Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.2)

t9r

,,aulop tS araluge 966" erfralof, UIC oultuBpuv e

augl u1.rd 'auln1 '1ncer1 ruu-;$ d c

r

a
e
u

otBrapoJA

(ZS,,erotF-e1e13n1z)euagup3o" reorged.6d .V

S. Toduf[
Suitd pentru pian

j:80

nlf a.aeat

I 74, Modul locrian

ilIodul popular locrian este,un rnoil de rstare minor6, avind treptele Il
Ei V cobonite ,fa!i de nn'i,nonuil naturail, ard,i'ci lsecu'ndi rnicd rEi ,cvinta mic-
grrrata pe tonica * secunda frigianA 'qi cuinta locriand.

Se,mitonurirl.e ,in aoest 'mod se gS,sersc intre treptele i-II qi IV-V. Ma-
teriailuL lui sonor, asczat in ,or'dinea cvintelor. ne di o tonica ,s'pre care

graviteaza ,Ease subdominante 9i ,nici un sunet din regiunea ,do,rninantei :

Modul locriaa
aPdinea dntonicd
ordinea pnn cwnte

Sdo &ds Bd4 9ds SCe 9dt l?

Din punct de vedere al caracterului siu, minorul lo'crian, avirrrl trep-
tele II gi V ,col.rorite, este rnai 'dopresiv decrit mino,nrl naturaL si cel frigitn.

El este ,consi.derat ,c.a un rrnod instabil din cauza I'ipsei totale ir sune-
telor 'd,in regiunea ,do,mi'na,ntei, car:e co'ntri'buie ila f ixarea tonal'i'tti liio lllle-

curn gi din cauza trisonutr'ui ,micqorat de pe tonicl.
t(9

I

I

[Et -
:eldaexe !e4 alil nqued lnpohl -a
.
Jsaue^oploru ruindod ?Jiuif
d
BeAu IO-u ep '3eA3 !O-3C
aJ
- 02 li -ugfi -an lol'l -'uPP utl-oJ
:o
r,i-up1g-wn rog lpp -leH .J
"Jualunw ulp Ppu!lo3
II
nueqoiS 'riD 3p aJorJf,suBJJ
t
xlx "ros ulp risll?A selulJ
UV
: Elesrznun €JnleJalrl, rrT Je.r opeol alAasg8 ag

S 75. Analiza modurilor diatoniee pe bazl de tetraeorduri

Toate c'ele 7 'm,oil,uni 'diatonice naturale se bazeazd pe pat,ru feluri de

tetraco,rdu,r'i :

tetracordul maJlJr

letracordul minor

tetracordul frigian')

. 4t

tetracordul lidian

Obrservam cd cele 4 tetra'corrduni ale 'sistffnu,lui mo,ilurilor diatonnce se
intilners'c qi in s,is,tem,ul tona,l, irn afa'rd de tetnac,or:'dul litlian.

ln schinnb, in sistemuil mo,duri,lor ,diatonioe nu intilnim tetnacondul ar-
mondc c,a,re, datoriti secunde,i mdrrite dri,n ctlpr,insul 'sd'u, nu poa'te {a'ce p,arte

dintr-un mod diatoni'c.

Analizind moduritre ,diatonice, din pun'ct d,e veder,e aL tetrac,or'durilor

din c,are s'int alc[tuit€, ,c,ornstatim :

* In sistemul tonal, acest tetracord era prezentat ca tetracord minor cu se-

cundd micd lra bazd.

154

99I

ae.tp.ry qal -ds

ppowae/p.// ee1/0p/8ft uerfuuy pnte,qal putud u1p JpaJlJ e$e aotJcol rolFn

*@€Ev toula4el a1.re

uetfiuS ealop le $ rnala pJosata ptuntd u.Jp pwlo1 2t32 tl2rloa Ppoal .JB
as a
m."!,na/(t eelop le ri,toftu p.tooe,4a1 ntu ntd u rp E arzJ a$e ap rp ryoxmr rcp o
aP Irr
uelp!l'rlal
IJ
"to{ew eayop p d ue,1p11 p,toce4eJ pw3td up EarlJ e$a anrpq fnpou

,!b1,t7'441 'JJel

:aua$1t7 unorlce,reJ pnnp utp parzJ etse azrfiu7 Inporu

:aloulLa uftpJ0cerJal gn2p ulp paral et:se aDIJop ppoul

ew rJa]
: alohu lJnpJlJpae! yilp atp JeaJzJ el*;j Uiltlit^t fppaW

Rezumind cele aritats mai sus, ob,serv[nr c[ primele trei 'moduri (it>
nianu,lo do,rianul qi frigianul) se formeazii d,in 'doud tetraco,rtluri identice,
celelalte patru (lidianul, 'mixoli'dianul, eolianul 9i locrianul) se form'eazi
din impreunar€a ,a doul tetra,corduri tliferite.

S 76. Funeliunile sunetelor (troptelor) in moduri

ln ,mod,uri, ca gi ,in tona,l,i1ate, su,netele indeplinesc anumite funcliuni-

F'u,ncfiunea centrali, centrul sonor sp,re care couverg toate celslalte su-
nete ale scarilo,r rnodaleo oste Ei aici tonica.

Tonica orictrrui ,mod este lntotdea,una 'treapta I a sistemultli.
In rnelodie, degi nu intotdeauna oste s'u,netu,l cu frecventa cea rnai
{nare, ea ,are insl atrac{ia f'uncliona,Ii oea mai lputernicd.

.d'de,sea, tonica rnodu,lui este punctul 'de ,plecare 'qi punctul de repaus
fi'nal, nu'mit 0n ,m'od nota finalis.

A,l doilea slrnet cu funcf,i'une importanti dupi tonici este dom,inanta"
care se recunoaQte de obicei prin aparilia ei mai frecventi in melodie, deqi
nu are forfa de atraclie ,gravitalionali a tonicii. Deose'birea esenliala insd"
fa![ 'de dorninanta 'din sistemul tonal, este aceea ci dominanta, in rnoduri'
nu este 0ntotdeauna ,treapta Vo acnest ro,I putind fi indeplinit qi de alte trepte"

Subtonica (treapta VII [a interval de ton fa{a de to'nic[) este al trei-
lea ,su,net cu funcliune hine definitl [n moduni'le mixolidian, do,rian, f'rigian,
eolian gi loorian, intilninilu-se mai alos in formulele rnelodice 'de cadenla"

care fac sE ,se reounoascri rellede natura modala a melodii'lor res,pective.

A,Ite denum,iri funcfionale ,ale ,su'netelor ln rnocluri nu ,mai intilnim, ca
irr s,iste:mu'l tonal, fln ,schi'mb, este de re,marcat fa,ptul cr treptele care ln'
tonalitate aveau ,u,n rol secunrllr (treptele II, III, VI ) ,ca'peta uneori
irr ,moduri o importanla .li un rol deosebit, unele dintre acostea servind
drept opriri ale rindurilor melo,ilic,e (cadenle interioare) sau chia'r ca nota
finalis (trea,pta II +i VI i,n unele ,cintece pop'ulare).

Pe cind funcgionalitatea tonald e'ste de naturil ar,rnonicl .si ,s,e bazea'z5

pe rel,afia tonica"dorninanta-subilominanti, irnpunindu',se o tlatl cu afirma'rca
stiilului anmonic in compozilie, funclionalitatea nr,ttdald, este de ,natura me'

lodic:i ,9i rse ,deterrrnini pe linie orizontali.
Pe linia cvintel.or inse, na'portul,ile funclionale ,se ,pistreazd acelel$i in

mocluri ca $i in tonalitate. acestea fiincl deterrnlnate rle rnu'md'rul surtetelor
cxi,s'tente 'din regiunea dom,inantei gi a cel,or din regiunea subtlourinan-

tei moilul,ui.

156

L9T

, aurapour Jol{rndurl.l 'apqezodsuu:1 NBJA nu aIBAaIpAIu -p16oarrJn-rrllusBuoaclrrInpou
BAI-rIAJnS AISA' AIAUnS A}IB ed, IOIrrnpou!

ffi* ,*': w8 -u
Jo
/tuofu,ag ete6 /a,rnteuns ad ur,!ol, lnront) uI

#:il;F .au
ec
ar ed uelpi jnuofep' ?z

: ailcedsa.r mlnpout alrc:tlsus,lcs.ree upFnppu o.rBJ e1 o1e.rnleu Jourur at erav$ ol(
qzvq Bj pulnl apznlee.r rJ Jo,l' riJoiuru! aJ81s, eP' eloc JBt '.r'o[eur ay eureE Pul
FzEq Bc pulnl olBz,-IIBoJ IJ roa grofeur eJuls ap elac 'zec lsacu ul 'ar In, IJ(

-auns sd. rJnpow alsocu IuLn{JSuoc gs, : nldruexa aO 'launs oile,cuo ed a1e.rn1 {!

-Bu unpotrl I a[e] oleo] ruls'uoo ua]nd 'urnrgcer,l ale ecr:lsir.ra]c'eJec elalel 9j
-Jalur oP r$ plpporu E pJorl[uI nusr EJo[au! Ba.r?]s ap BIlIBas pulul.L
'Ei
'lnuurJrcol 16 lnururlo,a '1nuer'Er.r; 'lnuuruop : lu!s, EJourur ?'J€1s ap aJRl
-ndod eg.rnpou! .rur : Irur'Blp,{oxnu r$ lnuerprl olnutlruor : luIs f.rofuur oJPls ap tu
-IAI
o.relndod alr.rnpotu, '1o11dea InlsaoB lnlndecug 8I 181{JB e-s umc adnq
'al
- pzeq ep lrFls Pnop als"rlo"ullreup;$puplruorfuoudr rollrnpou serrnJlsuoc 'I .IJ

'ac.molBlpr olB.nnlBu lJnp'out L al|a) nc plc{rloc sJ tJ93: 'ESr
-itaralra,1uulcreieqd'dos'oree-r:pl uenI,Ole'pIpr1ororutlnt tyuaol!l.ucrla0ppstrrosuu€tnoiccuuraerrlcu,Fnuc?nBpap8.nn-ptpauydoolea.luspcelcu1uel n-adytrDaFu.1rpoLuqlnuerl1.ncar,xB1.Sul r-gp.roafJeBugr {sel
- Ltxe{l ap Dalr}?s DI ap prrlLt.tod Tnpotu nr}s T}Jars pulnJlsuol o!{ -
'oJ
: aapoc,o.rd gnop, tur,soloJ 'leuns eor.ro ad' JoI BsJeurrro1 nrlued
I olBcrzn(u rrJ?3s a,lB eleuns 6I $nE

oloc trrp aJBtrJo ad - BrnJEoarJ aJnlcnJtrs op Errleas p,u1u,ri - o r,nJl,s]uo+ {?
II fod, oleJrnleu unporur I elac a1eo1 '1uuo1 rnlnruolsrs eloure8 IS eJ
-n3
ol,*uns all€ ad ooluot€Ip orBlndod rollrnpout uorlnrlsuoS .tr! s .IIII

9ze
'ac.t
-()t)

{ir.1il!n!y,rt_ngaotjuiuoll,p)c fulieful "e (gama ?a ll4rnorut fngtart pe "e

\

\
\

Dup[ 'ac,ela,qi procerleu putem ,construi na'turrale pe ori'oane
:rlt ,sune,t.

2. Construirea modurilor naturale avind ca bazil gama majori

Cunoscind ce fel de rnoduri ,se oblin 'pe friecare din treptele unei glnre
nt,ajore, da,cd aces,tea ,sd iau 'drept tonici, po,rnind 'de ,Ia acest crite,riu putom
rcaLiza m,o,durile naturale ipe ,oric,are a,It sunet.

[n g,ama majora naturala, ,modurilc ce iau ,nast€re pe fiecarte dintre
treptele accsteia apar in ordinea urlrlirtoare : pe tr€arpta I. ionianul; pe
tnaapta ll, donamll; pe treapta III. frigianul; pe,treapta IV, lidiamr,l; pe
treapta V, mixolidian'ul ; pe trea{}ta VI, eo'lianul ; pe treapta VII, locrianul :

doftanul

/idianul

eolianul

158

691

'alJAJrad -rs upru alp^ralu! pI p)luol ep plBJ Jsospb as arofeur aure6 gaun alalouns
alpol Pf, 'nopaJold lsare ulrcl roiunpou lollJnjlsuoJ Blultnsn nrluad r
r.ullu.rlxB

'aI€JnlBu' a.IofBrrr l€lrur8 ezeq ed, gcrpu '.ro1Frnp,our, B arrrulg
-uo3 eP na,Pa"oJd ucl,rop, I€-ap rnIOC ecJrso]oJ tucundo.r'd ,a1up.oru rirJmuJB E
fJBoSn, rutrr BaJBxrJ n.rlrrod'arlcectrse"r rnlnpour, umurJu pulurJol ,areqc u1,f.redu
ES Jusacsu o1s0 B.rolsoJa elB o^rlnllls;uoc a1r,riera11e ,.ro1a1ur,tc B ?lsal ce,urp

-Jo u! llzBse as JoI In,I€rJolBru, 13 eF.r,n1Bu luus r{np,olu I eleo }lcrulul

FIBpouI Brnrrrrv 'sz s

'leuns lIr
eJuorJo od eIeJrUBu rJnpou rnJ4suoc ur,alnd napaao.rd rselecu qdng

orl utttTr1 Inpou Etrs,oc.e Inla1 ur ure,'riq6 'op Inreuns r13 n";klr"':X:
o ulrrulsuoc rS' aur,u8 ]olse3e BJnurJe arerlc, lrl uaund 'Jo[Bur log rur,u8 urp
l1sCa,capu''Pu"r[of'ceurorfnluurrBr 8auor-eJflurrep'u1n1ue11c1I,BenJdl,rm€cr1lcaJodpTrszueoaJuiolornJqco,sJluouprpIrnllo1unn,psoru.rzp€cc
utlt$ 'uutprl Inpow op Inlau,ns ad ru,rn.r1s'uoc fs rual : nlcl,ruexa I,u un

: op Inpuns ad rmt?ul
'frpou Blsooe InleJ urg ur€,u-riqo 'op I'nlauns na pugdeoug E.!Bcs, o ru,ln.rlsuoo rJ
aurEb ralss"B BJnurrB Oisrls BI ureu,nrd 'JofBur louaq rvl erue'F urp rcep 'tr.1o!
-Brrr Errr,sE o-4ulp' 111 eldea;r 83 l€Jap,rrsuoc alnqa{l op Inlounsr 'zvc lsaor
u1 'a.roferu, etue8 rou,n u 111 uldearl ed ?zueruJo1 asl ur:rEr,r; Inpour Ec u4ls*
'uu,r8r.ry Inp,oru op Inlounsr ad lq u'rnJ,lsiuoc ?s uroJl : nlduexa llui u.n

I op Inrcuns ad umrcp Inpow Blsace' Inla1 u! urourlqg 'op In(.
o,c pu5dooug rtr3csr o rurnJlslroo. r,s, euruF rolseoe BJnru,JB araiqc Bl ruflr,nd

j;ul'p Ic6p 'f:o[eul f u,eE o-.r1u,rp, rr erd,ua.rr *" ,n'"n!J,*i,l'#:rn ;fi::
-lls 'zt?c tsac,B uJ 'a;oIr:ur, aurcE reurl E 11 uldealt a'd pzuatuuoJ asr ao Inpou
alsa u'Brrop fnpou qc rult$ 'op wInglacuanpsntedorn.rrrarrn.lro1ps€Ionupolurlrrrq-ulsrnEldtruBrpa,xOa
ald.-
- urrnJlsuo] gsr ru?ra : IoJlsu

D5m mai jos tabelul modurilor nat'urale constru,ite pe isunetuil. do" cu

arrnuri,le respeetive :

' Modul ionian

tnhit oE 1tu n=cayr1 U!0amutqgr/0gafme fi7a' d €
J0re = amura tu
r-,

Moda| dorion
modoepeireapia IIa uneioane ma.
iore =prrura tui Ei6 na/or tf-:--d*+*-----"-s

Modul frioian

mod de pe treapta III"a unei qane

nqlue = ormurd lui La I major

Modui Iidian

ffifrr4 tlD ae +o2:1lz p2 t,no; namp mt-

jore=drmura'luiEolna.for"

. fifodul nixolidiqn

nod de pe llujpr" Va uneigane ngae=
armura lu fa nalor

S,oooreo=ubornuurfi ftiuiiou"ip!fmfia,,ir",o"r- u e v

jnooroeo=t patrMrmuuuoyriadr'tluut,ilRlQoer-ehqnfr*iu7a/*oni H

ffi

Nolri: Unii compozitori, ale cdror lucrdri sint modale, folosesc armura modald,
alfii insd utilizeazd,ar,mura tonarli, addugind pe p'arrcurs c,aracteristicil,e modale.

160

I9l II 'loa 'rlrrznu p trroer ep r€lerr - 1 'aie
: (e1e1l.recl) orrltslor rrrnllo,ur eltu asei lrap, e.ru, pin4eu pour ufl
,PIPtr
.e,r,ftrolBldorl I,.rEcs, I
etac o']iEol nJlued Jo{r,os lr2tro},Bnr rsBrnTeoB ajrro srxo arn}4suoc I! Jo{rJnpou
rnllltu,s'rplBJud e erieoJJ 1r! EelrBzrlrln olr[rJod o.rBc1 l18riueso Infio]rc€d

,-op 6u,rloa rnrorrrnr) Fro*ur arBrs op r"mporr ,,I .::"i::#,i:"ilttTtJ;;

'uuruor p.rofuur) g;ofeur e.rels ep r.rnpour t q IclB ap.rrlxa os, rn1nrnsrlolp.r
'ed lnrd,r.erLrird llJruJur'arir:lnporu dl) JoIriIlrlrqrsor{ r lln,ur n.r ua;rirrFoqrrrr
fou.ruesru! eplu.rud JolJ[npoui E,oJlsoloJ ora,riue.rc Iu aJoper ep, laurncli ur6

'(,tr1e1en nqs Iuourul rS 1n;lofrul) unlrode;r Borreurosr? rrl

e'ane? 7 rerunu Flsfixe rc ln]zBl ruB o,pun llluotr Inttlialsrs oll EiBJ ,a1a e.r1u1
ulsrlelu"rucl ep lun .rodeJ nB o:!u,3, unpoul I lllsrxo lr€,poul Inur€ilsrs rrrJ

'aya1ond

nBs AC4',DIAJ 1tnpoul O e'Jeprsuoc 1u!s 6.rouos l,prJelBul rSielecu unp o:]rnJJsrrros

p,urrJ ''c4o, uBlpql nt 'uer?r:t1 rt! ou'uuop aJ ouuruor op elunpoun : nldruraxe,
og 'a\a7ond nns aaqnlal l.rnpout a|n.oplsuo| guls ,ataqt nI ernuJn lsnaaJ.r"
lrap putaa 'rouos Inlralnu NDldrD ulp almtprln luls a.ntr af.mpow

oarlBlor lrnpotrll .6I s

'alnulcaau! lJnpou ri awtuotuo 7.m7t

-otu '(e1a1,e,r'ed,) aa4o1at l.tnpou : r,.rn1.rodu.r eleJeo1grurn IIIqpfs lod as a,luJn$
'arr ac,rrrrolBrp o'It.rnpotu a4u1 '1uu,o1 rnlnluo,lsrsl aleulu8 nc arEoleue urr.1

A-IVdNIVN !I-IIUNCOW IIUJNI

I'IISVJS IOd AS A3 II-IIUNJUOdVU

IX TNTO.T, IJVS nc '

Iu[odurile relatioe a]e lui Do ionian :

0o ionian

re dorian

ni frigian

Fa hdian

Solnixo/idian

la eclian

ti locrian

s 80. Moduri omonime

Moilwile 'care &tr ateea$i tonicd, d'ar diferd prin materialul sorwr fo-
mocluri omonime. De exemPrlu:
losit si &$ezarea tt'cestuia, stnt

Do ionian

do dorian
t62

89r

q telaldel3ge{r Jerqc a}Bod 6rou 'aluporu{uo4 rariuala Inruarrlop

asr.rns g.mcold eu, [,s,pou! 1rlur6i1stre €I ]Iig]
-nl'Brrol .lolgdgoru,r.rd eelear,l$u oga $!eP'.Ire Elep o PluU al,se BlsrBaOB Inud

'ul,ftrlod aruo BI ap Ipc sp

piel I 1np;e.r8 ap alurdn.rdu rrnprorrl ep 0A EJalo au le,:p,EoulEnpInaitulee{llsers.ur o-} o ep
lnpurlE, ap elurdoldre liptlleuol g
-eiEI 1 -E.nelo ou lutro1 Inurals,rs,
: alarBolprrun ulat{npap '1euo1 ulppr,uagrsTs
a.luirr,rc€vur4 .lol,oulu8 -ot

[e ulocu no l-npu1r?dnuoc rS a]ErxToaarr! .nolrlmpour lnndrotrnd prrlzillurry

- uen/1xla eA uelJll uU ^ acluuJ 't

: ueuror Jo[Bun o6' rurluad elBur]e^u! JolrJnpour lnlaqE] s,o[ Ietu lu'E]ueza.(d

-nlllsuoo allD'aJrarulIDnaoa-u4!uuundpporuo[?trputs7t-o patsatdap a7{ 'earcundxa a+ n- o palt
'arcqc oI prnu.N lfoaaw lcap
?JDc

'Jouos loualnu lsopco urp anntpclp alunpout oleu,ol nnutielsmst r$ u3

oluulooaul lrnpotrtl 'Is s

'grrr{u,oruo urud, ur,ielnpoun url e}Bznyln pu,rr'1 'edua.r] ap JoIriE]'II

-Iqlsd u e,ldpEoq,urg ep c,o1[rul un ua]sooB rS arnlrlsnroo '(erouos aluaulorlo g
uud. uottooy op aV al'Seqas,oep as uDluol op : nlduuaxe ap) .loielul,ro eturl ad
alull.IEdepu! l{nur rJnzuc alaun uI 1u1s rs plrJaJrlp EJr4c]n{}sr nu Fc a}u0,1. n}
cgunLuroo Boruol arerd,oJde ep nrdrianrr.rd Bt punsoloJ oaunfiioutio ailirnpro1

aelpry 00

n-
uelouJ 0p

CAPITOLUT XII

SISTEMUL MODAL CROMATIC
S 82. Noliunea de eromatism in eoneeplia modalfl

In crealia rpopulara, pe lingi sciri;le sa,u ,rnodudle ,diatonioe care stalr
l,r baza m,ultolme,lodi'i, rse intilnes'c;,i scfi $a! nlod.uri cromatice. Ele se
numesc astf'el intr loit 'aon{in iu stnuctura ,lor, pe linga elementele sonore

rliatonioe, unul sau rnai multe ,e,leanente cro,matice.

Treb'uie f i,crgtd o re narcd insii ,ci mod,q,ritle ,po,pulare ,crornatice nu sint
alcdtuite n'umai din suc'ce'siun'i de ,s,emitonuri a,qa currn rse rprezinti gamele

cromatice atre,sistern,u,l,ui tonal.

In conc,epfia unodal6, cromatis,muL a,re alt : moelul este considerut
cromatic $i in cazul ctnd con.tine numai
u,n'sseinrst.gur element cromatic ttt.

cont,ponenla lui.

Toate mocJurile crom,alice proaitl. din cele naturale ('iliatonice), cd,rora
,li ,se rmo,dificl unetre 'tr€pte prin ,altera,rea suitoare rs,au ,coilroriito,a're a aces-
mtoorad,udri'smaocdeiefiaca-te. ,aqa oum ,s.a nnai aratat - ele mai p'oart[ nume]e qi de

Nu'mdrul lor este foarte va'niat, di'n ca'uz'a combinaliilor multip'l,e ce se
po;t ob1,i'ne pni,n i'mpreunarrrea 0n a'cela$.i sistom sonor a olernerntel,or driatonice

,cu cele c,rornati,ce.

Ar'ia d'e riirsrpindire a rno,durilor popuLare crotnatice, f a Ii de ce{,e diir-

tonice, est,e mu{t qnai re,srtrinsii.

Pe cind moilurile diatonrice se gii,seisc lir rna.io,rritatea popoarelor, cele
la po,poa'rele $i irlde,o,sebi la
cro,matice Esiedinin!il,nreegrsiucrn,'meaai}'Imarr-ri,ilt o'ri,entarl,e, cele
balc,ani'ce Negre.

Vom prezenta, in continuar,e, mo,durile crotnati'c'e m.ai frecvent intilnite

in mauuziicnacepp,ouptoasreelofrr'i,e'dfoinlto,rseite'carnleleusn,ecaler[-1o,tdmatoariitlaarb.goeeEiliieiinlorrn,'udzeiceaxpcr,euslitei.
Studiul acestora se va f a,c,e av'indu'se in vedere atit rstarea rnodalii
-

(majore sau,minori) care rse a{,li,la baza lor, cit g,i rnodurile naturale din

r:are provin.

164

991
'rolPurn JrlpruorJ Inpow BI Eapa^ eA os runJ Pdnp 'acllpru

B''-a-pauoJluJolrplJu'JlSplrarprnaotlls.rallroo-nr[lrxBrqJnPlraurpzIalrlpo,lap-sulrrnzrtnTdlB'upssralorzBlpfu-,Ba-nB'l(sar-urI[pBserru,pdl1fIdr,opnoa-ro1sdsp1rBo'nrlcxflaS,nplnlleslurldRpt-uruo'^urrerJnaBoapxulrnn1lpaEu1uro-uI)BruJnpilr'pxlPar]a.ldrgllilodlpsrto-rxqarrjpirrdunioBlpluunrBUsIrJppIBaaaru^pnapnrIllBlJJnpepuaulsoasspaolrlrpapleJpuulfslnuo'plaaatur€fsuu,oIId-olpaarBxdrllrBpurr'-Srsx1oJoIur!BJgJpurrlporaunoeurlJbJueollnipdunIolnuldosIloBltBs^DdroaJVulJ)pralvpBlr)rnrBlsappoapooaJr.uppstl

: (Elluorloc 11r1 e1d,ee.rf) ,usa"rdep c-rlrlunoJa lrrenrelo tllr no 'J'ouaclrrs
rInop,uJeolcuurnllral,lpruoc!.Brxelal'(l Pwlecpl,urrnzeJtrd1aEsldpBouen.rll)soacrsB,ui'elBdxrnelecurlulurunrooJttur?uuaauploEloiBuJn na

'r uB'rPrloxrru Inpour, uI .ElIulI4u! 'p:,7uol ad 12:nru mut|das r3, uBrprl Inp,o[l

rrl Fllutlu! 'pc\uo| ad pjlJllut DlJnaJ :lurls Potu rnlsaoB alrcllsua JiEJBJ

: alBolBruJn E.nnlcrnJ'ls oP Inpou luo,u'riqo' IBrnlBu ln.rofeul ulp IIz\
raldeJl B eJsol!.rocloc B?JBJoIIB rS 11 raldaJ] 8 oJEoi]rns BaJBJaIIB urrd

€lJroqoo IIA Is ElBorn aI BtdBart no Inro[BI[ 'gB $

'leluBururop lnp
-olu rS flBlJn 11 eldeerl nc I,nuBrp,rrloxrru'Ele?Jn 11 4due.r1 nc lnuerprl oe1!.r
,oqoc IA rS 11 a1e1del1 no lnrofeur,opl,Juoqoo IIA IS elec.rn AI F II alre4da.rt
nl 1n;r,ofuur 'p1Juoqo,c, IIA I,s E]8crn AI BldiBerl n,c, Ir.roletu :1n1s g.lofeltr
eJ4S Ap rJnp0u! AluO^CaJI, ruru ?lac 'E1uc'rznu €JnlEJa:lrl, rrJ
"CI4BTUOJ,?

vuofvw

AUVJS iIC IIf,IJVWOUS AUV']NdOd IUNCOW

EL rse gdrsoEte mai frccvont in irnuzica populari romln€€sci ,sau iD cea
soris[ 'in stil porpular roqnqnesc. Melodiile populare oare au la ,baz[ acest
mod nu folosesc aproape niciodati, in ,su,ire, treceriea de ,la treapta VII la
treapta VIII ; 'de obioei, aoeste melodii, ajunse la treapta VII (,septime

ruixolidiana), se r,ez,olvd cob,oritor.
Exomple din litsna,tu'ra muzicald :
Ionico, Ionea...

Din colecf ia ,,200 cintece gi doine"

Foa-rc ver-de fir la - le{,- Foa-ie var-de

0-nea

V. Dobog

Pe plaiuri moldovene

Allegro vivace A. Stoia

Trei jocuri din Ardeal

L9t

ar-eo6 - o e/

'Pl - ea - 7u-ttd eA 'p,l - gi 'ec

,,europ rS aralugc A96" ztfca-lPoc,tutq
gruagurpd
'glul 'g;e1

: E[B]tznrU, BJnlBJa]rI urp eld.uraxg

x I €.

: (fU.loqoo 111 rfduarl) ,usardop tr'lalnoJ? t/uotuole un na '.loue'dns, InpJocR;1

J€olrJua!JuJIEIrnp'(aro1uoruaq.malAuI1I?StuIrIzaeudlatad,sarpr,)otaualrsseucuudx'a1ee.rcnll1eururrolnJuco"fluuuorruaa1parlEungop no

'pl!1ro, ad pcnu mu77

-das gC p11eru eryra? 'pt!.tpru oryn??s : luls poul -Iiqs€ou elrcpsr.r4oe.rBp

: e.rBolE,rrun

Brnlcruls ep cl1eruoJa l,npour ure'urfqo, Iemteu 1ruofuul urp IIA Isde.r1
B eJBo4lrrloqgc eeilBfallB I$ AI I$ 11 .ro1a1del1 E orrBolrns, BarsJalI,B ur.rd

Etlroqoo IIA Is otaom aI 16 II olotdo4 no InrofBtr[ .?B s

Z. Yancea
Cvartetul pentru coarde

1\ ridante sostenuto e rubato

nlf :- M. Negrea
Suita simlonicd ,,Povegti din Grui'n

&-

-.-- 'ry

I

"f

N. Buicliu

Simfonia I

lvlodul pentru ultrmele trer exemp/e

Major.ul cu trearpt'a IV 'urc'ata qi VII coborita qi ,majorul ou trepteile

II qi IV utcate qi VII coborita, fi'ind caracteristice 6ncleorsebi rn,uz,ici,i noas-
tre popu,la,re, mai poarti numele qi de mo d,uri populare romine$ti.

168

69r

rI'-(oseIIlsa$arBgles:aonapd6uaoun,d1urspaIorsplz.Ban,,rr-upasauPJ'I(lplrs'croolorqlhBNoQtluap1tunpn-rnEeladTiludTsrTeeyFesuVrllIl'lnlundtlorrballongswroa'E[oaeIaqrpruBe)aorl1vasnap1'qpe'afr,fIsruuroaonaurrpuord'eI*uI-"rnota1oJquJnun'ptuIti3Flnl#lsrroraiPlerSuvpt1ilrPiHpu:nif;,

arpoiaw

(fSSt-fOZ1) uuu4 uoluv

: glucrznru B.rnleJolrl urp elduroxg

'a JEUI Spiu{roas Fnop
o' Berrnlsi[al p,uryrfuoc 'crlBuIo.rJ poru un-4ur.ld; r,ugur.r'dxg r,.r.rdo,.rd luts eo

elIJfluluIEJJ rS lnur'nrcnqz a[} TrS .rrup, 'a1e1ueuo JOfrJrr]Se,Aod rS rrarzaod or,nFrs
-uup epfas'num{ op rrro a}Inu ruun alec. ep, ffu$o.rde ogleur8r.ro alulrrrrsard

-xa o oe1.re,tl,u JelcaJB,c un ne c'r,uorfiJr-nllqnp lnm,feur ed e1,u'zuq slu,polor{

: allJoqoc IA $ iI a1e1der1 'a,rrsa.r(tr
-a,p aOUuttto,Jc ailuounola ljnop, e-re piour lsoJB olelnlr:u, ln.rofe,ul aBpIS?iB.CIIA
'r11 u1d'ue.r1 ad .uo1 .rn8urs, ul{rn
.,E

Arrrr'zIInIur'1cllas1ler,a1dlceu.r1Jue?di ('Ire,qucerauIltoauclle,urerlropi"x'.raIalIr1AnJ)aulpocuculullJ;du,,gB,ae"sualerrnsliu4vannududorJpeD.,dprrperpolreglruclnnrluecB3r{,,ccpnrnalrudu!as'1ooursrlltrniexca,t,a,l--e(clu,rau,ol..rmo
.J€.nIqnp.totuur)I^IsIIap1daule'depa1t.tpuapunJaspnopaIaj-

: lu!'s, poun In4seoe' a1e eludrour"rd alrc'r1s,r.re,lopJB)

.: aJBOlErrrJn BJrn|,cru]s, e.rB aJBc ultotu.rD-nlqnp JollJ]rLt l,np,oux rua,u,rfqo

lernleu rnlruoleur, alu IA r,*, 11 lole"lde.rl B aJuolgoqoc eotr,BJell,u ur;rd

(oprou.re-nlqnp 1nrofuu) ax;.roqoo IA 1gS e1a1rla.r1 no'Inroleru gA $

A. Haciaturian

Grlidina mea iubitl

.

Raouf lekta - BeY

Cintec turc

Andantino Gh. Bazavan
Pe plaiuri dobrogene

tLl

:alBcdn AI I3 II elolderl ncl JofBuI Ec rs lBzrIBuE II elB'od rsur, Poun ls€cv

+1l

: pJluol ad pllJptu Dpurttas \A t-)tl.Jpltt aUlDoJ lqrls:IJrolor€llBc ol8dr3u,ud Bor o[a orrsc
porll un rrrotlllqo rrBIp-xI InJo[B,Iu ulP II 1a1dor1 B aJBo']Lns ea{uJalle ulJd

EtBorn II utdBort no InUEIpIT '9s s

gJrnl arpolow

pur5;-reJ z1

: sof reul aI) Brp,ol€,ur' u! IIZBO a+so tun? e'Se, '(Ell.r
-orloc JA etdea.rl nc linrofuur) cru,o,urire-n1dur1s' ln.lofetu, ep, rJrllEIB a1Sau1,11u1 as

(alwoqoc [A rS 11 e1e1d'ar1 no F.rofeurr) cr,uour'.lu-n1q'np lnlofeur 'r.roaur1

Un astfel 'de mod are o exPanrsrivitate sPorita fapa de nnajorul natural

Ei oel rlid,ian. Trei siurxet€ ale ace,stu,ia (tr.op,te;le II, IV qi VII) ,s'int elsm,ente

de sensibilizare expansivl :

Exemp,le 'din literat,u,ra muzi,ca'16 : Th. Rogalski (1901-1954),
Trei dansuri rominegti

i -d-

V. Filip

Suita romineascd pentru vioard solo

172

8/l

: p{ocuJlal eolrop IB Il}
ArsaJdap cnBuroJc, luo,Irro,la rrn nc' r'S prrocl?J]al In[[rJd rrJ ]rrstruclxe cr]Buro.r3

ltlcurcIa un nc '1u;ni;.eu ltn.rof eru ep liBI .rer 'p,rocr.r1a1 lnrw;rd' u! ,,lrgueclxa
crlBfttoJc luoluale un no plu,rzerd, esr p.oril JSasu 'trurpr[oxrur ep piBc

: rllroqoc, 1111 r$ qluc E

-Jn II eldua4 nc .rofurn Blr rS luzrlBur? ry e1r:od r,Err pour ap, IaJlsB, ufl F
L

ol

; pcluq ad p1t.tpur Dpuncas rl pctut pturldds
-r?! s.rJa.lcBJ?c' aIBdLcuud BC ?JB 03 tp,Ortr rnlSACU e ,ltSUedXa S,r.r.es U! Bearucrlrp
-our, ura,uriqo uBrprIoxr,u"[ lnpow ulp II p1cla.r1 u e.ruolrns earero lu' urra

HlBorn II BtdBart no Fu€IplIoxII,lI .Is s

.PIepotD

?rnrulp nJ lplou A1SA nldurexa InuIlIn rBl 'o1luB1psoarulduarleloxralslpranlocpBroBlat u1r3lrdpu.g.prtqodNe srnc
-:Bd ad 'plpuol Ernul're Tl:l lrolnp ap alBlou

o:lrarSouv

arpolaw
nusaJsnl 'A

Exernple din litcratur.a rnuzicala :

N. Buicliu
Uvertura festivd;

4utfi are caracferul unei apngiaturi inferioare

Melodie armeani de dans
(dupd H. S. Kuqnarev)

S BB. Modul dominantei
Un mod c,u totul aparte rse inttilneqte ,in rnelodi'irle care au la bazd o
,scar6 rninorl arm,onic6, fln ,care sunetele graviteaza lnsd spre dominanta

ruodu,I.ui. Ast{el ile rneilodii l,ncep cnr unul ,ilin sunetele 'acondlrluri dorninantei

gi se terrmine pe dom,inanta modmlui, car€' allarent' servsQte drept tonica.
ln acest fe,l ia naEterc modul dominantei, car€ are ca 6car6 de baze de

obicei rrni'norul iarmonio :

174

'8rlos urp raluaperv Pcelollqlg aP
prsSlnq Prelndod aIPoleW 'E

I?1

sl

.o

\J v
0?3qn.I opuelrBd

,,ll$aqJIS oJBIndod aJalulc ap plSololuv" ulC
qrls :qndod ea1ug3

: Elecrznu BJnluixalrl urp alduroxg

'1lsau,1uro.l erulndod, osolulo eFun u! .rutqa r$ lfta.lg8lnq 'uzauruqlu 'r1$aq
-.4s e.rul,nrlod alaeatula u! lrloacorl, reul a1se,u.i:14u! as laluB,uTrlrop rnpol{

'?zeq eP lnlnnourun B, ql's"J

ulruol luauerrruad as.npurirurs or,polotrl ug oluap'uadapur nu 1np,onr -

"lso i (Ecrrrol

.-opn:asd) gcluot ap ado'trn1 ef3au,r-Idopu! lue.rede, a;ruor lrreouns, ed ap anuu ui.ral
wud rnalndpolrrruu, lsaullcollsc,upeulcTBIJ'.rB-c
'lofutu lrcrldurl eu!^ap, 1npour 'pluuurulop
: K4usurlllop

Enra de bazd

Trandafi,r de pe rizor
Din colecti a ,,200 cintece qi doine"

x) rni becar este o rbrod,e,rie inferrioard a rtui f.a care nu a-fecteazd modul.

$ B9.Alte moduri populare eromatice de stare majori,
mai rar intilnite

In afard ,cle nnoduri,le p,o,p,ula,r.e cro.mati'ce prez€ntate pini ac1,m, rna,i pot
exist,a gi alte ,rn,oduni clonratice de rslar,e rrnajorA
,se intilnesc ,mai

lar in literatura muzicali - pr.oveniud tot din modificarea modurilor dia.
cle stare ntctjo;rd,,
Lonice

D,e ,regula, mro,dificEri,le .surn/enite p,rives,c trepte.le II, IV, VI qi VII ale
nrodului qi niciodati tr.e,a,pta principali modah (treapta III).

176

LLI ll .lo^ !rrrrznu erroal ap i?l€JJ - El
"

-ap as erp) ap 'ieluBulurop Inpotu n) alplrjouos pJ J'laiurJapprlooaulsoauploldluPlssuaIJvals*aqaso r-)l

+z 'l)
'o
IT
1(

** mtirft'y alaldarl nt nlew

i$pgruqtc flI a1ec,tn1g .Ariadtq n rlPW

6 g( p1w n p e/a4 n c tiio u,t e u /bu ) p1 1,t oqoa & g ea n V eldea 4 nc n fe

eJecrn j[f &q*q * nnW
Il iInat!.luqrc'
^s

utL

tt

ggpoqoa e/ea,ttr -nc ue1p11 ox1py

: g.rofeul an4s

ep ec{0B'ruioJc rJnpou, a{a.rBolEruJn ad alezeq llpoleul rul,! u! 1od reur eg

MODURI POPULARE CROMATICE
DE STARE MINORA

Ilodurile popu,lare cromatice de stare minora mai {necv,ent intilnite in
crealia rnuzicald rsint : rn,i,noruI 'cu treptele IV qi VII ,urcate, minornril c'u
trcapta II coboritd Fri VII urcatd, minoru,l cu treapta IV urca,tA, doria,nul
ci.l treapta IV urcatf Ei rnodul ,micgorat cu ,sexta dorianA.

S 90. Minorul e u treptele IV gi VII ureate (minorul dublu-armoniel
Prin alterraroa ,suitoare a treptelor IV qi VII ale minonului natural

oblinan rnod'ul rninor dublu-arntonic, 'care are stru,ctura urrnatoxre:

Caracteni,sticile prinoipale ale aoestui rnod s,int :

auno-ni'c)c,elc,earrde,o[iuddasuectuunndperomnd'u,rni,ltaetr,cadrera,cpteen tneptele III qi VI (,minon driblu-
exotic;

muzi-'cii terla micsoratd, de p,e trea,pta IV (ter{a arabi)o interval canacte,ristic
orientale I
mod d patru II,
oi-VIIe.xiEstiean{uantu.ni semitonuri diatonice, p'e trerptele IV,
rsirnigur ton, pe treapta I.
V

1 Deoarece are doud secunde mdrite si doui sensibile, acestea din urmi crelnd
impresia exis,tenlei a doud centre tonale, modul minor dublu-'arnonic ,rnai ,est'e numit
de foi,clorigti gi minor bi-cromalic sau bj-fonai :

2f
178

6LI n

J-J l+)

Br?JBru e1p oa8aly

,,gpvdgz ap ulPC" u.rad6

(eOOt-llg1) nolusroy-t1surtg 'V 'N

(i

u

or4$r€puu rsBnb ol?Japoy[

csaugFrf sueq

( tZOl-geel) su?BS-lu!BS 'C

: EIBArznu' BJnIBJ€ rrl urp aldruraxg

'pcsoaup?Tl ep e'Iournu qns lncsounc' atrs" 1a oudo.rng u1

.ppJuorcNEep BclJJy 1$ fdrEg oerqu.ry ows:a; 'B,rcdnJ 'EJIII

ersv utp eluluarJo .lolareodod Blrzruu u3 eaur3rro ue r$g l!on{lu! 'Tnguerto

otlDtttoJc alsa'wnu tu'tu as prolu: ts"cs ts' oc.ruourle-nlqnP Froluul Is Rf,

Mausous Au'?u* I l*,iotr), aoo,,

.

,.Ga I i - el t lXfi l''1,,1-'irou unur'

^ASnt.o"rnfeP'aPnunic(u17li!9d4' -s1c8o5a4ld)

180

I8I

a'psuD'IIIoBdDaJupuDJlnxalssqrPutrIlunPuIaJBp o'lsnilpplslpalru,peui rpEupultnt/r(orsllrpolqraoll) allul psru Plxos o Pzpaulo]
iJ lalcl€I1 Inpro3ip uJ r

o?€qru o o?saIII a?u-epuv

relndod Iils uJ arpolew

suall3rc 'A

u! lncsouno, p$oau rmun : ,euolr1odnu pryas op alrarrrnu cfns Sruour'Ja

rr.rpurJoy eolelrgqrsod Ep as 11 ra1da.r1 BaJlJogoJ

{rrJd llcnJ}ul,'?rm\Tgodnu proullu ptun? op sl€,urnu Fpeod rBr[ po,tu, lsoo,Y

: (E1ec,rn 1111 eldea.rt)
loruedns Inproce4o,l ug ars,u,edxe luauala un nc rS (ffUloqoo 11 eldearl)
JorJaJur [rn'pJo,cE4.al nu\3d,,nrras4auaddepalpuopru|l.otplphrrunrlpnucnrgalsulrzSatud.lnacsa"*ldse,pc,tecttoto1,|e.arnd1eauninruu

-ourrrr ep, pIEtr'IA

orurTdas ti pcttu opuncas : lulrs p,ow rnlsocB a1e aled,rcurrd alrcrlsr.ralaeJe.)

uJz
1*-.----|

WL

: eJBolrlUdn EJl4CnJlSr Op JOrrrrU potu un urau,riqo lBJ,n4Brr Indorriu ulp IIA
retdsJl s oJeolrns ua.re.ra11e r*' 11 re1de4 B e.ruo1!.roqo'c eeJeralle urJd

Etuorn IIA Is Ellroqoo II 4duort no Inroultr{ '16 s

V. Iu;ceanu
Melodie orientalS

-mf

S 92. Minorul cu treapta IV urcati

Prin a'ltera,nea rsuitoare a ;treptei IV a minorului natural (eolianul) ob-

linern ,moilul de strructura unnltoa,re:

C,anactenisticile principa'le ale rn'o'dului ,de acearstd structuri sint :
5s6sni,a nrdritd pe trea,Ilta III,
- ss111i7s77vrile int're treptele II-III, IV-V Ei V-YI,

- terla m,ic$oratd pe tr'e,a'pta IV,
-
- 611o7[s mdritd pe tonica.

t82

t8l

"
: l/tplw v

alpola!v E
nueerSnl '1
{

F

eb-u-nu 'p 0J - 0,t1 QC-ep 9J tqSuu-

-?,t q ep-re r4ru-eJ 'lJ'9e-q-$ q

du

,u,1q,o06sl1o"pIunelJwolB'vJo

'Etrudunuourd, IB,ru r$, aiap1.r,t o ep
[eJ ls€o,B u! piurua ap, In,po,ul .a1u1uer.ro lpr,rznur c1;mceds ,alrudu 4uoloc un
€auu,8lsrd.noruud"eppgrullupanuisudlarE.urldspEx-eeE.rl-d,raLsoru?uuIrBl'BpBJraon,rp,.ruliu'lrr?Auuzr6Inusra'1nlusn,Id€.,lsr1eouqeuoduu.1BnaeduIsrBnauead€r"ar4oceaL}c"Erp,dl.r(r}sI(oaftuiJulpqoqluooH$uesJIuJueI)FoA1uE"T.?I.oI.eeIBlI.culr)rotrl$,ataor^E€aroulqIsuip:lBuoneo{uurlln1saprsrraJ.rE1,IqyaS1EdIe{Inr4Iq

S 93. Dorianul eu*treapta IV ureati

Prin aLterar.ea suitoa,te a treptei IV 'din minor-ul 'dorian se obline rnodul

de,stnuctura ur,matoratre :

Aoest mod rnai poate fi ,analizat qi ca rninor natural cu tneptele IV
sl VI urcate :

Caracter.isticile m'o'ilarlui :

la se-F-xatalcsdmaBadlavrenrtcefltmqpm,ie,mndotrdoirturndiltidcpddedoeartioap'ndneoic'ort5riaae,n,raeeu,lpe''sltmuatid';eIInlIta. crlt'oamzaatricl.'uei,xpaacenssitv,rnco'adr!€asree adaugi

un ele'

ment exTJansiv in prirmuJ. tetracor'cl, iar fale 'de 'mimorul natuiral a,re 'dou[
e,lomente €xpansive (tneptele IV qi VI urcate) :

Modul donian <le aoeastd ,stnrcturi ,se intil'neQte 'ind'eosebi ln xn'uzica

populara romineasci.

Exemp'Ie din literatu,ra m'uzicali :

S[birelul

Din colec{i a ,,Ia rnai zi din frunzd"

lreginat

184

...-+4
rr'atdwaxa ?nop a@ n,4uad ppo111

@l6a ya ason6) o?"ropoJll

uerd r$ e;JrBJoqr8Anng;1.quad glrng

rsauello Inlaunlv
nFunl'g

S 94. Modul miegorat eu sexta doriani

Prrin .alterarea coboritoar.e a treptei V ci alterarea ,suitoare a treptei

Vtr din 'minoru,l eo,Iian obline'rn modu,I de structura ,urm[toare :

Cana,cteristicile pri,ncipale ale aeestu,i mod s,int : cainta micporatd, $i

sexta ntare pe toni,cd. Prin co,borirea treptei V ,se mai fonleaze pi o secundd

ntd,ritd pe ac,eastl treaptd.

Din cauza cvintei mioqorate d* ,pu tonicA, ,mo'd,ul ,se numeqte micsorat.

Erl se int0lnegte E,i in forrma incornpleti, de obi'cei c.a sc.lr'i penta,condicii.
Fa{a de minorul natu,rral, acest ,mod are un element ,dopresiv ,(treapta
V coliorit[) qi un elem,ent 'ex,pansiv (treapta VI ,r.rrcati), iar secunda mlritri
de pe trea,ph V ni di u'n ,pronunlat car:acter o,ri,ental.

Exeunp,le 'din literatura muzicali :
Mult mi.e drag gi'mi pare bine

Din colecfia ,,200 cintece gi doine"
Allegretto

foa - ie -ver de trei ,tu/ - fr' - ne- lea - no,

Lea- no, It'lull ni-e drag

l,lulf mi-e- drag si-mi pa-re

t86

LBI

IneJecrn rc LI'Ira/a.tdart nJ r7utw

: EJOUIIU aJ4S eP

errlB'rrro.rc rrnpour aloreolErlrJ'n e.dt olv'r,eq llpol,oiu lulllul lod lBurr os
'luJo3crun Inpou el llullflu! ruu luno orolg.roqoa

El"c{}rporu aredu ,1 eldua;r1 r$ a.rec u! oor}BruoJc aJorlrtrl, rJnpour, ULIUI!]III
sunzRc olaun ul '111 erdre.u Eluporcru lg 'IIA IS IA 'AI '11 a1o+delt lercod:'

ug alSa,rr.ld aJols€ou eoJucr1rp,ou! 'acrleuroJ,c e.lof uul elrJnpotrl u1 r$ e3

'g.roultrr aJqs op, ocruolurp Jol,rJnpou BaJucr,Irpotu u'rp lol uuo.rd elec '4nzy1,

-Iln JBJ leuli qJourtu a.ruls' ep eorleuroJc, ele,1ndrod r.Lnpoul, a11,e 15 ElsTxg

atlulltul rur IErrI
ErouFtr orBls op oollBruoro orBlndod lrnpotu oltv*'g6 s

^n

'L:4

Q,o= 7) oluqnr ocod aluepuy
,,aurop rS acalulc 966" erfcaloJ LrrC

5;u1 ap nlus else ll3

tttlinor cu freapta V coOorltd (ninorul nicporat)
5-

Mrnor cu trepfele I!,V yr W coboritd

b-

S 96. Tetraeordurile in modurile populare eromatiee

Analizind toate moduri,le cromatice descris,e mai inai,nte observ[,m ca
cle se hazeaz\ pe 'opt tetra,cord,uri diferite. Dintre aoestea, cinci au {o,st
prezentate la capitolul si,stemului tonal qi al modurilor 'diatonice :

t frigian /idian t. armonrc

Celelalte tetracor:duni ss ,obfln p,xxn nnoil'idicarea iu'nora dfultne tertrac,or-
,"lurile 'descrri,se rnai surs :

od ndnird ii 2 tecunoe nia.

#- - fhftuifatcnordcururndadn dno'dmificaat.rfoerm' atdin rc'

#= ffufitreaocoutdnuldereptmto!dfroirlndat di,,recunfrman,

2f

Toate a,ceste tetracorduri stau Ia haza ,moduriLor ,ero'matice poputrare.
cu ajutoru,l lorr putindulse construi oricare ilin ,acoste mod'uri.

in * Tetracordul exotic este caracteristic muzicii populare din tdri indepdrtate,
gi a popoarelor de culoare.
special celei orientale

188

68I

'alnpou llimuao{ laift afJl1slJaltnrDr tntd aTnpou Tliotutof
'ftun afc'rJsrraTrnn)r an\p8atd p.ry{ !{ '!?imrnsn nr Dqunqcs pd as q} Beacu
ur Flsrroc IeI NacB ap, rorielnpow ezeq Bl Els'e.re,c 1e.ra,ua8 lnrdtcuu;

'oleuol gariuppo'tu .ro1p cp1so.l rS .royln8a.r

srrdnseu 'cso,.lr; n'rJolelnporu saco*d un-.r1u! 6crsule InJourru r,S lnrofe,ul na ri
Eesep,B 'ep'11e nO al€{rn cse1a1dur,1 as elrJnporrr 'gjur,L ap eurld ,aFqo;g

'rnp,uJqrnrr{3s

Esu! rLroallB '1euo1 n.rluae reB[ar,B p;t4*1sgd q]Epoo,l"Ic, oru,o.lelnpoul runrxal]ur

lS ap'ur.loy alBLrBA pursolol oluro1oc, op ]rqosoep glurza"rd asr rc, ,poru .mE
-urs un-Jlu! uriura'ur as nu e,lel,ndod olr,rpole{g '.rol'unzuo, ee4eluofeul uJ

Irnpotu uI uliulnpol I '86 s

.9-TBZIUO,UI

-r,B ep p1 apiplqlqrsod IS, llc 'l1so1o; o{}Brrorc' rnlnpou Ba{rlrqels }Ils

gzramrSn ez,eq ap. oruolurp, rnlnpotu rrJn[r;re uerezroa"rd pc rugtrorfualq

'aIBO'IZnIII ITLJFC,ST OIOtrOUIlSr Urp

aJBOrJo ad orleuo.rc p,otu oor.ro m.rtrsuoc, melnd nepac,o.rd rsepoe ?dng

€F7rnj[f eieeJ]n pue/J17 tt' *

tJelJhp lnrcult4l n y

: zta ftlleuns

ed (tucrlrpo,ur uer.ropi) Fte,or.rn ,11 uldee'r4 nc uur.rop un urrrulsrlo'c' ES, -
u4

.'?2rl Intauns

ad p11"roqoc IIA I$ Etecr,n rll e1tlee.r1 nc .rofuur un mrrr.rlsuo,c qgr --

: nldurexa e6
'cll€ruoJc po,ur lrrJgc,alJ ecrllcadis JolrcrlsrJolcer.r€c, ruaurlqo a;tesecau ola]

-da.rl ulg.relp rode ! ('c1c ucr.rop 'uelpli ,Jourur '.r,ofeur) g,rr4c,adsa.r BJrl{uJB
nc ovzeI Bl Elsr r! o? IBJnleu Inp'out r!lu! rBru ruful.r,oJ lep leuns' un ad

: JO ?tlllln Inep

-aco.rd ur.ld .rouos rnlnualsrs oIB alar.rnsr 6T a["c urp aJtscrJo ad rn.rlsuoo

trod as acrleuroJc a*ulndod alrrr{lpo,w .ecruolerp' arepdod elran,poul rS ep

olouns olIB od oorlBrrroJo oJBlndod JolrJnpour BorrnJlsuo3 .tr6 S

Cele rn,ai obiqnmite pr.oceclee ale ,modu,la{iei in 'moduri sint :
a. Inflexiunea prin. trepte mobile, de ,la o variantd ,modald la alta. S,ca.'
rile modale, cu deosobire cele cromatice, se caractnrizeaz:i printr-o rnare

,rnobi,litate a treptelor lor :

Allegro ma non troppo Balada ,,Radu Anghel"

(dupd E. ComiEel)

n

. _1!)

uo-&? x treapti nnbile

00nan cu treaptawurcatd siYll nobi/d

b. Schimharea structurii nr.odulu.i, torica p{str.indu.se aoeeagi :

Melodie popularli

Din colec{ia lui Fira

Fa mixolidian

mqJor (ionia,n) Fa nixolidnn

lI Fa ngor cu tr lV,urcatd Vil cnbopff& rT-.-,tT-"--]

190

(ueruor ) "tofew e1 ue161tg a,t

(ueluor) rofea P]

ue6uJ el I futtrll tofr, og)

nuealnrD 'A ap salnJ

lBusg ulp Putoc

: rnlnpour 4tn7cn.4s o t! 73c 'rtctuo7 D Ilt"D Daroqunps .p

/0s P3tu0] ad powselacy -
I

tq%er eruz! ad g11toqot76 p a1ec.tn2y'ne4de4 m

alrqrssod olsa.rd

€cseauar.rJJe eirpnq a6

ullrnc .o

: rSseoap piuluppJ rnlnporrl B.lnlcnJls .ttcruo1 DaJDqunlJS .j

rgniohdeexp.aocPpou,rri,dnlau'rnfriian-gma,lectuunlta,ejpumrtooocrdeuodlheecuircouurt'aai,clitlzseaeritstriteniccdeeeo-fseerbltienitnircaicaoonurdpzuricoraig, cipt,ieurenlttaadcibonartdzru,au,trani

pe cinteoul popular:
Gh. Dumitrescu

Opera ,,Ion Vodi ce1 Cumplit"
A1le m0derato

pe

@nlacatcnicapeiafr

lnry nal'or cronal/c - oileilral

I. Contantinarea unei scdri sau mod cu elernente caracteristice ale

a,ltui ,mod :
Melodie populard romineasce

/:

re dorian cu trapta IY urcali

192

861 II Io^ .rrrrznu euoel ap teleJl -- glr
"

rlffiirarac B rqesoep,u! rs eiernr'nJxsrol
le]
aI Es a.rruo rer;iue.ro Brrltuopu! el
lljrlo.orA azuq re;d'uurn1rdlu"e.do ogc,rznur u1
ls ,cre rtq asncl

ef-ISoIoJ eoruolu'1deq .rolaurLuB r$ log.r,npour eelelrlofem Julrun urelsrs Lr,n-Jlu!

rurloJ B ep qiCf{lqlsod 1u BIa,cB urpr rgi ro 'ecqairoa} pr,r.rp}uoze.rd arapaa ep
rcund ulp leurnu nu FzuoseJolur au ElBpo,rurorro4 ezolrnl€, BerroLurosle O

elsace e1eo1 'pynpaur-o'tLol e:ayuls o-rlug tsol 'eoruo1u1deq lJnpotu rS auu'ff
ru.ur, atrndxa, uto,t t.ro1 eole]euuA

ap ?ur.q ruur ri anr,llos up au, € nJlirred 'Ellnc rS p.lepdod ectz:run uJ olrs
-oto,J lBttt e{'ea aF.lnpout li ale,uI,BE 3.r,u1 ad eqel,ueza.rd },s,ol ne ao pding

ooluolBldoq rollrnpou 16 roleuufi B El€polu'ouot EzatuIS .66 S

Iaepc2l lnpow uelrop er lnp0w

I la-eep - eg

ea 7' lu EJ

ec znJ N -ry 'gu'znt - nc -nc ep 8el NJ e7

e:elndod arpoie\,V

snds uu-gf er 'apeq 'nl lll$

'(?uer3ruJodlq nBs

fuulJcol giuep'eo) liuulT lliirall,r:J ut p,tr,!.rqclu' Burdn urp, Blsa1g ouu,r.rc,o1 leo n]
uBl.top rnlnp,our aeJuutruBJrroJ l?t.ros,{o e}eod as Jolqu:rrn prldur,axa u,1

'(plneln 11 r:1due4, nc Inuurrop) lr:crJrp'our rnlnuer.rop pultrli
-.rudu lrrarue,le rrn 1rurr.rctr u r.rpolotrr lolse,cre Bzecl B'I g]s, aJBc Eur?'rJop BJBoS

Tabloul general al garnelor gi modurilor heptatonice construite

pe sunetul do

ard{J am e €i ruo dari de s taz:e mqf G-rme $i r,n o €{wi de stqa'E Aiirry[

Sisteaul toial
^ Maiorulnatural -,!,r, Mioorr! ,rrrrr, _ __

^ Maviorul _a_rLmonic Minorul armonic

^ illariorul me/odic L fulinorul ne/odic

- Sistenzul modd

lvfsduri dia ta n i c e I na tu ra le)
lt't0dt!0!S!__
^ *: n, r, lvfodul dorian

+.r,r lfodut lidiah ^ r-,."z.._ illodul frigian

=': -r

194

spl

nc 'alBllro'uos pJ 'alJpr6ouo ulrd lB'wnu IIalsB€lqdaEsaoral pnar sJIapropIfa,IIaIpro'[,BIaulurBInulpllolorp\i Inpour
'J.Iluapl alsa PllloqoJ'
+

pw,:apu).9y.; o g w6e7d w4 n c p; o u1

ffi

epa,tng1g,izy'n7rffiW

u plea,tn V e1dea.4 ne pue1pryoxry,t1 v

glean1gQdea,4 na ltunulg I v

" g1*trv"t"""tryur - tiltrqrtld It{Erl*

+

pleatnfuilipilllgtt7EeJds4n p.tou)14v glltogotyly&4ecin77ig44da'4nptolb1t1n

Eecrn16rigTala$a^4ne
(alnlJtpow) acllewwc ynpqw

c u tn I[q iITu rnle gi W'W a borite

.a

cu h'. II urcatd si W coborftd
cu fr. II, trEutale ti Yf ctborild
tifgbru / cu t'rq leie E, Iyti Wurca te

/,611 (0 '6Bd PI
lproqr 13 ullnd -= sofrlo prBsrb equir'1 u1 ,
ap Plou IzJA) launs'ppnoc:

runq tuea - e0 en- lz

rolcloJ ap B^rqrv

.Ppultoc :leuns rnSu!s un-rlulp e!proro.8!lo 'l

'o.r'ulndod l,ulf€p' elaurn u! r$, ildoc, nJlu.od IndoI"IoI u'! rBlunu ?su! 6rzElsE rg

Js€uTIlU! rBtu e'S 'rnlnluo aIB elBcrznu.L acrlsrus lJ?lsolluelu JoIeuIJd EzBq EI

pu$s ale 'aa1l1u4.rd .rolaoeo'd,od Ecrznuq u! elBzrlrln lsol' ns acrproco8rTo alrr

.fc's gc Elu.rs a;u BrJolsr 'a1iua,ro' u! JoI r-nlnlor lE eJe'poa ep laund urq

'ooruo+B1u6d JoIIJgcs eJn,lc,tu4s r$' 1'n.re1cu.r,eq pu!^s oga1,uo1e1uad u1i.rud,u r.rnllus

nr.rd r$, 1p '1e'1da.r4 t!B.s poccns o,s elouns, Jo,rp? a,[8, acrploco3rlo eI'rJp"S

'a[nproce.r1e] T1Sea1{clllpeJr1oopr.€nc}cn'as{,rrep,Jsocallqa,u-nseJ;uoawuoc'd,eurlcso Jo{efa.unsr lnrgulnu qdnp
PzBatuJo,J acrploaoErlo aT-r.r?cs

', aaruoq"uldaq rS aaruoluluad ;o1au

€lsrs e{Bo}EE.raure.rd puw; 'un11os ulrd e1; 'ry1da.4 ar} poccns es aJEs eleu

'ns p rS F, 'Z 'T urLp e|€'urJoj 1"r,pcs epurr.ldnc' ctptocoBqo rouos lnruaqrs
'Elru?rznlll B.mtsJalrl u! elEzrl,rln rBllt aloc, p'ur,r} algurrllrt .ac\uo,
-nyuad 13 arlf)rorpraq oacrptotnluad o(aclpuooo8r1o auels,rs') acruoynXuadaul

Unpou ap al€,ulnu qinsr elJool u! alncsouno luls alec oe4clarl eurind, IBIU nC

rJgcs eP elBpacorrd lisol nB olauns ; ap, aplduroc alrrnpour 'a1sacr.lo1s1

I ,l(eXauns ? IS '?, op) oolprooonrlo ourotsls .00I S

UO] VJTANOdWOf, NI
iIJdIIUJ Z iIC NIJNd IVW Nf, IUNCOW IS IUV3S

TTIX TNfOIIdYf,

Asemenea oligocnrdii (de un rsuDet) se gasesc in unele 'genuri de cin-
teoe care se situeaza la li,mita dirrtre vor,bire 9i intona!ia muzicalii. cutn

sint - spre'exemplu - cintecele ce inso!,esc jocuriLe copii'lor.

2. Scard oligocordicl iormat6 din 2 sunete ce se succed treptat
(scard bicordici) :

Cintec de copii
Arhiva de f olclor

A- za 9u -'/i no-n- coa tu-

min - cem t'ur

Scara

,Dintre cele ,ilorui ,s'unete, {,u,ncliunea cea mai iru'porta,nti o ar'e ,sunetul
cu cane ,se ter,minA rnelodi.a, 'indeplinind ,rol,rrl cle notd, 'finalist.

3. Scarl oligocordicl formati din 2 sunete dispuse prin salt
(cu caracter Pentatonal) :
Stai, ploaie chlltoare
Arhiva de iolclor

firi ie -Cd te-a-jun- 9e 80a- re - /e

ta - pi cioa-re- le.

^ Scara '

_.Y,_A _;;__

Cerle doua ,s,unete ale s,ctilii, aflind,r-r-se ,la iuterval de terla ,tnici, ne darr
pri'ma imagine la modului, ,ca,re 'in aaest caz este tuinor.

I Notc fino/is din exemplele ce vor urma va fi insemnati printr-o notE lntreag5'

198

661

rrr"la13o"rc rs'urolsrs nr elrrrroricunJ 'erielrure;r8 ap ruluac Bc, rro,ruol Inlnlo.!
slusural,o Jol,lirl,ut reur rerir.ruc{B EllJoll?p
eurq rBru rS gzua.rinluoc es (3+u1 re lrlsuas u1) ua 4r1e,uo1 13 ElepoloJ

'(r1ud'rouud

ElBpouI uldua.rl) 111 u,l[Iue.l1 ar,udru ;ro1 B,Jnlondls u! llcrru,lu,I ogsrcre.rd ?IEpou^r
j?rruouorzr o nc Bl,ur,zard es aln,rpuocoFrlo oalautr,s IoJl Bl ap pupdecul
'gJolrrrui oJ.€ls, ap gc,rtr,oluluerlard, a1.s,o r?J,ucsr .nJ.rur Fi"rel o BzE([ ltl l]III,tV j

ta9

[:-::=a

3,t0a!u ?cluopluehrd' v

to - ll alp ne 'inq - g,t - gt

rolcloJ ap P^rqrv
11dor ep ceylX

tsldeJl : (e1--suueoJ1ee1lueeudnsraglceurlpurFnlsc,)ru1r1oulspurllJpdroISoo8llo pJsJs .g

peJrns

'Erofeu or,pJocl4, o ap Bqiro punl
F|BJ ep Irrzec atr 'luuu8eud ruun ?rrrnop, gs adacug 1np,oru ,erptocr.rl u,1

(,ra:euSny 'S 'H qdnp)

ueetuJE ?of

: (pr;procgrl p.rucs)
lBldeJl perJns es oJ eleuns g ulp pleurrol pJlpJoco5Jlo g:ur5 .p

6. Scarl oligocordic[ formati din 4 sunete ce se succed treptat
(scard tetracordic[):

Colind[ din Hunedoara
Arhiva de folcior

tetracordie naiord

3h|

In hnlelesul teoretic de astiz,i, scara aoerstei melodii 'este un tetra'cord
rnajor, f,iind alcetuiti in limita unei cvarte gi avind La ihaz6, o terfi marre

Melodia care unneazd ar.e la hazi, o tetracordi,e nninord :

Colindi din Mehedinfi
Arhiva de folclor

Mei pd pa- mln-ff
nint, Fa
r)

Am ce va Be-ti efn-ti, ln ce va Beii cint

t tetracordie ninord

,3m

7. Scar[ -oligocordici; scuuccceadratrceteprtaptegnitaptorinnasl a-ltufroi r: mati din 4 sunete
ce ''se

Cintec de copii din Corj
Arhiva de folclor

To - co, to-co -To - co, to-co ne - li - /e.

prcpentatonici minond

200