intră în joc concubinul, propunându-se ca o soluție extremă și, de fapt, acesta demonstrează că vrea să controleze relațiile și să le deterioreze. Apoi are loc un alt schimb de roluri, bunicul matern se retrage, iar în relația dintre minoră și tată acesteia apare concubinul pârâtei, care la început arată și el disponibilitatea de a sprijini relația tată - copil. • F.5. Din luna martie 2019 pârâta interpune pe concubinul acesteia în relația tată - copil, iar în multe cazuri îi plasează acestuia responsabilitatea de a stabili ce e mai bine pentru
Pagina 337 din 499 copil, cu toate că acesta nu are nicio calitate privind creșterea, educarea sau alt subiect ce ține de copil, pag. 126; • F.14. Comunicarea deficitară asupra subiectelor privind autoritatea părintească, purtată prin intermediul concubinului pârâtei, ca urmare a faptului că pârâta l-a interpus pe acesta în relația dintre tată și fiică, precum și în relația dintre părinți, pag. 138; • H.13. Concubinul pârâtei încearcă să condiționeze relația mea cu copilul de prezența sa, susținând că aceasta este necesară, pag. 218; • H.2. Concubinul pune, încă de la început, sub semnul întrebării relația dintre copil și tată, fiind deranjat de faptul că părinții relaționează în interesul copilului lor, pag. 186; • H.3. Concubinul întrerupe și ulterior blochează comunicarea dintre părinți, nu mai reușește să ascundă gelozia sa, intervine brusc între părinți și generează o relație de dependență față de persoana sa, astfel încât orice discuție între părinți, referitoare la creșterea, educarea sau interesul copilului, să fie purtată prin intermediul său, pag. 188; • H.4. Concubinul pârâtei recunoaște că destabilizează emoțional copilul. Acesta creează un mediu propice manipulării. Manipularea este exercitată cu scopul îndepărtării tatălui și preluării, de către concubin, a controlului asupra rolului parental de „tată”, pag. 193; • H.5. Concubinul pârâtei “fură rolul parental” al tatălui față de copil, pe care îl manipulează pentru a-l îndepărta de tatăl său real, pag. 196; • H.6. Concubinul pârâtei adoptă un comportament posesiv, agresiv, sfidător și tratează minora ca și cum ar fi proprietatea lui, justificându-și acțiunile: “acest copil, trăiește aici, în casa asta!”, pag. 197; • H.7. Concubinul pârâtei continuă conduita de alienare, amenințând relațiile dintre tată și fiică, încercând să mă îndepărteze de aceasta. După ce a mutat copilul în locuința sa, acesta nu îmi permite să mă apropii de casa în care locuiește copilul, acționând ca o barieră între tată și copil, pag. 198; • H.8. Concubinul manipulează copilul, prezentând acestuia numeroase informații false, precum este faptul că subsemnatul mi-aș fi dorit „moartea lui”, pag. 203; • H.9 a) Concubinul pârâtei asistă pârâta și copilul la programul de consiliere destinat copilului și părinților acestuia, fapt ce reprezintă o intruziune în relațiile de familie și o barieră în calea normalizării acestora, pag. 204; • H.9 b) În cadrul programului de consiliere, menit să ajute relațiile familiale ale copilului, concubinul pârâtei își exprimă dezacordul în ceea ce privește întâlnirile copilului cu tatăl, pag. 205; • H.9 c) Conform concluziilor expertului psiholog, intervenția concubinului pârâtei a avut efecte negative asupra relațiilor familiale ale copilului, pag. 206; • H.9 d) Concubinul pârâtei se impune și în procedura de executare silită a planului parental, unde acționează în locul pârâtei, pag. 206; • H.9 e) Concubinul pârâtei o înlocuiește pe pârâtă și în ceea ce privește gestionarea situației educaționale a copilului, pag. 210; • H.9 f) Concubinul pârâtei o înlocuiește pe pârâtă cu privire la gestionarea economică a pensiei de întreținere a copilului, privind sumele pe care tatăl le virează în contul pârâtei, pag. 210; • H.10. Prin acțiunile sale, concubinul pârâtei a manipulat copilul în vederea îndepărtării de tatăl acestuia și s-a impus în viața Sophiei ca fiind noul ei tată, pag. 210; • H.11. Concubinul pârâtei are un trecut familial caracterizat de eșecul relațional cu fiica acestuia, o experiență negativă pe care o transpune în relația cu fiica mea, pag. 213;
Pagina 338 din 499 • H.12. Probleme majore determinate de influența și controlul nefirești exercitate de către concubinul pârâtei și tatăl pârâtei asupra relațiilor de familie, în mod special asupra copilului, pag. 216; • H.14. Concubinul folosește un limbaj manipulator, folosind jocuri de cuvinte pentru a amenința și manipula, pag. 219; • H.15. Concubinul confirmă faptul că Sophia este influențată, expusă la sentimente de ură, manifestând necesitatea de a-l îndepărta pe bunicul minorei (tatăl pârâtei) deoarece acesta generează sentimentele și experiențele respective în viața minorei, pag. 221; • J.10. În data de 19.04.2019 concubinul pârâtei inițial obstrucționează relația personală a copilului cu tatăl, adoptă un comportament ostil, iar mai apoi intermediază și supraveghează relația dintre tată și fiică, deși nu are vreo calitate sau vreun drept în acest sens. Evită o confruntare civilă și înainte de a intra în casă amenința relația tatăfiică: “Dacă apari aici cu executorul poți să ai atâtea probleme cu copilul ăsta!”, pag. 272; • J.12. În data 01.05.2019 pârâtă planifică activități cu verișorii Sophiei în timpul programului de vizită dintre tată și fiică. Concubinul pârâtei blochează programul de vizitare al Sophiei cu tatăl acesteia, ieșind în fața casei cu copilul și verișoara Flavia și în mod batjocoritor îmi spune să îi iau pe amândoi în programul de vizită. Ulterior se enervează și mă sfidează față de copil, spunându-mi să plec: “Du-te tu de-aicea …”, pag. 282; • J.18. În data de 11.06.2019 - ora 17:00 am găsit-o pe Sophia acasă, alături de concubinul pârâtei, care a început să strige la mine, spunându-mi să nu mai merg la domiciliul acestuia. Concubinul a manifestat un comportament agresiv „dând din mâini” în prezența copilului. (anexa 23, pag. 1544 -1545), pag. 296; • J.19 k) În data 26.08.2019, concubinul reacționează în mod ostil și respinge încercările subsemnatului de a vizita minora. Concubinul reacționează cu o atitudine nervoasă. Pârâta încurajează pe minora să între înapoi în casă pentru a nu intra legătura cu tatăl său. - Procesul Verbal de constatare din 26.08.2019 ora 10:23 (anexa 23, pag. 1562 - 1565), pag. 300; • J.19 l) În data 29.08.2019 Concubinul obstrucționează încercările subsemnatului de a vizita copilul. Concubinul merge înapoi în casă să verifice dacă fiica mea își va exprimă dorința de a mă vedea „Mă duc să văd dacă vrea să te vadă!”, și nu mai apare. Procesul Verbal de constatare din data de 29.08.2019 ora 19:49 (anexa 23, pag.1566 -1567), pag. 301; • J.19 m) În data 30.08.2019, pârâta și concubinul acesteia descurajează interacțiunea Tată - copil, inducând copilului un comportament de respingere față de tată. - Procesul-verbal de constatare din 30.08.2019 ora 22:54 (anexa 23, pag.1568 -1569), pag. 302. În final, și concubinul se retrage și se pare că minora este foarte confuză, până la punctul de a crede că subsemnatul nu mai este tatăl ei, ci tatăl ei a devenit concubinul pârâtei. Acest schimb continuu de roluri este orientat către crearea de confuzie, fiind o tehnică definită ca o manipulare de tip “triunghiul dramatic lui Karpman200” M.3. Manipulare: În viața Sophiei este introdusă o nouă persoană, care este impusă copilului că „noul tată” Odată cu demararea conduitei alienatoare, pârâta a intrat într-o relație nouă de concubinaj, motiv pentru care a încercat să impună noua persoană în viața Sophiei, cu titlul de „noul tată” al fetiței, 200 Stephen Karpman, savant de analiză tranzacțională a publicat: Karpman, Stephen (2014). A GAME FREE LIFE.
Pagina 339 din 499 comunicând Sophiei acest lucru. Aceeași conduită a fost adoptată și de către persoanele din anturajul pârâtei. Moralitatea acestor acțiuni este cu atât mai îndoielnică, iar efectele sunt mai negative pentru Sophia, cu cât concubinul pârâtei este căsătorit și locuiește împreună cu pârâta și Sophia în domiciliul conjugal aferent relației anterioare a acestuia care încă nu sunt clarificate, avand în vedere ca aceasta încă este casatorit. Cu toate acestea, pârâta nu doar că nu realizează efectele nocive ale conduitei sale și ale situației impuse minorei și încearcă să creeze aparența faptului că subsemnatul aș avea o problemă personală cu noua ei relație de concubinaj. Această situație reiese din următoarele: • Mail-ul pârâtei din data de 05.06.2019, prin reprezentantul convențional Av. Cornel Cuc (anexa 08, pag. 1048): ➢ …. Șicana Dvs prin aceste gesturi este și mai absurdă în condițiile în care nu se poate face nimic cu pașaportul fără acordul celuilalt părinte. Asta arată că, în realitate nu urmăriți binele minorei, ci doar doriți să o pedepșiți pe mama acesteia pentru că și-a refacut viața…. • Declarația martorului Albert Bruno Christian (concubinul paratei) în dosarul 12797/325/2019 (anexa 25, pag. 1616): ➢ În luna august 2018, am intrat într-o relaţie de concubinaj cu contestatoarea din prezenta cauză, şi relaţia minorei Sophia cu ambii părinţi a fost una normală, până în momentul când intimatul din prezenta cauză a aflat de relaţia dintre mine şi contestatoare, respectiv în octombrie - noiembrie 2018. Astfel, până în luna octombrie - noiembrie 2018, pârâtul nu a luat-o pe minoră în locuinţa sa, în week-end, respectiv minora nu a stat peste noapte în locuinţa pârâtului. Ulterior, pârâtul a obligat-o pe minoră să rămână peste noapte, în locuinţa sa, timp de 2 weekenduri consecutive. • Declarația martorului Tender Constantin (tatal paratei) în dosarul 12797/325/2019 (anexa 25, pag. 1619): ➢ …. Ulterior desfacerii căsătoriei, relaţia dintre intimat şi minoră, s-a desfăşurat în aceeași notă, până în momentul când fiica mea a intrat într-o relaţie de prietenie cu martorul Bruno Albert, respectiv sfârşitul anului 2018 — începutul anului 2019. După acest moment, intimatul a respectat cu stricteţe programul de vizită stabilit prin hotărârea de divorţ, cu toate că anterior acest program nu a fost respectat întocmai, ci se desfăşura aleatoriu, după cum dorea intimatul. Precizez că minora, de la naştere şi până în prezent, a dormiut doar cu mama sa, însă intimatul a obligat-o pe minoră să rămână peste noapte în locuinţa lui. Cu toate că minora l-a rugat să o ducă acasă, la mama sa, intimatul a urcat-o în maşină, în jurul orelor 22:00 - 23:00, promiţându-i că o va duce acasă, însă acesta a plimbat-o prin Dumbrăviţă, până minora a adormit, iar a doua zi minora s-a speriat văzând că se află tot în locuinţa tatălui. …. Reamintim că persoanele menționate la punctele anterioare, sunt cele cu privire la care instanța de judecată a stabilit că manipulează minora, în dosarul 12797/325/2019, în care pârâta și aliații acesteia au încercat să dovedească faptul că subsemnatul mi-aș fi schimbat comportamentul pe fond de gelozie. Cu privire la acest aspect, facem trimitere la secțiune H.3. Concubinul întrerupe și ulterior blochează comunicarea dintre părinți, nu mai reușește să ascundă gelozia sa, intervine brusc între părinți și generează o relație de dependență față de persoana sa, astfel încât orice discuție între părinți, referitoare la creșterea, educarea sau interesul copilului, să fie purtată prin intermediul său, pag. 188 în care am descris modul în care concubinul pârâtei reacționează în timp ce vorbesc cu pârâta, precum și faptul că nu reușește să ascundă gelozia sa și intervine brusc, dictând modul în care comunicarea dintre părinți va avea loc pe viitor.
Pagina 340 din 499 Din cele susținute anterior de către pârâtă, subsemnatul aș fi “schimbat comportamentul” datorită faptului că am aflat despre noua relație de concubinaj a pârâtei. Pârâta ar fi putut continua să demonstreze buna coparentalitate, care a existat de la divorț până la apariția concubinului, inclusiv în informarea în privința subiectelor importante în ceea ce privește viața de cuplu, pentru a beneficia de sprijinul subsemnatului în vederea încurajării acestei schimbări, mai ales în viața copilului. În aceste condiţii, ar fi putut beneficia de o cooperare pozitivă și ar fi avut doar de câștigat. Astfel de vorbe, din partea tatălui, reprezintă enorm pentru copil. I se acordă libertatea de a aprecia persoana nou apărută. În schimb, pârâta a dovedit că are un alt scop raportat la schimbările aferente vieții personale și a avut un comportament complet opus necesităților relației de coparentalitate pe care ar fi trebuit să o aibă cu subsemnatul, transformând-o într-o relație de rivalitate care a creat limite și interdicții fiicei noastre, precum și în relația Sophiei cu tatăl acesteia. Pentru a realiza modificările pe care și le dorea, în privința introducerii „noului tată”, pârâta a avut nevoie să elimine pe subsemnatul din viața Sophiei, dar și să găsească un vinovat pe care să arunce toate problemele, motiv pentru care a inventat versiunea că Sophia refuză relația cu subsemnatul, pe motiv că aș fi „forțat-o pe fiica noastră să doarmă în casa în care a crescut” sau “aș fi obligat-o” pe fiica noastră să doarmă acasă”, acuzații față de subsemnatul care se dovedesc a fi false (secțiunea M.21. Manipulare: Acuzaţii false de abuz pentru weekend-urile în care minora a dormit la tatăl acesteia, pag. 450). Acest alibi care este repetat continuu de către pârâtă și de către persoanele aliate acesteia este, în mod evident, fals, fiind infirmat în mod direct de următoarele mijloace de probă: • Declarația Sophiei din dosarul 12797/325/2019, la audierea instanței de judecată, în cameră de consiliu (anexa 25, pag. 1622). Minora declară că nu dorește să aibă relații personale cu tatăl ei, pentru că acesta din urmă ar fi vândut casa verișorilor ei. ➢ Nu vreau să merg în vizită la tatăl meu și nici să mă viziteze la locuinţa mea, întrucât a vândut casa verişorilor mei; • Este concludentă declarația minorei, care afirmă că nicio persoana nu ia spus ce sa spune si ce sa declare ca nu dorește pe tatăl sau specificand “Nici mama, nici bunicul”. Adevărul din această afirmație se află exact în ultima parte a propoziției, care minora sub presiune a încercat să ascundă. (anexa 25, pag. 1622). ➢ Nici o persoană nu mi-a spus să spun, să declara că nu doresc pe tatăl meu (nici mama, nici bunicul); • Declarațiile Sophiei, care confirmă că pârâta o pune pe minora în situația de a mă minți “Mama te a lasat să vin cu tine, ca să-ți zic că nu mai vreau cu tine în weekend” așa cum este descris pe larg în secțiunea I.4. În data de 14.02.2019 pârâta i-a cerut copilului în mod explicit să mă mintă și să îmi spună “că nu vrea să-și petreacă weekendul cu subsemnatul” pag. 233. M.4. Manipulare: Pârâta determină copilul să creadă că subsemnatul nu mai sunt “tatăl său” și induce copilului starea de confuzie asupra identității sale, precum și cu privire la familia acestuia de origine O alta tehnica folosite de către pârâtă, concubinul acesteia și de bunici materni pentru a schimba modul în care copilul relaționează cu tatăl acestuia constă în manipularea privind numelui tatălui, fiind identificate în acest sens două tactici diferite, şi anume: folosirea de apelative depreciative și adresarea pe numele de familie. Această tehnică reprezintă „paroxismul alienării parentale”.
Pagina 341 din 499 Încă de la începutul lunii februarie, din unele discuții cu minora, reiese faptul că bunicul matern îi spune acesteia, în repetate rânduri, atât direct, cât și indirect, că subsemnatul nu merit sa fiu tatăl ei. Situația s-a agravat până în punctul în care, în data 17.03.2019 Sophia m-a întrebat, într-o stare de confuzie evidentă și plângând "Cine este tatăl meu?". Această conduită a bunicului matern este vizibilă și în dialogurile pe care minore le-a avut, în perioada respectivă, la grădiniță, cu educatoarea sa. Fiind una din persoanele de încredere pentru minoră, neutră și aflată în afara conflictului familial, Sophia simțea nevoia să vorbească cu educatoarea, căutând răspunsuri la îndoielile sale, în urma confuziei create în referințele, credințele și valorile din viața ei. Din conversațiile pe care Sophia le-a avut cu educatoarea rezultă că: ➢ este abătută, nu se poate concentra, are o teamă de ceva și dorește să îi povestească educatoarei diverse lucruri cum ar fi “că s-a mutat cu mama și tatăl ei nou Alex și că sunt o familie deoarece dorm toți 3 în același pat” și ca “nu i se mai dă voie să viziteze pe subsemnatul, că subsemnatul o mai sun dar nu i se dă voie să vorbească. Această situație reiese din procesul-verbal de consiliere cu părinții, încheiat în data de 04.02.2019 la Grădinița Wendy School. Situația este descris în mod detaliat la secțiunea L.2 b) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - proces-verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 04.02.2019, pag. 311 și anexa 13, pag. 1136 - 1139. ➢ este confuză cu situația în care ea se află în momentul de față pentru că nu înţelege cine este tatăl ei până la urmă: Christian sau concubinul (pe care la acea vreme, minora îl numea “Alex”). (anexa 13, pag. 1152), Educatoare a încercat să-i clarifice confuzia despre cine este tatăl acesteia, iar această inițiativă a fost reproșată din partea bunicului matern. Reproșuri ulterioare au venit și din partea pârâtei, care a acuzat-o pe educatoare, pe subsemnatul, precum și grădinița ca fiind responsabili pentru schimbările negative pe care minora le manifestă. Pârâta a refuzat, însă, o colaborare pentru rezolvarea situației. Situația este descrisă în mod detaliat la secțiunea L.2 b) Semnale majore de dezechilibru emoțional al minorei - proces-verbal încheiat de educatoarea de la grădiniță, în data de 04.02.2019, pag. 311, ref. corespondență de pe platforma didactică al instituției Grădinița Wendy School din 24.04.2019 și anexa 13, pag. 1152. Ca să ducă la extrem strategia cu “jocul numelui”, pârâta și alți membri din cercul relațiilor apropiate al pârâtei încurajează copilul să folosească apelativul “tata” pentru a se adresa concubinului pârâtei și pentru influențarea copilului de a urma exemplul adulților, cerând copilului „să nu mai folosească apelativul de "tată” pentru părintele biologic”, ci să „se adreseze astfel noului concubin al mamei”. Din momentul în care această tehnică de alienare, prin repetare continuă, își produce efectele, copilul nu va mai identifica pe tată cu acest termen, iar în acest caz tatăl nu va pierde doar respectul copilului, ci însăşi autoritatea pe care o are asupra copilului. Aceste evenimente sunt confirmate de următoarele convorbiri telefonice: • Înregistrare telefonică din data 20.01.2019, ora 13:08201 ➢ Sofia: Da. Tata: Ciao gioia, ce faci? Sofia: Bene. Tata: Bene? Sofia: Fac amestecătură ... Tata: Cum? ... Sofia: Fac amestecătură cu lipici roz. 201 REC146 - 20.01.2019 - ORA 13.08 - TEL MAMA - 0731 592336 - MAMA - TATA [durata 05.37]
Pagina 342 din 499 Tata: Da? Și ce-ai pus în amestecătură? Sofia: Lipici roz, lipici de făcut slime și lipici alb. Tata: Am înțeles. Sofia: Și zahăr ... Tata: Și zahăr ... OK ... Și ... ești singură? ... Sau ești cu ceva copii? ... Sofia: ... sunt cu mama ... Tata: A, ești cu mama ... Am înțeles ... Și, ce-ai făcut astăzi? Sofia: Tata ... eu vreau să merg cu mama în Germania, ca plecăm mâine ... Tata: Am înțeles Sofi ... Na ... Păi. .. o să ... o să-i spun la mama ce trebuie să-mi deie, bine? ... Sofia: Da ... Tata: OK? ... Sofia: Poți să vorbești, că te aude ... Tata: Cum? ... Sofia: Poți să vorbești, că te aude ... Tata: Ce, ești pe speaker? Sofia: Da. Tata: Da? Na ... Spune-i că îi trimit un mail, bine?... Sofia: Îți trimite un mail ... Tata: Na ... Sofia: A ... a făcut ... Tata: Cum? Sofia: A făcut ... Tata: Da?... Na ... na bine gioia ... Și ... ne mai ... ne vedem mai târziu? Sofia: Da ... Tata: Da? Na bine ... Sofia: Nu ... Tata: Cum?... Sofia: ... păcălit... Tata: Cum? Sofia: Te-am păcălit, nu vreau ... Tata: Cum? ... Sofia: Nu vreau ... Tata: Ce nu vrei? Sofia: Să ... să ... vin la tine ... Tata: Cum? ... Sofia: Să vin la tine ... Tata: A, nu vrei să vii la mine? Sofia: Vreau să stau, să mă joc cu ...... Tata: Cu cine? ... Sofia: Cu ...... Tata: Cu ... Pumba? ... Sofia: Da. Tata: Ce înseamnă ”Pumba”? Sofia: Jucărie ... Tata: Mhm ... na. .. Sofia: Cățel de pluș ... Tata: Hm ... Deci, nu vrei să ne vedem, atuncea? ... Sofia: Nu ... Tata: Nu? Na bine ... Păi. .. poate ne auzim mai târziu atuncea, OK? ... Sofia: Da. Tata: Da? Na bine, hai ... un pusi ... Sofia: Nu vreau să ne auzim mai târziu ... Tata: Cum? ... Sofia: Nu vreau să ne auzim mai târziu ... Tata: De ce? ... Sofia: Adică nu, să vii de la bunici, să mă iei ... Tata: Să te iau de la bunici?... Alo ... Sofia: Da. Tata: Vrei să ne vedem mai târziu? ... Vrei ...? Sofia: Te-am păcălit ... nu sunt la bunici, sunt la locul de joacă ... la mall Tata: A, ești la mall? Sofia: Da. Tata: A, am înțeles. Dar acuma ești la mall?
Pagina 343 din 499 Sofia: Da. Tata: Da?.. Na ... am înțeles ... Păi, atuncea, vrei să ne vedem ... mai târziu, sau nu, că mi-ai spus ... Sofia: Da ... Nu, nu ... Tata: Nu?... Dar mi-ai spus să vin la bunici ... Te-ai răzgândit ... Sofia: ... Tata: Dar nu a ... nu a ... nu acuma, mai târziu Sofi ... Sofia: Păi mai târ ... păi stau la mall ... Tata: Cum? ... Sophi ... Sophia: Vreau s-o ajut pe mama la bagaje ... Tata: Na bine ... Hai ... Ne auzim ... Sophia: Dar, tata ... Tata: Da. Sophia: De ce nu mă lași să merg în Germania? [03.56] Tata: Sophi ... vorbesc cu mama de asta, bine? ... Sophia: Nu ... Cu mine vorbești ... Tata: Da?... Păi, n-ar trebui să ... Sophia: ”trebui să ...” Tata: ... să faci ce spune mama și tata? ... Hm? ... Sophia: Nu ești tata ... Tata: Cum? ... Sophia: Nu ești tata ... Tata: Eu nu sunt tata? ... Sophia: Da ... Tata: De ce? Sophia: Că nu se co … nu te compari cu un tată ... I-ai vândut ... le-ai vândut casa la verișorii mei ... Tata: Eu am vândut casa la verișorii tăi? ... Sophia: Da ... Tata: Dar cine ți-a spus asta? Hm? ... Sophi ... Sophia: Știu eu din căpățâna mea ... Tata: Cum? ... Sophia: I-am văzut că s-au mutat... Tata: Da?... Mhm ... Tata: Bun, dar cine ți-a spus că le-am vândut eu casa? Sophia: Știu eu din căpătâna mea ... Tata: Da? ... Mhm ... Na bine ... Și asta ce-nseamnă? Sophia: Ce? ... Tata: Na ... Sophi, vrei să ne vedem mai încolo, sau nu? ... Sophia: Nu ... Tata: OK... Na bine ... Ne auzim atuncea mâine, OK? ... OK gioia? .. Sophia: Da. Tata: Na bine ... • Dialogul din data 26.02.2019, ora 20:45202 ➢ Manu: El îi tatăl tău ... Sophia: Dar mai am un tată ... Matias: Alex, nu? ... Sophia: Da ... Are 4x4 ... Matias: Are 4x4 ... Sophia: Cică, dacă n-am avea niște tips-uri ... Tata: Dar cum, ai doi tați tu? .... Sophia: Da ... Tata: Unul sau doi? Sophia: Doi ... Matias: E-adevărat? Sophia: Da ... Matias: E-adevărat Christian? Tata: Eu consider ... 202 REC147 - 26.02.2019 - ORA. 20.45 – AUDIO - SOPHIA – TATA – PRIETENI DE FAMILIE [durata 01.28]
Pagina 344 din 499 Sophia: Dar, știi ceva? ... Ai vrut să-i vinzi terenul lui Alex … Așa ai zis... Tata: Cum? ... Sophia: Așa a zis Alex ... Ai vrut să-i vinzi terenul lui Alex. Tata: Da? ... Sophia: … da ... Tata: Da? ... Sophia: E-adevărat? ... Tata: Nu, nu … nu știu … nu-mi aduc aminte ... Manu: Tu, Mathias, câți tătici ai? Matias: Unu ... Manu: Așa-i normal, nu? ... Sophia: … Și Alex a crezut că și mama-i hoața ... Tata: Și? ... Sophia: … Și, după aia, și-a dat seama că nu-i ... Tata: Cum? ... Sophia: După aia și-a dat seama că .... că nu-i ... Tata: Ce, că nu e? ... Sophia: … Că nu e hoață mama ... Tata: Da? ... Dar eu știu că copiii au un tată, nu doi. Sophia: Ba da, tată vitreg și tată ... Tata: Da? ... Dar cine ți-a spus lucrul ăsta? ... Hm? ... Sophia: Ana ... • Din convorbirea telefonică din data 23.06.2019 ora 19:50203 ➢ Tata: Alo … Sophia: Ceau … Tata: Ceau iubire … Sophia: Nu vreau să vorbesc … Tata: Dar eu vreau … Și vreau să știu … dacă ești bine. Sophia: Sunt … Tata: ... Și ce-ai făcut zilele astea? ... Sophia: Nu vreau să vin … Lasă-mă ! ... Nu mai suna de-atatea ori! ... Tata: Dar Sophia … am vorbit cu tine duminică, știi? ... Nu am vorbit de atâtea ori … Și … na … sunt interesat de tine Sophi … și, … vreau să-ți aud vocea … Și sunt tatăl tău Sophi și … Pentru mine e important sa știu dacă ești bine … Sophia: Nu ești … Tata: Cum, nu sunt?... În ce sens? ... Hm? … Sophia: … Că m-ai supărat … că m-ai obligat să dorm la tine … Tata: Bun dar … asta … asta înseamnă că tot tatăl tău sunt Sophi … Și … Sophia: Ceau … Tata: Și nu te-am … Sophia: Ceau … Tata: Și nu te-am obligat să … să dormi la mine Sophia … Sophia: Ceau … Tata: Sophia … mai vreau să știu … ce-ai făcut în zilele astea … știi?... Sophia: M-am jucat cu prietenele, ce sa fac? ... Tata: Da? ... Si ți-a plăcut? ... Sophia: Ceau … Îți închid dacă nu mă lași …. Tata: Dar Sophia … n-am vorbit de-o săptămână… Poți să mai stai două … două minute la telefon… Sophia: Închid … Tata: Și acuma ce faci? ... Te joci tot cu prietenele? ... Sophia: Acuma mă joc cu prietenele … Tata: Si ai făcut băiță, în zilele astea? Sophia: Da… Tata: Da? ... Sophia: Lasa-ma ! ... Ceau … Nu mai suna ! ... Tata: Dar vorbim mâine atuncea … OK? ... Sophia: Nu. Ceau … 203 REC148 - 23.06.2019 - ORA. 19.50 - TEL CONCUBIN - 0733 958118 - SOPHIA - TATA [durata 01.55]
Pagina 345 din 499 Tata: Si când vrei să vorbim? ... Sophia: Ceau … Tata: Dar când vrei să mai vorbim Sophi? ... Sophia: … închid telefonul … • Dialog din data 03.04.2019, ora: 18:34204 ➢ Tata: Gata … Sophia: Mergem acasă? Tata: Da. Sophia: Unde? Tata: Mergem un moment la mine … la noi … Sophia: ... Tata: Hm? ... Dar Sophi, cine ți-a spus că … cine sunt părinții tăi? Sophia: Tu, Alex și mama … (Sophia se adresa cu “Alex” către concubinul la acea vreme) Tata: Dar cine ți-a spus lucrul ăsta? Sophia: Nu știu … Tata: Ei, o știi foarte bine, că cineva ți-a spus Sophi ... Ți-a spus-o mama? Sophia: Nu … Tata: Bunicul ți-a spus? Sophia: Nu … Tata: Alex? Sophia: Nu … Tata: Dar cineva ți-a spus Sophi … Sophia: Nu … Dar a zis că se căsătoresc… Tata: Cine? ... Mama? ... Sophia: Mama si Alex Tata: Bun, dar … Dar nu-s toți părinții tăi … Sophia: Tata, vreau să-mi duc și eu … la mine … Tata: Dar nu toți … Sophia: Ba da … Tata: Ca să faci ce? .... Sophia: Numai … Nu … nu … nu joc numai …. numai Lego … Tata: Da? ... Sophia: Da … Tata: Bun, dar Sophi am … am luat-o ca să ne jucăm acasă … la noi … Dacă tot le duci în altă parte Sophia … am adus ca să ne jucăm acasă … Nu se face așa Sophi … Hai Sophi … cuminte … Sophia: Atunci îmi duc acasă numai câteva … Tata: Mda …. Ce se întâmplă dacă nu te duc acasă? ... Sophi … Sophi … Sophia: Hm … Tata: Ce se întâmplă dacă nu te duc acasă la timp? Sophia: Îți fac plângere penală … Tata: Cine îmi face? Sophia: Eu … Tata: Tu îmi faci? Sophia: Mm … • Înregistrarea video din data 12.03.2019, ora 17:38205 Tata: Cristi … Cristi … Concubinul: … și mai mult nu există nimic de zis … Tata: Cristi … Cristi … fără să întreb nimic, venea … venea la mine și spunea că nu mai sunt tatăl ei și ești tu tatăl ei, înțelegi? ... Cristi … Cristi … Concubinul: Stai un pic … Christian … 204 REC149 - 03.04.2019 - ORA 18.34 - AUDIO - SOPHIA - TATA [durata 04.19] 205 REC150 - 12.03.2019 - ORA 17.38 - VIDEO - CONCUBIN - TATA [durata 01.17]
Pagina 346 din 499 Tata: Nu știu de unde vine asta, că nu vreau să cercetez lucrul ăsta … Concubinul: .. chestia … chestia asta … Nu știu, eu …. La noi în casă nu s-a vorbit de chestia asta … Tata: Da, dar s-a vorbit, probabil, când nu erai tu prezent … Concubinul: La noi în casă … la noi în casă, când eu am fost prezent, nu s-a vorbit de chestia asta … Tata: Da, dar s-a vorbit … Concubinul: … și pe mine m-a șocat, când a venit la mine copilul și mi-a zis că ”tu ești tatăl meu”… Mă șocat și pe mine … și i-am explicat clar ”Sofia, eu nu-s tatăl tău, tatăl tău … eu sunt tatăl tău vitreg, când mă voi căsători cu mama ta … Tatăl tău este … Christian și … e al tău”… Eu nu i-am spus absolut nimic negativ în privința ta. • Înregistrarea telefonică din data de 28.08.2019, ora 21:26206 Îl sun pe concubinul pârâtei pentru a vorbi cu fiica mea, aceasta fiind ca singura modalitate de comunicare permisă de către pârâtă. Din conversație rezultă că concubinul pârâtei o ajută pe fiica mea să i se facă baie pentru a întări relația cu acesta, inclusiv într-un cadru intim. ➢ Tata: Hallo! Sophia: Nu vreau.. Tata: Ciao iubire.. Sophia: Ciao, eu fac baie acuma! (cu vocea tremurată) Tata: Ok. Fă băița, să știi că te iubesc. Am vrut să-ți aud măcar vocea. Sophia: Ciao. Eu fac baie. (cu vocea tremurată) Tata: Ciao iubire, te pup. Ciao iubire. Sophia: Ciao (aparent convorbirea este terminată, însă telefonul a rămas deschis) Sophia: Tati! Când am vrut să …. (către concubinul se adresează cu apelativul “Tata”) …………. Concubinul: Nu știu ce e asta. Pe deoparte subminând autoritatea pe care subsemnatul o are față de copil și pe de alta încurajând copilul să creada că noul partener al pârâtei este “tatăl” copilului, astfel încât copilul să înlocuiască tatăl original. Aceste strategii manipulatoare au permis pârâtei să reconfigureze întreaga legătură a Sophiei cu tatăl său, prin înlocuirea acesteia cu relația cu noul concubin al pârâtei, care a fost introdus ca fiind „noul tată”. Ca urmare a divorțului dintre părinți, copilul este copleșit de sentimente noi și derutat de noua situație, motiv pentru care va dori să solidarizeze cu unul dintre aceștia, în cazul în care părinții intră în conflict. Astfel, copilul simplifică situația în mod instinctiv, pentru a putea face față acesteia. Părinții trebuie să fie conștienți, însă, de faptul că copilul are un singur tată și o singură mamă, astfel încât orice conflict asupra acestui subiect se va răsfrânge negativ asupra copilului. Prin urmare, părinții trebuie să se susțină reciproc în interesul copilului, iar procesul de alienare al tatălui vine în contradicție directă cu această necesitate. M.5. Manipulare: Amenințări adresate relației copil – tată, de către pârâtă, bunic și concubinul pârâtei Din data de 18.01.2019, când pârâta a demarat acțiunile de alienare, persoanele aliate acesteia (bunicul matern și concubinul) au început să îmi adreseze amenințări directe cu privire la relația tată - fiică. Răzbunarea pârâtei față de subsemnatul, cu scopul final de a ma priva relația cu fiica mea, 206 REC151 - 28.08.2019 - ORA 21.26 - TEL CONCUBINUL - SOPHIA - CONCUBIN - TATA [durata 00.47]
Pagina 347 din 499 declanșată în data de 18.01.2019, așa cum a fost prezentată în secțiunea D. ÎNCEPÂND CU DATA DE 18.01.2019, RELAȚIILE DE FAMILIE SUNT CARACTERIZATE DE CONFLICTE MAJORE. SUNT INTENSIFICATE MANIPULĂRILE FAȚĂ DE COPIL, MANIFESTĂRILE DE URĂ ȘI ALIENAREA PARENTALĂ ÎMPOTRIVA COPILULUI ȘI A TATĂLUI, pag. 66 din prezenta acțiune, a început prin intimidări și amenințări voalate (subtile, indirecte sau subînțelese) din partea bunicului matern, pârâtei și, ulterior, concubinului. Deși amenințările erau vagi și voalate (adresate întotdeauna relației tată-fiică), acțiunile ulterioare ale acestora au confirmat amenințările realizate, precum concubinul a procedat la amenințări directe. M.5 a) Bunicul matern amenință “relația tată - copil” Imediat după ce pârâta a început conduita sa de alienare, bunicul matern al Sophiei a început amenințările privind relația mea cu fiica mea, susținând că am întreaga responsabilitate pentru stările prin care trece Sophia. Acest lucru a avut loc în aceeași zi în care pârâta a început propriile sale acțiuni alienatoare, de unde se poate deduce faptul că acțiunile acestora au fost organizate. • Convorbirea telefonică din data de 18.01.2019, ora 20:16207: ➢ Bunicul: Deci dacă vrei să o lași, o lași! Dacă nu vrei, nu o lași! Asta e tot! Eu ce pot să spun, din ce am discutat și cu Carmen ... că o duc, stă puțin cu ei, după care Carmen îi face bagajul, îi face ținuta, tot, tot, tot o aduc înapoi să stai, conform deciziei instanței, în weekend cu ea. Eu cred că e o treaba elegantă, mai mult de elegantă. Tata: Da! Da! Ok! Atunci, o aduceți înapoi? Bunicul: Exact! Dacă dorește! Reține! Dacă nu, NU! Nu pot să forțez copilul. Dacă dorește! Stai de vorbă cu ea și vezi! Dacă vrei să o lași, eu vin să o iau, dacă nu vrei să o lași, du-l cu tine! Mă-nțelegi? Dacă vrei sa o lași, o lași, dacă nu vrei, du-l cu tine. Dar îți asumi întreaga responsabilitate vis a vis de ... de ... prin stările prin care trece fetița asta. Tata: Nu am înțeles. Ce ... ce este cu țările? Bunicul: Deci pe stările prin care trece Sophia, îți asumi întreaga responsabilitate, în calitate de tata. Bunicul anunţă de fapt că minora va trece prin niște stări emoționale “neobișnuite”. Amenințarea se materializează ulterior, când acesta o alimentează pe Sophia cu sentimente de ură și dușmănie față de tatăl ei, iar bunicul se interpune în relația părinților privind creșterea copilului. În această capacitate, se dovedește incapabil de a gestiona întâlnirile dintre tată și fiică într-un mod pozitiv și funcțional. Cu toate că se comportă de o manieră care arată un control asupra copilului, bunicul nu are calitatea de a decide și reprezenta copilul față de un părinte, dar folosește puterea pe care o are asupra copilului pentru a se răzbuna pe mine, astfel cum reiese din mesajele trimise de acesta și din convorbirile pe care le am cu acesta. Astfel, prin modul său de exprimare, recunoaște clar că are loc o răzbunare în care minora este folosită ca armă împotriva subsemnatului: • SMS trimis de bunicul, Tender Constantin către subsemnatul la data de 25.08.2019 (anexa 12, pag. 1129): ➢ Vrând, nevrând fiica ta ,pe măsură ce va creşte va înţelege bătaia de joc şi umilinţa la care au fost puse de către tine ea şi mama ei. SĂ VEDEM ATUNCI CE-I VEI SPUNE??? JEGULE Din păcate, acesta nu este singurul mesaj de acest fel, trimis de către bunicul matern al Sophiei. Din acest mesaj reiese foarte clar obiectivul bunicului, de a deteriora relația dintre Sophia și tatăl 207 REC152 - 18.01.2019 - ORA 20.18 - TEL BUNIC - 0730 009001 - BUNIC - TATA [durata 00.53]
Pagina 348 din 499 acesteia, din considerente personale care aparțin bunicului, anume faptul că acesta consideră că aș fi supus la „bătaie de joc și umilință” pe mama Sophiei. Aceste afirmații sunt referitoare la procesele judiciare dintre părți, urmare a cărora acțiunile intentate de pârâta împotriva subsemnatului au fost respinse, în integralitate (situația completă a fost prezentată la secțiunea D.13 alin (c) din prezenta cerere de chemare în judecată). Astfel, interpretarea bunicului este diferită de situația reală, iar bunicul folosește propriile convingeri pentru a mă elimina din viața fiicei mele, profitând de faptul că pârâta refuză să comunice cu mine, iar bunicul a fost numit de pârâtă ca persoană prin intermediul căreia să se desfășoare relația de coparentalitate. Conduita bunicului nu are nicio legătură cu nevoile Sophiei, cu interesul superior al copilului sau cu binele copilului, ci acesta acționează exclusiv conform propriului său interes, fără să observe măcar că provoacă copilului traume majore și că elimină din viața copilului o persoană vitală pentru acesta, pe tatăl său. Conduita manipulatorie a bunicului matern, al cărui scop este îndepărtarea subsemnatului din viața fiicei mele, a fost constatată și reținută în considerentele Sentinței Civile nr. 1401/10.02.2020, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul 12797/325/2019, astfel cum am arătat la secțiunea L.1. Manipularea minorei Sophia Tender Pronk de către pârâtă, concubinul pârâtei și bunicul matern al Sophiei a fost constatată de către instanța de judecată în dosarul 12797/325/2019, prin Sentința Civilă nr. 1401/10.02.2020 (anexa 25, pag. 1627), pag. 309, din prezenta cerere de chemare în judecată. De altfel, bunicul matern al Sophiei a declarat în mod deschis faptul că mă consideră un dușman al său, în cadrul audierii sale din dosarul 12797/325/2019, unde a avut calitatea de martor (anexa 25, pag. 1613). Faptul că acesta mă consideră un dușman a fost declarat în mod deschis abia în data de 13.01.2020, cu ocazia audierii sale din dosarul 12797/325/2019, însă comportamentul său, inclusiv prin amenințările pe care le adresează atât mie, cât și relației pe care Sophia o are cu mine denotă această atitudine dăunătoare pentru bunăstarea copilului. M.5 b) Pârâta amenință “relația tată - copil” • Convorbire telefonică cu pârâta din data de 18.01.2019, ora 23:17208: ➢ Mama: Te-am sunat, că vreau să zic un singur lucru. Și cu asta o să închei discuția cu tine. Sophia plânge și este foarte tristă că nu o lași să vină cu mine în Germania. Dacă tu crezi că poți să ne strici programul doar din ambiție și răutate, te înșeli amarnic. Va trebui să suporți consecințele în viitor ... Ai ceva de spus? Tata: Nu Mama: Ok. Asta e tot. Tata: Emh. Mi-o aduci mâine? Mama: (ÎNCHIS TELEFONUL) Astfel cum am prezentat și la secțiunea D.11 c) Pârâta manipulează copilul și îl folosește ca „mesager” pentru a obține acordul tatălui necesar pentru a merge cu copilul în Germania și a justifica demersurile sale contrare planului parental convenit de părinți, pag. 86, din prezenta acțiune, pârâta folosește copilul pentru a obține ceea ce își dorește, în cazul acesta fiind vorba despre plecarea în Germania alături de concubinul său și de Sophia. În momentul în care am atras atenția asupra faptului că nu respectă planul parental, precum și asupra faptului că weekendul în care urma 208 REC153 - 18.01.2019 - ORA 23.17 - TEL MAMA – 0731 592336 - MAMA - TATA [durata 00.34]
Pagina 349 din 499 să fie plecați era un weekend în care Sophia trebuia să fie cu tatăl său, pârâta a întrerupt conversația cu subsemnatul, după care m-a sunat înapoi doar ca să mă amenințe că voi suporta toate consecințele în viitor. Bineînțeles, în perioada dintre cele două convorbiri telefonice, pârâta a avut grijă să o convingă pe Sophia de faptul că eu nu o las să meargă în Germania, fără temei. Deși decizia privind plecarea în străinătate cu minora aparține ambilor părinți, modul de operare al pârâtei este de a decide singură, apoi de a anunța în ultimul moment de decizia luată și a pune cealaltă persoană în situația de a accepta sau refuza, iar dacă refuză trebuie sa fie conștient că refuzul va fi comunicat minorei într-un mod părtinitor. Practic, nu există o consultare între părinți, iar decizia nu este luată în comun de către aceștia, ci pârâta subminează procesul de decizie și ia hotărârea de una singură, încercând ulterior să impună decizia sa prin șantajul făcut folosindu-se de copil. M.5 c) Concubinul pârâtei amenință “relația tată - copil” și îl șantajează pe tatăl minorei Până în data de 01.03.2019 nu am avut vreo relație cu concubinul pârâtei, în afară de unele întâlniri sporadice lipsite de interes specific, înainte să aflu că este fratele vecinei din apartamentul subsemnatului, noul angajator al pârâtei, precum concubinul acesteia. Chiar înainte de a se prezenta prin jignirile pe care mi le adresa de față cu minora acesta a lămurit tipul de relație pe care dorea să o aibă cu tatăl minorei, cu toate că nu a fost nevoie să stabilim o relație între noi, deoarece autoritatea părintească am stabilit să fie exercitată împreuna cu pârâta, atât din punct de vedere legal, prin sentința de divorț, cât și moral, din momentul în care am decis să o aducem pe lume pe fiica noastră și implicit să o creștem și să o educăm împreună. Cuvintele pe care concubinul le folosește pentru a mă descrie în fața fiicei mele, precum este “Jeg” (M.8 b) 2) Concubinul face referire la subsemnatul în prezența minorei folosind termenul „jeg”, iar când minora cu entuziasm îi arată acestuia lucrurile pe care le primește de la tatăl său, concubinul arată că le disprețuiește, pag. 389) și unele comportamente lipsite de respect, când fiica mea îi arată concubinului lucrurile pe care le primește de la tatăl ei, acesta își manifestă dezgustul spunând minorei “nu pun mâna pe el” dovedesc că acesta intenționează de la bun început sa creeze o relație de rivalitate față de subsemnatul, pe care o materializează în fapt prin manipularea minorei. Conduita manipulatorie a concubinului pârâtei, al cărui scop este îndepărtarea subsemnatului din viața fiicei mele, a fost constatat și reținut în considerentele Sentinței Civile nr. 1401/10.02.2020, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul 12797/325/2019, astfel cum am arătat la secțiunea L.1, pag. 309, din prezenta cerere de chemare în judecată. M.5 c) 1) Concubinul pârâtei amenință că dacă continui cu executarea silită a planului parental „risc foarte mult”. Treptat, pe măsură ce concubinul dobândește un rol important în viața copilului (așa cum este perceput de copil) și are complicitatea structurii familiei pârâtei în mod formal se propune pentru a rezolva primele probleme, folosindu-se de alianta creată cu copilul ca și formă de putere față de subsemnatul “... Sunt aicea sa nu mai ajungem niciodată la cacatul asta …’. Pe de altă parte, modul în care ulterior se exprimă arată că acesta “ma santajeaza și amenință folosindu-se de copil”. În ciuda faptului că aveam o relație părintească absolut normală cu fiica mea, până la momentul respectiv, concubinul începe să exercite o poziție de putere intrând în subiecte care nu-i aparțin și deteriorând relația dintre tată și copil pentru a mă forța să fac anumite lucruri, începe să evoce riscuri precum “aș fi riscat să-mi pierd fiica de tot dacă aș fi continuat executare silită”.
Pagina 350 din 499 • Dialogul cu concubinul din data de 12.03.2019, ora: 23:00209: ➢ Concubinul: ... de aia sunt aicea să nu mai ajungem niciodată la căcatul ăsta ... Tata: Mhm ... Concubinul: Tu ... Există un risc mare ... Eu îți dau un sfat prietenesc ... Tata: Da ... Concubinul: Există riscul mare, dacă tu vei obliga acest copil cu forța, prin executare, prin toate posibilitățile ... Tata: Nu, nu, nu-l voi obliga ... și executorul n-o va obliga ... Îi va ... Voi face tot posibilul să-i fie respectate drepturile de copil ... OK? … Să aibă un tată, să aibă o relație constructivă cu tata, să nu fie manipulat, să nu fie violat psihic, să nu fie violat moral dar s-a intamplat … și, din momentul din care am văzut lucrul ăsta și am considerat lucrul ăsta, am luat lucrurile foarte serios ... Concubinul: Riști foarte mult, părerea mea ... Tata: Nu, copilul riscă foarte mult ... Concubinul: Riști foarte mult ... Tata: Riscă foarte mult copilul … Concubinul: O chestie care, copilul nu va ierta niciodată, va fi un șoc pentru ea și ai posibilitatea mare, mare, să o pierzi de tot ... Că ea, mental, să nu mai dorească niciodată ... De aia, părerea mea, băi, lăsați-vă toate nebuniile astea ... Ia-o când vrei tu ... Du-l când vrei tu … Concubinul prezintă problemele în modalitatea “Acceptă sau refuză!”, alături de amenințări voalate, mascate și prezentate ca și un „sfat de la un prieten” invocand interesul copilului “copilul nu va ierta niciodată, va fi un șoc pentru ea și ai posibilitatea mare mare, sa o pierzi de tot” concubinul (care nu are un rol și nici drepturi și obligații față de copil) mă amenință că voi fi exclus din viața fiicei mele, impingandu-ma să mă supun la “sfaturile lui prietenești” de a opri executarea prevăzută de lege în cazuri în care părintele obstrucționează planul parental sau copilul refuză întâlnirile cu unul dintre părinți. Efectiv, încearcă să dezvolte preocupări și proiectează o versiune exagerată a problemei cu riscurile aferente, încercând să mă sperie și să mă facă să mă simt responsabil dacă nu îi urmăresc “sfatul prietenesc”. Executarea silită a ajuns, între timp, aproape de finalitate, fiind realizat raportul de consiliere psihologică pentru constatarea preliminară a problemelor Sophiei, cu toate că pârâta s-a opus cu fiecare ocazie acestui proces, inclusiv prin contestația la executare formulată împotriva executării silite, ce a format dosarul 12797/325/2019 și care a fost respinsă de către Judecătoria Timișoara subsecvent constatării manipulărilor realizate de către mamă, concubinul acesteia și bunicul matern asupra copilului, în scopul alienării subsemnatului (anexa 25, pag. 1627): Astfel, între considerentele Sentinței Civile nr. 1401/10.02.2020, se află și următorul, deosebit de relevant pentru prezenta cauză: „coroborând probele administrate în cauză (înscrisuri, planşe fotografice, răspunsuri la interogatorii, depozitii martori, procesul-verbal întocmit cu ocazia ascultării minorei în Camera de Consiliu), instanţa şi-a format convingerea că minora este manipulată de mamă, de concubinul acesteia şi de bunicul matern, în ceea ce priveşte relaţionarea cu tatăl său”. 209 REC154 - 12.03.2019 - ORA 23.00 - AUDIO - CONCUBINUL - TATA [durata 01.28]