wa
af, Brnl€lDo.lP op os B '(lrnprof,p op eurpJls) osTpolaItr lolalcl.t au11lp.l"
rqesoop uluoIqdopoPdlpulrul oBillp'u+loaraDls-oourutorlupualsleBl lenqlpur6]Ioduvi
a
r
!,, i p"t.,,,
()lu"1c,i,i1rB:r,l".r'p0^(:Ii .'l3
uPutssll3 'g
olrlriSetlrrl.'c
nlqnP 'cr lilir.rJ'1. (r
t1,l.ur, 'r, 1n1art,n.r3 'g iir
r:ldrlprtir---,_ c^iunIrrr'------
lnlttJPJoJ{ 'z t :.1
-
riclr.rt..--\ rlJrrcs r:
Eo{'d1urrr1: /"p-/
: elueul,uuJo ep oIIqBls elu.Io} aIoJBol.FttIJn csaullllt! eS Flrecrznut ecllc€.Id] uJ
'aluattlE1ll.Io eJlulp alaun nBunnu allqrse]Ju ]u!s a{
E.roJgO'rco^ n.4uad EJnlEJolrI u1 nrintl IBtrI,rs qtruluar[nJ]sul BJn]uJelrl uI llrlrlr
ruur csosolol as rzflsV '(llilu rs 1zs'r1 'utdoq3 'raubu1tr) XIy mlnloras n:
rJlsrccur IIJEnr, t'I c,saulltru! a,s ltlnc uSu oplr:crznur eclrpnrlE u1 es-nprrg,r,8u1trr
'arpole,ru u1 lezricald aurq .,lrsalclxa IoJ rnl 'alJlsonirlr nJ,.lol BaJBirrrnrp.rlu,! trr.rd
'1rutru41 na 618lpdB? nB alelueruerr.ro ourca,telc ap es,npo.rd .r,o1e1cuns' u Eurrror
tlE.rnp r'naolu! e ap, p,clocs nc' lurjnrr a1'ezrlll1 'pB.r'u1 e1.rr:o1 a.ruiurnqe.rlu;
nB urp frul tr,u,;rr+ru'rJep nu-s ol,g
o lncs,oi{rno prr{c IIIAX IS IIAX elolocod I
' rolasrtturutu! o D 1S Sqop
I
'odlu! o o ap Tndocs nJ 'pzoq aP acrPoplu ratut| p?nnpD as ar aJDI\lr;nD o.tr.t I
I
l-opw alnuJo{ B' agou alaJ'D alualuouJo IIDS DlnJuautDu,to atrou isarulTu aS
SIVJNIIWVNUO EION
II_\X 1 I't ().1 I .t V:'
ln general, p,r'actica m'uzicalir o{eril nenumrirate posibiilitili 'de ilrterpr,e-
tilre a orna,mentelor, aceas,ta c,lepinzinil rle stiltl],piesclor, co,rnpozitor. epoca
in ca,re au {ost ,scrise etc. l.
Ca reguli generale ile interpretare ii ornanleirtelo,r menlionittrr:
a. Nota care,se impodobe;te cu l-reun ornafilent, facin'd pa'rte dil linia
rnelodica de bazA, se nunteste nutu pt int'ipnlri sau notd, reald {aiti dc ornil-
nrcntu'l 'sdu ;
b. Ornamentui igi ia durata neccsilrii cxr:culiei ,sale dirr lalorrrea notei
leale la care este ataiat:
c. in ceea ce privegle irrtonatia, notele care formeazi ornltl1lelltul sinl
supus,e ,efectului arrmurii :
,d. Alteragiile puse deasLrp,r'a s:rn tlecl,''ubtr-rl scnrnLrlui cle oruatrtcntafic
pril.esc suneteie auriliare supericrre .arL il Ietrioare ale surletrrltri
{}rlla,ment,at ;
e. Nota f inale a oricirrii olnlment treliriic sit f ie intotdeaulla slt netttl
real .al mc,loiliei'
S 124. Apogiatura ornamental[
Ornunrcntul ntelodrc fornnt ilirt, unn sau mai multe note ce se scriu rtt
curactere ntai, ur,tc! deci'u cele. obi,sttuite, pe ltngcl rmu din notele ptincipo-le
ole ntelorliei., ltor,trtd nu.nelc rle aytogictfiLrd 2.
I)u,pI .caracterul ,ci tlurata ecestcia, ali.raiatrra poate fi rde r:lou:i feluri :
scurl(i y lun,gd.
a Apogiatura scurte
:lpogiaitn'a sctctii. -- numitri ast{r:1 pen',ru cii in execu}ie ia o valolrrc
milirnalttr din uotir pe gliin,gd*ucp:Irl'cnuc-mr [ciimpiussrui n-eteSloei agazii inain{;ea unei notc
principale a melodiei cale o alcdt'uie;c, poale
li : simplt'!, dubltT, tripla ;i nrultipld.
Apogiahrro sintyLlri este alciitLlitl cliulr-Lin -"ingnl sunet. notinclu-se cu
Caracterc nrici printr-o va oare tle op'.ittic tiri:r!ii cle o llarh oblica 9i uniti
Irrin /egrrfo cn 11otr pe catre o or.uelzii 3.
1 In studiul nostru propunem cele mai frecvente norme de interpretare a or-
namentelor, cu aplicarea lor actuald"
2 in ]imba germand, apogiatura este cunoscuti sub numele de Vorschlag"
B Apogiatura scurti simpld se taie printr-o linie oblicd pentru a se deosebi
de apogiatura lungd.
252
t97,
ssJuJruoJ relndod 3of
rnlnpnrqv Bulrei
arirzodxa o-rlurp rrnolqB.L
( I ge t -AeS I ) ;4s8.rosnw 'd 'W
apJuof, n:1uad ]alur^J : l:rleJrznur BJnlsJelrl urp alrluroxg
(SOSt-etZ1) 1u;;aqmog'1
:Plmexees
ffi€##ef
ryntc {,tnft,6ode ptitc,r iaryerflooe
----'cp,erla;r ap aleotl os l!c alr.IrnzPJ aJrol III tslrl3cxe CS BUI1CS 8J,nlfIre,Odv
'Etou Bllu eJucr.ro ii r1 aluod e.rup, 'rerp,o1a'ui, t?lBo.ri
slou ap, Ble1 g;eotlalnt nBS, r,reorJarTns prncc,r rllou o racrqo ap also Eg
Citeofl ati. rlai ales in nruzica iropLrlara, se intil'ne9te 9i apogiirtt;r'-0,
sclrt'tii 'ce Ll'rllteilzii drqlit o rtrllii rcala clin Tnelodie de c'a're ea este legata' irlr
ccfc caz poartii trrtlueie ile alrogiatlrrti scurta posteri'ocrrd sart aTtenclicttla't i :
8e scrie:
8e executa:
Tot mi uit mereu Pe lunci
Din colec!ia ,,Cintece populare noi"
faa- ie ver de a: de-a,ti- |:i-cd,';"Tcf nd uit ns - reu pe
*
lct'iLtt cnlttru este rrn {}rllillient lriri r-eclii. sctt,c actual'me,nte ,din uz. citt'€"
coti:tii dil lor-ir'ea scLl,rtii Fi colcornitcritii cu un srlrteI diu acor'd a tropir]i
l ecine cc s,e gri serrle la o -.cc'uttdri ,mica inf etioarii 1.
Iia se 'notcazir printr.o linie nblic[, ce se pulie sub nota din acortl clrnr
printeSte lrn a,qenletlea oLrt:t,tr-tetit :
8e executa
t =dacctdaccdatutr'ad
Att'iutt'uturrt ir Iort ril.iiizal;i in liltralLrrit i'cc]te ircrlt,ru clavecirr;i urr.i
*
Apo,4ititttro, ilrtlrlii;i /ri,,rl; e,slr: {ornratir tlirr tlout, rc'spt',(!,.i 1', trrei trote
ornarnentale ce sc scrin cu caractere lnicri inliirlca nole-i r"cxle a rnelotlici-
rle c,are sint unite ytrin legato. Ele ,sc noteazii clc obir:e'i crr virlori ,de rti-
sprezeoimi, fdrir irrsa a fi tiiate ,p'rii'u bard olllicd'
Ca 5i apogiatura sim,p,lir, apogiatura dubli;i tlip{ii st: exe'('utii clt "r
lioaite ,de repede, luinilu.gi valoarea din nota rcalir pe c,are () orttatne,ttteilzit:
1 In limba italiand accictccate : a lovi, a strirri' ln unele tratate sint nurr'lte
apoqiaturile scurte, ceea ce nu cu ca.rr
acciaccaturi Fi intrai in teoria muzicii. este justificat fatd de sensul
acest termen a
254
997,
arnpgd ap rrlul] (sAt = ( uzza,tfiqTo u0? ) o?sarcl
ulalord '"tr
,,saurJD ialad" eJado
ualllrg 'g
gdreq r$ uerr1 nrluad loleur ?l uJ EIBUoS
(SAer_soz1) 1ddn1u9.g
: 1?[Bclznrrr B.rnlnJc]rl urP aFlruor',1
n.....f, firLtNsffffii &" €ryWetmalees--J-t_Hl-E+l r-r
tG rl
ry e --+a-{l-
tr===''=r?+ E=t3Et a,,.a3d
ry ry-*
etdu.t e.tntehodeQ ---ti/--_.7_qVlg- np g,tnler6ode /e
inent-ale,Acpoug1iu]lteturs'atrnetpat.aIttililstiancopn-rcitlitr din patnr sau nrai tnullc note orna.
salturi, care preced, o nota
realLr din
nrelodie.
ApogiatLul nrultip,Ii l)entru iu.strurnenlc tnai poarta nunrele ie pu,saj,
iirr cea se risii lrcntrru \ occ se rriri rlillllcste ntludd, | ,sau col.orttturti
.ee executa
J. N. Humrnel ( 1778- 1837)
Concert pentru pian in la minor
Apogiatura rnultilrli cilrc ntorgc tre,lll-at ._ asc,endent sau descendent
- sl,rrc nota principalii a nrelodiei ic rnai rrurrrcgte ;i tiradtT2 :
C. Porumbescu ( 1854-1883)
Serenada
I In limba francezd rouler : a rostogoli. pasaj alcituit dln sunete
! ln limba italianh tirata : intins, in sensul de
t1eptale'
256
Lt6 II .IoA .trJrznu ? rrJoal 3p l"i?JI -- /1
------:----h -- ' ft 'n
: euJB a8
----,- ----:----'t-
: rn1,n1cu'nd Ee.rBoIB,r lurunu F
'fu.!n [t[p Blsuacs n.4uad rpugugurp.r 'eludncur.rd €]o,rr, u,aJuolu,r u1 qdunl err1 E
-erHods 'g.ruu.ro1 a.rsolea o epooo.rd pu!c, Jur "Brals€o,B slump urrp elelgurnf
e1 'F.ruur,q a.ruolua o epaae*rl Ecup ,f Enn1 u.r,n1,urEodu oa.r,u1,a.rdr.la]ul ul (t
'nwrcaze.ldsrrS nus lurqdo 'rurulgd n.rurop Etr
: ouJaJrP !J loc 95 rn1 e.lnleroqodu srros rr,! rllBp€{ e,l.so oJDc ur.rrt{, a1uo1u6
'rrc.rlqo p.ruq urad F]slpl cpa nu p] u,1ud gsrr! alseqasoap os aJBe ap
aJo.lc,a"J"ne3o,1n3o
'plJ'nls u.rn1er,Hode rS uc 'rorul, TzBelou "s luorueuJo lsacv
'alpololrl
uIp
J[84.I alou taun u F.nBoIJaIuI nss fJEollradns lurpeur u1dua.t1 BI Bune"plolu!
IeIJB louns .rn8urs u,n.Jlurp, rlnlgciu Inluorr!€uJr) epa p?un1 onyot?ody
p8unl Brnlu!8odv 'q
'qc,lurlF E.rnlBrr ap puplJ ltf,r QlBJoplsu,oc ornqeJ.!
y.r f.lnlelF'od,u opleau ulou r$ u0 '1ouns, 1$,e1a'c'u ed pluur.ro; fpncs q;,nlur8odr
o urlult0ul 'F.rnsgu.r uurud 116 aurnue 13 's.ns, r?tu ap lnldulaxa uI 'ptoN
6(9'.8ruSqt:-eil88utn) lezrspto'Isd'euf,
: pJelnatp.ued,r nes, gJ€orJ
.a.lsod E.rnlur8ode cc r$ r.rooon a1Sau141ug reur a,s pldrlpur umpr8ody
,,8ruP141"JJorJUoosJrU'wrs Inuaod
Sint cazur"i cinil apog_i,atura ,lungi nu respecti ou strirctele regulile de
lnai sus, ,ci ,se scrie Si ,se executa cu valoarea in ca're ,a 'fost notatd 'de com'
pozitor.
De ,aceelr. ca regultr gsnerall, apogiatura lun,gd se ex,ecutd, luind din
nota principald, a melodiei o duratd, egald cu nota tn ca"e este scrisd.'
8e SCne;
ffiffi8e execufi
Apogiatuna lung6 se a,fld intotcleau,na pe timpii tari ai ,rnasurii sau pe
aocentuare l, iegind
p.irfile ta,r.i ale timp'i.or, de a,ceea ea se interpn:,eteazi p'fin
in eviilenfl ca ,intensitate .9i exple,sie ,mai rmult rdeoit nota real[ pe 'care o
ornamenteazd, motiv pentru catre se rnai numeqte 9i apogiaturd, exptesiud.
ActuaLrnente, apogiatura ,lungi orname,ntalti nu se mai intilnegte ,sc,ris6 'ou
not€ rnerunteo ,ci rse inohrde in li'nia melod,icd gerlerarla. E,a se rnai fintilnegte
lnsf, in pantituri ,de muzicd veche, in s,pecial in cele 'din epoc'a preclasicd.
lixenrple din literaturir tnuzical[ :
J. N. Hummel (1778-1837)
W. A. Mozart (1756-1791)
Cvartetul in La major pentru flaut gi coarde
I Vezi nota de Ia pag. 192.
258
69A
' : UAIPfi PTIEIII.IA6 Pqu4I U!] IPI 'Plsnru p : arprcw pzaJ'pu'SeorJJTEr Bqr' r'.4rAl'(uolIlIq€zz!'I'qlIz^t
-oI u4) rawrulDrd ap olarunu qns lnssoun} also pupuxrao e16o1or4ulral uI r
a luaprroru ap alolllnu r$ ap,un ap 'adaau! eJBc n0 ulou ed
uleco8 nc asFnp,ullncexa 'lrso.rdxa 'nra 1u'auleuuo un, alse Inlrrlep.ronJ
+ : lurEl psu! utrlas r6e,looui no, pzealou as' !5' Jotlalu! luopJout
al3oulnu os' 813?]u 'g.leor"re;'ur gurcea Brc{r BT eo,Br as Inlluaplloul prrrJc
rtv I lnutuos n0 pzr?olou es Ig J,ouadns ,uapJour
alselufir' og, BlseoB 'BlBouodns, Furcoa Bloirr BII ec'ul es, InluepJour, puIC
: BISA.I BlOu ni0rr ulp ls 1trno,rnlr, nBsi lJBouadns) lurca-r ulou oadal
-tr[ oJBo nc !IBaJ B]or : olou t uTp rlnrrele also n1dwts Inruaprory 'E
'nlqnp * nltlruts t{ ayood lryuaprour 'lJo Inop, ap nBS qlup pmEtrrs
o acBJ 3.s ?JBOlJalur nBS uJBorlredns u1dea.r1 ul BeJuuJalls ulnc Bdno
' '1 Qlttat plott lsDaaJD Dl rralnt
-aaat * (?anua{u1 nns ernouadns) pyonlp|v nTou nc alpoldru u,tp alodl
lapu D ppdnt Da.nuraIID ulp plsuor aJoJ InluatuDu.o arsa lryuaprory
Inluaprolll 'gzl s
gJ?or^ nJluad BlPuos
(;691-getr ) r{rug 'rq3 .f
Alteralfifie pus,e ,ileasupra sau dsdesubtul 'mold'entului au eloctuft
rrrffitor:
Mordent suPerior
ffi#ffise ecrie: I
#;hffiresjrc executd -
]}lor.dent inferior
#ffiffi J. S. Bach (1685-t750)
Micd fugd la 2 voci pentru pian
Exem'ple dirn Literatura muzicala :
t,
Altregro ,+v
*'----_
=:::--.
G. Fr. flaendel (1685*1759]
Gigd din ,,Suita I"'
t96
*t : lelfl 9s,u! tuureL:' rgB['+rB no lo], asFnp{r,lBou
'.rorire;ul elso In1u"p.ron.l 'llJgor.raJur qwcorr rlou uI aoeJ es eo.neu{o l€ pulc
JBI A,Jy I'lluues nc rzBqlou os' rS Jouradns' llilooos arsa nrFlp Inlueprroru
'p.reor.rodns ?ur?a alou Bl ec'! os BoJBuJctrlu p!l!J .?lBeJ u1o* ad 1o1
es-nprnJurru.tell 'grcorcalui nus' r.reorred;n's ?ur?arr uJou nc rJO EnOp 3p gz','ov
-Jol[B o.r8c gleoJ €trou : alou g uip ]in]lqr€ olsa nlqn{t rluap.raw .q
qauElBo
uulrnlBlrsl{ 'v
: lrnu$rqo c'rJe.r8otrols
fnuu€s ap ool utr 6a1,un.lgul olou rlc l$ otlas ruur as InluapJoru 'rzplsV.
'€t-sen AU ep qrp'a@ 0 t]gri ':+.u'e,;.
auap Frp-agil ppto tpuwa n6-n1d m p,rtp4gtl iJ7
\->
plsJolsBd
saJuuo 'N
lglrBg 'g Inl ea.la8alnc utq
$n;ag u1p ro1
Sescfte: Mordent dublu superior
b .h
T-;;-f-f-iffi-ffi
rc executd:
=ffitffiL, E-!
.-'
-EEl-t
8e S)fte: Mordent dublu inferior
.ri_Jfa.f-_il-'e:_ *1*
^h
4
tf-
rc executd: @1@F
;ffiiFF'L+1-Jd!t-I-+--J
u Hchd
I
ffi
0xernple din literatu-ra nnuzicale :
Fr. Couperin (1668-1733)
,,Qecit de Chromborne"
S^u.iGta. Fr Haendel (168J-t759)
3 in re rninor pentru pian
nr,
89A
a-t-eouplrlpluallaloaadr'-nuIro.nrIsluflinaBpuslJr'ep(r'soroIrrldrel,arnoe;suuIurr:eel-n:,r1r!eun_s:l'oe:o^ec6_rprnrreierne6qd1o.unnl-r,1srdaerrfjduurnLrSr1.1r.ar61sr.ri'd1rrguoiurrr:'1e6pr1rd5;n'ei:rru"6a,.'ou-?;uoa#;est?t1lie,rcs?srii#pilrn;rrrtli"an-aI'ur.p"'upjrpr;"a"u;r"sf."J"rrraleo";pi.'lpoiiri"rs"qte"ull".eo"u1rr6drrlnrr"aTlpjuulucunIsl l"ar...adrs;drrooi:,6l;
'laldurocur lreJ€prsluoc 'iiB,al lnlouns nc adocu,r e,s, niu g?prrllJ
-olour. prurl 1e1d,tuoc, l,{o"llas0J 1anrtueocsr o'eplo.ouilnostrn?s ulp tmtr,E3IB IoO ap SiBJ ,?}lp
g urp {nlpcle 1n1ad,n.rE e1
c./) apans g ulp r1aeJu pdn$
teleans ap r1ueJut pdnLS
69 tEeans a.tp rhlrednspdnrg
jj#'::i:lo ". "'.i#t;H:,, B rrr, ru B . E zv a totrn,* J,':l;"_11'J:1"'#il::
ues3p un cS"InlgcIB rnlin4uaurBru,Jo oIB a4ouns g ,r11,aad,sra.r ,p ap pdrulg
-ur, 1'n1adrur8 JET o Gt, 'fr : a lurlrlllsrf.r uure,s, I6etaoe ur.ld, .ror.ra;
: Iinu,rues, ur.lcl gzuelou as .lor.ladns ppdnr3
EJBOrJAlur nes' ..totta{ur nes. .tottadns, :: rJ olBod p1adn.r,E .a1eeul r31q,u g
g"leoruadins eldearl BI T!nu! ruurr a8.raw os ur,nio e-drlg
nc, erdacug prladn.r' .a1auns,g urp rrnr?c'B arso pulo ,",:':r::Jtr*'r;ttrJi
e' Bupcoa ulou nc, edacug 1n1adn.r,E .aleuns ? ulp jlnlrol_B alse p,u!C
!,s pr,a!.edns lnl aoprodr,tn, t^?nrunt_ar4puolliautt ,lD lDa,ppuns '1gJ:DorJatul DaJ no
'alauns ,g nas t *.,oi 1n1r,o*ou"o
^puz4ipo-auuralln arDD ug
7n1udn"g
lntodnr3 .g?I s
I",iind un ornament g,ra{io,s pi propice 'melodiei. so intrebuinteazd mai di'
ales in parsajele cantabile. Fa[a de celo]alte ornamente per,mi:te o inte'r- {
pretare ,mai li'beri 'din punc,tul 'de vedere aI duratei execufiei gi a[ ca,racterului
piesei muz,icale. Din aceasti cavzi, grupetu,l nu convine tempourilor rep,ezi.
Se inti'lne'gte mai ales in 'muzrica stilului rococo ,gi in operele lui Richard
Wagner, care l-a utilizat destu,l de frecvent l.
In teeu ce priuepte interpretareu, dintre ornamenteo grupetul se ,pre-
zint| cu cele mai rnulte variante, in funclie de epoca, qcoala'qi stilu,tr
t:nmponistic.
De 'aceea, d;lm rnai jos normele generale de interp,retane ale gruTle"
tu'hri. cu aplicarea lor coa ,mai frecventi"
a. Grupetul a$ezat deasupra unei note
In tomiSiourile inai ,repezi gi pe valori ,de note mai rnici (pn{rime, orp
time etc.), se irrtnebuinleanl grupetul Jormat din 4 sunete, rin'cepind,u-,se
diroct <yu nota ajutatoa,re rsuperioari lsau inferioarl, d.u,pa cum ,ne inilic?t
semnul. Un ,a,stfel 'de grupet ,s,e executa de obi,oei oou,pin'd valoa,rea totalf, a
lotei dea,supra cftreia Bste pus. De exemplu :
,te Bcfle:
grupet $uPerior
se execufe:
8e ECne: ---- -
grupet inferior
l--
ffi;Betrecura: ffi
In lemrrprourile rare qi rnijiocii se obiqnu,ieqte grupetul for:rnat ilin 5
sunete. De esem'plu:
t Fentnt acest mLrt:v, unele tratal.e il mai nLlrnesc gJruir i.r'cgnerian
26+
q9a
:(a,tc-,t t,tgtirw u1) (alnupd !,tgt,iruut)
: nes -- -= =--
PJeu$l
,
- eJeolP^ 3d
;adn"r6
:eil29 e8
P,rP,r t,tPiru u1) lalnulnd H?gtu uJ)
.-::= nps eJnSexe es
9JBUq
0leolBn ad
iadnr6
eucge9
: Ia1[se 'e1ou g ulpl leul{o} dn r,E u,n'llurud e1ee.r 1a1ou lnlnd
es' ulsecs, o(lc'und
-acu! €1 9lnc€xa nc eunlop' n,BS rJBuJol at,; 'g.reu1q
qlernp, ap, Elou o ed ulJr puto InzE"
all 'eJuur Isru "rurlop) ul
as, 1,npdnl3
I
rorJeJui ladnrI
: auc9 eg
louadns 1adn.r[ I
: euJs e8
b. GruPetul a9ezat intre doul note
Dac[ grupetul se afili intre ,tlouf, note, in cazul oind aoestea sint 'de
r-alori m,ici (patrinne ,sau oqrtinne), iar tempoul este repode, atunci acesta
5e ex€cuti pe a 'doua j'tlmitate din r-aloarea primei 'note:
8e fcrie
.rE,xecura:ffi #
valoafr)earcniaiinmsdareac(eorlaotq-f,i g'r'upet - intre dou[ note - este agezat dupa o
mai ratr, 'a0esta
intrreagf, ,sa,u iloi,rne) rgi intr'un te,lmlpo
6e exercuti pe ultirnul 's'fert al 'notei dupd c'are urmeazl :
:::
J. Brahms (1833-1897)
Cvartet pentru pidn qi coarde, op' 25
trn cazul cincl grupetu,l se af li intre doui note .de aceeagi innlgimc"
cl sc exercuti. rsub formd tle triole't. ,p,e a 'doua ju,m[tate a prirmei note"
.glentru a se evita repetarea aceluiagi ,sunet :
266
!92
g 'Ju 'l 'do 'rourur op uJ orJJ
(ZZgt-Ottl ) uaaoqleag .^ .'I
@:etncexe*
ffi*r#:et,nses
glou :arlnlllsruoc plnlcrrnd BlBJ,np etl r-rlncoxa es' 1c, o(ar1nt:lsuo"
gdnp EZr:3111s,. 1n1ad,n.l8
o) qJBuJsl oiruoie-r o 1,cu,nri,
p,u!r l,nzuo lrl
.,ta,f1
@_Fffi
I 1au,ns rS,ernl
-eog u au4arlai €o ll:locos p,urr,1 lnlcuncl 'aurrri1gu1 I$e'aace ap, alou Erlrop,
enlu! II JB pulrc rS' uc glnrcsxa as' 1n1adnl8 'zet lsoc€ uI '1n1nlcund Blemp ulp
pulnleiu 'a1ue* relou B oJuti!'trnf rnop, € ed glnoexa asr B]socB olound-n1dr4'nrs
llrnrtr-n1qnp 'lcund no Lrlorr o qd,np, E{rJB cs pucd,n.r8, pilI" Inzuc, uI
t rh !4
_- v
v)
-
c. Grupetul cu alterafii
A,lterapia rcare se afla ,tlea,supra semnului de grupet ,se r€,ferii la nota su-
perioara .a a'cestuia, ialr aceea de dedesubtul la
a,r'e .efect asup,ra notelor: ,reale d,in ,semnul,ui, nota inferioard"
l,a nu rnelocl,ie :
8e |Cft3: seexecufttffi
seterie:ffi teexecutd:ffi
t€6trie:fGbIfi seexeeutd:ffi
R. Wagner ( lSls-t889)
Opera,.\iasul fantomdl'
J. Haydn (t732-tS0g)
Sonata in Do major perrtru pian, nr.
268
697"
,,Sunrauur-cpJailgD" BJadO
(eSSt-etAt) .reu3u6 .X
07, 'do '1a1da5 .^ .'I
(tZgt-Ott1) uenoqlaag
: ,rosualxo tn" goTou yadnl1
roleru eg ug uerd iS pruorn nrluad e]Buos
. ( t OZ t -gS 71) ltuzogl 'V .A\
g0[ 'ru eruoJruls
{OOSI-aee1) upriug-1 .p
: orDal aPJ lpap \)rurt'Dut apu ni sucs |adnt3
: osuap;a u? loa.xrp nusr elp,ol
""tr lqp alBeJ ala0 lllrp, tcrliul ru,ux elou, na tS lucrp,ul alsaulltul rrB,rrr, os, EllsryJE
(eh )ne9 69 lrrledn-r$ ppe.r cs eJ'Bc, trr.rcl cr;e'r,Eouo1'e fnuruas ap, p.nBJ,B rrl
S 127. Trilul
Tritrul este ornantentul aare constii din alternarea 6ntinud,, regulatd
$i cit se poate de repede q unci nole reule ctt veCina, ei superioardr
El se noteazd cu literele lr (prescurtare a cuviratului tril) ce sa pun
de obicei dea,supra qi uueori dedesubtul notei reale ,din melodie.
Dacd nota supusa tr.ilului c:ite tietluraiir rnai mate, sa{.t decl un
$ir cle note rle aceea;i inirllime trebLrie sil fic ot.trlmeutate cu tril. in
a,cest caz, 'dupa semnu,l tnilului se adaugri o linie o'ndulatA pini iu punctiul
rrnde nnceteazir ofrnarn€ntlll : ffi
'Di,n punct de vedere ai r:a.racterului. trilul ers'te un ornament rstri-
lucitor, vioi, f iind propi'iu i,entimcntelor lurninoase, voioase, ti'neregti. E;
l fost folosit cu precadcre in rnuzica preclasica 9i clasicri. Xlozart scriind
clriar Sim/onia trilurilor. iar l'art ni, Sonata ,,Trilul diauoluluio'.
, Reguli in notarea ;i interpretarea trilului
Trilul '-"e incepe 9i se ter.tlina ,cle ob,icei cu nota ,reald, oc,upini! valoa-
rea totaA a acesteia:
tescneF teexecurd@
te fcPte
A
_
N. Paganini ( 1782-1840)
Capricii, op. l, nr. 8
1 In limba italiand trillare : a vibra, a scutura
270
tLz
)
:?JnCexe e,9
.a
*a4 ffi
: a.drlcadsoJ elrrrnlBlEd,e, ep, Elu,rrrfln rll glup,aeald 11 ua,
trIJl nc slo{r zBc a.nec uI oe,.laraqcul J$ llar 'alq,e8ard l!48 aJB 1n1gl 'J.roatril
.,5(eunS:Saru-reutreep1r)Jl+;aguD3"u1e1:ad.fo,
'Pncexe e8
tft
|*
: atarcrliu! ,tJ IlJl ZEJ
lsocB u! es"nprrlir€,plsuoc 'rnlnllrJl 1ntr,rSrg;sr ul glncoxa es BalseoB oa1d4'1nul
nns a1dr.4 'olq,np opnos runlnr.Eorle EzcarrJn IrJl nc Blou o qdnp pu11
epcexees eacses
4
: anyp8atd rtt ?rJI pJoprs,uoc es zec' eJBc u'! 'g.luo,r.laJur
r,nus p.luouadns Eld,no,s1 eun0etE'odu -e8nepu asl o18[iprf la4ou Tcun]s, sp.reogJ
-aJur nBS g.ruor.le'd,ns Eurcaa Blorr no qd,uaaul gs ornqe.rl 1nIIrI EcuO
Dinicu -" lleifetz
Hora staccato, pentru vioard Ei pian
llrlcd nnta seoundari c'u catre se fonmeazji trilul trebuie si ,fie alterati,
acea,sta rse rn,artoheazd prin 'agezarera,alteLraliei res,pective dea,supna rsa{r
dlt.tiril ,s€mrnul rprin care se inseam,n[ trilul :
b
+r
3E SCne:
8e execute:
8e Execatd : W. Piston
272
,,The Inc;'edible Fluti'qt"
Suitd de balet
tLz II loa 'rr)rznu " 3lro3l ap t31"JI - 3i
: unlzrl ap lual nBst DualDr a[). aFrrrnu EuBod lnlul 62s.,
ls038 ul 'oFuns, rolsccu errdns,Bap plBInpuo ulurl fl{rtr{lrs u! as-npurHunloJ(l
'q1,up glr8,uls, o llrep aundr as, n{r minlrJi} 1e arielou ap Inutuos 'yu$pul
aliJoIlp ap alauns ed aunrsac,c:ns, u! "1n?axa as !s ornqa4 lnl{rl t}.cefl
:Bln33xa es
: au?s 3s
rofeu ?T uI runrfer:e1
it6Lt-9911) 'V1.ruzo141 '111
: IOIpoIgIIL P'
F[Bar Blou naniaBdSe, ctluulapawlexou, ,leudnruEB,?uR.nln€c,Ja,x-" s,o[ rr,"ul ap lnldurexa u! fnzuo
?lso luiru) - ?s, BlsaoB' I.cu,nlu 'apade.r od,urat
un-.rlu[ 13, ec,tul sl.r,Rol E]RJnp ap, Elou o ad €lilr ss, FIIrI p'ttlo I'nzB} u,[
d
o9?Ar"?amv
uErd nrluad III PIEUOS
(OgZl-SgS1) lapuaug 'rC 'D
: FlnCAXe e8
t fL
: r,nlnlcund BaJSOIBA a'd,aCtr1 A.!ac uI Inlueluo.ru u! aurruJal
as Esr arnqel p1 e$ncoxa 'ple1ound plou o ad p11u as 1nllrr pup
L. v. Beethoven (1770-1827'l
Sonata pentru vioard qi pian
fff,'f,
eucS e8
.: lual[ruo3{roc
as-np{rllncoxe 3r'Joa .roJ} JBrrrJ nrBs pnop BI e}gestj8 es Inlr,n nePo"l!3
,,rf.unZlnZlot^-BzIlog1In) ll;JuI;"1rPel1Pu'9os
Alte forme ale trilului
In muzica italiane rnai vec,he (s,ecolele XVII ri X\rIII) ,se intitrn'eqte
un tril de o manierd aparte in execufie, 1snj1 ritraluttal. Bl se fo os,eqte
pe o nota de o durate,mai rnare sau cu,coroanii. irr execulie, un aseltlernea
tril incepe rar, su}liniindu-so ca inten'sitate nota reala ,a mclodiei, apoi s,e
socelereazd din ce in ce mai anult, pinr se aju,nge la un tril olrignuit
(cu pul,safii egale). La sf,ir9it, ribatutta iqi rireqte migcareao oa o c.om-
cluzrie a intregului ornatnent:
ln literatura pr,edlasicd ,s,e mai intil'neg'te uu tril pro"l'onit din moril'ento
care se noleazd cu sernmrl C-- 'c,inil lnccpe 'cu nota vecinrt supe-
rjoari. 'srll cu semnul C* cind incepe cu nota va:ind in,ferioari :
se,cfie seexecut|.@
Dacrl s'omnu'l trilu,lu,i ale la sf irsit o p,relungi,re, acesta indicr un
tri.l cu irrcheiere :
*J .,Et€cuii@
Eescn'4e,#
1 In limba italiand ribattere - a bate din nou (sunete;le).
276
tLz
'.rodrBq IE €luIJ e aP Inllls BI ac I
'lBr'EedrB Eluli)
cs, elrJlrpJoc13 aPtrn'qd.ru11 trJluod €crzntu u'J p,rr,1se3ils' rt{u eoo DadBP?J
3sosBE IS! aalle^cB a{ao l?m,odsr u! r$ 'a.re'o1r1se,rod 'ecllood elrurFerul
-rznu uriua.rc u1 r3' .clo U^ISldUrJlrlcgse'pcllu'on,nlJ?lJl po,1eJ.eroi1csuuJttrr ?JenlocBJrrBccr,znnuar' qlEc
atr$esop1 os solr3
reur eorlrcedsr 'olellJouos' ep, alJaJa acru"relnd ur:iqo' ?s, olDrSSadJD vttd
'oTot?BadLo uou BTiucr'prur Do,tu Jo,{, oalerEeduu rJnp.Iocu trJ alncoxe cs ES
arnqe.rl nu ?Jaa aplesud ozu? lselr u1 ',rr1oa'rlseJ Inuuas ql.ruo.d n'tr BcBp
JL*rrlc oler,Sed*e glncexa es olrJnpJocu ?trtso1 'mlnluorurulsrn nr.rd.o.r',I alsa
oyot?Badn epun - ffuer1 11 nldruraxa op Bc - alu?iurulsur alorrnr D?
reurr B FlulJJ Erurl n1 : BrnlsocE IB Jollllor.lo? Insuos fJuJe a.rac liaFus
uarebn,gpe uyd erJ oFlncu rutu uoc, nc, puldec'rrg, olou
ur.r,ttr arJ acrJ os aJlJ,ocloc tt7 oTnt?EadJo rnun BcJutrnrasul 'gau.r8 luur Eec
erds, r,n1np*ocu B ?llerrgr r.Brur Eac elorr u1 ep, cdecug as rcunlu 'aJ!r.roqo" u!
a7o68adm un eJno,oxa as gsr a1$a;op 1in:crlrzodruoi) pulc 'atr.r rlrrnzuc u1
.----
ffi:eJncexees
4
: lelFod.le r,nlnpiroou Bolureu! und os, ac, aarrsaccns rcrru, alou ur.rd -!
n8s, glBlnpuo EIBcllJa^ al,rrlIr o-.r1ur.rd as-nPulqou .ueld n;1u,ad e.rnlEJalrl 1
uso!IErJrosouurna1rS$a-sro1eole1,,uersn'u19a'(?gr:o1c1olrd*1) ,peppptrno.arjpur-p,algndr.yr,lucqant,trleuselrral ?us.raralrlun;eD1r1J, e
u1
E
ool
e
u1 '|t,tocn inun Jolalauns o lot?adJo pow Lt! ls polsaJJns oalouolul ulp plsuo? a
?c pf)uznu oJny)ralq q UUIltut rDr rDu luaumrJo un alsa , o\ot?Baelty,
o1u160ad.ry 'SAI S
0 stloc,esi,une de acorduri arpegiate produce puternice efe te de ,sono-
rit,ate, oapabil,e ,s,I redea cele mai dil'erse ,st5'ri sufletelti ca : 'severi'tatea,
nelinigtea, tul,lruna,rea, dra,rnaticul - oni liri,srnul,,scninAtatca, Iinigt'ea etc.
C. F'ranck (1822-1890)
Preludiu, coral gi fugd pentru pian
M. Ravel (1875-1937)
Introducere Ei Allegro pentru harpd
278
6LZ 'pf,6unIB E= ias's.r/6 PzacuElJ pqurl uJ r
e -!u ol lnd,e /a-e8 eI *g lr -gw '0 - .1-.t€-p;-trr
-d /u/
IJ -€w (t
Bruallo urp :elndod caluJf, ogeropoJ4[
elrgl{i ,el;RW
ui.rd gclpe .ec,r1euro.lc, IIJg,cs IB lau,ns, eJele]I, uFrd, , : rJnuolrrusg
<)unIB 'eaulco trlcap 191ru ruru al€,rJalur ad acel es
p'lctre.r r$ .loSn as-npu1a
oltuosstT8 'rcoa e1
"-e1na+aar f-_fi-E95-'- r
-:---_-_ -(1- :elrJsee
aluoqoJ 7r3 opuossqzl
ffi' TEto a,e.Etnaav.e :etr.z.ers
t
orDcJn u3 opu'tlssrl)
: adacug oJBJ nJ ulou u1;p Bo.rBollB,t er rsg opu?sstla .He.rnp, u3
elou Enop, aleo a4u1 aund 'rnlnluarrrBu.ro o,le a,ula.4xa
aeelsca,paou?'sn,ssrp2l8dueuInadurpaTuantipluaoslTuarrlul.urdplnapDluy?,IoDFzaDBFIoIlpoIluoou_atslouIr[uDdI
'optutssty? u1 op aoupno,seld ulp plsuor aln.r Inlualunuro alsa o[)ulssll! ary
.t atDlpauJalul ap
pfD?a * gpdu narnraunln
opuessllg .68I
ss
1-3 -. r?\
reL'a - floa-n,e-$ floa-ne. floap-tea pe rd-cod - tE,
La instrLrmente, gLissando se executi dife,r'it, datoritd posib,ilitrililor
tehnice a'le fiecirui instrument. Spne exentplu.. Ia instrumentele cu eoarde
(vioarrl, violir. r"iolo,ncel) glissondo 'sc executd trecindu-se prin 'succesiunea
cromatici a sunetolor intenrrediare.
La p,ian, glissundo ,se obline mai frecvent 'pe scara sunetelor nattrlaie.
La ha,rpt-r insi,sint pos,ibile diferitc forrnc 'de glissando, cu structura
cea ,m,ai va,riatl : note rliatonice ,cu mocli{ici'ri c,romatice, 'note repetate,
rcordurile ,de ,sop,1ip;i ,m,ioForati, ganna prin tonuri intregi ete.
R. M. Glier (1875-1956)
Concert pentru harpd
Uneori, sunetele prin oa,re Lreltrie sii se parcurgd in ,qlissarudo si,it
indica'te de cornpozitor la nnc'eputul ornaruentului, in c.are caz se la urnn,a
aceasti succesi',rtre pentru tot g,lissanda :
V. Iugceanu
Tabiour; simfonice
280
PIIJTJOIJ
(offil_OeSy) nr;u;q .rg
rol,lJlcolo lnlncallrlc p Breorur u1 r1iuf1ru1 w7 opuosst1fi
n".t rnlnprl urfeurqruoc ur,p auliqo as l,rclBcJerua.r crcdoleurouo l]a]o u[!
usn: u:elndod grual o ad.runrferrel
lopur5oull .1
ap 1n1,Jurcx,r ur ai} .o.Ir.rrlo, itp lcrrnd pJEI a,cr:J : sof IBu
es opuDsslIE .FoetlV
S 130. Portamento
Portamento I este un ornalm,ent ce conste d,in purta'rea legati a vocii
iau a intonaliei de la un sunet la atrtul prin eiteva sunete vecine celor
reele. In portantento deci nu se trece prirn toate sunetole interrnediare ca
in glissando.
El ,se ,intre,buinfeazi mai ales pentm vo,ci gi pentru instr,urnente,le
-cu arcu$. Pontarnentul ajut1 la su,blinierea, di,n p'Lurct de ve'dere expre'siv'
ir celor doul sunete legate printr-insul, fiiinil utilizat p,entru a reda senti'
,ilenrte ,tandre, mneori trirste ,qi d,e u,n a,d;i,nc linism.
Se note,azf, p,rintr-un legato cu indicalia rezumativit port., scrisf, dea-
.supra sau de'desubtul sernnului Iega'to :
G. Giordani (1744-1798)
Caro mio ben
Dacii nu se oxe,Cutl c.u grij6 qi a.ezervi, portam.ento 'devine un p,ro'c€'
deu neartistic Ai iip's,it de gust.
S 131. Fioritura
Fioritura 2 este ornamentul ce se intilnegte la sf irgitul unei fj.aze
m,uziOatle gnitcreondstodu'di imrroste'curreteapleasaaleje melodice 'scrrise c'u note mi'ci, OaDO 'Se
melodici.
plaseazd
Ea urrrneaza de obice,i dupi o iloti cu coroani qi nu intrd 0n calculul
misurii :
1 In lirnba italianE portue :a purta, a duce (porramento : purtarea vocii)
In limba fr,anc,ezd este cunoscut numele de Port de voix.
:as'r-rb
2 in limba italianE Jiorire inflori, a orna.
282
t8z
{; - 'csarc
opua&ueqs
oggoltr 0trolrj
arpolaw
(rcet-OZg1) u;alsu;qn5'V
: qlecrzntn B.nnlBJ€lrI urp, aylurexg
'elBlua;Iurru1.sq a1e{uepuc' luls ollsolo} rB'ru, ol"o .rep, 'aluro,L acrp,olanll
elrrcp,Bc rS, plsrxg 'rasard e plrnu$rqo egincaxa uI fJluler Inlqurusrr,€ 'gueoJi>e.
o ad lol eoBI ss, ralrqo ap, eJBc, 'reiuap,ec BererrruJol gdng .zon1r1n ep 1t
le.rfuatrur ap esr BlrD .rn8urs' e.ruoSpJ,sap IS-f s trsrTos ad pu,Is,?l 'el$aldo.
as lnruumsile 'e,iuapec' edaaug cs e,punr ap, Blrro.ro,c, u1 e8rtr,nfu asl pu,l3
'arrrlaadSA.rr
e-rll.rop.lco,nu1olItpzodou,rlluouaroa:lr.rIlnrpluar.ara'ple' rr"rrcrpq'uorsao{poJaosl,ire.r,c.rsd,rolulu!rs,ape,c'rrSp,oelaletrel.rac'priu;epl,ou'd3 ?suB
'ITunsru InInoIBc' u! FJltrr
EnJun^?BoJrpqoetrpo,rrr'euc'uiur,aqpaul coll'inFtllnlTlctt{onst{odI$B' }BE.:r)B'rB,n1nn41ue.elddro}pu'ur r,alrIaBs,a(lerrlr'rr'gzo.rnc&nnl re,tJ{olepuriT}$l
od al.rrulsiuoc rdeluaureu.ro Jo[e].usllp eoaefumqa4ul ulp glsruo] EI
'prlpoPu,t
T2luepai llrrnu e{Brrx reur ftrBJnp o op luluou.reu.ro f nsud un ei}SaulIlrrl
os lueurrrulnc nps plound ull EIIB es Benu.rcnl ap'un, 1nc,ol q Iacrqo ap
oaluluarunr4trn o,IalJacuoo lurs, ru;no 'e.ruoldruu e{Binlr ruur, ap, elesord u1
ErnaBrq op nBS golpololtr uiuopB] 'zsl s
o. e*
L6 'do ElEuoS
QZgt-OZty) ue,roqlaag'^'.I
J. Brahrns (1833-1897)
Concertul pentru vioarii in Re major
*
l,n gener,a,l, ornamentele melodice nu a'u fo,st interpretate 0ntotdcauna
ia rferl c,io vaniind de la eporcd [a epo,c6, ,ba chiar 'de la c,omrpo,ziton la collpo-
ntar.
Tratatele p,r.evAd dive,rrse inil,icafii desrp,re traducerea lor, din care i,nsd
nu lipsesc controversele.
In exemplele care urmeazdo p,rezenti,m traducerea in exten,so a dife-
ritelor otrnaur,ente folo'site in .literiatura mutzioale, tradu,ce,re cane ,s-,a ficnrt
dupi prin'cripiile ,expuse ,la fiecane o,rna,ment rin parrt€. S-a finut ,seama in
pi ,principiile
traducerea orna,mentelon tle reguli,le cete 'mai o{riEnuite 'de inter-
J,retare ale aceslora:
J. Haydn (!732-1809)
Cvartetul in Do major, op. 33, nr. 2
2E4
08ue$a a! eeJacnpe,tJ
z 'Ju uBtd rs RJeorA nJluad 8lBuos
GAtt-ZZt1) ;ulprup '6
qdruq nrluad roulru op ul BlBuoS
Ggtt-VOtt) lgersa6 'g '9
G" Fr. Haendel (1685-1759),
Suita II pentru pian
haducerea in exten,ro
[n ,exenlpltrl d,e mai ,sus, trilul Cncepe crr apogiat,ura isupe,rioard, ,deoilreca'
rine tr,optat de la nota ianterioare.
G. Fr. Haendel (1685-1759)
Menuet
Traducerea in exteheo
286
08ae$a at ereJnpe4
lenuaw
"(ggZt-Sgg1) ulredno3'rg
Text oniginat Jiana
Traducene in extenso
Joc popular din Hunedoara
4r
W. A. Mozart (lZb6-tZgl)
Cvartet pentru pian gi coarde
Traducere {n ext'enso
68A [t'lo^ rlJJJmu ? Jrroa] 3p
"r* I-i=:;w
osue$e u! arq?nperl
6tr 'Ju uurd n:1uad El?uos
(OOgt-agr1) up,{eg 'p
{net-Ai,;J) laururnpl '51 '1 1tuelxe ul arasnperJ
Fu!6!ro .lxal
ItEfTrf(Ii
FXf
ij, :
CAPITOLI.]L XVIII
I
ABREVIATIILE SCRISULUI MUZICAL
Se nunresc ahreuia[ii. semne\e. uL aiutorul cdrota se prescurteaz(t' fi
se simplificd, scrisul muzical, crultnd'u'se astfel timp. spa[iu si rnuncdt.
Ele prives,c findeosebd lite,ratura irnstnurrnentale, unde acestsa 's'e aplic5
pe scar6 lar$6.
Cele mai ut'ilizate ab,revialii ale scrisulmi ,muzical. sint: semnele de
rep'etitie, semnel,e de trimitere, prescurtdrrile de naturl metrici qi 'cele de
ilature ritmice.
S f33. Semne de rePetilie (rePriza)
Cird un fra,gnnent rrne odic t'rebuie ,s[ rse ropete aidoma, aoesta se in'
cadreaze in semnele de reprizd care 'se scrilr astfel :
[' I o', fl: ,ll
M. Chiriac
Sirba
1 In limba italianE abbreviare : a prescurta, a reduce, a restrlnge.
29C
I6A
'pulr ,plBp ,p.rBo : DlIo^ PUBIIBIT Pqull uI r
apd ulp zeal-u lry - ep -
-wnp
n3 -'!rop lued uyp zeel-u pl - ep - /0,g te.tl
LfJ
eJ ad e li gs pp ut6
.lnnprsueerdlqI3nz'ecal'rI1
: 1e1ada.r tnlnlueurEu"rl e1u ;riuurruJel elIB pc1pul ar,ec .(111 1uuo1i
ariqada.r ep eloutues
.dacxa lS II'I) I arloa no PlBpoellc c,sasoloJ es
gl 'do ,,apJBoJ nrluad InletrJul3,,
(geO1-OSS1) aouerrl.rol;1odd1 .W .W
11i.rgd ua"lulada.l i gzeorrJn a.luc, r{.rgd e lodu rS lndaaq E ap
pugcrpur .alftr,n arf4ada.r ap elouures
csosoloI es rJo€trn
FJlsar{cJ(o2n6;81ru-asdap8ute) ro5atBrlt'oI'up:aIrposdef,
ruluad urooJuo1ul au apun ap Fllol ul .?lup, pun8utsr : uladeu u
asard
ep. Inuue's .alearznu leun u lndacul u1 ap uapud o arJo,s as arirlede,r
glada.r es' puIJ
S 134. Semne de trimitere
Sernnele de tri,mitere 6€ folosesc in notalia muzicale atunci cind
c{i rep.eta prlr}i ma,i rnari din lucririle an'uzicale. Acesl'ea 'sint :
Da Capo (p,rescurtat D.C.) fus'*-'armnri Fepetarea trntregii pies,e muzicale
de le inceput.
ila Capo al I'ine (D.C. at Fine) tnsea,mrnii repetarea piesei ruuzicerlr
ile la inceput pinit ia inrtrical a Fine.
D'al segno X al Fine (prescurtat ,l-)'ol X . al li'ine) ?nsearnna
repetarea piesei rnuzica,le de la acsst sem,n X pina la, ind'icafr*
Fine. !,a segno s€ [n&i foloseqte gi urmdtorul desen :
!)a Capo al + t pui la Codo (pr"escurtat il.(,, st^! S e poi l*
Cotlal irrseamna repetaroa rle tra inc,erput ,lxind la ,secnnul S gi apoi
,B€ trrece La Coda - rpa,rtea de iurclreiene a piesei muzic,ale.
S,ohematic, ujtrirnu,l qlintr,e cazuri s,e q:irezinti a'st ,el :
S 135. Ilreseurthri de natur[ metric*
Preseurtarea ntdswri,lor ,q.&u a tirn'pilor snii,sur:ii c\e .s€ !€petii se {s*s
prin rrrinitoarele semne ,de abreviere :
trlepetarea aceleia,si ,rndsuli :
88 ttfle:
8e execute:
292
864
i €fzr'ted, n3 r.rnsi?rtr op rnlllJirlurlu 8 AJITC, u! eOJiU?tPur
"lnzqrrsJ'd
Bzsal.nnrls€Jd as Ia] IsBlJcB ep !Jns!Iu; cllnlu r?u, n4uad eleznsd
:Elmaxe e9
.'s-l.,?s a8
: rJns,9!u Eno,p r ss.iul.ode u
S 136. Prescurtflri de naturfl ritmiei
Notele de ace,eaqi iinellime, 'da1de 'dlrate diferite, 'daci 'se r'epete se
scriu ab,reviat arstfel :
L Stravinski
,,Chant du rossignol"
poem simfonic peniru orchestrS
l{otele tremolate (tr.emolo) rse oblin prin repetarea ritrnica qi rndsuratd
a aceluiagi sunet.
a. Trentolo pe un singur sutuet se executa prin rep,etarea sa conse'cu'
tiva qi c,it se poate de rePede :
,feBcfle:4=- oEEtccuta -::--
-- N. A. Rimski-Korsakov (1844-1908)
$eherazada
294
966
:eln$xe e8
:eu1s e8
: Jolapu, eIo,IBq a'P e0eclpq a]rJotu^ u_r BcirP,B'a1u1,Orue.r1
elelou rS Bc rrdrrcul.rd rsBslpcB Ednp Elnoax" ost alalouau arrnproJY 'c
-a
l'Fr,-ery -Jo ppe4sed lp-ed -oJ 'uuos a 1au-io7 e'grueq
guruBol ep rAJsN
!rl^odod .G
:?locexe3s
:euweB
: elqotlle.4, Joplou elanBq ep 3l8cTp,un elrr
-olBA u! IS' AIlsu&)lIB Elncexo es aorcarrns a?auns pnop olouoq'q
"d
l+ G. Rossini (1792-1B68)
Opera ,,Tancred"
l.L
t-r
,ffi -l
$ 137. Alte semne dc preseurtare a serisului muziea!
ilIai 1nt f i coir,s'iderate in rindul ahrevia[iilor gi urmitoarele expresii :
opttaa,soaajuadultiaro-sp.eccetisve's,esccriientdiie*fmsuipp,n,reiiunuirn,cuui .poacstaavjemtleelloodnicsu_p.eriaoraareti
r-:ii Con
noteLe
piriir J,a 'terrminarea liniei rp,unctate :
8e tene :
con ottaaa. azta
Con ottaua p6aossasjuo,l-ui ce se 'sr::ri,e detiesuirtul unui pasnj ,melodic 1n-
notele rosp€ctiv ,se ointii irm,pneunir cu octavele lor
arati cil
f erioare piru"r la temtinarea I'iniei pu,nctate:
296
L6A
'ale ("ssrrq DoDlco rd DIID noa?co) raa4ao 1rluuas -
'(fr? u!ep tgt ...p )
c.rrEunle.rd +p o|otsa| eP col ug rnlnlaund ea.ruiurnqa,rlu3 -
@lg - + (\9 '*+ ) JololuarueuJo u ecryu.r8 ouals ouulss rn.rd uarelou *
('cla / '{* 'd) .rolajuen,u r glulmosard EaJ,Elorr *
:;rluJoprisuoo IJ fod rgur lucrzntu, rnlnsrJos a1e rrfura,arqu' u,o .luaauaE uJ
06 'do 'BrBorA n.rlued l.lgpn.gls
(ge3t-gtg1) res,{uy
'olrruls rS et sues lBulece an atdua-q
9r0!A
,o{pBS" e:ad6
(806t-W81) no4usroy-plsulg .V .N
: aIBOTJAIUE AFrrnSBrU tI! O]1lZ
'r;,re.ld, (alusunnJlsrnr u1 lu.rcods u1) Ecpqa1 ap rS etulatd.nalur op Jolrrlq.ep
F nrpolou fused 1,n8e.qql nrluod €trlop,w ee.releda.r ?clpul Eltuls
CAPITOLI]L XIX
ALTE ELEMENTE ALE EXPRESIEI
IN INTERPRETAREA MUZICALA1
O operd de attb muzicale este gindite, creatl 9i elaboratl lntr-un
prooes complex, car€ ,se termini de obicei cu detaliile privind exprnesia
tn interpretane.
P O pante din aceste deralii 'au {ost desc,rise [a capitolele ln care se
integnau ongani,c (dinarnica, tempoul, accentele ritmice etc.). Ne-au mai
r[,mas sd st'uil,iem z legato qi punctul de expresie, accentuaxea qi lrazarca
melodicd, fac'to,ri expresivi de o irnportanla deosebite in interpretare.
S l3B. Legato, semn do expresie
ln afard de ,util'izarea sa ca 'semn de p,r,olungire a duratei, legato se
mai ontilnegte llengalitteor,far,atun,craezmu(iznicanlo.[ta'g{iiarcpa ersnetmrun 'd,e ac,oenttrareo de f,raz,a're,
rne,lismatic gi
unel,e instrurnente).
{if e1r)i.teZ,eignodtiocidnedaacccceenntutauraereiaouu,ppriondaorddoa'udpn,simaue'imn,ao,i tmeugltie ,note de lnalfimi
'execulia neintre.
ruptii. co'erentfl, a celonlalte note din grupul neunit prin a,cest ,sernn.
P. I. Ceaikovski (1840-1893)
Serenadi melancoiici
A,oc'entul primei note ,cerut 'd,e lln rasamenea legato se rezolv6 qrrintr-o
,atrunecare ugoard pe notele urnlAt,oare:
L. v. Beethoven (1770-1827,
Simfonia IX
Anclante moderato
66A
'rnlnsncJs turnulun gc'rp'u oelde.rp lTullul llclutlel Bz€q
Bl gl,s $na.re nc ap,Jeoc aP elalu€IunJlrsul u1 r,n1n-o!o8al uedsiurllcloJluI
BCJnzBW
(OlSl-otg1) u1doq3 'rg
: El.rIU!
aJBcarI n.nuad algal-np r.Jgz,EJ!' Iuo^B puUo rq€so€pu! 'p$u.r1dse.r [B so:i
o.rd epeoJ nIcJpu,T un olsa amzo$ ap o1n8a1'Ec11s,1uerd BrnluJelrl uI
F3I+B[UOJ3 olzaluBc 'f
(ogrr-gegt) qreg 's
'EIBcoa aiao u! r$ llc oglulue,urn.rlsul ?lucrznw
BJnlEr{}l{ uI l$B alSesoIoJ as Ig 'a1ie.4dseu g.rn8ur,s o-r}utp .a.lad,nua.r1u1
EJEJ ?lu!o' as oyntiay Eo{roruos,B un-4,u! surddna crpo{ourr pluaur8e.rg
al,erznu Jol€z?J,J 16, .ro1aar1our, alap
-Jur:rl pulolpu1 'yu$1fut etrJayr,p ep olou apurudno anzo.t! ap otDEaT O,
riLotQe .d, eLudgifootoritme einlisimlfiamtici _- folosit numai ln muzica vooairl - ,cuprinde
se crintl pe o singurl silabe.
,ce
ln marile compozili,i r.ocale alc veacunilo,r XVIII qi XtrX, a$,a curn
sint celebre,le messe de Bach, 'Mozart, Beettrroven rs,au orat,orijle tle Haeadel,
llaydn etc.. se intilneg,te adssea a;aest leguto melismatic.
L. v. tseethoven ( 1770-tBZ7)
Missa solemnis
glo-ria
300