Descoperiti minunile lumii Enciclopedie Natura Animale Geografie Ghidul celor mai spectaculoase peisaje by Readers Digest (z-lib.org)

Antarctica



Insula
Zavodovski

TIM P DE CÂTEVA LUNI
PE AN, PINGUINII
SPULBERĂ LINIŞTEA
UNEI INSULE IZOLATE
DIN SUDUL
OCEANULUI ATLANTIC

Falldand
Georgia..._
de Sud

Marea
Weddell

Z gom otul este asurzitor, m irosul i®
copleşitor, dar cel p u ţin sunt elegant
îm brăcaţi. A ici, p e o insulă m icuţă, la .f ,
1 800 k m est de extrem itatea Peninsulei
A ntarctice, are loc una dintre cele mai ■ \ '$ $ $ &
m ari „reu n iu n i" ale pinguinilor. |S B

Insula Zavodovski, una dintre insulele ■ y f..1
Sandw ich de Sud, este dom inată de conul
vulcanic al M untelui Asphyxia. Deşi
m ăsoară doar 6 km lungim e, în fiecare
prim ăvară pe insulă sosesc 14 m ilioane
de cupluri de pinguini dungaţi, pentru a
cuibări în cenuşa vulcanică. Păsările, n u ­
m ite astfel după dunga neagră pe care o
au sub bărbie, sunt însoţite de o altă specie,
p in g u in ii macaroni, c u p e n e galbene.

N u m ăru l celor dintâi pare a fi în
creştere. Principala lo r sursă de hrană, un
crustaceu n u m it krill, se găseşte aici din
abundenţă. B alenele, care se hrănesc to t
c u krill, se îm p u ţin e a z ă însă, ia r p in g u in ii
probabil că profită de surplusul de hrană
rămas.

S A L Ă DE A Ş T E P T A R E Milioane de pinguini
se înghesuie zgomotoşi pe Insula Zavodovski,
descoperită de ruşi în 1819.

W mW §& M n '& M f y 0 >i? h1

w im m w f a ■

mm

ANTARCTICA PolulSud •

Văile Uscate ale Antarcticii Platoul
Antarctic
NICI UN FULG DE ZĂPADĂ NU CADE ÎN VĂILE USCATE,
PEISAJUL CONTRASTÂND CU ALBUL ORBITOR e U scat6
CE DOMINĂ ÎN RESTUL CONTINENTULUI

Gheţarul de şelf
Ross

Insula
Ross
Marea
Ross
O 200

0 200 400

Zburând peste Antarctica spre
Strâmtoarea M cM urdo, vedem cum
pătura vastă de zăpadă lasă loc brusc
tonurilor întunecate ale păm ântului fară
pic de zăpadă. Crestate pe acest tărâm
lipsit de gheaţă, Văile Uscate sunt trei
bazine adânci, cu pereţi abrupţi, săpate
de gheţari dispăruţi de mult.

Deşi gheaţa acoperă aproape tot
teritoriul Antarcticii, pe acest continent
cade foarte puţină zăpadă, gheaţa fiind
acum ulată aici în decursul m ilioanelor de
ani. în Văile U scate - T aylor, W rig h t şi
V ictoria - anual cad abia 25 m m de
precipitaţii (ninsoare sau ploaie), orice
strat de zăpadă care s-ar depune fiind
spulberat de vânturile'uscate sau topit de
căldura pe care rocile întunecate o
absorb din lum ina solară.

în fiecare vale se află câteva ciudate
lacuri sărate. C el mai mare, Vanda, este
adânc de peste 60 m şi acoperit cu u n
strat de gheaţă gros de 4 m. Totuşi,
tem peratura pe fundul lacului este de
25°C, deoarece gheaţa acţionează ca
sticla u n e i sere şi încălzeşte apa.

Cadavre m um ificate de foci zac
răspândite pe văi. In aerul uscat şi rece,
leşurile putrezesc foarte lent; unele foci
au ajuns probabil în văi şi au m u rit cu
sute sau chiar m ii de ani în urmă.

FĂRĂ GHEAŢĂ „ O crevasă de piatră
stearpă", scria Griffith Taylor, membru
al expediţiei polare a căpitanului
Scott (1910—1912), despre una dintre Văile
Uscate, cea care îi poartă numele. Această
descriere se potriveşte tuturor celor trei văi.

MUNTELE EREBUS

Muntele
Erebus

UN STRĂJER DE GHEAŢĂ
SI FOC VEGHEAZĂ
ŢĂRMUL CELUI MAI
PUŢIN UMBLAT DINTRE
CONTINENTELE TERREI

Licărind roşu-deschis şi turcoaz în Insula CĂLDARE POLARĂ La adâncime în craterul
lum ina soarelui de la m iezul nopţii Roosevelt Erebus se află un lac de lavă topită
polare şi aru n cân d u n fu io r de abur care bolboroseşte şi clocoteşte, aruncând
deasupra în tin d e rii de gheaţă şi zăpadă a Baza McMurdo ^ proiectile de lavă mult deasupra
Insulei R oss, M untele Erebus este un buzei craterului.
veritabil sim bol al explorărilor antarctice. > 10i0 —20i 0 M..t.. -TerrorI Insula Ross
La poalele sale se află m o d ern a Bază însă un succes şi, la în toarcerea în
M c M u rd o a S U A şi, în im ediata 0 100 200 Anglia, R oss a fost copleşit de onoruri.
apropiere, barăcile care i-au adăpostit pe k ilo m etri
m em brii expediţiilor conduse de R o b ert A urm at apoi expediţia căpitanului
S co tt şi E rn est S hackleton. întinderea îngheţată a Antarcticii. Ross a Scott, în 1901-1904, dar prim a încercare
num it vulcanul Erebus, după num ele de escaladare a vârfului a avut loc abia în
Barăcile sunt în paragină acum , însă corăbiei sale, iar pe cel m ai m ic, inactiv, tim pul expediţiei în care Ernest
totul în ele —de la conservele alim entare din apropiere, l-a botezat T error (Teroare), S hackleton a încercat să atingă polii
la fo n o g raf —a rămas exact aşa cum a fost după num ele celeilalte corăbii a expediţiei. geografic şi m agnetic, în 1 9 0 7 -1 9 0 9 .
lăsat, neschim bat de trecerea tim pului în Alpiniştii erau lipsiţi de experienţă, iar
pustiul îngheţat. Pentru acei exploratori R oss nu a atins niciodată Polul Sud condiţiile, cum plite - lespezi aproape
de la începutul secolului al X X -lea, m agnetic. D rum ul spre sud i-a fost verticale de gheaţă albăstruie, acoperite
M untele Erebus, înalt de 3 743 m, a fost blocat de vasta calotă de gheaţă, de cu u n strat subţire de zăpadă şi
m e n to r şi p rieten , m a rto r al tragediilor şi m ărim ea Franţei, care a prim it ulterior tem peraturi ce scădeau până la -3 3 °C .
triu m fu rilo r, farul ce-i în d e m n a să plece num ele său. Călătoria a fost considerată A erul rarefiat îngreuna respiraţia, iar unii
spre casă după îndeplinirea m isiunilor de dintre alpinişci au căpătat degerături
cartografiere şi forare. parţiale la picioare.

PRIN GHEAŢA COMPACTĂ E chipa a reuşit să ajungă to tu şi pe
v â rf —u n loc straniu, c u p a tru cratere
N um ele celor două piscuri ce străjuiesc suprapuse. P e sol erau răspândite cristale
capătul lum ii, T e rro r şi E rebus, par a perfect formate de feldspat, iar pretutindeni
sugera o oarecare înclinaţie poetică a în ju r dom nea o „colonie" de siluete
celui ce le-a descoperit - mai cu seamă
Erebus, num e care la vechii greci FRUMUSEŢEA GHEŢII (verso) V ăzut peste
desemna tărâm ul întunecat prin care colţii de gheaţă ai Insulei Ross, Muntele
treceau sufletele m orţilor. D e fapt, Erebus scânteiază cu ofrumuseţe de vis în
num ele provin de la cele ale corăbiilor lumina primelor raze ale zorilor.
cu care căpitanul James Clark Ross a
sosit aici, în ianuarie 1841, în căutarea
Polului Sud magnetic.

înaintând spre sud, m em brii expediţiei
au zărit într-o dimineaţă un m unte
masiv ridicându-se deasupra plafonului
de nori. Pe vârful său flutura ceea ce la
în ce p u t li s-a p ăru t a fi u n fuior de
zăpadă spulberată de vânt. Im ediat însă
m untele şi-a dezvăluit adevărata faţă,
începând una dintre rarele sale erupţii de
foc şi vapori —o privelişte uluitoare pe

405





ANTARCTICA

fantastice, fantom atice, care păreau a le fi du-se cu încetinitorul. U nele cădeau pe 257 de pasageri şi m em brii echipajului.
ieşit în întâm pinare. Siluetele i-au sol, iar altele ţâşneau printre noi, în Cauza a fost fenom enul denum it
nedum erit pe alpinişti, până când şi-au viteză. M ajoritatea sunt cât un ceainic; „w hiteout", un incident caracteristic
dat seama că erau de fapt fum arole — unele sunt însă m ult m ai m ari... bom be zonelor polare, în care orice linie de
coloane de vapori ce ieşeau prin fisurile azvârlite pe fundul craterului principal, dem arcaţie dintre păm ântul alb şi cerul
d in sol şi îngheţau im ediat. C raterul ce stârneau gheizere de abur sfârâitor palid, înnorat, dispare brusc. Resturile
activ, adânc de 275 m , arunca în aer nori când se topeau, la contactul cu zăpada." avionului zac încă răspândite pe gheaţă -
de gaze sulfuroase şi je tu ri de lavă. un m em ento al faptului că, deşi
„DISPARIŢIE" POLARĂ fascinantă şi frum oasă în felul său
Această „artilerie" vulcanică este original, Antarctica este un loc periculos.
adesea vizibilă pe vârful M untelui Erebus, In ciuda spectacolului ameninţător,
aşa cum a relatat în 1978 C olin M onteath, M untele Erebus nu a făcut nici o victimă COLOANĂ DE GHEAŢĂ Sus pe Muntele
expert în supravieţuire la Baza Antarctică până într-o zi tragică din noiem brie Erebus (dreapta), un om de ştiinţă
Scott din N oua Zeelandă: „Zeci de 1979, când un avion turistic examinează ofumarolă îngheţată: vapori
proiectile topite se roteau şi şuierau la neozeelandez s-a izbit de coasta vulcanici încremeniţi de ger.
înălţime deasupra noastră, parcă mişcân- m untelui, în accident m urind toţi cei

CURSA SPRE CAPĂTUL LUMII

P e un monument de la poalele Muntelui căpitanul britanic de marină Robert Falcon misticismul, şi anume credinţa că Polul
Erebus au fost gravate aceste cuvinte ale
lui Tennyson: „Să te străduieşti, să cauţi, să Scott şi exploratorul norvegian Roald trebuie cucerit prin efortul personal depus în
găseşti şi să nu renunţi" - un tribut adus
curajului celor care s-au implicat în cursa Amundsen. depăşirea tuturor piedicilor.
către Polul Sud, în vara antarctică din
1911-1912. Principalii competitori au fost Taberele de bază ale celor două echipe se Pe 19 octombrie, norvegienii au pornit la

ÎNVINGĂTORUL Roald aflau la 800 km drum cu patru sănii. 0
Amundsen, primul
care a ajuns la Polul Sud, distanţă una de alta - „DUMNEZEULE lună mai târziu au ajuns
pozează aici cu câinii cea a norvegienilor în MARE”, SCRIA la cea mai grea parte a
şi cu steagul norvegian în spate. Golful Balenelor, iar cea SCOTT ÎN JURNALUL
britanică pe Insula SĂU, „ESTE UN LOC traseului - ascensiunea
Ross. Amundsen a pe haosul de gheaţă de
preferat săniile trase de TERIBIL!" pe Axei Heiberg. Dincolo
câini, pe când Scott a de acesta se întindea
Platoul Antarctic. Apoi,

fost de părere că pe 14 decembrie, la ora

oamenii ce vor da ultimul asalt asupra Polului 15, conducătorii atelajului, care priveau cu

trebuiau să tragă ei înşişi săniile. Cauza nerăbdare contorul săniilor, au strigat

acestei decizii a fost lipsa de experienţă în simultan: „Stop!" Ajunseseră la Polul Sud.

lucrul cu câinii, dar un rol l-a avut şi Echipa de cinci oameni a lui Scott,

înhămaţi la sania lor, a ajuns la Pol pe 17

LOCUL AL DOILEA învinşi, cu o lună ianuarie 1912. în imensitatea albă, punctul

de zile avans, de către norvegieni, negru care era unul dintre corturile

norvegienilor, cu drapelul în vârf, le-a dovedit

că ajunseseră prea târziu. „Dumnezeule

m are”, scria Scott în jurnalul său, „este un

loc teribil!"

Şi au pornit înapoi spre casă. Deja

ofiţerul Evans şi căpitanul Oates

aveau degeraturi grave, iar pe 17

februarie Evans a murit. Ceilalţi

patru şi-au continuat drumul, dar

curând a izbucnit viscolul.

Conştient că îşi încetinea

camarazii, Oates a pornit singur în

pustietatea albă şi nimeni nu l-a

mai văzut vreodată. Blocaţi de

viscol spre sfârşitul lui martie,

ceilalţi trei au murit în cortul lor.

Când o echipă de căutare i-a

găsit, în noiembrie, păreau abia

adormiţi.



Forţele care modelează Pământul Păm ântul este unic printre
planetele sistemului solar prin
TREI TIPURI DE ENERGIE - CĂLDURA DIN INTERIORUL PLANETEI, faptul că la suprafaţa sa se
CĂLDURA DE LA SOARE $1 FORŢA GRAVITAŢIONALĂ - găseşte apă în stare lichidă, iar
CONFERĂ TERREI CARACTERISTICILE SALE FASCINANTE apa deţine un rol m ajor în
„sculptarea" Terrei. Căldura
iclul continuu şi c u tre m u re sau ridicând este de 5 000°C . în principal provenită de la Soare
al schim bării care m unţi, sunt alim entate de această căldură se datorează determ ină evaporarea apei
a creat faţa căldura din străfundurile descom punerii elem entelor din m ări şi lacuri. V aporii se
Păm ântului în planetei, unde tem peratura radioactive. ridică şi condensează form ând
în treaga şi nori, apoi cad iar pe sol, sub
fascinanta sa form ă de ploaie sau ninsoare.
varietate decurge de obicei A stfel este iniţiată forţa sa
prea le n t p e n tru a fi creatoare, ero d ân d rocile şi
rem arcat. U n eo ri însă, transportând resturile de
d ev in e rapid şi violent. m aterial sau cizelând peisajul
V ulcanii aruncă lavă topită, prin forţa gheţarilor. Căldura
cutrem urele despică solul, solară dă naştere totodată
alunecările de teren pot v ân tu rilo r şi valurilor care
distruge versanţi întregi. dăltuiesc pământul.
Astfel, om ul devine conştient
de forţele uriaşe care C ea de-a treia forţă,
m odelează planeta. gravitaţia, determ ină m areele
Aceste forţe sunt ce erodează încetul cu încetul
alimentate de trei puternice m arginile c o n tin e n te lo r şi
surse de energie —căldura alunecările de teren, care
din interiorul planetei, schim bă înfăţişarea m unţilor.
căldura de la Soare şi forţa Sub influenţa gravitaţiei,
gravitaţională. Fiecare form ă ploaia curge la vale sub form ă
de relief a T errei a fost creată de râuri, săpând terenul. In
de aceste trei surse de drum ul ei, transportă
energie. frag m en te de rocă şi nisip, pe
C ontinentele, ce lunecă care le depune pe fundul
lent pe suprafaţa globului, m ărilor. D upă m ii de ani,
declanşând erupţii vulcanice sedim entele se transform ă
iarăşi în rocă, iar aceasta este
CĂLDURĂ DE LA SOARE ridicată de mişcările scoarţei
A p a oceanelor se evaporă sub terestre şi form ează noi
căldura Soarelui. Vaporii m unţi.
form ează nori, care apoi
eliberează ploaia, formând NORI DE FURTUNA Deasupra
râuri —una dintre principalele munţilor din Arizona, ofurtună
forţe care modelează uscatul. ilustrează una dintreforţele care
Vântul este un alt rezultat modelează planeta: vremea,
al căldurii solare. determinată de Soare.

INTERIOR FIERBINTE GRAVITAŢIA
Interiorul planeteifu rn i­ în milioane de ani, cei
ze a ză o mare parte din mai înalţi munţi devin
căldura ce produce vulcanii dealuri. îngheţul şi apa
şi declanşează cutremurele. îi macină, iar râurile —
Această căldură este gene­
rată încă din „copilăria “ atrase la vale deforţa
Terrei, acum 4 5 0 0 de gravitaţională —
milioane de ani. transportăfragmentele
rezultate până în ocean.
Concomitent, alteforţe
idică noi munţi.

410

DEPLASAREA CONTINENTELOR

De ce se deplasează continentele PLĂCILE PRINCIPALE Lumea este împărţită
în şapte mari plăci, pe fiecare aflându-se
CEA MAI VIOLENTĂ FORŢĂ CARE MODELEAZĂ continente şi oceane. Unele limite sunt
SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI divergente (plăcile se depărtează), altele
ESTE IREZISTIBILA DEPLASARE A PRINCIPALELOR sunt convergente (plăcile se apropie), iar
PLĂCI ALE SCOARŢEI TERESTRE o a treia categorie sunt faliile transformante
(alunecă unele pe lângă altele).

u aceeaşi viteză cu scoarţă: cea continentală, pe T em p era tu ra şi m ai ridicată a Limită divergentă
care cresc care trăim no i, şi scoarţa nucleului în stare topită are
unghiile, dar cu o oceanică, m ai grea. Scoarţa acelaşi efect asupra m antalei Limită convergentă
forţă ce depăşeşte continentală este m ult m ai ca ochiul aprins al aragazului
imaginaţia umană, groasă, adesea m ăsurând peste sub o oală de m ăm ăligă; se Falie transformantă
toate continentele 40 km , cea oceanică depă­ formează curenţi de convec-
se deplasează contin u u pe şind rareori 8 km grosime. ţie care d eterm ină m antaua să Incertă
suprafaţa planetei. se ridice, să se extindă la
Cele şapte fragm ente CĂLDURA extremitatea superioară, unde creând lanţuri vulcanice
principale - num ite plăci - CE ACŢIONEAZĂ PLĂCILE pierde o p arte din căldură, şi subacvatice. U n e o ri, ea se
ale scoarţei terestre alunecă Sub ambele tipuri de scoarţă apoi să se scufunde d in nou. ridică suficient de m ult pen­
doar cu câţiva centim etri pe se află m antaua, u n strat gros Aceşti curenţi de convecţie tru a forma insule vulcanice,
an. D ar în decursul erelor de m aterial dens, care separă din m anta sunt cei care p re cu m Islanda sau vecina ei,
geologice, unele zone ale scoarţa Păm ântului de determ ină deplasarea conti­ Surtsey, apărută în 1963.
scoarţei s-au deplasat dintr-o nucleul metalic incandescent nentelor.
parte în alta a lum ii. Acest din centrul Păm ântului. Pe m ăsură ce se deplasează
fenom en, num it tectonica Ei iau naştere dedesubtul în e x te rio r p o rn in d de la
plăcilor, este cea mai M antaua este constituită oceanelor. Căldura provoacă lanţul vulcanic, curenţii din
im portantă forţă dintre cele din rocă, dar din cauza topirea rocilor de pe fundul m anta poartă cu ei plăcile
care ne modelează planeta. tem peraturii sale, este oceanului şi ridicarea lo r spre rigide ale scoarţei îm preună
Suprafaţa Păm ântului este semilichidă pe alocuri, fiind suprafaţă sub formă lichidă, c u stratul superficial al
form ată d in două tipuri de suficient de m oale pentru a ca lavă topită. R o ca topită mantalei. Vulcanii submarini
curge lent, ca o maioneză. curge lent prin solul marin, creează continuu scoarţă
nouă, pe măsură ce lava lor
se solidifică, înlocuind
scoarţa care se deplasează

411

F O R Ţ E L E C A R E M O D E L E A Z Ă P Ă IV! Â N T U L

spre exterior. Astfel, în vrem e num esc zone de subducţie şi HORNURI MINERALE Turnurifantas­
ce scoarţa oceanică este în sunt marcate de adânci fose tice se înalţă pe fu n d u l Atlanticului
continuă form are, plăcile oceanice. Cea mai adâncă (dreapta), pe măsură ce apa încăl­
oceanice cresc neîncetat. este Groapa M arianelor, din zită de-a lungul graniţei dintre plăci
M area Filipinelor, adâncă de îşi depune conţinutul de minerale.
Continentele ce mărginesc 11 033 m —o diferenţă de
O cea n u l A tlantic —A m ericile nivel cu 2 100 m mai mare RECOLTA BOGATA Creveţii se
decât cea a M untelui Everest. adună în jurul hornurilor minerale
ATLANTICUL pentru a se hrăni cu bacteriile ce
ERA MAI ÎNGUST N ici Atlanticul nu se va trăiesc în apropierea izvoarelor
extinde mereu; zone de sub­ fierbinţi.
CÂND ducţie v or apărea la marginile
L-A TRAVERSAT sale, iar A m erica de S ud şi se po triv eau form ele A fricii şi CREASTÂ OCEANICĂ
A frica se v o r apropia din n o u Americilor. Ca m eteorolog, Lava vulcanică iese pe fu n d u l o u .:i
COLUMB pentru a forma un singur W egener şi-a construit teoria de-a lungul liniei de demarcaţie im
c o n tin e n t uriaş, aşa cum era pe baza înregistrărilor două plăci. Lava form ează scoar.:
la vest, Africa şi E uropa la acum 150 de milioane de clim atice şi a fosilelor. nouă, care umple spaţiul rămas lihi
est —se depărtează cu circa ani. Asta nu e nim ic n ou în în urma distanţării plăcilor.
25 m m anual. C ând C olum b istoria planetei noastre, cu o Publicată în 1915, teoria
a traversat Atlanticul, în 1492, vârstă de 4 600 de m ilioane sa susţinea că, p e suprafaţa
acesta era cu aproxim ativ de ani. N enum ărate oceane planetei, în aparenţă solidă,
12 n i m ai îngust decât astăzi. s-au deschis p e n tru a se continentele se deplasează.
închide apoi, deplasând Deşi a adus dovezi conform
Dacă toate oceanele lumii contin en tele, şi v o r continua cărora continentele s-au
s-ar extinde, Păm ântul ar să facă acelaşi lucru atâta tim p segm entat şi s-au deplasat din
trebui să crească, ceea ce n u cât Păm ântul va exista. poziţiile lor iniţiale, W egener
se întâm plă. D e fapt, O ceanul nu a putut explica uriaşele
Pacific se m icşorează. La OMUL CARE forţe implicate. El credea cu
m arginile sale, fundul oceanic NU A FOST CREZUT tărie că „potrivirea" dintre
alunecă pe sub scoarţa A stro n o m u l şi m eteo ro lo g u l ţărm ul vestic al Africii şi
continentală a Asiei şi a german Alfred W egener a emis coasta estică a
Americilor, urm ând curenţii teoria derivei continentale, Americii de Sud
de convecţie din manta. Acest dar, în tim p u l vieţii sale, idei­ este mai m ult
proces a creat un „inel de le i-au fost luate în derâdere. decât o
foc“ form at din vulcani şi
cutrem ure în zona de pământ N ăscut la Berlin în 1880,
din jurul Pacificului. W egener a fost captivat
văzând hărţile publicate în
R egiunile în care plăcile Franţa, din care reieşea cum
oceanice alunecă în m anta se

MISTERUL COCHILIILOR Fosilele de scoici găsite în munţi
i-au nedumerit pe primii geologi. Tectonica plăcilor a reuşit să explice
modul în care s-a ridicatfundul mării.

ipmx

412

CRUSTA OCEANICĂ ZONĂ DE SUBDUCŢIE CRUSTA CONTINENTALĂ
Crusta care constituiefundul Urmând curenţii de convecţie, Zonele de crustă care
oceanuluiformează un strat subţire crusta oceanică alunecă pe sub un formează continentele plutesc
deasupra mantalei. Crusta oceanică continent. Apoi se topeşte, formând la suprafaţa mantalei.
este mai grea decât cea continentală. regiuni de vulcani şi cutremure. Adesea au o grosime
ce depăşeşte 40 km.

nucleul Pământului.

CURENJI DE CONVECŢIE
Datorită căldurii nucleului, în manta seformează
curenţi ascensionali; aceasta se extinde la suprafaţă
şi se scufundă din nou. Deplasându-se, curenţii
transportă cu ei crusta.

FORŢELE CARE M ODELEAZĂ PĂMÂNTUL

CELE IVIAI MARI
ADÂNCIMI
IN OCEAN

PACIFIC Groapa M arianelor
(Challenger DQep), 11033 m

ATLANTIC Fosa Puerto Rico,
9 200 m

INDIAN Fosa Java (Sunda),
8 047 in

ARCTIC Bazinul Angara,
5 440m

ANTARCTIC (de Sud)
Falia South Sandwich
(Groapa M eteor), 8 428 ni

Cel mai jos loc de pe Pământ

cunoscut nu a fost niciodată

călcat de piciorul omului. Este

CREASTĂ DE FOC Creasta atlantică se ridică la suprafaţa oceanului în Islanda, unde o serie de erupţii vorba de Challenger Deep,

spectaculoase s-au produs între 1975 şi 1981, când lava a izbucnit la suprafaţă. care face parte din Groapa

Marianelor din Pacificul

simplă coincidenţă. D e speciile evoluează în m od deplasarea u n o r secţiuni ale Occidental, la est de Filipine. A

asemenea, era convins că diferit. Astfel, diversificarea scoarţei terestre. fost descoperit în 1951 de nava

toate continentele au fost faţă de u n strămoş aparent In 1963 au apărut primele britanică Challenger, iar

odată unite într-un com un denotă că o formă d ovezi că fu n d u l oceanic se adâncimea de 11033 m a fost

supercontinent num it oarecare de separare fizică s-a extinde, îm pingând stabilită mai târziu de o navă

Pangaea (de la cuvântul grec produs cândva în trecut. Alţi continentele pe suprafaţa rusească prin tehnologia

care înseamnă „toate geologi au susţinut că între planetei. ecolocaţiei.

păm ânturile"), înconjurat de Africa şi A m erica de S ud a C ând se solidifică, roca în 1960, un batiscaf american

u n unic ocean vast. existat dem ult un „pod“ de topită urm ează liniile de a coborât la adâncim ea de

W egener a identificat roci uscat, iar când acesta s-a rupt, câm p m agnetic ale planetei. 10 915 m, ceea ce reprezintă

şi fosile în ru d ite pe animalele nu au m ai putut Câm pul m agnetic terestru aproape 2 10 0 m mai mult

continente despărţite în trece de pe un continent pe şi-a schim bat orientarea de decât înălţimea Muntelui

prezent de oceane. D e pildă, celălalt. m ulte ori în trecut. S-a Everest.

în B razilia şi în A frica de S ud W egener a susţinut de descoperit că m odificările

au fost descoperite ferigi asemenea că teoria coliziunii m agnetice de ambele părţi

fosilizate din specia continentelor explică ale crestelor

Glossopteris, sugerând faptul aglomerarea rocilor în lanţuri oceanice sunt

că acum 200 de m ilioane de m untoase. D ar geologii sim etrice şi că

ani A tlanticul nu separa cele vrem ii au preferat teoria vârsta rocilor

două mase de pământ. El a conform căreia Păm ântul s-a creşte odată cu

subliniat că depozitele de m icşorat şi m u n ţii s-au depărtarea de

cărb u n e d in Siberia treb u ie să form at p rin încreţire. creastă. în m od

se fi fo rm at u n d e v a la W egener a m urit în cursul evident, scoarţa

T ro p ic e şi a atras aten ţia că unei expediţii în G roenlanda, se form ează la

vechile depozite de gheaţă în 1930, la vârsta de 50 de nivelul

din Africa demonstrează ani, cu peste 20 de ani crestelor şi se

deplasarea c o n tin e n te lo r de la în ain te ca teo ria lu i să fie extinde în

o zonă clim atică la alta. acceptată. In anul 1931, lateral.

Dovezile aduse de A rthur Holm es, un geolog

W egener au fost britanic, a emis ideea CONFORT ARCTIC In cursul unei

copleşitoare, fiindcă Charles conform căreia curenţii de expediţii în Groenlanda, în 19'12-1913,

D arw in arătase deja că, convecţie din m antaua Alfred Wegener a luat cu el o colecţie de pipe pentru a-i ţine de urât

izolate unele de altele, semilichidă ar determ ina în iama arctică. Wegener a murit în Groenlanda, în 1930.

414

VULCANI ACTIVI

Tinereţea violentă, activă a vulcanilor p u n c tu lu i fierbinte, se află
V ulcanul Kilauea, a cărui
INDIFERENT CĂ SE AFLĂ ÎN MIJLOCUL OCEANULUI activitate sporeşte pe măsură
SAU LA MARGINEA CONTINENTELOR, VULCANII OFERĂ CELE ce diminuează cea a lui
MAI MĂREŢE SPECTACOLE DE PE PĂM ÂNT M auna Loa. Celelalte insule
din zonă s-au form at din
|IF ‘% a 20 februarie Fuji. Lava fluidă constă din m anta. Insulele H aw aii vulcani mai vechi, pe care
roci topite ale m antalei; cea constituie cel mai bun placa în derivă i-a dus
1943, un ferm ier vâscoasă este scoarţă topită. exem plu. Acest şir de uriaşi departe de punctul fierbinte.
In lum e există circa 1 300 de vulcani-scut s-a form at
8 r mexican a văzut vulcani activi, m ajoritatea atunci când placa pacifică s-a T o ţi vulcanii din Insulele
cum d intr-o fisură aflaţi de-a lungul m arginilor deplasat deasupra punctului Hawaii sunt constituiţi
plăcilor tectonice. fierbinte. d in tr-o rocă d u ră şi în tu n e ­
WF , 'Ş j j căscată p e og o ru l cată num ită bazalt, care s-a
PUNCTE FIERBINŢI C el m ai m are vulcan activ fo rm at d in m aterialul to p it al
M : său se ridică gaze V ulcanii se p o t form a şi în de pe Terra, M auna Loa din m antalei superioare, fiind cel
m ijlocul plăcilor, deasupra H aw aii, tocm ai se „m u tă“ de m ai frecvent întâlnit tip de
şi praf. î n tim p u l no p ţii, u n o r „ p u n c te fierb in ţi11 din pe punctul fierbinte. Spre lavă. C ea din H aw aii este de
sud-est, chiar deasupra tip fluid, iar vulcanii au luat
fisura a e ru p t şi, dim ineaţă, naştere dintr-o lungă
succesiune de erupţii. Lava
un con înalt de 9 m azvârlea bazaltică este atât de fluidă,
încât râurile sale fierbinţi —
în aer cenuşă şi pietre. D u p ă de culoare p o rto ca lie - se
deplasează uneori chiar cu
u n an, c o n u l se înălţase până 100 k m /h . U nele provin din
răsuflătoarele centrale de pe
la 300 m şi îngropase satul vârful vulcanului, dar
m ajoritatea se scurg din
învecin at, P aricu tin . Lava se fisurile lungi de pe versanţi.

scursese d in n o u l v ulcan şi Adesea, fluxul de lavă
dispare o vrem e în subteran,
înghiţise u n oraş aflat la 10 p rin tr-u n canal. Aceste
canale se form ează atunci
km distantă. când partea superioară a
râului de lavă se răceşte şi se
D upă nouă ani de solidifică, dar interiorul
răm âne încă fierbinte şi
distrugeri, vulcanul s-a stins co n tinuă să curgă. C ând
eru p ţia încetează, în u rm a sa
şi de a tu n c i n -a m ai dat nici răm âne u n tu b lu n g şi gol.
Fluxurile ulterioare de lavă
un sem n de activitate. p o t curge p rin acelaşi tub.

V ulcanul Paricutin a fost Lava din Hawaii formează
prin solidificare două tipuri
prim ul pe care specialiştii ’ ,";V de bazalt. Prim ul este
cunoscut sub num ele
l-au studiat aproape chiar din "• ' x : haw aiian pahoehoe, care se
referă la suprafaţa netedă ce
clipa form ării sale. C iclul său se form ează p rin răcirea u n u i
strat de lavă. Stratul
de viaţă extrem de scurt îi ‘ ‘ -«ţij;-' \ superficial se încreţeşte
uneori.
conferă un loc aparte printre
Celălalt tip de lavă, num it
vulcani, aceştia putând adesea- aa, are o crustă ceva m ai
groasă de lavă topită, care se
răm âne activi tim p de fisurează în urm a deplasării
lavei topite de dedesubt,
m ilioane de ani. Desigur, form ând la suprafaţă blocuri
de lavă fărâmiţată.
Paricutin - aflat în tr-o

regiune vulcanică activă —

poate reveni la viaţă în orice

m om ent. igpr. ;v'f

V ulcanii activi constituie

cea m ai spectaculoasă dintre

m inunile lumii. Ei apar

a tu n ci când rocile se topesc

la m are adâncim e în scoarţa

terestră —sau chiar în

m anta - , fiind apoi ridicate

şi azvârlite la suprafaţă.

Form a unui vulcan

depinde de lava pe care o

produce. Lava subţire, fluidă

se revarsă în strate şi se

acum ulează într-o „movilă“

largă, aplatizată, num ită

vulcan-scut. Lava groasă, FÂNTÂNĂ DE COŞMAR Lava erupe pe versantul vulcanului Kilauea din
Hawaii. Insula este cea mai tânără din arhipelag, form at atunci când
vâscoasă formează un con placa pacifică a înaintat spre nord-vest, deasupra unui punct fierbinte.

m ai înalt, aşa ca M u n tele

415

FORŢELE CARE M O D E L E A Z Ă P Ă M Â N T U L

VULCANI PE FUNDUL PEISAJ STRANIU Lava netedă sub cele continentale. Vulca­ Dacă u n vulcan a fost
OCEANULUI p a h o eh o e de pe Mauna Loa nii aruncă în aer cenuşă, lavă inactiv tim p de m ulţi ani, lava
C restele care se în tin d pe (stânga) contrastează cu lava aa şi gaze, produse prin topirea răcită din interior acţionează
fundul oceanelor, delimitând fărâmiţată de pe Kilauea (sus). scoarţei continentale ajunse ca u n dop, m enţinând în
plăcile tectonice, sunt în străfundurile fierbinţi ale in te rio r restul lavei şi gazele.
împânzite de vulcani. Tăcute „călători" până la m arginea p la n e te i. P resiunea creşte şi, p e m ăsură
şi n evăzute de ochii crestei; în cele din urm ă ce to t m ai m ultă lavă se acu­
oam enilor, ele eliberează lavă vulcanul se va stinge, iar M ajoritatea vulcanilor din mulează, versanţii vulcanului
continuu. Aceasta se răceşte valurile îl v o r eroda, aşa cum inelul de foc sunt m unţi se p o t dilata uşor. In cele din
rapid în apă şi capătă o crustă vulcanii din H aw aii v o r fi conici, clasici, cu u n canal urmă, vulcanul atinge punctul
la suprafaţă, form ând într-o zi măcinaţi de Oceanul central şi eventual câteva critic şi erupţia care urm ează
ghem otoace de dimensiunile Pacific. fisuri pe versanţi. Lava lor po ate fi atât de violentă, încât
u n e i m in g i de fotbal, care se este de obicei m ai groasă distruge o parte a muntelui.
sparg şi se aşază u nul INELUL DE FOC decât cea bazaltică a vulcanilor
deasupra altuia; această oceanici - deoarece conţine Pe 18 m ai 1980, vârful şi
structură le-a atras num ele de Regiunea din jurul Oceanului o m are cantitate de silice din unul dintre versanţii M untelui
„lavă-pernă". Pacific este num ită „inelul de scoarţa continentală topită. St. Helens, din statul W ashing­
foc“ , datorită vulcanilor de Lava fluidă din Hawaii, ton, SUA, au explodat,
U neori vulcanii din pe ţărm urile sale. Aceştia form ată din roci topite ale distrugând o suprafaţă vastă
adâncul oceanelor sunt sunt printre cei mai violenţi m antalei şi din scoarţă ocea­ în ju r. U n nor negru de
suficient de înalţi pentru a-şi din lume, formaţi deasupra nică, are un conţinut mai cenuşă, gaze şi a bur s-a
scoate „creştetul" din apă, zonelor de subducţie, unde m ic de silice. C om binaţia ridicat până la 25 km în aer.
constituind insule. Islanda plăcile oceanelor alunecă pe dintre lava groasă, masele de D ar aceasta a fost o erupţie
este o îngrăm ădire de astfel cenuşă şi alte resturi din m odestă în istoria vulcanilor.
de vulcani, apăruţi chiar pe explozii acum ulate în ju ra i
creasta din mijlocul răsuflătoarelor conferă C ând Tam bora, din
A tlan ticulu i. acestor vulcani ai inelului de Indonezia, a erupt în aprilie
foc form a lor conică. 1815, a aruncat în aer
In 1963, în largul Islandei 165 k m 3 de rocă şi lavă,
a apărut o nouă insulă, Cel mai înalt vulcan din form ând u n crater de 11 km
Surtsey. Născută pe fundalul lum e se află în inelul de foc. în diam etru. Peste 90 000 de
aburului, al gazelor şi al lavei, O jos del Salado se înalţă până oameni au murit.
Surtsey a fost o ilustrare a la 6 887 m în Anzi, la graniţa
uriaşului „m otor" term ic ce dintre A rgentina şi C hile. T am b o ra a fost însă şi el
acţionează scoarţa terestră. Pe un biet foc de artificii
măsură ce fundul oceanului Vulcanii din inelul de foc com parativ cu erupţiile care
se deplasează, Surtsey va sunt mai violenţi decât au lăsat în trecut num eroase
vulcanii oceanici, deoarece cicatrice pe faţa T errei,
aburul nu poate ieşi din lava precum caldera
groasă; „prins" în masa Yellowstone din
acesteia ca bulele de aer în W yom ing, care
şampanie, poate exploda acoperă
dând naştere unei lave 2 500 k in 2.
poroase, num ită piatră ponce.

OASPETE-SURPRIZĂ Vulcanul Paricutin a apărut într-un lan de porumb
din M exic în 1943. într-un an, conul său a ajuns la 3 0 0 m înălţime.

416

SOC VU LCA N IC în 1980, un PUNCT FIERBINTE
cutremur a provocat o alunecare de Roca topită se ridică
teren pe versantul nordic al M untelui dintr-un „punct
St. Helens. Explozia care a urmat fierbinte “ din manta,
a devastat pădurile de pini până la . formând un vulcan pe
o distanţă de 2 0 km. fu n d u l oceanului.
Acesta se poate înălţa
CREASTA OCEANICĂ până deasupra
De-a lungul liniei de demarcaţie dintre nivelului mării,
două plăci care se depărtează una formând insule precum
de alta, lava umple locul rămas liber, Hawaii. Când lava
formând uneori insule vulcanice. estefo a rte f lu i d ă ,
vulcanii cresc largi la
SUBACVATIC bază şi plaţi, fiind
Pe măsură ce plăcile se deplasează, — numiţi „vulcani-scut".
vulcanul se depărtează de creastă
şi devine stins, iar valurile
îl erodează.

VULCAN STINS CELE MAI
Punctul fierbinte rămâne pe loc, în vreme GRAVE ERUPŢII
ce plăcile se deplasează. Pe măsură ce
se depărtează de punctulfierbinte, DIN LUME
vulcanul devine inactiv, dar continuă
să existe sub forma unei insule, poate TAMBORA,
una dintr-un lanţ întreg. IN DO NEZIA, 1815
DEPLASAREA
PLĂCII Morţi: 92 000

ZONĂ DE KRAKATOA,
SUBDUCŢIE INDONEZIA, 1883

Morţi: 36 000

M T. PELE,
M ARTINICA, 1902

Morţi: 30 000

VULCANII „INELULUI DE FOC" NEVAD0 DEL RUIZ,
Vulcanii de formă conică s-au COLUMBIA, 1985
format din lava groasă de
deasupra zonelor de subducţie, Morţi: 22 000
unde plăcile oceanice alunecă pe
sub cele continentale. Din ETNA, SICILIA, 1669
cauza vâscozităţii lavei şi a Morţi: 20 000
conţinutului său de gaze,
potenţialul de erupţie violentă VEZUVIU,
estefoarte mare. ITA LIA , 79 d.Hr.

Morţi: 16000

ETNA, SICILIA, 1169
M orţi: 15 0 00

SPECTACOL EXPLOZIV UNZEN-DAKE, JAPO N IA, 1792
Perdelele de rocă lichidă ţâşnind Morţi: 10 400
din fisurile în sol sunt tipice
pentru erupţiile din Hawaii. LAICI, ISLA N D A, 1783
Gazele din lavă se dilată Morţi: 10 000
exploziv şi produc acest spectacol.
KELUT, INDONEZIA, 1919
Morţi: 5 000

Vulcanii la bătrâneţe

CÂND ÎŞI PIERD „PATIMA" TINEREASCĂ, VULCANII
POT LĂSA ÎN URMĂ IZVOARE FIERBINŢI, NOROI CLOCOTITOR
ŞI RESTURI ALE ACTIVITĂTII LOR INTERNE

ele m ai dramatice centru a m untelui s-a prăbuşit form ează astăzi Santorini

form e de relief în camera magmatică. Acolo m odern este de fapt buza

create de vulcani unde înainte se înălţa un calderei răm ase după erupţie; C A L D E R Ă Vulcanul Faial,

sunt uriaşele m unte semeţ, cu vârful printre în laguna din centru a apărut din Insulele A zore din Atlantic,

caldere —cicatrice nori, se află acu m u n lac un nou vulcan. s-a prăbuşit, formând o calderă.

_________ circulare m ari, întins, m ărginit de faleze joase, Intrând în faza de latenţă, F undul acesteia se află la 3 0 0 m
adesea de m ulţi kilom etri în care marchează marginea vulcanii p o t lăsa în urm ă u n adâncimefa ţă de margine.

diam etru, rămase de pe urm a imensei caldere prăbuşite. tărâm cu izvoare fierbinţi,

exploziilor vulcanice In jurul anului 1645 î.H r., răsuflătoare active şi m ulte suficient, ajunge la fierbere şi
puternice din trecut. partea centrală a insulei elene bălţi de năm ol, adesea în aburul o va îm pinge spre

Lacul Taupo din N oua Santorini a dispărut în tim pul interiorul calderei. suprafaţă cu forţă, form ând

Zeelandă este o calderă tipică. unei erupţii uriaşe, care a Izvoarele fierbinţi se for­ un gheizer. O ld Paithful din

C u două m ii de ani în urmă, distrus cetatea antică Akrotiri. m ează atunci când apa din sol Parcul Y ellow stone ţâşneşte
sub un vulcan masiv, liniştit, Santorini poate fi Insula se infiltrează p rin tr-u n strat cu regularitate la fiecare 75 de

lava se acum ula treptat. A poi, Atlantis descrisă de Platon, de rocă topită, num it magmă, m in u te - tim p u l necesar ca
în 186 d.H r., a erupt atât de cea care a fost înghiţită de care apoi se încălzeşte şi se aburul să se acum uleze în

violent, încât toată partea din valuri. C ercul de insule ce ridică din n o u la suprafaţă. „rezervorul" subteran.

D acă apa se înfierbântă R ăcirea şi solidificarea
rocilor topite din adâncurile
BAZALT CALDERĂ LACOLIT unui vulcan pot dura
Lava se revarsă din fisurile Resturile unui vulcan
Când roca topită din RĂSUFLĂTOARE

în sol şi se acumulează strat care s-a prăbuşit camera magmatică ŞI NĂMOL m ilioane de ani, fiindcă rocile

după strat. în camera magmatică. împinge spre suprafaţă G aze sulfuroase emană de deasupra acţionează ca un

rocile mai vechi, din sol, acoperind rocile izolator. U n vulcan latent va

se răceşte sub forma cu depuneri galbene.

ciuperci. A p a fierbinte se ridică N ECK STÂLP

şi, amestecându-se cu Lava care se scurge V U LC A N IC

fragmentele de rocă, într-ofisură verticală Roca topită

form ează nămol. din sol se răceşte, se solidifică la

formând neck-uri baza unui

de piatră pe care canal de

apoi eroziunea vulcan, fiin d

expusă mai

târziu prin

IZVOARE FIERBINŢI CUPOLĂ
ŞI GHEIZERE O prelungire a camerei1
A pa de ploaie se scurge magmatice, ca o cupolă,
prin rocafierbinte, este poatef i expusă în cele din
încălzită şi se ridică din urmă, după ce rocafriabilă
nou ca un izvor de deasupra afost erodată.
fierbinte. Dacă ajunge
lafierbere, aburul o va
azvârli la suprafaţă sub
forma unui gheizer.

418

deveni în cele din urmă STÂLP VULCANIC Lava întărită în canalul de alimentare al unui ZID EXPUS Roca topită s-a scurs
inactiv, deşi nici un vulcan vulcan afo st expusă prin eroziune în Camerun, vestul Africii. într-o fisură şi s-a solidificat
aflat p e m arginea unei plăci în subteran, formând acest zid
tecto n ice active n u poate fi u n e i orgi, se înalţă p e rp en d i­ deasupra a fost erodată. Pragul în Insulele Aleutine, în nordul
considerat pe deplin stins. cular pe fluxul de lavă. a fost folosit de rom ani ca o Pacificului.
V â n tu l şi apa erodează apoi Adesea lava de acest tip a barieră în tre Scoţia şi Anglia,
cenuşa şi rocile mai puţin erupt p rin tr-o fisură în sol, construind pe el o parte a profunzim e, precum granitul.
dure prin care s-a produs nu printr-un vulcan, Zidului lui Hadrian. M ai târziu, mişcările
erupţia, dând la iveală răspândindu-se apoi pe sol. geologice şi eroziunea p o t
canalele interne, blocate de R o ca topită infiltrată în duce la distrugerea stratului
m agm ă veche, solidificată. CULMI SI CANALE stratele de rocă sedim entară o de rocă ce acoperă aceşti
D eoarece rocile form ate din RĂMÂN CA NIŞTE p o t îm p in g e în sus, dând batoliţi, expunând granitul
m agmă răcită sunt de obicei PROTUBERANTE naştere unor form aţiuni ca o de dedesubt. In Cornwall,
foarte dure, canalele vechilor ciupercă, num ite lacolit. nişe circulare ale cam erei
vulcani rezistă la eroziune. PE SOL U n eo ri lacoliţii se suprapun m agm atice răzbat la
unii peste alţii, când lava suprafaţă, form ând smârcuri
Devils T ow er din W yo- Aceste scurgeri de lavă pot ţâşneşte în straturi succesive, granitice, precum B odm in
m ing, SUA, devenit celebru forma platouri înalte, consti­ form ând un lacolit „brad de M oor. Sierra N evada din
datorită film ului întâlnire de tuite din straturi succesive de Crăciun". M unţii Judith din California are în com ponenţă
gradul trei, este u n asem enea lavă. Podişul D eccan, care statul M ontana, SU A , îşi un batolit uriaş care, prin
turn vulcanic. Form a iniţială acoperă o cincime din datorează forma lacoliţilor. expunere, a dus la form area
a vulcanului a fost erodată, teritoriul Indiei, a „găzduit" lanţului muntos. Zidurile
lăsând intactă lava solidificată una dintre cele m ai m ari Sub fiecare vulcan există — de granit din Valea Yosem ite
din canal. Astfel a devenit revărsări de lavă din istoria sau a existat - o cameră au fost tăiate în tr-u n mic
vizibilă structura internă, for­ T errei. magmatică. Adesea segm ent al acestuia.
mată din coloane hexagonale se întâm plă ca m agm a să
de bazalt apărute când lava Fiind împinsă spre supra­ form eze roci cristaline de COLOANE
s-a contractat, răcindu-se. faţă, lava profită de orice DE BAZALT
fisură sau pu n ct slab din rocă; Cheile Râului
C oloanele de bazalt sunt adesea nu ajunge la suprafaţă, Alcantara din
mai frecvent întâlnite în solidificându-se în subteran. Sicilia au fost
scurgerile de lavă, c u m ar fi In fisurile verticale, lava săpate în coloane
la D igul U riaşului din nordul topită se răceşte, form ând de bazalt de o
Irlandei. Şiruri de coloane ziduri lungi şi drepte, rezis­ uimitoare
alăturate, precum tuburile tente la eroziune. U n astfel regularitate.
de zid, de 15 k m lungim e, Coloanele
SILL porneşte de la Ship R o ck , în hexagonale aufost
Roca topită care pătrunde între deşertul din N ew M exico. formate de lava
strate orizontale de rocă sedi­ care s-a contractat
mentară se solidifică, formând Dacă roca topită şerpuieşte şi s-a crăpat,
o pătură plată numită „sili “. p rin tre fisuri orizontale, se răcindu-se lent.
întăreşte form ând un prag.
W h in Sili, în n o rd u l A ngliei,
a rămas ca u n povârniş lung
după ce roca moale de

FORŢELE CARE M ODELEAZĂ PĂM ÂNTUL

Locurile în care cutrem ur, la nord, peste
pământul se despică restul continentului nord-
a m erican .
SUPRAFAŢA TERREI ALUNECĂ
DE-A LUNGUL UNOR LINII NUMITE FALII Segm ente ale scoarţei
terestre se deplasează de-a
ntreaga suprafaţă altele catastrofale (vezi mai lungul faliilor transform ante PLACA PACIFICĂ
a păm ântului este departe). Cea m ai celebră de 3 sau 4 m iliarde de ani, Extremitatea vestică
străbătută de o cicatrice de pe faţa astfel că peisajele de o p arte şi a Californiei este prinsă
reţea deasă de P ăm ân tu lu i —şi cea m ai de cealaltă a faliei p o t diferi de placa pacifică, ce se
crăpături, acolo riscant d e activă —este falia considerabil. Acest lucru este deplasează cu circa 5 0 mm
unde rocile San Andreas din California, evident în Scoţia, unde o pe anfa ţă de restul
sfărâmicioase s-au rupt, ca care trece chiar prin oraşul falie transform antă num ită Americii de Nord.
urm are a uriaşelor forţe San Francisco. Great Glen formează o
exercitate de plăcile tectonice crevasă care include un şir de încă în mişcare, indicând
in mişcare. U nele dintre CÂND PLĂCILE ALUNECĂ lacuri, p rin tre care şi L och faptul că M area E gee se
aceste fisuri sunt vizibile, UNA PESTE ALTA Ness. M unţii Grampian, lărgeşte lent, provocând
altele nu. U nele sunt aflaţi la sud de falie, sunt m ai cutrem ure în estul
suficient de m ici p e n tru a fi C ele m ai active şi m ai rapide tin e ri şi m ai ro tu n jiţi, având M editeranei.
zărite pe u n bolovan, altele falii sunt determ inate de o înălţim e m edie de 850 m.
străbat un continent întreg. alunecarea unor segm ente de Podişul nord-vestic este m ai C ea m ai celebră pereche
Dacă rocile de ambele scoarţă terestră unele peste vech i şi m ai frăm ântat, dar de falii norm ale trece prin
părţi ale crăpăturii se altele. Aceste falii apar uneori are o altitudine m ai mică, de Israel, de am bele părţi ale văn
deplasează ori s-au deplasat de-a lungul lim itelor dintre circa 650 m. M ării M oarte, continuând
în trecut, fisura poartă plăci şi su n t de o bicei foarte apoi spre sud prin M area
n um ele de falie. U nele falii adânci, de la suprafaţă până CÂND CONTINENTELE Roşie, prin estul Africii, până
su n t încă active. E le se la fundul scoarţei terestre. SE ÎNTIND ŞI SE RUP în M ozam bic. Fiecare falie
deplasează din când în când — Ele sunt num ite falii trans- este im aginea în oglindă a
u n eo ri la câţiva ani sau la formante. C â n d d o u ă plăci se celeilalte, iar uscatul dintre
câteva decenii —cu o bruscă distanţează, continentul riscă ele s-a scufundat, dând
frecare a rocilor, care Falia San Andreas este să se întindă. Sub această naştere M arelui R ift, lat de
eliberează cantităţi mari de linia în lungul căreia placa tensiune enorm ă, scoarţa circa 50 km . Faliile sunt
energie. U ndele de şoc pacifică alunecă spre placa terestră se sfâşie, form ându-se m arcate de şiruri de culmi,
z guduie p ăm ân tu l şi nord-am ericană. falii. R o c ile de o parte având pe alocuri creste
provoacă cutrem ure, de la Extrem itatea vestică a a faliei se p o t scufunda sub ascuţite înalte de 3 000 m.
unele abia observabile până la Californiei este prinsă de nivelul celor de pe cealaltă P e fu n d u l văii se înşiră o
placa pacifică şi se deplasează parte.
lent, cutrem ur după
Aceste falii „norm ale"
apar rareori singure;
m ănunchiuri de falii aproape
paralele pot fi zărite în
insulele G reciei. Ele sunt

RÂU CE SE LĂŢEŞTE R io Crande din N ew Mexico, S U A , curge de-a ŢINUT SFÂŞIAT Islanda este ruptă în două cu 2 5 mm anual,
lungul uneifalii care se lărgeşte, pe măsură ce două plăci se distanţează. pe măsură ce două plăci se distanţează de-a lungul crestei din Atlantic.

F A L I E T R A N S F O R M A N T Ă De-a lungul
faliei San Andreas, plăcile pacifică
şi nord-americană alunecă una peste alta
(jos). Falia trece prin San Francisco

şi este vizibilă din aer (dreapta).

Deşertul Mojave p'aca nord-americană
Falia Sau A n dit’,!:

Los Angeles

serie de m ări şi lacuri: M area de p e o latură a faliei se FALIE INVERSĂ
Moartă, M area Roşie, Lacul ridică peste scoarţa de pe Când două plăci
M alaw i, L acul T anganika şi cealaltă latură şi diferitele continentale se ciocnesc
Lacurile de sodă est-africane. strate de rocă se po t (dreapta), una poate
Se poate ca partea sudică a suprapune în cele din urmă. aluneca peste cealaltă,
M arelui R ift să fi fost aşa cum se întâmplă
leagănul om enirii, locul în Aceasta s-a întâm plat în la Vârful Culan
care au apărut primele fiinţe trecutul îndepărtat în M unţii din A lpii elveţieni.
umane. Appalaşi din estul S U A şi în
regiunea Bretagne din
CÂND CONTINENTELE Franţa. în trecutul geologic
SE CIOCNESC re ce n t —acu m 25—30 de
Dacă două mase mari de m ilioane de ani —fenom enul
uscat se ciocnesc în tre ele, s-a repetat în Alpii europeni.
vastele forţe ale coliziunii Şi încă se m ai întâm plă în
creează falii inverse. Scoarţa Himalaya, India înaintând
spre centrul Asiei.

F A L I E N O R M A L Ă Când două plăci
continentale se distanţează, în
scoarţa terestră apare ofalie. O vale
cu pereţi abrupţi se poateforma între
două falii, când terenul de sub ele se
prăbuşeşte. De-a lungul Marelui
R ift din Africa de Est, uscatul s-a
scufundat între douăfalii paralele,
în Tanzania (dreapta), pereţii
care marchează linia
faliilor se ridică până
la 4 6 0 m deasupra .
fundului văii.

FORŢELE CARE MODELEAZĂ PĂMÂNTUL

Roci mobile ce pot aduce riscuri. Mişcările constante
distrugeri teribile ale scoarţei determ ină
acumularea tensiunilor în
CUTREMURELE SE PRODUC DE OBICEI DE-A LUNGUL LINIILOR rocile din ju ru l v e ch ilo r falii,
DE DEMARCAŢIE DINTRE PLĂCI, DAR NICI O ZONĂ tensiuni care în cele din
DE PE PĂM ÂNT NU ESTE LA ADĂPOST DE EFECTELE LOR urm ă izbucnesc.

ele mai distrugă­ In cutrem urul care a lovit doar după tipul cutrem urelor în 1884, oraşul N ew
toare c u tre m u re se San Francisco în octom brie şi vulcanilor cărora le-au dat Y ork, aflat departe de orice
produc la graniţa 1989, cu m agnitudinea 7 pe naştere. Transpuse pe hartă, graniţă între plăci, a fost afectat
dintre două plăci scara R ichter, au m urit 70 de s-a constatat că un mare de un seism cu m agnitudinea
tectonice. Pe persoane, dar u n alt cutrem ur n u m ă r de vulcani şi 7 pe scara R ichter, dar nim eni
■ t.T ~ sum m ăsură ce acestea cu aceeaşi m agnitudine pe­ cutrem ure form ează un „inel n u a m urit. In acelaşi an, un
se deplasează şi se freacă una trecut în A rm enia în decem ­ de foc“ în jurul Oceanului cutrem ur s-a sim ţit pe
de alta cu viteză nu m ai m are brie 1988 a ucis 25 000 Pacific. jum ătate din teritoriul Marii
decât aceea cu care creşte o de oameni. Seismul din Britanii, de asemenea departe
u n g h ie, tensiuni e n o rm e se A rm enia s-a produs la num ai U nul dintre cele mai de orice graniţă între plăci. In
acumulează încet, tim p de 5 km adâncim e, faţă de devastatoare cutrem ure a fost oraşul C olchester din Essex,
secole sau decenii, până când 16 km în cazul cutrem urului provocat de subducţia plăcii 400 de clădiri au fost afectate,
—adesea fară nici u n avertis­ din San Francisco. pacifice sub Alaska, în 1964. fără victim e um ane însă.
m e n t şi u n e o ri cu o violenţă M işcarea a fost atât de
teribilă - rocile se zguduie Distrugerile provocate de violentă, în cât solul şi lu tu l Seisme mai mici, adesea
de-a lungul limitei dintre plăci. cutrem urul care a lovit în de la suprafaţă s-au com portat im perceptibile, se p ro d u c to t
In cutrem urul devastator 1985 M e x ico C ity şi a ucis ca nişte lichide, pierzându-şi tim pul pretutindeni în lume,
care a distrus în 1906 o mare 2 000 de persoane au fost soliditatea şi „ în g h iţin d 1” fiecare având rolul său
parte din oraşul San explicate prm stratul m oale clădirile. H ăuri m ari s-au în „rcaranjarea" scoarţei
Francisco, o porţiune a faliei de sedim ente p ro v en in d de la deschis şi au în c e p u t terestre.
San Andreas s-a deplasat cu 6 un vechi lac, pe care a fost alunecările de pământ. U n
m în 48 de secunde. construit oraşul. D in cauza val uriaş a m ăturat uscatul, INUNDAŢIE
fundaţiilor slabe, num eroase în ecân d vasele şi to t ce Dacă un seism se petrece
UNDELE DE ŞOC clădiri s-au prăbuşit. i-a ieşit în cale. lângă un ţărm, terenurile
C â n d rocile se m işcă, undele joase potf i inundate
de şoc se pro p ag ă şi zgâlţâie Falia San Andreas este NICĂIERI NU E SIGUR de valuri rapide
uscatul la suprafaţă. U n eo ri vizibilă clar pe suprafaţa E ste lin iştito r să crezi că, dacă („tsunami
acest fenom en provoacă doar solului, spre deosebire de locuieşti departe de m arginile
un m ic trem ur ce zornăie m ajoritatea liniilor de plăcilor tectonice, eşti ferit
oalele din bucătărie, dar dem arcaţie dintre plăci. de cutrem ure. D ar nici o
alteori distruge oraşe întregi Z onele de subducţie în care zonă nu e lipsită de
şi ucid e m ii de oam eni. scoarţa oceanică se scufundă
în m anta au fost descoperite
Intensitatea cutrem urului
depinde de trei elem ente: NEALINIERE Cutremurele
cantitatea de energie eliberată din California au provocat
(măsurată pe scara Rdchter), meandre în albiile a două râuri,
adâncim ea la care s-a produs acolo unde acestea traversau
m işcarea şi tipul suprafeţei. ofalie, şi au mutat o livadă
de portocali.

R E L IC V E T R A G IC E Linii de caleferată contorsionate
(stânga) la Lazero Cardenas, pe ţărmul mexican
al Pacificului, amintesc şi azi de cutremurul
din 1985, care a secerat 9 0 0 0 de vieţi.

ALUNECĂRI DE TEREN
Un cutremur major poate
provoca alunecări de teren
masive în zonele muntoase,
îndeosebi dacă solul e umed.

CUTREMUR CELE MAI GRAVE
PE FALIE 10 CUTREMURE
TRANSFORMANTĂ DIN jJLTIM A
Tensiunile se SUTA DE ANI
acumulează între
două segmente TANGSHAN, CHINA, 1976
de scoarţă care Magnitudine: 8
se deplasează Morţi: 655 000
în direcţii opuse
de-a lungulfaliei. NAN-SHAN, CHINA, 1927
Magnitudine: 8,3
EPICENTRU FOCAR PUŢIN ADÂNC Morţi: 200 000
Cel mai puternic Dacăfocarul este aproape
tremur se simte la de suprafaţă, cutremurul KANSU, CHINA, 1920
suprafaţă imediat va f i probabil violent. Magnitudine: 8,6
deasupra focarului. Morţi: 180 000

UNDE DE ŞOC MESSINA, ITALIA, 1908
Vibraţiile variază de la unele Magnitudine: 7,5
insignifiante până la altele Morţi: 160 000
distrugătoare, care modifică
aspectul scoarţei. T0KY0/Y0K0HAMA,
JAPONIA, 1923
CUTREM UR DE ZONĂ FOCAR ADÂNC Magnitudine: 8,3
DE SUBDUCŢIE Undele de şoc radiază de la Morţi: 99 000
Când o placă oceanică se punctul central, numitfocar.
scufundă sub una continentală, U n focar la adâncime provoacă QUETTA,
deplasarea poate provoca seisme mai puţin violente decât BALUCHISTAN.1935
seisme violente. unul apropiat de suprafaţă.
Magnitudine: 7,5
Morţi: 60 000

PERU, NORD, 1970
Magnitudine: 7,7

Morţi: 50 000

BAM, IRAN, 2003
Magnitudine: 6,6

Morţi: 40 000

ERZINCAN, TURCIA, 1939
Magnitudine: 7,9
Morţi: 40 000

ARMENIA, 1988
Magnitudine: 6,9

Morţi: 25 000

423

FORŢELE CARE M O DELEAZĂ PĂM ÂN TUL

Naşterea violentă a munţilor antrenând în acest fenom en o
p a rte a se d im e n telo r şi a
ÎN CONTINUA LOR DEPLASARE ÎN JURUL LUMII, rocilor din placa
PLĂCILE TECTONICE FORMEAZĂ continentală.
LANŢURI MUNTOASE ATUNCI CÂND SE CIOCNESC
CU O FORŢĂ DEVASTATOARE Fiind mai uşoare decât
cele solide, ro c ile lich id e se
u vă lăsaţi înşelaţi ce întregul proces se reia, în preluate de pe continentele ridică prin scoarţa terestră,
de aparenta decursul a m ilioane de ani. m ărginaşe, la care se adaugă form ând u n şir de vulcani
p erm an en ţă şi Form area m unţilor este un scheletele m ilioanelor de de-a lungul liniei de ţărm a
senectute a ciclu fară sfârşit, m asive aflate creaturi m inuscule care continentului. Vulcanii
m unţilor. In în diverse stadii ale acestui trăiesc şi m o r în apele m ării. născuţi astfel se constituie în
istoria Terrei, ciclu p u tând fi întâlnite In m od ciudat, aceste lanţuri m untoase tinere,
m u n ţii s-au fo rm a t şi au pretutindeni în lume. sedim ente v o r face la un precum Anzii pe ţărm ul
dispărut continuu, înălţându-se m om ent dat parte din m unţii vestic al A m e ric ii de S ud şi
sem eţi doar p e n tru a fi apoi UN INEL DE FOC viitorului. M unţii C ascadelor pe coasta
ero d aţi şi transform aţi în vestică a A m ericii de N ord.
banale deluşoare. C ei m ai In v re m e ce plăcile se In cele din urm ă,
înalţi sunt cei m ai tineri. deplasează, acţionate de m arginile plăcii oceanice sunt Vulcanii tineri erup
M u n te le E verest a în c e p u t să curenţii de convecţie din îm pinse pe sub cele care frec v e n t şi, în ciuda
prindă co n tu r abia cu circa m an ta, p e fu n d u l m ă rilo r şi al poartă continentele. „ tin e re ţii11, p o t atinge
15 m ilioane de ani în u rm ă, o ceanelor se acum ulează T em peraturile sunt atât de înălţim i im presionante.
în epoca m aim uţelor sedim ente. Acestea constau m ari la aceste adâncim i, încât M untele Aconcagua din
antropoide din care a evoluat în fragm ente de roci vechi, placa oceanică se topeşte, A nzi este cel m ai înalt punct
apoi omenirea. din cele două Americi:
In deplasarea lor continuă „ CEL M AI PLACĂ TOPITĂ Când o placă 6 960 m.
pe faţa P ăm ântului, plăcile „ÎNALT" VARF alunecă pe sub alta, scoarţa
co n tin e n ta le şi cele o ceanice topită se ridică, form ând m unţi Sub presiunea enormă, în
se lovesc u n e le de altele, Punctul aflat la cea mai mare vulcanici, aşa cum sunt A n z ii scoarţa continentală p ot
uneori înregistrându-se distantă de centrul Pământului sau vulcaniiJaponiei. apărea falii: b lo cu ri m ari de
coliziuni frontale: aceste este vârful unui vulcan stins din
ciocniri su n t cele care duc la Ecuador: Chimborazo. Deoarece MUNŢI VULCANICI
form area m arilor lanţuri Terra este „umflată" la Ecuator, Rocile din ambele plăci se topesc
m untoase. Chimborazo este cu 2150 m când ating temperaturi ridicate,
C ând o placă oceanică mai „înalt" - măsurând din cen­ la adâncimi mari. O parte
alunecă sub una continentală, trul planetei - decât Vârful Eve­ a rocilor lichefiate ajunge
rocile sale sunt îm pinse în rest. M ăsurat însă de la nivelul la suprafaţă.
adâncurile fierbinţi ale T errei mării, Chim borazo are o înălţi­
şi se topesc; o p a rte a acestor me de doar 6 267 m, faţă de cei
roci topite form ează un şir de 8 848 m ai Muntelui Everest.
vulcani la suprafaţă. C o n ­
com itent, placa continentală CHIMBORAZO Văţfiil său
se în cre ţe şte d e -a lu n g u l (jos) se află mai departe
liniei frontale, născând alţi de centrul Terrei comparativ
m unţi. cu Everestul.
C ând două plăci
continentale se ciocnesc
direct, un volum uriaş din
scoarţa terestră este împins
în sus, aşa c u m se întâm plă la
ciocnirea a două trenuri,
văzută cu încetinitorul.
O dată m u n ţii form aţi însă,
asupra lor se abat alte forţe
ale naturii, erodându-i până

424

FORMAREA MUNŢILOR

scoarţă sunt împinse unele PISC VULCANIC VârfulJeJferson din M unţii Cascadelorface parte CEI MAI
peste altele, separate de linii dintr-un şir de creste ce dezvăluie originea vulcanică a întregului masiv. INALTI MUNŢI
de demarcaţie uriaşe, aproape
orizontale. In Himalaya, Aceleaşi presiuni provoacă încreţirii scade odată cu DIN LUME
Vârful A nn ap u rn a —al încreţirea dramatică a rocilor, depărtarea de zona de
optulea din lum e ca toate marile lanţuri muntoase coliziune, creând m unţi de EVEREST, NEPAL/CHINA
altitudine —este form at dm ale lum ii fiind form ate încreţire marginali, precum
calcar vechi, împins peste din ro ci cutate şi faliate la m asivele exterioare ale 8 848 m
rocile mai tinere. scară m are. Intensitatea Appalaşilor din estul SUA.
K2(CHOGORISAU
INSULE MUNŢI CUTAŢI GODWIN AUSTEN),
Şirurile de insule seformează Rocile sedimentare prezintă PAKISTAN/CHINA
în mare parte din vulcani
născuţi prin topirea plăcii care cute mai line la marginile 8 611m
s-a scufundai. principalei zone de compresie.
KANCHENJUNGA,
-■§1 ROCI SEDIMENTARE NEPAL/INDIA
Particulele de roci vechi aduse
de râuri şiflu vii se depun pe fu n d u l 8 585 m
oceanului, alături de resturile
animalelor marine, şi se transformă LHOTSE 1, N EPAL/CHINA
în strate de rocă tânără.
8 501m

MAKALU, NEPAL/CHINA

8 481 ni

ZONA DE Crusta continentală
SUBDUCŢIE
Scoarţa oceanică HORSTURI
alunecă pe sub cea M unţii joşi numiţi horstur
continentală, aşa cum sunt ceea ce a rămas
se întâmplă pe ţărmul vestic din mişcările geologice mai
al Americii de Sud. vechi. La întinderea
unei plăci au apărutfalii,
generând văi de rift,
cu horsturi între ele.

Rocă lichidă

FORŢELE CARE M ODELEAZĂ PĂM ÂN TUL

P E IS A J ALPIN A lp ii sunt încă împinşi în sus într-un amestec complex un o r noi lanţuri muntoase, com presie se form ează cute
de roci cutate, rezultat din ciocnirea plăcii africane cu cea europeană. cele deja existente sunt roase m ai line, vizibile în structura
de forţa gravitaţiei şi de reliefului. M unţii Jura din
eroziune. In circa 40 de E uropa îşi dezvăluie cutele
m ilioane de ani, râurile şi clar, spre deosebire de
gheţarii vor reduce semeţele deformările complexe din
vârfuri din H im alaya până la inim a Alpilor.
dimensiunile M unţilor
Stâncoşi din America. Iar IM PACTU L PLĂCILOR La ciocnirea
peste 400 de m ilioane de ani, a două continente ia naştere o
ele nu v o r m ai depăşi „îngrămădire “ uriaşă de roci cutate şi
înălţim ea podişului scoţian. fisurate, precum M unţii Himalaya.
D ar continua deplasare a
plăcilor tectonice va form a în SUPRAPUNERE CONTINENTALA
cele din urm ă u n alt lanţ Sub o presiune intensă,
m u n to s care să ia locul un continent poate pătrunde
M unţilor Himalaya. Aşa pe sub un altul, aşa cum
decu rg form area şi declinul se întâmplă acum în masivul
m arilor lanţuri muntoase. Himalaya, unde India
alunecă ne sub restul A vei
DE CE SE ÎNCREŢESC
Acestea s-au form at când Africa urm ă, dar eroziunea i-a redus MUNŢII CA 0 PĂTURĂ?
şi A m erica s-au ciocnit, acum în decursul m ileniilor până la
circa 300 de m ilioane de ani. înălţim ea m odestă de astăzi. C â n d c o n tin e n te le se cioc­
nesc, unele roci formează
M unţii din Ţara Galilor s-au CONTINENTE ÎN COLIZIUNE cute, a căror lăţime poate
form at prin aceste fenom ene varia de la câţiva m ilim etri
cu 450 de m ilioane de ani în C ând o placă oceanică nu până la m ai m ulţi kilom etri.
mai are o zonă de construcţie Increţirea are loc în rocile de
CELE IVIAI activă deasupra unui curent la m are adâncim e care, din
ÎNALTE v â r f u r i de convecţie ascendent, cauza tem peraturii foarte
oceanul se va închide ridicate, sunt m oi şi maleabile.
DE PE FIECARE inevitabil. C ontinentele din La tem peraturi m ai mici,
CONTINENT ju ru l său se apropie şi în cele majoritatea rocilor sunt
d in urm ă se ciocnesc, c u o friabile şi, d re p t u rm are, se
AFRICA, KILIMANJARO forţă devastatoare. fracturează în lungul faliilor,
(TANZANIA) în loc să se încreţească.
Strate de scoarţă continen­
5 895 ni tală se aşază unele peste altele. C utarea rocilo r p o ate fi
Lespezi ale plăcii oceanice ilustrată prin exem plul unei
ANTARCTICA, su n t şi ele îm pinse laolaltă, pături aşezate pe o masă
M ASIVUL VINSON iar rocile de la baza acesteia lustruită şi îm pinsă din două
se topesc, fo rm ân d granit. părţi opuse. O comprim are
5140m F orţa de coliziune po ate fi m ai puternică duce la form a­
atât de m are, încât u n conti­ rea unor cute m ai mari, care
ASIA, EVEREST n en t pătrunde pe sub celălalt. se suprapun unele peste altele.
(NEPAL/CHINA) Acest lucru se petrece astăzi
sub Himalaya, fiindcă sub- Suprapunerea rocilor
8 848 m continentul indian înaintează cutate este accentuată atunci
sub restul Asiei. M unţii când o placă este împinsă
AUSTRALIA, H im alaya su n t îm pinşi în sus peste o alta, în tr-o zonă de
K0SCIUSZK0 (NSW) cu circa 3 m m pe an. R ocile coliziune. Lanţurile m untoase
cutate ale M u n ţilo r Him alaya sunt create cută cu cută,
2 230m şi ale Podişului T ib e t consti­ încreţiturile individuale fiind
tuie ce a m ai rămas din dificil de distins în tr-o regiu­
EUROPA, marginile a două continente n e m arcată şi de falii. M ai
ELBRUS (RUSIA) şi ale oceanului d in tre ele, departe de zona principală de
ceea ce măsura iniţial peste
5 642 m 2 000 km lărgime. CUTĂ ERODATĂ Sheep Mountain,
Wyoming, este ceea ce a mai rămas
A M E R IC A DE NORD, Pe măsură ce forţele din dintr-un munte cutat, erodat în
McKINLEY (ALASKA) interiorul T errei dau naştere timp. Stratele lui au devenit vizibile.

6194m

A M E R IC A DE SUD,
ACONCAGUA

(ARGENTINA/CHILE)

6 960 m

426

F A LII DE IM PA C T

Scoarţa continentală

crapă la impact EROZIUNE

şi blocuri uriaşe Chiar de la naşterea

sunt împinse unele unui munte, vântul

peste altele. şi apa încep să-l

erodeze. Fragmentele

măcinate ajung în ocean

SEDIMENTE CUTATE GRANIT purtate defluvii,
La ciocnirea a două
continente, La baza formând roci sedimentare
sedimentele de pe
fu n d u l oceanului edificiului, ce vor deveni munţi
dintre ele sunt
cutate. rocile încep în viitorul îndepărtat.

să se topească

şi fo rm e a ză

ROCI ÎN ÎNĂLŢARE O culme stâncoasă se formează în M unţii Zagros
din Iran, ca urmare a ciocnirii dintre placa arabică şi cea eurasiatică.

A RCADĂ DE CALCAR Strate subţiri
de calcar au fo st contorsionate,
formând o arcadă de 2 0 m pe ţărmul
sud-vestic al Ţării Galilor.

îngrămădite haotic.

PISCURI TINERE Vârful Lhotse din Nepal, al patrulea din lume
ca înălţime, îşi înalţă crestele şi vârfurile ascuţite, caracteristice
munţilor tineri.

427

FORŢELE CARE MODELEAZĂ PĂMÂNTUL

Soarele, gravitaţia şi eroziunea în c e p u t să topească zăpada,
destabilizând-o înaintea
ENERGIA SOARELUI, CARE DĂ NAŞTERE CLIMEI, p rim ei catastrofe. Şi prim a, şi
SE COMBINĂ CU FORŢA GRAVITAŢIEI PENTRU A APLATIZA a doua oară, odată ce masa
CHIAR ŞI CEI MAI ÎNALŢI MUNŢI de zăpadă, respectiv de
piatră, s-a desprins, forţa de
atracţie gravitaţională a

us în M unţii ele n u m ai existau, iar peste M untelui Huascaran, o ENERGIA
lespede imensă de piatră s-a GRAVITAŢIONALĂ
j Anzi, în Peru, 3 500 de oam eni pieriseră. desprins şi a p o rn it la vale cu
480 k m /h , ucigând 21 000 A lunecările de te re n se
I ninsoarea cădOeam asă uriaşă de zăpadă şi de persoane şi ştergând de pe produc atunci când o pantă
faţa păm ântului singurul sat devine instabilă, poate din
continuu de gheaţă, eliberată de căldura care supravieţuise catastrofei cauza reacţiilor chim ice care
anterioare.
câteva zile, dar pe Soarelui, se prăvălise p e faţa au erodat rocile de dedesubt,
Forţa Soarelui - creatorul acestea nem aiputandu-şi
10 ianuarie 1962 m untelui, sm ulgând stânci, clim ei —a d e te rm in a t
ninsorile căzute pe m untele susţine propria greutate.
vrem ea era călduţă. La ora copaci şi clădiri în d rum ul fatal. A poi căldura a U neori, ploile abundente

18, asupra celor no u ă sate său de 20 km. PLOAIA ŞI NINSOAREA declanşează o alunecare de
Noriiformaţi din teren, prin simpla m ărire a
din ju rai M untelui O p t ani m ai târziu, p e 31 vapori de apă revarsă
ploi şi ninsori
Huascaran dom nea o mai 1970, un cutrem ur a

atm osferă liniştită. D ar zdruncinat aceeaşi regiune.

la 18.20, o p t d intre A proape de culmea

SOARELE RÂURILE
Energia solară încălzeşte Râurile şifluviile
suprafaţa Terrei, transportăfragmente
acţionând de pe pante în lacuri
„maşinăria “
climei. şi în

EVAPORAREA
Căldura Soarelui
duce Ia evaporarea

apei din mări,
lacuri şi plante.

ÎNĂLŢAREA
Coliziunea plăcilor
tectonice transformă roca
sedimentară de pe fu n d u l
oceanelor în noi munţi.

ROCI SEDIMENTARE
Materialele purtate în mare sunt

compactate şi se transformă
în roci sedimentare.
G R A V IT A Ţ IA
Pe măsură ce uscatul
este erodat de ploaie şi de
gheaţă, forţa gravitaţională
atrage spre poale
fragmentele rezultate.

428

greutăţii solului. Sau apa acum ulându-se sub form ă de
subterană reduce frecarea grohotiş.
d in tre stratele de sol şi roci,
determ inând o deplasare G ravitaţia are şi ea u n rol
bruscă a acestora. în form area „argilei
m işcătoare", similar ca efect
Cutrem urele pot provoca cu nisipurile mişcătoare,
alunecări de teren în putând distruge oraşe întregi.
regiunile m untoase active, Particule foarte fine de rocă
p re c u m H im alaya şi A nzii, erodate de gheţari sunt
unde rocile sunt tensionate transportate la vale de atracţia
de ciocnirea plăcilor gravitaţională şi depuse în
tectonice. lacuri. D acă apa se scurge
apoi în sol, sedim entele fine
C ăderile de stânci la scară se solidifică; dacă însă m ai
m ai m ică dau naştere târziu se îm b ib ă iar cu apă
frecvent unor form aţiuni sau sunt zdruncinate de un
m untoase num ite grohotiş. cutrem ur, se „lichefiază" din
Stânci abrupte, pe care nu nou. La cutrem urul din
creşte aproape nici o plantă, Alaska, în 1964, o parte a
sunt expuse tuturor oraşului A nchorage a fost
intem periilor. Apa de ploaie distrusă deoarece fusese
se scurge în crăpături, când construită pe un sol mişcător,
tem peratura scade sub limita care sub influenţa şocului s-a
în g h eţu lu i, iar apa în g h eaţă şi lichefiat. T erenul fiind
îşi m ăreşte v o lu m u l, instabil, clădirile s-au
despicând roca şi m ai m ult. prăbuşit, unele chiar s-au
B ucăţi de piatră se desp rin d şi scufundat în păm ânt până la
cad pe pantele joase, prim ul etaj.

Pe o scară m ult m ai m are,
scoarţa P ă m ân tu lu i p o a te fi
„îndoită" la constituirea un o r
straturi imense de gheaţă.

PĂTURI DE GROHOTIŞ Pe insula
arctică Svalbard, îngheţul macină
falezele, iar gravitaţia trage în jos
fragmentele rezultate, formând
acumulări de grohotiş.

FORŢA VÂNTULUI Furtunile din Marea
Nordului, acţionate de energia solară,
mătură insula germană Grode, care vara
devine o pajişte înverzită.

429

PANTĂ PRĂBUŞITĂ Route 1 din
California afo st îngropată sub
o alunecare de teren provocată
de cutremurul din 1989.

Acest lucru s-a întâm plat în tem peratura, devenind mai ŢINUT DEVASTAT Solul roşu din Madagascar se scurge în râurile
nordul Europei, în ultima uşor, apoi se ridică form ând din zonă, colorându-le într-o nuanţă roşcată. Despăduririle au lăsat
glaciaţiune, când gheţari mai zone de presiune joasă. Aerul versanţii dealurilor vulnerabili la eroziunea provocată de ploaie.
groşi de 1,6 km s-au deplasat mai rece este atras aici din
în Scandinavia. C ând gheaţa zonele de presiune ridicată, stropii se com bină, creând estul Italiei. Ploaia desprinde
s-a topit, acum 10 000 de iar această mişcare a picături de ploaie sau —la materialul mai fin, lăsând în
ani, M area Baltică a inundat straturilor de aer dă naştere tem peraturi m ici - grindină urm ă pietre mari cocoţate în
uscatul, dar greutatea redusă vânturilor. Fiindcă la Poli sau ninsoare. vârful unei coloane de nisip
a perm is solului să se ridice ajunge o cantitate mai mică şi lut, care acţionează aidom a
lent, form ând o m ulţim e de de energie solară decât la Picăturile de ploaie ce cad unei umbrele, protejând m a­
insule —A rhipelagul Ecuator, între aceste două pe pământul gol aruncă în terialul moale de dedesubt.
Sto ck h o lm —care încă se aer m ici cantităţi de sol, Piram idele de la R itte n ating
înalţă cu 51 cm pe secol. PLOAIA SAPĂ form ând gropi minuscule. chiar .şi 40 m înălţim e. In
MII DE GĂURELE M ilioane de picături de cele din urm ă, piatra din vârf
La nivel elem entar, forţa ploaie dislocă astfel u n volum
gravitaţională se m anifestă zi MINUSCULE uriaş de sol şi resturi de rocă,
de zi în sculptarea peisajului. ÎN SOL iar pe o pantă înclinată
In lipsa ei, apa nu ar curge la majoritatea fragm entelor
vale, dând naştere cascadelor zone, cu tem peratură scăzută, alunecă la vale. In decursul
şi cizelând dealurile şi văile în respectiv ridicată, are loc o erelor geologice, m unţi
form e atât de pitoreşti. circulaţie masivă a aerului. întregi p o t fi erodaţi în acest
fel de apa în com binaţie cu
ENERGIE DE LA SOARE A erul cald determ ină îngheţul. R âu rile şi gheţarii
evaporarea apei din lacuri, transportă apoi resturile mai
Fenom enele atmosferice, m ări şi plante. A erul um ed, departe, ero d ân d şi m ai m u lt
care erodează uscatul şi-i p u rta t de vânt, se ridică terenul.
conferă diverse form e, sunt atunci când traversează
determ inate de energia zonele de deal şi m u n te . La Acolo unde particulele
Soarelui. R adiaţia solară altitudini m ari se răceşte şi mici amestecate cu pietre
încălzeşte suprafaţa Terrei, iar vaporii de apă condensează, m ari constituie u n fel de sol,
aceasta la rândul ei încălzeşte form ând nori de stropi fini iau naştere form aţiuni
stratul de aer de la sol. A erul de apă. In interiorul norilor, ciudate, precum Piramidele
se dilată când îşi m ăreşte coafate de la R itte n , în nord-

430

cade şi puastrul este apoi m an. BADLANDS Pe coasta Insulei Santa C ruz, în sudul Californiei,
rapid erodat. Astfel de coloane nordul C hinei, n u m it loess, vântul şi ploaia au lăsat în urmă numai piatră goală.
se întâlnesc şi în C appadocia, este form at din p raf luat de Asemenea peisaje devastate sunt numite „badlands “ (pârloage).
T urcia, şi în zona Badlands vânt de pe întinderile reci şi
din SUA. uscate ale Asiei C entrale şi întindere plată. M işcarea ne­ TOR Blocurile
depus aici în strate de peste încetată a plăcilor tectonice de granit aufost
în deşert, vântul poate 300 m grosime. determ ină formarea sculptate de
sculpta rocile bom bardându-le unor noi lanţuri elementele
cu nisip. R ocile m oi sunt încălzirea şi răcirea sunt m untoase, care iau naturii, dând
m ăcinate mai repede decât agenţi de eroziune puternici locul vechilor naşterefo r m e i
cele dure, creând astfel în zonele aride, în care nu piscuri transfor­ numite Torul
form aţiunile specifice cresc plante care să protejeze m ate în decursul Cheeseming din
peisajului de deşert. Vântul suprafaţa solului şi a stâncilor. tim pului Bodinin Moor,
poate purta praful rezultat Călătorii afirmă că aud în dealuri
din eroziune pe distanţe noaptea pietrele crăpând unduitoare. în Cornwall,
când se răcesc, p robabil până Marea
aproape de punctul de Britanic.
îngheţ, după ce în tim pul
zilei au suportat tem peraturi
de 50°C. R oua pătrunde
apoi în aceste fisuri şi în rocă
se produc reacţii chimice
care duc la spargerea ei.

în ciuda forţelor de
eroziune determ inate de
Soare şi de gravitaţie,
Pământul nu a devenit o

PLATOU PLIN DE CICATRICE
A pa erodează solul gros
numit loess, depozitat de vânt
în nordul Chinei.

FORŢELE CARE MODELEAZA PĂM ÂNTUL

Ţinuturile calcaroase: Printre fiinţele care au
tărâmul peşterilor şi al văilor secate contribuit la form area
calcarului se n u m ără coralii,
SCHELETELE MILIARDELOR DE CREATURI ALE MĂRII înrudiţi cu cei care intră
AU FORMAT UN TIP DE ROCĂ PE CARE A P A CURGĂTOARE astăzi în com ponenţa
L-A MODELAT ÎN FORMA UNUI FAGURE recifelor din largul Australiei
şi al u n o r insule din A tlantic
e 10 mai 1981, noroi. D ar când nivelul apei Aproape to t calcarul din şi Pacific. R e cifele de azi ar
un arbore scade, aşa c u m s-a întâm plat lum e s-a form at din cochiliile putea form a zonele carstice
sicom or uriaş a în tim pul secetei din 1981, şi scheletele m iliardelor de dintr-un viitor îndepărtat.
dispărut într-o plafoanele subţiri ale grotelor creaturi care au trăit şi au
groapă ce s-a şi nişelor se prăbuşesc, m urit în apele mării acum Adesea zonele carstice pot
căscat brusc într-o form ând hăuri uriaşe. m ulte m ilioane de ani. fi recunoscute după „pardo­
grădină din Florida. In M inusculele schelete s-au seala" de calcar de la suprafaţă.
urm ătoarele câteva ore, Z onele calcaroase, în care depus p e fu n d u l m ării şi s-au Pardoselile au un aspect
groapa s-a m ărit şi a în g h iţit se întâlnesc de obicei transformat în rocă. In neregulat - piatră goală, pe
o casă cu patru cam ere, cinci nu m ero ase peşteri, doline şi decursul m ileniilor, care se v ă d îm binări şi blocuri
m aşini, o parcare şi o m are defileuri secate, se m ai sedimentele s-au constituit în de rocă. La suprafaţă n u există
parte din piscina m unicipală. n um esc şi re g iu n i carstice, strate, u n d e groase cât probabil apă, deoarece ploaia
Groapa din districtul W inter după num ele unei regiuni de înălţim ea M untelui Everest. se scurge p rin îm binări,
Park, O rlando, a atins în cele acest tip de la graniţa Italiei Mişcările geologice au form ând pâraie subterane.
din urm ă dimensiunile unui cu Slovenia. determ inat ridicarea
teren de fotbal şi adâncim ea form aţiunilor calcaroase U rm â n d îm binările şi
u nui bloc cu opt etaje. Carstul se form ează atunci deasupra nivelului mării. fisurile din calcar, apa dizolvă
Fenom enul nu era nou c ând apa de ploaie şi cea a
pen tru Florida; se vădea doar râurilor pătrunde în calcar, IMORTALIZAT CRESTE DE CALCAR Apa de
de o amploare m ult mai p rin fisurile şi liniile de d e­ IN PI AT RA ploaie uşor acidă dizolvă calcarul
m are decât de obicei. marcaţie naturale. Apa devine Muntelui A pi din Borneo,
C e n tru l statului Florida se astfel un acid carbonic foarte La sfârşitul secolului al formând vâifuri ascuţite ca nişte
află pe u n strat de calcar gros diluat, după ce absoarbe XVIII-lea, francezul pumnale.
de 300 m . A pa a erodat cal­ d ioxidul de carb o n d in aer şi Deodat de Doloinieu a
carul şi a creat nişe, u m p lu te din sol. A cidul erodează lent descoperit că munţii din
în m o d n o rm al cu apă şi calcarul, ca o carie uriaşă ce partea de nord-est a Italiei
avansează pe parcursul a sute sunt constituiţi dintr-un calcar
de m ii de ani. bogat în magneziu. Această
rocă este mult mai dură decât
S T A LA G M IT Ă Stalagmita Templul Soarelui se înalţă din podeaua argila şi marna ce se găsesc
Sălii Mari din Grotele Carlsbad, în N ew Mexico. prin preajmă.

După formarea Munţilor
Alpi, fapt ce s-a petrecut acum
50 de milioane de ani,
eroziunea a măcinat treptat
roca moale, creând masivele
abrupte de astăzi.

Calcare similare, bogate în
magneziu, se găsesc în Munţii
Appalaşi din estul Statelor
Unite.

Numele celebrului geolog
francez a fost im ortalizat în
termenul „dolomit” şi în
numele Munţilor Dolomiţi din
Europa.

432

VALE SECATA PONOR
Un râu ce pătrunde Adesea câte
un pârâu dispare
într-un canal poate de la suprajaţă
lăsa în urmă într-un ponor
o vale secată. sau avenă.

DOLINA

Plafonul unei peşteri

se poate prăbuşi sau

dizolva, lăsând la

JIN G LIN G POT Un pârâu din Yorkshire suprafaţă o „groapă ‘‘
se varsă înJingling Pot şi apoi îşi
continuă călătoria subterană. Sute de DEFILEU numită dolină.
doline similare se află în această zonă
calcaroasă. Când sistemul de grote

se prăbuşeşte, se poate

forma un defileu.

PARDOSEALĂ DE CALCAR
Roca estefragmentată

defisuri ce separă blocuri
numite lapiezuri.

GALERII
ŞI PUŢURI

A pa lărgeşte
fisurile, formând
galerii orizontale
şi puţuri
verticale.

STALACTITĂ
Calcarul depus pe plafon de apa
care picurăformează stalactite.

IZVOR PEŞTERI COLOANĂ
A pa se infiltrează Galeriile şi puţurile O stalactită şi o
până ce întâlneşte un sunt lărhite de apă stalagmită se pot uni,
strat impermeabil, până când se formând o coloană.
curge apoi în subteran transformă în peşteri.
şi iese la suprafaţă S TA LA G M ITĂ
subforma unui izvor. Calcarul depus de
picăturile de apă
formează stalagmite
pe pardoseala peşterii.

PARDOSEALĂ DE CALCAR La Malham, în North Yorkshire, CELE MAI ADÂNCI
calcarul afo st erodat de elementele atmosferice, lăsând în urmă ZECE PEŞTERI
o pardoseală de piatră goală. DIN LUME

D E A LU R I M O L C O M E Podişul form ate de apa care picură D EFILEU S C U L P T A T Cheile KRUBERA (V0R0NJA),
Burren din Irlanda a fost cizelat din stalactitele aflate Vikos din Crecia au fo st săpate GEORGIA, 2 080 m
de gheţari acum 15 OOO de ani, deasupra. In cele din urm ă, o în decursul anilor de apa
formând dealuri de calcargolaşe. stalactită şi o stalagm ită se p o t ce curge prin calcar. LAMPRECHTSOFEN
uni, form ând o coloană de VOGELSCHACHT WEG
trep tat roca şi lărgeşte fisurile, calcar ce se în tin d e de la acestea se d e p u n e calcar - SCHACHT, AUSTRIA
transform ându-le în galerii podea până la plafon. proces num it pietrificare.
orizontale şi p u ţu ri verticale. Form ele sunt adesea stranii, 1632tn
D e -a lungul a m ii de ani, fantom atice şi colorate de In sudul Chinei, în provin­
galeriile şi p u ţu rile se lărgesc, diversele substanţe chimice, ciile G uangxi şi Y u n n an , ace­ GOUFFRE MIROLDA/LUCIEN
ca urm are a căderilor de p re c u m fier şi cupru, care laşi proces care a form at carstul BOUCLIER, FRANŢA
p ietre, şi form ează peşteri s-au dizolvat din roca de a dat naştere unor turnuri 1626m
uriaşe. Cea m ai m are peşteră deasupra. aproape verticale de calcar,
din lum e, Sarawak Cham ber înalte de până la 100 m . Fiind­ RESEAU JEAN BERNARD,
din B o rn e o , este de trei o ri şi LACURI ÎN PEŞTERI că blocurile cenuşii de calcar FRANJĂ, 1602 m
ju m ă ta te m ai lungă şi de din Y unnan seamănă cu nişte
două ori m ai lată decât In unele peşteri, apa cioturi de copac, zona este T0RCA DEL CERR0 DEL
Bazilica Sf. P e tru din R o m a . curgătoare este zăgăzuită în num ită Pădurea împietrită. CUEV0N, SPANIA
spatele unui obstacol natural 1589m
Interiorul m ultor peşteri şi form ează bălţi. C â n d apa se
constituie u n peisaj splendid evaporă, carbonatai de calciu SARM A, GEORGIA
de bizare form aţiuni rămâne depus pe „mal“ , 1543 m
calcaroase. Stalactite coboară form ând o creastă scundă.
din plafon, form ate de apa A ceasta urm ează linia apei şi CEHI 2, SLOVENIA
care picură şi lasă în u rm ă devine în cele din urm ă un 1533 m
mici depuneri de carbonat de baraj natural ce zăgăzuieşte
calciu. In tim pul m iilor de u n lac subteran. Fiindcă în SHAKTA V. PANTJUKHINA,
ani ce s-au scurs, stalactitele gro te şi peşteri aproape că n u G E O R G IA , 1 5 0 8 111
au atins dim ensiuni există curenţi de aer,
im presionante. Cea mai suprafaţa apei acţionează ca o SISTEMA CHEVE
lungă din lum e măsoară oglindă, reflectând perfect (CUICATEC0), MEXIC
6,5 m şi se află în Peştera Poli stalactitele şi celelalte
an Ionain din comitatul structuri din plafon. 1484111
Clare, R epublica Irlanda.
Dacă, la suprafaţă, apa SISTEMA HUAUTLA, MEXIC
Pe solul peşterilor, bogată în calciu curge peste 1475ni
stalagmitele cresc vertical, m uşchi sau alte plante, pe

434

Z O N E DE C O A S T Ă

Ţărmurile: acolo unde pământul U n astfel de stei este O ld
şi marea luptă pentru supremaţie M an o f H oy, care se înalţă
până la 136 m pe ţărm ul
FORŢA v a l u r i l o r , a MAREELOR ş i a f l u v i il o r Insulelor O rkney, la nord de
CONFERĂ ŢĂRMURILOR FORME BIZARE, Scoţia. El a rămas astfel izolat
MEREU SCHIMBĂTOARE de când arcul care îl unea de
Insula H oy s-a prăbuşit,
raniţa dintre uscat decât restul ţărm u lu i şi a fost dează treptat, form ând grote. acum 300 de ani.
şi m arc constituic form at ca urm are a erodării U neori, acestea sunt străpun­
una dintre zonele m ai facile a terenului din ju r. se, creând u n arc. Pe m ăsură In cele din urm ă, şi steiul
caracterizate de Extrem itatea prom ontoriului ce m area îşi continuă atacul, va fi distrus de atacul mării.
cele mai violente răm âne astfel să facă faţă „picio arele" arcului se sub­
şi m ai rapide forţei uriaşe a valurilor. ţiază şi în final se prăbuşesc, F actorii atm osferici şi
transformări de pe Terra. lăsând în urm ă u n prom on­ valurile nu sunt singurele
Este un tărâm în care vântul M area caută cel m ai slab toriu ca u n stei m arin solitar. forţe care afectează aspectul
şi valurile asediază ţărm ul, p u n c t al falezelor şi le e ro ­ ţărm ului; rocile au la rândul
adesea cu o forţă uriaşă. D e lor o influenţă puternică.
asemenea, este o zonă în care R o cile dure, ca granitul sau
se creează co n tin u u uscat, pe calcarele vechi, formează
m ăsură ce fluviile îşi d e p u n faleze înalte. Pe Insula
sedimentele în mare, M olokai, în Haw aii, rocile
fo rm ân d delte şi insule. In vulcanice „răsar" din m are
consecinţă, linia de coastă se aproape de trei ori m ai înalte
deplasează adesea şi îşi decât E m pire State B uilding
schim bă aspectul. din N ew York.
M ajoritatea m ărilor sunt
caracterizate de două maree D in argile sau m arn e se
zilnice, crescând şi form ează falezele ce se surpă
retrăgându-se m tr-o mişcare u şo r din C alifornia şi răsăritul
aparent lină. D ar puterea A ngliei. R o c ile m ăcinate şi
m areelor variază de la o lună erodate au dat naştere
la alta şi de la u n an la altul, plajelor de nisip din estul
având o forţă distructivă A ustraliei, Florida şi sudul
uriaşă. In ultim ele zile ale Ţ ării Galilor.
lunii ianuarie 1953, fluxul
din M area N ordului a USCATUL SE SCUFUNDĂ
coincis cu vânturile de forţa ŞI SE RIDICĂ DIN NOU
unui uragan care au dat
naştere unei m aree cu 2 m Poziţia rocilor de pe coastă
m ai înalte decât ar fi fost de nu este totuşi fixă în raport
aşteptat. Valurile au depăşit cu nivelul mării. In jurul
digurile în estul A ngliei şi din extrem ităţii nordice a
Olanda, inundând aproape Golfului Botnic, pe ţărmul
3 000 km “ de terenuri de vestic al Finlandei, uscatul se
coastă. în cele două ţări au ridică. A cum 20 000 de ani,
m urit atunci 2 107 oameni. în tim pul ultim ei glaciaţiuni,
regiunea era acoperită cu un
VALURI DISTRUCTIVE strat de gheaţă de câţiva
kilom etri. G reutatea m are a
F o rţa n eo sto ită şi distructivă acestuia a provocat
a mării este evidentă în scufundarea terenului.
„dem olarea" continuă a unui
prom ontoriu din piatră dură. Acum , că gheaţa a dispă­
O rice cap sau prom ontoriu rut, uscatul se înalţă în ce t din
ce pătrunde în m are este nou. Bolovani ce au înfipte
constituit din roci mai dure în ei inele m etalice au fost

VECHI FUND DE M ARE
Câmpia Nullarbor din Australia
se sfârşeşte brusc în zidul
uneifa leze de calcar. Rocile
bătute azi de valuri s-au format
p e fu n d u l mării acum 2 0 de
milioane de ani.

435

FORŢELE CARE M ODELEAZĂ PĂM ÂNTUL

găsiţi în m ijlocul terenurilor s-au ridicat cu circa 125 m la

cultivate din nordul Finlan­ sfârşitul epocii glaciare, acum

dei. A cum circa o sută de 10 000 de ani. C ea m ai m are

ani, aceştia se aflau pe m alul parte a apei rezultate din

m ării şi pescarii îşi legau topirea gheţii s-a revărsat în

bărcile de inelele de metal. mare, acoperind ţărmurile

Astăzi, G roenlanda este joase şi u m p lân d gurile de

încă acoperită de gheaţă. vărsare ale fluviilor, astfel

D acă aceasta se topeşte, solul încât au fo rm at rias p re cu m

s-ar putea ridica iar. Poate că p o rtu l natural Sydney din

stră-strănepoţii Australia. Apa a inundat de

groenlandezilor de astăzi vor asemenea văile săpate de

vedea o nouă linie a gheţari, creând fiordurile din

ţărm ului, cu plajele aflate de Norvegia, Chile, N oua

acum undeva în interiorul Z eelandă şi C anada.

uscatului. ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
„Plaje înălţate" similare

există în prezent în ju ra i O altă m odificare a nivelului

Insulei Arran, în Scoţia. m ării poate fi provocată

V echile faleze, grotele şi în viitor de încălzirea

nisipurile s-au înălţat cu peste globală. D acă clim a se

7,5 m deasupra actualului încălzeşte, aşa c u m consideră

CO LŢU R I DE P IA T R Ă în Golful nivel al m ării. num eroşi oam eni de ştiinţă, um plând cu cafea fierbinte

Fundy, Noua Scoţie, mareele In alte regiuni ale lum ii, m ările devin şi ele m ai calde. o ceaşcă până la buză şi

au 14 m înălţime, expunând rod care n u au fost acoperite de Apa caldă ocupă un spaţiu lăsând-o apoi sa se răcească.

erodate de apă. gheaţă, coastele au fost m ai m are decât cea rece; R ece, cafeaua nu va mai

inundate când apele mării puteţi verifica acest lucru ajunge până la gura ceştii.

DELTĂ

M âlul depus la gura unui FIORD RIAS

flu viu pătrunde în mare Un intrând adânc, săpat O fostă vale ăe râu

pe mai multe braţe. de un gheţar şi apoi inundat. inundată când nivelul G O LFU LEŢ

mării a crescut, după Format când marea pătrunde

epoca glaciară. printr-un punct slab şi PLAJĂ

erodează rocile din fundal. Constă din nisip şi

pietriş aduse de râuri

sau formate prin

măcinarea rocilor.

FALEZE JOASE
Formate din cretă, ca.:::
moale, nisip sau argile.
Valurile le distrug trei".

T0MB0L0
O fâşie de nisip
ce leagă o insul:,
de tărm.

SMÂRC SARAT -i *
întinderi nămoloase
formate în spatele f BANC
barierelor.
Valurile transportă

BARIERA - — :sedimentele pe ţărm
Valurile transportă nisip
şi pietre de-a latul unui golf. formând bancuri dt

Se formează când nisipul purtat nisip acolo unde i jini.

de vânt estefix a t de plante. îşi schimbă dircc: l .

Z O N E DE C O A S T Ă

V A L U R I ÎN A C Ţ IU N E Oceanul B A R IE R A DE N ISIP Nisipul transportat de valuri de-a lungul ţărmului
Pacific a sculptat steiuri şi arcade a creat un banc la gura de vărsare a unui mic râu, la Drakes Beach.
pe ţărmul Oregonului,
în S U A (sus). Delicata arcadă
Porte d ’A val şi stânca
L ’Aiguille (stânga) au fost
dăltuite de Oceanul Atlantic
înfaleza de cretă din
nordul Franţei.

D acă oceanele se oceanelor ar putea creşte cu U n banc îşi poate continua Massachusetts şi în nord-vestul
încălzesc, nivelul lor creşte, 50 m. creşterea până ce acoperă Germaniei. Aluviunile
inundând câmpiile de coastă gura de vărsare a unui râu. transportate se p o t acum ula
şi văile râurilor. Creşterea C urenţii marini constituie Astfel se form ează o nouă la vărsarea fluviului, form ând
apei poate fi agravată de o altă forţă care dăltuieşte mlaştină sărată - un habitat o deltă ce pătrunde departe
topirea calotelor glaciare. ţărmurile. C urenţii pot ideal pentru păsări. C oncom i­ în mare. Cea mai m are deltă
Dacă gheaţa din Groenlanda deplasa pietre şi nisip pe plaje tent, uscatul se poate uni cu din lume, creată de Gange
şi A ntarctica s-ar topi şi p e fundul m ării, form ând co n tin en tu l, aşa c u m s-a în ­ şi B rahm aputra îm preună,
în întregime, nivelul num eroase bancuri de-a tâm plat pe ţărm ul statului acoperă 78 000 k m 2.
lungul coastei.

FALEZE ÎNALTE PROMONTORIU STEI MARIN FA LE Z E A LB E In sudul Angliei, Cele Şapte Surori
Formate de obicei din rocă dură, Constituit de obicei Stânci rămase îşi îndreaptă spre mare chipurile albe de cretă.
precum granitul sau calcarul vechi; din rocă mai dură în picioare după
sunt cu greu afectate de mare. decât restul ţărmului. prăbuşirea unei
arcade supuse
atacului continuu
al mării.

ARC MARIN
Când marea atacă un promontoriu,
ai seformează o grotă şi până la urmă
este găurit complet.

GROTĂ PLATFORMĂ
Se formează când CONTINENTALĂ
valurile atacă un Zonă de teren
punct slab în roca. Jf scufundat, coborând
’ lin spre adâncul
oceanului.

FORŢELE CARE M ODELEAZĂ PĂM ÂNTUL

Cum sculptează apele uscatul macină neîncetat m unţii
planetei. In cursul superior,
NECONTENITA CURGERE A APEI,DE PE CRESTELE MUNŢILOR curgerea este rapidă, erodând
PANA LA MARE SCULPTEAZA VAI ŞI TRANSPORTĂ solul străbătut. Acest proces
CANTITATI URIAŞE DE ROCI SI SOL de erodare se p ro d u c e în trei
m oduri. C ând râul sau fluviul
n fiecare ţară de 6 695 km din m unţii Africii forţa gravitaţională până la cel curge cu putere, poate în
1 , pe glob, râurile şi C entrale până la vărsarea în mai jos punct, de obicei un tim pul unei revărsări, apa
agr fluviile au contri- transportă p ietre şi stânci
M area M editerană. Cel mai lac sau o m are. In curgerea ei, m ari, ce se rostogolesc dc-a
buit la definirea lungul albiei, form ând
peisajului. U nele, scurt este R âu l D din apa erodează rocile şi „încărcătura de fund“ .
precum sunt cele
din zonele uscate ale E uropei O regon, care curge doar pe transportă sedim entele către CASCADĂ
sudice, din sud-vestul Rocile moi din albie sunt erodate
am erican şi din in te rio ru l 37 m, din Lacul Devils până vale. R â u rile şi fluviile mai rapid decât cele dure şi se
Australiei, curg num ai în la O ceanul Pacific. Indiferent — ‘'•forma o cascadă.
anotim pul ploios. U nele nu
au mai avut apă de m ii de de lungim ea lor, toate CURSUL SURSĂ LAC
ani, aşa cu m se întâm plă cu Fluviul poate
W adi H adram aut din Arabia. cursurile de apă urm ează S U P E R I O R A p a unui gheţar, a unui întrerupe un
A lte fluvii, ca T ib ru l şi meandru,
Tamisa, au curs, s-au revărsat acelaşi ciclu de viaţă. Curgând lac sau a unui izvor poate formând un lac.
şi au re in trat în m atcă încă
din zorii istoriei. Ploaia şi ninsoarea care rapid, da
C el mai lung fluviu din
lum e este N ilul, care străbate cad pe păm ânt sunt atrase de fluviul

sapă o vale

CURSUL PRINCIPAL informa
literei V.

Toate izvoarelefluviului se

unesc, form ând o singură albie.

DEFILEU

Sub o cascadă sau o cataractă, valea este
adesea îngustă, cu pereţi abrupţi______

CELE MAI MEANDRE
LUNGI FLUVII La câmpie, fluviul
îşi lăţeşte albia şi
DIN LUME dezvoltă meandre.

NIL, AFRICA AFLUENT
6 695 km Un râu mai mic ce se
varsă într-unul
AMAZON, AMERICA DE SUD mare.
6 440 km

CHANG JIANG (YANGTZE),
CHINA, 6 300 km

M IS SISSIPP I-M ISSO U R I,
SUA, 6 019 km

OBI-IRTÎŞ, RUSIA
5 570 km

ZAIR (CONGO), AFRICA
4 670 km

HUANG HE, CHINA
4 670 km

AMUR (HEILONG JIANG), Ajuns Revărsându-se, fluviul poate
RUSIA/CHINA crea o depunere de sedimente depune aluviuni pe maluri,
4 510 km ca un evantai. __________ _ înălţându-le peste nivelul câmpiei.

438

RÂURI

Fragm ente de lut, aluviuni din Podişul C hinei până în unor văi înguste, cu pereţi CELE MAI ÎNALTE
şi m âl su n t de asem enea p u r ­ M area Galbenă. C antitatea abrupţi, iar cele m oi creează CASCADE
tate de apă; acestea constituie de aluviuni este atât de m are o form ă rotunjită. DIN LUME
ceea ce se num eşte „debitul încât m alurile au depăşit ca
solid". O parte a substanţelor înălţim e terenurile agricole D acă valea este traversată ANGEL, VENEZUELA
din roci se dizolvă în apă şi e din ju r, astfel că fluviul curge de o bandă de rocă dură, apa 979 m
transportată sub form ă de „pe deasupra" uscatului. In fluviului va eroda m ai rapid
soluţie - „încărcătura dizolva­ anii cu ploi abundente, apele rocile m o i de peste şi de sub TUGELA, AFRICA DE SUD
tă” . Calcarul este adesea sale depăşesc m alurile aluvio­ ea. A lbia va d eveni inegală şi 948 m
e ro d at în acest fel. nare, provocând inundaţii v o r apărea m ic i cataracte şi
catastrofale. In 1887, când s-a vârtejuri. La Cascadele UTIGÂRD, NORVEGIA
U nele fluvii transportă o revărsat în apropiere de N iagara şi V ictoria, forţa 800 m
cantitate enorm ă de oraşul Zhcngzhou, au m urit uriaşă a apei ce se prăvăleşte
sedimente. In nordul Chinei, mai m ult de un m ilion de peste strate de rocă dură a M0NGEF0SSEN, NORVEGIA
Fluviul Galben (H uang He) oam eni, înecaţi sau răpuşi de creat defileuri adânci. 774 m
transportă anual 1 600 de foam ete ori de m olim ele
m ilioane de tone de aluviuni iscate. In alţi ani, lipsa ploilor ROLUL MĂRII MTARAZI, ZIMBABWE
a dus la foam ete din cauza C ând ajunge la m are, forţa 762 m
secetei. N u este deci de fluviului se re d u ce la zero şi
m irare că acest fluviu este „ştafeta" este preluată de apa YOSEMITE, SUA
supranum it „M âhnirea m ării. D acă m areele sau 739 ni
C h in ei". curenţii sunt puternici,
aluviunile transportate de MARDALSFOSSEN,
Viteza de curgere nu este fluviu su n t duse în larg şi NORVEGIA, 656 m
unicul factor prin care un intră în com ponenţa
fluviu îşi sculptează valea. fundului m arin sau formează TYSSESTRENGANE,
Apele străbat diverse tipuri o plajă de-a lungul coastei. NORVEGIA, 646 m
de form aţiuni - unele dure,
ca granitul, şi altele m oi, D acă însă fluviul se varsă CUQUENAN, VENEZUELA
precum argila. D uritatea în tr-o m are cu m aree sau 610 m
rocilor influenţează forma curenţi slabi, p recu m N ilul
văii; cele dure dau naştere în M editerana şi Mississippi (Toate valorile
în Golful M exic, aluviunile redau înălţimea totală.)
SCHIMBARE su n t depuse la ţărm şi
DE RITM form ează m aluri de nisip şi G ange şi B ra h m a p u tra
In Provence, mâl. Acestea devin în tim p acoperă aproape întreaga
Franţa, Râul delte —vaste reţele de canale suprafaţă a statului
Regalon şerpuind printre bancuri de Bangladesh, care are peste
(sus, stânga) nisip şi lut. Solul fin al 140 de m ilioane de locuitori.
străbate deltelor este unul dintre cele D elta este frecvent devastată
un defileu. m ai fertile din lum e, anum ite de inundaţii, de maree înalte
In Venezuela estuare fiind printre cele mai şi de uragane, soldate cu
(stânga), un dens populate zone de pe victim e omeneşti.
râu şerpuieşte glob. D a r fiindcă se află la
prin pădurea altitudini foarte mici, deltele
tropicală. su n t v u lnerabile la revărsări şi
vânturi. D elta Fluviilor

PLAT ŞI ÎNALT
R âul Sacramento din
California (stânga)
form ează o deltă,
exploatată agricol.
Cascada Kegon
(dreapta) este unul
dintre cele mai
îndrăgite locuri
pitoreşti din Japonia.

FORŢELE CARE M O D E L E A Z Ă P Ă M Â N T U L

Viata scurtă a lacurilor corries, iar în A nglia tarns.
i Astăzi, m ulte dintre
aceste num e
LACURILE POT FI FORMATE DE CONTINENTELE ÎN MIŞCARE, sunt folosite
în toată lu­

DE PRĂBUŞIREA VULCANILOR, DE GHEŢARI SI CHIAR mea, dar
DE METEORITI; PUŢINE AU ÎNSĂ UN VIITOR ÎNDELUNGAT ele de­
semnează

acelaşi tip de

D aca am comprim a R ift. Acolo unde scoarţa In m ulte văi glaciare lac.
vârsta T errei la terestră s-a despicat, văi cu adânci, m orenele au zăgăzuit Străbătând întinderi uriaşe

j S ® durata unui an, pereţi abrupţi —ce urm ează câte un râu, form ând lacuri de teren plat, num ite scuturi,

puţine lacuri de linia faliei - se sfârşesc în lungi şi înguste ca nişte în C anada şi în regiunile

p e planetă ar fi bazinele lacurilor. degete, printre care baltice, gheţarii au adâncit

mai „bătrâne" de C el m ai adânc lac cu apă M aggiore, C o m o şi G arda anum ite zone şi au depus

două sau trei m inute. Lacurile dulce de pe T erra, Baikal, în din nordul Italiei, W inder- m orene în altele. C ând

lungi şi înguste din nordul R usia, s-a form at acum 25 de m ere, C oniston şi W ast gheaţa s-a retras, strate

Italiei şi cele din A nglia sunt m ilioane de ani to t în tr-u n rift. W a te r din Anglia. inegale de m orene au rămas

ceva mai „vârstnice": 30 de M ulţi vulcani stinşi sau La altitudini m ari există în în urm a ei, iar suprafaţa

m inute sau, la scară reală, inactivi au pe culm e un bazin unii m unţi bazine rotunjite, stearpă a scutului pietros a

15 000 de ani. M arile Lacuri ca o pâlnie, în care apa de săpate de gheaţă. M ulte au pe fost expusă. Apa rezultată din

din America de N ord au o ploaie sau din topirea zăpezi­ fund câte un lac cvasicircular. topirea gheţii a um plut

vechim e şi m ai m are, de lo r se acum ulează, form ând In Franţa se num esc cirques, în fiecare adâncitură din teren,

circa o oră. P e aceeaşi scară, adesea u n lac circular, n u m it Ţ ara G alilor cumts, în Scoţia iar astăzi zone specifice din

oam enii vieţuiesc pe Terra lac de crater. Apa poate fi

de aproxim ativ trei ore. caldă şi, dacă v ulcanul este

N um ai Lacul Baikal din Asia, activ, din ea pot emana vapori.

unele lacuri din valea Dacă lacul este mare,

M arelui R ift african şi cel precum T oba din Sumatra,

m ai m are lac din lume, lung de 90 km , probabil că

M area Caspică, sunt mai s-a form at într-o cavitate

vechi decât omenirea. vulcanică uriaşă, num ită cal-

U n lac se form ează atunci deră. Când vulcanul erupe,

când apa um ple o adâncitură sub conul său rămâne uneori

în pământ. Deplasarea conti- un spaţiu liber, iar vârful

LACUL DINTR-UN vulcanului se prăbuşeşte,
creând o adâncitură vastă, ce

CRATER POATE se u m p le în tim p cu apă.
FI ATÂT DE Lacuri la fel de m ari s-au

FIERBINTE, ÎNCÂT form at probabil în craterele
săpate pe faţa Păm ântului de

SĂ EMANE VAPORI im pactul cu m eteoriţii. U nul
dintre acestea este C ratere du

nentelor determ ină formarea N ouveau Q uebec din

lacurilor în mai m ulte moduri. Canada, cu u n diam etru de

C â n d două c o n tin e n te se circa 400 m.

ciocnesc, scoarţa se încreţeşte M ajoritatea lacurilor de pe

şi apa se strânge în cutele planetă au fost form ate de

formate. Aşa s-a născut M area gheţari în ultim ele 2 m ilioane

Caspică, în vestul Asiei, de ani —p erioada ep ocilor

acum 250 de m ilioane de ani. glaciare, când calote m ari de

Plăcile continentale se pot gheaţă, groase de kilom etri,

şi depărta un ele de altele. In s-au întins din regiunile

A frica de E st şi în O rie n tu l polare în jos. In mişcarea lor,

M ijlociu, lacuri lungi se gheţarii au ros rocile de

înşiruie aidom a zalelor unui dedesubt. Apoi, odată cu

lanţ, de la Lacul M alaw i în încălzirea climei, gheaţa s-a

sud până la M area M oartă în retras, lăsând în urm ă L A C DE M U N T E Grisedale Tarn se află la mare altitudine în English

nord, de-a lungul M arelui material erodat (morene). Lake District, într-o adâncitură săpată de gheaţă în sol.

440

LAC TECTONIC LAC VULCANIC LACURI DE RIFT LINII GLACIARE
Când o placă Lacuri-deget pornesc
tectonică se Craterul unui Când o placă de la Lacul Ontario,
vulcan se umple tectonică în statul N ew York.
deformează, într-o cu apă de ploaie se despică, se
cută se poate sau din topirea formează lifturi, pe
gheţii. fundul cărora se
u n inr acumulează apa.

LACURI-DEGET CIRCURI CELE MAI
In munţi seformează lacuri ÎNTINSE LACURI
In văile adâncite de gheţari, circulare în cavităţile
în dosul depunerilor de rotunjite create de gheţari. DIN LUM E
morenă se pot forma lacuri.
LAC SĂRAT MAREA CASPICĂ (SĂRAT),
râu ce nu se varsă ASIA DE SUD-VEST
în mare poateforma un 393 900 km2
lac puţin adânc, a cărui
apă se evaporă, lăsând LACUL SUPERIOR (DULCE),
SUA/CANADA
strate de săruri. 82 400 km2

LACURI-SCUT KETTLE HOLES LACUL VICTORIA (DULCE),
Adânciturile form ate La topirea calotei glaciare, sub morene ESTUL AFRICII
în sol de calota 69 500 km2
glaciară s-au umplut au rămas prinse blocuri de gheaţă.
cu apă la sfârşitul Prin topirea lor ulterioară, morena LACUL HURON (DULCE),
epocii glaciare. SUA/CANADA
s-a prăbuşit, formând bazine. 59 570 km2

C anada şi Finlanda au n u m e ­ de locurile cu climă mai LACUL MICHIGAN (DULCE),
roase lacuri de fon n e şi caldă. T rep tat însă, şi acestea SUA
dim ensiuni variate. s-au topit şi în locul m orenelor
s-au format bazine nămoloase. 57750 km2
C ând calota de gheaţă s-a A cestea s-au u m p lu t c u apă şi
topit, în m orene au rămas au devenit lacuri, num ite MAREA ARAL (SĂRAT),
uneori prinse blocuri de gheaţă, kettle holes, ca urm are a n u ­ VESTUL ASIEI
fiind izolate pentru o vreme mărului lor m are în Masivul 40 400 km2
Kettle din W isconsin.
LACUL TANGANIKA (DULCE),
Şi apele curgătoare dau ESTUL AFRICII
naştere lacurilor. N u toate se 32 900 km2
varsă în m are, ci se scurg în
bazine de interior. Apa lor LACUL GREAT BEAR (DULCE),
CANADA

31900 km2

LACUL BAIKAL (DULCE),
RUSIA

30 600 km2

'...;■.......... .... ......._- -~ L A C U L - M E T E O R Lacul cele mai m ari lacuri sărate.
Manicouagan din Quebec, Viaţa lacurilor se sfârşeşte din
S ĂR U R I La Great Salk Lake Canada, se află la marginea m o tiv e diverse. U n e le se
(Marele Lac Sărat), mineralele unui crater meteoritic. um plu cu mâlul adus de
rămase după evaporareformează râuri; sau barajul natural care
o crustă dură de săruri. transportă săruri dizolvate din zăgăzuieşte apa se fisurează
rocile peste care a curs. Dacă ori se prăbuşeşte, iar apa se
evaporarea apei este accen­ scurge. M işcările geologice
tuată, creşte concentraţia pot reduce m ult adâncimea
sărurilor, dând naştere unui u n u i lac, încât acesta seacă.
lac sărat. Lacul Eyre din D e asemenea, un lac din
Australia, Ciad din centrul craterul unui vulcan vechi
A fricii şi M arele Lac Sărat riscă să fie aruncat în aer de
din SUA sunt unele dintre urm ătoarea erupţie.

441

FORŢELE CARE MODELEAZĂ PĂMÂNTUL

Uluitoarea putere a gheţarilor
de a sculpta peisajul

M ĂCIN AREA TERENULUI PROVOCATĂ DE GHEŢARI
ESTE CEA MAI SPECTACULOASĂ MODALITATE DE FORMARE
A VĂILOR ŞI DE DEPLASARE A ROCILOR DIN MUNŢI

heţarii constituie epocă glaciară, care s-a în ­ Pe zonele m ai abrupte ale LIMBI DE GHEAŢĂ D oi gheţari
una dintre cele cheiat cu aproxim ativ 10 000 traseului, gheţarul poate avea (sus) se scurg din calota glaciară
de ani în urm ă, aceste regiuni o cascadă de gheaţă —o masă care acoperă Groenlanda pe o
■ mai puternice erau îngropate sub pături de blocuri de gheaţă fărâmi­ grosime de până la 3 km. Pe
forţe de eroziune vaste de gheaţă, uneori de ţată. Fisuri num ite crevase M ont Blanc (dreapta), doi
W y ^ î ale naturii. U n peste 1 km grosime. apar la suprafaţa sa. A cestea gheţari gemeni ameninţă un sat
s uri aş râu form at din sunt uneori acoperite de francez din Valea Chamonix.
gheaţă, zăpadă compactată, Astăzi, gheaţa s-a restrâns p o d u ri de gheaţă şi zăpadă,
b o lo v an i şi frag m en te de rocă în zonele p o lare şi p e culm ile d e v e n in d invizibile şi tran s- „CIOTURILE"
curge lent la vale, îm pins de m untoase, dar acoperă încă form ându-se în veritabile Vara m ai cu seamă, radiaţia
p ro p ria-i g reu tate. P ietrele şi aproape o zecim e din supra­ capcane pentru alpinişti. solară este in ten să şi fierb in te
celelalte resturi pe care le an­ faţa de uscat a T errei. Cascada de gheaţă K hum bu, în aerul rarefiat al m unţilor,
trenează în drum îl transformă aflată sub culm ea sudică a astfel că gheţarii şi calotele
într-o gigantică racletă ce râcâie Vastele întinderi de gheaţă Everestului, a făcut în decursul glaciare în cep să se topească.
şi dăltuieşte roca din valea din G roenlanda şi A ntarctica, anilor num eroase victime. A tunci când viteza de topire
p rin care se scurge, conferin- num ite gheţari continentali o depăşeşte pe cea de acum u­
du-i adesea form a caracteris­ sau calote glaciare, curg în M a jo rita te a g h e ţa rilo r se lare a gheţii, pentru gheţarul
tică de U cu pante abrupte. m o d constant de la centru deplasează cu num ai câţiva respectiv soseşte sfârşitul,
G heţarii şi-au lăsat spre extrem ităţi, unde gheaţa centim etri pe zi, dar unii acesta devenind doar un „ciot".
„am prenta" în toate regiunile se topeşte sau se fărâm iţează înregistrează viteze m ult mai Cioturile răm ân rareori m ult
m untoase din nordul şi cade în m are, form ând mari. Cel m ai rapid gheţar tim p în aceeaşi poziţie, aflân-
Europei, din nordul Eurasiei aisberguri. cunoscut este Q uarayaq, din du-se într-o continuă mişcare
şi d in cea m ai m are pa rte a nordul G roenlandei, care de înaintare şi retragere.
Am ericii de N ord. In ultim a FORMAREA UNUI GHEŢAR în aintează c u 20—24 m p e zi.
A tunci când, în zonele In vrem e ce gheaţa se to ­
MOARTEA UNUI AISBERG m untoase, zăpada se depune In deplasarea lor, gheţarii peşte, resturile şi m aterialele
„N ăscut" în Antarctica, acest în strat gros, treptat propria antrenează fragm ente de
aisberg şi-a sfârşit călătoria. sa g re u ta te d e v in e m ai m are rocă. La acestea se adaugă irfşŞlSteaîeTrf ea^acopeB ' funcful'
S-a prăbuşit la câteva clipe după şi laturile văii. U nele răm ân în
ce afo st făcută aceastăfotografie. „d & qâ^ Q ael^ ^ d^ fţefi^ e^ ţ, o apă şi de în g h e ţ d in m arginile c io t şi, dacă acesta îşi păstrea­
văii. Aceste m ateriale ză poziţia u n tim p oarecare,
m e n ţin în loc şi, la u n abrazive transportate la baza pe fundul văii se form ează o
m o m en t dat, masa de zăpadă gheţarului constituie creastă de resturi curbată.
începe să alunece la vale; a principala ,,unealtă" cu care
devenit gheţar. acesta sculptează terenul. Văile săpate de gheţari
oferă privelişti spectaculoase.
G heţarii se p o t form a în Eroziunea exercitată de U na dintre cele m ai cunos­
o rice loc în care zăpada se gheţari este de zece până la cute este Valea Y osem ite din
acum ulează pe o pantă, fără a douăzeci de ori m ai rapidă California; m u lte altele p o t fi
se topi de la un an la altul. In decât cea provocată de apă: întâlnite în Alpii europeni, în
scurt tim p, stratul de zăpadă în tr-u n an ea poate săpa până Alpii sudici ai N oii Zeelande
devine atât de greu, încât la 3 m m în suprafaţa rocilor. şi în m u n ţii N o rv e g iei. A id a
p re siu n ea creată la baza sa Gheţarii antrenează totodată unele văi în formă de U
iniţiază topirea şi întreaga pietre m ai m ari sau m ai mici au fost inundate,
masă începe să alunece, desprinse din coasta m untelui form ând
săpând treptat un fagaş şi le tran sp o rtă p ână la şes. fiorduri.
concav, nu m it circ glaciar.
Pe măsură ce zăpada con­ R âurile de m unte creează
tinuă să se acum uleze, stratul văi în form a literei V în sec­
porneşte la vale sub presiunea ţiu n e transversală; gheţarii lasă
propriei sale greutăţi, în urm ă văi cu pereţi abrupţi,
curgând asemenea unui râu asemănătoare literei U .
de gheaţă în albia sa.

442

C U S T U R Ă (ARETE) HORN, SPITZE FIRN S A U NEIE
Creastă muntoasă SAU VÂRF PIRAMIDAL Zăpadă care se
Vârf muntos erodat acumulează şi se
ascuţită, care se pe trei laturi de gheţari. compactează sub propria
formează atunci ei greutate, formând
gheaţă.

MORENĂ MEDIANĂ CEI MAI LUNGI
. Când se întâlnesc GHEŢARI
DIN LUME
doi gheţari, morenele lot
laterale se unesc LAMBERT,
în centrul gheţarului TERITORIUL ANTARCTIC
combinat.
AUSTRALIAN
PINTEN RETEZAT Lungime: 402 km
Pinten de munte sau de Lăţime: până la 64 km

deal al cărui vârf afost PETERMAN,
retezat de gheţar. NORDUL GROENLANDEI

MORENĂ LATERALĂ Lungime: 200 km
Resturile de rocă desprinse din
BEARDMORE,
coastele văii se acumulează TERITORIUL ANTARCTIC
de-a lungul marginii gheţarului.
NEOZEELANDEZ
VALE SUSPENDATĂ Lungime: 200 km
O vale laterală, la
mare înălţim e faţă C IR C (CORRIE) HISPAR-BIAFO,
defu n d u l văii Bazin stâncos în MUNTELE KARAK0RUM,
principale. form ă defotoliu,
format prin PAKISTAN
eroziunea gheţii. Lungime: 120 km
Lăţime: până la 3,2 km
LAC GLACIAR
Lac mic, a cărui scurgere HUBBARD,
este împiedicată MUNŢII ST. ELIAS, ALASKA,
de morena terminală.
SUA
MORENĂ TERMINALĂ Lungime: 114 km
Creastă de acumulări depuse
de gheţar în zona terminală. HUMBOLDT, NORD-VESTUL
GROENLANDEI
CIRC P0STGLACIAR Lungime: 114 km
Acest bazin stâncos afo stformat
de un gheţar, dar în prezent este Lăţime: aproximativ 95 km
neocupat. la capăt

KOETTLITZ, MUNŢII ROYAL
S0CIETY, TERITORIUL

ANTARCTIC NEOZEELANDEZ
Lungime: 85 km

Lăţime: aproxim ativ 13 km
la capăt

FORŢELE CARE MODELEAZĂ PĂMÂNTUL

Deşerturi: peisaje în schimbare,
bătute de vânturi

FURTUNILE DE NISIP SE COMBINA CU FRIGUL, CU CĂLDURĂ

GUELTA ŞI CU RARELE PLOI PENTRU A DA NAŞTERE CELOR MAI STERPE ZONE

Bazin permanent de piatră MESA WADI
în munţi. M unte plat, Albie formată de
ru versanţi abrupţi.
M O N T IC U L (BUTTE)

torenti ocazionali. Mic masiv izolat,
aplatizat, din roca
CÂMPIE SĂRĂTUROASĂ

de fu n d a m e n t. Lac sărat secat, care a lăsat

în urmă un câmp de sare.

TEREN STÂNCOS
M ulte deşerturifierbinţi sunt
vaste întinderi stâncoase plane,
presărate cu pietre.

OAZA

PIETRE Zonăfertilă.

LUSTRUITE udată de

YARDANG Vântul un izvor,

Coloană de încărcat cu

piatră înclinată PIEDESTAL STÂNCOS nisip şlefuieşte

în direcţia Nisipul purtat de vânt la pietrele.

vântului. mică înălţime erodează

o stâncă aproape de Adâncituri în sol săpate de vântul

baza acesteia. încărcat cu nisip. D UNE DE N IS IP Acoperă o cincime

din deşerturilefierbinţi ale planetei.

maginea tradiţională u n peisaj înspăim ântător,

- a deşertului ca o pustiu şi dezolant. D eşerturile în 1930, geograful francez rocile sunt expuse eroziunii,

m are de dune stră­ sunt greu de definit. Statisti­ R obert C apot-R ey a crezut luând astfel naştere u n peisaj

bătută de nomazi cile referitoare la ploaie sunt că a ajuns în deşert când deşertic.

pe căm ile există şi înşelătoare, fiindcă precipita­ scaieţii p lantei cram-cram au Planeta este înconjurată de

în realitate, dar ţiile p o t cădea sub form a u n o r în ce p u t să i se agaţe de două „centuri" de deşerturi

este doar una dintre m ulte ploi torenţiale la intervale de ciorapi. fierbinţi. In emisfera nordică

alte peisaje deşertice. Cel mai ani întregi. O m edie de sub Şi astăzi deşerturile mai se află Sahara, M arele Pustiu

obişnuit tip de deşert este cel 150 m m pe an poate însemna sunt identificate după al A rabiei, deşerturile din

pietros: o vastă întindere de că tim p de câţiva ani cad vegetaţia lor. Dacă, din lipsa Asia C entrală şi cele din

teren plat, stâncos, acoperit doar doi-trei stropi de apei, plantele acoperă mai America. In emisfera sudică

cu pietre cât vezi cu ochii. ploaie, p e n tru ca în tr-o zi să puţin de o treime din se în tin d Kalahari şi D eşertul

P entru cel care îl străbate este survină u n veritabil potop. suprafaţa terenului, solul şi N am ibiei în Africa, Atacama

444

DEŞERTURI

SCULPTURI ÎN GRESIE în Parcul Naţional Canyonlands, Utah, se poate sparge dacă este scoasă GUELTA In Sahara, în jurul
S U A , factorii atmosferici au sculptat în gresie m esa şi b u tte . din c u p to ru l încins şi pusă pe
o suprafaţă rece. C ând roua unui bazin natural cu apă,
în A m erica de Sud şi deser­ dau naştere unor forme pătrunde în tr-o astfel de sau guelta, cresc diverse plante.
turile australiene. ciudate: yarăang-uri, ca nişte fisură, îngheaţă şi se dilată,
vapoare cu chila răsturnată, lărgind-o şi m ai m ult. D acă DESERTURILE
Aceste regiuni aride au m unţi cu vârful plat, num iţi acest proces are loc continuu, RECI ALE
fost create de curenţii de aer mesa, şi steiuri m ai m ici c u ­ din rocă se desprind LUMII
globali. A erul fierbinte de noscute sub num ele de butte. fragm ente care, purtate de
deasupra E cuatorului se ridică vânt şi ciocnite cu altele, se Nu toate deşerturile sunt
şi îşi pierde o m are parte din Purtat de vânt peste vor m ăcina mai departe. fierbinţi. Câteva sunt reci,
um iditate sub form ă de ploi. deşert, nisipul sapă nişe acolo precum Gobi, aflat în Asia, în
Apoi sc deplasează spre nord u n d e rocile su n t m oi, aşa APA DI N DEŞERT afara zonei tropicale, la 2 000 m
sau spre sud şi coboară, for­ cum s-a întâm plat în Apa este un alt factor de altitudine.
m ând zone de presiune înaltă depresiunea Qattara din m odelare a peisajului. R arele
de-a lungul Tropicului R a­ Egipt. Adâncim ea acestor torente năvălesc pe solul Ariditatea sa este determi­
cului în n o rd şi al T ro p ic u lu i depresiuni este lim itată de pârjolit şi sapă albii nu m ite nată de distanţa fată de mare
Capricornului în sud. Vânturi apa subterană. D acă se wtuli (ueduri). Au existat şi de munţii care constituie o
calde şi uscate b at dinspre ajunge la u n strat îm bibat cu oam eni care s-au înecat în barieră în calea ploilor.
aceste zone, pârjolind uscatul apă, particulele de nisip se deşert. Poposind sau Vânturile ce bat dinspre sud-
şi biciu in d nisipul şi praful în unesc în tre ele şi devin prea traversând un ued, au fost vest se încarcă cu vapori de
aspre furtuni de nisip. grele p e n tru a m ai fi ridicate surprinşi de torentul format apă deasupra Oceanului Indian.
de vânt. Plantele încep să de o furtună izbucnită în Dar traversând Munţii
Vântul încărcat cu nisip crească în zonă, creând m unţii din apropiere. Himalaya, se răcesc, vaporii de
este un abraziv puternic. celălalt peisaj caracteristic apă condensează şi cad sub
Stâncile şi pietrele de pe sol deşertului: oaza. O dată ce solul inundat s-a formă de ploaie. Când ajung în
uscat din nou, fragmentele Deşertul Gobi, vântul şi-a
sunt şlefuite, astfel că devin Tem peratura în deşert desprinse de apă sunt luate de pierdut deja toată umiditatea
plate şi netede, aproape poate varia dramatic în tr-un vânt şi contribuie în continua­ şi suflă rece şi uscat deasupra
lustruite. Pietrele din deşert interval de 24 de ore. Pe re la procesul de eroziune. podişului dezolant din nordul
sunt uneori de o frumuseţe tim pul zilei, soarele arde Chinei şi al Mongoliei.
extraordinară. nestingherit pe cerul lipsit de In deşerturi se acumulează
nori, atingându-se peste de obicei sare. Adesea, din
Fiindcă vântul poartă cea 55°C . N o ap tea, căldura se m unţi coboară râuri ce nu
mai mare parte a nisipului risipeşte, fiindcă nu există ajung la m are, ci îşi încheie
aproape de sol, stâncilc sunt n o ri care să o îm piedice, şi cursul într-un lac puţin adânc,
„atacate" în partea lor tem peratura, chiar şi în din care apa se evaporă uşor.
inferioară, fapt care le macină centrul Saharei, poate scădea Toate râurile conţin urm e de
şi lasă în urm ă bolovani sub 0°C. R ocile „coapte" în sare dizolvată din solul stră­
cocoţaţi precar pe „gâturi" tim pul zilei se răcesc rapid şi bătut; când lacurile din deşert
înguste, erodate. p o t crăpa, aşa cum o farfurie scacă, în urm a lor rămâne
sarea ce se acum ulează în
R o c ile se erodează diferit decursul anilor.
în funcţie de duritatea lo r şi
BOLOVANI IN DEŞERT C izelaţi de temperaturile extreme şi vânturile
aspre, bolovani rotunjiţi se înşiră în M asivul Tibesti din Ciad.

FORŢELE CARE M ODELEAZĂ PĂM ÂN TUL

Oceane de nisip mişcător 20 k m lungim e şi 1,5 k m
lăţime. D unele mari, izolate,
DUNELE DE NISIP ACOPERĂ O CINCIME DIN SUPRAFAŢA num ite „spinare de balenă",
TOTALĂ A DESERTURILOR FIERBINŢI ALE LUMII, ADESEA se adună la adăpostul unei
DEPLASÂNDU-SE NEÎNCETAT SI ÎNGROPÂND TOTUL ÎN CALE stânci mari.

D unele de nisip form at o grămăjoară, aceasta vântului. Particulele în deserturile de nisip nimic
minuscule de nisip urcă pe n u este perm anent —urm ele
— —t perfect p ro p o rţioc-onstituie u n obstacol m ai „versantul" cu pantă lină lăsate dim ineaţa dispar la
dinspre vânt al dunei, căzând amiază, iar profilul d u nelor se
-w i t t nate, cu liniile lor m are, atrăgând to t m ai m u lt apoi peste creastă şi schimbă continuu. N u există
rostogolindu-se până la bază puncte de reper. Perspectiva
£ sinuoase si nisip. Crescând, dunele pot pe celălalt versant, abrupt. înspăimântătoare a unui
călător rătăcit în pustiu este,
■ crestele ascuţiteatcinage dim ensiuni uluitoare. D unele mişcătoare au o din păcate, foarte reală.
form ă de sem ilună şi se
k s d n S I lama de cuţit, sunt U nele dune din M arele Erg num esc barcane; se form ează SE DEPLASEAZĂ SAHARA?
singular sau în grupuri, cele
unele dintre cele mai O ccidental din Algeria, ce mai mici deplasându-se mai U nii oam eni de ştiinţă sunt
repede decât cele mari. In de părere că extremitatea
elegante form e de relief de face parte din Sahara, sunt tim pul unei furtuni de praf, o sudică a Saharei, num ită
dună mică, n u m ai mare Sahel, se deplasează cu 15
pe Terra. m ai înalte decât E m pire State decât înălţim ea unui pantof, km pe an. Imaginile teribile
poate traversa suprafaţa ale secetei, foam etei şi m orţii
D u n e le încep să se B u ild in g . netedă a unei piste de în E tiopia, Som alia şi Sudan
aterizare în câteva m inute. au şocat întreaga lume. D ar
form eze când particulele de O cincime din deşerturile Dunele mai mari sunt mai înaintează Sahara cu adevărat
lente, deplasându-se cu cel spre sud sau catastrofala
nisip se adună; o grămăjoară fierbinţi ale T errei sunt m ult 18 m pe an. com prom itere a recoltelor
este determ inată de adminis­
atrage alte şi alte particule, ca acoperite de d une, fiecare D u n e le lungi şi drepte trarea necorespunzătoare a
num ite seifformează adesea terenului şi de m o tiv e de
u n fel de m agnet magic. dintre acestea pierzându-se în grupuri paralele, de circa ordin politic?

Atracţia este explicabilă prin cealaltă. M ulte dintre încălzirea globală pro­
vocată de creşterea nivelului
schimbările bruşte de direcţie „oceanele" de nisip sunt de dioxid de carbon în

ale vântului pe zone foarte staţionare, orice mişcare fiind

restrânse. Schimbările sunt limitată de schimbările de

pro v o cate de un obstacol —o direcţie ale vântului. A ltele se

plantă sau un m ănunchi de află în tr-o lentă, dar continuă

pietre —ori de ciocnirea a deplasare, îngropând totul în

doi curenţi de aer. calea lo r —po m i izolaţi,

încetinind, vântul depune o d rum uri, oaze şi chiar sate

parte din nisipul pe care îl întregi. Aceste deşerturi

transportă. O dată ce s-a „călătoresc" în direcţia

BARIERĂ
O dună de nisip
în mişcare
blochează o
autostradă din
Egipt, aproape
de graniţa cu
Libia. D une de
această mărime
pot străbate
deşertul cu o
viteză de circa
18 m pe an.

446

BARCAN O dună
barcan se mişcă în
direcţia indicată de
„picioarele “ sale.

DUNE M O I Vânturile reci transportă nisipul din deşerturile Asiei DUNĂ S T E L A R Ă Metereze de nisip radiază din centrul unei dune în
centrale spre sud, până în Valea G e z din M unţii Pamir, în China. formă de stea, în Deşertul Namib. Vântul îi modificăforma continuu.

atmosferă este considerată Sahara algeriană. Cetăţile Practicile agricole eronate politica guvernamentală de
unul dintre motivele rom ane din nordul Africii din Vestul M ijlociu al SUA colonizare, au forţat, de ase­
foam etei din Sahel, dar stăpâneau odinioară veritabile în anii ’30 au transform at o m enea, oam enii să re n u n ţe la
dovezile sunt insuficiente. Se grânare ale Im periului zonă de teren de dimensiunile agricultura nom adă şi să adop­
poate constata însă uşor că R om an, unde recoltele erau Angliei într-un pustiu. Acest te unele m etode occidentale,
în ultimele 2 milioane de ani bogate, fără a avea nevoie tip de eroziune apare la m ar­ statice, neadecvate la solul şi
clima a suferit fluctuaţii. de irigaţii, fiind apoi ginile Saharei, când pajiştile clima din acele regiuni.
Picturile din epoca de piatră transportate la R om a. Acum , cu sol sărac sunt arate în scop
înfăţişează antilope, elefanţi şi în locul acestora se întinde agricol. Se consideră că CELE MAI MARI
lei la Tassili N ’Ajjer, în semideşertul. Aceste suprapăşunatul constituie o DEŞERTURI
fenom ene fac parte din ciclul altă cauză de eroziune, dar ALE LUMII
clim atic natural —fiecare n u există dovezi în acest sens.
ciclu durând m ii de ani — Animalele pot susţine de fapt SAHARA,
determ inat de modificările creşterea plantelor prin A FRICA DE NORD
orbitei pe care se roteşte fertilizarea naturală a solului. Suprafaţa: 9 10 0 000 km2
T erra în ju ru l Soarelui. Triburile nom ade, care au
Acelaşi ciclu a provocat trăit în deşert de m ii de ani, MARELE DEŞERT
epocile glaciare şi poate că nu rămân niciodată m ult AUSTRALIAN, AUSTRALIA
determină acum înaintarea tim p în acelaşi loc. E le îşi Suprafaţa: 3 830 000 km2
spre sud a Saharei. m ută des turm ele, lăsând
ierbii tim p să crească din GOBI,
Şi utilizarea necorespun­ nou. Animalele lor pasc în ASIA
zătoare a terenurilor este o exces num ai dacă deplasarea Suprafaţa: 1295 000 km2
cauză a extinderii deşertu- le este împiedicată.
rilor. Despăduririle pentru a RUB AL-KHALI,
obţine teren cultivabil lasă Pe term en scurt, politica PENINSULA ARABICĂ
solul expus eroziunii. Gestio­ este probabil un factor ce Suprafaţa: 650 000 km2
narea deficitară a terenului în provoacă foam etea în Sahel,
pantă, precum brazdele la fel de im p o rta n t ca şi KALAHARI,
săpate în sus şi-n jos pe un schimbarea climei. Războaiele AFRICA DE SUD
deal, în locul dispunerii lor din E tiopia şi Som alia i-au Suprafaţa: 520 000 km2
circulare, sensibilizează solul obligat p e refugiaţi să se m ute
în faţa apei şi a vântului. în zone semiaride, unde KARAKUM,
păm ântul n u -i poate ajuta să TURKMENISTAN,
M Ă R I DE NISIP întinderi undui­ supravieţuiască. Presiunile
toare de nisip acoperă Sahara. VESTUL ASIEI
socio -eco n o m ice, c u m ar fi Suprafaţa: 340 000 km2

447

Indice Angel, Jimmy 366-367 avalanşe 423 Bora-Bora 276—277
Anglia aye-aye 85 borax („aurul alb“) 345
A Ayers, Roca (Uluru) 222-223, Borneo, Insula 198-199, 432, 434
Giant’s Causeway 94—96, 419 boşimani 70
aborigeni, australieni 217, 220, Great Glen 104-105, 420 226 Botnic, Golful 435—436
223, 226, 229-231, 233, 241, O ld Man o f Storr 106 Ayers, Sir Henry 233 Botswana
246, 250, 252 Wast W ater 102-103 Ayiâ R oum eli 141
anhinga (pasărea-şarpe) 350—351 aymara, populaţia 375, 377 Deşertul Kalahari 60-63
Abruzzi, Duce de 34 Ankarana, platoul 82, 84, 85 Okavango 66—70
acacia, copac 48 Annapurna Himal 171, 425 B Bottger, Johann 133
Acul Cleopatrei 78 Antarctica 224 Boumalne 18
adena (populaţia) 337 Muntele Erebus 405-409 babuini, chacma 76 Bourke, T om 80
Aden, golful 26 Văile Uscate ale 404 Badlands 306-308, 431 Bowring, F.H. 103
Aepyornis („pasărea-elefant") 84 antilopa gnu 47, 49 Baikal, Lacul 160, 440-441 Brazilia
Afar, Triunghiul 26 An ţinea 16 Bailey, T .C . 326 Amazon 62-65
Afghanistan Antofagasta 388 Bai Yan, M untele 179 Cascada Iguacu 378—380
Anzi 114, 115, 336, 362, 375, balena cu cocoaşă 287 Pantanal, 386—387
Band-e Amir, lacurile 164-165 381, 388-389, 394, 396, 399. balene 243, 287^ 402 Brenta, m unţii 139
Africa de Sud 416, 424, 428 Bali-h’ai 276 broasca cu coarne 387
apaşi 346 Ball, Henry Lidgbird 255 broaşte ţestoase 250
Blyde, Canionul 79-81 Appalaşi, m unţii 421, 425, 432 Balmat, Jacques 126 Brooks, M unţii 288—289
Cango, grotele 78 Aran, insulele 99 Bamian 164 Brown, Leslie 40-41
Mont-aux-Sources 75-76 arawa 258 banande 36 Bryce 327
M untele Masă 77 arborele de cauciuc (eucalipt) 252 bancuri de nisip 247—250 Bryce, Canionul 326—328
Agadez 22—23 arborele de hârtie 230, 233 Band-e Amir, lacul 164-165 bufniţa arctică 107
Agostini, Padre 396 Arcade 320—321 Bangladesh 439 Bungle Bungle, munţii 216-217
Agua Negra, pasul 399 Archer, fiordul 280 Banks, Joseph 247, 252 buri 76, 80
Ahaggar 15 Arctic Village 288 Barberi, Franco 135 buriaţi, populaţie 161
Ahaggar, m unţii 15—16 Ardalsfjord 111 barcane 446, 447 Burren, 98, 434
Aillwee, peştera 98 arete (custură), formare 129, 443 Barringer, Daniel 338 butte 444, 445
ainu 176 Argentina barza cu gât negru 231—233 Byron, Lord 126
Air, m unţii 23 Cascada Iguacu 378-380 batiscaf 414 Byrranga, platoul 157
Ai't A m eur 19 Los Glaciares 394—395 batolit 419
A'it O udinar 18 Penitentes 399 ba Yei, populaţia 67, 70 c
Akrotiri 418 Aristotel 34 bazalt, formare 418
Alamogordo 346 Arizona 332, 410 Beardmore, gheţarul 443 cactus, Browningia 381
Alaska, cutrem ur 290, 422, 429 Armada Spaniolă 96 Bemaraha, Rezervaţia Naţională caimani 365
albă, pasăre 12 Armenia, cutrem urul din 422—423 calderă 46, 135, 317, 418, 440
albinărelul de Hawaii 274-275 Arnhem, ţinutul 230 82, 84 Caledonian, canalul 104
Alcantara, cheile 419 Arran, Insula 436 Benbulbin 100-101 cameleon 36, 84
Aleutine, insulele 419 artă chineză 180 Benguela, curentul 56, 62 Cam erun 50, 419
Alexandru cel Mare 167 artă japoneză 177 Benoît, Pierre 16 Campbell, Donald 241
Algeria Ashabad 168 berberi 18-19 Canada 436, 440
Ahaggar, m unţii 15—16 Assekrem 16 bibanul de Nil 33
O ulad Said, oaza 20 astenosferă 26 bibilici 60 Banff, Parcul Naţional 300—301
Tassili N ’Ajjer 12-14, 447 Atacamenos 389 Bidwill, J.C . 268 Ellesmcre, insula 280—282
Alicante (pasărea legendară) 389 Atakor 15 Big Cypress, mlaştina 350—351 Mackenzie, delta 292—294
aligator 350—351 Atlantis, Insula 418 Big Foot (sioux) 308 Nahanni, râul 295-298
Allen, Bryden 255 Atlasul înalt, m unţii 17—19 Billy the Kid 346 Niagara, cascada 304—305
Alma-Ata 163 atoli, formare 277 Bilma 22 W estern Brook Pond 299
Almagro, Diego de 375 August cel Tare 133 Bingham, Hiram 336 Canare, insulele 112-113
Alpe di Siusi 139 Aurland 111 Bird, Isabella 178-179 Cango, peşterile 78
Alpi (Europeni) 124, 127-130, aurora boreală 156, 287, 292 Bishop, Stephen 348 cangur 223
138, 189, 421, 426, 442 aurul alb 133, 345 Bisoke, Vulcanul 51, 52 Canyon de Chelly 340—342
Alpi, Sudici 442 Australia Bisti, Regiunea 354—356 Canyonlands, Parcul Naţional
Altarul Primăverii Eterne 194 Cascada Wallaman 253 bivoli 62, 192, 233-234 (Utah) 188, 445
alunecări de teren 428-430 Cheile Hamersley 214 bizon 308, 313-314 Cape T ow n 77
Amazon 362-365 C uţitul de Pâine 251—252 Black Hills (Dakota de Sud) 308 Capot-Rey, Robert 444
Amazonias, Parcul Naţional 365 Deşertul Foişoarelor 210-213 Blanca, piscul 341 capra sălbatică agrimi 141
Amfiteatrul (Mont-aux-Sources) Deşertul Simpson 235—237 Bligh, Căpitanul 247 capre negre 116, 126
75-76, 302 Gosse Bluff 218-219 Blondin, Charles 305 Capul Columbia 280
Amundsen, Roald 408 Insula Fraser 244—246 Blydepoort, barajul 79 Capul Leului 77
anaconda 365, 387 Lacul Eyre 238-241 Blyde River, canionul 79-81 Capul Vrăjitoarei 98
Anak Krakatau 201—205 Lacul Hillier Bodm in M oor 419, 431 capybara 367, 386
ananguku 223 Marea Barieră de Corali 247 Bohol 197 Cardona, Felix 367
anasazi, populaţia 341-342, 356 Muntele Olga 226-229 Bolivia caribu 282, 288-289
Anchorage 429 M unţii Bungle Bungle 216-217 caribu-ul Peary 282
Andaman, Marea 200 Parcul Kakadu 230-234 Lacul Titicaca 375-377 Carlsbad, peştera 199, 432
Andersson, Charles John 53, 70 Piramida lui Ball 254-255 Lacurile Sărate din Anzi Carol Q uintul 96
Andoni, câmpia 59 Port Campbell 242—243 Carrel, Jean-A ntoine 129
Andrews, Michael 396 R oca Ayers 222-223, 226 381-385 Carson, colonelul Kit 342
Angara, Bazinul 414 Austria Bolzano (Bozen) 131 carst 185, 432
Angel, Cascada 366—369, 370 Eisriesenwelt 127 bomba nucleară 346 cascade
Autana 371 Bond, James 200 America (Niagara) 304
Auyan Tepuî 366—367, 370 Bonington, Chris 188, 397
Bonnie Prince Charlie 106

448

Angel 366-369, 370, 439 Chichester, Sir Francis 254—255 crevete 223, 352—353, 412 Devil’s G olf Course 344
Bow en 261 Chile 394, 436 crinul sego 308 Devil’s Peak (Vârful Diavolului)
Boyoma 43 Cristal, M unţii de 45
Bridalveil 309 Atacama, deşertul 388-390 crocodil 33, 70, 84, 167, 233, 77
Cataracta Estică (Victoria) 73 Coarnele Paine 396—397 Devil’s Throat (Gâtlejul-
cele mai înalte 439 Penitentes 399 349, 351
Cola de Caballo (Coada C hina 115, 423, 431, 434 Crocodile Dundee 234 Diavolului) 378, 380
Everest, Vârful 172-174 crocodili de apă sărată 233 Devil’s T ooth (Dintele
Calului) 117 Guilin, dealurile 184-186 crocodilul american 351
Cuquenan 439 M untele Galben 180—183 Croz, Michael 129 Diavolului) 75
C urcubeu (Victoria) 72 M unţii Cerului 162—163 Cuchulainn 98 Devils Tow er (Turnul Diavolului)
Gemene 230 Takla-Makan, deşertul 187 Cuevo del Hielo 113
H ell’s Gate 295, 298 Yangtze, cheile 178-179 cufiindacii moţaţi 353 318-319, 419
Horseshoe (Niagara) 304 chiparoşi 14, 351 Culan, vârful 421 Dhaulagiri Himal 171
Chipewyan, fortul 292-293 Curentul Nord-Atlantic 107, 111 Dial, R om an 188
Iguacu 378-380 Chodat, R obert 378 Curitiba 380 Diarmuid 100
Jim Jim 230 Chogori (K2) 425 curmal 21 diavol spinos 229
Kegon 439 Chuquicamata 390 custură (arete) 129, 443 Diaz, Bartolomeu 77
Livingstonc 42, 45 cicadee 252 cutremure 422-423 Dickinson, Leo 174
Mardalsfossen 439 circ (come), formare 129, 441, Dieffenbach, dr. Ernst 265
Mongefossen 439 443 Alaska 290, 429 dinozauri 64, 106, 354
Mtarazi 439 Circo dc Soaso 117 cele mai distructive ale secolului Dixie, Lady Florence 396, 397
Niagara 304—305, 439 ciukci (tribul) 155 Djibouti
Pragul Rampart 293 ClifFs o f M oher 97-99 al XX-lea 423
Principală (Victoria) 72 Clubul Sierra 311 Great Glen 104 Lacul Assal 24—28
San M artin (Iguaţu) 380 coaste, eroziune 435-437 Kamceatka, peninsula 154 Dodge, colonel Richard I 319
Sibaiyang 194 cocorul siberian 157 Muntele St Helens 417 dolină 433
Stanley (Boyoma) 43 Colby, Will 311 Cuzco 375 Dolomieu, Deodat de 138-139,
Stirling 261 Colea, Canionul 391—393
Sutherland 261—262 Colchester, cutremurul dc pământ D 432
din 422 Dolomiţi, M unţii 138—139, 432
Svartifoss 91 Colcord, Harry 305 Dades, cheile 17—19 Dore, Gustave 129
Tugela 439 Colina Marelui Şarpe, Ohio 337 Dall, oile 298, 344 Douglas, Lord Francis 129
Tyssestrengane 439 Coloana Chamber 235 Danakil, Depresiunea 28, 29-30 Douglas, Marjory Stoneman
U nion (Iguacu) 378 Danakil, podişul 26, 31
colorate, 40, 164-165, 206-207, dansul tigrului 192 349-350
Utigârd 439 215, 381,384-385 Darwin, Charles 399, 414 Douglas, pinul 327
Vettis 111 D avid-Neel, Alexandra 64—65 Drakensberg (Munţii Scorpiei)
Victoria 72—74, 439 Columbia Icefield 300 Davis, John 255
Virginia 295, 297—298 comorile Gironei 96 Deadmen Valley 295 75-76, 79-80
Wallaman 253 Conan Doyle, Sir Arthur Dealurile de Ciocolată 196—197 Drakes Beach (California) 437
Yosemite 309, 312, 439 D eath Valley (Valea Morţii) dromaderi 23
casia, arborele 184 370-371, 374 Drum ul Mătăsii 187
Castelul Maiden 337 conchistadori 375—377 343-345 Dry Bone Canyon 343
castor 293-294 Deccan, Podişul 419 D u Fu (poet) 178
Catalano, Luciano R oque 399 condor 393, 397 decoruri pentru filme 302—303 D un Aengus, fort 337
Catinaccio, Masivul 139 Conger, fortul 282 Defiance, platoul 340 dune de nisip 444, 446—447
Catlin, George 308 congo (populaţia) 42 Defileul Roşu 214 Du ne din Star 54
cauricara, gândacii 56 Congo, R ep. Dem. 42 deltaplanorism 189 Dunluce, castelul 96
cămile 23-24, 64, 187 delte 436, 437, 438, 439 Durrell, Gerald şi Lee 156
Căo, Diogo 42 Congo, fluviul 42—45 Derinkuyu 146 Dusky Sound 260
câinele de prerie 306, 318-319 Ruwenzori, 34-36 deriva continentelor 26, 204, Dust Bowl 114
câmpiile cu pietriş colţuros 241, Virunga, M unţii 50—52
255 Connor, James 277 411-414, 420-422, 424-427, E
cârtiţa aurie Grant 56 Conrad, Joseph 42, 45 440
cârtiţa marsupială 223 Constantinovna, marea ducesă Destivelle, Catherine 188 East Alligator, râu
Cei Cinci M unţi Sacri 181 Olga 229 Deşertul Foişoarelor 210—213 Eastwood, Clint 123
Cele Douăsprezece Ace de la deşerturi 444—447 Eberhard, Herman 395
Connemara 99 continente, cele mai înalte forme Arabic 438 Eisriesenwelt 127
cele mai întinse lacuri din lume, de relief 426 Atacama 388—390 Ekuma 58
441 Campo de N ijar 122, 123 elan 313
Cele Zece Mii de Insule 349 Conurile Cappadociei 144—146 Campo de Tabernas 122, 123 El Capitan 309—311
cel mai întins lac arctic 157 Cook, căpitanul James 247, 252, cele mai întinse deşerturi 447 elefantul african 48
cerbul-catâr 312 Foişoarelor 210-213 Ellesmere, insula 280-282
cercopiteci 48 260, 265, 275, 277 Gobi 64, 445, 447 El Lisan 147
Cercul Polar de N ord 107, 111, Cook, dr. Frederick 282 Kalahari 60—63, 66 el molo (tribul) 33
copacii împietriţi 317, 342 Karakum 168 Elveţia
282, 292 Copper Canyon 357 Namibiei 53, 61
Cerro Fitzroy 395 corali 247-250 Sahara 12, 14-16, 18, 20-23 Matterhorn, vârful 128-129
Challenger Deep 414 Cordillera Real 375, 377 Simpson 235—237 Elveţia Saxonă 133
Chamonix, valea 125—126, 442 Costa Rica Takla-M akan 187 emu 252
Chandler, R ichard 151 Tenere 22—23 En Ghedi, oază 150
Chapman Andrews, R o y 64 Volcân Poâs 358—359 W hite Sands 346—347 English Lake District 440
chei, formarea 433 Devil’s Cataract (Cataracta Erta Ale 29-31
Cheile Attock 167 Coto Donana 118-21 Diavolului) 74 erupţii, cele mai grave 417
Cheile Foalelor 179 Cratere du Nouveau Quebec 440 Devil’s Gardens (Grădinile Erzincan, cutrem urul de la 423
Cheyenne 318 Crater Lake (Lacul Craterului) Diavolului) 320 eschimoşi (inuiţi) 281, 292
cheyenne (populaţia) 319 esenieni 150
Chian Kai-Şi, general 194 322-325, 440-441 Etiopia 27-28, 446-447
craterul cometei 218-220 Etosha, Depresiunea 57—59
Craterul Meteoritului 338—339 eucalipt 252
creasta din mijlocul Atlanticului

88, 414, 416, 420
crestele din mijlocul oceanului

412, 414, 416, 417
Creta, insula 140—141

449