Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.2)

I \ir

i.i i ti

il

1,_.-

i0l .,.

'qluerallp elui,ro n:1ed'ailrodsar '-r€rl Bl os-npulIJB 'a1e1rgdepul rfp1r1
-euol luls oreJ 'IaluBulruopqns Brtrluouro 'rou-rur DI u',lp 'loutaq a; od :e1 'Bs pru-ruoruo
'rou$! op alBlerl eloull r
ulp puluo^oJd, ec ;o,Iaq Iu Ts louraq o; ad p;eprsuoJ

'11 1a1de4 3 areolr{r's €arB.r
os, e3 'otsttDdxa JtlnuIoJJ luaua1a Jnfrul.s u?? r$ 'II
-olF u.rroJ1da1"duart'1iqBo s.reollJocloc ueri€Ja]le urud uiqo Qs a] 'aatsardap 'IItr 'IA r.rJ:i

.1111 ac?lvuori] r-:Jn

aluauala n4od etz qJof8ul Ecllf,IuoJc euls8 'arilzodo ur.rd, 'atltoqoc u7 €_
e3
.111 re4de,rq u ts-

aJ8(}1!Joqoo, ReJ.[Ja]lB ur,rd aur:i.qo os M 'arcoJdap cuvtilorJ lualuola .tn8u!s L
iln rs 'A 'AI 'II '1 .r,o1a1de4 B o{Bollns BarBJallB urrd uliqo e's ao 'ao?s
'trodxa ?crlDluoJc a1l.rdluala n4nd am g.rofeur, qc'IluriloJc vruule? 'a.mctn u7 ,rul

i : Eg ruEAJOSqo ]aI 1s"38 eP rlJ?zrlB[uoJ0 B eJrelnlldBceJ o pu!3Bd JS

Jofpar 4 rg pcrypuroro nuDe ?,11

Jofp(r a?/ p?llpur^JJ ouDC taJ

: nldrtuexa oO 'lc[rot rnlnrualslsr ol,B] a.rofeun eurn8 er1ul ti

.OIgO' alBo,l. gzEry,Zg,etutaJrc, e,S JOfBurr oO ocnr,,Iuo.rc raruu5, plepou gdm6 1i

: aluoprroJsiE Joi?lurrlc uix?s u,rp, puruo.l,oud .gtrsitrudxa ' 'ni
gJntrBu op, also Inun JBt 'etruopuoo,sop Jololurlc euosr urp, pu,rnre,to*d ,garse.rd,ap
F
gJnluu ap lu!6 Eelsecs urp. n.4ud '.r,o1a1urac BeulpJo u! aluJeprsrrros
r $)furli oO irll oIE" I Iirp,BrS ep aluurc 3S
JE.
€"r.nJ JogiElr1,Buol uriJBtl,u 'sns, rBrII, alrsoloJ oocr,lBrnoi,J el€lua,umle oleol

'aleppdaptrg Iirtluuol reun' e rri.reclu, oc
CIilBIUOJC luetuAla un BI ocnp' JB-au A retrde.rl B eJuollroqoc uor€relly

gd

3F ss {;'SS.nd Sf Qr,
iS,.qijl
H-\'
Q'-o'
* ary"{oqoa &{-JCIfout og wr,}rzwrorJ pwr2fr

: ,11 uldea;r1

J01{ns FZB?JA}I8 OS l.rro:rfJ lncol u] 'l e1dea,i1 all frBJB 'rol,lr,oqoo fzroJoliL2
os' uol ap l8,AJolur uin EzB?tuJn, eJBCr gd,np alelde.r1 aluol 'at1toqoc rt1

Pneponde'ren!,a elem.entelor crom)atice expa'nsive, im ganiia,crofinatica
ascendenti, dii acesteia uu caractrer 'corespunzitor ideii ,de a spira [ie, c,on-
cgrrrratre, ten,sriune etc., iar p,repondenen{a, in,co,borire, a,elernent,e,lor cr,o-
matic€ dep,resive coresp,unde cu i.deca de s:olaxare, slabire, ,s,tingere a in"

oordi'rii.

$ 49. Crornatizarea gamelor rninore

I"olosind rrunrai e,l.elnentcle crornatice p,rovenitte din tonafitifile inve-
crnate ,de gradul X, deci respectind principiul unitifii tonale, garirele mjnore

sc ,c,romatizeaza ast,fel :

In urcare, toate .treptelc ,elupa care urmeazii un inten'al de t,on ,se
a]tcreazS,suitor, afa'ri de lre,ap,11 I, in locul citreia se a'lteireaza c,ob'oritor
treapta li a gamei.

Altera,rea stiitoare a trept,ei I ne-ar rluce la 'un ele'ment ,c:romatic ec

apau:;,ine unei'tonalita{i depnrta,te.

In coborire, ganla minorA cromatici pdlslreaz.A aceeagi rstmctur;tr ca Si
ilr urcare :

eF -.s esEs cF\Gama cromaticd trc mi{1ar in arcare qi cobortre\\r-!-.\
*F ,F & r\ s.S {p\\
\t eF

rE;

Toate elementele ,cro:matice folosits mai ,surs ap,arfin 'tonalitafilor tnveci-

nate de gradul I ale lui la nninor.
Deoarece peirtru cromatizarea in coiLrorine a gamoi lo rninor,se {olosesc

ace,iea$i'e,lernenle sonotre ca gi ln omonima sa maj'or;r (La major), o astfel
tle cramatizare se nwneple dupd" omonimd ;

In aceastd cromatizare se poate obse,r-va cd _-d eri se {otro'sesc aceleagi

elemente sionnoatrletu-l, unele dintre acerstea sfint ,diiatonice lntr-un 'sistem 'qi
crormatice
,sau vicev,ensa,

102

i .4, 'nl

801 'ilr'i-'
tl

'ourinof, aI eJeo ad aniuolgoqdil aJIlBqr

-oJo J,olslueumlo BznBc urp, auurr.ldr trI}ap lun4ua,Jo,R Ieur 13r ,rrsardep JoloBJu; ri
un eJs -
!?lBzrlrlrl u,1ind reur - (r,l1re1ar Ednp) El'rrErJBA EnoP v rS

; JelcB.r?t lselu tIi.l

EzBe'd,ruolse rs. gzuen'ue1B 'qlusrdBA ti?sBacB'uirp, ''aa.tsuedxa .rolairqrsrras Bl}rrs -1S.

"oIoJ gsul 'rrrsaldep, a1.sa ta.rllo;qoa u1 t?rqButoJro, IruouIIu oluroue8 ul F
'1 lnper8 ep alrp'urr! o1l{nrleuol ulp acll€ruoJc
rS
alaluourole olpol prrlaB 'a1e uo1' .rliElrtm lnrdircur.rd loplJ Elo.adsar eg
al
-Brrro,J' reruu8 ,eleluBlJel enurp' fluzrlrrqn Ipurr us.] otiluarznul ecrlc'erd, ur1
Jctl
'p,ilqlsu?s ep uricu,nl .roul,ur, aDJ lug,Inelcl,3uornu€rrldaappugl JuslJs,oBcoe(uocpalsr,eBco'pu.'ez,arrt,ple11oasl)qJ.rao1feelu-trr AS
(Totuaq eJ(
es, Brnnf'o Incol u! -e,l
OO fluapuoCrslep Ef,rlsllro.rcl eunu'8 ur,pr nst esr lu?zrlgulro;na) e.IBlSaCOru alOluAUI
.ut
-s1a '.rourun o7 wuuiufl u - f^r1ulal Ednp - lluapu?osop seJuzrleruoJc uI OJ
-tr(
. p{LLTo'.lar pdnp oa.rlroqog u! 'JouLlul 11 lcurcB BaJezr]€ulro.rJ
'E.rofeu es BAII?IA{ UIp AOIIBUI0Jo 1.'.r

oluaruola 9zBazrll,ll] es oJ€c uI, 'pat\n\at ldnp a,nzt11)ulnrJ Blllunu' 'F1uutJen
€llu rS e1$e,so1oJ ruul ils a.r!'Joqoc u! aJoutur teuts8 uaJuzrlB[lrGrc nd;u";J

J^alu ps p7llpuroJc pt[ao

roalur !8 ?DcCtTJDTEOJS 0IITDO

: n1dtuoxa aO 'Ieuol rnlnunelsxs e1u erouru, aue8
all?lsloc elvol Ezee'zlleuo.rs es, Jou,nu Dl ac'rlurrroJc reue8 lnlepour tdnq

t .g- i

S 5{}. Ontognafia pasag'elor eromatice

in nn,elodie srint rare cazurile cinc! intilnim sucicesiiuni f ormate din

g*me oromatice co'nrplete.

lfai lrecvent se intilrlesc insi fra,g,mente ale acestora. care poartii nr;-

inele d,e pasaje cromatice.
Ele trcbuie considerate ca 'fricinLl parte dintr-o anumitrl gamil croma-

tici, a c5,r:ei ontog:rafie, de regu'lii, trebuie s,i fie resp'octatf,.
De exernplu, pasajui ,crornatic ui:mitor, fiind din tonalitatea L*, berp.ol

nrajo,r, se scri,e corect astfei:

Acelaqi pa,saj, dacii ar face parte din tonalitatea sol minor. s-ar scrie

eorect a,stfel :

ln cazul oind pasajul ,ar face parte ,din tonalitatea SoI bentol major,

r-ar sc,rie oorect astfeX. :

Uneori insi, folosirea pasaje,lor cromatice nu {i,ne rseo,rlf, de scri,erea
corectl a ga'molor cromatice d'in care f ac parte, ci respectii lnfl,i m,ult
atracfia ceruti de intonafie, cea ascen,tlenti ,utilizind alteraliile suitoafeu
iar cea des'cendenti. alter.aliile coboritoare.

S 51. Intervale diatoniee pi cromatice

Interva,Iele care se f ormeazi intre treptele diatonice naturale ale unei
g.ame sau a,le unui ,mod oarecare se numesa interaale diatonice-

Intervalele care se forrmeaza intre .o treaptd 'diatonicl Ei a,lta 'rnotlific:ltd
nulmesc interuale cromatice.
printr-o a,lteratie accidentali se

ln gama Do ,major arrnonic, spre €xemplu, toate ,intervalele sint diato.
nice, a,fa,rii de cele care se fornreazii ,cu trea,pta VI modificat'a (la bemal);
element cromatic in aceastl ,gami :

I04

sOr 1
'Ius.rlBrrro{} ulird elBpal rJ lort \
ao rurEurr4 -rr$ alueurrluss op elelor.ru,t ulr,sJgsilr ep 9fe1 ariecrpul u8u,r o \
Jsop, amlrl,s,uo? P'c.rt"lse FJnlBrr ep rrie.rep'rsrrr,oo BAolIo olsece 'lnF,tsag
\
'cle Jolaruo^zl
\
lnlodoi o.rolr,lpoa Inlarna '.lo11.lqs'pd InJoqz 'rn1n1u3,t grlrgfll : Bc rJTUBiII' ulp \
aadoluulouo Jol,rrunuu Ba.wpa{ uU easape el$esoloJ. I,! q,rl1dr.rcsep Bcrzntr{
'a1u[ 'aiols,1Jl 'eJE.rnqpl : asndo olueu,rl{r,as, ru,lEJl 9's e}B}, au 1e 'gsu,g yo I
eu I

-all.B 'ar;[asa 'aJronl94s, 'gfue.raqnxe gzee.le8ns Inws|IlewoJc lJooun I

'axalduoc y$ aleru'u,r
I
rulrr al€o a4ulp lulsr usrrrl8ruoJo uud olBpeJ IJ rod m 4!a7a7!ns ar.,ts
J

JoleusllsruoJf, lnsole

I

: orluuro.u) else IBAJelur rS,BIacB 'cruouue Jouru o? ul,

p,u1a ad 6cruolerp Is^Jpliu{ alsa .rofew n7 u1 'zatp los - ar glnnrru 81Ja^J

: cruolerp' alsa lu^Jelur lSulece '.rofeur 1oS u!

pup ad 'crlBurro.la l"^Jalu,r elsa .rofuru oO u! 'za7p nt "- a.r a*uru ui.re;

: nlduexa a6

'ruBlsrr's lIE lr,n nrlue<tr 3401uoJo 11 aleod IBAJolur, 1$u1ece 13
ur)lsls un t1 un ogiurrcasuos ur1
lltu'ffrB ru1ua.d c'tuolDlp eleod lul.ralur .lprlep srcard arfu*

-olur ap rrreJs,rsr r,nun lndpec u! r'Brunu rc '1e,1ozr Po,un q elalB^J€lllr Fr4leprs
-1ro0 nu rcep alezq,tu,e arnqoq JoIelBAJolur InrusrqeruoJo rS lnrus,ruolurq

: gueE qlsiuocrt uI ?rltrxr
-oJc luarrr€io '(zall) )?os ElBlrJrpoul IJA pldea.r,l nJ TzearuJoJ esr aJBc eIoO
ep rnBIB 6eoruolslp lu!s, alelBAJelurl e4Botr 6c,luourute' .!ourru, n7 evm? tty

In s'tadiul sdu eyoluat, de altfel, aga ciu,rn s,e prezi,ntd ,in operele d,e
idiretv6indeinunzililmele,banjoac,sutraeju-tor'udal cc6d,reusiate,pfroo,tloif;isiet xcpmni'mrmadteie, sitnrie,c-u,lorcironronai,t,ii,dsemiluel
si sentimentele umane-

Iixemple din literatura muzicale :

L.v. Beethoven (1770-1827}
Sonata op. 31, nr. I

Allegro gr'aziCIso

N. A. Rimski'Korsakov (1844-1908)
Opera ,,Cocogul de aur"

Andantino

n,\

bana croma-

licd folositi:

x : Jo dublu-diez" da dublu-diez si Ia diez sint broderii inferioare, iar restul ele-
mentelor cromatice reprezintd tntreaga scard cromaticd coboritoare a lui
lc maior.

!06

L0r

'aluourre, uI rs 1!3 'o-rpolaur
uI lIlB acrlprrror) .rolaJEol[Frr B gJlupbro . !s PlBrbalul ear-rsoIoJ BlsEaJB uird
os-npuIoalalul .RlBnlo^o pJ!tDuotc prntcDl op luls aldlllaxa pnop olau-rlin j ptoN

ogrnbue"rl aluupuY )D1
aunlsnJJad rC BlsaloJ 'apJBoc nl+uJd esrznw
LI \'f
(gpor-lser) tgtreg 's

-Jtod -

,(,Eepglogst-I erAtguye)1srre.ru18" ue6:ad.X6

olsnrF o.r"Fa11y

(r,,olBoJrS-esurIe1re)g"lper:eadl 6'0

{]AI'ITOLUL VIII

MODULATIA

Procesul schimbdrii ccntnilui sonar de grauitapie de pe u,n sunet pe

a,ltul, intr-o cornpozilie 'nuzicald'. angajtu'd sant. nu si schirnbarea modwht'i,
poart{i numel.e de modulaliet. O datn mutat centr.ul .ono'r .de graritalie

(tonirc,a), in,legritur[ cu aceasta se dep,la'seazd, pe alte'sunete,'intregul sistern

^i'Yi i frinc;iona,l (nlelodic ai arm,onic) al piesei.
Durpl natura 'c,ompozili'irlor ti a ;p'rocedeelo'r' {olosite, distinge'm 'dou6

f olu,ri dme o'rdn'uolialu.lfaiafietn: si'sterrwt.l tonal.
modulatia tn rnodel2
- sistemul
-

S 52. Modulafia in sistemul tonal

7- Prin mod.ula{ie, in sistemul tonal se tnlelege procesul de trecere dintr-o
\._ton&litate in alta prin caracteristicile tonalitdfii noi!.

1- S,tudiul teoretic aI modulaliei 'se f ace urm[nind doua cri'tenii de lrazi :
puterea de afirmare a noului centru de grauitatrie,
I

]
;_:- Bradul' de inrutl.ire dintre tonalitdti'

daseprneec1te.Iinnalcetxreamatoatiedtu,ullpadrliineericf.tairpalidtilienndmueo-sdrereuflde,aerfiiemci dsnteruersnataarmbi iolleansiecm. ooFdidiunaldtaEtoiacuciunacfemirrmierealoradeiaee,npcoaecjolieirluamllutoe-i
6i minorului clasic"
e Modulafia in sisienul modal t-ermveenzui l$g9e8n. eric
3 de ,,modu ,atie", cuprin'de trei
Acest ,proces, exprimat prin

aspecte : : trecerea dintr-o tonalitate in alta, pEstrindu-se modul (de exem-

Tonulalia
piu TdoinnoD-moomdualjaofricse: trece in Re maior) ;
schimbarea tonalitdtii si in acelasi timp si a modului (tle

eremMpluodduilnalDiao:masjcohrimsebatrreeacenuinmarei minor) i pistrindu-se tonalitatea (de exem-

a modului.
p1u din Do. major' se trece in do minor). (Dupi D. Cuclin, Tratat elementar de teorie
a rnu"icii, L946).

108

60Ir

-- a!loa
-uax
i4- rorea ea I
ap,
ared ru1uad calu;3
gr;no4u1so$ '11 'q -IIIS
pa4
: nldluexc fNIru
-oul
eO 'Bl[E E[ ataJ] os, nes elBltluuot uulr.rd e1 ora.! as eJEo gd'np 'puo1 alIPI
earaundun uud 'gnou e BlrTruot o
nrlurrc lql,nou u (r.ro8es,ed) anuolEco.n qurrlsesug pn8nsod orlrlrpory 'h Bl i vz

sale8,unfu 'a1urig1 glrrll,euor earrsp.r?d w o-JJU

qno!
urJls
arlEl
o !ilI
adj

ftg 'do uPId nrluad InJra)uoJ
(gSSl-Ote1) uuurunqrs'U

:

: nldulaxa eO '"lulll,suol EIIB o u1 e8roul ?s, ilusr Flurirur Balulrleuo1
BI turperul srnrAOJ as o.rec ldnp 61euo1 ni4ue,c lnou eze^rlrulJap es E:\?Jf]
'sllrP0,ur B ?p rBturnu BeJBlJaou! ur'p Elsuoc arJotDlnpou naunrca1fu1 l'$

'pat1rut{ap orlr1npo*'g]t

: : pta7osod ntln1npotu 'e1-ll4
ayoplnpow oaunlxa\lut

: uro8urlsrp 'leiiep:poul 1nsec,o.r'd u1 urind rBrrr nBS llrnru rerr
aund,urt as, (fc1uo1 unou) arjeltau.lE ap Jouos, n4uac po,u ur,nc trdrnq

rouos nJtuao lnlnou B orBrurlJE op earolnd pdnp Bliulnpotr{ 'sg s

(. g-] ntoaut"tria def initi',-ii ,se realizeazi prin rpiri,sirea tonalitalii inipiale,
ajunlerea intr-o tonalitate noua gi f ixarea def initjr-ri in aceast:l tnnalitate"
l,le exemplu:

P. I. Ceaikovski (1840-1893)
Concertul pentru pian nr. I

S 54. Modulalia dupi gradul de inrudire dintre tonaliti{i

\' drru Procesu,l de trocere dintr-o tonalitate in alta - d,up[ criteriul, inru-
--t'otonnriapmal,iAtolari,adgt,luisliil;rlaeotaria-to.prn,ocaup{rpiituriil-nizidriiensii,ftlrapeleriinf; azaep:arilia
I elemsntelon caracte,rirstice ale
I

t1i .il.(}u

i U- n i,nsta,larea in noua to,nal,itate, pnin afir.marea noului centrm tonal.
rol important dec,i 'i,n mo'dulalia melodicd i'l are apari{ia e,lementelor
i/. l.: i< -"-'

caraoteristic,e ale tonalititii noi.

Avrind in vede're ctr procesu{ modulafiei s,e baz,eazf, in special pe m,odu,l
major naturail qi modul ,minor armonic, putem constata existenfa a ,doui

fe,Juri de caracteristici :

fa[i -dectaornaacrtleitraistetiacilaentperciend'ceinpta[ lei , cane cuprind e'lernentele cr,nstitutive noi

mm,ion,do-urluai,cnamceroanacirctp.earris0tnicmileelosde'iceu,ncduaimre,esct,ae.r-e reprezintA tnep,tele ,modificate ale
treapta
de p,idda - VII din rnoduil

n0

1

a

T

I
l

J

.

'etruuEdop J'lEtrieuol

e1 er;'aiurdo.rd'e riglgluurol EI orl rcop €inipour ualnd'e.lup'uncos r$ e1'udrc
-ur.rd ;oycrlsirJolJe.luc le1i1wde u r$ 1uuo1 tnlnJtrual rlJqqtnrllcs ezvql ad

'(.rourur ?ru rnl ulrcpsua's) Flucrl
-gpo.ru ftde'a"lt ec 'glep,uncest cz?Ip u.1 1$, 'liBllleuol trou, urinllXsttoc ul pitrlil4ur
'Elndrcur.rd 'zatp nt : rc[lsr.IoJOEJ€o gnop qlsrxo cmoIuJB JouTtu flrt r$ .rofeur' oO
egifIleuol a4ul p,u!o ed 'zatp los op.repuncas, fcllsuolcrJac FmEu,rs' o le'runu
qls,rxa 'nldruexe erds oiruotu.le Joultu D? rS .rofeur. o6' a1{91t1euo1 auluJ

A. M ODULATIA LA TONALITATI APROPIATE

S 55. Modulalia din tonalitatea majori tra relativa sa minorfi
si viceversa

Ilodulalia il'i,ntr-o tomalitate majori 'la relativa sa mi'no,rd sau vice-
I pr,ro,rinsa,s-,chifmribinadreaalccerrntutritueluai,rtnoinndaoluEi i'dp,inrin,acfoollaogsiirrmeaatesrleiaml esnotnuoluri-car,as'estoebrilsi,tnice

secundar (sen,siftrila),,ln cazul ci.se m'erg€ irn varianta ar.monicd" D,e

exernplu :

A. S. Dargomijski (1813-1869)

Roman{d

la minor

rial Analizind melodia de rnai sus, obs'e'rvam od se foloseqte acelaEi 'malg-
sonor pentru aml,rele tonailitili ( to'nal'ita1i relative), ,in
af,arl de so/

c}iez, care ne introduce in Ia minor arrnoni'c.

llod'1,iatia s-a ob[inut in acest caz prin apa'ri1ia caracteri,sticii secutr-

dare a lui lo,minor armo,nic (sol diez) qi afirma'rea noului centru tonal la"
In s'che'rna cvinte'lor, ace,st lucru apale in f'elul 'unndtor:

112

€II II JoA 'r[3rznu " alJoel 3p l??"ri -- g

,,Frr.reJB ap 1nfa.re1g3;' 1n1a1eq utp' I 'Iy !a) l ,
-
(gg$qet.-rso zr8nilal,le{tua!1lgn'uwru'u1 r
1
'EJEorJod,ns rtura.j o EI lEuol rngrjlue.r ua.resuldap ur.rd ri uialsr.re
i

: euliqo as €plsaou eaqulo{ u1 l$ raqururruoP, Balutrrluuo} eI etiulnpolq

€Iatsao€ B^ItBlar B[ Is FlueuFuop uI EliBInpoI[ .gg s

iilbu io,q ll " -' ' a!,to#/npow puoz I

6arnure.re161 rrill oolu!3
Erofem 8s BArl'eIaJ BI 9roultu €"18]II

-B'uotr ilrrp, uliuppout urauriqtt te,r'eol Irru rS ealare rrr.rd osdo.tur pu!,paco.rd

,,nssaJlunrrspsPaIArlrJuoInp0nJ'q" cInTJOIEJO olEq_nJ a+uupuY

: rcu yiq111eu0,t elu

JJttrs rrelJsJBa a,1a1treur"r1o .rrd,e nu llcep Jerrl' 'prou'rut BArlBIe{ u! ullpoul

n n rluatl ?lrrorcrJns al so l,Buol rntrru4ua] BaJuqulrqts reur,nu'r:oeu11

Uold.' Elementul constitrtiv care ne introduce ln tonalitatea dominantei este Jc
diez (celelalte alteratii - si diez si Ia dublu-diez - sint accidentale).

I'n ,schema cvintelor, moclulafia la dominanti. din exemplu,l do IIlA)

orrs, alparo astfel :

Pentru cons,olidarea rnodulafiei la dominantd este nevoie de cels mrai

m,ulte ori $i ,se nearg6 mai depa'rte, ,la donr,i,nanta dominantei, intrucrit v+

chea tfoonrfiAcad-e adtenaveclnieitigaracvuitmagsiounbad,olamisnpaenctdif,ic-a exeroita in aooa,sta ca,litate
a,eea
suirdominantei.

V,incent d'Indy afirrma rpe lrund droptate: pe eit de u$or rs€ poate
modula la ,tonalitartea dom,inantei, ,pe atit de gr,eu este ,sf, te m,enfii ln

acea,std tonalitate. Di,n aceasta ca|uzi,. ,un plan de modu'la1ie ,Ei ,menlinerc

in tona,litatea domi,nantei se pnezinti echematic astfel (porni,nd, ,6pre €xem.

pl'u, de la Do rnajor) :

@ Wtv, toi nqior (do{), p, ngoP

Notele trecute in paranteze rep,rez,intE elementele caracteristice constitutive prin
care se face modulatia"

b. La reln,tiua dominanfel, rnod,ula'gia se obpine pmin apa'ri1ia elemen-

tului cara.cteristic constitutiv ,aI acesteia Qi a caracteristici,i secunda're , ( E€D-

'ibila), ,unnate de afirmarea noului centru [o,na[.

Allegro moclerato M. I. Glinka (1804-t857)

Opera ,,lvan Susanin"

n4

9II (

tlea ?0 -u

: ItaJlsB e.nBdB glu.Brrrruopgn6r RI ErcEfnpo,ur 'Jolal,trri3 errleqcs ul {I

(rugt-tOe1) raeqrefep'O E.
'B.rEorileJrrn Hul,{o o BT l€ruol Tn!ruluoo ua.rus,e1dep qud $ ErorrsffIu lE
.
dFnlgsuoo c.rlsuolc8JEc lnlnlueruatro ulir.redu utJd. 'plutturluopqns uI .B
u
: aurlgo
a
e€ €tapaau, EA4EIa.T BI lS' I"lrr,Bulwopqns s"lBlrlm{ro} BI BdrlrtlBo}li

qElotsooB BAI|BIOT EI !s FtuBulmopqns uliulnpol,{ .zg $

! 1e'lsc c.rrda rsns rurtr sp'

Jnldiurera urp 'rr4uuinrurop BAneIar BI urfulnporn 'Jolelrrra.o eunaq"s uJ

Inflexiunile la subdom,inaxtd nu ,se pot face (aici se realizeazi numai
modulapii propriu-zi,se -- pasagere qi definitive), din cauza forlei de atracfie
a s'ubdomina'ntei, ca,re tinde sA'se impul5 ea ca tonricd. Din aceasti cauzd,
llach evita ,su,b'dominanta fln {inalu,l fugilor qi qlreluili;lor sale, penlru a
se rnenline fenm fn tonalitate.

lb. La relatiua subdontinantei. mo,ilulalia ,se obline prin apanili,a olom,en-

tulu caracte,ri'stic constitutiv al acesteia gi a caracteristicii sec,undare (sen-

sibila), urmate de afirmarea noul.ui csntru tonal.

A. N. Serov (1820-187l)

Opera,,Puterea vrajei"

ln schema cvinblor, rnodul,afia la relativa ,subdom,inantei, 'din exemrplul

de rna'i rs,usr ,apd[€ ,a,stfe] :

'LI I
"q'3y.i9la4JE3 :j I

ll0url0lA

l0ultoJl

L6I 'do 'ZI ',ru lnlal.lu^f
(ngt-Otty) ua,toqlaeg'^"I

: elSau.rod as aruc BI €p lo,a ep riel 1u1.rgde,pu;

'lr?uol n;1uao nofi rnun BeJeruxle Pize?zrJoael rS 'a*a3esed .tliulnporu loun
B nBS runrxoll,ur Joun, BarEoIB^ nB a1g 'rlnrrdeP olutrlleuol o Bl rlJrlrlpou!

uelrlrlrqrso<tr vzeae;,ll' 'alBlIIEuol Bnou ap elPlrluuol EallJal lredsep' ao 'ruo1

-rzu€r} .rolrf e-111uuo1 oTu a^llnlllsuoc Jolalueru'ale c olpoleru u1' crjr.r'edry

urotlzrrErt liBtlluuot ulrd uli€InpoffBg s

EJsnJCI erielnPour 1_ lnli

rs oruourfutto 'ecllelfloJc af usud 'rnlnporu Be.r€qullr{cs 'aerpopur (eiue,rcesl !FEi

11setB-oJd-'ii;blitutli"-ii;iiF;"i "t",4-;.ri;1np;;,1u1's, a*paco.rd elsocy 'a1u i;

-oJnpr oapaooJ'd u,r.r'd ltzuanlca}o es erPc 'e1u1.rgdep linltuol u1 erielnpour It (i

'alsrdortl,e liutlleuol e1 erfelnponr, eP EJUJB u1 'a1Saso1oJ qluolznur etieel3 .fl4
.ua
gJVJUVdiIC ITVTITVNOI V'] VIIV]NCOW 'g
s
'q

ell

{E

I Reb naicr

In exernplul de rnai rsu,s 1s-a nealiza,t modulali,a de la tonailitatea rJo
minor la tonatritatea nti benrol rninor (,modula{ia [.a trei cvinte descendonte)
prin tonalitifi,le tranzitoii t la minorn Re benrol major 9i SoJ benrol major"

S 59. Modulafia prin progresii sau lccvenle melodice
F Progresia sou secuenla es'tc o formuli melodicf ce {onsti tljn r'epctarca
'o' I 5uccesivii a aceluia$i rnotiv" pe a'lte trepte, f ie ascentlcnt, fie tlesc,cn,tlent l.
! liragntentul melodic ,de i.a ,ca,re se pleaci ,se numegte motivul prog,rersiein

iar cclclalte alcaluiesc rep'roclucerea .motivului.
Progresia poate ,fi de ,doirli feluri : tonalii qi motlulatorie.
Prograslo este tonald atunci oi,nd aceasta s€ <lesfigoara in ca,clnrJ

eceieia;ri to,na,litafi, i'nsai pe a'lte tropte:

t ln limba latind seguens-ljs : care urmeazd, urmltorui

118

6tl

"eruolouour uI acnp PJolsece u (l1u?ltJa.tJ

Eord ea,rls,ol,oJ 'cnsruB oJOpoA 3p lrund ulp' 'lisul '1irt1,1'nuol elullqd'ap'ng Iuul

e1ac uI apada.r eFun[u sluod es rlJo]etrnp,out .ropse;"qo.rd p.ro1nIu tt'.;

'cBI as raiuaaces -rnlnluow e[E
r.rplada.l e11o 'rou 1itstr,1euo1 eall:iu uI u?InPoul 11cu1 '1uuo1 ruluoJ nour un Bp

au lnlrllrlou u e.relede"r oJBJarI 'IoIY 'Allulrlea cJap€rt cp' lcu,nd urp r$ 13r
u,rr1e1rluec, aJapo4 ap, Dund' urp, lIlE pPIIr olelledsa"r luls al$cu-rorl os erpn
8I eP In,'!,rloun urP' alalB^Jalul 6al"rolBlnliour rrsel8o.r'd uI Pc tuEllJos'qro

: ralsoir8oJd In^r+o'u urp JoIolBr

-Jalur u Elcexe EoJacrlp'o.rder u'r'rd ouriqo as 03 n.rrnl 'a1u1r1uuo1 P1IB .u! EIBP

"Jula{J ?p' PJsoS,EISroP asr BlsBacs p,rr!3 rc,innlB AIJOlDInpout a|sa atsat?ot4

,,oJBFIC Inl BlunN" eJodo el ernlJa^n lntllotg

( tor t-gsrt ) lruzow 'Y'/ll ef

pea,ratnpo.tda,t f earaJnqoJdeJ pAtlow

o€Epv

/ 'ru InlalrB^} 'y 'V
nounzul0
(996I-998tr)

: Flucrzn,ux BJnlBJralrI urp eldnuexg

'JoIeIB^Jalu!

EoleUIBc e1e1cadsar 11 eleod rBrrn nu Eznea ereo urp '1lpl11ouo! lsnrcIarrj
aie1de.r1 ad pzuazqee"r as etsa.lffo.rd gc, rnplde; o1$arolup as Bls,Bocv

'FiopiJ olse Iutrr nu rarss.r8o;rd In^rloru, ulp
Jol'a[B,rJa ur ueaeenpo.rd,e;n o('c1a r]rur 6rJeurr 'elcoJ.rad alea.ralur) frrrl€lr,lp] Jol
Bour,uqru, alSe.tr.ld oc BaoO ur cpsul'('c1a ppe,to'Fjle1'Bp,trnoas) JoFIB,rJalui
s qlrlpxlluec, EarrrJErrr ploadss.r as Eleuol ersa"r8ord ut Ec ru,E^resq0

Erem,ple din lite,ratura nnuzi'calir : W. A. Mozart (1756-1791)

Allegro cc'n brio Opera ,,Qipirea din Serai"

R. M. Glier (1875-1956)
Baletul ,,Macul rogu"

jv{eno riiosso mistiyL:

l-Fa n{or

ao nnlln reproducerea

La ma1'or N. A. Rirnski-Korsakov (1B44-1908)

Opera ,,CocoEul de aur"

I 6'trm_a3io'-r c-3- 9- 13-

A'tit progr,esia tona'lio c'it gi cea 'mo,dulatorrie serves,c la dezvoltare,a
tema'tic,i,i rnuzicaile. fiind un rnijloc propice travaliulu,i comrponistic.

Prin progresia to,nr'h s.e realiz,eazi sublinierea gi men{inerea tonali-

t6{ii resp,ective, pe cin,el cea ,modulato,rie ne oferri un'u'} clin oe{e rnai pnra,ctice

procedee de a mod,nl,a erl uEurinlii lr lona,litali indepd;rtate.

i20

t6t

o?larSaI[\i Jfta

-

ourlirBpuv

rnp Pru 9s o-r pnP pulS
ullrn3 'o

) 'V(zas,,t:o-e.3e1sltnzuauulp3o"reo:gad'6d .e:o[uru us

Burrug,ruq erd's grougru aplllouol o-4ulp, a8lour es p{I!o' 'e1de.r1 r$teleou Jollns

p,utJallB nBS .EJo{r-rtu ro E{riluour,o eJds' ur,ofeur elelll€uol o-Jluilp eB.reru' eS

ppuu1uta-llB 1O1r1poull0dueraurllrprecue'rd.siqoLIo! s-_l u'(rI'lInA'p''oIA'Iu',I€IIr)arBqllnelil1Ic€sp'ouurrr.tadp'1tdtieu.rp1proolllgiroqoc

Inlnpolll BorEqmlqos ulrd uIiBInpoI{ '09 s

S 61. Modulalia prin pasaie eromatiee

i Elementele ;cro,m,atice din ,cu,p,rinsul unei mel'odii au tendinfa fie 'de
a int5ri tona,litatea in care €ste scrisi.r melod.ia resp,ect'iva ( a$a cum este
cazu,I sensibilelor artiJ',iciale ce im,pun trerptele 'diatonice in care s'e rezolvd)'l"
Iic de a 'se €,rlamcipa e[e i'nsele cu elentente diatonice pentm o noui tona'

li ta te.

Acestea din ur'mri provoaci rnodulalia la al,te tonalitifi.
Analizind ,gama lTomati'cd, giisi'nt irrtr-insa expiicalia teoretici a cetr'e'i
de-a d,oua tendinle a notelor crotnaticc, aceea 'de a moilula.

Uin,il intr.o gami diatonici intro'duccm suc'cesiu,ni c:'r'ornalice, modul aces-

tora (major sau minor) devine incert, intrttcit trerptel'e 'ino'dale (IIl, Yl qi
VII). inconju'rate {'i nd de elemert'e c,rornalice, i;i pierd acea forld qi

rari'e ,tle trepte {aracteristicc ale qnoduilui. lJe aici conciluzia cd iltroducerrea

-oucc,esiunil,or orornatice in gamele diatonice are dropt consecin{a ntvu,traU"

zarea nnodului 2.

Inceftitudinea modald, ln pasajele cro'matice, este adesea ur'mati de
a incertitudine tonohd, Brste ,pu,s in cumpana chiar qi e'chiilib'ruI tonal.

Acest ,fenome'n ,se datoq:eqte faptu'lui ca Iiecare elerrnent tronnatic poa'rte

rn sine g,enne,nul ,evadiri'i spre tonarlitflile cri,rora a'par]in in mod organic
(c1 elernente diatonice), fiind rsensilrilizari ex,pansive,sau dopresive spre

elte ccntre sonore. De exemplu :

Senslbiltzdri expansiae in Do ma,lor sb

N\ F.9 $F S\'*-c\s)
tqi - '!J \'- r--
.Es \c<b co

I

Sensi bilizdri depresiae ia Do mglor
:I ::-

8r-v(;>'a.cS_{

! A se vedea $ 47" srcdrile crLomatdce sint considerate de iunii t,eoreticieni ce
Din aceastd
2 o.auzd,

scdrj neulre din punct de vedere al modului.

t22

tzl

Joulru aJ uI BruoJrurs
(OOst-zb31) 4ruerg '3

'ur?p

rqlpta o0
|

/g .do ',,1ndn1 rS gcrr1a6" otl[1uPnfirt

(egOt-1691) na;lo4ord'S

' :'.lole,ul ?l!' Belulqeltrol u4 : plecrznrrl BlnluJalr,I urrp elduroxg n0
upielnpoiulr laJlsg pnrlco,rourd 'e4ud B BJns,?trl

pu5daoul (t1u.rn1eu rpqrsuas') oruolelpr luorualo, uo gzuadr,cuellna ost (Eleriarlrpr

qIIqIs.uBd),Brorl e B.rnsgru' urp zarp ar EcrleruoJc Blor 'nldrnexa lse.u uI

,mfeu og

-' ' :nldruexe eO

'al$ouiotl ss e{ec sI ap ealstrteuo}, ap, rie; 'a1ep,pdep, nus elerdo.rde

oe,Jcluos a.rriuac' a'l1e e-lds aaJep,e^a p,u,1colo.rd '(a1nntyru a1tqtsuas) crue8"ro uri

".redu e.ro.rgc olligrrl€uol nulued aJnrcInq) aluauala oc azadtcunue os ps 7ad

lep luaruotu un el 'Fzuq gp eolulllelrot uLI,p, acr1elrloJs alllaurale clsa"y

S 62. Modulafia Prin enarmonie

S'clrimbarea unui 'sun'et 'di'n melodie prin cores,pondent'ul s6u e,naq:monic
ulesciride,posilii,litatea,modul[rii
spre un alt centru 'tonal. fie el cit 'de

indepartat'

Punctul din melodie unde se face schimfrrarea enarmonicf, se nume$te

1;',ilict de tfarlzifie enarrmonicf,. E. Pozzolli (1873-1957)
ManuaI de solfegii

A ndant e con mol.ta esprP"ss?'ow J = 69

f=TiTnqiA--

p rlolce cnesc.

fi;ffi,n, 1l ,rot fimnor ll f; najor

4f

t W,"',/r11WF4or

rnf
{ = punctP de tnanzitie enarmoncE

Re,,.enirea de la cele mai indepl,rtate tonal"itnli la tonalitatea iniliale
a melo,iliei se face foarte ropede tot prin acelagi procedeu al _tranz.iliei

cnannonic€.

I Relltajor G. Bizet (1838-1875)
Opera ,,Carnten"

fn;aT

124

96r
roala op

I

ssatd.sa 1ft2

routa eJ
I

._

,,llldtun3 lac Ppon uo1" e:adg
nrsorlltuno 'qD

"tEurrncprsl'rsauiaqlJuoelcrrlil!eolsplnn,.prfoeeupur rlnqluucl'rJerfi.uszronon1lcnuSseu,Iu'nnuEl!xeparpluuBtoutlcs,,Bnc€uapucn1BeeleppouecJouuBoouc',,J.ara8do'lrleldspa,acoc'oreSrlaoauJloIasSqooorsIaedoJdJo.reprurafszaernre.Erlprdrsluqf"rnoougrnanrd-rr-'i\l/ .cJ
'tr"r,l8ruE.JP

sliulnpotrn ap'eloullru Elruod ruul arfulnpo,u ep IoJ ls"cv'('a1e qcpoulrlBua
'gc11euro.rc) ariBlnpou ap,"apscord a1le n? Bp'u,nJuo?'as-npullnd'91uaptle
ap llle o'ls0, nu arf ulnpour, Bouorua,su o 6arpoleu u! llcrl4ul 'e[uotuJB utl
llnru retu a1saso,1o1 es Bg 'prsnrq artDFrpout op' o[arunu gpeod plul.rrdepul '1r
alslrleuol o str E1Bp olsuluuol o ol ep at.11,?ail o 7J1u pqt eataacll J{

Rosnrq Bli€Inpotr{ 'gg s

J,u!w el

: IlnI,IBuol Jollrnlu leut
u.u1|.rerl,n .rruotu'Jsua gzeolBJl as Eclsp 'nld,uraxc e,.rds 'siof letu op' glero$Ottu
fi lltleuol Ecr,ldtur c{B} p1t.ro$crur gur'r'ldas
a^rutgldes cp F,pJocY 'altJolrp EzuanlcoJo os' uonl lsac'Y 'aleuol o;Ilua:)
ap Inp,JoaB nr.rd eltqasoep n0

aliu ards, erielnp,our olSatrsalu! eJBc, co1rqs€, nes' alelrn!rgtu'u eace Qzeo3.ro
as 'p.rocu rsernlace e (rct;e.rBo.reta) nIJeJ,rP aerel.tcs' urrd ta,p'un 'etuourJn
rrl als,au[!lu! os, nl.ro,lelnpolu, nr'drcur'rd in]sotP B eJBzIIrln 98-rq o



u0Tluo0oru vluogJ

AI VgJ,UVd



EZI II 'lOA 'rrrrznw E alJoal 3p ?"]sJJ - 6

rlnprlnrruaaJlslusI als alprauaD aJllaroatr lollIlEdplJOutuud.rnEFrUa3lrlSpldS BldnSB Is apullxa lod os lBuol
ac 'orXIzociruoJ ur
orpitr o luaAJorJ
ulp alepou rol.rrprs llrpzililn Is urnrald 'ldpJ
Inlsasp Plllolec r

lola1t10rj-'tJ!2Js uC rcop, arnpurnrJd 'l,l|uol
fntualsrs lrrp Jorr,r,tll rs Jol€ur rnlnpour olalul?fi n0 JoI .ralieJ,Bdrulos uzuq ad
aJeJsrII Ulsueou u! ocBI B.t osr J,olrJtlp,oul 1nr'pn]s, 'rr,orznut alu ruinou 1:u3d ep
"rolrJrJacnc Bururnl u1 rs arjrzocfturoJ u! nl] 0 oJuo ad, rainel.rodulr EltJ0]11{l

'aJuuliJdxa ap' ecu01[rru rou

rA acrlsrl.re rurSuur rou, otrl ru[a!r" Ba]B]rlrqrsod purJa]o JoI lnsolJ ls FllJ
-aJrp Jol uJnlcilJls 'pcrlsrluodruoc r?ilJtJcnloJtl ri ucrluual n.rlued Ellqezrnd,eur
EsJns o crnlrlsu,oc alunpolu ".ie1'ntlod Incalu{a ul ueurbrro rS-npu1,ry

t.'errpJOJBXaq rg aJ,rpJot,uluarx

'acruolr:lrrad oecruoleluodaJd aluqrs, : lrrlsi urnJ 'JoI uiuarrocl,ruoc u! al,auns / op
urind ruul nc otrr.rEcs rS urfrertru lt iBporu rnlrnurolsrs .a1.ruttr 911e op ad
-'(ac!1Bulo.r,o r"lnpoul) oc,rlBruoJ? oluerua,la no s"rolsoJa soJBcrllpotll urp

+lrucaold rJnporrrr rS umce*d ol,nuBucol rS lrnuerprpxru.r, .lnuurprl .1nuurbr.r,1 .plu
-euop : truls urn? 'Jol Jo,lolarns E alElrleuoricunl EtlB I$, Q.rnlcn4s F:llts ni'

'IsaScrru(rFoJl^eqorzplrp, lloarullulJunIenttrruB4uurpr'urJqJoorn,rsIp)oooIdrlBaulJ,unrnec1I.udI€JrwuBc,Aalenxl.nalruocafus.'r(undlurlsd,l;a,uallppgccraugu1o.rrolaellronupu-aaeeuu,rrl,oBFleJapnr)ol€nrI..rqunB.rrIIrJnpUrtuunBoouptlrossIrnulqqJEounloupr
'r (rcluor) lDurutralap spatd alloy1ontl alt rouos nrluar un

--dacc,ceulEulrglB'1u3ol1IeSuoB1cln-ruo]asJnusral;grBrc?a,pruo€alslurss un B0 lpr.rd, or,nqul .FuJopoul uaunrf
.ropurru8 rs JoluE?s, Bolu,lar.ruA
rs gu
'Eiilnu alSaar.rd oo Boac ug o.rolpzurr.ldnc reul ]lnu! ne a]so una]srs lsasv i

aul.!unlrusoollrouJasl'rrruSouorlu,lJt n!uSo,lln.uluoufuoul r|nu{ngut"1lscra,spr 1. 'ell?l:lBuol

asndsrp 1e1l1u .r.r,np,ou! u! .pu],1]
E1IB o
a1our,ufi ap E1BI qJnlcn{le
arB rouos Isualeul .lotga 1u, orue8 [$, .rrq]sr ep,ululna ppow InlrL.als,ls r

Iepotu IntllolsJs u[ oroonporlul .?g s
-IVCOW TNI,VEJSIS

XT TO'IOJIdVI)

t t{odurile po,pulare insa nu trebuie vizute 'ca s,cheme ,so'nore rigicle
I

ji n- relaogdaii cm,m ele se pr,ezinta inrlriun stu,diu teorctic _- ci oa ,sintezc a unotr

I ou o anurni,ti1 structurl, cu anrmite rirtor:situri, for.rn'r.rle;i caden[c
t.

specifioe construcliei modale.

S 65. Clasifiearea rnodurilor

levluriM:oddiuartiolenic'peop(,nualatrrerra-le) ca Ei garnele rsiste,mullli tonal * sint de 'doua
qi (rnodificate).
crornatice

L. tr[odw'ile diatonice 6e compun di,n 7 e,lemente sonrore! fonnind o
suocesiune diatonicir (pnin tonud .:i se,mitonuri diatonice) cuprinsi intre

prirnu'I dlem,ent al ,sistennului Ei o'ctava lui. Materialul lor sonon ,se aqazir
in intregime in ordinea na,turaLl a celor 7 cvinte (din cvinti per{e'cta in

r:vinti perfccti), de aceea moiluri,le diatonice sint con's,iderate morJuri natu-

rale. Ac,eslea constituie baza f orrnarii tuturo,r celonlatrte moiluri pop'u,lale.

2. Modurile cromatice, 'in ,concepfia modala spre deose,bire de
,-dousf,inst'eccounnds'ietlemradtreiteto(aintetearvcae'llee
s,ensul aceleiagi ,nofiuni ,in tonalitate m'oduri
lo,r un& ,sau ctrorna'
care a,u in comyronen{a
tice) ca,r,e se internpun in suc,cesi'unea,diatonicl a sistem'elor.
EI,e provin 'din moilurile natura,le, 'carora li se ;rnodifici mnele trepte

prin .al;terafii croimatice isuitoare sau ,coboritoa,re, fapt pent'ru care moduri'le
populare ,cromatice ,se mai inuLmesc qi ntodu'ri modificater.',

Modurile ,tliatonice sau naturals f ormeaza laolalta sistemul modal

tliatonic, iar mo,durile cromatic,e sau rnodificate formeazi sistentul modal

cromatic,

Sistemul modal diatonic

I'trodu,rile popu,lane diatonice ,sau natura'le sint in nu'mlr de 7 Ei

poartir urrriilLoarele denuuriri: ioniano 'do'rian, frigia'n, l'idian, rnixo'lidian,
eolian gi rlocrian.

Di,ntrc acestea. trei sirnt de stare ,ma.iora (ionianul, ,lidianul pi mixo-

lidianul) 9i p,al,ru de s'lar''e nnino,rii (doria,rml, frig'ianu,l, eolia,nu,l qi lo'crian'ul).
B,le co'res,irund, ca structurii, scarilor ce ,se Iome aziL pe trepte'lc gamei

lnajore,naturale, daca fiecare tlintrc trepte estc tl,uati drept tonica a modului

r'espectiv :

I ln sistemul modal, modurile diatonice coincid cu cele naturale, iar cele mo-

dilicate, cu cele cromatice.

130

I8I

:lloniuger u-rle,rrrorrpdluel,IJp as alEJ pu{l ,(e1pry ,er5pg 'ee1rreod6l;u) 1o.rlpdln.rrortl,rl.ulnupulorJpEollcoll'l,aBa1rsI1rBrlar,u'd1rstn,eNlrgleInrpoo.rulrr
poleJp
ap npouaAord

.aeipllulu lftp1iil t

uepq Inpow I
IE
aetfial lnpLw
'
aur0p pp0w
{
: alaJ,so1qur.m' nuto roe.lF nl alDdnmrd apnpoy
p'oJepu,no€s, 'e1e.l,r.rap r$ 'aquepuedep r!

-uI (alsdircrrud o14ocos, ne,J? V aJBc oJtrurp, or.r,nporu 1d,o 1e1 lsac8 u! a.slnpulu r

-giqo '1;npuocB.r}al Enop n€unoldug rrca.rF .:oy.rnpour BeJeruJoJ nrluod 1
1

e
a
-

aeptl lnprwerJel ua,try pprnerle| ae.trqp lnpr1sprp|

: r IJIA BI Inuolrlues n)

'rrurprl 1ec r$ 'colf$l BI Inuolrures, rr,) .uurErJI linptroouJlel .gzaq BI f,nuol
'rluasr nc 6uur.rop Inpr.r0,c8d14 : aledrrcu,r.rd lilnp,,toc'BJla] raJl rirs€lre rlcoJ,3

'r.rnpJoc84al od nBzuq as' t! ano\3roqos lsoJ ne r1$ece.l8 olunpow

pieoa.r6 oollue ollmpotrtJ .gg S

'elB^orpalr-! r$ acrlue Jolunpotu E fcrJolsr e{,BluozaJd f:Uncs o ocBJ rut",l, ,ar8o1
-ouruual ElsBocB BI S{rnfe B-s runc Brueesr ruqp, a,u qs BJ .Els'rarpetrr Br8ol
-oufirual urp urao.rd e,cruolerp a"r,ulndod Jol.rrnpou, el8 urru,nuap I ai"3

cevaArInpurirttruirlzeiaur,npordimpriinncd,ipnaulm-irearrndixLorlpidiiiamnuold_u*l n,part- ln sistermul grooosc
ccl rnai
apropiat, mod,ul

lidian. lrrccerlat fiind de cuyintul m,iro, ceea ce ,lnseamnA mixt.
XIoilurile secundare erau derivate tlin celc pninci,pale ,;i rs,€ forma,u

!.r o cvirrtii infenioa,rd fa{6 de 'oole principale, purtind prefixul hipo la nurrni-
fea lor de bazi I :

hlodu! htitoliorian

Modal hipofrigian

llodul hipolidian

4fl) i, ! ie, c u c e t donlanl
illodur,ile derivate putearu ,fi 'fortnate qi ,la ocvin'ta 'suporioarii' ooea c€

so inssmna prin prefixtl hiper pus fnaintea numirii modului 'de haza-z.
.{coste rnoduri coinci'deau insa cu celelalte €xpuse ,mai 'sus.

Pnimele trei rnoiluni (dopian, frigian 9i li'dian) erau 's'ocotite moduri
1lorf,ecte, f iindci, la f ie,care dintre acestea, tetracor'durile enau i'denlice fn
lirivinla poziliei semitonurilor:

Modul dorian

Alodul frigian

lrlodul lidian

1 ln limba greacE hy,po --- sub, dedesubt, jos
In limba greacd fty,ocr peste, deasupra, sus.
!

132

881

'atlsp,ou rolundtlltl apundsalo) lB:tlt nu aJlluQ, lollrnportr IE .!ol3€.lpJ lsaJv r

,'(uoioqnrcu oua1s,(.s) ,l:qour' ri (uo1oqnn1tp rit"tic:gs.t"s) llqo-l ep oloumc
elJnrl uralsr,s lsocB 'lowdq 2s' nss rs rn1 ee.r,ulurnqaJlu! nc g.rn g8el u1

's ouauouDquo1sotd :llurnu'y .ruluourrrld,ns' rnln:1
-ouns v uzf.q BI BoJubnrp,u ur.rd 1li.rEl u-s Inulcls,rs, .nrzJlc rEru B]toJ

'slrnaznxp Soulnu

as 'rJ,npJocu.rl€l ap rqcol'ad Enop apo eaf.rgdsep o'c ,uro4 ep InlB^JaluI

: Bnop elgc a1u8e1 rJnp[oceJ4al ] utp luuriloJ BJa ulalsrs lseoe olndaoug u'1
'ttoo\a'a| 7nu-a|s.,tos1ln:1lrlu$ranuua-reu$ou
-oc eJnc r'rcoa IB leruuou m1n.r1srFe.r eap,undso.r
ura 1ce1.lad linule+s,rs
sII,catE p

: aqdwuls aP al"Iurnu ex.lnd o.Iec

"unuoc launs rnun vztq ad, 'uJo1'seJ'e e FlnlgEol EliB' o rS uiumrqa,rqul IB,ur
gs tc.r.rE tlqcea BI, (.roil.rnp.roc,uJ1a1 B glejuulsrp rrn193a1 ap BJBJB u'J

t'.rleorlBJJurlllrJlnl,pnol u-^l uer8r.rJ 't 'c'c'rr18o.rca'uu'eff1ca,ruur-oqzuBuJtppllorlu,ni pBoJull]1I olucuoosrsE,uJdo

Inpou i"sIuo,ro.r,otus
: ]rurnue Jelc?JBc url alul]qcllue ug, eur.rdxe potu oJecard

'rerpolourr rnpr€ntr'rqtu'e rr.u8.rrpl lrrdoos, ur

ole tcuud alrsnporrl BI soup,B ?c llnru, rBru nBe,uas o.r,€p{rncas olunpotr{J

^lr.
tt

'acpuaP! n8'nr nu EaE
{rI rJn p.roourl?l Fapurt} '1oe1.radrur potu l itroJ,os BJo uBrPlloxrlu [ilPoit

S 67. Modurile medievale
Pri,mele teor,etizari asu,pra rnoilurilo,r rneilie,val.e rclateazl din ,secolele

IV qi VI (".".).
Ambrozie din xlilano (340--397) m'e relateazd ,existenla a 4 rnoduri

principale, pe care tro codifici astfe'l:
ModulI (doriul

IIlilodul

fvl odul IV 1 nixolydiut)

Principalele caracteristicri ale modurilor ambnoziene era,u u,rmdto,arole:

a. Se cintau de jos ln su.s, deci avea,u seu,s melodic asc.endent. Ialit

<le cele greoegti ca.re erau descendente:
b. Toate erau diatonice. oi:ce gon ,cromatic $i enarvnonic a,l antichitalii

grecegti dispdrind.

Crigore cel Marc (540-604) ,oompleteazA cele 4 motluri primcipaile

ainbroz'ie'ne, ntr,mite autentice (auctores, magistri), ou incf, 4 moiluri secun-
dare, dorivind din prim,ele, qi ,numite plagule (laterales).

El face aoest ilucru s'r.r'b infl,uenfa c,intului bizanfiin bazat pe cele B mo-

duri (octoehuri) I pe ,oare le-a ,studiat pe ,timpul crit a fost tlri,m.is aJ
Rornei la ,Constanti,nopol. '

1 In limba grea.cd oclo : opt, elros : glas, m'od,

134

g8r

'uE1rua-ulude:lrgoludltzual rldBaIru aIaJ agtifirf ctrny -rS arolcar ap DptDo) 'e,nop'elpp^arprpla/lslllIDaullllnJpxoou^r

'crer u! pllelear 1er1pd ug Pun 'aslqJul alou Pnop aIaJ *

Iiltt{ on tp ly oxlw e dt t1 ) - 1g,t e,4 a1 e6 e1 d - (p6e4 ) [ss

ffi.1snf,(px u ) -Ntp re44 Mtueqlne - (t# uqn e) lnph w -onI
-uIr'
-@'
epd
-(sntpfuodlq) -tr4 efed (pEed)tt lnpzv' !li El
cieJ
I(snrp,fi ) -an1u1 snlaeqlnp - {tuualne) lnpzv : ai

-ec) lI{F-

knrfi,trqdol,ttil -lreJnep e6etd - ( p6eQ)lt tnpory t-!t,

- uI1cn r6,{,t t1 d)'snntnep snl a e q I ne ( c.uuape) lnp1w

i,Iea.A a.g

il(sn4opod,ful -110,td e6e1d-(re6ed) fiplry

fl-yo @ n!,t c4)-.s nlo "t d snyt a tp n e ( c tP a e)J / np 0 ul

: IoJtsB plurzold as a'trer.ro8eu8 ap"rnpory

Prirnci,palele caracteristici ale modurilor gregoriene era'u urmitoarslc :

a. frIodurile plagale se aflau Ia o cuurtd perfeot[ ,co,boritoare fa{J
de tonica autenticului. nu la o cvintd coborltoare' ca Ia greci.

b. Fiecare mocl aaea tl.oud surtete ou funcliuni precise :

,sunet tle baza (un fel de tonici), cu care se tcnnina de o'bi'cei
rnelodia. ,nurnit uox finalis, sau nota finalis, ce era cormunii atit pontinl
rnoclul autenrtic, cit qi rp,entru pl,agalul slu;
s,unet aflat deasupra lvi ,,r;as t'inalis'o (un fel de dornina'nta)"
c,anO purta ,moi m,ulte den'uqnili : ,,coardd, de recitare", ,rtenort', trrepercllss{tu,
"ln,tinoallnttsiloctuI,,rens'|,,,tu,ba" Ei, incep'ind cu s'ecolul XVII. se nurmea ohiar '.[o-

Coarda de recitare, in rnodrurile a'utentic'e, rse aLfla ,la 'o cvinti perfecta

dea,supra Iui aox findis (in afarn de cazu,l oind coinoidea cu sunret'u,l insta'
bil si. care era evitat, ,urcindu.rse coarcla de recitare cu o treaptd ,mai sus).
ln rnodu'rile plagale, coartJa de recitare se afla la o tertir 'mica inferioa'rd
fap de aceera a modulu,i a,utentic.
c. Antbitusul melodiei, la nrotl'ur.ile autentice, se d'es,filsura nu,mai dea-
supra lui uox finalis, iar la plagale qi deilos'ubtul lui cox iinalis.
d. Modwrile med.ieuale au tm'prumutat numirile celor grecesti.' modul
tr : III : fri'gi'an, IV - hipofrigian, V : [i'
dorian, hIiI'po-lidihainp,oVdoIrIia:n, mixolidian. VIII :
dian, hi'po'mixolidian.
VI :

Acestea lnstr rnu mai aveau co llun c'u vechile moduri 'oline. 'dsc3t n'n-
rnir,ea. A,stfel, dor,ianul ,rnedieval Du ,rlai .corespu,n'dea cu dorianul anti'c. fri-

gianul medieva,l ,nu nai corespundea cu cel ant'ic etc.
La aceastf, ne,potrivire .s-a ,ajuns din cauzl ci me'dievalii au pleluat

derfectuos terminologia moduri'lor grece9ti, care erau c'o'bcrfitoare, apliCi'nd-o

!a ,scdri or s€os,ul me,lotli,c suitor, ,du,pe ,cum 'se 'poate observa din scherna

ur,rn*loar.e 2 :

illa.l"aila T--

;i;i;,; Ss r s.s

.sasSt.-..sEeS$ $

'll;lol;diu;;ri;lei,

I Pe coarda de recitare (tenorul sau repercusso), melodia se purta mai mult
decit pe alte sunete
ainlceempuotduurllufiie, crdnroutiivrnpo,edn:trulacagrreecia, pinrimsiet nascecaostbEornituornr,ireia. r la
z'Notele ,indicd
med:ievali, ln sens suitor.

r36

/8t

'roUatrIn lpllo^zop nE-s 'ol1-tzodurof, ur ]f,-uouus tnlnl]ls B€raundtq nJ plEp o
uDiruo.r ellmpolll Is xEdp, nolqpl uI r
o.rBJ 'uDiloa Js PI
unir
-A- g lZ '€* -G -G- er 32

I

Tzrow ana sar@ aF) aalp a rE aJgnpow - - Flsacaru n!,lrr0 alpnpow B1
-r)
r3 : r sof rutu allr l,no{q4 ur,p, BeP+a l,0d irs
alrJar4uaJoJlo '(
elrJnpo,Iu "4ulp EJnlc,nrl,s ap
.'

alBJla'rpatur elac 119a.10,r3

Mai ti,rziu (socolu,l XVI) se ajunge la o al,td odnrduire a rn,o,duni,loa::
lumirru,l ,lor ,se reduce la 7, pr,i,min,cl toto,iltrtl o a,lta aqe'z,ane Ei 'anurme in

ordin,ea 'in c,a,re ac,est€a ,a'p,ar pe lreptele .scitrii naturale Do rnajor :

Modul I : ionian ('mo'd de do)
Modul II : 'd,onian (mod cle re)
trIodul III : frigian (nnoil 'de mi)
Nlodul IV : li'di,a'n (mod cle /o)
.ltodul V : ,rnixol,idia'n (rno'd 'de sol)
l{odul VI : s6lian (mod de lo)
l,Iodul VII : loc,rian ,sau hipofrigian (rnod ,ile si).

Teoria rnoder:na a ,modurilor po,pulare diaton'ice fol.osegte a'ceste 7 de-
nu.miri medieyale asa cuim s nt utilizate ,si in lucrarea de f a!n.

68r

' r, ElrueuLuloP,qinS-Elu Bu

-lulop"Erluol'o ur{cBJ}u : nlflrruexo. ep. uc _- rlpu,o,} rnd EJnl8u ep, alBuorisunt

IIioBJIB eIBcB l,cop r-npursd,rl 'a7oytour or{Irads oiuapee rg alnur,JoJ oac,rpolaur

rbr'nlEs.rolu! n" EluJzoJd osr JBIndod rnlnc€,lula, elrrpoleur' ur '11€rrrol Inrllalsr,s

urp crsrelc, pr.lofeur IS uo, E.rnqcnl1s r$Baoou oJB rSap, .gsup uutuot fnpotr{l

'u,Btror InJoIsun u! o1BJ€p.r,suot
IJ fod lu"rnl(Bu, Jo,f uul Inp'oun gzeq El nB aJe] a.repdod olacailu!:c aluof

s6 tg 80 eO rCl rtW

etalAJ a!,td PeapJ7 Pcu2lep eeulpr1

aD{aor ppow

: uur;uor pr.ro,fuul ep pip] a,tr,seud,ap, turu nes

earsuudxa ruur p,urue^op, .eun1ic,a;aad ?lsEocB urp p.rard ,Jouos InIerJolBur
sndsrp, leJ lle u! prr!^E oac,ruolerp rJnpour aflEIoIeJ .1coJ.rad In{qrlrqca n"
lnporu sa, l8Japrsiuoc. als,a qzrue} aJBc urp, oBluuuruop,q,ns o rS a ueu,rru,op roul3

gzualr,Lu.lF a.ruo e.lds fcluol o Ep ou .Jolalurac, ear.rr.pulo u5 leze$e o.rouos rn1

IrnlBr"ralelu, .rur 'p"lofuur oJul,s, ap, olsa p,otll lsaJe pc JBop, ur+urureau .p.res

-a,raiu alsa rB[r[ nu E]liunu,E,rlru EcrleJoal rnl B,zr.lB,u,B ,Baa]e ap, ,1euo1 lnune,tr
"srs urp le'.rnlerr 1n.lof eur lgcop, eaaJlIB, ols,a
rnr ulluol tn1ndod Inpory

uuruo! Inpotr[ .sg s

llf,INOJVIC AdV-INdOd A-IIUNCOW

X 'IN'IOJ,IdYf,

[ixercrplo ili.n literatura rn'uzicald I :
Vintule de pri,m[varl

Din colecIia ,,Cintece popuiare noi'"

mR-

dffil in fiat mfu, Un-de pu - tul meuB-a duB, n1i--

4 Modul

Alle Bate murgul din picior
Din colecfia ,,200 cintece gi doine"
ie -Foa-
ver de { 1938)

8'un m0

roa-ie ver-de f-un no-hor, Foaqe ,u: {'un mo- r: *,

r}

1 In exemplele date, vor fi folosite rno'duri popul'are construite pe diiferite
sunete, cuffi est.e, in exemplul ai ,doilea, modul inonian pe sunetul (tonic,a) sol.
{A se vedea construiroa modu.rilor pe alte sunete, $ 77).

l4t)

I}I

'(ttit* rS 1a,rn11 o'19t.rr:19 'lo
'{ssnqo61) ql[n] B]Iznul u1 1,3 lenla.rd nasopR pttttJ orcdoLn'J llllsc pns tlt P all
olac BI prcarls' ug 'a.luodod Jo]lnu! alooalulc u! atscttl!]tt! os poul lsJrv
E
.,lrs,tredrxa ntur purrro,rop'lttr^:1s,totnu E
?aacs aP oulnlsacu
FJeprsuoc as InuerJop' Iumlsu, tnlnJolltru [r ls JouItlI pour ap IIlJelcBJBr) E
l,\
el*aqE1s es, (1ntr,ur1oe) l.r1do.rl lrcJnrll)lJ rllrJ e

.IB.mtBtl [uour,ru llcop Arsuettrxa lunr ri soutrttttl rtttlt also'liJltlol crl .rJuut Lt-
Blxis pu! o 'ueuop, In.ro{rilul 'ngs m1n.rc1cu.Iu} lB aJopoa ap lcun'd ur11
t
eguz ur,td eaaqJ| ?Claqetp eJutpro

aDuop ppow

: olul?urunopqns roJl rgr oluBlrrurcp IaJr gzealr,re.rB e.ru.r

a.rttrsr guluo,l o Ep ou o.rola1urac Baurp,Jo ug, leza$u 'Jouos rnl lulrerJaleut .tut
'IIA-IA I3 III-II ap,lde.r+ a.rtu! cses'g8 os' polu, lsac,B u'! allrmrorltos
'puol.top

iiias rc{uot ad eleur Q}xa,s pc,.rpu '1eln1uu lniourur ap rlq ?ruclplJ

i [A efdezu] pu!.dB 'gJoutur alBfsr ep porur unr ols" uD'uop .togndod fryory

uBrrop Inpotru '69 $

'(I-il 'rt : g:eolradns ppunras ulrd aluap
-erl alppour cr;rcads aluapEf, luls 'olpull alar lS llr 'arlpolalll rollrnpuu lnlrsrlJs Btr
ql.lu as oJ 'areolralu-r alaluapaf, llle p) 'alBp alaldrtraxa aleol uI 'le^rasqo aCI

n

tww .

Ia)snW utp .relndod rrluIS

11rp3rpu opJe^ PzunJJ'

l,n cinte'cu,l popu'lantomfi,nesc, dorianul este frrecvent 'mai a,l,es in doine
cintece de dor, de jale, ,precu,m gi ,in unele 'dansuri p,opulare.

Exemple din literatura imuzicah :

Se cearti cucul cu corbul
Din colecti a ,,200 cintece gi doine"

Alleg'rett o Q =l,r.a1

B. V. Asafiev ( r884-r e4e)
Baletul ,,Fintina din Baccisarai"

Lento

142

trl

-tJ, ap, o,IolnuJoI u! ruunu or] .qc,rpoleur '(Wmfiu{ oluapoc) epuJl rluep

e,ru.rnS91sep eB.ee.l1u1, n.rluetl gzeq
eP po{u, e,c ar; 'easa.p,e olSoul!tru! as poru lsece ,e.relndod elrrpoleul u1

rJep,rsuoc 3s 1nuer6n.lJ oeooc'e ep 6Brrn soce Ie 'I',tJplu! rou'u.t
aiSartql'u5 es' (1nuur1oa) IB,Jnreu rnlrirJourrui e 11
Jo;rnru p,olu op, !n{?]oBlr,tiJ
ua,rlrnoqoo urJd
1o1d,aur
-ua1cstre{e1.ru'1'.upnu1eg.eu,1teIur1u'ur,oerrrus8err.u[rndJalgpInaJppol,,suearoutcs] ua'nirlglaqspasrnlo?1orrurpro1pr0SoBu,lruBr ocuo!Iuep,nu3lulJn!€lpureaaArcuceuop}sgl.cuenur,rgn81dr1:u1uor,agqpo,cu,n1o1

-ol,r lrps zps gps opg sps utz

j-a1u1,rc uud eaulprT ?,uLlelp eeaplo

a0q67td Inpow

: olu,Bu,r{uopqns rourc lS gl,ueuruop og.rnFtrris, gzualr'ee.r3
artc euds Fcluol O gp eu '.ro1e1ur,tc BJurp,.to 14 lezeSe
'JuoIuoaslunmuro,lxIrtqlulB€rsJalBI,\i
'IA-A IS II-I e1e1de,4 o4u! cso,s,F8 es, pour lsace

.pun1fr1$

DpunJas - EoFro! ecl fcrnr' Epiunoes EC,rpB '1m,"m1eu lruorurru ep fiul ?lJ.roqoc i
pulutu gJourru, alels ep, poru un a1sa uofitt{ .tnpdod UpoW
11 u1d;ua.r1 t
EF
uBI6IrJ Inpotr[ .01 S
tlt
.A

col rt gulo(I'

Pinpors

lixcrnple din literatura rnuziaali '

M. P. lrlusorgski (1839-1881)

Opera ,.Boris Godunov"

Allegro

,f

Al. Pagcanu

Poemul Carpalilor

144

g'r'l JI .[oA .r!)rznu
"
errool ep lel"rJ _- 0l

lsoJ y .(su'p

apoelurlo u,! _
"'ftill, T'T#rs r'nrard sauours,s* op,

uaunr8a.r urp, e.r,elndod
ap, al,ac u! Irxcod,s tsap _ Iou :fi
poru
lue^aeJJ ulind tuu lsa?,V "J
"iur'rado.rng Inlsa urp.role.reodod pcrznru',1 a1$eulglu!, as

u. ernl salu 1u .ro f e po', a p, r^::#l#,"3i*-,fr rihilJ;i"Ir#, J.ili_:l

eJ'Bl'drll*ulcoE'rIlgApII,Btr11Je,nle1lBdoeu.iir1grrBrpl'or]alfJuln'ruJ.rlro'ltluecrra.mrpi1.nn'E?i:lsso'?fre]nduixnrareotJln'.BuuJJtsero?Sp,slnroJ'nrcup.rr,onop,1ou.1rougeurrpu-roala]rscr,rarlco.gll1eueorc6l"rlnlo1s1p

eg sg tg €g ag lgl I

€Jlaqelp eealp,t0

a""qIrIenIcAse-erIdIaAsu' nEr'I|8sc'oruAro-ul AorpIFpra'a1oou1udnos'.Jr1oulaan4]uurglaoocr,usBaaspuqru8p,Jla^osuuapturolt'uuezrutaseAauecTuwoJouo.!pu,oaslor,.srrninu'sol'rtulr,,rrl,(zurueBe€e(uulrueueloe.rJlst)

.pm?plI

vi ,D1I1JDea1Jdn-e.r1 PlFIon ed El,.rr?ru FlJB,,ln laapr 6le.nnl?u lnoofuu, ap EiuJ ElEJrpu
oprofuur arruls €P, P,oru un olso,
p,u1,ru ttotptty tn1ndod 1npoy1

rrEIpJI*FpoI[ .Itr S

:elndod calul)
eunl? !3Jl spJe^ elBoJ

Exernple din literatura 'muzi,cali :

Melodie ucrainean[

Din manualul lui Hvostenko

Andante

Fetele din Marikov

Cintec popular slovac

Aceste d,ou5 exe,mple, precurn 5i cel care urmeaz6, au la b,azd scdri lidiene

incomplete: hexacordie Ei pentacordie lidian5.
146

E

Irq uoc or3a11y

II uruoJrurs

nllr!ng 'N

F

.,IBJ(BoSmIf,Cr-?rguUsItp) uu11u1g" lnlelBg
'g
^ellBsv'A

Bitrineasca
Joc din &loldova

lllodul penfru anbele uenple:

S 79. S&cdul mixcliclian

h[ adul populu mixolidlon esle un motl de 'sta,re majord, avln'd treapta

VII colto,ritn fald de nnajoru,l naturatl, adi,ci ,septimfl onici pe to,nici -

se pti nra nti,xolidiand.

Senritonurile in acest mod se sf,sesc intre treptele III-IV li VI-VII-
Materialul lui sonor. asezat. in ortlinea cvinte,lor. ne ,dri o to'nicf spre care

grar^itoazil patru domina,nte qi doux sub'do,minante:

Modu| muolidian
1rdinea diatonicd
0rdinea pnn cvirlte

8d2 sq I T ,Dt D2 D3 D4

Ilirr punct de vedene al caracterullui sau, ma jorul anixolidian, avirr,d
trcaptir VII'co,boritri (major firii sensibila), este nloi dep,resia dec,it rna.

jorrul natural.

148

6rl

rBlndod oa+uJ} -eur
lPl uoq epBq epul^
Pu
106 - 0 ulp -n6 - nd lns
OJEi
rqlJ - ?J e,t ea $0J ure- tJ ?J ieJ 'ou -ee1
'lI
iel'0u-ea7 -'rop nc 'gJ - leut -a6-ug14
€td
-qa
F
bu-ea7 --lo{ - nq ep -ep - ,te^ . s!-elJ
L
,,aurop rS (olor ) urlcaloJ ul6 e^
aralulo 666"
rop nc prleur gul.a8ugJ6

: FtrBcizmil €unluJalr.l urp elcluex.{

-pns urp a.luodo'd' Jollu ucrznur u3 ts Berroure,s? ap elsas,g8 €s'ro.rdurot.rringelr1un'n:rls,5e
-or atnol adeo.rde rrrrp olocalulc u! as-npurulllul 'llsolroJ rerr la,r atrsa lnuurp,rl
-oxnu, 'EJofEru eJBJs ap olrJnpolu, a.4u]p opcseeulruo.r plupdod noTznut ul

'lEJnll?u ln.rofeur uud a'1upo* aler 1!3op eJrcnllBJls rs gfuu.re,qnxa ec alnu,rda.r reur

luls Potll lsoae ur.ld funrdxa es, ec elol11111lluos, 'eA4oul alsgc€ nJqued
'.rr,se.rdep reur 'nlqosr reur puruaaap, ,tlqpF tofnu Erop,rsuoo es (fpqrsuas

p.rgtr ln.rofu,ur) 1n,uurpr,1oxrru, .B€o,c,B ?p, .Ernlsec,a p rofeul pour o,p, lrualcu.ruc
olSo'c[Els asr (lnueru'ol) IuJnlBu rnln,rofeul E IiA raldar] ee.rlJoqoc ur.rJ

I. Dumitrescu

Simfonia I

S 73. Modul eolian

Modul popal,ar eolian nu oste altceva declt minor-u,l natural drin siste-

rnu,I tonal, de .aceea, analiza I'r.ri amdnu,nli,u nu m,ai os'te necesara' Rearnintim

<loar ci acest rnod est'e de sta,re mirnord, av'i'n'd ,s,omitonu'rile intre trept'ele
II-III pi V-\rI, ian material,ul lui 'sonor' aqezat in orndin'ea cvintelor, ne
,li o tonicd s,pr€ care g,naviteaz,I 'dou[ <lo,minante 9i patru subdornrinante :

Modul eoJiaa
1rdinea diatorticb _
firdinea prtn cvinle

8d4 9ds $de 8d/ | T I lc D_z

Toate cintecele pop'u'lar'e 'care au la bazr rrnoilul rninor natmral pot fi

c,onsiderate in rninoml eolian. N'eavi'nd sensibi;la. ca'denple 'modului se fac

de cole 'mai ,multe ori cu su'btonicd, V. $ebalin
Exemple din literatura 'muzi'cald : Drum de iarnh

Mode rato

t50