Descoperiti minunile lumii Enciclopedie Natura Animale Geografie Ghidul celor mai spectaculoase peisaje by Readers Digest (z-lib.org)

D acă n u ar fi fost evaporarea, nivelul
lacului ar fi crescut cu circa 3 m in
fiecare an. D e la în ce p u tu l secolului al
X X -lea însă, nivelul apei a scăzut, în
parte ca urm are a climei in schimbare, în
p arte d in cauză că Israelul şi Iordania
scot apă p e n tru irigaţii din Io rd an şi din
celelalte râuri care se varsă în lac.

RARE SEMNE DE VIAŢA

Plantele şi anim alele su n t rare aici. D o a r
câteva organisme unicelulare

supravieţuiesc în apa M ării M oarte, al

cărei c o n ţin u t de sare este de şase ori

m ai m are decât cel al oceanelor.

Evaporarea constantă creează o ceaţă

deasă deasupra lacului. In Evul M ediu,

arabii credeau că păsările ocolesc zona

din cauza em anaţiilor otrăvitoare ale

ceţii. D ar stoluri de grauri, num iţi

graurii lui Tristram , însufleţesc locul,

h ră n in d u -se cu insecte şi fructe
pe maluri. N um ele lor a fost dat după

acela al naturalistului englez C anon
H .B. Tristram.

M area M oartă este bogată n u doar în

sare, ci şi în alte m inerale, p re c u m

carbonat de potasiu, m agneziu şi brom .
D atorită lor, apele M ării M oarte

am eliorează, se pare, afecţiuni p re cu m

artrita, bolile de piele şi cele respiratorii,

iar năm olul negru de aici regenerează

epiderm a. E xtracţia m ineralelor este la

fel de profitabilă comercial în ziua de azi

ca şi în secolul al IV -lea d .H r., când

bitum ul era vândut egiptenilor, pentru

m um ificări. D in 1930 se extrage şi
carbonat de potasiu, utilizat la fabricarea

îngrăşăm intelor.

Ploile şi râurile sunt destul de rare Fu rid re a m ividbdud Vi>ub;, reculibiruiid
de Irod cel Mare, pare că se înalţă
aici, deşi albii secate se văd la to t pasul. direct din buza stâncii, deasupra
ţărmurilor sud-vestice ale Mării Moarte.
C ând cad însă ploi abundente, torentele conform Cărţii întâi a lui Samuel, s-a Pelerinii urcă până aici pentru a-i
comemora pe evreii rebeli care, asediaţi
form ate dislocă m ari cantităţi de ascuns D avid pe când era prigonit de romani în 73 d.Hr., au preferat să se
sinucidă, decât să cadă în robie.
sedim ent, ducându-le în apa lacului. de Saul. E n G hedi este o oază cu izvoare
Călugării creştini au ridicat o capelă
D eşi m ică şi aproape lipsită de viaţă, şi vegetaţie luxuriantă; ibecşi şi - se în acest loc, dar cu timpul fortăreaţa a
fost îngropată în ruine. în anii '60,
M area M oartă a spune —leoparzi arheologii au dezgropat aici două dintre
impunătoarele palate ale lui Irod, terme
deţinut un rol trăiesc aici. M ai spre şi uriaşe bazine pentru colectarea apei.
De asemenea, au fost descoperite
surprinzător în istoria CONŢINUTUL DE SARE nord, în grotele locuinţele evreilor rebeli, băile lor rituale
regiunii. Pe m alul său AL APEI ESTE DE SASE ORI de la Q um ran, şi ceea ce se crede a fi cea mai veche
vestic, fortăreaţa esenienii - o străveche sinagogă din lume.
M asada (dreapta) a MAI MARE DECÂT sectă iudaică —au
constituit un bun CEL AL OCEANELOR ascuns renum itele

adăpost, oferind şi o M anuscrise de la

vedere amplă asupra M area M oartă. Acestea

lacului pentru Irod cel M are, regele datează cu aproxim aţie dintr-o perioadă

Iudeii, care a consolidat fortul construit cuprinsă în tre m ijlocul secolului al

iniţial de Ionathan M acabeul. IlI-lea î.H r. şi anul 68 d .H r., unele

La n o rd de M asada se află E n G hedi consem nând viaţa de zi cu zi a acestei

(„Izvorul c aprelor11), locul în care, com unităţi monastice.

150

I Z V O A R E L E DE LA P A MU K K A L E

Izvoarele de la Pamukkale

PE COASTA UNUI DEAL, LÂNGĂ RUINELE UNUI VECHI ORAS
SE AFLĂ O VASTĂ ÎNTINDERE ALBĂ, ALE CĂREI APE
ERAU APRECIATE DE GRECI $1 ROMANI

C ălătorind prin Asia M ică în 1765, uim ire când văd terasele albe, dantelate, 0 100 200 k i lo m e tr i
englezul R ichard C handler a zărit ridicându-se una deasupra celeilalte.
pentru prim a dată Pam ukkale, care i s-a P ereţii albi, parcă pufoşi, se reflectă în
părut o întindere albă, povâm ită, ochiurile de apă, iar form e aidom a unor
undeva departe. A propiindu-se, el a cascade îngheţate înconjoară întreaga
..privit cu m irare" ceea ce părea a fi „o zonă, pe fundalul pâlcurilor dese de
uriaşă cascadă îngheţată, cu suprafaţa leandri purpurii.
vălurită, ca si cum apa ar fi în cre m e n it
pe loc sau s-ar fi pietrificat brusc în APA VIEŢII Nenumărate ochiuri de apă sunt
curgerea ei". presărate pe terasele de la Pamukkale.
A pa caldă, bogată în minerale, este renumită
Turiştii de astăzi care străbat vestul de secole pentru puterile ei tămăduitoare.
T urciei încearcă acelaşi sentim ent de

151

M u n ţi întu n ecaţi, cu p ăduri de pin, se A proape to t ce e scufundat se acoperă PRIVELIŞTE AM EŢITO ARE Precum glazura
unui tort, uimitoarele depuneri minerale albe
înalţă în spatele lo r —u n d e co r ce scoate cu var, iar obiectele scăpate în apă de la Pamukkaleformează pe alocurifaleze
înalte (sus) şi terasejoase (dreapta).
în evidenţă form aţiunile albe, ce par a se transform a în piatră, în num ai
T urciei de astăzi, a fondat oraşul
strălucesc în soare. câteva zile. Hierapolis pe platoul cu aceste izvoare.
El l-a nu m it astfel în cinstea H ierei, soţia
N um ele Pam ukkale înseam nă „castel Scurgându-se peste marginea legendarului fondator al Pergamului,
Tclefus.
de bum bac"; unii spun că el provine de platoului, apa depune varul pe coastele
In anul 129 î.H r., Hierapolis a fost
la aspectul pufos al zidurilor şi teraselor, dealurilor din ju r. In decursul mileniilor, inclus în Im periul R o m a n şi a fost
apreciat ca „staţiune balneară'1de
deşi legendele locale susţin că, în stratele succesive de var au form at n u m ero şi îm păraţi, p rin tre care N e ro şi
A drian, care v e n ea u aici p e n tru a bea şi a
vrem uri de dem ult, uriaşii uscau recolta zidurile, terasele şi stalactitele albe de se îm băia în apa izvoarelor. In tim pul
dom niei lui N ero, în anul 60 d.H r.,
de bum bac pe aceste astăzi. oraşul a fost distrus de un cutrem ur. Pe
acelaşi loc s-a construit o nouă cetate,
faleze. DINTR-0 GROTĂ D e m ii de ani, m ai m are şi m ai im p u n ăto are, cu străzi
Z idurile, terasele şi FUMEGĂ VAPORI CE POT izvoarele minerale largi, u n am fiteatru, băi publice şi case
fierbinţi sunt renum ite dotate cu apă caldă curentă. în term ele
stalagtitele de la din secolul al II-lea, cetăţeanul rom an

Pamukkale acoperă o UCIDE INSTANTANEU pentru deosebitele lor
suprafaţă de aproape UN TAUR pro p rietăţi curative; se
2,5 km lungim e pe spune că vindecă sau

0,5 km lăţime. Ele sunt cel puţin ameliorează

rezultatul activităţii num eroaselor afecţiuni ca reumatismul, hipertensiunea

izvoare vulcanice fierbinţi, care ies la arterială şi bolile de inim ă.

suprafaţa p e u n platou aflat ceva m ai sus. R eputaţia izvoarelor datează încă

Apa izvoarelor are un conţinut ridicat de din anul 190 î.H r. Atunci, Eum enes

var şi alte m inerale dizolvate d in rocă de al II-lea, regele cetăţii greceşti Pergam ,

apa de ploaie ce se infiltrează în sol. aflată în apropierea ţărm ului vestic al

152

I Z V O A R E L E DE LA P A M U K K A L E

străbatea încăperi cu tem peraturi diferite. Forţa întunecată a lui Hades trebuie
P rim a era frigidarium, rece, apoi urm a să fi p ăru t uriaşă, într-adevăr, deoarece
tepidarium, călduţă, u n d e tru p u l îi era uns dintr-o grotă din zonă fumegau aburi
cu uleiuri, iar de acolo trecea în o trăv ito ri despre care geograful şi
caldarium, o sală cu aburi u n d e uleiurile istoricul grec Strabon afirma că pot
şi m urdăria îi erau îndepărtate de p e trup ucide un taur instantaneu. Emanaţiile
cu o spatulă n u m ită strigil. Astăzi, în tr-o erau asociate cu spiritele m alefice şi se
zonă a băilor se află u n m u zeu ce spunea că preoţii eunuci care păzeau
expune o interesantă colecţie de statui, intrarea erau singurii oam eni ce puteau
biju terii şi diferite artefacte, p rin tre care in tra în grotă fără a fi vătăm aţi. Astăzi se
instrum ente medicale. ştie că aburii provin de la u n izvor
fierbinte, iar în grotă persistă anum iţi
U na dintre cele mai interesante vapori ce irită ochii.
descoperiri de aici este sanctuarul lui
Hades, zeul lum ii subterane, aflat alături CASE PENTRU V IA ŢA DE APOI
de tem plul dedicat lui Apollo, zeul
soarelui, al m uzicii, al poeziei şi al In afara zidurilor oraşului se întinde un
m edicinei. Clădirile au fost amplasate cim itir vast, cu 1 200 de m orm inte,
destul de aproape una de cealaltă, pentru m ulte dintre acestea im punătoare
ca p u terile opuse ale celor doi zei să se şi elaborat decorate. E le am intesc de
compenseze reciproc. num eroşii rom ani înstăriţi care au
v e n it aici în căutarea sănătăţii... şi n -a u
găsit-o.

Turiştii din zilele noastre sunt urmaşii
rom anilor bogaţi de acum 2 000 de ani.
E i vin p e n tru a se scălda în bazinele
calde —u nul dintre acestea având pe
fund resturile sparte ale u n o r coloane
ro m an e —şi p e n tru a adm ira terasele albe
de pe colinele aflate dincolo de
oraşul-ruină.

FLOAREA LOCULUI Florile de un roz-aprins
ale leandrilor contrastează puternic cu
marginea teraselor albe şi cu ruinele anticului
oraş roman.

153

% f%

ASIA

Peninsula Kamceatka

FUMUL FOCUL SI VAPORII DE APĂ SUNT ATOTPREZENTE RUSIA
PE ACEST TĂRÂM RECE $1 IZOLAT AL GHEIZERELOR SI VULCANILOR,
AFLAT LA EXTREMITATEA ESTICĂ A SIBERIEI i 'Kafnc*ot*a

Marea Sfe, M -lii K ronoţki
Ohoţk
'"'M -ili'A m cinbkuia
Muntele Kliucevskaia, cel m ai înalt vulcani a Pacificului, constituind îiţkoe \&
vârf al Peninsulei Kamceatka, este totodată 10% din totalul vulcanilor activi f - V u k u Gheizerelor
unul dintre cei m ai mari vulcani activi de pe Pământ. In 1907, M untele
de pe Terra, având o formă aproape Ştiubelia a azvârlit în aer u n val enorm M 10
conică. Craterul său - cu cei 4 750 m de cenuşă şi praf, care a acoperit întreaga
ai săi, aproape la fel de înalt ca M o n t peninsulă (comparabilă ca dimensiuni M -tii G orelîia ./ * Golful OCEANUL
Blanc - fum egă to t tim pul şi în ultim ii cu Japonia) şi a în tu n ecat oraşul Hrebăe1‘t1 • ■Avacea PACIFIC
300 de ani a erupt de peste 50 de ori. Petropavlovsk-K am ceatskii, aflat la
100 km depărtare. >e .- M -ţii Ştiubelia
Kliucevskaia este însă num ai unul
dintre cei 150 de vulcani de pe această C u trem u rele sunt frecvente aici; 0 100 200 k i lo m e tr i
peninsulă m untoasă şi îngheţată, ce se în ultimii 200 de ani s-au înregistrat mai
avântă spre sud în mare din extremitatea m ult de 150. Cel din noiem brie 1952 este m arcată de şuierele şi aburii emişi de
estică a Siberiei. A proxim ativ 30 de a fost al doilea din lum e, cu o m agnitu­ cele 25 de gheizere, mineralele depuse
vulcani sunt încă activi. dine de 8,4 grade pe scara R ichter. din apa lor colorând rocile din ju r în
roşu, roz, vio let şi bru n . C el m ai m are,
îm preună cu Insulele K urile - u n şir Apa sutelor de izvoare fierbinţi este Veikon, aruncă în aer apă fierbinte
de 56 de insule vulcanice ce porneşte folosită p e n tru încălzirea locu in ţelo r şi a
parcă din vârful K am ceatkăi —aceştia serelor în care se cultivă legum e şi cartofi VULCANUL CARE FUMEGĂ Vulcanul activ
formează una dintre cele mai active pentru export. Valea Gheizerelor, în Gorelîi Hrebetface parte din şirul de vulcani
zone ale Inelului de Foc, „centura" de apropierea vulcanului activ K ronoţki, ce constituie un fundal nu prea îndepărtat
pentru oraşul Petropavlovsk-Kamceatskii.

154

ii vapori la 49 m înălţim e, tim p de FÂNTÂNĂ DE FOC G aze fierbinţi ţâşnesc spre cer, nori defu m înţepător se răspândesc în aer

4 m inute la fiecare circa 3 ore. şi lava mocnindă se revarsă când Avacinskaia, unul dintre cei circa 3 0 de vulcani activi

Valea G h eizerelor se află în splendida ai peninsulei, {şi începe spectacolul.

R ezerv aţie N aturală K ro n o ţk i, ce se

întin d e pe circa 10 300 k m 2. Lacul izvoarelor fierbinţi încălzeşte însă R âul

K ronoţkoe, la vest de m untele cu acelaşi K am ceatka, în unele locuri acesta

n u m e, este cel m ai m are lac al răm ânând n eîn g h eţat chiar şi iarna.

Kamceatkăi. C a întreaga peninsulă, In trecut, izolarea şi clim a aspră au

rezervaţia are în zonele de coastă o fâşie creat peninsulei o reputaţie sumbră.

de tundră m lăştinoasă, u n d e cresc num ai Elevii obraznici şi nesilitori erau trimişi în

m uşchi şi licheni. Spre interior, terenul ultim ele bănci din spatele clasei şi erau

se înalţă, vegetaţia predom inantă fiind num iţi „kam ceatka" —echivalentul

form ată din lăstărişuri şi păduri, în şcolăresc al Siberiei, locul u n d e erau

special de m esteceni. deportaţi condamnaţii. Totuşi, nici un

Cei m ai m ari urşi bruni din Eurasia criminal nu a fost deportat în Kamceatka;

trăiesc aici, alături de acolo nu putea locui

reni, oi siberiene, vulpi UNA DINTRE CELE MAI nim eni pentru a păzi
albastre, vulpi argintii, ACTIVE ZONE deţinuţii.
samuri, nurci, m arm ote
V echii locu ito ri ai

cu cap negru şi veveriţe ALE INELULUI DE FOC peninsulei, triburile
de păm ânt arctice. Fo­ AL PACIFICULUI koriak şi ciukci, au fost
cile şi păsările acvatice aproape complet

pescuiesc în largul exterm inaţi de cazacii

coastelor. B lana de sam ur şi peştele, trim işi aici de ţar în secolul al X V III-lea.

îndeosebi som onul, constituie principala Totuşi, câţiva dintre urmaşii lor m ai

sursă de venit a locuitorilor peninsulei. trăiesc astăzi în peninsula care, datorită

Petropavlovsk-Kam ceatskii, u n oraş m ijloacelor m o d e m e de transport şi

cu aproxim ativ 240 000 de locuitori, com erţ, nu m ai este atât de izolată

este u n im portant p ort pescăresc. Clim a ca înainte vrem e. D ar acest tărâm aspru

este aspră în Kamceatka, iernile fiind rămâne încă una dintre ultimele IZVOR CLOCOTITOR Culoarea izvoarelor

lungi, friguroase, cu m ulte ninsori, iar frontiere ale sălbăticiei —rom antic, fierbinţi, sulfuroase variază înfuncţie

verile —scurte, răcoroase şi um ede. A pa m isterios şi, în m are parte, neexplorat. de substanţele conţinute în sol.

ASIA OCEANUL
ARCTIC
Tundra siberiană
N
VARA E SCURTĂ, DAR ÎNMIRESMATĂ PE VASTA ÎNTINDERE RECE
A TUNDREI CARE MĂRGINEŞTE CALOTA DE GHEATĂ
A POLULUI NORD, ÎN EXTREMITATEA DE SUS A LUMII

M area Barents Marea Laptev

Un covor de muşchi acoperă o mare
parte a tundrei siberiene —o vastă
câm pie presărată cu lacuri şi m laştini.
T u n d ra se întinde pe aproxim ativ
3 200 k m în nordul Siberiei, m ărginind
calota glaciară a A rcticii, iar peisajul său
este similar cu acela al Peninsulei T aim îr
—cea m ai n ordică regiune a Eurasiei.

Vizitând Peninsula Taim îr într-o vară
a a n i l o r ’8 0 , G e r a ld şi L e e D u r r e l l ,
z oologi şi scriitori, o descriau astfel:
„ U n covor gros de m uşchi şi iarbă întins
pe po d eau a de păm ânt îngheţat. Pe el
străluceau plăpânde m argarete şi alte
flori de un albastru angelic, ca nişte
n u -m ă -u ita în m iniatură. P re tu tin d e n i se
aflau p ăduri înalte până la gleznă de sălcii
pitice cu flori roz, crescând vânjoase pe
stratul de muşchi verde-sm arald.“

T im p de trei luni pe an soarele nu
apune, dar razele sale cad pieziş, încât
în m iezul verii tem peratura este de doar
circa 5°C. Iarna, pentru o perioadă de
tim p nu chiar atât de lungă ca aceea
a zilei cu 24 de ore de lum ină, nu există
răsărit, peste tundră dom nind doar
lu m in a L unii şi u n e o ri spectaculoasele
aurore boreale, iar tem peraturile
p o t să scadă p ână la -4 4 °C . Astfel,
plantele dispun de puţin tim p pentru
a înflori şi a rodi. M ajoritatea sunt
p e ren e , pirpirii şi scunde, p e n tru a fi

TUNDRĂ POLIGONALĂ D in aer se distinge
dar peisajul tipic al tundrei din
Peninsula Taimîr — un fagure de mici lacuri
şifâşii de pământ.

156

m ai ferite de vânturile aspre, care suflă VARA SIBERIANĂ In scurta vară din tundră, soarele străluceşte slab timp de 2 4 de ore pe zi,
neîncetat. luminând peisajul de întinderi de muşchi, presărat cu lacuri, râuri şi mlaştini.

Perm afrostul, cu m se nu m eşte stratul cu treierau od in io ară n o rd u l E urasiei şi al vertebrală a Peninsulei Taim îr. Aproape
de sol perm anent îngheţat, acoperă cea continentului nord-am erican. Specia a de extrem itatea sa sudică se află L acul
mai m are parte a tundrei, putând ajunge dispărut cu aproxim ativ 12 000 de ani în T aim îr, cel m ai întins lac arctic - puţin
in adâncim e până la 1 370 m . Iam a, urm ă; în perm afrost - îndeosebi în cel m ai m are decât Insula M allorca —dar
întreaga masă a solului este îngheţată, dar d in Siberia - s-au descoperit fosile şi adânc de n u m ai 3 m . L acul se u m p le în
vara stratul superficial se dezgheaţă, astfel uneori chiar animale întregi. N um ele tim pul inundaţiilor de prim ăvară, îşi
încât plantele îşi p o t în tin d e rădăcinile. „m am ut" însem na în lim ba tătarilor varsă trei sferturi din apă vara în albiile
.n cele mai nordice zone, acest strat de siberiem „păm ânt". Prim ul schelet râu rilo r şi îngheaţă iarna.
iuprafaţă m ăsoară în tre 150 şi 300 m m , aproape com plet al unui astfel de animal
Jar grosim ea lui creşte treptat spre a fost găsit în Peninsula Lena în 1799, de In rezervaţia naturală de pe malurile
-ud până la 3 m , făcând posibilă creşterea către un căutător de fildeş. Fosila a fost sale trăiesc b o i m oscaţi şi reni, care pasc
unei vegetaţii m ai înalte, precum dezgropată în totalitate în anul 1803, m uşchii şi lichenii buretoşi, şi lem ingi,
m estecenii şi zada. fiind apoi studiată de specialişti. care sapă tuneluri în vegetaţie. Lem ingii
sunt prada principală a vulpilor polare
P e zone vaste ale P eninsulei T aim îr se Platoul Byrranga, înalt de aproximativ şi a b u fn iţe lo r de zăpadă. A ici trăiesc şi
întinde tundra, pătată sau poligonală — 1 500 m, formează coloana lupi, v ânători ai re n ilo r şi ai b o ilo r
u n peisaj extrao rd in ar de sm ârcuri şi m oscaţi.
bacuri m ici, separate de fâşii de păm ânt,
atfel încât form ează un fel de fagure cu M ulte animale, precum renii,
torm e neregulate —rezultat al p e rm a ­ m igrează iarna spre sud - ca şi
n e n tu lu i ciclu de în g h e ţ şi dezgheţ, care m ajoritatea păsărilor, de altfel. Lacurile
provoacă fisurarea solului. Gheaţa din şi insuliţele constituie vara tere n u l ideal
lîsuri forţează păm ântul spre suprafaţă, în de cuibărit pentru păsări acvatice precum
'T e m e ce solul în m u ia t şi apa coboară gâscă cu pieptul roşu, dar la sfârşitul lui
spre vale. august toate îşi iau zborul spre sud.
In Siberia vestică, u n d e m laştinile se
LOCUITORI STRĂVECHI întind peste Fluviul O bi spre Urali,
îşi petrec vara cocorii siberieni, o specie
In tundră poţi întâlni uneori oase de păsări rare, cu o anvergură a aripilor
>au colţi curbaţi uriaşi, p ro v e n in d de la de 2,4 m.
de m ult dispăruţii m am uţi; de secole,
^berienii obişnuiesc să dezgroape fildeşii
din permafrost, pentru a-i vinde
negustorilor de profil.

M am uţii lânoşi, asemănători cu
elefanţii actuali, dar înalţi de până la 4 m
şi având fildeşi lungi de 4,5 m ,

DANS Un cocor siberian, o
peciefoarte rară, işi curtează
partenera „dansând “ cu aripile
.1rg desfăcute.

0 MARE DE CULORI (verso) Când vara
ia sfârşit, tundra străluceşte în roşul, galbenul
şi portocaliulflorilor, alfructelor şi alfrunzelor
de toamnă.

157





Lacul Baikal

UN LAC ÎNCONJURAT DE MUNŢI
ÎN SUDUL SIBERIEI,
CEL MAI ADÂNC DE PE GLOB,
CONŢINE O CINCIME DIN
CANTITATEA DE APÂ DULCE
DE PE PĂMÂNT

RUSIA

/ m o n c o r i a ' -----

, m ile î
10 iod \200

1 I- 1
0 100 200 k i lo m e tr i

I n pădure, într-un punct ce oferă GRANDOARE SIBERIANĂ In m iezul iernii, Lacul Baikal este acoperit cu un strat gros de gheaţă
privelişti excepţionale spre Lacul fisurată — un patinoar uriaş, care poate susţine un convoi de camioane grele.
Baikal, po ţi zări panglici şi fâşii de pânză
prinse de crengile copacilor. C ei care creată de lenta îndepărtare a Asiei de aproxim ativ 40 de orăşele din zonă
v in aici le leagă de ram uri p e n tru a li se Europa. Iniţial, fisura avea 8 km obişnuiau odinioară să bea d in apa
îm plini dorinţa de a reveni pe malurile adâncime, dar cu tim pul s-a um plut cu lacului, deoarece, datorită m inusculilor
lacului. In m od cert, apele sale albastre aluviuni; fosilele m icilor organisme din creveţi ce se h răn eau cu alge, aceasta era
exercită o fascinaţie m agnetică, iar ruşii aceste d epuneri îi indică vârsta. Izvoarele de o m are puritate. în prezent, deşi
de pretutindeni îl consideră M area cea fierbinţi şi frecventele c u tre m u re slabe afectată de poluarea industrială, a rămas
Sfântă - cea m ai m are m inune a naturii dem onstrează că falia este încă activă din încă foarte limpede. In luna mai, după
din ţara lo r —u n sim bol al R u sie i deloc punct de vedere geologic. topirea gheţii, poţi vedea până la 40 m
m ai prejos decât M arele C a n io n al adâncim e, când la alte lacuri chiar
Statelor U nite. D eşi 336 de râuri şi fluvii se varsă în şi ju m ă ta te din această distanţă ar fi
lacul Baikal, unul singur izvorăşte din excepţională.
Se pare că Baikal înseamnă „apă apele sale: Angara. O am enii din cele
m ultă“ în lim ba populaţiei kurykan, care
a trăit aici în urm ă cu circa 1 300 de ani.
Adânc de 1 640 m, lacul conţine o
cincime din întreaga cantitate de apă
dulce a lu m ii —23 000 k m 3, cât M arile
Lacuri ale A m erica de N o rd îm preună.

UN LAC M U LTIM ILEN A R

C el m ai adânc lac din lum e se află abia
pe locul nouă ca întindere, fiind lung de
635 km , lat în m edie de 48 k m şi cu o
lungim e a ţărm ului de 2 000 km. U nul
dintre cele m ai vechi lacuri ale T errei s-a
form at acum 15—25 de m ilioane de ani,
după ce o fisură uriaşă s-a căscat de-a
lungul unei falii în scoarţa Păm ântului,

160

TRENUL NAVAL

D in aprilie 1900,în timpul construcţiei
căii ferate transsiberiene care leagă
Moscova de Vladivostok, trenurile

traversau Lacul Baikal pe vasul Baikal. Ele

lunecau pe trei şine, pe puntea principală. 0
combinaţie de feribot cu pachebot de lux şi
spărgător de gheaţă, vasul a fost construit
la Newcastle upon Tyne, în Anglia, şi a fost
transportat până în Rusia în 7 000 de
containere, necesitând doi ani pentru a fi
reasamblat.

Când gheaţa era prea groasă, Bailcal

rămânea în port. Aşa s-a întâmplat
în februarie 1904, în timpul războiului
ruso-japonez, când a fost nevoie ca
echipamentele militare să traverseze lacul;
vagoanele dezmembrate au străbătut
gheaţa trase de cai. în septembrie 1904 s-a
finalizat bucla de cale ferată Circumbaikal,

nava Baikaldevenind inutilă.

SPĂRGĂTORUL DE GHEAŢĂ Nava
B aikal, de 4 0 0 0 t, a transportat
trenuri pe lac din 1900 până în 1904.

Solul din ju ru l lacului îngheaţă cu bancuri. M ereu apar noi fisuri în m ai m are insulă, O lkhon. Cele 1 800 de
m ult înaintea apei. D in octom brie, iarna gheaţă, însoţite de trosnete ca specii de anim ale ale lacului
îm bracă steiurile m u n ţilo r în tr-u n alb loviturile de tun. In unele zone sunt endem ice; p rin tre ele se num ără
strălucitor, tran sfo rm â n d zada, m olizii şi gheaţa persistă până în iunie, dar golomianka, u n peşte care naşte pui
cedrii siberieni în siluete scheletice. în în august apa este în m ulte locuri vii, şi foca argintie de B aikal (denum ită
ianuarie, cea m ai m are p a rte a lacului se suficient de caldă p en tru a se în o ta în ea. şi nerpa).
acoperă cu o crustă de gheaţă pe alocuri
m ai groasă de 1,5 m . O am enii vin aici Lacul poate fi însă perfid în oricare
cu m aşini şi c am io n ete p e n tru a pescui la anotim p. C eţurile groase de vară opresc
copcă. A colo unde apa a fost liniştită adesea traficul naval. C h iar şi în zilele
când s-a form at gheaţa, aceasta este senine, o vijelie iscată pe neaşteptate
transparentă ca sticla şi p rin ea se văd poate frăm ânta apele lacului. P entru
peştii înotând dedesubt. In general însă, buriaţi, populaţia m ongolă a regiunii,
crusta este o îng răm ăd ire de sloiuri .şi lacul este sălaşul u n o r zei m ânioşi,
conduşi de Burhan, care trăiesc pe cea

161

Munţii Cerului

DESERTURI $1 STEPE MĂRGINESC MUNŢII TIEN SAN
DIN ASIA CENTRALĂ, CU CRESTE ÎNZĂPEZITE SI VERSANTI
ÎMBRĂCAŢI ÎN FLORI MULTICOLORE

P anseluţe de toate culorile —de la alb, păreau a fi adunate toate florile din . ^'T re ifth fyre a f
galben şi albastru până la m ov-închis - A nglia sa natală. in c u l Is s y k -K u i SonfeŞi a _.. V
l-au întâm pinat pe călătorul britanic
Charles H ow ard-B ury, după ce a Inălţându-şi din deşertul arid crestele K & d z S T A X . r Haf ^ M i k P o b e c l i
străbătut pădurile şi a ajuns p e pajiştile înzăpezite şi acoperite de gheţari, ■....
alpine ale M u nţilor T ien Şan, în iunie m u n ţii se în tin d pe 2 900 k m , în zona
1913. „Creşteau atât de aproape unele centrală a Asiei. Poate că frum useţea vr„ / w CHINA
de altele", scria el, „încât la fiecare pas dramatică a versanţilor abrupţi, defileu-
striveam câteva.“ Nicăieri nu mai văzuse rile adânci, torentele vijelioase, pajiştile 0 50 100 k i lo m 'e t r i
B ury o floră atât de luxuriantă; aici alpine şi culm ile înzăpezite le-a u inspirat
chinezilor num ele T ien Şan, care

162

ZĂPEZI CEREŞTI Când soarele primăverii topeşte zăpezile din M unţii Tien Şan, cu excepţia
celor de pe crestele înalte, râurileformate readuc la viaţă deşertul şi stepa de la poale.

înseam nă M unţii Cerului. U n rus, Piotr întoarcere, fiecare oştean a luat câte o REGINA PURPURIE Printre numeroasele soiuri
Sem oniov, a fost prim ul european care piatră din grămadă; num ărându-le pe de lalele ce răsar primăvara în M unţii
i-a explorat, în 1856, escortat fiind de cele rămase, T im ur-lenk şi-a dat Tien Şan se numără splendida şi rara lalea
cazaci. D in Alm a-A ta, echipa a urcat seama câţi oam eni a pierdut în luptă. a lui Greig, cuflori lungi de 7 ,5 cm.
până la lacul Issîk-K ul —azuriul „lac T raversând şi el Pasul Santaş,
fierbinte", n u m it astfel deoarece nu Sem oniov a p u tu t admira cele mai
îngheaţă niciodată. Este cel m ai m are lac înalte piscuri ale M u n ţilo r T ie n Şan:
m ontan din lum e, fiind de patru ori mai P ik P o b ed i, de 7 439 m , şi H a n ten g ri
m are decât Londra, inclusiv suburbiile. Feng, de 6 995 m , aflat pe graniţa
cu China. Aici cresc pom i fructiferi
Se spune că în secolul al X lV -lea, sălbatici, trandafiri, lalele şi ceapă sălba­
T im u r-le n k şi-a în d e m n a t oştenii să ia tică. O ile de m u n te , caprele sălbatice şi
fiecare câte o piatră de pe m alul lacului, ibecşii pasc aproape de lim ita gheţurilor
u rm â n d să le îngrăm ădească p e toate veşnice, iar rarii leoparzi ai zăpezilor pot
lângă Pasul Santaş (Trecătoarea Pietrelor fi întâlniţi în păduri, alături de lupi,
Num ărate) când vor trece m unţii, m istreţi şi urşi.
probabil pentru a-i ataca pe chinezi. La

163

ASIA

Lacurile Band-e Amir

BARAJE NATURALE DE CALCAR ÎNDIGUIESC ALBIA RÂULUI, TU R K M EN ISTA N
FORMÂND UN LANŢ DE LACURI ALBASTRE
ÎN MUNŢII HINDUKUŞ £ • Mazar-e-Sharif
• | AFGHAN1STAN'
A scuns la poalele versantului vestic al 3 000 m ; aici se poate ajunge doar p e o 1w
m unţilor H indukuş, unde ploile potecă aridă de m unte, lungă de 80 km ,
sunt rare iar râurile aşijderea, se întinde ce urcă din oraşul afghan Bamian. Cei
u n lanţ de lacuri cu apă rece, cristalină. care se aventurează până la lacuri au
Panglica lichidă urm ează albia R âului parte de u n peisaj de o uim itoare
B and-e A m ir, la o altitudine de aproape frum useţe. M ărginite de faleze de calcar

ă argilă în nuanţe roşietice, lacurile adâncimea apei, de
se înşiră p e o p o rţiu n e de 11 k m din intensitatea lum inii şi de
albia râului. D in fiecare lac, apa se scurge tipul şi num ăru l algelor
peste un baraj natural din piatră, care trăiesc aici.
form ând o reţea de mici torente Lungimea lacurilor
si sm ârcuri m ărginite de sălcii, m uşchi, diferă de asemenea,
iarbă şi plante acvatice, ce se în tin d până de la 90 m la peste
-a u rm ăto ru l lac. 6 km.

C uloarea lacurilor variază de la alb- In miezul verii,
iăptos la verde-albăstrui, albastru- tem peraturile la amiază pot
ultram arin şi verde-închis, în funcţie de atinge valori de 36°C,
oam eni şi anim ale (printre
BIJUTERII AFGHANE Baraje naturale din care hiene) deopotrivă căutând
piatră îndiguiesc R âul Band-e Amir, creând um bra răcoroasă. Alim entate în
un lanţ de lacuri printre munţii arizi. fiecare prim ăvară de apa rezultată din
topirea zăpezilor de pe m unte, lacurile
răm ân însă tot tim pul reci. T o t vara, pe SUPRAVIEŢUITOR DUNGAT Stratul de blană
barajele naturale dintre lacuri —unele lânoasăfereşte hiena dungată defrigul iernii
mai înalte decât o clădire cu două etaje — din Valea Band-e Amir.
m ineralele spălate de apă de pe rocile din
ju r formează stalactite. înveliş de travertin sclipeşte în lumina
soarelui la m arginea apei, iar reflexiile
Aceste minerale, în principal stratului de pe fundul albiei conferă apei
carbonatul de calciu, sunt cele care au larga sa varietate de culori.
perm is apariţia lacurilor. C â n d zăpada se
topeşte, apa se infiltrează prin calcar şi T o t această acum ulare de travertin
m arnă, dizolvând m ineralele c o n ţin u te şi este cea care a îndiguit râul în decursul
transportându-le apoi în apa râului. secolelor, dând naştere lacurilor actuale.
D ar folclorul afghan oferă o altă
ROCI SCÂNTEIETOARE explicaţie: Aii, ginerele profetului
FORMATE DE A PA RÂULUI M ahom ed, era furios pe tiranul din
zonă, care încerca să-l ţină prizonier în
Când soluţia de carbonat de calciu vine Valea B and-e Amir. în m ânia lui, a
în contact cu plantele acvatice, datorită provocat o alunecare de teren care a
reacţiilor chim ice o parte se depune stăvilit râul şi a creat lacul n u m it azi
sub form ă de strate pe^ fundul şi Band-e Haibat (Digul Urgiei). Legenda
pe malurile lacurilor. în tim p, acestea are şi u n sâm bure de adevăr, deoarece
cristalizează şi se solidifică, form ând unele baraje de travertin maschează
o rocă poroasă num ită travertin. Acest urm e ale u n o r vechi alunecări de teren.

VARIAŢII DE CULOARE Lacurile au nuanţe variate de verde şi albastru, înfuncţie de adâncime
şi de densitatea formelor minuscule de viaţă acvatică.



(X m

VALEA INDUSULUI

Valea TIBET de peste 4 000 de ani. în 1992, săpăturile
au scos la iveală pe m alul fluviului oraşul
Indusului Trecăţoar4a> Cheile M ohenjo-D aro. Făcând parte din
Khyvhb f A t m i civilizaţia Văii Indusului, înfloritoare
DE LA IZVOARELE SALE % tim p de 1 000 de ani, relativ
ÎNGHEŢATE DE PE „ACOPERIŞUL concom itent cu civilizaţia E giptului
LUMII", FLUVIUL INDUS Kkajţbpagh• Lahorc^mritşar * \ f - antic şi cea m esopotam iană, M o h e n jo -
RAVERSEAZĂ PAKISTANUL D a ro prospera din n e g o ţu l cu C h in a şi
SI UDĂ CÂMPIILE FIERBINŢI fi J a 7 '(%/V' O rientul M ijlociu. O am enii locuiau în
DE COASTĂ case d in cărăm idă —unele, cu băi şi
_____ XEPAL canalizare - şi c o n fecţio n au vase din
D eşi num ele Fluviului Indus provine cupru şi bronz. Principalele m ijloace de
de la term enul sanscrit sindhu, care vale4l Z fusu^ De|hj transport erau elefanţii (probabil prim ii
înseamnă „apărător", o veche legendă dom esticiţi) şi boii.
hindusă îl num ea Fluviul Leu, **■Mohenjo-Daro INDIA
considerând că izvorăşte din gura unui S i \ n c l\ A lexandru cel M are a străbătut Valea
.eu. Abia în 1907 a fost descoperită In d u su lu i în 327—326 î.H r. A rm ata sa a
-gura leului", de către exploratorul * Hyderafcjad trecu t Pasul K h y b er şi a construit u n p o d
suedez Sven H edin. El a urm at albia peste Cheile A ttock. D e acolo, a parcurs
fluviului până la u n m ic izvor, la circa M area 400 cei 1 120 k m până la m are în răstimp de
5 200 m altitudine pe coasta unui m unte Arabiei nouă luni.
tibetan din M asivul Kailas, una dintre m ile
cele m ai accidentate zone din Himalaya. A jungând la M area Arabiei, după un
200 parcurs de aproxim ativ 2 800 km,
M ărginit pe ambele laturi de înaltele Indusul se revarsă lent, p rin tr-o deltă
creste înzăpezite ale M u n ţilo r H im alaya o 200 m mlăştinoasă aproape de m ărim ea Insulei
si K arakorum , Ind u su l străbate Corsica. Pe măsură ce înaintăm spre
„acoperişul lum ii", curge prin chei aride k ilo m e ti'i ţărm , arborii de tamarisc fac loc
si coboară 3 660 m p e o distanţă de m angrovelor ce înţeasă o sum edenie de
numai 560 km. topirea zăpezilor aduc trei luni de insule. Pe o distanţă de aproape 16 km
inundaţii. Acestea sunt uneori în larg, apa m ării are culoare roşcată,
MEANDRELE FLUVIULUI catastrofale, ru p â n d digurile şi fo rm ân d o datorită m ilioanele de tone de aluviuni
vastă „m are" interioară. In septem brie aduse zilnic de fluviu.
Sub piscurile a brupte şi golaşe ale 1992, în cele m ai grave inundaţii din
M untelui N anga Parbat (M untele Gol), ultim ii 50 de ani, au m urit peste 2 000
inalt de 8 126 m , Indusul coteşte brusc şi de oam eni şi au fost distruse aproxim ativ
işi continuă cursul p rin tr-u n defileu 1 620 000 de hectare de culturi agricole.
adânc de peste 4 600 m, în care pe C âm pia Sindului este un veritabil grânar
alocuri soarele abia dacă pătrunde.
PUTERNIC, DAR BLÂND
La Kalabagh, în capătul sudic al
C heilor A ttock, largi de 1,6 km , Indusul In ciuda aspectului său fioros, gavialul - o strânge brusc maxilarele lungi şi subţiri (mai
iese în sfârşit d intre m u n ţi şi, pe câm pia specie de crocodil din Valea Indusului - se uşor de închis în apă decât cele late) şi prinde
Punjabului, îşi lărgeşte albia până la 16 hrăneşte în principal cu peşte. Unui dintre cei peştii între dinţii săi ascuţiţi. Ca mulţi alţi
km . Aici, întărit de cinci afluenţi mai mari crocodilieni, gavialul a rămas ne­ crocodili, gavialul a fost vânat intensiv pentru
principali şi de n en u m ă rate canale, se schimbat de 200 de milioane de ani. Masculii piele, iar vânătoarea şi reducerea habitatului
constituie într-unul dintre cele m ai mari pot cântări până la 200 kg, atingând 6,4 ni de l-au adus în pragul extincţiei, astăzi aflându-se
sisteme naturale de irigaţii din lum e, la vârful botului până la cel solzos al cozii. printre speciile periclitate.
u d â n d câm piile d in P unjab şi Sind.
Gavialul trăieşte în ape limpezi, rapid MUŞCĂTURĂ
Vara, tem p e ra tu ra se ridică în zonă curgătoare. Pentru a se hrăni, animalul îşi UŞOARĂ
p ână la 50°C , iar ploile m u so n ice şi Un gai’ial
prinde peşte
VIGOARE MONTANĂ Aproape de Skardu, cu o rapidă
pe cursul superior al Indusului, defileul mişcare a
se lărgeşte pe 3 2 km , form ând un bazin maxilarelor sale
nisipos, închis de munţi înalţi, vineţii. lungi şi subţiri.

- ţfţ
ASIA

Kopet Dag

PISCURI GOLAŞE
STRĂJUIESC UNUL DINTRE
CELE MAI MARI
51 MAI NEOSPITALIERE
DESERTURI ALE LUMII

Marea TURKMENISTAN
Caspicâ
D e şe rtu l K arakum

Teheran jjPag.
Mashhad ^
m ile
IRAN
0 400

0 200
kilo m etri

A rizi şi pietroşi, M u n ţii K o p e t D ag
formează o barieră aproape
im penetrabilă, care desparte fostul stat
sovietic T urkm enistan de vecinul său
din sud, Iranul.

Crestele erodate sunt asemenea
un o r neclintite santinele ce veghează din
cele m ai străvechi tim puri capitala
tu rk m e n ă, A shabad, şi vastul deşert
ce o înconjoară.

G eologic vorbind însă, K opet D ag
sunt m unţi destul de tineri; cutrem ure
violente zguduie zona, indicând faptul
că scoarţa Păm ântului este încă în
transform are.

D e la poalele m asivului începe, spre
partea nordică, vasta întindere a
D eşertului K arakum , unul dintre cele
m ai m ari şi m ai fierbinţi ale lum ii. A erul
uscat de aici este plin de u n p raf dens, ce
ascunde aproape în întregim e vederii
m area de dune şerpuite.

MUNŢII LUNII Localnicii au botezat poalele
masivului Kopet Dag „M unţii Lunii".
D in cauza climei uscate şi a stratului subţire
de sol, aproape nici o plantă nu creşte aici.

168



(5 *

ASIA

Kali Gandaki

UN RÂU CE IZVORĂŞTE ÎNTR-UN ŢINUT • Mu,staijg
APROAPE NECUNOSCUT A SĂPAT . ' Muktinath j
CEA MAI ADÂNCĂ VALE DIN LUME PRINTRE 5 . Annăp'urrm
PISCURILE ÎNALTE DIN HIMALAYA
KatHmandu
La apariţia om ului pe Păm ânt, M u n ţii de tineri. M ult mai bătrân este R âu l Kali X- î
Himalaya nu semănau cu semeaţa Gandaki, care străbate înaltul masiv
fortăreaţă din ziua de azi. D ar n u p e n tru m untos din Nepal,
că om enirea ar avea începuturi atât de
vechi, ci p entru că, din pu n ct de vedere C u aproxim ativ 50 de milioane de ani
geologic, M unţii Himalaya sunt extrem în urm ă, Kali G andaki a în ce p u t să curgă
de pe platoul tib etan şi şi-a c ro it încetu l

Varanasir - ) ...'VPatna
50 /JS n ile

KALI GANDAKI

cu încetul drum printre dealurile fiecare având o înălţim e de peste
maolcome. D e atu n ci, şi m ai cu seam ă în
ultimele câteva m ilioane de ani, scoarţa 8 000 m , acest râu a săpat cea mai adâncă
:-a ridicat, fo rm ân d u n im p u n ă to r m asiv
m untos, rezultat al coliziunii dintre două vale de p e suprafaţa păm ântului. Apele
plăci tectonice.
sale, aflate la 4 400 m sub creste, sunt
IOT M AI ADÂNC
negre de năm ol după ploaie, negre
le 'T em e ce m u nţii s-au ridicat, R âu l
Kali G andaki şi-a m enţinut vechiul curs. precum zeiţa Kali, distrugătoarea, din
F orţa sa de e ro ziu n e a c o n tin u a t să
îe manifeste odată cu înălţarea terenului m itologia hindusă.
ţi valea s-a adâncit pe măsură ce m unţii
>e ridicau to t m ai m u lt în ju ru l ei. Traseul nord -su d al râului prin

Si ce m unţi! T recând printre Vârfurile Himalaya a fost de m ii de ani una
A n n a p u m a H im al şi D h au lag iri H im al,
dintre principalele ru te com erciale ale

Asiei. Poteci bătucite se strecoară

deasupra văii, alternând ici şi colo cu

câte un am eţitor pod suspendat. Pe

acest d ru m d in tre India şi T ib e t au

trecut în decursul tim pului m ii de

p elerin i şi asceţi, n e g u ţă to ri,

războinici sau oam eni simpli; to t pe

aici traversau caravanele de cai şi catâri

ce schim bau sarea tibetană pe cerealele

nepaleze.

D e-a lungul văii ce străbate Himalaya,

clima suferă o schim bare dramatică.

Extrem itatea nordică, pe care m unţii o PLANÂND PESTE PISCURI Vulturul

adăpostesc de ploi, este u n pustiu rece, pleşuv-sur himalayan poate plana ore în şir

pe care cresc doar tufişuri m ărunte. purtat de curenţii ascendenţi, scrutând văile

La num ai două zile de m ers spre sud, în căutarea vreunui Ies.

contrastul este izbitor: păduri

m usonice sem itropicale, cu bananieri

şi p o rto ca li, iar în pa rte a cea m ai adâncă deopotrivă de budişti, tem plul de aici a

a văii, sate cu case de piatră şi câm p u ri fost c o n stru it deasupra u n u i „m iracu lo s11

de orz. izvor arzând, unde nişte flăcări

Atrase de vechiul drum al caravanelor, alim entate de gazele naturale din

m ulte populaţii s-au stabilit în zonă. subteran dansează deasupra apei ce

C ea m ai num eroasă este thakali, susură prin aceeaşi fisură în solul

ale cărei case de piatră sunt tem einic calcaros.

îm prejm uite —barieră îm potriva Aşa c u m i se cu v in e u n u i râu

vânturilor de iarnă. înconjurat de m iracole, Kali Gandaki

O cupaţiile tradiţionale ale localnicilor izvorăşte d in tr-u n ţin u t cu nu m e

su n t agricultura şi UNA DINTRE poetic: Tărâm ul Lo,
com erţul cu sare, dar PRINCIPALELE RUTE u n d e se afla pe
în ultim a vreme, vrem uri vechiul
odată cu afluxul de regat M ustang.

alpinişti şi iu b ito ri ai COMERCIALE Situată în N epal, la
m untelui, m ulţi s-au ALE ASIEI graniţa cu Tibetul,
orientat spre această regiune

activitatea turistică. aproape că nu are

Aceasta n u este totuşi nici u n fel de legături

o ocupaţie de dată recentă pe malurile cu restul lum ii, fiind înconjurată de

R â u lu i K ali G andaki, deoarece destul de m u n ţi şi deşert.

aproape de capătul său n o rd ic se află Izolarea şi forţa necesităţii au im pus

M uktinath, un vechi centru de pelerinaj tipare sociale ciudate. D e exem plu,

al credincioşilor hinduşi. V enerat fem eia îşi poate lua m ai m ulţi soţi.

In această zonă m untoasă n u există

suficient păm ânt pentru a îngropa

PANGLICĂ ARGINTIE A pele lucitoare m orţii, nici com bustibil pentru

ale R âului K ali Gandaki şerpuiesc printre ruguri funerare, astfel încât trupurile

crestele diafane ale masivului Dhaulagiri, decedaţilor sunt pios depuse pe coastele

în dreapta imaginii, şi pantele A nnapum ei, m untelui, sub bolta im ensă a cerului, în

în stânga. aşteptarea v u ltu rilo r care să le devoreze..

171

ASIA

Vârful Everest

CEL MAI ÎNALT PISC
AL TERREI PARE
A UNI MAREA CU CERUL,
FIIND 0 CONSTANTĂ
PROVOCARE
PENTRU AVENTURIERI

'TIBET

.W 'A ntuilH itw '

—^-Katumandu. fThimphu j
‘m iiŢ A N
NEPAL

luviu/ Go/Ţy/ INDIA Ro;//S/-oliniOPU
Gauhăti

0 100 200 k i lo m e tr i V “ BAN G LAD ESH

Pe versanţii îngheţaţi al Vârfului britanicului Sir George Everest, guver­ ţiile şi m ăsurătorile erau făcute de la
Everest au fost găsite resturi fosilizate n a to ru l general al Indiei. Sir Everest, distanţă, unele chiar de la 160 km
de peşti - o dovadă că odinioară, cu u n geodez n eobosit şi m eticulos, a depărtare, erorile fiind majore. D e aceea,
m ilioane de ani în urm ă, cel mai înalt realizat prim a cartografiere exactă a Indiei în m are secret, Sir George Everest i-a
m u n te din lu m e se afla pe fundul unei şi a regiunii H im alaya. convins pe câţiva cărăuşi din Himalaya
mări. M odul în care Everestul s-a (num iţi mai târziu „pundiţi" - un
deplasat şi s-a ridicat până la d o u ă treim i Sarcina sa n u a fost deloc uşoară. term en hindus care înseamnă „specialişti
din atmosfera Păm ântului este doar una T ibetul şi N epalul acceptau cu greu străini învăţaţi") să se infiltreze în re g iu n e şi, cu
dintre poveştile fascinante care sporesc pe teritoriul lor, astfel că toate observa­
m isterul acestei regiuni.

C u aproxim ativ 200 de m ilioane de
ani în urm ă, subcontinentul indian s-a
desprins de vastul supercontinent sudic
num it G ondw ana, s-a deplasat spre
n o rd -e s t p e ocean şi s-a cio cn it de placa
asiatică. Aşa cu m se strivesc, se
com pactează şi se încreţesc caroseriile a
două m aşini ce se ciocnesc frontal, la fel
s-a întâm plat cu scoarţa terestră din
zonă, care s-a c u tat şi s-a ridicat,
form ând cei mai înalţi m unţi de pe
planetă, încununaţi de Vârful Everest,
de 8 848 m.

N u m e le tib etan al m u n te lu i are m ai
m ulte echivalente: „Zeiţa Zăpezilor din
M u n ţi", „Z eiţa-m am ă a L um ii" sau
„M untele atât de înalt încât nici o pasăre
nu zboară pe deasupra lui". M ăsurat
pentru prim a dată în 1852, a fost botezat
Peak X V , iar în 1865 num ele i-a fost
schimbat în M untele Everest, în onoarea

172

< y fţ)

VÂRFUL EVEREST

CULORI APRINSE Seninătatea apusului pe Everest poate lăsa loc rapid unor zile şi nopţi cu ceţuri dese, viscole şi avalanşe de pietre.

răbdare şi discreţie, să culeagă în 1924, a făcut pa rte şi G e o rg e L eigh M allory şi A n d re w Irvine, u n tânăr de
informaţiile necesare pentru alcătuirea M allory, profesor şi alpinist experim entat, 22 de ani aflat la p rim a sa ascensiune în
hărţilor. care, în tre b a t de ce ţin e atât de m u lt să Himalaya, au fost văzuţi pentru ultim a
escaladeze m untele, a dat o replică dată la circa 244 m de vârf, pe 8 iunie,
D upă 1920, tibetanii au permis unei laconică, foarte m ult citată de atunci: în ain te ca n o rii groşi şi ceaţa să-i înghită
serii de exped iţii britan ice să u rc e pe „Pentru că există!" p entru totdeauna. N o u ă ani m ai târziu,
Everest. D in cea m ai celebră dintre ele,

173

%

ASIA

NOI CU LM I A T I N S E

ÎN URCARE Cel mai înalt zbor al unui balon cu aer cald a avut loc pe 21 octombrie 1991
la Lacul Qokyo (sus), aflat în M unţii Himalaya, la 4 8 1 6 m deasupra nivelului mării.

SPECTACULOS Star Flyer I trece peste D e pe o platformă montată în exteriorul urcat rapid şi a trecut peste Everest. Deasupra
Vârful Everest — eveniment imortalizat nacelei unui balon cu aer cald, camerama- Tibetului a rămas fără combustibil şi a început
de o cameră montată în afara nacelei. nul britanic Leo Dickinson a intenţionat să să se prăbuşească. Vântul l-a împins într-o
filmeze primul zbor al unui aerostat pe morenă, la poalele unui gheţar, şi din nou pe
toporişca de spart gheaţă a unuia dintre deasupra Everestului. Din nefericire, baloanele o coastă de munte. Acolo a lovit o stâncă
ei a fost găsită m ult m ai jos. N u v o m şti - Star Flyer I şi II - nu au reuşit să decoleze şi cei doi membri ai echipajului au căzut din
niciodată dacă cei doi au reuşit să ajungă concomitent şi cei 16 km dintre ele a făcut nacelă, supravieţuind. Arzătoarele lui Star
în v â rf şi au p ie rit p e d ru m u l de imposibilă filmarea unuia din celălalt. Flyer II s-au blocat la 600 m sub vârf,
întoarcere sau dacă au m urit înainte de a oferindu-le doar 4 minute pentru a-l ocoli;
cuceri Everestul. In anul 1999 au fost Acesta a fost primul eveniment nefericit al a fost o experienţă la limită, dar au reuşit.
găsite rămăşiţele lui M allory, dar nici o proiectului Star Over Everest. Star Flyer I a
urm ă a colegului său ori a aparatului lor
de fotografiat. înseam nă în dialectul tib etan „ o m de la un nou traseu de abordare a vârfului. In
răsărit1' —n u desem nează o rice in d iv id 1953, colonelul britanic Jo h n H u n t a
Esenţiale pentru succesul oricărei care transportă greutăţi în Him alaya, ci condus o expediţie din care a făcut parte
expediţii p e E verest su n t călăuzele şi este atribuit num ai oam enilor robuşti şi apicu lto ru l n eo zeelan d ez E d m u n d
ham alii şerpaşi. T erm en ul şerpaş —care care trăiesc în văile înalte aflate la sud de Hillary, în vârstă de 33 de ani. D upă o
Everest. T oleranţa am uzată cu care îi serie de tentative nereuşite ale celorlalţi
privesc p e străinii excen trici şi veneraţia m e m b ri ai g rupului, H illary şi şerpaşul
p e care o au faţă de m u n ţi duc la o T enzing N orgay au p o rn it de la a opta
loialitate împinsă până la sacrificiul de sine. tabără de bază pe versantul sudic al
m untelui, la ora 6.30, în dim ineaţa de 29
La în c e p u tu l a nilor ’50, g u v ern u l mai. C inci ore m ai târziu atingeau
nepalez a acceptat prezenţa alpiniştilor vârful. Everestul era cucerit!
străini pe teritoriul său, deschizând astfel

174

(5 * )
MUNTELE FUJI

Muntele Fuji VÂRF ÎNGHEŢAT Grupuri mari de drumeţi
urcă potecile şerpuite spre vârful M untelui
DELICATUL CON AL CELUI Fuji - un crater vulcanic acoperit de zăpadă
MAI ÎNALT MUNTE DIN aproape tot timpul anului.
JAPONIA A INSPIRAT
DINTOTDEAUNA RESPECT prea m ult în preajm a lui. C u toate că
SI VENERAŢIE măiestria scriitorilor preamăreşte
perfecţiunea geom etrică a vârfului,
Muntele Fuji este u n veritabil simbol Fuji atrage nu doar datorită eleganţei m icile devieri de la sim etria absolută sunt
al Japoniei, la fel ca soarele care sale masive şi singuratice; interesant este cele care îi conferă „sarea şi piperul".
răsare. C onul său uriaş, acoperit de m o d u l în care m u n te le se schim bă C oastele sale urcă uşor neregulat spre
zăpadă aproape tot tim pul anului, c o n tin u u —lu m in o zitatea sa variază, culm e şi se întâlnesc n u în tr-u n p u n ct,
se înalţă singuratic şi elegant din câm pia m antia sa de zăpadă urcă şi coboară, iar ci pe o linie orizontală vălurită.
joasă ce m ărgineşte coastele Insulei norii îi învăluie adesea vârful, spre
H o nshu. N u m e ro şi p icto ri şi fotografi dezamăgirea celor care nu po t zăbovi Vârful cu margini sinuoase este de
l-au imortalizat, iar poeţii au încercat fapt buza u n u i crater, dat fiind că
să-i redea splendoarea în versuri. M untele Fuji, înalt de 3 776 m , este un
In inim a celor ce m erg să-l vadă însă, vulcan —unul nestins încă. Revărsările
m untele evocă un sentim ent de succesive de lavă şi cenuşă au dat naştere
veneraţie şi uim ire pe care nici literatura, acestui m unte masiv, a cărui
nici tablourile nu-1 po t sugera. circum ferinţă la bază măsoară 125 km .
Prim a erupţie înregistrată s-a produs în
anul 800 d.H r., fiind urm ată de m ulte
altele, până la cea m ai recentă, survenită
în 1707, când cenuşa neagră a ajuns până
pe străzile oraşului T okyo, aflat la 96 km
depărtare.

175

'V Q Ş

ASIA

Japonezii numesc adesea m untele unul dintre cele cinci care există în greaua povară a păcatelor lum ii de la
poale.
Fuji-san, adăugând particula de politeţe această zonă bogată în păduri, râuri şi
M ajoritatea turiştilor vin acum în
cuvenită unei persoane apreciate. Pentru cascade, în care - în ciuda turismului iulie şi august, când p e v â rf n u m ai e
zăpadă aproape deloc, şi urcă pantele pe
populaţia băştinaşă ainu, m untele era m odern —Fuji poate fi adm irat în toată una d in tre cele şase p o tec i bătătorite.
P rin tre aceştia se află şi câţiva pelerini
sacru, n u m ele său p ro v e n in d probabil de splendoarea sa. Fuji-ko, înveşm ântaţi în alb. D rum eţii
şi pelerinii străbat pădurile de pini
la fuchi —term e n din lim ba ainu care îm preună cu zona de ţărm, m untele, şi zadă, u n d e cireşii şi azaleele înfloresc
primăvara, spre crestele bătute de vânt,
înseam nă „foc“ . La fel pădurile şi lacurile unde num ai lăstărişurile cele mai
puternice p o t rezista. U rcuşul este dificil,
de sfânt este pentru MANTIA formează un parc vrem ea se p o a te schim ba p e neaşteptate,
budişti şi p e n tru adepţii DE ZĂPADĂ naţional vizitat anual de iar tem peratura scade spre vârf, unde
şintoismului, religia A MUNTELUI FUJI 80 de m ilioane de chiar şi în august se înregistrează cel
japoneză în care sunt URCĂ ŞI COBOARĂ persoane —echivalentul a m ult circa 6°C.
venerate spiritele naturii două treim i din întreaga
Pe ultim a parte a traseului, potecile
şi cele ale străm oşilor. populaţie a Japoniei. străbat pante bolovănoase, până la buza
craterului. O p t piscuri - „cele opt petale
Fuji-ko (Societatea Fuji) D intre acestea, cel ale lui F uji“ —se ridică din m arginea

este o sectă religioasă dedicată m untelui; puţin 250 000 escaladează masivul. T im p PANTE ALUNECOASE Drumeţii îşi pot grăbi
coborârea de pe vârf lăsându-se să alunece
fondată în anul 1558, are şi astăzi de secole, coastele m untelui au fost loc pe cenuşa vulcanicăfin ă (stânga).

num eroşi adepţi. de pelerinaj —p e n tru bărbaţi în speţă,

Artiştii budişti au imortalizat adesea fem eilor fiindu-le interzis accesul până

extraordinarul peisaj din preajm a Lacului în anul 1868.

K aw aguchi, în ale cărui ape liniştite Fiecare pelerin obişnuia să ducă

se oglindeşte M u n te le Fuji. L acul este cu el o piatră, m icşorând astfel simbolic

PKm :irculară, con ferin d vârfului M U N T E L E FUJI, ÎN A R T Ă
jp o m il său crestat. C raterul larg de
I I ni. n u m it N a i-in (Sanctuarul), este şi Muntele Fuji a fost reprezentat în opere de Scenele cu delicate figuri japoneze ale celui
I'Wtnerat. artă încă din Evul Mediu, când călugării dintâi au uneori Muntele Fuji în fundal;
zen budişti căutau peisaje armonioase, priel­ peisajele celui de-al doilea atrag atenţia
IMjlri în tre p rin d această ascensiune nice meditaţiei. Mai târziu a devenit subiectul asupra muntelui ca un simbol al frumuseţii
■aptea, ajungând pe v â rf la tim p p en tru favorit al gravorilor în lemn Harunobu şi purităţii.
aalmira răsăritul. (1725-1770) şi Hokusai (1760-1849).

In ultim ele clipe ale n opţilor reci de FUNDAL Fuji în
ao. soarele abia răsărit aruncă pe cer „Fecioarele Sării“
Uite de roşu, p u rp u riu şi arăm iu, înainte de Harunobu
t a-ri incepe neobosita cursă pe bolta (stânga) şi în acest
SP&Ască. detaliu din „Marele

Lum ina zorilor oferă
nveiisti de n e u ita t peste lacuri şi
U iiri, până pe ţărm, asemănat
r un scriitor cu „un desen
n n u rat, mâzgălit cu cerneală
■rpiirie". D e cealaltă parte, um bra
u n g h iu la ră a m u n te lu i sacru al
ponezilor întunecă zările.

lilJIN Ă TRANDAFIRIE Răsăritul
M lT ilu i învăluie în lumină zăpada
J r pe Muntele Fuji, a le cărui linii clasice
fi mnjeră ofrumuseţe feerică.

177

■V %
ASIA

Cheile

Yangtze

CEL DE-AL TREILEA
FLUVIU CA LUNGIME
DIN LUME SE AVÂN TĂ
PRIN TREI DEFILEURI
PITOREŞTI,
ÎN INIMA CHINEI

CHINA

Cheilej Barajul
‘Belloyvs-

. . „ v Cheile fye i/e y,;.-.

m Gezli0Ubia
• Piscurile Ferm ecate ngtZe
Scara
Meng Liang Yicha'ng

25 50 m ile
=[

0 25 50 k ilo m e tr i

Du Fu, un poet chinez din timpul FARMEC LA RĂSĂRIT M unţi învăluiţi în Jian g („R âu l L u n g “); num ele Y angtze se
dinastiei T ang, din secolul al VTI-lea, pâclă se înalta maiestuoşi deasupra îngustelor referă num ai la estuarul din apropiere de
descria intrarea în C heile Q utang ca Chei Xiling, cele mai estice dintre cele trei Shanghai, dar eu ro p en ii l-au prelu at şi
poarta prin care toate apele din provincia dejileuri ale Fluviului Yangtze. l-au aplicat întregului curs de apă.
S ichuan se luptă să pătrundă.
Cheile Q utang, întinse pe 8 km , sunt Cele trei chei au fost săpate de forţa
A pa clocoteşte şi se um flă când cele m ai scurte dintre cele trei defileuri fluviului, în curgerea sa p rin m asivul
Fluviul Yangtze intră în cheile înguste - ale Fluviului Yangtze. Acestea acoperă m untos din marele bazin Sichuan
sub 100 m lăţim e - form ate între faleze aproxim ativ 190 km , în tre Fengjie şi („R oşu"). Pe alocuri, falezele au form e
de calcar de două ori m ai înalte decât Y ichang, cam la jum ătatea cursului de ciudate, care în legendele chineze poartă
T u rn u l Eiffel. 6 300 k m al fluviului, din T ibet până la num e pitoreşti precum „Izvorul bunicii
m are. In chineză, fluviul - al treilea ca înţelepte" sau „R inocerii care privesc
D upă o ploaie abundentă, fluviul m ărim e din lum e - este num it C hang spre Lună". Pe am bele laturi ale intrării
curge aici cu 32 k m /h şi nivelul său în C h eile Q u ta n g se află stâlpi de fier
creşte până la 50 m.

Isabella Bird, o călătoare britanică
ce a străbătut fluviul în aval, în 1897,
scria: „A m coborât ca o săgeată, pe
culm i dom oale de apă, fară repezişuri;
pe porţiuni vijelioase, prin vârtejuri
am eţitoare, în care orice cădere ar fi
însemnat m oartea."

178

CHEILE YANGTZE

vechi de 1 000 de ani, încastraţi în rocă, pentru culegătorii de plante m edicinale cultivate, u n d e cresc cereale şi fructe
de care erau prinse puternice lanţuri rare. V izavi se află o zonă ab ru p tă a p re c u m m ere, piersici, caise, p ru n e şi
puse de-a curm ezişul fluviului —m ai falezei, num ită C heile Foalelor - ca castane chinezeşti. Isabella Bird
întâi în scop de apărare, apoi ca barieră şi urm are a form ei lor. Pe vrem uri, în m enţiona culturi similare în C heile
punct de strângere a taxelor percepute grotele de pe culme erau îngropaţi X iling, care se în tin d pe o lungim e de
barcagiilor. războinici; în un ele crevase m ai există şi 75 k m . Ea am intea şi de pe tic e cultivate
astăzi vechi siciie. nu m ai m ari decât u n prosop de baie,
SCARA DE PE FALEZĂ până la care ţăranii coborau pe frânghii.
Pitoreştile C hei W u, lungi de 40 km, Si astăzi m ai există câteva case cocoţate
Scara M eng Liang, o scrie de găuri m ici sunt dom inate de cele 12 Piscuri precar pe colţi de stâncă, ce se înalţă din
inşirate în form a literei Z, punctează Ferm ecate. Legenda spune că ele erau câm p u ri de bam bus auriu şi v erd e şi
coastele M u ntelu i Bai Y an (Sare Albă). fiicele Z eiţei Vestului, trimise de R egina prim ule m ov înflorind printre tufe de
In aceste locaşuri erau înfipte odinioară C e ru lu i să ajute la crearea cheilor. Pe iarba-iepurelui.
traverse ce form au o scară, probabil unele coaste îm pădurite se află terase
PERICOLE ÎNLĂTURATE

Cheile X iling erau odinioară cele mai
periculoase dintre toate, cu porţiuni
înguste, cataracte şi vârtejuri.
In anii ’50, stâncile uriaşe din m ijlocul
albiei au fost aruncate în aer, pentru ca
fluviul să po ată fi navigabil. U n a dintre
aceste stânci, C oada Gâştei, se ridica
la 40 m deasupra apei când Isabella B ird
a urcat fluviul, dar abia dacă m ai era
vizibilă atunci când a coborât, patru luni
mai târziu.

Azi, turiştii străbat cheile la bordul
u nor feriboturi cu m otoare diesel,
dar călătorii de odinioară se înghesuiau
în jo n c i d otate cu vâsle şi pânze.
In am onte, joncile erau trase cu frânghii
prinse în ham uri de um erii unor
oam eni num iţi edecari, care se străduiau
din greu să-şi găsească drum în m âlul
de pe mal.

Iată cum descria scena Isabella Bird;
„V uietul sălbatic al cataractei... uriaşele
jonci rem orcate în am onte pe partea de
nord, fiecare trasă de 400 de oam eni,
zguduindu-se la praguri sau, cum s-a
întâm plat o dată, când s-au rupt două
frânghii, prăbuşindu-se de-a lungul
cataractei cu o viteză uluitoare...
pericolul era cutrem urător." M isionarul
francez Pere D avid abia a scăpat cu viată
din cataracta X intan, în C heile Xiling,
în anii ’60 ai secolului al X lX -le a , când
am barcaţiunea lui rem orcată în susul
fluviului aproape că s-a ciocnit cu o alta
ce năvălea la vale.

M asivul baraj G ezhouba zăgăzuieşte
acum fluviul în aval de Cheile Xiling,
îm b lâ n zin d u -i cursul înain te ca acesta să
se lăţească în drum spre Shanghai. în
curând, pe acest loc va fi construit u n
baraj m ult mai înalt, Sanxia (Trei Chei).
Proiectat pe fondul unor controverse
aprige, el va transform a acest sector al
fluviului în tr-u n rezervor liniştit.

179

Muntele Galben

A URCA PE MUNTELE GALBEN ESTE CA SI CUM
AI PĂTRUNDE ÎNTR-0 STAMPĂ CHINEZEASCĂ,
CU CRESTE ABRUPTE $1 COPACI PIPERNICIŢI

CHINA ero ziu n ea creând lespezi m asive şi culm i
Nanjing înalte în roca dură.

♦ Shanghai Artiştii chinezi au descoperit în
M untele Galben patru „frumuseţi
Hangzhou su p rem e". R o c ile şi culm ile m untoase
constituie una. Urm ează apoi pinii
Munt*®5 statuari, unii bătrâni de peste
1 000 de ani, şi izvoarele fierbinţi,
v G albe^ cu o tem peratură de 42°C, constantă
pe tot parcursul anului. Cea de-a patra
mii e §200 M area este m area de nori.
,; Chinei de Est
O 100 • Flizhou N orii reprezintă un aspect esenţial
al peisajului, aducând o m ed ie de
o w o 200 2 400 m m de ploaie şi zăpadă în fiecare
an. C o rtin e de ceaţă şi burniţă
k ilo m etri înveşmântează piscurile, învăluindu-le
şi d ezvăluindu-le în tr -u n dans
Mu n tele G alben din C h in a seamănă necontenit. Sutele de m ii de vizitatori
cu un peisaj de poveste. Z iduri
vcrticale de piatră se înalţă din falduri ASEMANARE Pe mătasea unei stampe (jos),
diafane de n o ri şi pâclă. Ici şi colo, pini siluete mărunte îşi croiesc drum printre
firavi cresc pe colţuri înguste de stâncă, piscuri înalte, într-un peisaj ce aminteşte
sfidând gravitaţia p re c u m acrobaţii de la de Muntele Galben.
circ. T o tu l îţi dă im presia că te afli în tr-o
stampă chinezească veche, ce a prins
viaţă şi în care artistul n u a inv en tat
nim ic.

M u n te le G alben (H u an g Şan) se află
la sud de Valea Fluviului Yangtze, acolo
unde acesta îşi desăvârşeşte ultim a
m eandră din lungul drum spre mare.
Este un m unte în sensul chinezesc
al te rm en u lu i —n u u n singur pisc, ci u n
m ănunchi de 72 de piscuri!

Cele trei mai înalte au peste 1 800 m:
Lianhua Feng, „Piscul florii de lotus",
G uangm ing Ding, „C ulm ea strălucirii"
şi T ia n d u Feng, „Piscul capitalei
cereşti".

CULMI DE GRANIT

Toate piscurile sunt dintr-un granit
cristalizat din roca topită în m ăruntaiele
păm ântului, înainte de a ajunge la
suprafaţă. Cele câteva fisuri în granit au
fost adâncite de factorii atmosferici,

180

VEŞMÂNT DE IARNĂ Deasupra norilor, zăpada acoperă pinii ce cresc parcă din coloanele ascuţite de piatră ale M untelui Galben.

care descind aici în fiecare vară sunt m ult-iubiţii pini. U nele poteci sunt aceştia. T otuşi frum useţea lui este
venerată de m ulte secole. X u Xiake, un
pregătiţi cu jac h ete groase şi pelerine de destinate numai excursioniştilor călător din China medievală, l-a definit
perfect când a scris: „Intorcându-te
ploaie, fiindcă, la altitudini m ari, nici experimentaţi. Pentru a ajunge pe „Piscul de la C ei C inci M unţi Sacri, nu-ţi mai
doreşti să vezi m u n ţi obişnuiţi;
măcar vara 0 STAMPĂ capitalei cereşti", întorcându-te de la M untele Galben,
tem peraturile nu turiştii treb u ie să urce n u -ţi m ai doreşti să vezi C ei C inci
M unţi Sacri."
depăşesc 8°C. CE A PRINS VIATĂ 1 300 de trep te şi să
Se spune că toţi ŞI ÎN CARE ARTISTUL traverseze „Şira PEISAJ MATINAL (verso) Răsăritul îmbracă
crapului", o m uchie în lumină piscurile M untelui Galben
locuitorii C hinei NU A INVENTAT de piatră lată de şi marea sa de nori.
visează să urce m ăcar num ai 1 m, prevăzută
o dată în viaţă pe NIMIC doar cu un lanţ
M untele Galben.

Poteci atent marcate poartă drum eţii pentru a te susţine.

pe lângă m orm inte, cascade, lacuri, Există cinci m unţi sacri în C hina,

form aţiuni stâncoase bizare şi, desigur, dar M untele G alben nu este printre

181





%

ASIA

Dealurile tropicali cu flori galbene cresc aici din Râul Li GHINA
Guilin abundenţă, încât au dat oraşului num ele Guilin
lor: Guilin înseamnă în chineză tjuzhou » V. Guangzhou
MĂNUNCHIURILE „P ădurea de cassia“ . D a r oraşul şi zona
DE DEALURI ABRUPTE din jurul lui sunt mai renum ite pentru • Nanning
ŞI ÎNGUSTE PAR MODELUL peisajul ireal al dealurilor de calcar, ce
UNEI GRAVURI conferă locului o frum useţe aparte, sursă Macao Ho"8
CHINEZEŞTI CLASICE de inspiraţie p e n tru nu m ero şi p o e ţi şi Kong
pictori de-a lungul secolelor. 0- 100 .
Scorţişoara parfumează aerul din = r =i-. Marea
oraşul chinez Guilin din august până Pe 120 k m de-a lu n g u l R â u lu i Li, Chinei de Sud
în o ctom brie, când cassia, arborii de dealurile se înalţă abrupt din m ijlocul 0 100 200 k ii oi^ et ri
scorţişoară, sunt în floare. Aceşti copaci câm purilor de orez. Poetul H an Y u
(768—834) descria râul ca p e o centură
de turcoaz, iar dealurile ca pe nişte
ornam ente din jad pentru păr. Copaci
scunzi, îmbrăcaţi în viţă subţire, cresc
precar pe colinele abrupte, adesea
învăluite în ceaţă. Pe râu, în bărci de
bam bus se înghesuie pescari şi

DEALURILE GUILIN

iDDimoranii p e care aceştia îi folosesc la elefant pe spinarea căruia R egele Cerului fost astfel expuse la vânt şi valuri, doar
prinsul peştelui. D in cauza form elor a înconjurat C hina de Sud. Elefantul s-a cele mai dure părţi rezistând sub forma
dadate, dealurile au fost botezate cu num e îm b o ln ă v it şi u n fe rm ier din G u ilin l-a unor dâm buri de piatră - form aţiuni
pitoreşti precum Cinci Tigri Prinzând o vindecat. R ecunoscător, animalul l-a num ite karsturi înalte.
C apră sau Ţestoasa Căţărătoare. Dealul ajutat la m unca ogorului, dar R egele
Cămilei seamănă atât de bine cu o C erului s-a înfuriat atât de rău, încât l-a Parcul celor Şapte Stele, aflat la peri­
căm ilă şezând, încât ai putea crede că a îm pietrit. La poalele dealului, „trom pa" feria oraşului G uilin, num it după Dealul
fost sculptat. D ar din alte unghiuri elefantului pătrunde în apă, form ând o celor Şapte Stele, include şapte piscuri
aduce m ai degrabă cu un urcior de vin, arcadă num ită Arcul Lunii în Apă, dispuse aidom a stelelor din constelaţia
aşa că este n u m it şi D ealu l U rc io ru lu i. fiindcă se reflectă în râu ca o L ună plină. U rsa M are; există şi o peşteră —G rota
La poalele sale se află M o rm â n tu l lui celor Şapte Stele. Podul Florilor, în parc,
Lei B eţivul, presupus a aparţine lui Lei CALCAR ERODAT a fost c o n stru it în 1540 şi are arcuri care,
.'Vlingchun, din dinastia M in g îm preună cu reflexiile lor în apă,
if1386-1644); d u p ă căderea dinastiei, el A devărul despre D ealurile G uilin este formează cercuri perfecte. D e pe pod,
obişnuia să urce pe acest deal p en tru a-şi însă m ai puţin rom antic. C u aproxim ativ priveliştea înconjurătoare este splendidă.
îneca amarul an băutură. Cel mai înalt 300 de m ilioane de ani în urmă,
este D ealul G hirlandei, de 120 m. regiunea era acoperită de apele FARMEC CHINEZESC Profilate pe azuriul
oceanului, dar mişcările scoarţei terestre cerului, Dealurile Guilin se înalţă abrupt
C onform legendei, Dealul T rom pei au îm pins fundul oceanic deasupra din câmpia molcomă, oglindindu-se în apele
de Elefant, pe m alul R âu lu i Li, a fost u n nivelului mării. Strate groase de calcar au liniştite ale R âului Li.

> vţ

ASIA

O FANTASTICĂ LUME SUBTERANĂ

Sub Dealurile Guilin se întinde o vastă reţea
de peşteri din calcar precum Gaoyan sau
Grota înaltă (jos), care traversează un deal
conic. în numeroase peşteri, stalactitele şi
stalagmitele creează o lume subterană la fel de
impresionantă ca şi peisajul de la suprafaţă.

Una dintre cele mai deosebite este Grota
Flautului din Trestie, numită astfel fiindcă
odinioară intrarea sa era ascunsă de pâlcuri
de trestie, din care localnicii confecţionau
instrumente muzicale. Peştera are 250 m
lungime şi 120 m lăţime, iar printre
formaţiunile sale stâncoase se numără şi
Bătrânul înţelept. Legenda spune că acesta
era un poet care s-a aşezat aici pentru a
descrie frumuseţile peşterii. Incapabil să
găsească cuvinte suficient de sugestive
pentru a-şi scrie poemul, s-a transformat în
stană de piatră.

Mii de turişti vizitează anual cele mai
spectaculoase peşteri din zonă. în timpul celui
de-al doilea război mondial, grotele au avut
însă o altă destinaţie: oamenii din Guilin
le foloseau ca adăposturi, când oraşul a fost
bombardat de japonezi.
SPLENDOARE Uimitoare stalagmite înalte
ie 3 0 m (stânga) potf i văzute în grotele
din Guilin.

186

Deşertul Takla-Makan PEISAJ DEZOLANT Nisipurile aride ale
Deşertului Takla-M akan acoperă o zonă
UNA DINTRE MARILE ÎNTINDERI DE NISIP ALE LUMII cam de mărimea N oii Zeelande.
ERA TRAVERSATA DE DRUMUL MĂTĂSII,
CE LEGA CHINA DE ZONA MEDITERANEANĂ ORAŞUL MĂTĂSII

înalte. N um ele Takla-M akan înseamnă Până în secolul al XV-lea, când
în lim ba trib u rilo r tu rcice „ Intră şi n u transportul pe mare a luat avânt,
vei m ai ieşi“ . caravanele de cămile străbăteau
cei 6 400 km ai Drumului Mătăsii, între
Pentru cei care străbateau vechiul Mediterana şi China.
D rum al Mătăsii din C hina până în Levant
(estul M editeranei), oazele Turfan (Turpan) Ruinele aflate la 16 km de Turfan sunt
şi Kashi (Kashgar) treb u ie să fi fost o tot ce a mai rămas din oraşul Jiaohe (jos),
binecuvântare. Şi totuşi T urfan, aflată la fondat în 200 Î.Hr. El făcea parte dintr-un
m arginea răsăriteană a D eşertului Takla- regat cu elemente persane şi indiene,
M akan, n u pare a fi locul ideal p e n tru o devenind un oraş-cheie pe Drumul Mătăsii,
oază, fiind situată pe u n platou arid de ca şi Gaochang, ale cărui ruine se află la est
piatră —D epresiunea T urfan, u n u l dintre de Turfan.
cele m ai fierbinţi şi m ai joase lo cu ri de
Nori de nisip stârniţi de vânt acoperă pe planetă, la 154 m sub nivelul mării.
Deşertul Takla-M akan în cea mai Aici plouă rareori, iar tem peraturile urcă
mare parte a anului. D unele piramidale până la 40°C săptăm âni de-a rândul.
se ridică p ână la 300 m înălţim e, iar când
suflă cu forţa uraganului, vântul clădeşte P epenii şi strugurii care cresc aici au
ziduri de nisip chiar şi de trei o ri m ai răcorit însă călătorii tim p de m ulte
secole. Apa din Turfan provine
din M u n ţii C erului (Tian Şan), aflaţi în
partea de nord, şi este adusă în oraş
p rin tr-u n sistem ingenios de p u ţu ri şi
canale subterane, num it karez, inventat
de vechii persani.

187

O PROVOCARE DIN
PARTEA NATURII

Pentru cei aventuroşi, nici o zonă nu esto
prea dificilă sau prea periculoasă

C ei m ai m u lţi o am en i se m ulţum esc să privească spectacolele
extrem e ale naturii, precum râurile de lavă clocotinde sau
crestele îngheţate ale m u n ţilo r, de la distanţă. A lţii se sim t
în d em n a ţi să le guste în m o d direct, răspunzând provocării lor.
C e -i îm pinge p e aceşti oam eni să se avânte în încercări atât de
riscante, în cât chiar şi u n singur pas greşit po ate însem na
m oartea? P oate că este vorba de fiorul p e care ţi-1 dă c o m b i­
naţia de rezistenţă fizică şi agilitate m entală sau de dorinţa
de a te simţi copleşit de m ăreţia naturii ori, citând cuvintele
unui elveţian iubitor al m untelui, de em oţia jocului „în care
guşti din plin bucuria autentică de a trăi“ .

VIATA ZORI PE MUNTE
ÎN PROPRIILE MÂINI Alpinistul Cliris Bonington a fotografiat răsăritul de pe
Căţărătoarea franceză Muntele Cook, din Noua Zeelandă, pe care l-a escaladat
Catherine Destivelle în 1976 împreună cu colegii săi „everestişti".
(sus) atârnă de buza
unei formaţiuni
stâncoase, deasupra
unui defileu ameţitor,
în Canyonlands, Utah.

CASCADĂ ÎNGHEŢATĂ
Un căţărător din Alaska, Roman
Dial, escaladează cascade
îngheţate - un test al abilităţii
şi al stăpânirii de sine.

MERSUL PRIN FOC
Vulcanologul german Katia Krafft
(jos), care şi-a petrecut 20 de ani
împreună cu soţul său studiind
vulcanii, se apropie, în haine de
protecţie, de un râu de lavă ce se
scurge din Mauna Loa, Hawaii.

PRIMII ALPINIŞTI
O gravură din 1840 reprezentând
/ârful Mont Blanc (sus) demonstrează
popularitatea de care se bucura
alpinismul în secolul al XlX-lea şi
simplitatea echipamentelor folosite.

LA ÎNĂLŢIME ZBOR ALPIN
Overhanging Rock, din Purtat de curenţii de aer,
Valea Yosemite (stânga), un deltaplanorist zboară
i-a atras pe aventurieri deasupra norilor în Alpii
încă din 1879, când elveţieni, cu trupul la
un ghid montan a orizontală pentru a limita
ameninţat că-şi aruncă frecarea cu aerul.
iubita în gol dacă refuză
să se mărite cu el.

%
ASIA

Pădurea împietrită Lunan

MĂNUNCHIURI DE STÂLPI SUBŢIRI DE CALCAR
SE ÎNALTĂ CĂTRE CER, CREÂND ÎNTRE EI
UN LABIRINT DE CĂRĂRI ÎNGUSTE

R o d o d e n d ro n ii şi cam eliile cresc din paradis al florilor şi al copacilor. D a r CHINA .
abundenţă în climatul subtropical pădurea ce se întinde pe un platou m ile
al provinciei Y unnan, din sud-vestul la 120 k m sud-est de K u n m in g n u este kilom etri
C hinei. Capitala, K unm ing, renum ită pentru copacii ei, ci pentru
este supranum ită O raşul Prim ăverii num eroşii pilaştri de calcar sculptaţi de
Veşnice, iar întreaga zonă arată ca un tim p şi de forţele n aturii în form e stranii.

( J fţ)
PĂDUREA Î M P I E T R I T Ă LUNAN

Pădurea îm pietrită Lunan, care aco- „Cascada stratificată", „U m brarul leului" labirint ce depăşeşte orice altă creaţie a
om ului. Pe alocuri există podeţe —
pnră o suprafaţă de apro x im ativ 5 k m 2, sau „Vârful lotusului în floare". naturale sau făurite de m âna om enească -
şi p avilioane ce lasă im presia u n e i
cate torm ată dintr-o m ulţim e de stâlpi de U nii pilaştri sunt înm ănuncheaţi cu grădini îngrijite.

jjpiatiă a căro r în ălţim e sutele, alţii se înalţă N um eroase pietre sunt acoperite de
m u şc h i şi lic h e n i şi, în ciuda solului
pariază de la cea a unui UN LABIRINT DE în tr-o relativă izolare. subţire şi a în tu n e c im ii din zo n ele m ai
s a t de om până la 30 In ascunzişurile dese ale pădurii, câteva plante agăţătoare

DDL U nii p a r nişte tufe „SEPAREURI" ÎN CARE întu n ecate din tre ei SĂLBĂTICIA NATURII Pilaştri de calcar
i t bam bus, alţii am in­ sculptaţi de natură Informe ascuţite se
tesc de săbii uriaşe, de ÎNDRĂGOSTIŢII SĂ s-au form at mici ridică unul lângă altul într-o ciudată Pădure
lăsări sau anim ale, de SE POATĂ ÎNTÂLNI lacuri, g ro te şi cărări împietrită, în sud-vestul Chinei.
şerpuite, acoperite de

ciuperci m onstruoase vegetaţie.

mi i e pagode. P ăd u rea a in citat de P oteci croite de o m străbat spaţiul

generaţii im aginaţia um ană, aşa cu m o d in tre zidurile verticale de piatră şi, cu

dem onstrează şi n u m e le u n o r fo rm a- nenum ăratele lor intersectări dictate de

nmni: „ P h o e n ix u l c u răţân d u -şi p e n ele", capriciile form elor rocilor, alcătuiesc un

ASIA

c re sc a ic i, a d ă u g â n d , c u flo rile l o r ro z şi
roşii, o pată de culoare în peisaj.

C u m ilioane de ani în urm ă, această
pădure fantastică era doar un strat com ­
pact de calcar. M işcările scoarţei terestre
l-au ridicat şi au fo rm at u n platou uşor
înclinat, crăpând c o n c o m ite n t calcarul şi
acoperindu-1 cu o reţea de m ici fisuri
verticale. A pa de ploaie şi cea d in sol,
încărcată cu dioxid de carbon de la
vegetaţia abundentă, a dobândit un
caracter slab acid şi a în c e p u t să dizolve
calcarul; astfel, fisurile iniţiale au fost

lă rOg ite ,’ d e v e n iAn d a d e v ă r a te c re v a s e . I n

inim a Pădurii îm pietrite, stratul iniţial de
calcar a dispărut aproape com plet,
dizolvat de apa acidă, iar restul constituie
pilaştrii subţiri de astăzi.

DANSUL TIGRULUI

C âm puri cultivate mărginesc pădurea, ţă­
ranii din zonă arând pământul cu ajutorul
bivolilor. Populaţia sani, care trăieşte m
preajm a Pădurii îm pietrite, este o
ram ură a populaţiei yi, m inoritară m
China. în fiecare an, la sfârşitul lui iunie,
aici se desfăşoară Festivalul T o rţelor, cu
cântece şi dansuri, p rin tre care şi u n
„dans al tigrului11, în care doi oam eni
acoperiţi cu o blană de tigru ameninţă
fem eile care culeg fructe; anim alul este
înfruntat de bărbaţi înarm aţi cu furci.

U na dintre form aţiunile Pădurii
îm pietrite, Stânca Ashima, poartă
num ele unei frum oase fete sani care,
conform legendei, a fost răpită de un
m oşier bogat. Iubitul ei, A hai, a plecat la
d ru m p e n tru a o salva. D a r a u rm a t
tragedia: A shim a a m u rit şi a fost
tra n sfo rm a tă în stan ă de p ia tră . II aşteaptă
încă şi astăzi pe Ahai.

Legendele populare oferă o altă
explicaţie pentru formarea pădurii:
creatorul ei ar fi fost Z h an g G uolao,
unul dintre cei opt N em uritori chinezi,
înţeleptul străbatea într-o zi câmpia
călare pe un măgar, când a dat peste
câteva cupluri de îndrăgostiţi. „Ei!“ , a
exclam at el, „tinerii aceştia n u au nici
m ăcar u n loc în care să se b u c u re de
p u ţin ă intim itate?" Şi im ediat a făcut ca
din m u n ţii cei m ai apropiaţi să cadă în
ju r grăm ezi de stânci, creând între ele un
labirint de „separeuri11 în care
îndrăgostiţii să se p o ată întâlni.

SCULPTURI NATURALE Frumuseţea
şi eleganţa pilaştrilor zvelţi din Pădurea
împietrită i-a inspirat pe poeţii Chinei.

192

( -f p ţ
CHEILE TAROKO

Cheile Taroko

MINUNILE UNEI VĂI DE
MARMURĂ AU FOST
DEZVĂLUITE GRATIE UNEI
AUTOSTRĂZI TĂIATE ÎN
STÂNCA IMPENETRABILĂ
A MUNŢILOR

XĂIW AN

rriiile OCEANUL
PACIFIC

T aiwan este unul dintre „M icii ÎNĂLŢIME AMEŢITOARE M ii de ani i-au trebuit R âului Liwu pentru a săpa Cheile Taroko,
D ragoni" ai Asiei - acele locuri care, dar în numai cinci ani omul şi-a croit drum prin stâncile sale de marmură.
izb u tin d să renască d in cenuşa celui de-al
doilea război mondial, au uim it lumea şi al m u n ţilo r înalţi, al păd u rilo r dese şi U nul dintre m otivele pentru care
cu dinamismul econom iei lor. N um ele al prăpastiilor pe care cresc trunchiuri de zona ţărm ului estic este atât de izolată îl
Taiw an evocă imaginea unor nave copac bizar răsucite, pe fondul unor constituie bariera form ată de la nord la
transcontainer, a unor fabrici în plină nuanţe pastelate ca dintr-o acuarelă sud de Lanţul M untos Central. La
activitate şi a u n o r m u lţim i în p e rm a n en t chinezească. E uşor de înţeles de ce sfârşitul a nilor ’50 s-a h o tărâ t construirea
clocot. C ând 20 de m ilioane de oameni m arinarii portughezi au num it locul Ilha u n u i d ru m care să îl străbată, legând
trăiesc „înghesuiţi" pe o insulă doar Formosa - „Insula Frumoasă". T aichung, în vest, de T aroko, în est, pe
puţin m ai m are decât Belgia, nu pare că
ar m ai răm âne loc şi p en tru peisaje
idilice.

VAST ŞI FRUMOS

Şi totuşi, zona de n o rd -est a T aiw anului,
îm preună cu cea mai m are parte a
coastei răsăritene, este slab populată, în
general de p u ţin ii su p ravieţuitori ai
triburilor de aborigeni care trăiau aici cu
m ii de ani înainte de sosirea chinezilor.
Z ona este frecvent lovită de taifunuri, în
plus fiind prea m untoasă şi accidentată
p e n tru a fi cultivată sau industrializată.

D ar peisajul este extraordinar - un
tărâm al lacurilor um brite, al torentelor

193

■5

ASIA

SUPRAVIEŢUITOR p ădurile şi falezele din j u r au fost decla­

Habitatele variate, rate Parc N aţional. R egiunea adăposteşte

de lajunglă până o faună bogată: urşi negri, mistreţi,

la culmi montane, m aim u ţe , căprioare sika şi oi de m u n te ,

asigură varietatea circa 25 de specii de rep tile şi u n m are

faunei din Taiwan. n u m ă r de păsări, p rin tre care şi rarul

Printre speciile care fazan M ikado.

trăiesc doar aici G arantarea spaţiului vital este extrem

se numără şi rarul de im portantă pe o insulă atât de mică,

fazan Mikado, iar înfiinţarea parcului i-a avantajat pe

frumos colorat. băştinaşi. Acesta le oferă posibilitatea de

a-şi continua traiul tradiţional, ce îm bină

agricultura cu vânătoarea; pitoreştile

distanţa de 195 km . R ezultatul a fost ravenei şi p ădurea ce acoperă coastele festivaluri locale aduc şi ele u n surplus de
Autostrada Est-Vest, în m ulte locuri
tăiată direct în piatră —o realizare m untelui dincolo de ea. La capăt de drum v en it din turism.
inginerească uluitoare. Supranum ită
„C urcubeul Taiw anului", a fost se află Izvoarele F ierb in ţi W en sh an , la M arm ura este exploatată în ju ru l celui
construită în cinci ani şi a costat viaţa a
450 de m u n cito ri, m ajoritatea v e te ran i ai care se p o ate ajunge pe u n p o d suspendat m ai m are oraş de p e coasta estică, H ualien.
arm atei K uom intang (naţionalistă) a
generalului Cian-K ai-Şi. deasupra R âului Liwu. T repte săpate în A ici se află p ro b a b il u n icu l a ero p o rt de

D easupra C heilor T aroko se înalţă rocă duc spre o grotă m arm ură din lume,
u n m onum ent în am intirea lor: Altarul
Prim ăverii E terne, un pavilion cu în m arm ură, din care UN TĂRÂM alături de străzi pavate
acoperiş roşu, din care o cascadă se apele fierbinţi, sulfu­ AL LACURILOR, cu mozaic de
revarsă pe stâncile aflate m ult m ai jos. roase se varsă în râu. m arm ură, tem ple din
U n clopot bate în fiecare dimineaţă
p en tru a întâm pina zorii, iar tobele salută A m atorii se po t TORENTELOR ŞI acelaşi m aterial şi
fiecare apus. îm băia aici pe ju m ă ­ MUNŢILOR ÎNALŢI hoteluri în care băile,
tate în apă caldă, pe m esele şi chiar
Cheile Taroko formează cea mai
pitorească zonă a acestei autostrăzi jum ătate în apă rece. coşurile de gunoi
remarcabile, constituind în sine un
spectacol de prim ă clasă. Z id u ri abrupte C onstrucţia autostrăzii a scos la iveală sunt din m arm ură. In lim ita greutăţii
de m arm ură m ulticoloră în ch id între ele
apele tum ultuoase ale R â u lu i Liw u, ale bogatele rezerve de m arm ură ale permise, puteţi lua în bagaje lămpi, vaze
cărui m eandre se întin d pe 20 km între
m u n te şi m are. T aiw anului, la u n m o m en t dat şi alte obiecte din m arm ură, ca o

PEISAJ DE BASM discutându-se chiar despre transformarea nepieritoare am intire a C heilor Taroko.

A rta şi n atu ra au c o n trib u it d e o p o triv ă la C heilor T aroko într-o vastă carieră de
popularitatea zonei, îndeosebi în rândul
tinerilor aflaţi în luna de m iere. La exploatare. SOARE ŞI UMBRĂ O rază de soare dansează
Tienhsiang, un hotel reuneşte în incinta
sa u n tem p lu şi o pagodă m ultietajată, pe Ecologiştii au avut însă câştig de pe stâncile acoperite cu muşchi din apropierea
u n pisc îm pădurit, învăluit în ceaţă
deasupra râului. In G rota R ândunelelor, cauză, iar defileul, îm preună cu m unţii, Cascadei Sibaiyang (dreapta).
păsările pătru n d p rin tr-o scobitură săpată
atât de adânc de prundişul râului, încât
soarele atinge faţa apei doar la amiază.

C ei neînfricaţi pot intra în Tunelul
celor N ouă C urbe —o zonă a autostrăzii
cu m u lt m ai m u lt de n o u ă tu n elu ri şi
sem ituneluri săpate în m arm ură;
pasagerii po t zări din autobuz fundul

LUMINĂ SI UMBRĂ A pa se scurge
din plafonul unei peşteri din zona Tunelului
H ike - un loc preferat de turişti.

194



Dealurile de Ciocolată

DEALURILE CONICE CARE SE ÎNALŢĂ PARCĂ SUBIT
DIN PĂMÂNT PE O INSULĂ DIN FILIPINE CAPATA
CULOAREA CIOCOLATEI ÎN ANOTIMPUL USCAT

La prim a vedere, D ealurile de februarie până în mai, sunt atât de arse
Ciocolată de pe Insula Bohol, aparţi­ de soare, încât dealurile par învelite în
nând Filipinelor, par artificiale, rezultat ciocolată. A poi încep ploile tropicale
al un o r prodigioase eforturi om eneşti, torenţiale, care readuc vegetaţia la viaţă
nicidecum o creaţie a naturii. Sute de şi redau peisajului o culoare verde,
coline conice sau m ai rotunjite la vârf strălucitoare.
se înalţă în grupuri, una în spatele alteia,
precum căpiţele de fân pe câmp. B ohol face parte din Arhipelagul
Coastele lor sunt acoperite cu ierburi Visaya, aflat în inim a Filipinelor. M are
aspre, care în anotim pul uscat, din luna cam cât Mallorca, insula deţine un loc
aparte în istoria ţării, deoarece aici a fost

D E A L U R I L E DE C I O C O L A T Ă

semnat, în 1565, prim ul docum ent D ealurilor de Ciocolată; 1 268 de coline Folclorul insularilor oferă alte
■:âcial în tre insulari şi regatul spaniol.
U n şef local, D atu Sikatuna, a încheiat cu versanţi abrupţi se ridică „um ăr explicaţii pentru originile D ealurilor de
un tratat de prietenie cu M iguel Lopez
d e Legazpi, reprezentantul regelui Filip lângă um ăr" pe un platou din centrul Ciocolată. Intr-una dintre legende,
il II-lea al Spaniei, de la care p ro v in e şi
r.urnele ţării. C ei doi au parafat această insulei, având înălţim i ce variază între dealurile sunt rezultatul luptei între doi
înţelegere bând un vin amestecat cu
propriul lor sânge, picurat în cupe din 30 şi 100 m . uriaşi furioşi, care zile de-a rândul au
tăieturi făcute la încheietura m âinii. D e
itunci tratatul este n u m it „Pactul N im eni n u ştie cu aruncat un u l în altul
Sângelui".
certitudine cum s-au CELE 1268 cu stânci. Istoviţi,
D ar pentru filipinezii din zilele noastre form at, dar se poate DE DEALURI DE s-au îm păcat şi au
B ohol este înainte de toate tărâm ul ca ele să fie p u r şi părăsit insula buni

LACRIMILE URIAŞULUI Conform unei simplu rezultatul CIOCOLATĂ SE RIDICĂ prieteni, lăsând
legende locale, conurile ţi cupolele Dealurilor m ilioanelor de ani „UMĂR LÂNGĂ UMĂR" stâncile acolo unde au
de Ciocolată sunt lacrimile unui uriaş de eroziune căzut. O altă legendă
ee şi-a plâns dragostea neîmpărtăşită.
provocată de ploaie. povesteşte că uriaşul

N eo b işn u it la aceste dealuri este A rogo, foarte îndrăgostit de o m uritoare

deoppotrivă faptul că, spre deosebire de pe num e Aloya, a hotărât s-o răpească.

alte regiuni similare, aici n u există D a r fata i-a respins avansurile şi,

aparent nici unul dintre sistemele de nefericită, s-a stins, iar D ealurile de

peşteri care se dezvoltă în acest tip de C iocolată sunt lacrim ile uriaşului

zonă calcaroasă. indurerat.

Grotele Mulu Marea
Chinei
de Sud

ÎN INIMA ÎNTUNECATĂ A PĂDURII TROPICALE
MALAYSIENE, O URIAŞĂ CREASTĂ DE CALCAR
ADĂPOSTESTE CEA M AI MARE GROTĂ DIN LUME

C ând a rem arcat gurile uriaşe ale Naţional G unung M ulu, o echipă de M A I^ YS IA 7 0t r o c u l u i ; ' P j v ^ r i i
peşterii aflate în dealurile de calcar speologi britanici a fost solicitată pentru .( S A R A lV A K j
M ulu, un geolog m alaysian aflat în a cerceta subteranele dealurilor. \ v k o x Valea fiscunsci
căutare de guano (excrem ente de păsări, Specialiştii au prezis că grotele treb u ie să
folosite ca îngrăşăm ânt în agricultură) nu fie spectaculoase, ca urm are a ploilor GmtaV^ Mla CMerbuului i “M ,/0
şi-a închipuit că notiţele sale vo r duce tropicale care tim p de m ii de ani au
la descoperirea celei mai m ari peşteri erodat calcarul poros. R egiunea este mii wm ,
din lume. locuită de triburile nom ade penan, iar o 10 20
accesul este dificil. P en tru a ajunge la G rotele
In 1978, după ce regiunea Sarawak de lanţul principal de dealuri, ale căror 0 10 20
pe Insula B orneo a devenit Parcul Bomeo
k ilo m etri

198

URIAŞA DIN BORNEO
Rafflesia, de peste 61 cm
în diametru şi mirosind
a stârv, este cea mai mare
floare din lume; creşte
în junglă,
plantele
agăţătoare

coaste se înalţă aproape vertical din 0 LUME ASCUNSĂ Frunzişul bogat al copacilor învăluie parţial crestele de calcar din jungla
pădure, expediţia a fost nevoită malaysiană (stânga), străbătută de numeroase peşteri. M ulte, precum Grota Vânturilor
si străbată jungla mlăştinoasă, plină de (dreapta), ascund săli „decorate “ cu stalactite şi stalagmite.
căpuşe.
socotită până la acea dată cea m ai m are care se în tin d pe m ai m ult de 200 km ,
Şirul de coline, lung de aproxim ativ
32 k m şi lat de 5 km , se în tin d e m ai jo s din lum e. C am era Sarawak este înaltă de adânc în m ăruntaiele m unţilor.
de versanţii de gresie şi m arn ă ai
M u n telu i (G unung) M ulu, care a şi dat 70 m în cele mai La fel de fascinan­
num ele parcului.
joase zone ale sale — CAMERA SARAWAK te ca grotele însele
Speologii au găsit u n culoar de intrare măsurând cât jum ă­ sunt animalele
in subteran, p rin V alea A scunsă, şi l-a u tate din C atedrala Sf.
num it G rota Prezicerii. Abia în 1981, pe ESTE DE SASE ORI M AI ce trăiesc aici. Pe
:and explorau G rota N orocului, au
traversat u n tunel lung de aproape Petru din R om a —dar MARE DECÂT CEA înserat, nori
1.6 km , cu num eroase cascade şi u n este de cel puţin două MAI MARE PEŞTERĂ de lilieci ies din
canal subteran, aju n g ân d în uriaşa sală ori mai lată decât CUNOSCUTĂ ÎNAINTE peşteri pentru a vâna,
num ită azi C am era Sarawak. aceasta şi de peste trei în vrem e ce

A ceasta este de şase ori m ai m are ori mai lungă. Pe jos lăstunul-de-cavem ă
decât Peştera Carlsbad din N e w M exico,
se află bolovani m ari revine pentru a-şi

cât casele, pe care la început speologii face cuib în întuneric, printre păianjeni

i-au confundat cu nişte ziduri. Până în orbi, c en tip ed e veninoase, şerpi albi şi

prezent au fost cartografiate 26 de grote, crabi translucizi.

199