The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.2)

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Contepisto, 2022-04-18 02:42:49

Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.2)

Giuleanu, Victor - Tratat de teorie a muzicii (Vol.2)

Iq -n
'arp3rjrlsnf np rs-nu BaaJB ap 'pJruotTI {c
u
--'par€cplrusPourolnJlgpdiuJnpalopldelrupnlasuuu'pastpruuuT!rprrrurarlulTBneiu-rurarprlBrdlpP) arpuBuarBetu6-ossuuvI r'nr{poJlluPepduonrrprpuzo'aapglpppf,don"J,poapllpoeulroprlIaIludplnur'BllJlnpuorLp/J,,p"BlIaTrluppiIrj
-IuroDerdns" 1n uldeerl rer ',,pJTuolprdns" 11 eldee:1 Jsetunu atrplprl oloufl r 'l

lljgu pull eJaeaur1pqns,, e! " EI

Y

: Bcluol epi giBJ BJBorrelur Elurac o BI EIIB es 'slueunluop rE

giuepodr4 rseoaoe adeo.rde nc'(r.nBolJrrlu'r Blrr,€uitluop) oryaurwopqns

ttjElpuol elueuuoq,, l0S" EI

v

: q3flnol ep, ?iBI qruor.laclns
Elulm o BI EIIts e,s 'Ecr,r.r'oJ" gdnp, glueuodu.lr leul eec, u1dee"4 'nluouttuog

tipllleaol PJtt/01,,sg" E

v

--eotl5eaOp,'lJloifutolpsrnlroulueao,Jcr)urenlurilrEluururourlaulaJpp, : (arfe1r.r

elaurrs, ol[Blelar aluo] es,B.4e trws, leru

alec, Fcl,re,uud' 1n4otr,ns "r"n orruor"""rrv

o(t €ele rrlerrol u3 .r'op1clau1 elru,nrfcunl "nlcluraxa a;ltl.s, .tugzrlra.rciuoc !g
'!)Ilqlsuas : reurip8 B IIA eldue.r1

r??rrlolratu! p}uDlpaur =-= rour,B8 B JA eldee.rl
raul'B8 B A
(Eluolre,1ur Blueunulop,, PluDuTluoP -: raurre8 u AI e1due.r1
pluDultuopqn.s rour,B8 c III
uldeaul
'prnouadns pluv1)au : uld,eaut

(tolfiBurruop' B1ueurtuop,) pluotLttuopDryuoc -: rer:;e,E e II uldea;rl
raure8 e J e1dee.r1
l14s'alrlrirrrol ul pcruol al erBr ad clpunrictrn,q
(a1a de4) alalouns ese,urldepul
: ,

olBlrleuol ul rrnliorrnr ap Inmolsls .Iu s

Ifl e'tli arr.tu s uperioard. se afilir intr.e tuni'cii 5i d,ominant6, iar metlianta Ilr-
ferioord, in'tre tonicl $i s,uib'dolri,nanti :

,, ltl i' medianta superioa rA
ti ,,La" medianta nferioari

Contradoninanta (dominanta donlinantei) se afila la o cv,iorttr supe,rio'ara

f atd de dominanti:

,, R e " co nfrado m ina n ta t onalitdtii

Sensibila, su,netul ,caire ,o.r€ atraclia e.oa ,rnai puternica s,p're tonici, se

afli pe itneaptra VII .a game,i. lrlorsul ei orbligato,riu, 'tendinla .de a ,se rezolva
pc tonriof,, consti,tuie una din legile t,onarlitilii I :

*--=--ft-_l tr'"\'enctbita tonaritdtii

-.J

ln cazul cfln:d treapta VII'se gf,,se;te l,ainterval'de un ton falti de to-

ruici, ,aqa c,u,m e,ste cazu,l in majorul unelodic qi minordl natuta'l, ea iEi piertle

earac'teruil de ,sensibild gi de funcgi'une 'tonali, nu'rnind,u-,se suhtonicd.

Pnezentrind f,unofi,un'i,1e tsnale a'le trerpteXor ,fa{a 'de tonica r/o, ,concotni-

teut in srrire $i in cobonir,eo o,blinem u'rmf,toa,rea scherni :

* t F$qrX&e s.sE

\ad ,q:
NNN\

s.! &\RN6rRTu
$s
fb
N
s
I Sensibila, aceastd funcfiu,ne ce conduce atit de firesc spre tonicd, a Jucat
un rol deosebit in epoca fix5rii tr9eai pdteEtecramrainc{teririisttoicn,:aliintdlmii acjaorsuilstneamturdael
creatie
(subsernitonium rnodi). devenind
norul armonic. si mi-

52

gg

'loldl-rlo)uI I'.r! trlPtrrlEilol Inlpnls oip) ap PIPJ'-r1J1zn'Lu lijr.rool lnrpPr u! !s qzBlll .II
-nls as inproJe olBs n.lluad lnr\rloul qJ.IIdXA PJ-itrO-1o3]
d.rlproplsuoJ qlsBeJV t oq

'arolseo f lpl

;tiJnpJooe oldlol 'oJaunde.rdrrr,sr tlrud 'eullol lcil as urorlfc, ezec{ Octr (Ecpr nes -
e
,rJeru) BiJex 1r3P, elsc a}?lrPluol' u! Jol]JrlpJocB IB JoiEzr$B8Jo lnlB'AJOlu'I
'alral ap

<jrJa.nnul DI alrlz?*D '!! lod o.ItlJ Ntas 'af.o! oit ala,lJaJut o7 aiozatrt o\tn{tp
aJoulls € ulfnd ?aJ D no$)l1aw)?1nu"'ts also Inp.Ioso (p1euo1 uridacuoc u1 I
'un1ln'luls altznn ay.o[r1t alaul'ts a1lnru linrlusut oos1' tus!n-1tot?dJItJo"Duousr1Jrdt1ca!_, lI q

a7ayalur ts - rnlnltrldno IB .ro,1gzu,r;r,'Jna IsuIL leo Dzaluls 'l1i.n1euo1 B Ezelllts
'1,r)J!'uout'ID 'Ds,

en,o,p B op, Boc glunza.rdar.l lnpdooie '$ifl11uuo1 e Eclp,olsurr Bze urs etnu]suoo
Ectrnp lrnpulro Jouos' lnlerra+Bun epurudnc eo -
-* arulilfuu eur,e3 trce1J

IIiEUIBuof s Eoluomru uzolurs 6pproay '88 S

: rauruB alalau,ns olBo'l as-npursg8 .to1 ofi.lnp{oou u1 '1euo1 tuprol'e'$e

1'nBa4ur qwazeal a,sr ?JBc ad rrdpls' luls aF, .crttout{B eJep"a ap rc'trndr u'rq

: eJolsale' 11uo11d

pulruit:o} o.rortnpgoc,tJrlo! al€,trro{lixa Bl c,sosEF os, ale'uo} a{o}fl34 oPure8 u1 "ir-''

.4lnrlI
-prrcl alr) ol[tlnut.td a1rla.t1 nes apuol alclaLl ep olerunu ppeocl a1a ld'u; erec

nuqtrad '(O IS, pS 'J) A 'A[ '1 ap]do4 ed ep agunlic,u'n1 1tr1sr o.rotros, 1nrrrol,srs
u! eralsece E qloJouoo ulilzottr p'uw,r,rr[ra]a,p, 'I$nyuuol B?{EruJoJ Btr lrqosoop
potu ut FJnouoc oJBc aloo' 'sns lu,urr asr,Jcsep agun'ricu,rt1, aleol eJ.lulr6

olBuot otilorJ 'UU S

Felurile acordurilor

Acordul {ormat din 3 sun'ete difenite, dispuse tra interyale de ter{e,
poa,rtii nnmele 'd,e acord cle trei sunete sa:u tri.son :

Acordul f olmat din 4 ,s'unete ,clif er:ite, dispu se ,la inlcrvale de 1er!e,

poa,r,ti nurnele 'de acord de septimd.:

A

Acordul fomnat din 5 su'nete dif ernite, rlispuse ,la iuten'alc de terle,

poarta nurn.ele 'de acord de nond:

Acoril,ul format din -6 sunete di,feli,te, clis,puse la intervale dc tcr[e,

poarti nurne,le de acond de undecimd :

Aco-r'duil fomn,at din -7 sunete dif errite, dirsp'uso la int,ervale de ter[e,

poart:t murnetre 'de acord de tertriadecimd :

l'a[i de rolul 6i func!,iune,a pe care o au sunetele in acoril. acestea

primesc urrnii'toarele'denumiri :

54

gq

: asndBJdns, rJB'ur el.nal lnop, urp nBs sFlBluoluEp,rrnJ acl
BllJEur' rlur^a, rs 3.rEur Biral urp, 1[nlPcilu oqs0' 11.I)1u (|r.tuostt|) lnproJIl

Ig

: eld9lqnp purlllrle os a.nuo urp oeJeor.ral
-ur ecruou.uru 9 a1e,ur1"rd utp gll,nzeJ .nouuu [n'uo'srr1'p1u.rn1eu ufu'euo'za.l uJ

: I.r'I,1 u[

e.ruu El.rel o rS gzuq u1 Ecrur gi.ral, o-JliuTp, nus 'glelueurBpiunI ad plaaJlad,
?lrrrac r$' gcrur Ei.nef u,lp l.rnlqc.1u elso (loutru lnuosrt4) roulu Inprocv

: e[rrglqnp Fulu4[e os, elllBc urp, ,e.reor.radns

ccru,orrrJs 9 ale,uud urp gllnze.n .rotutu Inuos,l4 ,B1urn1eu ejuurozer irJ

Bc'ru El.ral o r$ pzuq El aruur qjral o-Jlulp, nus ,gleluaruep,un; : I4A €I
ed glcaJ.rad
afJi.erua'lrBl ?J.BoiJlgu"ilcfureuluruiprTeApll,fnuFnlpfJucullelop.alollTuslnualrFr(c,..rIroEoffuoeuJuSrra1:no.urlJ,eonusIern.Jrs1n)lor.luteorldtoaupe,p,
Elur,t.o rS Inprosv 1g
r,; aleod
'Blul^c [$
I,npilocY

(1nuosg.q) otouns lort op Inproov .?A S

El iqi arne rsurs,a \n ganta cromaticd. majord,lo u,nde s'u,netele sale oonr-
pon€nte apar dupi fiec'are 4 elemente sonorc :

Acordul (trisonul) mic$orat este alcdtuit d,in ter![ micd 9i cvinti mrc-
Eorati pe fundamentald, sau din tloua terfe rnici ,srlprapuse :

EI nqi are ,sursa 7n gama cromaticd, tnlnora, co&rori,to'are, unde,sunetd.+

sale componente .apar dupi ,fieoare trei slerne,nte s,onor€ :

Stflrile acordurilor de 3 sunete gi cifrarea lor

Dacd ,un acord ane fundamentula tn bas (la vocea gnavi), acordul se

g[,seqte in stare directii:

Dacii acor'rlul are tetta in ba..s. acesta se co,n'si,der'1 trn rdsturnarca I '

llaaa acoldul are tnc'urlrt.f o, ltus, ilccsta se r:on,siderd in rdsfurn,areq. Il

1 A se vedea $ 48.
s6

!g

'tall{lslras' lI}{JJt.,Jn

iiinPofir 16lrJole3€ e triA 8tctrB?J0 Ocl llzl]otuJoJ osr aJel inp.roDe --_
IilJi1l,RrI Jolurill rnlnl]ou!lTE2Tu-n-uuuAtt'Set ldanpa'rn,1utto'1drlaisi?c-auro\iio{l]otcltsrl'uoJ"{l]'o3urlrtlnl pInJlo'ni]pso_u-r E' I$

:1uls, giurlri?s op r,Jnp.rroct olezrlrlrl Ierlr alotl o1eno1 1muo1s{s til

'Eiulldas ts

Blrrrac .EiJ€1r 'g1e1u:e.urupunl rrll), rcop, tin?EJIB cls€ ji4 'gtulldtls oP InlurlJotrlll
.rnTnp.rocrE 8-l1rluaunupunJ n3 'purnl,llsuo,c launs, trnuITlln 'alcuns IOJ1 ol) Inil
-.ro"s BI ai"ral raun fcrr! B ec.ru8npp'a u,r-ld euriqo 3g' BuI1de's oP lnpilocY

Rurltrdas ap Inproov '9a $

'Jo,FJnp*orlP' JcIFElsr J,o{nlnl untuo} 'qiJo} ap l,nl€^J€lur
glurze,.rrleu artc '€ u.rlilo [e.r]r? urP lBuillu'|tlo B's rJPls Enop' apurrrd e1

tulnc: ( p.roce1xe,s,1.rr:,La) IFzeo.Illt' as, II ea.IBuJnlsFJ uI InPdocY

(puoculxas 1.rncs, ad nas' rpJotu

"txesf.ro4) 3 *lp p*t"alo.rd 'g nO Ez€aJJIa as I B'aJBuJ{rqsE'! uI InPdorcY

: (pdoculur,ro lrnc's, ad nBS pJoor

-ttrr,ra'l.lal) 3 *fp prurua,ro.ld 'g nc Ezeernlrr$ os, Bl,carl'P e.rels' u! Flplroc,Y

'rnlnpJ,ole In1qns,epep aund as pfe.rlr3 'r.rEts mI alollJ
-olIP u! rnInPJosB olrs alauns' alFlala" 13' sB{ urp' Tn}ounsr a.I}urPr aIolBAJOlul
qlrrrze.lder a.lu? 'aq€.r? oIo,rJJc ?p rrrrru€s, ou pJool?' utun' sorru.r,]It n4tr,ed

Acord,ul de septimd. de dominantd ,este ,al'cltuit din:tr.'un trison rnajor
plrrs o 'terfI micd, ,avin'd patr'u ,stdri:

stare d,irectd, rd,sturnarea I rd,sturnaraa II rd,sturnarea III
septacord cvintsextacord ter!cvartacord secundacord.

(fundanenhla in bat) (terta in bat ) (cvnta fn bat) :ma in bat )

g ('il tG) , ([)

I,N rezonanla nat'urali, acordul 'de septime ,de ,dominan*t6 rezultd din pri-
mele 7 armonice superioare, 'din care se elilmin[ d'urblarile :

Acordul de septimd. de pe treapt& VII d,in m,ajoru.l natural este alci-
tuit ,ilintr-un trison mic,qorait, plus o ,terff, mare; pe f undamentalii sc for'.
meaze o septiml micf (acoril 'de septi'md mici):

t

#ry#T

Acordul de septimd cle pe treapta VII din minorul armonic este alcdtuit
dintr-un tni'son micqorat, p'lu,s o ter!6 rnic[ ; p,e ,fundamentaLd se fornneaza
"d eci o septi,mi rnicEorata ( ac,oril de septima micgo'rati ) :

Ana,lizind acortluril,e de septim5 'de pe toa,te tr"eptele uroclului major na-

tural $,i aie .modului minor ar'monic (rnordu,rile c'e[e mai f,o[osite in ,arrmoni'e)

vom oftrline :

5B

69

3U0AJe /e^r4eu
J0uta op
r1lea 00

: E?,rrrIIr Euoil ep n'Bs SLIunt litr,ou, ap puo,c,l]' rJ elBo{,x

4aJPBJldB- eJl'.el)ldUDpUzlB'WclOurpJoa'IpesDuerorrUuc-ule,ccBtuoatlustorrufurnoltnlJo'ollurpu.nl oIcse IuJnlBtI rnln.rofutu €'
lBznlrln rBtrt IeJ

'^BuoLI ts.'

cIllildesoglur,rc oqj.ral ofleluoutep,u'nJ unP, rc,oP,trrnlfalu alse Ig'Euou aIr. f
[nlB,lJsl]ttr 'rnlnp.IocB BIulueuIBPttn,l ne opurn]l]suroc Jeulls lrnulrr]1n' '9tu11des-
op lec BI eir€tr raunr ?crr,! B' BaJBSnrlP,u ur.ld eu4clo as, Lrtrou ep inpJocv 1

Euou op Inproov '9u s F
tEF
'rnlolcna uoslJl rzuq Bl pulLe 'p77116i'11s1 pun|das ap pJocB 1111 u1.due.rl
totoru uostJl Ezeq eI pulLe 'aJDw prutTdas ap' pJoce
toforu uoslJl vzeq B! pru!,Le 'e?rru prutydits ap, puoc" IA eldea.rt
Joulta aosLJl pzBq BI piul^B '?r1m prutldas op prro,ce A u1due,r1
llrpu uos'tJl az?q B1 p'ull^B 'aJD?r, prut7das ap puloce AI etdua.r1
I I I eldeo.rl
lpJo(cltu uos'tJ| Fzeq e1 pu1.te 'pcttu 12tut7das op, plr,ole II uldeanl
roullu uoslJ| gzeq BI Pu!']Au 'amw ptu4das op proce' 1 elduart

il ilTil

clunale Joua 0p

'goto{ctut uosttl Pzuq BIj pru!!lt8 'ptctut pru4das a,P, Pror'r? 1111 u1dec.rl

JOUllU UOSIJ| Ezeq uI pu!^" 'tltltut ptuttldas ep p,.rorB IA uldea.rl
totntu uosttl ?z8qr 3Ir PILIIAB orlctut PttutTdas op ptrrocB A PldBsJl
AI elduel1
totrnu uosttg BzBci eI Pu!^B 'a.ntw prurTclas ap, pJocB III eldsarl
JOUILU UOS',tJl rzBq uI put^e 'pctut ptuqdas ap pJocu II utrdee.rl
1 e1dee.r1
JOUnA UOSlJl EzEq B"tlr p,u!^B, 'ptcuu ptut7das ap pJocB
EzBq p,uI^B 'sxptu puttgdas 0p pJocB I
totntu uostt1

IN u lI il m il

In rezonanpa naturaltr, a,cordu,l 'de nond de dominantA nozu,lta din pri-
mele 9 armonice ,superrioatre, di'u care se eli,mini dublao'ile :

q6 I

obiceoi eple€latrl€t€apatcaorVduar..jto-naldit6efiui ,:ndecrima si tertia,d,ecimd - se folosesc dc

0a malor naturat do mnor arnonrc 0o najor natural do minor armonic

/3M 13m

$ 27. Aeorduri prineipale ;i seeundare. Acorduri eonsonante

si disonante

Acordurile care se formeazd, pe treptele princi,pale ale tonalitiitii (r, v,
clvipu-le, tonica, 'dominarnta gi su'bdominanta) poartd nuntele de acordtri
rintrucit ele dete,r,rn,inl pe ,linie a,rrnonicfi insigi tonalitatea, prin.

Acordurile care se formeazd, pe treptele seatndare ale tonalitd.tii (ll,
III, vI, vII) se nutnesc acorduri secundare, intru'cit ele sint dependente gi

subordonate,celor rpri,nc,ipale.

Acorduri consonante ;i disonante

Ca qi 'inte,r'valele, a,cordu,rile pot fi consonante ,qi disonante. este
orice conline in 'componen{a sa un interval disona,nt
'acord care

ccns,i'derat aoo,rd disonant. D.upI principiile a,nmoniei clasice, un acord di-
,sonant t'reb,uie si s,e rezorlve intr-u,n acord co,nso,nant.

Dintre acor'd'urile des'crise qnai inainte ,sint consonante numai trisorru-

rile'm'ajore gi minore, ia,r restul, 'disona,nte. adica: trisonnrii,e rniirite $i ,rnic-

$orate, toate acordu,rile de sep,tima, nona, undcc,im6 9i terliatlecima. datorita
existe,nfei intervalelor disonante din sruc.lura lor.

In proc,e,sul rezolviirii, cea ,mai mare atraclie catre acordul tonicii {treap-
ta I ) o au acord rrrile tlotninantei (tri son'url, septilra gi rronu de dorninaurta )
gi acordurile sensil-rilci ( trisonu,l ,tnicgorat, acurdul tle septirnii rnicii $i rnir:-
Qoral d al treptei VI I ) , care s€rv€,s,c in acest f el la a{irrnarea -_ pe plan
ar..rnouic -- ,a cenLru,lu.i sr:nc'r rJe gr:avitagie (tcnalit*1ii).

60

tI -. , )' '.rc1alur,ro Iolrros B qreor.rcJllr Balulrulallxa u1 op, 'p,ugz.rard's'ns

1,"-iS,;J lnleuns
'.'u'"rrt,ur glullc o nJ Io r$, gzua,seldap asr Jouos lulJo,ilrtu 1'n3or1u.l '1os lnpuns ed
qcrpB "q.rBor.ratlns, rltyac o Btr ol, Inlauns ed ap 1euo1 lrrulueJ pulsuld'aq
'op ed letrol fnrllueo no 'Js 'nu 'D7 'ot '1os oop 'o! : Iru,o1'lut
-Jn 'dlsc oJoft,tu o0' €atlet,r:leuol u! 'alu,r,t? ur.rd sndsrp Jouos inle'rua etr'{

'.ro[eul oO lopo'rrl, uure3 u1 ep p,ur,u-rod 'Jos gleo,r.la<lns
llurAc eur,r.rd ed Bc,Iuol nc olrBfrf.cllol o 'nrkuaxa auds tuttru3suoo fs ular1

alra;.red alul^f, ulJd Jol

llunlsoJlns ezeq ad lzelp nr JolJipllleuol saJlnJlsuo3 'l

'erl.oflos ellrB adr IOP'ouL ta,ut';S taleundstrurq, nus or.Inp,rocu,r1a1
'rcIalauns a aluantln nunrca?ctls nzoq ad a$
ur.rd u'a.lr'niuglu! puISoIoI' : (alurlc urr.td tlunrrs'a3c'ns 1n'r'drc'g'r-r'tl) -

rutu.rocl

dJuc tsI epr eoa33 lloop EtrurAC o nO grarsu'udxa rBrr^l auraaPl Fnou ai]Bllle'uol
'tlunwarr?ts oznq ad a$
eJcJarJ fc BIrI,Ees p{rpll 'togatrauns D al'r}al o-s'
. IEo Eno,P, ad uriqo
rzorP

nc ?.ro[Bun apfglrltluol ',,1eJn]Bu Jof€[x 0066 lepoul e'uru8 e1 ap pmu.rod

olouns olIB od EJolsao€ B

l)rlnrlsuoo op aopaoord 'Izolp no orolEur elliBrlluuoJ, 'su s

AUOIVW EIII,VJI'IVNOI'V

'aleclznu.! I.rEOs' oIE alourn's ZT aqr 34ulp erlBcrJo ad' a'1uuilo1 r;
lod JJour,rrl .ro11irl1puo1 eloru'e8 t* ldo' oa+ofeul Jolijgllleuol e1e'uruF 1g4y

IIIIINNS gJlV Ed

AUONIW IS AUOfVW dOIIJVJ.IIVNOJ VAdVWUOC

Tn'IOJI.M

dobindi'nd in schirnb, la extremi'tatea ,superioar,i a ,seni,e'i de cvinte, su,netuF
fa diez:

sd.r DTonalitatea Eot naror 6ama Eol n4lor

r

Seri.a de cl.inte are acum componen{a unni,toare : do, sol, re, lo,, mi, si.
ja diez. Alteralia urltimmlLr,i rsunet din,ace,a,st6 seri,e (/a diez), fFtainil p,arte'
din ,oonstitutia noi,i tona,I'ita1i, va trece la chei,e, ailcatuind a,rm,ura lui Sol

rna jor.

al Contimr0n'd ,sd doplasAim - undunpodup,rcinecnirtprlilu,tloonvailn, teal,oflrat- matorialu,l rsonor'
,supe-
tonarlita$i SoJ major 6pne [a o cvin,td

ni,oar5, vo'm obpine, pnin .ac,slagi p,r.ocedeu. matorian'u'l sonon ail tonalitiffi,

,['"e m,ajon :

Tonalitatea Re naiii Gana Re nqlor

La arrnurd,se.trtai a,daugd inrci o aiteratie constitutivtr, aqa in.cit ann'ur&

lui.Re major va av,ea doi diezi (fa diez 'Si do die=).
In acelaqi {el putem conrstr,ui ;toa,te celela,lte tona,litifi rrnaj,ore ,cu diez,i,

ce ,urmeazd [n ser.ia ,cvintelor ascendente.
Alterafiile ,constitutive vor apdn:ea ila annurd rigu,ros in orrdinea cvintelorr-

suitoare, ,ard,ica : fa diez, do diez, sol d.iez, re diez, la diez, mi diez, si d.iez"

()2

€9

: J,o[Bur aU IIiEXIIBUoI BrrrBS auriqo lu,oa .nofBur los IIIEI
.llBuol Rurreb BI ap 'rJnproeuJlal ulrd p,ultr.tod onapacold r3u1o,at pdnq

'rofuur los .r].ri9rlpuo,] B gJnIu.rB B?' oroqc Bl aaar], as oJBa 'zarp n{ yn1 e
raur,ufr e$nBltrsfioc u! B?rracrnpru Eclpg 'tIA roldanl B gluaPuaoste BaJEJp'lIp E.rB's?c

-au lsoJ B, Erc r.n'EllJesqo '.rofuru eIrI Esi EeI{oP I"' InP,JocBJ,lal 13, ua' nrqueJ

:.rofuur Jog gi9111ren
-o1 uwuF urouriqo 'ereurr Ep,uncas o-.4u1.rd 'uotleuresu ap 'a1run 'a.lofuul r.rnp

-.nooB$lal, Enro'p Blsueo,B adr rnrlsuoo,ruoa r$r '.rofuul oo laplour larueF 1u'.r,o1rad
-ns rnlnp{ooerl4' Ezeq u1 e4Cas'p8' es, o} 'los Elou Fcruo1, 1da.lp, tupn1, gaeq

o j

,,e

: Iells,B 'o.reur, FPllncos, o-quud elrun
'a.rofuur rJnpJooe$,a1, ?nop urp ElBruJoI orlse eJ,Bc' oJolulu, oO la,prout uur,eE e1
ap puru.rod 'Jos ad acr ro+, no ?uls8 o onldrruaxo ouds 'urrrnulstlroo' Es, rue"l1

lJnpJorsJlel ulJd e;fenrlsuo3 "e

'aleuns a1lu e'dr Iopour raule8 e'aJeu,ndsue;1 urrd rS r.r.np.nocu.r1a1 uprd

{ac' "lse TzeIP, nc arofuu .to11iur11uuot E' eJrrulslros, ap, napacoud uetrtop lv
a.leundsuurl ulld !s

lrnproruJlel ulJd !ze!p n3 arofuur ro1;igl11uuol BarlnJ]suo) 'a

b. Constru'cfia prin transpu,nerea gamei model

L,a acelaqi nezultat aj,u,ngerm transpunind ,gama ,model Do major pe o

a,lta tonica.

Stim ca ordinea tonunilor gi ,semitonuri(o,r ln ,gama Do rmaior es.te ,u,nni-
toarea : ton, ton, s,emito,n. to,n, ton. ton, ,semito,n.

Vonr oo,nstrui - dupi acolagi tipa,r - o suocesiune .de str,nete pe to.

nica sol ..

Pentrru ca tl:arrspu,nerea sd se face ,idcntic, a ,fo,st nev,oio ca ,sunetr-r,l /c

din garna Do,major (treapta VII ,din noua g,am[),sd fie arlterat,s,uitor, ob-
{inind,u-s,e in ac,est fel armuna noii'ton'alitet, (fa diez), oarc se tr.ece apoi
la cheie.

Mai d'eparte, procedfnd fln acelagi fel, ,cu ajutoru,l tetra,cordurilon si
trans,punar:ii garnei model, ,se obfn qi ,c'elelalte gaune 'rnajo,re cu diezi.

ordinea ln core apor to,nalitd{il.e majore cu diezi, pornintl de Ia Do
nto.jor, este. di.n caintd perfectd in cuintd perfectd suitoare:

Do-Sol-Re-La-fuIi-Si-.F' u tli ez-D o diez.

*

P,ind la tonalitate, rnordurriie gi celelalte scd,ri ,mruzical,e nu orau trans-

pozahiile. Ele ,se intnebuirn,tau 'pe an'urmite surnete r$i eraiu logate strict de

a,cegt€a.

umu'l d,intre m,ar,ile avamtaje rp€ oa,re ,il ofern tonatri,tatea este a,esla a'l
posibilita$i de trranspuner'e a ga,rnalor ,qi siste,m,elor ,sonore pe orieare dintre

sunetele scdri,i nnuzicale.

Eliberindu"se 'de rigo,rile construcliei legate numai de o anurnitir tonici,
tonalitatea d'escEtu'geaz6 'cne,ati,a desrclriz,inril lar,g drurntil ac,estoia spre mo-

du,lapie, ,pr"incip,iurl oarre ,a irrseannat cel nnai vadit pro,gres ln arba mruzicali

hazat| pe tornalitate.

intonLa,laieai ctee.maspt.eadaa'te,c,ooanrteniabuditat- posfihair,Lei,t,aintedaoitara,.hrxs-p,u.nEeni iif olosirea sistammlui
cu up,uri,rrld a ce,lo,r
doue mod,u'ri de b,azi (m,ajo,rul qi ,rnino,rul cu varia,ntele l,or) pe oricaro
sunet din cel'e 12 a,le s'cinii ,cromatic€.

64

alala? artd nawyp.rg petm4pry DawpJ0

Izoq) no orolBrtr rouiE]IlBuot olorlrBe '64 s

S 30. Tonalitfilile majore eu bemoli. Proeedee de eonstruire

a aeestora pe alte sunete

Po,rninel de la gama model ,,Do ,rnajor natural", tonal,itelirle rnajore cu

bernoli se oiblin tot ,pe doui cai :

tonal-itat!ei"n'opuei baza. succesiunii reale a su,netelor, linend s,earna ca f,iecare
ponninn
'devine mai dep,resiivt c,u o 'crviurtd de'cit cea de Ia care

(principiul suc,cesiuni,i pnin cvinte) ;
sttccesiunii opat"ente a -sunetelor,
-tetraficnorpdeuribu'szaau f olo'sirnd iinldn,tu,irrea
transpunere,a ga'mei 'model pe aftte
prin ,s,unet€.

l. Construirea tonalitifilor cu bemoli pe baza succesiunii lor

prin cvinte perfecte

Vrem si con'struitn, spre exe,mp'lu, o tona,litabe cu toniaa pe prina caintd
i.nferioard, /c, pornind de la gama moilel Do majo,r.

Materiatul sonor 'tlispus prin cvinte 'iu 'lona'litatea Do majo,r este Lu-

nratorul : /a. tlo, sol, re, La, rni, si, cu ,centrul tonal pe r/o.
Dep,Iasinil centsrul tonal ,d,e pe sunetul do la o cvinti infertio.ar6, adicl

pe su'netul /n, iurtregu'i mate,riad sonor se 'deplaseaze ,gi dI, ,prierzind, de la
extremitatea sup,erioard a seriei c'r'intelor, sunctul si qi dolriurdi'nd in schirn'b,
la ext'remitatea inferioara a s'eriei ,de ror.inte, ,sunetul si bentol,

Tcna/itatea Do maior 0ama Do mE/or

dbeon-toSle)s,roia{lacc-liendcrevpin-atretelaodre-inaccnuotrnin.sAtciolttuuelnriapaolinna,oepniilraitronunqua:lmu,ldiitte,os}auir,.nere':tadstirine,bcaee'cmleacalsct-fh,osie'elra:i$,ei (sr.
va

alcdtui armuil:a 'lui Fa m,aj,or.

*l Co'ntinuintl s:i ,dep,lasann -- 'dup'i princip,i'g'l cvinteLor' -o rnatenialul sonor
rovintfi inferioarai,
tonalitilii Fo rnajor srp,r.e un nou centru tonal, af,lat la

vorn ,olr,tine, prin ace agi p,roced,ou, rnatenialu] ,sonor al tonalitatii Si bemol

rrr a jor :

66

L9

"Jof Brri DJ es]€,lTlEuo:}, rueu4qo 'o,ntsru' Bpuncos o-.rtrurJd olrn,p,ur,un oJofeur pJoo€Jl
-.al ur1 EJUI Jo[€tII oo raure5 1u pJocr?Jle] lnrurldr qns, rnrJlsfinoc, ruoa EoB(I

0J

../0uadlls pJ1zeJJAl rc/reJa! pr,zer|el

: Io'IlsE 'oJBuI fpuntos, o-.r,1.rrr"rctr olnrn

a'aprop,fnunurr;rroJdnp'lrnoclueJldratcr tlfunoolpnucrpg,upule8trLorooJneld]su€a,xaa.r'RaJ.rri'f.sro'rluuurnr tols[rJiolcapfosuttuuauJ1leF r:1

lJnpJof,uJlel ulJd BlirnJlsuoc 'P

'olerurlS, e11e ad lpporu rour,u8 ue.latlnttrsu,errl uLr.ldi 16, lJnp{oouJlal ur,rd pc
also rloruaq na e.roferu ;oyig1,r1uuot D oJr,rulsuoc' op nopo,rotd ee1,rop, 1y

aJeundsuBJl ulJd Is
!JnpJotsJlel ulJd '1lorueq nJ eJolelu JolliPlrl"uol saJrnJlsuoS '6

tur;p 'youaq 1os 'Touraq at ''1owaq ni 'youar1 'puaq of '1ou.raq

'1otuaq 'ts : Ecrip,e, 'ace,ogtoqo,l
Jolalur,rc Ee{nplto ug sounFr.l EJinuus u1 uargde ]ol
e1lriurcl1y
u!'oluapuocs€rp, JoIa+",^un,I1Aoa11B1IsJuaoSc Fzeeruffr aJ

rlotuoq nc' e'lolEurr ligtl{nuof olluloloc a}'Bo+ rn,r}suoc ru€,lnd p; rS,epce, u1
'(Totuaq nu t3 gouaq rs) r'pluaq Io.P, ea,te' u.t .rrofuul pwaq 15 ml

pJnluarE l!pu! ese 'p,l11n1r1suoa eriu.rallu o rc,ul gFnep,e rBru 3s' BJ{lru.r€, eT

alteraPreean,tcroufu'coa'riiStoi ateretraa,c,tonr,qdput,eI inIoVu, s[ fie major, ,otbs,ervirn 'ci a fost necersirri
aducerea, in constitulia ga'rnei, a 1u,i
a'dic[

si br:ntoil,, oare rtnec,e la c,lrcie 'ca ,arrrnun:il a to'nalitelii Fn major.

Dupa acela,;i proce,ileu, p,o,rnind p,rirn telra,corrduri de ,la gauna tonalitepii

Fa ma jon, r.our oibline garrna tonal,italii Si bemol maiat "

Gana

$ifi nEjor

b. Constructia prin traspunerea gamei model

L,a acela$i r.c,zu,ltat ajualgelr transpulild gatna moclel Do rnajor pc o

'a'1ta toni'ci.

$tim ci ,o.riline,a to,nunilo,r rEi 'se,m'ito'nuryir1or, 0n gama Do rnajor. e'-"te lrr-
'rn;fto,area : ton, ton, ,semiton, to'n, ton, ton, s'e niton.

Vo,rn ,c,o'nstrrui - 'du,pn acela$i ti,pan -- o rsu,ccosiune ,de stl,nete pe t'o-

nrica /o:

Pentru ,Ca tranS{ru,nef€a rS[ se 'faca identic, a 'fo'st nevoie ca 'S:urnetul s;
sir fie alterat 'cobolitor' c{t
tiin ga,1ra Do majo,r (treapta IV cl,in nor-ra garmii) bcmol),'care'se trece a'p6i
acest fel artrnura noii'tona'Iititi (si
1in;inrlu-se in

lrr clreie.

Mai depa'rte, pr,ocedind in lcelagi 'fel, cr-r ajutorul tetracordurilor: n*i pril
,t1a,1sllu1r,erea gr,tne,i mo'rtre,l, se obli' Ei cele'lalt'e ga'me majore c'u 'bemoli'

Ordinea ?n, ccLre apur l,onalittilile majore cu bentoli, pttrnind tle la flt'
'ira,jor. este tlin cuintii .perf ectd' ?n' cuintr.i perf ectd coboritoa're:

Do-Fa- sibemo!-Mibemol'-I'abemol-iiebemol-Sol

l:emolnl - Do bemo!- ta,b,loul ganne,lor rnajo're c,u bennoli.
continuare, pf€zertim

6B

1t]

I

ri

(i

a7ata? aytd nau.rp.r6 ,tofew eg Ft-

Qryaolelp DauTpro rl

ppou pur|g 1

Horuaq nc o.roferu ;rogigtEuuo] aloru€S 'I8 S t

B. TONALITATILE MINORE

S 32. Tonalitilile minore cu diezi. Frocedee de construire
a aeestora pe alte sunete

jor,e Gamele tonailiti,lilor nninore ,c,u ,diezi pot fi oons,truite, ca Ei gauel,e rua-
Jrazi cu d,iezi, fie 'du,p[ pri,ncipiurl rs,uc,oesiunii prin ,cvinte rsuitoare, fie tre

d,e tetra'cordruri ,sau,pnin tr',a,nis,pillnere, rou ,deoselbiu:e,a ,cf, luarn ,ca pu,ncrt

,de plecare 'gam,a ,rla minor'., rerlativa gaimei mordel Do major,
Avind i,n vedere ,insd ci fiecare t,on.ali,tate m,inord a,r.e a,celagi nnaterial
so,nor gi aoeearsi arrmruri cu irelativa ,sa fndj,ordr ,le v,onn c'onstrui uai ugol:

dap| principiul pa'aleli.,smu,Iui dirnt,r'e a'c,estea, ,cunos,cnnd gf, rga.ilt& unei ton:r-
lita$ minore se gaseg,te la interva,l de terli anic6 infe,rioarl fa{A de gama

tonalitA,tii rnajor.e paralele. De exerrnplu :

0o najor
ta mifror

I

i

*

$ot.na.jor
mt ffitnof

I

{

*
Rg mgjon

fl mt00r

Ordinea iin car,e atpar to,na'litafirle, rminore c'u d,iezi -_ pornind de la garn,a
rIvteet'ldenireAl,ozirrrmt-oYutn'r-aIa,ajeosrgd,taeieer)nz, .edaloi'dn,ric,mcEvi:nin[ot,aare-p,ceu,mtfedicit-eezfiirsnvia'c_r_vfi,milataicpdeeieera:z'fs,ei-cctai d'irso$uiidtaoieazfgiea-m(c,easlooglr dimineaezjloa-rtei,

relative.

In continu,are, l]reze,nti,n tablo'nl gam,el,o,r minore cu diezi :

70

a$rpJutrd oaatp"rg p?ruolptp oatrIpro

rzotp no oroulru.rogiptlluuol alam€s 'gg S

S 34. Tonalitfltile minore cu bemoli. Proeedee de eonstruire
a aeestora pe alte sunete

Ca,rnele to,nalittllilor nn,inor.e c'u berlo,li pot d,i cronstruite, ,ca 5i gaunr:Je.
tr-inalitrililor majorc r:u bemoli, {ie dupi princirpiu,l sucrcresiunii prin cvinte cn.

b'oritoale, ,fie p'e bazrr de tetnaconduri gi prin ti:ansp,uner1e, cu deoseb,irea ca.
]rrdnn ca punc,t 'cle p,lercare g,arta ,,Ia m,inor'.. rel,ativa garnei ,mode,l l)o rnajor.

Avind iur leder.e insd cA f,iecare tonalitate m,inora ale acelagi ,ma,tr:r:irr
sonor gi ac,eea,$; arrnuri cu relativa ,sa majo,r[, L,e vom co,nstrui rnai Lrgor dupii
principiul, paralelisnutlui,ilintre acdstea. cunoscind,ci g,ama une,r to11alitirli
minore se'ga,seFl,e la iirte'r'v,al.'de ter:ta mici. infelioa,rd falrt ,de,gama tonalitiilii

majore parail,ele:

Do nta.lor
la mincr

I
I

,f

Fa maior
re mikor

I

0t ? nfI apr

solmiior

(.irrliue;r lir r.rii.c rrliar tonalita!il.e nrinore cu bernoli - pornind de la gamt
lo 'minor - este din cvnitd perfecta in cvintd perfecta coboritoare (ca qi rela-
tivele lor nnaj,ore) adicd : Ia - re, -- sol - do - fa - si bentol - ttri
bemol - Ia bemol.
,

Arm,ura ,game,lor ,minore cu bemoli ria fi aceeaSi ca gi .a garnelot ml-

jone nelative.

In conti,nuane, p,rezentim tabloul gamelor uninore ,ou bem,oli :

72

,tqulw /08

aqap? audoautptg pcraololp pasrprq

4 IAPO'rt- Dt:t!'iJ

t ------- J0urut el

11ouaq no orourur.ro11ig1ipuo] oIaruBS 'g€ S

S 36. \rariantele tonalitllilor majore si minore eu diezi gi bemoli

'Ioate garnole descrise in cele patru tablouri (majore c'u cliezi. majore

cu rerno'li, rninone c'u diezi qi mi,nore cu bernoii) au lost prez'e,ntate nu,rnai
in rnodu'l rnajo,r natnrnl Ei rnoilu'I ,tni,nor'natu'ral. Ele,se intilnesc insi gi cu

unele tr.ep'te ,modificate, p,r,in alteir,area suitoare 'sau 'coboritoare, u:ealizinclu'se

tn ace st fel varia,ntele : rnajor annoni'c 5i major ruelodic. rninor armonic -si

iminor m,elo,dic.

In ,mrnoacjolunluml aarjromro-nic,dpur.pinaccotlrlolnrits'c-air mai aritat -ial r'a'rierrtele acestuia se
trepte'i \II, majorul ,rueloclic, pnin
otrr1in:

coborirea 'treptelor VI Ei VII.

+SoI maior

Fa maior

ngor naluraj___

-d-

1n, ntoclul minor, var.iantele aoestuia rse obpin : uninorul a'rulonic, pr:in ri-
dlcarea treptei VII, ia,r minorul rnelo'dic, pr,in ri'di'carea treptolor YI 5i YII :

ninor natural

Datorita va,riantelor modului major qi a,Ie modul,ui mi,nor ,se m[,roQte $i
rnai mu,lt posibilita'tea ,de ex,prirnare a dif eritolor tonalitafi utilizate'in'c,reafie.

74

,to[ewQo67 eute-a . ,to{eut 4 o0 eele}ryeuaJ 'a

e,ura"rJess,rau[)r.,LpolBa]ruutnrlJlnl??-.1'1(sz, aJLorUpt:s..orurr1con,rfre'rpzd'ua,ralutppl,aouqrutluattorqoePzruaIlrrflpliJregnl.urs7lr,eeu'zo8ua''cott1urltsoeo',un-tritqe'zlofalfotoyutqt1ar1uqroauspFnc''oz,paJuEto'yIJtltirUl"joIB!opd]'all1e':auu'atoyi;]t' I:
.nlqnp n!) zatp.nlqr?p pu,.rrurlrdr ,/ I*la.t.',s, '.r,zalp, B €e^ie BA .ro[uru, zalp lo;^
rnl aJtlmJ€ l!o,u! u*e og,tl4n1rlsuoc, alirp.Iaqlg o qcu! psn'e'p'u IBIIIT O'3 r.InuIJu 111 t
'nrp ?os linlauns ed zarp oft Inleuinsr eclr ap' leucl lrl.nluoc es'npnr1-ee1'daq :

,1 rJt

nlew fi rg euteg J

I U rL I'Dl
rolea il P,q eelettlPaoJ

: Jo[BIIr zal[) PS eur,eH utettriqo
'gtrre5 o qcv!'aIuaPuaJSD .tolalrrlal 1tt.tti w1 'al'.ledop reur p{rrrn"Es'[oc IS' - .rolrz
-e{P elJas, urP, etlll}{,n - .rofeur zarp oO ll4urleuor eur'e8 e1 e'P ptrruJod

elu!^f, uPd llunlsaf,ons ez"q ed 'l

'elrtnlllsuoc IIiE.relI€ alde3 csoSFdap e'c lietrluu
-o1 euriqo rualnd, ..lo11o,tueq e r3 .r,o1,r,zer'p Br{es u1 e ;redap, re,ul p;uli8raur ricrpe
.oJorrrur rS e,rofeun .lol,riftrleuot B e.Irn.Ilsuoc' op, aapaco.Id, r$eeloc,e purISoIpJ

alauns atIB ad BJolsoou B oJrnJlsuoo ap oapaooJd

'oarlntusuoo IIiBratIE l, ososEdep aa lfglguuo; 'I8 s

Depla'sindu-'se cen'trul tonal de pc ,sunetu,l do bemol p'e rsurnetu,l f a bemol,
la ,a,nnrur:ii 'se unai a,daugir inca o a teratie
naior va &vea 8 Jrc,nrtili. surletul constitutir-a, a5a itrc,it ar.mu,r'a lui
I''o, bemol
si p.rilr'irrd drtblu-bentol (si du.liu-

lsem,ol,, nti bemol, lo bcntol, ,'n fippol , sol betnol , tlo bemol, fa bentol).

2. Pe bazd. de tetracorduri ;i prin transpunerea gamei model

Porujnd tle lir girnra tonalitafii I)o tliez major -inciui lotimgialrucalinossceenrtilaL'.dnil,tri.-
tctr:rcord.uri
oz.bi]ltirnre-nr -si construirrd rnai rlcParte plin
gama Sol r/ie: ur:r.jor :

Gana.0o fr

ng0r

Ito'rnind ,de la girrna ntctarniadleitqrirlaiirl-Dc ap,rlti,cnn'tneltr,arcno.irri.odrur-ri i,unJc'ati,moagdai,,rnnd'sdeerisacebnt-"
nJetonltidlo,,ro-lr{inietni ncognasrntrarinlr'dc
bernoL tnajor;

Gana Fal
nal0r

La aceltgi rezulta,t 'se ajlrn'ge 5i pr.in transpunerea garnei rnodol I)o tr:r jor.
pe a'ltii tonri cii.

'lranspuni,nd. -qpre exe,rnqrlu, tiplrrrl acestei garne pe sunetul .sol dic:. ob-
linern grrrttir ,s,,1 r/ip: rnajor:

76

ffi

aro,Ou 4l !S" Ft tp6 e",nuy

: (rlornoq g rS rloru0(l-ri(inll
e nus, r1rotrterl 6) .roluur loubq-nlqnp rg reurub L-Jnu{Jl,.r turaurlqo'r10ttrcr1 .t
urgingpr: pcup 'a.ru,r ul 'rpuxrq Z op BJllurJe o'Ju' .rotuur louaq 1S ErLre:)

' e7t' ewe6 etnw,ty

"afewl

: (rzelp, y rS rzerp"rlqnp t nes, rzcrpr 61) "totuut, zary) D7 raur,u,8 e;nuu'u uroriiitlo
'yna1p 2 ung5npp,e EJ,up' eJ,Br e1 'rzarp, f' ep, t"J,l-r,nru,r e.ru .r'o[uur DT urir.lrg

: nld'iu,e\J oJtlis

'JoIloulJ([ urJdS ulP a]sa tl.ltrir "-oi

nBlrn c,nlBluo{J uo}[ltrrosr urr- Bl nesr o.rollzerp urJas rnp ol,so EJuli'snsr r,uiir Jlll:lr,
-uo,J'ce,^rrrlonln][u]rs?,'usroucnniBg.Iro-11'uur1rrlrJelolds)aadnuncc,urIeuoprr,l8uo.rJolarrpjur ;ge1fu1el ,
EI'J'" as lic'lrrol i.)J?J
au-nlluJp
Ini3lo] l,riiril

-clo lru1iurnu, 'p; rseloce ep, rriu.ro,11e I frrJ[ rugBnqp,uoorerraruo litliluuol rcLiir
BJnurJo EzBOrrrJoJ oo 'eldurrrsr Jol,rriBJo'Uu lrnJtnmu sl : JotEuun Inla1 rII ruqpoeo.rr1

adllnll}suoc' 11,riu.re11u, cs,es,Pdop ac ;oFiplrleuol IrJnurJE ea.rBtr]B nJlued

eJ!r0q0e
u!

^lofew4jeju .tofewQ! q] ,tolew q4 tj ,tofeut Q e7

eJtng
a!

nfew fr 4,t1 ,tofeu I e1 ro{ew { dg nfewfi pg

: aAllnlrlsuoc rijl"ra1

-lB olqnp o.ro1ei1ur,m, E luuse?ofis Beurp"ro ur! lol oumce ;ludu .ro1 €J,nwJlE riT

'o,\tlnl Ils

-rtoc nieroll'e 1 elsarl n.l rlplrlnrroli o'llrB tS. In4,suoo lod, os 1e1 r3eloce, rr1

: Jofertui louaq r)J'
euruH urauriqo 'loureq n/ lnleuns acl, leltour,rotu,u5 pu,ed,r1 tueunds.ue.rl Ec?O

Tonatitagile care rd,epa'Sesc ;ap'te alteralii,constitutiv,e rru,se uti],izeaza'

de,cil 'ln ,rn'od teoretico fn pr;actici f iirxl lnlocu,ite cu tonalitilile lor en;rr'

rnonice.

Numai rareori se i'ntilne,sc in compozilie primele 't'onaliteli 'ilin seria

rlulrli.diezi,lor (Sol rliez ,major gi rni c/ie: minor) qi primele to,nalitlli din se'ria

dubli-bsmoli,lor (bra bemol major q'i re bemol minor), gi anume, in proce-rril
rnorlulaliei la ilo,minanta lui Do diez ,major y Ia tliez nninon, 'sau la 'su'bdomi-
na'nta ,lui Do bemol ,rn,a jor: qi ls, bemc,l urinor. De o'i:icei ornsi? in as'emenc,a ca-

zgri,se prefera tona,italile lor'enannonice ai,lale irn cadranul tonalitililor pinir

la 7 alteraPii constitutive.

: alalD:r,utl nus a lllBlal lrtlF -{
'JOLIOS lll,IJA+BI-LI ritlOJU purSOI0] ''lla Jorttut al nC JOferu ?-rt oJottttu iIlJ 113
.roferu los' 'Joufiu Dl rlc, .r,o[eur oO Jolliqiiletlo]' oiaul'e8 : n'Idtuoxe o0 In
n'\itloliwi fdt!,'nroppu,co-lusoIElcsruJauolrldqurBtulllstrtSueBnsLIuea,calB€sI-dLnoI'IpJpduBleq',alrIsnBolgtaucPlaB'.lteaooullioaEsFlirlFuiu)ullrood{l|DnArEu.Is]r1r.o!!Dl-lJIanJ'}DCJoSId''noerpurJaoYls.n€l
-\nln 1u3s arDi a\lptllnuof aPIDfitrIl nns aaqDl?J lit)Uf;uol ssalunu aq BI
E
(alep.rurl) o^ItBIor 1ig1J1uuol 'Sg S
-Jt
'a.louosl ornalsrs o+IeIpIa0, utpr Inurl IDIL op, araPaa a,p, l,cund Ez

]s,acrt ulp lnc€rntruUaul oleBaqcug aumf tro.] u,n €] aluua.ld ost ES luuo] Inrruolsrsr oc

p'uIotj} ogc,rlceld 16 parrleloel ;no1 uiuepcrduxr ne r,Sg runlrodell o]socre alBof

'alrprnflr! liPtrpuol, ri asruoru
-.r.rne rip4uuol oaurimouro ]iFtqeuol '(apleled) aArlBIeJ liurlletr,ol : rur4"rod
-sJ elaJuolrPur{n csallgB?s ais eJ,ourur' rs aJof Etu ;o1rip1r1erlo}' InJpuJ uI

IJVJI-I VNOJ AUJNI

I']I€IVJS IOd iIS AD A-IIUNJUOdVU

tA'INTOJIdYi)

T

etc.

llinorul se gasegte intotdeauna, fafi de rmaiorul seu rela'tiv, tra inte.rval

de ter'!t rnici inferio'a'rA.

Ce,le douii tonalitali r:e'lative au 'aceea5i aru1'urra'
S,tructul.a sorora,comuua,a,tonalitiitilor rerla'tirne face pos'i{ri,li imple-
tirea lo,r c,Lr trgurinfa irr catlrul a,ce'rleia$i conpozilii, ,de aceea trecerea de Ia

o tonaiitate la relativ'a ei 's'e intilne]$te 'adesea. un int're
i1 cil,trcu'I ,nos1,u pop,ula1' se stabi,lcr$te
a'devfirat rp'aralelisrn

ura jcrrll ;i mino,r,u, ,-qau relatir- ,ticnumi t iLn lcrrirainologia f oiciorici parale'

li.srrr,rl nta j or - minor.

And,ante rubato Bate-i doamne, pe dugmani
Cintec poPuiar

la minor

S 39. Tonalitflli omonime

I)outl tontrlitdyi c,ure au aceeo,si ton'icr-t, dar se deosebesc prin mod, se
t Rtnle sc tonalitaitri ontonim'e 1

0a naior

do minor

1 In iimba greaci homos asemdndtor, dsemenea Fi onoma '- nume Icu
scns de aceeasi tonicd).

BO

IB II IoA 'rrtrznu " arroel f,p l€lErJ - g

'09 $ porrr ap arpqrulqrs ur.rd Erlplnpoiu popel es V r

'I BS UtIII|tr

-oruo BI at'r]qcuol o ul op nrJol.Blnpotu rnlnsecord BOrBrn,srJ,slap c'sausallr!

(u'atuol lercads u1r) BJoJsoJ,u ale o{rnruoo olaluoutolg 'eriutrnpom rr! JoI eoJeztl
-r1n lrttuadr a"luc rrnllodaJ. EzeazrlBeJ es riqlrl,euoJi Bouorrrlos€' eJ]tr! 'aun&ro3
aludlrJinud Jo{old€*} Fl}.lo}epr o(.lourur p,otrl a,p, e11e rS Jofuw p,o,rrr ap ptr,rrl ernr}
FrPotrI el*o^r.rdr oc Beoc, u1r e 'e'r,iuola,IJp' lurys a'ur,ruouro e1rig1l1euo1 r$oq

aJ0utuJ unpJ0Je

lernleu
,t0utw 0p

AJof'ew unprue

/e!4eu
J0leur 00

: olrJolrrP JuLlsl Bal,sac? o'dr osornJlsuo.-t

as oc olrrrrxplrosB lep' 'ounuloc lu!s' (eleuor ap1de.q Elip,u €lueulluop

-qns rS Blrreulur.op, 'ucrtro1,) clBdfcuud alo]d,oJl 'aurruorrro elriplrieuol u1

areoilnialu/Acg=l,-+ffi re

,rr, "t ' ttrrt tt

-

: urrr,uouro, n€sr ln"rof€,ru op FIBJ a ur,rc, raJ]
nt arcaulap tpnr B,unuep0ol elso lruourtur J'Bt 'uttuoulo, rlES l,ruo{rrtu eP lje}
eliurlc TaJ,tr rlc atsundxa rrBru €unuapqo! alsa lrutofetrl oolur.dne alIB IIJ

'aluapuaJsn e,}ura3. Ia4 ep, uiu,eualrp o Elsrrxo uttlt
-o.rao nEs ln,rofr[l 13 lnrourut, oLr]uJ JBI 'aluapuaosap alur,{c roJli ap Eiuera;rp o
Elsrxa url(roluo ngsr ]rnJourun rS ln.lofeur oJlu! : aulnure rS 'e1url,tc ra4 op, olrs,a
aurruonrro .r,olip1r,1cuo1 alr.rlrul|rB' aillulrpr aarilrlrlsuoc fliaratle ap eiuamlrro

S 40. Tonaliti{i enarmoniee

Tonilitdyile ale 'cd.ror ganne st;tt de aceeaSi tnd,llinte, dar di,f erd' prin nu'.
mirea treptelor, se nutnesc tonal,itdli saa gd'nte enarmonice. Ele 'sint deci

in ra,porrturi ,somone identi,ce. fiirnd alce'tui,te din ,strnete enarm,onice li dife-

renliindu-se numai ,ca o,rtografie. De eremplu :
Fa fi nEior e$e enarmonic cr^8/ b naior :

sol fi ninor ege enarmznic cu la h minnP

etc.

I\{,umarul altenal,ii,lor eonstitutive de la a,nnur,iLe a doua rtonalittrli errar-
moni'ce este de 12, ceea'ce l,nseamn[ ce armura ce,lei 'de a doua tona;litili
enarmoni,ce comp,Ieteaza intortileauna numirul alte,raliitlor comstitutive ale
primoi tonalitrili p,lnd la ,cirf,ra 12 :

Fa fi major (6 diezi) t Eol b najnr (6 benolil = /2 t11trrr,,

si I ninor (5 benoli) t la fr rninor (Tudtezi) = /2 a/teratii

Forla gi necersita,tea enarunoniei constl in prirnul rlnd in fo[o,s,ir',ea ei
ca rpr.ooedeu ln modu a!ie, din care cauzE compozitorii o utilizeaza pe scara
langd in ,lucririle lor.

Retraliile ltazute ,p,e enafinonism pgrmit rins[ ]9; ,sublstituirea grafi'ca a

une'i to'na,liti{ri cu alti tonal,itate, prsntm a uigtrra 'citirea panti'turilor. De
exemplu: o tonalitate eu rnulte alteralii ,la arrm'urd poate fi ,inloouitd cu

al,ta ,enanrnorn,ici, av,incl mai pufine alteralii,r

82

€8

,rololul^s 1n3rac" tr.ruxnu alsa IBUX lpiuol Inup.rppo 'e1ei1e,r} alaun uL

I t N

I , o
I t
EJ
w 'f I r,e

']dP-tw_ o 'ue I I
I

eJ- e!

elrlnlllsuol ggiu:e11u 2 u1 puld ro1lig111uuol Inuerp?3

'e8unfe e4e,od, '1 l,1u,.rod 8-s, a.r,uo, BI op, ts,o8.BlrlBuot BIr 6raruourJieue ltuolnfe nc
plu[,,{cr u1 plcoJ.lad plurA? u,rp pug8mru, oodec, ur.trd
as oglrcopnd

'7ouo1 rmtpDr B1,r,umuapr .E1u.rrds uU Bunerp,s, o, csornllgotrB oalcaprad Jopgxrac
rtsotrlpJo u! a Bzosiu '1euo1, tnlnuolsr,sr oIrBi aJo,rruur 13, e,,rOfeur alpulurE aXeo;

l?uol InuBrpsS

Principiile teoretice c,are rezult[ din insonierea tonail,irtdl,i'lor iu cadraluJ

t<xra,l sint 'urrmdtoare,lo :

siste,mul (onal este alciil,uit di,n 15 game majore g-amuenlnain{orirrei.i alteratii

corr,stilutir"e, 7 'cu di'ezi, i gca,umbeel,ren,mol,ia-joreg, icrato'tgaiticteeale m,inone, se re,tluc ia

Datorita,enarnnoniei,

1.2, adicii Ia ,numir,u'I ,de s,unete c,e ,arl,cii,tui,es,c o ga,nrf, croim,aticA.

In cadrul lona,litati,lor p,ini la 7 alteralii cons,ti,tutive exj,sti 3 percchi
<le ,tonaliteli uajore cnanno,nice qi to,t atitea tonalita$ minore enarrmonice

irtiliz.a,te 'in cr.ealie :
Torit,litdti ,m'ajore enann,onice :
Do die: - Iie bentol. Si - f)o benrcl, Iia tliez - Sol bentol.
sol die: -- lu .bemol re
Torralitali rn,inore enar.rnonieel. diez - n!r:

,bemol, la diez - si bemol.

S 41. Tonalitlli inrudite

I T'onulitdyile. cure anL n:'r.;,i mtilte sunete con'tutue satt ch,iar toate (cunt este.

L <:azul tortalitdlilor relatiue) se nuntesc tonalitdti tttrudite sau opropiate.
Cu olt intre dif,e.ritele tona,litali rsrint mai rn,u,lte ,sunete coim,uner cu ,atit

lnnrldirea ,Ior este rnai 'apropiati ,qi viceyer,sa, ou c'lt nntre acestea sint mai
pu{ine ,sun€te colnune, ou atit ,inr'-r.d,ir.ea lon este nnai depi,rtati,

Stnt tnrudite de grad.ul 1 tona'litalile ,c,are au aceea,.si fl,rrrliniri. la cheie
6,a,u,tlifera pr.intr-o aJtenalie clonstitutivd - fie exprsnsit,i. {ie depresivi.

Aces,tea ,sint :

a. In, cazul ctntl tonalitatea propusd este majord. ea este inrudita c'u

cnino,rul ei par,alel, ,ou ,ma jorul domiurantei gi nninorul paralel al a,cos,teie,
cu majorru| ,su,l,rdominantei ,qi minorru,L 'para[el al a,c,es,teia:

fe la mt

b. In cazul cintl ktnulitatea propllsd este ntinorir,. ea este inruilita cu
rrlajor.ul ei par,a,Jel, cu rninorul ,dorninantei gi rmajorul paralel al acesteirr.
,cu rmrinor.u'l ,subclo,min,anrtei qi nrajonul pa,ralel al acos,teia :

84

9B

w-IftffI i 9

1?lllePrta'

--s,B al,ullo leJr eP pfuuls.lp EI elso, .rofuur oU al r]iul .rofuur D7 -

; nlfifti5i5 ag

'l.reclse,p eI eruJ n1"tu, r,.\
ep ericu,nl u! osr-rrpunll,quls, tr.rols!?r,E lB erel.rprlopul ap'lnpuri 'atul;tude1 l4
+,prur rnru nus ugind luur rir3lr1uu,ol al€.rep'ISuoc lrIIs |irt11errol elIBi€lr3 J

ffi-1"-qs-+

ffi ,/ffi :--_
rpp.er?
-c-filnp,erg elpn,ru! 4gl4ea?J

e/pn,/u! !lHlleu0J

€:.Pno, uoriulrrllP?ruousli-luu.sr,o'tnruldruTraoxtuaaq?lpSo'J.tooutttruml rs n-esr.ro;ofeI,unur rayo4e1oligu1it,^rr1lut1ueo(rIo1)1Irin3ptlB -\
?rl

'(r,alueutntrolrrctns Blllreurpuopq,nsi) aluepuoosop, rolcirllrc u6uiPJo utp err f

o(lo,1ueururrop, elu,eu,Iutop,) eluapuacse Jololurls, eelrrjp*,o uTp alJ oa,ulnlt6tr,rt.r (r

gliBJerTB gno,p' uud r.nelilp ewo elliqll[]Buot II Tnpo.tB ap atrpnru! lul1 --1 /

'ra BATIBIaJ no lalueuluopqt,\

€ Is ntETO,ISOO,B UrAr4BrIO.r ralugurutlo,p, e 'ra^Il,ulplt u'alBullBu'ol : luIS aJB'.'
I
-1 lnp,ar3 e,p alurdo.rdru Ii4quuol Tcurc' ailre olB'lrleool, ac'..ro 'Ei1l56iiilE l

00 eJ

- trti bernol majw IalFt 'd.e Do unaj,or este la 'di'stanfi de trei cvinte

tlescendente :

sib\-----_

5 .El

I ^ Pentnu a stabili gradul 'de 'dep[rt,a'r'e 'dintne 'doui tonalitali diferite sau
'in fe'l'ul urm[tor:
I rlis,tanfa care le desp,arte, se pro'c'e'deazir

L L. Ctnd o tonalitate nu, are alteratrii [a cheie, iar a'lta are, ,numirul al'

tera{iilor arceste.i tonarlitapi repmez,intir ,nurm,irq:ttl ovintcrlor ce despart cele

douf, ,tonalitnli. De exernplu :

+ :(0- Do major 9i Si rnajor 's'int ,la 'di'stal rla de 5 cvinte ascendente
5 5):

+3ol +Re +La -+li4i €

+ :{0- la minor qi si bentol minor sint la distan{l 'de 5 'clrinte de.scendente

$ 5):

2. Ctnt| arnturile celor clottd. tonulittl\i ou alteralii de aceil,asi /cl, ,rr+runci
se .qcade din ,numdLnrl mai tila're de alterapii nu,rn[ru'l ,mai mic, iar re'stul
oblinut rep,rezinta nurnir,nrl c.'iutclor cc l.^ 11c,c.lta|t. I)r eseur,plu :

* Sol rnljor $ XIi rnajor siut,l:r clistanfu 'de 3 ,cvinte tLscentlente

{4 - t : 3):

nu Sol nalor - + !-a+

F

86

L8

'('c,1a eruoJruus'gleuos') orcrlsruoduoc Lraut JoIIJFJcn{r Blicru1suoc' u! Ezeq

ap lpT."ne+l[ml o'.rnllls]uoc B]s,octs' 'eriee.ro u! JB{ '"roFiB41euol lrJrpruu! lnrdrrcurxE
gd,np g.le,oSg;'sep os Ipuol linw4srs ulL larie1l,pour, B ?oruqol e8ee4trl

f ----g

e7-Q-va-nuat),to/but --- - ^ i *
'olbw .r1tY

:(9 : I + ?)'

a?uapuacsap alurlo g op giuelslp, BI truls J,ourrlu aJ rS'.lofeul ?W

: nlduraxa aO 'Jo[eluldo €rJ,os u1 a'rirzod 1$,eeea,e r,ciap, 'E:rnurue l$ueo,crr

nu (p.lourru eqe rS grclerul e,u,n) e,tr1e1e,l riglrleuol Fno'pL acoilBoep, olgualecn
ulTilEJ alaop'eco,rd oeg.rnzc..x' eleol n.4ued oes.lo^oo'ta tro og.routul BlIu rg 9Jo'fBur
e BlrIBuo+ o o.rlurp e.rupgdop ap lnperE rurllqels ES' a'1nqo;l1' pulc. Iounly

?-n ' routus*v

;tq* T

:(?:--Js-a-

z+71--r-

caluapuacsap eqrrT V op giue4s-rp 8I tuls Jourrn los rs JOIIIIII 25' _

n'1 rofew eJ

:
,rferejh n'

t(v : s * t)
--_aluapuarsD
ol,urao 7 ep, ?iuelspp BI 1u1's .ro'[eur D'I \3 Jo'[B'ut ofl -gliuitzolrX
eI elo olullc ap'1 Inurglunru
: nytrtuoxa eq '1;ludsap,

-eu gptr{qo eums rS BJoqs,aaB 3IB alr}nr}r.+suoor ap$unallu urgunpu '(11'ourotg
nc rzarp) aua8otaga Tugs 1ip1tynuot. pnop ayar a.ttulp allrnurn pulJ't

ffi n <-op+0e+----Y - ,[i

-frf?ia.la eJ thr,ur,r! e,a-e7

:(t: I-?)

aruapua?sap alu,D.tc g ep riue?srlp EI lugs' .louru orf nS JOTXXUI aJ

S 42. Inten'ale earaeteristiee in gamele majore ;i minore

Acele inlertale ctre se gdsesc in num[tr ntai ntic i,rt. cont,ponenla g,ume-

lor, f triet:sirpuetlcstiade,scsetletutermrmeisncein-teruparlien pozilia lor pe anu,ntite trepte - ga-

mele caracteristice.

Ble sint i[to,tdeauna ntiirite sa]j. tnit:$orate, $i cer rezolvar.ea in ca,drtrl

to,na,li,tdtii di,n ca,re fa,c parte.

In m,ujorul nalural, intervalele caracteri'stice se fornneazi pe ut:mii-

toarele trrepte :

T,reapta IV : fl-artf, rnir'itd, ,
Treapta \rI I == cvinti Inic'Eorati.

0o mgor nafural

In nta.joru,l urm,onic, inler:r-ai.e,le caracterirs't,ice se {orme'aze pe urmito,a-

r'e[e trepte :

'frcapta II : ct rn tir tlu,cloi:ati,
'freapta III: cr-a,rti rn,ic,sorati,
'lreapta IV == cr.irrti ,ru irr.iti.
'l'reapta YI: sectrntlii rnir:iti (in,ten'atlul caracteristic principsl),

cr.:rrtii miirilii 5i cr.iriti nrirrita,

-[reapta \rII : c\ intii rnicFol'atil gi septiimii rnicsorata.

Do

4.

In ntujorul nr,elodic" irrterv,alele caractoristice s,e fornreazi pe ufmatoa-

rele trepte:

'l'reapta II: cr.intd micaoratir,
I'reapta III : cvrtrtii mic;oratii gi cv,inta m,icgoratd,
Treapta YI : c\ alta ruiritii 5i cr-irtri ma,ri,td,
'l'reaptu YI I : c\-artii rniiritai.

BB

6B

,L

Jtu0ale J]utul et

'qlB.rosrftu !urr]das' rS EltrJogcrtu glur^' tp1u.r'oicrut f 1.{D,ri:) - I It\ ulrIu;,.r3,

!tlr.\c rS (1ud'r:,rnud '!31I'rEur : I.\ rlduar 1
: AI u1dua.r,1
clls,rrroloeJet 1n1u.r.rcltt'r) !.r1r.I1lIII EPrrncas : III ulduar;
'11]urru BIJeltO :
'El ldgul Tlur^J II r:idua.r,;

'p1u'ro$cttu plu,I^o

: aldarl alaJeol

'rlrr.ln ed rztoru'ToJ .rs oc.IlslJolcu.rBc slolelJalur'Jntout.tD 'ltlJo tl tul It I

-9trl{n ad, P:zeaLuJ.UI 'f llJqur E1JBAO : IA eldea.r;
'qleloScrur plur,rc : 11 uldee.rtr

. : o'lde.n elo.rBnl
es ircrlsrrJalcureJ, aplud.ralu\'yotnyou InJounu uJ

3!p0/ea rcfea 00

In minorul melodic. intenna,le,le caracteri'stice rs'e formeaza pe urmi-

toare,le trepte : cvarte rniriti .Ei 'cvi'ntf, md,ritd,

"ft'eap'ta III : cvartl m[ri{ti,
Treapta IV : cvinta micqorati.
Treapt,a VI : cvarti unic,gorati $i 'cvintA micgorati.
Tleapta VII :

la minor nelodrc

E-

Stabilirea tonalitdfilor din care fac parte diferitele
intervale caracteristice

Pentru stab'ilirea tonalitllii sau gamei 'din ,car.e fac,e pante un interval
cara'c'teristic oof€cr&re se procedeazir in f elu u:rnitor :

In oa.ice inte,rvatr mdrit, ,s,ensibi'la garmei cirreia ,apa,rline ac,es,t intenval
se giilseFte [a vi'rfurl siu, ial interrrartrul micgorat ,are ac,ea,sti ,sensibild la

ha,zi (exc'optind rcv,arta minita 'de pe treapta VI qi cvitrta mioqora,td de pe
treafi]ta II din minor a'nnonic).

Cu al.te c,uvinte. i,ntr-un interval caracteristic, n.ota care este mat e-\pan-

sivd constituie sensibila tonalitelii careia aparline. De exernplu :

lntervalu,l do -vi'rfre(rediedzie, zf)ii.nCdnmn isreitcu(n2da+)r,nl5arrieti -*ensi'bi'la garnei ilin
care face parte 'la
se gf,rse5te ln gama

rninora aarmonici, ,rezultd ,ca intervatrul do -prrirneudrcieazrefaacceu parte ,din tonali-

tirtea nri minot ammonic, la ca,re ,ajunge,m un seuniton dia-

tonic a notei tle la vir.ful interval,Lrlui.

tlirr Inten'alul re diez b- azdl u(r,e'f idinieilz),n.riC,cu,9moraste(p7t-ir)n,a are s,ensibila garnei
care face parte ia rnicgorati se gftseQlle

in gdainmatomnai{nitoartei aarrrlrinomniincio, rreazrfurn'oltranricc,alaint,oeerrveailuu.lsiri cajudniegezim- do face par:te

tot lpoin urca,rea lcu

un ,setniton diato'nic a notei de 'la b,aza intervalului.

Nold; Ca intervale caracteristice pot fi considerate gi intervalele 4ce*)sesifoirn-
ninnrrteoeadrzvudal lmien'inn,uomrosrcerlnuerielmozdoailcjvoddramitno.erniltoAo'dteuiclrecddaarctiooi rrtidtrAuelpuciiedfibooVnircIiriii.(i 4tr+epFtei i5V-)iI c(u5-toa5tie
,cd aceste

Stabilirea .tonalitS{ilor din care fac p,arte aceste intervale se va ana-liza la
pag. 92.

90

I6

'c'ruour.nB JofEur ao vIp rllLroqoc IA BldBadl srnlr?suoc Ba rcop
6?s lJcop, E^r,saJdop rEiur a,trs€, 'puaq nI etart 'Iouaq eDpI l-rarllsoIlnnllurl^sJueolucr uI
'r{uorrr"re Jo[Bul ?S u1p (.ncaq Jos) nwoqoc IA Be laap E
a
Ltalp q 1g,ca,p' g.tgse.rdap le'ur a+ss los elou ozatTt nI - 'los Inlu^Jel{rr, ul
vIp' Eie,;, 3n lnzuc -
'ctuolrrre .r,o[eur ?W. u!
e
ocruolure .lofeur un-r1ur'p (nmq op) ft1.roqo,c 1r1 e1dea.r4, ai,nl-rtrsuoo ee rcep J
'zatp 1os l!co,p, F^Iso[dap, 1u'u .?]so op eforr 'ap - zalp ?os In{e,1JOluT url Ii

: nlduraxe, eq -
.
'oinnouure, .rofeul u,n-.r1urp, Elbroqo,:'
E
1r1 4du,a4 gJap,rsuo,? e,s E,\l,so{clap, iBur olsa or.IBc, u1o,tt, 'ctlsruetrcB.rec lB,l,Jelur
unr"r1.11g. 'olu,r^nc olIB nD, 'EllJoqoc -
cruorusrB, rnlnuoluur BaJrsFb n.rluad 1r1 ulduer4 ec, e1.lud ecBJ €lsueoe epun op
plBzrl{}n r;, aluod ea (gpqrstres ?1.s3 nu eJBi} I
l
'eor1s,ua1cuJ,ea Jol,olulJolur B ljlorr Brl,op B-op uac el3oarud o,c, Baec uI

'(us, r,rqu,1eJ) cruouue nus, Iu.nnluu
Iorrnu, op u1 1$ (es eru.ruo,ruo) o,ruouritB .ro;rrirrr! Iourcq uu ug, elSes,p8 rBur os El
todu ur,eonpoip rcI,B eq '.rofuttr, pwaq 1I[ If4f]r1uuo1 eur "rrude rcepr 'es ezuq
B[ p,uII 'Iounq DI'(-e,s ar InlE^.talul
Bfl[c[rsue,s oJB 'g]BJosorul q?u'rac
e,l.r1u1e;) crrrrorrrJt

nB,s IE.rnlBu Jou$ur rs ug rS (Bs €utruoulo) oruo,urJp Jo,urun at ug elSesgF
IBIIn as gc, rodlr uoc{r'pop, lcre aO '.rofcur. aU IIip}lluu,o} a,uri.lude Ioap .nES.
p.llnJ.IruA BT Bnrqrsuos, are' 'g1r.rig'urr EI.IBAO 'zalp op -
?os lnlB^r€lul
: nldruaxa aq

'^11€Ior p3

rS ur,luouro r€' Ifluo;urul r,sgF ua e's ElsiB?cB e1 ap rotl,u 'olJBd c,BJ eJB,] IIrp
pJo,[Bur BeqB]rIB,uo] (fzeq u1 FIJE os glu.ro'So,tu B]u,ra] BI rer'IrIl^, BI EI]B as
ElIJgun B$BA" e,1 eUec) Tolrq,rsuos 1n.ro1nfe nc I0uI rBu! BcrJrluo,P'r BA e,s,

: lells,u' upoc,ord uro^ ElE,.noscrur Blu,r c Is prlr,
-Etu B1;!BA0 c'sas,pE e's' epun .loFig1r1euo1 BaJPIJ,B, r4lrod 'giulcesuoc uJ

leu Jouu el 3!a0uE routw 0p 'tbfew og

i nlduraxe n6

'(cruoruJB nes lBJnlBu) AIIBPJ In{ourur rS B'rnls€oB 1e (cr,uorurru}

cfiooruo lruo{r,Iu 'IuJnluu lrrotutu : ulp e,?r}srlto+o,BJ.B? elle^Jolur ec auurf
ce,I 84saoe 'gleJo$cnfi BJuIAo r$, 91r.r,gu' a]lEA? e1$a,tud ec B€aJ ul

'cruour.rB, Jourul ol

*igfTleuof lol' eu-Ii.ne'du 'gfu casuoc ug '(za't1t 1os,) Fz'eq e1 epedr e,cerp e$'Bc u,ip''
rauru8 u1'r'qrsuas aJB '(-V) IBro$,cnut p'ur11 'op - zalp ?os InIB'a.re4uJ
oJs3"
'cluour.rs .nouIrLD ,?l TliqlllBuo'1 eitrri.trude, tcep '(zalyt 1os) ;r.rl,,t u1 epud, e,crE,I
urp rarrB8 Bllq,rsues a.le'(fg) lrJFrIr p'urrl':arp 1os - op InleAJeluJ

Avind in yede're cele arAtate rn'ai ,inainte, ins'earmnii ci ov'arta rnair.it*,

$i cvin,ta mic,qorati pot f i garsite nn 'patlu 'tona:liti1i. De exernp,lu :
tonatIrnitteelrivloar,l'Rulesoblembeaml oiml -ajord, or,epbee.bmaozla,ms,inenost ilalirlneni or,/noic'sqtai,bsil,iimbe,cmioalpmarinfinoer,'

iar ipe baza rl,ui soL bem,.ol 11snr1lta YI coboriti - 'd'educem cii qrlai
apar{i,ne 9i tonalitelli Si bemoL
rnajor rtmotric.

P,entru aflanea celoda'lte irrtervale carlcteri'stice din ,rnodu,rile iria jor

'rnelordic ,qi nninor ,melo'di.o (". au fn,st exoeptate 'in prezenlarrea de mai
VII (major,uil luelodic)
sus) gi care s,e forlmeazii dntor"ila cobo,r'irii tre,ptei

gi ur.clrii treptei VI (minorul melod,ic) se stabilesc urmatoarOl.e princiltii:,
ln ,oric.ane cvintd mi'o9or'atd rsa,u cYartd m[rit[, nota care est'e rnai depre-
sivi,se cons,idera trealp,ta VII (c,o,bori1i)'dintr-u,n majo,r me,Iocfic. Ile

exemplu: Ia bentol (;-) apartinc torralititii Si bentol -nrajor'

Intenralut re -

melo,dic:

5-

Intenva,lu,l tto (becar) - fa tlier (4*J a,parfine tonal,ititii Re mrrjor

nrelotlic :

In oricare cvintir mic,goratii sllu cvart:i miirita, nota cafe e,qtc mli

cxpansivi se considerii tr.eapta Vtr (urcata),dintr'r:n in'inor melodic.

Dle-bxe,mplu:

Intervalul si bemol - ni, bet:cv (Ll{) apa'r{ine tonalitntii sol utitror

m,elo,ilic :

lntervalnl sol diez - re (5-) a,p'a,r{ine tonalit:r1ii si minolmelodic :'

s-
Notd : In exemplele de mai sus a fost ardtat numal unul dintre iniervalele
caracteristice, cel51alt putindu-se deduce prin rdsturnare. Apartenenla acestuii 1a
o anumitd tonalitate (major-melodic sau minor-melodic) se stabilegte dupb aceleagi

prlncipii.
92

86

ztunaJe,t1reu e7 1U1AJ?,|nAU e/ E

: I'Icluol [npJocB u,rp alo]auns, e.rdrs es'npu!3u!4!i, p:-1S
'rcoe lolequru ea.luc6;rul ur.rd. e,t1oze.l BA a,s, I,B,rJolLr,r lsocB 6nc,ruo1 Inpdo?u urp
a1.red ce1 nu olau'nsr ol€qulu eceJBo€O 'oruoulre rofeur n7 rS cruourirB Journr] €-:

"l : .IiglTletrot EnoP u,! e1$esg8 e's: o{ - zalp 1os Q,tDro*rtru rttutydag F
t
: o,J'r,ls,uolceJ
J"
-tsc olB',AJolur .xotls u eJBAIoza{ ep eldnuaxa BAelIrc' eJ'Bnu'I}uoc uI IIIFO
Jt,r
'sns relu alBorprur rrdieur.rrl
a(l
riu.rolece ezeq ed, EAIozoJ JS ac,Rsualcs.IBc "lrBAJaquI a,lI'BIeIac, olBol -ar'j

Jauu el :I(

r,Ialeu,ns a.,ds es-npur'.lg1, '1e6'a Jop,qur'' eaJu'$rur uu'd e,tprar,tt"J'::T:Jli ( r,'
lsale roa,p'rrc,ruo1 rnlnPJo'c'E uiueuodtuoc u5 csosgS es, nu sndo.rd' rn{nl€^.
.J€lun ?IB e+ourrsr oloqru€ 'tofenr ,'I lS rourun o1 e1'rfgqeuol op ?ied '!Bn

'E1I'BTEa' u! Jof

or] 'a,lelrleuol o-Jlu! orJ BAIiozcJ iu,elncl I! luuuosrp' I,u^Jalur lsocu 68ae,JB aI)' IEN
:(mcaq o/) elgroqoa 1r1 ra4dreul eztlq ad 'cruoluJe roleru o7 ti' 'zatp ?os nelrqrs
'J{,
-ucsj Bz€q e'd 'arnrour.re Jorrrtu o1 : rig111uuo? rnoP u'rp ellud acBJ 'luopoca.rd. eu:

lnJe.rr8uud u! l,BqqJB s-s! (umi) Rdnp 'zarp los - of etltptu opuncas

: c,llsLIollBJ

-pJ' lelJolu,r Inun rrJEAIozaJ Inepec'o.Icl 'niduaxa eJds 'r,ce trrEzrltsue !S'

'trBrrJoilrr'

lsarE aued aoBI tlrer' trip' elriglqeuol nBs €?lelrlurrol pgelue.rd, uu urrllquls
!s ornqaJl JrlsrualceJ8J lB,I.r€4ul Inun BoJBAIo,zoJ Bl oco4 B ep, alulsuJ

'rrlru0l

In,pJocu urp alrud c.BJ nu e.tEJ alelilr,ns, IBmrlrI eaucSrul ur luJ's aJBAlozaJ
'uaTlelo'lus€c,uruorsuaola}cI'r?.raeJrelourrnlurrnaleBa.IreBllusr.Beaeo.,rer6t.utgr1dueusFdnpo'ua'!l't,r3guunrf,8 'Int
ua.re8u1.l1s ur;rcl.
e'Iac : ?zBe,uIJn
tuni'

ridnp glpzal as, 6e1trJo.Scr,ur' nes, olrJrrrn purtJ tactl'suol.JB.reo eI€tE^JoluI

i.rI01Itro
rnlnpJocB oIBtreuns urp, g'zBaltrJo'] os ao aIBIB'^.ro]u! u! '3urnu? 16 ourir'e'de ei
BJo.r?e .ro1r'ig1l1etro1 clE eluBrrosuoJ' elalelr.relrrJ uI .nol BarelliozoJ Fxlsocau a{s

'aluuuosrp, Bu,nue'plo'lu! Jirlls oc,rilsrrJaloeJu'c, apl'B,rd,alur Pc' etra,po^ uI piu{Ay

aolfslroloBJ€o roIaIBAJolrn BaJBAIozou 's? s

Caarta nricsoratii msaojlodr iaerzm-onicf.l6AvFinsdgud,nser$st,eingin{rr ,doud tonalitali : lo
sunet ,care n'u
nrinor annonic 'qi Mi face"

parte di,n a'cordul to,ni,cii, ac.est interval se rna rezolva prin nnipcarea 'unei

singure voci ,catre un ,sunet din acorrdul tonioii :

^ la minor armt ffilli major amontc

Cuinta ntciritd do -arrnsoonil.cd. ieA:vi,nsed,guilnseFstieng,iunr iloui tonalitA1i : ln rninot'

alrnonic qi ,lli major is,unet care n'u fa,ce pa,rte

din aco,ndut to'nicii, se va rezoh-,a prin m'iqcarrea acestuia od,tre un s,un,et {in

acordu,l tonicii:

ln Ct;arta mdrita afarqn-onic si ,se ga,seste i1 rpatl-u tonalitAli : Do major,
rni,no,r, do rni'nor: ;i
"La major arnnonic. Intrucit ,ambele ,sunete ale

i:vartei nri,rite n,u fac parte 'clin a,c,orrdul tonicii, acearsta se va rezolva prin
tnigcarea amrbelor voci, 'largi,ndu-se cdtre sunetele acolrlul,ui tonicii:

Do maror la minor . do ninnr .la majorarnonic

nnCintoinr,todomlnicinsoorrutairr,msoinj-,c fu rs€ ga'seSte in rp,atru tonalLitl1i : Do nnajo,r,
--@@1o ;i Ia ,m.ajo,r anrronic. Intru.cit arnbele
.s,unete artre

c'r'iutsi micForate nu fac rparte din aco,r"uil tonicrii, ac€arsta ,se va rezoi]va prin.

tLt.igc,al.ea a,rnbe,lor vo,cj, r5{'ff'1g,indu-rs,e ,ciitr-e rsu,netele a,cor,dului ,tonicii :

0o najor la ninnr 00 mnr La,m.tjnr drmnntc

=_=-=:,--,,-l_--j=*

E6

'['Jia eleuol arlual olle ards poolurlan^lqJaJ]IJE)orIIo.IllpPIonipaouIIIe- olProsJllu rs allrPu '-pJroleJrl[lpolrur
-orJ alBlralu-r u-rp 'pcpe6ro Prnlpu ap
p-ralsaJp

.-aolllcJnrplsuaroBrlIoeAoJZBAp-rfO, 'paJnIslpBpIslsIalsIlaB)aPrJuaI IB'IillalolpuuoorzllllltlaBsouaalluurnalsspatlJanusnluclllss-rnraulJ'plnrlpncltrrsrlpttr

:nl BluEl.rodur efiE ISI glulc€suo'c u! 'f llqast'+P

rnlnu.rs,rltsittloJc inlpnls

'osllsr-uodtuoc, JolacBoJ

-1 lur e rg rrotuqel B oJuolriurrs' sdJrou'u! 1$ p|.ru apr o'fBS .ro1a*ado rnl;nirnezal
'se.rEoed lual un Ec,lznru
rre.n{proqu4 s,np,p u zuuo' n.4uad arnlrlsruoc - Inlnur
-srlnuolB alB alsrrlBrruol apu?ra8uxa pugqdaaxe -
arin'1oaa ueue,Iu€s,B o
'eles alB

elsull}s zI aloc elB0l n" BcrlBrrrortr) eltueE oP'cluo1urp B'?a tJ?op alorms u!
a1,r8,oq le,u,l aru'e'E raun e,Ie,simso.J o,rJ,lsar?rtr n] o]uzlfp ot'] ?s docul

', l-:cJlBrrrorrc' oluroiuorzrlr o Bo G glgdeo - llcqdulr p,ou! uJ - srpolatr{
.sudt ecoirJ

f'[ rrJolulnpoul rr.locaJ]r n,tr 'l,npJ lol op, ele.natrlP JolrJn'ptro]u ef uepunqe
sr.ld Els"Jrutsru es apum, 'aruotu-re u! p,ugr lnurrud u;r arr,ndurr' as, 1g

.alecrzinr$ reltrB lB erso,rdxe, op, lErrIrJuJ , rS 14qns c,o1[rur er

rnlrn[u,srlBurorrJ BoJEzrlrr],n, €I ruarJotrEeur,r,lsod guolrzoduroc rs' .rou8,er16 nc p'u,1*I

--e3u! aoraf,'l asr '.ropcrluuulol ap apedl u1 rsl .lorFarsBla oIE ogf1.r8, nc alrlg8e;rrl
-acl,uolBrpr algiu,ppo,ru EI aP rS' ac,rluulo.la e,f esred e1o,r'rldr.lcsep EI oO

'Inws4putoJt rs' psu.! Br o ?JBlIo zoP' a.luur o 'xx rnlrLlosas. plndeatrJ, Ts xlx

'(xlx{nlnloces Inll$rl1}sl BI ap' oorls,ruodurroc' Ia1.r,u lop:rlsouru' agrpJcnl ulJ,d
13 rrrlx

'ces) uo orlleog mrl aeruoJA ad ap gcul ueb In+sacB olB lrnl,no, elE.ru.rcp,p

as'np,u,!Etr,Ru'apede.r altrBlo.n gl.1o,,rza'p, e,s grrirrolurp, Flucrznur eriuc"r3

InlllsllBrrrorf, '?? s {l
a
SIIVWOUf, 'IVNOJ -INWIIJSIS
J
IIA TfI'IOJTdYS
!


a

S 45. Cromatismul in coneepfia tonali

Toate gamele ale cdror trepte se succed numai prin, semitonuri for-
:flt,€ozd. sistemu,I tonal cromatic,

Ca notiune teore,ticir. cronntismul. trebuie in{eles totdeauna ln rleperr.
tlenla gi strinsi ,le,g.lt'ura crr no{iunea cle cliatonism,.

'? Si,stemele,d,iatonic'e dupacrnm s-a aperirtfaoctta-,_si4nnct vina,tldcitprr,,oitrefecrtlain.
e'lernent,e sorlotre,ce se,suoc,od din,cvinta

A,ceste elernente. a$ez,ate ,apoi in ord,inea ina,l1i,m'ii, {ormeazri gatna dirt-

tonicii, i'n ,care s,unetele ,s,e succed iprin ton'uri qi semito,nur:i diaton,ice

Orice a,lte e;leme,nt'e ,sonore ,pe care le r.om intro,cluce in orrclinoa diato-
nici a unei game 9,i care nu vin prin succesilllsa celot' 7 cti,nte perfectc

sint elem'e'nte rstriiirre ,dia'to,nismulur gamei ,respective 9i lpoartii numc,le de

"elonrente sau s,urrcte crom.atice 1. De 'exemplu:

?oaalitatea Do mqior

, Elemente cronatice Elenente diatonice Elenente cromatice

depre,tive expanE/ve

Deqi ele,rncnte,le din af ara ,cliato,nismului game,i se ,succe,d gi ele tot

litin cl.inle perf ecte, a,c€rst'ea rsint consider:ate in,sI ca ele,m,e,nte ,cro,maticr:
fali de ,cele 7
dc semitonuri olem,ente 'driatonice, deoarooe alcituiesc impreund su,cce,siuni

c,romalice. I)e erern'plu: la tlie:, elemenl- r-rolnltic fatri tle
la ; do ,diez. clement crormatic f a{I de do : si bemol, element c,rmnatic f ata
de .si ;, mi bemol. elernent cromatic f aH ,de mi etc.

S 46. Reguli generale de cromatizare

Garna cromaticf, se o'bpi,ne prin int,roducerea elementelor cro,matioe i,ntre

toate acerle trep,te arle gamei s'daciacetosniuicneeanf,ula,mtealiadiinntesrevmailta'dnueris. eounde rrnare.

nealizirnrlu-se in acerst fe,l o

1 In scrierea veche, elementele crornatice se notau cu alle culori decit cele
dr'atonice, de unde numele de sunete,,ciornatice" (in Iimba greac6 chroma
cul oar r').
a grecii antici muzica ce
I sarl de alte culori, spre apartinea genuiui cromatic se marca prin note
a se deosebi de muzica ce ap.arilnea genu-
rogii
.lui diatonic.
DupE aiti autori, tcrmenul s-ar expiica prilt aceea cd genr,rl cromatic. prin
semitonurile sale, aduce ln succeslunile diatonice un efect asemdndtor aceluia
care varietatea culorilor il produce irr picturd. De

96

L6 II "lGA .u)[znw e arJo?] ep I"]EJI - {

tu68 IS9rt!4* dd
uu(
: ETeuolrtuo's also la, Illtroualur u! .ro[€1 alo
.ouns, BOU'lprIo JeI 'eollutu,oua g TS ocruolulpr lu!s', L a'nec e4lxlrp 't.Itrluo1tula:-
d:;
zI ulp nlnrrc{B alsa Bs Po IInEA.rasqo'por1B'ulro.rc' eul,e8 pulzllBuY
'ar
ll euPaorc alulual'a _ aJ|

: oluop,ualsrep' Jolelrrr.ac uuas urP pult! Fi

-a,ro.rd'p,rrse.rdap, gJn'l€u oP, sleol luls alBzIl$,tl aJtlBluoJJ alatru"tuBl'g el

rtlll

a.lr1

!('1

: unaurlqo pcruolurp, puruF rfeealv orlJoqor uJ pulzrluuro.r3

: oluopuaots'B JoIaluIAc urJas ur,p Purftl ull
clJ
-o*t-r.ld op,ttsuudxe EJjttl.uu ap' "leol lugs aluztlrln ocl,lBILroJl) al'"luaurolg
-o1
: ruaullqo .roleul oO Ul]ruo,]u,rp, uurufi aJotJlT u3 pulrzr]Eum.ra "nldura,xa a.rdrg
'.tollJoqo? al0Jolln IJ .roa rnol ap lB^dolur,' uirl o,pr ol,BrruJlx lrurgt al .IIII

o1a1de.4 alvol zej a.!Bo u! ,e.ruo1,Eoqoo gc,rleunoJo aluo,uItalo nc ,atStoqoc uy 'r'.1
! flytns aIDraq'D II .ro,^ u,ol ap, lu^_nalur un ap e]Brrr.rn luls aO
u!l
a1o;de4 alwoT zvc o![uc u! 'a"luo]rnsl e]r].eulo.!] eluatuele &3, ,aJDcJn uf
-rIA
: JOl?ruJU
-JO
PIat' u! o'OB'J as' OI'uO'|reIpr tllp,lstLS, Ilruqtr.no, uoJszrl.Bru,Odc "e1n8a.l AO,

O astfel de gami ha,z'att numai pe raporturi semitonale 'intre treptele
satre rnai poartir numele, in teorie, de 'gami dotlecatort'ic(i 'sau dodecafonicci,
fiind alcntuite din l-2 s,unete diferite l.

Pot fi cnomatiz,ate nu numai si,ste,rnele diatonice co,mplete 'de 7 sunete.
ci q,i celelalte mai rni'oi, cu,tn srint : tetracord,uri'le, pe'ntacordurile Ei hexa"
cordurile, in care caz a\e r,or pri,tni numel'e ,de tetracord.ur,i, pentacorduri

sau hexacorrduri cromatice. De exe,mplu :

tetrccord cronatic

pentacord cronatic

Sons,ul as'cendent ,sa,u descende,nt al liniei me'lodice ne aratl ,deci cind
trebuie s[ folosim note cromatice suitoare qri 'oind coboritoare, de aceea

ortcgnarfia c,romatizdril,or de acsst fel nu are crcnnplioatrii.

O ,astfel 'de cromatizare '-pentdrruu,pinfs, t,rsu'e,mnseundte'li2n. iei melo,dice - rs€ intre-

buinleazi mai atles in nota{ia

S 47. Ortografia cromatizirii gamelor

Exista Fi un alt fol de croim,atizare t-onadlde, rnai rnane importantd pontru
'-do,uniupmrii,tnlocipro'iim: atizare
arta componis,ticf, a cirei ortografie ,se bazeazi

pe res,pectanea a

a. Unitatea tonala,

b. Funcfiune,a p,os,ibili in .a,cordluri a rnotelo,r c,'omatioe.

a. Principiul unit[fii tonale

O g,"*,f, 'cro,matic5 ,rez,ul.te dintr-o gamri 'diatonici, apar{inin'd unei to'rra"

litali precise (Do major, la minor, Sr-rl ,majoro mi mino,r etc.), fapt pentru
ctiar.ree:Pagecaenratnr,sautaca,icrmoemsptrau,tcmiocnlus1tii,)doneur'me'rnnate,iloegr,a, 'mrgnaoa,mdc,aurlo.c,qrmoimaataincLrtniic,utnrre'aIbag'uarime,misneo[i rc,l'cieauttcpo.r,rirrri',cdedrsnsup,renca-i

acele note cromatice care au aJinitdti tonale ,ou cele diatonice existente

deja in garna diatonici.

dliteactuer21gtIIenndhsitnnlriuimcrmadbp,eaonartqptisu.lritrecui6ldle,cdridendignoutidrniieeiteecdarp'-iifmtreoenrptiaotuersseleea=d=sTue1rnn2etueteishupnin'niaectsaeca.aijndcsrrtuoruml mtaoetnicna,tluidtlduifnii,i' rnotive de faci-

nu si acelea ce

98

66 dJ
-}J!
epar'a)rl'l[tpBpp-lrrnrp4BpJeaoIul'rDoelllrarpnBll-pllr.DJqrlnl-oBur,p^suororrooroucls[ral uBlB'lzqIcel€sIJenpuzalleospsdaturIf,on,alupJzlB-BnunurpreIeuu'lnep;r,puusg'lI1'uprludirlJrsoulrr,r^1auu1o1oldrlupudde1o,!alqIBp'sassulIouDurorulnlplpJnarulcriIaolorl,rpti4eDlps,'lr(peld-rIarrganll-FuB:l1qreSuur,oscenlBnulllBaepauInsrpuoioplaoipJc^lsueaaoalorl.r4xu,suaruuJnms1Bauupp'f)p,po^.gr,lrlslofospurrulnzrIri3lpop-aurulr$odoaacsslr
-elEJoSoIu e'ur11des nes, -etluBururop ep, rnl,npJoc,E ele eu{ldosr B" a}rulB{ r} al
I8u
lo'd eanstu,oJc' ololorl oe.rofeur .lolarue8 € ?luaPuoc,saP, BoJuzllBruoJ0, uI
-3e
ln'
ru
so (1sJogcrur| pr.ro,ce rm : e.rBol,?urun la+d,aq InrpJooBr rr! ErIo%N es
gzeeztlea.t' asr (a'1p1lor11;4l1d.ruBa).rol1J1'orct{lrJ,sou'qosoroarflfs,zoEca?zu"Bdruorr) .P

eJ?s-rSBa,rcaerJgu?o€Ir,pc, o'.Iroulrgns'g, lEegz,egadzellpemwgoJe0lqaqs unuu,oel .oI?-Jclr.rIrpAr leJ,oScr.tu pirocu u{l auriqo uz
u1d,ua4 ecel erjdaoxg nJ

'r (epgc111.1Js slrtqsuas) .rolrns oruolerp uolrruos, rm Be
el lBlpsu'n EzBauIJn oc JoIIotuol aIB, alrl'qrsuas EO olBlsJl IJ 1od acrluurru.r Pu
alglou oluoq 'au,o.[uu.l .roldwu8 u g1'uap,uadsu B?.nezrlu,luoJ? u! .ley4sy
g
'.po.r'o !1i?rr1euo1 .r$esutr un'!se, u,1nr{l,cnupne1a8oJ",pel€"or"B;oiip1aisll:r:Ii;?tsrffoilinlq1a"irjl1,a,le#zrjtr
-e
Fs ealsoc.B IIC'rrJ 'LmpJocu 'e
-orurru rJ catrnd .ru ecr?Bruo{o ololou e.rlurp' iore ell q3 Ba Blrlunlua^o uJ 'p
al
a]!l?urqrr rolalou u rrnpJo s Ut ellglsod ;1qn;icun1 1n;dltu;r4 'q

€lre rBr ral,crn us aatsatdaTt ::::::n":,:,:;:;t:X":XttT"::;,#i'::"i,'",i

'acrpolreur rorurl l{rsuas' pdn,p, ruru,nu BeJezr4errroJo e1 eiun ro.r as gs ern(p{l
nrluertr
e.rruEc ualezrles.r 'ayttuoy lllpllun Tntdnuttd Flsruo,o BlSBac,B ul
,
'JOl OPcruorrrJB,ua nre olrncoluJ fS
a1e1

'rL€ arnqe4 liflq,eu,o1 .r,o11e uri"lettrB aJEJ oo,llErrno,.nJ elpilruoulolo .rur oaluumce,rug
l€rPeunr e1$Ef11euo1 ulp IS Ezeaz.tXautoJo esr ?O erueE eurirrudur u,ran?c aa1ru111
-8rro1 wp, oluaunalo rEurnu Bzrlrln tIIo^ EIEIIO] ?a:rE,zrlaruorrc ug ,eaecu ag

' (e.ro1sac,e .r,o1e-,r

'$€lo.r e rs runca.rd 'rolreur'uropqns F eraluBul,Illo,p, .re,L4e1ou ua1e1r1euo1 )
1 ppu.l5 ap alBurcaau!, .rorip?r,IBtro! aIB aloo rS, fifllpuol rSBr€{€o,B aTolauns

aJlrx! rsutnu aBsrxo 9s 1od lerdotde, ruru, Ioo ppe.rE u!; etuuol liffpr,;iy

Excoplie {ace trea,p,ta V, care nu se croqnattzear,i coboritor, d.ooarece s-ar

ocrbolminaetiz'uenazaeco,s'urdi{"ron,rictgmo,rriarpt tdl iIn\tir-:o tonalit,ate indepartata, in lo'cul cdreia se

$Ng\*FSt EE qFtFu

Toate elementgle c,ru,rttalice, atit in urcare ,cit Si lin ,cotror^ure, aparfin,
:Ln,felu4. acesta, nurnai tona'litifil,o,r inm'dite de gra,dul I, o,r'i,sinrt'din lnseqi
c,arna c€ se ,cromatizeazii. Dup.n acelea$i ,principii se pot ,derrnonstra gi
funcliunile posibile in aeorduri ale elemenlelor cromati'ce din gunrele minore,

bq 4ll. Cromatizarea $amelor majore

Respectin,d princ,,i,piu{ utilizirii elementdor cr.orrnatice prov'enite din tona
liteli,le lnvecina,tc de gra,dul I, gamdle rnajore ,se crornatizeaza astfe'l:

In u,rcare, toale treptele 'dupri care ur,meazi un inter-val de ton so
a]teneazi ,suito,r. af:rra de trea,pta VI, ln ,loc,ul ciireia se altencazi ao,borilor
rreapta VII:

-Garna cromofi cA Do mqjor-fn urcare

Alte,ra,rea 'suitoale a tft]piei VI ne-ar 'du,c'e la rrn elerment 'crornatic ce

.rpar{,ine unei tonalita{i irr,deprirtate.
Toate eie,mentelc cr:om'a.tice f,o,losite un,ai ,s,u,s apa,rfin t,onalitdli,lor inve

rinate de gradrll I ale lui 1)o major.
Considerate iin ordinea ,cvinte,lor, patru ,tlin acc,stea s0nt de natur,..!

exlta,rrsivi, provenind din seria ,cvintelor asr:cntlentc-. iar un'ul este de natulir
rlepresivi. provenind din selria cvintelor dcscen,d.cnte i.

100


Click to View FlipBook Version