Descoperiti minunile lumii Enciclopedie Natura Animale Geografie Ghidul celor mai spectaculoase peisaje by Readers Digest (z-lib.org)

( 'v f Ş )
A M E R I C A DE N O R D

Ţinutul Lacurilor Banff In nord, C o lu m b ia Icefield, de
! 3 2 5 k m 2, este cea m a i m a re c â m p ie
îngheţată d in A m e rica de N o rd .
0 REŢEA CRISTALINĂ DE LACURI ALIMENTATE A p a rezultată d in to p ire a g h e ţii form ează
DE GHEŢARI SCÂNTEIAZĂ AIDOMA UNOR PIETRE a ic i tr e i râ u ri ce se varsă în tre i o cean e
PREŢIOASE PE FUNDALUL MUNŢILOR STÂNCOŞI diferite: P a cificu l, A tla n tic u l şi O ce a n u l
îngh eţat.
4:\ M E R I Q găsit in co n ştie n t, au c re zu t că a m u rit şi
DI NOR-].) au în ce p u t p reg ătirile de înm orm ân tare. D e pe această câm pie, gheţari uriaşi
D a r d o cto ru l şi-a reven it, iar in c id e n tu l alunecă la vale, m ă cin â n d ro c ile în
M ,l:Am ery a dat râ u lu i şi tre căto rii de alături nu m ele drum . R e stu rile — „faină de piatră" —
K ic k in g H o rs e (în traducere ap ro xim ativă tu lbură apa la cu rilo r. Lou ise , de o
„ C a lu l nărăvaş"). frum useţe ireală, este u n e x e m p lu
u im ito r de lac alim en tat de gheţari.
V a le a B o w străbate te rito riu l m untos P lu tin d în apă, a lu v iu n ile glaciare
al P arcu lu i N a ţio n a l Banff, cel m ai vech i refractă lu m in a şi dau apei o strălucitoare
d in Canada, în fiin ţat în 1885. N u m it pe nuanţă verde-sm arald.
atu n ci „H o ts p rin g s R e s e rv e “ , acesta
y i Parcul Naţional c u p rin d e a n u m a i 2 6 k m 2. A stă zi, p a rcu l
Trecătoarea Banff acoperă 6 680 k m 2 de creste m untoase,
Kicking Horse H pajişti, la c u ri şi g h e ţari ce se în t in d p e
240 k m în lu n g u l c u lm ilo r estice ale
tu l M u n ţilo r Stâncoşi d in sudul p ro v in cie i
A lb erta . îm p re u n ă cu p a rcu rile alăturate
- x i\B- an&ff m /& . - Jasper, Y o h o şi K o o te n a y - B a n ff
v ţ- Calgary • co n stitu ie o vastă zo n ă naturală protejată.
C O LU M ŞIA '-
B R IT A N IC Ă ?. x ALBERTA ORIGINI DE GHEAŢĂ
x>m
M u n ţ ii d in parc sunt tin eri; ei s-au
25 50 m ile " " 'i fo rm at cu circa 70 de m ilio a n e de ani în
urm ă — o clip ă la scară geologică. „ N e r ­
0 25 50 k ilo m e tri vo zita te a " lo r ju v e n ilă şi extraordinara
forţă a g h e ţa rilo r au dat naştere u n u i
Dr. Jam es H e c to r, u n g e o lo g care a ţin u t al contrastelor ulu itoa re.
explo rat valea R â u lu i B o w din
M u n ţ ii Stâncoşi canadieni în 1858, a fost
izb it v io le n t în p iep t de u n cal de
p o v a ră , în v re m e ce-1 ajuta să treacă u n
râu. C â n d călău zele sale in d ie n e l-a u

PISC SEM EŢ M untele A m ery se află în zona nordică şi greu accesibilă a Parcului Banff.
300

ŢINUTUL LACURILOR B A N F F

F rig u l de deasupra contrastează cu M a i sus, p ajiştile şi c o p a c ii a lp in i p itic i d in u rm ă su n t ra ri şi se feresc d in calea
:îld u ra d in adân curi. A p a rezultată d in
to p ire a g h e ţii se infiltre ază, p r in fisu ri şi fac lo c stâ n cilo r golaşe, bătute de o m u lu i (circa 8 0 -1 0 0 în to t p arcul), dar
p r in rocă , în scoarţa terestră. A ic i este
presurizată, în că lzită şi îm p in să în a p o i vânturi. M u n ţ ii îm p ă d u riţi sunt în v e se liţi u rş ii n e g ri se aven tu rează p e şosele şi în
o re suprafaţă, sub fo rm a izv o a re lo r
m in e ra le fie rb in ţi, care i-a u atras pe de p o ie n e c u iarb ă-n eag ră şi z a m b ile c a m p in g u ri. D a c ă su nt atacaţi, tu riştii
p r im ii tu rişti la B a n ff, a cu m u n secol.
sălbatice. V a ra , fra g ii şi s u n t s fă tu iţi să se
P eisaju l v a ria t susţine o d ive rsitate la
tel de m are de plante. In văi, la cu rile m u rele cresc pe CEI MAI CUNOSCUŢI prefacă a fi m orţi.
sclip ito are punctează p ă d u ri dese de m arginea p o te cilo r, ia r D e şi atacurile sunt
p lo p i de m unte, p in i, brazi şi m o lizi.
c rin ii galbeni de m u n te „LOCUITORI" rare. u rşii p o t fi v ăzu ţi
N EST EM A T Ă A L P IN Ă A p a cristalină răsar p rin tre petice le de AI ZONEI SUNT URŞII frecvent, m a i cu
ă Lacului Louise este „distilată din cozi de zăpadă. seamă de aceia care
păun", conform unui scriitor din anii 1920. NEGRI SI GRIZZLY bat cei 1 500 k m de
Fau na este la fe l de

variată; există 225 de trasee, de la cărări

sp e cii de păsări, de la c o lib r i la v u ltu ri, şi u şo r a cce sib ile p e m a lu l la c u r ilo r până la

53 de sp ecii de m am ifere, p rin tre care şi p o te ci nem arcate, periculoase. T o ate

e la m . C e i m a i c u n o s c u ţ i „ lo c u i t o r i 11 ai însă îi poartă pe v iz ita to ri în aerul p u r al

z o n e i sunt u rşii n e g ri şi grizzly. A ceştia u n o r lo c u ri feerice.

AMFITEATRU DECORURI
Uimitorul amfiteatru de la PITOREŞTI PENTRU
Mont-aux-Sources, din Africa de Sud, FILME ARTISTICE
străjuieşte ameninţător soldaţii britanici
asediaţi, în Zulu(1964). Peisajul a jucat un rol principal în multe
dintre marile producţii cinematografice

Incă d in cele m ai v e c h i tim p u ri, o m u l şi-a exp rim at
relaţia cu p e isaju l în c o n ju ră to r în m u zică , literatură,
p ictu ră , ba ch iar şi în dans. Iar în seco lu l al X X - le a a
apăru t o n o u ă fo rm ă de artă: film u l. C h ia r de la în ce p u t,
rea liza to rii s-au o rie n tat către u n ele d in tre cele m ai
spectaculoase peisaje, de la m u n ţi în a lţi până la deserturi
neum blate. R e g iz o r i ca J o h n F o rd şi D a v id Le a n au
fo lo sit peisajul nu n u m a i ca fu ndal m e m o ra b il p en tru

acţiu nea film e lo r, c i şi ca m o d alitate de a
accentua co n flicte le dram atice sau de
a o g lin d i e m o ţiile personajelor.

DAVID LEAN
Deşi era un iubitor al naturii, Lean a
devenit celebru datorită unuia dintre
primele sale filme, BriefEncountet ama
aproape în întregime într-o gară britanii

DEŞERTUL IORDANIEI
Pasiunea pentru peisajele
dramatice l-a determinat pe David
Lean să filmeze, în anii ’60,
Lawrence ofArabia (sus) în
deşerturile aride din Iordania.

GROTELE DIN CAŞMIR
în anii '80, David Lean a ecranizat romanul
A Passage toIndiaal lui E.M. Forster
filmândpe dealurile din Caşmir (sus).

CÂMPIILE AFRICII
Meryl Streep şi Robert
Redford, la picnic pe
câm piile din Kenya,
în film ul Out ofAfrica
(1985).

MONUMENTVALLEY
Fortăreţele naturale din
Monum ent Valley, la
graniţa statelor Arizona
şi Utah, au fost folosite
ca fundal de John Ford
în westernul clasic
Stagecoach (d r e a p t a ) ,
realizat în 1939.

STEPE NINSE SIMBOLUL PERICOLULUI
Pentru a reda întinderea pustie a stepelor Pentru John Ford
ruseşti în film ul DoctorJivago, inspirat (dreapta), deşertul
din Revoluţia rusă, David Lean a film at de fapt simboliza pericolul
in Finlanda (jos). şi privaţiunile.

Cascada
Niagara

DOUĂ CATARACTE
GEMENE SE REVARSĂ
MAIESTUOS DEASUPRA
UNEI PERDELE DE SPUMĂ

Lacul Ontario

Podul Cascada Americană
Queenston
Insula Caprei
Cascada Potcqavi Insula Navy

CANADA nsuM anri SUA
ada N iag ara'

20'„Mc Lacul Erie
20 k ilo m e tri

Niagara, c u v â n t ce în se a m n ă „a p a care IN RETRAGERE Cea mai mare parte a apelor Niagarei se revarsă în Cascada Potcoavă,
tu n ă “ , este n u m e le pe care am er­ din Canada, care este erodată pe dedesubt în centru, apărând astfel o margine ieşită în afară.
in d ie n ii l-a u dat cascadei ce constituie
astăzi o graniţă spectaculoasă în tre S U A Cascada N iagara a apărut acum n e vo ie de 25 000 de ani p en tru ca
şi Canada. D e la L a cu l E rie , F lu v iu l a p ro x im a tiv 12 500 de ani. O d ată cu creasta să ajun g ă la L a c u l E rie .
N iagara curge lin iş tit pe aproape 56 km , topirea u n u i gheţar m asiv, apa s-a
d a r câ n d a ju n g e lâ n g ă L a c u l O n t a r io , se revărsat d in L a cu l E rie şi s-a întin s spre Q ue en sto n H eig h ts a răsunat de
avântă în tr-o serie de p rag u ri şi vârtejuri, nord, unde a form at La cu l O ntario, tu m u ltu l lu p te i când tru p ele b rita n ice şi
a p o i se revarsă în cascadă, în t r - o p erd e a în tr-u n bazin cu aproape 100 m m ai jos. cele am ericane s-au c io cn it, în ră zb o iu l
de s tro p i f in i şi c u rc u b e ie . A i c i apa se In iţia l, creasta peste care se prăbuşea apa d in 1812. M a i târziu, lângă cascadă s-au
p recip ită de la circa 55 m înălţim e, se afla la 11 k m m a i spre n o rd — u n d e a u zit ura le le c e lo r care asistau la una
în tr-u n h u ru it asurzitor şi în tr-o m are de este acu m Q u e e n sto n — dar în decursul d in tre cascadoriile de pe N iagara.
spum ă, ca în tr-u n hău fără fund. seco lelo r a fost erodată de acţiunea celo r
7 000 de to n e de apă ce se avântă în P r im u l care şi-a asumat acest risc a fost
G o a t Island (Insula C a p re i), de pe fiecare secundă peste ea. L a o v ite ză de Sam P a tch d in Passaic Falls, N e w je r s e y ,
m arginea cascadei, desparte flu v iu l în retragere de circa 1,2 m pe an, va fi care a sărit de pe Insula C a p re i, în o c­
două. A m e ric a n Falls (Cascada to m b rie 1829, şi a supravieţuit. In 1901,
A m e rican ă), în partea estică, fo rm ează o doam na A n n ie E d son T aylor, o profesoară
lin ie dreaptă de aproape 300 m lungim e;
H orse sh o e Falls (Cascada Potcoavă), de
partea C an ad ei, este de două o ri m ai
lu n g ă şi, aşa c u m î i arată şi n u m e le , are
form a unei potcoave.

VEDERE GEN ER ALĂ

Cascada este m a g n ifică p riv ită d in
am bele părţi, dar ţă rm u l canadian oferă
cea m ai bună privelişte. P e n tru ce i care
v o r s-o adm ire de aproape, Cascada
Potcoavă poate fi înfruntată în tr-o m ică
am b a rc a ţiu n e , M aid o f the M ist, ce
în ain te ază p rin co rtin a de stro p i şi ceaţă.

304

DOI PE O FRÂNGHIE de 43 de ani d in B a y C ity , M ich ig a n , care
n u ştia să în o ate, a fost p rim a care a traver­
Charles Blondin, un acrobat francez al cărui sat N ia g a ra în tr - u n b u to i, în tre i secunde,
nume real era Jean-Francois Gravelet, a fost scăpând c u viaţă. Profesoara a susţinut
primul care a traversat Niagara pe frânghie, pe a p o i o serie de co n fe rin ţe , în calitate de
30 iunie 1859. în timp ce mergea pe frânghia „ R e g in ă a C a s c a d e i" , s p e râ n d să facă
avere, dar a m u rit săracă după 20 de ani.
lungă de 335 m, el a ridicat o sticlă dintr-o barcă
aflată la 49 m mai jos şi a băut din ea. 0 lună mai D in tre cei care au încercat să-i im ite
târziu, Blondin l-a transportat în spate, tot peste isprava în u rm ă to rii 60 de ani, tre i au
cascadă, pe managerul său, Harry Colcord, reu şit şi tre i au p ie rit. P rin tre aceştia s-a
aflat şi G e o rg e Stathakis d in B u ffa lo ,
tcrifiat de încercare (stânga). N e w Y o r k , în 1930. E l a supravieţuit
Signor Farini (de fapt un american pe nume căderii, dar s-a sufocat m a i apoi, fiin d că
b u to iu l a rămas b locat sub cascadă tim p
William Leonard Hunt) a repetat acrobaţia în de 22 de ore, iar el avea o x ig e n su ficie nt
august 1860. După două săptămâni, el si doar p en tru trei ore.
Blondin au traversat împreună Niagara la

lumina lunii, fiecare ducând în spate un
pasager. Şi altora le-a reuşit această
cascadorie, ca de pildă unei italience,

Maria Spelterini, care a mers pe frânghie
încălţată cu pantofi de sport.

305

Badiands

ALBII SECATE
SERPUIESC PRINTRE
CRESTE STÂNCOASE
ŞI CULMI FRAGILE,
PE CÂMPIILE
DIN DAKOTA DE SUD

De la v erdele fe rm e lo r, cu vastele lo r
la n u ri de grâne ce se u n d u ie sc în
vânt, trecerea spre Badiands, în D a k o ta
de S u d , se face brusc. D e a lu r ile şi crestele
a rid e n u se în a lţ ă d in c â m p ie , c i se află
sub ea, ca u n peisaj sculp tat în relief.

CĂPIŢE DE PIATRĂ

L a p ic io a re le v iz ita to rilo r se în tin d e u n
peisaj u im ito r, c u stânci ascuţite, ste iu ri
şi m etereze de piatră bătute de v ân tu ri,
despărţite de a lb ii secate şi nenum ărate
m o v ilite care îşi sch im b ă cu lo area de la
ro z la roşu -strălu cito r, pe m ăsură ce
soarele în ain te ază pe boltă.

Frăm ântată şi austeră, zo n a n u m ită
B adiands (în tradu cere „p ă m â n tu ri re le “ )
a fost tim p de secole că m in u l in d ie n ilo r
sio u x, care au n u m it-o mako („b a d “ —
rău) siko („la n d s" — păm â ntu ri).
SAN CTUAR NATURAL Deşi pare sterp,
Sage Creek din zona Badiands, Dakota
de Sud, are pajişti pe care trăiesc turme
de bizoni şi câini de prerie.

306

307

A M E R I C A DE N O R D

VANATO ARE DE BIZONI Această vânătoare de bizoni a indienilor sioux afo st imortalizată stâncii respective. In d ie n ii n u aruncau
în 1835 de pictorul american George Catlin. Vânătorii din Badlands mânau uneori turmele n im ic d in an im alu l vânat: carnea şi
de bizoni peste marginea unei stânci înalte. grăsim ea erau fo losite ca hrană, pielea —
p en tru confecţionarea co rtu rilo r,
Această în tin d ere lungă de 160 k m acestea au sculptat c u lm ile şi ste iurile a p ătu rilo r, a h a in e lo r şi şeilor, coam ele
— p e n tru vase şi oale, oasele — p e n tru
şi lată de 80 k m este uscată şi aridă, arse de soarele fie rb in te . arm e şi p en tru o siile căruţelor, iar
d in v e z ic a a n im a le lo r se c o n fe c ţio n a u
cu excepţia ra re lo r p lo i to ren ţiale D u n g ile o rizon ta le v iz ib ile pe ro cile b u rd u fu ri de apă.

şi a în g h e ţu lu i d in iarnă. D a r zo n a n u m o i m arch ează stratele de sedim ente In tim p u l tu lb u ră rilo r stârnite de
m işcarea G h o st D ances, în 1890,
este atât de p ustie c u m ar părea: câteva purtate de apă de pe pantele m u n ţilo r. In cavaleria a şaptea a S U A l-a capturat pe
m arele şef B ig F o o t şi u n grup de 350 de
tufe de ien upăr cresc pe versanţii rocă există fosile v e c h i de m ilio a n e de in d ie n i sio u x, p e cân d aceştia traversau
B adlands. A tu n c i a avut lo c m asacrul de
stâncoşi, ia r ie rb u ri rezistente m ărginesc a n i — ţestoase m a rin e , de e x e m p lu , şi la W o u n d e d K n e e C reek.

pâraiele, alături de p lo p i can adieni şi de titanotherium, u n a n im a l asem ănător c u VIAŢA REVINE

flo r i sălbatice. rin o c e ru l, care trăia în m laştin i; in d ie n ii M u lţ i c o lo n iş ti au în c e rc a t să c u ltiv e
p ăm â n tu l d in B adlands, dar seceta şi
Z o n a B ad land s a v e n it pe lu m e graţie siou x îl num esc C a lu l T u n etu lu i. ero ziu nea au dus la eşecuri repetate.
V ia ţa sălbatică a re v e n it în zo n ă în 1930,
M u n ţ ilo r B la c k H ills , care se în a lţă O d a tă cu sosirea c o lo n iş tilo r eu ro p e n i, când s-a în fiin ţa t B adlands N a tio n a l
M o n u m e n t, transform at în parc naţional
m ai la sud până la în an ii ’70 ai secolu­ în 1978.

2 207 m . Aceştia s-au lu i al X lX - le a , au I n tin z â n d u -s e p e 9 8 0 k m 2, p a r c u l
adăposteşte şopârle, şerpi c u clo p o ţe i,
ridicat d in tr-o m are BADLANDS SE AFLĂ năvălit şi v â n ă to rii de lilie c i, nu m eroase sp ecii de păsări, haite
interioară cu 65 SUB CÂMPIE, b izo n i. M a rile turm e agitate de câ in i de prerie, tu rm e m ic i de
de m ilio a n e de ani în CA UN PEISAJ de b izo n i de pe câm ­ b iz o n i şi de antilope.
urm ă. C u trecerea p ii au fost aproape
tim p u lu i, so lu l şi SCULPTAT ÎN RELIEF exterm in ate, ia r FRUMUSEŢE ÎN BADLANDS

pietricele le m ărunte in d ie n ii sioux, a căror Drumeţii din Dakota de Sud nu
îndrăgesc crinul sego doar pentru
frumuseţea sa pură; floarea are şi
un bulb comestibil, cu gust de alune, ce
poate fi mâncat crud sau gătit ca un
cartof.

Indienii se hrăneau cu acest bulb,
ca şi coloniştii mormoni din Utah, atunci
când recoltele erau insuficiente.
Crinul sego înfloreşte vara şi creşte
până la 50 cm înălţime, în special pe
pajiştile sau pantele uscate.

au fost purtate la vale, supravieţuire depindea

fo rm â n d o câ m p ie m lăştinoasă, de ele, au fost dram atic afectaţi. în 1890,

m u ltistratificată, pe te ren u l p lat dinspre reg iu n ea B adlands d in D a k o ta de S u d a

est. A c u m c irc a 30 de m ilio a n e de ani, deven it u n cen tru al G h o st D ances —

clim a a suferit o schim bare şi m laştina s-a p u n c tu l fo cal al u n u i n o u cu lt re lig io s ce

transfo rm at treptat în pajişte. prom itea o renaştere a cu ltu rii in d ie n ilo r

In decursul m ile n iilo r, apa şi vân tu l am ericani şi reven irea b izo n ilo r.

au erodat o parte a acestei câm pii, U n a d in tre te h n icile de vânătoare

m uşcând d in straturile de sol fragil şi fo losite de in d ie n ii sio u x era hăituirea

piatră m oale, ia r eroziu nea co n tin u ă şi u n e i tu rm e peste m arg in e a u n e i stânci.

azi. Iarba sm ulsă d in ră d ă cin i de fu rtu n i a Z o n a B ad la n d s era p ro p ic e u n o r

lăsat u n strat de sol expus, care a fost asemenea u cid e ri în masă şi tru p u rile

a p o i spălat de p lo i, fo rm â n d pârâiaşe, ia r b iz o n ilo r erau m ăcelărite la poalele

308

r -o
YOSEMITE

Yosemite („Jum ătate de C u p o lă " ), n u m ită astfel *au -■% -s
dat fiin d că are u n versant ro tu n jit şi u n i Parc Naţional ®
PEISAJUL, DE 0 perete v ertical de rocă în a lt de 670 m în
SPLENDIDĂ MĂREŢIE, partea dinspre vale. Cascada )
ESTE PUNCTAT
DE CASCADE CRISTALINE C âteva din tre cele m ai înalte cascade EjCapitaYno&semitAe HUna,lffnDo„ mnj&J
CE SE REVARSĂ d in S U A se află în P a rc u l N a ţio n a l
PESTE LESPEZI MASIVE Y o se m ite - u n te rito riu p u ţin m ai m are m i l e Cascada B rid a J v e iP G^ i e r / Lyell
DE GRANIT ŞLEFUIT decât statul L u x e m b u rg , în in im a - 0 - 10 20~
M u n ţ ilo r Sierra N e v a d a d in C a lifo rn ia .
Una d in tre cele m a i în a lte faleze d in 0 10 20 i
lum e, E l C ăpitan, d o m in ă m alu rile T Ă R Â M DE BASM , o Mărlposa Grove
îm p ă d u rite ale R â u lu i M e rc e d d in V alea k ilo m etri
Y o s e m ite , rid icâ n d u -se până la 900 m la R â u r ile susură p rin tre b o lo v a n i u ria şi şi
intrarea în vale, fiin d doar una dintre p ajişti în flo rite se în tin d la p o a le le de a v e n tu rie ri până în vale, ză rin d astfel
sp le n d o rile naturale ale re g iu n ii. Cascada fa le ze lo r m asive de g ranit, având ca sp len d id ele peisaje de a ici — p rin tre care
Y o s e m ite , a şasea d in lu m e ca în ă lţim e , fu ndal crestele în ză p e zite ale M u n ţ ilo r C asca da B r id a lv e il ( „ V ă lu l M ir e s e i“ ),
se revarsă d c la 7 3 9 m , în tre i că d e ri H ig h Sierra. C e a m a i im p resion an tă aflată v iz a v i de E l C a p ita n , ca re se
uriaşe d e apă. L a ce lă la lt capăt al v ă ii se parte a acestui peisaj de vis este însă prăbuşeşte de la 190 m în ă lţim e şi pare
rid ică masa de granit n u m ită H a lf D o m e V alea Y osem ite. că răm âne suspendată în aer ca u n voa l

T e rm e n u l, pron un ţat „io ze m iti",
derivă de la nu m e le dat de in d ie n ii
am e rica ni u rsu lu i g riz z ly — to te m u l
trib u rilo r locale. Până în 1851, valea le-a
ap arţin ut în totalitate. D a r o trupă de
cavalerie, C a lifo rn ia V o lu n te e rs d in
B a ta lio n u l M arip osa , a u rm ărit o bandă

UMBRE PURPURII H a lf Dome, cu peretele său retezat de gheţari în epoca glaciară, îşi domină
semenii de granit pe fondul apusului în Valea Yosemite. fo h n M uir (dreapta) a militat
pentru fondarea Parcului Naţional Yosemite.



YOSEMITE

TU R IŞ T I ÎN S Ă L B Ă T I C I E diafan. S o ld a ţii au fost co p le şiţi de
p ito re s c u l v ă ii. R e la tă rile lo r au atras
D rumeţii au cutreierat Valea Yosemite în săptămâni, a avut un succes atât de mare, tu riştii şi au d eterm inat declararea zo n e i
cadrul primei excursii organizate în încât a devenit anuală. Scriind despre ea în parc naţional.
1901. Grupul de 96 de persoane a fost buletinul clubului, Ella M. Sexton
condus de Will Colby, secretarul Clubului mărturisea: „Veşmintele bărbăteşti sunt Acesta a fost în fiin ţat în 1890, în
Sierra. Format în 1892 sub preşedinţia lui indispensabile... 0 fustă ar face p rin c ip a l la insistenţele lu i J o h n M u ir ,
John Muir, clubul milita pentru protejarea înaintarea prin tufişuri pur şi simplu
zonelor sălbatice şi pentru ca turiştii să se imposibilă." După aceea, Parcul u n naturalist de o rig in e
poată bucura de ele. Yosemite a devenit un loc de scoţiană, care a m ilita t
vacantă căutat şi pentru sporturile neobosit pen tru protejarea
0 tabără permanentă a fost stabilită la de iarnă, iar agenţiile de turism au
Tuolumne Meadows, iar de aici grupurile de început să-l prezinte în progra­ sa. M u i r scria: „ N i c i u n
turişti porneau în explorări, ascensiuni sau mele lor turistice (dreapta). tem plu creat de m âna
la pescuit. Excursia, cu durata de trei o m e n e a scă n u se p o a te
com para cu Y osem ite...
INSTANTANEU Câţiva membri ai Clubului Sierra, în cursul primei excursii din 1901. F ie ce piatră de a ici pare a
ra d ia d e v ia ţă ... C a şi c u m în
STÂNCA U R IAŞA Norii învăluie culmea granitică a lui E l Capitan (stânga), în timp ce silueta acest căm in m u ntos natura şi-ar
sa se reflectă în apele râului. Soarele iernii (sus) poleieşte piatra cu o strălucire aurie. fi adunat cele m ai de preţ
co m o ri."
C u circa 10 m ilio a n e de ani în
urm ă, Y o s e m ite era u n tărâm al
d e a lu rilo r unduioase, dar apoi
m işcările g e o lo g ice au înălţat aceste
co line , iar râu rile şi-au săpat albiile
m ai adânc. M u lte d in tre c u lm ile albe
sau gri-albăstrui de granit sunt de fapt
n u cleele dure rămase când roca de
deasupra s-a fisurat, ca u rm are a ero d ării
s tra tu rilo r de suprafaţă şi a e lib e ră rii
te n siu n ilo r latente.
A c u m a p ro xim ativ 3 m ilio an e
de ani a în ce p u t glaciaţiunea. In
m işcarea lo r lentă, ghe ţarii au n ivelat
îm b in ă rile lesp ezilor de piatră şi au
adâncit văile, retezând canioanele
laterale şi creân d alte v ă i la în ă lţim e .
C â n d gheaţa s-a topit, acu m circa
10 000 de ani, u n lac vast a in u n d a t
adânca V a le Yosem ite.
încet, lacu l s-a u m p lu t cu aluviun i,
transform ându-se în tr-o vale fertilă
p rin tre falezele de granit. M a re le
C a n io n T u o lu m n e , la n o rd de
V a le a Y o s e m ite , străbate p a rcu l de la
est la vest; şi el s-a fo rm a t în acelaşi
m od.
P rin tre cele peste o m ie de specii de
p lan te sălbatice se n u m ără m a c ii
c a lifo m ie n i, care îm pestriţează
p rim ăvara pajiştile joase, şi parfum atele
azalee vestice, care în flo re sc vara.
L ilia c u l de C a lifo rn ia şi m anzanita cu
scoarţă p u rp u rie acoperă coastele
d e a lu rilo r.
T oam na, Y o se m ite devine o m are de
ru g in iu , roşu şi galben. P rin tre co p a cii
de a ic i se n u m ără ste jarii n e g ri, c e d rii de
sm irnă, p in ii ponderosa şi g iga n ticii
sequoia — cel m ai m are arbore existent
în p re ze n t pe T e rra . D e ş i n u este atât de

311

FORŢA RĂDĂCINILOR Un pinjeffrey
contorsionat se agaţă tenace de o buză
stâncoasă pe Sentinel Dome, în valea
Yosemite.

în a lt ca ru d a sa d e p e ţă r m u l c a lifo rn ia n ,
ra p o rtu l d in tre înălţim ea şi grosim ea
tru n ch iu lu i îi conferă titlu l de cel m ai
m asiv copac d in lum e.

T o ţi a rb o rii sequoia d in parc cresc în
tre i p â lcu ri d istin cte — m aiestuoase
co lo an e g a lb e n -m a ro n ii înalte de peste
60 m . In cel m ai m are pâlc, M a rip o sa
G ro v e , trăieşte u n „v e te ra n " strâm b,
lo v it de trăsnet, n u m it „ T h e G riz z ly
G ia n t“ . C o n sid e ra t a avea 2 700 de ani,
acesta tr e b u ie să f i fo st d eja fa ln ic la
în c e p u tu l ere i creştine.

U r s u l n e g ru este ce l m a i m are
m am ifer d in Y o se m ite , dat fiin d că
g r iz z ly n u m a i trăieşte a ici. U r ş ii se
hrănesc înd eosebi noaptea, cu b u lb i,
m lădiţe, peşte, m iere, sem inţe şi fructe.
C e rb u l-ca tâ r, n u m it astfel d in cauza
u re c h ilo r sale m a ri, este u şo r de rem arcat
pe păşuni şi în păduri, datorită
c o lo ritu lu i ro şu -ru g in iu pe care îl are
b la n a sa vara.

0 PRIVELIŞTE MEMORABILĂ

A stă zi Y o s e m ite atrage 3 m ilio a n e de
v iz ita to ri anual. V ara, G la c ie r P o in t
oferă o extraordin ară p riv e lişte asupra
ce lo r 1 000 m ai V ă ii Y o s e m ite şi asupra
cascadei cu acelaşi n u m e . Este o im a g in e
de n e uitat, ferm ecăto are în d e o se b i la
apus sau în lu m in a lu n ii.

APE DANSÂND Cascadele Upper şi Lower
Yosemite, careform ează împreună cea mai
mare cădere de apă din America de Nord,
se prăvălesc în josul peretelui stâncos intr-un
torent de stropi minusculi.

312

Yellowstone SANCTUAR
Elanii
UN TĂRÂM AL CĂLDURII reprezintă una
SI AL VAPORILOR, dintre multele
UNDE APA FIERBINTE specii de
A GHEIZERELOR mamifere mari
ŢÂŞNEŞTESPRE care trăiesc în
ÎNĂLŢIMI AMEŢITOARE Parcul Naţional
Yellowstone.

C u m u lt tim p în urm ă, în copilăria ce păm ântul trem ură de v u ie tu l lor. E rau rapid, în cât frecarea încingea pietrele d in
Statelor U n ite , puteai în tâ ln i aco lo — adăugau ei — m u n ţi de sticlă şi albie, iar cel m a i m are râu d in tre toate
pădurari şi vânători ce povesteau despre de sulf, lo c u r i u n d e p u te a i p rin d e u n năvălea în tr -u n ca n io n de culoarea
u n târâm fantastic d in vest, în care păstrăv pe care să-l găteşti im ediat, în tr-o au ru lu i ce lu i m ai pur. Existau chiar şi
a rte zie n e d e apă c lo c o t in d ă se în a lţă p ân ă b ă lticică p lin ă cu apă fiartă. M a i erau păd u ri de „co p a ci p ie trifica ţi", în care
deasupra v â rfu rilo r co pa cilo r, în vrem e la cu ri ca nişte c u tii cu vopsea „păsări pietrificate cântau cântece
b o lb o ro s in d şi râ n d u ri de b ăi de p orţelan
în care o m u l se putea îm b ă ia la ce CONFORT DE IA R N Ă (verso) O turmă
tem peratură dorea. de bizoni cutreieră iarna Parcul Yellowstone,
în căutarea ierburilor proaspete de lângă
C â t despre râuri, u n ele curgeau spre izvoarele fierbinţi. A pa fierbinte nu permite
P acific, în vrem e ce altele o porn eau îngheţarea râului.
spre A tla n tic; u n ele aveau u n curs atât de

O£ '/erasem J y 3ş f%s C 1r GRAND P R ISM A T IC Culorile celui mai mare dintre izvoarele fierbinţi din Yellowstone
Minerva ' se datorează algelor rezistente la căldură care trăiesc în apa aproape clocotindă.
'• i
!i

^ I jCanyonVillaae - | p v

v Ji;PFaoiunnttPaiont $ ■National
^ 4'
Hj : v Lake V ,
Old Faithful. :Vidage Lum ţ Yellowstone

it ;^ ^ ello ^ ^ o in q /' ,,

§! 1
§1
20

ilo m etri





GHEIZER PUNCTUAL Deşi nu are cel mai
înalt je t de apă, O ld Faithful atrage atenţia
turiştilor datorită punctualităţii erupţiilor sale.

pietrificate". N im e n i n u -i credea, SCULPTURILE APEI Izvoarelefierbinţi care la fiecare 75 de m in u te ţâşneşte
d e sig u r, d a r p o v e ş tile au c o n t in u a t să transportă suspensiile calcaroase până c lo c o tin d până la 60 m în aer. P rin tre
circule. In 1871, o expediţie pe Terasele Minerva, noi straturi de rocă c e le la lte se n u m ă ră G r o t t o G e y s e r, care
g u v e rn a m e n ta lă a p o r n it să in v e stig h e ze depunându-se pe măsură ce apa se răceşte. izbu cneşte d in tr-o grotă de silice,
situaţia; ra p o rtu l e i l-a determ in a t pe Zilnic pe terase se depun 2 tone de calcar. R iv e rsid e Geyser, care trim ite u n arc de
p re şe d in te le G r a n t să d e cla re , în 1872, apă fie rb in te peste R â u l F ire h o le , şi
întreaga zon ă de 9 000 k m 2 parc nă m ol c lo co tin d cărora m ineralele Steam boat — cel m ai înalt d in lu m e - cu
naţional, p rim u l d in lum e: „Se in terzice dizolvate le conferă toate cu lo rile je tu ri de apă de două o ri m ai înalte decât
fiin d vânzarea sau aşezările um ane... c u rcu b e u lu i. C u o u m b ră de dezam ăgire cele ale lu i O ld Faith fu l, însă fără
p e n tru ca to t p o p o ru l să se b u cu re de aflăm însă că fie rb in ţea la R â u lu i F ire h o le regularitatea acestuia d in urm ă,
el.“ D e n u m ire a Y e llo w sto n e derivă de la („ F o c a r u l" ) se datorează n u fre c ă rii, c i in tervalu l dintre două izb u c n iri variin d
nu m ele pe care a m e rin d ie n ii îl dăduseră ro c ilo r încinse de dedesubt. de la p atru z ile la p atru ani.
ce lu i m ai m are râu d in regiune.
C e l m ai p op u la r elem ent al P a rcu lu i A c tiv ita te a g h e ize re lo r este
POVEŞTILE NU FUSESERÂ Y e llo w s to n e este sistem ul de gheizere — co n d iţio n a tă de tre i factori: o sursă de
PREA EXAGERATE uim ito are tro m b e p re cu m O ld Faith fu l, apă abundentă, o p u te rn ică sursă de

M ilio a n e de v izita to ri şi-au dat seama de
atunci că poveştile bătrânilor vânători
erau, în m are parte, adevărate. R â u rile
c u rg în tr-a d e v ă r spre am bele la tu ri ale
p lă cii co ntin en tale şi există u n m u n te de
stic lă — S tân ca d e O b s id ia n —, fo r m a t d in
rocă vu lcan ică vitrificată, d in care
ră zb o in icii shoshone ciopleau vârfuri
p e n tru săgeţi. P e Terasele M in e rv a , b ă i
n a tu ra le d in c a lc it se în ş iră a b u rin d e , ia r
la F o u n ta in P a in t P o t există b ălţi de

316

FORŢA APEI R âul Yellowstone a săpat căldură şi o structură a r o c ii care să-i scăzută determ ină to t m ai m u ltă apă
Marele Canion în stânca gălbuie al cărei co nfere caracterul u n u i sistem natural de su p ra în c ă lzită să se tra n sfo rm e în
nume îl poartă. ţevi. Sursa de căldură este ro ca to p ită d in v a p o ri — m e n ţin â n d g h e ize ru l în erupţie
m ăru ntaiele P ăm ân tu lu i, care în până la g o lirea sistem ulu i de ţevi. C â n d
Y e llo w s to n e se află la p u ţ in peste 5 k m apa fie rb in te re u m p le spaţiile goale d in
sub sco arţa terestră. P lo ile a b u n d e n te se subteran, c ic lu l se reia.
in filtre ază în roca poroasă până la 1 500
m adâncim e. A c o lo , sub presiune, apa In total, în parc există circa 10 000 de
este în c ă lzită până deasupra p u n c tu lu i de e le m e n te te rm ale. P e lâng ă g h e ize re , se
fie rb e re . T i m p de s e c o le , ea se r id ic ă întâlnesc b ălţi de n ă m o l clo co tin d , je tu ri
spre suprafaţă şi, ap ro ap e de n iv e lu l de v a p o ri su lfuro şi d in răsuflătoare
so lu lu i, o parte d in apa cea m a i fie rb in te n u m ite fu m arole şi izvo are fie rb in ţi,
se tra n sfo rm ă în v a p o ri. A c e ş tia a ru n c ă adesea de culoare verde-sm arald sau
în aer co lo an a de apă de deasupra lo r, turcoaz, datorită alg elo r care s-au adaptat
in iţiin d o reacţie în la n ţ în care presiunea la viaţa la te m p eratu ri ridicate.

T o a tă această a ctivita te este p o sib ilă
graţie p u n g ii m asive de rocă to p ită de
sub scoarţa P ă m â n tu lu i, a ici foarte
subţire. C u a p ro x im a tiv 600 000 de ani
în urm ă, aceasta a e ru p t p a ro xistic,
aruncând în aer 2 590 k m 2 d in roca
M u n ţ ilo r Stâncoşi, d ep u n ân d u n strat
gros de cenuşă şi îm p ră ştiin d p ra f
v u lca n ic pe aproape to t te rito riu l
A m e ric ii de N o rd . A p o i, d in cauza
g o lu lu i de dedesubt, scoarţa s-a prăbuşit
in in te rio r, fo rm â n d o calderă de
3 1 0 0 k m 2.

E ru p ţiile ulterioare, m ai p u ţin
v io le n te , aproape au u m p lu t-o cu cenuşă
şi lavă, barân d R â u l Y e llo w s to n e şi
cre â n d astfel la c u l cu acelaşi n u m e .
A ju ta t însă de gh e ţarii d in tre i e p o ci
glaciare şi de apa fie rb in te şi v a p o rii care
au în m u ia t b u za calderei, râu l a săpat
treptat M a re le C a n io n Y ello w sto n e , care
coboară dinspre lac sub fo rm a u n e i serii
de cataracte im presion an te.

COPACI PIETRIFICAŢI

N ic ă ie ri am in tirea e ru p ţiilo r trecute nu
este m a i dram atică decât la S p e cim e n
R id g e . A i c i se află c o p a ci p ie trific a ţi în c ă
uşor de recunoscut: sicom o ri, n u ci,
stejari, m a g n o lii şi sângeri. C u m ilio a n e
de ani în urm ă au fost în g ro p a ţi sub
zg u ră şi cenuşă v u lca n ică , acest strat
îm p ie d icâ n d arderea le m n u lu i.

A p o i, în d ecu rsul m ile n iilo r, celu lă cu
celulă, m a te ria lu l o rg a n ic al c o p a cilo r a
fost în lo c u it de m in e ra lele ro c ii, astfel că
a tu n ci când şi u ltim u l strat depus a fost
erodat, c o p a cii erau deja p ie trifica ţi.
D a c ă v ă este g re u să re a liza ţi cât tre b u ie
să f i d u ra t acest p ro ce s , g â n d iţi- v ă că în
u n e le părţi ale z o n e i există restu rile a
27 de astfel de p ăd u ri, u n ele peste altele.
F ieca re a crescut tim p de sute de ani pe
acelaşi lo c şi fiecare a fost, la râ n d u -i,
îngropată şi pietrificată.

317

( f 'lţ )
A M E R I C A DE N O R D

Devils Tower

URIAŞUL PINTEN CE DOMINĂ TINUTURILE DIN WYOMING
A OFERIT UN EXCELENT DECOR CINEMATOGRAFIC
PENTRU ATERIZAREA UNEI AERONAVE

Y Mi&OANwT.A,,N „ !D A KO TA-D E N O RD m arginea de piatră, lăsând în urm ă
şanţuri adânci. în final, ursul a m u rit de
A extenuare, dar fetiţele trăiesc veşnic,
fiin d cele şapte stele v iz ib ile d in
I___ .1 _ constelaţia P leiad elor.

j %; D e vils T o w e r, p rim u l M o n u m e n t
N a ţio n a l al Statelor U n ite ale A m e ric ii,
’ DAKOTA DE SUD este de fapt u n m ă n u n c h i m asiv de
co lo a n e m ultifaţetate, care se rid ic ă la
g i ^ .RapidCity ^ 265 m în ă lţim e peste plato ul îm p ă d u rit
•e - r\c de la poale. L a bază m ăsoară 30 0 m în
d ia m e tru , ia r la v â r f se îngustează pân ă la
&vils T ow er j ^ \\s 85 m.

1VYOMING ORIGINI SUBTERANE

Cheyenne NEBRASKA G e o lo g ii sunt de părere că tu rn u l şi-a
în ce p u t form area cu 50 de m ilio an e de
milfe V Denver ani în urm ă, când m ateria topită,
fierb inte, d in m ăruntaiele P ă m â n tu lu i s-a
/ţte 200 rid ic a t la suprafaţă p r in p u n cte le slabe
d in scoarţă. Această masă de m aterial
v m 20t to p it s-a răcit treptat şi s-a so lid ificat în
in te rio ru l ro c ilo r d in ju r, iar pe măsură
k ilo m etri £ ■ ce i-a scăzut tem peratura, s-a contractat
şi s-a crăpat, fo rm â n d coloan e
Un m o n o lit solitar, asem ănător u n u i m u ltifa ţe ta te , a id o m a n o r o iu lu i care se
b u şte a n u riaş, se r id ic ă b ru s c p e fisurează a tu n ci cân d se usucă. A p o i,
câm pia presărată cu ferm e d in n o rd-estul ro cile m o i din ju ru l m aterialului
statului W y o m in g . O legendă a so lid ificat au fost erodate, scoţând treptat
p o p u la ţie i k io w a , care a tră it în această la iveală m ă n u n ch iu l de coloane.
reg iun e, susţine că D e v ils T o w e r a luat
fiin ţă a tu n ci când şapte fetiţe au fost Silueta inco n fu n da b ilă a
urm ărite de u n urs fioros. C o p ile le au fo rm aţiu n ii D e vils T o w e r
să rit pe o p ia tră scu n d ă , ca re a în c e p u t să
crească deodată, fe rin d u -le astfel este v iz ib ilă de la 160 k m
de am eninţarea fiarei. în ce rcâ n d depărtare, culoarea
să ajun g ă la ele, a n im a lu l co aste lo r sale nă pădite de
a zgâriat c u ghearele lic h e n i m o dificâ ndu-se
în funcţie de
PAZNICUL Un câine
de prerie stă de
pază, gata să dea
semnalul în caz de
pericol iminent.

inten sitatea lu m in ii solare şi de
m o m e n tu l d in zi. U ria ş u l p in te n a
co n stitu it u n p u n ct de atracţie p en tru
p r im ii co lo n işti, crescători de vite.
R e la tiv recent, în 1977, D e vils T o w e r a
pu tu t fi adm irat de o a m en ii d in lum ea
în tre a g ă î n f ilm u l întâlnire de gradul trei,
în care a servit ca lo c de aterizare p en tru
nava extraterestră.

UN PARASUTIST
A RĂMAS PRIZONIER

PE CULME
TIMP DE ŞASE ZILE

L a p o a le le t u r n u lu i se r a m ific ă tu n e ­
lu rile şi v iz u in ile subterane ale c â in ilo r
de p rerie — rozătoare de dim en siu nea
u n o r ie p u ri m ic i, care latră asem enea
u n o r câini. A stă zi sunt anim ale protejate,
dar în tre cu t erau ucise fără m ilă,
d eo arece se credea că d in cauza lo r v ite le
şi o ile n u v o r m ai avea iarbă de păscut.

„In accesib il o ricăre i fiin ţe lip site de
a r ip i“ — aşa d e sc ria c o lo n e lu l R ic h a r d I.
D o d g e vârful m o n o litu lu i în 1875, când
a escortat în zonă o exp ediţie geologică
am ericană. E l a dat tu rn u lu i de rocă
n u m e le său actual, după ce a au zit că
in d ie n ii cheyenne îl botezaseră T u rn u l
Z e u lu i cel R ă u , fiin d că , susţineau ei, u n
zeu m a le fic sălăşluia pe cu lm e a lu i şi
bătea to bele care declanşau tunetul.

D escrierea lu i D o d g e a fost în scurt
tim p contestată. P e 4 iu lie 1893, în j u r de o
m ie de spectatori au ve n it pentru a p riv i
c u m fe rm ie ru l W illia m R o g e rs escalada
t u m u l fo lo s in d o scară co n ce p u tă de el.

D e p e c u lm e se zăresc c in c i state:
W y o m in g , M o n tan a , D ako ta de N o rd ,
D a k o ta de Sud şi Nebraska. A ic i cresc
cactuşi lim b a -so a c re i şi salvie, p ro b a b il
d in sem in ţe aduse de păsări, p rin tre care
m işună şerpi cu clo p o ţe i şi veveriţe
n o rd -am e rica n e . U n paraşutist care a
aterizat pe p la to u l d in v â rf în a n ii ’ 40
a avut tim p d in b elşug p e n tru a studia
flora, fauna şi priveliştea: el şi-a p ie rd u t
frânghia şi nu a m ai p u tu t co bo rî,
răm â n â n d p e c u lm e şase z ile în a in te
de a fi salvat.

ÎN Ă L Ţ IM I A M EŢ IT O A R E Pantele abrupte
constituie o provocare irezistibilă pentru
alpinişti. F ritz Weissner (casetă), în imagine
odihnindu-se pe o coloană ruptă,
în 1931, afo st prim ul care a urcat pe culme,
folosindu-se doar de ofrânghie.

319

A M E R I C A OE N O R D

---------- L\ * I ,r}>-V Arcade Landscape A r c h este cea m a i lungă
, 'o arcadă naturală d in lu m e — o p an glică de
Marele Lbc SUTE DE ARCADE SI MII piatră, în tr-u n lo c groasă de n u m a i 1,8
Sărat^ j\ DE PILAŞTRI DE PIATRĂ m , care se în t in d e p e 89 m în t r e d o u ă
# Salt Lake DECOREAZĂ DEŞERTUL stânci m asive. E y e o f the W h a le (O c h iu l
A DIN UTAH ÎNTR-UN B alen e i) este o deschidere alun gită sub o
A rcade CURCUBEU DE CULORI stâncă uriaşă. C e a m a i deosebită este
UTAH COLORADO , '| D e lica te A rc h (Arcada D elicată),
P eisajul stâncos şi p ustiu d in sud-estul nesusfinută de n ic i o stâncă. D e form a
Cedar City NEW statului U ta h seamănă cu suprafaţa u n u i „ U “ întors, cu braţele u şor evazate,
MEXICO u n e i planete fantastice. P ila ştri zd re n ţu iţi este situată la m arginea u n u i am fiteatru
AR1ZONA de piatră, sculptaţi în toate fo rm ele şi n a tu ra l.
Phoenix Albuquerque d im e n s iu n ile im a g in a b ile , se în a lţă de pe
în tin d e re a deşertului. M a i u im ito a re sunt N u m e la fe l de sugestive poartă şi alte
însă cele a p ro x im a tiv 20 0 de arcade, to t stru ctu ri d in această reg iun e, u n u l d intre
d in piatră, care dau n u m e le în tre g ii zone. p a rcu rile naţio n ale ale S U A . U n e le
seamănă în m o d tu lb u ră to r cu nişte
siluete om eneşti, cu obiecte sau cu
anim ale. T h e D a rk A n g e l (în g e ru l
în tu n e ca t), u n stâlp de p ia tră neagră în a lt
de 38 m , d om in ă zona n u m ită D e v il’s
G ardens (G ră din ile D ia v o lu lu i), iar
T o w e r o f B a b e i ( T u m u l B abei) este o
lespede de rocă striată de 150 m
înălţim e.

SCULPTURILE NATURII

F o rm a ţiu n ile A rca d e lo r sunt constituite
d in gresie — fragm ente de cuarţ
cim entate în tre ele cu carbonat de calciu
sau cu silice şi acoperite cu co m p u şi de
fier, ce conferă p ie tre i cu lo rile ei variate.
G re sia d in această reg iu n e este aşezată pe
u n strat gros de sare. S u b presiunea ro c ii
de d easupra, sarea se d eplasează spre
zo n e le m a i slabe şi, la râ n d u l ei, a p lică o
presiune asupra acestora.

în regiun ea A rc a d e lo r, sarea în
m işcare a forţat ridicarea gresiei,
în tin z â n d -o şi fisu râ n d -o , creând astfel
sute d e c ră p ă tu ri p aralele, de 3—6 n i
lăţim e. A p a s-a in filtra t a ici şi roca de pe
m arg in i a fost erodată, m ai m u lt în unele
lo c u ri decât în altele. U n e le m u c h ii au
fost erodate m ai p u te rn ic în straturile
inferioare, până ce a luat naştere o arcadă
(vezi dreapta). în m o d norm al, form area
arcadelor este im p e rc e p tib il de lentă, dar
u n e o r i ap ar şi s c h im b ă r i d ra m a tic e , aşa
cu m s-a întâm plat la S k y lin e A rc h
(Arcada O rizo n tu lu i) în 1940. Aceasta
era cunoscută ca „A rca d a în F o rm a re“ ,
până când o lespede uriaşă de gresie s-a
p ră b u ş it d in d e sch id e re a sa, d u b lâ n d u - i
d im en siu nile.

ARCUIT Arcada Delicată era numită de primii
colonişti „Pantalonaşii Bătrânei Domnişoare“
sau „Pantalonii de Cowboy". Un „picior“
al acestora este gros de numai 1,8 m.

ÎNCAD RAT North Window, ceface parte C R E A Ţ I I L E A PEI DIN DEŞERT
dintr-o pereche de arcade numită
The Spectacles (Ochelarii), creează un fundal Deşi în regiunea Arcadelor cad puţine muchii, arce şi turnuri. Combinaţia de muchii
ovoidal pentru T u n et Arch, prin care precipitaţii, apa este principalul suMiri ale rocii şi erodarea inegală explică
se zăreşte întinderea deşertului. responsabil pentru apariţia acestor numărul mare al arcadelor din zonă.
formaţiuni. Ploaia şi zăpezile topite dizolvă
Această re g iu n e d in U t a h este materialul care cimentează gresia, particulele Muchie Baza unei muchii
supranum ită „ Ţ in u tu l stâ ncilor ro şii“ , fine fiind purtate apoi de apă. Iarna, apa din subţire este erodată
dar în sem ideşertul ei, în care vegetaţia roci îngheaţă şi îşi măreşte volumul, forţând de rocă
rară lasă d e z g o lite m a jo ritate a ro c ilo r, astfel desprinderea altor fragmente de rocă.
sunt p rezen te aproape toate nuanţele. „Cimentul" este distribuit
U n e le fo rm a ţiu n i sunt acoperite cu „lac neuniform; rocile mai slab
de deşert" — u n strat lu c io s de m in e ra le cimentate sunt erodate
rămas după evaporarea apei. P o p u la ţia mai rapid decât celelalte,
ute a schiţat pe el siluete de oam en i iar în urma erodării
călare, la scurt tim p după ce caii, aduşi în inegale, rocile dure
A m e ric a de sp an io li, au ajuns în această dobândesc forme cu
regiune, în secolul al X V II-le a .
Eroziunea
C lim a tu l re g iu n ii A rc a d e lo r este ulterioară
aspru. A n u a l cad m ai p u ţin de 250 m m lărgeşte
de ploaie, iar tem peratura, care scade deschiderea,
ia rn a sub cea de în g h e ţ, se p o a te r id ic a formând
vara până peste 3 8 ° C , la n iv e lu l stâ n cilo r un arc
atingând ch iar şi 6 6 °C . T o tu şi, câteva
fe rig i şi o rh ide e cresc pe steiurile m ai
răcoroase o ri în nişele um ede.

M a jo rita te a a n im a le lo r d in zon ă stau
ascunse ziua, dar la căderea n o p ţii
deşertul re v in e la viaţă. M a m ife re p re cu m
lin x u l şi cerbu l-catâr, cu u re c h i lu n g i, ies
p en tru a vâna sau a paşte p rin tre um b re le
lu g u b re ale fo rm a ţiu n ilo r stâncoase.

A M E R I C A DE NORD

Lacul
Craterului

UN LAC ALBASTRU UMPLE
GOLUL RĂMAS
DUPĂ CE VÂRFUL UNUI
MUNTE S-A PRĂBUŞIT

Râul C o l i t ă J
J> OREGON
\o

\ş

Q

'•■-a.2 — i — *---

- ' ^ C A L I F O R N I A | A i J '> i/ v l

m ile \ W | • Carson City
0 100 W Sacramento \

N

«;>an Francisco \

I n 1870, un elev d in Kansas a c itit în LAC ÎN VULCAN Insula Vrăjitorului este un con de lavă si cenuşă care se înaltă de peJundul
zia ru l în care-şi învelise pacheţelul cu Lacului Craterului. Doar vârful său este vizibil deasupra apei.
m âncare u n a rtico l despre u n lac aflat în
m u n ţii d in O rego n, înco n ju rat de pereţi V ră jito ru lu i) este u n c o n v u lc a n ic L a c u l C r a t e r u lu i se află în C a sc a d e
în a lţi d in piatră, în tre care se găseşte şi aproape perfect; P h an to m Ship (Vasul R a n g e (M u n ţii Cascadei), în a lţi de
u n v u lc a n stins. A r tic o lu l i-a stârnit Fantom ă), ce „plu teşte" în sudul lacu lu i, 1 882 m . Ie rn ile sunt a ici lu n g i şi aspre,
m ic u lu i W illia m G ladstone Steel are catarge, p ân ze şi parâm e fo rm ate d in n in so rile to talizân d 15 m anual, d in
interesul pen tru C rater Lake (Lacul steiuri de piatră şi tru n c h iu ri su bţiri de sep tem b rie până în iu lie , cân d la c u l este
C ra te ru lu i), interes ce-1 va anim a toată c o n ife re . în v ă lu it în ceţu ri dese. Prim ăvara, natura
viaţa. E l a m ilita t ne în ce tat p e n tru
protejarea zo n ei îm p o triv a activită ţilo r
u m a n e şi e fo rtu rile sale s-au c o n cre tiza t
în 1902, când L a cu l C ra te ru lu i a devenit
al cincilea parc naţional al S U A .

L a c u l se află în t r - o vastă a d â n c itu ră
care s-a form at după ce vârful V u lc a n u lu i
M azam a s-a prăbuşit, în cursul un ei
v io le n te e ru p ţii de acu m 7 000 de ani.
L a c u l, de 8 k m în d iam etru , este
în c o n ju ra t de faleze m u ltic o lo r e , care se
înalţă abrupt d in apă, fo rm â n d o creastă
zim ţată, înaltă p e a lo cu ri de aproape 600
m — de două o ri cât T u m u l EifFel.

D o u ă insu le m ic i, dar contrastante,
răsar d in apă. W iz a rd Island (Insula

322

LACUL CRATERULUI

FURIA LUI LLAO Trăsnetele, despre care se credea că sunt izbucniri de mânie ale zeului, tulbură liniştea serilor uscate de vară.

re v in e la viaţă. F lo ri sălbatice căzut, iar co lo n iştii eu rop e n i de m ai varsă în L a c u l C ra te ru lu i şi n ic i u n u l nu
izvorăşte d in el, iar apa p ierd u tă p rin
îm pestriţează pantele m u n ţilo r, u rşii tâ rziu l-a u n u m it Insula V ră jito ru lu i. evaporare şi in filtra re în sol este
com pensată de cea acu m ulată d in p lo i şi
n e g ri ies d in hibern are, ia r e la n ii şi Scena lu p te i legendare n u diferă m u lt n in sori.

cerbii-catâr coboară pe păşuni pentru a de evenim en tele care s-au p etrecu t în D u p ă acea eru pţie, activitatea
v u lc a n ic ă a c o n tin u a t la o scară redusă şi
se h ră ni. realitate. în a in te de a erupe, cu pe fu nd u l la cu lu i s-au form at co nu ri
v u lca n ice p re cu m Insula V ră jito ru lu i.
P o p u la ţiile in d ien e d in zonă - aproxim aţie în anul 5000 î.H r., M azam a C restele zim ţate ale V a s u lu i F an to m ă
sunt însă m u lt m a i ve ch i, create p rin
klam ath şi m aklak - venerau lacul. era u n v u lca n cu m u lte v â rfu ri co n ice, erodarea u n u i z id v e rtica l de piatră —
um p lu tu ra u n e i fisuri care a co n stitu it
P e n tru p rim ii, acesta era u n lo c m agic, înalt p ro b ab il de 3 600 m . La un răsuflătoarea u n u i v u lca n anterior.

pe care n u m ai v ra cii şi şam anii îl puteau m o m e n t dat, c o n u l cen tral şi alte câteva R e g iu n e a este lo c u ită de 12 000 de
ani, astfel că eru p ţia M u n te lu i M a z a m a a
vizita , p e n tru a-şi reface puterile. m a i m i c i au în c e p u t să a ru n c e î n aer a v u t p r o b a b il m a rto ri. U n e lt e şi
încălţăm inte d in tr-o epocă precedentă
In legendele m aklak, pe M u n te le can tităţi uriaşe de cenuşă incandescentă, au fost descoperite lângă L a cu l
C ra te ru lu i, în g rop a te sub u n strat
M azam a s-a desfăşurat care s-au scurs pe de cenuşă — m ărturie a evenim en telor
cataclism ice care au creat aceste
lupta dintre C ăpetenia CENTRUL versanţii m u ntelui. fru m u se ţi naturale de excepţie.
L u m ii de Sus, S k e ll, şi VULCANULUI Forţa eru pţiei a crescut
Căpetenia L u m ii de S-A PRĂBUŞIT şi, treptat, cantitatea de CULORI ÎN AM URG (verso) A p u su l colorează
Jos, L la o , care trăia pe rocă distrusă a d even it cerul în nuanţe de roz deasupra lacului,
m u nte îm preu nă cu atât de m are, în câ t malul acestuia şi Insula Vrăjitoruluifiin d
învăluite de umbră.
d is c ip o lii săi ce n tru l v u lc a n u lu i s-a

m o nstruo şi. In tim p u l bătăliei, stânci prăbuşit, fo rm â n d o calderă uriaşă,

uriaşe au fost azvârlite p r in aer, fo c u l a adâncă de 1 200 m , în care se află a cu m

ars p ă d u rile şi p ă m â n tu l s-a cutrem u ra t, L a cu l C ra te ru lu i. In acest fin al

până când L la o a fost ucis, ia r vârfu l paroxistic, cenuşa aruncată în aer a

m u n te lu i - distrus. S k e ll a aruncat tru p u l a co p erit o reg iu n e întin să, d in N e v a d a

cio p ârţit în patru al riva lu lu i în hăul care până la Saskatch ew an, aflat la peste 1 200

s-a fo rm a t în m u nte, ia r la c rim ile k m depărtare.

d is c ip o lilo r săi l-a u u m p lu t, astfel T im p de m ii de ani, apa s-a acu m ulat,

form ându-se L a cu l C rate ru lu i. C a p u l lu i fo rm ân d u n lac adânc de 589 m — cel

L la o a răm as pe lo c u l în care acesta a m a i a d ân c d in S U A . N i c i u n râ u n u se

323





Canionul Bryce

PILAŞTRI FANTASTICI
DE PIATRĂ ÎMPODOBIŢI
ÎN NUANŢE DE ROŞU
SE ÎNALTĂ ÎN ŞIRURI
ORDONATE PE ÎNTINDEREA
ARIDĂ DIN UTAH

N hfw. oim

Sunset Poini_. _rJ

J | '°Insp!ration Point

UTAH

L L- m ile
Pi/re Naţional
O2
I Oo >
î Yovimpa Point O 2 -?
14__ i
k ilo m etri

C a o fantastică operă de artă în gresie fo rm aţiu n i, ca „ W a ll o f the W in d o w s " s tâ n c ilo r tăcute. în z o r i şi pe înserat
şi calcar, p ila ştrii şi tu rn u leţe le d in (Z id u l Ferestrelor), „ T h o r's H a m m e r" p rive lişte a este excep ţiona lă , razele
C a n io n u l B ry c e se în alţă d in ad ân curile (Barosul lu i T ho r), „T o w e r B rid g e " piezişe ale soarelui in te n sificâ n d nuanţele
sale um b ro ase aid o m a ru in e lo r u n u i (Podul T urn u lu i), „H a t Shop" şi um brele ce accentuează form ele
v e c h i oraş părăsit. C â n d a zărit p en tru (M a g a zin u l de Pălării) sau „ A to m ic ro c ilo r. Iarna apar petice de alb acolo
p rim a dată aceste ciudate scu lp tu ri în C lo u d " ( N o ru l A to m ic ), ilustrează u n d e se d ep u n e zăpada, în lo c u rile
piatră, în 1876, T .C . B a ile y a declarat cu diversitatea şi caracterul lo r bizar. u m b rite persistând până la sfârşitul
încân tare că este „ce a m ai sălbatică şi m a i p rim ăverii.
frum oasă scenă pe care au zărit-o C a n io n u l B ry c e n u este de fapt u n
vreodată o c h ii om eneşti". can io n , c i o serie de am fiteatre naturale, CURAJUL PIONIERILOR
unele adânci de 150 m . N u a n ţe le ro c ilo r
CULORI VEŞNIC SCHIMBĂTOARE variază de la ru g in iu la ro z, galben şi P r im ii co lo n işti au întâm p inat dificultăţi
aproape alb, cauza fiin d erodarea m ari la traversarea c a n io n u lu i, d in cauza
P op u la ţia paiute care lo cu ia aici de d ife rite lo r am estecuri de m inerale, g roh otişului şi a la b irin tu lu i de ravene.
secole avea o v iz iu n e m ai p u ţin ro m an ­ m ajoritatea fragm ente m in u scu le de A rşiţa şi dogoarea stâncilor le sporeau,
tică asupra zon ei, n u m in d -o „P ie tre ro şii o x iz i de fie r, d in stratele de rocă. ia r aerul rarefiat — a ltitu d in e a este a ici
ce stau în p icio a re ca o a m e n ii în tr-u n N u a n ţe le de albastru şi p u rp u riu in d ică de circa 2 750 m — îi istovea. D e aceea
can io n de form ă rotu n jită". M e m b rii ei urm e de o xid de mangan. zo n e ca aceasta au fost n u m ite
credeau că stâncile sunt oam eni „badiands" („b a d" — rău, „la n d ” -
îm p ie triţi de m ânia zeilor. L u m in a schim bătoare m o d ific ă aceste păm ânt). Eb en ezer B ryce , u n p io n ie r din
nuanţe şi oferă n o i perspective asupra
B a ile y a descris „ m iile de stânci
co lo rate în roşu, alb, p u rp u riu şi stacojiu,
de toate m ărim ile, ca santinelele pe
m e te re zele u n u i castel, ca nişte p re o ţi şi
călugări în sutanele lo r, ca nişte catedrale
şi m ăn ăstiri". N u m e le m o d e rn e ale u n o r

326

CANIONUL BRYCE

ZĂ PA D Ă $1 RAZE DE SOARE V ăzute de la 1880, după ce a eşuat în încercarea ÎN CĂUTAREA LUM INII Un pin Douglas,
Inspiration Point, la răsărit, stâncile ninse de a irig a valea p rin devierea R â u lu i care poate depăşi 9 0 m înălţime, se ridică
din Silent C ity (Oraşul Tăcut) — o serie S e vie r — u n p ro ie ct fin alizat cu succes spre cer între stâncile verticale numite
de ravene în Canionul Bryce —par poleite. 12 ani m ai târziu. W all Street, în Amfiteatrul Bryce.

seco lul al X lX - le a care s-a stabilit în R o c ile au n e rv u ri o rizon ta le , fiecare tu n e lu ri şi adâncind ca n io n u l în
a p ro pie re de R â u l Paria, la n o rd de m arcân d lim ita u n u i strat de sedim ente, co ntin uare. P e m ăsură ce procesul
can io n , descria regiun ea ca „ u n lo c al deoarece cu 60 de m ilio a n e de ani în co n tin u ă , m arg in e a c a n io n u lu i se retrage,
n a ib ii dacă p ie rzi o vacă aco lo!“ u rm ă C a n io n u l B ry c e se afla p e fu n d u l c u o v ite z ă m e d ie de c irca 3 0 c m la
u n u i lac care acoperea cea m ai m are fie c a re 5 0—6 5 d e an i. C o p a c ii d e p e
B ry ce , co lo n ist scoţian care s-a parte a statului actual U ta h . U n u l după această m a rg in e sunt m artori: treptat ei
alăturat c o m u n ită ţii de m o r m o n i d in Salt altul, stratele de a lu v iu n i, n isip şi resturi ră m â n agăţaţi, ca în v â rfu l p ic io a re lo r,
L a k e C it y ca d u lg h e r şi m u n c ito r la de c o c h ilii s-au depus pe fu n d u l lacu lu i, cu rădăcinile ieşite la suprafaţă.
gater, a dat n u m e le său ca n io n u lu i fiecare strat d ife rin d în fu n cţie de
(B ryce C an yo n ). In a n ii ’60 ai seco lu lu i m aterialul adus de apă şi de specificul FELINĂ Ţinutul
al X lX - le a , s-a m u tat cu soţia şi cei zece v ie ţii acvatice. T re p ta t, fragm entele au stâncos din
c o p ii ai lo r la sud de R â u l Paria, fost cim entate, fo rm â n d strate de gresie Canionul Bryce şi
sperând că a ici clim a tu l ceva m ai cald şi calcar c u d u rită ţi diferite. platoul învecinat
va fi m a i b u n p e n tru sănătatea s o fie i sale. constituie un ultim
O m u l a vân d u t însă proprietatea în SCARA CEA M A R E refugiu al leului
de munte.
C â n d stratul de ro că fo rm a t atinsese o
grosim e de circa 600 m , cu a p ro xim ativ
15 m ilio a n e de an i în urm ă, m işcările
scoarţei au îm p in s în sus fu n d u l la c u lu i,
creând astfel P la to u l P aunsaugunt - cel
m ai tânăr şi m ai în a lt d in tr-o serie de
p od işu ri n u m ite T h e G ran d Stairw ay
(Scara cea M are), care coboară spre sud,
spre m arginea ce le b ru lu i G ra n d C a n y o n
d in A rizo n a .

C e a m ai înaltă zon ă a P la to u lu i
P a u n s a u g u n t este e x tre m ita te a sa su dică,
aflată la 2 7 5 0 m deasupra n iv e lu lu i
m ării. Spre no rd, în ălţim ea scade cu
circa 600 m . A m fite a tre le de piatră d in
C a n io n u l B ry c e se în t in d pe 3 4 k m de-a
lu n g u l la tu rii estice a p la to u lu i.

A p a a d ă ltu it — şi dăltuieşte în că şi
azi — acest peisaj b iza r. D e ş i te re n u l este
uscat vara, iarna nin g e abundent,
ia r prim ăvara apa rezultată d in to pirea
z ă p e zii se in filtre a z ă în r o c i ziu a
şi îngheaţă noaptea. Gheaţa, având u n
v o lu m m ai m are decât apa, fisurează
stânca la suprafaţă, ia r râu rile născute
d in topirea zăp ezii şi fu rtu n ile
de vară o erodează.

A p a îşi croieşte
dru m p rin
p o rţiu n ile m ai m o i
ale ca lca ru lu i
stratificat, fo rm ân d
a lb ii, arcade şi

327

(A ft)

A M E R I C A DE N O R D

CEI MAI VECHI LOCUITORI

U nii dintre cei mai vechi arbori din lume STRANIU ŞI M INUNAT In ultimele raze ale apusului, şirurile de pilaştri văzute dinspre
au supravieţuit timp de secole pe solul Sunset Point par stranii şi suprarealiste, vegheate de luna plină.
arid al celor mai expuse steiuri din
Canionul Bryce. Aceştia sunt pinii cu P ăd u rile de pe P la to u l Paunsaugunt, arid e şi uscate în cea m a i m are parte a
conuri ţepoase, scunzi şi contorsionaţi, care alternează cu pajişti şi tufărişuri, a n u lu i.
extrem de eficienţi în exploatarea contrastează dram atic cu stâncile roşii
cantităţilor mici de apă pe care le au la g olaşe de la m a rg in e a sa. N u m e le T o tu şi p in u l cu co n u ri ţepoase, cel
dispoziţie. p la to u lu i p ro vin e d in lim b a in d ie n ilo r m ai v e c h i copac d in lum e, rezistă pe
paiute, în care Paun sau gu nt înseam nă ste iu rile neospitaliere, ia r p ic io ru l-
în perioadele de secetă, pinii îşi „C asa C asto ru lu i". ie p u re lu i, cu flo rile sale galbene,
hrănesc doar câteva rădăcini şi ramuri, înveseleşte p o ie n ile în so rite, o fe rin d
fără a le da ace noi; de fapt, aceşti pini C a sto rii au fost însă vânaţi in ten siv hrană an im alelor m ic i precu m
nu-şi pierd acele niciodată. de negustorii de b lăn u ri d in secolul m a rm o te le , care trăiesc p rin tre stânci.
al X lX - le a şi astăzi n u m a i p o t fi în tâ ln iţi
Copacii cresc suficient de distanţaţi în zonă. PRIVELIŞTE UNICĂ
pentru ca, la un eventual incendiu, focul să
nu se întindă de la unul la altul, iar lemnul B ra z ii şi m o liz ii d o m in ă pantele S u n rise P o in t (L o c u l R ă să ritu lu i) şi
lor răşinos ţine departe ciupercile şi u m b rite de la altitudine, lăsând lo c spre Sunset P o in t (Lo cu l A p u su lu i) de
insectele. n o r d p in ilo r ponderosa. V a ra , c e rb u l-c a tâ r deasupra A m fite a tru lu i B ry ce - cel m ai
paşte a ici în z o ri şi pe înserat, fiin d vânat spectaculos d in tre am fiteatrele naturale —
Strategia lor de supravieţuire este atât de p u m e (num ite şi le i de m unte) — sunt n u m a i două dintre lo c u rile ce oferă
de eficace, încât unele exemplare au an im ale to tu şi rar în tâln ite . o perspectivă im presionantă de-a lu n g u l
1200-1600 de ani; totuşi, nu aceştia sunt m a rg in ii ca n io n u lu i. Astăzi, ca n io n u l şi o
cei mai bătrâni: „Matusalem", un pin cu Z o n a este u n u l d in tre u ltim e le re fu g ii parte a P la to u lu i Paunsaugunt form ează
conuri ţepoase din Munţii Albi, California, ale acestor fe lin e. O p u m ă ad u lt u cid e P a rcu l N a ţio n a l B ry c e C a n y o n , de
are vârsta de 4 700 de ani. până la 50 de cerb i pe an, co n tro lân d 145 k m 2, sute de m i i de tu r iş ti v e n in d
astfel n u m ă ru l acestor e rb iv o re — adică a ici anual.
ANCORAT Un bătrân p in cu conuri m e n ţin â n d u -1 la lim it a în care se p o t
aciculare se agaţă ăe un stei în Canionul h ră n i cu vegetaţia existentă, fără a o D in aceste p u n cte ei p o t adm ira
Bryce, rădăcinile salefiin d dezgolite distruge. in cre d ib ila panoram ă a crestelor, a
de apa ce mătură resturile de piatră p ila ştrilo r şi a p isc u rilo r de piatră
crăpată de îngheţ. P r im ii co lo n işti au confundat colorată, u n ii co n sid e râ n d-o cea m ai
ie n u p e rii cu cren g i joase de pe pantele spectaculoasă d in în tre g V e stu l
estice cu ce d rii, astfel e x p licân d u -se am erican. C e i aven tu roşi p o t u rm a
u n ele n u m e d in regiune: C e d a r C ity , p otecile ce coboară în ravene şi în albiile
C e d a r B reaks sau C e d a r M o u n ta in . secate. V ă z u te de jo s, fo rm a ţiu n ile de
piatră par d iferite — dar la fel de
Pla tfo rm e le am fiteatrelor sunt fantastice.
îm pădurite, dar p u ţin i co paci şi rare
tu fişu ri cresc pe pantele m ai înalte,

328

r
PEŞTERA LECHUGUILLA

Peştera
i

Lechuguilla

ÎNTR-0 PEŞTERĂ
DIN NEW MEXICO
SE AFLĂ O VERITABILĂ
COMOARĂ
DE „DECORAŢIUNP
EXTREM DE VARIATE

............ .... .........F

„ I . ' . > . \ . * Albuquerque |
2; ' }

8 I A. m w M E k i c o ■

| ,, '■/ / y i 'i

N, f;\ ‘ ^eştetfa L ech u g u illa|

I W'

Uim ire a profun d ă este un an im ă pe
feţele ce lo r care vizite ază Peştera
Lech u g u illa d in N e w M e x ic o . Până în
prezent, 156,5 k m de culoare şi grote au
fost descoperite sub m u n ţii a rizi d in
sudul S U A , co n stitu in d îm preu nă una
d in tre cele m ai lu n g i peşteri d in lu m e . în
in te rio ru l e i se găsesc sp len d id e
.,decoraţiuni‘' - sculpturi m inerale pe
plafoanele, p e re ţii şi so lu l peşterii.

Frum u seţea şi varietatea acestora sunt
u lu itoa re. Stalactite goale pe d in ău n tru ,
ca nişte paie lu n g i de până la 4,5 m ,
atârnă d in p la fo a n e . ,,P o liţ e “ c u rb a te se
înşiră susţinute de piedestaluri noduroase
sau suspendate de stalactite subţiri, iar
filam ente de ghips fine ca firu l de păr
ating 6 m în lu n g im e .

A lte fo rm aţiu n i seam ănă c u nişte
perle, cu nişte flo rice le de p oru m b ,
baloane sau b răd u ţi m iniaturali ori cu
nişte ro c h ii elegante.

ÎN AINTARE D IFICILĂ Speologii au înaintat
pe Culoarul Cubului de Gheaţă Ţepos,
unde apa a sculptat în podeaua de ghips
cuburi cu muchii ţepoase.

329

A M E R I C A DE N O R D

<
PEŞTERA LECHUGUILLA

SCULPTURI In grota Piaţa Turnului, M a jo rita te a g ro te lo r de calcar iau p la fo n şi care ap o i s-a evaporat, lăsând în
u rm ă aglom erări de cristale.
:?loane maiestuoase, înalte de 15 m, se ridică n a ştere a tu n c i c â n d p lo ile u ş o r a c id e se
S p e o lo gii sunt de părere că Peştera
din podea până în plafon. in filtre a ză în sol, dar L e c h u g u illa pare a L e c h u g u illa a r t r e b u i să fie d e sch isă
n u m a i p en tru cercetători, n u şi pen tru
se fi fo rm a t de jo s în sus. G a z e le em anate p u b lic , ca să se păstreze n e alte rate toate
c o m o rile d in această v e rita b ilă Peşteră a
Pare de n e cre zu t că aceste m in u n ă ţii de p u n g ile de p e tro l de la adâncim e s-au lu i A la d in .

au fost d esco perite abia în a n ii ’80. In rid ica t p rin roca fisurată şi s-au co m b in a t

1 914, c â ţiv a lo c a ln ic i a u în c e r c a t să cu apa şi cu o x ig e n u l. A rezu ltat astfel
exploateze e x crem e n tele de lilia c a cid su lfu ric, care a in tra t în calcar,

guano) găsite ch ia r la intrarea în peşteră, săpând tu n e lu ri p rin el şi form ând

p e n tru a le u tiliz a ca îngrăşăm ânt. P e g h ip s u l.

parcursul an ilo r, speologi am atori s-au T im p de m ilio a n e de ani, peşterile au

aventurat d in când în când în interior, fost „d eco ra te " de m ineralele

dar abia în 1986 o transportate p rin

echipă a pătruns cu FIRE DE GHIPS la b irin t şi d izo lv a te în
adevărat în FINE CA UN FIR apă — atât stalactite
m ăru n taiele peşterii. şi stalagm ite de calcit,
S p e o lo g ilo r le-a trezit DE PĂR cât şi num eroase
curiozitatea cu re n tu l SI LUNGI DE 6 M fo rm a ţiu n i de ghips.
p u te rn ic care sufla la
D in tre acestea d in

intrare, in d icâ n d urm ă, un ele de o
prezenţa u n o r grote m u lt m ai m ari fru m u se ţe a m e ţito a re se află în Sala de

undeva m ai jos. D u p ă ce au îndepărtat B a l a C an delabrului.

re stu rile ce le b lo c a u d ru m u l, e i au găsit E le s-au fo rm at când depozitele

u n p u ţ aproape v e rtica l pe care l-a u de m in e ra le ce se aflau în partea

b o te za t B o u ld e r Falls, de la b o lo v a n ii su perioară a siste m u lu i de peşteri au fost

( „b o u ld e r" în engleză) care au că zu t în d izolvate de apa care s-a in filtra t p rin

t im p u l c o b o r â r ii lo r . D i n c o l o d e p u ţ se

afla u n la b irin t de p eşteri sp len d id e.

E x p lo ra re a P e ş te rii L e c h u g u illa este B IJU T E R II Perle de peşteră — sfere netede

lentă şi m e ticu lo asă — n u n u m a i d in de calcit — au fo st descoperite in grota numită

cauza te ren u lu i d ific il şi a la c u rilo r Golful Pearlsian (dreapta).

adânci; sp e o lo g ii îş i dau seama cât de

fragile sunt d e co ra ţiu n ile de calcar şi că

ei înşişi p o t p ro vo ca schim bări

dram atice: creşteri ale te m p e ra tu rii şi

cu re n ţi de aer, de pildă.

PERICOLE UMANE LU M IN Ă FA N TA S T IC Ă Formaţiuni delicate de ghips atârnă din plafonul Sălii de Bal
a Candelabrului. Unele dintre aceste „candelabre" au 6 m lungime.
O ric â t de atenţi ar fi, s p e o lo g ilo r le este
im p o s ib il să n u strivească su b p ic io a r e
sau să n u m u rd ă re a s c ă fo r m a ţ iu n ile d e p e
sol. C o n s titu ite d in ghips, „ d e c o ra ţiu n ile "
sunt e x tre m de fragile; o m işcare
neatentă poate distruge sau vătăm a o
fo rm aţiu n e a cărei dezvoltare a durat
m ilio a n e de ani. C h ia r şi uşoara uscare
a atm osferei ca urm are a lă rg im
in tră rii în peşteră poate afecta stru ctu rile
de ghips, slăb in d u -le până la lim ita
d esprinderii.

S p e o lo g ii au u n co d strict de
co n d u ită . O r i de câte o ri este p o sib il, ei
m e rg desculţi, p e n tru a n u m u rd ă ri so lu l
p e ş te rilo r, d a r tr e b u ie să fie a te n ţi să n u
se rănească a c o lo u n d e „p o d e a u a " este
prea accidentată, fiin d c ă p o t lăsa u rm e de
sânge. T o a te resturile, puse în p u n g i de
plastic, sunt şi scoase afară şi n im e n i nu
se spală în la c u rile c u apă curată.

331

r'
A M E R I C A DE N O R D

Marele Canion

ROCILE COLORATE
DE PE URIAŞELE FALEZE
ALE FLUVIULUI COLORADO
RELEVĂ 2 MILIARDE DE
ANI DIN ISTORIA TERREI

'N

i tr ftw îh UTAH

. • Fredonia

NEVADA

Un m ic a v io n b ip lan albastru, h u rd u că -
in d pe în tin d erea u n u i deşert m o n o ­
to n , ilustrează în tr-u n film capacităţile
sistem ului I M A X - cinem atograful
ultram odern, cu ecran circular, m ultietajat.
B ru sc, b ip la n u l ajunge la b u za M a re lu i
C a n io n şi cad e d in c o lo de ea. Iar
spectatorul îl însoţeşte, co b o râ n d spiralat
în tr-u n abis in c re d ib il. N ic i u n film n u
vă poate pregăti însă p en tru im p a ctu l cu
c a n io n u l real. C h ia r şi cei m a i b lazaţi
sunt m işcaţi de p eisajul atât de vast, atât
de ve ch i, de tăcut şi de senin. A ce st hău
u lu ito r săpat de F lu v iu l C o lo ra d o are, în
m e d ie , 1,6 k m ad â n cim e şi 15 k m lărg im e,
întin zân d u -se pe a p ro xim a tiv 450 km .
A ţ i putea alege o ric e tro n so n de 21 k m
în care să a ru n c a ţi în tre a g a Insulă
M an hattan şi tot aţi avea n e vo ie de
o ch elari p e n tru a inspecta acoperişurile
zg ârie -n o rilo r de sub dum neavoastră.

C u lo r ile şi atm o s fera c a n io n u lu i se
schim bă după m o m en te le z ile i şi după
an otim p . In zo ri, ro c ile striate de pe
creasta opusă - aflată la distanţă şi to tu şi
aparent atât de aproape, în câ t ai im presia

APUS SPECTACULOS O fu rtu n ă electrică
valsează de-a lungul marginii sudice
a canionului. A stfel de spectacole de vară
provoacă adesea incendii.

332

333

r
j

că ai putea s-o atin gi — lucesc în argintiu n o rd ică ), aflat m u lt m a i sus decât S o u th
şi a u riu deasupra ab isu lu i albăstrui de R im (m arginea sudică), este însă aco p erit
dedesubt. In d im in e ţile de prim ăvară, de zăp ezi până în lu n a m ai. In tre aceste
ceaţa d in ca n io n pare su ficie nt de densă dou ă extrem e, clim a variază între cea de
p e n tr u a sc h ia p e ea; lu m in a lu n ii în v ă lu ie tundră, cea de pădure tem perată şi cea a
depărtările în alb şi in d ig o , ia r apusul p ă d u rilo r de conifere. A id o m a u n ei
poleieşte crestele cu u n roz-in tens. ascensiuni pe m unte, fiecare 300 m pe
verticală im p lică o schim bare clim aterică
C e a m ai m are parte a apei de ploaie echivalentă cu cea în tâln ită în tr-o
se e v a p o ră în a in te de a aju n g e p e fu n d u l călătorie de 500 k m spre n o rd pe teren
h ă u lu i, astfel că lângă albia râ u lu i te ren u l plat. Această variaţie p erm ite o faună
este deşertic. N o r t h R im (m arginea bogată — an im ale m o ntane , p re cu m oaia
de m u n te , aproape se în v e cin e a ză cu
LÂNGĂ COLORADO D e secole, tribul lo c u ito ri ai deşertului, cu m ar fi şerpii cu
havasupai trăieşte în apropierea cascadei de pe clo p o ţe i. Iar abisul ca n io n u lu i constituie
R âul Havasu (stânga). Numele înseamnă o barieră p e n tru m u lte altele: v e v e riţe le
„ Oamenii apei verzi-albăstrui “. cu urechi m oţate de pe N o rth R im
aparţin altei subspecii decât cele de pe
South R im .

RIDICARE ŞI EROZIUNE

C u an i în u rm ă, se spune, u n c o w b o y
ră tă cito r a p r iv it în jo s, în can io n , şi a
exclam at: „ C u siguranţă, ceva s-a
întâm plat a ici!“ C a m u lţi alţi vizita to ri,
el n u putea crede că uriaşu l ca n io n era în
p rin cip a l opera p a n g licii de apă de la
baza sa. D o a r o p r iv ir e ate n tă d e z v ă lu ie
fa p tu l că F lu v iu l C o lo r a d o se p oate
transform a a ici în tr-u n to ren t vijelio s, ce
poartă cu el z iln ic zeci de m ii de tone de
sedim ente — „prea gros p en tru băut, prea
su b ţire p e n tr u arat“ , aşa c u m se p lâ n g e a u
adesea p r im ii c o lo n iş ti. L ă ţim e a v ă ii se
datorează îndeosebi aflu en ţilor alim entaţi
de topirea zăpezilo r şi celo r 5 m ilio an e
de ani de ero ziu ne provocată de vânt,
p lo i şi îng h eţ. A b is u l central este opera
F lu v iu lu i C o lo ra d o .

E ste firesc să p re s u p u n e m - aşa c u m au
făcut şi p rim ii exploratori — că în decursul
m ile n iilo r flu v iu l şi-a săpat valea până la
a d â n cim e a de azi. D e fapt, alb ia se află
a p ro x im a tiv aco lo u n d e s-a aflat to t
tim p u l, la circa 600 m deasupra n iv e lu lu i
m ării. S o lu l a fost cel care s-a ridicat
treptat, atât de lent, încât forţa de eroziune
a flu v iu lu i a m e n ţin u t alb ia p e lo c u l său
in iţia l, în vrem e ce p ere ţii de piatră ai
a b isu lu i s-au în ă lţa t de o parte şi de alta.

Povestea c a n io n u lu i este înscrisă în
diversele vârste ale ro c ilo r, pe m ăsură ce
acestea s-au ridicat, strat după strat, d in
ad ân cu ri. C e l m a i jo s se află In n e r G o rg e

ZIDURILE CANIONULUI D e la înălţimea
culmii Toroweap, pe North R im ,
Fluviul Colorado poate f i văzut şerpuind
900 m maijos.

334

r
MARELE CANION

D e file u l In terio r), pe u n d e curge ÎNFRUNTÂND PRIMEJDIILE CANIONULUI
flu v iu l. C u 2 m ilia rd e de ani în urm ă,
roca întun ecată făcea parte d in tr-u n lanţ Numele maiorului John Wesley Powell, un drumul şi au pătruns în Marele Canion pe 4
m u ntos în a lt cât H im alaya. M u n ţ ii au veteran al războiului civil, rămas fără un august.
fost erodaţi şi transform aţi în câm pie, braţ, este pentru totdeauna asociat cu
fiin d apoi în lo c u iţi de o m are p u ţin Marele Canion. El a condus prima expediţie Au urmat greutăţile navigaţiei peste
adâncă. C alcaru l depus pe fu nd u l pe Fluviul Colorado, în mai 1869: un grup de praguri repezi, printre stânci şi vârtejuri,
acesteia c o n ţin e fo sile de p la n c to n v e c h i nouă oameni în patru ambarcaţiuni. Una grupul înaintând tot mereu în necunoscut.
de un m ilia rd de ani. dintre ele, în care se afla cea mai mare parte Pe 28 august, trei dintre ei au refuzat să
a proviziilor, s-a scufundat în prima continue drumul şi au urcat crestele pentru
M a i sus, „ ju r n a lu l" r o c ilo r povesteşte săptămână, dar exploratorii şi-au continuat a ieşi din canion, fiind însă ucişi de indieni.
despre u n cataclism în care lo c u l Ca o ironie a sortii, a doua zi ambarcaţiunile
m u n ţilo r erodaţi a fost luat de o luncă au ajuns în apele liniştite din aval. Fluviul
năm oloasă, în care a m fib ie n ii şi Colorado fusese cucerit - dar cu ce preţ!
c r o c o d ilii şi-au lăsat am prentele. U n e le
strate de rocă am intesc de m laştini, PIONIERI Maiorul
de deserturi şi de m ări m ai vech i, şi un indian paiute.
în care trăiau c o lo n ii de co ra li. F lu v iu l
a în ce p u t să-şi sape albia abia cu PE FLUVIU Bărcile lui Pou/ell
6 m ilio a n e de an i în urm ă. D a r când străbat canionul în drumul lor
lava s-a revărsat la u n capăt al pe apele Fluviului Colorado.
d e file u lu i, acu m m ai p u ţin de
u n m ilio n de ani, c a n io n u l
era deja adânc de 15 m .

V iz ita to rii care studiază
filele acestui „ju m a l“ al T e rre i
în piatră p o t considera că
su bie ctu l este prea co p le şito r spre
a fi înţeles. P e n tru m u lţi d in tre ei
dezvăluirea secretelor M a re lu i
C a n io n răm âne u n vis.

ZI DE IA R N Ă Răsăritul poleieşte zăpada
de la Mather Point, pe South R im ,
unde ninsorile abundente sunt mai rare
decât pe Nortli R im .

UIMITOARE
MONUMENTE ALE UNOR
IMPERII APUSE

Popoarele antice au depus eforturi uriaşe GAMLA UPPSALA
pentru a transforma peisajul după dorinţa lor Regii Suediei pre-vikinge erau
îngropaţi sub vastele tumulusur
A cestea sunt verita b ile „cate d rale" laice, m o n u m e n te ce im presionează de la Gamla Uppsala (Vechea
p rin îndrăzneala şi m ăreţia lo r. Peisajele extrao rdin are au o fe rit Uppsala).
p o p u la ţiilo r an tice p u n cte strategice şi lo c u ri de o fru m useţe m istică, pe
care ele le -a u transform at în citadele, fo rtăreţe şi m o rm in te regale.
E fo rtu rile depuse de m ii de lu cră to ri - lib e ri sau sclavi - ech ip a ţi n u m a i
c u u n e lte p r im itiv e au dus la re a liză ri fantastice. D im e n s iu n ile şi
co m p le x ita te a acesto r m o n u m e n te su n t im p re s io n a n te c h ia r şi astăzi,
d up ă m ii de an i de e ro z iu n e - u n p roce s care su b lin ia ză cât de scurtă este
isto ria o m e n irii în co m paraţie cu isto ria P ă m â n tu lu i.

SIGIRIYft MACHU PICCHU
Vârful unui deal uriaş de granit Conchistadorii nu au aflat niciodată despre cetatea
(sus) a fost ales de un rege incaşă Machu Picchu din Anzii peruvieni. Ruinele sale
din secolul al V-lea de pe teritoriul au fost descoperite în 1911 de arheologul american
Sri Lankăi pentru a construi Hiram Bingham.
fortăreaţa Sigiriya.

CASTELUL MAIDEN
Metereze de pământ au fost
ridicate în jurul Castelului
Maiden din sudul Angliei,
construit pe la 100 î.Hr. (sus).

ZIDUL LUI HADRIAN SIMBOL RELIGIOS
Romanii s-au folosit de o creastă naturală Colina Marelui Şarpe din Ohio (sus)
de piatră (sus) când au construit Zidul lui era probabil un simbol religios al
Hadrian, în 122-129 d.Hr., ridicând o barieră populaţiei Adena, cu 2 000 de ani
de-a curmezişul Angliei. în urmă.

FORTUL DUN AENGUS
Un fort preistoric
din Irlanda (dreapta)
domină culmea unei
faleze înalte de 75 m
deasupra Atlanticului.

Craterul

Meteoritului

CU CIRCA 50 0 00 DE ANI
ÎN URMĂ,
UN METEORIT M ASIV
A CREAT UN
CRATER URIAŞ
ÎN ARIZONA

pain ted Desert

Flagstaff

Lacul
Mormon

mile >40 A R IZ O N A
0 rtrd
Ns .
pjlogollon Rim
O 20

kilometri

De p e câ m p ia învecin ată , b u za C ra te ru lu i solară. D u p ă im p a ct, m e te o ritu l - o masă CICATRICE STELARĂ Craterul afo stformat
M e te o ritu lu i pare u n deal scund, de n ic h e l şi fie r estim ată la 40 m diam etru pe câmpia din A rizona de un meteorit de
fără a lăsa să se în tre v a d ă im e n sa a d â n ci­ şi la peste 300 000 de to n e greutate - s-a patru ori mai greu decât un transatlantic.
tu ră de d in c o lo de ea. C re a t la im p a c tu l dezintegrat şi s-a to p it. R e stu rile lu i au
cu u n m e te o rit uriaş, a cu m a p ro x im a tiv fost găsite p e o rază de 10 km . seama că aceasta este m e te oritică. C re zâ n d
50 000 de ani, craterul are u n d iam etru că găseşte a ici d e p o zite de fie r şi de n ic h e l
d e 1,2 k m şi 1 8 0 m a d â n c im e , b u z a sa In iţia l s-a crezut că originea craterului B a rrin g e r a lu at craterul în concesiune
ridicân du-se la 45 m deasupra n iv e lu lu i este vulcan ică , dar u n in g in e r de m in e d in şi a ch e ltu it o avere în încercarea de
câm p iei. F u n d u l c ra te ru lu i seam ănă atât P h ilad elp h ia, pe n u m e D a n ie l B arrin ger, a-1 e x p lo a ta . A s tă z i, z o n a este n u m ită şi
de b in e cu suprafaţa L u n ii, încât a fost u n u l dintre p rim ii care şi-au dat
astron aufii m is iu n ilo r A p o llo s-au
pregătit aici, lo c u l fiin d fo lo sit şi p en tru
testarea v e h ic u le lo r lunare.

S p e cia liştii estim ează că m e te o ritu l
avea v ite za de 72 000 k m / h şi că la
im p a ct a exp lo d at cu o fo rţă de o m ie de
o ri m ai m are decât b om ba nucleară
aruncată la H iro s h im a în 1945. în urm a
lu i, 5 sau 6 m ilio a n e de to n e de rocă au
fost aruncate în aer, obturân d lu m in a

338

C ra te ru l B a rrin g e r, aflându-se în c ă în „BOMBĂ" Un M
p ro p rie ta te a fa m ilie i sale.
de 3 0 de tone afo st luat JşgŞS
In m edie, m eteoriţi m ari cad pe Păm ânt
cam o dată la 1 3 0 0 de ani. C e l m a i m are din <Iroailanda dc jfi
m e te orit intact, care a căzut p ro b a b il în
ep o ca p re isto rică , are 6 0 de to n e şi se află exploratorul R o h m ,|j|
lângă oraşul G ro o tfo n te in d in N a m ib ia .
C e l de-al doilea ca m ărim e, de 30 de 17. Pcary, la sjarşitiil / S t
tone, a aterizat în vestul G ro e n lan de i.
anilor '90 ai

secolului al X lX -lea .

A cum este expus la M u ze u l

de Istorie Naturală din N e w York.

339

Canyon de Chelly prăvălesc până jos, există p u ţin e resturi
d e p iatră; d u p ă o v re m e , b o lo v a n ii se
ZIDURI ÎNALTE DE PIATRĂ CARE AU ALIMENTAT m acină, iar n isip u l fo rm a t este spulberat
CREDINŢELE INDIENILOR NAVAJO ASCUND de vânt. D e aceea, valea lată a ca n io n u lu i
MISTERUL UNEI POPULAŢII DE MULT DISPĂRUTE are u n aspect în g rijit, m ai cu seamă
prim ăvara, când pâraie a rg in tii şerpuiesc
N deşert“ . E le sunt rezu ltatu l m iilo r de ani p rin tre m a lu ri nisipoase, ia r în m ic ile
în care apa cu co n ţin u t ridicat de liv e z i ale in d ie n ilo r navajo m e rii şi
'0 m in e ra le s-a scurs pe faţa stâncilor. p ie rsic ii sunt în floare.
A
D e şi îngh eţu l erodează buza In ciuda ie rn ilo r reci, C a n y o n de
Vârful Hesperus c a n io n u lu i, d e s p rin z â n d b o lo v a n i ce se C h e lly a fost totdeauna ospitalier. La
baza stâ n cilo r ve rticale există num eroase
in trâ n d u ri adânci. în câteva se află ru in e le
d in piatră ale c lă d irilo r rid ica te a ici de o

£ U 'M H \7 COLORADO

Four f fi f S a n '
j . ' Corner-a i ■-v\7i T -ut '

A R IZ O N A ' .'NEW

" Â E flC O

j--anyoiV ■• Gallup

°<? C h e t t * / m ile M . Taylor
O 2 î îO
eS erf

Petrifiecl
Forest

Winslow 0 25 50
k ilo m etri

/v

In ţin u tu l F o u r C o rn e rs (P a tru C o lţ u r i) ,
u n d e se întâlne sc statele U ta h , C o lo ra d o ,
A riz o n a şi N e w M e x ic o , extravaganţele
g e o lo g ice sunt ceva o b işn u it; acesta
este şi m o tiv u l n u m ă ru lu i m are de
p a rcu ri şi m o n u m e n te n a ţio n ale d in
zonă. C h ia r şi p rin tre acestea, C a n y o n
de C h e lly (p ro n u n ţat „d e Ş e i“ ) este
d e o se b it d a to rită atm osferei sale lin iş tite
şi senine, iz o lă rii şi e fectu lu i p ro fu n d pe
care îl are asupra v ie ţii şi cre d in ţe lo r
ce lo r care lo cu ie sc aici.

C a n io n u l n u este o vale unică, ci u n
la b irin t de canioane săpate de curgerea
len tă a râ u rilo r în gresia roşie a P la to u lu i
D efiance. Z id u rile ca n io n u lu i, variin d în
în ălţim e de la 9 la 300 m , n u sunt doar
abrupte, ci şi foarte netede la suprafaţă —
de parcă u n cofetar le-ar fi acoperit cu
glazură roşie d in tr-o un ică şi expertă
m işcare a paletei.

D u n g ile întun ecate de pe z id u ri par
nişte dâre de vopsea, n u m ită „lac de

ZI ŞI NOAPTE A pusul poleieşte buza
canionului, în vreme ce adâncurile
sunt cufundate deja în umbră. (Casetă) Oile
tribului navajo urmează o potecă veche
de secole.

vech e p op u la ţie care a dispărut în ju ru l C A N Y O N DE C H E L L Y
an ului 1300 d .H r. Este cunoscut doar
n u m e le lo r, anasazi - cel pe care i l-a u N u m e le c a n io n u lu i p ro v in e de la
dat in d ie n ii navajo, sta b iliţi a ici după cu v â n tu l navajo care înseam nă „va le
aceea, şi care înseam nă „ c e i v e c h i“ . stâncoasă". A ic i, alături de in scrip ţiile
anasazi, in d ie n ii navajo şi-au co n se m n at
PĂMÂNT SFÂNT p rop ria lo r versiun e a C rea ţiei, poveştile
fiin ţe lo r Y e i — creatu ri sacre care trăiau
S p a n io lii, sosiţi p e la 1500, le -a u dat pe P ăm ân t în ain te ca P rim u l B ărbat şi
in d ie n ilo r d in regiun e n u m e le navajo. P rim a F e m e ie să fi ie şit d in te n e b rele
E i îşi spun dineh , adică - sim p lu - a d ân curilor. T o a te acestea sunt gravate
„ o a m e n ii1*. T e r it o r iu l lo r sfânt este sau desenate pe z id u rile p eşterilo r sau pe
întreaga zonă m ărginită de cele patru p e re ţii de stâncă.
p isc u ri sacre: San F ran cisco , H esperus,
B la n ca şi M o u n t T a y lo r. A ic i, d in fortăreaţa ca n io n u lu i, trib u l
navajo a în fru n ta t v a lu rile succesive de
invadatori. P r im ii au fost sp an io lii, care

CENTURĂ DE ARGIN T Un argintar navajo
(pe la 1870) expune o centură din discuri
de argint lucrată manual (sus). Navajo au
deprins meşteşugul bătând monede americane.

r

A M E R I C A DE N O R D

vşţm em „CEI VECHI"

A scunse în nişele din Canyon de Chelly,
ruinele unor construcţii complexe din
piatră cu turnuri înalte şi săli ceremoniale
subterane pot fi văzute şi astăzi.
Constructorii lor, cunoscuţi doar sub
numele anasazi, dat de indienii navajo,
au trăit în regiune aproximativ între anii
100-1300 d.Hr.

Membrii acestei populaţii nu erau
numai constructori pricepuţi, ci şi
fermieri, ţesători, olari şi împletitori de
coşuri, care îşi comercializau bunurile
până în Mexic şi pe coasta Pacificului.
Motivul dispariţiei lor la sfârşitul secolului
al XlII-lea nu este cunoscut; poate că au
fost doborâţi de foamete şi secetă.
Doar construcţiile mai amintesc de
existenta lor.

TURN DE P IA T R Ă Spider Rock (Stânca Păianjenului) este numele navajo al acestui stâlp de
piatră înalt de 2 4 4 m din Canyon de Chelly. Se spune că aici ar trăi sacra Femeie Păianjen.

au rep licat m asacrând 115 bărbaţi, fe m ei suprem , de u n ificare cu m ăreţia în tre ­ N IŞĂ ÎN T IM P Casa A lbă a rămas
şi c o p ii navajo în grotele d in can io n, în gulu i. In atm osfera serenă a ca n io n u lu i adăpostită într-o grotă uriaşă timp de
1805, iar după ei au ve n it co lo n iştii n u este greu de înţeles c u m au apărut aproape o mie de ani.
am ericani. A ce ştia d in urm ă au răspuns astfel de cred inţe.
trim iţâ n d , în 1863, tru pele de cavalerie
sub com anda co lo n e lu lu i K it Carson, I n a p r o p ie re de C a n y o n d e C h e l ly se
care i-a u în fom e tat pe in d ie n i până ce află P a rc u l N a ţio n a l P e trifie d Fore st
i-a u s ilit să se p red ea şi şapte m ii d in tre (Pădurea P ie trifica tă ), u n peisaj deşertic
ei au fost duşi în captivitate în N e w presărat cu tru n ch iu ri de copaci ve ch i de
M e x ic o — o călătorie de 320 k m 225 de m ilio a n e de ani. C o p a c ii au
co m em o rată în că şi astăzi cu tristeţe, crescut, au ro d it şi în cele d in urm ă au
sub n u m e le de D ru m u l ce l Lu n g . m u rit la în c e p u tu l e p o c ii d in o za u rilo r,
cân d în această parte a A r iz o n e i se afla o
P atru ani m ai târziu, g u ve rn u l m laştină întinsă.
am erican şi-a schim bat o p in iile şi
in d ie n ii au re ve n it pe p ăm â ntu rile lor, T ru n c h iu rile căzute, îngropate în
co nstituite în R e ze rv a ţia N a v a jo . A ic i, sedim ente, au abso rbit silica d in apele
fiecare piatră, fiecare elem en t natural subterane, ia r m ateria lo r organică a fost
este întreţesut în cred inţele tribale. L a în lo c u ită treptat cu agat dur, divers
lo c de cinste p rin tre acestea se află colorat. în c e tu l cu în ce tu l, stratul de
co n vin g ere a că întreaga C re a ţie este u n rocă m oale ce învelea co p a cii a fost
sin g u r to t şi că, fiin d în a rm o n ie cu erodat, ca şi resturile fosilizate de ferigi,
m e d iu l său, o m u l îş i poate atinge ţe lu l peşti şi rep tile - u n straniu caleidoscop al
lu m ii în tin ereţea ei.

342

(X rh

DEATH VALLEY

Death Valley (Valea Morţii)

ACEASTĂ VERITABILĂ „PLITĂ ÎNCINSĂ" DEŢINE NU
UN SINGUR RECORD, CI TREI: ESTE CEL MAI FIERBINTE,
MAI USCAT 51 MAI JOS PUNCT DIN AM ER ICA DE NORD

Deadm an Pass (Trecătoarea M o rtu lu i),
D ry B o n e C a n y o n (C a n io n u l
O ase lo r A lb ite ), Fun eral M o u n ta in s
(M u n ţii Funerari) — n u m e le lo c u rilo r d in
V alea M o r ţ ii sunt sinistre. N u
în tâ m p lă to r, în tru c â t aceasta este cea
m a i fie rb in te şi m a i uscată zon ă d in
A m e ric a de N o r d — u n lo c ars şi sc o ro jit
de soare, u n d e poate trece şi u n an
în tre g fară o p icătu ră de ploaie.

In zile le de vară, te rm o m e tru l in d ică
în m o d o bişn uit 43°C , iar tem peraturi
de peste 4 9 ° C s-au înregistrat z iln ic tim p
de şase săptăm âni. C â n d v in e p lo aia,
toren tele acoperă so lu l uscat cu o pânză
de apă şi noroi.

N ISIPUR I M IŞCĂTO AR E Vântul tăios ce bate
în Valea Morţii traseazăform e complexe
pe nisip (stânga). Primula de deşert (sus)
supravieţuieşte chiar şi în aceste ţinuturi aride.

343

V alea M o r ţ ii m ai deţin e u n record: săpate de toren te de apă, şi m arile
a ic i se află p u n c t u l c u cea m a i m ic ă depozite de sedim ente aduse de pe
altitudine de pe co n tin en tu l n o rd - crestele în co n ju răto are. D e p u n e rile de
am erican: 86 m sub n iv e lu l m ă rii. A cesta sare de p e fu n d u l v ă ilo r au răm as în
s-a fo rm at a tu n ci când v a lu ri uriaşe de urm a evap o rării la cu rilo r, ia r la
păm ânt s-au scufundat de-a lu n g u l D e vils’ G o lf Course (Terenul de G o lf
fa liilo r g eologice, p o rţiu n ile învecin ate al D ia v o lilo r) vântul şi p lo ile au
rid icâ n d u -se şi dând naştere m u n ţilo r. ero d at sarea în fo rm e zim ţate.
Această fisură foarte adâncă acţionează ca
o capcană p e n tru razele solare, în tr-o In ciu d a m e d iu lu i său
z o n ă şi aşa e x tr e m de c a ld ă şi de aridă, o stil, V a le a M o r ţ i i n u este
M u n ţ ii Sierra N evad a co n stitu in d o lip sită de viaţă. O ile de
barieră în calea p lo ii. m u n te supravieţuiesc
c u foarte p u ţin ă apă,
P re tu tin d e n i se v ă d însă d o v e z i ale şe rp ii se deplasează
u n u i v e ch i clim at m u lt m ai um ed: în „saltu ri",
can ioan ele d in versan ţii v ă ii, care au fost e v itâ n d
c o n ta c tu l
P A V A J B IZAR Rarele averse lasă în urmă în d elu n g cu
un strat de noroi care, uscânău-se sub razele so lu l fie rb in ­
fierbinţi ale soarelui, crapă. te, ia r tu lp in ile
şi fru n ze le d o a m n e i-d e-p iatră cu
flo ri albe su nt aco perite cu p e rişo ri SU PR AVIEŢUITO RI Oaia de munte
care le izolează de vânt. C h ia r şi care trăieşte aici are nevoie defoarte puţină
cele câteva pâraie şi b alticele firave sunt apă; chiar şi în arşiţa dogoritoare a verii
populate, a ici trăin d m ic u ţu l peşte ea poate bea apă doar o dată la trei zile.
cyprinodon, adaptat la v ia ţa în apă sărată.

DEATH VALLEY

U n grup de căutători de aur în drum In „goana după aur“ care a urm at, m u lţi ROCI CARE ALUNECĂ
spre C a lifo r n ia au tre cu t d in greşeală au făcut avere, dar m u lţi alţii şi p ie rit în
p rin V alea M o r ţ ii în 1849, iar tentative efem ere de m in e rit. A şezările 0 potecă de-a latul terenului scorojit
experien ţele lo r a ici au dat n u m ele s-au în m u lţit, p e n tru a fi părăsite câţiva duce până la un bolovan şi se opreşte.
r e g iu n ii. E i a u p ă ră sit p o te c a , s p e râ n d să ani m ai târziu, când m in e re u rile s-au Aceasta este dreaptă; altele au trasee
găsească o scurtătură, dar au ajuns în tr-o epuizat. S k id o o , o lo ca lita te co n stitu ită şerpuite sau în zigzag. Potecile se întind
vale pustie, aproape co m p le t lipsită de în ju ru l u n e i p ro fita b ile m in e de aur, pe fundul uscat al unui fost lac, numit
apă, d in carc n u exista n ic i o ieşire. O num ăra 500 de lo c u ito ri în zile le ei Racetrack (Pista), unde terenul absolut
fem eie a scris m a i târziu c u m b ăie ţe ii ei bu n e, la în c e p u tu l se c o lu lu i al X X - le a . plat este presărat cu bolovani. Cea mai
„s-au p u rtat cu bravură, deşi abia m ai O ră şe lu l avea legătură telefo n ică cu plauzibilă explicaţie este aceea că solul
puteau v o rb i, atât de uscate şi de um flate R h y o lite , o aşezare d in afara v ă ii, care în devine alunecos după o ploaie, iar
le erau buzele şi lim b a ". 1 9 0 6 se p u te a lău d a cu p iscin ă , sală de vânturile puternice împing bolovanii,
operă şi 56 de lo c a lu ri în care căutătorii lăsând în urmă aceste dâre.
D o i m e m b r i ai g r u p u lu i au re u ş it să de aur îşi puteau ch e ltu i p ro fitu rile . în
iasă d in vale, a p o i s-au în to rs spre a -i 1911, R h y o lite fusese deja abandonat,
în d ru m a şi pe ceilalţi. P ărăsind-o, u n u l d e v e n in d u n oraş-fantom ă. A u r u l n u era
dintre ei şi-a lu at răm as-bun cu cuvintele: o resursă de durată în V alea M o rţii; nu
„ A d io , V ale a M o r ţii!“ acelaşi lu c r u se poate sp un e despre
borax. In a n ii ’80 ai seco lu lu i al X lX - le a ,
O ro rile re g iu n ii au căpătat curând „a u ru l alb“ , fo lo sit la sm ălţuirea ceram icii,
aspectul u n u i m it; circulau poveşti era exp lo atat în vale. Substanţa era apoi
extravagante despre co n voa ie de oam eni transportată cu catârii la capătul de cale
m o rţi de sete —şi to tu şi cău tăto rii de au r ferată aflat la 265 k m depărtare.
şi de arg in t erau atraşi a ici de m ira ju l
m etalelo r preţioase.

ŢINUT DUR Dealurifrământate, cu ravene adânci, se înalţă pe ambele laturi ale Văii Morţii.
Vegetaţia rară nu poate îndulci contururile aspre ale peisajului.

White Sands

ŞOARECI DECOLORAŢI
SI SOPÂRLE ALBE
SE CONFUNDĂ CU SOLUL
ÎNTR-UN DEŞERT
FORMAT DIN DUNE ALBE
CA LAPTELE

SPECTACOL DE UMBRE Inserarea învăluie dunele într-un albastru misterios. Umbrele apusului
(dreapta) accentuează aspectul vălurit al dunelorfrământate de vânt.

Dun e de u n alb strălu citor, form ate şi încet, vân tu l îm p in g e dunele spre n o rd - A r b u ş t ii sumac cresc p e „p ie d e s ta lu ri" de
cizelate de v ân t în creste frum os est, u n e o ri cu 6 m pe an. ghips întărit. Y u c c a (săpunariţa), supravie­
ro tu n jite , se în t in d cât v e z i cu o c h ii la ţuieşte în ă lţâ n d u -şi tu lp in ile ca nişte şerpi
W h it e Sands ( N is ip u r ile A lb e ) . A i c i se A c e st peisaj arid şi o rb ito r sub ce ru l p rin tre dune. F lo rile ei gălbui, ca nişte
află însă u n n isip n e o b işn u it, n u de cuarţ, albastru şi soarele n e m ilo s am inteşte de c lo p o ţe i, n u m ite „ C a n d e la D o m n u l u i 1',
c i de ghips. N is ip u rile A lb e co nstituie V e s tu l Sălbatic, şi la u rm a u rm e i R io sunt em blem a florală a statului N e w
cel m a i im p re sio n a n t deşert de ghips d in G ran d e n u e departe. A p a şii m escalero M e x ic o . A m e rin d ie n ii m âncau m u gurii
lu m e . A c o p e r in d c irc a 7 8 0 k m 2, se v in a ic i p e n tru a aduna sarea de pe şi flo rile plantei şi îşi preparau u n fel de
în tin d e pe fu n d u l plat al V ă ii Tularosa în tin d e rile alcaline, pe a lo cu ri putând fi b u d in c ă d in sem in ţe le ei.
d in N e w M e x ic o , o m are parte d in el zărite m u la je ale ta b erelo r acestora;
fiin d declarată M o n u m e n t N a ţio n a l, în g h ip su l în c ă lz it şi udat de p lo a ie s-a NUANŢE DECOLORATE
1933. N im e n i n u exploatează g h ip su l de în tărit, lu â n d fo rm e diferite.
aici; zon a este prea izolată, ia r rezervele P u ţin e a n im a le m a ri se aven tu re a ză în
sunt ab u nden te în alte lo c u ri. L a S ilv e r C ity , u n oraş la vest de
M u n ţii San A ndres, s-a născut în 1859 deşertul alb; hrana e precară şi n u găsesc
G h ip su l, u n m in e ral u tiliza t în W illia m H . B o n n e y , su pran um it B illy
fa b ric ile de c im e n t şi ipsos, se găseşte în the K id . Acesta avea doar 21 de ani când lo c să se adăpostească de c ă ld u ra
strat gros în m u n ţii d in ju r u l N is ip u rilo r a fost îm p uşcat de şeriful Pat G arrett, ucigătoare d in m ie z u l zile i. P opân dăul
A lb e . E ro ziu n e a provocată tim p de după ce a evadat d in închisoarea d in n is ip u r ilo r p ro sp e ră a ic i, fiin d c ă se
secole de p lo i şi de zăpada to pită a purtat L in co ln , N e w M e x ic o . N isip u rile A lb e în g ro a p ă în n isip , fe rin d u -se de arşiţă.
fragm entele de rocă până la L a cu l Lu ce ro , p o t figura şi în tr-o isto rie a co n flicte lo r Şoarecele apaş se adăposteşte şi el în
aflat în cea m a i joasă parte a b a z in u lu i, m ilitare. In al d oilea răzb o i m o n d ial, v iz u in ile popândău lu i. C a şi trei specii
u n d e acestea s-a u a m e ste cat c u apa ce se b azinu l T ularosa a deven it teren de de şopârle — în d e o se b i şopârla fară
infiltrează d in subteran. Soarele şi vâ n tu l testare a b o m b e lo r. P e 16 iu lie 1945, u re ch i - aceşti şoareci apaşi au căpătat
determ in ă evaporarea apei, fo rm â n d o p rim a bom bă nucleară, constru ită la Los în cursu l e v o lu ţie i o blană de culoare
pătură uscată de ghips, p e care v â n tu l o A la m o s, m a i spre n o rd , a fost testată foarte deschisă, care î i ascunde de o c h ii
m acin ă în particu le fine, purtate apoi aproape de A lam o gordo. prădătorilor, ca b u fn iţe le şi şo im ii.
spre dunele ce p o t atinge şi 30 m înălţim e.
C â te va plante su pravieţuiesc în aceste Spre deosebire de v e c h ii p io n ie ri care
c o n d iţ ii aspre. O s p e c ie d e p lo p se în a lţă în fru n ta u arşiţa şi fu rtu n ile de n isip pe
îndrăzneaţă spre cer, u n e o ri doar vârful jo s sau călare, v iz ita to rii de azi ai
fru n z iş u lu i depăşind creasta u n e i dune. N is ip u rilo r A lb e p o t rula pe u n d rum
C â n d c o lin e le se deplasează, c o p a c ii sem nalizat. F u rtu n ile de n isip încetinesc
răm ân p riz o n ie ri în tr-u n m u laj de ghips. u n e o ri traficul, iar dunele în m işcare p o t
în g ro p a şoseaua.

EXPERTĂ A C A M U FLA JU LU I Pornită L:
în jurul unui furnicar, şopârL
urechi îşi poate albi pielea atât
de mult, încât se confundă cu
dunele. La umbră, trupul ei
îşi recapătă nuanţă
întunecată.

346



A M E R I C A DE N O R D

m ile Elizabethtown / Peştera Mammoth

O KBNTUCKY ACEST LABIRINT IMENS DE CALCAR, CEA M AI LUNGĂ
Peştera / PEŞTERA DIN LUME, ARE RÂURI ŞI LACURI SUBTERANE
O IO
kilo m e tri o Horse P eştera M am m o th se num eşte aşa a peşterii la lum ina electrică. Peisajul
Cave datorită m ărim ii sale, n u a fosilelor variază de la săli vaste p recu m R o tu n d .
de m am ut. Săpată în dealurile de calcar (R otonda), la fel de m are ca Gara G rar.i
din K entucky de apa acidă tim p de C entral din N e w Y ork, până la culoare
m ilioane de ani, peştera are cel puţin înguste, ca Fat M a n ’s M isery (C h in u l
530 km de tuneluri pe 5 niveluri. Grăsanului), lat de num ai 46 cm. C ei ce \
străbat cu am barcaţiunile R âul Echo,
T riburile indiene cunosc această fantas­ aflat la 110 m în subteran, p o t testa ecoul
tică lum e subterană de circa 4 000 de desăvârşit. Frozen N iagara (Niagara
am; aici au fost găsite vârfuri de săgeţi din îngheţată) este o serie de săli în care
p iatră şi restu ri fu n erare. P rim ii lo c u ito ri stalactitele şi stalagm itele p a r veritabile
ai peşterii îşi lum inau calea cu torţe din cascade îm pietrite.
trestie. Astăzi, turiştii p o t adm ira o parte
P rim ii colonişti eu ro p en i au sosit la
P eştera M a m m o th în anii ’90 ai secolu­
lui al X lX -le a , iar în tim p u l războiului
din 1812 d in tre S U A şi M a rea B ritanie.
depozitele de nitraţi de aici au fost
exploatate pentru fabricarea prafului de
puşcă. In 1843, peştera a fost folosită
pentru scurt tim p ca spital de tuberculos,
datorită clim atului său uscat şi tem p e ra ­
turii constante (circa 12°C). La acea
vrem e devenise deja o atracţie turistică:
p rim u l său g h id şi e x p lo ra to r a fost u n
sclav, S tephen B ishop, care îşi lum ina
drum ul cu un felinar cu petrol lampant.

A cum peştera face parte dintr-un par;
n a ţio n a l cu suprafaţa d e 207 k m 2, în care
se organizează tururi subterane ghidate.

PEISAJ SUBTERAN Sălile ca nişte catedrale ai
Peşterii M am m oth, formaţiunile stâncoase
ciudate şi sculpturile naturale în piatra
(stânga) constituiau o atracţie pentru turiştii
din secolul al X lX -lea . Excursiile includeau
adesea şi un picnic în subteran (jos).

r
EVERGLADES

Everglades

PANTERE RARE,
CROCODILI SI ALTE
ANIMALE VIEŢUIESC
ÎN ÎNTUNECIMILE CALDE
ALE MLAŞTINILOR
DIN FLORIDA

Lacul
Okeechobee

am erica FLORIDA

DE N O ţt)

»

Alligcitor Alley

M la ştin a

Big Cypress ,\*‘V L

>’ *' Canalul
am iam i'
Zece M ii
Golful
M exic de Insule Parc

Golful N aţionallong pjnt
_ _ _ _2_5 _ _ _50 m ile |Whitewater
\^ Q

0 25 lO k ilo m e tri F,al™ 3 ° ' s o l f U I ^ A

Scriitoarea americană M arjory
Stonem an Douglas descria zona
Everglades din Florida ca „una dintre
regiunile unice de pe glob, îndepărtată,
niciodată bine cunoscută". Ea amintea
de „vastele ei spaţii deschise, lucitoare...
arom a sărată şi dulce a v â n tu rilo r sale
p u tern ice sub albastrul u im ito r al
v ăzduhului în alt" şi de „m iracolul
-um inii... deasupra în tin d e rii verzi şi
m aro n ii de s tu f şi apă, strălucind în
mişcarea lentă neîncetată".

Triburile indienilor din sudul Floridei,
seminolii, num eau zona Pa-hay-okee,
adică „ape ierboase". C ea m ai m are
parte a tere n u lu i este plat, jo s şi aco p erit
cu apă - o prerie de ceapraz (un fel
de rogoz cu marginile zimţate) înalt
de p ână la 4 m . A ici cresc însă şi copaci;
pădurile subtropicale dese şi m laştinile
întunecate, pline de chiparoşi, îţi
lasă im presia că undeva, în ascunzişurile
lor, ar putea pândi vreun dinozaur.
C ele m ai m ari anim ale care trăiesc aici
sunt însă crocodilii, panterele, urşii
negri, vidrele şi cerbul cu coadă albă.

LABIRINT DE MANGROVE Pâlcuri
de mangrove prosperă în estuarul celor
Zece M ii de Insule din Everglades.
Intre rădăcinile lor trăiesc vieţuitoare marine.

349