Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.2)

'u 'd 'tr NrG uo'IIIIOilIZOi9iI6XriO- CIfsJgIN1lioIIcIToIsI y yTVCrzofi ylrjtJrog

l.i, i ilt I I iltiltilItiltifliiliiii

I rgel ,,ncseul e6loeg,,
euv ep ili?IsJe^tuf) ecalotlqtg
j.: i u" i )", - /

\'

a

::{#Y!'t:

II

iltilllru v ]ruOil

1(I

IVIVU I

nNvscSnr UoJOIA NNVSTNIC UOJSIA

[fYrIlVNOJ YIU0S,[

III VI.TUYd



g

-ecear6 eqturl ul) .(1euns ,pplBoc : lrpJrpctlrlsclG: trputot{cnodbr-lg s6f4e
a1der1 aurfnd urp ellnlpJlp alerrznur ,

oed;ra1 ap, un4lus ur.rd rS lDr,nlEIB es,ndsrp, olauns
urp Inua}sB _
{curc o+eur{oI alr.rBrs opur.rd,nc e} -rS cluo?n|uad .touos alauns reulr;i[]
'r.r;n11eS ur;ld tr,rJnlEIB es,nds,tlt,

rrrind rBur nc alrJqcs opiuurdnc ac - Jlu.olDJuada.rd tottos Inua?src -
: tuaE,urlsrp

Juuos utltrlDlJdlt)ut ), aJDotJalu nLp:tun7n ln a.trpd.t ap IJuttd ylO.q,
'Jl uJi rll rldilrrs e I ulp alBullloJ .attuoIu.tapop apulatsts _
,oll.relip, e euns I u;np el-urrrrroy ,acllintalaaq i1aruu1il, _
lelrralrp alauns 9 urp aluurlo! caJluoJDraq ri aJtp.to)D^.aV dlalualsrs __
oln,rrriro! carruo?aluad t!' ac4t,rotnyuad
'arga11p ereunsr g rrrp F t ,Z.I ulp elBrrrroJ ,racip.toto7qo a1aura1s s -
6olJroJlp elauns' t rl,;;;;;&; -

: etuialsrs ole.rEol

'!lnrr.rr1 llsrxe aluauorltuo7 oJauns a[) lnlnJ]Jlrrlru ID a.Lapan ap lcuntl ulo.E

Jouos, rnlnlu,r,nele.urr a E.rBor;elu,r uo,reztruF"lo .q

'aluotrodruio:t elaunsr ep lndpiirinir. .t;.
: pullJ a-reriuo.re;lp op "rol l,nuolFc .alrreyrp, a.rouo,s
ctllolsrs'Jol,rnaual InsJnJ.op trl ,1ezr1u1sr.rc, nB-s, !lTDrrznur rtilcr-l,rcl rr1

!JrJSrJJu erira"ic rrip asnpep qnFa;r
1i 1y[1nrr.rti fzlrr[ ul puy,ru '1uzruu5.io 1o1 un plu1lilJo] alrtJor] 091;lu ep, e;rotlo
rr! olo[nr:- oJ]irJ ]s3[r,LIr]]s as ec alrj u,1e"r 'qz?1urs uJ oEurr[dxa Bo]sacy

'alouos alauaJsB tlll,eloEI csoml

'pc1e orrrurilEu! Baurlhro u5 lezasu ri luzrueE;,o Jouos Inleueleru pugzurrrldn,r
'Jlecrznur .r,otrrrirzoduroct EzE! el nBls e;rre,cr a1onluB 16, afli.rnpour ,a1r,r,glq

aroonporlul .I s

gUONOS E-IAW:IJSI S

- sistentul sonor pentacordic - ce 'cuprinde sclnile fornrate din ,cinci

su,net€ dispu,se aleturat 1,

- sistentul sonor hexacorclic - ce cupri,nde s,ca,riLe forrrnate din sase

sunet€ dispuse a,litura,t,

-- sistemul sonor heptacortlic sau heptatonic * ce cu,prinde sciirile
alcirtuite din 5apte su,nete dispuse aliturat,

.ia,se-sunsiestteer'nduislps'uosneorn'ar-lromnacill,p- rineetocnuup,rrii,ndpeilesc,ucarnrilegihi ecx,ealteonaictoenaallcedltui iteiloddein-

,cafonice.

Toate sis,te,rnele s,onore - fie ele tonalitali, ,rno,duri .sau oricare diutnr
scheme 'sau tipare rigide car€ ,stau
scdq:i - nu tlebuie vlzute ca s,ilnple

la,llaza'd'iferitettro,r,oormpozilii n:nuzicale.

Deqi pentru inlelegerea teoretic[ este ,nevoie de o pnezontare sclnna-

'tica, ele treb'uie gindite Ei,inleles,e ins6,ca tonalilafi, nnodurri 5i sc[ri ee

reprezint5, fiecar:e in pante, un rnijloc propri,u de exp,res,ie a'l artei rnuzi-

cale, al iim,baju'lui''6einor.

Iatd ,de ce consideid,m cI tonalitalile, moilu,ri,le gi ,sclrile a,u o rspre-

:zentare vie, ca'pdtd viald ,numai in ,corn'pozitie, unde, in ambianla ,cu ritrnul,
urm'on'i.a, 'f'or.rna. p,recum r;i ,cu ,celelal,te rni jloace de expnesie (,d,inarnica,

agogica etc.), dau nagtere operei 'de antd 'rnrrzical5"

1 Pentacordia rcuprirrxde ,sisterm,ele son'ore al,c5tuite din 5 sunete dispuse numai
Prin trepte aldturate. Pentatonia cuprinde sistemele sonore alcaturte tot din 5 su-
nete. insd dispuse nu numai aldturat, ci 9i prin salturi. O distinctie asem6nstoare
trebuie sd se facd pi la sistemele sonore numite hexacordice (care se compun din
succesiuni treptate formate din tonuri 9i semitonuri) si cele numite ftexclonice sau
heriatonale (care se compun din succesiuni formate numai din tonuri intregi). Sis-
temele alcdtuite din 7 sunete se numesc |ie lteptacordice, fie heptatonice, nemai-
fiind nevoie de aceastd distincfie, succesiunea sunetelor in cadrui acestora fdcin-
du-se prin trepte aldturale la interr.aie de tonr.ui gi semitonuri.

6

picilni3rop'lloop.rloeBo1onJltreoluBrposc'aetB^ollap1rrlpeaJllogr.SnBoIelauoaruuuaennJIlsB3Illsnrp'sarrpoataoEltoruoJIJoelpPslal]olluasl/aiu-azrlrnaalltJnplosdpulr€onsourlrrloaqlplllnoeleluululeaooZiluls'lanpragrqsrlls4oui''.3ilIoznnaa''lla*rPrll3dltqlu-,eolrsetrlrouul,ntnpraao-pll1'nur11oe"ln^r^c6ualnl4lllulJu-r1ualrarnlfdpsuPp1elloPlpsrnulooralll!uspu'uJo'an'Ia'ddl1zrpeuqpblzpee1aldq'ds

t' 7 (a To s'a't lrur'erPrloxnil(}dx'q" opn {' o\t

-1(uJrroo;sn4-en1rrporst,lllolIondru'JreqrorL's?p'si'n-llpzBtxuJrau'rr'?s'n'pta!u''n;usr!a8o1',runo;uaoiurdllirpuql{1l1'n'1'7ptu'S'a1e7to'uoa71JrSuln'r'ustrrr'8luurr+e:1oop''aoIr'Jdrn''alPq'lo)ulnrartlreuuFrlP'rerolrdlpe'r)fatoJ€cIP$$
'.ro1 ppulrl e1 'arleo 'r.rnpout B tr'(.oIpty}tloin1ta'qtnctBts€JoetufBoAtueInp")IIrJr ol?I pa'ogu|ut nrfltrtlottar+snlsr 'In.t
.ny)u InJoullu, B roJnIDu \nrctmu I Jouos InInTB'IJ€,lRuI u eJuzrue8J0 opr rJnpout
BIESnFofE,PlozrEnqcuzBlBJeqdrEiueTe!n*lcBllouuJ1!BlLcuBatuu'Iuu'.l'4nEn8Blng'"s'F,BqBoanslaBsr1drlr[BuisBgcLu,'oso1I?]$as6J-ecBsrcJoocal]'pssd€lriJaoo'rsaJlr'olnu€p.BtJeeuo'rApotaeululprmrnrrcr1aag0l4ruuds'nnnrdpspo'uqu*Ir'g' gIdodnPp

11ig111euo1 elilredV

,.\
Ba,n!tr',B{not, p*lt
-o1o', .al*arznun IalJB, I,B, arseadxa ap coltrur cir{ri.ralnd ilft acr \ -, 'EJ
apaado luotrc' nB 'slo IrIS"to rB€J 'E{uII3 'u$oq3 l'v
'gluuot qzeq ed .ro1 'ln
'1zs,l1 'utruurnnlg 'f"raq'nqcg eueroqlaag '1'rezo1,g 'u,p',(e11 '1apuau11 'qceg )
'aJlsaoII -ar{

.lop.lndulrl IB, Ioo e1 r*, alm,rrorie,u .ro1-r1oc,S 'eorltruuo"l fuc,rs;u1o 'oo'lsre,1pe*d 1el.ru -!zr

{ulSoeur Bl rJ?lsa}inretrrr €ll€{ri! .roun nr'seudxa e1Sas93 16l BaIBXIIBUoI +i
'rlDuo, Inurcls."s e se 'rlc'Iznul elB gzBq op aollallool 'lo111dp
.EIB
-rrr.rd eale.roqela purnfalr"rd 'p1re ap e.redo ol,lruu rBIII e{BO S'ILlcs ne's' oJBc tt!
rlEl
'Elucrznul tr jue.rr rl! lezllrlm lBrur loc' 'eJouos' olalue:lsrs eluol oJ1[rIO
,rJl
oolrofsl 16 eollaroet uiBroplslroS 'a s
-IVNOI -INWIIJSIS -aF
.JIP
I'lol0J,IdvJ
EI]J

ese

IsUI

Dupi cum se olrserrv:i, 'din se,Tta ace,stora l,ip's6at toc,mai modurilt: cu
tonicile do ;i Ia, motluri care ,stau Ia baza sistemului tonal 9i care iul
apd,rut, de f lpt, ultimele.

Citeva nume sin,t strins legate de introducerea celor douii rnoduri iu

teonia ii practica nmzicali : H,enr.icus Loritu's 'suprranuruit Glarearurs
( f .t8B-1563) f o Zac{ito (1517-1590), Jcan
(f683-f764) q-.i Giosef I'hilip,pe Ilanrelu
Sebasti,an Bach (168,5-f750).
.Iohann
Ileritul de a fi dntro'du,s pciltru pri,ina ,data in teoric modul majo,r
do-do ii revine lui l{e,nricus Lonitus ([i'la'reanus), ,I]rofesor ,ciin Ba,sel, qirre.

irr lucrare,a ,sa l)oriehaclrcrclon (12 moduri), adaugir, p,e li,nga,cele B motluri

gregorriette. inca 4 moduri :

-C- a'meiooinnliiaanancuuelle(a(It5aloi-ll<rael)on)cleucucp,,uplalGagglaaalrue'lulalnsuassua.uuhi,hpn,iopaoorloitolitnacnioau,ndr.,rertl(imc1iai..sInaol-v-ntelro,si-),t.siot l)a,l tinipu-

lrri, Giosef f o Zarlino. in lucrarea sir lrrsfilrrli oni ltortnuttir'fu,r, p'.r rre lruzr'le

f izice ale uroului nrorl (ma jo,rul na,tural), stab'ilind ,ca acesta ipi giiseite

corespondent $i moclel in in,siigi natura pr.o,ducerii rsunetului fundamentll crr

armonicele 'sale. Di,n annonice el decluce existe,nfa ganr'ci,majore naturalc

( gama Do rnaior ,naturalo s'Ilre exe,mplu, se giseite aproape complet,i irl

rezonanfa ,super;()i1rii a sunetului fundarrn,e'ntal do, tezrtltinil din armoni'cele
3. 9, 10, 12, 13, 15. 16 1 tlo. re . ni, scl. kr, si, do ; iar ncordul ttinicii
acesILneiaa-cea.q,ctotridmupl ,urlrarajocrti,-ca d'iu a,nnonice,le 4,. 5, 6, do-ni-sol) t.
muzicala in specia,I
clea [ia populara
impunea din ce in ce mai rnu'l't supremafia nou,lui mo'tl.

Cu dorrir se,cole mai ti'rzriu, acele mo,ilu'ri ca,r'e veniserir ulti,melc in

scrrie a't'eau ,sir inlocuiasci p.e toate celelalte i.ntr.urrr rpro,c.es istoric cil'Ll

echir-aleaz;i cll p,etioada t,rece,rii ,de la epoca contrapu'nct,u r'i la cea ir

armoniei.

In anul Ii22, in I'ranfa ,tpare Tratuhtl de armonie a,l lui Jean Philippe
llameau. care pune bazele annoniei ri f um,clam,enteazii ,gtiinfif ic i'ntregni

si'ste'm tonal-

f- Ii anrlenatrrr-oexilpltudnleucidraerieleassaale- [)emonsh'alia principiului arnr,oniei (1750) -
I de'sp,re rnod'ul
\ o mino,r, pe ,car.e-l .co,nsidera {--l

h t'uriontti tt tnodului major, ,ilindu-le acestora si un sons es'tetic : moilLrl

i rnajor e'stc urr rlod pl,in de vigoare (..urirsculinns"), in tirnp ce lnodnil miuor
i\ cste mai delicat, ,ilulce" ,rnoaLe (,,f emine,u's").
ia na$'tere mi,nurrri
l)in rnirrorul natural. pnin ri'di,carea treptei VII,

armonico care 'devine astfel mo'dul minor ,de bazit al rsi'stemului tonal,

1 Sunetul fo, lipsind din ordin6a armonicelor superioare, poate fi considerat ca

rezultind din armoniceie inferioare ale sunetului fundamental do (a se vedea volu-

mul I. $ 5).

8

6

'firr11euo1 ar'uolpuulrlasu ?iuulrod,uli o ap llro^eP

? -- lrcsllcuuuoJ BIBOCS e1,$a,'r,i.rd oJ EaoJ Ir! -lncral ltlBc 'a.relndod ro1r.r'npotu
rJlJ,oel e sJuolEzundsaroc eaJBllolzaP rlqtsotl alieaJo rlsBacli

'es80.ro[e,{

{i tru e p alod,o ncseug rnloJutu lnld,uroxa Ednp p'IrIeJo o pcrleut'e1
o.nl.r,clle{d, ep l j Bf l,l,lfllsod elrurJtrr alOSuI-J}II! pursqi oa*e1ndod, eirrieuolur rS
al lnnporq !E.ru1 p.lucSr ad EzBazrlllIr ruulo'duteluoJ IuIuloJ .rrlolr,zOdUro3

'ozo,u,oricralrrad esr rTsr lsnuLlluoJr nB 'IrlncrB pu'1al $ nlpaulr {in.a.a 'Ii
'3lrln{3r}uu ulp 'o{eJ e'ceo1lrul oalecrzn'tu raldu elu ersar'tlxa ep' erlJapotu
oloceolfr,ru nc o,J,lsuou elclrz uI uzeazrlt''tat as oc '!I,cpou! uzBC[ e'tl' oerirzoduro;r i:a

e[r lrlsi rrn r'J 6elu^arpolu olec EI rlus, tlgecaJ'8 rJnp,out all({ca.l' l]l r?eJ€'clruolu! Iil
lrsur FuurBesul nu F]Bn]r€ q{rnJ eritzod[ttoc 1I! Joll.lnpoul Bc.llrzTIrlfI
Jrj
'rr"rrirrouto elu ljl.rl? op.to]rJotrroJ F? .rJ
Iolir'I luolp-r1sgd rS Inrolearr l?lsrBaru BleP ?'pi IS !J B llPa^oP tl's piro'd iil
-oJ 'e'rirzoduoa tr! Jolr.lnpoul u eJtrztlrln q3"r,e1 rPtr lol o BI turlsrsY
I i'
ill nou urp snpu, u 'attrynrlod ae[,tl.rLpncpsouurr-d rqaol,lsnocalll'ori1lie'gasJur lurruulsrloerr'dIn-cuerAurulnl
'eleuorieu l"r
'EIB'Iznuu llU,B ap.r,oloJedo lil.rpl?J oa1;rudoP'IBru, IS'tn1r1suo:l u.r IS fJrt ro
-sllJE eJuoIBA eJuur ep,rrjea.rc Jollnnr l?zuq uI tzplse 5i rls ual8lrluuol
l? errtrJec,l1,c o P,IITlI I'e altr,clrs,tt,r.rd eluol nJ BolBl l:.,
'eu.rap,orur .ro1'r.undw1l urind 1uru, ]!|E nr] rS (alrqezodsuB-Ile{.r NI
elES elrJ {lll
-lluuol 'pcea.l8 Eolul.rqcrluB !l,l
-nl)'our nc lrle:r"o,rpeur BIJ,B rcrrr uJnrrlq 1n1nd ne-s nu af ulrre \e elsof,u a(I

'altrrPII!

ElrJ,rznrrrr erieeuc s'urdtul lr oJsc 'r;zuc1 eP crls.ruocluoc nap,aco.rd onrf einpom

r11t1r,sod lno,pl B 'u11e ep ad J€l 'g.rouos, eJucs unp, louns, ac,rJo acl eprcrznnr

Joleru.o+srs uaraunclsuu.rl 'al.lrd, o ?p acl 'lezrle,eJ € ulsBOcB ecoJ,Bocp 'Eus ec I
l
rlr^ls rnlns,a.I8o:ld ururl ed l$ed r.r,uru, 1n,c1:1 l? r]Jrzn[!'a7o7t7r2tto7 rrlJd
_l

'orrtBF e]s.ocu uj Jole]au/ns uo.rezeSB rS ua;uzrur;3;o u1

Irurnlr 'rce oata;eJ os, {Sr l}ou ep' eau,nrio.u €J pn.lultup J 'atuni a,p ol,auinu
Bllldll J - '(r.Srourrruurrunoul s-,
rrerloa, r.nnpo,nr Bnop' olec, '1euo1 lnrualsr.s u I
.rofurrr lr-rponr e1,3a:rrr,1ep lcrrrr nBS aauur
uj.ra1)

mlnpoiu BeJrirclel,s, u1 r$ 1gc'(aj.r,e1 ep e.reunrl,trrdns, uirctr ecuJ as al€lrlpui)l rrr

.JrllunPJocu ulicnJlsu,oc) aruorrrJr? r[! ].!18 Lzl,llciur l-eJB,J ocl'1n1.o.r rrr.,'d't,r1rrr.\e
.r'olezureE;o 1e,rr,c]uI taltoP Ilt u-rrnrlirnuelrpJrJudre.rrrriunBcu'lirsJ:ae1l'eiu;.rrueqdd,ur'Arltg,rl]qa. e'la(s"rar'rse1ftr;lI.rnlrn:o'cir,ulrrrueorlrertJ.xn^anuul.-,)o)l
t3t[np,
uriS;naO,1TtrrJ,nuudOlr,,3a11,u!co'.l-r Iul (aJ 'op,
gcrrur t5n1 r,$
-i'tttes' urrrcl

"'pua{ta,4aq n{ 'nu 'at .ta1to utaroultu uDqJal qcnD sID 'pua}n1un nu oar

'7n tapo ualotnru utJt1Jal llpmos 'Drtroll::uas pun auoJ ann qlrnp ua?ntr purl
ntpnlanJd npo 'Laran\x a|.olotltLtalHon s??o Bsr Be,r'DrJ,nl urudr oariee"rJ rrl JoI
BeJB.riIIr EJcBSLu,oc I3, atSeSlI,tBSepr 63 oqcug trurlsecPs rlrttl?I[of e1nPB I-eJBt
ed 3'nr.r,ri m1n1.r,ortru Elr.nolBp, tarlnr,l}ep, aundrtu,r es Jorlr,lrrF.roIu,ur, lnur,srlung

TEORIA TOI{ALITATII

'La baza rs,lurd,iurl'ui teoretic ,a,l tonalitri{ii s,tau doul c,niterji : criterriu,l
^diatoni,c (dia,toads,m'Lrl) 9i cel cr.omartic (cnomatiismuil).

To,talitatea scf,,ri,lor sau gamelor in care rsu'nete[e se ,succd plrin tonu,ri

Si 'semitornuri diatonioe for,rneazi sistemul tonal diatonic.

Totalitatea sci,rilo,r rsau gamelo,r in ,care 'sunetel,e .se ,succed numai prin
se,nritonuri - d,i,atonice gi ,crornatice __ ,for.meaz6 sistemul tonal cromatic-

$ 3. Sistemul tonal diatonie.

Diatonismul

,Se considerti diatonice toate sistetnele sonore a,lcd,tuite tlin 7 sunete
{:e se Nrcced ,prin tonuri si semitonuri diatonice.

Un ,si,stern s,onor ca 'si fie diatoni,c trebuie s6 ind,eplinea,sca ,deoi douri

contl,ifi :

- 's[ fie alcituit din 7 sunete diferite, ,sau ordine diatonici
(,prin- cele 7 ,s'une'te sri se poatf, aqez,a in s.u,cces,iune
tonuri gi ,semdtonuri ,diatonic,e).

,Cu a,cest,nu,rnir de,su,nete qi cu o astfel de disp,unere intorioana a

acestora -se o,bfin sciri,rn,uzicale'fonnate din 5 tonuni Ei 2,sernitonuri

tlia,tonice ('semito,nurile,nefiind alatura,be) l.

1 Verificarea diatonismului unui sistem se face, din punct de vedere teoretic.
prin agezarea sunetelor in ordinea reald (din cvintd perfectd in cvintd perfectd);
dacd to,ate sunetele se pot ageza in ordinea rea15, sistemul este diatonic natural ;
clacd unul sau mai multe sunete nu se asazd in ordinea rea15. sislenrul este diatortie
:nodilieat. A se vedea 9i S 6.

10

II

'alJBdE suas un pu[.,le aJscarJ 'a1e1t1euo1
(JrX'3ilool aJopo!
op' rS po'ru ep 'Eutie8 ap, eeunrio r, i Ezeq ep, lunriou I€ill J!)O
"rp InrP'n4s ul ! IDr
lound ur'p 'e1r.lntug1' a,rnqorl esrro epr alul,eu'Ii 'l$Er11euo1 I (P
'r$a,
s otBlllBuol tpour 6pure6 op €ounlioN '? s
un
alaIIz uI Pu!d lqral 'alp,nllp, -era-l1JdSe,cc,luuooclreprpulzlnunudasba'rron'6r'ule1usre'uuolaslel€JlBoralarllu'all6lspou
Insuas le-rtrsgd eg

-B.rla1 pzBq pI nea^B : uol ap IInUaJs Pnop uI l€z-r^lp pra lnuollulas at€J u! 'Itnplos Elr-o
ateJ aIuPJs )luowlDua lnuaD
eepurrdrrn, (,,so{tuoullB-va"), r.no

: PlI&u! Epunlas pl{ie os B',rn-I'Pf Eluauodrnoo uI lnpxotrl al"t
-PJlal Bzpq EI nea^p aruf, aIIrpJs eapulrdnr (,,so111eruorq)"1 )lglnon Inua1'Z
'rlt
el nBaAB ar:pf,JruaolalpulrpaulsotsllunleessuanIIIlSPIrrsneuaoplPulnldonpcul(p"slporryuuroo1}e'JrIpu"lolcB1IupoIynoptproInrpu'ar1lal'ql zpq ulr
ealSoui anlJe3p-rrezneur0lrBnaulapbllq1Jerrl1uvne'asq?J-arploalalxueouJI llnl
rolalauns aIE lunlsoJcns op HTiII
-aJ Iarl alsa usiuol€Ip ap €aun1loN
rn'

'(Etruc.m. 11tr e1d'ual'r' n0) gcnr'ourJr Bs El"u€'uBA u'I' sals 1llur
EULm Uirp,Bl,s,BocB,(n1 lnlauns nc eda,c'u! o,3 llc,luolerp, ulucs,) lB.InlBt! ln.r
-ou.rru !$ (op lnlouns nc e'd€oult ac Ecruolulp u.le'cs') IB.mlBu, 1'ruofeul :??{uol
-nrp rJgcs a'1sac,Bi a4rl'Ip pnop ad vzearreq es c'r'uolulpr feuo| Inuta sIS

. : (ts 'n7 '1os 'n! '1ru 'at 'op) eftsoLTZrlulr ele.reiue8, rr-r.rEcsr a1u erlteJn'leu

eloldoJl urp aJBcorl od BUrJorIl lodL es ac - crlruo Brp, rJPJs I Elslxg

Gama

torStiuccccieSsitir,oncetnu,xture, petictsttei -rtuncttset:;stenllpg7atntud-,r sctu descentlenLci - a stntetelor tntre
t,
o

Ea poarta mrrnele prilnei sale treple, deci al tonic,ii. De exernplu:
ganta lui r/o, in{eleginclu-se prin accasta sirul de sunete dintre tonica do

;i aparilie unui nou sunet clo', g(rnle lu,i La, infeleginil,u-se p,rin aceastt
Silul ,de ,sune'te di'nl.re tonir:.a /n si :rp.ari gia rr.nui nou sunet lo:

- Gama lui do Gama /ttt la

S,nnete:le ce alcrituiesc gama sr: nra,i nnlnesc qi trepte, {l ciro,r,ordine dc
,-.uccesiune se ,notctlza prin cif r.e ,ronlane, astfel:

T Ifi IT v YI WT vrn 0)

O gamii se dctertninii co'nlti'k:t p'rin tleuurniren toni'cii gi a modului.
Tonica prirna treapti"r I garnei indicir tona,litatel. iar rnodul
(majo'r'sau,minor) iutlicri felu,l cuul sint alezate srrnetcle in gamit. De

exetnplu: ,,ganra Do ntajortt, cecl ce irtscaurnir cri tonica girnr,ei esle suuetrrJ

tlo, iar ,moclul ei este ni:rjr-rr ; ,,€tama /a minor'u. ceea ce inrsearnna c:i touicr
same,i os,te is'unetu'l la, iar rn'odu[ acesteia este rminor2.

Perrtrtr ntod. .gam:. corlslituie aFeziuca in ortline trelttalti a sune'telol
acestuia, iar pentrrr tona.litote, ca estr: sirt,tcztt funcliuttiiot' pe care le indr-
plinesc sunetele irt raportu,l lor f alti dc tonici.

Din punc't tle vedere estetic. nraterialul 'sonor in garnr-r se p'rezintir insii
schcmatic,,rrenrigcat. negriLiton, fix, a5cza1 in orrdinea inl,l{im,ii. Iil capriti

viala pi sens artistic nrunai irr crrdml to'nalitrilii. untlc sunetele 'so dcsfirsoari
libe'r, nesuprisc unei orclini rigide tle succe-uiune.

1 Numele vine dela litera grece,ascd I (gamma) cu care era notat in solmizafia
mediLevald sol (G), sunetui cel mai grav a,l scdrii muzica.le .aflate in uz pe acea

\,'reme :

A 8 C D €, FG '€)

De Ia aceastd notd, intregul 9ir de 7 sunete cuprinse in cadrul 'unei octave a
primit numel e de gama.
Notiune,a de gamd in ac,eastd raccepJiune se intilneste incd de pe timpul lui
mOdicoi.n2DdGeeaCernxleuemlneyptlou(sne:acl.igtXdam)lil9oairDsm-oaamjtoraarenjossmre(isCs,ccduruiuar)cc,eugstalimsteeanrselopmimnairini,ioniar zr(iclecelme,Ieonll'o)m.aisntorer.e cu litere

1.)

TI a.
B-1zspqa'rcaoid[BroPrluxrB1oJ1Oo'ipnliainpieloouultls]d6ppuJerapurbIeunonfJ,cplJrsiulpperl\rpledtrslIlJlolaoJpulauB.rIABaIonJSllnnIpp-reoElursrreB-TnaPuuJnielBorPraoJloop-l oE^oIl.uBUlIuJa-IIzIoo'oIdppr{oIn..i,opub e

'gJorros u!B"nBc,sr rnlnP,o'ul u aurIjlpul aLP EleJcrroc' Er,irzod' Alsol'rqBrc Ef, P
'alDttlDuol dP rPlx g
.nu puDod ,pctuo| l\unuap ,1nutut.n\ap slr/a.ld 'cnltsd ti c.tztt '.totlos nJJuaJ utt 1 +
lll
I
1'
I
ards -rcplauns D alDuolilun! lalizyaorE tS tziu6pusclapn1ut Inuaualall ,---) t

selsllleuol (.[r

'elPuolB e,laJ ep u.r'u;u u1 o.ro1 el
oP
a'Ir.lgcs' r$, epure8 r-!c, 'gcrznrw u! a rsolol or"nouos alolual.s'rs ol.Bol ep'nlttlr
lod e,s elep,our elud,rcuri.ld iJEls EnoP Jolsase InJp'€J ur! oeo'eou aO :11
'E3luo] aP FtuJ
._m,nr BS,B, luurxJalap' os, ao (E.ro,ur'ru
111 geide.q elirzod ulrd -al,€plcoxuqrreuqBls-s, Enop, .rop,c Bed€cflu,r{as cnp€ nu ala
rr,us g.roleul) Uzeq ap,

'reu-nu,8 arlu aleirr,ns a4le'{ilo[Fo B]a,IrBzeSiB u1 acn'p'o,ld JB-sr LrBcfiJrpoul erJ,l:!o

: , (.rourru pou) f^routlu, e[IBJ.s e'p' elsa
r,atne8' ll1pour '72cttu pija| ap ol,se III-I eleldre-4i arlurp' Inle^r€lurr EO'BO

: (.roletu p'o'ur) Erotetrr e-Iels' ep' olso

re,uuF lnpolu 'atmtt ptinT op' olse III-I a1e1tlal1 o'rlulpr lrnle^lo ur qcre0
.Ecruol op ?iBI III

ra1da.r1 e{rzOd u,r.rcl gtrrrutO}eP As Inlnpo(u E riJ,ou,Itill nus g.rofuur, BerrBlS
'p.toulul a.mF aP Inpolu r.-\ profaut a-LD$ ap.Inpolu : eleerz'n'ru' egJgcs r3

ep,rue8 u,U J,o,Iprtounsr € oJBzIrI'eFr'o ep, eledncu'ruclr unproul En'op' Elsrx[
'autn? rcun Tnsuttdnc u! alalauns alnz

-1unfrro; & asilsrp luls an)r 4 7n7a{ 1rcs naulPlo urtu In.../j*rr.'"r"rn"li'I, ,r,

-urp eturilguu ep, elilz,od u,r,.ldr ,eqe, a,p, ad ;re,l '9c,ru,o,1, ep riel re,rueS .rop,]derl
R+leozuol:lielEu:l!u!esp,uer{rilrczoFdIOurI.r'od pel.rBeccIlpo'Broa,1Eprlona,sJdusra.rcru'ed,r'unurcJo1glr'al,eIpeu'oolr,.rsnireneuu,uoorllrpurJuroosBErrnlBs}cBeruye}"JsrnYouoPf]
f up alq'q oeluclznur rollr.;rqcs Jornlnl' 1e 1e.re;tra8 u1 r$ '-roleuruH Inpotr[ \^
I'''

-1

INPOW

De 'exeunp'lu ; tonalitatea Do m'ajor inrsearnnl mod rnajor ur ccntrul
de gravitalie so,no,ra pe sun,etul t/o ; tanalitatea le minor in'seanrna .nrod

rninon: cu centrul de g,r,avitalie s'onoi:i pe su,netul re,

In tonalitate, rela$,ile ,dintre su,nete se p'rezirltii ,in arqa ,fel, ,incit intre

acestea rse c,reeazii o ierarhie gi o subo'rdonar.e 'fa!i de unu'l 'din sunetele
sclrii ,m,uzicale ce indopl,ine;te func[i,t de lonicd. Spre acest 'su.net, citre
posod[ f unc]iunea principa,la qi o f orf a de atra'clie deo'sebiti, convorg
toate celelalte ,sune'te cu funcliuni ,sec,unda,re.

,Schematic, sirstemul 'de subo'rdonare ;i ,de g'ravitalie a su,netelof in
in
rtnoenlaold,iit,acteq-i rspro exomplu Do major' _- se prezintit, tlin p,u,nct de vtrtlcre
arrnonic, a,stfel I:

cTeo,lneall2itatseuane-te majorii sau ,m,ino'rii - poa,te f i construitii pe ori,care

tli,n al,e 'scri'rii ,tnuzicale.

Spr,e deosel'ri,re ,de gamii, ,ilnrd,e ,sunetele ,e,r,au 'di'spurse ,nurnai prirr mig-

care aldturati. in tonalitate, ace,stea se p,l,ezi,nti atit ,su,c,cesiv, ,cit ;i prirr
salturi. Aici -qunetele se tnigcir in voie, ,f onni.n,d 'urr rnateria;L 'r iu, gru'itor,
fala de
De aceletgi ,sunele 'clin garnl, ,uncl,e el,e erau nemiq,cate, ,fixe.
exemplu
:

L.v. Beethoven ( 1770-1827)

Concertul pentru vioari in R. major

AlleTgroo na tal e a Re matOU.P
bn.
ten.

Istoricegte, cele trei notiuni s-au determinat in perioade diferite"
Noliunea dc nod este cea mai veche. apdrind cu mult timp inaintea celei de
uamd 5i tonaiitate.
La vechii greci, prin rnod se infelegJea scara muzicald de o anumitd structur;i,
avincl tonurile si semitonurile intr-o anumitd aiezare (mod dorian, frigian, iidian

1 Dupb Giosaffo Zarlino (t 517-1590).

i!-tl

'IEuol Inlnrualsls InrpB) uJ (alplllPuol 'poul 'Ptrrpri') alled u! Iunllou IarPJalI
u-rlrsdp arBJ aJllaroal alndlcurrd Drel ad lptu ezllpue ruol Pzeorurn aJ aIaJ uI

'aureb allurnu ala ls rj lod ealsacB 'a-rsualxa ulrd 'alepour roIIrP)s e
€I1zoduroJ uI aluo^JatJ leru aJ u! a) ulp llrPzrlrln PlrrolBp '(llu-rJap e-s -rS lnrpde e
slnrpJ Inrppo u3) 1euo1 Inlnuolsls alrdord alsa pure6 ap Eounllou ISap 'lzPlsv
'('c1a glueuguopqns'plupultuop'pc1uo1) aJIuoIurB alBuoll3unJ lrnlroder
;yrqels gluod as ps arpJ uI Is arlleurorf, IIrPrs aIB alauns ZI alar ulp a.reclro ad
aundsuerl rode gleod as Ps aJBr '(ro1 alaluelrel nJ Inrou.tru 13 lnrofeur) pzeq ap
-rlnportr pnop aIaJ ad prunu pletluaraJlp Plpporu Plnlsnrls o nc arualsls ap alolau
npalp Eleuol pzpq ad aleere agrPrf,nl 'ar-ruoutrp 114pu16 1e snpord un puII{

'(ItnX--tnX 'cas) gler;znur BIlBarr utr rluourp InlnMs llraundurl
e orpurrn o eo pugrpdB ala'aluaJar Ieur luls arDlrlDuol lS purDb ap a|yunylo\,1

'c1a pue{i

-1r1 etue6 nss Inpou 'PuBlrop BtuBb nes lnporu : nlduraxe aC 'Pureb ap Baunrl
-ou nJ rtrIuou-rs purrJ 'PIBJ-rznur FrEJS ap suas arp InpotII 'lDpou In].lla$ls uI 'z
t (roulur poru ap IS ro[Bur pour ap aurub) rolauro6 lnrorr

-i'lul uI rolalauns E oulpro ap sulrlsor lllsuas aIP Inpou 'IDuol Inruats.rs uI 'I e

! lrnsolalul pnop pour ap paun.Ilou nrluad gzearlspd glenlce BIroaI u

'aIBJIznru IaUB B pJsporlJ allnlo^a o EJ q
{IIIAX 'Jasl nlzrll lElrr Pllo^zap as af, aluourrB ap €aapl pu1c11dur rourur IS rofpu ap
eaungou 'roulur arBJ -rs rolptu Bra -rrnpoul orlulp arBc 'nidruaxa ards 'e.r1S as n51 e.J

'rcu[w lnpou '!s' ro{Dw Inpour el
otr[ulp B,r{ftn]srp nBorpJ nu 'IJRuB' 11rer,6 tr'1fnd lB,ril l!+8, nD rS 'r,rlplarparu rJrN el

'a411rads alup tr

-oru aInEroI 13 afuapec nJ ,Ia.rpolou B prnlJnrls pllurnue o po,ur urrd pug6alaful ln

pll3are '(1ze ap lgpllleuol rolpupruese) 6re1 leur suas un lnlnporu nBp rrle^alpa4

'p[E,clznIII p];PJs

nBrs Illolrsrr.s uirrd lzer a'6e1edrtr1 as €J paa) nf, .B'Il*acB' B[ ,nr,$oul'S -rJop Bra 1nprow {.e1a

CAPITOI,UL II

PRINCIPII TEORETICE REFERITOARE
LA GAMA

Ilodutl Ei tonalitatea nu pot fi studiate, ,din punct d,e veilere teoretic.
decit arumai prin ga,mele acestora.

Din ,clefi'ni,tia garnei, ,clratd nnai ina,inte, ,rtezu,lti urmdtoarnerle :

'sunet-elornrorlniuondeualudi eqigtaomnadlitaplrie,isIupune o tn$iruire trepto,td, conjwrctti, a

- fzTmsnvl ss refet'd Ia scdrile ntu,zicale complete de 7 'sunete (hepta.
,c,ar.e isint ,c'ele rnai rdsrpi,nd,ite fin pr:ac1rica muzic,ah ,a ,ome,'irii l.
rtonioe),

rc:rareoopinriLavAernas,cltuizia,lr,et,,ri,nttanmieoapdtteau,tnli tcdi ient e.$s'uid,entzoernteialuli-tiaeteaaas.icugnadm,ea,i-n deqi se prezirntr nurnai

sine ,raporturi qi relatii

$ 5. Ordinea real6 (naturali) si eea aparenti

a sunetelor in gami

Ordinea ,i,n carre ,a,par sunetel,e in gamd este de ,d,outr f'eluri : ,realr
.(natunala) qi aparenta.

b .a In ordinea reald. sau nahtrald- sunetele gamei ,se , ,suc,oed di,n cvinti
I p*tfuotl in cviintl pLe'rfecta, ,a.$a ic{uiln s,onora.
.apa,r in rezonanla

rI - 1 Inifial, noiiunea de gam5 s-a referit la o serie treptatd. si completd d,e 7
sunete (heptatonicE). Cu timpui, ea s-a extins si asupra scdrilor cu mai pufine sau
componenta 1or, chiar dacd acestea se succedau sau nu prin
mai multe sunete in
tertecp.tIenazldilteulreatneo. aDsetree, x,e,gmamplau": gama (scara) pentatonicd. gama (scara) dodecafonicE
acest nume atribuin-
du-se tuturor scdrilor ce stau claapdbtaEzauncosmepnoszgifiiilmoraimluazrigca-ie.
a5adar, sinonim cu cel de ,,sistem". De exemplu : gamd Termenul a devenit,
sau sistem pentatonic,
qamd sau sistem dorian, qamd sau sistem cromatic etc. In cadrul tonalitdtii insd,
gama igi pdstreazi sensul initial. acela cu care a intrat in teoria muzicii.

16

+i

;

{

l

LI II 'Io^ 'llJlznu ? erroel ?P lslErl - 6
'Pl3aJrad Plu-r^r uJ PlcaJrad PlulAJ urp alBzasp lJ lod a3 alau

-ns , nPs I urp alrnlPJIB aIOUOS aiaulalsls olBol alrJrnirJu alPrap-rsuoc luls r
'arDJntDu atda4

al"rurnu ElJ,Bod 'B1uUn1Uu uOU,nrSeCllns, urP' p';slua,to'rd oetalsacu eleldal; "p

'19lon7mt alsaunu as 'p|ca{nd plmac q p|ca{nd plula? u.'tp pclpt}
'eyotnqtu paulpJo 1r! pzDfn as, alalouns a?rro, aJDc u! poruolo'tp Trun1

glBrnlBu Boluotulp BmBS '9 s

'tlloctttpout Is plornlnu : TJnI€J Eno'pr ap' ?!s0 Ec,riIIo+uIP eun83
'aJwolnlp lJnuolluas 7s' Unuo| trtlt

,punu pryntpJrn aun8ar?ns o ora opplxo ls pcruo, a.t1ug 'pzoarun{ a|uauod
-tuoc ?launs L ap? ary)o1 Pulr !?u111D pctuolDlp praplsuoJ' as punf g

Prluolu!p Btu39

'cla alpslJe,lcB.r8c JOIp[B',lJ0:l.,ur u 6e1e,uns ed,lulp, 3or'p,olaul .roF:m1rode.r a-

u 'a1up,oul umlanJlrs, Ir&)1'srPo,uino ual4rilqrsod PP, ; (unuoq.rures' 1$ rlnuo3 -
rolg+auns, u alue.rrede
or.rd.) fruu8 rr! lru'nlsovJns' trB - ntdtcurtd. ,faplaJ
'n\nuo(cun{ aulpro oP, e'Ipurn'u,
ENe'od 1,eur louluE' Jolp}euns E'

91ca1led Flurlc ug ppe,y.rad BluIAc ulp' Bourp.Io 'aalfotrrr al'sacu n4,uod

'ruolsrrs rnlsaos atelouns' arlulp a1rcn1rod,u.l EurtuJelopl - EluBuluropqns

'Elu,Burrrrop, 'gc;tuoq _- eriula.l eludncur.rd o.!sc uU 'gnuog Tnuotlcun{ Tn1nrualsrc

ezvq BI rcep' Els tr! '!1|g11eool 1nJ,p80 uI eleuns arrlul' o,salrqels e's oc alou
-olicunt ag1!n1at gcrldxo Bls€,cu llo(ulu! 'HJqe,soap, Ec,rleJoal gfuel.rodurr o

eJ,B - EuluE uJ Jololoqns B olBoJ rronrsscc,ns le - ntdtcuud \nut"td

Jolslu oC ?tuu8 u! Jolelauns u PlueJedu seulpJo
'ale,rdoldp !e'w alat. aur4itrrul ep' J,oI e1r.rnl.rodul u! BoIP,B .rJttuol
-1u.rasr r* IJnuot ur.rd p,aocns a,s' rcuruF al€lau,ns 'pluandp oaurpJo uI

Jofeul oC utuu5 uI Jole]auns u PluoJ seulpJo

In ganrele Do nrajor gi r/o rni,nor, spre exenrplu, to,at€ ,sunetele compo-

nerrte provin tli,n ordinea naturalA, ,de aceea, aceste game sQnt diatonice
naturale:

6ama diatanici naturald Do nqjor x)

9ama diatonica naturald do minor

t

$ 7. Gama diatonicf, modifieatfi

Carttn tlitttortit:ti irt. care ttrtril sotr nmi ntttlte srurcte. corntpottente ttu

prouin din ordinea naturald, ci prin ntodificarea cromaticti d anor trepte,
se nurne;te nt,odiJicatd-

Treptele care ,llu provin din ,succesiunea rlaturaile sint trepte ntodificate

(nenatuna'le) sau cronrcdice-

Gama do minor armonic,,spls exemp'lu, are o treaptl modific,ate (VII).
i'ar tlo ntriuor,urelotlic a,re douri trepte mod'ificate (VI
ssii,nVtIgI)am-e caille nu
provi,rr d,in ordi'nea cvitrtdl,orr,perfccte - deci, a,ce'ste,a diatonice
ntotlificate :

Gama diatonicd nodificald do minon armll?ic

Gana diat'onicd nodificatd do minor ne/odic

x : sunete ce nu aparfin ordinii naturale (trepte modificate).
Este de la sine inlele's cii suttct,ele care primes c altcralii constitutiue
sitrt dialonice, pe cincl cele crrre prinre's c alteralii accidentale sint suletp

modificate,sau crorilatice peltt{u ganta respectivi.

ln concep!'ia tonali d,eci, gamele rnodific.ate din ,c.auza prep,oll-
,deren{ei elernentelor tliato,nice ,rdruin diatoni,ce, degi alteriirile rlnor
trep't,e aduc elernente crornirtic,e in conlinutul lor.

* Gama naturald i)o major constituie gama ,,model" sau punctul de plecare

pentru infeleqerea gi studiul intregului sistem tonal.

IB

6I

'uErbrlJ prose.r]
-al P,J lEpOuI Inluelsrs u:_ rs ruTl]ul B',^, €s FzBq BI Inu,o,lrlllas n3 l'neplrlroaJJpiprleaJtrasuns f orp l
u'eeal-eirps)p-TloPnJ.lrrdT.BpnoJolPdupfr,IIa.epleir1rpdPnapl'iraeo1pludIaBra1olu1l'FJnIaIBiu?uU'n(rOnraes4JrrolrrrrJrlrleuOJLu'aSnlpoussO,rranUrprpnlu!saSnIulnAolJs-rJuuT,nroaLnSIsJlunOnospJppurrc'JrIpnqrulSdcolU-noJDAlEJrS?.uraalIrloJ,BlenJnpr0BpJparBporAuoBtAnreauuEuJneBrr-J1rrApalro:xcunn6splBloIe,rIrrIlnu{erJI)oIrI3SdeJ]!\p1rl'€BIzp,sIrpUuuoOnor[r-lpJJn
Ianl.til.larnlsp-olsuru) Ipl'aslopJjarpa-drspulouJ1lIfJ, ro^ aJilpurorJ .rBI '(alprnlpu oleJ nJ IJap prJurof, oJTuo:lprp JOGII
uI glJaJrod pJurAJ ulp paJJns os elauns toJFJ eIB olu -rrod
-pJs lBrrrnu 'unpolu uI 'IJ ro^ oJluolplc 'Ipuol Inurolsrs urp lol Insuas op plBJ B^1JJ €1an
-n]lul EraJIp ,,Inusllpurorr" rS ,,1nursluolprp" 'erplndod roll.rnpolu Inualsrs uI r
d.7iI
i eqzBq El axJ la,olfrtrlr BN eI] 'p-Luro1rur,as, .rur 1!zBq ep IelO is
EaIIoJl IB Inleuns aJILI! ftJllu QlnT ep' IBrr,Iatrul o.Jv .totl.t?.u Inp.roJDJlaJ '7 .r J.l

: J"r!^ el 'lnrolrluas .lrnBpr J'ro:zceDqr]ealp.IIat r3 nu
ep'
solroJq IB lnlauns oJlu! a.mlu plta| Iua,natrrtr oJp. .L}tnut '(

oJBcorJ oLrnpJ0?,BJ}ot. op tJnla] Iar] csosolol, 'ailBd,B FJnlJnJlsr o llulrB dll
.a
IBuOl rnlnur@lsrs elerurEc nl

Isuol lnlnulalsrs slatu?F u! ell.lnpJoJ?Jlel

: r,rnpdoJBJlol ?nop, trrp tjlutlrJo]r a18le EJruo.€]dorJ qurBS o
'z,nps In.IalrDJDc 'lnlnuolnuas InJoI JDl "Dtn\saoD lnpour

a?ilauqap pzDq ap p) ap, pinl na|ta.tl Io |t1lnlalms Dlitzod' a.LrD u! oalauns p
ap ptDfda4 aunrsarJns o afraplul as proJDqal ul.td ,E1en1ce pTroal uJ

lnproeErlal .B s

'r(actTnuo.tc 'rS aJlrtolDlp) l.muo\lutas ut.td lDutnu paJtJns as aJoJ

awDB alaJ'D - IDuol Inlaa|s..st u1 - aJnJa[)BuoJ t{ toa aJ\l)itrorr aruD,

3. Tetracotdul armonic este for,mat din secu,ndi m,icd. secuniltr mdrite
(intenral caracteristic in ga,mele majore a'rmonice 6i minore amronioe) si

secundl rnicd:

L
v^J

*

6ono,Dreiusececleo,nrmrsatr'iuiin'adusppder:btaateziitir(mle,pute,rt'ria-,corirndrcuiri.d.e la vec,rii g,reci- sistemele
Tetra,oorilul er.a d,eci la a,cegtia cadr,ul pe oare se dezvolta intrcaga va-

rietate modala.

Evul me,diu pr.eia totnacoldul ca element de bazi in forrmanea s,cirilor
rno,da'le, .dar catlrul pe carte ,se des,fegoa,ra yarietratea rnoda,ld este a€um

octaya (octava rrnodale).

Si'stemele ,actuale oa : sistern'ul tonal, ,si,sternul motlurilor po,pular.e (dia-
tonioe gi c,romatioe) foloses,c cle a,somon€a tetracondurile in diferitele forme,
dar cadr'ul m,odal rdunlne pe ,rnai de,parte octava, teorria a.ctuala folosind

te,trnacorrilunile indeosebi pentru ,analiza dif eritslor sisteme.

tz

.Jonlrrl rg JoIuru lnlnportl JoIa]uBr'!Erl' eeJeurrrrJaleP BI pill'\Jas 'atoyttttttat
a-oi11f)eeppa1l1ru;6rnar87$duarIs,A4Blua'7IisEI "cf1atrnp+iltd"1ae"'otI1le'leirnlBcorlolnnp1urnstputodou?rpl'Illutl1l?stJoolouulnrntpu\donnruBaS4a' lgdpJauo'r4ferluottvtetrero'"i):ereedtlatslQ'reaaful$raueIdFii
Eoa1p1rinrlfs\"Eu,r.oIii.3u-,r2ai1a.Jsorro,71uru,'icJclalrnopa1trtucarlalln;rudurrutleraisrrtrlt8tez.gruol1soueda6faruncuqeuetruJ.rllpdnn-guo7,lglulrselonIuJncpgBepo1r'rsorn1u't.{1u1rno1spect?1n1olcdts.uur"u'uSaeoEaldf'lloleu1sJoaeaBrpopurnPrauEpuL'ruin?J€ealJS:aJ}e)oJPg!1l2EntJrtpd1r'Au1ea*ra1uotu;Lrp3ano.i'rqrlueJaeculrnlcru.r1ecroot1lphlul1eaeIu'Epu-'p1-lril'gtl':teriiileduIaIJ;l 'i-l2 L

otrr?pom alaldaJl '6 s ',,,,, ttI

'ir Po

ir 'a
-r
'Bs Balelrlunprarpur ocrJrced's nEs' InJalcEJ€3 olns'o1a o;re lrI
ulsrcre .(rourur nss J,o[uw) B,lIr? nBS o.rB]s o ap, alsa Inpoul tunc gdno J
'ratu,BF cTrJnuotrrluos, rd e1r.r'nuol eluzeSe luXS utnJ "
Tn4nclul ttutl 'q
1n1ey ur.rd gcrpr: 'tias14 cs1a1clat1 a;1u1p autfi1pu3 ayt
i ('c1a E?ruot ap
qi€I

E?,r111 nBS, etlsru Btrxos, ogcruoJ, op, EiEJ Eeirun nBs aJg:tu Bi'ra]' : nidurexe ep)

t)t:)luol ap piD{ (.tola|cta4) rolalarms 'p arulJlpul ap Tnlndrtt uud 'e

-a.o.pto,o1.ua1ele.urdarIpcneitprauocalutrprtrltcnup,rnocdutmruuulpnUo-tP[)'oslai'lJuu: ieJu,uaonlsus8ulneult,r!eBJconl luEo]sz,aupua'nzoustuq€te:nesru?JneclBzaFuluanoleuolSupIrr''{ncueudrdlSoe}l-saargrsezcall6aeJ
'eup7 Tnsuudnc nJ aala?laalTmasi4aasnsdpstoqltuluuqt'da.omllrjBulr!,lsDuaoullpBrroJo-ol t
lBlE.re s-s ulrnr ?dnp - S Ei
uI
rG

COW V-I

IIUVOIIUAggU iIf, IIgUOAI IIdISNIUd

ilt ln10J.l,l\'.1

Cind -de stoprneic,eix,(e3m-,1pa,lurn- arten,e6p-tet['lernIaIrI.,e,7V-I'rnqi'mi YarIeI),semaofdlau[ la i'ntervale
nrali fafa
oste ntt,jor

tr.atwal. Cind insii ac'elea,qi t'tepte ,se a{lir la inte,rvale rnici fa[[ ,de tonici

(3-!A irnrirci, 6,te nic,A, ?-mI 'nrica) utordu,l este minor natural:

Gam[ de mod major natural

Gam[ de mod minor natural

7n

Modificind 11'c,ptelo nrotlllr: secrrnllaro (\'l ii VII ) Plil llteralca lut,
col:.orltor in rrrajor +i srritor in uriurlr. .r'oln oLi[ircr va.r'iantele ura.ior:ului

natural (rnajoml arrnonic pi rnelodic) pi cele al,e ntinorului natural (rninorul

arrnonic 4ii rnelodic).

Garncle care au,treapta III [a interval de terli ma,re fafi 'cle tonicil
,alcf,tu,iesc sistemul modului major, iar,oele'ca,r,e au,a,ceeagi tr,eapt[ ]a inter-

va,l de ,terfa ,mricd fapa ile tonirca aLlcituiesc sistemul modului minort.

1 in terminologia germand, sistemul modului major poartd numele de Dursyslem,
iar cel minor, Mol1s1rslem.

.22

8Z

-aInnluruouaupuluBlns^)oPJJrolnouBpruapr oIoTlsJnol)nllpJprao'ipulpooaTllaplpuoatxlIulapu),rlr1Ba3^luc€alu^laoJ^aul,rlrrJJDodrIsnsIraIoI.[rDlunuJlts ar{rJ /(J'r,orp[BoIuerurlnIlSnpJoluIoIuI ra.rlpB
arfiolE,up u{rd IaJF€ ellu]
alse^Ird aJ Boral u,I I

: Jolalur^c B EIB,!n}€u EeurPJG
u! Bze$c'as elesr olel,arms el€ol llcn.nlLrL'lD.o1ynu elSaunu es,Trtn!o111
'IIIr\-IL\
!6 Ai-IlI : e1'o1da.rt rrlul PIJB as' alirnuatruas

.IIA-IA
rS IA-A 'A-AI 'III-II .II-I : a1e1der1 orlu! rllr? os, af.muol

0)tttt r[a rn n fi It il I

IuJnl"u rofeur oC "ru"D -ia

: I,eJlsrB esnds,rp, e'c,ruo,]erpr r.nnrrol t'j'

-rula,s 6 15 r.rnuol g ulp EtrBuuoJ els€ IEJnleu .r,ofeu rnlnpo,ur; BuxeC Ir
giueuoze.r uJ oIBs roiuoruoao.rd u ;6
.',
potu lntsoou rolloltslroloErBo Baruulmrotoo 'IBrnt€u InrolBtr{ .0I s

', CrIpO{Aun ISt Cruo.flrrru '1e.rn}uu
1n"rcfeur : aloedse IEJ9 qn,s 'e1e1r1eu,o1 u! 'plurzeld asr .roferu FpoI tr

uofvw rn]ncow -INW!IJSIS 'V

I

Caracteristicile majorului natural

Sunetele gamei acestrui mo,il, ,fa1i d'e tonici, rs0,nt arsezate la in,tervule
mari gi perf ecte :

2M 3n4 7M 8p

Treptele notlale (III, VI 9i VII) ,s,e" af,la ls inten:ale mari lala le

touicd (3.1e mare, 6-tA rnare ,gi ?.ma nare) :

Tetracordurile acestui rmod sint amnndour ntajore, unite printr-un in-
terval tle s'ecunda rnare :

tetracad nait tetracord ma

*] ltl .

AcorcJurile ce se ob;in p,e treptele gamei majore naturale au urmitoar.ea
structurA :

- acorduri rnajore pe trepte I, IV, V;
- acorduri m,inore p,e treptele II, III, VI ;
-
acord mic,qorat pe treapta VII.

Rezonanla rnajorului natural se afle in arrnonicele superioare (primele
6 armoniice) ,a'le sunetului furndarnental, in care determ,inanta rnoilu,lui este

tctrr{a mare (armonicul 5).

Rezonanfa gamei Do major (armonicele superioare ale sunetului do)

I 23416

,.3.laqu.r(neg3eulr_peItlSe,1r)Blruepu5tru,r4q$l a.e{trq" e.radg

: EIr?clznu.r BJnluJalrl ttrp eldnraxq

IuJnluu 1n;ofe111 at r:

'urslluruBJrpr crrr.r,e1nd, un eP,r3 e,re,tas'alsr.r1 'acr.rr1 aluenrrluas rS tF

{J(}aur! a1BpaJ rI lod lu,rnlpu purof uur' ur.rd 6r.ro1au; Jols'a?e ?1r.rolBf,l

'IBJnlurr tnlnJ

-oluur, 1e csoJrI InlrJoloc BurJiJrrr nBS r.rglrlI 1od'qluarznut uartiSurur rr1 rjrn
-ne.r '('a1a BruottrdB olnrtrrlr.r) als]iznru rarsaldxe 1€ rJolcBJ Jiluiraa rS runca.rd
(r'elulrsuolur '1n.r1srr*or clndqurll,) Iecrznu rnlnloun,s e1e rfplrluc olalr.raJrg

'rlllElltrlll nus cluc?auI

pour u! solalu,I, arnqer4 nu IEJn'elt.rrruiar1n1lnusu,uo1f'eeulelr1,rurssuoeldox,etrs6,oacI8e{e'rnu8er'psiaJqoJ ep

'asEourtll;nl .roI,ur8eur,r eereuudxe n"r,1trad a*apFca.r,cl nc lrsolol p{IrlJ 'uruas
.'sulas€p, 's'ourur,n1 elee alBl'rleuol ad, alezeq alBclzllut elrirzod,ruoc u!
IuJnlBu 1n,rofeu, oe.repe.r cp lcund lsecu IILO
lezrlrln ruurr lac Inpo'ur, -
'poun rnls€cB sole llrun'u,B u,n 'os,aJ'r; r:*

elsg rl,nc 'gu,.rurrropp, 'IJrlsualcts.rBc, ep lp]lrsrB nrt, 6EJnlcnJ,lsr ueuouliasru O
'r.lnpour aJJrrrp'lnun roru uI rullltrl IBILT ttroa o nu aouc ed s,rezrueE"ro

'Jorros rnlnlur.roler[ u glce;;ad r$ qlu.lqrpqca reu.r €oc, BoJ€ZifleE.ro nc lnpott!
elso IBJnlBu ln.rofutr Ee Brznlcuoc EI cnp, au rrieraprsuoc els,ecs oleoJ

'Jolelou'ns' 3 9cr:2,1! Balelllual trl r$ lrodns

rrn rnlnpoEr Ep gruor.rac:l,mnslinp€,cornu!ouInlrJeolceDitJresuCozcaru.roruu7rrBeosJratpluoaapuaopdlscautoncd-rrrp ri
{a}lsu 3s-npulztDord 'a.rofuru ]ul,s .[ 'At ,'I ep1de.I1 ad ep arrnprom -

I',rns : tllupJ Ep, ou '.ro1a1trr,to, nr",nr;"1r1":lT:X":t l'*Jitffit,lt':ttli}T
.slpoprrl ndqlllqco un Inlnp,otu nepi arujaut8 Llnproco.Ilal p(enroruprappu?r.1-

i 'a.runr
B1-9 'arleur E1-€) trcftIol ap riey rlnru alnl.rag! EI es-npuIIJB a1uol 6(111 ri

;,1) eppour eldarl alleleloc ap 1$ rtepotol To'(ttf) ?lup,orr'ndea.r1 eledn
-tu.rd ap rarunu n{r E}rl.resop olsa (.rotuur pout) p1opoTu ns D.rnlrnrl.:s8l8-lSrrOJ
{.u,0.r sns rB'rlr, osr[JSep oirJ4sruic]cuJBc op riiuJ luJnlBrr rnln.rof ew

,e.rclnss elueuaE ecna;rloal l.lerce.rde e,tal!? tuarcl BS pr.rlilnqc 'arznlcuoc u1

L.v. Beethoven (1770-1827)
Simfonia V

P. I. Ceaikovski (1840-1893)

Opera,,Evgheni Oneghin"

Allegro moclerato

I. D. Chirescu

Cintec de leagbn

Andantino mosso

\

: cruoutrte p'Joce'4o,1, 'ua1'r,op, lE J,ur tJo'feutr prroc'BJ+el '1nurr.rd : 1u!s It_-
crlloru.IB' .rotutln ml,npout euuB EllnlEcF olrso o.ItBc r]rP, ar.rnpJocn4al
t
wt
.
: ECI,uol aP E|BJ o'reur Blrrr, IS pa,rul ?l-p
(
'a.ru,ur, pi-g ?pL o1eir.lalul elr f lJ€ as ( I t,t lS IA 'III) alDporu a7a7dat7
-
: oJEzesB BaJeolgru.rn nB 'Ectuo'l eP gleJ otatun6 aplauns
E
'IIA-IA a1e1de.l1 arl1ull qlnrgrrr gpunce€, e,p

IB'ltlnolu1 un e$esp8 a,s 'Beilaulos apr 'o!I,orJ, up 'c,rruo'ur*'u Inrrourtu nor atrEo,Iuuu
uFld oeumu, 1s,e,au 1uu'rntr e c,Iuo,nrrre lnuofeur Bla/.rgc EllJolep o1r1 uldrua4 ed

AP PI.IJ,EIII Bp;IITnOOS eI@$t[rstIOC o plorul, In]S€clB' E p)Jlln^UalcpJw PlndnulJd

f,luoruJu InlnJoleu el!]llslJelluJu]

: III:\-IIA Ats-AIIAI-'SIAIAII'-IA-IAIII-I"IIIe'IlId-e€Ilro+ldaee.tl:e4r+ptudg{oar.l'4Iap:tuu|'t11o'p1q'cutuu,ne!dups'pol.eurllnnullucauoastsuttfn---Etqdeo

i

poru rnlsac,B eJnlc,nrls' '1etn1etr' 1,n.rof eur op' EieI'Rzrlac' E:ls'PacB ur6

IA IT TI ilI

JIuOluJe Jofutu oc uu]"D

: IBJ{r..Bu rnln.rofuru

E J^ roldo.ll Bo4uoqoc trr.ldl pzeeuuoJ os cruolu.re .ro[e'ul' Inlnpoul BIur€3

eJuorurB rnlnJolBrrr

JollollslrotoBrao BorBulurroloo'oluorrrrB Inro[utr/ll'II s

Acordurile ce se oblirr pe treptele garnei majore armonice au mrnritoar.e,a

Jt,ructurd :

il Hd }Y Y TT Iry

- acorduri ,majo,re pe treptele I, V :
-* acorduri minore ire tre,ptele III, IV:
acor:duri rnicaorate pe treptele II. VII:

- acorid rnarit pe treapta VI.
Intru,c,it rnajor,u,l annonic este fonmat dintr-un ,tetra'oord ,major gi un

tetracorrd armo.nic, melodiile care au la baza ul1 a'sermenea mod p,o,sede
atit caracter,ul luntino's, tleschis, al rnajorului di,n pnim'u,l tetracoril. cit 5i

nuanta exotici, orieutald, a tetracordului al doilea, tlatorit[ -"r.cundei mirite,

specifice,muzicii odentale.

Acest rnod, degi pugin u,tilizat in literatura muzica,la, es,te de o pa,rti-

cularitate qi de o atrac{ie deo,sebiti.

Majorul arrnonlc
Exeinple din literatura muzicala :

M M. lppolitov-lvanov (1859-1935)

Fragmente turanice

8Xo clerat-o s rlsterurtcl

28

oJalog tl*{+
nu?elnlD 'A
u-
greFlnq g1tn5
,noraq61pu1n '4 4.

F_

l-

=tL

(s

'

r

rl

.

s 12. Majorul melodic. Determinarea earaeteristieilor

majorului melodic

,Garna modu,lui ,major me,lodic se rformeazi p,rin coborirea tnepteLo'r vI
fi VII atle mlajorrrlui. naturail:

Gama Do major melodic

€> ff m ilr Tr w WI wr (r)
T

F,ati de ,majorul natu'rail, rstr'rxct'ura racretsitui 'rn'odl capat[ un ,alt a,spe,ct,

avinrd :

--Pen52trrtuosneftmanp'iit,tourninlulrcrei,i't,tinn'reetprpeteteltelreeI-pVItIeI,leSiIIIIV-I-IIIIIIV,sinrItsV'ia-\lVtre-r,VatVIe.I,-cVoilIrI'oriistoi rV. aI,Ic-eVstII,rIn;ocl
a prinrit 'denumirea nJe major meloclic, prin analogie 'cu mittorul mel,odic,

rrnde aceleagi treple sflnt .alter:ate suit'or.

Caracteristicile majorului melodic
Sunetele gamei fatfi tle tonicd, au u'rmltoarea a$'ezare :

Treptele nr.oclule (III, VI ii VII) se af li ,Ia intervale 'de 3'1ii ma're,
6-1a micl q;i ?-mir micd fafi 'de tonicd :

7m

Tetracorcltrile din ,care e'ste alcit,uitir gam,a ano'ilu'lui jor',rn'a rnelotlic
sint : primul, tetrtrco'r.fl major, i,ar al cloilea, tetracord mimo,r, pentru ctr:e

[apt moilul ,se ttrai numc9te Ei major'nt'inor :

30

IT

'InInpoE BrnlJnlls PzBalJaJB nu ec '(pclleurorl) fesed ap Plou : x

o

:DUIpf) 7

.JJ';

JIi

t

oa?ssardsafut

{eulO(uortp-denee:d31u1sa)nddrsr6ouue'g.:t1uuulurInuaqliJueeF5Jeu:'1oA)J 'S J-p) o1e.repo14
: Elecrziruu uJnleJalll urp eldmarg

r!poletu lnro[eq1

-g.re1'rdod pfuellra,roud' ep, J,oIrrproleu soll] I€Iu 3I?sl.na]3B.luc

pu,rl] '{IBtrznul E;rntrB.ra}lI ul -IIEJ {attl e],satIlI:]'uI es' aJac PoLu un o]stfl
. (.rourur 13 .ro f uur) es, uiuauod'ur,o3 urP' allroJ lP Irlnproce"nlol Enop rol€c

uzn'cc urp .1ruOurul gutr.rdxe, 3I eJruc ad e1e,r ri pr.r'ofeur gulr.rdxe' e'1 e.rec ad
.alalualulluas a.rltirp Inlse4uof, luetiFo.rd rBn[ IOc glurza.lclor proIll lsacY

'JOUrUr elsg

oJRc BAlrop I.E rnlnpJloc8Jlal €znr3 ulp, olulnleu lnloletu u'-Il esIJOsr aloc lIJ?p
crP0{aun 1n;'o[eur IZECI eI n€ a'lBc elrlPolal[
lufitun reut .Iolcu.nucL url tlu

'1r1 e1deal1 ed lr.rpur prote .--

: III 'II e1'a1drei.r1 e'd alBrogrc'r'm url'trr.ro,lu ---
l. 'AI e1e1de.rq. a'd euo'nlul r.rn'pil,oce
:

ilt ili IIA 'I op]de.rt ed e.roferu rJrlprorcu -

: EJ{r}CnJ,1S aoJ

-BolrurJn ne aoLrpo{alu o.rofeur reure8 elaldeJl ed ur4qo es e3' arJnpJortr

V. Iu$ceanu

Melodie

Jumitate de ioc
&lelodie popular.n

32

auaAoplotu rrnreld olsqnJocod o8eetl
$oqoq .n

B. SISTEMUL MODULUI MINOR

Modul minor se prezintd in 'tonarliitate ,s,uib trei aspeote : mi'nonuJ natu-
ral, anrr,oni,c Si rndlodic l.

13. lUinorul natural. Determinarea earaeteristieilor minorului

Datural gi a provenienlei sale in rezonanll

Gama rnoduilui mrinor natuir.al este ,forrnatd din 5 tonuri qi 2 ,semi,t'o.

nuri diatoni.ce, dispus,e ,astfel :

Gama do minor natural

€I> TUUTT W W VITU)

Tonurile se afld intrre tre'p,tele I-II, III-IV, IV-V, W-VII Ei

VII-VIII.

Semitonuri:l,e ,se af,ld intre rtreptele II-III qi V-VI.

Minorul se nitr,meqte natural, furtruc0t toate ,su'netel,e sale ,se a$azd l,n or.
dinea ,naturald a ,cvintelor:

1 Modu,l minor ln ,forma lui naturald. 6e gdsegte mai pnrfin utilizat lnr tona-
tlsirteeaga'ttpeet,acdeVelo,am.rae.accioemrdaucdieltesvta7a-rnmriuadnstdaeeravdremottmoeniniccaed,n.ritn5af e9mloi irnacoaorrurmdluuo'inl i9seeii n(isnrmibtri,-l,oeair),m.e Tdtrsoisun.,aordlnitamrtneraaaijomfroiclpoEe-,

vardanta sa melodicd.

34

98 "Pclr:
-oio
'0t '6Pd '9 $ 'I 'lo^ €€pa os V r ad
', (.rortaJul g Incir{lourinu) gc,rur, u4ml -€uc

.'lsa rnlnpou.l BluBrrrurJp]oP aJRc ug 'lulueurePunJ Inlnlaums eIB (aaruorule 9 iS

alaur'r.rd) aJuorJalur alecruourJe ul gl,JB ?s IDJnlDu lnlnJoulu olunuozay T
'II e1dea.r,1 ad lu.ro6orul p.rolu -

I IIA 'IA '111 elotde.n ed e.r,otuur, TrnpJoce -
: A 'AI '1 alaldorr+ ad elotrrru r.rnp.locu -

nT

: 9.rnl.3nJls Et)!r

-colrur.rn nB elBJnlsu alloulrun reulu8 aptde,r} ed uliqo es o0 "IlJnprocY

: a.rBur Eprrnoles' ap IBAJOIUI lrrn-J,lu:Idd alrutt'aloutta EnoP'ulunr
tulrs luJnfsfi JouIIu Inl'nproul BIuEb ?lrrllgc{u else e{s} ullv arrnpJo)o$al

: (Pc't'ur EU!-' 'EtrflII El'p 'gc,rur ?i-g) fatu

€1 op glel' nrw af)a&rln el: B11u as (11tr IS IA'III) ofDpotu a1a|darl

-uti rt r?:7awrostXuel'L8J^ellqau}luer 1uno,gtcsrIuao}sl OePilsEoiBoIIIoee+ledezoa.trel. e'd' ap pc' ep Bm'se' 'a|cat
tru1e rcuoB aqrauns

luJnluu lnlruouFu elllllslJelcur?c

Rezonan{a gamei do minor (armoni,cele inferioare ale sunetului sol)t

3 ^5 6

Ca'utfuad ,sd facem ci,teva apre,ci'eri teoretice generatre asu,pra minorului

nwamttur'rtoaal r-elc a,ga c,um ,sia,u fRout g,i pentru lnajorul na,tu,ral constats

:

cipa,-la,trse[7a1p1st1i 11mvaosdaalnito(tIJIaIL),ri,c(ninotdotrondin,aot,ir)qe,isdteedceesleolarv,l,itted nu mrmai de pril-
trepte rmoda'le (VI

5i VII), ,toatc aflin'du-se Ia interual,e ntici f,ala de tonrici (3-14 'rnica, 6-ttr
rn,icA, 7-mf, mi,ci) ;
,a1r o agezare ,si-
rnetri-cf, cele cloud tetrocorduri, d,e,qi srint ruinor€, nu rnai
natu,ral), primul
.a 'se'rnitonurilon in c'uprins'url lor (ca in rnajo,rul

avi,nd somiton'ul a mij,loc, iiar al doilea ,s'emitonul la baztr;
acorclurile de 'p'e lr.eptele I, IV, V sint minore, pr,ecizindu-se a,stfel
;i din- rpunct de vedere .a,rmonic ca'racterul rnoilul.ui. In aces't mod ins[, acor-

dul treptei V, ca,re,es,te'minor,.qi acor,dul treptei VIl. cale este major, nu

seryesc postula'tele armoniei, rneprut0nilu-se realiza ac,ordul de dominan'tl

{aco,rd rnajor) Ei ,aco,ndul trrerptei VII (aco,rril rnicqo'rat).

Di,n rpunct de verler,e a{ et'osm[,ui, rn'i,nor'url na,tural, datnrite caracte,ris-

t,icilor desc'rise mai s,us s-enstliibnitlrerei ,oare un rol deoserbit ,irl au i,ntervarlele rnici
gi lipsa - s,e plezintfl ,s'orbru, trist, aqezat' 'dornol,
fa16 de tonicl

cu o oareoare ,nuan'1i 'de a.rrhaism.
Avtnd trcapta VII la intolv,al de ton fale de ,tonicd (subtoni,cl), rni-
norul ,natura,l este mo,d,u'l 'care, in t.onali,ta,te, gi-a past,rat
rarcrterul ,s[,u populair, ,ce e,s,te ,svide'nt in or'ioe compozi,tie cel rnari bi,ne 'ca-

qarne ,are ila b,azd

un asgmenea 'm,od.

Minorul natural

. Bxetuple din lite'rartu,ra 'tnuzicali :
N. A. Rimski-Korsakov (1844-1908)

Opera,,Logodnica {arului"

1 Rezonanla gam'ei do minor s-a obtinut cu ajutorul anmonic,elor inferioare ale

sunetului fundamental so.l.

36

,c

'aop - 1d u1p *eJ - eg ,loq - 0 ulp

-1n6-rnw

-ertJeal - aJ e7 - 0a|- -ep-JaA EI€
-ap
'3i
0a -,leA e!-eo!
rl--O (s{
-'- -ep
--e-:p vz
.c
ior{oru ap epJa^ erBoc
-rt
zalog 'o 'G

z1sude6" e.radg

1o3u;q 'n .g

Ju 'Lg 'do 'roqo nlluad purleuos

S 14, Minorul armonie. I)eterminarea earaeteristicilor
minorului armonie

Ganna rninorului anno'nic se fonneazf, ,prin alte'ra,r'ea .suitoare a treptei
VII dfu rninoruil rnatura'l :

Carna do minor armonic

GI w $ v w ''ffil ym (r)

Falf de 'rninoru,l na,turarl, sbr'uo0u,ra acrestui ,mod eapa'td ,un alt aspect,

avind :

- 3 tonuni, initrre {repte,le I-II, III-IV qi IV-Y:
- 3 semitonuri, funtre trreptele II-III, V-VI ,qi VII-VIII ;
- 7 secundd, mdritd, ,lntre rtreptele VI-VII.

Caracteristicile minorului armonic

Principala cq.xacteristicd a modu,Iui o constituic secu,ntla miriti ,ce s-a
oblinut pri,n ridrica,r.ea r0reptei VII, pentmu a i E€ crea ,serrsiilrila. funcliune
cerruta de legiile ,arnflorioi, rno,tiv rpentru cane mo'dul a prirnit rrumele de

minor otmonic.

Sunetele gantei, fa![ de bnicd. au u,rrna,toarea a$ez:are:

Treptele nodaLe (III, VI 'oi VII) se afli l,a i,ntervale de 3-ta mica,

6-te rnice rqi 7-ma rnane :fa!d ,ile tornicl :

7M

Tetracordurile din car€ este a,lcituit a,cest .rnod sint : rprirnu,l, tetra,cord

rn'irnon, iar ,al doiiloa. ,tstr.a,crord ,arrnonic :

68

. ,,33IOJA.. JIJ BIUOJIUIS .^.'l P

LLZSI-DLLI ) ue^oqlesg f

: ?IBC,rznIIl e,J,nlEJolrl wp alduraxg e

JluoruJs InJou!w P

-oJ nB 'elolseou rrseuu'n rs .ctuoru.lu lnJourul e.lo1 e1r.rrg.rcn1 ug oeasapu
urrraa*d, oacquuuror 16 acrs'lc rapu
1rso1
rr:qseu1,g
-lseoEcBp'Ir'Jurrr'nu.IrB4lds,.rBulauIullr,.reBrr{euutrrlr,rnrp.r.ndrrl'rxusnarrnuao're,uu1,ennsrlu',srr,rt1rIeenlltp,lll,ssaca,prlBrea,tpprr[JlJurEelasiu,prr$eJ€l,ulullenqa1ulsu'rr1,rl,rr.en.rrcepc,,nu,asr,rrctrB.aoepp!or{u.nrannaccrrdafuls,on,,uac.,qJlsluel',g.rquaoa.slrsorEeuuSpr1u,,ur.pnro,aaursut
teirra4,srxa Hpo,lsp .cr,uorur.r,B l,ndourru ,rn1nrso13 IB AJ€,pre^ ap l'und urq

#;;#d[liue-rEuSrlpsart,sTBrFeueaeuoJo4lBtnrlu)dueeIear'pulspronlronollsp.,oru,,oJrIrtrnllAtnpBtru*,oBoda.ofr(,erugcl,,'ucse.,prrererosl{r1aBqedr?,ecseuuppag!slrrl_rqeieIr.nsryour"oiI,rcee,lrsu,n.uo,fpoetrrulenTrlr^rarpcyr'ulul,o.elox,:lu.n,lrlrl,rrru"i*,qr"raaoo;sc;u,elrred#usp,.otn,afldpfIru€ta^r,gl-lunsn'ered.]nuE'_Ar.nenlIcl,anIe,I'lAr,s?
lBzrlpn rBIIr IsJ alse cruorullB InJou,rur ,e1,u1r,1euo1 ad 7ry,zuq'erdeanc u1'4urp
'111 u1dea.r1 ad lrlpur, p[oJB,
: IIA .tI _-
I IA a1e1do.4 ad ele.loSorur rrnprro?u _
.A _
: AI a1a1da4 ad elofeun -r{npJocp
,[ aloldarX ed arrouru unpJoce

IU IA n il m n I

-tru.rn nB ecruoruJs a.rouru rcuru8 aptrde;n ad : E.[nlcruxs, B0JB0]

ur4qo es aJ aflnprory

Ed. Grieg (1848-1902)
Melodie populard norvegianb

G. Mahler (1860-lgil)

Simfonia V

M.Ivf. J =aE2

"f

I}

olsa ariroqoJ uI llJnrlul 'areol.rns ps BurroJ uI lprrrnu 'IprntrBu Inloulru nJ rlluap! t

asBJ as Inlnpolu BzIIBuv r

wt

: osaur Fur-; r$ e.rurrr El-g

'ea;rur ?i-t ep ele^raluT rl FIJB as' (il,t t$ IA 'III) alDpolu a1agdattr

-e/<-t*^---<-l-^,€_-

wt w9 a€ wz,

, : a"leze$u B,edieo1grrlrn nB oqcrrtlo,l epr giel otatuoE appuns

J!poleUI !nlnJoultu slrJtlsuelJsJec

'txpolattt JouLu ep o[O'umu lrulrrud e
Inp,orrr e.ruo n:rlued,rr,lour tc,ruoruJB InJo.uru urll, olr.rErur rap,unces B orpololll u!
etSlueIzAe.r-dA.,IIoIA'aAL-c-I' AIBAeIilBl}.I,AInS3I{J-IrII,pIII-, ItIrE,AIIIo-azIlaeJldeee-1sar1JedAarl4vraro,1tod1atuur1n1 u,Buo€nfruleuacoi.sxtn
8oJ€rrolrrr urJJ t'.

: triA-IA Z_
g-

EtrEdur rnlnp.ru Brnrcrlrls o1e.rn;eu Inrouru ap riu; ,;J,ffi"r;lrt'*:J ;;"

I N M A] A A INIITAE)NMIIA TA N TI M N T

Jlpoletu Joulru op Bruuo

nI err'raain esr er4iJoclo.c uI JB,I) ,1e.r,n1uu rn{rLr,ouru : lBJnxBU, rnFtrourul Bur"!o]

?TB IIA 13 IA aolelda;rl, u
o.r'solrns BarBJo4tE ur'.ld te.r'uolrl u! 6pzua,tu*o} os, ctpoloul rnln.ro{r,ru1 €,rrr€,n

oruololtr mlnJoulur

rollollsJroloBrEo Eo.rBurur.rolo{J .alpoloIn lnJorr${ .gI s

TetracorduriJe din care este alcetuiti g'a,ma modurl'ui minor melodic
sint : prirnul, tetraoorrd ,minor, iar al 'doilea, tetra'cond rnajor, ipentru ,care

fapt acest 'moil ,se ,mai numoqte gi mino,r.major:

Acordurile ce ,se obfn pe trepte,le gamei miuo,re mel,oilioe an urmAtoarea

Str;u'Cturd :

IUItNYYtYtt

- acord'uri rnin'ore pe treptele I, II ;
aco,rd,u,ri anaj,ore ,pe il,re,ptele IV, V I
-
- aoordu,ri miogorate ,pe t'reptele VI, VII ;
- a,cord rndrit pe treapta III.

In ,comp,ozilie rse intilnes'c rmai rranrnelodii sori,se ,nu,m'ari inr. m,inorul rne-
lodic, acesrt mod ,fiind utilizat de obioei laolaltA ou minoru;l arrnonic sau
cu ,cel natural.

Str,nctura tetracondrului ,sbu ,su,perior avamtajeazl' atnt din punct 'de ve'

dere rnetrodic c,it '9i arrnoni'c formulele de oadentrd f,ina[A arle {ucrlniloT 'scrise

pe baza minorrului.

Sentirnentele c€ se po,t exprirna pri,n rni'norul melodic rpot fi vari'ate,

mai ,cu ,seaml triste, duioa's'e, i,nsofite uneoni ins6 de contrastuil ce-l da 'te'

traconil,ul al doilea ail- rno,ilului, care este majo'r qi in cane, di'n punct de

vedere estetric. nezidi e.letnente ,a{e expansivitalil ([u,minn. rs€nindtate. as'

pira!ie).

Minorul melodic

Exempl,e din literratura rnuzi'cala :

Fr. Chopin (1810-1849)

Balada rrr. l, op. 23

42

t,

: .IOlIrrOqOJ SIra,Sr U! Is crpopur lruourtll uiP
lIr\ Is IA Jololda.Il eIB ?JrBolrns'a,lir.lBJalle FzBa4sEd e,JB? 'Jo{rrur mln,poil}

s qruBuBA o Bcu! tlsolo] e qffiff@SaQagrm€qbg 'e1es alr"lgronl u1

rIoBfl rnl 1nroul6 'gI S

.,^*Og- ,
, atrla"J

'Ju '0!{1s'^deol"'qa."r)elo'{gn o?su uoc olsrapo] l

6 tunrfer:er1

'c

o

'elduexe Z elec n4ued eutee

-cffi=-

,,rniniPl etrupoFol" sJedo 'N
(SOgt-WS1) ro4esro)-;4sur;X 'V

Bxemple <lin iitenatura rn'uzic'a'Ie : J. S. Bach (1685-1750)
Invenliunea nr. 4

Ed. Grieg (1843-1907)
Vals, oP. 12, nr. 2

Atrlegro moalerato

+ a;'6;
C. Saint-Sairns ( r s35-1921)
Sonata Pentru vioara 9i plan, op. /c,

+,t4-l

th

-rl.r.rl a.r1r'i1IIlIlAlle-IoLs\eltrrE'nuIIotlt-tulIag etal 'IA-A rs ,\I-III aio]
'"rol
<la.r,1 e4ng Ellu asr olrrrinuolrtuos 'ro?r
-0'itt-JoIttLu POtu OP olOulntl cpUrl ?[) -tut-to[otu pout op, alontnu oLp'un ep

t.ro Ieur a,ulutop Eairop, IB JB,I tJollt,tu 'Jourur auraap Balrop lu .1Br '-r'ofti'.t
ettlurEJ prorBr+a] I'n,lr.il.rd 'IIA ia t,i\ aulru9.r p.roc8xlo+ pur,rrd 'IIA Is IA
e1o1d,e.q rnpulclptr o1e'rn1uu Inlruou
-ru uc.luarJrp,ou ur.rd Bzuo'rr.r{o} aS eiclrlerl 1-tlpulJoqoJ oleJntrruu rnln.roI

-uru B'aJL'c,rlrpour trr*d tszu.a[rJoJ oS

(nfett-nultit)Jtpnlaa ln,lnatry Qourw-n.hu)crpolau p,rlferyl

(, ells os ,r^-r^tt"t'#T":rtT:, 'nlrEul rptlll].
JET "IIIA-IIA IS IA-A 'III-II ,a's o BIlu es IIA-IA a1e1de.4 a.rlrrg
JDI .IIIA-IIA .IA-A .AI-III
a1e1da4 a.r1utr e4uze$,u luds alrrnuol
-flr.ras 'cltloulJs ouraop Bai,ropt IB .!e'r aie1da.r1 oJlu! slBzoSe, 1u!s' elrJnuol
'Jour,ur aulurEr p,Jo,c8r,Dal l,nurFd 'IJA -nuos 'c,rI[oIIIurB' oullroP, BaIoP' Iu .llrl
eld,eo4 L-npu!J1p1J ole.rn4retl rnlruo{r
-[ur Be.necll.rpour ur.rd pzuauuol aS 'Jofulu otrlru,EJ pJocuJlal lrlturl.r,d 'II

+g ulde".rl, I-npulJoqoJ olum4eu rnln;rof
-81u BAJEJ'r'Ir'pOur Urrd FZSAuIJOJ, eS

9!a0ale /nrautw lunure lnrz[ew

'IA-A Is III-lt a1e1der1 'IIIA-IIA 13 AI-III a1a1dc.r1
aJ,lul rlJE e s alrJnuolr,uraq 'auof
-etlJululul l,Fslloull.renpsJ, o"cIlBiln4auloEtrnIuolppuslu'rov{ou
-= eic e 'r -8ru luls alunp.noct'Jlo Fnopuluny

terryea /nr0ulltl prnpu lorolrw -

JOI aloluBlJea ne

rouFn 13 .rofuru Inlnpolu IB allBrEdruoa nolqul . LI s

ln ooborf're,,rn{,norrul melodic rerni,ne ,la cdl na'tu,rail, pritr ,a[terarea coho*
ritoane a trerptelor VII qi VI:

Observarm ca toate rnodificdril,e ce 's-au p,rodurs [n vaniantole ga,rnelor

mtraa,jcoorredu,gl i,rinnitniiorrrterrn'si.nafriunde,fneecsticuhaitmmb'uamt, a,ilnitnr,uccairdt reull tetracord,r.rrlui a[ doilea, te-
es.te acela ca,r'e, prin ter{a

mare sau rnicf, determ,ind modml game'i (majo,r sau rninor). T,etracord'ul atr

doilea tn major fclo'seqte a'Iterardile coboritoa,re a'le trreptelor VI qi VII, ian

in rninor, alteririle ,suitoare aler ,treptelor VI qi VII.

Gama modului major, cu elementele majorului natural gi ale variantelor
acestuia (armonic Ai melodic)

Gama modului minor, cu elementele minorului natural gi ale variantelor
acestuia (armonic ai melodic)

L'

'a1.€uropr.roqns r,unricunl nc elouns' alIBIaIao elBol SJa ro}
aJBc a.rds Inlxlrrpo p,ulgrezaudau E.?ruol 'e1es alocru'otuJ,B op eiuy leluouepunl
rnlnlau,ns, rc{1snoe u! lep TnI€o .ro}Euptuasu lod un arfrzoduoo u! a.IB B'g

'pcluol ap aloullntt

ql.rpo'd 'e,l1rep1ac ep fiel ?Ig'.r]uoc ueurnricunl p'u1.tu '1,a,unsr Bouetuasu u'fl

'aIuoruJu tItr

tS 11c oarp,op'ru u! 111e gludrour.rd eounrfc'un; a,lSatlrldapu! eilua Jouos nrluor

un eurd's (ga,r,ru, reul nusr c,Js,Iu IrBu[) eri€lue.l8 'piuapuado,p 'eueldordu ep r.r'n1

-lorl,err cs'au o,sr 'Elutro,ricunl arq.r€Jar Btrilu,nuB o Flslxa tcap, elou,ns, sJlu'I
'gerrlol ep F1BI ornqrrll's ?s' rI 33 Inlo{ op

a,1)su,rfirJalap 'iumiaun} aJIuIInuB asourlda'p,uI aP]auns '81,e'c,rzinul eriuera uJ

Eolzntll q IIiRlIIBrroIiounJ

Inlrallro 611o1uo1 uiuexsgg 'lligrlluuolioun; €lrool 'BI s

'Drcr,uroilL 1,nun! u1 aqudin.rr8 atruou.trrB rs acrpopur ru,nricnmJ apr nnrlqjur8s

-ue 'drur1. r$ielece u-l 'puureasnlt alslllBuol' 'Jcap' - Ele4uac eeumictrn1 nc,

Inlauns
I e,ulritrqu! airecr.no up (rour'ul nes .rofu,un) rnlnpour eeraunrds;tr,u,.I]

trnru€es,ul elellleuol' arcep 'elEcilzruu rlJgcsr alu ololr'ns, eI olas' ?.rllurp' a:re:cuo

11 eluod a.ruc' 'Jonos ruluoo un e.ldsr pzoa|tant? aytllf)uoj u! ala|aul'ts 'E

: oleJuolftuun Ellnzad e$1't4Jap FlsBs'oB' urq

'a|'Dyrr)uoI

ap alawnu p1.nod a-louoplJlcluuonl{ 1lunuap - lDttuuJalap stcatd rouos nrlua? utt

ails rc1a1auns o layh4mofi ts laluayuadapratu Inuauoual

IIJVII-IVNOJ V-I
AUVOJIUACAU gSIJIIUOS,J IIdISNIUd

AI TNTOJIdY)

Sunel'ril care in'depli'neqte func{iunea 'de ton'icf, se inlilrn'e'qte mai frecvent

lrr <lisa,ursml rnuz,icatl, s'e ngsirnte ,ca un ,fir conclu'c'6tor al a'cestu'ia qi apare
mai intofdeaurla la sfirqitul luoririi muzicale, le,sinil'Lr-ne impresia de odihna.

re,paurs? inclrc,iere.

'fianldirO,c,lrceilc,ecei uocnoiemrcaperon[ziteriluiefup'ccoa1rl,aeior'saizeddabtaaozresuuz'nt{ieatpeceleorepxsa,isartlteeenEdliaionussnuiesbtioetrmodonunilcalinue-ncalipaorcenerassultopdtuae'

c:realie, ce]e nrai simple ,9i armonii]e oel€ mai prirnitiYe' ca sd nu

tr[eloil,iile cnea,ii ale epocii noa'stre, 'gl:av'iteaz[ 'sil]fe um ce'ntfu
s,unetelor un rol cornp'onistic difere'nlia't qi stlbon'ilonat
m,ai vorJrim 'de marile
sonor oarocare, acor.di

tonicii, claiar dacd ,acea,sta s€ rschimlbe ,uneori foarte des. Nurnai atonalirsmul
este lip,si,t de funclionalitate, 'de unile declu,oem ,cA ontreag'a ore'alie rrnuzicale
n o*,"rri"ii (a,f ari de cea atonale) se l:tazanz1 P,e un ,sisterm oareroare d'e f unc-
diuli, pe ierarhizarea ,qi 'a'traclia sunetelor 'clt're o ton'ici'

S 19. Funelionalitate modall, funelionalitate tonali

Dup[ ,natura crrealiilor m,uzica'le, f'unclionalitate,a suneterlo,r p'oate ii 'de
doue foluri : modald qi tonald,.

Functrionalitatea moda|d s.e realizeaz,a iL lucrd,rile oa,re au la illazi mo'
rlu.r.i,le popu'Iare. Ea es,te ,ile esenll melodica, rapor u'rile qi int'eu'dependenfa
'oorinizteocnutal lpao-pulainr' diferi
dintre ,sunete s,labi,li,ndu-Se aici pe 'l,ini'e mrcaen'l.eodeise'te-
tele scdai nnod'ale avind origin'ea lor in p'r'in na-

tur.a sa m'elodi'c 1.

Functrionalitatea tona,ld, ,se rrealiz,e,azir in luorarrile 'ca're au la bazd tona-

litra'tea (unaj,o,rul 'gi rminorul, cu varia,nte,le a,cestora). Ea 'este d'e e'senth ar-
monicf,, nn'porturide qi interclepernilenfa dintre sunete sta'bi'lindu"s'e aici pe linie

lertic.a,li -- i1 211neni6 - 9i anume 'in relalia 'dintre 'c'ele trtei tnepte prin-

cipale arle t,o,nalitir{ii (triada tonala) : ,tonica (tr:eapta I), dorninanta (trr'eapta

v) gi srurb,clominanta (treapta I\r), ale caro,r a,co,r,du1i form'eaza stnlpii tona-

litalii :

1 Sistemul functional modal se va trata ia S 64

4B

6' II .[o^ .rrf,rznu e clroel ap l"l"rJ - t

,gZ $ BI B1B,r1 lo^ as alplrlpuoi uI lalral Inlor u1p. Frncap ar a,Irrlp"{,eIUnproJ}/'/

Ftr{ 'acruo} rs,?suI t':zEa.LQlrol BtrrlB{rltuoPClns. lEiuuuozal u! J'8t oglueunuop
lida"rp al.Sa Jos r-fo Euurtsosul e,c BaJc 'oJeolrns, Elca]Jod, Flurlc, o e1 etrSasqii
os eclu'ol '?1u,ei{rlqloP,clns nIl,uod 'llc}uot FIaPI} op }IJ,B }o:} also nu 6qurqas
u! 'rc EaunrE€J urp aleleuns, nc '(ulueu,runopqns) Qmotn{ut olunul.ttto1

'l^1c'1uo1 uI A,p lol eaunrfer'{r1 nt r31 rJl,uBululop eeum8au tilP
.r auns ol[Bloisc r$ rnnc gdtnp, 'qrruol 3,P Ellt"lcuaii elsa ua 'piueuoze"r uJ

'!cluol, ep uq}14 p,ow oI
EIBSB1B else (ro ueunr8a.r urpr al€q€{rns aluol nc 'ptnouadns 'Dluvurnto1

e uo,nrousl litusooB e'riuc,rldxa olrsa ?JBJ

'o,,t'.r+csdser rllruolt EeJ,eolulop u! la IS EcrrrJrPoun as
rnlnpour 1u leuorfa'rml inJc[itgrlca 'Equr,rqes es lf,oder ls"oe or fl,B'pul oO

.1rBp,
lru'u01

n.rluac rnun Bauuu&r'IJ,u' Bl pJnouoc, rs EzB$.B!e OSr 'Dluoltruopqns AlsnlJul
oaleleuns eluol [BuaJFue eaueumsB un-.rlu! ]Blrnnu llcru]tr! : eJBqe4u! E]sBacB
e1 l,nsundsgJ Ep, aur p3lznlur ul ElIIIqels, l?iiuuoticutq eju19$ dl IrLl{B nu Ii
lcaJ.red luuoricunJ IruqIIrIIoa glurzardeo Lrode,r uouauros" un ac rxr,lilreJ

wnpqns peuilfler

: elueuruop I 'qc{uo1 I trlueururopqns I : erfelo-r Ep' au 'rolelurac Baurpdo uI
lnza$u o.tro,uos, IB{da}BIu lirug} IB o1u.rn1eu 0I S "I tS }B}EJB rBIIr a-s

un3 e$,s, - al€s Jolplo{rns, -1,n.rofr:ul nc lnPotr{
"lso 1u }eeJ'Ied lutroricunl InJq{Frl}a

ITcluol 1n-rnf u1 .ropt
o!trBur nulu un pu!ffinlu€,leP B}seoce
.auns, lB pttrorfc'trn; nrlqlln{c€, crur rutrt nesL
,raluuutulop(Fls, rrunr3a.r uli.lede lallre{rrulop trunr8a.l tlri.ledu a},au
4Io rS
.ns, a,1lc,'luuroricunJ odope^ ap lcu,nd urp'ryquls urc,1nd'IodY'(O) gllra'ultu

-oG -alss(l;n)qBrlsc'rtensor;,Jo-lola(punSs) EluB{rItuoP{nS : EluluauruPun} EIBu,o1 uriep.r 11xu1
r'8ttr u' aloeJ.rad olul^o ur;rd rrunrsacorls' BzBq ad

$' r }Iirrll'B{roa ro'tr-rrnP

-.ro?B E?.rE(UJOI UU BJ0}SOC,e In{OJ u,rP 9{nZAJ um? ?s'a '(rc'rur r*eurr) .ro1e4

-Jol Brur[ adt 'pnrgr Bal'r'op ls' u! .nBI oa ne'1.rodi .r,olotruract eru,i1 ed pu1.l lnurr.ld
uI lururu0,laP os' al,BlllBuol ulr elolouns cseurylep.rll al a:rBr erl ayunricung

'ol€lllBuot uI olsuoliennJ

rollliulor olB or€otEuoprooe olB^ratu! 6uira1 1S u1up3 '0U S

rnult, in gamf, - 'din punct de vedere melodic -,prisvuibledgoimulinsae,nntsaiftsrtidleip(e'trpeia,cpi,otar
,tonica, avind, ,ca rqi aceasta,
de egalita,te ou

III la intery,a'I de semiton dia,toni,c faf[ ile toreapta IV).

I'ntrqrrn cnrrdnt, ,surbdorninantao datorita poziliei pe cane o ane ,f,afd 'de

toni,ca, ,tinde 'sd 'dev'ind ,ea insdqi toni'ci.

Din aceastd eauz6", trebuie 'stab,ili,t un echili,bru pe pirghia ,rnai multon

dorninamte, tn ca're ,gi 'suhdomdrnarnta ,sd 'concurl€ 0"a afimnarea ,uneii tonirci date,

echililru ,caneo dupl etrm s-a ara{.,at mai su,s. rezrid[ in relafi,a : ila o subdo-

minantf se contrapun 5 sunete ,ilin re'giune'a dominantei.

In afare de ,rnajor'ul natural - mo'ilul ou org'a'niza'rea fu'ncpiona,la per-
fectd ,a ,sunetelor sa'le - celela,l'te rnod'u,ri nu 'rna,i ,au un echitlibru funclional

de,a,cea,std penfeotriune.

D'e exsrnplu, in rnimorul natura,l gasi,m rdla$a: 4 subtlornina,nte, I to-

nicd, 2 dornimante :

do minor natural

Bda $de 8dz BQr 1"D11 "Dz2

regiunaa subdominantei regiunea domnantei

Un echi'Iibru funclrional ma,i apropiart ,ile cel al ,rnajorrului natural s-a
rcali'zat prin ri'dicanea treptei VII a rni,norulu,i na'turra[., ob$nl,ndu.se rninoru,]
annnonic, rnotlu,I prirninil, in aoest fel, incd un elornent din ,seri,a cvi,ntelor

s'uitoarre ,gi 0n arog[sqi tinnp o f,unc,ti,une ,speci,fic tona[e (rsonrsi,bila) :

do ninor armoilb

regiuna suhdoninantei regiunea donimntei

Rela,tiile f,un'clio,nale ce ,se staibirlosc d'upl pnineipiul crr"intei capdttr, ln

ord.inea rdiatonicd a 'sunstelor (o'nd,i,nea prin lonuri gi sernirtonuri), o $i ,rnai
mare conctrottiz'ar.F-, ,fieoare ,sunet sau ,treapti din 'to,narlitate pnimin'd o d'enu-

mine fu,nolionala precisi.

50