Mohanu, Constantin - Jean Bart (Eugeniu Botez) - Viata Si Opera

300 CONSTANTIN MOHANU

zambeasca de Ovidiu Constantinescu , dupa ce denumea Sulina "compozita
arcs a lui Noe" prin mozaicul social si de populatie, Perpessicius ii reprosa
autorului romanului Europolis ca ar fi surpins in mai mare masura Sulina ma-
ritima, portuara, si mai putin "targul", colectivitatea de uscat cu atmosfera ei
specified: "Jean Bart era un familiar al apelor marine, un agreabil navarh,
iscusit sa nascoceasca istorioare pentru uzul calatorilor sau sa noteze un intere-
sant jurnal de bord, calitati insuficiente insa pentru cine vrea sa prinda si sa
infatiseze sufletul colectivitatii, in ce are ea caracteristic. Jean Bart ramane tot
timpul pe coverts, nu debarca in inima targului si mai ales in tainele lui."53

Desigur, Jean Bart ramane in primul rand un navarh, un om al apelor.
Faptul in sine nu putea influenta negativ scrisul sau, nici macar in cazul roma-

nului Sulinei, incontestabil in primul rand port §i apoi oral. Criticul se

dovedesete prea aspru, prea retinut in a-i recunoaste scriitorului meritul real de
a fi patruns si in inima si tainele "targului".

S-a vazut pe drept cuvant in Europolis §i o contributie interesanta
la dezvoltarea romanului nostru "provincial", chiar unicul roman in care un
oral romanesc traieste cu adevarat in paginile earth "atat de viu, de real, incat
sa-1 recunosti ca intr-o gravura de pe hartie sau din amintire"54 sau singurul
roman in care orasul cu pamantul, apele, vazduhul si oamenii lui devine el
insusi un personaj personajul principal. Spre deosebire insa de "orasele patri-
arhale" in care "nu se intampla nimic", in afara de stingerea unor "flori °Mite'
ale semanatorismului provincial, ca in romanele lui Mihail Sadoveanu (Locul
unde nu s-a intamplat nimic) §i Cezar Petrescu (Oral patriarhal), Sulina de
la inceputul secolului nostru este orasul plin de viata, orasul modern, cos-
mopolit, prins in relatii multiple de drumuri de apd cu marile porturi europene,
si, in primul rand, cu Constantinopolul. Dar si in aceasta Su lina cu o viata tre-
pidanta sunt flori ce se ofilesc, ca Evantia si Penelopa Marulis. Aceste fiinte
pier insa cu nostalgia altor meridiane de unde au fost smulse prin capriciile
unui destin nedorit. flustrativa in acest sens este evocarea Constantinopolului
de catre Penelopa care copilarise pe Cornul de Aur, mirajul bosforic constituind
una din notele definitorii ale acestui personaj: "Uneori vantul de la mare aducea
ecouri de fluiere si sirene de la vapoarele care intrau in port. Un for ii fulgera
prin corp... Dincotro? De unde venea vaporul? A trecut desigur prin Bosfor. Si
magicul film al copilariei incepea din nou sa-i ruleze pe terenul mintii. Cu ochii
inchisi pe jumatate, vedea crescand din sanul marii, gigantic, amfiteatrul
Cornului -de -Aur. Pe verdele colinelor, in terase, se inaltau chiparosii negri cari
pazeau cimitirele turcesti. Prin voalul diafan al serei se poleiau cupolele din
Scutari si minaretele ascutite pareau suliti de our infipte in pamant. in zare cli-
pea regulat ochiul farului din Turnul lui Leandru... si nostalgia trecutului o
facea sa planga amar paradisul pierdut al Bosforu. lui."

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ)-VIAJA $1 OPERA 301

Cele doua personaje feminine realizate de Jean Bart in Europolis
Penelopa si Evantia si tragicul provincial degajat isi gasesc corespondent in
unele romane apartinand lui Romulus Dianu si Sergiu Dan. Ca si grecoaica
Penelopa, Cristina Ganea din Nopti N Ada-Kaleh (1932) si Cora Negrea din
Dragoste §i moarte in provincie (1931) sunt mistuite de aceeasi tanjire nos-

talgica.

Critica literara a aratat in general ca Europolis are o solids constructie
de roman, cu o actiune ce se desfasoara armonios si captivant, urmaritd abil pe
mai multe planuri. intalnim insa si unele afirmatii potrivit carora ultima scriere
a lui Jean Bart ar fi "o lunga nuvela"55. Iar Perpessicius vedea in Europolis, "in

primul rand o imbinare de jurnal de bord si de nuvele, de foarte multe nuvele"56
si incerca sa identifice cel putin trei: povestea "Americanului", sosit sarac de
peste Ocean si luat drept bogat de intregul oral; drama Penelopei Marulis, care,

inselata in dragoste, sfarseste aruncandu-se in mare; cea de a treia nuvela con-

stituind-o idila dintre ofiterul de marina Neagu si exotica fiica a

"Americanului", Evantia. Dar cu toate rezervele fata de constructie si fata de
roman in general, afirmand ca Jean Bait "a ramas temeinic ancorat in nuvela",
dar nuvelist, autorul recenziei recunostea ca Europolis "are destule insusiri cu
cari a cucerit publicul", in mai putin de patru luni romanul cunoscand doua
editii, intr-un tiraj considerabil. In analiza intreprinsa asupra literaturii publica-
te in 1933, Perpessicius mentiona la loc de frunte Europolis, cuceritoare,
"imaging de cosmopolitism autohton, romanul cel dintai si cel din urma al
regretatului Jean Bart"57.

$erban Cioculescu recunoaste si el existenta mai multor povestiri,
urmarite insa paralel si succesiv, dar acestea "se incadreaza unui plan suprave-
gheat in cele mai mici amanunte de executie", criticul vazand in Jean Bart
"unul din cei mai buni arhitecti ai romanului nostru", un scriitor "care stie sa

faca roman"58.

Fara indoiala, Perpessicius a privit Europolis prin conceptul clasic at
"constructiei". Dar chiar asa stand lucrurile, va fi avut doar pe jumatate drep-
tate. G. Calinescu, $erban Cioculescu nu au subscris la "viciul" de constructie
at romanului, primul lansand chiar romanul in librarii prin prefete la doua
editii. Romanul a evoluat ulterior in directii atat de diverse incat practic nu mai
poate fi judecat astazi doar prin elementele de constructie.

S-ar putea reprosa romanului lui Jean Bart un deficit de amplitudine
structurala. Dar acestea sunt compensate de bogatia epics si satirica, intr-o flu-
enta placuta. Doar spre ultima treime a romanului, o data cu aflarea adevarului
despre averea "americanului", evenimentele se precipita si miscarea epics trece

pe o pants descendents. Principalele personaje sfarsesc tragic, unele

neconvingator, autorului lipsindu-i vocatia tragediei. Actiunea treneaza intr-un

302 CONSTANTIN MOHANU

fel, cele mai bune pagini aici find cele construite pe ironie §i pe comic. A§a e
scena adundrii de la Cercul elen, unde furia comunitatii in§elate nu cunoate
margini: "alintatul" American de pana acum este gratularisit cu "escroc",
"vagabond", "punga§", "criminal", "pu§caria§", "canibal" etc., iar cand se pro-
pune expulzarea compatriotului lor, grecul Nicola Marulis, se produce un deli-
rant ropot de aplauze.

La afirmatiile potrivit carora romanul Europolis ar fi construit pe. baza
mai multor "nuvele" sau "povestiri" va fi contribuit i faptul ca timp de aproape
patru decenii Jean Bart fusese cunoscut ca autorul unor inedite note de calato-
rie, al unor nuvele §i schite marine, intrand ca atare in contiinta publica §i a
criticii literare. Foarte putini critici literari se a§teptau la un Europolis din
partea lui Jean Bart. Nu e mai putin adevarat insa ca cele aproape patru decenii
de activitate literary anterioard sä-§i fi lasat volens-nolens amprenta in
scrisul lui Jean Bart, in ciuda eforturilor evidente ale autorului de a elabora un
roman solid. Analizand la rece tehnica romanului nu putem sä nu surprindem
mai slaba legatura din unele capitole intre planurile paralele ale actiunii,
acest lucru find alimentat §i de prezenta unor pagini mai putin epice, de repor-
taj, pagini care treneaza intr-un fel actiunea, chiar daca sunt realizate cu toata
arta reportericeasca. Totodata nu putem sa nu remarcam ca multimea perso-
najelor aduse in scena reclamau intr-un chip sau altul extinderea actiunii
romanului §i implicit a constructiei, deznodamantul din Europolis chiar cu
prezenta epilogului neepuizand intrebarile pe care cititorul i le poate pune cu
privire la destinul cutarui personaj unele din acestea ramanand doar schitate.
0 parte dintre numeroasele personaje din Europolis au o biografie mai sumard
pentru ca autorul i§i incheie oarecum precipitat romanul. In loc sä continue
actiunea biografia multor personaje cerand aceasta Jean Bart adopta for-
mula unui Epilog in care rezuma pe scurt destinul unora dintre eroii secundari.
De mentionat ca epilogul insui putea fi largit, o data ce s-a adoptat formula
aceasta mai putin folosita. Pentru constructia armonioasa a romanului epilogul
nu era necesar. Se pare insa ca pentru autor, care a inchis in filele cartii, "ca tot
atatea flori prinse intr-un ierbar", destine §i vieti ale unor oameni pe care i-a
intalnit aievea, epilogul se impunea ca ultima intoarcere in amintire.

Estetica moderna discuta adesea i despre "incipit"-ul romanului,
despre modalitatea de urnire a actiunii. Deschiderea, "incipit"-ul romanului
Europolis, este tipica discursului realist romanesc, care se vrea o prelungire a
realului. Tabloul static al unei amieze in port, descrierea, premerge schitarii
conflictului. Lin4tea ireala a portului in ora de repaus a amiezii pregatete
atmosfera pentru declanprea actiunii: sosirea scrisorii miraculoase care aduce
vestea raspandita apoi cu iuteala unui fulger a intoarcerii eroului principal

al romanului, Nicola Marulis, Americanul.

-JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 303

S-a vorbit §i se vorbqte din ce in ce mai mult de raportul determinant
cleschidere/inchidere in tehnica romanului, potrivit careia un anume incipit
presupune o anume modalitate de incheiere a romanului respectiv: "Spatiul
romanului afirma G. Rail lard se intinde intre un incipit §i un explicit, care
trebuie corelate ca doua rime ale unui poem, firqte, impreund cu alte rime inte-
rioare, care pregatesc acel acord final."59 Cu toate acestea, rareori despartirea
autorului de eroii lui, de universul romanesc al propriei opere, se face fare ca
aceasta sa afecteze echilibrul constructiei. 0 ezitare in optiunea pentru un
anume final se intrevede si in cele mai realizate romane in care autorii urmaresc
"programatic" constructia, cum ar fi romanele lui G. Calinescu.60

In ce prive5te finalul, Europolis se incheie practic o data cu moartea
eroinei principale (sfar§itul ultimului capitol, care precede Epilogul). "Prima
noapte de iarna fu ultima noapte a Evantiei pe parnant", ar fi putut constitui
ultima fraza a romanului. Dar autorul se desparte greu, dace nu chiar dureros
de eroii sai. "Chinuitor" se desparte de portul Sulina, el insusi "personajul prin-
cipal" in roman §i care determine soarta tuturor personajelor. De aceea simte
nevoia unui Epilog prin care sa urmareasca peste ani destinul Sulinei §i al
celorlalti eroi a caror drama nu s-a consumat in actiunea propriu-zisa. Intr-un
fel Epilogul este reclamat si de structura romanului conceput §i ca o "viata"
a portului maritim Sulina, vazuta in declin de catre autor.

Considerat roman de "tinuta" §i de "prestigiu", chiar §i de catre cei care

i-au vanat greselile, Europolis dezvaluie si efortul autorului de a-si dep4i pro-
pria-i expresie artistica. Cu toate acestea, nu lipsesc unele pagini de "slabi-
ciune" §i "insuficienta artistica" e drept rare dar totu§i prezente. Se pare c.a.,
antrenat el insusi de actiunea cartii, romancierul nu si -a putut stapani pe deplin
"materialul" uman, §i adeseori cade in reportaj de fapt divers, indeosebiatunci
cand prezinta lumea interlope sau cea a varieteurilor in§iruite ademenitor de-a

lungul cheiului.
Alteori autorul creioneaza conventional §i facil trasaturile unor perso-

naje: "Angelo Deliu, din rasa cuceritorilor, abil maestru in tactica si strategia
aventurilor galante, mergea aproape la sigur in clasarea speciilor de femei. Se
pipaiau cu ochii de la distanta... El examinase femeia en connaisseur. Facu trei
pasi apropiindu-se ca sa-§i verifice observatiile... pentru a-i stabili punctul tan-
gibil cum it numea el pentru a-i stabili precis specia: «sotie nesatisfacuta...
visatoare romantics... cucerire usoara... despartire dificila... retragere strate-
gics la timp...»". Asemenea citate §i altele s-ar mai putea face. Nu acestea insa
caracterizeaza Europolis. Ar fi nedrept Ca, aducand spre exemplificare aseme-
nea locuri comune intalnite incidental, sä se conchida a§a cum exagerat s-a si
facut uneori ca. "in general fate de scrierile anterioare, Europolis acuza un
pas inapoi in maiestria scriitorului".61

304 CONSTANTIN MOHANU

Nici romantiosul nu 1-a ocolit pe autor in Europolis. In episoadele ero-
tice sunt prezente scrisori de dragoste cu "lacramioare presate", stranse in
buclele de par blond sau Brun, lacrimi, juraminte etc.: "Deliu se wza comod

la birou, scoase o cutie de lemn incrustata cu arabescuri de sidef. Caseta
dragostelor moarte, cum o numea el, continea pachete nuruite de scrisori,
fotografii, bucle de par blonde, brune, legate cu panglici, flori presate"... "ni-

micuri scumpe" etc. Nu lipsesc nici clarurile de hind, plopii optitori: "In capa-
tul aleii pustii, subt plopii tremuratori care §ovaiau despuiati de toamna s-au
despartit". Sau fraze duioase dar comune: "... $i mormantul proaspat, negru,

primi in sanul lui, pentru vecie, trupul acela pe care marea it respinsese

aruncandu-1 la tarm."
Obiectivitatea interpretarii obliga la consemnarea tuturor aspectelor

intalnite in opera unui scriitor. Aceea§i obiectivitate impune insa delimitarea
intre ceea ce este secundar, incidental, partial, §i nota generala definitorie a
scrisului unui autor. Or, Europolis, ca §i cele mai realizate dintre Schitele
marine Si scrierile de calatorie, face dovada "caracterului clasic" al scrisului
lui Jean Bart "prin observatia calms, prin lipsa de acumulare excesiva de detalii
§i mai cu seams prin stil".62

Discipol al marilor reali§ti francezi, Guy de Maupassant §i Alphonse
Daudet cu deosebire, din opera carora am gasit printre manuscrisele autorului
numeroase note de lectura, indeosebi pe marginea volumelor Bel-Ami (1885)
i respectiv Sapho (1884), Jean Bart a fructificat in Europolis lecturile sale. Pe
marginea multor pagini de manuscris din variantele romanului, intalnim
asocieri, insemnari i trimiteri la Stendhal a§a cum s-a aratat §i mai inainte ,
la Flaubert (Madame Bovary, 1856 §i L'Education sentimentale, 1869), la
Andre Maurois (Climats, 1928), la Benjamin Constant (Adolph, 1816), la Paul
Bourget (Le disciple, 1889), la Marcel Prevost (Lettres de femmes, 1892) sau

la Pierre Loti (Pecheur d'Islande, 1886), la Mac Or lan (Le chant de

l' equipage, 1918), la Alfred de Musset, Romain Rolland sau Melchior vicomte
de Vogue, Claude Farrere etc., precum §i la cunoscuta in epoca La Garcconne

(1922) de Victor Margueritte (tradusa in romane§te in 1924 sub titlul
Baietana). A§a cum din alte insemnari rezulta ca nu-i erau straini Stefan

Zweig, Max Nordau sau mai ales clasicii ru§i Dostoievski, Turgheniev, iar din
literatura rusa de la inceputul secolului ii era cunoscut Mihail Artiba§ev cu al
sau Sanin (1907), roman care a facut oarecare valva la aparitie, find tradus in
multe limbi europene (a aparut §i in traducere romaneasca).

In conturarea unor personaje din Europolis, cum ar fi Angelo Deliu
cuceritorul Med scrupule; Neagu tanarul pur, visator §i scrupulos; Penelopa
femeia impinsa la adulter de un bovarism maladiv, sau Evantia tandra care
cade victima inocentei sale, vom gasi §i unele notatii, situatii sau rezolvari in

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 305

sensul intalnit §i in cateva din scrierile enuntate mai sus. Spatiul nu ne ingaduie
a enumera §i alte opere care i-au servit ca model sau a identifica unele note si-

milare. Bineinteles, unele influence nu sunt excluse mai ales in cazul unui scri-
itor de talia lui Jean Bart, trecut de catre unii critici literari intre "marii minori"

sau, cum ar spune Perpessicius, "scriitori de raftul doi". Dar aceste influence nu
franeaza, nu dau impresia de livresc, ele se integreaza, se topesc in firul epic al
romanului Europolis, ceea ce denote ca autorul §i-a asimilat creator lecturile.

La o re-citire mai atenta, mai apropiat pare sa fie Europolis de Sanin

al lui Mihail Artibwv (1907), prin cele doua fire epice care au ca eroi
cuplurile Evantia/Neagu §i Penelopa/Angelo Deliu. Sunt in romanul lui
Artiba§ev cativa eroi care prezinta similitudini cu personaje din Europolis.
Astfel, intalnim chiar §i o anume simetrie cu cloud personaje construite in
antiteza (ca §i Neagu/Deliu): Iuri, intelectualul altruist, preocupat de pro-

blemele sociale §i morale §i Sanin, egoist, stapanit de nstincte, liber de alte
preocupari. Iar Karsavina, tanara institutoare care iube§te sincer pe Iuri este
cucerita de Sanin, cel pentru care nu avea nici un sentiment. Mai intalnim in
acest roman §i un ofiter, Zarudin, care o seduce pe Lida, sora lui Sanin. (In
Europolis ofiterul de marina Angelo Deliu un Don Juan lard scrupule
seduce pe inocenta Evantia, profanandu-i sentimentul pur ce-1 nutrea pentru
Neagu.) Desele trimiteri la romanul lui Artibwv pe care le face Jean Bart in
formele intermediare ale romanului confirma ca nu sunt absolut intamplatoare
unele coincidente intalnite. E drept, episodic doar cateva din capitolele care
au ca obiectiv iubirea dintre Evantia §i Neagu §i legatura dintre Penelopa §i
Angelo Deliu dar totu§i prezente. Si in cazul de fata, insa, nu se impieteaza
asupra desfa§urarii fire§ti, originale, a actiunii din Europolis. Autorul a impru-
mutat din experienta altor opere literare pentru a-§i fauri propria-i opera.
Mentionam ca, de altfel, atmosfera, intriga sä nu mai vorbim de actitrne este
cu totul alta decat cea intalnita in Sanin, roman al depresiunii, deziluziilor 5i
crizei spirituale a intelectualitatii ruse dupd inabu§irea sangeroasa a revolutiei

din 1905.
Ignorat mai tarziu de catre unii critici, supralicitat de altii indeosebi

de colaboratorii Vietii romanqti §i ai Adevarului literar 5i artistic

Europolis "inseamna totu§i o data in proza noastra".63 Este evident produsul

unei alte perioade literare fata de cea a Datoriilor uitate.64 Raportat la ansam-

blul creatiei lui Jean Bart, Europolis reprezinta o prestigioasa izbanda literard,
o incununare a intregii activitati scriitorice§ti. Prin Europolis Jean Bart intra de
fapt in deplina §i desavar§ita maturitate literara: dace moartea nu 1-ar fi rapit la

-59 de ani in plina putere de creatie ne-ar fi daruit alte romane la care scri-

itorul medita in anii din urma, a§a cum o dovedesc numeroasele ciorne §i

bruioane ramase printre manuscrisele autorului.

306 CONSTANTIN MOHANU

Intr -un articol de bilant asupra romanelor aparute in 1933, G. Calinescu
ii gasea romanului lui Jean Bart un loc de frunte: "Un trainic roman din viata
porturilor a fost acela al regretatului scriitor Jean Bart. Europolis e o naratiune
curgatoare, clasica, cu un sentiment delicat al exoticului si cu o simpatie pen-
tru fiintele simple ce-i da un nivel moral inalt."65

Un critic exigent si cu aplicare mai mult spre literatura moderns, cum a
fost Pompiliu Constantinescu, aducea, in 1933, un meritat elogiu unicului
roman al lui Jean Bart: "De la sumarul Jurnal de bord §i de la schitele Si
nuvelele lui marinare§ti pana la Europolis este exact distanta dintre cloud epoci
literare. Jean Bart si -a adancit experienta asupra documentelor omene§ti, si-a
maturizat arta lui sobra, pana la indigents, intr-o naratiune solid inchegata, de
proportie epica remarcabila i de o luciditate surprinzatoare in echilibrul ei
interior". Ca in final sa conchida: "... Romanul Europolis ramane opera de

frunte prin care Jean Bart trece in istoria literara".66 Distanta auctoriala

c4tigata de prozator prin proza scurta cultivate anterior, a dus la cele mai bune
rezultate in Europolis: un roman pe cat de clasic, pe atat de modern.

Putine romane s-au bucurat in epoca de un rasunet a§a de amplu ca
Europolis. Intampinat aproape pretutindeni cu elogii, romanul i-ar fi adus lui
Jean Bart premiul national pentru proza67 pe anul 1933, dace nu s-ar fi produs

la scurt timp dupe aparitie fulgeratorul slar§it al scriitorului.
Prin temele §i problematica abordata, Jean Bart trecea drept un "scriitor

european" a§a cum o subliniase adesea Ibraileanu §i Ralea. Dar cea mai
"europeana" scriere a sa este Europolis (una din recenziile dedicate lui era inti-
tulata chiar Un roman romfineac european. "Europolis" de Jean Bart)68,
fapt care explica §i traducerea lui in numeroase limbi straine (italiana, franceza,
spaniola, germand, ruse, greaca, ceha, polona, maghiara, bulgara).

Fiind reeditat pana acum in zece editii, dintre care §apte tiparite in
ultimele patru decenii, atentionat de catre critica literary intotdeauna cand se
vorbqte de epoca de our a romanului romanesc (perioada interbelica $i indeo-
sebi anii 1930-1940), Europolis ramane o opera literary pe cat de originala, pe
atat de gustata de cititor, ca tot ce este trainic Si dainuitor in literatura.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ)-VIATA SI OPERA 307

XXXIV. INDRUMARE PE CAME APELOR
(SCRIERI DEDICATE DUNARII $1 MARINEI ROMANESTI)

"Noi, urma§ii dacilor, trebuie
sa reinviem Cultul Dullard."

Eugeniu Botez este §i autorul unor lucrari §i studii de specialitate foarte
putin cunoscute: Razboiul pe Dunare, vol. I. Operatiile fluviale §i maritime

ale Razboiului din 1877-1878, lucrare scrisa in colaborare cu Nicolae

Kiritescu, aparuta in 1904 §i reeditata in 1905, cu o sectiune inedita Si o prefata

de general Constantin Harjeu (volumul II n-a mai aparut); 0 corabie
romfineasca. Navalcoala bricul "Mircea" (1931), Cartea Dunarii (1933),
tiparita postum, la cateva luni dupd moartea scriitorului. 0 importanta
deosebita au studiile dedicate problemei dunarene: Memoriu asupra
Comisiunei Europene Dunarene din punct de vedere politic i militar
(1913), Cum se dezleaga chestiunea Dunarii? (1919) §i La question du

Danube et sa solution (tiparita la Galati in 1920), difuzata i peste hotare,
comandorul Eugeniu Botez find in acel an membru al delegatiei romane in
Comisia Interaliata a Dundrii, calitate in care a participat la *edintele de la
Budapesta §i de la Paris, dupa ce, in 1919, fusese §ef al Inspectoratului de
Navigatie al Comisiei Europene a Dundriii, iar in timpul razboiului, numit
comandant militar al zonei Sulina, raspunsese de toate problemele de navigatie
de la gurile Dunarii.

Este §i autorul unei lucrari de stricta specialitate militara privind
apararea Dunarii §i tarmului maritim romanesc (lucrare identificata de noi):
Bulgarii i noi in apararea nationall Scrisoare deschisa d-lui ministru al
RAzboiului (aparuta. la Galati in 1905, sub semnatura "A.L." ceea ce, dupa

unele indicii, ar fi intentionat sa insemneze "Apararea Locala").
Acestor scrieri i studii autorul le-a sacrificat ani intregi de truda §i

migala in detrimentul operei literare, cum ne marturise§te insu§i autorul:
"[Vlahuta] ma dojenea mereu ca nu scriu. «Scriu ii spuneam , dar eu sunt

omul datoriei. Scriu lucrari de specialitate.» Si aka §i era. Putini scriitori cunosc
lucrarea mea militard Razboiul pe Dunare i studiile referitoare la chestiunea

308 CONSTANTIN MOHANU

danubiand, problems pe care Taleyrand o socotea capitals in concertul de

interese europene2".
La lucrarile acestea, izvorate din aceea§i pasiune, sinceritate §i fierbinte

patriotism, ca tot ce a Intreprins in cariera sa de marinar de profesie Eugeniu
Botez, valoarea documentary primeaza, fapt determinat de insa§i structura Si
menirea for instructive §i de contributie la rezolvarea unor probleme majore.
Dar nu de putine on informatia, documentul ni se dezvaluie Intr -o haind lite-
rary, ca in 0 corabie romfineascA. Navalcoala bricul "Mircea", in unele
capitole din Cartea Dunarei intre care exceleaza "Introducerea" §i chiar in
Razboiul pe Dunare, care, de§i scris in colaborare, apartine in cea mai mare
parte lui Eugen Botez.

0 corabie romfineasca. Navalcoala bricul "Mircea" se tipare§te mai
intai, cu o exceptionala prezentare grafica, in revista condusa de Em. Bucuta,
Boabe de gran (martie 1931), sub titlul Viata unei corabii romfine0i. Sub
titlul definitiv, scrierea este publicata, cu aceea§i prezentare grafica, §i in
bro§ura, in acela§i an, de Care Liga Nava la Romans, cu mentiunea "Din con-
ferintele Universitatii Libere «Coasta de Argint»".

Purtand pe coperta silueta gratioasa a bricului "Mircea", reprodusa
dupd tabloul lui Arthur Verona, acela§i tablou care servise §i la ilustrarea co-
pertei la toate cele trei editii antume ale Jurnalului de bord (1901, 1916,
1921), bro§ura este o monografie romantata a navei atat de Indragite de autor:

la bordul lui i§i facuse anii de ucenicie ca marinar, pe puntea lui "Mircea" intre-
prinsese prima ie§ire in largul Marii Negre, prilej cu care i§i creioneaza primele
impresii din Jurnal de bord §i Schite marine §i militare §i mai mult tot

pe cand se afla pe puntea acestui vas i se aduce vestea premierii de care
Academia Romany a primului sau volum, Jurnal de bord.

In capitolele introductive ale scrierii se face un succint istoric al navi-
gatiei ("De la arca lui Noe la transatlantic") precum §i o succinta investigatie
asupra marinei noastre din cele mai vechi timpuri. Intr-un capitol special,
Romanii la mare, Eugeniu Botez arata traditia navigatiei la popoarele din jurul
Marii Negre Inca din cele mai vechi timpuri. Cu siguranta am avut §i noi, ca §i
popoarele invecinate, vase care ie§eau in Marea Neagra inainte de "descale-
care" §i de legaturile cu venetienii §i genovezii. Apoi navele valahe (panzare

in Moldova; caice in Muntenia) treceau prin Bosfor §i Dardanele in

Mediterana, dovada "rama§itele farului ridicat de Stefan cel Mare la manastirea
Zograful de la Slantul Munte". Pierderea cetatilor de pe tarmul Marii Negre §i
invazia strains a gurilor Dundrii ne-a Indepartat vremelnic de la Mare, dar nu
§i de la Dunare.

In aceasta "Viata" a celui mai indragit vas romanesc intalnim multe
pagini de literature. Bricul "Mircea" devine el insu§i personajul principal, iar

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 309

intamplarile petrecute la bordul navei i figurile de marinari sunt evocate cu
acela§i lirism i pitoresc intalnit in Jurnalul de bord. De altfel, multe pagini
de aici yin sa intregeasca unele capitole din scrierea de tinerete a lui Jean Bart.
Evocarile unor batrani matrozi de pe nava-§coala bricul "Mircea" se constituie
in veritabile portrete literare: sunt oameni al caror destin s-a impletit cu viata
primei nave- coala romane§ti decenii de-a randul.

Prima biografie literara a celei dintai nave-§coala a marinii noastre este

intampinata elogios in primul rand de batranii marinari: "Este viata lui
«Mircea», batrana navalcoala cu pane, f4ia de suflet romanesc, care a

cutreierat marile 40 de ani, purtand faima pavilionului romanesc pana in cele
mai indepartate porturi ale Marii Nordului. Navalcoala care a format pe bordul
sau pe primii navigatori roman de mare"3. Iar confratii in ale scrisului nu ezita
sa scoata in evidenta valoarea literara a scrierii. Al. Philippide §i D. I. Suchianu
subliniau in recenziile dedicate scrierii: "darul evocarii"4, "parfumul de epoca",
"lirismul sincer"5.

La o carte dedicata Dunarii, Jean Bart medita Inca din 1927, o data cu
infiintarea Ligii Nava le Romane. Avea deja culese o multime de date i de

informatii, cauta insa in continuu altele noi. La 4 iulie 1927 ii scria la
Turnu-Severin fostului sau prieten Andrei Marin: "... Scriu o carte despre
Dunare, cum nu s-a mai scris la noi. Dunarea din toate punctele de vedere,

scrisa intr-o forma literara. Din bogata bibliografie pe care o am in dulap §i in
cap, constat ca tocmai partea de la Portile-de-Fier o am mai slab adunata. Te

rog adund ceva note... "6
Documentarea asupra Dundrii imbra.t*aza cele mai variate domenii

mergand pana la etimologia numelor purtate de fluviu de-a lungul veacurilor.
Dupd ce enunta denumirile date Dunarii de diverse popoare (fenicienii
Phison; grecii Istros; romanii Ister i Danubius; germanii Donau; francezii

Danube; italienii Danubio; rqii Dunai; turcii Tuna), autorul se opre§te
la explicatia data de Hasdeu, care vedea in particula re, pastrata numai in limba
romans, un element de substrat traco-getic, in limba traca Dona-re insemnand
"purtatoare de nori", iar re find pastrat pana azi in albaneza cu sensul de nor.7

Asupra Dundrii Jean Bart intentiona o carte monumentala, care sä puns
in lumina, in toata maretia ei, aceasta artera principals de circulatie fluviala
europeana. Dar, la indemnurile prietenilor, indeosebi cei din conducerea Ligii
Navale Romane, a redactat o variants mai restransa, de 135 pagini, ceea ce
reprezenta de fapt "un rezumat al celei proiectate, scrisa pentru Ziva apelor, pe
intelesul tuturor, lard a intra in detalii" a§a cum se mentioneaza in nota Ligii
Navale Romane ce precede Prefata semnata de prof. I. Simionescu la aparitia
cartii (prefata este datata "14 mai 1933, ziva inmormantarii lui Jean Bart").
Asupra celor doua variante ale lucrarii, Emanoil Bucuta consemna pe buna

310 CONSTANTIN MOHANU

dreptate: "Pe cea dintai o gandea ca un testament de viata, iar pe aceasta ca o
ambarcatie ward pe care membrii Ligii Nava le sä cunoasca marele fluviu"8.

Cartea a fost incredintata tiparului de catre autor, la putin timp dupa ce
incheiase romanul Europolis. Intentiona sa o mai revada atent in corectura.
Dar n-a mai apucat sä vada paltii tipografici. Fara ca nimeni sä se fi a§teptat,
autorul se stinge in zece zile: "Dunarea 1-a strans Inca o data in liana ei i 1-a
trimis in nefiinta"9.

Redactata ca o lucrare de popularizare pentru Liga Nava la Romany in

a§teptarea lucrarii ample, monumentale, la care ar fi purces mai tarziu ,
Cartea Dunarii, a§a cum ni se prezinta in forma publicata, are putine pagini

de literature cu care ne obi§nuise scriitorul. In afara de Introducere si primele
doua capitole: 0 calatorie pe Dunare (Din Padurea Neagra papa la Marea
Neagra) si Lumea Dunarei (a. Drum de apa si b. Albia neamului nostru)
intalnim in lucrare mai mult date documentare i de informare privind bogati-
ile naturale ale Dunarii, negotul pe Dunare din antichitate i pand azi etc. 0
atentie speciala acorda autorul ultimelor capitole ale cartii privind statutul
international al fluviului §i viitorul Dundrii.

Introducerea debuteaza patetic: "Trecatorule! ... opre§te-ti paii cand ai
ajuns in fata Dunarei. Oricat de grabit vei fi, ramai pe loc cateva clipe;
mediteaza §i contempla in tacere maiestatea stravechei ape Fluviul Rege pe
care lumea antics it diviniza ca pe o sacra personalitate." Sunt pagini in
Introducere si in primele capitole din Cartea DunArei care se constituie in
adevarate imnuri aduse fluviului-rege, divinizat de catre geto-daci, care, on de
cate on plecau la razboi, se imparta§eau dupa poruncile lui Zamolxe cu apa
Odin Dunare §i faceau juramant sa nu se intoarca pand ce nu vor birui pe
du§mani. "Noi, urma§ii dacilor, trebuie sä reinviem Cultul Dullard" 10, afirma
scriitorul, deoarece legatura milenara dintre poporul roman §i apa aceasta a fost
atat de trainica, incat se reflects in toata istoria atat de zbuciumata a fiintei
noastre nationale, infratirea cu apa -mama dainuind §i in cantecul popular:

Dunare, mama viteazd,
De cand lumea-mi sty de paza,
Ea ma scaldd, ma-ntare§te,
Ea ma-ncinge §i ma cre§te.
Sufle, treaca vantul rau,
Treace peste capul meu!
Eu cu Dunarea sunt una
Batem timpul §i furtuna."

In celelalte capitole autorul nici nu intentioneaza de altfel sä face lite-
rature, ci sa dezbata dintr-un punct de vedere original problemele esentiale,

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 311

vitale dupe opinia lui, pe care Dunarea le ridica pentru poporul nostru atunci 3i
mai ales pentru viitor. Cei peste 24 de ani petrecuti pe Dunare (la Divizia de
Dunare si in porturile dunarene) 1-au ajutat sa-si dea seama in primul rand de
aspectele economice. 0 importanta deosebita se acorda in lucrare transpor-
turilor pe Dunare, buna functionare a acestora find determinate si de amena-
jarea pentru navigatie a raurilor interioare (Oltul, Siretul, Prutul, Argesul,
Muresul). Eugeniu Botez arata cat de false era teama de concurenta transpor-
turilor pe ape pentru transportul pe uscat: "Experienta insa a dovedit pe deplin
ca aceste doua mijloace de transport pe uscat si pe ape, in loc de a se concura,
se completeaza §i Tidied valoarea intregei regiuni". 0 politica de transporturi a
unei tari devenea realists numai in masura in care tinea seama de toate caile de
comunicatie ce i le ofera natura. Cu clarviziune, autorul punea in legatura
directs canalizarile pentru navigatiune a unor rauri cu irigatiile: "Intreaga pro-
blema a canalizarilor este legata de problema irigatiilor. Experienta facuta in
tarile civilizate a dovedit ca irigatiile campurilor de culture realizeaza un spor
de productie intreit si impatrit. Ape le noastre nu trebuie sa se scurga la mare
fare a contribui la prosperitatea agriculturei."12 Uimeste siguranta cu care, in
capitolul final, Viitorul Dunarei, autorul vorbeste de un Canal Cernavoda-
Constanta, precum si de Canalul Bucure§tilor.13

Calificand Dunarea ca pe cea mai mare bogatie oferita de Nature patriei
noastre, comandorul Eugeniu Botez propunea amenajarea si modernizarea por-
turilor noastre care "sunt plamanii de respiratie ai tarii"14. Totodata propunea
achizitionarea de spargatoare de gheata care sa asigure navigatia in timp,u1
iernei pe Dunarea maritime de la Sulina la Braila.

Comandorul Eugeniu Botez, omul juruit Dunarii si Marii, cel care avu-
sese misiuni diplomatice in ceea ce priveste statutul Dunarii (delegat la Paris in
1920 pentru reglementarea Comisiei Europene a Dunarii pentru Dunarea ma-
ritime de la varsare pana la Galati si la Comisia Internationale a Dunarii de la
Galati la Ulm) nu putea omite intr-o carte dedicate Dunarii socotita de unii
"a opta mare a Europei" , nu putea sa nu se preocupe pentru ultima data de
"spinoasa problema a Dunarii" in contextul navigatiei europene. Autorul se
pronunta Inca o data Impotriva imixtiunii Marilor Puteri in navigatia de la
Gurile Dunarii, fapt ce stirbea drepturile si suveranitatea tarilor riverane.
(Aceasta problema ii statea atat de mult la inima Inc& asa cum am aratat mai
inainte n-a ezitat sa-i &eased loc, prin mijloace literare adecvate, si in opera
sa capitals Europolis.) In penultimul capitol al lucrarii Ce este chestiunea
Dunarii? reia de fapt, intr-o forma mult prescurtata, cele expuse in atatea ran-
duri in numeroasele interventii in press si cele sintetizate in lucrarile anterioare

dedicate Dundrii in context european si international: Memoriu asupra
Comisiunei Europene Dunarene din punct de vedere politic §i militar.

312 CONSTANTIN MOHANU

Material de studii pregAtitoare in vederea viitoarelor aranjamente in

chestiunea Dun Arii (1913); Cum se dezleaga chestiunea Duna-Hi? (1919);
La question du Danube et sa solution (1920); Dun Area §i comisiile ei, in
volumul Politica externs a Romaniei, 19 prelegeri publice organizate de
Institutul Social Roman (1925). Lucrarile, in primul rand de interes diploma-
tic, merits atentie si sub aspectul modului de expunere unele au fost initial
conferinte, stilul oratoric pastrandu-se si la tiparirea scrierilor in volum: "E de
ajuns a privi numai pe harts cursul acestui fluviu care taie in diagonala conti-
nentul legend Orientul cu Centrul Europei, §i, fara a intra in cauzalitatea
istorica, intelegem dintr-o data rolul ce 1-a avut, it are si-1 va avea in viitor
Dunarea acest mare drum al civilizatiei si al comertului"15.

Lucrarile lui Eugeniu Botez dedicate Dunarii, din punct de vedere
politic si diplomatic, reprezinta o pledoarie stralucita pentru drepturile noastre
asupra Dundrii si gurilor ei de varsare, drepturi stirbite de Comisiunea
Europeand a Dunarii, ramasa anacronic Inca din 1856, dupe razboiul Crimeei,
organism investit cu privilegii fare precedent in dreptul international, avand
atributele unui guvernamant autonom care face legi, judeca i execute pe te-
ritoriul nostru. Se impunea logic transformarea vechii comisii intr-o Comisie
Internationale de supraveghere care sa-si piarda caracterul administrativ §i
executiv ce §i-1 aroga la Gurile Dunarii. Trebuia inlaturata acea tutela umili-
toare, "potrivita numai domeniilor coloniale ale Marilor Puteri": "de aceea nu
trebuie sa lasarn cheile de la portile casei noastre in buzunare straine"16.

In 1933, in Cartea Dun Arei, Eugeniu Botez constata, indignat, ca nici
aliatii Romaniei in primul razboi mondial, nu schimbasera prea mult, prin

Tratatul de pace de la Paris, din 1920, statutul vechii Comisii Europene

Dunarene.
Intr-un articol, Sase ani de la moartea lui Jean Bart, Eugen Jebeleanu

consemna printre altele ca acela care a fost comandorul Eugeniu P. Botez
"a luptat tot timpul pentru independents la gurile Dunarii"17.

In apararea intereselor poporului nostru la Dunare, comandorul

Eugeniu Botez se intalnea cu alti scriitori militari. Colonelul Theodor Serba-
nescu publicase in secolul trecut, in Steaua Dundrii, un articol care produsese
o adevarata miscare de spirite in acel timp, articol pentru care primise laude din
partea lui Mihail Kogalniceanu, intemeietorul revistei. Dintre ceilalti scriitori
care au fost legati de Dunare nu numai prin literature, mentionam in primul
rand pe Dimitrie Bolintineanu, membru in Comisia Europeana a Dundrii si
comisar maritim sub Alexandru Joan Cuza. Apoi pe Al. Macedonski, adminis-
tratorul plasei Sulina pentru un timp, calitate in care a alcatuit si proiectul unei
Societati de navigatiune pe Dunare, ramas nerealizat. Si bineinteles pe Duiliu
Zamfirescu, delegatul Romaniei in Comisiunea Europeand a Dunarii, tocmai

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 313

pe timpul cand Eugeniu Botez era comisar maritim la Sulina.
Razboiul pe Dunare, lucrare semnata impreuna cu It. N. Kiritescu,

apartine in cea mai mare parte lui Eugeniu Botez, asa cum rezulta din faptul Ca
un mare numar de capitole din lucrare apar numai sub semnatura "Eug. Botez"

in Revista maritime (1900-1901, in numerele 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12).

Introducerea la RAzboiul pe Dunare ii apartine in intregime lui Eugeniu BOtez.
(Multe idei vor fi reluate de aici in Cartea Dundrii.) Capitolele in care se dez-
bate cerinta imperioasa de cooperare intre fortele de ape si cele de uscat si in
care se arata distrugerea vaselor de razboi turcesti, vaporul "Lufti-Gelil" si
monitorul "Havzi-Rahman" etc. (cf. Sumarului revistei sus-mentionate) apartin
lui Eugeniu Botez, fapte argumentate si prin stil. Toate acestea au facut ca
lucrarea sa-i fie atribuita adesea in intregime lui Eugeniu Botez, rolul It. N.
Kiritescu find cu totul secundar in definitivarea Razboiului pe Dunare. In
acest sens se pronunta si contraamiralul I. Balanescu, aducand un elogiu atat

"istoricului" marinei pe Dunare cat si "diplomatului": "Jean Bart a fost o

puternica forte spirituals a marinei noastre. Cu gandirea lui vioaie, cu insusirile
deosebite de talentat scriitor maritim, a imbratisat toate domeniile activitatii
marinaresti. ...A cercetat operatiunile navale pe Dunare si in scrierea Razboiul
pe Dunare a fixat primele invataminte din luptele navale aratand o staruitoare
dorinta ca sä se dezvolte o legatura cat mai stransa intre fortele navale fluviale
si unitatile armatei de uscat... In campul cercetarilor marinaresti, s-a atasat pro-
fund de istoria politica si diplomatica a Dundrii".18

XXXV. PUBLICISTICA

"... nobila infratire
intre literature si gazetarie..."

Autor al unor scrieri care se tradeaza adesea ca evocari sau amintiri
"usor rectificate", Jean Bart (Eugeniu Botez) ne-a lasat si amintiri propriu-zise.

Se impun in primul rand Amintirile despre Ion Creanga', dascal al sau
in clasele primare, amintiri de care nu se poate face abstractie in reconstituirea
biografiei lui Creanga. Ele au fost folosite si de Jean Boutiere pentru lucrarea

La vie et I'oeuvre de Ion Creanga (Paris, 1930). La Muzeul Literaturii

314 CONSTANTIN MOHANU

Romane se pastreaza cateva scrisori adresate de istoricul literar francez fostu-
lui elev al lui Creanga. Din ele reiese ca Eugeniu Botez a oferit numeroase date
biografice pentru lucrarea sus-mentionata.

Intr-un studiu dedicat lui Jean Boutiere cel care 1-a Inlocuit pe Mario

Rogues la catedra de romanistica de la Sorbona , Constantin Ciopraga

accentueaza asupra informatiilor utile ce le-a oferit autorului primei lucrari de
anvergura asupra operei celui mai tipic reprezentant artistic al poporului nos-
tru: "Amanunte biografice i-au furnizat, printre altii, prozatorul Jean Bart fost
elev al lui Creanga... "2.

Amintirile despre Ion Nadejde, in esenta amintiri despre revista
Contemporanul §i miscarea socialists ieseand (Misterul casei din Sararie.
Cu prilejul mortii lui Ion Naclejde)3, constituie una din piesele de referinta

asupra miscarii socialiste de la sfarsitul secolului al XIX-lea, asa cum am ard-
tat in capitolul consacrat legaturilor scriitorului cu miscarea socialists si munci-
toreasca. In lucrarile de sinteza dedicate istoriei socialismului din tara noastra
este mentionata si memorialistica lui Eugeniu Botez "entuziasta si plind de
devotiune fats de miscarea socialists de la finele secolului al XIX-lea".4

Alte Amintiri intitulate ca atare evoca personalitatea lui Spiru
Haret5, pe care 1-a cunoscut indeaproape in activitatea desfasurata in orasele-
porturi ale Dundrii, si indeosebi in Dobrogea, unde i-a sustinut initiativele in
domeniul scoalei in general, scoalei in armata, precum i la scolile de adulti.

Este evocat si Mihai Pastia6 "Mosu Mihai", cum it numeau cei apropi-
ati un institutor socotit de autoritati "maniac" revolutionar, si pentru aceasta
persecutat si mutat din loc in loc pana a se stabili la Galati, unde, impreund cu
Spiridon Popescu si Deodat Taranu, infiinteaza §coala de adulti. In cea mai
mare parte, amintirile lui Eugeniu Botez atunci cand nu sunt dedicate unor
colegi si prieteni din marina. evoca figuri de luptatori pe taram social, ca in
cazul lui Mihai Pastia, care, la Iasi, fusese membru al Clubului muncitorilor in
anii 1887-1888 sau, in cazul Amintirilor despre loan N. Roman7, creioneaza

portretul unei personalitati marcante a vietii culturale dobrogene, loan N.
Roman, colaborator al unor publicatii progresiste, printre care Evenimentul
literar, Adevarul (la care a fost prim-redactor pana in 1893). Cand evoca pe
fostul colaborator §i prieten nu omite sä pomeneasca de "polemica" provocata
la publicarea de catre Joan N. Roman a brosurii: In contra directiei literare
de la "Contemporanul" (Iasi, 1887), in care sustine ca idealurile sociale pro-

movate de Gherea nu erau urmate si in opera scriitorului de la revista. Articolul

de raspuns al lui Gherea, Directia "Contemporanul" (publicat in

Contemporanul, nr. 5, 1887) a fost reluat in volum cu titlul Tendentionism i
tezism in arta.

Stiut find ca "memoria este la ordinele inimii", nu ne mird faptul ca

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 315

amintirile lui Eugeniu Botez evoca intamplari §i oameni care au fost partai

sau apropiati idealurilor sale, ca ii in Marturisirile literare8 din 1932, facute

in fata studentilor de la Facultatea de Litere din Bucure§ti, la invitatia lui
D. Caracostea, confesiuni in care accentul cade din nou pe infali§area
"atmosfe-rei umanitariste" a Ia§ilor tineretilor sale. La Seminarul de istoria
literaturii moderne, condus de D. Caracostea, au mai fost invitati scriitorii
M. Sadoveanu, T. Arghezi, L. Rebreanu, Octavian Goga, Ion Barbu, Ion Pillat,
I. Agarbiceanu, Ion Minulescu, I. Al. Bratescu-Voine§ti §.a. Conducatorul
Seminarului alcatuise un anume "chestionar" care era inmanat din timp viito-
rilor invitati pentru ca, pregatindu-se, sa poata raspunde tuturor intrebarilor.
Schema era sau nu respectata, cert este ca marturisirile acestea autentice
unele chiar lecturate de invitati, dupa ce le redactasera anterior au valoare
deosebita pentru istoricul literar, atat in ceea ce prive§te datele biografice, cat
§i in definirea crezului scriitoricesc, a profesiunii de credinta a autorului

respectiv.

Astfel, in ale sale Marturisiri, Eugeniu Botez dupa ce tine sa pre-
cizeze §i de data aceasta: "Eu ma consider flu al Ia§ului" ne ofera date
biografice asupra familiei sale, studiilor, carier9i de dicer de marina, debutului
literar, colaborarilor, crezului artistic etc... De remarcat imaginea dascalului
sau iubit, Ion Creanga, §i anii petrecuti la Ia§i. Forta de evocare §i darul
portretizarii confers acestor marturisiri, ca §i altor amintiri ale sale, o certa va-

loare literara. 0 oarecare valoare literara, ce secondeaza interesul documentar,
o au 1i interviurile acordate de Jean Bart (Eugeniu Botez) unor redactori de la

Adevarul literar si artistic, Adevarul, Dimineata, Viata literara, Rampa,

uncle dintre acestea avand paging permanents pentru interviuri.
Cele opt interviuri aparute intre anii 1924-1933 ne indica, in persoana

scriitorului, un interlocutor ideal pentru dezbaterea celor mai diverse probleme,
ele reflectand preocuparile scriitorului-cetatean, atent la tot ce se petrece in
jurul sau. Ele fac totodata dovada viabilitatii interviului ca gen literar: pre-
ocuparile fiecarei epoci purtand in ele, in tot ceea ce au mai reprezentativ, sen-
sul general al activitatii umane. Principalul este ca cel care se angajeaza a
raspunde unui interviu sä fie in miezul problemelor §i sa aiba ceva de spus in
abordarea lor. Bineinteles, oricare interviu chiar daca nu se inscrie numai-
decat in sfera literaturii trebuie sa comunice opiniile intr-o forma cat de cat
literara. Interviul prin raspunsurile date este §i o oglinda a personalitatii, a
prestigiului literar-cultural al celui intervievat. Departe de a nega rolul incitant

al intrebarilor dintr-un interviu, trebuie sa recunoatem insa ca importanta
majors o au raspunsurile. In acest sens trebuie sa recuno4em ca interviurile
scriitorului Jean Bart pot sta alaturi de cele mai realizate interviuri din epoca,
o parte din ele find reeditate.9 Autorul insu§i §i-a reprodus un asemenea

316 CONSTANTIN MOHANU

interviu10 intr-o forma identica in insemnari yi amintiri (1928), gasindu-1

nimerit pentru ceea ce intentiona prin volumul respectiv.
Interviurile scriitorului ne-au fost cum era si firesc de un real folos

in elaborarea monografiei de fate. Mentionam insa ca intotdeauna mai ales in
ceea ce priveste biografia scriitorului si a operei datele oferite au fost con-
fruntate cu docurnentele de arhiva sau alte surse autentice, aducand de fiecare
data rectificarea cuvenita. Semnalam doar spre exemplificare: in interviul
aparut in Rampa in 1929, Jean Bart afirma textual: "Primele randuri le-am
publicat alaturi de Sadoveanu, la Pagini literare"1 1. Intr-adevar, prima schita

realizata, Moartea pilotului, a fost tiparita in Pagini literare (nr. 8 din

5 decembrie 1899), dar ea a fost publicata pentru prima data, cu un an inainte,
in Adevarul de joi (nr. 9 din 10 decembrie 1898). Acesta se poate considera
adevaratul debut al scriitorului sub semnatura "Jean Bart". Cu pseudonimul
"Trotus", publicase Inca din 1896 cloud scrieri de nuanta poporanista: Iapa

eapitanului §i Margarint betivul, in Lumea noua literary gii Oil:10Ra
(nr. 23 si respectiv nr. 40 din 1896). Insa de acestea autorul s-a dezis,
publicandu-le doar in primul sau volum de debut din 1901, nereluate in

volumele ulterioare aparute in timpul vietii. Desemnarea ca revista de debut a
Paginilor literare se va fi datorat §i faptului ca afectiv scriitorul s-a simtit
foarte legat de aceasta revista. Mentionam ca asemenea cazuri de rectificari a
ceea ce ne-a comunicat autorul in interviuri au fost rare. Simpla citare a pro-
blemelor ridicate in interviuri unele find evidentiate chiar prin subtitlurile
interviului respectiv fac dovada diversitatii §i bogatiei de date si opinii
prezentate: familia "Viata de pensionar a generalului Panait Botez" (tatal scri-
itorului); viata Iasilor "Misterul din strada Sarariei" (unde se afla casa lui Ion
Nadejde ce adapostea redactia Contemporanul), "Influenta socialistilor";
chemarea Marii "Moldovenii vechi corabieri", "Cum am coborat de la munte
la mare"; "problema canalului Sulina", "Navigatia la gurile Dunarii"; pre-

ocupari literare §i culturale debutul, "Actuala miscare literary ",
"Traditionalism sau curente moderne", "Romanul romanesc", "Premiile

literare", "Rolul concursurilor literare", "Rolul statului in miscarea literary §i
culturale ", "Proiecte literare"; "Preferinte: Eminescu, Creanga, Vlahuta,
Caragiale"; calatoriile intreprinse: "Cuvinte despre America", "Impresii din
Tarile Nordice", "La mormantul lui Rousseau"; probleme de educatie "Statul
§i educatia"; probleme de istorie sociala: "Pasoptisti moldoveni", "Istoricul
socialismului din Romania". De mentionat Ca a acordat in intregime un inter-
viu pe marginea miscarii socialiste in Romania,12, iar alt interviu referitor la
modul de elaborare §i semnificatia unicului sau roman, Europolisi3.

Eugeniu Botez a fost $i o prezenta vie in publicistica vremii. Zeci §i zeci
de articole, scrise cu grija §i gandite cu o neclintita preocupare de sinceritate §i

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $I OPERA 317

respect pentru adevar, au vazut lumina tiparului in Viata romfineasca, dar mai
cu seams in Adevarul literar i artistic, Adevarul i Dimineata, precum §i in
revistele militare i marinare§ti. Ele sunt menite pared sa reflecte multiplele
directii in care a actionat scriitorul-cetatean §i preocuparile sale culturale.
Scriitorul insu§i a acordat acestui sector de activitate importanta cuvenita,
strangand Intr -un volum (Insemnari i amintiri, 1928) o parte din articolele
scrise indeosebi dupe primul razboi mondial. Dar cea mai mare parte a pu-
blicisticii lui Jean Bart, indeosebi cea posterioara volumului de Insemnari §i
amintiri, a ramas in periodice §i bineinteles necunoscuta. De fapt, grosul pu-
blicisticii scriitorului a fost publicat intre 1929-1933. II gasim prezent aproape
saptamanal in Adevarul, Adevarul literar §i artistic, Dimineata, Romania
maritime §i fluviala etc. pana in ultimele zile ale vietii. Ultimul articol inchi-
nat Dunarii apare in numarul pe mai al Romaniei maritime §i fluviale (autorul
lui trece in nefiinta pe 12 mai 1933).

Publicistica lui Jean Bart, aproape complet necunoscuta i pe nedrept
ignorata, s-a bucurat de o aleasa pretuire din partea lui G. Calinescu, care ii
acorda un loc egal cu acela al creatiei literare propriu-zise: "Jean Bart era de
altfel un om mult mai complex deck it aratau putinele schite §i nuvele scrise
pe apucate. Cu lecturi foarte variate, mergand pand in domeniul arheologiei
(citise Getica lui Vasile Parvan), el medita asupra celor citite §i vazute i cauta

sa scoata din ele un criteriu pentru el Si pentru civilizatia romaneasca.

Insemnarile §i amintirile sale sunt pline de interes §i oglindesc pe omul de
toate zilele. Ingrijorat ca autorii romani nu se traduc in limbi straine, indignat
de nedemnitatea baqi§urilor in administratie sau de lipsa de raspandire a cartii
romane§ti, mirat Ca industria romans nu §tie sa foloseasca bogatiile Deltei,
aprig teoretician al libertatii de con§tiinta Si antirasist, find totodata un focos
patriot, preocupat de problema romanilor dialectali i de educatia vagabonzilor,
Jean Bart se releva intotdeauna ca un sociolog, preocupat de soarta individului
in societate i univers."14

Considerate, Inca de la aparitie, drept o "nobila infratire intre literature
§i gazetarie", singura carte de publicistica a scriitorului, Insemnari §i amintiri,
era a§ezata de catre prestigio*i publici§ti in "acela§i raft cu volumele de
nuvele", a§a cum consemna, in presa timpului, Tudor Teodorescu-Brani§te,
care releva totodata faptul ca. Jean Bart se numara printre putinii scriitori care
"coboard mai des i sub forma cea mai aleasa din literature in gazetarie".15 De
altfel, in presa anului 1928 sunt numeroase interventiile pentru un caracter mai
accentuat literar al jurnalisticii, volumul lui Jean Bart find dat ca exemplu
demn de urmat.

Autorul romanului Europolis, al notelor de calatorie in Mediterana, in
Gibraltar §i in America de Nord, al Schitelor marine din lumea porturilor

318 CONSTANTIN MOHANU

izvorate, in cea mai mare parte, dintr-o experienta de viata si mai putin din
fictiune se simtea obligat sa impartaseasca tot intr-o forma elevat literara
alte fapte de viata, vazute §i traite, redactate sub forma de "insemnari",
"amintiri", "evocari" sau "Scrisori" (din Elvetia si Orient). Pentru Eugeniu
Botez "voiajul marin" sau simplul voiaj in tare si peste hotare constituiau
un prilej de "documentare scriitoriceasca", aidoma lecturilor cele mai diverse:
in Delta Dundrii se pronunta asupra bogatiilor Deltei, unice in Europa (Hartle
de stuf); in porturile dunarene si maritime cheama la dezvoltarea navigatiei
(Indrumare pe caile marilor); o aplicatie militara din tinerete, chiar pe
locurile unde incepuse lucrarile arheologice Grigore Tocilescu, it determind la
o incursiune in istorie (Troienele sau valurile lui Traian); un popas pe tarmul
Adriaticii ii prilejuieste notatii pe marginea dialectului istroroman (Romanii
din Istria); ca delegat la P.E.N. Club iii impartaseste deschis impresiile
(Congresul international al scriitorilor, La mormantul lui Jean-Jacques
Rousseau); participarea la Conferinta Internationale a Muncii (Geneva, 1926),
cand se dezbate soarta marinarilor si a muncii pe vapoare, determina Scrisorile
din Elvetia, in care remarca ineditul. relatiilor sociale (Un stat de cetateni
conOienti, Traditii Geneveze); in Turcia este atent la schimbarile impuse de
Kemal Atattirk (Impresiile de europenizare a Turciei, Kemalismul); find
delegat al tarii noastre la Congresul International de Navigatie de la Cairo
(1927), Eugeniu Botez viziteaza Alexandria si Suezul, notandu-si apoi impre-

siile despre vestigiile "minunilor lumii antice" (Biblioteca si Farul din

Alexandria) precum Si despre realizarile epocale mai not (Canalul Suez), dar
totodata se documenteaza asupra Legaturilor comerciale intre Valea Dunarii
8i Valea Nilului; legaturile cu scriitorii clasici romani ii inlesnesc evocari vii:
Caragiale 8i natura, asa cum lecturile din clasicii rusi gi francezi II determina
sa-si formuleze unele opinii personale (Privind portretul lui Tolstoi, Recitind
pe Stendhal, Dezradacinare sau transplantare).

Cele enuntate mai sus fac dovada graitoare a unei carti de publicistica

dintre cele mai bogate, cu varii cunostinte, aprecieri solide ai amintiri
miscatoare prin autentic t sinceritate.

In totalitate, articolele dedicate realitatilor helvete au fost publicate mai
intai in Adevarul (1926), cu mentiunea de "Scrisori" (Scrisori din Elvetia).
Tot in ziarul Adevarul (1927) si cu aceeasi mentiune de "Scrisori" (Scrisori
din Orient) au fost publicate ai articolele 1i insemnarile din Orientul Apropiat
(Turcia, Egipt, Palestina). In cicluri distincte, aidoma intitulate, se reproduc 1i
in volumul Insemnari 1i amintiri.

Moda "Scrisorilor din...." era frecventa in epoca. Mihai Ralea publica
in Viata romfineasca din februarie 1923 Scrisori din Paris. Tipul acesta de
insemnari publicistice, de note de calatorie, intitulate "Scrisori din..." erau cele

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 319

mai adecvate pentru a imbina descrierea naturii cu ancheta sociala, caracteris-
tica esentiala a publicisticii lui Jean Bart, cum declara autorul insusi: "Loti face
numai descriptie, iar Huret face ancheta economics, sociala, politics. Eu am
ales calea de mijloc, pentru ca pe omul civilizat nu-1 multumeste numai
descriptia si cere mentiuni si asupra societatii de acolo".I6 Ciclul de "Scrisori
din Orient" ilustreaza elocvent crezul publicistic al scriitorului. Aici se adauga
insa si caracterul programatic al ciclului luat in ansamblu. S-ar putea spune ca
autorul, prin articolele sale, se simte dator sa raspunda unei cerinte sociale, asa
cum se desprinde $i dintr-un articol ce precede ciclul "Scrisori din Orient":
"Noi, cari urmarim cu deosebita atentie politica si viata Occidentului, suntem
cu totul straini de marile prefaceri cari framanta lumea Orientului, desteptat la
o vista noua. Prin pozitia noastra geografica, interesul, viitorul nostru econo-
mic este fatal legat de Orientul Apropiat, pe care continuum a-1 ignora cu
desavarsire. Intr-o serie de articole viitoare ma voi Incerca sä arat pe scurt
ce-am vazut §i ce-am auzit (sublinierea noastra) in cursul ultimei calatorii
facute prin tarile din Orient."I7

Calator in S.U.A. sau in Orientul Apropiat (Turcia, Egipt, Palestina),
scriitorul sesizeaza nota exotica in primul rand, dar 5i realitatile sociale, gradul
de civilizatie si industrializarea de tip american. In calatoriile in Europa it
impresioneaza cel mai mult Elvetia, in "Scrisori din Elvetia" aducand un elogiu
civilizatiei batranului continent. In "Scrisori din Orient" nu trece cu vederea
insa faptul ea cel mai mare flagel mondial a fost determinat de europeni, ca sa
atraga apoi in vartejul lui si alte continente. Mai mult: negrii si arabii din
coloniile engleze si franceze au fost adusi sa lupte in Europa, ceea ce dupd
parerea scriitorului a dus la pierderea prestigiului de Cate omul alb.I8

Dincolo de pitorescul locurilor vizitate si de elementul social neeludat
niciodata, prin articolul, nota sau Insemnarea de calatorie, autorul Iii propune
sa ofere sugestii, "invatamite". Astfel, dupa ce arata ca infiintarea de catre
Serviciul Maritim Roman a liniei de navigatie Constanta-Cospoli-Pireu-
Alexandria a dovedit ca "legaturile comerciale urmeaza pavilionul", in cativa
ani reusind sa introducem produsele noastre in Egipt 1i Siria, Eugeniu Botez isi
exprima regretul ca nu se reorganizase Inca reprezentanta noastra consulard in
Egipt, intrerupta in timpul razboiului.

Pretutindeni, aflat peste hotare, foloseste la maximum timpul pentru
documentare. In Egipt, Imbarcat pe un pachebot al "Llyod"-ului, viziteaza
Canalul de Suez si are prilejul de a lua parte la inaugurarea unui oral egiptean
pe tarmul asiatic, Port-Fuad, construit in fata portului Said. Publicistul compard
unele stari de lucruri de aici cu cele din tars, cum face de altfel 9i alte dati.
Astfel, sesizeaza caracterul "cosmopolit", supranational, al Companiei
Canalului de Suez, gasind aparatul administrativ al canalului in mare parte

320 CONSTANTIN MOHANU

asemanator cu acela al Comisiei Europene a Dunarii, cu o singura deosebire:
"In Canalul de Suez comanda la vasele de serviciu se da in limba franceza, iar
pe Dunare, la Comisia Europeana, se da in limba engleza".19

In articolele sale se Intrevede o admiratie nemarginita pentru limba la-
tina §i latinitate in general. (De altfel, el insui fusese asemuit unui "veritabil
roman" de catre confratii latini intruniti intr-un Congres P.E.N.Club la Paris.)
Istoria i cultura Romei antice, literaturile romanice ii erau Indeajuns de cunos-
cute ofiterului de marina, calator in repetate randuri in Mediterana "Mare
nostrum", cum o numeau romanii, stapanitorii ei absoluti vreme de secole. In

Viitorul geniului latin, Eugeniu Botez aduce un inflacarat elogiu Gintei

latine, a§a cum o facuse in veacul trecut V. Alecsandri: "Politica imperiala a lui
Carol Quintul §i a lui Filip, cucerirea Americei de care spanioli, portughezi Si
francezi, Renaterea, lupta de la Lepante, puterea Venetiei, actiunea politica a
lui Richelieu, marele secol al clasicismului francez, revolutia care a proclamat
drepturile omului, epopeea napoleoniana, eliberarea Americei spaniole sunt
imnuri de glorie ale rasei latine". Iar privitor la latinitatea de peste Atlantic,
afirma increzator: "America de Sud va fi expresia geniului Latin... S-ar putea

ca facla civilizatiei latine sa treaca de la Paris la Buenos Aires sau Rio de
Janeiro... Se va justifica astfel fericita indrazneala a lui Cristofor Columb."20

Ca scriitor care facea parte din cercul Vietii romfinesti §i imparta§ise in

parte ideologia poporanismului, in latura ei socials ilustrata de C. Stere,

Eugeniu Botez se preocupa in publicistica sa §i de unele "concepte" specifice

poporanismului. Astfel, In Dezradacinare sau transplantare? 4i exprima
propria-i opinie despre cartea lui Maurice Barres: Les Deracines, la mods in
epoca i asupra careia se pronuntase i Remy de Gourmond in ale sale
Promenades litteraires. "Dezradacinarea" nu este defavorabila in general, ea

poate dauna insa "naturilor slabe", obi§nuite sa traiasca i sa moara acolo unde
s-au nascut, dar pentru "oamenii puternici ", "transplantarea" poate fi fericita
ii fortified inca mai mult. Si se exemplified prin marii scriitori, care, in cea mai
mare parte, au fost transplantati, dovedindu-se chiar "utilitatea transplantarii
umane": "Facand apel la istoria oamenilor ilqtri, gasim ca cea mai mare parte
din ei au fost nite transplantati. Nici unul din marii scriitori francezi nu-i nas-
cut la Paris, deci n-au evoluat in mediul for natal"21. Asocierea "om" "plan-
ts" i se pare artificioasa: "Oamenii nu sunt arbori i o metaford nu-i un ratio-
nament... Nu trebuie sa uitam ca oamenii sunt facuti sa se mi§te, iar plantele
ca sa stea". 4i exprima chiar convingerea ca transplantarea, care intra din ce
in ce mai mult in gusturile omului modern, va produce in viitor o civilizatie
preferata "civilizatiei de azi cu care not ne falim". Dar Eugeniu Botez avea in
vedere aici indivizi, nu colectivitati, paturi sau clase sociale. Si concretiza prin
referiri directe la taranime: "Fara indoiala ca este bine sa fie in tars o masa care

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 321

sa ramana nedezradacinata, solid legata de glie. Ea constituie populatia satelor,

care se hranqte mai lesne din pamantul lucrat. Populatia asta rurala in masa nu

se dezradacineaza, caci nu are nici interesul s-o faca. Ea se reproduce pe loc,

ca arborii padurilor salbatice, §i vegeteaza lini§tita numeroase generatii."

Afirmatiile de mai sus i se pareau chiar autorului prea categorice, intrucat se

grabqte sä adauge: "Aceste mase stabile sunt pepenierele naturale unde vine

civilizatia §i cauta, din timp in timp, plante tinere pentru a fi transplantate, cul-

tivate, dresate 5i fortificate..."

Raportat la epoca in care a fost scris, articolul privind "dezradacinarea"

$i "transplantarea" i§i avea motivatiile lui sociale, mai putin implicatiile de. co-

loratura poporanista §i, bineinteles, "vegetarea lini§tita" de-a lungul a

"numeroase generatii" a clasei tarane§ti luata in ansamblu.

0 preocupare a jumalisticii lui Jean Bart a constituit-o destinul earth in

Romania dinainte de razboi, dar mai ales in Romania Mare. Pasiunea pentru

carte, pentru lecturile cele mai diverse a avut-o Inca din copilarie, aka cum sin-

gur ni se confeseaza: "Din copilarie inca am ramas cu un obicei: casc gura ore

Intregi la vitrinele librariilor. Acum o lung eram Intr -un oral din Ardeal. Ma

oprisem in fata unei librarii frumoase. 0 vitrina larga, luminoasa, §i bogata. Ca

un copil la geamul unei cofetarii, a§a imi fugeau ochii cu lacomie de la o carte

la alta"22. Dar scriitorul care teoretiza asupra necesitatii "anchetei sociale" in

publicistica, Intreprinde el insu§i o investigatie pe care azi am numi-o, in lirn-

baj modern, o incercare de "sociologie a cartii". Astfel, dupa ce constata ca

marea majoritate a cititorilor de carte romaneasca o constituia tineretul, in timp

ce "doamnele din lumea mare citeau carti frantuzeVi", Eugeniu Botez face

consideratii asupra conditiei scriitorului, precum Si privitoare la tirajul cartilor:

"Specia de autori cari sa traiasca numai din scris nu o avem Inca in tara noas-

tra. Si din trista-mi experienta §tiu ca editiile celor mai bune carti premiate de

Academie cuprind Intre 3 $i 5 mii exemplare". Iar in continuare demonstra

cu indignare ca autorului "care li -a stors creierii" pentru elaborarea earth, ii

revenea 20% din pretul de vanzare, restul de 80% find "impartit Intre librar §i

editor".

Totodata scriitorul cerea sa se dea mai mare atentie continutului cartilor,

librariile sa nu mai fie invadate la nesfar§it cu subproductie editorials ca:

Tiribomba, Sherlok Holmes, Terente, regele baltilor, Cheia viselor, Viata

sfintilor etc., sau fascicule ieftine dar lipsite de valoare literard, intitulate

Milioanele contesei, Mortul din trasura, iar factorii de raspundere sä se pre-

ocupe nu numai de productia earth bune, ci si de "raspandirea ei", neezitand sa

interpeleze prin scris guvernul "... Oare guvernul (sublinierea noastra),

care §i-a fixat o politica economics, nu crede ca este nevoie sa fixeze §i pro-

gramul unei politici culturale?" De asemenea se arata preocupat de soarta

322 CONSTANTIN MOHANU

traducerilor in limba romans. In locul unor traduceri "la intamplare", "fara
ingrij ire §i fara vreo metoda in alegerea autorilor", propunea talmaciri bune
"din autori ale§i, anume ca sa formeze gustul marelui public romanesc" a§a
cum sustinuse ani de-a randul §i Constantin Dobrogeanu-Gherea, pe care it
invoca in cateva articole. In acest sens gasea bine venita experienta din 1925-
1932 prin colectia "Lectura. Floarea literaturilor straine", in care aparusera
sustinut 365 de fascicule pana in februarie 1932: "Lectura a izbutit sa dea pe
un pret popular marfa (sic!) de cea mai bung calitate".23

Ca jurnalist cu o bogata activitate, Eugeniu Botez a sustinut in repetate
randuri descentralizarea vietii culturale: "Este absurd a sustine ca tonul vietei
it da Capita la, pentru ca intre zidurile ei se strang toate valorile. Cate elemente,
admirabil dotate, cari ar putea crea §i produce, nu vegeteaza in anosta plic-
tiseala a mediului de provincie?" se intreba autorul intr-o recenzie pe margi-
nea Analelor Brailei24. Dupd ce arata meritele incontestabile ale publicatiei
ca §i ale Analelor Olteniei §i Analelor Dobrogei prin cercetarea metodica a
problemelor impuse de realitatea mediului local, Jean Bart pleda pentru proli-
ferarea unor asemenea publicatii care ar putea Inlocui cu folos in principalele
ora§e de provincie "gazeta prefectului sau a partidului de opozitie, cu zilnicele
for injuraturi". Revistele literare §i de cultura in general sustinea autorul ar
trebui sa-§i aiba nota for originals §i sa nu se margineasca la imitarea Capita lei,
§i exemplifica prin citarea unor centre culturale europene: "Heidelbergul,
Munchen, Gottigen au viata §i cultura for proprie, ele nu au nevoie sa impru-
mute calapodul Berlinului. Aceea§i situatie au Lyonul, Marsilia fats de Paris".

Colaborator fervent al ziarelor Adevarul §i Dimineata, Jean Bart se
bucura de o inalta consideratie din partea conducerii celor cloud ziare demo-
crate. Astfel, in 1924, este solicitat sa faca parte, impreund cu Mihail
Sadoveanu §i G. Ibraileanu, din juriul de acordare a premiului de 5.000 lei din
partea ziarului Dimineata pentru cel mai bun roman prezentat la concurs.
Juriul, din care facea parte §i I. Nadejde, reprezentantul ziarului, alege din cele
23 de romane prezentate la concurs romanul Cucoana Olimpia apartinand
scriitoarei formate in mediul Vietii romfine§ti Lucia Mantu.25 Hotararea juriu-
lui starne§te nedumeriri, proteste §i polemici in presa timpului, cele mai acide
apartinand lui Felix Aderca, scriitorul care trimisese el insu§i la concurs roma-
nul Omul descompus, dar lard succes. Dincolo de rezervele intruatva jus-
tificate ale lui Felix Aderca fats de valoarea literara a romanului care, e drept,
nu s-a impus, se pot intrezari reminiscente ale polemicii lui cu Ibraileanu,
incheiata nu de mult. In esenta, Felix Aderca enumera ironic aka -zisele criterii
"poporaniste" care au stat la baza orientarii juriului. De remarcat ca tonul
polemic din cele cloud interventii in presa. ale lui Felix Aderca26 prive§te
aproape exclusiv pe Sadoveanu §i Ibraileanu §i mai putin daca nu deloc pe

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 323

Jean Bart.
Cu prestigiu-i cunoscut, a incurajat scrisul confratilor mai tineri §i al

debutantilor. Astfel, intr-o recenzie la cartea de sonete a lui I. Gr. Perieteanu:
Glasul apelor, ilustrata de pictorul D. Stiubei, Jean Bart subliniaza "noutatea"
aparitiei care se definea drept o carte-album: "0 eleganta carte-album. Imbina-
re a trei genuri de arta: Poezie, picture, grafica... 0 minunata imperechere Intre
scris §i imagine, intre pang §i penel".27

In general il preocupau scrierile cu tematica marinareasca, chiar dace
erau ale unor amatori. Intr-o prefata la \Pant, valuri, stuf. Notitele unui pan-

zar de ing. N. Iliescu-Branceni, cu ilustratii de acelai pictor "marinist"

Stiubei, pleda pentru cunoaterea Deltei, pentru practicarea sporturilor nautice
§i a turismului pe apa: "Cali romani cunosc satisfactiile sportului nautic Si a tu-
rismului pe apa? Cati romani cunosc frumusetile ballii, viata §i pitorescul
Deltei? 0 regiune aproape necunoscuta... Natura stranie, originalitatea §i viata
primitive din baltile Deltei nu le poti gasi nicaieri in Europa".28

Prin articole §i studii de specialitate privind razboiul pe Dunare,
apararea fluviala ,§i maritime, problemele Dunarii Si Marii Negre in context

international, Comisia Europeans a Dunarii sau prin scrieri literare cu o tema-
tica osta§easca marinareasca, Jean Bart a fost o prezenta active in presa tim-
pului. Se adauga insa in egala masura §i rolul de coordonator §i indrumator al
revistelor de marina Revista maritime (1900-1901) §i Romania maritime §i
fluviala (1931-1933).

Din publicistica, Eugeniu Botez ni se dezvaluie ca un om insufietit de
ideile inaintate ale veacului. Inca inainte de razboi, demonstra ca §i A. D.
Xenopol binefacerile industrializarii. Intr-un amplu studiu tiparit in Viata
romfineasca in 1915 (In jurul chestiunei Dullard), Eugeniu Botez face un
istoric al regimului de navigatie pe Dunare privit in stransa concordanta cu dez-
voltarea comertului european, indeosebi a tarilor riverane. Se vade§te aici con-
ceptia lui inaintata in interpretarea dezvoltarii sociale, prin modul cum de-
moristreaza ca prefacerile raporturilor economice schimba intreaga structure a
societatii. Pornind de aici, Eugeniu Botez arata ca, in esenta, navigatia Si
comertul sunt determinate de dezvoltarea economics: "Pentru patrunderea isto-
riei contemporane insa, numai factorul economic (s.n.) este unealta care ne
ajuta la demontarea resorturilor politicei europene. Cu aceasta cheie universals

care se potrive§te din ce in ce mai bine pe toate Incuietorile moderne sa
incercam a deschide zavoarele istoriei Chestiunii Dunarei..."29

Situand in prim plan factorul economic, Eugeniu Botez se pronunta in
termeni cat se poate de clari pentru "industrializarea tarei"30, ceea ce ar fi
asigurat "transformarea produselor agricole de volum 9i greutate mare" in mar-
furi de greutate mica §i volum redus, rentabile pentru pavilionul romanesc.

324 CONSTANTIN MOHANU

Inca de la inceputul primului razboi mondial, in anii de neutralitate ai
tarii noastre, ofiterul de marina, pe atunci capitan al portului Constanta, pre-
ocupat de complexitatea problemelor ce le ridica navigatia §i marina in gene-
ral, 4i exprima opiniile cu toata hotararea in presa timpului: "In sangeroasa
drama ce se desfa§oara pe diferite teatre de razboi, in imensa intindere a glo-
bului, de la Atlantic pang la Pacific, politica Romaniei trebuie sa urmareasca...
trei tinte diferite: 1. Pastrarea integritatii teritoriale; 2. Asigurarea Odor de
navigatie pe apa" (s.n.);. 3. Atingerea idealului de intregire nationala".31 In
ceea ce prive§te calk de navigatie pe apa se impunea pentru marina romans
deschiderea de drumuri not pang la marile Egee, Adriatica §i Mediterana §i
pang la Atlantic, idee scumpa asupra careia va reveni adesea.

Ca unul care cunoa§tea ca nimeni altul Delta Dundrii, se arata preocu-
pat de valorificarea vegetatiei Deltei, tara noastra avand "cea mai mare intin-
dere de stuf din toata Europa". Hartia din stuf trebuia sa salveze padurile: "Sub
ochii no§tri sunt mistuite imense intinderi de paduri, cari se transforms in
avalaw de hartie imprimata. In cat timp se mai poate reface o padure dis-

trusa?"32

Dar tema favorita a comandorului Eugeniu Botez era dezvoltarea

comertului maritim romanesc, cre§terea flotei noastre comerciale de mare tonaj
pe care o vedea in viitor strabatand marile §i oceanele. "Indrumarea pe &dile
marilor"33 venea din partea scriitorului ca rezultat al unei conceptii mai largi:
era conceptia omului progresist care vedea dezvoltarea tarii sale in concertul
celorlalte natiuni civilizate. Ca urmare, aduce o critics vehementa teoriilor care
indemnau la izolare §i stagnare: "«Nu suntem un popor maritim. N-avem ce
cauta pe ape. Suntem §i trebuie sa ramanem un popor eminamente agricol.»
De cate on n-am auzit pronuntate asemenea sentinte Ears apel rigide §i ridi-
cole axiome de inalta politica mioapa".34 Aratand ca, de§i suntem un popor
ingemanat cu Dunarea §i Marea, vitregia timpurilor ne-a indepartat pentru o

perioada de caile maritime, chiar Comisia Europeans a Dundrii fiindu-ne
impusa in timpuri vitrege, Jean Bart cerea, cu decenii in urma: "organizarea
porturilor", "stabilirea pretutindeni de reprezentante consulare §i comerciale",
stabilirea de "legaturi directe cu coastele tarilor cele mai indepartate".

Ceea ce in urma cu peste §aptezeci de ani rAmanea doar la enuntul unui
imperios deziderat se realizeaza astazi in anii no§tri cand navele marinei noas-
tre cate au mai ramas navigheaza in Atlantic §i Pacific purtand pavilionul
romanesc de la tarmurile braziliene ale Americii de Sud pang in Orientul Inde-
partat, in Japonia Soarelui Rasare. (Poate ca in semn de cinstire pentru tot ce
a facut pentru marina ar fi intru totul nimerit ca una din aceste nave sa poarte
numele "Comandor Eugeniu Botez".)

Un adevarat cult a intretinut Eugeniu Botez pentru personalitatile

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) - VIATA $1 OPERA . 325

romanesti din trecut care au sUstinut, prin intreaga for activitate, drepturile §i
interesele poporului roman la Dunare §i Maw: Ori de cate on avea prilejul,

reamintea cele afirmate de Mihail Kogalniceanu la timpul sau, chemari
devenite cu timpul adevarate lozinci sub care s-a desfaprat lupta pentru dez-

voltarea marinei noastre maritime Si fluviale. Cu prilejul comemorarii a 40 de
ani de la moartea lui M. Kogalniceanu,'Eugeniu Botez publics un calduros arti-

col in care sustinea ideea lansata de N. Iorga, Octavian Goga, Mihail

Sadoveanu, care cereau ridicarea unei statui marelui barbat de stat, pe malul
Dunarii, la Galati.35

In diverse articole sunt de asemenea numeroase referirile la Alexandru
Lahovari, P. Carp sau Ion Ghica. 0 scrisoare36 a acestuia din urma trimisa
colonelului Vasile Urseanu primul capitan-comandant al bricului "Mircea"
scrisoare identificata de Eugeniu Botez in Arhiva Marinei Romane, constituie
un pretext pentru un articol dedicat lui Ion Ghica (ministrul Romaniei la
Londra intre anii 1881-1890) care a supravegheat la antierele navale din
Liverpool constructia primei nave-§coala a marinei noastre, bricul "Mircea",
botezata astfel de Ion Ghica dupa numele domnitorului Mircea cel Batran,
voievodul care se intitula: "Io Mircea mare voievod si domn... peste toata
tara...pana la Marea cea Mare".

Chiar in articolele dedicate problemelor marinarqti, autorul bun
cunoscator al istoriei patriei invoca marturiile graitoare ale trecutului, aka
cum face intr-un exemplar articol scris cu prilejul decorarii cu cea mai inalta
distinctie a Escadrei de Dunare pentru faptele de arme din 1877 §i 1916-1918.
Prin lupta ne-am mentinut §i ne-am intregit neamul arata Eugeniu Botez
prin lupta ne-am reluat ce ne-a apartinut noua ca popor a§ezat la poarta furtu-
nilor: "Pe poarta aceasta, deschisa intre cotul Carpatilor Si apa Dunarii s-au
perindat in cursul vremurilor atatea semintii, atrase de mirajul Bizantului. Dar
not am ramas pe loc, legati de pamant, ca dintr-un inceput am fost aici neamul
de ba§tina §i de continuitate, infipt cu adanci radacini in locul acesta, la
rascrucea drumurilor dintre Rasarit §i Apus."37

In ciuda faptului ca vitregia timpurilor ne-a tinut veacuri intregi departe
de caile deschise ale marii §i "ne-a curbat pe brazda plugariei ", trebuie sa recu-
peram acum ceea ce am fi putut realiza in timpuri mai prielnice in trecut,
conchide marinarul-scriitor, chemand prin presa, ca §i prin volumele dedicate
Dunarii §i marinei noastre, la actiuni hotarate care sa clued la modernizarea
flotei romanqti fluviale §i maritime.

Scriitorul-cetatean, atent la tot ce se petrece in societatea timpului sau,
nu putea sa arnand strain de problemele pacii §i razboiului, indeosebi cand in
Europa incepeau sa se agite fortele revan§arde §i revizioniste. Articolele Intre

pace si razboi, Instinctul razboinic, In jurul dezarmarii etc. (aparute in

326 CONSTANTIN MOHANU

Adevarul 3i Adevarul literar si artistic in 1931-1932) constituie o pledoarie
inteligenta pentru eforturi unite spre a spulbera norii negri amenintatori ce se
vedeau, Inca de pe atunci, pe cerul Europei. Nu lipseste nici ironia find la
adresa "Vorbariei pacifiste", neinsotite de fapte, de masuri concrete: "Pacea
este ca sanatatea: toti o dorim dupa ce n-o mai avem".

XXXVI. UN CREZ ARTISTIC CLASIC SI UMANIST

"... M-au atras totdeauna claritatea,
masura §i echilibrul stilului clasic..."

Cercetarea cu atentie a "marturisirilor literare", a interviurilor, a unor
articolc si insemnari ne dezvaluie ea Jean Bart a fost preocupat de problemele
literaturii §i artei in general. N-a scris insa un studiu care sa se ridice prin
informatie si profunzime la inaltimea eseurilor unor confrati contemporani.
Opiniile lui despre literature §i arta sunt rezultatul lecturilor, dar reprezinta mai
degraba propria-i experienta scriitoriceasca. Nu s-a ridicat la o conceptie
despre arta propriu-zisa. Opiniile lui in materie de arta literary definesc mai
mult un crez literar decat o conceptie artistica. A fost insa consecvent cu ceea
ce gandea si credea.

Ancorarea artei in realitate constituie latura fundamentals a crezului sau
artistic: o opera de arta trebuie sa aiba un mesaj realist si nu utopic.

Scriitorul afirma ca este in afara scolilor §i curentelor literare, cu toate .
ca, practic in scurtele popasuri iesene ce i le Ingaduia viata de ofiter de ma-
rina , a frecventat cenaclul Vietii romfinesti si a publicat numeroase scrieri in
revista, iar pe G. Ibraileanu 1-a socotit indrumatorul cel mai avizat al vietii
literare din epoca. Implicit a acceptat "poporanismul", dar nu ca ideologie, ci
doar ca "atitudine de simpatie fata de taranime".

Apreciind scrisul ca o munca trudnica, pentru care trebuie sa ai ragazul
necesar, Jean Bart regreta timpul petrecut pe alte taramuri straine creatiei
literare, pentru Ca dupa propria-i marturisire cele mai intense multumiri
sufletesti din viata le-a avut de la putinul ce a izbutit sa produca in arta scrisu-

lui.

Unul dintre prietenii apropiati, M. Sevastos, ne marturiseste cat de rar

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 327

si cat de migalos elabora scriitorul: "Fiind foarte ocupat, Jean Bart scria numai
noaptea si in lunile de vacanta. Lucra incet, greu, migalos".1 A scris insa numai

cand a simtit ca are ceva de spus, de comunicat prin arta condeiului.

Combatand originalitatea cu orice pret si inovatia formalists, si-a fixat drept
principii calauzitoare claritatea si armonia, asa cum afirma intr-un interviu
acordat Adevarului literar si artistic in 1926: "Am oroare de confuzie si de
scrisul nebulos... Emotia estetica imi place s-o gasesc turnata in forme Clare,
simple, in proportii armonice. Cel ce are o idee limpede in minte, tot limpede
o va da si in scris. Mi-am facut ucenicia pe vremea curentului realist, m-a atras
totdeauna claritatea, masura si echilibrul stilului clasic"2.

Optiunea scriitorului nu trebuie inteleasa insa ca o absolutizare a clasi-

cismului si nici a traditiei, chiar scrisul lui nefiind strain de elemente

innoitoare, ba chiar castigand nu o data o alura moderns in pas cu veacul, nu
insa modernists. De altfel, in acelasi interviu, scriitorul tinea sa mentioneze ca
ii plac atat "scriitorii vechi", cat si "unii dintre cei mai moderni", dupa cum
"admira" pe alti scriitori, "deli nu-i placeau".

In conceptia lui, un curent literar, o scoala noua nu se pot impune
urmand neaparat o "mods ". Moda se demonetizeaza, nu de putine on arta,
urmand modei, a devenit "pretioasa, conventionala, scancitoare, libertind sau

abracadabranta".
Vedea insa in "clasicism" si indeosebi in "clasicismul antic" modelul de

urmat, izvorul de la care arta isi is in permanents resursele, tineretea innoitoare:
"... Numai prin intoarcerea la studiul clasicismului antic s-a ajuns la o innoire
a gustului public, la frumos si la adevar". Lucrari de istorie literary mai noi,au
subliniat caracterul "clasic" al scrisului lui Jean Bart.3

Scriitorul se declara adeptul unei arte care sä exprime aspiratiile cele
mai nobile ale epocii care a generat-o si sa fie calauzita, in egala masura, de
principii etice si estetice: "Intotdeauna si pretutindeni literatura a fost oglinda
timpului. In cadrul creatiei artistice trebuie sä se imbine in chip armonic binele
Si frumosul."4

Ca membru corespondent al Academiei Romane, i-a revenit misiunea
de a face unele rapoarte sau prezentari la volume propuse pentru premiere.
Parcurgerea for ne demonstreaza gust artistic in aprecierea operei confratilor,
insa fara implicatii spre teoretizare. Ace lasi lucru ni-1 dezvaluie si putinele arti-
cole in care isi exprime opinia despre panzele cu tematica marinareasca ale
unor pictori ai epocii.

Intr-un profil critic dedicat scriitorului in 1920, G. Ibraileanu cu
autoritatea-i recunoscuta gasea schitele marine "atat de limpezi Si de o per-
fectie cu adevarat clasica"5 (s.n.). Iar un an mai tarziu, intr-un cuprinzator arti-
col pe marginea volumului Datorii uitate prilejuit de cea de a doua editie,

328 CONSTANTIN MOHANU

revazuta de autor , Ibraileanu revine asupra aceluia§i aspect al operei lui,
privita in ansamblu: "Dar realismul d-lui Jean Bart, prin observatia calms, prin
lipsa de acumulare excesiva de detalii §i mai cu seams prin stil, are un caracter
clasic. (Realismul §i clasicismul nu sunt notiuni contradictorii ca romantismul

i clasicismul.) Prin aceste insuiri, d. Jean Bart e in traditia prozei

mt.Idovene§ti dinainte de 1880. Acest caracter clasic este strans legat de un
anumit mediu, de o anumita class, de o anumita viata, care a dat sufletului acea
masura §i acel echilibru pe care it pretuim la un Negruzzi, Alecsandri, Gane, Si
la stranepotul for Jean Bart."6

XXXVII. CONSIDERATII FINALE

Lumea scrierilor lui Jean Bart ramane o lume aparte, inconfundabild, de
care autorul poate fi mandru, find o lume a sa, proprie, neimprumutata, nesu-
gerata §i neinfluentata de alti scriitori clasici sau contemporani lui. Este un
merit esential pe care §i-1 poate dori orice creator de literatura, originalitatea
liind nota definitorie a adevaratului scriitor. Autorul s-a oprit de la inceput
asupra formulei artistice careia ii va ramane credincios, considerand-o el insu*i

fare modestie proprie, originala: "Genul in care scriu...nu are nici un

model".
In literatura romans, Jean Bart are o fizionomie aparte este singurul

scriitor care, in marea majoritate a scrierilor, a abordat lumea marina, opera sa
hind, laolalta, "senina §i zbuciumata ca §i marea".

Substanta scrierilor lui Jean. Bart in mare masura §i romanul

Europolis o constituie experienta directs a autorului: "cele vazute §i traite".
Inventia epics nu a fost prea darnica cu Jean Bart. Ea se dovede§te adesea
saraca, dace nu unilaterala, scriitorul find stapanit de relatare, de povestire.
"Evocarea", "amintirea" lass cu greu loc imaginarului. In majoritatea scrierilor
sale a surprins viata pe nava §i lumea orgelor-porturi. Nu-i ramane strain nici
satul, insa vocatia lui literara nu in aceasta directie si -a gasit deplina ei afir-

mare.

Specificul artei sale literare, fraza limpede, simplitatea, precizia §i
sobrietatea scrisului au fost relevate magistral de G. Calinescu: "Arta lui Jean
Bart este de o fermecatoare simplitate §i de aceea critica va intampina

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 329

dificultati serioase in a o defini. Nu e nimic decat o ape intinsa, albastra, sta-
tics in totalitatea ei §i mi§catoare in fiece punct, fare subiecte mari, Para
podoabe, plind de finete in perceptia pe care o traduce sau dimpotriva lucioasa
prin stil; acolo unde fenomenul e de obicei Intunecat nu e decat un singur ele-
ment clar, fluid, ca sticla §i ca cerul."1

Fizionomia speciala a Scriitorului era insotita de aceea a Omului. Jean
Bart era privit ca "om subtire", "cultivat", "cetit", "umblat prin multe medii din
tare §i strainatate", "occidental". Contactul cu ideile inaintate ale timpului, cul-
tura diverse era un autodidact, cu o neostoita sete de lecture Si instruire fac
din scriitor o figura aparte in breasla literelor romane§ti.

N-a fost un prozator prolific. Apartinea acelei generatii de scriitori care
Inca nu priveau creatia literara ca o profesiune, ci ca un "oficiu sacru". N-a
daruit literaturii decat putinele clipe cand s-a simtit ridicat deasupra contin-
gentelor cotidiene. Restul timpului, a fost un om al datoriei irepro§abile, in
toate posturile Incredintate. A trait, a muncit, a mers in ritmul vremii. Dar cu
toate ca nu a fost un profesionist in ale scrisului, Jean Bart se tidied deasupra

multor scriitori fideli condeiului care §i-au facut din scris o profesiune.

Incontestabil, ii revine meritul de a fi "Implinit un gol in literatura

romaneasca", a§a cum remarca Liviu Rebreanu2, de a fi fost un deschizator de
drumuri. Opera lui dovede§te talent §i sinceritate conditii sine qua non pen-
tru adevaratul artist. Jean Bart s-a dovedit a fi, in opera sa, un creator de viata
autentica, in spiritul realismului, subscriind insa plenar esteticii clasice.

Cu toate ca majoritatea scrierilor lui Jean Bart au vazut lumina tiparului
dupa primul razboi mondial (§ase volume, intre care §i romanul Europolis),

scriitorul apartine ca formatie epocii literare de la Inceputul secolului al XX-lea.
Ilustrative in acest sens ni se par cele afirmate de Demostene Botez pe margi-

nea volumului Schite marine din lumea porturilor (1928): "Volumul d-lui
Jean Bart aduce o atmosfera de proza «de dinainte de razboi». Nuvela sa e
scrisa ca-n timpurile bune. Pared ai intalni un prieten pe care-1 regase§ti, a§a
cum it §tiai, cu chipul §i cu sentimentele sale nealterate de vremi."3

In anii in care i§i fac aparitia primele volume ale lui Jean Bart, proza
romaneasca si -a imbogatit simtitor aria tematica: acum se afirma in literatura

M. Sadoveanu, I. Agarbiceanu, Gala Galaction, C. Hoga§, urmati

Indeaproape de I. Al. Bratescu-Voine§ti, Emil Garleanu, I. A. Bassarabescu.
Tot acum i§i fac aparitia prozatorii I. I. Mironescu, C. Sandu Aldea, Spiridon
Popescu, I. C. Vissarion, V. Demetrius, N. N. Beldiceanu, Al. Cazaban, Joan
Adam, N. Dunareanu, Ion Dragoslav, Ion Gorun. In ciuda faptului ca, la

debut, critica literard ii asociase numele de acela al lui I. Al. Bratescu-

Voine§ti §i chiar de M. Sadoveanu, locul lui Jean Bart este in grupa de mijloc
a acestor prozatori, loc spre care it indrituie§te creatia sa literara privita in

330 CONSTANTIN MOHANU

realizarile ei majore.
Prozele lui Jean Bart raportate la ansamblul prozei romane§ti nu

constituie o opera de prim-plan: operele mari nu se pot crea "pc apucate, in
orele libere", cum marturisea cu regret scriitorul insu§i. Corn al datoriei, §i in
primul rand al datoriei militare, i-a lipsit comandorului Eugeniu Botez acea
"daruire trup §i suflet pentru scris", care ar fi putut fructifica, in opere cu mult
mai prestigioase, intreaga experienta de viata a marinarului §i calatorului,
inzestrat in primul rand cu darul observatiei sociale. Jean Bart ramane insa un
nume important pentru proza noastra, ramane scriitorul autentic §i original,
care a cultivat pentru prima data in literatura romans "Jurnalul de bord" §i

,"Schita marina" acestea find pentru totdeauna legate de numele lui iar prin

Europolis, care i-a incoronat opera, ne-a daruit primul §i cel mai realizat roman
al unui port romanesc. Aducand in proza romans "candida nava cu panzele des-

facute", o data cu terminologia marinareasca, abordata pentru prima data
intr-o opera literara, Jean Bart a incetatenit la not literatura vietii maritime §i

fluviale, a portului §i a largului.

NOTE

VIATA

1. "LEAGANUL FAMILIEI MELE ESTE TARGU-OCNA"

1 G. Sem[ilian], De vorba cu d. Jean Bart..., in Adevarul literar si artistic, anul VII, nr. 287,
6 iunie 1926, p. 1; Jean Bart, insemnari 6i amintiri, Bucuresti, Editura Literary a Casei
$coalelor 1928, p. 211.
2 Paharnicul Constandin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri si note contimporane.
Boierii moldoveni, Bucuresti, Editura Minerva, 1973, p. 182.
3 Buletin, foaea publicatiilor oficiale, Iasii, anul XIII, Adaosurile nr. 6 si 7 la Foaea nr. 13,
12 august 1851, p. 65.

4 Wilhelm de Kotzebue, Din Moldova. Descrieri §i schite, traducere Ii prefata de Ana

Maiorescu, Bucuresti, Haimann, 1884, p. 82-83.
5 V. Oscar, Slanicul, in Dochia, anul I, nr. 3, iulie 1896, p. 43.
6 Romulus Dianu, Cu Jean Bart (Eugen P. Botez) despre el §i despre altii, in Ram pa, anul XIV,
nr. 3379, 29 aprilie 1929, p. 1.
7 Panait Botez, Memorii, manuscris inedit in posesia noastra, p. 9.
8 Jean Bart, Marturisiri literare, in Revista Fundatiilor Regale, anul XI, nr. 3, 1 martie 1944,
p. 257-258.
9 Arhiva Ministerului Apararii Nationale, Directia I. Personal si operatiuni militare, Registrul
matricol al ofiterilor 1872, fila 174.
to Panait Botez, Memorii, p. 45.

Arhivele Statului, Filiala Iasi, Registru pentru morti pe anul 1864, Biserica Sf. Stefan, la
nr. 911, f. 41.
12 Panait Botez, Memorii, p. 79-80.
13 Arhivele Statului, Filiala Bacau, Condica foilor dotale pe anul 1870, luna mai in 22 zile,
f. 19.
14 Arhivele Statului, Filiala Bacau, Fond colectie Starea civila, Registru pentru actele starii
civile casatoriti pe anul 1870, nr. 34, f. 38.
15 Gh. Maxim-Burdujanu, Jean Bart (Eugen Botez). Contributiuni, in Crainicul cetatii, anul I,
nr. 4, septembrie 1933, p. 76.
16 Arhivele Statului, Filiala Iasi, Registrul starii civile pentru nascuti pe anul 1871, Iasi,
Sectiunea III-a, p. 154, nr. 352.

332 CONSTANTIN MOHANU

II. "M-AM NASCUT LA BURDUJENI"

Arhivele Statului, Filiala la§i, Scoala fiilor de militari, Compania de elevi, Registrul per-
sonal al elevilor, f. 43 verso, nr. matricol 554.
2 Arhivele Statului, Filiala Suceava, Fond Comuna Burdujeni, Registru starii civile pentru
nascuti in comuna Targu Burdujeni pe anul 1873, la nr. 74.
3 Arhivele Statului, Filiala Suceava, Fond Comuna Burdujeni, Registru starii civile pentru
nascuti pe anul 1874, la nr. 92.
4 Elena Costache Gainariu, Monografia comunei Burdujeni, plasa Bosoncea, judetul
Suceava. Cu o harts si 16 fotografii, Bucure§ti 1936, p. 70.
5 Pr. I. Popovici, Legendele burdujenene (scrise in versuri populare), in Crainicul cetatii,
anul I, nr. 5-7, octombrie-decembrie 1933, p. 87-90).
6 Arhivele Statului, Filiala Suceava, Registru starii civile pentru nascuti in comuna Targu
Burdujeni,1876, nr.22.
7 Florian Tuck Mircea Cociu, F. Chirea, BArbati ai datoriei 1877-1878, Editura Military,
1979, p. 33.
8 Arhiva Ministerului Apararii Nationale, Fond Mare le Stat Major, inventar nr. 1034, Registrul
istoric at Regimentului 13 infanterie, dosar 1, f. 7-14.

III. "EU TOTDEAUNA M-AM SOCOTIT FIU AL IASULUI"

Arhivele Statului, Filiala Iasi, Starea civila ora§ Ia§i, Registru starei civile pentru nascuti,
destinat pentru inscrierea declaratiunilor de na§tere pe anul 1884, Iasi, Sectia III, p. 58.,
nr. 456.
2 Idem, Registru de stare civilA pentru nascuti, Ia§i, 1885, Desp. I, III, vol. III, p. 144, nr. 537.
3 Arhivele M. Ap. M., Fond Directia I Personal §i aplicatiuni militare, Registru matricol al
ofiterilor 1872, f. 177.
4 N. Ionescu-Johnson, Randuri pentru prietenul Jean Bart, in Adevarul, anul 47, nr. 15141,
16 mai 1933, p. 1-2.
5 Arhivele Statului, Filiala Ia§i, Documente, Pachet 553, nr. 27, Catalogul semestral al §colar-
ilor clasei 11 -a de la $coala publics primary de baieti nr. 2, din Pacurari, cu notele semes-
trale §i ale examenului semstr. I. 1884-1885.
6 Jean Bart, Ion Creanga. Amintiri, in Adevarul literar §i artistic, IX, nr. 489, 20 aprilie
1930, p. 1-2. Articolul reprezinta textul unei conferinte comemorative, rostite la radio in 1929
and s-au implinit 40 de ani de Ia moartea lui Ion Creanga. Manuscrisul conferintei se pastreaza
Ia Arhivele Statului, Filiala Ia§i, sub nr. 1679.
7 Jean Bart, Ion Creanga. Amintiri, art. cit., p. 1-2.
S Idem, Ibidem.
9 Monitorul oastei, nr. 54 din 13 august 1889, p. 181.
10 N. lonescu-Johnson, art. cit.

Arhivele Statului, Filiala la§i, Fond Liceul militar din Ia§i, Registrul matricol 1889-1890,
nr. matricol 876.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 333

12 Monitorul oastei, nr. 31 din 1872, p. 580.

13 Idem, p. 581.

14 Monitorul oastei, nr. 19 din 5 noiembrie 1879, p. 465-466.

15 Monitorul oastei, nr. 51 din 22 decembrie 1885, p. 693.

16 Regulamentul Scoalei de ofiteri, Monitorul oficial, nr. 40 din 24 mai/5 iunie 1889, p. 986.

17 Monitorul oastei, nr. 22 din 28 mai 1891, p. 478.

18 Monitorul oastei, nr. 22 din 28 mai 1891, p. 482

19 Arhivele Statului, Ia 5i, Registrul de clasamentul general at elevilor la fine de an

1879-1900. Fond Liceul militar din Ia 5i, nr. 258, respectiv filele 41, 46, 50, din anii 5colari

mentionati mai sus, numarul matricol al elevului ramanand in permanents 876.

20 Arhivele Statului, Filiala Ia 5i, Fond Liceul militar din Ia 5i 1881-1900, Registru de confe-

rintele profesorilor, Proces-verbal nr. 4, din 17 iunie 1890, f. 50-51.

21 Idem, f. 51.

22 Arhivele Statului, Filiala Ia 5i, Fond Liceul militar din Ia 5i, Registru de conferintele profe-

sorilor, Proces-verbal nr. 4 din 17 iunie 1890, f. 53.

23 Monitorul oastei, nr. 59 din 16 septembrie 1889, p. 990.

24 Arhivele Statului, Filiala Ia 5i, Fond Liceul militar din Ia 5i, Registru de conferintele profe-

sorilor, Proces-verbal nr. 4 din 17 iunie 1890, f. 43.

25 Monitorul oastei, nr. 32 din 17 iulie 1893, p. 733.

26 Pentru profesorii militari 5i civili 5i celalalt personal al Sco lii fiilor de militari din Ia 5i vezi

Anuarele oficiale ale armatei romane pe anul 1889 (p. 39-41); pe anii 1890-1891 (p. 42-44);

pe anii 1892-1893 (p. 20) 5i pe anul 1894 (p. 24)

27 Memoriile Alexandrinei Makarovitsch, manuscris inedit, Biblioteca Muzeului Militar

Central.

28 Anuarul oficial at armatei romane pe 1894, p. 24. .

29 Cf. Anuarele oficiale ale armatei romane pe anul 1889, p. 39; pe anul 1890-1891, p. 42.;

pe anii 1892-1893, p. 20. '

30 Anuarul oficial at armatei romane pe 1889, p. 40. .

31 Cf. Anuarele oficiale ale armatei romane pe anii 1890-1891, p. 42; pe anii 1892-1893,

p. 20.

32 Anuarul oficial at armatei romane pe 1894, p. 24.

33 Arhivele Statului, Filiala Ia 5i, Fondul Liceul militar din Ia 5i, Registru de conferintele pro-
fesorilor, Proces-verbal nr. 2 din 4 octombrie 1890, f. 57.

34N. lonescu-Johnson, Insemnarile unui marinar, I, Editura de Stat pentru Literature 5i Arta,

[1956], p. 108-109.

35 Arhivele Statului, Ia 5i, Fondul Liceul militar din Ia 5i, Registru de conferintele profeso-

rilor, Proces-verbal nr. 4 din 30 iunie 1894, f. 76, 5i Monitorul oastei, nr. 42 din

16 iulie 1894, p. 896.

36 Monitorul oastei, nr. 42 din 16 iulie 1894, p. 895-896.
37 G. Sem[ilian], De vorb5 cu d. Jean Bart, in Adevarul literar 5i artistic, anul VII, nr. 287,

6 iunie 1926, p. 1.
38 Romulus Dianu, Cu Jean Bart (Eugeniu Botez) despre el 5i despre altii..., in Rampa,

anul XIV, nr. 3379, 29 aprilie 1929, p. 1.

334 CONSTANTIN MOHANU

IV. "A EXISTAT UN SOCIALISM UTOPIC, ROMANTIC, SENTIMENTAL SI IDEALIST"

1 Jean Bart, insemnari si amintiri, Bucuresti, Editura literara a Casei Scoalelor, 1928, p. 213.
2 Jean Bart, Insemnari si amintiri, ed. cit., p. 212-213.
3 Idem, p. 212.
4 Jean Bart, insemnari si amintiri, ed. cit., p. 213.
5 T. Teodorescu-Branite, Cuvantare la inmormantarea lui Jean Bart, in numele ziarelor
"Adevarul" si "Dimineata, in Dimineata, anul 29, nr. 9474, 16 mai 1933, p. 3.
6 G. T. Kirileanu, Corespondents, Editura Minerva, Bucure0, 1971, p. 213.
7 G. Calinescu, Prefata la romanul Europolis, editia a II-a, Editura "Adevarul", 1933, p. VI.

8 Constantin Mohanu, Jean Bart (Eugeniu Botez) si miscarea muncitoreasca, in

Luceafarul, anul VI, nr. 9 (120) din 27 aprilie 1963.
9 Scrisoare nedatata, pastrata in Casa memorials "Stefan Petica" din Buce0, judetul Galati (cu
siguranta scrisoarea trebuie datata iunie 1894, imediat dupa ce apare raspunsul lui Vlahuta).
10 Jean Bart, Prefata la Istoricul miscarilor muncitoresti din porturi de Lazar Maglaw §i
N. Deleanu, Editura Uniunii Muncitorilor din Porturile Romaniei, Bucure§ti, 1932, p. IV.
11 Alex. F. Mihail, 0 ors cu pictorul Stefan Popescu (interviu), in Adevarul, anul 48,
nr. 15418, 8 aprilie 1934, p. 3.
12 I. Teodorescu, Din lumea umbrelor. Dionisie Many, in Adevarul, anul 40, nr. 13209,
9 ianuarie 1927, p. 1-2.
13 Probabil sora sau sotia lui Gh. Arghirescu (1867-1937), profesor de geografie economics la
Academia comerciala din Bucure5ti; in timpul studiilor universitare la Bruxelles 5i Paris a sim-
patizat cu micarea socialists.
14 Scrisoare inedita din 4 februarie 1897, pastrata la Muzeul Literaturii Romane, nr. 15145.
15 V. Liteanu, Vechea miscare socialists si intelectualitatea, in Lupta de class, nr. 9, sep-
tembrie 1969, p. 89.
16 Jean Bart, Prefata la Istoricul miscarilor muncitoresti din porturi, ed. cit., p. VII.
17 Idem, ibidem.
18 Jean Bart, Spre solidaritatea socials a femeii, in Dimineata, anul XX, nr. 5890, 30 martie
1923, p. 3.

V. ELEV LA $COALA DE OFITERI DIN BUCURE$T1

1 Arhivele Statului, Filiala la§i, Fond Liceul militar din Ia§i, Registrul matricol 1889-1890,
nr. matricol 876.
2 Monitorul oastei, nr. 19 din 5 noiembrie 1879, p. 472.
3 Decizie ministeriala din 13 iunie 1894, In Monitorul oastei, nr. 43 din 19 iulie 1894, p. 901-902.
4 Monitorul oficial, nr. 28 din 16/18 mai 1895, p. 891.
5 Monitorul official, nr. 43 din 30 septembrie 1895, p. 1001.
6 Regulamentul Scoalei de ofiteri, in Buletinul oficial, nr. 135 din 20 sept. 1891, p. 3580.
7 Buletinul cercurilor publicatiunilor militare, II, nr. 21 din 15 septembrie 1891, p. 83.

8 Asupra metodelor de invatamant in scolile noastre militare, in Romania militara,

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 335

nr. 44/1894, p. 411.

9 Contributii la istoria invatamantului militar din Romania. Perioada 1830-1900, I,

Editura Militara, 1972, p. 117.
10 Regulamentul Scoalei de ofiteri, in Monitorul oficial, nr. 135 din 20 septembrie 1891; vezi

9i Contributii la istoria invatamantului din Romania. Perioada 1830-1900, Editura

Militara, 1972, p. 104.
11 Monitorul oastei, nr. 64 din 19 octombrie 1894, p. 1139.
12 Anuarul oficial at armatei romane pe anii 1894, 1895, 1896, respectiv paginile 23, 27-28,

29-30.
13 Arhivele M.Ap.N, Memoriul comandorului Eugeniu Botez, f. 12.
14 Scrisoare inedita, datata "28 iulie 1895", adresata de Gheorghe Ioanide lui Eugeniu Botez,
p. 2 (in colectia noastra).
15 Idem, p. 3.

16 Romulus Dianu, Cu Jean. Bart (Eugen Botez) despre el si despre altii..., in Rampa,

anul XIV, nr. 3379, 29 aprilie 1929, p. 1.

VI. ELEV LA $COALA DE APLICATIE A SUBLOCOTENENTILOR DE MARINA DE LA GALATI
PRIMA CALATORIE CU BRICUL "MIRCEA"

1 Inalt Decret, nr. 2508 din 15 iulie 1892, in Monitorul oficial, nr. 38 din 25 iulie 1892,

p. 753.
2 Anuarul oficial al armatei romane pe 1896, Bucure§ti, Institutul de arte grafice Carol Gobi,
1896, p. 336 §i respectiv p. 379.
3 Monitorul oastei, nr. 32 din 13 iulie 1896, p. 846-847.
4 Idem, p. 847.
5 Anuarul armatei romane pe 1898, Flotila, p. 379.

6 Inalt Decret, nr. 2508 din 15 iulie 1892, in Monitorul oficial, nr. 38 din 25 iulie 1892,

p. 734.
Idem, ibidem.

8 Istoricul armatei romane, Bucure§ti, 1902, p. 178.
9 Jean Bart, 0 scrisoare a lui Ion Ghica, in Adevarul literar §i artistic, IX, nr. 393, 17 iunie
1928, p. 4.
10 Pentru modul in care a fost executat acest prim program de constructii navale at tarii noas-
tre vezi: Marina romans de la 1866-1900, lucrare alcatuita de lt.- comandor P. Demetriade
pentru numarul jubiliar al Romaniei militare din 1906, manuscris pastrat la Biblioteca
Muzeului Militar Central (Ms. nr. 192, f. 7); §i Nicolae Bardeanu 9i Dan Nicolaescu,
Contributii la istoria marinei romane, vol. I. Din cele mai vechi timpuri panA in 1918,
Editura 5tiintifica §i Enciclopedica, Bucure0, 1979, p. 216-220.
11 Arhivele Statului, Filiala Iasi, Fondul Flotilei, Galati, Dosar nr. 1/1892, f. 516-517.
12 Biblioteca Muzeului Militar Central, Fondul manuscris, M. nr. 192, f. 14.
13 Arhivele Statului, Filiala Ia§i, Fondul Flotilei, Galati, Dosar nr. 1/1892, f. 14.
14 Arhiva M.Ap.N., Fond Inspectoratul General at Marinei, Inv. 1224/1897, Dosar 1, f. 1-12.
15 Contributii la istoria invatamantului militar din Romania. Perioada 1830-1900, Editura
Militara, 1972, p. 168.
16 Monitorul oastei, nr. 19/1880, p. 526.

17 Regulamentu relativ la trimiterea in colile militare din strainatate, publicat in

336 CONSTANTIN MOHANU

Monitorul oficial, nr. 27 din 5 mai 1895, reprodus in Documente privind istoria militara a
poporului roman, 1895-1896, Bucure§ti, Editura Militara, 1980, p. 58.
18 Anuarul oficial at armatei romane pe anul 1898, Flotila, p. 372-379.
19 Idem, p. 381-386
20 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 2.
21 Instructii pentru punerea in aplicare a Inaltului Decret nr. 1093, relativ la organizarea
flotilei, Monitorul oastei, nr. 14 din 6 martie 1896, p. 83.
22 Regulamentul Scoalei de aplicatie a sublocotenentilor de marina, Monitorul oficial,
nr. 1 din 1/3 aprilie 1897, p. 7.
23 Regulamentul s-a tiparit in Monitorul oastei, nr. 17 din 5 aprilie 1897, Partea regulamen-
tall, nr. 13, p. 59-65.
24 Publicat §i in Monitorul oficial, nr. 1 din 1/13 aprilie 1897, p. 6-9.
25 Jean Bart, 0 corabie romfineasca. Navalcoala bricul "Mircea", Bucure§ti, Institutul de
arte grafice E. Marvan, [1931], p. 27.
26 Monitorul oastei, nr. 34 din 24 august 1896, p. 894.
27 Arhivele M. Ap. N., Istoricul bricului "Mircea", Manuscris inedit, p. 62.
28 N. Ionescu-Johnson, insemnarile unui marinar, I, Bucure§ti, Editura de Stat pentru
Literature §i Arta, 1956, p. 144.
29 Documente privind istoria militara a poporului roman 1895-1896, Bucure§ti, Editura
Militara, 1980, p. 483.
30 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 12.
31 Arhiva M. Ap. N., Fond Memorii marina, batrani, Grad locotenenti-colonei, nr. crt. 3,
f. 12.
32 Monitorul oastei, nr. 19 din 12 aprilie 1897, p. 566.
33 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 2.
34 Idem, f. 12 verso.
35 Istoricul bricului "Mircea" (manuscris), loc. cit., p. 66.
36 N. lonescu-Johnson, insemnarile unui marinar, I, ed. cit, p. 173.
37 Monitorul oficial, nr. 228 din 23 martie/4 aprilie 1896.
38 Arhiva M. Ap. N., Comandamentul marinei, Corespondente confidentiale, Dosar 1, 1898,
f. 279.
39 Idem, ibidem, f. 23 (nr. de intrare 13 din 3 febr. 1898).
40 Idem, ibidem, f. 24 verso.
41 Monitorul oastei, nr. 20 din 19 aprilie 1897, Partea regulamentara, nr. 14, p. 69.
42 Arhivele M. Ap. N., Fond Comandamentul Marinei, Corespondente confidentiale, Dosar 1
pe 1898, f. 6.
43 Idem, f. 2.
44 Arhiva M. Ap. N., Comandamentul Marinei Militare, Corespondente oficiale, 1898, Dosar
1, f. 312 §i 415.
45 N. Ionescu-Johnson, insemnarile unui marinar, I, ed. cit., p. 180.
46 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 2; cf. §i Anuarul oficial at armatei
romfine pe anul 1898, p. 358.
47 Idem, f. 13.
48 Arhiva M. Ap. N., Comandamentul Marinei Militare, Dosar 1 pe 1898, Corespondente con-
fidentiale, f. 256.
49 Idem, Ibidem.
50 Idem, p. 257.
51 Diploma in original nr. 12, eliberata la Bucure0, la 1 ianuarie 1901, cu semnatura coman-

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 337

dantului Marinei Militare, amiralul Ilie Murgescu, si comandantul Scoalelor militare It.-coman-
dor Balescu.

VII. SUBLOCOTENENT LA INSPECTORATUL PORTURILOR $1 LA APARAREA FLUVIALA

1 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 2.
2 Arhivele M. Ap. N., Fond Comandamentul Marinei, Diferite corespondente confidentiale
pe anul 1898-1899, Dosar 1, f. 112.
3 Idem, f. 226.
4 Idem, f. 226, verso.
5 Arhivele M. Ap. N., Fond Comandamentul Marinei, Diferite corespondente confidentiale
pe anul 1898-1899, Dosar 1, f, 276.
6 Idem, f. 171.
7 Jean Bart, Moartea pilotului, in Adevarul de joi, nr. 9, 10 decembrie 1898, p. 2-3.
8 Adevarul de joi, nr. 8, 7 decembrie 1898.
9 Jean Bart, Din concentrare, in Pagini literare, vol. I, nr. 1, 21 ianuarie 1899, p. 2-3.
10 Jean Bart, Dintr-un jurnal de bord, in Pagini literare, vol. I, nr. 22, 17 iunie 1899, p. 3.
" Jean Bait, De vorba cu un scriitor, in vol. insemnari i amintiri, ed. cit., p. 214.
12 Al. Antemireanu, Catagrafie literary 1899, in Epoca, V, nr. 1297, 1 ianuarie 1900,

p. 1.
13 Scrisoare inedita a dr. Stefanescu catre Eugeniu Botez, datata "12 noiembrie '99" (colectia
noastra).
14 Jean Bart, La bAtranete, in Noua revista romans, vol. I, nr. 1, 1 ianuarie 1900, suplimen-
tul II, p. 10-12.
15 Arhivele M. Ap. N., Fond Comandamentul Marinei, Diferite corespondente confidentiale
pe anul 1898-1899, Dosar 1, f. 276.

16 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 13.
17 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 13.
18 Idem, f. 2.
19 Idem, f. 13.
20 Idem, ibidem.
21 N. lonescu-Johnson, insemnArile unui marinar, I, Bucuresti, Editura de Stat pentru
Literature si Arta, 1956, p. 197.
22 N. Ionescu- Johnson, insemnarile unui marinar, I, ed. cit., p. 133.
23 Arhiva M. Ap. N., Fond Comandamentul Marinei, Corespondente confidentiale, Dosar 1,
1898, f. 285 (Adresa nr. 288 din 17 noiembrie 1898).
24 Scrisoare inedita a dr. Stefanescu catre Eugen Botez, datata "6 septembrie 99" (colectia noas-
tra).
25 Idem, ibidem.
26 Idem.
27 Scrisoare inedita a dr. Stefanesu catre Eugeniu Botez, datata "12 noiembrie 99" (colectia
noastra).

338 CONSTANTIN MOHANU

VIII. SECRETAR DE REDACTIE LA REVISTA MARITIMA
DEBUTUL EDITORIAL: JURNAL DE BORD

I Scrisoare inedita (nedatatd), Muzeul Literaturii Romfine, Ms. nr. 15149.
2 Scrisoare inedita din ianuarie 1901, aflata in colectia noastra.
3 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 15.
4 Idem, f. 14.
5 Ilarie Chendi, Jean Bart: "Jurnal de bord. Schite marine si militare", in Tribuna poporu-
lui, V, nr. 115 din 21 iunie/4 iulie 1901, p. 2.
6 Jean Bart, MArturisiri literare, tiparite postum de D. Caracostea in Revista Fundatiilor
Regale, XI, nr. 3, 1 martie 1944, p. 566-567.
7 I. Bianu, Jean Bart: "Jurnal de bord. Schite marine si militare", in Analele Academiei
Romfine, Seria a II-a, Bucure§ti, tom XXV (1902-1903), Partea administrativa §i dezbaterile,
p. 444-451.
8 Idem, ibidem.
9 Papport original nr. 83292, din 4 septembrie 1900 (pastrat printre manuscrisele scriitorului).

IX. LOCOTENENT LA DIVIZIA DE DUNARE

I Anuarul armatei romane pe anul 1901, p. 448.
2 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 2.
3 Idem, f. 16 verso.
4 N. lonescu-Johnson, insemnArile unui marinar, I, Editura de Stat pentru Literature §i Arta,
1956, p. 228.
5 N. lonescu-Johnson, insemnArile unui marinar, I, ed. cit., p. 329.
6 Jean Bart, Troienele sau valurile lui Traian, in vol. InsemnAri si amintiri, ed. cit., p. 145.
7 Arhiva M. Ap. N., Divizia de Dunare, Dosar 9, 1901-1902, Rapoartele de Navigatiune ale
Diviziei de Dunare pe exercitiul 1901-1902, Rapoartele pe lunile mai, iunie, iulie 1901,
f. 11, 29, 46,47.
8 Arhiva M.Ap. N., Fond Divizia de Dunare, Dosar 9, 1901-1902, Rapoartele de Navigatiune
ale Diviziei de Dunare pe exercitiul 1901-1902, Raportul salupei "Vedea" pe luna iunie,
f. 29 §i verso.
9 Scrisoare It. Rosoviceanu catre Eugeniu Botez datata "17-10-1905" (colectia noastra).
10 N. Ionescu-Johnson, insemnArile unui marinar, I, ed. cit. p. 359-363.
11 Raport de navigatie pe luna iulie a salupei "Vedea", loc. cit., f. 46-47.
12 Istoricul bricului "Mircea" (manuscris), loc. cit., p. 96.
13 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 16 verso.
14 Idem, f.17 verso.
15 Idem, f. 18 verso.
16 Idem, ibidem.
17 Ordin al Comandantului Marinei nr. 410, din 9 decembrie 1901, consemnat in Memoriul
comandorului Eugeniu Botez, loc. cit. f. 16 verso.
18 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., p. 97.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 339

X. LOCOTENENT LA DIVIZIA DE MARE

1 Anuarul armatei romane pe anul 1903, cuprinzand toate mutatiile facute pans la 31
decembrie 1902 inclusiv, p. 461.
2 Istoricul bricului "Mircea" (manuscris), loc. cit., p. 97.
3 Istoricul bricului "Mircea" (manuscris), loc. cit., p. 90.
4 Idem, ibidem.
5 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f.20 verso.

6 Scrisoare publicata in Ateneu, Bacau, IV, nr. 9, 20 septembrie 1967, p. 2.
7 Scrisoare catre Octav Botez, datata "7 octombrie 1902, Constanta".

XI. DIRECTOR LA $COLILE DE MARINA DIN CONSTANTA
CALATORIE PE BRICUL "MIRCEA" IN MEDITERANA

1 Scrisoare catre Octav Botez, datata "7 octombrie 1902, Constanta".
2 Istoricul bricului "Mircea" (manuscris), loc. cit., p. 96.
3 Scrisoare inedita a sblt. Negulescu Aureliu catre It. Eugeniu Botez, datata "9 decembrie 1903"
(in colectia noastra).
4 Scrisoare catre Octav Botez, datata "7 octombrie 1902, Constanta".
5 Idem.
6 Scrisoare inedita, Biblioteca Academiei, Ms. nr. 19204.
7 Fotografie aflata in colectia noastra.
8 Istoricul bricului "Mircea", loc. cit., p. 105-106.
9 Scrisoare inedita a Iui Aureliu Negulescu catre Eugeniu Botez datata "9 decembrie 1903"
(colectia noastra).
10 Manuscris original, aflat in colectia noastra.

II Anuarul armatei romfine pe anul 1904, cuprinzand toate mutatiile facute pans la

1 decem brie 1903 inclusiv, p. 484.
12 Arhivele M. Ap. N., Fond Comandamentul Marinei Militare, Dare de seams alupra mer-
sului Scoalelor Marinei 1903-1904, f. 22.
13 Stelian I. Constantinescu, Doi precursori in drumetia marina: Jean Bart i Ion Adam, in
Adevarul, anul 51, nr. 16396 din 14 iulie 1937, p. 2.
14 Dobrogea i viata romaneasca, Constanta, Tipografia Albania, 1935, p. 25.
13 Lumea noua, din 27 aprilie 1897.
16 Noua revista a Dobrogei, mai-iunie, 1902.
17 Romania muncitoare, 16/23 aprilie 1906.
18 Jean Bart, Amintiri despre loan N. Roman. Cu prilejul inaugurarii monumentului, in
Adevarul, anul 46, nr. 14944, 23 septembrie 1932, p. 1-2.
19 Idem, ibidem.
20 Scrisoare catre Octav Botez, datata "7 octombrie 1902, Constanta".
21 Idem.
22 Scrisoare din 10 noiembrie 1902 (in colectia noastra).

340 CONSTANTIN MOHANU

23 Scrisoare catre Octav Botez, datata "7 octombrie 1902, Constanta".
24 Scrisoarea capitanului M. E. Ionescu de la Ministerul de Rdzboi catre It. Eugeniu Botez,
datata "1 septembrie 1904" (colectia noastra).
25 Scrisoarea It. Rasoviceanu, datata "17-10-1905", catre Eugeniu Botez (in colectia noastra).
26 Scrisoarea lui Cezar Boerescu catre Eugeniu Botez din 8 ianuarie 1905 (in colectia noastra).
27 Scrisoarea lui N. Kiritescu catre Eugeniu Botez, datata "5 mai 1905".

28 D. Onciul, Locotenentii Botez Eugeniu si Kiritescu Nicolae, "Razboiul pe Dunare",
vol. 1, Bucuresti, 1905, [Raport], in Analele Academiei, Seria II, Tom. XXIX, 1906-1907,

Partea administrative si dezbaterile, p. 379-380.

29 A. D. Xenopol, Vasile M. Kogalniceanu, "Chestiunea taraneasca", Bucure§ti, 1906
[ Raport], in Analele Academiei Romane, Seria II, Tom. XXIX, 1906-1907, Partea admi-

nistrative §i dezbaterile, p. 367-370.

XII. CAPITAN DE PORT LA CALARA$1
CALATORIE IN ANGLIA $1 IN TARILE NORDICE

I Arhiva M.Ap.N., Fondul Memorii marina, batrani, Grad locotenenti-colonei. Dosar nr.
crt. 3. Memoriul comandorului Eugeniu Botez, f. 28 verso.
2 Arhivele Statului Galati, Fondul Inspectoratului General de Navigatie §i Porturi, 1905,
Dosar 1, Decizii semnate de cdpitanul portului Eugen botez, f. 42-44.
3 Idem., Dosar 12, 1906, Tablou de ofiteri din marina militara aflati detaati cu serviciul
la Inspectoratul General al Navigatiei si Porturilor, f. 43.
4 Monitorul official, nr. 82, 1904.
5 Amiral Gavrilescu, 10 ani de la moartea lui Jean Bart, in Viata, III, nr. 744, 14 mai, 1943,

p. 2.
6 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul General al Porturilor, 1905, Dosar nr. 24, Stat de

plata si Borderoul de retineri pentru Casa de credit a ofiterilor.
7 Scrisoare ineditd din 6 august 1905 (colectia noastra).
8 Scrisoare inedita din 5 septembrie 1905, aflatd in colectia noastra.
9 Scrisoarea inedita, datata "Cabinetul politaiului Caldra§i, 10 februarie 1906", aflata in colectia

noastra.
10 Scrisoare inedita din decembrie 1904, adresata de Alecu Opri§an lui Eugeniu Botez (colectia
noastra).
II Scrisoare a lui N. Ionescu-Johnson, datata "Galati, 13 iunie 1905".
12 Scrisoarea lui H. Sanielevici catre Eugeniu Botez, datata 3 noiembrie 1904 (colectia noas-
tra).
13 Scrisoare inedita din 5 septembrie 1905, aflatd in colectia noastra.
14 Scrisoare inedita, datata "Galati 9/22 martie 1905", adresata It. Eugeniu Botez (colectia noas-
trd).
15 Scrisoare inedita din 12 februarie 1905 (colectia noastra).
16 Telegramd originald catre "locot. Botez, CaldraW, datatd "Bucure§ti nr. 2067, 20, 2, 1905,
orele 1130" avand urmatorul continut: "Sosec asta-sears. Racovsky" (colectia noastra).
17 Scrisoare nedatatd, adresata de C. Racovski lui Eugeniu Botez (colectia noastra).
18 Informatie comunicata personal, in 1960, de catre fiul scriitorului, Cahn Botez; v. §i D. I.
Suchianu, Pentru comemorarea lui Jean Bart, in Viata romfineasca, XI, nr. 6, iunie 1958,
p. 156-157.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 341

19 Carte po§tala inedita, datata "25 aug. 1905", aflata in colectia noastra.
20 Arhivele Statului Galati, Fondul Inspectoratul General de Navigatie §i Porturi, 1906,
Dosar 12, f. 51.
21 Idem, ibidem.
22 Idem, Dosar 12, f. 27.
23 Idem, Dosar 12, f. 27 verso.
24 Scrisoare indeita, datata "februarie 1906", aflata in colectia noastra.
25 Scrisori catre Ibraileanu, III, Bucure§ti, Editura Minerva, 1973, p. 262.
26 Idem, ibidem.
27 Arhivele Statului Galati, fondul citat, Dosar 12, 1906, Adresa oficiald din 10 februarie 1906,
f. 37.
28 Idem, Adresa oficiald nr. 207, din 13 febr. 1906, f. 38.
29 Idem, Dosar 12, f. 50.
39 Arhiva M. Ap. N., Fondul Memorii marina, batrani, Dosar nr. crt. 3, Foaia personala a locote-
nentului Botez Eugeniu deta§at in functiunea de capitan de port la Caldrai, f. 28 verso.
31 Idem, f. 25 verso.
32 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, Dosar 12, f. 55.
33 Arhivele Statului Galati, Fondul Inspectoratului General de Navigatie §i Porturi, 1906, Dosar
12, f. 55 (Ordin al Comandamentului Marinei nr. 9018, din 26 martie 1906).

-XIII. LA GALATI CEL MAI IMPORTANT PORT AL DUNARII ROMANESTI

I Jean Bart, Caragiale §i natura, in Adevarul literar i artistic, anul VI, nr. 249 din

13 septembrie 1925, p. 2.
2 Galati. Monografie, Bucure0, Editura Sport-Turism, 1980,.p. 225-226.
3 Idem, p. 263.
4 Al. Nicolescu, Mi§carea culturalA la Galati, in Moldova de Jos, II, 1929-1930, p. 2.

XIV. CAPITAN LA DIVIZIA DE DUNARE

1 Anuarul armatei romfine pe 1907, p. 492.
2 Carte po§tald ineditd, aflata in colectia noastra.
3 Scrisoare inedita din 19 octombrie 1906, aflata in colectia noastra.
4 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 32-33.
5 Jean Bart (comandor Eugen Botez), 0 corabie romfineasca. NavalcoalA bricul "Mircea",
Bucure§ti, Liga Navala Romand, 1931, p. 34.
6 Foaia personala a capitanului Botez Eugeniu, 1906, in Memoriul comandorului Eugeniu
Botez, loc. cit., f. 32-33.
7 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 43 verso.
8 Carte po§tald inedita din 20 septembrie 1906, aflata in colectia noastra.
9 Monitorul oficial nr. 84 din 15 iulie 1907.
10 Extras din Anuarul Armatei Romfine. 20 noiembrie 1907, p. 106.
11 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 34 verso.

342 CONSTANTIN MOHANU

12 Scrisoare ineditd din 7 iulie 1907, aflata in colectia noastrd.
13 Memoriul comandorului Botez Eugeniu, loc. cit., f. 43 verso.
14 Manuscris telegramd din 7 iunie 1907, aflata in colectia noastrA.
15 Al. N icolescu, Miscarea culturald la Galati, in Moldova de Jos, 11, 1929-1930, p. 2.
16 Scrisoare datata "13 august 1909, in Scrisori catre Ibraileanu, II, ed. cit., p. 7".
17 Viata romaneascA, anul III, nr. 1, ianuarie 1908, p. 98.
18 Idem, p. 59.
19 Scrisoare a lui H. Sanielevici catre G. Ibraileanu, nedatatd, dupd continut datand insd de la,
finele lui decembrie 1905, in vol. Scrisori catre Ibraileanu, III, Bucuresti, Editura Minerva,
1973, p. 262.
1° Foaia personald, in Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 5.
21 Primdria comunei Bucurqti, Oficiul starii civile, Registru pentru casAtoriti pe anul 1908.
Act de casatorie nr. 367, p. 369.
22 Act dotal nr. 2022 din 3 martie 1907 (foaia de dotd fusese fAcutd cu un an inainte), Tribunalul
Ilfov, sectia de Notariat.
23 Anuarul Armatei romane pe anul 1908, p. 72-73.
24 Idem, p. 73.
25 Extras din Anuarul armatei romane, 16 februarie 1909, p. 78.
26 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 37 verso.
27 Idem, p. 37 verso.
28 Idem.
29 Idem, f. 41 verso.

XV. COMISAR MARITIM LA SULINA
CALATORIE IN AMERICA DE NORD

1 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1909, Dosar 8, f. 279.
1 Anuarul armatei romane pe anul 1909, p. 268.
3 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1909, Dosar 11, f. 2.
4 Scrisori catre Ibraileanu, II, Bucurqti, Editura Minerva, 1971, p. 8.
5 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1909, Dosar 14, f. 13.
6 Idem, f. 17.
7 Idem, f. 14.
8 Monitorul official, nr. 128 din 6 iunie 1939.
9 Cdpitania portului Sulina, Istoricul portului.
10 Cdpitania portului Sulina, Istoricul portului.
II Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1910, Dosar 7, f. 36 (Copie dupd

Contractul de inchiriere legalizatd de Administratia Financiard Tulcea sub nr. 713 din

4 decembrie 1908).
12 Idem, 1910, Dosar 8, f. 138.
13 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1909, Dosar 8, f. 424-425.
14 Oficiul Starii civile Galati, Registrul starii civile pentru nascuti pe anul 1909, vol. III, Act
de nastere nr. 1708.
15 Scrisoare a lui Eugeniu Botez, datatd "Sulina, 13 august 1909", in Scrisori catre Ibraileanu,
II, ed. cit., p. 7".
16 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 38 verso si 39.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 343

17 Arhivele Statului Galati, 1912, Dosar 11, f. 112.
18 Arhivele Statului Galati, adresa semnata de "comisar maritim capitan Eugeniu Botez",
nr. 699 din 30 martie 1912.
19 Adresa nr. 2419, Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor.
ra Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, Ordin circular din 15 ianuarie 1910,
1910, Dosar 21.
21 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1910, Dosar 7, f. 12.
22 Act original datat "11 martie 1910", pastrat printre manuscrisele autorului.
23 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, Dosar 7, 1910, f. 12.
24 Adresa originals, pastrata printre manuscrisele autorului.
25 Instructiunile Comandamentului Marinei, Serviciul Statului Major catre Inspectoratul por-
turilor comunicate cu nr. 2992 din 14 septembrie 1910 (Arhivele Statului Galati).
26 Brevet original nr. 962, cu semnatura autografa a regelui Carol; Adresa nr. 10553 din
1 martie 1910 prin care i se inmaneaza brevetul din partea Ministerului Instructiunii §i Cultelor;
cf. si Monitorul Oficial, nr. 269 din 3 (16) martie 1910, p. 10673.
27 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1910, Dosar 4, f. 8.
28 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, Adresa inregistrata la Inspectoratul
General, sub nr. 2575, din 9 august 1910, p. 1.
29 Idem, p. 2.
38 Idem, p. 3.
31 Adresa Comisariatului maritim Sulina din 3 iulie 1910, inregistrata la Inspectoratul General
al Porturilor, sub nr. 2214, din 5 iulie 1910.
32 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1910, Dosar 27, f. 111.
33 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1910, Dosar 14, f. 89.
34 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1910, Dosar 8, f. 236 (adresa Comisariatului maritim,
nr. 2446 din 2 octombrie 1910, catre Inspectoratul General al Porturilor).
35 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1910, Dosar 9, f. 26.
36 Anuarul Armatei romfine pe anii 1910 1911, respectiv paginile 282 5i 319.
37 Monitorul Oficial din 27 aprilie/10 mai 1911; vezi §i G. Calinescu, Material documentar,
in Studii 5i cercetari, 1961, nr. 4, p. 741.
38 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1911, Dosar 20, f. 9.
39 Idem, f. 8.
Qo Foaia personals de sanatate, in Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 5.
41 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1911, Dosar 20, f. 1.
42 Idem, f. 1 verso.
43 Telegrama din 27 decembrie 1911, Fond Inspectoratul Porturilor, 1911, Dosar 20, f. 3.
44 Telegrama nr. 4396 din 29 decembrie 1911, Fondul citat, 1911, Dosar 20, f. 5 verso.
45 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1912, Dosar 8, f. 5.
46 Idem, 1912, Dosar 8, copie de pe telegrama din 12 ianuarie 1912.
47 Idem, 1912, Dosar 8, f. 16-17.

48 Raportul comisarului maritim Eugeniu Botez catre Inspectoratul General al Navigatiei Ii

Porturilor, Arhivele Statului Galati, Fondul citat, f. 14 verso.
49 Idem, f. 16.
513 Idem, f. 16 verso.
51 Idem, f. 17.
52 Adevarul, nr. 8029 din 20 ianuarie 1912, p. 4.
53 Arhivele Statului Galati, 1912, Dosar 8, f. 10.
54 Arhivele Statului Galati, 1912, Dosar 8.

344 CONSTANTIN MOHANU

55 Foaia matricola in Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 44.
56 Arhivele Statului Galati, cerere autografa a lui Eugeniu Botez, 1912, Dosar 8.
57 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1912, Dosar 20, f. 17-18.
58 Memoriul comandorului Botez Eugeniu, loc. cit., f. 46.
59 Anuarul armatei romfine pe anul 1912, p. 539.
60 Idem, ibidem.
61 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1912, Dosar 8, f. 149.
62 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1911, Dosar 20, f. 11.
63 Act de proprietate nr. 693 din 1911, autentificat de Tribunalul Babadag.
64 Proces-verbal de mostenire pentru fiii scriitorului din 20 aprilie 1936.
65 Circulara nr. 3721 din 5 octombrie 1912 adresata tuturor capitanilor de port de care
Inspectoratul General al Porturilor.
66 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1912, Dosar 1, circulara nr. 1366 din
20 aprilie 1912.
67 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1912, Dosar 11, f. 30.
68 Idem, f. 36.
69 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1912, Dosarul, f. 304.
70 Idem, 1912, Dosar 11, f. 167.
71 Idem, ibidem, f. 215.

72 Jean Bart, Caragiale ai natura, in Adevarul literar 8i artistic, anul VI, nr. 249, din

13 septembrie 1925, p., 2.

73 Romulus Dianu, Cu Jean Bart (Eugen Botez) despre el 8i despre altii, in Rampa,

nr. 3379 din 29 aprilie 1929, p. 3.

74 C. Niculescu, Congresul International de Navigatie. Conventia dintre State le Unite ii

Romania. Un oaspe distins intre nol [Eugeniu Botez[, in America, Cleveland, anul VII, nr.
47, 15 iunie 1912, p. 1.
75 Oficiul starii civile Galati, Registrul starii civile pentru nascuti pe anul 1912, vol. V, Act
de nastere nr. 1708.
76 Scrisoare a lui Eugen Botez datata "Sulina, 29 ianuarie 1913", in Scrisori catre Ibraileanu,
II, ed. cit., p. 9.
11 Idem, ibidem.
78 Jean Bart (Eugen P. Botez), In ziva despartirei, in volumul insemnari Si amintiri, ed. cit.,
p. 206.
79 Foaie calificativa nr. 7289, 1 noiembrie 1912 31 octombrie 1913, in Memoriul coman-
dorului Botez Eugen, loc. cit., f. 47 1i 47 verso.
80 Idem, ibidem.

XVI. CAPITAN DE PORT LA CONSTANTA

I 0. VAleanu, I. N. Ionescu, Dobrogea, 1925, p. XXI.
2 Ion Ionescu de Brad, Excursie agricola in Dobrogea..., in Analele Dobrogei, anul 3, nr. 1,
ianuarie-martie 1922, p. 125.
3 Foaie calificativa nr. 6488, 1 noiembrie 1913 31 octombrie 1914, in Memoriul coman-
dorului Botez Eugeniu, loc. cit., p. 48.
4 Foaie calificativa nr. 6512, aceeasi perioada, in Memoriul comandorului Eugeniu Botez,
f. 49.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 345

5 Idem, ibidem.
6 Act original nr. 7312 din 2 ianuarie 1914, purtand semnatura ministrului de Razboi (in
colectia noastrd).
7 Revista porturilor si navigatiunei comerciale, 14 mai 1914.
8 Proces-verbal original din 20 iunie 1915, pastrat printre manuscrisele scriitorului.
9 Adresa originala care Jean Bart in numele Comitetului "Pro Eminescu", datata "22 septem-
brie 1931".

10 Adresa originals, semnata in numele Comitetului "Pro Eminescu" de catre loan N. Roman.

II Jean Bart, Acvariu si muzeu maritim la Constanta, in Adevarul, nr. 14.945,

24 septembrie 1932, p. 1-2.
12 Contraamiralul I. BAldnescu, Comandorul Eugen Botez, in Dacia, nr. 50, 7 iunie 1933,

P. 3.

XVII. DIN NOU LA SULINA: COMISAR MARITIM $1 COMANDANT MILITAR IN TIMPUL RAZBOIULUI
APARITIA VOLUMULUI DATORII UITATE

I Foaie calificativa nr. 6403, din Memoriul Comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 50.
2 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 44.
8 Apararea maritima Sulina, Foaie calificativa nr. 1091, seria E pe anul 1916, in Memoriul
comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 53.
4 Cerere autografa semnata de Eugeniu Botez la "29 martie 1916", Arhivele Statului Galati,
1916, Dosar 16, f. 298 verso.
5 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1916, Dosar 16, p. 23.
6 Idem, f. 76.
7 Ordin nr. 2712 din 12 mai 1916 emis de Ministerul Lucrarilor Pub lice, Directiunea Genera la
a Porturilor semnat de inspectorul general, comandor in rezerva N. Barbieri.
8 Arhivele Statului Galati, Fondul citat, 1916, Dosar 15, f. 201.
9 Idem, f. 202.
10 Idem, 1916, Dosar 16, f. 299 (Adresa Comisariatului maritim Sulina nr. 234 din 29 martie

1916).

II Idem, 1916, Dosar 16, f. 301 (Adresa Inspectoratului General al Porturilor din 4 aprilie

1916).
12 Idem, 1916, Dosar 16, f. 432 (Adresa nr. 1977 din 3 mai 1916 trimisd de catre Inspectoratul
General al Porturilor Comisariatului maritim din Sulina).

13 Nicanor & Co. [G. Ibraileanu], Jean Bart, in Viata romfineasci, anul XI, nr.ele 4-5, aprilie-
mai 1916, p. 199-200 (la rubrica "Miscelanea").
14 N. lorga, Carti din vats. Povestirile d-lui Eugeniu P. Botez (Jean Bart), in Drum drept,
anul IX, nr. 20, mai 1916, p. 297-299.
15 Copie dactilo, pdstrata printre manuscrisele autorului, datatd: "15-VIII-1916".
16 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 53.
17 Apararea maritim Sulina, Foaie calificativa nr. 1089, Seria E, 1915-1916, in Memoriul
comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 52.
18 Consiliul Popular al orasului Sulina, Registrul stArii civile pentru c5satoriti pe anul 1916,
Act de casatorie nr. 17, 36-37.
19 Consiliul Popular al orasului Sulina, Registrul starii civile pentru nasteri pe anul 1918,
Act de nastere nr. 47, p. 48.

346 CONSTANTIN MOHANU

20 Jean Bart, Militarismul alb..., in Adevarul, anul 44, nr. 14500 din 7 aprilie 1931, p. 1-2.
21 Foaie matricola, in Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 44.
22 Nota In manuscris, datata "26-XII-1917".
23 Arhivele statului Galati, Fondul citat, 1918, Dosar 2, f. 7.
24 Idem, 1918, Dosar 2, Ordin de rdzboi, nr. 66, din 12 aprilie 1918.
25 Telegrama 203, din 12 martie 1918, pdstratd printre manuscrisele scriitorului.
26 Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 54.
27 Brevet nr. 25320 din 15 februarie 1921 semnat de ministrul de Razboi Rdscanu si comunicat
prin Adresa Inspectoratului General al Porturilor nr. 4139 din 20 iulie 1921.
28 Arhivele Statului Constanta, Dosar 164 din 19 aprilie 1920.
29 Copie dupa hotardre aflatd in posesia noastra.
30 Primaria Municipiului Iasi, Oficiul starii civile, Extras din registrul actelor de moarte pe anul
1918, actul de moarte nr. 1969.
31 Municipiul Bucuresti, Primaria Sectorului II (Negru), Oficiul starii civile, Registru pentru
morti, volumul III pe anul 1939, act de moarte nr. 1104, p. 42.
32 Arhivele Statului Galati, Fond Inspectoratul Porturilor, 1918-1919, Dosar 16, f. 74 verso, si
f. 75.

XVIII. LA INSPECTORATUL GENERAL AL NAVIGATIEI $1 PORTURILOR LA DUNAREA DE JOS;
IN DELEGATIILE ROMANE LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS $1
LA CONFERINTELE DEDICATE DUNARII
(1919-1920)

I D. I. Suchianu, Pentru comemorarea lui Jean Bart, in Viata romaneasca, anul XI, nr. 6,
iunie 1958, p. 156-157.
2 Adresa confidentiald nr. 3189, datata "Galati, 15 iunie 1920", a inspectorului general
N. Barbieri care comandantul Marinei Militare, pastrata in Memoriul comandorului
Eugeniu Botez, loc. cit. (adresa este intercalatd fritre foile calificative, nu este numerotatd).
3 Cal-0nd I., Seftiuc I., Dunarea in istoria poporului roman, Bucuresti, Editura Stiintifica,
1974, p. 145-146.
4 Adresa oficiald in limba francezd, nr. 766, din 12 iunie 1919.
5 Adresa confidentiald a inspectorului general N. Barbieri, de la Inspectoratul General al
Navigatiunei §i Porturilor, catre comandantul Marinei Militare, loc. cit.
6 In. Viata romfineasca, anul XIII, nr. 6, iunie 1921, p. 321-330.
7 In Adevarul, anul 38, nr. 12824, 3 octombrie 1925, p. 1.
8 Adresa Inspectoratului General al Navigatiunei §i Porturilor nr. 503 din 7 februarie 1921,
semnata de inspectorul general N. Barbieri.

XIX. LA ASISTENTA SOCIALA Si LA CASELE NATIONALE

Capitolul referitor la activitatea lui Eugeniu Botez la Asistenta Sociald a fost alcdtuit pe baza
cercetarii Arhivei Ministerului Muncii, Sandtatii §i Ocrotirilor Sociale, Directia Generals a
Asistentei Sociale (1920-1931).
2 Emanoil Bucuta, Asistenta socials, in Pietre de vad, III, Bucuresti, Casa Scoalelor si a

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA $1 OPERA 347

Culturii poporului, 1943, p. 450.

3 Horia Liman, Trei ani de la moartea lui Jean Bart, in Adevarul, anul 50, nr. 16044,

14 mai 1936, p. 1.

4 Doctorul ygrec, Jean Bart la Asistenta Socials, in Adevarul, anul XXXVI, nr. 12213,
20 noiembrie 1923, p. 1-2.
5 Sanatatea salariatilor publici. Datoria statului de a o ingriji. Conferinta d-lui Eugen Botez
(Jean Bart, in Adevarul, anul 39, nr. 12.972, 30 martie 1926, p. 1).
6 Gala Galaction, Jean Bart, in Dimineata, anul 39, nr. 9619, 8 octombrie 1933, p. 5.
7 Eugeniu Botez, Copiii gasiti, in Dimineata, nr. 6534, 23 ianuarie 1925, p. 1.
B Eugeniu Botez, Salvati copiii!, prefab{ la bropra Ne mor copiii! Ce-i de facut?, Bucure§ti,
Tipografia Sportul, 1922, p.3.
9 Jean Bart, Drepturile copilului, in Adevarul, anul 39, nr. 12.693, 19 martie 1926, p. 1.
lo Arhiva citatd, cerere autografa ,p lui Eugeniu Botez, inregistrata sub nr. 109.962 din

17 decembrie 1924.
II Idem, certificat medical nr. 18410 din 1 aprilie 1930.

12 Idem, cerere autografd a lui Eugeniu Botez inregistrata sub nr. 152.317 din 15 iulie 1930.

13 Programul cursurilor pe 1929-1930 al $colei Superioare de Asistenta Socials

"Principesa Ileana", in Sanatatea publics, nr. 10-11, octombrie-noiembrie 1929, p. 1080.
14 Eugeniu Botez, Scoala de asistenta, in Analele Academiei Romane, tom. XLII, edintele
din 1921-1922, in Adevarul, anul 43, nr. 14279, 17 iulie 1930, p. 1.
15 Nota redactiei la scrierea lui Jean Bart, La Turnu-Ropi. Note de drum prin munti, publi-
cata in Romania eroica, anul VIII, nr. 5-7, mai-iulie 1927, p. 4
16 Colonel dr. (r) Victor Atanasiu, Bata lia din zona Sibiu-Caineni, Bucure§ti, Editura Milliard,
1982, p. 16-17.
17 Barbu Teslui, Jean Bart. Comemorare, in Rasaritul, anul XXV, nr. 4-6, aprilie-iunie 1943,

p. 18.

18 Jean Bart, zece ani de experienta culturala, in Adevarul literar i artistic, anul IX,

nr. 445, 16 iunie 1929, p. 1.
19 Jean Bart, Alcoolismul, problems internationals, Bucure0, "Rasdritul", 1929, p. 5.

XX. LA ACADEMIA ROMANA, SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI, PEN-CLUB,
CASA $COALELOR, EDUCATIA POPORULUI, RADIO

I Mihail Sadoveanu [Raport pentru primirea lui Eugeniu P. Botez (Jean Bart) ca membru
corespondent al Academiei Romane], in edinta din 8 iunie 1922, in Analele Academiei
Romfine, torn. XLII, edintele din 1921-1922, Partea administrative §i Dezbaterile, p. 121.
2 Colonel Dumitru Matei, Ofiteri i generali membri ai Academiei Romfine, in volumul
Armata i societatea romfineasca, Bucure§ti, Editura Milliard, 1980, p. 367-383.
3 Originalul se afla in colectia noastra.
4 Scrisoare inedita a lui V. Papilian catre Eugeniu Botez, datata "Cluj, 16/IV 1927" (in colectia
noastra).
5 Liviu Rebreanu, Jurnal, I, Bucure5ti, Editura Minerva, 1984, p. 226.
6 Valeriu Mangu, De vorba cu Iorgu lordan, [Bucure0], Editura Minerva, 1982, p. 117.
7 Corneliu Moldovanu in corespondents, Bucure§ti, Editura Minerva, 1982, p. 70, 168.
8 Jean Bart, La mormantul lui Jean-Jacques Rousseau, in Adevarul literar i artistic, anul
VI, nr. 239, 5 iulie 1925, p. 6.

348 CONSTANTIN MOHANU

9 Jean Bart, Congresul international al scriitorilor. P.E.N.-Clubs, Paris, 1925, in Adevarul
literar 5i artistic, anul VI, nr. 238, 28 iunie 1925, p. 1.
10 I. Valerian, De vorba cu Jean Bart (Eugeniu Botez), in Viata literara, anul I, nr. 38,
19 februarie 1927, p. 1.
11 Jean Bart, Al VIII-lea Congres al P.E.N.-Clubului, in Adevarul literar 5i artistic, anul IX,
nr. 501, 13 iulie 1930, p. 5.
12 Scrisori catre Camil Petrescu, vol. 1, Bucuresti, Editura Minerva, 1981, p. 84-85.
13 Ion Paraschiv, Trandafir Iliescu, De la Hanul $erban Voda la Hotel Intercontinental,
Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1979, p. 123.
14 Jean Bart, EsentA de literature, in AdevArul literar ai artistic, anul IX, nr. 373,
29 ianuarie 1928, p. 1.
15 Jean Bart, Lui Mihail Sadoveanu, in Adevarul literar 5i artistic, anul IX, nr. 522,
7 decembrie 1930, p. 1.
16 Liviu Rebreanu, Jurnal, I, ed. cit., p. 150-151.

17 Cuvantarea d-lui Jean Bart (Botez) in numele Societatii Scriitorilor Romani, in

Transilvania, anul 61, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1930, p. 19-20.
18 Jean Bart, Cuvantare pe marginea referatului "Problema culturii romane§ti in tinutul
secuilor", in Translivania, anul 61, nr. 1-6, ianuarie-iunie 1930, p. 325.
19 I. Zamfirescu, V. Candea, V. Moga, Ateneul Roman. Monografie, Bucuresti, Editura Stiinti-
fica §i Enciclopedica, 1976, p. 222.
20 Istoria Teatrului National din Craiova, Craiova, Editura Scrisul Romanesc, 1978, p. 148.
21 A cincea ezatoare literara de la 27 februarie 1926, in Universul literar, anul XLII,
nr. 10, 7 martie 1926, p. 8-9.
22 Liviu Rebreanu, Jurnal, I, ed. cit., p. 176.

23 Jean Bart, Ambulante culturale in fiecare judet, in Adevarul, anul 43, nr. 14380,

11 noiembrie1930, p. 1-2.
24 Jean Bart, Carul ofensivei culturale. Note de drum, in Bilete de papagal, anul I, nr. 28,
4 martie 1928, p. 1.
25 Nota in Ram pa, 6 iunie 1929, p. 4.

26 Emanoil Bucuta, insemnarile despre Dobrogea ale lui Jean Bart, in programul

Radiofuziunea romans nr. 594, pentru difuzare la 9 august 1941, p. 2 (Arhiva Radio); sub
titlul Jean Bart, insemnarile au fost tiparite in Pietre de vad, vol. III, Bucuresti, Casa
Scoalelor $i a Culturii poporului, 1943, p. 281-288.

XXI. LA LIGA NAVALA ROMANA SI LA
ROMANIA MARITIMA 51 FLUVIALA

I Jean Bart (Comandor Eugen Botez), 0 sarbatoare originals, in vol. 0 corabie romaneasca.
Navalcoala bricul "Mircea", Bucuresti, Institutul de arte grafice E. Marvan, [1931], (Liga
Navala Romans. Din conferintele Universitatii libere "Coasta de argint"), p. 20-22.
2 Jean Bart, Primul cuvant, in Romania Maritime 5i fluviala, anul I, nr. 1, noiembrie 1931,
p. 1-2.
3 Jean Bart, 0 scrisoare ineditA a lui Ion Ghica, in Adevarul literar 5i artistic, anul IX,
nr. 393, 17 iunie 1928, p. 4.
4 *** Europolis (Sulina)... lui Jean Bart, in Marea noastra, nr. 3, martie 1936.

JEAN BART (EUGENIU BOTEZ) VIATA SI OPERA 349

XXII. "CAPITALA - MULT MAI PROPICE SCRISULUI"

I Romulus Dianu, Cu Jean Bart (Eugeniu Botez) despre el §i despre altii, in Rampa, anul XIV,
nr. 3379, 29 aprilie 1929, p. 1.
2 Romulus Dianu, Cu Jean Bart (Eugeniu Botez) despre el si despre altii, loc. cit., p. 1.
3 Formular-copie, pastrata printre manuscrisele scriitorului.
4 G. Ibraileanu, (Scrisoare catre Jean Bart], in Manuscriptum, 1971, nr. 1.
5 Emanoil Bucuta, Jean Bart, in Pietre de vad, III, ed. cit., p. 285.
6 Emanoil Bucuta, Delta Dunarii, in Boabe de grail, anul IV, nr. 5, mai 1933, p. 318.
7 Gala Galaction, Jurnal, volumul II, Bucure§ti, Editura Minerva, 1977, p. 168-180.
8 Emanoil Bucuta, Jean Bart, in Pietre de vad, III, ed. cit., p. 281.
9 Romulus Dianu, Cu Jean Bart (Eugeniu Botez) despre el si despre altii, loc. cit., p. 1

19 Foaie matricola din Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 44, cf. §i

Monitorul official, nr. 111 din 1928.
Adresa Consiliului de Rdzboi, Bucure§ti, nr. 79660/1931, inregistrata sub nr. 7612/1931,

Dosar 20.
12 Foaie matricola, in Memoriul comandorului Eugeniu Botez, loc. cit., f. 44.
13 Ibidem.

XXIII. ULTIMA CALATORIE

1 Incinerarea rama§itelor pamante0 ale lui Petre Sturdza. Discursurile pronuntate de
domnii Jean Bart si Caton Theodorian, in Dimineata, anul 29, nr. 935, 10 ianuarie 1933,

P. 5.

2 T. Arghezi, Medalion: Jean Bart, in Dimineata, anul 29, nr. 9472, 14 mai 1933,

P. 3.

3 Gala Galaction, Jean Bart, in Dimineata anul 39, nr. 9619, 8 octombrie 1933, p. 5.
4 Gala Galaction, Jean Bart, loc. cit.

XXIV. URMASII LUI EUGENIU BOTEZ

Mentiune marginala pe originalul actului de casatorie nr. 17, din 21 octombrie 1916, Consiliul
Popular al orawlui Sulina, Registrul starii civile pentru casatoriti pe anul 1916, p. 36 (cdsato-
ria a fost desfacutd prin "sentinta nr. 431/1926 a Tribunalului Ilfov din Bucure§ti").
2 Municipiul Bucure§ti, Primaria Sectorului I (Galben), Oficiul starii civile, Registru pentru
casatoriti, volumul 3 pe anul 1935, Act de casatorie nr. 415, p. 20.
3 Mihai Sorin Rddulescu, Genealogii, Bucure0, Editura Albatros, 1999, p. 270-291 (capitolul
Date privind genealogia familiei Storck).
4 Act dotal, facut la 18 martie 1935, autentificat de Tribunalul Ilfov Notariat, la nr. 1964/909.
5 Primaria Municipiului BucureVi, Sectorul I Galben, Oficiul Central de stare civila, Registru